IPOTEZA CONTEXTUL APARITIEI

Grigore Alexandrescu (1810 !188"# es$e unul din$re cei %ai i%&or$an'i re&re(en$an'i ai &a)o&$is%ului *n +un$enia, care reu)e)$e s- dea glas, &rin o&era lui, %edi$a'iei de $i& ro%an$ic asu&ra is$oriei nea%ului, is$orie &e care a &re'ui$!o )i &e care o $rans.or%-, de %ul$e ori, *n %odele &en$ru ur%a)i/ Ani%a$ de en$u(ias%ul e&ocii, cul$i0- s&ecii lirice ro%an$ice (elegii, %edi$a'ii# )i clasice (sa$ire, .a1ule, e&is$ole#/ Grigore Alexandrescu se i%&une *n e&oc- ca un &oe$ 2su&erior con$e%&oranilor &rin re.lexi0i$a$ea sa au$en$ic-, &ro.und-, an$ici&are, *n con$ex$ul unei li$era$uri a.la$e la *nce&u$urile sale a unei coordona$e .unda%en$ale &en$ru %area &oe(ie ro%3neasc-41/ Poe(ia U%1ra lui +ircea/ La Co(ia a .os$ scris-, du&- cu% %-r$urise)$e au$orul *nsu)i, *n ur%a c-l-$oriei .-cu$e *%&reun- cu &rie$enul s-u Ion G5ica, *n 1867, la %-n-s$irile din Ol$enia/ 8ec5ea %-n-s$ire Co(ia, si$ua$- &e %alul dre&$ al Ol$ului, loc de 0eci &en$ru do%ni$orul +ircea cel 9-$r3n, i!a $re(i$ sen$i%en$e &u$ernice )i re.lec'ii originale des&re $recu$ul glorios )i des&re r-(1oi/ Poe(ia a a&-ru$ *n re0is$a Pro&-)irea, *n 1866/ ARGUMENTARE RO+ANTI:+UL Poe(ia ilus$rea(- ro%an$is%ul, a03nd o serie de $r-s-$uri s&eci.ice e0olu'iei aces$ui curen$ *n li$era$ura ro%3n-; $e%a is$oric-, %o$i0ele &rero%an$ice (al u%1relor, al (idurilor, al %or%in$elor, noc$urnul, .an$o%a#, *%1inarea di.eri$elor s&ecii lirice, an$i$e(a $recu$!&re(en$, &ar$iculari$-'ile s$ilului re$oric (in0oca'ia )i excla%a'ia re$oric-, gradarea, 5i&er1ola#/ Ro%an$is%ul ro%3ncsc se carac$eri(ea(- &rin coexis$en'a cu clasicis%ul, &rin asu%area unor accen$e &a$rio$ice )i re0olu'ionare, de de(0ol$are a con)$iin'ei na'ionale/ :i%e$ria co%&o(i'iei es$e clasic-; &oe(ia *nce&e )i se *nc5eie cu descrierea cadrului na$ural/ :PECIE Poe(ia U%1ra lui +ircea/ La Co(ia de Grigore Alexandrescu es$e o %edi$a'ie cu ele%en$e de elegie, de od- )i de &as$el/ TE+A Te%a &oe(iei es$e is$oria na'ional-, de(0ol$a$- &e linia 0alorii ei de %odel &en$ru $3n-ra genera'ie/ Poe$ul alege .igura exe%&lar- a lui +ircea cel 9-$r3n, do%ni$or ideal )i &en$ru +i5ai E%inescu *n :crisoarea III/ TITLUL Ti$lul &oe(iei es$e .or%a$ din$r!o cons$ruc'ie lexical- care sugerea(- e0ocarea unui do%ni$or &a$rio$, .ix3nd $o$oda$- )i &re%isele ro%an$ice; .an$o%a < u%1ra )i na$ura < la Co(ia/ cO+PO=ITIE :TRUCTURA Tex$ul es$e organi(a$, &rin an$i$e(a $recu$!&re(en$, *n dou- &-r'i &rinci&ale; e0ocarea $recu$ului glorios, si%1oli(a$ de .igura do%ni$orului )i %edi$a'ia asu&ra r-(1oiului, &e care 0re%urile ci0ili(a$e con$e%&orane

$re1uie s-!1 *nlocuiasc- cu &acea/ Cele dou- &-r'i se ec5ili1rea(- &rin sec0en'ele si%e$rice si$ua$e la *ncc &u$ui &oe(iei )i la .inal/ :EC8ENTE POETICE Pri%a sec0en'- (&ri%ele $rei s$ro.e# ins$i$uie o a$%os.er- ro%an$ic-, *nc-rca$- de %is$er, cu o %are $ensiune liric-/ *%1in3nd liris%ul cu re.lexi0i$a$ea, &oe$ul sugerea(- o $r-ire au$en$ic-/ Aceas$- sec0en'- are rolul de a ins$i$ui o a$%os.er- cre&uscular-, ro%an$ic-, &ro&ice a&ari'iei .an$o%ei )i ins$i$uie s$area de %edi$a'ie/ ELE+ENTE RO+ANTICE Cadrul descris cores&unde regi%ului noc$urn al i%aginii &oe$ice )i, ca s&ecie, ilus$rea(- &as$elul/ Crono$o&ul (rela'ia s&a 'iu!$i%&# se cons$ruie)$e grada$, &rin %en'ionarea unor ele%en$e si$ua$e *n a&ro&ierea eului < r3ul Ol$, %-n-s$irea, a&oi &rin sugerarea unor (one ale cri&$icului )i enig%a$icului, a.la$e *n de&-r$are < &e)$era, r3&a, genera'iile $recu$e )i 0ec5i%ea %-n-s$irii, noa&$ea )i c5i&uri negre/ Pers&ec$i0a rece&$-rii reali$-'ii es$e cea da$- de con$e%&la'ie )i de re0erie/ I%&resia crea$- de %i)carea a&ei, de a&ro&ierea serii, co%1ina$e cu i%aginea %-n-s$irii )i cu .an$e(ia eului, care .ace &osi1il- a&ari'ia .an$o%ei, es$e co03r)i$oare/ Ea es$e ex&ri%a$- suges$i0 &rin$r!o reac'ie 5i&er1oli(a$- a na$urii &ersoni.ica$e; 2R3ul *na&oi se $rage> %un'ii 03r.ul *)i cl-$esc/4 I+AGINAR RO+ANTIC I%aginarul ro%an$ic se sus'ine &rin %o$i0ul a&ei, %o$i0ul u%1rei, al %-n-s$irii 0ec5i, al $i%&ului $recu$, al no&'ii )/a/ Ali$era'ia ,?6le $urnurilor u%1re &es$e unde s$au culca$e4 (rc&c $area 0ocalei *nc5ise 2u4 ur%a$e de consoane na(ale )i surde# accen$uea(- sen$i%en$ul de a)$e&$are )i de $ea%-/ :$ruc$urile 20aluri %3ndre4, 2genera'ii s&u%ega$e4, 2>*n caden'- *l i(1esc4 creea(- i%aginile dina%ice ale unei na$uri s-l1a$ice, dar sun$ )i ar%onii i%i$a$i0e 0alori.ica$e *n crearea a$%os.erei/ @i&er1ola (2C-$re '-r%ul di%&o$ri0- se *n$ind, se &relungesc4, 2+u)c5iul (idului se %i)c-,/, &3n$re iar1- s- s$recoar-4# desc5ide cadrul &3n- la di%ensiunea .an$as$ic-/ Po$ri0i$ es$e$icii ro%an$ice, na$ura es$e cadru )i sen$i%en$/ :ec0en'a a doua (s$ro.ele I8!XII# e0oc- do%nia legendar- a lui +ircea, asociind i%agini din $recu$ul glorios/ Aiscursul liric se $rans.or%- din unul s&eci.ic &as$elului *n$r!unui s&eci.ic odei; Ascul$a'iB> %area .an$o%- .ace se%n> d- o &orunc->C O)$iri, $a1eri .-r- nu%-r *%&reDuru!i *n0ie(>C Glasul ei se!n$inde, cre)$e, re&e$a$ din s$*nc-!n s$*nc-,C Transil0ania l!aude, ungurii se *nar%e(/4 Ain$re ele%en$ele ro%an$ice, a&ar acu% dialogul cu na$ura, in.luen'- a li$era$urii &o&ulare; 2Ol$ule, care! ai.os$ %ar$ur 0i$eDiilor $recu$e4, in$eroga'ia re$oric-, se%nul s&iri$ului re.lexi0E 2Cine oarF &oa$e s- .ie o%ul care $e!a!ngro(i$G4 )i in0oca'ia; 2:-ru$are, u%1r- 0ec5eB4 Accen$ele de od- ex&ri%- credin'a &oe$ului c- +ircea *n$ruc5i&ea(- idealul de 0i$eDie s$r-%o)esc )i dorin'a de li1er$a$e/ Ideile )i i%aginile generoase des&re do%nia lui +ircea conduc la an$i$e(a ro%an$ic- $recu$ < &re(en$, de(0ol$a$- *n s$ro.a a XII!a; 2Noi ci$i% lu&$ele 0oas$re, cu% &ri0i% 0ec5ea ar%ur-C Ce un uria) oda$- *n r-(1oaie a &ur$a$EC Greu$a$ea ei ne!a&as-, $rece sla1a!ne %-sur-,CNe!ndoi% dac!a)a oa%eni *n$ru ade0-r au s$a$/4 :ec0en'a a $reia (s$ro.ele XIII!XI8# es$e o %edi$a'ie co%&ara$i0- $recu$ < &re(en$, n-scu$- din lucidi$a$ea &oe$ului, con)$ien$ c- r-(1oiul nu *nsea%n- nu%ai erois%, ci )i %oar$e/ :&iri$ al lu%ii %oderne, &oe$ul co%1a$e r-(1oiul, &e care *l *n.-'i)ea(- alegoric; 2C-ci r-(1oiul e 1ici groa(nec, care %oar$ea *l iu1e)$e4/ *n .a'a con)$iin'ei $re(e, legenda &iere )i a&are solu'ia cores&un(-$oare dialec$icii exis$en'ei; ,.rin )$iin'e )i &rin ar$e na'iile *n.r-'i$e/4

:ec0en'a a &a$ra (s$ro.ele X8!X8I# reali(ea(- re0enirea Ia cadrul ro%an$ic, de la *nce&u$ul &oe(iei/ Tex$ul de0ine, as$.el, ar%onios, uni$ar )i ec5ili1ra$/ Ul$i%ele dou- 0ersuri; 2Hi!ale 0alurilor %*ndre genera'ii s&u%ega$eC =idul 0ec5i al %-n-s$irei *n caden'- *l i(1esc4, iden$ice cu 0ersurile .inale ale &ri%ei s$ro.e, sugerea(- consu1s$an'iali$a$ea $i%&ului )i a %e%oriei a.ec$i0e/ Aiscursul liric cons$rui$ la &ersoana I indic- su1iec$i0area eului, in$eriori(area re.lexi0- )i elegiac-/ LIRI:+UL LI+9AI :I EXPRE:I8ITATE Liris%ul su1iec$i0 se reali(ea(- )i &rin .iguri de s$il, s$ruc$uri ling0is$ice, ele%en$e de sin$ax- &oe$ic-, &rin care eul liric $rans%i$e sen(a'ii, re.lec'ii, sen$i%en$e; e&i$e$ul %oral < 20aluri %3ndre4!, co%&ara'ia < 2ca &rin 0ine un .ior4!, %e$a.ora < 2ceasul n-lucirei4!, in0oca'ia, in$eroga'ia, 5i&er1olaE al$ernarea %odului indica$i0 cu %odul i%&era$i0 < Ascul$a'iB> %area .an$o%- .ace se%n> d- o &orunc-4!, i%agini 0i(uale, audi$i0e, sines$e(ice de %are suges$ie < 2To$ e groa(- )i $-cere//, u%1ra in$r- *n %or%*n$/4 JIGURI AE :TIL Grada'ia ascenden$- a discursului liric, *n &ar$ea de e0ocare, se reali(ea(- &rin %iDloace lexicale, &ro(odice )i de sin$ax-, din$re care de %are e.ec$ sun$ enu%era'ia; ,Ain$r!o &e)$er-, din r3&-, noa&$ea iese, %-!%&resoar-;C Ae &e %uc5e, de &e s$3nc-, c5i&uri negre se co1orE &unc$ele de sus&ensie )i &ro&o(i'iile eli&$ice; Iese> 0ine c-$re '-r%uri> s$-> *n &reaD%a ei &ri0e)$e>C R-ul *na&oi se $rage> %un'ii 03r.ul *)i cl-$esc4!, excla%a'ia )i 0or1irea cere%onioas-; 2:-ru$are, u%1r-!0ec5eI &rii%e)$e!nc5in-ciune4 e$c/ Toa$e aces$e %iDloace generea(- o $ensiune liric- de un dra%a$is% a&ar$e/ PRO=OAIE Tonali$a$ea sole%n- es$e con.eri$- de &ar$iculari$-'ile &ro(odice/ Poe(ia are )ais&re(ece ca$rene cu 0ersuri lungi, de 1"!1K sila1e, su1liniind ideea &oe$ic-/ Ri%a es$e *ncruci)a$-/ Ri$%ul $ro5aic con.er- 0ersurilor o ar%onie s&ecial-, care se &o$en'ea(- &rin al$ernarea &icioarelor %e$rice de $rei sila1e (ana&es$# cu cele de &a$ru sila1e (&eon#, *n .iecare Du%-$a$e de 0ers, da$ori$- in$ona'iei a.ec$i0e; ,A!le < $ur!lnu!ri!lor < u%!l1rell &es!$e < unB !de < s$au < cul!call!$e4/ Pau(ele (ce(urile# )i &unc$ele de sus&ensie accen$uea(- a$%os.era de %is$er )i groa(-/ +u(icali$a$ea es$e cori.eri$- )i de 0aloarea si%1olic- a sune$elor u, e, r, s/ Li%1aDul &oe(iei lui Grigore Alexandrescu indic- e0olu'ia li%1ii ro%3ne &3n- *n e&oca &a)o&$is$-/ Li%1a &o&ular- es$e )le.ui$- de s$ilul re$oric )i de $e5nica suges$iei/ Jone$is%ele ar5aice, &recu%; de(0-le)$e, *nar%e(, re&e$ea(-, &rii%e)$e, con.er- $ex$ului o %u(icali$a$e nos$algic-/ Ain$re &-r'ile de 0or1ire, &re! do%in- 0er1ul )i su1s$an$i0ul i%&or$an$e &en$ru cons$ruirea &asaDelor descri&$i0!e0oca$oare/ Te5nicile ar$is$ice, ele%en$ele de 0oca1ular, de %or.osin! $ax-, originali$a$ea li%1aDului &rin care se cons$ruie)$e uni0ersul &oe$ic re.lec$- ro%an$is%ul &a)o&$is$, as&ec$ele es$e$ice &ro%o0a$e *n e&oc-/ CONCLUZIE Poe(ia U%1ra lui +ircea/ La Co(ia de Grigore Alexandrescu ilus$rea(- eloc0en$ $r-s-$uri ale ro%an$is%ului ro%3nesc, &rin$re care &re.erin'a &en$ru $e%a is$oric-, &en$ru %edi$a'ia asu&ra $recu$uluiE %o$i0e &rero%an$ice &recu%; noa&$ea, ruinele, %or%in$eleE a$%os.era de %is$erE i%aginarul noc$urn, do%ina$ de .an$as%eE &re(en'a unor .iguri de s$il ca an$i$e(a )i %e$a.oraE dialogul cu na$ura, re$oris%ulE cul$i0area s&eciilor ro%an$ice < elegia )i %edi$a'ia/ Prin in.lexiunile in$eroga$i0!%edi$a$i0e )i &rin &uri$a$ea sen$i%en$elor, $ex$ul *l &ro&ulsea(- &e au$orul ei &rin$re &recursorii lui +i5ai E%inescu/ Umbra lui Mircea. La Cozia

Poe(ia "Umbra lui Mircea. La Cozia", ala$uri de "Memorialul de calatorie", se cons$i$uie ca e.ec$ al unei calatorii de ti roma!tic (cu% se &rac$ica in Euro&a 0re%ii de ca$re %ul$i scrii$ori# &e la %anas$iri de &e 0alea Ol$ului, &oe$ul dand ex&resie es$e$ica de(idera$elor curen$ului i%&us de ""acia literara"# ins&ira$ia din e0eni%en$e ale is$oriei na$ionale, 0alori.icarea $radi$iilor, orien$area ca$re &re(en$, &en$.u e%anci&are sociala si na$ionala, a ex&erien$ei $recu$ului/ :crii$orul a.ir%a, de al$.el, in &re.a$a 0olu%ului de "Poezii" din 186 , aces$ credo &oe$ic de0eni$ ideal es$e$ic; LEu sun$ din nu%arul acelora care cred ca &oe(ia, &e i langa nea&ara$a condi$ie de a &lacea, condi$ie a exis$en$ei sale, es$e da$oare sa ex&ri%e M$re1uin$ele socie$a$ii si sa des$e&$e si%$a%in$e .ru%oase si no1ile, care inal$a su.le$ul &rin idei D%orale si di0ine, &ana la 0ii$orul ne%argini$ si in anii 0eciniei/L E Poe(ia es$e o meditatie roma!tica &e $e%a is$orica, 1a(a$a &e un %ecanis% si%&lu al e0ocarii; i%&resia &u$ernica a locurilor de(0ol$a 0i(iuni &oe$ice care do1andesc re&re(en$are onirica si $rans.igurari legendare/ Acelasi cadru na$ural, i%aginea Ol$ului, de0eni$ de al$.el %o$i0 li$erar, a&roa&e %i$, in lirica ro%aneasca, es$e sur&rins in doua i&os$a(e ar$is$ice; de$criere roza in Durnalul de cala$orie si meditatie oetica in 0ersuri/ in "Memorialul de calatorie" in$alni%, ca in ar$ele &las$ice, nu%ai sc5i$a cadrului, o descriere lirica a curgerii a&ei si a %iscarii 0alurilor, .ara cono$a$ii legendare; L8alurile, cu o soa&$a ineca$a, se s.ara%au de %al, si $acerea %is$erioasa ce do%nea i%&reDur &redis&unea su.le$ul la cuge$arile %elancolice care ne co&rinsesera///L/ in a&ro&ierea %anas$irii Co(ia, &oe$ul si%$e insa lega$ura cu $recu$ul, &u$ernica &resiune a .a&$elor is$orice care isi cer dre&$ul la e0ocare; L///nu%ele .onda$orului des$ea&$a su0eniruri %are$e nu$ri$e inca de (go%o$ul 0alurilor care uda inal$ele (iduri si se inc5ina, in $reaca$, $aranii eroilor/L Pe aces$ %ecanis% &oe$ic se in$e%eia(a s$ruc$ura $ex$ului; &ri%a &ar$e a &oe(iei es$e o e%ocare a maretiei trecutului, si%1oli(a$ de mitul %oie%odului +ircea cel 9a$ran, cealal$a re&re(in$a o meditatie a$u ra reze!tului si a raului ins$aura$ in lu%e, ra(1oiul .iind ex&resia lui cea %ai cu%&li$a/ :e creea(a as$.el an$ino%iile esen$iale ale %edi$a$iei de $i& ro%an$ic, a!titeza trecut& reze!t, do%inan$a in &oe(ia secolului al XlX!lea si dusa la un grad de %are ra.ina%en$ de +i5ai E%inescu/ La .el ca in &oe(iile lui Ossian sau ale lui +ac&5erson, du1lul sau de %ai $ar(iu, se creea(a in$ai cadrul roma!tic al e%ocarii, in care se &roduce $ransgresia .an$as$ica, sec0en$a ini$iala, inci&i$ul, &ri%a s$ro.a, do1andind o eu.onie &er.ec$a; LAle $urnurilor u%1re &es$e unde s$au culca$eEC Ca$re $ar%ul di%&o$ri0a se in$ind, se &relungesc,C :!ale 0alurilor %andre genera$ii s&u%ega$eC =idul 0ec5i al %anas$irei in caden$a il i(1escL/ Toa$e sonurile aces$or 0ersuri, caden$ele &er.ec$e ale succesiunii sila1elor, i%&reuna cu %o$i0ele do%inan$e, tarmul, umbra, %alurile, zidul, 'e!eratiile, sugerea(a o $e%&orali$a$e ce se 0a su&une %ecanis%elor e0ocarii, sco$and din adancurile $recu$ului .igura %onu%en$ala a 0oie0odului/ Es$e aici un Doc su1$il in$re e$ern si e.e%er, de o &ar$e $ar%ul s$a1il si (idul neclin$i$ al %anas$irii, de al$a u%1rele $recu$ului ce se E a&leaca &es$e a&e si L%andrele genera$iiL de 0aluri, si%ilare celor u%ane, ce se i(1esc si se naruie D de (idul i%&laca1il al $i%&ului/ La aceas$a .alie $e%&orala se &roduce e&i.ania 0oie0odala, in$r!un %o%en$ cre&uscular, la o ora a LnalucireiL, .a&$ ce se%ni.ica &roiec$ia in s&a$iul oniric a in$regii e0ocari/ PeisaDul ex$erior isi es$o%&ea(a de$aliile, ra%anand in &ri%!&lan &es$era, $o&os al %is$erului, din care iese noa&$ea, in0aluind in$regul s&a$iu; LAin$r!o &es$era, din ra&a, noa&$ea iese, %a!%&resoaraEC Ae &e %uc5e, de &e s$anca, c5i&uri negre se co1orEC +usc5iul (idului se %isca/// &an$re iar1a sa s$recoaraC O su.lare, care $rece ca &rin 0ine un .ior/L Gro$a es$e corela$a cu al$ s&a$iu al0eolar inc5is, su1$eran, morma!tul, ce se desc5ide $ainic, de(legand din ne%iscare seculara .an$o%ele/ Regresiunea 0alurilor $e%&orale are loc &rin unduirea con$inua a genera$iilor de 0aluri ale Ol$ului, a&ari$iile .an$o%a$ice &relungind ca$re lu%ea reala, &rin armo!ii imitati%e &er.ec$e, ecourile 0re%urilor $recu$e; LEs$e ceasul nalucirei; un %or%an$ se de(0ales$eC O .an$o%a!nco!rona$a din el iese/// o (arescC Iese/// 0ine ca$re $ar%uri/// s$a/// in &reaD%a ei &ri0es$e///L/ Pe %arginea aces$ei (alii tem orale, lu%ea se o&res$e &en$ru %o%en$ in$r!o linis$e de&lina, aceeasi &oa$e exis$en$a in ca(ul %arilor .eno%ene 1i1lice, dis$rugerea (idurilor Ieri5onului sau desc5iderea a&elor +arii Rosii; LRaul ina&oi se $rage/// %un$ii 0ar.ul isi cla$esc/L in aces$ decor noc$urn, cu &u$eri %agice de $rans.igurare, L%area .an$o%aL re0ine din $recu$ inconDura$a de o in$reaga ar%ie, $re(i$a la 0ia$a de &orunca 0oie0odului; LOs$iri, $a1eri .ara nu%ar i%&reDuru!i in0ie(///C Glasul ei se!n$inde, cres$e, re&e$a$ din s$anca!n s$anca,C Transil0ania!1 aude, ungurii se inar%e(/L Curgerea a&elor se su&ra&une acu% eu.onic, &rin grada$ie, cu %arele .rea%a$ de lu&$a al os$ilor rein0ia$e/ Poe$ul, care isi ex$eriori(ea(a ilu%inarea .ascinan$a a cli&ei, iden$i.ica %arele &ersonaD &rin$r!o sui$a de i!tero'atii retorice (LCine oar &oa$e sa .ie o%ul care $e!a!ngro(i$GCC M///N Traian, cins$e a Ro%ei, ce se lu&$a cu Na$ura,C Urias e al Aaciei, sau e +ircea cel 9a$ranGL#, &ana cand in$reaga na$ura ii &reia, &rin ecouri re&e$a$e, nu%ele glorios; L+irceaB i%i ras&unde dealulE +irceaB Ol$ul re&e$ea(a/C Aces$ sune$, aces$ nu%e
E

0alurile!1 &rii%escEC Unul al$uia il s&uneE Aunarea se!ns$iin$ea(a,C :i!ale ei s&u%a$e unde ca$re %are il &ornescL/ +area re0ela$ie ii &rileDuies$e &oe$ului a%&le re.lec$ii asu&ra 0re%urilor de glorie ale E0ului +ediu ro%anesc, cand, &en$ru %arele 0oie0od, Lin$re&rinderea!$i .u drea&$a, a .os$ no1ila si %are,C Ae aceea al $au nu%e 0a .i scu%& si na&a$a$L/ Por$re$ul 0oie0odului es$e cunoscu$ de $o$i ro%anii, el .iind o .igura %e%ora1ila; L:aru$are, u%1ra 0ec5eB &rii%es$e!nc5inaciuneC Ae la .iii Ro%aniei care $u o ai cins$i$;C Noi 0eni% %irarea noas$ra la %or%an$u!$i a de&uneEC 8eacurile ce!ng5i$ nea%uri al $au nu%e l!au 5rani$/L +ircea a .os$ neo1osi$ in lu&$a sa i%&o$ri0a s$rainilor, sus$ina$or cu 0or1e si cu .a&$e al li1er$a$ii aces$ui &a%an$/ El a ins&ira$ si noii eroi ai &o&orului ro%an, care 0in sa &o0es$easca in$a%&larile 0re%urilor &re(en$e; LCa$a ai si%$i$ &lacere cand a lui +i5ai so$ieC A 0eni$ sa!$i &o0es$easca .a&$e ce 1!a s$raluci$BL An$i$e(a se ilus$rea(a in$re acele L0re%i de .a&$e s$raluci$eL si &re(en$ul carac$eri(a$ &rin Lsla1a!ne %asuraL, &rin inca&aci$a$ea de ac$iune %elioris$a si %ai ales &rin &ersis$en$a con.lic$elor, a ra(1oiului, L1ici groa(nec, care %oar$ea il iu1es$eL, $re(ind s&iri$ul cri$ic al &oe$ului, care, in 0re%urile %oderne, 0ede solu$ii ilu%inis$e de a%eliorare sociala; LPrin s$iin$e si &rin ar$e na$iile in.ra$i$eC in gandire si in &ace dru%ul sla0ei il gasescL/ Poe(ia se inc5eie si%e$ric, &rin$r!o grada$ie in0ersa a .eno%enelor e&i.aniceE ilu(ia &oe$ului se inc5eie, &oar$a s&re $recu$ se inc5ide, Lu%1ra in$ra in %or%an$L, &eisaDul rede0enind iden$ic celui ini$ial, linia %elodica a 0ersurilor redand nu%ai .rea%a$ul a&elor in nes.arsi$a curgere; E L:i!ale 0alurilor %andre genera$ii s&u%ega$eC =idul 0ec5i al %anas$irei in caden$a il i(1escL/ Aiscursul &oe$ic cu%ulea(a %iDloace ex&resi0e di0ersi.ica$e, adresarea direc$a; L:aru$are, u%1ra 0ec5eBL, in$oarcerea graduala in $recu$ &resu&unand o conDugare a $u$uror .or$elor na$urale, $re(i$e la 0ia$a de sonurile inal$e ale a&ari$iei/ Asis$a% la o in0a(ie $re&$a$a a ele%en$elor .an$as$ice, ale lu%ii $ranscenden$e; es$e Lceasul nalucireiL, noa&$ea es$e &ersoni.ica$a, LieseL, L!%&resoaraL, c5i&urile negre Lse co1orL, Lse %iscaL, %usc5iul de &e (id, nordul enig%a$ic si %i$ic al cre&usculului, se in.ioara/ Jolosirea &re(en$ului e$ern al 0er1elor, &ersoni.icarea a%&la, a Aunarii, a %arii, a raurilor si a dealurilor, nu .ac deca$ sa cree(e a$%os.era unui cadru na$ural .an$as$ic, %argini$ de s&iri$ele s$ra1unilor, &a(i$ori ai .a&$elor %are$e ale is$oriei/ Ca )i Trecu$ul/ La +-n-s$irea Aealul, R-s-ri$ul lunii/ La Tis%ana, +or%in$ele/ La Ar-g-)ani sau Adio/ La T3rgo0i)$e, U%1ra lui +ircea/ La Co(ia .ace &ar$e din ciclul co%&unerilor ro%an$ice ale lui Grigore Alexandrescu/ *n s&iri$ul ideilor &a)o&$is$e, &oe$ul e0oc- $recu$ul de %-rire cu sco&ul de a *n.l-c-ra ini%ile con$e%&oranilor s-i &en$ru cau(a li1er$-'ii )i inde&enden'ei na'ionale/ Te%a e .rec0en$- la $o'i scrii$orii 0re%ii, de la 8asile C3rlo0a (180O!l8P1# &3n- la 8asile Alecsandri (187l! l8O0# )i ea 0a .or%a o1iec$ul &reocu&-rii genera'iilor ur%-$oare, E%inescu, Co)1uc, :ado0eanu/ Qn 0ara anului 1867, *%&reun- cu &rie$enul s-u Ion G5ica, Grigore Alexandrescu .ace o c-l-$orie la %-n-s$irile din Ol$enia/ Au&- cu% reiese din +e%orialul aces $ei c-l-$orii, &oe(ia *n c5es$iune ar .i .os$ co%&us- c5iar la Co(ia, unde se )i a.l- %or%3n$ul %arelui do%n, *n$r!o noa&$e ro%an$ic-, &e c3nd &oe$ul con$e%&la ins&ira$ %un'ii negri )i 0alea Ol$ului, din$r!un $urn al %-n-s$irii/ A .os$ &u1lica$- *ns- a1ia la %ai 1866, *n re0is$a Pro&-)irea, edi$a$- la Ia)i de +i5ail Rog-lniceanu/ Poe(ia *nce&e sole%n, *n$r!un 0ers a%&lu *ns$runa$, de o %u(icali$a$e *ndelung )i a%-nun'i$ s$udia$-, cu ce(ura larg-, necesar- risi&irii ecourilor/ Es$e %o%en$ul %edi$a'iei ro%an$ice, al soli$udinii *n cadrul na$urii )i al no&'ii/ :onurile care &redo%in- sun$ ! *n consecin'- ! cele %inore )i gra0e, surdini(a$e &rin 0ocalele *nc5ise, *n$re care %ai .rec0en$- es$e u, &us- su1 accen$ &relungi$; Ale $urnurilor u%1reCC &es$e Lunde s$au culca$eE C-$re '-r%ul di%&o$ri0-,CC se *n$ind, se &relungesc, al$ern3nd cu 0ocala cea %ai desc5is- ! a ! &en$ru con$ras$; H!ale 0alurilor %3ndre genera'ii s&u%ega$e =idul 0ec5i al %-n-s$iriiCC *n caden'- *l i(1esc/ I%&resionan$- es$e &ersoni.icarea 0alurilor Ol$ului, 0-(u$e ca ni)$e genera'ii, suger3nd ideea 0e)nicei de0eniri is$orice )i, $o$oda$-, a &er%anen'ei/ Ae ase%eni, noa&$ea e *nc5i&ui$- ca o 5i%er- neagr-, 0ie, %i)c-$oare, ie)ind din$r!o &e)$er-, din r3&-, *%&resur3nd $o$ul cu %an$ia ei *n$uneca$-; Ain$r!o &e)$er-, din r3&-, noa&$ea iese, %-!%&resoar-/

Acu% es$e ora &ro&ice n-lucirilor )i .an$o%ele ies din %or%in$e/ +o$i0ul e de $i&ul &rero%an$ic, cu &unc$ele de &lecare *n engle(ii Gra?, Soung )i Ossian!+ac&5erson, cunoscu'i la noi *nain$e de Grigore Alexandrescu, &rin $raduceri .rance(e )i ruse)$i/ Jan$o%ele, 2c5i&uri negreL, co1oar- de &e %uc5ii de s$3nc- ca un .luid %is$erios ce &-$runde .iin'a celor 0ii 2ca &rin 0ine un .iorL, .-c3nd s- se %i)$e 2%u)c5ii (iduluiL/ La a&ari'ia lui +ircea, 5a%le$ian-, &ur- &roiec'ie a eului su1iec$i0 al &oe$ului, ele%en$ele na$urii se cu$re%ur-; R3ul *na&oi se $rage/// %un'ii 03r.ul *)i cl-$esc/ Qn Durul .an$o%ei 0oie0odului, ie)ind din %or%3n$ *nar%a$ )i cu coroana &e ca&, se adun- a$unci 5o$arele T-rii Ro%3ne)$i; +irceaB *%i r-s&unde dealulE +irceaB Ol$ul re&e$ea(-, Aces$ sune$, aces$ nu%e 0alurile!l &ri%escE Unul al$uia *l s&uneE Aun-rea se!n)$iin'ea(-, Hi!ale ei s&u%a$e unde c-$re %are *l &ornesc/ Poe$ul se &ros$ern- *n .a'a %-re'ei u%1re )i 0ine a de&une la %or%3n$u!i &rinosul de recuno)$in'- al con$e%&oranei$-'ii/ +ircea .usese a&-r-$orul li1er$-'ii )i reali(ase odinioar- .a&$e r-sun-$oare, de necre(u$ *n %o%en$ul de .a'-/ 8oie0odul *i a&are &oe$ului ca un uria) a c-rui ar%ur- n!ar %ai &u$ea!o &ur$a ur%a)ii 1icisnici; Noi ci$i% lu&$ele 0oas$re, cu% &ri0i% 0ec5ea ar%ur- Ce un uria) oda$- *n r-(1oaie a &ur$a$E Greu$a$ea ei ne!a&as-, $rece sla1a!ne %-sur-, Ne!ndoi% dac!a)a oa%eni *n$ru ade0-r au s$a$/ Ae re%arca$ colora$ura ar5aic- din .inalul 0ersului ul$i%; 2*n$ru ade0-r au s$a$L/ Ja&$ oarecu% curios, *ns- &er.ec$ ex&lica1il *n con$ex$ul li$era$urii ro%3ne din e&oca de la 1868, ro%an$icul Grigore Alexandrescu, ad%ira$or al $recu$ului, es$e $o$oda$- Un ar$is$ )i un g3ndi$or care a0ea nea&-ra$ *n 0edere &re(en$ul )i 0ii$orul/ *n s&iri$ ra'ionalis$, au$orul sa$irelor, e&is$olelor )i .a1ulelor g-se)$e $o$u)i cr-(1oiul e 21ici groa(nic, care %oar$ea *l iu1e)$eL/ Ja$al *n e0ul de %iDloc, el &oa$e .i *nl-$ura$ *n e&oca %odern-, c3nd na'iile, 2*n.r-'i$e &rin )$iin'e )i &rin ar$eL, &o$ a.la 2dru%ul sla0ei *n g3ndire )i *n &aceL; Es$e aici, cons$a$a1il- *n s&a'iul uneia )i aceleia)i &oe(ii, %ani.es$area unei $r-s-$uri cu $o$ul carac$eris$ic- o&erei lui Grigore Alexandrescu *n general, ca de al$.el *n$regii li$era$uri de la 1868; *%1inarea ele%en$elor clasice )i ilu%inis$e cu cele ro%an$ice/ A)a se ex&lic- in$roducerea g3ndirii ra'ionalis$e *n cadrul %edi$a'iei ro%an$ice care es$e U%1ra lui +ircea/ La Co(ia/ Poe(ia se *nc5eie *ns- $o$ ro%an$ic/ Ain nou %an$ia no&'ii se *n$inde &es$e %un'ii din &reaD%-, norii se adun- la a&us, &es$e a&ele Ol$ului do%ne)$e *n$unericul de ne&-$runs )i u%1rele rein$r- *n %or%in$e/ Cu un deose1i$ si%' al ec5ili1rului co%&o(i'ional, &oe$ul reali(ea(- .inalul, ro$und, &rin reluarea %o$i0ului ini'ial, ca *n$r!o %ic- &ies- si%.onic-; Lu%ea e *n a)$e&$are/// $urnurile cele!nal$e Ca .an$o%e de %ari 0eacuri &e eroii lor D-lescE H!ale 0alurilor %3ndre genera'ii s&u%ega$e =idul 0ec5i al %-n-s$irii *n caden'- *l i(1esc/ +u(icali$a$ea &oe%ului )i, de aici, a$%os.era de sole%n %is$er *n .a'a u%1relor $recu$ului 0oie0odal sun$ da$e, din &unc$ de 0edere &ro(odic, &rin$r!o anu%i$ s$udia$- succesiune a accen$elor, cons$3nd *n al$ernarea dac$ilului cu ia%1ul; H!a!le!0a!lu!ri!lor!%3n!dreCCge!ne!ra!'ii!s&u!%e!ga!$e =i!dul!0ec5i!al!%3!n-s!$i! riiCC*n!ca!den!'-!*l!i(!1esc, ca )i in al$ernarea ri%ei .e%inine cu cea %asculin-; nal$e ! s&u%ega$e, D-lesc ! i(1esc )/a/%/d/, ri$%3nd energic discursul liric )i a)e(3ndu!l *n $i&are de neclin$i$/