Sei sulla pagina 1di 9

http://stiri.rol.ro/el-scoate-300-000-de-rame-pe-an-142624.html Rosii, lungi, subtiri, cu niste dungi galbene, aproape insesizabile, pe spate.

eea ce nu este insa deloc insesizabil - ba, dimpotri!a, te trasneste pe loc - este mirosul ramelor de balegar.

"i daca o casoleta cu 100 de rame miroase asa, imaginati-!a cum trebuie sa #ie aerul intro #erma de rame. aIntr-adevar, mirosul e partea cea mai grea de suportat in afacerea cu rame", ne confirma primele impresii olfactive Petru Diaconita, ieseanul care i-a convins pe cei de la Registrul Comertului ca aproducator de rame" e o meserie in toata puterea cuvantului. $e pro#esie chimist, anga%at ca portar la #iliala din &asi a 'cademiei Romane, pasionat iremediabil de pescuit si crescator asemipro#esionist( de rame. 'ceasta este cartea de !izita a lui )etru $iaconita, din &asi, un a#acerist cel putin ciudat. *nic pana acum in Romania, desi, pe internet, o#ertele de la pro#esori in ale a#ermelor de rame( se insiruie la un singur clic. a+i-am luat si eu teapa cu o#ertele astea pe internet. &ti !and un curs din care nu a#li mare lucru. ,ricum, nu e su#icient pentru a te apuca de o asemenea a#acere(, ne spune )etru. $e ce crescator asemipro#esionist(a a sa aiba rame, orice pescar poate pune o roaba de balega de cal intr-o rasadnita de 3 mp, sa ude pana cand #ermenteaza si sa puna niste rame. .arianta cu ade!arat pro#esionista, insa, presupune hale industriale, clocitoare din plastic, asa cum am !azut eu in ,landa sau in *ngaria, unde din cresterea ramelor se scot milioane de euro(, ne e/plica )etru. 0ste ceea ce incearca ieseanul sa #aca din a#acerea inceputa cu doi ani in urma, cand, in comuna 1aia din "ucea!a, barbatul a acolonizat( 3.000 de metri patrati cu rame de balegar. 2a un metru cub de compost, obtine 10.000 de rame, iar o casoleta cu 100 de rame se !inde cu 3 lei, #ara 3.'. a&n acest moment, sunt bucuros ca imi asigur inca un salariu pe luna din a#acerea cu rame. $ar potentialul este urias. .reau sa-mi e/tind a#acerea printr-un proiect cu #onduri de la *niunea 0uropeana, dar lucrurile merg destul de greu, din pricina birocratiei(.

ine are ne!oie de rame- )escarii, #ireste. &ar la ramele rosii de balegar trag o multime de pesti apasnici(, de la caras si crap pana la rosioara si biban. &ar asta nu e singura calitate a ramelor neplacut mirositoare. )amantul curatat de ele este per#ect pentru culturi de legume. a)amantul de la rame contine 144 humus, in conditiile in care humusul din cel mai #ertil sol este in proportie de numai 3,54(, ne lamureste ieseanul, proprietarul unei a#aceri pe cat de urat mirositoare, pe atat de ecologica si de pro#itabila. Cum se cresc ramele? )entru cei 3.000 m2 cat masoara #erma lui )etru $iaconita, barbatul cumpara de la satenii din 1aia balega de cal in !aloare de 60 de milioane de lei !echi pe an. "e pune balegarul in rasadnite si se uda pana la saturatie. "e lasa pana #ermenteaza, se aduga ramele si se mentine o umiditate crescuta in rasadnita. &arna, ramele hiberneaza. )rima!ara, depun coconi, iar ramele noi a%ung la maturitate se/uala in 6 luni. &n #iecare saptamana se #ace recoltarea, iar ramele nu trebuie tinute la o temperatura mai mare de 25 de grade elsius, pentru ca se degradeaza #oarte repede.

Demararea unei afaceri in vremuri de criza nu reprezinta intotdeauna un lucru facil. Chiar daca, la prima vedere, pare ceva de domeniul fantasticului, fermele de rame pot aduce profituri frumoase intreprinzatorilor. "pecialistii in !ermicultura sustin ca humusul de rama este unul dintre cei mai buni #ertilizatori, deoarece contine concentratii inalte de bacterii bene#ice si alte microorganisme, stimulenti biologici acti!i pentru plante. ()ractic, orice posesor de #erma zootehnica, cu o in!estitie minima si cu o tehnologie buna se poate trans#orma in producator de #ertilizanti, #ungicide sau insecticide, prin in#iintarea unei #erme de rame. &n plus, ast#el isi rezol!a pentru totdeauna si problema de%ectiilor animaliere pe care #erma le produce si care dau din ce in ce mai multa bataie de cap(, arata specialistii in !ermicultura citati de lumeasatului.ro. +etodele aplicate in !ermicultura se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a #olosi ca hrana materii organice pro!enite din di!erse surse - de%ectii animale, resturi de culturi !egetale, reziduuri de la industria carnii si de la industria de !ini#icatie, deseuri de incubatie -, trans#ormandu-le in biohumus, denumit !ermicompost, cu o !aloare #ertilizanta deosebita. )otri!it specialistilor citati, in#iintarea unui metru patrat de o asemenea #erma costa circa 100 dolari si produce aproape 400-600 litri de humus anual, timp de 20 de ani.

&n conditiile in care achizitionati humusul de rama cu un pret de 1,7 lei/litrul, costul de producere a e/tractului necesar pentru o supra#ata de 1.000 mp este de 1 leu8 ostul instalatiei de producere a e/tractului necesar acestei supra#ete este de circa 50 lei, iar durata ei de #olosire este de 20 ani. 0/tractul lichid de humus de rama se produce din humusul ramei din specia 0isenia #oetida. &n acti!itatea de !ermicultura se #olosesc si rame din alte specii, cum ar #i: 2umbricus rubellus, $endrobaena !eneta, hibridul rosu de ali#ornia. 9umusul de rama obtinut are proprietati di#erite in #unctie de specia de rama #olosita.

)etru $iaconi:a este unul dintre cei mai ;n#oca:i pescari din :ar<. =ns<, la #el ca >i al:i pescari de ?ora>@. )etru a!ea mereu aceea>i problem< - nu g<sea momeal< !ie ;n magazinele de specialitate >i nici particulari care s< se dea ;n !Ant dup< cre>terea rAmelor. ? And stai la bloc e destul de greu s< #aci rost de rAme pentru pescuit. *nde s< le g<se>ti, c< peste tot e beton, iar pu:inii particulari la care g<seai, nu a!eau mar#< de calitate@, spune pescarul. '>a c< )etru a decis s< pun< cap<t crizei de pe pia:< >i a ;n#iin:at ;n zon<, ;n urm< cu doi ani, prima #erm< pentru cre>terea rAmelor. $ispunea de toate ingredientele necesare unei a#aceri din care s< scoat< >i pro#it. +ul:i, chiar >i prietenii apropia:i, s-au amuzat la ;nceput de idee >i nu-i d<deau nicio >ans< de reu>it<. el mai greu a #ost s< le e/plice #unc:ionarilor de la Registrul omer:ului ;n ce const< a#acerea sa. ?'nga%a:ii de acolo au #ost ;n mare di#icultate cAnd au trebuit s<-mi legalizeze #erma. =n 2006, atunci cAnd am depus actele, ;n nomenclatorul lasi#ic<rii acti!it<:ilor din economia na:ional< nu e/ista niciun cod pe baza c<ruia s<-mi elibereze a!izul de #unc:ionare.@ A crescut v z!nd cu ochii $up< b<t<lia cA>tigat< cu autorit<:ile, )etru $iaconi:a, absol!ent al Bacult<:ii de himie, a realizat c< pAn< >i rAmele au ne!oie de condi:ii speciale pentru a cre>te. '>a c< s-a pus serios cu burta pe carte, ghidat din umbr< de o prieten< de #amilie care studia 1iologia. ?+ateria prim< care #a!orizeaz< cre>terea >i ;nmul:irea rAmelor este b<legarul. Cumai cu cel de cal ob:ii rezultatele a>teptate. '>a c< am decis s< deschidem #erma la :ar<, la p<rin:ii mei. 'ce>tia a!eau p<mAntul, iar !ecinii m< puteau a%uta cu ;ngr<><mAntul natural. )lus c< mama mea este o ade!<rat< specialist< ;n a #ace r<sadni:e, acolo unde rAmele se simt ca ;n pensiune@.

=n urm< cu doi ani, #erma de rAme a lui )etru $iaconi:a se ;ntindea pe cA:i!a metri p<tra:i >i ser!ea doar prietenilor >i pescarilor amatori. 'cum m<soar< peste 3.000 mp, iar num<rul cererilor pentru rAme este din ce ;n ce mai mare. )An< >i #ermierul a #ost surprins de amploarea pe care a luat-o a#acerea sa. ?=n aceast< prim<!ar< am a%uns la 3000 mp de plat#orme pentru rAme. u toate acestea, produc:ia pe care am ob:inut-o, de peste o ton< %um<tate, nu asigur< necesarul de pe pia:<. 'm #ost obliga:i, din p<cate, s< re#uz<m o cerere din str<in<tate pentru c< nu putem produce mai mult@, m<rturise>te )etru $iaconi:a. "e roag s fie soare )erioadele #a!orabile dez!olt<rii a#acerii sunt cele c<lduroase, pentru c< atunci pescarii ;>i ;ncerc< norocul pe malul apelor. ?'m studiat de%a prognoza meteo pe lunile urm<toare >i cred c< !om a!ea #oarte multe cereri, pentru c< urmeaz< dou< luni de secet<@. )etru $iaconi:a este singurul din :ar< care se ocup< cu cre>terea rAmelor, mar#a sa g<sindu-se ;n mai toate magazinele pesc<re>ti. ?Cu ;mi mai permit s< lucrez cu particularii. '!em cereri #oarte mari din toat< :ara, mai ales c< numai noi o#erim materie prim< pescarilor@. +ai nou, nu doar rAmele au trezit interesul partenerilor s<i de a#aceri. Deci de legumicultori >i proprietari de #lor<rii ;i cer ie>eanului p<mAnt ?cur<:at@ de rAme. ?0ste unul dintre cele mai hr<nitoare, humusul #ace minuni ;n sere. '!em de%a ;ncheiate contracte cu zeci de #lor<rii din zon<@. R!mele #n cifre )etru $iaconi:a a in!estit, pAn< acum, peste 100 de milioane de lei !echi ;n a#acerea sa cu rAme. "<tenii ;i !And cu 300.000 de lei c<ru:a cu b<legar de cal, necesar ca materie prim<. Cumai ;n aceast< prim<!ar<, pentru cei 3000 mp de plat#orme, a a!ut ne!oie de 200 de c<ru:e. 2a aceast< sum< se mai adaug< cheltuielile pentru #ertilizatori, sistemul de iriga:ie, enzime. =ns< pro#itul este de aproape 10 milioane de lei !echi ;n #iecare lun<, doar din comer:ul cu rAme prin magazinele pesc<re>ti, #<r< a lua ;n considerare cA>tigul care se ob:ine din comercializarea humusului rezultat. $eza!anta%ul este c< banii pe care ;i ;n!este>te anul acesta, se !or ;ntoarce ;n buzunarul a#aceristului abia ;n anul urm<tor. )e>tele trage bine doar la rAmele ?b<trAne@, de peste un an.

'm o #erma de rame care imi produce apro/ 40 to de bio humus, estimati!. 'm obtinut de%a o cantitate de 10 to, am lansat anunturi pe internet insa nu am primit nici o o#erta. "tie cine!a !reun bene#iciar, sau niste preturi)otri!it datelor publicate de ,#iciul Eudetean de onsultanta 'gricola 3eleorman, lotul demonstrati! pe care a a!ut loc e/perimentul a #ost realizat de Fabriela Frecu din comuna "torobaneasa, %udetul 3eleorman, la cultura de tomate de solar pe o supra#ata de 0.05 ha 2a un consum de 20 l/ha produs 9umusil, concluziile specialistilor au #ost urmatoarele: plantele au a!ut o dez!oltare !iguroasa, chiar daca dozele de ingrasaminte minerale au #ost reduse cu 40 4G - sistemul radicular al plantelor si ritmul de dez!oltare au #ost mult mai mariG s-a micsorat numarul de tratamente impotri!a bolilor Hingrasamantul induce plantelor rezustenta la #ainare, putregai, bacterioza si mucegaiuriIG - s-a constatat si o regenerare a #ertilitatii naturale a solului epuizatG produsul nu este to/ic, este considerat produs biologic, poate #i #olosit in realizarea produselor ecologiceG - este compatibil cu toate #ungicidele si insecticidele care se utilizeaza in tratamentele curente. 'u #ost aplicate pana la aceasta data patru tratamente, doua la sol si doua pe aparatul #oliar. $e mentionat ca tratamentele trebuie e#ectuate in zilele noroase sau seara, dupa apusul soarelui, mai precizeaza consultantii ,E ' 3eleorman. e este produsul 9*+*"&29umusil este un e/tract lichid din materia organica descompusa, cu un important procent de acizi humici Hnota recolta.euI, care actioneaza ca ingrasamant si #orti#iant. 3ratamentul se aplica atat radicular Hin sistem de irigare prin picaturaI cat si #oliar, in solutie diluata 1/100. 9umusil este un produs patentat in 1ugaria si, con#orm inginerul agronom +arian 3udor +arin, importatorul produsului, acesta este un inceput obtinut din gunoi de gra%d si rame. 'cesta a precizat, la emisiunea Rodul pamantului: $in punct de !edere tehnologic, ;ngr<><mAntul se utilizeaz< ;n doze de la 10 la 25 de litri la hectar. +ai mult, ;n #unc:ie de cultur<, 9umusilul poate #i #olosit chiar >i la tratamentul la s<mAn:<, atAt la grAu >i rapi:<, precum >i la #loarea-soarelui >i la alte culturi. 2a un pre: de cost la hectar !ariind ;ntre 150 >i 350 R,C, !eniturile pro!enite ;n urma utiliz<rii 9umusilului sunt cu 40-504 mai mari, dac< !orbim de cultura legumelor, la culturile de cAmp, pro#itul putAnd #i mai mare cu 10-204. &ndi#erent de doza utilizat<, substan:a nu d<uneaz< plantei, condi:ia primordial< #iind

aceea ca 9umusilul2 s< nu #ie aplicat atunci cAnd soarele este puternic, din cauz< c< pic<turile de substan:< aplicate #oliar creeaz< e#ectul de lup<, arzAnd e#ecti! #runzele. 9umusilul poate #i ;mpr<>tiat, de asemenea, odat< cu tratamentele #itosanitare Herbicidarea, #ungicidarea >i aplicarea de pesticideI. @)rodusul a #ost testat pe mai multe ni!eluri ;n 1ulgaria >i s-a do!edit c< nu prezint< niciun pericol pentru oameni, 9*+*"&2*2 #iind un produs 1004 organicJ, mai precizeaza +arin. 1. )rodusul ob:inut H!iermicompostulI pentru acces pe pia:< trebuie s< corespund< cerin:elor de calitate, #ormelor de prezentare, de pre!enire >i in#ormare a consumatorului prescrise de prezenta Reglementare tehnic<. 2. .iermocompostul trebuie s< #ie produs ;n baza instruc:iunilor tehnologice elaborate >i adoptate, care !or indica denumirea concret< >i calitatatea produsului. 3.+ateriile prime utilizate la producerea !iermicompostului trebuie s< corespund< urm<toarelor cerin:e : -umeditatea de>eurilor organice s< constituie 63-704G -s< nu con:in< impurit<:i solide Hpietre, metal, lemn, sticl<, etcIG -aciditatea acti!< Hp9-ulI nu trebuie s< dep<>easc< 6,7-6,5 unit<:iG -substratul nutriti! trebuie s< #ie compus din materialul de baz< Hde%ec:ii solide de bo!ine, cabaline, porcine, iepuri, o!ine, p<s<ri sau din di!ersele lor combina:iiI >i p;n< la 304 de adaosuri K paie semi#ermentate, resturi organice din legumicultur<, turb<, #ecale, de>euri din industria de prelucrare a c<rnii, laptelui, industria h;rtiei etcG - con:inutul de azot amoniacal ;n substratul nutriti! ini:ial trebuie s< constituie 10-20 mg/LgG -con:inut de metale grele ;n substratul nutriti! ini:ial nu trebuie s< dep<>easc< : cupru K 5,0G zinc K 40,0G cobalt K 2,0G plumb K 100,0G cadmiu K 2,5G nicel K 50,0G bor K 100,0G mangan K 100,0 mg/Lg H;n substan:< uscat<IG 4..iermicompostul destinat pentru comercializare se ambaleaz< ;n pungi >i/sau saci de polietilen<, care trebuie s< #ie ;nchi>i ;n modul, care s< e!ite uscarea !iermicompostului pe perioada de p<strare. ondi:iile de ambalare pot #i speci#icate ;n contractul de li!rare, ;n limita pre!ederilor prezentei Reglement<ri tehnice >i pre!ederilor legisla:iei ;n !igoare. 5..iermicomposul destinat comercializ<rii se ambaleaz< ;n ambala%e cu masa net< care oscileaz< ;ntre 1 >i 25 Lg. 6.=nc<perile destinate pentru depozitarea !iermicompostului trebuie s< #ie uscate, #erite de precipita:ii atmos#erice, cu umiditatea relati!< a aerului ma/imum de 654. 6.3ermenul de utilizare >i/sau comercializare a !iermicompostului, dac< s< respect< cerin:ele sus-e/puse este nelimitat.)roduc<torul garanteaz< sub propria responsabilitate corespunderea indicilor de calitate a !iermicompostului prescrise ;n prezenta

Reglementare tehnic<, pe parcursul terminului de comercializare, ;n cazul respect<rii condi:iilor stabilite pentru depozitare..iermicomposul destinat comercializ<rii trebuie s< #ie etichetat >i marcat ;n mod obligatoriu ;n con#ormitate cu cerin:ele actelor legislati!e >i normati!e ;n !igoare >i trebuie s< con:in< cel pu:in urm<toarea in#orma:ie : -inscrip:ia ?Babricat ;n RomaniaJG -denumirea :<rii reproduc<toareG -denumirea produsuluiG -denumirea ;ntreprinderii produc<toareG -adresa, tele#onulG -masa net<G -data ;nc<rc<riiG -num<rul lotuluiG -data e/pedieriiG -num<rul certi#icatului de calitateG -semn<tura persoanei responsabile. 7..eri#icarea indicilor de calitate, #ormelor de prezentare, marcarea >i etichetarea se e#ectueaz< de produc<tor ;n con#ormitate cu regulile stabilite ;n actele normati!e ;n !igoare : -masa net< >i corectitudinea etichet<rii se determin< ;n #iecare lotG -umiditatea, acciditatea acti!<, substan:a organic<, con:inurul azotului total, #os#orului, potasiului, calciului, magneziului, nitrocompu>ilor, #lorei bacteriene patogene se determin< ;n #iecare lot. M.)rele!area probelor >i determinarea indicilor de calitate, #ormelor de prezentare >i etichetare se e#ectueaz< ;n con#ormitate cu regulile >i metodele de analiz< stabilite ;n actele normati!e >i legislati!e ;n !igoare. on#ormitatea !iermicompostului se certi#ic< de c<tre un laborator de ;ncerc<ri acreditat >i desemnat ;n acti!itatea de ;ncergare a ;ngr<><mintelor organice ;n modul stabilit.2ista laboratoarelor de ;ncerc<ri se public< de c<tre ,rganismul Ca:ional de 'sigurare a on#ormit<:ii )roduselor. 10.in 'R'$ am gasit de cumparat humus de rama pur, marca 1&,9*+*" la saci de 50litri. 3ip 'N35 lei sacul, super#ertilizant organic pro#esional, #olosit la #ertilizare, insamantare, plantare, la gazon, legume, copaci, pomi, arbusti #ructi#eri, plante de interior si e/terior, cu si #ara #lori, pe camp, in curte, pentru ghi!ece, rasadnite, sere, peluze, %ardiniere, etc.'re )h neutru. 3ip 1N65 lei sacul, pentru producerea e/tractului lichid de humus de rama, #olosit ;n pre!entia aparitiei #ungilor si insectelor, ca #ertilizant #oliar si radicular . ontine enzime chitinazice. 3ip N65 lei sacul, pentru bioremedierea solurilor poluate cu substante petrochimice . )e langa acesta se mai comercializeaza si &ngrasamantul ecologic )9&2'D,C&3 8 $eparte de a #ace o publicitate ascunsa produsului, in decursul utilizarii lui in productia de lugume, acesta s-a do!edit a #i deosebit de e#icient, mai ie#tin decat ingrasamintele chimice con!entionale cunoscute, dar mai ales ecologic. 2a ora actuala, in Romania produsul este cunoscut in cate!a %udete din nord-!estul

Romaniei si mai mult in %udetul "atu +are, zonele agricole arei, 3asnad, "antau, deacum si in bazinul legumicol 9'2+0*. 0/perientele #olosirii produsului in productia legumicola demonstreaza ca productia la hectar creste la legume cu 3-54, iar cantitatea de humus in sol creste cu 4-54. )roductiile medii la hectar cresc si la #olosirea produsului la culturile de grau, porumb sau rapita. *tilizarea lui ar putea #i recomandata tuturor culturilor agricole, singura incompatibilitate re#erindu-se la interzicerea utilizarii lui cu azotat de amoniu lichid. )rodusul este ie#tin, pentru ca producerea lui nu necesita utilizarea de combustibili #osili, ca in cazul ingrasamintelor chimice, el #iind produs din trei tipuri de bio-bacterii care, in acelasi timp, #i/eaza din aer 100 -120 Lg azot, corespunzator a 300 Lg azotat de amoniu, mobilizeaza 15-25 Lg #os#or si potasiu din sol si descompune miristea culturilor in 4 - 6 saptamani de la ;ncorporare. ontributia #abricii de conser!e din Dalau in spri%inul producatorilor din bazinul legumicol 9'2+0* !a consta in asigurarea unei piete sigure de !alori#icare a productiei, asigurarea de soiuri de legume pentru industrializare, #ara a impune un anumit soi pentru zona respecti!a, asigurand in acelasi timp un specialist care sa e#ectueze in mod gratuit analize de sol si de calitate a apei pentru irigare. &n bazinul legumicol 9'2+0* se !a in#iinta, intr-un concept de sistem integrat, un centru pentru achizitionarea productiei legumicole, dotat cu o masina de sortat si calibrat, iar plata se !a #ace ?loco #urnizorJ. 2a simpozion au participat apro/imati! 40 de legumicultori, care culti!a impreuna cca. 70 de hectare de legume in camp sau prote%ate, cu supra#ete indi!iduale cuprinse intre 1,00 pana la 6,00 hectare. '!eti ne!oie de contracte #erme- )e baza unui contract de prestari ser!icii si promo!are pot #acilita identi#icarea solicitarilor produsului dumnea!oastra8)entru mai multe detalii nu ezitati sa ma contactati8 &aela * * - din 'R'$ absol!ent din 200M al *.".'.+...1.3imisoara specializarea 9,R3& *23*R' 3el#a/: O40-256 265064 +obil: O40-623 556617 +obil: O40-644 556617 e-mail: iaelaPadsle/press.ro e-mail: iaelaser!icesPgmail.com e-mail: businessopportunitiesPrdslinL.ro

Crescatorii de interior si de e$terior rescatoria este impartita in doua mari parti K una in e/terior, unde ramele cresc si se reproduc, iar alta intr-un hambar unde ele sunt puse doar sa creasca, dupa care sunt cantarite si portionate. ererea este atat de mare incat o #amilie de englezi care se ocupa de cresterea ramelor K care a inspirat acest articol K a #ost ne!oita sa cumpere puiet si sa se ocupe numai de cresterea acestuia. +odalitatile de des#acere sunt dintre cele mai

di!erse K de la !anzari on-line prin intermediul unui Qebsite specializat K QQQ.QagglerQorms.co.uL la comenzi specializate. )rincipiul de crestere a ramelor este similar cu cel al #ermei de crestere a pasarilor K in sensul ca unii produc pui pe care altii ii cresc pana la dimensiunile de comercializare. resterea ramelor depinde de mai multi #actori cum ar #i temperatura, hrana, anotimpul, etc. "uportul nutriti! este dispus pe lungimi de zeci de metri, acoperit cu lungi #olii negre cu micro#ibre. 3ranseele au 20 cm adancime si sunt umplute cu un ameste de pamant cu balegar de cal a#lat in descompunere. 1alegarul proaspat este de e!itat, pentru ca odata plasat sub #olie #ermenteaza si dega%a o cantitate apreciabila de caldura, care ucide ramele. )entru a e!ita patrunderea ramelor in pamantul de suport al transeelor si baza lor este de asemenea acoperita cu micro#ibra. Biind poroasa, permite circulatia apei si impiedica inecarea ramelor. 2a startul ciclului de crestere #amilia amintita plaseaza cate cinci litri de puiet de rame la #iecare 12 m de transee. 'cestia !or coloniza intreaga supra#ata si !or incepe sa creasca. Ramele sunt organisme herma#rodite. 'u si structuri de se/ #eminin si structuri de se/ masculin, dar pentru reproducere este ne!oie de copulare. Ramele se lipesc unele de altele si raman in acest #el timp de cate!a ore. 'poi isi depun ouale grupate intr-un #el de cocon, care contine intre 5 si 20 de oua. $urata de incubare este de 26 de zile, ceea ce #ace ca o populatie de rame sa se dubleze in aproape 60 de zile. $urata de !iata a ramelor din specia dendrobaena, cea care #ace obiectul cresterii, este de cinci ani. &n scopul e!itarii suprapopularii, recoltarea se #ace la patru saptamani. Rata de crestere depinde in special de temperatura ambianta. &dealul termic este de 10-14 grade elsius. )entru recoltare, tehnica este simpla K se imprastie hrana proaspata la in!er!ale de lungime regulate. , zi mai tarziu, toate ramele !or #i grupate in !ecinatatea acesteia. resterea in aer liber nu este su#icient de producti!a, iar recoltarea este epuizanta. "e adauga si #aptul ca, in e/terior, ai ne!oie de supra#ete considerabile de teren. Ramele sunt tinute in bacuri mari de lemn, dispuse pe lungi eta%ere. 'mena%area ascunde ani de e#orturi, de succese si insuccese, pentru a determina cu precizie cele mai bune conditii de !iata pentru momelile noastre.