MUTHU, Mircea

N. la 1.01.1944, Iernut (jud. Mure). Profesor, comparatist i critic literar. A sol!ent al "iceului teoretic #$imotei %ipariu& din 'um r(!eni i al )acult(*ii de )ilolo+ie a ,ni!ersit(*ii #-a e.-ol/ai& din %luj (1901). 'octor al ,ni!ersit(*ii #-a e.-ol/ai& din %luj (1910) cu o te2( de alcanolo+ie. 3ntre 1900.1901, profesor suplinitor 4n comuna 5(lcud (jud. Mure). Preparator (1906.1917), asistent (1917.1964), lector (1964.1990), conferen*iar (1990. 1998) i profesor (din 1998) la %atedra de literatura rom9n(, comparat( i teorie literar( a )acult(*ii de "itere din %luj. 'ecan al )acult(*ii de "itere (1997.1990), prorector al ,ni!ersit(*ii #-a e. -ol/ai& din %luj (1990.7007), rector interimar (1999). "ector de lim ( i ci!ili2a*ie rom9neasc( la ,ni!ersitatea din 5aint.:tienne i ,ni!ersitatea #-laise Pascal& din %lermond )errand ()ran*a) 4ntre anii 1910. 1919. Mem ru titular al Ascocia*iei #;ules <oumains& (din 1916) i al Asociation internationale des :tudes 5ud.:st :urop=ennes (din 1961). 'e ut 4n #$ri una& (1901). %ola orator la toate re!istele importante din *ar(, la care se adau+( #-i2antinosla!ica&, #:tudes -al>ani?ues&, #5/nt@esis. <e!ue des :tudes 5ud. :st :uropeenes&, #5out@.:ast Monitor& etc. PremiiA Premiul Asocia*iei 5criitorilor din %luj (1998), Premiul de critic( literar( la 5alonul Interna*ional de %arte, Bradea (1996, 7000) i Premiul ,niunii 5criitorilor (7007).

Balcanismul literar MIRCEA MUTHU Homo Balcanicus

<omania este po2itionata atat +eo+rafic cat si cultural la +ranita dintre doua lumi A cea orientala, care cuprinde 2ona de est a :uropei, cu tarile foste componente ale Imperiului <oman de <asarit, si cea occidentala, alcatuita din statele :uropei Bccidentale, apartinand cand!a Imperiului <oman de Apus. -alcanii sunt un spa*iu spiritual situat la 4ntret(ierea unor mari 2one de culturi diferite, 4n care s.au manifestat de.alun+ul timpului sfere de influen*( politic( dintre cele mai !ariate, fiecare l(s9ndu.i amprenta semnificati!( asupra localnicilor. <omania apartine acestui spatiu alcanic. -alcanismul literar, este o componenta reala a literaturii rom9ne, precum si a spiritului auto@ton, cu trasaturi specifice. %onceptul de alcanism literar este lansat la noi de C. %(linescu, 4n DIstoria literaturii romane de la ori+ini pana asta2i&, care il defineste drept Dun amestec +ras de eEpresii m(sc(rioase, de impulsuri lasci!e, de contiin*( a unei
1

identit(*i a!enturoase i tul uri, totul purificat i !(2ut mai de sus de o inteli+en*( superioar(&. -alcanismul literar, asa cum 2ice si B!id 5.%ro@malniceanu, ia nastere dintr.o atitudine scriitoriceasca am i+ua, re2ultata din refu2 si acceptare, accentul punandu.se pe folosire unor procedee ca alu2ia, parodia, ironia, para ola, mitul, caracteristice pro2ei de tip modern. Mircea Mut@u este cel mai consec!ent cercetator al fenomenului cultural numit # alcanism&, studiul sau a2at in principal pe metoda comparatismului, 4ntin29ndu.se, temporal !or ind, pe mai ine de trei2eci de ani. :ste cel care impune in cercetarea critic( de la noi termenul de D alcanism literar&. B iecti!ele studiilor sale sunt lansate pentru prima data 4nca din 1910, c9nd ii aparea F "iteratura rom9na si spiritul sud.est european G la :ditura Miner!a. 5tudiul sau cel mai amplu in domeniu este F -alcanismul literar rom9nesc G, pu licat in 7007 la :d. 'acia, %luj.Napoca. Prin cercetarea sa asupra # alcanismului literar&, Mircea Mut@u 4ncearca o disectie a 4ntre+ului spatiu alcanic 4n scopul sta ilirii ri+uroase a trasaturilor culturale specifice acestei 2one. In conteEtul preocuparii sale pri!ind lumea si literatura alcanica, Mircea Mut@u pu lica in nr. 8 din 7007 al re!istei F :c@inoE G studiul, su+esti! intitulat F Homo -alcanicus G. 'rept precursor al omului balcanic, criticul aminteste omul bizantin, IJ4n fiin*a c(ruia se re+(sesc, desi+ur alc@imi2ate, cele patru straturi KLM ideea roman, respecti! contiin*a dreptului roman, institu*iile militare . a., credina ortodox, 4n perimetrul c(reia #+loria 'omnuluiN se suprapunea peste #+loria 4mp(ratuluiN, orientalismul din mentalitatea adesea tran2ac*ional( i din fastul ceremonial, 4n sf9rit, elenismul ce uni!ersali2ea2( lim a +reac( i impune ideea de ordine (taEis) ca element fundamental al concep*iei i2antine despre lume.JJ (Mut@u, M. Homo Balcanicus, 4n <e!ista :c@inoE, nr 8 .7007). Bpresiunea turceasc( a imprimat omului i2antin sentimentul supra!ie*uirii, i2antinul transformand supra!ie*uirea, din instict uman 4n ade!(rat( filo2ofie de !ia*(. Astfel apare contro!ersatul homo duplex, omul cu un comportament duplicitar, st(ri contrastante, ec@ili ru insta il i cu o adapta ilitate aproape total(. 'rept eEemplu este dat levantinul A IJ A!9nd o descenden*( incert( (+reco.turco., sau ara o.occidental(), plurilin+!, func*ionar iscusit i intermediar priceput le!antinul 4i apropria2(, dramatic adesea, 2onele de trecere sau de cli!aj reli+ios i cultural.JJ Pentru a e!identia spiritul le!antin alcanic, autorul apelea2a la IJ descrierea acida si, in acelasi timp, simpateticaJJ, facuta de scriitorul osniac Mesa
7

5elimo!iOA #Mostenesc tr9nda!eala din Brient, iar +ustul de !iata usoara din BccidentP nu se +ra esc niciodata, caci !iata se +ra esteP nu.i interesea2a ce le re2er!a 2iua de m9ine, caci !a !eni ce e sortit sa !ie, si totul depinde prea putin de eiP sunt alaturi numai la ne!oie, de aceea nici nu le plac sa fie des 4mpreunaP nu prea se 4ncred 4n nimeni, dar cel mai usor e sa pacalesti cu o !or a frumoasaP nu arata ca niste eroi, dar cel mai +reu e sa.i sperii cu amenintariP mult timp nu le pasa de nimic, le e totuna ce se 4nt9mpla 4n jurul lor, ca apoi dintr.o data sa 4nceapa sa.i interese2e totul, sa ra!aseasca si sa 4ntoarca totul cu susul 4n jos, pe urma din nou cad 4n picoteala, neplac9ndu.le sa.si aminteasca nimic din ceea ce s.a 4nt9mplatP se tem de sc@im ari, caci adesea le.au adus nenorociri, si se satura usor de un om, c@iar daca le e inefacator. %iudata lume, te 9rfeste dar tine la tine, te saruta pe o ra2 dar te uraste, 4si ate joc de fapte no ile, dar nu le uita +eneratii de.a r9ndul&. (Mesa 5elimo!ic, Derviul i moartea) Autorul identifica trasaturile lui homo duplex care repre2inta IJ Ldoar un se+ment din asa.2isa mentalitate balcanica IJA IJ scepticism funciar, adapti ilitate c9teodat( a solut(, @a2ul de neca2, toleran*(, !ersatilitate, comportament umoral, coa itarea st(rilor contrastante, 4mpinse uneori la limit(, spirit tran2ac*ional, amoralitate.JJ(Mut@u, M. Homo Balcanicus, 4n <e!ista :c@inoE, nr 8 .7007) %onform teoriei lui M. Mut@u, homo duplex il re+asim in IJ comportamentul +recului, rom9nului, al ane2ului, s9r ocroatului sau al ul+aruluiJJ. Mircea Mut@u identific( patru repere care l.au lefuit de.a lun+ul timpului, pe homo duplex din sud.estul :uropeiA confruntarea orient.occident, asimilat( de 4m rac(minte, o iceiuri, +astronomie i a+ita*ia str(2ii. :Eemplificata prin mai multe portrete literare ale lui 'imitrie %antemir reali2ate de scriitori ai !remii. (:E A JJ Ima+inea sa, de @i rid r(s(riteano.apusean s.a 4ntip(rit 4n memoria lui -/ronLJJ, sau IJ portretul de la <ouen al prin*ului 'imitrie %antemir 4n descrierea lui N. Ior+aLJJ) competi*ia dintre religios i laic , deri!at( din motenirea de sor+inte i2antin(, ortodoEismul, eEemplificata prin operele lui A

Panait Istrati A IJ Am anali2at de plid( modul cum, la eroii lui Panait Istrati apeten*a pentru !alorile terestre este contra alansat(, 4n paroEismul tr(irii, cu re!olta . de.a dreptul ascetic(Q .4mpotri!a c(rnii. IJ Cala Calaction A IJ personajele lui Cala Calaction sunt profund antinomiceA temperamente aprinse, aspru cen2urate de normele eticii cretine, ele nu.i +(sesc dec9t rareori linitea interioar(.

 Ion -ar u A IJ Postul(rile de tipul #la mijloc de <(u i -unN KLM sunt +re!ate de aceast( rela*ie 4n care !oca ula ntre do 9ndete conota*ii diferite 4n raport cu cele +eopolitice.

Ceor+e Ma+@eru A IJ psi@olo+ia sud.esticului e desenat( oarecum manic@eic, precum 4n poemele lui Ceor+e Ma+@eruA F B m9n( f(urete 4n 4n*elepciune, RIar pentru cealalt( tot e deert(ciune. RPentru o m9n( frumuse*ea.i ordine, R4n cealalt( e @aos i de2ordineP RB m9n( e de marmor( de P(rosR Iar cealalt( de lut i @aos G (Judecarea lui Balkaneus)JJ

dualismul esen*ial (-i2an*ul dual), specific medie!alit(*ii r(s(ritene (#...aulicul i popularul, sacralul i terestrul, idealul ascetic i implicarea 4n !ia*a cotidian( precipit( 4n coa itarea @ieratismului eEtern cu dinamica interioar(.&). Autorul aminteste aici literatura teolo+ica de #pilde&, eEemplificand cu #In!(*(turile lui Nea+oe -asara c(tre fiul s(u $eodosie&. mentalitatea rural(, tradi*ional( i conser!atoare . o component( fundamental( a etniilor din 2on(A #$r(ind, !or a lui "ucian -la+a, SSpe un p(m9nt de cump(n(TT, *(ranul sud.est european particulari2ea2( o iposta2( uman( tradi*ional(, conser!atoare i 4n acelai timp istoric(, adapta il( adic( la !remurile denun*ate, la noi, de c(tre cronicari.& Acestor patru elemente constituti!e le corespund patru #repere de coloratura&A morfologic (BrientR Bccident), religioas (5ufletR $rup), istoric (-i2an*ul dual) i ontologic (cosmo. R antropocentrism) %riticul face un paralelism intre cele doua ci!ili2atii si culturi, cea orientala si cea occidentala, identificand anumite corespondenteA #Astfel, ec@i!alentul cavalerului din $urcocra*ia declinant( este, 4n Imperiul Ha s ur+ic, ofi erul, iar cel al intelectualului 4n iposta2( de dragoman, istoriograf . a. sunt func ionarul c@esaro.cr(iesc i artistul vienez.&.
4

Autorul identifica in operele literare ale epocii de tran2itie si anali2ea2a mai multe modele umane repre2entati!eA tipul tra+ic, 4n*eleptul r(t(citor, @aiducul i par!enitul. )iecare din aceste modele umane sunt anali2ate recur+andu.se la eEemplificari cu personaje din operele literare. $ipul par!enitului il re+asim in opera lui Nicolae )ilimon (#%iocoii !ec@i si noi&), @aiducul este intruc@ipat de Pintea Uitea2ul, in timp ce #Vtefan cel Mare e repre2entat cu atri utele autokratoruluiP c9nd ridic( spr9nceana SSnoroadele tacTT, ne spune 5ado!eanu 4n prelun+irea lui Cri+ore ,rec@e.&. $ipul tra+ic sud.est european il intalnim in creatia orala romaneasca, autorul insistand asupra aladei #Mesterul Manole&. 5tudiul se inc@eie cu o conclu2ie care nu se doreste a fi aEiomatica, lasand loc si unor alte interpretari si ar+umentari, fiEand doar identificarea a cel putin patru ni!ele pe care se poate re+asi homo balcanicusA #:Eemplele pot fi multiplicate tocmai pentru c( lumea sud.est european(, di!ersificat( etnic, a cunoscut . cum e i firescQ .numeroase prefaceri de.a lun+ul timpului. <elat(rile c(l(torilor, #ima+inea celuilaltN din 4nsemn(rile mar+inale dar i decant(rile operate de literatura modern( ne conduc la sc@i*area a cel pu*in patru ni!ele cu principalele corelate umane (su raportul, 4n esen*(, al atitudinilor fundamentale)A ni!elul mitic (4n*eleptul) ni!elul reli+ios (prelatul) ni!elul na*ional (eroul) ni!elul socio.istoric (par!enitul) Al+oritmul de mai sus e f(r(.ndoial( elastic 4ntruc9t, interfer9ndu.se 4n uni!ersul ima+inarului, iposta2ele omului sud.est european ofer( ta loul compleE al unui spa*iu (nu numai) cultural, puternic istorici2at. K...MK...M 4n*ele+erea nuan*at( a comportamentului lui homo duplex, precum i a locului pe care 4l ocup(, 4ntr.o unitate de timp, o anumit( constant( uman( cu !aria ilele tipolo+ice respecti!e ne restituie, cu un plus de acurate*e, o forma mentis prin care ne putem redefini la acest specific meridian european.N -alcanismul literar rom9nesc isi conturea2( inceputurile, conform opiniei lui Mircea Mut@u, prin 'imitrie %antemir, fi+ur( a c(rei compleEitate dramatic( o urm(reste pe lar+, nu numai in acest studiu, 4n diferitele ei forme de manifestare.

,n alt critic literar, prof. uni!. dr.'ra+os Moldo!anu, il contra2ice pe Mut@u, considerand ca 'imitie %antemir apartine arocului si nu alcanismului. In studiul lui M. Mut@u este a sent( ri+iditatea, care 4nsoteste, de re+ul(, acest fel de discurs, lasand loc raspunsului la intre area deloc retorica #ce poate aduce sud.estulX&A o relatie ec@ili rat( 4ntre demiti2are si miti2are, 4ntre oralitate si scris, 4ntre trecut si pre2ent, 4ntre cosmopolitism si nationalism. Ale+erea de a2i a <om9niei de a se al(tura :uropei occidentale nu 4nseamn( ne+area influen*elor orientale, ci ar tre ui s( presupun( un eEerci*iu de reflec*ie de tip maiorescianA 4n ce m(sur( formele institu*ionale europene i, implicit, !alorile occidentale pot fi asimilate la noi sau pot sc@im a mentalit(*ile alcanice i orientale a le rom9nilorX

-I-"IBC<A)I:P

C:BC<A)I: "I$:<A<Y ( I ) -A"%ANI5M,l, 'an MZN,%Z , @ttpARRcon!or iri. literare.dntis.roRMAN,%Aoct8.@tml