Sei sulla pagina 1di 31

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 4

(membrana scheletica, m. paraplasmica, m. pectocelulozica)

PERETELE CELULAR

Constituentul caracteristic tuturor celulelor plantelor superioare si a majoritatii celor inferioare Este net deosebita (morfo-, structural si functional) de toti ceilalti constituenti celulari Prin el, celula vegetala se deosebeste net de cea animala = unde peretele lipsete, iar membrana plasmatica are compozitie chimica apropiata de a citoplasmei

ORIGINEA

Se formeaza in procesul de diviziune dupa ce a avut loc diviziunea nucleului in regiunea placii ecuatoriale ia nastere un disc =

fragmoplast ce se extinde de la mijlocul celulei la periferie; el este o structura in forma de butoias care se formeaza la inceputul telofazei din microtubulii fusului de diviziune. In acelasi timp la nivelul fragmoplastului sunt aduse vezicule ale aparatului Golgi care conflueaza si dau nastere unei membrane primitive lamela mediana a peretelui celular care separa cele 2 celule fiice.

Peste lamela mediana se depune un strat nou se constituie astfel membrana primara (caracterizeaza celulele tinere) formata din hemiceluloza, celuloza, pectine si mici cantitati de proteine si lipide Odata cu stagnarea cresterii celulei pe fata interna a membranei primare se depun noi straturi celulozice succesive => membrana secundara Uneori prin depunere de noi straturi peste membrana secundara apare membrana tertiara nu mai este formata din celuloza, ci din alte substante (Ex: xilane)

Proprietatile fizice ale peretelui celular constituent solid cu densitatea de 1.7 incolor, cu unele exceptii (Sphagnum roz, la celulele suberificate = brun) Comportarea fata de apa Este permeabil pentru apa Se imbiba cu apa, dar mai mult in grosime anizotropa ( gradul de imbibitie modifica permeabilitatea peretelui) Este higroscopic fata de vaporii de apa absoarbe vaporii de apa din atmosfera Proprietatile chimice ale peretelui sunt conferite in principal de existenta celulozei (componentul de baza) Celuloza se gaseste asociata cu mici cantitati din alte substante cum ar fi: hemiceluloza, pectinele

Celuloza

Substanta schelet a peretelui celular, in structura caruia celuloza participa ca microfibrile; acestea sunt diferit orientate si alcatuiesc o textura fina ca o pasla

Celuloza

Polizaharid foarte raspandit in natura solid, amorf, insipid si inodor, insolubil in apa si solventi organici, solubili in acizi tari care il hidrolizeaza solventul specific licoarea Schweitzer (solutie cuproamoniacala) se dizolva partial in NaOH mercerizarea bumbacului hidroliza celulozei cu acizi tari si caldura se obtin polizaharide mai simple apoi celobioza (dizaharid) si in final glucoza hidroliza celulozei enzimatic complex enzimatic ce lipseste din componenta protoplastului, insa poate fi secretat de unele ciuperci sau bacterii (celulaza, celobiaza)

Importanta celulozei

Utilizare ca derivati in industria textila (bumbac), matase artificiala (vascoza), fabricarea hartiei, nitrocelulozele (explozivi, celuloid) In medicina: Vata hidrofila Pansamente, comprese Colodiu (nitroceluloza)

In starea cea mai pura (95%) celuloza se gaseste in: perii de pe semintele de bumbac si celulele din maduva de soc, floarea soarelui De obicei celuloza se asociaza cu alte substante: hemiceluloza, pectine, lignina, suberina, cutina, rezine, gume, mucilagii, substante anorganice

Hemiceluloza

Se formeaza prin condensarea moleculelor de pentoze (arabinoza, xiloza), hexoze (manoza, galactoza, glucoza) si acid glucuronic E solubila in licoarea Schweitzer, dar si in solutii alcaline la cald E hidrolizata de acizii minerali diluati Se poate gasi sub forma de substanta de rezerva in endospermul semintelor de cafea, lupin, iar la curmal intra in constitutia endocarpului dur Este hidrolizata de unele enzime (hemicelulaza, citaza) din citoplasma

Pectine

Sunt polizaharide (poliholozide) foarte raspandite in celulele vegetale Reprezinta componenta principala a peretelui la celulele tinere, formand in special cimentul de legatura intre membranele celulelor invecinate lamela mijlocie Se mai gasesc si in sucul vacuolar al fructelor

Dupa solubilitatea in apa se impart in - protopectine insolubile in apa; se gasesc in fructele crude; au un edificiu molecular tridimensional mare care le confera insolubilitate - pectine solubile in apa; se gasesc in fructele mature (coapte) Se imbiba puternic cu apa formand solutii coloidale (cu apa calda); prin racire si in mediu acid formeaza geluri transparente utilizare in gospodarie, alimentatie la prepararea de gemuri, jeleuri, peltele In structura chimica, pe langa diverse oze, intra si acizi uronici sub forma de saruri de Ca si Mg

Pectine

Pectatul de calciu din cimentul de legatura dintre celulele invecinate se poate descompune in cazul fructelor pastoase eliberarea celulelor din pulpa Descopunerea hidrolitica a pectinelor: - cu apa la cald - enzimatic Bacillus felsineus, care descompune cimentul, dar nu si celuloza: folosit la topirea inului si a canepii Actiune si intrebuintari - actiune proprie hemostatica, laxativa, de reglare a tranzituliui intestinal - excipienti folositi la prepararea medicamentelor - agenti de ingrosare (crestere a vascozitatii) mediului - agenti de suspensie si emulsie in tehnica farmaceutica

Lignina
Este un complex de substante cu structura aromatica E caracteristica regnului vegetal, fiind aproape la fel de raspandita ca si celuloza Liseste insa la plantele inferioare; caracterizeaza numai cormofitele (deci si criptogamele vasculare) Este insolubila in apa si solveti organici uzuali Solubila in soutie de bisulfit de calciu la cald Se coloreaza specific cu: - floroglucina clorhidrica (reactia Hbner): rosu-visiniu - crizoidina: galben - fixeaza verdele de iod in cadrul dublei coloratii cu verde de iod si rosu carmin

Lignina

Nu poate fi hidrolizata in mediu acid Se hidrolizeaza numai enzimatic, de catre enzime specifice: hadromaza produsa de unele bacterii si ciuperci Are un rol important in edificiul plantelor sustinere - este prezenta in tesutul lemnos si mecanic (sclerenchim) - confera rezistenta mecanica plantelor fata de conditile de mediu extern Impregnarea membranei cu lignina = lignificare

Suberina

E un produs caracteristic regnului vegetal Complex de acizi grasi (felonic, floemic, suberic etc.) Este impermeabila pentru apa si gaze: celulele impregnate cu suberina mor E rau conducatoare de caldura: rol protector pentru plante Impregnarea membranei cu suberina = suberificare

Suberificarea la Sambucus nigra

Cutina

Impregneaza mai ales peretii externi ai celulelor organelor aeriene, in special la plante din climat uscat si cald Este impermeabila pentu apa: rol protector pentru plante Impregnarea membranelor cu cutina = cutinizare Cutina in exces formeaza cuticula

Rezinele

Sunt produsi de excretie ai vegetalelor Au consistenta tare, culoare brun-galbuie Sunt insolubile in apa Solubile doar in solventi lipofili D.p.d.v. chimic sunt inrudite cu terpenele, continand adesea in cantitati mari si derivati di- si triterpenici

Gumele si mucilagiile (polizaharide)

Pot apare ca: - exudate ale membranelor celulare - substante vacuolare

Gumele
-

exudate cleioase, de natura patogena, cu rol de protectie a zonelor traumatizate polizaharide ce contin Ca2+, K+, Mg2+ si unii acizi specifici Pot fi solubile sau mai putin solubile in apa Sunt insolubile in etanol si solventi organici (deosebire de rezine) Gumirezine = gume + rezine + ulei volatil Actiune si intrebuintari: - Auxiliari farmaceutici: Gummi arabicum, Gummi tragacanthae

Gummi arabici

Gummi tragacanthae

Mucilagiile

Inrudite cu gumele (d.p.d.v. chimic) Localizare: in tesuturi situate la interior (vacuole cu mucilag la Malvaceae, Tiliaceae) sau la exterior (tesuturi superficiale seminte de in, gutui) Se intalnesc atat la plantele superioare (Fam. Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae) cat si la cele inferioare. Ex: Gelidium, Gracilaria, Eucheuma agar agar (geloza) Chondrus crispus, Gigartina mamilosa carrageen Laminaria laminarina

Actiune si intrebuintari: Laxative usoare, pansamente gastrice, intestinale, solutii extractive apoase proprietati expectorante datorita actiunii emoliente, Alginatii excipienti in prepararea formelor farmaceutice Agar-ul mediu de cultura pentru microorganisme Gelificarea = fluidificarea, lichefierea membranei celulare Gomoza = formarea de gume Ex: formarea traheelor (vase de lemn)-> dizolvarea peretilor transversali ai celulelor suprapuse; lacune lisigene din tesuturi secretoare

Ceara
-

Impregneaza membrana externa a unor celule epidermice Se produce in protoplast si e exudata la suprafata: - Fructelor (mere, prune, porumbele) - Frunzelor (varza, brad) - Tulpinii (trestia de zahar, artar american) La cald se topeste, iar prin intindere da un aspect lucios suprafetei respective (mere, prune)

Substante anorganice (minerale)

Prin impregnarea peretele celular = mineralizare Cele mai frecvente: SiO2, CaCO3 SiO2 Diatomee pamant de diatomee = kieselgur, Graminee, Equisetaceae, Cyperaceae CaCO3 impregnarea peretelui celular atat la plantele inferioare cat si la superioare La unele plante superioare formatiuni = cistoliti (Fam. Cannabinaceae hamei, canepa, Fam. Moraceae (ficus), Fam. Urticaceae (urzica Urtica dioica)

Epiderma de Zea mays avand celule impregnate cu SiO2

Cistoliti in frunza de Ficus elastica

Structura si ultrastructura peretelui celular

Aspectul structural al peretelui dat de componenta fundamentala = celuloza Peretele e alcatuit din mai multe straturi fibrilare, orientate diferit in grosimea lui o textura incrucisata in diverse paturi confera rezistenta mai mare peretelui celular ca si un grad mai mare de elasticitate si flexibilitate

Cercetarile cu microscopul electronic au confirmat formarea membranei celulozice din fibrile foarte fine = microfibrile asociate si alcatuite la randul lor din micele formatiuni formate din macromolecule de celuloza Microfibrilele prin asociere dau nastere la zone in care au orientare paralela = cristalite sau zone unde nu sunt paralele = amorfe; din aceasta asociere rezulta o textura complicata = pasla, care poate sa nu fie uniforma = pori

Functiile peretelui celular

Majoritatea caracterelor indica faptul ca peretele celular e o formatiune lipsita de viata, ce indeplineste numeroase functii: Functia de fixare a formei celulei Functia de crestere Functia de protectie a continutului celular Functia de relatie cu celulele invecinate Functia de schimb de substante

Relatia cu celulele invecinate

Prin intermediul plasmodesmelor se stabilesc contacte intre protoplastii invecinati unitate functionala la organismele vegetale pluricelulare, lipsite de sistem nervos si circulator Plasmodesmele trec prin porii foarte fini ai peretelui celulozo-pectic, realizand o continuitate intre plasmalemele si RE ai celulelor invecinate Deci, peretele celular nu reprezinta o bariera intre celule, intre protoplasti, ci e un suport cu rol principal de sustinere si rol de schimb de metaboliti, ioni si de produsi ai activitatii celulare de la o celula la alta

Cresterea peretelui celular

Are loc atat in suprafata cat si in grosime Cresterea in intindere (suprafata) se face prin mecanismul de intususceptie = intercalarea de noi microfibrile celulozice pe traiectul celor vechi, preexistente Cresterea prin intususceptie se intalneste numai la peretele primar Peretele celular creste mai mult la extremitati Cresterea in grosime se realizeaza prin apozitie = suprapunerea de noi straturi succesive de celuloza peste peretele primar Se face centripet

Cresterea peretelui celular

Poate fi uniforma, pe toata suprafata interna a peretelui, sau pot ramane zone neingrosate = punctuatiuni: rotunde, ovale, in forma de butoniera Chiar in cazul impregnarii cu alte substante a peretelui primar, aceasta poate sa nu fie uniforma: rezulta astfel aspecte caracteristice (sclerenchim, vase lemnoase), unde lignina lasa zone neingrosate ca punctuatii simple sau areolate