STRATURI DE FLORl51 PIANTE DE BORDURA

GRUPA i

~nie-august
30-40 cm
Digitalispurpurea

Ffori in forma' de cfopotei

I

- -

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE

Degetarul atrage privirile datoriti formelor sale neobijn uite.

ACCESORII: O risaduri de degetar L l scoafli de copac i r u n t i t i O compost O plantator Q urneras de slrrne

Dcgrrarul-l-ogu (Di,oirnlispur/,urea) esrc o plant2 aspecruoasi, cu flori ciispuse in ciorchini prelungi, d e culoare purpurie, roz, galben.2 sau alb5. lnrcriorul florilor esre ornat cu pere d e culoare inchisii. Inflorescentele pornesc dinrr-o s i n g u d rozcr2 Inare d e frunze. h e s r e c u l ..(;loxiniacflora" se disringc prin flori deosebir d e mari.

Degetarul se autopolenizeazi: in srrarul de flori, dinrr-un singur exemplar purpuriu pot proveni dcscendenci d e difcrite culori. ~Majorirareaspcciilor s u ~ i t plante bienale. i n primul an formeaz2 rozera de frunzr, in al doilea infloresc, sc rcproduc si pier. Printre elc se g5sesc ins5 gi specii perene. Digitalis grandiflora arc o in8lyinie d e aproximariv 1 n~ 8i flori galbc~i-crcn~, cu pete brunc. Digitalis ferruginea dis p u n t d c tlori brun-glilheniu-pal, m i n d inilcirnca d e 1,80 m.

UNDE SE PLANTEAZA?
DarorirH ciorchinilor masivi si drepyi, degcrarul esre o planti foartc a~-%roas.i, fiind o floarc de h~ndal ideal,: pcnrru alrc planre, dar aspccruoasZ >i s u b arbugtii inflorirori ai grlidinii d c primawl-.i sau chiar planrnrli solirar. Planrayi dcgerar-ul in pal-tea pobrcrioarri a stratului de flori. i n 61ya lui plantali margarete sau bujori. Planrcle p e r m e a 1 flori rotundc echilibrcaz~ cscclenr liniilc vcrticalc ale dcgerarului. I)cgetar~11 sc cvidcnyinz5 7i dacfi esre planrat aliituri de arbu~ti infloritori, dar si alacuri d c arhori, deonrcce esre suficicnr d e purcrnic pentru n C O I I ~ L I I E CLI I /)1;111tcIenisi rnari yi 3 - ~ obyinc i suficienrc s u h stance nutritive ~i ap5. Se dezvolt3 oprim 8i in locuri in penumbrii, cu caracrer natural, de cxemplu in apropierca bugrenilor, rrunchiurilor d c arbori in purrezire sau dc-a lungul alcilor, in cornpania ferigilor. I)cgerarul, plant2 ce se auropolenizcazli, formeax5 rimp d e ani d e zilc colonii in culori prcgnanre.
arbugti. Ss porrivc~~rc ideal cu difcritcle specii de cloporci, cimicifuga gi crini de roam112. Aratfi frulnos yi alaruri d e tlorile de geranium (ciocul-bcrzei) sau de fcrigi.

3
CO

pr ini

1)egctarului i se porrivcsc cel mai bine planrele inalrc, suple ai a\.inci flori d c cfccr. ~-\soci~yi-l CLI flori clasice, de excrnplu garonfc, gura-lcului s a u rrandafil-i. Se dezvolfi deoscbir d c binc in liziera crhgurilor de

Culcafi pe sol plantele trecute, pentru ca seminjele sEi se scutbre sau desfaceti capsulele

Degerarul cu flori mari

Degeta.r

. 7

I
A-

__

--p -

GRUPA 7

Gridinirit iscusit 1- '

I-LUMINA

L
51SOL

---..
-

Cumparafi plante de un an ~i plantati-le afara, pe vreme racoroasi.

Sprjinire ~i remanare Sprijiniti plantele hake. O n mai-iunie seminati semintele in strat, dar nu le acoperiji cu pimant. Repicafi plintufele dupi trei sgptimani.
VARA TARZIU VARA

din capsulele seminale. Transplantati exemplarele tinere la locul definitiv.

TOAMPlA

Mukire Acoperiv plantele tinere cu un strat de mulci (jos).

C
I'

%m&nare fl transplantare Semanati inflorescenlele trecute sau fmprastiati semintele

Frunzele, tulpinile $i mugurii risucifi semnaleazi prezenfa paduchilor de frunza ai degetarului. Stropifi planta cu un jet puternic de a p i sau cu o solutie de sipun-alcool.

ISBN 97E963-86092-81

aqp n a z o (a~~seqp ~ 1 . q ap , iuiy~~oi3 .

lYu-rn;i-uita I

GRUPA 7

I I

saduri de un verde multi boboci, in gh Nu-ma-uita de balti poate f i transplantat3 simplu d a d scoateji din pamlnt clteva fire $i le replantati i n JtSrat. p8nd din cel de-al doilea an.

rare cu compost - toamna.

Plantafi r&sadurile.Tiiafi florile ofilite. Compostafi partile aiate sau a~ezai-le pe sol ca seminfele si s o poati rispandi ( i o s ) .

Cei ce vor s 2 curnpere rasaduri primavaratrebuie sa pregiteasca solul- afanare,

loarea de nu-ma-uita cre! cut3 i n sol uscat este sensibilri la fsinare. Contarninarea p a t e f i recunoscuta dupg stratul aseman3tor pudrei de pe frunze. Pastrati solul umed ~i la ,nevoie, ad3ugaji-i compost. lndepartaji lantele contaminate.

O IMP W M P Sfe

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE B O R D U ~

CARTEA

GRUPA 7

Podoaba straturilor ji a 1;izilorde flori

-I@u! ~ u 301 r U ~ - J I U Eleseldure p o n3 ~a ~ r n ~ n3 d'alelals auasap q q n p un-JIU! nes eulodure p q ~ 'a e ro103!q ap-Tn!os !lep -OSE es a~sa eur!~doe!inlos U ! p a p ? n3 ye!= !S ~ E O L U -mj au!%eur! o maaJ3 sorqurn -luelp! nlq XI]un-JIUI .pr!S!urp nlduraxa -msm ap Ixja un pnpord nu ards rn ' p a d 3pbaa a~rnld p ~ o ~ ! ~ a p o alpopls se :.t?[!r$ esu!

nes uo3pq ad ~!13adsar'~qre!ad 'reqnn nm am^!+ u! 'arerlu! el qasaA a+m! o era30 a p o p

a!relnqol n2 n~duraxa ap (aqp

n> a u n u y ap alSai\!nod as

y ~ o pqum d

apmg

~ U !nl I 1nqLg4rel rgde4e !-!ie~ueldsue~l s-1~ap , e~nje~adruaa o el jrm~a! el !-!iaund !t ru, 01 ap ~ x A ! @ ui !-!ie~ueld '!u!sepg~ d u ! j un,s ui eyoAzap JOA !!kana .eqJn$y.1e4lugrued ap 3a~arue u! nes ede

tmm p~ D
rai!~~sad Jr5UnJ.J
Irog JP

ul !-!$ereid '!*owup !rospl

TBI"J

~I~U$S~S~I~J aJl IxJu !i QI!JOI e r n p p p r a 1 0 1 nu rep 'epel nes p q q n p '!JOU ap ~ w m s

ealeu -alu!d !JOU epasod !5 sojn~ u!Snd p~ alsa 63!8psou naja un ap ( e u ~ ap d ram-pods .ai!nsad azunrj ap a ~ e u luns ~ o aps a p !pads alaun

.ur3 SZ-oz aSu!]e 101 eam!i~u! 'nJo~ ap aluenu alpayp ap

P!.'Q!V p=-lmods

!an sap !cur eseral IS uo3pq

CARTEA

GRUPA 7

Gridingrit iscusit

Cumpilrafi plante cu frunze Gnitoase. CIfiva boboci deschi~i ai sporului-casei vor ,divulga",culoarea florilor.
r

Soare sau umbra. Le suporti pe amandoui, dar evitafi locurile situate la sud. Sol permeabil. hcorporafi in sol compost sau ingri$3mSnt complex, pentru ca plantele d r i m l n i sinitoase.

Daca dorifi o crestere mai stufoasil, ciupiji de mai multe ori varful risadurilor.

m]

9 Nu cumpgrafi plante alungite, cu frunze galbene sau cu flori complet deschise.

8 Nu indepirtati florile ofilite, deoarece in locul lor vor crese noi flori.

insrprp .- tot an uf
-

Pentru sporul-casei pitic ~i de gridini trebuie produs risad din martie. Amplasafi intr-un loc luminos $i cald lada cu seminfe puse in amestec de solfiriturbi(dreapta). Repicafi plintufele.

PRIMAVARA TARZIU Plantare Tnainte de transplantare amplasafi ~i cilifi pe un pervaz rlsadurile crescute in locuinfe. La sflr~itul lui mai, transplantafi-le afari. Nu plantati pe cildura mare a

TOAMNA Reproducere $i compostare Taiafi butagii. Puneti-i in p i m i n t sau a p i pani cind dezvoltg rldlcini. Dupi primul ger, compostati plantele virstnice.

Este rezistenti3 la majoritatea bolilor ~i este rar atacati de diunitori. Necesiti udare regulata, deoarece tulpinile moi se ofilesc repede. Eventual, folosifi o instalafie automati de irigare.

I I
ISBN 978-963960924-1

O IMP ABIIMP SRL

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA ;

Culori aprinse nentru ocazii difirite

, t

+ .: . ~
d

- q
A ;

d I;.

- --

B
F

~ctombrie

comestibile

afanat, cu humus

de sol

ACCESORII: D seminte d e c o l t u n q i CI paie CI mluzie d e substanfe nutritive

FIorilc xxzibmre sle eolpmqilor sunt & &am p d e , galbenauriu & d h , m@v de cele mai &mite n w p de r q u pi b m . E d verdePnchis, rotunde, m&mare unui mramlar frurnos &aba floral%.

~~

d b e n e cu desene

tari ce ating ,si 3 m lungime, pe care, printre frunzele in form2 de scut apar noi si noi flori. Exist2 hibrizi In form8 sferid sau cu crqtere tufbA Tmpaeolumperegrinum este o specie monocolod galbe& ,si se disting prin flori cu petale q o r h j u r a t e . L&tarii sunt la fel de lungi ca cei ai speaei anterioare. Toate speciile de colrunqi sunt foarte sensibile la Ingher, de aceea la noi se cultiv2 ca plante anuale.

Rbducera de rtisad: din martie, seminafi semintele i n m e cu pamanz de seminat. De la sfargtul lui mai, transplants* pl&-itufele i n strat.

SemZinare tn strat: la sfAq~ru~ lui mai introduceti i n sol, la dirtante de 20-25 cm, cate 1-2 seminfe,

UNDE SE PLANTEAZ&
Oriunde agi planra colpmqii, pate tot v2 vor P n h t a cu culorile lor sdinitoare. Soiurile se adapt& multor condifii locale. Colpnqii pot fi plante acoperitoare de sol de-a lungul aleilor insorite, pot a&na ae pe h r i , dar Tmpodobi gi talmuri cu flori multiwlore. Soiurile cu lilstari lungi pot fi dtivate pe supormri, mloane sau garduri, ca p h t e dCaljumgi ca pcopen't~mde sal h sm--

Udati bine semintele. Daca a t e necwr, mukit; sdul cu paie, penwu a-i mentine mai mull limp umiditatea.

Rirlfi plantutele. Din doua i n doui siptimlni adrninistratik o solaie cu substante nutritive.

4
.

# ,

l-w

.,

Combin4 col& cu alte plante anuale gaben-solar. Alilturi de @benek, d j e sau &cimi&ae md auno$kra unei idi%e de p r & . Produc o impresie de e l 5 gulf3 d h r i de flutu.n+ (Cosmos sulphurew) mu Bode de titonia (rirhonia dblia). Sub pomii lhdW +uUn ansarnblu de cnlori nagii dung$ daunatorii, Pn priintense se poate obgine prin rnul And pgduchii de fmnd asmiera cu flori v i k , spre ~ a n p a i n e - ~ d e exemplu, ~ jalqul [Safvia k i aceste flori nor fi tr&&le de nacea) sau vanilia RIeliouo-

pT. -2 -

. .

Coltuna~ii s e pot folosi 51 b prepararea multor mAn&uri. Florile $i frunzele sale confer8 salatelor o aroma piperat-cond mentata $i o culoare vesela. Culegeti-ledimineata devreme, imediat dup2 ce s-au uxat pic5 turile de rouci. Se pot Nrrra mutt timp infayrate intr-un pergar de hertie umed sau intr-o pivnip r&oro&

GRUPA 7
-,

.L,+'.

Gra'dinikit iscusit
'

r Curnp&ri@ serninfe mu
r l s d u r i cornpack cu boboci, cu frunze de culoare dniltoasil.

mw.

Soam dims. Ccilpina~ii prderil lacurile protejate. Sub 12 "C demol'tarea plantei

r ?nde@rtajisistematic f lorile
~i frunzele ofilite, pentru ca planta si3 poata 'lnflori nestanjenit.

e g plant83 deja Tnflorite, a i t & i t e r b ~ l ~

avgnd frwm p@nh s a u galbene. h
I

r Mu c

r &A p~a~rneatail, lax, cu h t ~ ~ Prea ~sa mult azot

pnmmx3 6 ~ 0 h r e a Sfuaakr, dar o Onflorire mediocri.

r Colfuna~ii sunt adecvafi ca Ongr&$&dnt wr&. Rgdacinile lor asigurIi o bung rnaturizare a solului.

'Mm~~g.r$ire
t
PRIMAVARATARZIU
H n a r e sipplantare in strat De la sfar~itul lui mai s e poate

tot an ul
sernana direct in strat. inainte de transplantare, califi rasadurile de colfunqi cateva zile afara. Efectuafi transplantarea la finele lui mai, pe cst posibil pe vreme tnnorata, pentru ca plantele nu sufere un yoc caloric.

PRI~VARA TIMPURIU Prodwcerea r M u l u i Sernanafi sub stick la sfar~itul lui martie, Tnceput de aprilie.

larna lasati colfuna~ii in strat. De$inu rnai sunt aspeduo~i, ,~rotejeazi solul cu un strat de acoperire natural.

I
I

Colfuna$i sunt atacafi une ori de paduchii de frunzi. Controlafi plantele sistematic ~ i daca , descoperiti daunatori, spalafi-i de pe plante. Dacl este necesar stropifi-le cu solufie de sapun ~i alcool.

STRATURI DE FLORl $1 PLANTEDE BORDURA

GRUPA 7

Mac turcesc
Flori roman tice roju-aprins

nai-iunie

X ZEZ%C'

A voxid

I--

Paaaver orientale

Cu flode sale uriqe macul turcesc este una din atra@e grikfhii.
paroase $i conjin o sev5 toxid. Dup5 inflorire se contracd, dar toarnna r%ar din nou. In regiunile mai reci, acoperiji tulpinile cu ramuri de brad. Macul turcesc dezvolta: d k h i lungi puternic ramificate, motiv din care nu se poate transplants, ceea ce trebuie avut fn vedere la alegerea locului definitiv de cultivare. Soiurile cele rnai consacrate sunt ,,Beaury of Livermere" (100 cm) cu flori ropustacojiu, ,,Feuerriesen (80 cm) cu flori rogu-ciirhiziu pi Pete intunecare ~i ,,CatharinaV (80 cm) cu flori ropu-somon.

ACCESORII: rasaduri O compost O cazma Li TngrS$4m&nl artificial complex

Macul turcesc (Papaver orientale) nu ^ d o r q t e , din pgcate, d d t s c d vreme, dar frumusejea florilor sale cu d i a r n e d de 15 un,In f o r d de ceagd, albe, ropu-somon, roz sau rogii cornpens& acest lucru pe deplin. Petalele dispuse in jurul capsulelor serninale amintesc h k i a pestri9 creponatI. Deseori baza lor se c o l o r e d 9n violet-inchis sau rnaroniu. Frunzele uriqe, verzi, A%yare sau a d h c lobate sunt

un strat de 10 cm de compost ~i prelucrati-l bine tn suprafapi acestuia.

1 Gpffiiniinid.parp p

Inainte de plantarezru &bva

-tragefi cu grija plantele din ghivece fi apzai-le pe suprafaja stratului T n grupuri de d t e trei sau cinci plante.

UNDE SE PLAN TEA^?

I

I
I

.. . . . Macul turcesc se dezvolta optim la soare, in sol permeabil. f n straturile in care nu

-apsuIe semiinale bine vitibile

contractandu-se c r e e d goluri in strat, nu-i plantaji in partea din fafl a stratului. Macii reprezintl o pats de culoare suficient de vizibilii Dentru a putea fi plantati in mijloc sau in hndal. Plantat i*nf k zidului ~ h s o r i t a l casei. macul turcesc confer5 un colorit vioi @dinii. htr-un loc unde soarele bare dupkuniaza k i u , florile

Florile imense ale macului turcesc pot fi elementele de efea deosebit ale g r W o r
de f a p a

Cultivafi I h @ macul turcesc plante de acompaniament in culori rejinute, reci, ca de exemplu nemjigori (~elihiniurn)cu flori albe ~i albastre sau stiinjenei (Iris barbara) de inalgime medie, cu flori crem si violete. Se poate*ob@e u n h o s ansamblu din plante ce fnfloresc h d florile macului turcesc sunt in curs de a se tree. Asrfel de plante sunt margaretele de gAdin8 (Leucanthemurn maxim urn) cu flori albe, regina-nopyii (Nicoriana x sanderae) cu flori crern sau caipele (Tagetes) cu flori galben-auriu pi daliiie (Dahlia).

stahis ( ~ r a & ~ bpmrina) s & I levi~+ca (Layp~ldula anp&lia), d de apunenea minunat -lx%ri de macul turcesc.

PhtBfi m a d ulrcesc in grupuri la adBncimea la care f u s d ? nghivece. DPstanp dintre plante: 40-50 cm.

lnainte de w i r e a iernii mulcifi sdul cu compost. Marcati cu ffiblip locul plantelor, pentru a fli unde vor r H r i .

,n
'1

ht-

Fw;IL-.'.

'

,
1

PrimBvara, aflmafi in jurul tulpinilor un nou strat de compost. tncorporati in sol ingrhgrnht artificial complex, pentru a stimula inflorirea.

Macii vor fi mai durabili t a flori Mate daca sunt taiali dimineala devreme. Tineti ~ u rtirnp t deasupra unei

Soi ro,su-ioceadiar

- - - -

Mac turcesc

GrridinZrit iscusit

LUMINA $1 SOL
@ Primlivara, curnparaji plante viguroase, cu frunae verzi, Y n container. In magazinele de horticultura se pisesc $i soiuri cu flori de culori deosebite. @ Nu curnpiirafi plante cu lhstari firavi, O n curs de inflorire m u cu ffulya irqijkma

TRUCURI
Radicinile lungi, sensibile la apa stagnant3 sunt consurnate cu placere de soareci. Amplasafi din tirnp capcane. Capsulele seminale m a t m sunt folosite pentru ornamentele florale din flori Ute.

Soare. Prefer3 locurile calde, bataia fierbinte a soarelui. So1 permeabil. Preferi solul lax, bogat i n substanfe nutritive. Suporti3 solul calcaros. In sol compact, umed nuse do;zvdGi arespundtor.

roctorul plantelor
TOAMNA

Plantare Cea mai favorabila perioada pentru plantare. Tncorporafi in sol compost $iplantafi rasadurile.
VAM

MulclreM solului bterneti un strat de compost in jurul tulpinilor cu Igstari noi. tnainte de venirea iernii, acoperiti solul cu ramuri de brad.

Sprijinire $i aim Sprijinifi cu un tutore, daca este necesar, plantele cu tulpina inalta. in magazinele de specialitate se g i i e x multe feluri de suporturi verificate. Puntre acestea se gisesc $i suporturi cu marimea ~i

Florile colorindu-se i n frunzele cu Pete de negru $i mucegai sunt semnele arsurii bacteriene. Scoateji din sol $i ardefi exemplarele infestate. Pe locul infestat evitafi orice cultura timp de doi ani. Nu compostafi plantele bolnave.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

9'

GRUPA

Salutul pxhmat al regiunilor sudice

embrie

sa uwtd b h

4060 cm

PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E
-

ACCESORII: Ci lev&n$id la ghiveci foatfece de gradina

a nisip sau piet

J plantai

fi-unzefor supfe p i parfiunufui plicut.

VARI ETATI
Lev5njica este apreciat5 In prirnul rind pentru parhrnul gi ;oloritul ei. fn griidini, alituri de reprezentanta principali a genului, IevZn~icaobignuit5 (Lavandula angusrifolia) se poate intilni gi Lavandula sroechas. Vara, pe tulpinile cenugii sau albastru-deschis ale lev&$cii obipnuite apar spice subfiri de flori. Nuanra de albastru-violet cea rnai profund5 se intilnegte la soiul ,,Hidcote Blue". Pe soiul popular, compact se dezvolta i'runze argintii gi parhrnate. Un soi consacrat este ~i ,Munsread", scund, cu flori albastre. Sunt pufin cunoscute levznfica alb; gi cea roz (,,Alba" gi ,,Rosean). Florile albastru-prun; ale s~eciei Lavandula stoechas apar vara. Tulpina ei poate atinge 90 crn. Toleread iarna gi rnai dificil decit levinfica obignuits.

Dupa ultimele ingheturi, .O groapi mare. t)epunefi in fundul ei doi pumni de nbip (in cazul solului argilos

S@M$

Hantati leventica la adancimea la care fusese in ghiveci. D a d este necesar, mai puruefi in groapi pamant sau nisip.

z.ev;in~ici j n strat hdt

UNDE SE p~ANTEAZA?
Levinpica prefer5 solul slab, in care rnulte alte plante n-ar putea

trii. Fiind o plant5 cu cerinre rnodeste, poate f i plantar5 ,si in ciubsr. 0 singuri plant5 intr-un vas de teracotii poate crea pe terass irnaginea s~ectaculoasi a " unui de potop de flori. In g d i n i l e alpine este adecvat soiul ,,Munsteadn, nede~Hsind 30 cm. Lev5nrica nu poate lipsi nici din s t r a d hal; a1 plan'telor condirnentare, dar re poate cultiva gi ca gard viu scund pi parfurnat. Levgnrica tiiiarz se dezvolt2 tufos.
i

Rozul discret si nuan~ele de albastru-deschis se a r m o n i d bine cu frunzele cenusii ale levilqicii. Pentru arnenajarea unui strat in culori re~inute plantari alituri de l e v b ~ i d vinetele, garoafe sau coadagoricelului albi. Trandafirul gi levhfica constituie o pereche ideali: uleiurile eterice ale l&~icii a l u n ~ paduchii de f m n d ai tran2afirului. Lwhyica arata bine alituri de plantde g k l i n i i condimentare, preferhd de asernenea solul d r a c gi soarele intens, ca spre exernplu rozrnarinul, cirnbrigorul sau jalqul.

Muqulroifi in jurul plantei putin nisip, astfel TncAt s i A c i ar sta pe un mic dtimb.

CARTEA

GRUPA 7

Gridi- irit iscusit

Lwgrqka p a t e fi l$f* la aparitia primelor flori.

n zone rgcoroase.

=re
PRIMAVARA
T M
IndepWa~i lastarii rnorfi ai plantdor Btr2ine $ scurtafi pu@n ceilalP ffistari.

tot an ul
astfel levlntica va Tncepe sa infloreasca din nou.
WNA Protecfk

?nregiunile cu clirni aspra protejafi planta prin acoperire cu uscat. Nu o ramuri ti frunzi~ Udati cdnd solul este Tnghefat. udati-le abundent dteva sapGrnani, pAnl c a d s e dezvoltl riWcinile. Tliag buta$i pentru in conditii de urniditate excesivi levi4ntica poate fi atacata de ornizile venigilbui ale fluturelui ciulinilor (Vanessa cardui), care rod frunzele plantei gaurindu-le. Strangeli dlunltorii $i aflerneti nisip pe sol, pentru a-i rnlri permeabilitatea.

MULBCULVERll Cukgerea tuEpinilor # o d e

Taiati rPteva tulpini florale,

O IMP ABIIMP SRL

RC-P-02-10-007

ISBN 978-963-8609281

'4

d . ab

-.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

CARTEA

GRUPA

spe$ s;ilbatice j i pansele de gridini

"

4perena
sau

) parfurnatl

1 m soare/urnbrZ

n ~ e

martie-aprilie, ~ai-octombrie, in bnctie de specie

se preteaza pen tru floare t3iat3

I/;~I.

Gddinirit iscusit

B Cumpiirafi r5saduri:-' Janitoase, cu frunze ~ 8 2 7cu , Pulpini viguroase. Risadurik plantate toamna tnfloresg primivara urmitoare,

Nu curnparafi plantgea frunze moarte sau tulpini bubfiri, desfrunzim .

*
'

*@bare, penumbra, umbra. Respectafi cerinfele de lumins specifice speciei sau soiului ales. Solul permeabil este optirn tuturor toporayilor, diferite sunt numai exigentele acestora privind substantele

Viola odorata nu ingrijire. S e dezvolta corespunzator daca p o d cre~te netulburats. Viola wittrockiana este m i durabili i n vazi daci in apa re pun substanfe de conservare disponibile in f l o r a ,
r

n m "

..

grijire tot anul

-

PRIMXVARA TlMPURlU
.

Plantam
Rtisadurile se pot planta de indat;i ce solul s-a indlait. Fertilizaji solul panselutelor plantate toamna.
VARA

TOAMNA Ptvde h i n d AcoperQi Viola comuta cu ramuri de brad, astfel va rezista mai bine iarna.

z&@e Pliviji buruienele crescute printre toporqi. Dupi prima inflorire tiiafi Viola cornuta, pentru a-i facilita a &ua Tnflorire din toamni. Udaf i regulat topora~ii necesitand api. Turnafi apa direct la tulpina plantelor.

Putregaiul riidkinii sau al coletului a t a d cel mai des Viola wittrockiana. Boala este cauzata de diferite pecii de ciuperci. ,'lantele bolnave se dezvolti vizibil deficient ~i se usuci. La tnceput se brunifica coletul $i partea superioari a ridkinii, mai apoi ins&i ridicina, pentru ca h final planta s i piari. Distrugefi neapirat plantele bolnave (nu le compostafi!). lndepirtafi toate frunzele ~i tulpinile rupte de pe plantele sin& toase $i amelioraji-le solul.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7 ,

Uori uscate clasice, in numeroase culori

umina natural& penneabil,

r
I

l .

Florile de pai de gridin$ szmt multiwlore pi foarte

E
1

Q furca de sapat Q grebla CI lopate

Florile wlorate, uscate ale irnortdelor par a fi din paie. Pot fi folosite la ddruirea unor minunate buchete uscate, durabile. Tulpina majorit5$i speciilor atinge 60-90 cm. fn v h f d tul~inii ramificate este situat5 d t e o floare rotund& frumoasi, colorati. Diametrul florilor Pnconjurate de frunzig indesat este de 5 cm, ins2 si florile mai mici pot fi &ate gi utilizate P n arta buchetied. Florile pot fi albe, crem, galben-auriu, portocalii, roz, rogii sau purpurii, de nuanje diferite. Pe a c e q i plant5 pot fi intgnite flori de nAnte i a i deschise gi mai inchise ale acel q i culori. Soiurile grupei ,Bikini" ating Pndilfimeade 30 cm, cele ale grupei ,,Monstrumn 60 cm gi cele ale grupei ,Riesenm 90 cm, gi pot avea flori de nuanSe diferite.

A f w i SOIUI cu sapa sau furca p6na la adlncimea de min. 20 Extirpati buruienile, inlaturaTi rlidiicinile ~i pietrele.

1an.

ru
b ssl u

mal mli.Am&e@

strat gros de 5 gn de camp

Soi a p a q h h d grupei ,,Bikinin

I
Florile de p i pot fi PntlPInite h d i k i t e culori
P u t 4 e M n a R g W d de la ?nceputullui aprilie. 1mpr;istiati in strat semintele florilw de pai pe o fa$@laa.

UNDE SE PLAN TEA^?

Florile dezvolthdu-se erect, tindtnd in sus, reprezinti petele colorate ale gridinii. Se evidenjiazi? cel mai b' e P n ~rupuri. Aceste plante rezistente la seceti ~ oaco~eri t eficient o Intreagi pant5 pietroasii sau un versant. fn grklini alpine florile de pai asociate cu plante scunde formeazi o adeviiratii insulii multicolori. Plantafi florile tn apropierea intrhii, pentru a fi mereu Pnt2mpinaji de multe flori colorate.
u .

incwporalj ar p b h serniaeie in sol # uda' semanatura cu jet fin & a d .

CE SE pmALXTu~?
Florile de pai pot fi asociate cu alte plante cu flori rigide ce nu

necesiti sol bogat in substanje nutritive. Soiurile cu flori portocalii, roz, rogii, galben-auriu sau albe ale grupului ,,Monstrosumn pot fi plantate amestecat cu limba-pegtelui gi floarea-miresei. Din florile stratului putefi obfine buchete minunate, decorative proaspete 'in vadi sau uscate. CrC~ele, coada-~oricelului, drciumiireasa gi soiuriie de flori de pai ce apaqin grupei ,,Riesenn pot fi asociate gi cu . alte flori anuale. Plantati florile amestecat, tn stramri neregulate, astfel ca formele variate 8i

culorile vii sii iasi d t mai bine in evidenti. Soiurile de nuante deschise, monocolore invioreazii arb@ de culori mai hchise. Puteji obfine un efect aparte planthd P n locuri insorite soiuri de culoare galbeni sau albi, pe fundalul asigurat de tisa cu frunzig inchis sau de arbugti cu frunzig rogu ca scumpia ,,Royal Purple" (cotinUS coggyiria , ~ O ~ a l Purple") sau corwdugul (Pnmus ceruikra ,,Nigra").

Ririfi risadurile la distanfe de 20 crn de indata ce inalfirnea acestora atinge 5 cm.

devreme d a d 'in martie sunt ( sednate in cas8. Rasadurile

CARTA

Flori de pai

GRUPA 7

12

Gra'dinirit iscusit

Daca aor~ri s i obfin%fi soiuri de forrne ri culori deosebite, cump&ra$ la sfsqitul iernii serninte din catalog. Nu rwmparafi rasaduri ale ciror frunze inferioarc sunt negre, deoarece aceste plante se au fost udate prea rnult ~i

Soare. Penrru inftorire abundenta florile de pai necesita foarte mult soare. So1 afanat, nisipos. Nu necesita sol prea bogat i n sutwtanp nutritive, deoarece fertilizarea excesiva provoaca

Pentru u m r e tgiafi florik d n d sunt Tnca nedeschise cornplet. i n tirnpul uscarii florile se vor deschide.

.a Petalele nu vor cadea nici

dupa uscare daca stropifi

IARNA

PRIMAVARA
Sernanati i n rnartie i n casa, in d lazi de inrnultire, iar i n aprilie afar& In strat. In rnai plantati rasadurile la locul definitiv. ;
d

Alegere gi comandzi
larna alegeji din catalog soiurile preferate, ~ i pentru , sernanatul de prirnavara cornandaji sernintele din tirnp.

Semanare gi plantare

i
I
1
I
i
I I

VARA fngrijire Pe tirnp de seceti indelungati udaji plantele. TOAMNA Uscare hainte de sosirea hghqului taiafi si ultirnele flori. Pentru uscare atsrnaji buchetele cu

I'

Florile de pai sau irnortelele ocazional pot fi atacate de phduchide frunzh. Verificati regulat plantele $i Y n caz de contarninare rnai slabi3 stergeti diunitorii cu un serverel, iar la contarninari rnai grave stropiti cu solutie sapun-alcool.

@IMP ABIIMP SRL

STRATURI DE FLORl 51 PlANTE DE B O R D U ~

1
GRUPA

Astilbe
Culori sclipitoare, inflorescen te aeriene
/

Inflorescen te gra tioase

I
I

aspectuos inflorescen~ele.

Frunzele frumoase, a d h c divizate gi inflorescenjele sale crern, albe, roz, rogii sau rogucoral constituie petele cromatice intense ale griidiiii. Speciile de astilbe se Trnparr, potrivit perioadei de inflorire ~i taliei, in urmatoarele grupe: Astilbele de pklure (Astilbe rhunbed) sunt cele mai inalte, ajun&a phri la 120-180 crn. Inflorescenfelesale in ciorchini risfiraji gi at2rniitori apar in iulie gi august. Astilbele de gr&din&(Asrilbe arendsii),avind multiple soiuri, f o r m e d grupa cea rnai irnportanta. fndjirnea lor este de 60120 cm, inflorescenfele-ciorchine dense apar intre iulie gi septernbrie, in hncjie de soi. AstiIbele japoneze (Asrilbe japonica) se disting prin inflorescenp conice, tulpina lor nefi-

I U
Astilbe japoneze albe

Plantare: primavara sau toamm. Afinag solul, apoi s&paJi o groapii de plantare cu un diametru de 50 cm. Amestecali p5mhntul cu compost $ ingragmant.

turnand vasul.

ind rnai l u n g de 40-60 crn. fnfloresc devreme, in iunie gi iulie. Astilbele chin@ (htilbe chinensis) fac parte dintre cele rnai rnici ierburi ornamentale. Tnfloresc foarte h i u , in august gi se~ternbrie. Varietatea cea rnai mi&, astiibele chin-ti ,,Pumilan ( A d b e chinensis ,,Purnilan), cregte pin5 la cel rnult 20 crn.

7 UNDE SE PLANT-?
-1

flori de culoarea nalbei. Soiul se risphdqte expansiv cu ajutorul lbtarilor gi suporti? gi soluri rnai uscate fag5 de celelalte specii de astilbe. fn ciubiire voluminoase pot fi plantate soiuri cornpacte, diferite ca indfime gi culoare.

turi de ferigi ,si diverse specii de ierburi iubitoare de umbrri. Pe rnaiurile apelor astiibele se pot asocia cu stinjenei, crini galbeni $i - cre~i~oare. , -

Pe malul lacului de @dhi

Plantaji asrilbele in straturi protejate, d a t e in penurnbd. Planta este foarte aspectuoasa in grupuri de cinci sau rnai rnulte exernplare de culoare identi&. Astilbele se dezvoltri bine in locuri cu aer umed, n venum.i b& de exernplu la umbra arboriior sau in jurul lacului de grsdin%,unde florile si frunz.de se pun excelent in valoare alituri de plantele acvatice. Drept plant5 de bordurii sau acoperitoare de s o l cel rnai adecvat este soiul pitic ,,PumilaV, caracterizat prin tulpins erect5 ,si

CE SE PLANTEA~~~AL~~TuRI?

Astilbele se potrivesc bine tufelor gi altor plante perene. Astilbele in culori pastelate deschise form& o pa^ crornatici interesants alrituri de rododendroni, tisa sau alte plante cu frunze aciculare. La marginea zonelor plantate cu arbori sau sub arbori astilbele sunt rninunate alsruri de rozetele de fmnze ale crinilor excelent gi 4%- ~ s r i l b e diinQegtipiria ,,~umilil" de toarnnri.

' . I I
4

Depune$itn gtoapfi at& pamint Tncdt astilbde st4 fie situate la a&ncimea,la ears fuserer4 C n vas. fmmaji o farfurie de Irdere.

Wafi plantde abundent.

Udag ~titilbile pe timp secetos

la cel pqin do&

ale.

I? nllukifi locul planarii cu scoarp m5runtiG de arbore entru ca soIuI d-fi mentinti mai ine umiditatea.

CARTEA

GRUPA 7

14

Cumparati astilbe 'in

Taiati florile trecute, pentru

curs de Inflorin. reavan. Nu cumparati plante cu frunze uscate sau cizute, respectiv cu lastari rari $i rarnuri de brad.

Uoctorulplan tek

PrsntaFcgfiufrunzi5 uaat 9au Sc0ai.p PriMvera este un amtimp adec- rn&lmfitg de arbore ~iacoperifil Mt pntru plantare. Administrei cu rand de brad. o doza de s o l e s u b s t a m nutritii exemplarelor h r W nate demutt. fncorpom$i bine ?ngra#m&ttul in s o 1 (dreapGd.

necesiti3 rnuW a @ . Pa

Dup# prirnul ger mai serios, tiiqi astilMe la o lungirne de

d e ~astilbele i sunt plante foarte rezistente, soarele puternic $i seceta le pot dauna considerabil. Semne de vitamare sunt risucirea marginii ~i brunificarea treptata incepand de la rnargini a frunzelor. Solufia poate f i udarea mai abundent3 sau transplantarea.

STRATURI DE FLORl 51

+-qFT%

CAKltA
I

lndorescente gingqe albe sau roz

I

Cumplrafi risaduri primiivara. Alegefi plante crescute In ghivece cu diametrul de minim 10 cm. Nu cumpHra9 plante de culoare Tnchisi, cu pete mucilaginoase pe tulpini, deoarece pot f i contaminate de putregaiul tulpinii.

Soere. Planta se dezvolti optim d a d dispune de soare toatii ziua sau cel pufin patru ore zilnic. Sol permeabil. Cu drenaj de nisip puteji asigura scurgerea apei. Nu udafi prea des. Amestecati solul acidulat cu calcar.

Pentru flori uscate taiafi flori Tntredexhim. Uscafi florile Tntr-un loc racoros, aternate cu capul ?njos.

Amestecafi conservant Tr) apa florilor taiate.

lCllllA Pngrijire tot an ul

' A

PRIM~ARA TIMWRlU Plantare si semiinare Plantafi floarea-miresei R sol permeabil. Semanati seminfele soiurilor perene $i anuale de floarea-miresei.

TOAMNA Mulcirea solului P e timp rece de iarni acoperifi plantele perene cu crengi de brad, paie sau scoarji de copac miiruflita 00s).

VARA TlMPURlU Aridre lnainte de fnflorire, ariciji plantele tinere, deoarece plantele fragile mai a n i u pot fi accesate foarte greu. VARA

I,

1 noase negre sau mar0 de

semne sunt petele mucilagie tulpina, poate provoca moartea plantelor. Plantafi n sol perfloarea-miresei T meabil, 'lmpiedicand astfel stagnarea apei T n zona -5dicinii.

TiSiere
Dad scurtafi ltistarii imediat dupe inflorire, stimul* dezvoltarea noilor lastar:

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDUR~~

CARTEA

GRUPA 7

17

Margare tele
Flori silba tice, traditionale, nepretentioase
I I

pere iunis septembrie

ly ,
& se preteazg
flori t3iate
(

1 IuminS naturi
bogat in subtanfe nutritiw
0-40 an

,,

+,
+-

PLANTARE SI ~ N G R I J I R E
plan tine poate oferi nenumhte flori
ACCESORII: O margarete acoperirea solului

a cazma a compost Cl material

fain2 de oase

Margareta de gr5dinP sau margareta uriqii prezentat5 aici cunoscutg simplu, sub numele de margaretg - face parte dintre familia crizantemelor. De mult timp este una din florile favorite in griidinii, yi se p r e t e d ca floare t5iat5. Rezistii timp indelungat in v a s . Petalele care f o r m e d floarea

1 din container.

Saps$ o

groa@ pentru sadire in care G incapa bine radacinile plantei.

Amastecafl pdrnanrul scos cu pufin compost. Margaretele trebuie plasate in groapa astfel tncdt ghemul de radacini s3

rare. Diametrul florilor la anumite soiuri poate dep$ 10 cm. h l 9 m e a florilor depinde de soi. De exemplu frumoasa ,,Silberprinzesschennatinge numai 30 cm. Pe de ald parte, in$irnea soiului ,,Christine Hagemannn poate atinge 90 cm. Fiecare soi infloreSte toat5 vara. D a d dupg prima inflorire

plantele sunt bine tunse, vara thrziu vor inflori din nou, gi mai fermedtor.

UNDE SE PLANTEAZA?
Margareta de grCklin5 este 0 plant5 nepreten~ioasii, dar nu o plantaji in locuri unde stagnead apa. D q i va inflori gi in astfel de sol, va deveni pe timp ce trece, tot mai firav5.
Urnplefi groapa cu amestecul de Dzirndnt ~i compost. Mufuroiti putin pamdnt in jurul tulpinii. Udati din bel~ug.

Irbu P margaretele tbrm-

un con*

3 -

pgmh,td SP se usuce, gi 0 datii pe lunii le fertilizari cu

garetele in fata gardului viu, alegefi un loc insorit ' '1 *

-'

& .idLA:

Trnpa$iaji compost T n jurul rnu~uroiului de p8mdnt (dar nu direct ldnga tulpina), menfinand astfel urniditatea solului.

insorit. Margaretele cresc ~i penumbd, dar fac flori mu1 mai purine. fn r h a v sau ca plante d c bordurii margaretele umplu foarte bine spa~iile dintre plantele perene sau anuale. Cine igi doregte o mare de flori albe, ce se ingrijesc ugor, poate planta un strat mare doar cu aceast5 plant5 cu inflorire durabilg. Margaretele se dezvold bine ~i P n ciubiir d a d nu 1;Isafi

CE SE PLANT&
1

ALATU

aproape orice floare.

formea~ un contrast frumos cu florile rotunde ale margaretelor. Florile albe se potrivesc deosebit de bine cu gardurile vii din plante perene, f"adnd mai vesels imaginea arbupilor ~iconiferelor. D a d plantari

Chiar Tnainte de tnflorire fertiiizafi margaretelede gradina cu fain5 de oase sau compost. Udati-le din belyug.

,,B~&,,~"

Grgdinirit iscusit .
,

. 'C
d
b

! l
Cumph$ plan&?putemice, de un verde-Tnchis. Margaretelede gridini pot fi procurate de primavara pana toamna. - a ,. j ;, ' . '-

eLumlnH naturalti. Se dezvotti

cel rnai bine T n locuri insorite, ferite de vant. ~ermeabilMargaretele se dezvoltg bine i n orice sol de gradin5 bogat in substante nutritive. Fertilizarea cu compost stirnuleaza infiorirea, Planta nu suporti a p

* > :

ii-

a NU cumptirafi plante cu
frunze palide, patate sau

S c u w i Ihtarii tineri F n d L, ,, Tnceputul perioadei de crestere. Astfel plantele vor &veni rnai stufoase, ~i vor face mai rnulte flori, drept, rnai .c ii,,, a 0 data la doi ani, divizaJi tufele de margarete. Mfel plantele vor trai mai rnult ~i vor f i rnai r0bus-b.

m
TOAMMA Mantare Plantafi rnargaretele de grading lnainte de aparifia primelor Tngheturi la niwlul solului.

ioctorulplan telc
,

doarece le poate face wnribile la ger. 'In august fertilizafi cu pot* siu. Udati d a d este seceta. ?ndepirta$ periodic florile vegejite.

Dezgropafi plantele mail. vechi si divizafi tufele.

@ !!!!!!

ingrijim

Cu putin tirnp inainte de Tnflorire mai fertilizati o data (dreapta). Din iulie nu rnai administrati Tngri%$irnant,

Mucegaiul cenu~iu (Botrytis) ste cauzat de o ciuperca. bernnul infecfiei este depunerea catifelata, cenugie, care poate acoperi toati planta, ducdnd rnai devrerne sau rnai tdrziu la putrezirea acesteia. indepartali gi distrugeti irnediat ~grtile infectate ale ~lantei.

1
GRUPA

Diversitate de culori estivale vesele

idTnmF
iulie-octombrie tnflorire tndelungat~ se pretead a Bias pentru fioare permeabil
rn
G
-.

a-iJ 25-35 cm

-h

Zinnia

Sirbiitoarea culorilor
I

Pfante iubitoare de soare, c;ircilunbele de forme ti d o r i diferite iniloresc hdefungat.

Soiurile inalte gi amestecurile au indjimea de 60- 100 cm. Florile lor seamlnl deseori cu acelea ale crizantemelor, daliilor sau daliilor-cactus. In straturi par intruditva rigide, dar in vazi sunt splendide. Soiurile semhalte au 40-60 cm. Este celebru soiul ,,LiliputV,cu flori pompon miirunte, ca gi hibridul ,,Ruffles F,", care exist5 in mai multe culori. Soiurile scunde au o indjime de cel mult 30 cm gi se pot planta 8i in ghivece. Sunt preferaji hibrizii ,,Dreamlandw~i ,,Peter-Pann. Zinnia angustifolia nu esre atit de popular5 gi are mai pu~ine soiuri. Fiecare soi dispune de flori albe, galbene, portocalii sau rogu-maroniu, unele soiuri fiind chiar bicolore. Florile sunt mai rnici declt cele ale primei specii, fiind, de reguls, simple sau mai pujin invoalte. fntreaga plant5 este mult mai grajioas5, indjimea sa fiind de cel mult 50 cm.

Clrcium5resele necesid lumins gi d d u d . In conditii ideale davolts flori vesele ~i multicolore pin5 toamna. fn privinja cultiv5rii in gr5din5, merit5 amintite d o d specii. Zinnia elegans are numeroase soiuri pi varietzji. Este specia cea mai cunoscut5, in deosebit de multe culori gi forme. Florile sale pot fi simple, semiinvoalte sau invoalte, de culoare albri, galbenl, portocalie, rogie, roz sau violets.

2 s w w
~d8.d

k+$i

lada cu un c r r p ~

mrtffprrefttpentru a-i wn-

wnidiiea. Arnplasagi

mWtwa intr-un loc lurninor 1

f n liizile de balcon sau ciubere sunt corespundtoare soiurile scunde, dar gi soiul ,,Classicnal speciei Zinnia angusrifolia.
CE SE P ALhURE

D a d preferaji rozd 8i albul, plantaji drciumiirese roz in faja reginei-nop~iialbe ~i inalte (Nicotiana sylvesrris) sau asociagi-o cu pufuleji albi (Ageratum houstonianum ,,Schnittstar).

DupH ce au rssarit plantutele,

ridicali capacul bzii zilnic dlteva ore, pentru a preveni contaminarile micotice.

lndepirtqi unele de altele r W u r l l e mai mari. Cu putin timp lnainte de plantare, expunqi-le atara, tn penumbra, pen-F tru a se tali. ,J sk'.'! .>

'.

Zinnia angustihlia

UNDE SE PLANTEAZA?
Ckcium5resele se @sesc in toate currile rurale gi straturile de flori pentru buchete. Plantati-le intotdeauna intr-un loc insorit. Soiurile scunde sunt ideale ca b o r d d a aleilor sau ca fafad5 a straturilor de flori. Soiurile semiinalte gi inalte sunt recornandate pentru decorarea centrului strad o r de flori sau umplerea golurilor dintre florile viiratice.

Asociate cu alte plante anuale, se pot realiza combinajii coloristice pregnante. Culoarea calda rogu-$beniu a &ciumHreselor se poate completa cu nuanp de violet. I se potrivesc de minune pufule~ii, salvia albastrri gi floarea-miresei. Pentru realizarea unui efect de contopire a cdorilor Pn stratul de flori, asociaji drcium5rese albe, galbene gi portocalii cu gdbenele, craije gi condurqi.

#
Soiuri N flori fnwalte

T3iiafi sistematic florile carcium3reselor Tnci lnainte de a se ofili, astfel stimulafi planta s3 lnfloreasca continuu.

WTEA

GRUPA 7

18

Gra'dina'rit iscusit
I
I
I
C
4
I
I

APROVIZIONARE
6hmpiia r&sa&ri c m u t e

I LUMINA 51 SOL I
Seare. C~rcium&rese!le hfloresc fi d a d a n t expuse la soare doar o jumatgte de zi, dar atunci tulpina lor se tndreapt2i spre soare. Sol permeabil, bogat T n substanpa nutritive. Udafi c&rciumi?meleregulat, mai ales p v r m e secetoasi.

TRUCURI

tn prwdabil. rohsae, cu frunze4e wnh-prokrnd.

Alegqi exempiare htjsbocite,

Nu cumpkgi r&mhrP alungite sau rEisaduri cu frunze cu margini brune sztu patate.

a Wi@ florile pentru vaza numai dup3 ce s-au deschis complet, a d e l duread mai muk. D a d u@ flori de drciumlrese T n lizi cu silice @iclxidde siliciu), ot@neji flari uscate extrem de interesante fi foarte durabile.

IARNA Comandii Comandafi semintele. Interesafi-v3 asupra noilor soiuri.

i n pastile de turb3, astfel le puteji planta in strat far3 transplantare.

,m

PRIMAVARA TARZIU
Plantare $i s d n a r e De la mijlocul lui mai, plantqi rssadurilein strat. hainte tnG. califi-le! In aceasta perioadi putefi semina #i direct T n strat.

PRIMAVARATIMPURIU
Semamanare Din martie seminafi semiflele

Udare si fertilizare Udafi regulat pe weme uscata. Adaugafi lunar ingrwmlnt lichid la apa de udat (stdnga). Tiiafi sistematic florile trecute.

i n cazul bolii pati4rii frunzelor, pe tulpini $ipe frunze apar Pete Tntunecate, care se extind. In final, ca urmare a putrezirii tulpinilor, plantele pier. Indepirtafi plantele bolnave. T n caz de infectare puternici, stropifi cu solujii de fungicide.

Q IMP AMMP S R L

RO-P-02-10-019

lSBN 9 ~ 8 6 0 9 2 8 1

Pfante iubitoare de soare, &cium;iresefe de forme

Soiurile Inalte gi amestecurile au Endgirnea de 60-1 00 crn. Florile lor searnini deseori cu acelea ale crizanternelor, daliilor sau daliilor-cactus. fn straturi par intrudtva rigide, dar in v~ sunt splendide. Soiurile serniinalte au 40-60 crn. Este celebru soiul ,,Liliputn, cu flori pompon rniirunte, ca ~ihibridul ,,Ruffles F,", care exist5 in rnai rnulte culori. Soiurile scunde au o indilyirne de cel rnult 30 crn gi se pot planta gi in ghivece. Sunt preferafi hibrizii ,,~rearnland ~i ,,Peter-Pan". Zinnia angustifofia nu este atBt de popularii gi are rnai putine soiuri. Fiecare soi disbuhe de flori albe, galbene, portocalii sau rogu-rnaroniu, unele soiuri fiind chiar bicolore. Florile sunt rnai mici i e d t cele ale primei specii, .. und, de regul5, simple sau rnai p j i n invoalte. fntreaga planti este rnult rnai grajioasii, inilgirnea sa fiind de cel mult 50 crn.

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCESORII - --..... .,- -- --. -.-...-. --- - .--- -- ., .... -.,., , ,u
capac O plantator Cl pastile de turba Cl ingra~amint lichid

CBrciurniiresele necesiti lurnini gi d d u r i . fn condifii ideale dezvoltii flori vesele gi rnulticolore pBni toarnna. fn privinp cultivirii in griidini, rneriti amintite doui specii. Zinnia elegans are nurneroase soiuri gi variedpi. Este specia cea rnai cunoscuti, in deosebit de rnulte culori gi forrne. Florile sale pot fi simple, serniinvoalte siu invoalte, de culoare albi, galbenii, portocalie, ro~ie, roz sau violet5.

sedm~ic#nmnrtir. Amplasaji pasrilele de t u a in 7mBihrrp-lecw a@, qmi int~oduceji in swastaa cste 2 3

1k*,

lloopari$ I d a cu tm cap# peritrua-i cons~%& miditatea. .Ampka$i sem&ndltura intr-un loc luminor gi

2,

unricita

mid

I I

I I
Zinnia aogustiblia

fn &le de bacon sau ciubere sunt corespundtoare soiurile scunde, dar gi soiul ,,Classicv al speciei Zinnia angusrifblia.

CE SE P

~ALATUIU?

D a d preferari rozul gi albul, plantagi drciurniirese roz in fafa reginei-nopgii albe gi inalte (Nicoriana sylvesrris) sau asociagi-o cu pufulegi albi (Ageratum housronianum Jchnittstar).

Dupe ce w rHdrit pl&ntufde, ridicaji capacul lizii zilnic cdtwa ore, pentru a preveni contaminirile micotice.

indepartafi unele de altele r&adurile m i mad UI puyn timp Inainte de plantare, expunefi-le afar&,T n penumbra, pentru a se tali.

UNDE SE PLAN TEA^?

:oate currile rurale ~istraturile de flori pentru buchece. Plantagi-le intotdeauna intr-un loc insorit. Soiurile scunde sunt ideale ca b o r d d a aleilor sau ca farad5 a straturilor de flori. Soiurile serniinalte ~i inalte sunt recornandate pentru decorarea centrului straturilor de flori sau umplerea

Asociate cu alte plante anuale, se pot realiza cornbinagii coloristice pregnante. Culoarea caldi rogu-$beniu a drciurn;ireselor se poate completa cu nuanp de violet. I se potrivesc de rninune pufulerii, salvia albastd gi floarea-miresei. Pentru realizarea unui efect de contopire a culorilor In stratul de flori, asociari drciurnPrese albe, plbene gi portocalii cu gdbenele, criire

b
I

De la mijlocul lui rnai plantali rBsadurile afar& SBpali gropi, ameliorati solul extras cu ingra$%nlnt 5i sBdili micile plante.

Gridiniiit iscusit

M uC U R I ~ r&&wi ~ alungite sau rIsaduri cu frunze cu margini brune s w m a w .

0 Soam. Cti~ciumL5resele Tnflorerc gi dac& sunt expuse la soare doar o jumatate de zi, clar atunci tulpina lor se TndraptG spre soare. 0 Sd pmmabil, bogat In S J nutritii. ~ Udaf i c&rciumlreseCe regulat, mai ales pe vreme secetoasi.

Tgiafl florile pentru mza numai dupa ce s-au dmhis complet, astfel duread mai mutt. Daca umqi flori de cdlrciumirese T n ISzi cu silice bioxid de siliciu), ob$ineji flori uscate extrem de interesante ~i f o a m durabile.

1 'mmi,$jire
Comandafi serninfele. Interesafi-vi asupra noilor

tot an ul

-*1

rn

in pastile de turba, astfel le putefi planta in strat f i r i

PRIM~ARA TARZIU

Plantare si sema'nare

I I

PRIMAVARA TlMPURlU
Din martie serninafi serninfele

De la mijlocul lui mi, plantafi risadurilein strat. inainte insi, dlifi-le! in aceasti perioadi

in cazul bolii plitSrii frun-

care se extind. In final, ca urmare a putrezirii

'

STRATURI DE FLORI $1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA

Ciubo tica-cucului
I

Inflorescen ti boga ti in locurile cu pen urnbra'

I

Grzdinirit iscusit

a Cumptira~ ciubofica-cuculu$
Z astfel deja inflorita pentru c se vede culoarea florii. Alegejd

Ciubo$ica-awlui preferti locurile cu penumbra, dar cu udare adecvata. S e dezvolti T n locurile insorite. bine ~i frumos in
wlws. bSne

Crefleli planta i n locuinfa la o temperatura in jur de 20C, altminteri seminfele nu vor germina. In llzile de balcon plantali rasaduri viguroase. Replantalile in gradina numai dupa ce au inflorit in totalitate.

penma-

Doctorul plantelor

plantali-o in gradin2 sau in subfire de compost, altvase. Pe timp umed apzali minteri r2dBdna plantei va T n preajma vaselor crengi tai- i e ~la i suprafala solului. ate in bucali mici pentru ca melcii sa nu roadi planta (dreapta).

WARA TlMPURlU Udare gi fertiitzare Menlineti ciubofica-cucului T n umereala permanents. Dupa o perioada mai secetoasa udali-o din abunden*. O n perioada de inflorire imprastiai compost o singuri data la ridacina plantei.

L11

. a ciubolica-cucului pot apirea frecvent pe frunze pete de culoare brun inchis, i n urrna carora planta se va ofili repede. indepartafi toate parfile bolnave, $i rarificati zonele prea dense ale ~lantei.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE B O R D U ~

GRUPA ;

Lobelia pitici

Flori frumoase fn grridina' fipe terasa

*I

.',

- r

Lobelia pitim' cu florile sale grap'oase produce o atmoskra"romantics' h gridina'fipe balcon.

Florile mkunte ale lobeliei form& din mai p h I in octombrie un covor vegetal dens, in culori vesele. Culoarea clasid a lobeliei este albastruinchis, de tonalitate intens3 ins5 exisd gi soiuri cu flori albasuu-deschis, albe sau roz cu centrul parfial alb. In privinp modului de cregtere se disting dous soiuri: lobeliile cu tulpins erects, compacte pi formhd covor vegetal gi lobeliile pendente, lungi, cu lLtari Pnfloritori. Soiurile ce f o r m e d covor vegetal sunt ,Kristallpalastn cu flori albastru-hchis gi frunze de culoare Pnchisii, ,Cambridge Bluen albastrudeschis, ,,Rosamundencu flori roz gi Pete albe, precum gi soiul alb-imaculat ,,Schneeballn. Dintre lobelide pendente merits sP fie amintite soiurile ,,Richardii" cu lsstari de 80 cm gi flori albastru-deschis gi seria ,,Pendulam avand mai multe nuanje. Din genul lobeliilor fac pane

Compozifia consta din lobelia ca acoperitoare de sol F n jurul pomi~orului. Amestecafi pamlntul cu ingra$imlnt. Plantafi

Extragefi cu grija lobeliile dir ghivece ~i plantafi-le la distanfe egale de pomi~or. Umpleti vasul cu pamant.

~omisorul. . =
Lobelia pitid

gi ate specii aspectuoase, ca de exemplu soiul cu flori rogii splendide (Lobelia x speciosa), avand inafimea de 90 cm, gi Lobelia Mgens cu flori roguaprins gi frunze de asemenea rogii.

sub pomigori cu trunchi Pnalt plantaji P n ciubere. In ampolne sunt potrivite lobelii pendente cu inflorire bogad.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Lobeliile cu forme diferite se pot folosi in variate moduri. Ca plante in bordutii d e l e c t d privirea nu numai prin florile lor fiumoase, dar prin perioada l u n g de Pnflorire. Ca acoperitoare de sol plants$ lobelii fn straturile d a t e la soare. Lobelia se evid e n j i deosebit ~ de bine in compania florilor cu d i e scunda sau in h p d a straturilor, acolo unde benefici& de soare suficient. Plantaji soiurile compacte pe terast ca plante intermediare sau de bordurs. Lobeliile sunt aspectuoase gi Lobeliile albastru-inchis gi crZijele portocalii formead un ansarnblu P n culori vioaie inflorind toad vara. Combinagia dintre lobelia

albastru-Inchis, ciucugoara albs ~i mugcata rogu-carmin produce o impresie fermedtoare in lada de balcon. Soiurile compacte diversifid gi echilibred prin forma lor compozijiile objinute prin asocierea cu plante de constitufie rnai I d , ca de exemplu regina-nopjii (Nicotiana

3 lobeliilor. Udafi plantele pen- Lf plantile la 7-8 cm pentru a

tru ca solul si se compacteze in jurul radacinilor. stimula a d e l Fnfloririle viitoare.

3 Presati pamdntul in jurul

sylvestris).

Adrninistrafi plantelor ingra~3minte. Diluati in apa de udat a lobeliilor ingrA2AmAnt lichid.

GRUPA 7

21

Gridinirit iscusit I

LUMINA
a Cmp%qf pbn*

51 SOL

TRUCURI

m
!ping
A

'i'

$&adnile horticdra.

* Nu cumpirati plante cu
listari subtiri, cu frunze risucite, galbene.

le Tntt-un loc lurninos $i aerisit ( j o s ) . La mijlocul lui in martie, semhaji F n mai transplan.tati risadurile locuinf8. Deoarece seminfele F n grldinh sau punefi-le lobeliei genninead la afar& O n vase. lumini, presati-le bine T n pimant, dar nu le x q e r i f i . VARA Dupi daui sipt;imdni repiTbciere gi lngrijire cati plintutele $i arnplasa$Tiiati regulat florile trecute. Fertilizati dupi prima inflorire. Pe vreme secetoad udali plantele.

~MAVARA

M n m gi plantare

-1

'

Dupi primul Rghef, scoatefi plantele din sol $i compostati-le.

Lobelia este atacati rar de boli sau diunitori. Pe clldura toridg insi e posibil a nu infloreasd. Udati plantele mai des ~i tiiali-le pentru ca pe timp mai ricoros s i infloreasci din nou.

Copiii soarelui
Aceste pfante ornamentaleperene sunt caracterizate prin Morire abundent i pi fongevitate.
Rudbeckia prezinta varietsji anuale, bienale gi perene. Vorn prezenta aici inddgitele soiuri perene.

Soiul ,,Goldsturm" (Rudbeckia fulgida ,,Goldsrurm")

ofed o priveli~te rnagnifid prin florile sale uria,se gi stigrnatul lor specific negru-rnaroniu. Cre9te doar 60-80 crn, fiind cel rnai scund soi.

Soiul ,,Goldball" (Rudbeckia laciniara ,,Goldball") atinge si indtimea de 2 rn si are ".

flori rotunde, cu petale biiture. Este floarea cea rnai des intllnit2 in grsdinile fsriinegti. Petalele florilor din soiul

UNDE SE PLANTEAZX?
Rudbeckia este floarea perfects pentru straturile 8i bordurile de flori aflate in locuri insorite. Soiul ,,Goldsturm", rnai scund, este indicat a se planta in gddini mai rnici. Vara, se sirnte bine in jardiniere pe terasP sau balcon. Soiurile rnai Pnalte sunt foarte aratoase llngii garduri, de care se ~i sprijins. Devin atracfia gddinii gi in straturi de flori rnai rnari sau pe borduri, datorita faptului d in scurt tirnp se transforms in tufe ample.

Rudbeckia nitida ,,Herbstsonne" atlrni in jos, dlnd

florii o imagine glurnea5s, de paragut%. Toate soiurile de Rudbeckia perene cresc repede, prin lastarire ajungbd in curlnd tufe ample ~i bogate.

i CE SE PUNT^

~TURI

Soiul,,~oldbaU"mpenle hwfte

Cornbinariile de iarbs mare (Helenium), Heliopsis helianthoides var. scabra gi splinuja (Solidago) ofera de-a lungul anilor rninunate nuanje de galben gi portocaliu. Cei care sadesc, printre Rudbeckia, verbere in luna rnai, din iunie se

vor bucura de inedite ,,phiroare" Pete rnov in marea galbenP de flori. Oferg de asernenea un spectacol ferrnedtor cornbinajia cu albul brurngrelelor, ochiul-boului, Monarda, cu albastrul deschis a1 salviei de l u n d (Salvia uligi? nosa), cu portocaliul florilor de Tithonia rotundifolia, ,si albastrul-violet al pufulefilor

I
I
R u d M a nitida ,,Herbasomem

(Agerarum housronian um).

Este de efect gi arnplasarea printre ierburi ornamentale, ca de exernplu Calarnagrosris varia ori Panicurn virgarum.

Pentru scoateji cazmaua rizomul din 5 parndnt. cu cazmaua in

fnmul$ire,

cu

Taiafi-1

patru zi dditi partile separat.

CARTE

GRIIPA 7

22

iscusit1,

:
j .

, :

.,.. t{*

zilnic

ploaie scuturati apa de pe plante, scutind astfel tija florala de o greutate in pkrs.

frunze ingalbenite sau cu

a Soiul ,,Goldsturmn se inmuljege prin seminje. trnprHStiaji seminjele ~i apHsajile in plmantul stratului de flor
, '

r,

' y k = PRIMAVARA TOAMNA Gdire lernare Risadurile se pot sadi in stra- Toarnna, soiurile Si speciile tul de flori In lunile rnartieinalte, se vor t;iia pan3 la aprilie. lnainte Cnsi, neaparat 15 cm, ~i se vor acoperi cu fertilizaji parnantul cu comcornpost. post ~i balegar de grajd.
8

Tratare cu lngri$(i;rninte $i ingrijire Premergitor infloririi, se va amesteca in parngnt, i n jurul plantei, o doz5 mica de ingra$imlnt. Sprijiniti plantele de arac (dreapta). Pe vrerne de seceta, udati-le din bel~ug. Florile ofilite se vor indepirta regulat, prin tiiiere.

'1.

Viermii de sarma se infig i n frunze, lasand i n urma lor Pete rnaronii $i gauri. Frunzele deterioarate trebuie indepartate ~i distruse, nu le punefi sub nici o forrni i n compost1 Plantele foarte infectate trebuie ,atate cu insecticide.

U n anstocrat prin tre

Fforile efegante, in forma' de fuminare supfa'ale nemu~orului sun t podoaba fiedrei @dini.

PLANTARE $1

_ __~OWII: tl r ~ - u r dk i nernahlni C

TNGRIJBE -

--

sapat O compost O plantator Gtngrari:mlnt

urca de chirnic complex

Culoarea albastd caracteristid nemgiporiior in&d privirile. Printre soiurile noi se gkesc soiuri cu flori albe, roz gi violete, simple gi invoalte, ba chiar pi soiuri bicolore. Acestea se pot imp2gi in trei grupe. Cel mai frecvenc se cultiva Delphinium datum. Florile dese, dispuse in inflorescen~elumhare cresc p%nlla indjimea de 1,2-2,2 m. Delphinium x belladoma are o indfime de 0,8-1,2 m, inflorescengele sale sunt mai delicate, mai laxe gi mai pugin rigide.

Primavara sau toamna, af% nafi solul adanc, plivifi stratul bun8tlifiti-l cu un strat de

S&pa$i gropi de plantare la distante de 60 cm,cu adancimea de aprox. 15 cm. Amestecati pufin ingr6~amant chimic in pamantul extras.

Hibridul ,,Galahad"

Ddphinium pacific, a v h d o f n i l w e de 1,5-2 m, este varietatea uriqa a nem%rului de grkhna.

floriie-lumhxe erecte cu plante a & ~ t o a r e ,reverenfioase, ca de exemplu cu specii de ierburi Plant* nerngsorii inalgi in h- decorative. dalul straturilor de b o r d d , iar Trandafirii rogii sau roz sunt pe cei de talie mijlocie in centrul plante asociate consacrate ale nemfiorului de @din& stratului. Tonurile galbene - de exemDe-alungul aleilor, drumurilor majestuosul Delphinium x plu coada-goricelului sau belladonna arad minunat. crewarele - se a r m o n k z i i de asemenea cu albastrul fi vase arad bine soiurile scunde. Plantafi sub nemfisori nemfiodui. Combinaria, considerad deja flori albe pendente de lobularia sau lobelii. clasicil de rop-alb-albastru a @dinilor rustice, se poate realiza intr-un strat fermedtor de uandafiri, crini albi gi nem+pri. Nem&orii, perene aspecnloase Nemgigorii albqtri e c h i l i b d se pot asoda si cu macul orienp e r f a imaginea perenelor albe tal sau cu bujorii de grkling. sau fn culori pastelate. Penuu a In perioada infloririi de toarnobgine e k t e interesante prii M hgrijifi-vii de plantele de combinafi brmelor, asociag acompaniamen~ cea mai bun5

UNDE SE PLANTEAZ~?

alegere sunt stelufele, binecunoscute prii variemea mare de soiuri.

in iulFe, plaMetWu& la 15 cm deasupra wltltd8 fel eke vor retnflori la d%#jtul verii.

d j

Hibridul ,,Blue Bird"

,
r
_ a

71-

-l.'
U l

,\&

'qi

Jra'dina'rit iscusit

. I

LUMINA SI SOL
Cum@ra$ plante sinitoase, in ghivece t % diarnetrul de 10 crn. PlantaSi-le toarnna sau prirnavara devrerne.
@ Nu cumphrati plante

TRUCURI
Toamna tarziu, t3iafi plantele pan5 la lungirnea de 15 crn. bternefi in jurul lor acoperiti tulpinile compost ~i cu rarnuri uxate. Plantati nemti~orii ling3 un gard sau un zid Tnsorit, pentru a-i proteja de vint. Evitafi stagnarea aerului fierbinte!

LuminZi natural& Nernti~od'l prefer5 locurile protejate de vant, dar rkoroase $i aerisite.

hflorite, pentru c5 rnai tarziu vor ir4'n.i slah

S o 1 bogat i n substanfe nutritive. Plantele necesit5 un sol af%nat~i reavan, dar in care apa nu stagneaz3.

)octorul plantelor Jflgrijre tot an m1

-

Plantare
AfAnafi profund solul. Ameliorafi-l cu compost $i Tngri@rn$ntcomplex. Plantati rkisadurile.

VARA tngroire #i Were Sprijinifi plantele cu tutori. Pe vreme secetoad, udati-le. T3iafi plantele trecute la in3ltirnea de 15 crn.

inflorire, taiati din nou las; . tarii la 15 cm deasupra mlu- { lui. RispAnditi compost In ;: jurul plantelor gi protejati-le , contra tnghetului cu frunzir uxat 00s). Toarnna este de * asemenea adecvata pentru plantarea r3sadurilor ri transplantare,

.I
I

Sprijiniti din nou plantele

Uneori, noaptea, melcii distrug i n intregirne plantele tinere. Protecfie: capcane pentru rnelci sau pesticide. Nernfirorii sunt vulnerabili la boala f5in3rii. Preventie: stropiti cu fiertur3 de coada-calului ~i ap3 in propoGie de 1:5.

I
I
I

Gridinirit iscusk M . .: -p. u

, I . < , . (

..

. .

. .

.+ I '.

..

..

@ Cumparati pla* viguroase, compade, care au linceput s l Infloreasci.

Soare. D a d ciucupara nu beneficiaza zilnic de cel pufin gase ore de soare, se alungefle ~i lhflorme insuficient.

4
k h n .

TRUCURI

Clucqoara Pre semanata egalonat, astfel vor

f i totdeauna plante noi care vor acoperi golurile din strat.

.a Marcafi cu fsina locul ciucu~oarelor plantate tn strat.

. .' i'
? .

.... .
.I

$,

% .:

;;.. i,?;:

:'. 8 ,

ghivece de turbg sau ladi de serninat, intr-un loc lurninos,

Transplantafi risadurile afari la mijlocul lui rnai. lncepand cugoara poate fi serninata gi

risphdirea serninjelor. Daci rispindifi florile ofilite fntr-un strat liber 009, prirnavara urrnitoare din serninfe se vor dezvolta noi plante.

Dupi Tnflorire, pentru a stirnula formarea bobocilor, tliaji la jurnitate toate plantele.

I n sol urned poate surveni putrezirea rgdhcinii sau a coletului. Boala se rnanif e s prin ~ ingslbenirea gi pieirea diferitelor plrfi ale plantei. ?ndeplrtafi exernplarele infedate, arneliorafi perrneabilitatea solului ~i reducefi cantitatea apei de udat.

C r s P ABilMP SRL

ISBN 97&963-86092-01

aJsOlJ nquad

a~irosui u n ~ ~ur r v 'auaqp3 ~s m y ap ~ J E N

V
I

Grdincit iscusit

Cump&a$ semwe m rasaduri compacte l n ghivece, des, verde-Tnchis. cu frunzi~

Nu cump&qi plrnte cu frunze wz&e, alungb. Risadurile neingrijite m i

Soare. CrhItek se dezvolta optim fn ware dsplin. Mejaritatea miuribr Fnfloresc toata vara.

m W cu humus. Crhifele se ~mrifti3 blne tn aproape twts wlurile, dar le displace

Radacina craifelor elimina substanfe care alungl nematodele. Semanati seminfe de craee ~i printre legume. m Plantele obfinute din .semlnare tanie, tn apriliemai, direct ?nstrat, vor Tnflori mai 9niu. tn luna iulie.

PRI~ARA TlMPURlU

Tdiere gi fertikare In februariemartie, semanati Ciupi$ fiorile trecute $i fertiliin vase de semanare, O n ghivece zati o data la pahu siptimini. de turba sau in tablete de turba presata (dreapta,jos).

crlitele din sol ~i composts$-le.

PRIMAVARA ~ A m u
Gliti plantufele: In mai, timp

Criitele sunt rezistente la boli, dar, din pacate, constituie hrana preferau a melcilor. Protejati-lecu o plasa contra melcilor sau amenajafi capcane pentru melci. Daca folosifi pesticide, avefi griji ca pasarile s H nu aibi acces la ele.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE B O R D U ~

CARTEA

GRUPA i

"

26

Stef u t i
I

fnflorepe de la mJlocul verii p h i h venirea fngbetului

/

n1
4 ingrijire sirnpla

.-

.ninl naturals

& permeabil
##10-25 crn

m P J n D g r

!~oS!lurau n3 a n w q p aiuenu UJ alnla~s euuraa pu! -pose EJaA B a ~ q m nmop l Bqp y ~ o m plseqp a r e o p ap ~ a r un ~s e[euaure aleod a s pqyaja~d 'UOU ap aprru .(~.vqPnH) - w s ug sap !em alelsape xuns aua~ad ainlas rnpla13 -aA!l -mnu aimlsqns UJ le%oq w i d nu IS lwsn ~ o S n 10s n j NOH ap a p x m s ul ! S rep <au!dp a p p 8 ug a ~ a u e l d rj lod snu!dp.J ~ J W S ! snllaurr?JaJsv ~ o p ( ne 1 euaq@% aruop~ ap TJOU rn !ruqqp-lap!A !JOB rn s n p m JJIW n~duraxa ap @pose p e p naq@-nqseq~e nlquresue un au!iqo ! i a ~ n j .a~mld ap !mpj alpur n3 alepow y lod =me ap 'asJaAlp luns a l a i n p ~ s

eapun3s pur ~01!!3ads e JOT dy u j ~ e 'alpui ! ~o~!!~ads e p u y uj r?an~ppl3 yajo w p o w au!Seur! 0 -(.wp!ouy%t.qurn~d aw?aso~was)eur%psole -la!so~oj a~eod as p s ap 101 -!ladme l d a ~ .(nurnq~adn~'L a urn!uouralod)mn!u -ouralod ap lalop In!os nr, nes 'ar~seqp !JOU n3 alaqure '(sn3 -rlaumq sdou!yq) ! n p w q o p -wnpp! i (wn!u!yd,raa)

'

.Jae ap -wo~ ap w~ s ap ieJp un 10s u! 'Jolaua!nJnq ea~eued alnq ade u!p sa! !ew nu pug:, !$e~a$sa~ue -apul edna .e6!ledes n~!nl ~ g '@nplk? d gde n3 nea1e6 a ~ z u~n~au!e$uo3~ierwull i - n z e inlos ~ ~ !ie*,e guweol

-amou ~a~sgr .!lpa!~e~a ~ p u r .(s!suau!p sn yda~s!ym) q a~a!@~r,laurcn S ! !ipw B p u a anow '!npoq-In!yr,o nr, aueoj ap a~@ypuj 'un 0s-s I ( 3 ~ 3pua8) s ~ aua~ad a ~ a l n ~ a u ap e a u r r j p ~ pqedapau (sns -amp JJIW) m!~!d alainps atlapUymOJamqW n N p w ~ n %aIa y arluyrd .amatroi .eqp nes ZOJ <aundmdcu!ur~w-nSo~ 'Fa1 py~ogq ap5nlats q p s p a O ! A cp$ul-nnwqpa ' !Jo!A areur ~ u S !x ala!slanyp 0 a n o p ap mns aps a p j p a p e ~ pnseqp nes ZOJ pa lo!^ !JO alp" ~ u aim r ap p u g JOI!J -!.@~J~-!Aou J~IW ! S pn3soun3 a q q p!leuurol aJeoU o a1s3 -OD mreopr, 'pn!os aseolaurnu -un 09 1 ap eaur+ul!S aSume ap unds!p p d s a p q u v .asap !Jn!yJunqur ul asnds!p ~ o al-es d apn!os ! 9 aa!yBue luns alpold .a!rqura~das !S a!p! aJmJ a l b ~ o ~ u j 09 el e q d %nllacm J ~ J W 'apn! !S ~ u aJ1q r alb~oflu .eu!dp ~ ad a n o p ~u n o a l p ! S un 0 s -S 1 ap a u r g ~ u o t rn %mu 1 1 - ~ a r ~ J d P J o ma w d s u!p a ~ w d m y m q d p ~a~sgr '!~opu ale pur aim ul am!ppJaurcn pu!g !m!os a3?3pmuau 'are1 -ndod ap alueld luns w ~ s a na : r 1 q a q n w -!pads ap 009 A P F O ~ ~ ~ p d e nes mpuaS 'pfoq ap umrlxa a m ~o~ainp wxerpA!a ls

uwal ap gelat

3tllfItl3N?IS 3UVlNVld

rn

Gridingrit iscusit

Cumparafi plante dezvoltate, de culoare verdeintens, cu cafiva boboci.

Soare. Stelufele infloresc cel rnai frurnos la soare.

Stelufele pitice vor crezte mai tufos daci le sunt tiiati listarii tineri.

Nu cumpirafi plante firave, sfrijite, in sol uscat, cu frunze ofilite awnand.

Majoritatea speciilor preferi solul permeabil, bogat i n substanje nutritive ~i humus. Aster arneNus se dezvolti optirn in sol usor calcaros.

Nu plantafi Aster novaeangliae in sol compact, deoarece efectivele frurnoase vor cidea.

TOAMNA

Fertilizare
Perioada de plantare cea rnai favorabila a stelutelor. Mulcifi cu compost solul din jurul plantelor. Tiiafi rizornii intinerire, operafie necesara rnai ales in cazul exemplarelor rnai vbrstnice.

e weme Udafi bine plantele p de seceti indellingatti. Sprijiniti soiurile Tnalte cu tutori, pentru a nu se apleca. i n d e ~ r t a fsisternatic i florile trecute, astFel plantele nu rnai produc serninfc, rimbn viguroase ti infloresc rnai fru-

cauzati de ciupercile din sol. Florile se ofilesc subit, la baza tulpinilor devine vizib i l i o peliculi rnicotici de culoare deschisi. Nirnicifi exernplarele infectate. Tirnp de cafiva ani nu rnai plantafi stelufe in stratul infectat.

IMP ABllMP SRL

A .

%' .

n u .

--

,&.

La--*.::

-, ,

--" - Ffodeb o a s e ale mentei decorative Moresc deasupra fiulmfor cu partirm p b t .

Artificii colora te --

-9
I

Varianta s5lbatid a mentei decorative cu florile rogu-stacojiu (Monarda d i d p a ) provine din America de Nord. Pe tulpina puternid, cu muchii hfloresc multe flori labiate ce form& g u l e q late. Frunzele au parfUm asemhiitor mentei gi cimbrigorului. Pentm plantare sunt potrivite h special soiurile hibride. ~ i b r i z ipot i fi albi sau de diferite nuanfe de rogu, roz gi purpuriu. Soiuri foarte indZigite sunt ,,Cambridge Scarlet" cu flori stawjii, ,,Crofiway Pinkn cu flori roz-deschis, ,,Prarieband" cu flori rogu-somon gi ,,Adam" cu flori rogu-cirqiufipiitor. Soiul ,,Schneewittchenn are flori albe. Soiurile movinchis ,,Blaustrumpf' gi movpurpuriu ,,Priirienachtn cresc foarte inalte.

dar gi in c o l d insorit a1 &rigului sau in straturile cu plante aromatice. Menta decorativii prefer5 sold umed, astfel poate fi plantad gi in apropier& lacurilor mid. riispindqte cu ajutorul I&tarilor subterani i , cu timpul, form& tufe mari, fiind astfel ideals in straturile colorate, cu caracter sabatic, natural. Parfurnu1 gi culoarea floriior atrage fluturii gi albinele. Plantaji menta decorativZ htr-un s m t din apropierea te& si vefi putea&tfel admira toaG vara flumrii ce roiesc in jurul platei. G u l e w l e de flori de culori vii ale mentei decorative sunt h o a s e a& in strat dt gi ca flori f n mz.5 se pkueaz.5 timp indelungat.

Plantafi menta decorativii i n tend stratului gi mascqi-i tulpina god5 cu flori anuale sau plante perene de toamni scunde, cum ar fi ochiul-boului sau iarba-grasii. fn stnturi cu plante perene se asort& cu florile de culori vii ca rudbechia, lipdnoaiele, veronica gi coada-goricelului. kscraturilecucuacternatural asociafi menta decorativii cu ierburi inalte, splinup gi rudbechia rogie. Stelufa, cioculberzei gi salvia a c c e n t u d cu culori contrastante frumusejea plantei. La marginea lacurilor mid plantafi menta decorativii aliituri de s h j e n e i siberieni, i p a g e , crini galbenhgi crini de toamnz.

UNDE SE PLANT^?
Menta decorativi se plant& in straturile cu plante perene,

k +e de ierburi aromatice menta d e c o r a t i ~ pate colora straturile cu jdq, cimbrigor si mrhon.

I
D a d avefi fn gradin&varianta silbatid a mentai decorative, gustali fruma1e parfumate. Folosind frunzele putei face ceai cu gust de r n e m sau, taiate marunt, putefi condimenta cu e k ralate sau d r nuri. Recoltafi frunwle dimineata devrerne, splilafile 5i scuturati-le de apl.

Menta decoratid rmraintz o t u @ frumoass in fiecare strat de flori.

ChmA

Men t i decorativa'

GRUPA 7

27

APROVIZIONARE
8

1 )

. .&'-i -r Cumpara$ plante Fogs%

."I'

LUMINA 51 SOL
'r sdare sau penumbrs. I n
locurile Tnsorite necesita sol urned iar 5n cele serniumbroa-

I*

TRUCURI

mrnificate, cu f r u n z i ~ sinb. Flantele la container au radldnile dezvolt-

Plantati rnenta decorativa Intr-un vas mare de plastic ~i a~ezaji planta cu vas cu t o t i n pirn%nt, pentru a-i putea verifica lastarii din sol.

r Nu cumparafi plant@%
fiunze ofilite sau plante peKiZe 4% f%a&

r So1 permeabil, bogat I n substanfe nutritive. Menta decorativa tolereazs ~isolul slab m d .

r Clnd planta inflorepte mai slab, divizafi-o.

' Y 1 m g r y l r c tot an ul
k
PRIM AVARA TlMPURlU Divizarea plantei Primavara la trei-patru ani divizafi tufele. Scoatefi , rizomul ~itaiaji-l cu o cazrna ascufita (dreapta jos). Replantafi parfile sanatoase, viguroase cu rnulji Iastari tineri.
TOAMMA

octorul plan telc

T1km
Dupg Tnflorire p@fi a i a f l o rile, dar pute$i apta pi pentru @&area lor: caste seminale rotunde reprezinta decorul de toarnns si iarnB al grgdinii.

VARA Udat Menta decorativi necesita multa api. Vara, pe vrerne fare ploaie, udati planta de 1-2 ori pe sZipt3rnAni.

e I

Numeroase soiuri ale rnentei decorative sunt sel, sibile la fainare rnai ales cdnd sunt plantate prea des sau solul este prea uscat. Pe frunzele contaminate apare un strat fiinos alb. Scurta! plantele contaminate pan2 la inilfimea de 15 crn, pistrati solul urned si divizati plantele la 3-4 ani.

&.g 2
8 $2i

s.:g E a, .E L m 3 L m 9 wa:-cr$

sag-

=;;za
!s;asm m p.g

2g.s c c

a
u

~ = E E N

QU

msaz rn

4 ,

CARTEA

GRUPA 7

28

, I
Gridinirit iscusit
11
Ameliorati solul argilos cu amestec de compost-nisip. Pentru iernare, toamna tiiafi frunzele uxate, scoatefi planta din pamint si pana primavara pastrati florile in ghivece in loc luminos ~i ferit de inghet.

APROVIZIONARE
Cumpiirafi seminfe salli rasaduri Tndesate, avandiel putin o floare, pentru a putalege culoarea doritR Nu cumplrafi plan% sau plante a caror radec~ iesw p&i d i c i i l e &&

LUMINA SI SOL
Soare. Planta se dezvoltl optim ~i tnflorefle abundent T n locurile expuse la soare.

a api &e pfun& ~ I 4 f .

Sol cu humus, nisipos. Planta necesita sol permeabil ~i bogat T n substanp nutritive-

1 I ~ngryire tot an ul
Semanare In martie semanafi gazania in casa, In ghivece sau lazi. Pistrafi solul uniform slab umed.
MIM~VARA TAWIU Adaptsre $i plantare Repicafi rasadurilei n rlsadnite reci incepind de la finele lui aprilie. in mai, odata cu trecerea tnghefului se pot planta T n gradinl, la locul definitiv. K? aprilie putefi cumpara din unitiifile horticole rasaduri crescute h prealabil.
Taiafi regulat florile ofilite fjos),astfel stimulafi dezvoltarea noilor flori. La c5te patru saptamdni adaugafi tr apa de udat ingrZ@mant lichid. Putregaiul rldgcinilor ~i putregaiul cenu~iu apar pe plante dupa perioade ploioase mai lungi, tn special in locurile i n care apa stagneaza. Scoatefi plantele contaminate. In anul urmator ameliorafi nisip. solul cu compost $i

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
Potopul de flori a1 @ei este podoaba straturilor
ACCESORII: R seminfe de gazania P p2mBnt pentru rgsadu.. Q rasadnifil cu capac Q stropitoare R ghivece R plantator

1
/

Gazania este originarai din Africa de Sud. Din rozetele ddtuite din frunzele b a d e verde-inchis vara se Pnalp tulpinile scurte in v k h l &om sunt situate flori de culori fipaitoare, cu diarnetrul de 7- 10 cm, care se i deschid doar la soare, seam p pe timp noros Pnchizhdu-se. Planta origin& este peren'i, ins5 in regiunile noaswe nu FermecaWtor aovor floral t o l e r d iarna, astfel este plantad ca floare anudai. ~lanta poate ierna in casai, in UNDE SE locurile fir5 ger. f n wmerj se @ a c numerosi hibrizi cu flori de Gazania nu necesitii rnultai apai pi Pnflorqte abundent in culoare Abai, galbenl, bronz, locurile uscate, astfel este planportocalie, roz pi ropie. Soiurile Mini-Star 4 soiurile ta ideals a locurilor fierbinji, mixajelor Chansonette 0: 15 an) uscate pi expuse la soare. Poate pi Morgentau (P: 25 cm) au fi plantats h stratwile form5 scund& hdesatiX. insorite de Iin@ trepte sau pe Exemplarele mixajelor hibride coama zidurilor. fn graidinile Sonnenschein ating indilfimea alpine poate fi utilizatai pi ca de 30 cm. plant5 intermediad.

La hceputul lui martbe umpleti vasul pentru incoltire sau un bol cu amestec de padnt-nigp A$emeJi seminplc pe sol.

Presarati sern&nfitura'cu un strat rubfire de pPimint, abdi urrcezi+l fin cu stropitoareaJ @stratisolul uniform urned.

PLAN TEA^?

Mixaj pestrif de hibrizi

Acoperili risadnifa cu capacul de sticla, aerisind-o prin aFzarea sub sticla a ni$e pene de lernn, evitlnd astfel putrezirea plantelor.

Soiurile cu crqtere deasii sunt decorative plantace pi in l h i de balcon, suporturi pentru flori sau ghivece.

Gazania de culori vii, cu creionki aparte se asorteazii cu alte flori anuale de culori vii, ca de exemplu dimorfoteca (Dimorphotheca sinuara), asteriscus (Asteriscus maritimus), doroteantus (Dorotheanrh us bellidiformis) pi ursinia (Ursinia anethoides). Gazania poate fi asociad p i cu vanilia cu flori dbastre

(Helio tropium arborescens) sau felicia (Felicia amelloides). Margaretele albe arbustiforme (Argyranthemum fiutescens) produc un efect relaxant printre florile pestrije de gazania. Gazania coloratii plantatii in bordura stratului de flori scoate tn widen@ frumusejea stratului de limba-pqtelui albastrg sau albii (Limonium sinuatum) sau cu salvia albast1-5 (Salvia hrinacea).

Repicati risadurile dezvo tate, cu cdte 4-5 frunzulite, T n ghivece cu diamentrul de 6-8 cm.

Gazania poate fi Tnmultiti prin butisire. TZiati lgstarii,

La finele lui mai plantali rAsadurile in grupuri de 3-5 fire. Udafi plantele 9 asigurati-le substanfele nutritive necesare.

CARTEA

GRUPA 7

28

Gridinirit iscusit

LUMINA $1 SOL
& ',-

11

TRUCURI

CumpHrafi sem~nfe saGi risaduri indesate, avAndk4 pufin o floare, pentru a p u t e alege culoarea dorita . . Nu cumpHrafi plan@ 0 sau plante a c a r ~ r&i&& r +im# @#Iorificiile h a apei de pe fundul d a f V

..

Soare. Planta se dezvolta optirn ~i Tnflorefle abundent i n locurile expuse la soare.

Arneliorati solul argilos cu arnestec de compost-nisip. Pentru iernare, toarnna tiiap frunzele uscate, scoatefi planta din pirnant ~i p l n i prirnivara pistrati florile in ferit ghivece T n loc luminos ~i de Tnghet.
w

Sol cu humus, nisipos. Planta necesita sol perrneabil $i bogat in substanfe

mngrijire tot an ui
in rnartie sernanafi gazania in casi, T n g h i m e sau lizi. Pistrati solul uniform slab urned. ~ G aregulat j florile ofilite O'M), &el stirnulati dezvoltarea noilor flori. La d t e patru si%ptirnaniadiugati I r apa de udat ingraim3nt lichid.

loctorul plan telor

PRIMAVARA T ~ Z I U Adaptare P plantare

Repicafi risadurile R r i s a d nife reci Tncepind de la finele lui aprilie. i n rnai, odati cu trecerea Tnghefului se pot planta T n gridini, la locul definitiv. ?naprilie puteti curnpira din unitafile horticole rasaduri crescute T n prealabil.

I
I

Putregaiul riidkinilor ~i putregaiul cenu~iu apar pe plante dupa perioade n speploioase rnai lungi, T cial b locurile b care apa stagneazi. Scoatefi plantele contaminate. in anul urrnitor arneliorati solul cu compost ~i nisip.

I
I

Inflorire durabiki
Fforilehalte ale fforiisoarelui se hgr&sc u ~ otri M o resc h galben sducitor pba' toamna.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
I

HLLraunm.

u laaauur 1 u= C;l plantator IJ compost

vlvalca aualelut

u 1uIr-a

rreblF

VARIET~TI
Oamenii cunosc florea-soarelui de rnilenii, iar in irnperiul i n q i l o r era considerat5 ~ l a n t 5 s&nt~. Floarea, de o frurnuse~e deosebit5, a fost adus%in Europa de spanioli in jurul anului 1570,pi de atunci a devenit un frecvent locatar al gradinilor. Cea mai popular5 este specia anuala de floarea soarelui cornun5 (Helianthus annuus) care cregte la un rnetru inal~irne. Pe tulpina groas5 gi rnoale, cu rniez gelatinos, apar flori uriqe care amintesc de coroana solark Serninfele sunt un aliment valoros. CeaIaltZi specie a n d 1 este floarea soarelui cu frunzele mici (Helianthus debilis). Aceasta are o tulpina care se rarnific5, florile sunt rnai rnici pi crepte

'In sol, la intervale de o palml. WIivaJi furca Tnainte ji hapoi.

Floarea-soareluicu tulpina rogie

1hfigwea repetata a m e i a 2 Amstecalihlsol m l f m d e

* u r . . . y
rrrr, A ...

."...", r....

M&uW bulghrii mai

&I..

compost cte cca, 5 cm grwime, apoi greblqi 51 newt$ r & m t l .

doar la jurnatate din fndilfirnea florii-soarelui comune. Exist5 rnulte soiuri anuale. fn3Fimea acestora variaii intre 40 crn pi 3 rnetri. Floarea-soarehi perenH este de rnai multe feluri, de exernplu cea cu tulpina ropie (Helianthus atrorubens) sau soiul popular cu rnulte flori (Helianthus decapetalus). Florile rnari ale acestor soiuri stau pe d t e o ramur5 separad. Florile nu necesita vreo Pngrijire deosebit5 pi infloresc necontenit din rniaul verii p h 5 toarnna. Florile soiurilor perene sunt gi ele galbene dar, contrar florilor soiurilor anuale, acestea sunt cu petale involte sau semiinvolte.

P pe b d n l r e c l p ~ e d n~ m ~~ on'ficii de smgm

Locul trebuie sa fie hsorit ~i apiirat de vht. In zone cu v h t sau curengi de aer, floarea-soarelui igi pierde rapid frurnusegea.
--

Sipaji groapZi separat& pentru fiecare ghem de radikini. Raadurile W u i e weate la aceea9 adancime la a r e au f a t T n ghiveci.

plantele. In jurul tulpinii, acoperiti cu campost T n aroslme de 5-10 ern. Tul~irlfh trebuie neawat lasate libere.
d

4Safi

UNDE SE PLANTEAZ~?

Floarea-soarelui se simte bine nurnai pe sol bogat in substanre nutritive.

Minunata floarea-soarelui arrnonizeaii cu orice floare din grPdin5. Se pot forma straturi adtoase d a d florile sunt plantate grupat. Obgine~i o armonie coloristi& d a d plantagi alaturi de floarea soarelui de un galben strducitor, Monarda (Monarda maririma) gi margarete uriape.

1;

Gridinirit iscusit

..
,

- .

LUMINA 51 SOL
e Din flaarea-soarelui pereni
aump&ra$i doar risaduri bine lrlezvoltate ~i indesate. Cumpirafi numai seminfe proaspet1 Soare. Lumini natural&.Florile au nevoie de mult soare, se dezvolti gel rnai bine T n ktaia soare lui, T n locuri apirate de vant.
Sol afinat bogat i n substange nutritive. Plantele cu Tnflorire fndelungaa necesita un sol bine fertilizat.

Taiali florile ve#tejiteale plantelor perene. Astfel se vor dezvolta rapid flori noi. Floarea soarelui perenl poate f i tnmuljiti prin divizarea in primivari a ghernului de ridacini, #i plantarea sepwat3 a acst.ora.

Nu cumpZira$iplante ofilite, risfirate sau ve$t~i*a.

Pnpririre tot an m
Siidire Ameliorati solul ristavului: afsnafi-l #i introducefi compost. Plantele trebuie sidite dupi aproximativ trei siptimini.
PRIM AVARA Semiinare Floarea-soarelui anuali poate fi seminati din aprilie.

TOAMNA Pregitirea pentru iarni lo sea-soarelui cu tulpina rosie trebuie acoperiti cu un strat gros de iarbi uscati sau cu crengi de brad.

lngrijire Soiurile inalte ~icu flori mari, trebuie legate (dreapta). Udafi din belgug Si, pe calduri mare, acoperiji tulpinile plantelor cu compost sau paie.

Velcii nu cruti floareaoarelui cu frunzele netede sau doar slab piroase. Mai ales plantele tinere sunt ameninfate de a fi roase. Melcii pot fi tinufi departe daci in jurul tulpinii preserafi crengi tocate rnirunt sau paie.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
Florde fkrmecitoare ale sipicii fmpodobescstratwile de flori, bordurile ji Fiuberele.
ACCESORII: C I sipica la ghiveci lichid U plantator compost Ll nisip Li ingragiimdnt

VAIUETQI
Florile sipidi arad ca nigte mici perne de ace. f ntr-adeve, fiecare floare este in acelqi timp gi o inflorescen@compusa in interior dintr-o multirudine de flori dense. Inflorescen5ele albe, albastre sau violete sunt dispuse pe tulpini cu peri fini, care au doar dteva frunze lanceolate, verde-cenugiu. Florile rubulare, inguste sunt preferate de fluturi, deoarece insectele pot accede la nectarul din interior cu ajutorul trompelor lor lungi. Cele mai &ecventesoiuri sunt urmiitoarele: ,,Clive Greaves" albastru-deschis, ,,Blauer Atlas" gi ,,S&a" albastru-inchis, ,,PrachtkerlValbastru-intens, ,,Nachtfaltern violetinchis gi ,Miss Willmott" de culoare crem.

I
Plantare: primilwara. Afanafi a&nc solul stratului. fncorporafi compost in sol, iar i n cazul soiuluiargilos-gunrtratde5 cm de nlsip.
SPipafi pentru fiecare plana o groapi de doui ori mai mare declt balotul ridkinii. Plantati la distantedeMcm.AmestecqiTn sol ingr&s&mant lichid.

,,Miss wimon"

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Sipica' h hp hnzelor de iris

,,Clive G r e a v e s "

Sipica este o floare clasid, aspectuoas5, perenii, adecvad pentru cultivarea in bordura straturilor ~i in ciubere voluminoase. Plantafi sipid in stratude de perene expuse la soare, unde atenueazii efectul plantelor mai mari gi form& o tranzifie intre floriie perene. Arata cel mai bine plantatii in formafiuni de trei sau mai multe flori. Planta se davolti optim la liziera c&gudor de arbori ti arbugti. Semiinhd cu florile de se potrivesc excelent in culturile naturiste. Pentru piidha alpin5 alegegi soiuri scunde. Sipica este Gtoasii ~iin ciubere, astfel flof i e sale interesante 1 ~ ofitobservate de aproape. Plantari pe marginile ciuberelor lobularia (Lobularia rnaritirna) sau lobelii pitice (Lobelia erinus).

&mi,

Florile in culori wastelate ale sipicii se potrivesc bine cu alte perene gi plante anuale simplu de ingrijit. 0 asociere krmdtoare se poate ob~ine plantiind sipid alba gi albastrii in grupuri intr-un strat incadrat de o bordud format5 din lobularia alba (Lobularia maritima). ..Clive Greaves" cu flori violete este planta clasid a griidinilor rusrice, aliituri de care aratii minunat margareta albH (Leucanthemum &m urn), brumiirelele (Phlox paniculata) gi nepeta (Nepeca x b e n i i ) . 0 compozifie dbastru-galben, du&d tot saonul, se poate realiza din sipid dbastruinchis ~icoada-goricelului gal-

benH (Achilles filipendulina). fn straturile de sipid ~i floarea-miresei (Gysophila paniculata) floriie arad pard ar fi cuprinse intr-un buchet de flori parfumate. Arnbele plante preferii solul uscat.

Ampbellafi plantele in gropi asffd'indt sri se situeze la a&ncimea la care fuseseri in

Prsrrrfi solul. Udati abundent, itstfel ca parnPntul din jurul radkinii sri s e Tmbibe uniform cu

ghivece.

ap&.

Dupi ce incepe inflorirea sipicii, taiali sistematic florile ofilite pentru a stimula infloririle ulterioare.

iscusit

LUMINA 51 SOL

Primivara, cumptira dp1ta la ghiveci. Avefi grija s B aibi i h n z e sanatoase $i viguroase.

r ioare. Sipica se dezvoita optirn la soare. 'ln regiunile foarte calde suportl $i umbra parfiala.

Nu cumpirfli plante cal manifest% semnele putrezirii riidicinii sau pe ale cirei fsunze se afla insecte.

So1 permeabil. Necesiti sol aflnat, bogat in substante nutritive, dar In niciun caz excesiv de urned.

fic regtunfle v&,-ase sprijiniti sipica pentru ca vlntul sa nu-i rupl florile. C a tutore, puteji folosi $i rarnuri de arbore. Thiaji regulat florile ofili* pentru ca planta s3 dezvol@ boboci noi ~i inflorirea &$ dureze rnai rnult.

lngrijire tot and

I
I

Perioada admatii pentru Udati regulat pe vrene plantare. Divimti tufele rnai u d . Mentineti solul reavan, bgtrilne saw pe cele care Fnflo- dar nu prea urned. rex pqin. Planqi Nrfile divizate On wiul dinaimte pregxi. in fiecare prirnSvarli adrninistraji plantdm cornTOAMNA post gi IngrZ@rn%nt Ifchid T 9 1 j l e m$l ampetire T5iaJi sipica la o palm&dea(sBngaIios). supra solului. Acoperifi solul cu materiale wware, frunze de arbori sau paie. Cornpostul m i n e prea mutt8 urnezeala h jurul radacinilor, ceea ce p a t e duce la putrezirea rkld3cinilor.

Sipica este foarte sensibilii la apa stagnant& Radacinile sale putrezesc usor, parfile superioare par ofilite. La tnceput poate f i util3 taierea radicala a ridacinilor, dar rnai tlrziu plantele bolnave trebuie indepartate.

c;
& '

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA

Lilicele

Flori albe ca zipada, fiunzij vepic verde

T i 2,
.
\

, * ! . , .
>-@$

'

r1

r7'$ 4
%\:I
i
. . r .

:a&

Covor verde-alb
C o v o d verde-inchis se tmnsfbrma'primivara htr-un adevht covor floral.
,,Schneeflocke" (,SnowM e " ) form& covor htins, inalt de aprox 30 cm, care este acoperit din aprilie ph?i in iunie de flori albe. ,,Findel" inflorqte foarte abundent dar nu prea Pndelungat, Pndilfirneasa atinge 20-25 cm. Cel rnai devreme inflorqte soiul ,,Winterzaubern, la care prirnele flori apar deja in rnartie. Soiui ideal a1 gddinilor alpine este ,,Zwergschneeflocke", foarte Pndesat ,si Pnalt de 15-20 crn. ,,Climax" este un soi relativ inalt, atinghd chiar 30 crn. T o l e r e d tGerea, astfel a t e o ideal3 pland de bordud. Iberis saxatilis este o specie inrudid cu Iberis sempervirens. Florile sale albe se dechid In aprilie. Form& un covor indesat de 10-15 cm i n d ~ i m e ~i aratg c e . 1 mai bine &d se cultiv2 in gddini alpine.
w

II

ACCESORII: Ll lilicele in strat D foarfece 5 praf de stirnulare a inridicinirii D ghivece de plastic O amestec de pirndnt f i r i turbi

Lilicelele (Iberis sempervirens) fnfloresc foarte abundent i n e p h d din aprilie p h i i in iunie. Florile albe, rareori cu nuante fine de roz sunt foarte decorative deasupra covorului des, vqnic verde format din frunze lucioase, verde-inchis. Unele soiuri populare sunt disponibile in magazinele de specialitate.

I'
Pard cu pereode &dinii alpine

I ~ I I I I I J I ~planta I~I prin but@:

la inceputul prirnaverii, dupa fnflorire, tiiati de pe lastarii viguro~i vdrfuri de aprox. 5 crn.

tarului. Cnmuiati baza IHstarilor in praf de stirnulare a inradicinaii.

I
I

I
sthjenel pitic (Iris barbata nana). Obfinegi o imagine de primgvad fermedtoare plan&d lilicele, lalele r o ~ i~i i narcise galbene de-a lungul drurnulii piermit din g&in&

Lilicelele sunt plantele asociate din straturile de trandafiri, unde prirnkara reprezintz t u p vie a stratului, rnai t k i u devenind ins2 un cadru neutru.

Soi ,,Schaeeflodre".

UNDE SE PLANTEAZ~?

I
-

Diferitele soiuri ce f o r m 4 covor scund pot fi utilizate in rnoduri diferite. Locul clasic al plantei este +na aping sau zidul de piatd. Cu ajutorul covorului de form2 placuta pot fi mascate col~urile si conturul rigid a1 zidului. Datoritg formei hdesate este Si idealz plant2 de bordurH. Florile albe se potrivesc in stratwile pestrip de prim%

Florile albe ca dpada ale lilicelelor a c c e n t u d culoarea plantelor perene Pnvecinate. Asocierea cu alte plante ce form& covor este foarte p~pularii. Astfel de plante sunt aubrieta (Aubrieta), ciucu~oara (Alissurn saxatile) $i brum&elele (Phlox subulata). Plantailfi intre ele plante scunde cu bulbi, ca de exemplu rnuscari (Musari), lalele dbatice r o ~ i (Tulip) i sau soiuri de

I
&ri~ sprncilis
8

Aerls@izilnic, pentru xurt tirnp. Dupi Tnradacinare ciupiti vdrful plantelor pentru a stirnula formzvea tu*plnr.

Toamns planwi plantele tinere In gridid. Pe timpul iernii acoperQiplants CU c F @ de brad.

CARTEA

GRUPA 7

36

Gra'din&it iscusit

LUMINA 51 SOL
cum$r@ = M e sau risadzrrl c k 1B;ieE.s Qimbrnirii, lhbugnaraj fn ghbm de 10 m , cu frun* anitom, lud~~m care , au rnulfi l&ari. M u m Q l j r @ plante Tnflorite, cu frunze ofilite sau lastari slabi.

II
I

TRUCURI

I
i

a Soare. Lilicelele se dezvottii frurnos In soare deplin. In locuri urnbroase Itistarii nu se pot dezvolta corespunziitor. a Sot de b u d calitate, permeabil. Pentru a asigura buna perrneabilitate a solului, adiugafi compost.

Dupa Inflorire scurtafi plantele pani la o treirne, pentru a se deavolta rnai indesat.

Apoi arnestecafi solul cu o lopati de compost sau p q i n gunoi de grajd.

PRIM~IARA Semilnare $i pplsntare Incep8nd de prirnivara serninali liliceleletn liizi de serninare. Dupi Tncot$ire riirw risadurile, iar cend au atins inilfirnea de 5-6 crn. ciupiti verful plantelor, apoi platafi-le In griidina. Risadurile cumpiirate se planteazii In aprilie 'ln solul pregatit corespunz5tor.
VARA Taiere gi fertiIlzarre Dupi inflorire scurtafi plantele p8ni la o treirne din Tnilfirnea lor. Wernefi corn-

post sau Vngra~amant ~njurL plantelor.

TOAMNA T ~ R Z I U

Mukire
O n regiuni reci protejafi frunzigul plantelor cu crengi de brad pentru a evita uscarea provocatti de soare (jos).

Lilicelele sunt plante volurezistente, ins2 minoase ~i pentru a se dezvolta corespunzitor necesiti locuri expuse la soare. Daca totugi planta este atacati de p5duchii de frunzi, trebuie stropiti cu un jet puternic de api sau soluJie sapunalcool.

ISBN 978963-86092-8-1

'9

at 9 .z

:3

F!"4daP. ., an

44, , , + a S2a .> 2 g 8" s "-2 - 3 8 a2j,$s K ~ 4 ~ + 0 82 9

4 $3 $. . 0 4 g2 ipa~:a.r)~qg:l.Qi~ - g i3.5 f~~~~ f -ii.&:z

aJ 43 8.r s g ..3 .~ g3 a3 ~2 g ;a , 1.9.~ ~ .g g 4 3~ -,2

'Is ,rj$.h . 33g 48y . -

j ,

.3

$.fl
'crl

a.L

$44 k.3

4 $
.s

.
0 8

a c"'z

&&

dnatoase, verzi. Nu cumparati plante ale

Solul permeabil, alcaros,

semn

hr, 1

s brurnlrelelor.

separat

PRIMAVARA Cump&rare#i pkntare

Plantafi rasadurile imediat dupa cumpiirare. Udafi-le ~i fertilizafi-le cu grijri, altfel devin sensibile la micoze.

TOAMNA Mulcire in regiuni cu temperaturi scizute protejafi plantele prin mulcire cu frunze dzute sau acoperifi zona rBdiidnilor cu crengi de brad.

I
Tdieregi udat

Dupii lnflorire tBiafi planta la jumiitatea hibirnii originale, astfel toamna ea va Inflori pentru a doua oar& Pe timp de seceti lndelungatii, udafi plantele regulat (dreapta).

Nematodul tulpinilor atacl deopotrivii soiurile scunde pi tnalte. Daunatorii de 1-1,5 mm pltrund T n interi orul tulpinii. Llstarii vor f i mai scurfi sau mai gropi, frunzele se tncrejesc sau se deformeaza. Scoatefi ~i distrugefi plantele bolnave.

ISBN 978-963-86092-8

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Flori stelate de toamna'

Caracteristic

i I
n:, 1-!5!9gdsap nes enewze:, n:, Inwoz!J fi9edwj .!ue E
-2 el g e p o alaxueld !iez!ya

.&azunqsap as ~ o l a u a ~ a d ~rnol[gw 'lndu!~ n3

I
Y

.puurnlne $zuny s o u ~ n y un ~ F A B apu nes !uaA 3 ! u b ~arajrom urp ~ e u u op j p u y un n3 naldurm a~eod as p ~ q m s q -EUUEOI ap !rn13!d pun erajsoune pp~8 uj au!iqo !imnd (sap!o.rn~adop u m ~ x ; u u q ) urruaspad nes .puumlna almolm p n u m nas (~uau!s sntpuws!~) m u m ~ q n ap ! pads ' " '!nla~eos -mnou ap p n x p nlduraxa - s y 'n~duraxa ap ' a l p j nes apun3s ~ q ~ ap &r pads aiga~s a ~ d <alpuj s ! S alpur !IOU u!p

a~eur~oj ap W T n q ap u r u w r i n y d p a -(apqm~ads urnpas !S UI au!q ~san!aodas ~ o ~ a i ! ~ a ~ s urn!ydaja~ umnps) @-eqm! a p !%unla~d alapzq~d ap !~n!os asJaAfp n3 S ! @a~~ui .aluqd a l p m !iwseur d n b e za, me ui 'polru ~ o as d $ ~ o d u r map pj~sy y ~ o e m a m y p ! - ~ .!!u!dp '(T!%Y ~?!~YP"Y) r F q P n J e po!~yu!m m d ~ y 3 s e u r !S (snsoump ra~5-y) a3!1!d ainpls nlduraxa a ~ d Q s p m aua~ad a1 apurus ~ u alaua~ad r ' l a j w -@puyap a l m ~ d w n m l d ~ o as d JOT dy u l .zio~dpa~ ~lalduror, a~appa~ m duog ap apJm=s as asualu! alpop3 a a n o a p ur, alnmld luns ' m q u ~ d a p '(suaqnroni? s n t p u w p ~ ) as poasap JOT al!u!dp p m p dy S ! 101!!u!i~uj p!Jolea mlanos-eanou nes (o%pyos) dnugds <(um!uq~~) .annpmu aiwsqns ui l d o q IS snurny n3 c~3edurm 10s ui urn!uapq ap m m o nlduraxa ~ ur!ldo p l o m p a s ~ o p ~ da$u~ aP Q m q f l PO0 'aVUt apueld ru aurq 3sa~!aod m ~ ! u ael ~ ~ q 3sa~ d - o m al!~osujaua~ad ap alpru as alaloy ! d a~lseqp apn!oS waja ap Epuurnlne pneuron pd o -=I aleod as ceuureol p u ! ~ o ~ u j auarad a l p ru aleposy

an

.alpu!UTe a k p n alpn!os ap ~y q d a n d 'aqeo~u! 'u!qn~-nSo~ !JOU n3 '=09 ap a m ''hqnx @QI" 'ZU~ ool-og ap aurfipuj o ne !Jn!os a l m v -su!~da-zo~ !JOU ru "i~nopualds ~ap~oqLe3 !S "urn3 'axmsum pn!os luns .palop ! 9 p s e q p nes ZOJ <a!So~ '3p y aleod JOT m n o p 3 .alponuj nes aldur!s NOD aseolaurnu u p asndwm p3!u -ed d n a p i u m s a ~ o p n l ! s as c s p p q - a p ~apxau a~ azung ap asuaur! e p u r wdnseaa .auqurowo 15 ~!~quua~das ur, m d auarad ap p w ~ sualu! s

GRUPA 7

38

Grgdinir~ t iscusit

i, , )~ r i r n h r ~ ' c u t i i ~ ~ Soare. Prefer2 Iocurile

' v l a n t e la ghiveci, cu frun* Ikinitoase, tinere, viguroase, de culoare verde-inchis. tnsorite, dar nu suport2
2
.I I

So1 bogat C n substanp Amestecafi cu compost solul nisipos afanat, pentru ca planta s l se dezvolte mrwunzritnr.

1 9 1 1 ' nutritive, cu humus.

* Nu curnparafi plante tn curs

de ofilire sau plante cu urrne de fiiinare pe frunze.

* ,

Dupi Inflorire, taiati plantele la o palm2 de sol. AcoperiP-le cu frunze uscate sau cu compost. Fertiliz@i abundent, dar cu Tngra~arninte ce nu contin prea mult azot, deoarece plantele vor dezvolta rnulte frunze gi w i n e flori.

PRIMAVARA

Plantare p i ciupire Primivara este perioada cea mai favorabili plantsrii. Pentru a se dezvolta mai stufos ciupifi vlrful listarilor la tn2ltimea de 15-20 cm. Astfel se ramifici mai bine ~i forrneazi mai multe flori.

VARA TARZIU Sprijinire cu tutori In straturi, sprijinili cu tutori exernplarele inalte. Tnfigeti i n sol tutori de bambus sau rnetalici ~i legali ramurile. suportul circuEste practic ~i lar, folosit la plantele perene 00s).

VARA Udare Plantele necesiti sol reavgn, pentru a se dezvolta optirn. Udati-le sistematic pe vrerne de seceti.

Pe vreme secetoasi ~i fierbinte, plantele pot f i atacate de fainare. Boala se poate prdntlmpina prin stropire udare regulati $i cu o solufie cu extract de coada-calului. lndepZrtatt piqile vegetale contami-rn nate.

yeo om%!^ a~axb~:, n3 J O I ~ -oqJe nes rolphqle e a ~ a ~ d o ~ d e UJ ea~enpp3 -lalo1 nu %!JJ el ~sako~u! pnq -uad apnleJIs u uog -1nq q alau!uas .aladr~ord !T3nqpq ' ! ~ J O L 'J+?J?l a@ yS p f a ~ as p o w r u ~ Z U n S pep JeOp J O ~ ~ Z U ~ & ~ J O >TLJ" a p m q ap a~eruuame n~luad ~ ~ J N V I ~ I luns auaqp8 aIpoU 'pawn ~sailo>u! ameoap 'l!qeleaJd t~u!df~~ p!;lolea p10s n3 camoJqwn!was n h q m U? l!$@a~d $ellsUn-JlU?apada~ - ~ o l a i u a s a ~ owdns p! '~oprn3e1 JopJnpw a p apaurn ap JOI!SU rd~a!do~de u~ !ew 193 al-!ieupwas !Z %do:, ne-s -eap EueoJm o m :,f@uV as aps .~a-(o!~ 15 !!to1 uou a>Repu! ap alaiu!uas !ieunpv apuaurely JE! 'sua~uy-n!po~ "3 (D!UO~E/ t?[nKU!3d) ~ ~ p l ~ d .alaiu!was eJn1eU.I!$-en~luad -JO~ 'n!3!p ap p m o j q L!~eur ap !JIUEF p n q d au!%w! a$n>aq!JO~J eAa$p!fe~isp,j o p y o ~olapqd 1npm a j -iuwpws u!~d nldw!s aueoj -(a&!nael S!JI nzs wp!q!s s!q) p u a u o S ! ue!Jaq!s m p l a u a ( q s a p amxqp a p -OU nes ( e n w s ~ p w & pfiap~ q rje~111n3 a!nqan ~ G s n alsa '(asua1~1.d u m . m a 3 ) !avaq 1 1 1 3 0 ' 3 n3 m q d ~ I S J I p ~ op s e p Jep raJeos el asndxa -urn ~ o p n q p q a p n ~ e - u a q !m>o~ ~ ~ 1rimmid .4 rj ~ o !pnq d -@ ap a p p a f m u u j al!roId

as aaNn

imwvzlmNnfI as a3

10s ap undsp p e a -paurn lnlos n3 !J~IEJIS uj nes Jol!Jn3el

" O F 1

V PP! !PI-P

a FJnQPB

y u a u p p sn6nwo~~ epads .au+un~ un 09 ap !u!dpu ad a m y s s!tpsap-uaq@ .sua~u!-n!po~~od potf n3 'aluapunqe !JOU nr, 'asnq~adn~u ,aqol3 a 8 w o " !S n ! p o ~ ~ o d -uaq@ 'mpajs!uras !.IOU n3 nes pros epueurrnaJ as p u p 9 8 u~a n ~ l ~ n pn3 uaj uallanbp~03a ca!gql-uaq@ -(snaedo.rnasn!qo.r~-) unmm !JOB n3 =uaanb uourqu :n!me -uaq@8!.IOU ne !!~anew!~d m q p q ap p e f a ~ o epads ~d p m d a u l q zisa~o~ua paum Inlos n:, a l d w p ad m a m j I!URIU~ rj amod !S a!un! ua~oqsSu!lv~d" !S u l ~ s !em U$ e w d ~w u p a ~ S a r o p ] ~ jo 1sa!pegC'~ u n aln3soun3 -33mdzzm !J~!OS 'w3 08-05ap !!u!dp~ un ~u!zardara l a ~ d q m aqp InjJgA uj p!qxap as aqJajs <!nu alpo1d .a!un! uj e q d a p a p a d n2 = ~ a s e q e W ~!OS a!pde u!p 3saJoUuJ ale:, $q -EJS ap p q p q ap pn!os urn3 -011~13 x s n . q l o ~ap ~ , wqwnuap qns a1y2 y ~ o ilawo3 d UI .a!xo~ luns aps al!Jn!os !S a p a d s aleoL .aImDas 3 q p e <s!q3u!-ap~a~ <alesapu!~olazuny wdnseap @pu! as a aseo~n2p !S !Sun1 ~ o p u ! d pp ~y q ~ UJ a ~ e n ~ ! s ~ u n s ap p u ~ ouj j nes a p a j s apJOId . s ! r p u $ - n ~ 0 ~ 0 d

CARTEA

GRUPA 7

39

S d semicompact, umed

Dupi inflorire scurtafi plantele, udafi abundent 5i impri~tiafi in jurul acestora astfel ?n luna septembrie o a

u fie contaminate cu osduchi de frunzi.

.)

.(
P AMMP SRL

ulbucii, foarte rezistenfi, sunt rareori atacafi de boli ~i dsunatori. Uneori insi pe ei se instaleazg psduchi de frunzs, care rug seva plantelor. Spilafi planta cu apa sau stropifi-o cu solufie sapun-alcool.

ISBN 978-963-860924-1

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

CARTEA

<

GRUPA 7

40

Plan t i rezistent i cu flori aeriene

I

ve~nic verde

25-30 cm

Floare cu farmec clasic

G&c;iri~a, pfanta' simpfu de ingrqit, prima'vara formea. un covor floral de cufoare alba' fi roz.

LANTARE51INGRIJIRE

VARIET~TI
In grgdini se planteaz?i nurnai clteva specii, respectiv soiuri de gLsdrij5. Toate se extind pe sol asemhiitor gazonului, ca un covor de frunze mzrunte, vegnic verzi. Plantele infloresc, i soi, de la in funcgie de specie p inceputul lui martie plna in rnai. Arabis caucasica are soiuri cu flori albe sau roz. Un soi compact, inflorind abundent este ,,Schneehauben. ,,Plenan, cu flori invoalte gi p i rnai inalts (20-25 crn), este un soi popular. Soiul ,,Variegatan, ce se distinge prin flori verde-galben cu desene, este adecvat rnai degraba gradinarilor colec~ionari. Soiurile rnai noi, ,,Cornpinkien 8i ,,La Fraicheur", imbogH~esc paleta cu nuanfele de roz ale florilor lor. Arabis x arendsii a luat nastere din incrucisarea s ~ e c i ilor Arabis caucasica gi Arabis

Soid,,PlenaY'

aubrieroides. Soiurile sunt, in general, de diferite nuanFe de roz. Arabis procurrens igi dezvolts florile albe in aprilie printre frunze verde-inchis lucitoare. Cel rnai cunoscut soi este ,,Neuschneen, inflorind bogat gi foarte indelungat.

de pavaj - peste tot frumusefea ei simpla este remarcabilii. Plantats pe pante Pnsorite, glsdrifa se extinde repede gi protejeazii solul de eroziune.

(Aubriera)gi brurn?ire (Phlox subulara) sau ciucqoare (Alyssum saxatile). Lalelele

tlrzii gi narcisele albe (Narcissuspoeticus) se evidenfia~ frurnos in covorul floral a1 glsciZriyelor. W t r a cu ~ degetele rzidacinileincdlcite.TBiati ldacinile lungi ce deborda vawl.

UNDE SE PLANTEAZ~
Datorita frunzelor gi crqterii sale asemhatoare gazonului, gbdriga este ideala pentru bordura straturilor, ca plants interrnediars in gradinile alpine ~i ca plant5 acoperitoare de sol. Ca plant2 de bordur5 incadreaza straturile in mod lax gi ju&ug. Printre pietre se poate folosi de asernenea multilateral: poate urnple spagiile goale din gradina alpins, poate atlrna de pe creasta zidurilor sau completa rosturile dintre pietrele

CE SE PLANT*A~TURI?
Trnpreuna cu alte plante inflorind prirnavara, glsdrifa constituie o pat5 vesela in griidina. Se poate realiza o cornbinarie de alb-albastru plantlnd Arabis caucasica de culoare alb3 alaturi de zambile gi rnuscari (Muscari armeniacum) albqtri. 0 priveligte indntiitoare o ofera aliituri de stlnjenei pirici albqtri gi viol e ~ (Iris i barbara nana), inflorind tot in aprilie gi mai. fn grgdinile alpine aratii bine alaturi de aubrieta

%pa$ gropi la distanle de 25-30 cm $ Gdiv plantele. Umplefi gropile cu p2rnant. Udafi plantele cu grij8.

Primavara, dupB Pnflorire, gascarifa se poate inrnulti prin divizare. Desfaceji rozetele de frunze ~i plantafi-le T n ghivece cu amestec de s o l lipsit de turba. Menlineji solul reavgn. Amplasaji vasul Tntr-un loc protejat, In penumbra. Toamna devreme plantali rgsadurile la locul definitiv.

CARTEA

GRUPA 7

40

Gridinirit iscusit -

. , Primavara sau toarnna devreme cumparati rhdlle9 - A mmpacte, cu frunze dnatoase. Plantafi gBxiritele btotdeauna In grupuri.

mr: : i f r

w frunze galbene.

Soare. GAxirita prefers Dupi fnflorire scurta$i locurile tnsorite, dar inflore~te planta, pentru a forma covw ~i In locurile in care cBteva ore vegetal. pe zi este penumbra. Frunzele cu &sene galbene So1 permeabil. Ameliorafi ale soiului ,,VariegataV cu tim pul se I"nvetzesc, ceea ce se perrneabilitatea solului compact cu compost sau nisip. poate evita prin tiierea GdscZrifa cu stoloni suportZi regulata a rozetelor de frunze vw-: mai multa umiditate.

TOAMNA
Blam@IBrn-

h acest anotimp puteisemina

semintele 9&carr@iin stratul de rasaduri, deoarece semintele germineaza la ger.

compact%Acum s e poate diviza In mai multe covorul vege tal crescut prea mare. TSiiafi rozetele de frunze ti plasafi-le Intr-unamestec de sol farti turbil pentru a prinde radlini, sau plantqi separat piirfi despaate de planta-mamL

Perioadtiadecvata pentru plantare. Administrati ingrqmant complex plantelor inrikl~cinate (dreapta).

VkRA

m e r e$ divizare Dupa inflorire taiafi tulpinile florilor pentru ca planta si3 ramlna

irifa este rar atacatg de daunstori. Daca interiorul plantelor incepe s i se usuce, probabil, cauza este putrezirea apgrutg din cauza urniditafii excesive. Dezgropafi planta, Tndepartafi radacinile putrezite, afanafi solul ~i arnestecafi-l cu nisip, dupi care sgdifi din nou planta.

L Pla ticodon
STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Flori uriaje, fn formi de clopot, pe tulpini graGoase

m
Caracteristi

Gridinirit iscusit

L
SOL

* Prl
dsaduri verzi, compacte, @ i i ~Zidicini groase. Este de d w & soiul ~i culoarea sii 4 & ~ Indicate Pch,eG~.

Soare. Cele mai multe tipuri de platicodon necesita mult soare, ins%cele roz i ~menfin i mai mult timp culoarea in penumbra. Sol permeabil. Ameliorafi solul greu, argilos cu pufin nisip sau turba.

b Nu cumpi T r @ l W %

r~&lnl m%.

Putefi prelungi perioada de inflorire, indepirtand sistematic florile trecute. Platicodon se poate inmulfi Si prin seminfe, care germineazii repede. Din cauza radacinilor sale specifice nu se poate reproduce prin divizare.

(E

I PRIMAVARA

fiqpjirre tot an ul
TOMNA T ~ R Z I U Marcare $i protecfie Marcafi locul florilor de platicodon pentru ca primavara ridicinile d nu fie vatamate cu ocazia sipatului ~i plantarii. Dupi tiiere, predrafi in jurul plantelor compost.
Platicodonul este preferat de rnelci. StrBngefi melcii dupi sistematic, seara ~i ploaie, sau amplasafi capcane de bere. Ziua melcii pot f i capturafi de sub sdnluri, saci sau frunze mari.

SemInare $i plantare Din martie, semanafi semintele de platicodon in locuinfi. De la mijlocul lui mai, transplantafi risadurile crexute in prealabil intr-un strat bine afanat.
VARA ingrijire Mentineti solul constant reavin, dar nu umed. In iunie, fertilizafi plantele. In perioada de inflorire sprijinifi tulpinile, pentru a nu se rupe sub greutatea florilor (dreapta).

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDUM

-

GRUPA 7

Panselu te de gridini
I

Flori varia te, culori strducitoare

noiembrie ~i

-I

permeabil

PLANTARE $1
..,CESORII:

TNGRIJIRE

2ndr;igiteplante de g d d h E

U seminte de panselute U ladi de inmultir~ , , , , . . pentru rasaduri C1 folk sau hdrtle de ziar Cl solqie nutritivg

VARIET~I
Se deosebesc diferite variet5ji ale pandugelor, de la cele timpurii plnii la cele tgrzi cu flori mari. fnfloresc din martie pan% mai gi au flori unicolore, cu stigm% sau bicolore, cu creionki. Amestecurile de soiuri timpurii sunt rezistente la ger gi hfloresc in culori pastelate sau nuanje mai puternice. Florile ce a p q i n mixajului ,Scherbetn infloresc devreme gi au flori galben-deschis, roz sau albastru-deschis. Soiuri thdi cu flori mari sunt cunoscutul ,,Schweizer Riesen", "Rogglis Riesen" sau ,,Schweizer Sarnt". Le sunt caracteristice florile cu stigmii Si nuanjele calde precum galbenauriu, rogu-rnaroniu, roguinchis gi mov. Amestecul rococo evocH atmosfera timpurilor strrivechi.

Marginea petalelor este I"ncreyit% gi pot fi folosite la buchete stil biedermeier. In comer! se g5sesc gi soiuri individuale, in culori minunate, care P n general sunt rezultatul unor noi hibridki. Astfel de soiuri sunt Jolly Jokern cu flori violet gi portocaliu, ,>Flirt" cu petale albe Si stigmii rogie sau ,Gletschereis" cu flori tricolore: alb, violet-lnchis ~iviolet-deschis.

1 nafi pamlufele In grddinl

Re la m i j b l lul iunie semi%-

intr-un strat prealabil pregatit, s_autn a$%, In lad5 de inmul$ire.

T n fiecare rofitpartiment 2-3 semi* 9 acoperigile cu pu$in p h i i n k AEope&i vasele cu folie neagra sau Mrtie ImpZiturita de ziar.

2 Sednag

UNDE SE P L A N T E ~ ?
PlantaG panselujele intotdeauna P n grupuri. Exemplarele cu flori monocolore ofed o suprafa55 calm%,soiurile bicolore sau cu creionHri au efect mai vesel. Datoritii formei indesate, panselupele asigurii un cadru ideal straturilor, sau pot fi plantate ca vegetajie subarboricolii. Ofed o imagine plgcud $i panselupele plantate fn ciublir. Se practic5 gi plantarea panselujelor pe morminte, deoarece infloresc indelungat gi nu neesit5 multZ ingrijire. Panselu~ele pot fi plantate gi inflorite, astfel in spajiile &ase goale ale straturilor perene, in g d i n i alpine sau la marginea tufbiei pot fi folosite la umplerea golurilor. Pentru flori d a t e sunt optime soiurile h i i , cu flori mari, catifelace.

d l

Panselup aa plate acopen'toam de sol sub lalele

3
Datorit5 culorilor variate, panselugele pot fi asociate cu multe alte plante. Alegiind soiuri de culori corespunzittoare, panselu5ele pot fi acoperitoarelede sol ale florilor cu bulbi sau plantelor perene de primiivarii. Putefi obfine minunate compozi* trimlore asociind panseluje albastre cu lalele rogii ~i narcise galbene. Pot fi asociate gi culori de nuanp asembHtoare. Plantagi panselure roz-hchis l i n g lalele-papagal rozdeschis. ]at%si un efect elegant de culori reci: panselute albastru-

Pune~ lazile Intr-un loc

rkoros. Udati serninfele M n l la aparitia primelor frunze. Dexoprifi vasele gi puneg-le la IuminEi.

Dacll riZsadurSlt ating h$lfimea de 2 cm,d r e i plantele zi pastrati-le doar pe cele m i viguroase. Udati ~i fw%liza$ regulat,

Aflnati solul, adaugafi compost, apoi plantali tinerele plante T n septembrie. DistanJa dintre plante: 15-20 crn.

CARTE

Gridinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
Cump3rafTplante ~"ri'esafe, Inatoase, cu frunziy verdehchis, sau cumpirafi seminfe bamna sau primavara pentru seminatul din iunie. Nu cumparafi plante alungite, cu tulpina Lgarnisiti zau frunze plhene, afiiik Soare, penumbra. T n locuri expuse la soare panselufele infloresc mai repede, 5nsi i n penumbra inflorex mai indelungat. a So1 pmmeabil. Pentru ameliorarea confinutului de substanp nutritive al solului, adiu ~ $ingri#mht i organic Seminfele plantei pot fi colectate. PBni la semanatul din iunie, pastrati seminfele coapte intr-un loc u x a t $i Tntunecos. Florile panselufelor sunt comestibile. Pot f i folosite la salate sau decorarea phtourilor m h .

Uoctorulplantelor
PRIMAVARA TIMPURIU
Prantare $i tingtijire Plantafi rasadurile ~iaflernefi

neite. Semanafi panselutele incepand din iunie. TOAMNA

Plantare

in zona ridkinii ingra~rimant cu descompunere lenta. Scoateti buruienile sa nu sufoce panselutele. Prin mulcirea solului se reduce Tnburuienarea~i se menfine umiditatea solului. PRIMAVARA $1 VARA
CurS$are $i seNnare

Toate soiurile pot fi plantate toamna. Pe durata iernii acoperifi plantele cu crengi de brad.

Culegefi regulat florile ofilite, Tnainte de maturarea semintelor (dreapta). 0 data la cateva a p t a m h i scurtati @na la 3-5 cm lastarii prea lungi, astfel plantele vor fi rnai gar-

Putrezirea coletului yi idacinii provoaci ingilbenirea $imoartea frunzelor, totodata coletul putrezeyte. Contaminarea apare deseori d u p i vreme racoroasi $i ploioasa. Scoatefi zi distrugefi plantele bolnave (nu le unefi i n compost).

I
I

Q IMP ABAMP SRL ROP-02-10-026

lSiW!3

LGomphrena
G6dinirit iscusit

CARTEA

GRUPA 7

43

IAPRPVIZIONARE $ .

a Primivara cumfi* seminfe sau rasaduri frunze verzi ~i cu bob&,

'

Gmphrena s e q&m la dilduril gi m m , protejata de v(Lnt.

Semln$de repdo d a d semlnare le tnmuiqi tn fierbinte &wa minute.

S a d dbat. 401ul permeabil ispensabil.Urnezeala dauneazl radacinilor.

a Pentru Ba15 taiafi flori complet d h i s e . Agapfi-IelaumbraGse usuce.

'
I

Semiinare si piantare Din aprilie s~rthnafi In locuinfa. Plantali rasadurile In strat sau amplasafi ghivecele afarl de la rnijlocul lui mai (dreapta, jos). VARA w i r e Soiurile mai Inalte de Gomphrena trebuie sprijinite, rnai ales pe vreme ploioasa. lnfigefi tn jurul plantelor mai mulfi pari ~i legafi-le de jur-Imprejur. Lunar, fertilizafi moderat

TOAMNA Uscare si curitire De tndak ce florile s-au deschis complet, tiiafi-le pentru uscare. hainte de venirea iernii tiiafi plantele ~i Tndepartafi-le din start. Compostafi piqile vegetale sanatoase, iar pe cele bolnave distrugefi-le.

lara, Gomphrena poate fi atacata pe vreme umeda ~i calda de ve~tejirea fuzarian&.'Frunzele se ofilesc ~i se tngalbenesc. Udarea nu remediaza situafia. Tndepartafi ~i distrugefi plantele contaminate si solul din jurul lor.

Q IMP ABnMP SRL

STRATURI DE FLORl$I PLANTE DE BORDURA

lnflorescente deosebite, cu flori pendule

cu humus,
80-100 crn

Ffori cordiforme
Floarea indnigiti a straturilor rustice confer; gragradinii o vraji romanti&.

Cerceii-doarnnei este o plant2 de gddinl longeviv5. Florile sale cordiforme sunt dispuse pe Iktari penden5i, frunzele sunt asemsngtoare ferigiIor. Dicentra spectabifisare o indgrne de 60-90 un, florile cu diametrul de 2,5 crn sunt roz sau albe. Frunzele verdealbktrui, penate, dupi Pnflorire se reuag. Datoriti culorii sale albe rninunate, soiul ,,AIbanse poate asocia excelent cu alte plante. Specia Dicentra specrabilis este rnult rnai &phdit5 d e d t speciile inrudite de rnai jos. Dicentra eximia nu dep 4 q t e indjirnea de 20-30 crn ~i forrneazii covor vegetal dens. Florile roz grupate P n ciorchini indesari Pnfloresc in rnaiaugust. . Frunzele . - .aserniidndu. se cu cele ale ferigilor - sunt tin penate si nu se retrag. Dicentra hrmosa ssp. oregana inflorqte asernenea n rnaispeciei precedente, P
u

1stratul profund. Incorporati in 2 ghiveci. Extrageli cu grija

sol compost %pati o groap2i de d w a ori mai mare decAt balotul radacinii.

Plantare: pvimavara. AfAnafi

Udafi ~i scoatei planta din

radlcina, pentru a nu o vitima.

august. Inllllimea sa este de 25-35 crn. Specia de b h , de culoare crern, este planta horricultorilor avizaji, in schirnb soiurile roz cu Pnflorire abundent5 se pot recornanda tuturor.

Fermedtoarea Dicenaa s p e d i l i s i d o r q t e vara timpuriu

zelor, planta nu va Ika spa@ gode in urrna sa.

UNDE SE PLANT^?
Cerceii-doarnnei se dezvolt5 optirn intr-un scrat cu sol afsnat, bogat in humus, aflat in penurnbrp. N-o plantaji ?n grupuri rnari sau in rsnduri. Vraja florilor se face remarcat5 dacz sunt alinate de v h t una d t e una. Planta nu poate lipsi din nicio gddini cu atmosferi

CE SE P L A N T E A ~ A L ;
. . Asociaf~ cerceii-doamnei cu plante'ce prefed penumbra. Florile fragile arati? rninunat in faja plantelor vqnic veni cu tulpinii lemnoasii, ca de exernplu cirnisirul, tisa sau rododendronul. 0 privelipe superb5 a t e oferitii de ansarnblurile formate din cerceii-doarnnei si ferigi (de exernplu Marreuccia strurhiopreris) sau ierburi decorative. Avantajul acestor asocieri este d plantele asociate acopera spariul dwenit go1 du ii retragerea frunzelor. stcad de d timpurie flori asociate ferrnedtoare sunt: bujorii (Paeonia lactiflora), florile de nu-rnii-uita (Myosotissylvatica), brunera

(Brunnera macrophylla) gi d d k q e l e (Aquilegia), precum ~i narcisele h i i ~i lalele. Cele doui specii inrudite ~arat5 ~ bine aliituri de alte plante acoperitoare de sol, dc exernplu epimediurn (speciile de Epimedium), urzica moan5 (Lamium maculatum) sau tiarela (Tiarella cordi1Lblia).

Plant& florile la aancimea la care fusesera In ghfved. Presaji solul, udafi-l abundent $ rnukiti-l cu scoaa.

frunzelor, rLp%ndi$i tulpinilor compost.

I
. ..-I ..
I

mti& Planta peren5 sirnplu de ingrijit, inflorind tirnpuriu este planta generoasii a g&linilor de din penurnbrg. f n straturile de perene din penumbrg planta~i cerceiidoamnei la rnijloc: aici lktarii grariogi dispun de destul spariu gi vara, dupP retragerea frun-

~Ziiafi&&a buciti - cu cel putin un mugure - din

, Planw-le

vertical In

ghivtre separate si acopewle cu pamint. Menfinefi

fi

M Whvan. lama, pastrafi

butadi tn l o r u i r @ ~ , prim&

CARTEA

GRUPA 7

44

Griidinirit iscusit I-

Cumpihjf pfantele primavara, cand fncep s i Pnfloreasci. Alegeti exemplare au rizomi ~iradacini bine dezvoltate. Nu cumparafi plante i n pimBnt mustind de apa sau cu frunze rare, ofilite.

e P e n u d H . Cele rnai multe specii necesith umbra moderatlr. Suporti3 soarele numai i n regiunile cu veri
So1 afhnat, cu humus. Ameliorati permeabilitatea solului cu materii oraanice.

Cerceii-doamnei sunt plante foarte sensibile la tnghet. Protejati-le de gerurile tarzii cu cartoane. Planta se dezvoltlr optim daca este netulburatS. Divizati-o numai dupa m&e ani.

/ULiorul plan tel"1

TOAMNA

Plantare $i fertilizare
Du@ mijlocul lui mai plantati afari, intr-un loc aflat in penumbra rasadurile produse in prealabil. Administrati ingra$Zmantorganic si mineral plantelor sadite in anii anteriori. Taiati regulat florile trecute.

Matrare $i protwie contra inghefului

Marcati locurile in care vor ri3sari primivara cerceii-doamnei (jos), pentru a nu sadi acolo ~i alte plante. larna, protejafi solul cu scoafll mi3runfitZ de copac sau frunzi~ uscat.

Udare $i mulcirea solului

Pe vreme uscata menfineti moderat reav5n solul plantelor retrase. Evitati insi stagnarea apei, care cauzeaza putrezirea rizomilor carno~i.

Ierceii-doamnei pot fi contaminati de putrezirea coletului. Cea mai frecventi cauza a acestei afeqiuni este faptul ciT n solul urned sau compactat se acurnuleazi api R jurul tulpinii. Frunzele se tngilbenesc ~i planta piere. Afiinati solul ~i ameliorati-i calitatea; pe solul compact amenajali straturi Tnillate.

ISBN 978-963-86092-8-1

CARTEA

Heuchera

GRUPA 7

45

I Gridinirit iscusit

plante compacte, verdesinitos. fraged, cu frunzi~

Nu cumparafl examplare vegejite, cu frunze galbene sau cu Pete maronii, respectiv inflorite.

6 Soare, penumbra. Plantele -sup& soarele ~i penumbra, dar la soare necesiti mai multi api. Sol cu humus. Este importanti buna permeabilitate a solului. Amestecafi in solul calcaros turbi.

Heuchera arati cel mai frumos daci este plantati in grupuri monocolore, formate din numir impar de plante. in regiunile cu clima rece finefi-le solul acoperit toat3 Mrna cu frunzi~ uscat ~i protejati plantele cu ramuri uscate.

PRIMAVARA Plantare ~i feflilizare Perioada favorabili plantirii. Indepirtafi acoperirea de iarni de pe plantele sSdite anterior. lncorporafi i n g r i ~ i mlnt organo-mineral complex in jurul tulpinilor $i mulcu un strat gros de cifi SOIUI compost.

VARA Curafire ~iudare T5iati de la baz5 tulpinile florale trecute, pentru a evita formarea serninfelor (stanga, jos). Udati de indati ce stratul superior se usuci. Mulciti solul in jurul tulpinilor pentru a mentine mai bine umiditatea acestuia.

t
4
neuchera este rar atacati de boli sau diun5tori. Uneori, totusi, apar pe plant5 nematode, a ciror prezenfi este semnalati de petele maronii dintre nervatiunile frunzei. Indepirtati plantele bolnave. S3diti in locul lor flori care alungi nematodele.
ISBN 978-963-86092-8-1

1
TOAMMA ProtecJiecontra fnghefului Tiiafi plantele $i a~ternefi pe iol x o a r $ i maruntiti de copac. Protejafi plantele cu ramuri uscate.

R
O IMP AWIMP SRL

Grzdinririt iscusit

i
I

LUMINA 51 SOL
Curnpzkafi r ~ d d u rcu l tiulpini viguroasri, cornpa@#@ proaspete, T n ghiwce separate. I
I

I1 -"

TRUCURI

bare. 3pBt3cioasa trebuie expusii toata ziua la soare, deoarece 'ln umbra frunzele i ~pierd i luciul argintiu.

m Nu e"p,pb3ra$i plan* alungite, u lastari subfiri sau r u r i d k i n i ce debqrdeaza fundul ghiveciului.

i'

Sol permeabil. Amestecafi tn solul argilos un strat de 2,s un slrt nisi@$ campest

mijlocul lui februark Seminfele germineaza la 18 "C i n d o u i sapt8rnani. Nu dministrafi plantelar prea mult tngrigamdnt azotat, deoarece frunzele li s e

(&I-

tot an ul
trebuie ciupite. Taiati lastarii puternici, Trial*.

PRIMAVARA
Semdnare gi pkntm De la mijlocul lui februarie

W A M T~RZIU semanafi semintele cruciulifei Comportam sau spalacioaseiin locuinp. inainte de venirea ingherului, Press$-le in sol, dar nu le xoateti din sol plantele $icomacoperiti cu pamant. Dupa ce postaji-le. Nu compostati apar plantuJele, amplasafi-le plantele contaminate. intr-un loc luminos ~irkoros (10-12 "C). Dupa gase d p t g d n i transplantari-le tn ghivece & turM. De la mijlocul lui mai se pot tramplanta ~iin gradini, dar zi pani atunci trebuie tinute in loc luminos ~irgcoros.

WARA DEVREME ciupire

Pentru ca plantele d se dervolte tufos, vcirfurile lastarilor

' L

1 1

Spillcioasa poate fi atacata de putregaiului radgcinii ~i coletului. Frunzele se ingalbenesc, se u s u d ~i pier. Tndepartafi plantele contaminate. Prevenfie: Tnainte de plantare afdnafi profund solul ~ d i, a d este necesar, ameliorafi-l cu nisip. Nu udafi excesiv!

Covor floral inc2n ta'tor

Clopofeii orneaza' toad vara gridinJe alpine pi zidurile de piatr;i,

Clopofeii infloresc in nuanfele cele mai variate de albastru, dar exist2 gi dteva soiuri albe gi roz. Florile grajioase, in forma de clopot sau stea, se deschid deasupra unor frunze groase, voluminoase ce f0rmeaz.i covor vegetal. Campanula carpatia f o r m e d covor vegetal indesat, inflorind in iunie-august. Sunt de culoare albastd caracteristic5 soiurile ,,Blaue Clips" gi ,,Karpatenkrone". Are albii soiul ,,Weisse ,,Kobaltglocken este violetinchis. 1n;ilFimea plantelor este de aproxirnativ 20-25 cm. Campanula portenschfagiana inflorqte abundent in iunie-iulie. Florile sunt stelate, de culoare violet-deschis gi plantele f0rmeaz.i covor vegetal dens, cu indyimea de cel mult 30 cm. Campanula poscharskyana este asernhiitoare, avgnd nenumarate flori violete, albastre, albe gi roz. Prin liistarii sPi lungi, face o impresie - penden~i .

Campanula 4 l e a r i i b f i a

Tndepartati bwimile. %pap gropi de plantare, amestecati T n sol o lop& de compost fi o mini% de fain3 & oase.

Scoatefi rhdurite dih ghirece. Plantati soiurile

p i t ~ la e distanp de 20 cm,pe cele mai halte la distante de 3040 rm,

daordonatg, dar nu are

Campanula oupatica

deschis are o crestere deosebit de viguroasii. In schimb, ,Stellan cu flori stelate violetinchis are o crqtere reginutii. Soiul ,,E. H. Frost" are flori albe, iar ,,Lisduggan Var." flori roz. Campanula cochleariifblia cu lujerii d u numerogi se extinde sub forrna unui gazon. Clopoyeii f q i l i gi rnarunji apar In iunie-august. Florile soiului ,,AIbansunt albe. Campanula a d c a g c a g este extrem de scundii, indesatl gi f o r m e d un covor vegetal vegnic verde; are flori mici, stelate, albastre.

duri sau a aleilor. DatoritFi perioadei lungi de inflorire este adecvata gi pentru ciuberele ~lantate mixt. Coama zidurilor este acoperita de Campanula poscharskyana ca de o cascadii albastd, riicoroas2. f n criipgturile zidurilor pot fi plantate speciile Campanula

I
0 uriveliste krmdtoare ofed soiurile mai scunde alzturi de siipunarijii (specii de Saponaria),ciocul-bemi (Geranium dalmaricum)sau cimbripor (Thymus serpyllum). Culturile de clopojei pot fi mai aerisite prin cultivarea asociat2 cu pGly (Fesruca ovina).

cochleariifolia,Campanula porrenschlagiana gi Campanula prpnica. Acestea acoped rapid - locurile cu sol uscat gi subyire.

CE SE PLAN TEA^ALATURI?
Nuan~ele de albastru ale clopojeilor c o m p l e t d culoarea roz-pal a garoafelor

P r m i bine ralul din jurul plantelor $ uda3i-I. Vara. pe canicuw, u&fi ocazional.

UNDE SE PLANT^?
Clopo~eii, datoritii cregterii lor dense tip covor vegetal, sunt adecvari in gradinile alpine ~ipe .idurilede piatfi. Campanda ruparica formgnd un covor floal compact este potrivit5 la incadrarea straturilor de bor-

(Dianthusgrarianopoliranus gi Dianthus plumarius) sau nuantele de galben ~irogu ale ierbii-osului (Helianrhemum). 0 plant5 asociats inalt5 excelent2 pentru Campanula

T o m a prestirati abundenL in Tmprejurimea planfelor compost maturizat. Fertiliwi moderar ' )oteie m*nd

COV(M.

Campanula carpatica

GRUPA 7

47

; -

= -

--

Gridingrit iscusit --

I I

Cumpkafi clopofei toarnna sau prirnivara. Alegefj plante cu radacini dezvoltate, tn balot de p i r n i n t cu rnulfi lastari ~i frunzi~ dens.

Soare, penumbra. Toate speciile pitice rnenfionate se dezvolti frumos deopotriva la soare ~i tn penumbra. Sol afhnat permeabil. Clopoteii prefers solul sarac in substante nutritive, cu confinut de calcar.

Clopofeii pitici arata bine in crapaturile sau pe creasta zidurilor de piatra.

,
I '

1
I

! Nu cumpgrafi plante cu I frunze galbene sau ofilite ~i

t

lrnF 8

1 pitate.

Clopofeii dezvolta stol care pot fi taiafi usor ri plantafi altundeva.

'

ingrJire toEnu1
VARA

PRIMAVA~A ~IMPURIU

Plantare ~i divizare Plantafi rasadurile in gradina primavara timpuriu. L a 3-4 ani scoateti din sol cu furca de sapat plantele mai virstnice ~i divizafi-le cu mlna sau cu cazmaua (ios).

w i r e Dupa perioada principali de inflorire indepartafi piqile ofilite. Campanula poscharskyana $iCampanula portenschlagiana infloresc astfel inc: o data. Udati plantele pe vreme uscati. Fertilizafi moderat, astfel covorul floral va rsmine compact.
TOAMNA Protecfie contra hghefului Perenele scunde suporta bine gerul. Numai Campanula garganica aflati intr-un loc insorit necesiti acoperire cu crengi de brad sau paie.

ro~u-galbeniu pe dosul I frunzelor. Frunzele puternic

Rugina provoad b l ~ i c i

I : L
1
--

Nrtafi frunzele infestate (nu le cornpastati). Stropifi :u fierturl de coada-calului. Nu plantali clopofei In apropierea coniferelor

O W WIMP S B

fnPJX-10Q87

Flori in culori splendide

Inflorescenfefeaspectuoase in stratul de flori de varri.
ACCESORII: CS rasaduri Cl grebla CI furca d e l i p a t L i compor ngr3)arnAnt complex Cl plantator CII solufie nutritiva

$op%rliyasau veronica este o

plants popular5 datorita

nuantelor sale rninunate de albastru. Unele soiuri sunt ins5 albe sau roz. Variedgile inalte, de departe. Veronicalongifoliadispune de inflorescenfe-spic lungi gi gra~ioase, cu flori albastrurnediu, situate pe tulpini ramificate. Un soi foarte inddgit " este ,,Blauriesinnp i ,,Schneeriesinw cu flori albe, ambele cu indgimea de 80-90 cm. Soiul ,,Blaubartn nu depigegte indlirnea de 50 cm. Veronica virgnica este caracterizati de inflorescenfe cu flori albastru-pal, rarnificate, aserninitoare candelabrului. jndyirnea acestei perene respectabile este de cel rnult 2 m, dar tufa ce o f o r m e d se risfiri considerabil. fn magazinele de horticulturi se gasessc soiuri rnai rnici gi rnai stabile. ,,Rosean are flori roz-pal, ,Albarosean flori gi rnai
Plantay primavara. Aflnaji solul, apoi indepartaji buruiepietrele. incorporati in sol nile ~i compost ~i ingra@mtint de grajd.

Veronica longifolia

Udaji rasadurlb inainte de plantare. Pentru grupurile de perene dpafi gauri situate la distanje de cIte 45 cm.

deschise, iar ,Aha" este cornplet albk

UNDE SE PLAN TEA^?

m .
1

CombinaFie de Veronica virginica ,,AlbaPfi Veronica longifolia

La origine soiurile inalte de gopirli5i cresc pe pajigtile urnede, pe rnalul piraielor gi in luminigurile insorite. Din acest rnotiv sunt excelent adecvate locurilor situate aproape de naturi, de exemplu pe malul lacurilor artificiale. Aici profits de umiditatea necesari a solului gi se pot dezvolta optirn. Sunt adecvate gi pentru delirnitarea zonelor piduroase. Veronica longifolia rnai poate fi cultivatii gi in straturile de perene de bordurk in sol reavin sau in care vara este udati corespunzitor. Deoarece se poate rupe ugor, din precaufie, legafi-o de tutori.

un contrast frumos cu multe alte flori. Pe malul lacului de gr5din5 soiurile albastre se potrkesc excelent cu lisirnachia (Lysimachia punctara), cu ligularia, cu crinul galben, dar gi cu litrum (Lyrhrum salicaria) ~i soiurile roz gi violete de eupatoriurn (specii de ~upatorium). Plante asociate aspectuoase ii pot fi gi coadagoricelului (Achillea prarmica), lisirnachia sud-asiatici (Lysimachia clerhroides) sau fldri~e albe ale creluptei (Filipendula ulmaria). fn fayade planta~i creyigoare (Alchemilla molllis). Forma lor rotunda accentuead inflorescenyele inalte gi rnai t2rziu rnascheazi frunzele rnai puyin estetice.

maximum) gi arginic (Lychnis chalcedonica). 0 compozi~ie cromatid in culori rnai fin nuantate se poate realiza cu clopo~ei inal~i (specii de Campanula) albi, albagtri ,si roz.

ExtrageJi cu grijH rzsadurile din ghivece. Rafirati pufin cu mtina radJcinile incalcite, eventua1 scurta$-le.

Plantai rkadurile la addncirnea la care fuse~erii T n ghivece. Presaji solul, formaji farfurii de udare 21 udafi.

Inflorescentele in culori aspectuoase ale gopirlipei forrneazi

perene arati frurnos alituri de margarete (Leucanrliemum

plantele. Evitati ca apa d ajunga pe frunze. Tnainte de Tnflorire dizolvafi lunar i n g r w m I n t lichid i n apa de udat.

Pe vremcs secetoa%, udafi

Gridinirit iscusit

TRUCURI
PrimSvara sau tam@&g Soare. $oparlip prefer2 locurile insorite, dar suporta gi umbra moderata. La soare, udafi-o regulat. So1 reavIin, bogat i n substanfe nutritive. Ideal este solul proaspit, aproape mll$inos gi calcaros.
D a d are multe frunze sau se rupe, poate d solul are prea multe substanp nutritive. Fertilizai mai p q i n gi sprijinifi plantele cu tutori. S e dezvols optim in locurile protejate de vint, printre tufe, langa garduri sau alzturi de ziduri.

f run= gakne, g h r b s w
cu Pete htmecate, demrece acestea sunt semne ale unei bali micotice.

~)ocrorul plan telor

PRIMAVARA
Plantare $i divizare
Perioada favorabila pentru plantare. Divizafi plantele varstnice o data la 3-5 ani, astfel plantele raman sansse dezvoltZ viguros toase ~i 00s). Dezgropafi plantele pe timp Tnnorat. Fixafi suporturile la timp, pentru ca plantele s i poata cregte tnalt. Tliafi de la bazZ florile trecute pentru a evita formarea seminjelor gi pentru a stimula Tnfloririle ulterioare. Udafi abundent pe vreme secetoasl. 0 data pe luna diluafi substanfe nutritive in apa de udat.

I
1
I

TOAMNA

I
O IMP ABIIMP SRL

I-,,

Ingrijire

TZiafi plantele perene la o palmi de sol. Mulcifi solul cu compost ri frunzig uscat.

irunzele umede mult timp sau urnezeala gi caldura uneori pot provoca infectarea cu fainare. Pe frunze apar Pete pale gi un strat fainos cenugiu. indepartafi paflile contaminate gi T n cazuri grave stropifi cu fungicide.

=
ISBN 978-963-86092-8-1

. .

ap atue

!f au!q rgp~v 7 a ~ !f o lenel

-&Xi 'pn0 U!p JOl!JnJpUgW

$n>~ld ~sns un g ~ a ~ u o l

un 10s ul ! i e ~ ~ n l a 'leu ~ d ul

CARTEA

GRUPA 7

54

GrZdinZrit iscusir

TRUCURI
Primlvara cumpar@ seminfe sau risaduri de filimicl forfate, la ghiveci. Alegefi plante viguroase cu frunze sanatoase ~i boboci de~i. Nu cumplrafi plante sfrijite sau cantaminate cu fAinare. Soare. Crege cel mai abundent in locurile insorite, i penumbra. dar suportl Z Dacri stringefi $i semlnati seminfele, pe terenurile mai mari, dupa cdfiva ani vor domina iara~i soiurile silbatice cu flori mici. Filimica semiinata vara devreme trlieste pdnH la primul inghef.

,
I

Sol perrneabil. cu humus. S e dezvolta i n toate solurile ce nu sunt prea nisipoase 2i nu 6 0 n $ n i a@ stagnant&

fngrijire tot an ul
Semihare $iplantare
Seminafi fiim-ica In februarie-martie tn locuinfi sau In aprilie-mai direct in strat 00s). hceplnd din mai, siditi in grldini plantele forfate, la distanfe de 2 0 - 3 crr

VARA yngrijire
indeplrtafi sistematic parfile ofilite pentru a stimula formarea florilor noi. Evitati ca solul s i fie prea umed, deoarece astfel filimica Inflore~te mai putin.

TOAMNA Compostare
Filimica piere dupii primul tnghet. Scoatefi din sol plantele moarte ~i compostafi-le. Eventual, putefi llsa resturi vegetate h strat, ca acoperitoare de sol.

Frunzele de filimici sunt sensibile la flinare, boali cauzati de ciuperci. Fainarea produce un R v e l i ~ alb pe frunze, flori ~i tulpini. Peronospora formeazri un Tnvelis cenuyiu, flinos pe dosul frunzelor. hdeparta ~i distrugefi frunzele bolnave $i plantele grav contaminate.

I
O IMP ABllMP SRL

Gaillardia sau flunueii - cum se mai numqte - incephd din iunie, inflorqte abundent toaG vara, in nuange de galben, portocaliu, ropu ~i marocald. Printre speciile pi soiurile sale pot fi indnite a d t anuale d t pi perene. Flutureii anuali apargin de specia Gaillardia pulchella. Pe l h @ soiurile cu flori simple, P n general bicolore, trebuie amintit amestecul ,,Lorenziana Plenan, ce atinge indgimea de 60 cm p i are flori invoalte monocolore sau bicolore. Plutureii pereni sunt soiurile sau hibrizii speciei Gaillardia aristara. Dintre soiuriie inalte de 80 cm sunt decorative ,,Burgunder" cu florile rogu-intens, ,Fackelschein" cu flori bordo-aprins pi cu margine galbena gi ,Bremenn care are flori stacojii cu margine galbens. Soiul ,,Koboldn tufos, indesat, de doar 30 cm

indgime are flori galbene cu margini rogii.

UNDE SE PLANT^?
Gaillardia prefers soarele fierbinte p i dldura. Perenele cu viabilitate nu prea lung: necesid sol &at si uscat. Plantagi plantele ce infloresc indelungat P n mturi bine luminate. Semihati soiurile anuale in spafiile riimase libere dinue perene. In piidhide alpine cu sold s h c in substante nutritive se recomandii plantarea soiurilor scunde ce infloresc toatii vara. In @dini rustice sunt decorative florile de culori st&citoare. CumpkaG soiuri anuale pen& a varia imaginea Gdinii in fiecare an. Florile sunt pretabile pentru flori &ate. Cultivate P n straturi de legume unde recoltarea gi plantarea este contindi, tulpinile ciuntite prin recoltarea florilor se remarc5 mai greu.

CE SE-P

AL~TuRI?

L
de mnmn a
obfine prin plantarea abturi a unor flori cu nuanp de albastru sau violet, de exemplu veronica (Veronia longitblia), monarda (Monad) sau , ialq (Salvia nemorosa).

II
Mu IBsati W u r f l e sii se m e , &r @vita$udahrl exagerat. Distrugefi buruienlle dintre flori.

m
I

Florile nu se i n c a d r d in compozigii elegante, ins5 sunt foarte decorative in buchetele rustice, vesele. Plantagi alaturi de fluturei flori anuale galbene, portoc a l i i sau stacojii ca de exemplu gdbenele (Calendula officinalis), tunbergia (Thunbergia data), floarea-soarelui (Helian thus annuus), crilige (specii deTageres) sau titonia (rithonia rotundifblia). Pot fi amenajate straturi monocolore prin asociera cu plante anuale de var& ruji galbene (Rudbeckia fllgida), splinu$ (Solidago), heliopsis (Heliopsis helianthoides var. sabra) sau heliantemum (Helianthemum).

13

Udag rtratulg pastrati solul umed timp de 2-3 sZipt%rnlni, p%nace semintele hcolJesc. R&riii pllntqele la distante de 30 cm.

CARTEA

GRUPA 7

55

Q Adunati seminp && aeumpirafi plante p e r m precultivate la ghivecb Indesate, cu frunzis s i n i t a

em
cu

m u cu rnuqwi Tng&4hn&j.
-

Soare,&ldMia se dezvolt3 pofrivit i n locuri fierbinfi, expuse la soare. In umbra infloregte slab. Sol permeabil. Necesiti sol afgnat, cu humus, nu prea U W $ bogat I n substanfe nut~tve.
-- -

Daci plantelor nu li m kt ttiieri, nu tnfloresc abundent Dupi pierderea petalelor s m t vizibile casele seminale sferice, decorative. DupLT aierile de toamnl plantele perene mari pot f i divizate.

P I M M I pWI allM
"

Ingriiire tot an ul
A V M
TaAaWNA

Adunetul * p l * $ p *

Semina$iT n casi seminple plantei anuale, h martb aprilie. Nu acoperifi semiinatura pi timp de 2-3 si3ptitrdni PAStrafi wlul umed. ?nloc mld gi luminas. In aprille-mai put@ semgna direct afar8, rerpwtiv M pot planta rhdurile.

jam trnpmf14a wrufui

Scaateji din p&m8nt ~icmposta$i plantele sanatoase de un an. Plantele perene se taie @ n l la Tnal$mea de o palm& se mutcesc cu frunzig MU mmp a t $i se acopril cu crengi

Ood.

'

lndepartati regulat paqile ofilite. Udafi pe vreme uscat8. Lunar adlugafi plantelor o jurnatate de poqie de solutie

I
WPM-10-029

Spuma ce apare pe tulpina, frunze ~isubsuoara frunzelor este semnul atacului de cicade. D a d diunatorul s-a tnmulfit exagerat stropifi plantele cu solufie de sapun lichid ~ialcool, respectiv cu insecticide pe hazi de piretroizi.

ISBN 978963-86092-8-1

decorative
Feriigile cu h z e grafioase sunt podoabele aspectuoase ale locurilor umbroase fi umede.

PLANTARE SI ONGRIJIRE
ACCESORII: Cl ferigi P n ghivece Q furca de sapat Q cazma 0 turba sat compost Q pamlnt de frunzis de fag 0 materiale de rnulcire

Ferigile cu asp& lor elegant pot ^mpodobil u n g vreme pwile umede, umbroase ale gkhnii. Osmunda regalis este cea mai mare specie autohtonii. Crqte p b s la idgimea de peste 1,5 m gi poate ajunge, i n wndigii prielnice, la un diameuu de chiar 3 m. Culoarea fiunzelor sale dublu penate se transforrdi toamna in galbenaprins, iar fiunzele soiului ,Purpuraxensn devin purpurii. Este o specie ce crqte lent. Necesid sol reavk gi, in mod unic pentru specia sa, s u p o d razele solare. Frumusqea sa se widenjiazii cu adevht pe malul unui lac sau pMu. Matteuccia strutliiopteris, ating2nd 80-140 an este gi ea una din ferigile cele mai mari. Frunzele sale in hrm9 de pdnie, de un verde-bed, iarna se retrag. Plantagi-o inu-un loc vast, deoarece se extinde repede prin ramifica~iile ddkinilor.

Wloada de piantare: prim& vara. Afbnag adlnc solul ~i rporati-i turM, compost sau dnt de frunsi~ de fag.

ferigile mici $i 60-80 cm pentru

D~yopteds &-mas este o ferig nepreten5ioas5, a drei idgime poate depQi 1 m. Adiantum p&um este o specie deosebit de aspectuoass si cu crqtere viguro&. Nu depQqte inailfimeade 40-60 cm, dar se dezvold ca o tufi rotund& exuem de extind. Phyllitis scolopendrium de numai 30-60 cm, vqnic verde are fiunze verdedesjlis, ondulate, cu margini nedecupate, in forms de limbs, fiunze care se a r a n j d in forms de p&e. Polytichum aculeatum asemkstor celorlalte ferigi de psdure are frunze vqnic verzi aspectuoase ~idublu aripate, care sunt nu numai fiumoase, dar ~i lucioase.

Multe ferigi prefed maul umbros a1lacurilor, unde pot beneficia de umiditatea solului gi aerului a&t de necesare. Cele mai multe specii cresc gi in naturii, in primul d n d la liziera zonelor fluroase. Aici se pot dezvolta in voie la umbd, protejate de efectul usditor al vbtului. f n vecinhtea zidurilot umbroslse ferigile se dezvold de asemenea wrespunziitor, cu condifia d fie k i t e de v b t .

nium himalayense) 8i crinii (Lilium martagon). Un ansarnblu ce in&a ochii poate fi alGtuit prin asocierea ferigdor cu rododendronii gi azaleele. Imaginea ferigiior verzi poate fi diversificad cu bulbaase scunde de primiva&, ca de exemplu narcisele.

, 3
1
I

Scoate ferlgile din ghiiece cu grijS pentru a nu le vgitama frunzele. htoatceti ghiveciul $ lovlfi-l q o r de o suprafag tare.

nivelul sdluki. &qw@b cel mult 1 cm de p&m&t.

UNDE SE PLAN TEA^^?

Ferigile menGonate se dezvold optim in penurnbd ~iin sol

Deoarece ferigile sunt plante cu frunze ornamenmle, puteji alege liber plantele asociate de diferite culori. Plante perene in culori aspectuoase, davolt8ndu-se bine si in penumbd sunt astilbele, dopofeii (Campanula la tifblia), degetarul (Digitalis purpurea), geranium (Gera-

Gr~dinirit iscusit

e Curnpirafi ferigi s3n8toase4 cu frunze verzi, care fusesera finute intr-un loc umbros.

6 PenumbrS. FTanIafi ferigilb sub arbari mu tufe inalte, unde nu s e a f l i in bataia direct2 a soarelui.

TZiaji frunzele speciilor cu frunze cizitoare numai primivara, frunzele uscate protejeazi planta de inghef. Ferigile se dezvolta bine gi in ciubere. Plantele cu un contur marcant confers o noG de elegangi intrarii

n k cump&@9 plaI

frunze uscate sau cu InmZe pe tulpini.

Sol reavan, cu humus, Ameliorafi solul cu turbi, compost sau pimant de frunzig.

loctorul plan telor

PRIMAVARA
PIantare gi fertr7izam
Plantafi ferigile afar& dupa rnijlocul lui mai. &@erne$ T n ;jurul plantelor mature cam, post sau o mPna de p a m h t de frunzig de fag.
'

VARA

Ud8m
Menfinqi reavin solul ferigilor, dar nu umed. Dacci solul se usuc& plantele se ofilex ~i trec intr-o perioadi de repaus sau pier.

---T

TOAMNA

MUEM
hi;mprasp&tati rnulcirea cu mteriale ryoare, de exernpb cw f r u n r i ~ (Et(Snga1.&afi

'

Brunificarea marginilor frunzelor gi pieirea acestora sunt semnele arsurilor solare, survenite mai ales pe timp fierbinte, uscat. Udafi ferigile mai mult in aceasti perioadi, astfel ca apa s i ajungi $i pe frunze. Mulciti solul i n jurul ,lantei.

O IMP ABRMP SRL

Limba-pqte1ui lovioreazi cu florile ei longeviw-e casa fi

Lirnba-pqtelui sau sica, cum se rnai nurnqte, este o floare de varg utilizat2 in rnulte feluri. f n d t ~ de 60-90 crn, are rozete de frunze gi tulpini florale bifurcate. Florile adevsrate, albe sau galbene, cad foarte repede. Caliciile de culori vii, aserngnkoare hlrtiei sunt foarte longevive. Lirnbapegtelui poate fi intdnit5 in diferite culori: alb, galben, roz, albastru-lavandg, albastru gi purpuriu. Soiuri rnonocolore sunt ,,Candissimurn" (alb), ,,Goldkiisten (galben), ,,Roseurn superburn" (roz), iar ,~rrocoeruleurnn pi ,,Modra" au culoarea albastru-Inchis. ,,Celor ce prefed nuangele calde . .li.se . recomandii - . . . plantarea . . . rnlxajului ,,Sunburstr' P n culori

Florile adevktte sunt albe sau

tdbene

de portocaliu, piersiciu gi culoarea caiselor.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Lirnba-pestelui prefer2 locurile calde, expuse la soare. Datoritg aspectului aparte nu se asorteazii cu toate florile de var9, ins2 In grupuri colorate este decorativg in firs zidurilor sau a gardurilor. Soiurile rnai scunde, ca de exernplu rnixajul ,,Petit Bouquetn, Inalte de 30 crn, sau mixajul ,,Biederrneiernsunt ideale plante de bordurg sau pentru cultura in vase. D a d doriri sP uscafi lirnba pqtelui, planca~i-o in straturi, alaturi de flori de pai (Helichrysum bractearurn), helipterurn (Helipterum roseum) gi plevaiga (Xeranthemum annuum), astfel oridnd puteri taia din flori.

CE SE P W ~ T U R I ?(haphdis triplinemis) sau

Limba-pqtelui, datoritg culorilor variate, este ideal2 pentru a inviora straturile de bordurs. Soiurile albastru-inchis gi mov sunt foarte decorative alHturi de gbenele, ruji galbene sau crgige galben-auriu gi portocalii. Soiurile roz sau albe se asortead cu anurnire plante de bordurg ca cirnbrigorul (specii deThymus), IevPnjica (Lavandula angustifolia) gi salvia albastrii (Sdvia hrinacea). Lirnba-pqtelui poate fi aso ciat2 cu plante perene care t o l e r d seceta: coadagoricelului (Achillea), flornis (Phlomis russeliana), , - o~gcel (Lychnis viscaria), a n d i s centrantus (Centran thus ruber). Vefi obfine o cornpozirie parfumatii gi vioaie planthd algturi de lirnba-pqtelui floarea-rniresei (Gypsaphila).
,

Pumti tava acoperit2 cu placa de stkla sau plastic pe pcnazul unei ferestre expuse la =re, la temperatura de ax. 23 "C

a n d rzsadurile ating fnllpmea de 2-3 cm, rgvrip plant&. PBstltali doar cele mai viguroass plante.

I
Pentru uscat aiafitijele florale aproape de

d t , la mijlocul lui mai punefi plantele cateva ore in aerliber ti de dteva ziie T nw d e w calirii, apai plantali rasadurileT n strat

irnpreuni 3-4 fire ~i athrnati-le cu capul in jos in loc

Sid 2n la& & flori

Soiul ,Petit Bouquet Blue"

I
Lim ba-vestelui
GRUPA 7

CARTEA

57

Gridinirit iscusit I

1
I

1 , Cumparati serninfe sau &saduri sanatoase ale c a w ~ d g c i nnu i ies din ghiveca, prin orificiile de scurg apei.

;
"

I
SFARSITUL IERWII
Procurarea seminfelor Cornandaji sau curnparafi serninfe din tirnp pentru a avea posibilitatea de a alege din intreaga garna de culori.

mo

r Seminfele curBfate pi frecate Tncolfesc mai repech decdt serninjele alipite, necurajate.

VARA

Tiih
S e pot taia oricsnd dteva fire pentru vaz8. Pentru , rnai potrivite uxat t ~ l cele sunt firele cu bobocii abia dexhi~l. Inainte de sosirea prirnului inghef tiiaji toate florile ~i punefi-le la uxat.

Semiinare
kmanafi limba-gegtelui i n casA incepdnd din rnartie. In regiuni rnai calde ~i T n locuri expuse la soare floarea poate f i sem3naGi i n aprilie direct in gridinci (dreapta). Aceste plante infloresc pufin rnai tdrziu. Limba-pe~telui poate fi atacata de paduchii de frunza, care sug seva plantei ~i transmit diferite boli. in caz de contaminare gravii, stropifi cu solufie sspunalcool sau cu insecticide cu onfinut de piretrum.

'm='J=% ut ayomqaJ W~WOXYa d w

~ ~ W P U qqummt un a d q o + ~ n d

ag a ~ p w

X i EWqW03 lod 3s a p 7 , u O J D

9 n d a p u e UOIJ asp @ amYP-apTnQ-sq .~m.m pour tq a p u e uog aq +a0 daue~d @ mTru- PPP -ZmfUE a l a m P daueld F m -odp O Ba wruss uud pmw ~ ! J " B ' " = ~ n J .a+pnu almsqns EFM lm un

I6 tunmd 'lW ap lrJy Eq!&

UI 1 -

! $

'dWLLvmBm

I p 3d 'IUOSUJ 901 Un p!S333U

lhrn PUUOTfUE Quqd

~~

T " ! m ~ I P P F " ~ J T ' =e3aW=kmd@s .mlqdau s a p un w u x a a3areoep <durp ~pur $+od dmueqo ares UE Imml UE aurWP d!PF nN -=~!d!l 16 a s e o M ~ u n <apuydp s 1 6w 'alaqol IEUJ$ luns apxmxd '+IF~~IWUI 33 uyp 4uasaogu! UJ uog I O U 6 !ou nnupum re& T V J d V WJ '1 3taF -ss *ua[ueIgdmun ~ o p r e o q d Wuaumse a m g am39 u!a -aaloV nB $ a lzar 'aq@ !OSapa*UI-luns$~S~
~up[ewapprpa~!P~~-

O wU6 m d ? P 3 u n s ~ m

Cleome

Gridinirit iscusit

TRUCURI
Primavam wmp&ra$f seminte m u Bsaduri crescute T n prealabil, compacte, mMolrite. Soare. Prefer8 soarele. In penumbra planta inflore~te mai pufin $i este mai firava.
@ Sprijiniti exemplarele Tnalte. In magazinele de specialitate se gasesc diferite suporturi.

Sol pe~maUI. NecesitA mutte s u h n $ e nutritive. AmelforaJi solul cu compost $i PngrZapamlnt complex.

lnflore$e Tndelungat, fiind excelenti ca floare taiat5. Capsulele sale seminale arata foarte bine In ornamentele de flori uscate.

w -

rngr~jire t i t *if

semdhff$mtere 'In martie reminafi rerninfele T n locuinfg. Nu le acoperiti cu brnant (qermineazs la iumina). Amplami semln;itura Tntr-un loc lurninos, dar ftir5 soare, la temperatura de 18 oC, ier dup& germinare la ternpe rattura de 15 eC. De lamijloclll lui rnartie caliti-le, kar la sf&$tul lui mai, plantafi-le &arc?. Udati cu grija plintutele tnainte de plantare (dreapta).

~dmlni dill re)^ W ~ S W I I ~ V rlu~rltive in apa c k d a t . Sprijinifi, d x i este necesar, plantele Tnalte.
T O -

1
.

Dupa prirnul inghef Giafi plantele pilna la nivelul solului, a ~c m i ~Wi-le.

a -

II

P e vrerne uxaG u&$i plantele

Larveie buhei seminaturilor pot ataca tulpina cleomei, 'in acest caz planta se apleaci. Infigeti in jurul tulpinii plantelor tinere faaii de hartie, astfel d i u n i torii nu pot ajunge la tulpina pentru a o vatama.

app~o!ladUJ I!qJSOJp 13333 un mnpold ~ o ~o1alaunh!m d a@arqos a l a l u e n ~

'(EWU!

'dss El E3!dS E ~ ! U O J J ID!UOJaA ~ ala~aunb!ur p~u!quror,au!lqo ~ op du e s a ~ a ~ u augem! ! 0 - u p aurq reur elsrza.~ e rS 20.16 .npu!Sn ~6 leIaj!]er, S~zuny n3 p m l d 0 '("IadlE'J .IJA[!S" ~ ~ ! l d q adeorde ! l e ~ u e -aurar~ap l~ !P ~ a ~ p !em u ~rnm dpss) s!yeis !lelmld 'aprog !em ~ s a r o g u !a!lyoduros e elnploq ED ala '!lop ap ~ o l a ~ a q ~ aa n eq n -(E![oJ!~!sJ~~ e1nuedrtr~~) -pap ~ o l a ~ a u n b ! m p !l~ra~ ro~ralodop a p 14 (snl -el !!.IEI~I do1 !S!dn!s p e a .e_sera1!S urn -1eq ad au!q p y ! r o p ~as a s e ~ ut a~!pes~01aiueld la 1nx1d ~ n w yJr -Jeqnp ~ u~a ~ e ~ u e !I ld rep '.IoI!~@ ernploq UJ JI!SOIOJ J I I O apums ~ !cur al!m!og .J.Ia!lJ~3nq!JlJE alEUpS2p !.IOU er, 15 !>!w pur !.1ndm8 q nes .I~I!~OSa ~ e ~ u esour ld -ny eauamase ap p e r y .asuaiu! ~~!IEUIO.I alad ~ er, 101 due!qun:

.-I

Gridinirit iscusit1 -

a PrlWwa cumpiire@seminJe proaspete w u achit@bnati tn rnai rasaduri crescw O n prealabil, anhtoase, cu frunze verzi.

a %wm In locuri tmorite

tnflorqte ahndent gi demola tulpini deosebit de puterniee.

a Soiurlle xunde arata bine in vaza. in vase ~i

a Miqunele sunt sensibile la druri. Fertilizarea excesiva, desi accelereaza creqterea, slibe$e tulpinile, astfel planta se poate rupe u p .

aW

a Nu c p1wtt(d tnflorite, deoarere mi a n i u forrneaza W o c i m i n i .

il. Prefera solul calcaros ugor alcalin, confinand o cantitate mare de rnaterii organice.

boctord plantelor

PRIMAVARATlMPURlU

Semanare #i repicare lui martie, De la sflr~itul serninafi serninfele intr-o lad: de inmullire a~ezati la gerrninat pe pervazul ferestrei. Acoperifi sernintele cu un strat subfire de pimint.

Repicati plintufele mai viguroase in ghivece separate.

I
Micgunelele pot f i atacate e larvele de plopifa r o ~ i $i sale care sug seva frunzelor, mugurilor gi IZstarilor. h acest loc fesutul vegetal planta se moare $i deforrneazi. Adunafi diun5torii. D a c c S sunt nurnero~i, strogifi cu insecticide

1 -

I
1

PRIM~ARA 51 VARA Plantare #i fngrijire Dupi rnijlocul lui rnai, plantafi plZntufele afari. TSiafi florile trecute. Sprijiniti cu un tutore soiurile inalte (stanga, jos). Udafi bine inainte de taiere florile pentru vazi.
TOAMNA CuraJireastratului Dupi prirnul inghef puternic, smulgefi din sol plantele ~ i , daci sunt sinitoase, cornpostafi-le.

Q IMP ABllMP SRL

* L .
A

ISBN 97&96366062-8-1

STRATURI DE FLORl $ 1 PLANTE DE B O R D U ~

~ -

Ciucuri florali mirun ti, colorati

I I

"J.apJn!os ~p IS a ~ m a j a ~ d luns p o q auu!p ~ ~ nes e i y

A ! !'

u!p aseoJqurn!uras a l p r u g
JOIU~@

. J J ! J ~ ~ o ap > ~ Inle!Jaaeur !$eyed apUl n!~ndur!a eJeAeU!Jd 'PeJq ap ! ~ U ~ nes J J a!ed ap aeJp un n3 &tau!%epueld !ie!ap~deuJel

.$!Jaj TlES a3!lEqJp !.IOU aseo!iw$ m a~epose appads luns arem amojnd alpold elrodns y w a u ala~ue~d al!q!zp JoSn 'aJaqg aprn3oI UJ .pnJol aJs;ne UJ ~ml%!se pu!y ~olalueld e a$sg 'alpul !!u!dp~ plrodns 'uxndmon~drp1 IS Xmepp

e l y uyp nrs re^ par !roq.m qns ap aseoJqurn!aras apn3ol ut T P m v 1 PF ad a~eluqd aAummap luns .Turn ap~n301 UJ ~ o ~ ~ u n d p sa ~~ om mp as p!p@ UJS ! JE!rl=) .JOl!Jnp pp" el ap !I"@ al!Jnpd
13 axpunu! a ~ p n p ~ qdxm m'auarad a3peqEs pop luns

um~~,yx 1 9 uxn!y$a~Irnba

. J

.sod -rum n~ lnlos !$e~o!laure !b !$eug$e ae~uetd ap atu!euj .atalofizap az -un& ep aaazo~ clap a ~ p eup F!pft~6 u l ~n~of!an~ !$e&ueld

.W 8 'xo~de ap a>an!y6 ul al-!$aueldaJ 'aqeul ap I n w p wns alaaueld p u n .H!upese~ ul

~
B

.sualF-apq - u a q p U O are ~ 'uxn3nElg -dss um.4~8 u ~ J J ~ ~ ~ eE apdsqns ~ J , o '~uoneu!urn~~IU ~ O -wl%ne S UE ~4 aITnr u v r o -pi3 eqvopod luns ~ B

~~II.Iw.~~J!auads a p auaq

-$ ca~empuj ca3uajsapJolg
-!mqqp-nlor aI!JoU ,pnop

Griidin%it iscusit

Toamna sau la inceputul primavwii cumparati rasaduri tndesate ~i stufoase. Nu cumparati plante cu lastari lungi gi subfiri sau plante hflorite. Exemplarele mari gi bitrane deseori sc prind fearte greu.

lngryfretot an ul
-

. --

7 k g TOAMNA Plantare si adunarea seminfelor Octornbrie este la fel optima plantarii. Adunati seminfele Qosl dupa rnaturarea capsulelor, apoi plstrafi-le ?nloc racoros ~i uxat. Din ianuarie pani h aprilie sernanafi-le in lizi de inmugire.

Soare )i penumbra. Rutigorul prefer& locurile semiumbroase din fafa sau de sub copacii inalfi. Planta tolereaza soarele doar in sol umed. So1 permeabil, umed ~i bogat 'in substanfe nutritive organice.

Vnmul$re prin divizare: xoatefi plantele din sol fn octombrie, divizati planta in rnai rnulte pat$ gi replantafi-le separat. Rutisorul poate provoca slabe reaqii alergice cutanale, in timpul Tngrijirii plantei folositi manugi de protecfie.

locrorul plan telor

PRIMAVARA Planhm $ divizare

TIM~GRIU

In martie plantafi rutigorul h straturile deja pregatite. Nu divizafi plantele prea des, este suficient doar o data la 4-6 ani, deoarece necesita 2-3 ani, plna ce plantele ating din nou inilfimea maxima. VARA

Udat

P e timp secetos udafi regulat plantele pentru a evita uscarea acestora. 5aluI poate fi pastrat umed prin mulcire cu scoarfi marunfit2 de copac sau iarbi tunsa.

I r-

Rutigorul este atacat rar de diunatori, insa pe timp calduf gi umed poate apirea fainarea. Aceasta ciuperca apare sub forma unui strat albui, fiinos pe dosul frunzelor. Pentru a evita raspandirea bolii, indepartafi gi distrugefi partile contaminate.

CARTEA

GRUPA 7

61

Gridinirit iscusit

Primavara, cumpard plante compacte, dnitoase ~i neinflorite.

a Soare. Opaija prefera

locurile tnsorite, ferite de vlnt.

Dupi inflorire taiaji la 10 crn tulpinile $itoamna plantele vor inflori din nou.

a So1 penneabil. Se dezvolta

Nu cumplrafi plante cu Mstari subfiri ~i frunze pufine a u plante deja tnflori' optim T n sol cu humus ~i bogat P n substanfe nutritive. Suporti seceta, dar nu ~i solul compact $i umed.

a Examinali cu atenfie
frunzele opaifei pentru a nu confunda primavara exemplarele r i d r i t e din seminfe cu vreo buruiani.

Din martie semanei seminfele in locuin@.Germinarea poate dura patru dptarndni. Din mai, p w i semana $i i n strat fdreapta, jw) sau putqi planta rasadurilecrescute h prealabil. ExemplareleoRinute din semifle vor Fnflori numai in anul unitor.
VARA IngMire

gerului
Reproducefi prin divizare o data la 3-4 ani plantele perene. in regiunilecu ierni aspre a.$eptaJi pans primavara. Depunei in jurul plantelor compost, apoi acoperQi-lecu ramuri de brad sau frunzb uscat.

-I Opaifa - mai ales pe vreme

umedi -din cdnd in cdnd poate f i atacati3 de ciuperci care cauzeaza patarea bruni a frunzelor. Tndepirtav frunzele ~i tulpinile patate Si distrugefile. In caz de infecfie mai grava stropifi cu solujie cu confinut de cupru.

Udafi plantele pe vrerne de

sece. 0 data pe iuna presarqi

in jurul tulpinii ingra@mlnt complex. Culegefi sistematic florile trecute.

ISBN 97&963-W@-S-t

--

CARTEA

GRUPA 7

62

irit iscusit

A DRT\\1171T\hl A R C

d
Soam. Linarifa necesiti ci5ldurZ ~i soare pentru a crefle ~i as e dezvolta sini5tos.

Curnperafi h magazinul cu plante perene ramduri eompacte. Seminfele plantelor anuale se pot procura numai i n magazinele de specialitate. m Nu curnpirafi rasaduri cu listari subtiri, alungiti sau tngilbeniti.

So1 perrneabil, calcaros. Speciile de Linaria se dezvolti optim T n sol afanat, sirac in substanfe nutritive sau in sol ptartros.

Sernsnaji serninlele epalonat pentru a v i putea delecta cu florile sale c i t mai mult timp. Multe specii de Linaria se inrnuljesc prin r5spAndirea serninfelor. Refinefi forma frunzelor, pentru ca mai taniu si nu confundati linarija cu vreo buruiani.

C
I

PRIMAVARA TIMPURIU SernBnareg plantare

in rnartie sernanati seminfele in locuinfa. Arnplasati vasul intr-un loc lurninos; de indati ce apare a doua pereche de frunze, repicati plantutelein ghivece de turba. De la rnijlocul

lui rnai plantali rasadurile afara. Astfel linarita va incepe sa infloreaxi deja in iulie.

Taiere

Dupi prima inflorire, taiati tulpinile florale dedesubtul inflorescentelor.Dad este necesar, sprijinifi speciile inalte cu tutori.
TOAMPJA TARZIU Mdcire

,
Noaptea rnelcii rod cu mare sat frunzele si tulpinile linarifei. Strangeti diunitorii sau amplasati capcane de bere. In caz de daune importante presirafi rumegus in jurul stratului, care va impiedica accesul melcilor.

1 Taiati tufele perene inainte de

I
Q IMP M
P SW.

venirea ingheturilor. Mulciti solul cu frunzig (stAnga) gi acoperiti-l cu crengi uscate.

I
I

ROP-02-1-7

ISEN 97-81

CARTEA

GRUPA 7

63

Gridinirit iscusit

In martie sau aprilie cumpara$ seminfe p r o w e sau risaduri cu rozete frunze sHn3toase. Tndesate ~i verde-vioi.

Soare. Lurninifa se dezvolta ~i Tnfbrege corespunzator T n soare deplin. In umbra plantele se lungesc ~i Tnfloresc rnai slab.
Solul permeabil, nu prea bogat tn substanfe nutritive, poate f i $i usor uscat.

Pentru stimularea Tncolfirii punefi seminfele semiinate T n ghivece rnici T n pungi de T n frigider. plastic $i a~ezafi-le
Pa vreme foarte tala luminifa se poate opri din Tnflorire pan3 la sosirea vremii rnai racoroase.

Nu cumparafi plante cu ~stari lungi ~i slabi sau frunze ufilite, patate.

@

'mmmfiPr~r~re tot an ul -i

=-

I
I

PRIMAVARA Cre$ereaprealabil&si plantare Semiinati seminfele in casi. Acoperw semiinitura cu un strat de pimint de 3 m m ~i pine la incoltire tineti vasul la 21-24 "C. In martie divizaji plantele mai bii2rine. Din aprilie plantaji O n straturi riisadurile cultivate h prealabil.

Seminafi luminifa In mai $i iunie. Acoperiti semintele cu un strat subfire de pimAnt zi pktrati semiinMura O n loc umed. Repicati o dati3 pliintujele, iar din august plantafi-leh straturi. Indepartati-lepiioile ofilite Luminifa este foarte rezistent3 la daunitori $i boli. Rareori plantele ~i florile rnai tinere sunt atacate de melci. Seara sau dirnineafa devrerne adunafi ~i distrugefi daunatorii.

Plantati perenele toamna. Tiiiaji lastarii pinil la inaltimea de o palmiitnainte de sosirea tnghefului, apoi acoperiti plantele cu compost ~i crengi

Flori asemenea stelu telor

Bunghi'orul nepreten~os pi hilorind buiac confers' o
m j a 'aparte graWdinii de var;i.

1 PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: D risaduri de bunghisor R furci de sapat O compost ingrisamint complex plantator O suporturi O foarfece de gridina

VARIETATI
.-v7

Din genul Erigeron fac pane plante cu aspect exterior diferit. Bunghipod (Erigeron)este o plant3 longeviv3, asemb.3toare stelu~elor. A altg denumire a bunghigorului este aceea de bgtrhig. Inflorejxe in iunie gi iulie, dar dacP dispune de ingrijire corespundtoare irdoregte pentru a doua oar5 in augustseptembrie. Diarnetrul florilor este de 2-5 cm; florile pot fi simple, cu petale serniinvoalte sau invoalte. Toate soiurile au flori in nuange rgcoroase: alb, roz, urpuriu, violet gi albastru. ndgimea lor este de 60-80 cm. Un soi cunoscut este ,,Adrian cu flori mari, semiinvoalte gi indgimea de 60 cm. Soiul ,,Strahlenmeern se remard prin flori simple, violet-deschis 8i indjimea de 70 cm. ,,Violettam are o ind+me identid, dar se distinge prin flori dens invoalte, violet-inchis. Un soi consacrat este ,,Foersters Liebling", cu flori semiinvoalte, rogu-carmin. Florile roz-pal, frumoase ale

Erigeron karvinskianus

Perioada de plantare: primaUdap rhadurile din ghhrem. vara. Afdnati stratul profund La distanfe de cite 4 4 cm cu furca. Fertilizati din belsug cu stipa* cu plantatorul gropi de compost rnaturizat ~i ingrti$5m%nt plantare. k o a t q i rkadurile din romplex. ghiveci.

soiului ,,Mikchenland" sunt de asemenea semiinvoalte. ,,Rota Meer" are flori rogu-inchis profind. Cel mai cunoscut soi alb este ,,Sommerneuschnee", cu indjimea de 60 cm. B-od ropu (Erigeron karvinskianus) pe meleagurile noastre se cultiv2 doar ca floare anualZ Deoarece florile sale mirunte seaman3 mult cu bhugeii (pardugele) se numesc gi bkutei spanioli. Florile grafioase apar intre mai gi octombrie, pe lktari pendenji sau t2dtori. Pe a c e q i plant3 pot fi la inceput albe, apoi &p3ta o nuan@de rozBunghigorul rogu este o floare adecvatii lHilor de balcon, dar poate fi plantat gi in grsdinii. In timp ce hibrizii de bunghigor seamkina cu arbugtii ornamentali, b~n~higorul~anual, cu Iktarii sHi indcipi, seaman3 mai mult cu florile Bbatice.

care se pot planta. Caracteristica comuns a celor doua categorii este d prefers soarele gi sold nu prea compact. Hibrizii de bunghigor sunt ideali pentru straturile h r i t e de perene gi de bordurZ. Bunghiprul rogu igi manifad din plin bo&ia floral5 P n vase susbdacs& Iki de balcon. Ca plant5 acoperitoare de sol, algturi de plante cu tulpini halte, reptaint5 o pad crornat i d deosebid in g6dinL

brurnklele (Phlox panicdam) gi menta decorativi (Monarda). Arblqdi l d c a $ trandafirii sau coniferele - arad de asernenea excelent algturi de bunghigori.

Plantali rasadurile la nivelul solului. Umplefi gropile cu mestec de sol. Presafi pamintul formati farfurii de udare.

Tufele nu rtimin Tntotdeauna compacte, ma5 ales pe timp ploaie. Sprijinifi-le cu suporturi sau araci.

4 de

UNDE SE PLAN TEA^?

Pe dt de diferiji sunt bunghiprii ca aspect exterior, pe a&t de diferite pot fi locurile i n

Bunghigorul se poate asocia bine cu alte plante. Plante asociate frumoase pot fi perenele ca de exemplu nernfigorii (Delphinium),rudbechia (~udb&a fidgida),

? tulpinile cu o treime. Tmprti~tiaji compost In jurul tulpinilor, c F a ce stimuleazi a doua inflorire.

Dupa inflorire, scurtati

p e l &~;al&l r & ; ~ i a

Gridinkit iscusit

- 'IZIONARE
m Cumplr@i rasaduri cornpacte, viguroase, cu frunze fragede, pe care nu siunt diunatori. Nu cumpirafi rbaduri Blungite, cu lastari subjiri sau galbeni, ori plante pe care se v i d urrne de fainare aserninitoare pudrei.
Soare. Bunghi~orul se dezvolta optirn In plin soare, la caldura, T n loc protejat. Serninaji bunghiprul r q u anual in locuin@, inceplnd din rnartie. Nu presati sernintele decdt putin, deoarece bunghi~orul gerrnineazi la lurninl. Tufele mai vlrstnice fnfloresc mai tlrziu. De aceea divizati-le o data la trei ani ~i pbntati-le separat.

So1 permeabil. Prefer3 solul cu humus, bogat i n substante nutritive. Aflnafi solul -pact cu nisip ~i compost.
?
A

Im-A .HI Ingrijire tot an ul

A

PRIMWARA
Transplantare ;F divizare
Perioada adecvaa pentru plantarea perenelor. Dezgropati exernplarele batrlne, divizati-le balotul radacinii gi transplantali-le. Plantali afar2 doar de la rnijtocul lui rnai bunghirorul rosu, sensibil la inghet.

fngruire
Sprijinili tufele in creflere. Dupi prima Onflorire scurtatile cu o treime pentru a stimula infloririle gi forrnarea frunzelor ulterioare. TOAMNA Protecfik $iacopen're Dupa prirnul fnghef, taiati la o palma de sol tufele perene (dnga). Mulciti solul cu compost, acoperiti plantele cu frunzi5 uxat sau rarnuri de brad. Scoateti din ghivece plantele anuale, ~i d a d sunt dn8toase, cornpostafi-le.

Bunghi~orul poate fi atacat de fainare, care estc o boalti micoticti. Frunzele sunt acoperite de un strat alb, aserntinator pudrei. In caz de contaminare gravl frunzele se ingllbenesc~iapoi se usucl. Stropiti cu solujie fungicidl, disponibila in magazinele de specialitate, inca de la aparifia prirnelor sirnptorne.

O IMP ABnMP SRL

ROPM-10-031

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Frunze argin tii tot an ul

1 perens
1C) iulieseptembrie

- 1
4 hgrijire simpla
acoperitoare de sol

n
lumins naturals

Frunze catifelate
Ala'turi de fi-unzelelate, argintii ale jalqului pute+ plan ta flori de toate culorile.

Jalqul este o plant5 ce c q t e repede gi f b m d rapid cu lujerii & un covor wgeral argindu. Frunz.de late, o d e , cenqiu-pilroase, moi gi catifelate la palpat sunt asemkiltoare urechilor de iepuq. Tulpinile sunt de asemenea dens p&oase. Este o plant5 acuem de nepretenpod, dezvolthdu-se bine la soare sau In penumbrZ, peste tot. fn umb& puternid sau I n dens, razant gi expansiv. caz de aces de substan5e nutriFrunzele pbloase, cu lungimea tive fiunde $i pierd culoarea argintie. fn sol compact, umed de 5 an,sunt arginai ~ilargr?kl?icinile pot putrezi. In coo d e . D a d soiul *dorqte meq se g k s c in general dou2 totqi, tulpinile florale nu soiuri. de@esc ih@imea de 20 an. Soiul ,Cotton BoW"'ste compact, florile sale se aseaUNDE SE PLAN TEA^? mainn cu n$e mind mici de bumbac. Covorul de frunze are ^dfimeade aproximativ 10 an. J d q d este o plant5 aspectuod Tulpiniie florale se ridid la gi utilizabii5 multilateral. FrunPnidGmea de 30 an.fn magazigd s?iu argintiu se pouivqte zinele de horticultud soiul se cu oricare ald culoare. gihqte frecvent sub denumirea Este o pland excelend de de ,Sheila McQueenn. bordud a s d o r , deoarece Soiul , , S h Carpet" ^ d o - a t e scundii gi frunzele sale rqte rar, dar form& un covor awpe6 razant sold. fn gmdinile alpine, ?nsol slab, permeabil are condifii de via corespdtoare. @a arbodor i &or f b r m d o pat5 cromatic5 luminoad Pe creestazidurilor de piatrP dispune de suficiend lumin3 gi sol permeabii. Nu poate lipsi nici din straturile de perene, deoarece culoarea sa neut6 wnstituie o nanziGe lin3 spre plantele I n cdori mai pregnsmte.

toamna. Afdnag adanc solul ~i amestecaji-l cu putin compost.

ghivece. RZisfirati cu d n a , cu grijs, balotul compactat al ridzcinii.

SEPLAN-

am

Jalqul este valoros I nprimul dnd ca plant5 cu fiunze ornamentale gi acoperitoare de sol. Asociate cu fiumiiul cenusiu, culorile de rogu pi &ben- ' auriu pard ar &tek Plan* alsturi de jalq coada-pridului (Achilles miUet5Iium), titonia (Zthonia rotunditblia),cr8ipe (Tageres), roman@ (Anthemis rinctoria) sau lobelii rqu-aprins (Lobelia Mgens). Compozipile de cenugiualb-albastru au un efect dcoros si elegant. Acestea pot fi realizate prin asocierea jalqului cu salvia (Salvia aemorasa), anaf=alis(Anaphalismplinervis), lev&ficii (Lavandula angut& lia), plaacodon ( p w d o n

p d i f f o m ) sau d o p ~ e i (campanula arpatica). Pot fi plante asociate adecvate gi ierburile cu hum abgstriu, de
(Festuca

I3
,

Slipaji cu plantatorul gropi la distaqe de 30 cm. Plantati rasadurile la nivelul solului. PreMfi solul in jurul tulpinilor.

Udafi bine plantele nou Sdite, pentru ca ridacinile si se integreze d t mai strans in sol.

honul (Helctotrichon semmr-

-.-

i.

CARTE.

Gridinirit iscusit

a Primavara sau toamna

curnptirafi plante cornpacte, dnitos. cu frunzis viguros $i

a Nu cumptir9.fi plante cu frunze ofilite, patate sau cu parfile interioare tngilbenite $ desfrunzite.

Jalesul s e dezvolti optim In locurile insorite. La urnbri, frunzele s e tnverzex. a So1 permeabil. Se dezvolta ~i i n parnant slab, dar cregerea sa poate f i stimulata prin adrninistrarea de compost i n jurul tulpinii. Nu plantafi jale~ ui n l zone cu apa stagnant&

a Soare.

Jalesul arata deosebit de frumos la marginea aleilor, cand frunzele argintii sunt iluminate de luna.

a Udati plantele dirnineap

devreme, dar evitati ca apa d ajungi $ipe frunze, astfel putefi preveni putrezirea lor.

'=?Yn~riiire tot a
I
Plantare @ divizare In aceast2 perioadl putefi efectua divizarea plantelorviirstnice. wernefi compost h jurul plantelortinere, O n dezvottare. Indep8rta~i sisternotic partile uxate.

m
I

Doctorul
I

post o d~ pe an, primavara.

TOAMNA Plantare #ipmte@e contra fnghefdui

YE!!
hgrijire Dupa Inflorire, taiqi tulpinile florale (dreapta). Dad cultivafi jale~ numai pentru frunze, taiag tulpinile florale imediat ce apar. P e vreme de seceta Tndelungata uda$idin d n d P n ciind plantele. Este suficient sri

in regiunilecu ierni reci, acoperei partile de deasupra solului cu frunzi~ uxat sau ramuri de brad.

apare putr&irea riidacinilor. Unele p i @ ale plantei se brunifica ~i tncep s i putrezeascci. Ca prevenfie, afiinafi profund solul, amestecafi nisip si compost P n sol. Indepirtafi piiqile contaminate. Transplantafi exernplarele sinitoase.

6
t

Frunze argintii, strducitoare

cu florife 9i
T

Fmzefe cenqii afe pefinului se asortiiyn&pfantefor din imprejurimi. .-

brie piW In octombrie, se numM printre specllle de pelin M E Aceastii . plantit se cregte gi penm florile frumoase, &i. Este foarte popular gi soiul ,Silver Queen" speciei htemkia ludoviu'ana, care atinge Mlfimea de 70 cm gi se extinde nepcde. Se d e o k ti diferite miuri ~ ~ depeliadca ~A r t & a ?Ral$ma sa de 1,5 m, s l h d scbmiduana ,&anan cu f;unzig: fhme yerde-cenqiu, flori fin (25 an),ArremisE;1 d e n ' dbe, padtunate ce b m d ana ,MoriW(20 cm) pi pamiad pi Whesc din septen- Arccmisia desiacs (40an).

tarhonul (huruSia dracunculw) gi roanarinul (Arrm'sia abmmum). Floriie dbe sau gdbene hibresc din iulie pAn3 Pn m m b r i e . Pelinul d b . L a m b ~ dSilver" (Arreaisia aLbin&ufpf ,Lambrook s~w") atinge hidpmea de 50 cm, este foaru b r a h, are tan minunat fru* W t i u gi este rezkent la ger.

1 UNDE SE PLANTU? I In +us Arreaisia

In +&mi alpine expuse la mare se plan& soiuri semiU tce gi scunde. u In m t u ipuenk soiurile cunoscute asigud d l r ~ k t . e a argintie ce d i v i d &rile ti frunzele veni. Sold duzurilm hlw&e poate fi fixat de s o i d acoperitoare & sol. clopo* (-&a) gi cimbriprul ysb!pmus chedki). Toamstsm fbme decomtiv pelinul m b r ialbe &turi de stelup d u m m u s , Aster e m u h novimana ridicinile Tasati solul ?n radkinii compacte plantali in a ~ fel a 4 udali planta. In regiuni 3 ploioase acoperifi solul cu pietrig, c a partea superioari a balotului
Afgnafi cu

jurul

gi

~i

'

de ridacini sa fie la nivelul soluIui.

impiedicand astfel aparitia micozelor.

Pelinul decorativ e m 4n s p e d B plant2 decorasid prin fiunr e ,care poate fi asociatil cu orice dt5 pland. In &@@ dc aPbuJei are & elegant soiul ,Silver ~ e e n " p h l % f n ~ ~

Speciile de pelin pot fi inmuBite primlvara prin bagire. TZiiafi llstari de 10 cm sub un nod a1 tulpinii, Tndepartafi-le frunzele inferioare, apoi hfigefi-i T n 1 amestec perlit-vermiculit. I N u udafi plantele In mod 1 exagerat, deoarece ?n sol prea urned vor punzi.
I

, /

Pelin decorativ

Gridinirit iscusit

I I I A A ~ R CI I ~C A I

Prirnivara cumpirafi plante Ondesate, tinere, sanitoase, cu bunzi~ul viguros.

a Ssare. Preferi locurile insorite. In aceste locuri planta dezvolta frunze . argintiu-vioi.

a Nu cumpgrafi plante cu frunze ofilite sau care poarti ?rnnelefain2

So1 permeabil, afanat. In sol compact planta nu se urned ~i dezvolti gi putrezege repede.

Pelinul alb este intrebuinfat in gastronornie dar are Si efecte terapeutice. Plantat printre coacizi, i i va proteja irnpotriva ruginii. a Rarnurile cu parfurn de lirnlie al pelinului alb au efect atdrnate in ~ifonier antimolii.

) Doctorul plantelor
PRIMXVARA T~MPURIU
Plantare 2i Fiiere Prirnivara este perioada optirni plamrii. Soiurile halte, tufoase (ca de exernplu "Lambrook Silver" sau ,,Powis Castle") gi arbuflii de pelin se tund p h i la inibirnea de 30 crn, stimuland astfel dezvoltarea noului frunzis. Amestecafi solul cu compost.
aparifie 00s). NU fertilizafi plantele pentru d frunzele igi pierd nuanp argintie.

TOAMNA TlMPURlU Divizare Pelinul poate fi inmulfit sirnplu prin divizare. Plantafi noile exernplare.

hdepilrtarea florilor
Tulpina unor soiuri de pelin nu sunt decorative pe langs frunzi~ul argintiu. Taia$i tulpinile irnediat dupi

I
I

Pe vrerne caldci, cefoasi pelinul decorativ poate f i atacat de fainare. Frunzele devin maro-rnurdar sau pitate gi se usci. Plantafi aerisit. pelinul in loc uscat $i lndepinafi frunziyl contaminat $i stropifi repetat cu fungicide.

-. .
-

=ewt

- n pzm ~ uj sap 'apms ~ o p ! o salmapz !mml eatmuase ap luns pqrunuad ' ~ ~ - ! ! U P~ *?dl= ~~3 - ~ o p n pezeq p -r;n,m atnq h k " " f 1s e h q n= foFW=@w!VPeA St? =8 %Qnm 7 auIq PI0aS . A a p a q d ap a m -dm J ~ S ~ a B Pg F~~K a % ~ p ! ap w nnuad el o - $ a q d zoppads -e d 'fmueo~ p q x o q ap-a u~

1
.elgal6 n3 .iuglugfp~6u! ! lsodluo~ 'al!u!sppp~ al-!ieugje ! ! s ~ ! y 6 !i!za$a~ ulp alaaueld !iaaeox OE !ierod~o~ul '!nlnae~as lnlos pun4 -old !ieugv 'eulueol nes e m ap eluewp el alenvs !do16 p ~ o a w e l d n, !iedp~ -pu!~d :p4ue@ ap e p w ! ~ q

e n= F=omq ? P d p x i pppq ;~~PIOTM 3p iola~mld ~ q ~ - l = ~ e z e n ~ r o P ' ~ =3PP 3OlIJO0 = h m d 'a~eo~wwx aluy~ar, x .p$qns ! f @unlap lmu$qoau IUnS p I J ~ u ! . I *~ Iq m fF38dS tW e h q p p * p o s e rgaplc5-03 3 1 W I " ~ 4 Fufp pukrede aua9$ aTes T O U '~*PP~E pu)"om apdsoa q 08 q ~utjd a%un!-e a-ead w -nqasoaplxya un wnp *W = m ' ? 6 @ rP ~ V ml a d le~7'm oz ~ u m u aP w U J ! $ ~ a n ure)sn"Na !os p o l p a w a d .aluapunqe -auw.~odur!I J F ~ " "p ~ ap wanxa luns @rus !ku nu J Q ~ ~ U sp I ~ szwq T ~ -axqd rn <qp-naseqpapolg a m 9 apaul .UD sz ;rp P a 'qp-nh e m s nu a m '-fit& ~ u u0suru3~ d ! 4q p - w l a l o p o o w wqppp + a p r h v "rnsanlfl" 'uaq@%-nh * ~ 0 ~ i a @ J f fid* F A~ 1 0 8 qd+o" :3ms !m!os <fia%py @spa eaa~e a l ~ !Seual~d! f aseouv ap '3% ap p-elao~d alsa a q d - n ~ uog o ~ plomp

uq3w

CARTEA

GRUPA 7

67

Gridinirit iscusit

Primawgra tau toamna cump&@i r i s d n - l vfguroam, compact@,cu frunae wmi fragede gi pe care se v&d &fa bobocii.

Penumbra C%ldaru~a s e 8ervolGi optim I n penumbra, & P tn mm@11 de umiditate wportpl $i

tmrfk Tnwke. a MI humus. Este important3i k n a permeabllitatea a

solului. I n solul compact rlldlcinile putrezex.

Caldtirup este o plant6 cu via* scud. Lasali G-gi xuture seminple T n strat sau plantali risaduri noi o data la trei-patru ani. fn locuri vanturoase sprijiniti soiurile tnalte. Folositi befe de bambus ~i material de legat lax, moale.

Plantare ~i sernanare

Perioadi adecvata pentru Pentru obfinerea de rasaduri proprii din martie putefi semana seminfele cumparate in ca plantele s&+i raspindeasci semintele, tiiafi tulpinile florate trecute deasupra frunzelor (stan&. LBsafi sa se coad semintelein dezvoltare pe plante, apoi culegefi-le ~i semanafi-le imediat.

Perioadi de plantare de asemenea fworabila. Inainte de venirea inghefului, acoperifi

Caldiru~a poate f i atacata de musca miniera ale carei larve rod galerii sinuoase i n frunze. htr-un an pot aparea mai multe generajii de dsunatori. tndepirtafi ~i distrugefi imediat plantele bolnave. Nu le compostati!

6 3 IMP ABHMP SRL

W P M - 10-033

ISBN 97&963-860825-1

Nemp'porul anual hpodobqte cu spicele sale elegante deopotriva' gridha p i locuin,ta.

+sorb,. ,,,,~in%e de nemti~or Q compost d k ~ b ~CI a arebla t Q material de mulcire

--

rartala

rulra

NernfiSorul anual este ruda cunoscutului nern~bor peren. Este Pnsi rnai pugin pretengos gi se poate Pngriji rnai sirnplu. Caracteristidle sale sunt frunz.de fin aripate ~i florile cu pintenqi, dispuse unele Ian@ - altele, in ciorchini prelungi. Consolida aiacis este o pland cu tulpini erecd si cu flori albe, roz, rogu-carrnin, albastrudeschis gi violete. Se cornercial i d de reguki in amestecuri. ,,Niedrige Hyazinthen" dispune de flori invoalte S i are o indfime de aproxirnativ 50 crn. Cu indgirnea de 110 crn, ,Riesenhyazinthenn este acelent pentru flori titiate. ,,EarlyBird-Mischung" inflorqte foarte tirnpuriu 8i este inalt de aproxirnativ 80 crn. Consolida regalis pe rneleagurile noasue a t e autohtoni ca buruiani pe terenurile agricole. fn gddini sunt recornandate soiurile ,,ExquisitV~i,,Regal", cornercializate separat gi irnpreuni deopotrid. Acestea cresc

' c
Delphinium grandiAorum

jemhnare directa in strat: de la sfB~itul lui martie. Indepartali buruienile, afanati solul ~i SmprB~tiafi compost.

hcorporafi compostul superficial in sol, cu furca de sapat. Tndepartali pietrele Si radicinile. Netezili solul cu grebla.

tufos, se rarnifici bogat, iar florile le sunt dispuse pe tulpini de 80-1 10 crn.

Delphinium graodi8onun
apargine de fapt nern~i,sorilor pereni, dar avlind o viap scurd, se cultivi de regulg ca planti sau bienali. Florile albastre apar pe I&tari ramifica~i rufos, care in cazul soiului ,Blauer Spiegel" au inidgimea de 50 crn. ,,Blauer Zwerg" are o indgirne de nurnai 20 crn.

UNDE SE PLANT^?
fericit straturiie multicolore de flori de v d , dar se potrivesc bine ~iin straturile de borduri rnixte. Arad cel rnai frurnos plantari h grupuri rnai rnari, risipiji lax printre celelalte plante. Este important s% dispuni de un sol de gGdini a&nc, bogat in substanp nutritive, care poate confine ~i d c a r . f n locurile vinturoase plantele inalte se pot fnclina qor. Din acest rnotiv este indicat s i fie sgdite in fara zidurilor sau a gardurilor, de

care se pot sprijini gi unde pot beneficia deplin de soare. Hori G a t e rninunate, foarte durabile sunt asigurate in primul r b d de soiurile inalte. Dupa ce s-au deschis cornplet, pot fi uscate deoarece culorile

lor fine nu se vor decolora rnult tirnp.

Culorile pure, pastelate ale nerngi~orilor se widen~iazZi cel mai bine in forrnagiuni multicolore, de exernplu a l f uri de floarea-rniresei (Gypsophila paniculara), degetarul alb sau roz-deschis (Digitalispurpurea) sau jalqul albasuu (Salvia h i nacea). king3 nerngigori arad bine ~i florile galbene, de exemplu lips&noaicele (Coreopsis) sau lisirnachia (Lysimachia

puncrara).

Gridinirit iscusit

Indephrta~ tulpinile i florale ofilite deasupra primei frunze superioare pentru a prelungi perioada de inflorire. So1fertil, profund. Amestecati putin var in solurile prea acide, deoarece nemfi~orii se dezvoltl cel mai bine In sol usor alcalin.
l Nernfi~orii isi pastreazl culoarea pala si duph uscare. Aglfafi florile cu capul in jos, lntr-un loc intunecat, aerisit.

[I lngrijire rotanu

=-

rn

I
1

1 /
1
I

PRIwLMVARA SernBnam De la sf2qitul lui martie nemji~orii s e pot semlna afarl. Pot fi crescufi si in prealabil in ghivece de turbA.

v MW

Sprijinim $1 Mare Sprijinifi din timp soiurile tnalte cu beje de barnbus sau araci pentru a nu fi rupte de vdnt sau ploaie & w , stAnga). Udati abundent pe vreme seceto&.

TOAMAIA Culqerea sernintelof

Culegefi seminfele mature pentru samlnarea din primlvara urmltoare $i pastrafi-le intr-un loc rece gi uxat. Pentru 09nflorire foarte timpurie sernlnali Inca de taarnna. larna r&saduriletrebuie protejate.

bacterii, produce pe frunze si tulpini Pete rotunde, asernlnltoare smolii. Boala este incurabili. lndeplrtafi ~i distrugefi plantele bolave. Nu le compostafi.

PLANTARE SI INGRIJIR
AccesonI: u lama ae roalalna l a Gonramer u cazrna ucornpon O aranule de tngraglrnant cu degradare lentil

primavara. Aflngi stratul, 'Incorporati-i compost. Sapafi o groapi de doua ori mai mare declt balotul radacinii.

1 Plantme:

Ameliorafi solul de p f m r e cu o d n I de lngrisamant cu degradare lent& Depunegtn groap3 o park a acestuia. Extragefi cu gfijB planta din w*

de pddh& wndifii apthe.

Invstc:sePte~6l

a r ep

k *darin,dlxmnwb

larba de 3oaldinZ poate deveni i n cursul anilor foarte tufoad ~icornpactti. Multe plante se inclina daci nu sunt sprijinite. Fixali T n

moale sau folosili un suport cu balamale, practic ~imulti-

Gridinkit iscusit

Cumpi5rafl rasaduri cornpacte, verzi 5i cu frunze viguroase, crescute in ghiveci.

Soare. S e dezvolta cel mai bine la soare ~i caldurii.

Nu cumpiraji plante cu frunze gaurite sau cu radacina care in mod vizibil nu incape in ghiveci.

So1 permeabil. larba de ~oaldini se adapteaza la multe feluri de habitate, insi solul trebuie s i fie peste tot cu buna permeabilitate.

Toamna nu aiafi iarba de ~ a l d i n a deoarece , iarna arati minunat acoperita de chiciura. Primivara sau toamna se poate inmulji prin divizare. Taiafi cu cazmaua o parte din planta ~i transplantafi-o intr-o a l t i zona a gradinii.

Plantali iarba de Soaldina i n 0 a l t i ocazie pentru reprosol bine afanat. Tiiali exem- ducerea prin divizare. Nu plarele mai bitrane. tncorpo- taiafi capsulele seminale: ~i rali in sol compost ~i ingriiarna arata splendid. C a projamant complex. Daca este teqie de iarna a~ternefi necesar, divizafi-o in acest frunzir uxat in jurul plantelor. anotimp (dreapta, jos).

VARA Udare larba de ~oaldini suporti bine seceta, dar udata sistematic inflorqte rnai frumos. Pe weme secetoasa udali-o o data pe &ptamdna.

,,rba de ~oaldini este rezi: tenta la boli $i diunitori. Daca frunzele inferioare devin gilbenii sau ro~iatice $i pe dosul lor apar Pete brune, inseamna c l planta I a fost atacata de nematode. lndepartafi ~i distrugefi imediat plantele contaminate.

(B IMP W M P

SRL

ISBN 87E96388092-8-1

aJe1.m azuny

urrd . rrmdwi~ . . .iro[d

oaDa graalnli tot anul

a M o r sale.

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE

Accesorii: 3 agrofolie neagra U rasaduri de bergeni, 3 cazrna O compost U scoarfa rnaruntita de copac

VARIETQI
Bergenia cu frunze gi h i &nqi reprezinc3 o p h d deosebit.5 In @did. F d e & sunt roninde sau cordiforme, lucioase p i in general vqnic verzi. La unele soiuri numai dosul fiunzelor este brun-ropt, la altele ~i fap, dar exist5 ~i soiuri care se c o l o d numai iarna. Florile albe, roz sau rogii aI~ ain r martie-mai. Inflorescenreleformate din flori m5runte se ridid cu mult deasupra fcunziplui. fn privinp fbrmei, bergenia este o plant5 acoperitoare de sol. Planta davolG rizom in apropierea suprafegei solului, unele soiuri fiind foarte viguroase. Planta peren%nu necesit5 o tngcijire specials, dar unele specii p i soiuri nu raist%la inghg. Frecvent numai floriie cad victim5 ing+eturilor %i.

$e paate

P
Plantafi P n regiunile cu clim% rece soiuri ce infloresc k i u . fn gradini cel mai frecvent cultivate sunt foarte diversele soiuri ameliorate. ,&endglut" este rogu-inchis, cu ind5imea de 20-30 cm, tndjimea soiului alb ,Wintermechen" a t e de 40 cm, ,,Pinnebergn rogu-carmin crqte p h %la Pndgimea de 40 cm, ,SunningdaleV,violet-rqiatic, este Pnalt de 30-40 cm, iar ,,Admiralnrogu, halt de 30 cm se remard prin frunze maronii, respectiv rosu-intens toamna iau iarna. ,,Purpurglo&enn, purpuriu, cu inh&ea de 40 cm pi ,MorgenroteY',roz, Pnalt de 20-30 cm infloresc deseori pentru a doua oar% P n septembrie. ,,Oeschberg", roz, cu indFimea de 50-60 cm pi ,,Pugsleys Purple", ro~u-carmin, halt de 40 un infloresc drziu, din acest motiv sunt mai wutin
Bergenia cordiEolia alituri de m u s ~ a ~ albqtzi ii ,

un an ds plantam Menlineti sub folk mlull 1 acoperiv o fa~ie de gazon 2 reavan. Radacinile ierbii vor bine udat2 cu folie neagra (even- putrezi 'intr-un an, astfel
Cu
inainte

tual, de-a lungul aleii).

obline noul loc de plantare.

Bergeaia md%lia este o specie viguroasg vqnic verde, cu flori roz-violet. Planta tnald de aproximativ 40 cm inflorqte din aprilie p h %P n mai. -~eqgeni^a a & . & & este de asemenea . , vqnic verde. In florile sale roz-purpuriu vS puteG delecta deja din martie.

stituie un cadru estetic celorlalte perene. Se dezvold bine ~i pe malul lacurilor, intr-un loc reavh, dar nu urned-mocirlos.

CE SE ~

m d m

UNDE SE PLANT^?
Bergenia a v h d un frunzip aspecruos a t e considerat% plant%cu fcunze ornamentale. Ca acoperitoace de sol se poate planta sub plante cu tulpin% 1emnoa.G sau P n vase de piau5. f n straturi pi ca planti4 de b o r d d frunzele d t o a s e con-

Nu sgdi~i plante delicate al%turi de bergen& cu constitufie viguroasH. In penumbrii asociafi-o cu ciocul-benei 6pecii de Geranium),astilbe, narcise ~i ferigi. Pe maul lacului plantali in vecinztatea ei sdinjenei siberieni (Iris sibirica), lisimachia (Lysimachiapuncrara), ptolemonium (Prolemonium caeruleum) pi crini galbeni

(Hemeromllis).

Bergenia

GRUPA7

70

Chmqwxg pbnts! viguream, eu r h m tare, pe care inch n-au a@rut primordii florale.

8 PenurnM. Bergenia preferi penumbra, dar suporti4 $isaarele $iumbra.

8 Sol permeabil. Planta se dezvolti bine i n toate tipurile de sol, cel mai bun tip de sol fiind cel reavan, bogat i n substanfe nutritive.

8 Folositi frunzele r o ~ iale i plantei la alcituirea de compozifii florale. Produc un sunt mult efect interesant ~i tirnp frumoase puse i n vazi. 8 Soiurile de bergenia sunt rezistente la inghef, dar florile sale pot csdea victim3 inghefurilor tdrzii.

fngrijire tot an ul
PRI~GVARA
Piantare @ cur~,tiire

VARA
lngrijire Udati pe vreme de canicula (stanga, jos), mai ales dad sunt plantate alaturi de arbori CIJ rBdacini superficiale, care le absorb apa. P e vreme umeda strlngefi melcii sau amenajati ca~cane de bere.

Perioada de plantare favorabila in regiunile cu clima asprl. Curafafi plantele sadite anterior, indepartafi frunzele moarte. Divizafi exernplarele rnai vlrstnice. Tiiafi tulpinile florale t r e cute.

1 - TOAMNA
lnghe@hii Perioadi favorabila de plantare R regiunile cu clirna bllnda. A-$emeJi compost sau frunzi~ uscat in jurul plantelor M i t e anterior )i acoperifi-le cu ramuri.

Bergenia rlu este sensibils la boli, dar atrage melcii, care-i rod frunzele, lasbnd urme argintii pe plants ~i in jurul ei. Amenajafi capcane de bere, amplasafi momeals sau dimineafa devrerne ri seara tbrziu strdngefi sistematic daunitorii.

I
9 IMP AB/IMP SRL
RO-P-02-10-033 ISBN 978-963-8809281

PLANTARE SI INGRIJIRE
Eremurus, Boare de o tiwnusefe exotica', reprezinta' podoaba bogata' i n culori a graUWorde v&
ant;
omi de Erem eji~oare
I nisi

Inflorescenjele florilorlurnhnare se End@ la inceputul verii din rozete de frunze inguste gi dese. Florile de Eremurus, r n h n t e gi nurneroase, in formi de clopot, se deschid continuu de jos in sus. Cei rnai decorativi sunt hibrizii de Eremurus, denurnifi deseori dupi arnelioratori, hibrizi Shelford sau Ruiter. Florile lor albe, galben-lrim%e, portocalii sau roz se Pnalj5 phni la 0.8-1.8 , , rn. Al5turi de soiurile incruci~ate se cornercializeaG gi speciile de bazii. Eremurus robustus este una din speciile cele rnai inalte. Tulpina sa florali, cu flori roz, poate atinge 2,5 rn. Eremurus himalaicus are flori albe si inflorqte in rnai. C u pujin dup5 acesta incepe s i infloreasd Eremurus elwesii, cu flori roz-pal si = Pndtirnea
A

Erunurus I-

-a

decoratie

de 2 rn. Soiul s5u ..AlbusS se distinge prin flori albe ca neaua. Eremurus stenophyffus,cu Pndjirnea de 80-120 crn, este indrggitz datorita mai ales inflorescenjelor sale de un galben pregnant.

Eremurus de culoare roz-somon alZturi de anemone

acoperit de alte plante, altrninteri planta nu va rk5ri din nou. Toate speciile gi soiurile de Eremurus sunt excelente flori
Gate.

sau Allium aflatunense, sunt plante cu caracter aserninator. Pot fi plante asociate neutre ierburile ornamentale, de exernplu trestia (Calamagrosris

x acutiflora).

UNDE SE PLANTEAZA?
Plantaji Eremurus in grupuri de cel pujin cinci exernplare: nurnLastfe1 florile ga$oase se valorifid cu adev3rat. fn straturi hsorite, protejate, in faja gardurilor vii, brazilor sau zidurilor constituie un element decorativ surprindtor. Dar frurnusejea florii se pune bine in valoare gi in straturiie de perene. Plantaji-o totdeauna in mijlocul stratului sau ca plant5 de fbndal. Astfel florile anuale scunde vor acoperi dupg inflorire frunzele ce se retrag repede. Avefi grija ca deasupra rizornilor solul s5 nu fie

CE . - SE PLANTEAZA
y

ALATUKI?
Alituri de Eremurus se pot planta perene scunde, de exernplu planta-rnhjei (Nepeta), stahis (Stachys byzantina) sau laptele-dinelui

(Euphobia polychroma). Se poate asocia cu perene semitndte, spre exernplu sthnienel (Iris barbara), lupin (Lupinus), centrantus rogu (Cenuanrhus ruber), asfodeline (Rsphodeline lurea), cincidegete (Potenrilla nepalensis) sau miruj5 (Anchusa azurea).
Cepele ornamentale h a t e , de exernplu Allium giganteurn

I
Mulc~fi solul cu compost. Marcati locul plantirii cu

este o plant4 ce n-.

corporati in sol ingr&hm8nt

CARTEA

Erem urus

GRUPA 7

71

Gridinirit iscusit

Curnpiraji rizomi s i n i t o ~ i

si tari la palpat la sfar~itul

verii sau toamna.

Soare. Eremurus preferi locurile Insorite, protejate. Sol perrneabil, bogat i n substanfe nutritive. h cazul plantarii i n sol compact, amenajafi neapirat sub ridicini un strat de drenaj cornpus din p i e t r i ~ sau nisip.

0 Nu cumpirafi rizomi deterio~aP sau lezafi, deoarece In sol pot putrezi si pieri.

Tiiafi tulpinile pentru vazi cand florile inferioare incep s i se dexhidi. Pentru reproducere, seminafi seminfele imediat d u p i maturare, acoperifi-le cu pamkint $iiernafi-le afari. Seminfele germineazi la rece, i n intuneric.

1 ~ngryire tot an ul
TOAMNA
Plantare gi divizare

Voctorul plan telor

lastarii tineri cu ramuri da brad 00s).

Plantafi rizomii in septembrie. lnainte de primul ger acoperbi solul in jurul tulpinilor cu frunzi~ uscat $i ramuri de brad. Dupl patru ani plantele se pot diviza. Dezgropafi cu grija rizomii, taiafi-i in mai multe par$, pe care apoi plantafi-le separat.
PRIM~ARA TlMPURlU Fertilizare 9i pprotec$ie

lngruire

hainte de Pnflorire mai fertilizafi o daa. Sprijiniti cu tutori exemplarele mai Tnalte, udafi pe vreme de secetl gi Tndepartqi florile trecute. -

Dupa aparifia primilor lastari, amestecafi in sol TngragamBnt organic ~i mineral. Contra Tngheturilor tarzii, protejaJi

3 e ~in i general rizomii nu sunt atacafi de boli ~i diunitori, in sol umed ~i compact pot usor putrezi. La plantare amenajag la 25 cm addncime un strat de drenaj de cel pufin 5 cm din pietris sau nisip ~i amestecafi In sol compost.

ntunul decorativ se Ingrijqte simpfupi W o r q t e Zndefungatp i abundent,

*"li"m&&@&

p l a m ht -

p16

tutunulki deco~g* m d . Fbrile tabulare, T n k m s e

&s&dCaiugiephGih anr>mb$e. kenfie: toate pilqile phatei sunr toxic& Floribe m & d - r e ~ # Sander (Nicorianax s a n d pot fi albe, roz, roz-somon, rogii, mov, verde-gbui sau chiar bicolore. Soiurile scunde ating inailfirnea de 30 cm gi sunt ideale plantate fn ciubiXr sau h lada de flori. Serii populare sunt Domino gi Starship in cinci culori. Ambele se @esc gi in mixaje de culori. Soiurile semiinalte sunt de aprox. 45 cm. Seria Nicki dezvold flori P n cinci culori, seria VIP are flori In p a w nuanje. Un soi bicolor aparte, alb g i roz este ,Havanna Appleblossom".

acestea au absorbit apa, umpleti ghivecele cu pamant de semanat.

1turba Mr-un vas cu a@. Daci 2 serninte. Nu amperifi ghive-

tn martie apzaji ghivecele de

Pu@ ?nfiecare ghiveci tre~

cele. Stropiti cu api. A~ezati ghivecele L a fereastri ~i acoperiJiIe cu folie de plastic.

Apaqin soiurilor halte ,Crimson Rock" cu flori rogii (P: 60 crn) 8i ,Daylight" cu flori albe (P: 80 cm). Nbtiana syhwtris dezvolts flori foarte lungi, at%n%toare, albe gi parfumate. Planta, foarte mare, atinge inQimea de 100-150 cm. Nimtiana a h t a are flori albe ~i atinge InaGmea de 80150 cm.

~nflorqteIndelungat $ p h t n t In p*s
8

?,'I

dqte P n special in or& & 1 bonariensis).Plantaji fn fundalul acestora ciucqoare albe Regina-nopjii Sander plan(Lobularia maritima). tad in ciubiir crqte inald gi Plantati soiurile albe sau oferii o imagine p l k u d de-a rogii h acelqi vas, dkuri de lungul intdrilor. fn I&i sau lobelii albastre sau petunii boluri sunt ideale soiurile scunde. L mov.

UNDE SE PLAN TEA^?

Tutunul decorati

urnedti win stropire. Asigurati plantelor teiFiperatura co&ntii de 18-20 ' C

Partratikm%niitura uniform

Pastratitn fiecare ghiveci doar planta ma 4wiguroad, celelalte trebuie Indepartate. Ciupiq varful Ihtarib.

mf
Soi de culoare verde-giirbui

Regina nopGi este foarte decorat& a d t -plantad in suat d t si In vase. Pentru a avea flori abundente planta necesid sol bogat P n substanje nutritive, slab acid pi mult soare. Soiurile scunde i semiinate vor umple foarte repede spajiile goale din mijlocul sau 1 prim planul stratului. In fun, dal plantag Nicoriana I syIvesrris sau Nicoriana alata.

Put+ amenaja o compozi$e a n d &v e d , gdbenalb, forrnad din turun decon

. -

locurilor n apropierea de odihnii &or plantagi mu a

Ofed un efect dergant soiurile Sander scufrde semifnalte, de culdre roz-somon, dad a m & s m t

Tutunul Uearativ necesita sol uniform urned ~i rnulte subtan$# nutritive. Udati dlnic, tn special plantele crexirb E n vas. I n cazul culti*rii T n Qhlveciadiugafi si4~tddnial TngrB@rnant lichid Dentru plante de balcon sau Plante cu flori. Tutunu1 decorativ crescut tn strat Se m l i ~ e a z doar a o

FA

Niwtiana sylvestris, al &ei & d B @@ ~ k p h -

Flori mlidiindu-se domol

Frumuse~ea nobifa'a nuferilor constituie ~odoaba lacului de gra'dini

Nuferii se clasifici in trei categorii: nuferi rezistenyi la iernare, nuferi tropicali pi hibrizii pi soiurile rezultate din incruciparea feluritelor specii. Funzele plantei pot fi ovale, rotunde sau cordiforme, mareinea frunzelor ondullndu-se upor in api. Frunzele soiurilor rezistente au marginea intreagii, cele ale soiurilor tropicale sunt zim~ate. Alegerea speciilor gi soiurilor se face in funcyie de adincimea apei pi locul disponibil plantririi. Fieciirei adincimi ii sunt indicate soiuri cores~unzitoare, care se extind in diferite proporyii. Plantati speciile ~i soiurile cu crepere rnai slabs la o adincime de 30-50 cm, necesitatea lor de spayiu fiind de 0,5 m'. In lacurile miniaturale, sau E n cele din vase, plantayi nuGrul mirunt autohton, protejat, cu flori galbene Nymphaea candida, sau diferitele soiuri ale nuArului pitic cu flori albe Nymphaea pygmaea, de exeni0

,,Pink Sensation "

plu ,,AIban (alb), ,,Laydekeri Lilacea" (violet), ,,Laydekeri Purpurata" (ropu-carmin), ,,Graziellan ( r o p - portocaliu) sau soiul ,,Maurice Laydeker" (ropu). Speciile si soiurile de talie mijlocie se vor planta la o adincirne de 40-70 cm, necesarul lor de spa~iu fiind de 1-2 m2. Din aceasti categorie fac parte nuGrul parfuniat (Nymphaea odorara) pi diferitele sale soiuri, spre exemplu ,,Hermine" (alb), ,,FroebeliX (ro~u-aprins), ,,Moorein (galben), ,,Madame Maurice Laydeker" (ropu) pi ,,Pink Sensationn (roz). Din grupa speciilor pi soiurilor cu cregtere viguroasii (adincimea de plantare: 70-100 cm, necesarul de spaliu: 2 m') fac parte varietatea ,,Richardsoniin (alb) a nuGrului anierican (Nymphaea ruberosa), citeva

L
L

1I

P h d a propke plallralll. primavara. Puteti planta in cquri &ptugite cu panza de sac uftvi din container, panti chiar in
ie

Umeziti bine sdul IacuSaU, dup3 care umplefi cu el co~urile piinti la dous treimi, %plnd cu plantatorul M e o groan5 de olantare.

~n lacurile plantate cu nuteri tniiesc rnu~te animale

pi ,,Siouxm(galben pi ropuarimiu). Soeciile si soiurile cu o I crqtere extrem de viguroasii se vor planta la o adlncime de peste m. Necesarul de spariu al acestora este de 3-4 m'. Astfel este de e x e m ~ l u nufirul alb autohton ( ~ ~ n i ~ h alba) aea pi clteva soiuri ale acestuia, si anume: ,,Fritz Junge" (rozinchis), ,,Attractionn (ropiatic), ,,Marliacea Carnea" (roz-pal), ,,Ernst Epple sen."(alb, inflorescenyii dublu involta), ,,Hollandia" (roz-ropiatic) pi ,,Colonel A. J. Welch" (galben). Plantati nuferii separat, pentru ca valoarea lor s i iasi in evidenyi. Nuferii se simt bine numai in lacurile in care suprafaya apei este liniptita. Pe rnalurile lacurilor se pot . . asocia cu alte plante krumoase de mlaptini, ca spre exemplu Ponraderia cordara, planti cu flori albastre dense sau stinjenelul de balti (Iris pseudacorus) cu flori galbene, rschitanul (Lyrhrum salicaria) cu flori rogu-violet, sau vavura (Typha). Pentrua accedefa ccqterea nuferilor, d a d la fnceput pentru se bucura c k mai rnultl lurnink i-a@ piasart la o adandme de numai 20 cm,
I

UNDE SE PLANTEAZA?
Luati , neavsrat in considerare necesarul de spa+ pi adincimea optima de plantare. i n lacurile izolate cu folie apezati plantele totdeauna in c o p r i , iar la 4-5 ani divizari-le tulpinile. fn lacurile cu albie ar~iloasa U sau in lacurile naturale plantari nuferii in sol.

',
I:

xufundqi c q u r i k h mod progresiv. Putep qezta v m l cu plante tinere pe ddmizi,

scoate treptat de sub

Soiul ,,Hermine"

Soiul ,,Moorein

ben-crem), ,,AmabilisV(rosatic),

CARTEA

GRUPA 7

78

Gra'dinirit iscusit

1 1 I I I m
a

LUMINA 51 SOL
4 Lumlnl n'akrall. NufBrul necesita cel pufin 5 ore de soare per$ S o 1 lacustru se poate achizitiona in rnagazinele de specialitate. Arnestecafi pLirnBnt argilos cu nisip (1:l) ori parnant de gridin: cernut cu nisip (2:3).

11

TRUCURI

ma man&

W
J.
1.

a Nuferli rezistenfr pot ierna in lacurile rnai adanci ce nu ingheafi iarna. Pentru iernare luafi plantele aflate in paflile rnai pufin adinci ale lacului ~i rea~ezafi-le in locuri cu apZ rnai adanca. Nu-i plant* i n parauri sau in lacuri cu fanani arteziene.

PRIMAVARA
Plantare #i divbare Este sezonul potrivit plantarii. Daca frunzele plantelor acoperl o suprafafi prea mare, divizafi tulpinile rnai in v~~SG Scoatt?fi . $i clMifi CU apZ rizornii, tiiafi-i in rnai rnulte pgfli, astfsl ca fiecarei parfi sa-i revina cel p@n un rnugure. Pentru ca radacinile

J nu se usuce, plantafi-i at rnai repede In sol lacustru. VARA

G$@e
tn perioada vegetqiei introdueefi In piirnant cate o tablets de fngrA@rnbnt mineral cu dizolvare progresiva. (stdnga, jos). TOAMNA Prote@e contra gerului Taiafi frunzele Rgslbenite. Plasafi cogul pe fundul lacului. Daca exists pericolul TnghefZrii totale a apei, scoatefi cqurile din apl, acoperifi-le cu rnugchi $i ducefi-le i n pivnits sau in garaj.

I
~uferilor slibesc planta sugandu-i seva in tirnp ce secreta o substanfa neagra gi lipicioasa. Scoatefi planta din lac, tiiafi-i piflile puternic infestate, tratafi-o cu insecticide, dupa care udafi-o gi reagezafi-o in api.

ISBN 97&%3%6082+1

--

-..

- -- -----

d
VARIET~~

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
ACCESORII: O iarba-rn8fei la ghiveci Cl cazma CI nisip CI compost

larba-mhpi cu Abri de doarea 1ev;inp'cii hflorqte toata' vara.

Ma-+ f o r m 4 cu bzele sale moi, cu miros condimentat un mic covor vegetal. Florile albastre mihnte, tubulare apar neobosit toad vara a m d multe insecte. Cele mai cunoscute specii sunt N e p racemosa fi Nepeta x h i . N m raamaca c q t e piin5 la i d w e a de 25-30 c & $&e frunze ovoide cu nervatiuni pregnante. Florile de choare albasuu-l&fid apar h iunieseptembrie. Florile soiului ,,Grandifloransunt deosebit de voluminoase Nepta x fbwenii dispune de flori huudtva mai mid ~i tnflorege h mai. F d e p h a s e sunt hrmste, verde" knqiu. Indjimea soiului ,Six H i s Giant" este de 40-60 cm. Constituie o speditate horticob ,Snowflakemcu flori albe, nedepQind Pdfimea de 25 cm, dar extimhdu-se puternic.

,S i x

Plantare: primivara. Sapafi o groapa de doua ori mai mare jecdt balotul radkinii. AfB@ wofund solul compact $iTncorpo.ati-i nisip.

Amestecafi compost ?n m n t u l extras ~i scoatefi planta din ghiveci rasucind-o cu grija.

Etills Giant"este un soi P a d t

0 ald specie cu valoare decorativ5 ^henmad este N w granaora, ale &ei flori violete apar hiunie-aurmst. Florile " albasuu-pal ale speciei Nepem sibirica impodobesc @dinile in iulie-septembrie. Ambele specii cresc pWi la hd+ea de 80 cm.

Mpoerl eeociad a o e l m ~ a tranddhiior

uNDE SE 'LANU?
Iarba-+ei este o pland ce se p a t e folosi P n multiple tkluri. Speciile pi soiurile ce b & e a z i i &or vegetal sunt excelente de sol in .. .. acoperitoare .. gritdinile alpine ~i straturile cu - piene sau cu ierburi. Rezistenp lor la seced le face adecvate penuu plantarea pe mluzuri, h @ni de acoperig sau vase de flori. Totodad arad bine si ca plante de bordud ori in strawile de perene. spec& pi soiurile mai M t e , datorid Ikarilor lax I%firaG, elansafifn arc, se pot asocia cu nenumhte alte plante fn &nile imithd natura spon-

t a d O k d o privelkte fiumoasa ~ica plante acoperitoare de sol pentru trandafiriialbi, roz sau ropii. I d a - d g e i nu poate lipsi nici din g k l i d e naturiste Sj bio. Florile sale atrag multe insecte, albine ~iflutu& iar parfknd lor alpAuchii de U.

, mil*

Se pot J d i &turi de iarbagi p h t e mai ilnate, de exernplu coada-pricelului (Achilles), romanig (Anthenis tinctoria),ananatslis (Anaphalis), asfodeline (Asphodelinelutea), centrantus (Centranthus) sau IuminiF (Oenochera).

Risfirafi cu degetele, c u grija r5dScinileOntrewsute, adifi planta la nivelul solului $i depunqi T n jurul acesteia pamdnt.

Presag solul $i formati o farfurie de udare. UdaP planta abundent.

F =
Frunzele cenqii formbd covor vegeml ~iflorile violet-l&fi& se pouivesc de minune cu multe alte perene sau plante de @nP alpin2 ~Lte asociate -de pot fi I&-caprei (Cerasrium romentosum); floarea-miresei &&toare (Gypsophylarepens), garofip (Dianthusprianoplitanus) sau d p u f i i p &e (Saponaria x IemM)).

I
I

Mdch"eprd

CARTEA

GRUPA 7

79

Gridinirit iscusit

n
TRUCURI

. I

LUMINA 5 1 SOL

FrimImra amp&@ plante shiitoase, compcb, cu Iistari fi frunze viguroase.

Wcl phrke cu frunze ofilite sau In&KPenb sau cu riklBdna iqind din ghiveui.

soare. hflorege cel mai bogat in locurile insorite. Suporti seceta, dar nu se dezvolti corespunzitor intr-o climi cu un confinut de umiditate mare a aerului. So1 perrneabil. In solul compact lutos, mai ales iarna, ridicina poate putrezi.

Speciile de iarba-mlfei se pot reproduce u w r prin seminte. Seminafi seminfele afari toamna. Pisicile zburdi cu mare plicere in tufele de iarbamtifei. Daci rispandifi bucifi de limtiie printre plante, le putefi fine la distanfi.

1 ~)ocrorul plan relor ingrijire tot an ul

PRIMAVARA Plantare gi divirare Perioada cea mai adecvati pentru plantare, deoarece iarba-mafei toamna prinde radicini greu. Divizafi o data la 2-3 ani plantele, astfel le intinerifi ~i le reproduce#. Extragefi plantele cu furca de sipat, Si replantafi-le dupi divizare. Amestecafi in sol compost. VARA plantele devin mai compacte ~i reinfloresc la sflqitul verii.

,.

TOAMW Ptoterple contra h@@J~Ilui Onainte de sosirea g ~ u r i l o r tiiafi plantele la o p a l M de sol, depunei T n jurul lor compost si acoperfii-le cu ramuri de brad.

T;iieri
Dupi trecerea florilor, in iunie-iulie, tliafi listarii la jumitate (dreapta). Astfel

I
W P M 1 w

,arbs-mtifei este atacati r , diunitori. Dupi o de boli $i iarni cu precipitafii mai intense poate apirea putregaiul radicinii. larna protejali plantele de umezeala excesivi prin acoperire cu ramuri de brad, mai ales pe solurile mai compacte.

=
cb IMP ~
M SRL P ISBN Q~E-S~-WJQZ-~-I

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

Ndba mare

Floare inalta' caracteristica'gridinilor

GRUPA 7

,a
32
rs a

8 'EL
! :
-2

$&I.p" g a '2 8 u 3 4 . 2 p E 9 - p 23a , :1% Y"2Ei!gg$p.~,p.liO u 35 $ 3 Y<5$ i + ~ g:~., ~ G g 2 + 3 2 n D I ~ , , g , 8,. ~ 4 22 earn .c a : { -3n -;a 3 g a Q m gls 5 2 * ' 5 Y ~ . e3 !g _ E 8 .'c: , 8 .2 5 .a*= C : s dz na , Fi2$ 1931_j:~ jEa@.;B 3 ~ s<E ,C a b a a $ $4-Q44J i S 8.4 s.$.;+= .:g w. c 2.2.; 3 33 a k . i : 3 3 2 : 8 ~5.9a 3 w 2~9 -2 d; . n 833%& e.3 $3
'
Y 0

's"2'a

"

~
1.3

0 0

t
0-

3'495z a 2.2 d s 3 a

0 " C

;if

Nalba mare

,
Gridinirit iscusit

CARTEA

GRUPA 7

80

r CumpBrafi m e , mu plante indesatie, cu fnrnze m i@ t n d nehflortte.

r Soare. Nalba Cnftoreste frumos in locuri insorite, calde si ferite de vAnt.

Sol bogat i n substanje nutritive. C a planta sa se dezvolte corespunzitor, necesita sol perrneabil, bogat i n substanfe nutritive.

r Legafi nalbele de arac una

c%teuna, cu sfoara mode.

NU
f r ~ m

serninje din ambalaj dwhk a mutt timp in urma.

w.h

@~WI%C& EU

D a d florile trecute nu se taie, planta se raspdndegte prin serninfe. Astfel putefi obfine rasaduri noi.

(E --7111gsjil tot
c
VARA Semanare $i plantare Lunile iunie gi iulie reprezinti perioada optirnB serninarii. Rasadurile cultie vate in prealabil s plantead 'in gridins i n august sau septernbrie.

- -

all

ul

TOMNA lernat
Taiafi nalba mare ofilita p%nila rozeta de frunze inferioari Otdngajos). Aceste plante anul urrnator Tnflorex i n d o data, ins3 slab. Pentru iarni acoperifi plantele cu frunzig gi crengi.

PRIMAVARA
Fertilizare gi mulcirea solului
Adrninistrafi plantelor cornpost gi Tngri$irn%nt organic complex. Pentru pistrarea urnidSWfii rnulcifi solul. Ar&ifi nalba mare h cregere.

mare poate f i atacati 1 1 Nalba de rugina. Semnele rnicozei Jnt petele galbene de la v%rfulfrunzelor gi cele I maro-ruginiu de pe dosul
I

acestora. indepartafi gi distrugefi frunzele contaminate. Preventiv, fifi atenfi ca apa de udat sa nu atinga frunzele.

.azmrn @ a d & !mlos n : , 'aluosq !mjol q anq P PlOllrPp as P F S '

Q v '

i p I m d 3s BUM

!"F'!@ =l?JoId -!PSe4I& a m p ap 1 ma s ap0IJ q c ~ a p r eeou ~ q ap luns aps apamg "cu I ap ~aurflfnq ! S @qaz p aeod ( m q d

CARTEA

GRUPA 7

81
L

m. .. Gridinirit iscusit .
, L .y<, .i, - ' -k 7 ,

CumphfI plante puternice, wiguros dezvoltate, aflate in mipiente volurninoase O n care ddacinile plantei Oncap mnfortabil. a Nu cu@raJi rasaduri plantate fn vase rnici, cu Bstari subfiri ori cu frunze hgalbenite mu ofilite.

a Luminl naburali. Pentru o dezvoltare sZn3toasa planta necesita cel pufin yse ore insorite pe zi.
a Sol cu pemwabilitate bun& S e dezvolta optirn i n sol slab, rnai sarac In substanfe nutritive+u p r calcaros.
b

a Pentru m r e tairti numai florile deschise total, deorrece dupa Uiere, bobocii nu se vor deschide.

Recoltati seminfele exew plarelor aparfinand spaciilor de baza $i irnpragtiati-lc imediat.

Plantare #i fnmulflre Perioada optima de plantare. TIiafi i n luna martie budfi de rldZcin3, $i foqafi-le tn Iocuints. VARA

w i r e
In perioadele secetoase plantele fragede necesita udiri. Legafi tulpinile plantelor rnai firave de araci.

locuintil. T n zone cu condifii de dim%mai blande, seminfele se pot sernina direct In gradina. Pentru buchete de flori uscate taiafi tulpinile florale. T n zonele cu i ~ r nhi d p z i t e , 1 t%rziuxurtafi tulpinile plantei la o palma de la sol @ s ) ; T n zonele cu climat mai bland efectuafi aceasta lucrare prirnavara.

caiul v i n i t este o planti ingrijit, dar nu suporti umiditatea excesiva. in solul urned ridicinile cirnoase incep s i putrereasci l i planta va pieri. Pentru a preveni acest lucru, plantali-o in sol cu perrneabilitate bunk in cazul solurilor cornpacte, lantafi-o in straturi ridicate.

..epretentioasi, sirnplu de

Recoltafi serninfele exernplarelor aparfinand speciilor de bazB ~iserninati-le cat rnai repede posibil i n
@IMPAMMP SRL
RQP-02-10-046

I
1

ajeurnyed juns

aiqa ap w r o j ui v azuny 2-13 ajwnuiur i.~o\i~

n

Crinul de baltii pitic

GRUPA 7

83

Gridinzrit iscusit I

e
wrde-intens.

primllvzrra plante

%&pww Fn ylhived, cu frunze

e Nu cumpamy p l m cu r a frunze moil hgi4lbsnite sau I

optim n e e cel putin 6 ore Mnfte pe e!. c Salcu bavrZl pmmeabilitate. Crinul de b a M pitic se simte Mne fn ml mavin, perrneabil,
cu co@inut bogat tn dguneazi spa stagnant&

e hrrtat alituri de plamle de primsvari cu bulbl, frunzele tale vor acopri frunzi~ul ofilit al d m l a k e plante.
La 3-4 ani plantele t m i e divizate, $i lasate apoi s i se dezvolte liber.

acoperit cu m@i.

-'

)octorul plantelor

Plantare 9 divizare

.
.

?mgri@mantcomplex (30-50 g) fn solul plantelor fnridicinate. Divizati plantele crescute excesiv.

tali florile trecute. Daci e nevoie, relnnoiti mulciul solului. TOAMNA

Daci mugurii se umfli, Pnsa nu se deschid, ci se brunifici ~i cad, Onseamn3 c i planta a fost atacati de musca galicoli, ale cirei larve galben-albui, de 2-3 mm, se gisesc O n muguri. Culegeti mugurii

Divizaji exemplareleuescute excesiv sau care nu mai Tnfloresc. Pistrati frunzele pentru acoperirea de iarni a

0 IMP AB/IMP SRL

ROP-02-10046

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE

BORDURX

"

,aracteris tic

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
Fmzele c;lmoase p i florile M d e ale florii-de-piatri infiwnusefeaza" focurde uscate.
ACCESORll O seminfe O amestec de p i m d n t lipsit d e t u r b i C recipiente, lad5 de crestere a risadurilor Cl plantator Ci folie d e alastic Ci nisip, compost

VARIETQI
C

Floarea-de-piatrii, prin tulpinile sale scunde, tiritoare, cu frunze aciculare ciirnoase, forrneazii straturi cornpacte de mica indgirne. Florile sale sunt simple sau serniinvolte, rn5tiisoase, strducind in nuange vii de galben, portocaliu, roz, rogu sau alb. Ele nu se deschid, in general, declt sub efectul razelor solare. Serningele sunt cornercializate frecvent P n arnestec de diverse varietiigi. Floarea-de-piatrz (Portulaca grandiflora) se giisegte in cornerg ca arnestec de flori simple sau involte, respectiv hibrizi cu flori foarte rnari gi involte, ca de exernplu ,,Sunshine" (serniinvoltii, tirnpurie) p i ,,Sundance" (serniinvoltii, cu flori ce riirnhn deschise gi in slabii lurninz solar%) sub denurnirile de ,,Cupidon sau ,,Calypson. Floarea-de-piatrii cu flori mici (Portulaca umbraticola) se giisegte p i in culori separate, ca soiurile: ,,Aprikotm, ,,Schwefelgelbngi ,,KarrninrotP.

-----De la jumitatea lui martie semhfek se pot s&a f n c a d . Umplefi recipientele, ghivecele sau lada i n prealabil curatate cu amestec de pamant reavan, I, f i r 3 turbi.

'trUmoas'pin
UNDE SE PLANTEAZX?
- . . l h L v A L
~

S d n a f i clte 3-5 reminp fn fiecare ghiveci. Indesafi-le i n sol, dar nu le acoperifi cu pamint. Pentru a germina, seminfele a" nevoie de lumina soarelui.

-3-.-.2--.---

Aceasti floare de culori vii p i vesele se davolta cel rnai bine in locuri calde gi uscate. i pe fn griidinile alpine p povirniguri calde este o plants excelentii de acoperire a solului, durabil5 p i stdlucitoare. Se rkpindegte rapid pe pietre, parapete gi ziduri de sprijin, dar poate orna cu efect gi rnarginea aleilor p i a drumurilor de griidinii, unde in dldura reflectat5 de pietrig se sirnte deosebit de bine. Floarea-de-piatd se poate cultiva nu nurnai in griidinii ci este rninunatii gi in vase, liizi de balcon, coguri suspendate. Ca floare de balcon se irnpune rnai ales floarea-de-piatd cu flori rnici. Planta~i floarea-de-piatr5 ling3 terasa insoritii sau in vase de flori pentru a vii delecta de aproape cu culorile sale vii.

Coloritului divers al florii-de-piam" i se potrivesc norile albe

rninune cu alte plante ce necesits rnult soare. Cultiva~i floarea-de-piatrii ca planti de bordurii al5turi de eschscholzia (Eschscholzia), nisturei (Gomphrena globosa) sau gazania. Produce un efect crornatic vioi plantatii llngii jaleg (Salvia farinacea), lirnbapegtelui (Limonium sinuatum) sau vanilie siilbatici

Putefi atenua contrastele prea stridente prin asocierea cu diverse soiuri anuale de iarbii, curechi de piidure sau albige rnirositoare.

Acoperig ghl& cu o falie de plastic. bezati ghivecele fntr-un loc luminos, ta o temperatura de 21C. Dupa aparifia riisadurilor, fndepartafi folia.

Ajunse la Tnaltimea de 2,5 cm, rssadurile s e var rari l W n d d t e dous rssaduri de ghiveci. Udafi cu griji ~i d l i f i noile plantufe.

(Heliotropium peruvian um),

plante cu flori in diverse nuange de albastru. Dorotheanthus gi Dirnorphotheca au aceleagi ceringe de sol gi spagiu ca gi floarea-de-piatri. fn cazul ansamblurilor rnulticolore lua~i in considerare faptul cii floarea-de-piatri nu se arrnonizeazii cu toate nuangele.

CE SE PLANTEAZK ALATURI? - ---- m-.

>
L-...-.

Floare-de-piam-cu flori mici

Culorile striilucitoare ale floriide-piatrii se arrnonizeazi de

la mijlocul lui mat va avea r5c5direa'in --'."-% 1distanfe de 15-20 c i . Pamentul compact trebuie ameliorat cu nisip $i compost. Udati din belsuo.
8

Gr;idin;irit iscusit 7 I

a tnflori rnai abundent

P t w igrip &&nuRe pgduchi de

frunze ptulpini sau pe

W n u t cu b u d pennerbibte.in parnant compact, argnos poate putrezi. fncorporafi T ' n sol nisip yi cornpost din belyug.

Semifsle i se pot culege uyor. PBstrafi-le lntr-un loc uscat, Tntunecos ~i rkoros.

tot an ul De la sfiiitul iui mai sem&-

. .-

s i redantare

,&pt&manidoze rnici de solutii nutritive. TQAMNA

kmre
e Onainte de prirnul ger de toarnrd replanwi cPteva flori tn ghivece, urmind a fi pe unei ferestre luminoase. Prim&vara urmMoareputefi lua de la, e a c&$vabutar[ ce b%ri foarte

,
.

,'

persind serninfele pe @mint sau 'Tntr-0 t-mzd& pMin (dma~tap jos). Presati pain sernintele, dar nu le acoperiti cu Wrn8nt. Germenii trebuie r&ri$i, lasfrnd tntre ei spafii de

devramp

I
-.-

I
I

Dad planta este atacata de tripsi, pe frunzele fragede apar Pete argintii, cauzate de insecte de circa 1 rnrn, care sug seva plantei ~i rZspAndesc diferite boli. Preventie: nu lasafi planta s& se uwce. In cas de infestare stropifi planta cu insecticide.

STRATURI DE FLORl $ 1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Mecon opsis

&

Florile parfuma te ale locurilor cu pen umbra'

& permeabil, acid

octombrie,

iunb

H 30-60 crn

!Seaax ul ssa~ouui !9 phqre ap pmqe mar3 ;x, auarad .(s!J&~ Eunlm) gr%eau-eqrey nes (suasa~oq~e e&ue.rp&)

'w> 0~ el apunx ala, ad Je! 'w> 09 ap eiuewp el aqeu~ q!~n!os !io$ueld.puepe !5 ale1 a~elueld ap !do16 ! i g d ~

'VqJnI nes aJeln3pe azuny ap lsodwo> n3 lnlos fie3 -alrawe '~nleas !ieu?~ - p ~ !: ~ud4 q d ap lpeopd

'!!ura! p d u y ad a n ( -a~o~ p!sasau d azung ap alazol !nJp a p <nSor!S n!mdmd cnJlseqleap aiaunu UJ ! r o ~ n3 (s!sualnedeu s.rsuodo3a~q) nSo~ maq!l ~nseur !9 auaq@ c ! ~ up r o ns ~ (~~~OJ!.&JU! s ! s d o u o x ~ a~salu! ) azuny ns uelaqp pseur nlduraxa ap 'aparq !pads e l s q -n!A-nn 1n!os n!'!!po~rod !JOU are -(eppuadxare3) ppuad pZ0801 !5 (uEle%2!lE~*! ! h 4 O J J O L U -seqp '!JEW POD are !S UI 1 ap ' me!~ueJnvIn!oS mapunqe .au!dp ~ o p u p p 8 eaur!ipu~a8u!1e <a!un! ui a~Sar alalu!uras anMdurj !SJ esu: me^) ip~sad pzoso~ '(mpEAIXS epm7) In!aparx :s!sdouosaur -O~U a Jm (!!uoplaps x srsdou 'p%un~ giep o a n nN our3 OP-0s a p nas !roqre qns ap aseorqurn - 0 3 ~p!~q!q ~ ) mlaq!] p s e u -!mas al!~n301UJ 'pSnq~e @uq ap al!!ieu!qurm ap pnlqe ap eaur!ipuj a%upe!I !npxur ~nu!iqoe-s 'alelnueduras pou areolgugurase 'auaq@% a~mwld a n s q d ~ u n apuaur s ad a ~ b ! na t y ~ ap j p u c ~ 'a~unqur .uorpuapopoJ ap alpndnr8 n3 ns maq!l p e w ns anur anoU !JOB are 'apquro~so-a!un! UJ -EWO a p q q !B a @ a ~ au!q v l r o s e as IS !npSgru eau ns uelaqp !npsaur !pgS!snrsu~ a1bro~uJ <gpuap!mo edolng ' ( X aq1.n-Y) e=>.eun a l p eun ~ e d e U ! uolqolne ( W ! J ~ U s!sdou IW alaql!~sv!S (x e my n a ~ ) -piem el ap ammeur ajalueld @ 1n1nza~ aJm %?A-nnseqp '!nu alreof way3naq '(!upp elnux!Jd luns ;x,nqse a p a d ~ -03JN. !auaJ!d ap P M I <xtue!saUnq n p u r ! ~ e~nur!rd ~) pov are 'a!un!-pw ul a ~ b ~ 'Jmp E J y -w 1 S ! snurnq uj l&oq 'l!qeaurrad -OUUI ' ~ p p u r ! u!p ~ reu!S!ro luns s!sdoumur n3 epeo!rad ieop ap eaur!Spu~a8une IS aqp alsa ( s ~ s!sdouo3a~) ~ ~ d arem !rou are " e q w p!os -e~!l\a%uo~ alreoj alsa r o ~ p n d s a ~ 301 m UJ am00 w m a q p p 3 q . q -alxeos m auaq elnmld IS <a!p!-a!un! UJ a l b ~ -p% '~I~OAU !JOB J a n ueuald" -opuj gleunu!ur alsads p s e a s ~ 'ur 2' 1 u r p n ? ap ~ !u!dp ~ o u n ~ J . T F A UJ !ieru!s c!imalde r o h '!be1 ! u ! ~ r o p p q u r ~ o'auaq j -@ aralm !S npnze-nr~seqp a p a d ns <peur!lob a n (e!y0j!~ -ruoJaq s!sdoump~) wpwed -m pop "9 v q 1 , p J q .~!XOI u!ind x a q ap ~nu!ium un ne S ! <p!n: 'l!qeaurrad p10s S ! e~qurnuad ~ a p !pads d a 3 m a3eoL -E!W u p u!noid (ysdoumaur) m q ! 3eur ~ ap !pads r o p m q u r mmpo!ep~

Meconopsis

Ii
>

Gridinirit iscusit i

-.

- .

nje 'pentru m i 3 n a t u l de la 'tnceputul iernii, sau prirnivan risaduri siniltoase, puternice

I I.

Nu cumparafi serninfe vech sau risaduri slabe, ce par bolnave.

Penumbra. Se dezvolti cel I Serninaji speciile pure la rnai bine i n locuri cu s f A ~ i t uiernii l i n t a v i de penumbra, urnede, la adipost serninare, apoi a~ezafi-le 7r1 de vant. sera. Vor incolji primivarak Sol psrmeabil, acidulat. Arnestecafi solul cu compost Pentru fortificarea tulpi@ de frunze aciculare sau turbl. in primii doi ani Irnpiedica* lntensificaji perrneabilitatea inflorirea prin ciupirea solului cu n i s i ~ .

Meconopsisare nevoie de temperaturi scazute b tncoltire, asffel semgnafi-l la Ynceputul iernii in mi de seminare. Apzati WLe tn sers r m . inainte de sosirea primului ger acoperifi cu vreascuri roze?tele da frunre ale soiurilw ~i speciilor sensibile.

Pe timp de secet6 udati regulat meconopsisul. in iulie plantM rbadurile repicate In locul definitiv. Thiaji tijele florilor trecute, pentru a fmpiedica maturarea seminjelor.

PWWVAM
Sem&nand repiare PrimZivara este p r i o d a ideal& planarii $ divizirii rEicf&inilor. Repicatih sera rbadurile de produae proprie (dreapta).

Solul prea umed ~i apa stagnant5 pot provoca putrezirea ridicinilor. Ridicinile nu vor putea alimenta planta cu api, p i q i l e verzi ale plantei de la suprafafa solului se vor ofili ~ivor ingalbeni. Distrugeji plantele contaminate. Arneliorafi solul inainte de replantare.
I

dP W M P SRL

FOP-@-1W

ISBN 978-963460924

dun3 v ap ~

J E uip O ~n ~uipc.13 . n

ap ~ u a ~ a ad veld
n
n

mm

d k

~ r.sdvg r~

PLANTARE 51 ~NGRIJIRE
Baptisia este harte aspectuoasa' timp de luni de zile datoriti florilor $p&tdor sale surprinzaWtoare.
ACCESORII: CI rgsaduri de baptisia in ghiveci Q cazrna CI U cornpost

. ,

Baptisia este o plant5 pereni longevivz. Pe IGtarii s5i bine ramificati infloresc in ciorchini indesaji flori-fluturq albastre, galbene sau albe. Sunt foarte interesante si p%tiile mgunte ale plantei. Toate speciile provin din America de Nord. Baptisia albastrii (Babrisia australis) crepe p h i la indyirnea de 90-1 50 cm, a v h d o circurnferinj5 de 90 cm. Frunzele trilobate sunt de culoare cenusiu-dbktmi. Florile violetalbktrui. de cel rnult 4 crn. sunt dispuse pe listari ajunghd chiar p3ng la Pndjirnea de 40 cm. Din ele se f o r m e d o%t%le surprindtoare, cenusiu-inchis, de cel rnult 5 cm. Baptisia pitoreasd (~aptisia tincroria) este.specia cea mai ..

vara. mai tul rlidkinii.

de 1M Sapat1 adend $i m i

plantam primao groa* cu a v a lati4 d d t balo-

PuWi In groapi a L prelucWo &&1! A B n @ i sulul compact$ UI nfsirp.

2 compost

Baptisia albii (Baptisia leucantha) poate dep4i indy a de 180 crn. Se rernard prln frunze ovale de un albastru sclipitor. Florile albe sau purpuriu-pal, de cel rnult 3 cm, sunt dispuse in ciorchini compacji cu lungirnea de 20-60 cm.

Baptisia albastri hrmaza' d dense

UNDE SE PLANTEAZ~~?
Baptisia se ingrijeste ugor si se davolti frurnos in locuri insorite, in mai toate solurile. In straturile mari sau de bordurg planta pereni, inaltii cu crestere viauroas5 arati deo" sebit. Plantayi irnprejurul ei perene rnai scunde. Put+ s-o plants$ h Z n p zidalrilor, ca arbust solitar. Aici se vdorifid excelent florile si frunzele verzi-albktmi surprinzr----De-a lungul gardurilor o priveli~te frumoasi si protejea si contra privirilor indiscrete.

60-90 cm gi circurnferinp de 30 crn. Dispune de frunze invers-ovate. Inflorescen~ele in form5 de ciorchini au multe flori, de cel rnult 2 cm, galbene sau de culoarea untului.

xin frunz.de variind de la albhtrui la verde-cenusiu. Acestea pot constitui un hndal frurnos pentru plantele perene mai putin inalte si, de asernenea, pentru florile viratice. Baptisia albast15 se potrivqte excelent cu perenele scunde cu flori galbene, de exernplu cu romhija pitoreasd (Anthern~~ tincroria) sau cu lipsciinoaiele cu flori rnari (Coreopsis grandi" ra).
3rna~sre n irnnwcie

a*

nirn-

'
I

tisiei vitoresti produc un efect cromatic puternic. Acesteia i se potrivesc bine platicodonul ~ ~ l a r ~ c og dA on d ~ o r u s ) ,mu$cata-dracului (Scabiosa caucasica), clopojeii (Campanula glomerara ,,Joan Elliott") gi pelinul alb (Artemisia absinrhium ,Lambrook Silvern).
1

Planwi baptisia la addncimea la care fusese In ghiveci. Umpleji groapa cu Mmant, presali pamantul din jurul ridacinii.

due in schimb o irnpresie aeri& florile roz sau rosii, ca de exernplu wada-~oricelului (Achilles millefolium x) sau soiurile rosii ale mentei decorative (Monarda x). Florile violet-albbtrui si frunzele cenqiu-argintiu ale bap-

Baptisia se distinge nu numai prin florile sale aspectuoase, dar

Variand bicolorri

Uda$ binc, ,-ntru ca rL na sa intre In contact direct cu pZim8ntul. Pe timp de seceta udaji

--,. -

I n zonele vantoase sprijinip planta. Tnfigeli alaturi de ea un bat de barnbus, gi legaji-o de acesta cu rafie.

Bap tisia

Grsdinirit iscusit

iPrimsvara MU toamna amparag baptisia cu frunze anatoase, tn ghiveci.

rlara. S e dezvolti optim tn b h i a soarelui. S e dezvolt&$1 In penumbra, @ T ni produce mai putine flori.

r Nu curnpirati plante
blnave MU batrane, cu ddkinife iqind din ghiveci, Qoarece sunt greu de
a Sol cu bun& permeabilitate. Ameliorali solul compact cu

un &us

de nkip.

@Wars, planta peren5 mifidndu-se puternic formeaz5 un gard viu scund, tncadrati cu baptisia banca sau alte locuri de relaxare dln grading. a Rldecina baptisiei fixeazil azotul, din acest motiv nu I-IBGBS&~~ feairiare.

#IIl I ~4 ~ngrljlre tot anul

PRIMXVARA
Divkmgiplantare
TOAMMA ~ M P U R I U

Setmihare planare

~nmultire prin divizare: dezslefui$ cu gmirghel seminple, gmpati plantele bZtrane ~i pentru a le uyra germinarea taiafi-le cu a@tul in mai multe (ios). Semana$-le T n rbdni@ parti. Replantat1 imediat ~i mengnqi-lesolul reavin. paale astfel obfinute. Plantati Iarna pastrati rasadurilein pfantelenoi de Fndat3 ce ~ l u l rkadnip. Tosmna timpvriu deviw practlcabil. ele pot fi transplantatein exterior. VARA
M a ?

Baptisia Tnftore$e mai abundent dad este udati. Culegefi-i seminteledupii ce p&st&i le s-au Innegrit. Pastrag-le T n pungi de brtie intr-un loc mat.

--

Pe vreme excesiv de umedg baptisia poate fi atacaa de peronospora. Dosul frunzelor este acoperit de pate aseminatpare pudrei albe. !ndep&rta$i frunzele v W -ate, pentru a tmpiedica ispdndirea bolii.

Viie$ca este o pfanta' awperitoare de sol cu dezvoftare vi'oasa' pi inflorireabundenk

in formi de rozete, din centrul drora se ind5i grajioasele panicule. Planta are lujeri cu rozete Vinejica este o floare sdbatid de fiunze, ulterior lujerii dezraistenti, formiind un covor volhnd ridkini. Lungimea ve eta1 compact in timp scurt. lujerilor atinge 10-30 cm. knfloregte din apriIie pans in In unitifile horticole, pe iunie, florile ddtuiesc inflolhngii speciile pure se fi rescenje lungi de max. 15 cm. giisite ,si csteva soiuri foarte fruMiiruntele flori labiate sunt moase. Soiul Aha" cu frunze situate etajat pe tulpinii gi atrag rogii are flori albe, iar ,Rosea7' numeroase insecte. In general flori roz. Majoritatea soiurilor vinejica este albastri, dar pot fi au flori de doui nuanje gi intdnite gi soiuri roz sau albe. In privinp crqterii, vine~ica diferi prin culoarea frunzelor. este o planG acoperitoare de sol Cele mai cunoscute soiuri sunt vqnic verde, cu frunze aciculare ,,Atropurpurea" (sau ,PurpureaX) . * cu frunze maronii, gi ,,Burgundy Glow" cu frunzig pestri~ albrogu. Frunzele soiului ,,Variegatan au Pete alb-gdbui. Au un aspect exotic frunzele cu Pete rqii, galbene sau veni ale soiului ,,Multicolorm(sau ,Rainbown). ,,Catlin's Giantn se deosebqte prin frunzele la i'nceput rogii, devenind apoi veni, prin dimensiunile deosebit de mari ale acestora si prin dezvoltarea puternid a plantei.

I
Periodti de plantars: primavara. Af6nafi solul, Tnlaturafi buruienile. Amestecei solul cu comport $ putin ingr&@rnlnt.

Nivelati stratul cu grebla ~i sapati gropi la distanfe de 1525 cm. Plantafi vinefica T n grupuri m i mari.

Culon' puternice in strat miYt

f n straturile de ffigi drumuri sau I h @ terasi, vinepca acoped frumos colfurile ascufite gi bordurile. Prefed sold umed de la malul hcului, astfel ofed privelige minunat5 sub copaci sau arbwti.
f nl ~k i de flori gi ciubere sunt fermedtoare in special soiurile cu frunze pestrise.

4 4

Form& fmpreuni cu aceasta un frumos covor vegetal, sub arbori sau arbqti, celelalte acoperitoare de sol cu Pnflorire simultank tiarella f l i d a cordifofiaa)cu frunze cordiforme sau waldsteinia (Walaheinia

geoides).

UNDE SE PLAN TEA^?

Plantaji vinejica intotdeauna in grupuri, in locuri cu penumbd gi cu sol slab umed. fn straturile de penumbG plantaji vine~ica in prim plan. Evitafi plantarea acesteia in vecinitatea plantelor slabe, deoarece vinejica le poate sufoca. Ca plant5 acoperitoare de sol, se davolri ideal in fap plantelor lemnoase sau sub acestea.

301m ,,~tropurpurea"

Vinepca, cu ajutorul Iktarilor de la suprafap solului, formeazli covor floral indesat, de aceea plantele asociate trebuie plantate concomitent cu aceasta. Plante ce lnnoresc prim% vara - de exernplu lalelele sau narcisele - se asorteaii cu florile albastre ale vine+%.

PSnZi ce plantete f o r r n d c o w cornpab, mulci$iglul h jurul acestora cu compost mu

foarte simplu, primavara

sau toamna, prin tiierea ~i plantarea rozetelor de pe

CARTE!

GRUPA7

92

LUMINA 51 SOL
CumpSraG primkara risaduri indesate, verde-aprins, i n ghiveci. Tnainte de plantare divizafi plantele dese. Nu cumpirati risaduri cu frunze pitate, ingilbenite, sau plante cu radicini putre&. Soare sau penumbra. k dezvolti bine i n locuri semiumbroase. Expusi la soare necesiti sol umed. Frunzele colorate ale soiurilor cu frunzig pestrif pot deveni verzi. Pentru evitarea fenomenului, inliturafi toate rozetele de frunze verzi. Se dezvolti viguros, inibugind cu u ~ u r i n fplantele i wcine.

Sol umed, lutos. Prefer4 solul cu humus, bogat i n substanfe nlltriti\la

PRIMAVARA
PIantare $i fertilizare
Primavara este perioada optima plantirii. Asternefi compost $iTrigragamint organic complex In jurul plantelor inradicinate. Adunafi cu grebla frunzele cizute. Frunzi~ul cizut, daci este umed devine compact, iar vinefica s e sufoci gi putreze~te sub acesta.

VARA Udate 2i tundere 'in timp de seceti udafi plantele la 7-10 zile. Suprafefele mai mari cultivate cu vinefica se pot tunde cu mcyina de tuns iarba fixati la inilfirne superioari (dreapta). 'in straturi mai mici tiiafi florile ofilite

'in sol umed, imperrneabil, de rea calitate vinefica poate f i atacata de putregaiul rSdacinilor gi coletului, datoriti ciruia plantele se vor usca. Preventiv, plantali vinefica 'in locuri aerisite ~i divizafi radacinile la trei ani.

Q IMP ABllMP SRL

Ffori ca portefanul
I

--

Culorile pastelate ale anemonelor de toamnii i M u r n u s e colfu'ile ~ ~ umbroase ale @din3 tomnatice.

ACCESORll O rasaduri de anemone de toarnna Cl fun, , , post P Tngra~amantorganic

- -

PLANTARE $1 TNGRlJlRE -

VARIETATI
Anemonele de toamna &i deschid tlrziu florile albe sau trandafirii, cu petale involte sau semiinvolte, cu anterele dese de culoare galbena. Atentie: toate speciile sunt ugor otriivitoare, continand substante ce irita pielea. Anemonele chin-ti (Anemone hupehensis) au inal~ime de 80 cm. Soiul ..PraecoxV este roz-purputi ,,September Charme" are flori foarte mari, de un roz-pastel, pe ciind ,,SplendensS strducegte in culori vii de rozpurpuriu. Anemone tomentosa este varietatea cea rnai raistentii la ger. Floarea anemonei ,,Robustissima" este de culoare roz-deschis, iniigimea plantei nu d e p 4 q t e 100 cm, ,,Superban trandafirie nu cregte d e d t ping la 80 cm, dar produce flori din abundenti: Hibrizii japonezi anemone necesitii pr timpul iernii. , , ~ o n o r i n e ' Jobert" cu flori albe se Inalga

b-a

,,.
potrlvitii de plantare: primavara sau toamna. flfdnati profund solul, irvdWrta$i pietrete )i buruienile,

r l

1M&

2 weme#

pe strat din bebug c o m m $ihgr&aminte organice, amertedndu-le bine h pamant.

. .

pins la 120 cm, ,,Konigin Charlotte" are flori roz-aprins, semiinvolte, gi o inidlime de 90 cm. ,Prim Heinrich" de numai 60 cm, ne d e l e c t e a ~ cu flori semiinvolte roz-profund, in timp ce -. ,,Rosenschale" h a l t de 80 cm are petale cu marginile exterioare rosu-trandafiriu, petalele interioare fiind a m plet roz.
~

Anemone japonae plantate Ihga' gard

UNDE SE P L A N T E ~ ?
~

I
Anemone tomentosa

Anemonele de toamnl ies c e .l mai bine in valoare d a d sunt plantate in grup. f n straturiie de flori perene, datoriti infloririi lor tlrzii, anemonele completeaz5 in mod fericit peisajul. La marginea terenurilor cu arbori, dar mai ales a v h d drept fundal arbugti de tonalitspi inchise, aceste flori strZlucesc ptin culorile lor vii crehnd un ansamblu floral de efect. fn granile cu pgdure, in umbra arborilor gi arbugrilor, florile anemonelor de dau impresia unor adevarate Pete incandescente.

Culorile pure ~i frumoase ale anemonelor de toamnH aratP minunat d k u r i de multe alte ulante cu inflorire tomnatid. fn straturile perene i se potrivqte stelita ((Aster novaeangliae). Pentru a realiza efecte cromatice fine dar strducitoare, alegeti ca anemone de toarnna soi;l'alb ,,Bonningdale White", iar pentru un montaj vesel soiul cu flori albastre ,,Sailor Boy". Anemona de toarnnz alba ne oferii un spectacol cromatic de efect gi asociati cu soiurile rogii-purpurii, spre exemplu ch , , ~ o i a~ubjr". l I se potrivqte bine gi rnai putin cunoscuta Chelone obliqua. 0 plant5 a n d 5 asociatii de contrast poate fi gi salvia albastr2 (Salvia hrinacea), precum si verbena violet5 (Verbena bonariensis). m

L a marginea zonelor cu arbori tufe anemonele de toarnnii wmbinate cu plante anuale, ca de exemplu cu omag Spi$i a groa@ mai mare (Aconirum carmichaelii) GQ . decht balotul de radacini. flori albastre, cu Cimi"'i,.. Extragefi cu grija anemona de sim~lex cu flori albe sau cu :v;! toamna din ghiveci. feriga, pot oferi o imagine insolid.

*4

h groa~8, avand grija ca partea supe rioafi a balotului de radacini fie la niwlul solului. Presafi @&ntul5i udari-l temeinic.

4 Plasati PI-

Toarnna hrnulfifl planta prin buta~i de radacinil. Extragei radacinile, din care tiiiafi bucafi groase, cu lungirnea de 10 crn. Plantafi buta~ii - orientafi cu extrernitatea rnai groasa in sus - in ghivece cu parnlnt reavan nisipos. Acoperifi ghivecele cu o folie ~i tinefile in &sadni@ pans ciind se vor forma mile rildacini.
d =HonorheJoben"

CARTEA

Anemone de toamna'

GRUPA7

93

6, ,
1(

.,

b A

APROVIZIONARE
Cumprimhmra sau toamna ribdun' vi~uroase?n ghivece rnari. AIegeTi plante cu frunz$ ~n$itos,
0 Nu C~J&~W$P plane c u f r u m ofiltte, pafide mu mgse de daunitori.

o W M A n e m e l o r le priegee pimumbra. k dezvolta $ la umb4 dar nu linfloresc abundttnt,

Sol d h e t Pentru amsliorarea solului Oncorporati Y n el compost sau gunoi de grajd.

S e Pnrnultesc u p prin divizarea tulpinllor. Prirnivara taiafi o bucati din partea exterioari a rizornului. Plantali-o Tntr-un loc cu penumbra. Planta are nevoie de 1-2 en! p%nl d n d tncepe sll fnfloreaxi ~i s i prolifereze.

-. tot anul Lam B ~ nprmre -..

I I

Este perioada adecvat2 plantlrii risadurilor curnptirate. imprejurul tltfelor deja existente introduce$ T n sol compost $i 5ngrl@m%ntcomplex. Divizati rizornii plantelor

TOAMNA Plantare yi proZe@e Perioadi potriviti planGrii. Inainte de gerurile iernii, scurtati la o palrni plantele trecute, apoi acoperbi solul cu compost $i frunzi~. ?n zonele cu climat aspru acoperili-l $i cu uengi de brad.

I I
.lernatazii cauzeazi Pete galbene sau brune, rnai tarziu deseori negre, bine rnarcate pe nervurile frunzei. In cele din urmi frunzele pier. Distrugeti plantele vitimate. Pe terenul infestat vrerne de mai mulfi ani nu cultivaji plante sensibile.

fnariiire

Inbiioadele de seceti persistenta udati sistematic anemonele. Mulciti solul pentru a-fi pistra urniditatea. Soiurile mai Tnalte s e vor sprijini de tutori (dreapta).

STRATURI DE FLORl $1 PLAMTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

Lampioane de culori vii in griidina tomna ticii

lumid natural&
; . u ~ b i l ,
45-60 crn

cu

Se paate Tinmu19 p i n seminte incepAnd din martie. Umplei tava de plantare cu amestec u m d de p3m5nt fara turlsa.

Semanafl cbudoui-trei seminfe In fiecare compartiment, apisafi fin solul ~i lira$ tava neacoperita.

(P&pd@~*aa plant2 ~> d Mshim pent* mad& ei, M h tegimile n o m e care aringe d m a t d + e a de p i m a nu m uh a . Seam ewmscum do& 4- 20-30 em gi porn fi lilt ~ & ~ C e a & p o p u - qo~gifnciuk. W ~ e & ~ ~ e s r c PB@s at%ehm$w.
h&cii
~eata.la mrietate,

UNDE SE PUU

idkehgi,
& u $

mal m i d gi mai Egis& un mi ,Zwerg"

A d plan& ce se kid foarte viguros ttu:buie planmtg In locuri spflomz Cr* f m o s h rrbo^*zifi, de ~ p i Pnu h p garddo; vii, a gm&iior mici de arbori sau a r b * . fn-psehecoman& pkntldril In d&r, penau a-i asp adel r&pkuhea

h u h wawJmntsle.

m x, k m d A s m no ? splinup (3ohdago beckia. Fib& se irnpune k m m o d -St fn ampazifli h cam faddd sr: ampuae din
('ter

Mg*

hctele piip&kd&fn fafa tau sub err- atbodat cu fnuzzig a u t d g$b.en, r o p sau
p a n d i u precum mrgenul

45-60 cm in sol fertil gi bine afanat. Udati abundent.

CARTEA

GRUPA 7

94

Grgdlnikit .iscu . --r g,~.;,,;~

8

4 .

I .

.-,,, &

r-.-

*-.

T-

*;fi

Ipalau) la ghiveci. fnainte plantwe, data rldlcinile i t Tndesate sau Indlcite, firafi-1% , .-, d m
', t p .
'

e doar d a d st2 O nu m t

sau primlvara tundefi-i .. rldlcinile, pentru ca planta* nu se rlspandeascl prea tam.

, , . 4 t

.,,,A,

k%

* Sol permeabil, bogat ih:

aubstanfe nutritive. P r e f d ~ o l ucalcaros. l

I
J

C * L,<)I . * L ~ A z ~ ~ I

0 Nu cumpZirafi plante ofilite

a u cu frunze tngalbenite.

Taiafi ramurile cu capsule pentru uscat doar d n d au r deja culoarea lor definitivl.

Ingrijire tot an ul
* w m # h ~ ~
Prinkkrara We prioada optim i plaNrii, h czrzul tufelor v&rstnice- a di\tiz&riir&&%cinilor. Planta poate fi I n m l f i $ prin semi-. Sdna$i-Ee direct in gradinti sau m@@i r W u r iT n prealabil h a s & .

Udar
Manta t&%4&& =eta mai m r & Ins1sdemita mai h i m pmkicc rw6 mai bogate d a d are a@ sufkienu. Frunzele Ongllbenite, cu Pete ~i dezvoltarea slaba a plantei sunt semnele contaminlrii cu virusul mozaic al castravefilor. Viroza este transmisa de paduchii de frunzl sau alte insecte sugltoare. Combaterea bolii este imposibill. Distrugefi plantele contaminate.

,
,

TQrnNA

usam

Pentru uscare Giafi tijek dear a n d lampioamrle s-au fonnat pi au culmre strllucitoare. Pentru uscamMepartati frunzele qi aarnafi firele mu punqi-le O n vazi, Ontr-un loc cald fdnga).

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Miciuca-cioban ului
Flori sfice aseminitoare scaiului

1
septembrie

. -

--

'~nlos !$esel'!nlrrltr
WJ3 Ob a l p ap ~ U W ! P el p~oaaueld n:, ! d o ~ 6 !$a:,ej

a
T

.!~.ew qa~$s!d !lal!ua!nJnq @emj -plul 'w:, w ap eawpugpe e l guw Inlos !$eup~e !$ !iedp~ .e~en -PU!~ :u~ueld ap epco!r;ld

.(ea~ndmd emeu!rpg) eaeu!tpa nes ~oS!@unq '(~aqn.8 sn y W J u g ) sn~uenuar, tf 1e urn3 <zo a~e p m qmld ap pnl -gp gmnqd a u p u r ! o p a j o -(nep!uad s!sdoa~o3) s!sdo -axor, B ! (x urn3seqrah) mpeu -&""I '(EP!~/?? ~."13aqPnx) !uaq@%!!(n~ ' ( ~ u ! p p -uadryy myy!rpv) !n~nlapol-ep y~nlge sorung 9 . e .pl ~ -mqp !npueqo!3-mnpeur ap !Jnqp areol!:,nps FW e a q d JOA auaqp8 a e ~ o s a e q d .mp3e.1d -1aio-n~lseqp mpajs alm anurp p p u l !ew ea:, a ~ s a aluasa~ow! a s - n p u p h w 1 !9 ur 2-5'1 ap e a u r ! j ~ q.a!nqp .lnlarls souxng pa3a1duro:, !!~saSns enalp :,~ajo l!l (sua~!mduras UOI~!JJOJ~ -!~Bui ! / ~ap ~~ ) o4n B ! aseo!jua~a~dau ap p p u t eu!dp~ ad 'l@ypu~ aleoln:, ale (snpydaoratlyds a m o j alsa UanIgscq:,l!aA" sdou!yx~) pl~o8osso~ I ~ J O ! ~ % A O '(~3~au.n p3n~q) a~mld !a~sme eammld q ln!os -!:,n~qps a ~ e o d as .:,!u~a~nd q o ~ z a as p !6 pgn!,d n~duraxa ap m <ela:,as mmld 3!leq~s13adse n3 al!uyp s!~u~-nr~seq '!nu @ pop a m p paja~d a:, aseoqJa! alaaeId -(meln3!md i ~ n 1 ~ ? m1~d \r 3s 13 -513 U ! 'qnJajo1nle pu!!~~ .apq -old 'W 9.1 el ~u-gd alb~:,a m an~g" I~!OS nes 'sua~u! ~pydosM3)!a!DJ!W-EaJEOv -ma~das ul ~ q a!p! d u!p a ~ b aqoI3 ~ -OUUI !S ppui!uras a ~ a d alsa s -naseqIe a!rajs !JOU aseoJaur IS (a/!qou um/auraeurr?y3) -1msn nes -nu n:, 'ur 1-1 ap 1pu3 ',,anlg ~ W O lalahur J '(smsnqor ruluad a 1 e p aJy E A I O I ~esdq w ap eaurgpuj upd 's!tp le[m~ap uaja eane en nu q e -u~-n~~~ pop e qale p (OJJ!J sdss ~ o j d e ln!os ~ " lepueuro:,ar snmma~g) snmuraJa OJJ!J sdou.yx~) anseqp !mo~f alsa m&ne-a!1n! u j a l b ~ o g u l n3 p u o s e a s mpajs a ~ ~ s e q p -~JJ !JOB w u a d y e n s u l ~~!JOU p n ~ u a m a~e!:,ose e -!~I~IEJIS n3 mpueqo!3-esngg.q (sn3!1aumqs d o u ! ~e )m 4 snan!~'' a q p !IOU ru e~uepen -~ueq mpmqop-mnpg,q iola~w~ ap d aqp apold p ~ueu!wop 1ru1ua3 !tu!lsuor, q!qmJeuTaJ a l q '!ru~qqp-!~% .p!w !u!ds n:, a,eu!ur~al 'np -u!Se soluaurol Insop '!nuall ! 9 !nqp-!fi aJluE ~ ! n n mpajs , ~olpou eareoTn3 .pnleu ui !S -!JB a l y ne 'alel:,as :,qpe .FVIBs!liu r6 ! V P ! J _s ~ d r n E~ P W W I c l ~uns apzurug -almg!um a l b ~ p as um ~ sea3~ .!pads !an xel ' a l p ! !u!dpl roun p y q ~ mns a l a l u m s a ~ o ~ u ~
UE alenl!s

CARTEA

GRUPA 7

96

Gridioirit iscusit

T R I I fI I R I

Cum@rM primiwra plante tinere, cu frunziwl wrdevioi, fare rZfdBcina pivotante,

m Soare. Se & d Y g bine In locuri calde sau fiehin$i, chiar si uxate.

Se hmultepte Pmpr@tilndu-

gi semintele. ?nde@rt@inaile
plante pentru a 'lmpiedica rispendirea nedoriti. k pwteazis pentruflori uscak. hainte ca florile s l se deschidl, ti%ia@-le ~i atarnafile cu capul 'In jas tn loc umbros $i aerisit.

Nu cumPgm# plante cu frunze pZState sau ?~rt@ite, atacate de d&unetari.

m Sal penneabil. Prefer&solul pennmbil, slab uxat si ealcaros.

PRIMAVARA
Hantare $i fnmulfire
Primivara este perioada idea l i plantirii. Exemplarele inridacinate se intinerex la cinci-~ase ani prin taierea de butagi laterali de pe r3dScin3. Nu rinifi radacina pivotanta!

iulie. ~ u p incolfire a ririti al doilea an.

TOAMNA

'
L

hgrijire
hdepartaji noile plantufe fncolfite din seminfele xuturate de pe plant$. Tundeti ~lanta.
L .

'

! : VARn =re

?nsol compact mkiuca-

@m a n a r e

Udafi planta doar pe timp de secetri tndelungati. Dupi ofilireindepartafi frunzele inferioare (dreapta). ArgciJi plantele slabe. Tiiaji regulat fiorile ofilite. Semanarea seminfelor se face intre mai-

frunzelor se formeaza un frunzele se ofilex. Indepartati plantele contaminate, aflnafi adanc solul gi ad8u-

Q RIlP AEilMP SRL

I 1

Gra'dinirit iscusit

,.

$emin@ proaspete sau plante tinere, hd netnflorite, de cel w i n 10-15 cm. a Nu cumpirafl plante mari ~i h floare. deoarece formeaza rildkini piwoante, ?figmun~nd mplaritarea gi dezvakarea noilor rWcini.

.m;/trrsu*ari
OnflorqM eel mai bine la soam derr s u p r t i l #i penumbra de dupii-amiaza.

;m

a kl cu I x u d peirmsabilitate. Solul compact, *or sau nisipos t~ebuie ameliorat prin adaos de compost.

a Daca dorifi un buchet de flori usate, Giafi capsulele seminale dupa ce acestea s-au dezvoltat complet. Uxafi-le agagndu-le cu florile T n jos. Planta s e autoreproduce. Rarili rasadurile, pentru a avea plante viguroase ~i sanhtoase.

.--= . . -

'or
4 7

PRIMAVAC

8 . Daca o semanafi e~alonat,

C'

-r

b,

I-

'. I

Seminare si plantare Pentru o inflorire timpurie, seminafi chica-voiniculuiT n casi. Dupa ultimul inghef replantafi-o in grading. De la mijlocul lui martie se poate Insimanta $i tn camp (dispersata sau i n grup).

va Tnflori mult timp. In perioada Tnfloririi administrati-i solufii nutritive (stanga, jos).
VARA

.
.*

Curafire
hdepirtafi sisternatic florile ofilite pentru ca planta s i infloreasci i n continuare.
TOAMNA Culegere Dupa ce nu mai tnflorege, dar cel tarziu dupi primul ger, adunafi plantele 5i 3unefi-le tn compost.

Este rezistenti la cele mai rnulte boli $i cei mai mulfi daunitori. Ins3 plantele tinere sunt consumate cu placere de rnelcii f i r i cochilie, mai ales pe solul reavan $i aflat la umbri. Punefi melcilor o capcani de bere.

1
O IMP AWIMP SRL

ROP-02-10448

ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

Plan ta decorativi a gra tioaselor grridini

I

u
P md
pr&ratH a ,,

,,

da flu

Plan ta terenurilor urnede I

I

Florile richitan ului atrag fluturii fi albinele.

Ritchitanul are frunze asemins-

--

keleagurile noastre. Inflorescengele speciei Lvthnun salimria, de forma unor spice, ating lungirnea de 25 cm si infloresc din iulie pln9 in august. In magazine se comercidizeaz5 urmiitoarele soiuri: ,,Robertn (rogu-carmin-intens, i: 60-80 cm), ,,Feuerkerzem (rozintens, i: 1,2- 1,4 m), ,,Raketen (rogu-inchis, i: 80 cm), ,,Stichflammen (rogu-intens, i: 1,2 m) pi ,,Zigeunerblut" (rogu-inchis, i: 1,2 m). Specia Lytlirum virptum se intllnqte mai rar. Are formi mai gratioasz d e d t Lythum salicaria, florile de nuange rogii infloresc din iunie pin5 in august. Ambele specii prefers solul umed. Anumite soiuri, ca de exemplu ,,Rose Queen" (roz, i: 60 cm), ,,The Rocket" (rozintens, i: 80 cm), ,,Rosy Gem" (roz, i: 60 cm) pot fi cumparate in magazine de horticulturi.

I
NZturi de nepeta

UNDE SE P L A N T E ~ ?

Ritchitanul crqte in sol umed gi reavin, astfel poate fi plantat in acele col~uri ale gradinii in care alte plante nu ar supraviepi. Pe malul plrlurilor gi a1 lacurilor, respectiv pe terenuri mliigtinoase este nespus de frumos, iar florile de culori intense invioreazri benzile florale de pe malul apelor. fn straturi de flori se dmvolt5 optim daci are asiguratz umiditatea necesara. ~ o c u l corespunzritor plantzrii este solul umed, semiumbros. fn griidini naturale, in condirii iptime, re r&p&dqte forte repede irnpragtiindu-gi semingele.

Pe mmal lacului al;ituri de ierburi ornamentale

CE SE PLANTEAZA ALATURI?
Cu rarnurile sale erecte gi florile atriigitoare ocupi un loc aparte printre celelalte plante iubitoare he sol umed.

I&aim&W

Pe malul apelor este planta asociatH a sthjenelului siberian (Iris sibirica), a brunerei (Brunnera macrophylla), ligulariei cu flori galbene (specii de Ligularia), lisimachia alba (Lysimachia dethroides), cre*&a cu flori albe (Filipendula ulmaria) sau inalta iarbi albastra (Molinia caerulea ssp. arundinacea ,,Transparent"). fn straturi de flori se asorreaza cu florile de diferite nuanje, precum alb, galben, portocaliu, rogu, violet, maro sau cu cele bicolore ale crinului galben (Hemerocallis),cu tradescantia albii, roz, rosie sau albastrii (Tradescanria andersocu flori niana), cu cre~igoara (Alchemilla molealben-verzui " lis) sau cu crinii de toamna 6pecii Hosra) albi sau viole~i. fn p2gile mai umede ale griidinilor naturale riIchitanu1

poate fi plantat alaturi de s h jenelul de bald (Irispseudacorus), de bulbuc (Trolliuseuropaeus), de rotorele albe (Achilles prarmica), dcule$ (Polygonurn bistorta)sau lisimachia

(Lysimachia n umm ularia).

Rachitanul se poate inmul$ prin divizarea rhdticinii, dar prin aceasta metods poate fi opriti ~i rispendirea plantei. Primavara sau tomna scoateti plantele din rgd8cinZ. Cu ajutorul cazmalei t8iati radlcina In mai rnulte pBrfi saw taiafi poqiunile mai rnici de pe margine. Plantafi una d t e una

Rzchitan ,,Rose Queen"

Gridinirit iscusit

Cump%ra# primavara sau toamna, la ghiwci, rasaduri indesate, cu frunze s8nAtoase.l

cuRlpHrefi plante cu frunze tngalbenite sau plante ale clror rldacini ies din ghiveci.

Soare sau penumbr5. S e dezvolta bine i n locuri semiumbroase i n timpul dupb amiezii. So1 umed, bogat i n substanfe nutritive. Aceasta plantl nu prea pretenfioad s e dezvolta si in sol compact sau periodic umed.

Pentru a plstra caracteristicile soiului, Inmubirea se face prin divizarea tufei In perioada de repaus, iar i n aprilie-mai prin butasire. a Culoarea exemplarelor crexute din seminp variad intre roz ~i rcqu.

Uocrorulplan telor

PRIMAVARA
Plantam gi ?nmu@im
Plantati r8sadurile de ?ndatS ce solul &vine cultivabil. Pentru mmultire scoatqi plantele din plirnant, divizafi radkina $5 replantali plantele imediat. Pentru but@ire taia@'ln mi butasi cu 4 6 frunze, drs I n

lungime, ~i plantafi-i T n pa& rece. Pentru I n d d n f a r e p u q i semintele I n g h M $i acoperbi-le cu piimgnt mixt far5 turba. C r e w i rZsadurile la temperatura de 15 "C ~i pastrafi solul umed.
VARA

--

nachitanul este atacat de micoza Septoria lactucae. P e frunze apar Pete marunte, maro-dexhis, pe margini i apar deseori Pete r o ~ isau violete, care apoi se uxa ~i crapii. In caz de contaminare mai grava frunzele se usca. lndepartaji$i distrugeJi plqile contaminate.

21

STRATURI DE FLORI SI i 7 -. PlANTE D EB O R D U ~

I-

*';

5 , -

GRUPA 7

CARTEA

GRUPA 7

99

Gridingrit iscusit

Cumparafi primavara sau la inceputul toamnei plante tinere, indesate, cu frunze verde-intea Nu cummrati plante bitrdne cu raidgcinile ie~ite din ghiveci prin orificiile de scurgere a apei, deoaracss m se p r i d intot&sw.

Soare sau penumbra pentru toate speciile. Specia Alchemilla molliscrefle ~iin penumbra. S o 1 usor reavsn. Alchemilla 'mollis prefer$ solul argilos, cu humus, bogat in substante nutfitive, insa celelalte specii se dezvolti mai bine in sol calcaros, &ac h ,%&$&an@ nu&ritiw,

Florile parfumate, fine ale crefi~oarei se preteaza pentru flori taiate, folosindu-se in arta buchetieri.

C ;-I7

~ngrijire tot an ur
rOAMNA

In condifii favorabile cretisoara se inmultege impr4tiindu3i seminfele.

Divizarea r5&cinilor si plantare

Pentru inmullire xoatefi exemplarele batrlne, divizatile cu un cutit $i replantali-le. Plantele inrsdacinatetrebuie tunse radical, stirnuland astfel formarea lastarilor. RBsadurile cumparate se planteazi de indata ce solul devine practicabil.

Plantare si dlv~z radkinilor

Toamna este de asemenea perioada optima plantirii. Tundeli sau divizati plantele extinse. inainte de sosirea iernii tiiati frunzele si imprastiaji in jurul speciei Alchemilla mollis compost sau gunoi de graid matur.

VaRA

fngrijire
Udati regulat. Tundeti planta dupa Inflorire (dreapta), astfel toamna va inflori din nou.

vreme foarte umeda crefisoara poate f i atacati de fainare. Frunzele sunt invelite de praf alb asemanator pudrei. lndepartafi frunzele contaminate si rariti plantele. Menfineti solul mai uscat pentru a preveni raspdndirea bolii.

ISBN 9

8 1

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

16: - 4

fdnii de flori mitisoase

iulie-octombrie
, inflorire

I
1

se preteaza ca floare t i i a t i

CARTEA

GRUPA 7

100

Gridinsit iscusit

1 CumNrafi la sfargitwl~~ni*r ~rninfe proaspete sau prirnivara risaduri robust$.

Nu cum@rafi ptante U I pete de rugina, prea mari, subfiri, neramificate sau deja "3florite.

Soars, plin. Suporta bine caldura mare, se dezvolti optim numai i n locurile hsor;pt?du 501 c u bung permeabilitate ji cu humus. In snluri cu prea .multe substatrpa rrurrMva dezvolti ~ 1 ~TWZQ, % dar Nitwfki.

I se poate prelungi hrflorirea, dacl din aprilie pan3 la mijlocul lui mai o seminati egalonat T n grading.

Ciupind varful rasadurilor, vefi obfine o planta frurnos rarnificata.

1
i

PRIMAVARA SemaWnare La mijlocul lui martie seminafi serninfele in cad, in ghivece sau in risadnifi. Din rnai plantafi risadurile in gradina la distanfe de 40-60cm. Din aprilie putefi planta nalbele in locurile lor definitive. Dupi gerrninare rarifi-le.

VARA Tiiafi cu regularitate rarnurile uscate, astfel planta va inflori i n continuare (stanga, jos). Pe vreme de seceti udafi terneinic. Dac5 e nevoie, sprijinifi plantele tnalte de tutori.

. -

TOAMNA Culegere $i scoatere Din septembrie strangeli serninfele pentru indmdnfarea din prirnavara urrnitoare. Dupi prirnul ger, sau dupa tnflorire, xoatqi tufele din pirnant $i compostafi-le.

- - - -- -

in regiuni rEicaroase gi urnede nalba poate fi atacata de rugin&boalH provocati de o ciupercl. Boala e ugor de recunoxut: pe tulpinl ~i pe frunze apar pete variind de la galben la brun-rogcat. fndepartafi frunzele infectate sau eventual 'lntreaga planti, dar nu le depuneti tn compost.

-D@O

B . W I F&wa r*! '(~?Pu ~ rul u P @~ - D g O boa) k o q ' ( S ? ~ U T !=" mddlltl) pdoy tu pap! w p u u 3 s amad

A n o m as pqdqm 'aalo!~, nrrs;;u1qp uog tu antauam - p m ~ " p o q elqnud d UI

I
I

p p m n !S luapunqe p a p o m

-erne

rPur len~~~ru
aaareaap e a dap~ apumzs

zp p n p ~ !9 p?qzxwapa p ~ d w !

Fa- - m ~ ! 4 ui 6 ala$ueld $elueldsue~$ azuny pup-ruM e

v 1
-fapc

!3Cqlw #pp= ap r a w u l n3 nw p?p>UJ Ikl0!h n= !& q @ I

1
I

'Zor rahdap l-n Y m o p q - ~ a m.~f@laa, g ! ( I F msria1

W '

-UgMEiJ $ U w 0 3 ~mugw&d [twduaw 'ai!r ap K-OL u d 3.81-41 ap !lnimadw$el

~ q!JO&$U~U p ! ! b ! l a r %

=@?a&* %Jf@$ 'm$E 9 = m l S : ~ ~ 1 ~ * ~ ~ 3 q 1 g

mc a p c p a t p p~os $ a 5 % .
trml;)Sa

a a v q wolifns
T I

3 4 -

. S

am?-v

a~go-d n3 es euaupd adaods m ~ d e p a m q a upd

pmld o a m I+B@~

$ ,+m~n s uaq@

p q n3 'un 62 ap pmm p un

rdm $*WCT@

CARTEA

GRUPA 7

102

Gra'dinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
reminte proaspete $i amanafi-le'in rasadnip, sau cumparati h mai rasaduri viguroase, dnatoase, la ghiveci. Nu cump&lra# plante firave, alungite, inflorite sau cu Runze ingalbenite, Prefera expunerea direct8 la soare, dar tolereaza ~i penumbra. Sol cu humus, cu buns permeabilitate. Necesita un sol usor calcaros ~iurniditate

1)

TRUCURI
Plantafi soiurile inalte i n locuri protejate de vent sau legafi-le de un tutore pentru a nu f i doborate de vdnt. Pentru a evita autoinsamenprea Fndepirtafi florile vegejite, inainte ca seminfele s i se f i maturizat. Astfel planta va inflori mai abundent.

cso9tana

-1
~octorul plantelor

rasadurile la distante de
Sem5nare ~ipiantatv
20-30 cm. lncepdnd de la

In martie-abilie seminay seminfele in la&, la temperatura de 15-18 % Duph aparifia plantutelor, transplantali-le in ghivece de 8 cm. Tncepand de la sfeqitul lui aprilie sernintele so pot semana qi afarii. Mai tdrziu, riiriti

rnijlocul lunii mai, plantaji afar&riisadurile proprii ~i pe cele procurate din comerf.
VARA
M l r

Ciupiti vdrful Iiistarilor mijlacii pentru a le stirnula crqterea (stanga, 10s). Udati plantele cu regularitate.

Dup2 prirnul ger, xoateti din parndnt plantele degerate. kuturaji capsulele semintelor deasupra stratului, pentru a facilita autoreproducerea. Compostati resturile vegetale.

Calapgrul este uneori atacat de paduchii de frunza. lnsectele rnarunte, de culoare verde, galbeni sau r o ~ i sug e cu mare energie seva lastarilor tineri, slabind prin aceasta planta. Spalafi plantele cu jet puternic de apa, sau stropifi-le cu o solufie de sipun ~i spirt.

t
Q IMP AWMP SRL

mqurnuad ur v apa3r.y rJoln3

STRATURI DE FLORl I PLAMTE DE BORDU

Crin galben
Culori strducitoare toat i vara

PLANTARE $ 1 ~NGRIJIRE
fnchiigitul crin gafbenhflorqte hdefungatf i aduce cdoare in stratmile de flori.
au flori N diameuul de cel pu* 1 1,5 cm gi indjimea de 50-120 cm.Soiurile cu flori mici (diameuul de 7,5-11,5 cm) ating Pndfimea de 50-90 cm.Crinul galben pitic cu &dGmea de 30-80 cm ~i flori rnai cu diametrul rnai rnic de 7,5 un. Hibrizii crinului galben pot fi dasificaG gi in funqie de perioada de inflorire: soiurile tirnpurii infloresc incepbd de la sfilqitul lui mai, cele mijlocii Pnceplnd din iulie gi cele drzii in august-septembrie. Florile crinului galben infloresc pe tulpini rarnificate, deasupra frunzelor aseminstoare ierbii. Florile soiurilor cu petale Pnguste sunt stelate, iar cele cu petale late arnintesc de crinul cu flori P n forms de cornet. Florile trliesc doar o zi, tulpina ins: produce in continuu noi flori, astfel inflorqte indelungat. Crinul galben existi in nenurnirate tonditsgi. Cel rnai des intilnite sunt cele de culoare galbeng gi portocalie, ins2 nu sunt rare nici cele cu flori rogii, roz, rnov, rnaro gi albe. Exists plante cu flori bisau tricolore.
KCESORII: O risad de crin-galben L l cazma O compc O lngri~imdnt complex O foarfece de gridin3

Sunt pu+e acele plane care se pot &dri cu atilt de mulG hibrizi &ji are crinul galben. In ultimii d o w i de ani au fost ob@ute in special P n S t a d e Unite ale Americii anual rnai multe sute de noi soiuri. Speciile pure, ca de exemplu crinul H e m e r o d i s cirrina, parfumat, de culoare galben-lhaie, Hemerocallis Mva maro-portocaliufnflsdrat, Hemerocallis lilioasphodelus, galben-deschis, parhmat, Hemerocallis minor galben-deschis, parfumat, cu frunze ca iarba, crinul galbenauriu Middendorff (Hemerocallis middendorffii) sau Hemerocallis rhunbergii, galben-lh%e, cu inflorire tihie, sunt preferate pentru culturile de grldins, dar se Pntdnesc mult rnai rar in grsdini d e d t hibrizii. Hibrizii pot fi grupagi in trei categorii. Soiurile cu flori mari

Plantat pe maul lacului din @ding se oglindqte pitoresc in apP. Pe marginea Pnsoriti a tdbiiului Pnfloregte toatg vara. In acest loc are soarele necesar pentru inflorire abundenti.

Dintre arbtqti arat5 h-urnos cu diferitele specii de bambus, cu hortensia (Hydrangea paniculara) gi cu d i n u l (specii Viburnum).

II

Umplei golul din jt~nrl plant4 $i tasafi pi3mantul, baza frunrei trebuie a fie sub ~prafala solului.

planta atrundent 4 Muki$i mlul cu mat de comcm, ca B nmana

Udag

post de 5 xata umed fi s i 3 nu re pad r-ndi buruie-nile,

Crinul galben este plants perens rezistenti, trsiqte indelungat gi se dezvoltl tufos, prefers s5 fie lkat in acelqi loc. fn straturi sau in straturi&ii este planta dominant%. ~ L n t a j ciinul i galben pitic in prim planul sau centrul stra-

Crinul galben arati plicut plantat alaturi de plante perene gi arbugti. Se a s o w frumos cu crinu1 african (Agapanrhus headbourne x), cregigoara (Alchemilla mollis), sthjenelul Siberian (Iris sibirica), cu veronica (Veronica 1ongiEolia) gi cu rlchitanul (Lyrhrum saliaria).

I
I
Crin monoaofer

..

Gridinirit iscusit

;iC Cumpika$ crin garben cu -*idicing vinjoasi, ciirnoasi $i 3 u cel pufin d o u i frunzulife.

Soare, penumbra. h f l o r e ~ t e abundent daca este expus zilnic minimum sase ore la soare.

_I

Soiurile galbene zi portocalii infloresc foarte abundent, soiurile de celelalte culori, i n timpul verilor ma8 reci, dezvolti mai pufine frbrl. Soiurile tetraploide au , frunze mari, petale $i tulpini groase.

tadkin8 mica, mwecjPit2

uscatl sau cu frunw putrezite.

S d permeabil. Are nevoie

de sol fertil, umed, i n care apa

nu stagneaza.

locrorul plantelor

I
I

PRIMAVARA
!ng@e $ divizm Prim1vara este perioada optima pentru plantare. Tiiia$i frunzele crinului galhen Omldijcinat zi wlul cu compost 50 g de hgrS@m$nt complex de fiecare tufa. Diviza$iradSKinilepetenelor foarte mari,

i5tiirn-i

TOAMW Transplantam$ d v h r e Divizafi tufele mari, care prod w pufine flori @). Crinul gal. ben divizat toamna Tnflorege abundent ?n anul urmiitw. Umli frunzele pe plans, pent ~a uasigura p r o t e e 'ln timpu iernii, mukiti solul cu compost

I
.*vreme blbndl, urneda,
planta poate f i atacati de melci. Cea mai simpli combatere este adunarea diunitorilor. Pe terenurile periclitate de melci ingrldifi straturile mai mari cu garduri contra melcilor gi a~ezafi capcane cu bere.

5ecet$i &ti pkfntele dln &u&h d d &ptcimanl. CCblp@iWIe &rIte, Tnstl taiap tulpina b r dupg ce toate %file s-au vqtejit

w m Pe timp de

STRATURI DE FLORl51 PlnNTE DE B O R D U ~

Troscotul
Floarea sdba tici nobili a colturilor urnbroase
I

.sala!d elp! a3 alueisqns u!luo3 alazunlj a3aieoap '!Snueur n3 ]pap ala~ueld !la%u!le nN -201 alunqur aiua3salo~u! ur3 1 A!] -eur!xo~deap eam!lpj el ede u!p p!p!J as 'EJEA eleoi .lo[ wdnseaa .ede ad Ieluozpo 3sainld !S ur3 oz ap eaur!%unlel e ~ d !S ~ s aalazunld l ~ .m3 00 1 - 0 ~ ap al!ur!3u;pe p u ~ ~ a j a ~ d 'a~eoi!~n[d azunlj n3 'eJe!nq e~ueld o alsa (ede ap IO~SOJI)

!~a3qdau mne3 aleod x!nq 3!u -land nes Inlal3ere3 y3!1eql~s eie!~ ei!m! a3 al!u!pe~8 UJ apadas

um!q!ydm urnuogXIo~
.!Jew ap i!qasoap !IOU upd a8u!is!p as "mnqradns"

el gsnds!pa~dap ~ ! ~ a s o a eluelj p .a![n! UI e u ~ d u!p a1Sa1 -OUUL '"3 06-0s ap !u!dlnl ad asnds!p iuns ZOJ ales al!.ro~d'!OU

.(!!JJE~!~ x JJJSV) '>~ay!rd~ alalnlais n3 'nldmaxa ap) alnla~s n3 nes alpuj ale1 -uameuJo apinqla! n3 '(~nb!qqo auopy3) auoaq3 '(I!~JE~~!WJEJ uxn~!uo~v)ln%emons apwK)m -aldwz m n u d X , ~ o !ie!sosv ~ .a!pam am!lem ap apiuameulo pnqla! nes (yru!s~!n ~?!uora/l) e!u!81!1\ ap er,!uoraA '("naqo[ a u p o u o ~ e~!uod~/auowauv) " azauoda[ auomaue ede ap ap O !lnlep J J !leiueld
~ ~ ~ S

' u r n q w 's!q3uknSo~ aJeoIn3 ap c~l!e~al!~c' !S "mnso!~ads'~ :luns a~nssounr, ales apn!oS 'n!A

" p o p [ !apsd4 e f y

UJ a p m . p ~ d m runu08d1odap ,I.wJJ!~" p!os

-0103 as alazunq .eu!dln~e~eo! -UO~U 'elle J ap eun a~elua~s!p 3!ulaind 'aieloa~uel'pew ~ o l a z

ap !9 aseou!mnloA '3!ds ap e w o j UI 101 alua3sa~o~u! n3 '"Xla!~e~ s a p u ~ o ap ~ "eal!mnuap qns !S i!iu!me "sapuMo7 pleuoacc '3!ds ap eurloj UJ aseo!lel8 aiua3salouu! !S punjo~d -201 !JOU n3 '"pax 8u!laa[~ea" n~duraxa ap '!lpapea eAaip !S eis!xa a e q ap epads ap !~niew ' ~ 0s-5 3 1 ap alley a[!] ad ca!~quroi30 u ! ~ u a!un! ~ d urp aiSa~ogu~ .a~qurnuad !S ueAeal 1oSn Inlos e ~ a j a ~ ad p ~ 3!uSa~ a ~ ~ ~ I O ~ S O 'aieloa3uel JL azuny ale '~ol!~S![ed e!iala%a~ u!p ailed pu~39 'eua~ad eiueld .s!q3u~ -201 UJ n!n$i emlojsuen as !S a!lnqle aJeoln3 ap iuns 'p!q2sap as p u p punle '(augf~ wn uo2Aqod) apJaA 3!uba mplmsorj ale al!~isadal!lold .azuny n3 !peisq ap 1nu!luo3 !nlnu!uel y!lolep leure isn8 are elueld .pe!nq aralSa13 u!~dalez!Jai3ele3 iuns allnu allu!p '!!3ads ap 05 I ~!~eur!xo~de u!i~ede (wnuo%flod) I ~ S O I I!nInuaE>
!J

Grzdinirit iscusit I

Sowe &rad sau penumbri S e dezvoltii optim deopotrivil i n bitaia soarelui gi in penumbri. Sol reavHn, bogat P n substante nutritive. hainte de plantare incorpora$ i n sol mult compost, deoarece planta preferl solul cu humus.

s~rimiTv&fa s'au toamna rumpHrafi plante la ghivwl, ldobuste gi dnritoase.

e Nu cump&rafi plante sfrijite,

cu frunze vwejite sau cu rgd-daciniieaind din fundul vesului.

Frunzele devin brune, d a d vara planta nu primeate suficientii apg, din care motiv este necesarii udarea sipternatid. 0 Troscotul este predkpus la crqbre hi&. Toamna sau primavara, t5iiaJi lastarii cresCUfi e&v.

VARR,

@-d
PeriiZi de plantare adwas pentru plantarea pbntelor de strat $ a tr~scotului de a@. Triiafi tufek buiace sau diizafile h mi muke fngr&Wnt complex in jurul tulpinib planta$iilofarrterbare qj armte@-I a grfjii T n sol.

mi.

Fertilinqiin& o &t& Tnainte de Inflorim. Pe timp uscat udqi o dat&mu de douzi ori pe $ 9 ~ t8knha. Planwet i m a sunt cu cbsebire vulnerabik la xiahidratare. Troscotul este atacat rareori de boli sau daunatori, dar pe noii sai lastari pot aparea piduchii de frund. lndepartati cu un jet puternic de apa insectele marunte, verzi, galbene sau cenugii, sau stropifi plantele cu o solufie de sapun gi spirt.

bw

TOAMNA Hantam fi r#fem kri&Zi fawrabili plantzirii planteIor de strat h regiunifecu dims bi&ndZi.Este ~i perioada diWkii tufebr mari si buiace. Ttiiafi si acoperw cu compost perenete plantate anterior.
#

@IMP ABnMP SRL

f%3P-Oa-105&3

e M ~ e p u e

-~auaas!za~ pldur!s ~J!!!J~u! a!lquaadas qun!

u : ,OE anp!qnu Juqs -qns ul ae6oq y~qunuad 'F1e.r -naeu ~u!urnl

Strilucire refnnoiti
Pe tufele ierboase cresc abundent fZori mici, cu d t e trei petale.

PLANTARE 51 CNGRIJIRE

Tradescantia de @din5 este o plant5 peren5 ce inflorqte indelungat gi nu necesid ingrijire specialH. fn subsuoara frunzelor apar din iunie florile decorative ce strducesc in nuange de albastru, mov, purpuriu, rosu, roz gi alb, compuse din trei perale, cu antere de culoare dben-viu. Durata de via*% a fllori~or este de o singur5 zi, ins5 zilnic se deschid noi boboci, astfel planta este aproape tot timpul in floare. -~oikile apreiiate sunt cele cu flori albe ,,Innocencen, azurii ,,I. C. Weguelin", carmin-strducitor ,,Karminglut". Urm5toarele soiuri a u i o r i deosebit de mari: albastru-Pnchis ,,Zwanenburg Blue", albe ,,Alba Major", roz-deschis ,,Rosi", rogii ,,Karin", mov ,,Leonoran gi ,,Mariannen. 0 specie deosebitii este

,,Zmocence7' de culoare alhii

C

Pregatiti primiwa pentru fiecare planfi o suprafa@ de 30 x 30 m.AfAnag salul.

m n e f i compost in strat de 5 cm ~i cu ajutorul furcii sau a cultivatorului amestecaJi solul.

. .-.

UNDE SE PLANT^
a m e ckp&&

b W m e h o&i,

a d o r mOs
pe
phabepUC;&tantkri o ~rivehgm f-c p k u d
%p@i pentru Rerare piand dte o groa*. Af$ra$i e l u l Q pe fundul gropilor.

801 &#nu
S W ~ &Y&JI&X~

LE+&Z~ n i ~ i

@mi.

Medld d

prd-

-r

vi$fl tEpdn@ d u l M

puneti pi%m&nt deasupra radlcinii $ tasafi solul. Udafi

planta abundent.

&za$

planta in groapki,

Tradescantia de mZdinZ

'

@ ! Cump&ra$i primivara sau X;oamna exemplare tinerc, puternice de tradescantia T n ahiveci. Alegqi culorile preferate.

Soare, penumbra. S e L;r dezvolta ~i In penumbra, insa Tnflore~te mai slab.

Dace vara v%rfurile frunzelor se brunifid, solull plantei este forte uscat.

* Nu curnpiirafi plante mari,

cu llastari wbfiri sau cu frunze ofilite, patate.

Sol permeabil, cu numus. Necesiti sol bogat fn substante nutritive, umed ~i nu prea nisipos.

Tiiaji florile uxate, ca planta s i nu-$ rbpdndeax.3 seminjele. Hibrizii nu dezvolti flori T n culori decorative.

Phgrijire tot an ul
AVARA
Primivara este perioada optima planarii. Pentru btinerire, la patru-cinci ani divizafl tufa. Scoateti plantele din pimlnt (jos), divizat ra&cina cu o cazma ascutiti ~i transp~antaji fragmentele objinute. Pentru dezvoltare ~i Rflorire optima necesiti sol uniform umed. P e timp de seceti udaji planta si mulciji solul.

TOAMNA TARZIU

I
I

Plantare $i pmtejare
Tmpotriva gerului
Toamna este perioada corespunzitoare plantZirii. Tiiafi tufele doar primivara, deoarece frunzele protejeazi radicina contra frigului. h regiuni cu temperaturi sdzute acoperiti planta cu ramuri de brad sau frunze cizute.

Tradescantia poate fi atacati de micoze, care cauzeazi patarea neagr2 I frunzelor. Pe frunze apar Pete negre in dreptul c5ra ra jesutul se perforeazi, dupa care frunzele se pot usca. Indepirtati Si distrugefi urgent frunzele

I
Mierea- u r s d u i

Gridinirit iscusit

..

--

..

* Cumpsrafi primavara sgtu

Xoarnna plante robuste T n ghiveci.

Penumbra, umbra. Reaqioneazh sensibil la canicula de vara ~i la seceta.

Dupa Tnflorire indepirtaji florile trecute. Prirnivara sau dupa inflorire planta se poataa Tnrnulfi prin divizarea tulpinilor, dar ~iIn mod direct, prin semanare seminfelor . maturate.

W r i &4Fi, m e t sau rhircite, cu frunw cu pete

galbene sau brune.

Sol afAnat cu humus. S e dezvolti optim in sol racoros, aflnat, bogat T n materii organic&
-

fngr;iire tot an bl

PRIMAVARA

* , i d
b

plantare ri rnulcire , PrirnBvara plantaji miereaursului de indata ce solul s-a Tncalzit. Reinnoifi sisternatic i stratul de acoperire. Folosiji compost, acesta furnizlndu-i ~i substanfe nutritive.

PRIMAVARA TIMPURIU hgrijire Dupi inflorire tiiafi tijele florilor (stanga, jos). hdepartaji frunzele rnai in vlrsti, pentru a favoriza crerterea frunzelor noi. Menjinefi solul constant reavgn in tot cursul verii.

TOAMNA Divizare si protecfie contra gerului Deoarece planta se dezvolta prin radacini tlrltoare, aceasta trebuie divizata din patru in patru ani. Pentru a o proteja contra gerului, asternefi peste mierea-ursului un strat de frunzi~ uscat.

-1
L

Boctorul plantelor

Rosaturile ce se v i d uneori pe frunze sunt cauzate de melcii fari cochilie, care se simt bine h rnediul urnbros Si umed. Strlngei-i, arnplasafi o capcana de bere sau procurali-va din rnagazinele de specialitate garduri contra melcilor.

Inul ornamental
A -

. ,.

.+

.r

:''

Griainirit iscusit 1- '

'

-4

o mmamnmy8rag
risaduri inci neinflorite, In ghivece mari, cu frunze ~i muguri de un verde-viu. Nu cumplrafi plante imbitranite, cu tulpini lemnificate, deoarece ele nu pot fi replantate

putmlk. S e simfe cel mai bine O n locurile Insorite, calde. So1cu buna penneabilitate, cu u m e m l l moderat& care poate fi ~i calcaros. Nu suporti apa stagnanti. Aflnaji solul compact ~i prgilos cu compost $i nisip.
8

Pentru prehnglrea duratet de via@, inainte de formarea semintelor, scurtati tulpinile florale deja trecute. Din mai pan8 i n august s a poate tnmulfi prin buta~i de v8rf. Speciile pure 5i anumite e pot reproduce ~i prDn soiuri s seminte.

-. .-aSoiurile ce- se pot inmulfi

In zonele cu climat aspru, iernii. Scurtafi plantele, acoperiti solul cu frunze miruntite, paie 00s) sau crengi de brad.

seminfe in ghiveci ~i finefi-le la o temperaturi de circa 1 5 O C . Risadurile se pot plan-

I h locurile excesiv de umede inul poate f i afectat de putrezirea rldlcinilor sau a I tulpinilor. Frunzele se ingalbenesc, se ofilesc, mai apoi pier. Plantele vgtimate trebuie distruse. Pentru prevenirea imbolnivirii, cultivaji inul F n soluri cu permeabilitate buni.

PLANTARE $1 INGRIJIRE
Florile splendide aparptimaWvara deasupm hve&ului compact de haze.

ACCESORll U flamdnzele in ghiveci C3 nisip sau pietrfsmsrunt CI frunzh miiruntit C3 plantator

VARIETA~
F l h h z i c a este o pland pereni pitid, b r m h d piituri cornpacte, si se @qte in toate regiunile montane sthcoase din lume. F o r m d covoare dense si compacte sau grupki de rozete, deasupra &ora se ridid primivara flori umbeliforme galbene sau albe. F l h h i c a montanii (Draba aiwides) inflorqte incepand de la A s i t u l lui aprilie. Are flori galbene, umbeliforme, Pnalte de 2-4 cm. Frunzele rigide f o r m d o p i t u d laxZ. F l W c a p i i (Draba lasiocap) poate crqte chiar si p h i la indjimea de 15 cm. Aceasd specie viguroasii, cu flori galben-sulhriu inflorqte din martie p h i in aprilie. F h h z i c a d b e (Draba ~ bmniitblia)Pnflorqte extrem de abundent. Nenumkatele sale flori de culoare galben-auriu apar i n aprilie, deasupra stratului de fiunze i pot acoperi in scurt timp s t h c i intregi. F l h h i c a rigid5 (Draba rigda) c r e e d cu frunzele-i

I m
kIrIm&zica amelloratii

m h n t e o p l t u d vegetal; j o d Florile mkunte si galbene se pot admira din aprilie p h i in rnai pe tulpini subGri de maxim 5 cm. F l h f i c a siberianii (Draba sibirica) dispune de 1%p e tari lungi, ridichdu-se deasupra ~ U a m ~ dparapete covorului de frunze lax, inalt de tivad P n vase mari, de piatrl 10 cm. Floriie strducitoare galplate, inconjurate de pietre. ben-auriu apar Pntre aprilie pi mai. F ' h b z i a a m e ' i o d cu CE SE PLAN~WZ~ AIATURI? flori albe (Draba x suender~ l ~se ,,dorid h i core~ manii) se d e z v o l ~ formand un spundtor cultivati asociat cu cover veged dens, de forms alte plante pitice, care nu x sfericL extind excesiv. ! i pot fi vecine perfecte in gr;idina alp% arginfia ameliorati UNDE SE ?-P (specii de Dryas)), edraiantus Plantafi fliidinzica intr-un loc (Edraianthus purmlio) ~ilaptelesthcos sau pietros, "in sol s b c s h c i i (specii de hdrosace). si permeabil. Allturi de speciile mai Pnalte Planta se dezvoltl opcim fn puteFi limba-mlrii timp i i d h i alpine, pe coaste purie (Iberis saxatilis) sau muntoase, Pe pov*ni?uri, Pe s i unikip (Saponaria x olima). parapete sau in albii de piatd. 4 &ii uociafi Plantad in sol cu humus, plantei diitre pietre parpian putreqte. (Antennaria dioica), iarbii-grass Soiurile mai firave sunt (specii de Sedum) i urechelniji excelente pentru umplerea (Sempervivumarachnoideum). golurilor, A c i t u r i l o r gi Astfel veji obvine o compozifie nipelor dinrre pietre sau sthci. de plante de o fmmuse5e pitoreOferi o priveligte f r u m o d ad-

k&

I
in

Primham dweme p h t a t i flamPnzka h grWina alpin& in stratul cu dnci, 'fn vasul de piatrti umplut cu pietre sau In adSndturik zidurilor.

amestacrrgi in proporfil egale nisip sau pi&$ p;im8nt de grkdlnh ~ifrunris miirunfit. Introduce# amestecul in rosturile dintre pietre.

care formeas wvoare vegetale - f l h h z i a siberianii ji f l h h z i c a galbenz - sunt adecvate ~ipentru a servi drept plante de rnPe- a sod sub scunde cu bulbi, a de exemplu laleaua d b a t i d , narcisa p i t i d -pa-dorii sau srhjenelul.

I
1

S iplanta din ghiveci 51 rWrafi-i rWcinile. Yp$i o groapil de plantare gi plantafi planta.

Mag 4 sub

cu gri@ wemefi pietrh la TnBbima de 2,s a n frunze, in q a fel ca baza f&dMnii d nu s e ~~~~~a.

' I

Primavara inmultifi plantele prin divizare. Extragefi-le din pamint, separati-le T n rnai rnulte piGi $i plantali-le T n solul pregHtit dinainte, bine afinat. In cazul speciilor formand covoare vegetale, tiiafi rnarginile cu rldacini.

I
H ; i m e a sibeti~pp"

Geca'dinZrit iscusit

urnpara$ plante tinere ~i shatoase. Specii mai rare se pot procura in magazinele horticole specializate in gradinile alpine. Nu curnparafi flimBnzici cu frunze ofilite sau tulpina vatamati.

Soare. S e dezvolta ~i inflorefle optim in bataia soarelui. Sol pietros sau nisipos, sfararnicios, in care apa nu stagneaza. Incorporati in sol, daci este necesar, nisip sau pietrir.

Plantafi flamanzica intr-o albie de tuf sau in gradina alpina in compania urechelnifei (Sempervivum) sau a ierbii grase (Sedum). Plantafi serninfele toamna sau primavara devreme. Frigul le favorizeazi germinatia.

FlZmAnzica se poate planta sau inrnul$ prin divizare Tnceplnd din februarie. Udafi-0 si*matic Pe vwme uscatii. Se h r n u l w e frecvent de la sine, prin raplndirea serninfelor, dar

Tiiafi parfile trecute de pe speciile mai inalte. Evitafi ca vara pimantul s i fie prea umed. Pe vreme de ploi de puriui & pim8nt in prirnul r h d pe timp secetos de primivari. Dacg ~arazifii se hmutfesc, pot listruge toate plantele. Prevenfie: udafi sistematic pe vreme uscati sau, daca este necesar, aplicafi insec-

TOAMNA T ~ R Z I U
Pe timp de iarni cu precipitafii abundente apare pericolul putrezirii. Acoperifi plantele cu folie irnperme-

B IMP ABIIMP SRL

RO-P-02-10-055

ISBN 978-963-86092-El

Forme ciudate
Macleaia a t e o plants' perena' solitarri, decorativi in fipzidurilor de piatrri, gardurifor sau pereflor casei.

PLANTARE $1 INGRIJIRE,
ACCESORII: U macleaia in ghiveci O furci de sapat O compost C i cazma U plantator O minu$

VARIETATI
Macleaia este o ~ l a n t 3 mare, vivace, un ornament curios al griidinii. Are o miirime impuniitoare, paniculele pot atinge lungimea de 90 cm gi se intind deasupra frunzelor lobate, albastru-verzui, asemhiitoare frunzelor de smochin. Datoritii staminelor d a t e in unele dintre flori, inflorescen~ele sunt parfumate Si gratioase. f n mod asemhinkor celorlalte tipuri de mac, ,si macleaia conjine latex toxic, ce are efect iritant asupra pielii gi lass pete pe imbdminte. Madeaia mare (Macleaya cordara) atinge indyimea de aproximativ 3 m gi are flori caracteristice, de culoarea fildegului. Florile albe ale soiului ,,Alban ofed o priveligte deoasebit de pliicuts. Inflorescenpele speciei madeaia m i d (Macleaya microcarpa), contrar celorlalte specii, sunt de culoare ariimie sau roz-maroniu. Aceasd plan-

I I

'
F +
de madeaka

amestecafi solul compact sau nisipos cu compost. I

-A

1sau primivara.Afinafi solul, 2 declt balotul de radicini ~id~

.
adincime identid cu mBrimea balotului.

W i o a d a de plantare: toamna

SBpafi o groapi mai lati

tii este pufin mai scundii, ating%ndcca. 2,5 m. Soiurile ,,Korallenfeldern, ,,Coral Plume" gi ,,Kelways Coral" cu flori roz-rogcat gi frunzig de culoarea scorfi~oarei sunt foarte populare.

UNDE SE PLANTEAZA?
Plantaji macleaia cu extindere mare in locuri unde lgtarii se pot davolta liber [imp de mai kulji ani. Dac5 vreji & planta sii nu ocupe spajiu prea mare, plantaji macleaia intr-un ciubiir mare sau inconjurafi-i riickcinile cu pliici de acoperig. Plantad solitar, forma indt5, gragioasz a plantei aratii distins in faja zidurilor de piatrs, a perepilor casei sau a gardurilor. In &pr?+inoaselor cu frunzig acicular de culoare inchisii sau a arbqtilor cu crengile indesare, paniculele wlorate par chiar luminoase. fn apropierea locurilor de odihng, pe gazon, pe malul lacului din grsdinii sau in stra-

turi cu pietrig, planta poate fi elementul dominant intre celelalte plante. Plantate in grupuri asigurii p r o w e impotriva privirilor indiscrete.

Constituie contrast pkcut frunzele ~i florile argintii ale artemisiei (Arremisia lactiflora). fn locuri semiumbroase se a s o r t e d cu diferitele soiuri de astilbe (Asrilbe rhunbergii).

Lovind ufor fundul vasului, scrwt~@ ur grijti pianta din ghiweci, Afar@-i rrldkinile.

Afanati r8di4dnile LtrsiMUt@ fin $ azezafi planta O n grqapg Turnag sol O n jurul r&dZnilor $ tasafi parnlntul. {T

>-I->-

Macleaia este decorativii aliituri de ierburi ornamentale sau perene inalte. fi pot fi plante asociate ierburile precum mischanthus (Misanrhus sinensis) sau trestioarii (Calamagrosris x acutiflora ,,Karl Foerstern). Coloreaz5 compozijia plantele cu Morire &zie ca heliopsis (Heliopsis helianthoides) gi floarea-soarelui (Helian thus arroru bens).

Uda$ in jurul tulpinii, pentru ca pimantul sa s e lipeasci bine de ridicini.

Gridin5it iscusit 1 - '

Cumpar* prirniivara sau toamna p l a W la ghiveci, av%ndIastari tineri, puternici ~i frunze &n$i&m. Nu cump%ra$iplant;e prea
mari, cu radicina & W n d ghiveciul, sau plante cu frunze Tngilbenite.

Soare seu penumbrii. S e Qzvcrlta bine tn Iocuri Tnsorite

MU

semiumbroase.

S o 1 p m a b i l , bogat i n

substam nutritive, nu prea

uscat ~i nu prea umed. Amestecafi solul uzor cu compost.

DacH dorifi s H punefi flori n vaza, cufundafi de madeaia O pentru scurt timp tulpina plantei i n apa fierbinte, astfel acestea se vor ofili mai tncet. 0 Latexul plantei contine alcaloizi toxici. i n timp ce munciti T n gradinH cu macleaia, purtafi minusi.

Plantare $ semrinare i ntare: martieaprilie. Macleaia poate fi inmultita prin seminare. impristiati sernintele intr-un bol si acoperiti-le cu putin pimdnt. Puneji vasul la loc cald si pistrati-i solul umed.

rOAMNA Plantare gi taiere in locuri cu temperaturi moderate toamna este perioada optima plantirii. Tiiati florile ofiiite, pentru a nu se maturiza prea rnulte seminje 00s). Daci dorifi s i colectafi seminfe, pistrati un panicul.
Frunzele plantei pot f i atacate de l a ~ e l e moliei miniere, care se vor 5nfige T n frunze ~i vor forma galerii. indepsrtafi $i distrugei urgent frunzele contaminate pentru rmpiedicarea risphdirii dHunitorilor.

ISBN S7&96388092-8-1

~rfr~Bui ... ~p n~durrs . a veld nrun u r n

V
n n

P ht i nepretentioasa'
/
..A-

ey
u-8
L l "

Centrantus hflorqte indelungat in cufori modeste; s t e decoratiG ln toate grdinile. l:

. hi,

E&& ,,F::: 1'- P

CII

~LANTARE~ITNGRIJIRE--

tCCESORII. J seminje de centrantus I I I tava cornpartimentattjpen' inmuttire C I plantator Q sol de plantat t 2 puiwrizator de a@

'
'

h u l t mare $ iol at"anat,cu pietrig, planta @ : . icuru6 serninfele, acestea fnmlyesc de la sine g i cenuanus se riispiindqte foarte I n @din; sunt planb t e soiurile de centrantus rogu
p t . In locuri cu

'

I
1
I I

(Centranthus ruber).
Intre iunie gi iulie, fn v f f i l tulpinilor r a m g a t e sunt nenumhte forrnaGuni dese de flori. Culoarea soiului de b& este roz. Pe corola brilor m&wte se pot observa pinteni lungi. Dad dup5 inflorire tundeyi llistarii, In scurt timp, in august-septembrie centratus va fnflori d i m nou. Fnulzele gri-verzui sunt ovate, cu vfirful ascuGt. In @dini, pe I$ngii specia de b d , t p : fi fndnite alte trei soim "mdritgite: florile roz-purpuritl ale soiului ,Rosenrotmsunt situate pe tulpina shb rardcdd.) "malt5 de 90 a; florile sl ,,CoccineusVsunt rogu min (1: 50 cm), iar florile spcuei Jlbus" sunt albe (1: 50 cm).

UNDE SE PLANTEAZ&
Centrantus prefer5 locurile cu soare g i solul cu pietrig, nefertilizat. Poate fi plantat5 gi in strat peren, d a d solul nu este forte bogat sau nu este acidulat. Plantele de centratus araG frumos plantate in grup. Pe pov&+uri g i pante insorite planta se r&pikndqte fn 2-3 mi. Aceasti5 plant5 peren$ ce prefer5 soarele puternic, se simte bine g i in strad de liiqii terasl sau in gddinile alpine insorite. Centrantus se stabilqte gi printre pietre, in partea superioarii a perefilor de susenere sau pe Ihg5 zidurile insorite ale cl5dirilor. fn straturile cu a q e c t sZlbatic centrantus se & p h d q t e gi se sd&ticegte repede. Centrantus este In-ta gildinilor cu ~ a ~ ~ c t

rustic, deoarece nu este prea preten~ioasa gi inflorqte indelungat.

exemplu ashieline (Asphodeline lutea) sau iarba-osului (Helianthemum). Centrantus produce o impresie deosebid in amciere ierburi ornamentale ca acnaterurn (Achnatherum calamagro~ll's), heliccotricon

Datoritg culorilor estornpate, poate fi plantar5 in frnprejurirnea multor plante. Una dintre vecinele clasia ale centrantusului este nepea cu flori albastru-violet ( N e w x tkssenii), care de ase fndr%qte solul uscat. Alte plante albastre sma* let ce se a s o r t d cu tentus sunt scabiosa (Scabiosd

(Helictatrichon~ e m p e ~ r e n s )
sau p&iilyul (Festua unerea).

tre lumimase, la t ~ p -a 20C. Seminjele wx %catp in 2 Q - 3 dc zlle,

p~ne$f pe pwiual unel feres-

de4dmr&de
e ~ mmpartiment, i hl a miflwuI1uI m i plsr&adurile abB.

&via (Salvia nemom), stelujele (Asrer amdus) gi veronica spicad (Keromb spican ssp. incana). Florile de centrantus ara& rninunat p i algturi de plante cu eAori r ropii mu galbene, a . de

Centrantus se p a t e inrnul$i 5i prin but%ire. La inceputul verii, tiiiafi de pe planta butagi sringtgi, de I 0 cm. indepiirtaji frunzele inferioare. Tnfigefi trei-patru buta2i 'in ghiveci cu so1 far3 turbri. Wmeziti solul, 5i pan3 la formarea rEid3cinilor, acoperiTi ghiveciul cu folie.

- -

GRUPA 7
-

118

Gridinirit iscusit

LUMINA $1
dC t n n m r a f Sprhivara Jeminte sau plante crescute i n prealabil, ce infloresc in culorile preferateiqip
l .

SOL

TRUCURI
Centrantus C 6 r&sp&nde$te seminple, asffel se inmulfqte usor. Primlvara tndepirtafi surplusul de plintute risarite. Dacl dupi tnflorirea principali tiiiafi listarii, plantele vor inflori pentru a doua oari.
-

6 Soare. Prefers locurile calde, cu soare.

@ Nu cumpirati plant@ bitrane, cu tulpina lemnoasi, h ghivece mici sau plante care

So1 perrneabil. S e dezvolta ideal in sol usor uscat, calcaros. Nu tolereazi solul

risadurile pot fi plantateT n straturi. PBna la formarea radacinii, pastrati solul umed.

stirnuland astfel planta s i produca flori pentru a doua oar& perioada de inflorire fiind prelungiti pana toamna. Nu fertilizati solul, planta s e dezvoltl ideal fara tngra~mant.

spunzitoare plantarii. In regiuni cu temperaturi scazute protejati planta Ompotriva gerului. Dup3 tiiere acoperiti plantele cu ramuri de brad sau frunze cazute.

Pe vreme u m ~ , poate ~pirea patarea frunzelor auzati de fungi. Indeparafi si distrugefi frunzele ontaminate. Ririfi plantele Irea dese. Pe timp de eceta udafi plantele limineafa, ca frunzele d se poati usca p l n i seara.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GR

pentru flori 30-45 cm

T-4maaMrn-m

Cuhi vii
Florife de cdori vii par ca'plutesc deasupra covodui scund alca'tuit din fiunzele iEn sectate.

Spilcufele, denurnite gi rnognegei sau iarba-fetei, de origine din Asia OccidentalP, par a fi surorile rnulticolore ale rnargaretelor cunoscute in regiunile noastre. Centrul galben a1 florilor este fnconjurat de ~etale rosu-viu sau roz. Frunzele adlnc sectate, verdepal f o r m e d o adev?iratP tufi grajioasii. Soiuri riisphdite sunt ,,Eileen May Robinsonn cu flori roz gi ,,Regentmcu flori rogii, arnbele atingnd iniiljirnea de 80 cm. Pot fi inrnulfite prin i n s h i n p r e soiurile ,Robinson's Rosa" sau ,,Robinson's Rot", inalt de 90 cm, cu flori carrnin-fnchis. Are de asernenea flori rogii soiul rnai scund James Kelway" (60 cm). Soiul ,,Alfiedn atinge indgirnea de 60 crn gi are flori invoalte rogu-fnchis.

I
dmeen may n

Perioada de pla~nta~re: toamna sau primlvara. Aflnafi solul addnc g i i n locul plantarii amestecafi solul cu compost.

Amestecafi stratul superior cu compost. Spati la distanje d c 30 cm gropi de addncime identid, dar mai late d e d t ghiveciul.

UNDE SE PLANTEAZA?
Spilcugele decorative se plant e d in grupuri in straturi insorite sau ca plante asociate in straturile de perene. Punegi totdeauna rnai rnulte plante intr-un grup pentru ca frumusejea acestor flori gragioase sii se valorifice d t rnai bine. De-a lungul aleilor sau in apropierea teraselor rninunatele flori pot fi adrnirate tot tirnpul. Arkigi plantele din timp, inainte ca tulpinile sP se aplece. Fundalul aldtuit din ziduri l d t e de piat& sau r&inoase cu frunze aciculare de culoare inchisii evidenjiad culoarea vioaie a florilor. Spilculegele se pretead gi pentru flori tiiiate. Sunt rezistente gi se pot aplica in toate tipurile de buchete de varii. Plantaji in strat separat florile destinate artei bucheiere. In straturi de flori spilcule~ele colorate asigud nuanp rogie a abundengei florale de var5 timpurie.

Spilcdefe f a pgradina de

timpurie

Flori de d o n ' vii

Florile pestrije ale spilculejelor asigurii un contrast rninunat perenelor de culoare albii gi albastrg sau ierburilor cu frunze cenugii sau argintii. Se a s o r t e d ideal cu flori albe ca margarete (Leucanrhemum maximum), floarearniresei (Gypsophila paniculara) sau centrantus (Cenrranthus ruber ,,Albiflorus") gi flori albastre ca scabiosa (Scabiosa caucazica), clopojei (Campanula glomerara) pi iarba-rnljei (Nepera). DatoritP h ~ u l uargini tiu, pelinul (Arremisia) poate fi ~ l a n t ain t fond sau ca Eatadii a spilculejelor.

Se s o r t & gi cu alte plante argintii ca ha-caprelor (Cerasrium rornen rosum var. columnae) sau gop2rliga (Veronica spicara ssp. spicara).

Scoatefi cu grijl plantele din ghiveci. Daca planta nu iese, rlsturnafi ghiveciul ~i lovifi u p r vasul de o suprafall tare.

Plantafi rasadurile la adlncime identica cu cea din ghiveci. Punefi amestec de pBm3nt in jurul radscinilor $i tasali solul

plantate ca pamlntul sa se alipeasca radacinilor. Vara, pe timp de seceti mulcifi solul ri udafi plantele.

Udafi abundent florile nou

CARTEA

GRUPA 7

119

TRUCURI
C u m @ r @ i primgvara sau toamna plante la ghiveci, sanatoase si indesate. Unele soiuri pot fi fnmulfite prin semanare. Nu cumparafi plante tngalbenite, ofilite sau cu frunze patate. Soare. Prefer3 locurile calde, tnsorite, ferite de vant. Tulpinlle lungi se apleaca usor, de aceea trebuie aricite din timp.

e Sol permeabil, bogat tn substanfe nutritive. Evitafi locurile I n care stagneaza apa. Solul compact trebuie amestecat cu compost sau nisip.

D a d fertilizati solul primavara, la tnco@ire sau dupa tunderea florilor, planta va Tnflori abundent.

;.=m"-$
bctor p ant or
IAVARA Sedmre @ p h n m i n martie semanafi seminfele in llzi cu amestec de sol fari turba, apoi asezati lazile la lumini. Rasadurile proprii sau cumparate pot f i plantate tn gradin5 i ~ e p a n de d la sfdrsitul lui mai.

TOAMNA Plantare #i divizarea prSntelor Toamna este perioada optima plantarii si a divizarii plantelor &XI. Scoatefi perenele si tramplantafi doar paqile anltoase, tinere.
r

n ,lantele pot f i atacate de

verticiloza. Funaii vor bloca a vasele conducatoare ale plantelor, acestea se vor ofili si vor deveni maronii. Ofilirea plantelor cu toate ca au umiditatea necesarg poate f i semnul contaminirii. Distrugefi plantele olnave.

Pe timpde seceti udafi plan-

tele. Mulcind solul, acesta va ramane uniform umed. DupA inflorire tiiati tulpinile la niwlul solului.

1
RO-P-02-10-084

Q IMP AMMP SRL

ISBN 978-963-86092-8-1

Himalaia. Se cunosc zece specii avhd hd$mea fntre 20-150 cm. Unele specii sunt originare din zona muntoasii a Etiopiei. Baza Ibtarilor rogii se lemnifid, astfel planta este dasificad intre arbugti gi semiarbqti. In regiunile cu vreme aspd, aceasta necesiti protejare. Tulpina este &toare sau erects, bogat ramificati, glabrii sau in cazul unor specii cu o pufozitate finii, planta fiind o buns acoperitoare de sol. La inceput crqterea tulpinii este anevoioasii, tncead, ins2 mai drziu crqterea se acceler& gi hcepe o ramificare putern i d a tulpinii. Numirul mare de Iiistari laterali care apar fac ca tufa sii devini deasi, asiguhd o bun5 acoperire a solului. Inflorqte in septembrieoctombrie, pe un lbtar apiidnd mai multe flori. Florile sunt rotund-stelate, cu diametrul de aprox. 2 cm, de culoare albastrustducitor, dispuse in umbele mici, dese, cilindrice, cu cinci

lacini dentate. Strducirea lor azurie &ke dintre nuan~ele frunzigului autumnal. Frunz.de ovoide, simple, intregi obovate, cu baza ascujiti, phloase pe partea inferioad gi cu peri asprii pe margine, de culoare rogu-pal toamna, apar priiiivara tirziu p i se dispun alternat pe lbtarii scuqi. Vara, partea superioarii a frunzelor este verdevioi, partea dorsal5 fiind gri-verzui, iar toamna culoarea frunzigului are nuanpe ccuprinse lntre rogubronz gi rogu-porcocaliu.

Armonie aparte: ceratostigma cu stelire mov

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Asigurapi ceratostigmei loc cald, cu soare gi sol uscat, calcaros. In sol compact nu se dezvold sau piere. Plantaji-o in partea sudid, la baza &lor, pentru a avea luminii suficiend. Folositi ca awperitoare de sol, sub arbori necesid de asemeni lumini suficiend. Poate dweni un decor p k u t gi la baza unor ziduri insorite, uscate. Pe pante, ceratostigma va preveni eroziunea solului cauzatii de ploaie sau vint. D a d dorie s5 o ;ultivaji pe suprafag5 mai mare,

luaji in calcul 8-12 plante pe metru piitrat. De-a lungul dnunului, va oferi o priveiigte aparte mai ales in timpul toamnei. In g k h i l e alpine ceratostigma dispune, de obicei, de lumina necesarii si sol Anat, Pnflorind astfel mai drziu. Aceastii plant2 nu prea pretenpioasa va t d i indelungat chiar gi pe ziduri sau in rosmrile dintre pliicile de pavaj.

Este foarte decorativi gi la baza +inoaselor, de exemplu ienupf gi brad. Sepoate asocia de asemenea cu plantele perene care form& covoare florale: struna-cocogului (specii Cemrium),lapteledinelui (Euphorbiapolychroma) gi jalq ( s t a b b&ci;la).

fnmuiati baza butqflor In mlufie de RrSdScinan. Plantali In ficare gaura cate un butag la 5-8 an adhcime, apoi udati-i.

La marginea ghiveciului fixal 3-4 bep fn sol, acoperiti ghiveciul cu folie ~i legati-o T n partea inferioara. Jineti ghiveciu In loc luminos.

Stduu'toare Aori a l h t r e

Plantagi ceratostigma impreuni cu tufe, plante cu bulbi gi perene viguroase, ins5 ~ineji . . cont de faptul d este o plant5 cu crqtere &firad. Plantele cu bulbi raistente precum narcisele, ararii frumos primiivara printre ramwile i n d golqe ale ceratostigmei.

Aparif ia noibr frunze este semnul TnrSdScinarii. Plantali buta~ii Tnradacinati in straturi.

Primgvara, ceratostigma poate fi inmuEfiti~i prin divizarea plantelor. Cu o cazma taiag cilteva fragmente cu rSdacinS.

Ceramtigma toamna devreme

CARTEA

GRUPA 7

121

Grzdinririt iscusit
I -

CurnMrafi primiivam a Soar% 3 % dezvolti?i& ceratostigma deasii ~i ideal la soare, s u p o f l s t u f o a s & ~ n ~ i ~ q c e . ~canicula.~npenumbsavaavea k~~. ) o cre$ere mai laxii. ' 'a Sol perrneabil. Nuse p*afi plante a & ~ B V dezvolta i n sol reav" riidacina kse din ghiveci ~i ai ' compact, insi se ?d met& caror IWari m t sub* satr r u in+ l bfioreac&,

a Prin elirninarea zonei lemnificate a coletului, veJi asigura fortificarea exemplarelor mai i n vlrstii. a Marcafi locul pkntelor, astfel nu vor f i riinite cu mazia inceperii muncilor de primiivari. Ceratostigma L t i i r e ~ t tdrziu. e

II

tarii. Eliberafi plantele perene de stratul protector de iarna. Tundeli ceratostigma (dreapta, jos), deoarece inflorqte pe lastari anuali, si impr&tiafi pujin compost. La exem~larele mai vlrstnice se pot diviza tufele. VARA TlMPURlE

tostigma necesita protejare lmpotriva gerului. Plantele pot f i acoperite cu paie, frunzi! cazut sau crengi de brad.

1 1
I

7nmulf.ire

Pentru a obtine mai multe plante, recojtafi b u t q i de vlrf, acgtia re Pnradacineaza I pdnii toamna, putdnd f i apoi plantaji i n gradina.

in sol umed 1 1compact la ceratostigma poate aparea putrezirea rldacinii. Lastarii de la suprafafa solului s e brunifid Si r e ofilesc. Pentru a preveni acest fenomen, affinafi adlnc solul compact $i amestecafi-l cu nisip $i rompost pentru a-i mbun5i'tPfi permeabilitatea.

Efect cromatic strducitor

d d p h~ w ~ M W & v&a&aptiatw*

) P L A N T A R E $1

~NGRIJIRE

ACCESORII: O iarba-ciutei inradacinati L l caz o lopata o compost

- --,,. ,..=,

,,,w,,

I
I
tnd o data On ma$ cu cazmaua o 1 planta de iarba-dutei bine 2 cu carmaua sau cutitul cele dezvottatl. Extragefi din parnLnt Mrfi. Spati gropi de
in dad
Dka$

doua

amble p&m.

plantare la distan* de 30 cm.

(Domaim orienmlef bdlorqte f n d din aprilie gi mai. h comerf se &kac mdte soiuri, varidji ale mtei specii. ,,Magnificumn cr&d $ni la 50 crn dispune de b r i d e o d i t de mari. Pe lcuy, tot de 50 an ale sorulw mnase" cresc flori cu pemle a m de fine. .Riedels Goldkranz4se distinge prin flori foarre mari, cu petale ligulate aran'iindu-se fn fnu-o ooroanl dubi t Acest soi c q t e doar la iidfimea de 30 cm. ,Ri els Lichtspiegel" are flori similare, fdgimea sa fiind de 40 cm. Soiul ,Go1dcuta, halt de 60 cm, este caracterizat de flori mari, dispwe hu-0 coroad rripla

t i p

de p e d e hplate, neobknuit de late. fdfimea soiului ,Friihlingsprachtneste de numai 40 cm. Iarba-datei pMtmre (Doroaicum parlianches) 'Inflorqte din iunie p h 5 In iulie, are o Mtirne de 80 cm gi, imediat dup5 tnflorire, se reuage. Fiind o plans puternic expansiv5 nu poate fi cultivatl tn strat. Soiul slu ,Goldstrauss" fnflorqte deosebit de bogat.

Iarh-ciutei ocxidmd (Doronicum plan taginem) inflorqte din mai E n iunie gi c q t e p h 5 la 80 an.Dupl fnflorire, de asemenea, se reu;aae.
prim flori exceprional de mari.

Iarba-ciutei caucazid, cu o cregtere mai putin densf esre o plans preferat5 E n s d e& f l o r i hociali-o cu plane g a m e &&rind rnai sau cu an +&ratice, pentru a wmp1eta golurile create de r e plantei, femonen ce intervine dup5 fnflorire.

Pb,

fn acela@scrat cu iarba-ciud t d t m a gi plvlte oa M, in orind simultan cu aceasta, htroduceJi in gropi cete o spre m p l u muscari ( M m ' lopati d d e compost. Dacl solul armeniacum), narcisa albi sau mtefrrarte argih sau nkipas, r (specii de Narcisus), nilirigi cantitatea & compost aleaua q i e (specii de Tulip.) sau floma-paatelui cu flori to&, m mtiv rogii ( F R ' ~ imprblJ

"19"

Plantati pinile astfel la adancirni identice 4 adincimea la care se aflase plan-

divizate cu

ta-mard. Rtisfirati radacini1.e.

CE SE PLANT^ ALXTUBI~
Florile galbene P n form5 de cuib ale ierbii-ciutei se aso& bine cu dte plmte hflorind primgvara. Poate fi o pland asociad Ato& autopohizeazii floarea albas~ autofertill de nu-dnits (Myososis sylvatim). Iarbaciurei se poate planta gi a l l i d $e soiuri cu'inflorire ?ndel~ngae%~ spre exemplu &mri de vinejm cu flori albasrre (Cennurea montana) sau cerceii-doamnei de culuare ros (Dicenua specrabilis). Al&&

lnmE sE pLANTUW
Frumuse~ea ierbii-ciutei se evi-

I I

brnqiuni aldtuite din mai multe specii de p h t e . La ~ b l q i m a zonelor cu &bodfiecare specie a sa se dmvold In mod optim, ceea ce este valabil mai al& In cazul ierbiiciutei p&coare, care are un macur expansiv.
.--cL~LL

jurul ridicinilor. Dupa udare, acoperiti solul cu compost.

TasaP cu grija p5rnijntul in

I
;

0 data b doi-trei mi &, tw$ d i v W i 6 Intinerim. Plantele tinere Mflomc mai abundent.

aPc

1-.

1<

GRUPA 7

122

Xdinirit iscusit

Sam, pA&umbr&. & ! . . @ivece cu risaduri viryu~as% dezvoltl optirn in locuri aflate fn penumbri ~i suficient de Abuste $irarnificate. urnede, dar bitaia soarelui nu-i dauneazi. i. 501 cu humus, cu buna r Nu cump&rafl plante deja permeabilitate. Apa kfiorite sau cu sernne de Hagnantti ii cauzeazi %inare. putrezirea r Z @ c in ii cirnoase.

Gteva specii se retrag du@ inflorire. Locurile rirnase goale pot fi cornpletate cu flori anuale. Speciile care dupi inflorire se retrag pot fi plantate tn spatele perenelor cu lnflori~e mai tlrzie.

Grridinirit iscusit
~ X V A M TARZIU

I I PerioadHarkvati plantiirii.

sefn&mre
Semlnafi primivara. Florile m o 7 plante nu vor apirea &cat O n anul urmitor.

1I

11

fnceplnd din rnartie planta are nevoie de umezeali uniform3. Mulcig solul cu comptlst n u scaarrtg d@ mpac m%P~rl$iti, pentru a4 evita umrea.
'

DIdmte # fngrijire i
DupP fnflorire scoatefi din plmlnt exernplarele crescute prea dens ~i Tnrnulfiti-le prin divizarea rtidicinilor. Du@ magerea plantelor, tiiafi-le frunsi~ul (sunga). Nu vii atingefi de ridkina plantelor h retragere.

larba-ciutei, rnai ales duai tnflorire, poate f i ataca& de fainare. P e arnbele parfi ale frunzei apare fesutul fibros, albicios al ciupercilor, usor de tndepirtat prin spalare. Distrugei pirfile bolnave. Deoarece seceta stirnuleazl aparitia infecfiei, ingrijifi-vi ca planta s i dispuni de umiditatea necesari.

Q IMP AMMP SRL

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Floarea delicati a grridinilor din pen umbra'

I I

re usud estetic

20-40 cm

Modesta' floare perena' de cimp

peren&
U
&-

iunieseptembrie

Aco~eritoare de sol srilbaticri

Prunella, specie pereni, cu tlori labiate inflorqte abundent pi nu necesiti ingrijire speciali

Speciile de prunella, cu denurnirea . populari de busuioc sd. baric, sunr plante perene ce cresc sponran. Riidicina se extinde sub sol, iar la suprafafa forrneazi un covor vegetal des. Dintre cele douisprezece specii cunoscute, in g i d i n i s-au extins doar trei specii. Prunella grandiffora esre risplnditi pe clrnp gi la marginea pidurilor. Florile violet-purpuriu cresc in vlrful tulpinilor de 20 crn, gi sunt indrigice de albine. Planta Pnfloregte din iunie p l n i in august. Florile soiului ,,Albansunt crern, cele ale soiurilor ,,Roseam$i ,,Atenberg Rosa" sunt roz, iar .Rotkappchenn rogu-carmininchis. ,,Lovelinessnesre denurnirea unui soi cu flori albastrudeschis, gi a1 unei serii intregi, din care fac parte gi ,,Loveliness White" (flori albe) gi ,,Loveliness P i n k (roz). Prunella vulgaris esre o planti mai fin5 d e d t busuiocul silbatic, infloregte din iunie p l n i in sep-

Sednare: primavara sau toamna. Afanaji solul cu furca de sapat $ adaugati compost.

Facqi gropi de plantare, la distante de 20-30 crn. Cu at plantafi mai des, cu at& mai repede se va forma covor.

ternbrie. In gridini insorite, le putegi lasa sii se risplndeasci dupi plac. Prunella x webbiana este o planti mare cu flori violet, deosebit de rnari. care a luat nastere prin incrucigare. Florile n forrni de zgardi ce cresc P infloresc din iunie plna in septembrie.

PruneUa alituri de ciucqoarZp i garofife

caros, prunella poare fi plantats in griidinii d e ericaceae.

UNDE SE PLANTEAZ;~? --. - - - - - . - -.-

Soiul ,,Loveliness Pink"

Prunella poate crepe ca planti silbatica in gridini, ins5 esre foarte frurnoasi gi in prim planu1 straturilor de perene. Se rispindegte repede in locuri ferite. calde. aflate la marginea firurilor d e plante lemnoase sau in fala unor grupuri de arbugri. fn griidini alpine infloregte la sfirsitul perioadei de inflorire a , planrelor caracteristice gridinilor alpine. Plantad in straturile de ling5 aleile din gridini, ne uirnegte cu inflorescen~elesale bogate. Cu excepyia speciei Prunella grandiflora, ce preferi solul calLJ

Datoriri frunzigului decorativ gi florilor gingage, prunella poate fi plantati llngi nurneroase alte plante. Pe d t posibil, plantati prunella in grupuri, deoarece astfel va fi rnai spectaculoasii. f n straturi insorite pot fi olantate alituri anafalis i ~ n a p h a l j rri~finervis), s drias (Dryas x suendermannii), iarbaosului (Hefianthemum), in decorativ anual (Linum perene), sau norocel (Sedum spectabile). I n locuri cu soarebute5i arnenaja o compozi~ie parhrnati din rrei plante: busuioc sdbatic cu flori violet, cioroi cu flori galbene (Inula ensifolia ,,Compactan) $i margarete albe de gridini (Leucanrhemum maximum).

Tor din trei feluri de plante se obrine o alti compozifie eleganti, acesta ins2 preferi locurile semiumbroase: prunella cu flori albe, crin de toamni cu frunzele ondulate ,,Univittatamsau ,,Undulata" (Hosta undulata ,,Univittatan sau ,,Undularan) gi clopo~ei (Campanula glomerata).

b
I
I
Soid ,,LoveLiness"

UdaJi abundent ~i impragiaji in jurul plantelor un strat de 2.5-5 cm de material organic de mulcire.

Soare, penumbra. Prefers

Toamna rup@ lastad de pe planta (cate o rozeta de frunze), apoi butatifi-le tn straturi umbroase sau T n vas cu amestec de pambnt far&

Alegefi locul plantarii cu grija.

n telor

h martie, semanafi seminfe tn

s & , gi acoperiii-le ghivece, In a cu doar 2 mm de Mmbnt. Pastrag-le la loc racoros

Dupi Tnflofire taiqi florile bs), Tmpiedicbnd astfel rapbndirea seminfelor ti extinderea plantei. Covorul de lbte pl&uti tot anul.

RIsadurilecrescute in prealabil sau cumparate pot fi trans-

Prunella necesita urniditate

Aareori, prunella este atacata de fainare. Aceasta infecfie micotid se prezinta sub forma unor Pete grialbui, ca de pudrg. Taiafi frunzele contaminate ~i distrugefi plantele vatamate. Folosifi fungicid doar tn cazurile foarte grave.

leia9aa IEJIS un p ~ w i oaua~ad j ~olaiueld e!uedwo3 ui azonisadse iuns !n[au!p-alaidel ap a p u n ~ s a p a d s au!dp a p r p 8 u~ '!%pa3 !B aipu! !inqia! ap a[!!xds !S (urn!ma3) !a~laq-ln30!~ '(~!uasseq x ~ i a d a !al!ur-eqie! ~) <(xe!2al!nbv) a S n ~ e p ap p !Jniep ie~ueld pu!%po i3aja un asnpold .!ioln3 allnw n3 alepose rf iod !nlau!p-!nlaidel a p !nuat,-uaqle% alazumy !S alpolg

alauoz ui 10s ap areoq~adm aunq ~ u n apunx s apads .!nlnue [ndur!~ ioi a~uesaiaiu! iuns !n[au!e~-alaidelap al!!~ads

1
I

iaix!al' !S "~o[%a~!g" :pads !aisaYe a@ !ln!os p o p 3sase9 as Lam03 u .(run~e .eu!pp% m!io ui soni~adse 'w3 08-05 aiiu! pu!!ie~ !aiuel -ruawra r ~ n s n !nSeqp ~) !aiodop a~sa zoi aJeoln3 ap !nlau!p-alaidel eaur!i~ui<n!poiiod-nSo~ azunij !S (x eueu seqreq s!q) p!i!d Farla! l n ~ o ~ ! d a3 ~ pdm!] s U! 'pinleu a!un! u ! eupd !ew u!p p u p ~ e '(r!cp -upis '!!Sol as!ieqEs alapl ap!ini - ~ eaiea!iln3 p upd ~nu!lqorf aieod i3aja n3 al!u!pei% n~iuad ai!n!nod -IJ!J~ nq~oydng) zoi aleoln3 ap iuesaiaiu! 3~1eruoi3 izi~um un iuns 'ai!qasoap u!ind !em 'auoi !nlau!p-ala~del !B a m d mej ape% -qoine a p a d s .iol!mped ma!z!l el -ale> psea3e u!p i o ~ 'a l!un! u~ e q d '(x s q n q n s xolyd alaiewniq '(suar!nradrrr~s s!~gql) few u!p pupouug 's!q~sap-uaq ap eiqmnuad ap alauoz !S p~iodns ajuax-aiouu! n3 as-npup%u!is!p apia~ 3!uSaa eieofnqm!l '(a/!iexes lep emos aimqs p p ~ o q -p% runs*) eieoSn3np '(x aa!rqnv) ap ! s u~aua~ad ap !!inilns !S w 2' I ilnw [a3 ap !Ipu; !leisel n3 eiapqne nldwaxa a d s '13edwo~ aiemape iuns aipu! !em al!!3ads '(r!uaf/n~ .dss se!JeJeyJ qqroydng) ue!iaua~!nlau!p-alaidel aisa J& el yq!snas apads 0 .!!Sol azuny ap euweoi !S eieA I.' .i / ! -~ur!idi!qopodw! ' w op ~ ap ileu; '' e a ~ n d ~ n d ln!os " luesalalu! aisz .!ew u! cued a!l!~de u!p pupiede !nuaa-uaqp !iou

.a!un! U ! ~upd a!l!~deu!p p u ! ~ o u ua~ p -OU aiazoi ap aunds!p !S 0~-02 el euld a i b ~ 'anseou s ap~n%ealam ad uoiyoine '(se!ss!rad.t? e!q~oydng) dnl !nlau!p-ala~dg ~ p i ! d sap e w ~ ou j ! n!Snua3-apia~ 'aseou~p azuny asnds!~ iuns aim ad 's!q3u!-apia~ '!%unl !leisq ap e m q JE! L!nua~-uaqp8 azuny d u!p ieuio ap !EN u; ~ u e aqpde

ap azuny ap alein!uo3ul 'aiau -masupu al!~ou !S ~ X O e~eoidel I eaas p!ispa13eie3 aisa a1 eioJninL .eu!pe.15 u; eA!ips iod as !nlau!p -alaidel ap !in!os aseoiawnN

Lap tele-c&nellu'

:- I

Grridinirit iscusit

m'

T-

r Primavara sau taamna

tdmpuriu, cumparsfi plantE anere P n ghive!\ c u ; f r ; ? f c k . gnitoase. -, -.I ,4-.

;i3r@n soare, penumbrg. $Punzele superioare se coloreazl optim i n lumina soarelui, dar cele mai multe specii tolereazl qi penumbra.

d w r rgdacini au iesit din orificiile de scurgere, fiindcl se pot transplanta dificil.

Sol cu bung permeabilitate. Ameliorafi solul compact cu compost sau nisip.

Toate parfile plantei, inclusiv seva ei llptoasl sunt ta* zi i r i t l pielea, de aceea, i n timpul IucrZiritor l n grading, se impune purtarea de mHnu$. Se inmulfegte prin but&sire. Inainte de plantare pun@i butaqii T n apa, pentru a li se surge seva laptoas'

tot an ul
TOAMMA

r-*-

--

n vas. hterneti peste serninfe n strat de 3 mm de pZrnftnt. ineti vasul la dldur8, men#&du-i solul umed. i n c e ~ n d e la rnijlocul lui mai, transplann exterior. tafi rkdurile T
VARA hgtijire @ rirmsrlfire

Divizare $fproteqk Toamna, tliati speciile inalte. fnde@rtaji llstarii dezgoliti ai laptele-dinelui hopical. Protejqi contra gerului plantele tinere de Iaptele-cftirtelui venegan ~i roz prin acoperire cu frunzb uxat. Diviza$i plantele mari.
I

Tliafi florile ofilite, pentru a le Tmpiedica polenizarea. Dupl Tnflorire taiati din capetele IZstarilor butad de 5-70 cm ~ i perttru , Inrsdacinare, infigeti-i ?ntr-unamestec de turbfi $ nisip (dreapta).

Laptele-clinelui este planta gazda intermediarl a ruginii mazarii. Simptomele bolii sunt ramurile lungi ~i neramificate, frunze sfrijite, scurte $ilafite. Distrugefi plantele infectate, pentru ca ciuperca s3 nu se extinaa

aiuoda[ uip , ~~ui2i.10 . . (n iqasoap ~ . @uaurau~o l E~JV

n n n n

Pete de culoare ropu-aprins

Culoarea strducitoare a imperatei impodobqte gra'dina de prima'vara pha' toamna.

PLANTARE SI INGRIJIRE

ACCESORII: 0 imperata In container cazma Cl lopa O comport O cutit O material de aoperire a rolului

VARIET~TI
Irnperata este o plant2 provenind din Japonia. La noi este cunoscut soiul Irnperata cylindrica ,,Red Baron", arnintit deseori gi sub denurnirea de ,,Rubran. Partea superioad a h z e l o r sale aspectuoase prirniivara, in cursul infrunzirii, se coloreaz3 in castaniu. Mai tdrziu rnanunchiurile de iarbii se recoloreazi treprat in rogu-incandescent, nuanrii ce se rnenjine pin5 toarnna. Datoritii culorii sale deosebite, irnperata se poate asocia cu rnulte alte plante. Soiul ,,Red Baron" al imperatei se demold incet. Planta cregte lent, extindndu-se prin ramificayiile subterane ale radiicinii. Tufa plantei se intinde pe verticalii gi pe orizontalii cam 35-60 deopotriva. D ~ culorii sale rogii pregnante, este una din cele rnai frurnoase plante decorative. Degi Iiistarii sunt predispugi la o cregtere buiacg, inssgi nu are nici flori, nici sernin~e, din care rnoriv este foarte ugor de Pngrijit.

Nuanfa' estivala'

UNDE SE P L A N T E ~ ?

I
Algmi de

h p e r a t a arata bine peste tot in ,,Red Baron" atrage ater#a fn stranwile deplanteperene gradinii, in straturile de plante perene, printre alte specii de iarsoiului ,,Red Baron" se valoriIntr-un strat acoperit cu bii, sau chiar solitad. pietrig pute i crea o atmosfed zead optirn d a d sunt asociate In stratwile de plante de Orient n d e p h t prinrr-o cu culori puternic contrastanre. Perene plantaji im~erata in cornpoziyie de plante alcatuitii Coniferele de forms geornetpartea ~ anterioad ~ ~ a stratului ~ gi ~ H inconjuraji-o de scunde al rica, cu frunzig verde-~rofund gi din T h a m n o h u s s~athaceus laurul (Ilex) ofed un findal ele- de origine chinaeasd, soiul ciiror frunzig verde forrneaza un ,,Red Baron" a1 irnperatei, pregant frunzelor aspectuoase ale COVOr vegetal. fn compania dtor ierburi ierbii cum gi din ienupL (Juniperus horizontalis) gi arjar japonez Pot fi ariitoase ~ l a n t perene e ornamentale, chiar gi o singurl planti produce un efect remara~ociate heuchera (Heuchera (Acer palmarum). micranrha ,,Palace Purple"), cabil. In fara i ~ ~ b u r i lde or dirnensiuni rnari, irnperata poate planti asern5nPtoare aryarului, avlnd flori rniirunte gi frunze produce o imagine insolitz. purpurii, precurn gi goaldina cu L . b- unui zid de piatrg i relephium sau in gSdinile alpine, ea consti- flori r ~ i (Sedum tuie toata vara un de ,,Herbstfreuden), a1 ciirui frunzig un colorit pregnant. Irnperata se verde toanma se lent cu poate cultiva gi alaturi de zidul In privin~a ierburilor ornacasei sau de terasii. Frurnusejea mend' ~ ' t e ~'leg' i !' 'rep' acesteia esre puss in valoare, in plant' asOciata iarba mod deosebit, atunci clnd se Hakonechloa macra ,Aureola", cultivi printre p]antele cu fruncu dungi auriu-antic gi frunze zig ornamental. aplecate, necesirdnd protec~ie gerului, sau iarba CE SE PLANTEAZ;P AL~~TURI? contra Miscanrh us sinensis Culorile de verde-fraged ~i rogu,,Variegatusn avsnd frunze aple,,Burgmdy Glow" carmin puternic sacurat ale cate, dungate in alb.

I I

Plantafi imperata la o 4 D u p d o udare temeinid, acoperiti solul cu un strat de adhncime identice cu aceea la compost de 2,5 cm. Reinnoifi :are fusese in ghiwcl. ->.7:,1 - r m stratul de compost uara $ primai % vara timpuri~

-I.,.

U m t i seiui .W Lrr~n"

&metufaEnt mmp1et d , cam au pmpW%@i m r 1 t E de W c I 6

~~SPU Ia$tm$&m b~i& Pnde@rta$U c%t mai 6 w B n d .

cubwe r q u m . ~ t % ? + % Z@@i k & Nht

* PenumGrL soare. D e ~ i
necesiti dldura, se dezvolta mai bine ?n penumbra decat

fi este optim solul cu umezeall moderati. Controlafi solul: d a d la adancimea de 2 cm este uscat,
Frumusefea plantei este amperit de un m a t dg pi&@.

colorat.

;o Sol cu bunl permeabilitate,

bogat P n substanje nutritive.

fngrijire tot an

uoctorul plantelo

. ;.
I

'1

/I
I

TOAMNA

Plantare gi divizare

,.

Perioadi adecvatl plantarii. Putefi revigora imperata CreScuta excesiv sau cu p i q i ofiIite 'in mijloc prin divizare. Extragefi planta din pimant, divizali-i rZidaCina $ replantali segmentele oMinute @s). &$erne$ la o distanp de

drtificial complex. Muby solul. In cazul folosirii prealabile de compost, nu mai este necmar sa fertilizafi,

VARA &ii@re
Udati plantele pe vreme
uscati. ReTnnoifi stratul de acoperire, d a d este necesar. TOAMNAT~ZIU In aceasti perioada sau primavara, cu pufin tnainte de Tnfrunzire, Giali-i frunzi~ul la o palma deasupra solului. In zonele cu clima rece protejati plantele cu frunzi~ uscat. Din cand in cbnd iepurii roc1 lastarii fragezi ai imperate Pentru a fine diunitorii la distanti, inconjurati plantele cu o plasi de protecfie contra iepurilor sau plantati alituri de ele ceapi ornamentali (soiuri de Allium) al carui miros alungi rozitoarele.

cm de tulpini un "- lranule de hy-'-imbt

,-

T&m

Q IMP ABJIMP SFU.

ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl 51 P L A N E DE BORDURA

GRUPA 7

3alv11 perene Tot an ul frunze parhmate

lumina natural8 iunie-august

moderat uscat cu humus

&# 20-40 un

7-

7 7

'(~!IoPVP-q) epmq 4 ! (spydosd-3)

pta~!nr-mnol~ '(ESOX)

apmims n o p nu almuaureuro I J 10d annwmap a p p s n 3

'!Jog 3

IUa

.a~ueld a l p aseoraumu l vJ .I lod a!np ap a p 3 -ads ' a - J O F J O ~p p o l e a

'jar%q 9 yuaoyaJ a m 15 c a ~ s & u ~w ~ ! i !s!w yur azuruj a q -un06-02 reop ap p@u& 15 'pesapq ~ n r asa n p ' p b p [ ns g q m as (=?!lY.!PP-=?l F!*PS) F W P W b 9B I A m .zo~-nSo~

iRIfl,Lwmd 3s 13
.sap alepn amqaJ1 nu gseral

![IU nw (

. ( T @ N ~.WPRX)

E Z O ~ ~ J s!sdoa103) X Z ~

-.ww m l 4 m p ~ 1 J d - 7
n~duraxa ap w auaq@% uou amue~d luns pep aFo!n m d J O p p Se a m p 3 - ( J ~ W ! J Oran*) sew ap u"w! soumy P - ==l"P, FB=-~EB!JV~T=!QS

s!sdoa~cn c ( ~ u y p l p r r a d

n3 a z u q 14 s!~sap-laIoyn pol^ aJe ,JO~~!JL" p!oS .lew-lal -o!n azury a n Usua5semdm~u .re! ' !JS areolns ap $a17azwy a1sa uuam%hagc' cn!me-uag~&azuny are
tu ! o s un

<alsa~a mns ala1oaue1-po a y t . J ~urs 08 ap p p u j ' g p

- w p ~ u n gpuel?t@ s ap ~ n r ~ o j uj a p l u a x a ~ o p '!~ d n e - a p n !

Gradingrit iscusit I

@hmparq~ primivara sau toarnna salvie pereni la ghiveci. Alegefi plante sinitos, wiguroase, cu frunzi~ . dar putefi curnpira $i serninfe proaspete. 0 Nu cumpirafi plante bolnave cu frunze galbene sau ofilite.

Soare. Salvia preferg locurile calde, expuse la soaw. Soiurile cu frunze pestrife necesi~ protejare irnpotriva inghefului. Sol moderat uscat, cu humus, preferabil calcaros. h timpul plantirii amestecafi solul cu calcar.

Toate speciile de salvie, cele plantate in ciuhar chiar ~i atrag albinele.

Dupe inflorire jalesul se poate tunde in formi sferid sau se poate amenaja in borduri scundi.

4';

& -

1
IngrijireP tundere Udafi plantele doar pe timp de sec& indelungata. Tundefi niduful dupi inflorire (stsnga, jos), pentru stimularea infloririi repetate. Mulcifi solul cu compost.
TOAMNA Ptvtwie fmputriva fnghefului

,
I

.
cumparate pot fi plantate in grading Incepand din aprilie, iar plantele obfinute din semanare, din mai. Agternefi compost in jurul plantelor hradlinate.

haintea de sosirea inghefului tundefi naduful pha la Tnalfimea de o palma. Varietifile cu frunze pestrite ale salviei medicinale sunt sensibile lager ~inecesita caldura. Acoper@i salvia medicinals cu crengi de brad.

Salvia este rar atacati de dauniitori ~i boli. Rareori, melcii rongie spicele de flori ce atarni pe sol. Adunafi $i distrugefi diunitorii sau a~ezafi capcane de bere. Scuturafi spicele ~i la nevoie palisafi-le.

I
Q IMP ABnMP SRL
ROP-02-10476

STRATURl DE FLORl#I PLAE~TEDE BORDURA

GRUPA 7

Gratioase Eiclii florale fn culori pregnan te

I

perens
augustoctombrie

LJ
se pretead penm tlori

Peirnii cu caracter sifbatic

Liatrisul este un fiumos element al gridinifor ji al buchetelor pestr$e de var;i.

PIANTARE $1

ONGRIJIRE
'

jeminje de liz u vas pentru i

i l n t fara timente I

Liatrisul (Liatris spicara), de origine din America de Nord, este o plant5 perens sdbatic5 cu aspect ciudat. Inflorescen~a sa siruatii in vlrful tulpinii de 40-90 crn se inal~5 deasupra frunzelor inguste, - alterne. Florile reunite intr-un spic sunt violete, roz-purpuriu sau albe gi alc%tuiesctije lungi ce infloresc indelungat. Interesant este c5 florile ce alc5tuiesc inflorescen~a se deschid de sus in jos. Din specia originarP au fost obrinute nurneriase soiuri cultivate care pot fi inrnulyitc ugor prin serninfe. Este foarte popular soiul ,,Koboldn cu flori rnov-rogu, care, cu indilgirnea maxim5 de 40-50 crn, este cel rnai scund soi. Sunt recornandate pentru plantare rnixtz liatrisul ,,Floristan Violett" gi ,,Floristan Weiss", arnbele atinghnd indyirnea de 80-90 cm. Soiul ,,Picadorn cu flori rogupurpuriu-vioi este la fel de inalt.

I
W
fn @din2 aping

UNDE SE PLANTEAZA?
_:,PCV...P,
c . H c . H w

1 - 1
Liatris alituri de crin galben p i iarba' ornamental5

Soiul ,,Floristan Weiss"

Liatrisul este plant5 nepretenFioasa, sirnplu de ingrijit, ins5 foarte rnultilateral5. Se asortea25 frurnos cu plantele anuale sau perene in straturi, in gradini rustice sau extravagante, neobignuite. Aratii bine in straturi naturale cu pietrig, ins%poate fi plantat gi in jurul lacului din gradins sau, in caz c5 solul este perrneabil si nu prea urned, in paryile insorire ale tuhrigului. Plantar in grupuri laxs este decorativ in mijlocul stratului. Amesteclnd soiurile violete cu cele albe, florile oferP o imagine viu-colorat%. Liatrisul se pretead pentru flori G a t e in buchete pestri~e de var5. Se taie tulpinile d n d o treirne din flori sunt deja deschise. Pentru a avea constant liatris, planta~i clteva tulpini in stratul separat pentru flori t5iate.

CE SE P ~ T E A AL~TURI? Z ~
Lungile tije florale ale liatrisului ofers varietate tuturor straturilor. Produce un efect contrastant plantat al5turi de plantele tufoase cu flori plate. Soiurile violete se asorread cu alte flori albe sau galbene cum ar fi rnargarete de gridinii

----

Soiul ,,Floristan Weiss" cu florile sale albe oferg o priveligte plHcur5 plantat al5t;ri de echinacea (Echinacea purpurea) rogu-inflicirat sau rnent%decorative (Monarda) de culoare rosie sau violets.

(Leucanthemum maximum),
ruji galbeni (Rudbeckia fulgid=)$ coada-goricelului (Achillea Upendulina). P u t e ~ i preg5ti o cornpozi~ie ferrnedtoare plantlnd soiul ,,Koboldn irnpreunii cu lipsdnoaie (Coreopsis verticilla ra) gi creyigoara (Alchemilla mollis). Are aspect elegant aliituri de norocelul (Sedum relephium) cu flori de culoare ruginie. Soiul ,,Floristan Wolett"

De la mijlocul l u ~ mar forpti plantele inainte de plantare. Vor inflori prima oar8 T n al doilea

Folosiji compost in loc de ingr55Zmlnt bogat in azot. Datorita concentratiei mari de azot tulpina se lunge~te

Gridinkit iscusit
..I

',

bvb,!3

&. L -

-.

. .:, : : & A :

6,
APROVIZIONARE
CumpHraji primavara sau toamna liatris la ghiveci. Alegefi plante sanatoase, kdesate, cu frunze verzi.
, I

LUMINA SI SOL

11

--

TRUCURI
roarecii de d m p consurna

Soare. In locuri insorite sau

penumbra formeazi tulpini puternice, cu multe flori.

rridacina liatrisului. Preventiv puneti plasa de sBrmi i n jurul ridacinii. Dupi uscarea plantelor marcafi locul acestora, pentru a nu f i rinite in timpul lucririlor din gradinii.

Nu cumparafi plante ofilite, cu frunze patate, tngtilbenite.

a SPI permdi1, hogat In substgnpe nutritive. ?nsol umed rHdHcinile vor putrezi repede.

PRIMNARA TlMPURlU
Plantare $i fnmulfire Plantafi rSdicinile tuberizate in martie-aprilie.In sol compact efectuafi sub radacini strat de drenaj din pietri~ sau nisip. La 5-6 ani divizati scoatefi plantele ~i radacinile (dreapta), ca acess i inflotea s i se dezvolte $i reasca O n continuare. Primavara este perioada optima Onmulfirii prin TnsimBntare. Plantele vor inflori pentru prima oars la doi ani de la semiinare.

rescenfi.

I ~ SUI I prea umed liatrisul poate fi atacat de putregaiul Ib. Fungii vor forma psiituri alba T n jurul tulpinii ~ia radacinii, datorita dreia planta s e va ofili, apoi s e va usca. Preventiv face$ un strat de sau nisip sub drenaj din pietri~ radacini. Eliminati $i distrugeti plantele contaminate.

~rum%eIe

GRUPA 7

I Gddiinirit iscusit 1- '

@ Toarnna sau p r ~ ~ ~ ~ ~ d a r a , %are deplin. Prefera cumpgrafi plante tinere, spafiile insorite. Locurile compacte, dnaoase, degajate, traversate de etichetate privind soiu~, curenfi de aer ajuta la tnalfimea ~i culoarea. prevenirea fiinarii. Nu cumparafi plante Sol cu humus, cu bun3 infestate de Winare, cu permeabilitate. Preferi solul radacinile incalcite, sau plante profund, usor reavin, fari apa stagnanti. cu listari subfiri, hgalbenifi.

necesiti sprijinirea c" tutor#. infigefi befe de bambus In parnant ~i legafi-le unele de altele. Tiiafi brurnirelele pentru v a d nurnai cand au inflorit deja jumitate din florile inf lorescentelor.

7 . .

fngrjire tot an ul
PRIMAVARA
Planfare p divizam Plantqi risadurilede i n d M c e solul devine cultivabil. Pmru reproducerea plantei scoateji din pSm8nt exemplarele v h t nice, divizafi-le radicina cu cap maua, apoi replantqi imediat partile objinute. Administrafi compost plantelor noi ~i celor inridicinate incB 'lnainte de infrunzire.
VAUA TOAMNA Plantere fl pr0teqi.e Brumireleles e pot planta $i R

acest anotimp. Taiafi florite ce s-au trecut deasupra solului @I, marunfifi-le ~i compostafi-le. In locurile cu clima asp13 acoperifi plantele cu compost sau frunzi~ uscat.

fngrijitw Udqi abunrknt pe timp uxat, mai ales pe solurile care se deshidrateazg repede. Indepartaji partile vegetale ofilite.

iiinarea apare rnai ales tn locurile slab aerisite $ pe vrerne uscata. Ciuperca Onviluie cu o peliculi alba frunzele ~i hstarii. Prevenfie: stropifi plantele cu fierturi de coada-calului ~i alegefi soiuri rezistente. Daci este necesar, stropifi cu pesticide.

Q IMP AMMP SRL

ROP-02-10-077

ISBN 97&%73-86092-6-1

STRATURI DE FLORl $1 PLANTEDE BORDUR;~

GRUPA 7

larbi ornamentala' in orice gridini

' funqie de spade

apribe-august, tn

w t sau &n,

frunzif auturnnal pe~trit

numemaw specti runt ve9ni.C v m i

21fNl cm

Gen vegetal m ulticolor

Tulpinile suple 2i tufele dense ale rogozului pot impodobi oricare parte a gridinii.

VARIETATI
Genului Carex ii sunt caractcrisrice culpinile cu crei muchii ,si inflorescenrele lunguieye, cilindrice. Soeciile mulr diversificatc ale rogozului pot fi plantate in cele lnai diferice locuri. Carex pendula prefer; de exemplu solul reavitn, locurile umede de pe malul apelor, la fel ca ,si Carex grayi, Cares pseijdocyperus 9i Cares n~uskingumensis. Carex pendula poare acinge o indyime de I ,5 m, celelalre specii crescind pins la indrimea de 50-100 em. Zonele de penumbrl de IlngH c r i n g ~ ~ r ide l e arbu,sri sunc locuri ideale soiurilor Carex ~norrowii ,,Varicgata", Carex s,vlvarica ,si Carex omirhopoda, cel din urm5 fornihnd tufe cu inA+nea de 2050 cni. Carex umhrosa, crescind p i n 5 la 40 cni, suporta ,si umbra deplin;. Carex huchananii prefer2 terenurile insorite, degajate ~i liziera crhngurilor dc arhuyti. Rogozuri ideale pentru gri-

I
Carex buchananii

dinile alpine insorite ,si pajigrile inflorice sunr: Carex monrana, Carex huniilis ~i Gal-ex baldensis (rogozul ,,BalsoX).Speciile enumerate nu deplyesc in5lrimea dc 30 em.

Carex grayi allturi de ciocul-benei pe malul lacului din griidinl

UNDE SE PLANTEAZA?
Aproape c i nu exist5 partc a gridinii care s5 nu fie potrivirg plantirii rogozului. Pe malul unui lac sau de-a lungul unui p2r2u conscituie un element dc peisaj remarcabil rogozul lnediilor umede,

Rogoz cu frunzip galben gi crini de toamnl

care, in funcric dc specie, necesits sol cu humus, bogar in subsranre nutritive, reaviin, ha chiar poate crcyte qi in a p i de adlncinie ~ n i c i . I'lanrare printre arbupti p i arbori, speciile prefcrind penumbra sunr adecvace in parrile cu efecr nacural ale gridinii. Accstea se dezl~oltii optirn inrr-un lilediu cu aer umed, in sol cu humus, cu u n conrinur mare de subsranre nucritive. Speciile Carcx umbrosa si C a r m ornirhopoda, deoarcce fornieazi un covor vegetal verde, dens, pot fi folosire ,si la culrivarea unor suprafere mai inrinse. Plantari in gddinile alpine gi srrarurile situate in biraia soarelui spccii recomandare penrru zonele insoritc gi dcgajaw. Acebtca prcfrra b'lraia aoarclui, cilduri qi sol sirac, calcaros.

Tulpinile sclipitoare ale rogozului, armonizindu-se cu altc specii de ierburi yi plante perene, invioreaz; orice parre a gl-idinii. Vecini pe malul apei: dinrre p l a ~ ~ t edc l e ~nlagrini pureri alcgc ca plance asociare srbnjenei (Iris pseudacorus) sau lit rum (Lyrhl-urn salicaria). i n locurile umbroase aflare la marginea supraferelor rufoase asociayi rogozul cu ferigi ~i perene iubiroare de umbd, sprc exemplu cu stelure ~i crini de toanlni (specii dc Hosra) sau cu lisimachia (Lysirnachia cle~liroides), plant5 originar5 din Asia de Est. i n gldinile alpine puneri in valoare frun~useyearogozului prin intermediul clopoycilor scunzi (specii de C a n ~ p a n u h ) . a ic1-1ii-osul~ii (~~el~a~itl~c~~~~rn) ~i a florilor de ochii-y)ricelnlui (spccii dc Sasifrap).

CunpHraji la ghiveci r o w

e Wm seam. umbra. Rogozul s e deMoM optim, h funqie

tie specie, fie tn b t h i a so@mlui,fie Tn panumbra sau Lar umbra arbugilor. W reavan, bogat 'ln substarn nutritive. Exista tnd dtcva specii care prefer3 mlul Wac $iuscat.

mu usate, ori cu I galben% ridadna i@ddin ghhri.

Pentru a cultiva intr-un strat uscat rogoz necesitind sol reavan, fngropafi-l in pirnlnt plantat intr-o gileata, deoarece astfel se poate rnenfine rnai usor urniditatea solului. Rogozul s e poate cultiva $i tn duMr.

PRIMAVAIU.
Plantare # divizare i Perioadl adecvatl plantlrii. T5iati aproape de nivelul solului tulpinile rupte sau moarte. Partea de mijloc a speciilor inalte piere dup5 trei-patru ani. Divizafi speciile Pnalte la trei-patru ani, iar pe cele xunde la cinci-gase ani. Taiafi plantele tnainte de divizare (dreapta).

TOAMNA P r o w contra lrnghefului Toarnna nu tliafi tufele, deoarece rogozul acoperit de chiciurl oferii o privelige frurnoasl ~i astfel P i protejafi ~i rldkinlle, P e timp foarte rece, acoperig plantele cu frunzir uscat sau ramuri de brad. Amplarafi Tntr-un loc protejat rL ' . : rogozul rl--tat P

Nu lasafi speciile necesitdnd sol umed si3 s e usuce. Mulcifi solul.

.:ogozul, in general, nu este atacat de boli sau diunitori. Totodati speciile necesitind o urniditate mare se pot usca si brunifica daca radecinile capilare sunt lipsite de a@. Din acest motiv, in perioadele secetoase rnai lungi, mentineti-le solul reavin.

0 IMP ABnMP SM.

ISBN 978-983880824

STRATURI DE FLORl $1 PLAMTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

Flori gra tioase in pen urnbra'

I

Clopotei inalti
I
I

4 ingrijire simplg
pentru floare iunie-august

lurninil natural&, stanp nutrsthre

GRUPA 7

13
T

D Prl mavara

sau toamna,

Soare, penumbra. Clopofeii preferi locurile de sub arbori ~i arbugi cu umbra moderati.

Sol profund, cu humus, care nu este nici prea umed, nici

Sprijinifi la timp clopofe? inalfi, deoarece se inclina usor. Clopopii Campanula latifolia isi dezvolt3 radacini r profunde in forma de tea@, din acest motiv se divizeaza greu. Reproducefi-i mai degrabi prin seminfe.

Doctorul plan relor

PRIMXVARA
Plantare Plantqi clopoteii pridvara, de indata ce solul s-a inc8lzit. Perioada optirnti pentru plantare este martie-aprilie. Protejaji stratul de meki, pentru c a plantele d poati r i d r i nestingherit.
VARA TlMPURlU hgrQim TOAMNA Divizare $ prot@c?b i Uopoteii s e pot diviza o data

la dfiva ani, toarnna, du@ inflorire (ios). Frunzi~ul uscat asigurii o proteqie suficienti contra gerului de iarns.

'

In vederea Ynfloririi abulzdente

administrati clopojeilor din belvg api ti substanfe nutritive. Mulcifi solul pentru a-i evita uxarea rapidi. DUN inflorire, tiiati tulpinile florilor.

Umfl3turile portocalii ce apar pe frunze sunt semnul ruginii, infecfie cauzata de ciuperci. 0 infecfie mai serioasa poate provoca ingalbenirea ~i pierirea frunzelor. Tndepartafi frunzele vatamate. Nu amestecaf i in compost pgrfile bolnave ale plantei.

ISBN 978-9698809281

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

136
1

Specie rezistent i ji decorativi

Stelu t i
I

4 Vngrijire simpla
se preteaza pentru floare taiaa

iyq

:I

lumlni natu.,., Lzogat fn subm n f e nutritive 4650 a

Ffoare cfasica'de toamna'

SteIute1e cu inflorire IndeIungati asigura"feeria gra"dinii timp de mdte siptiinhi.

Stelu~ele de Noua Anglie (Asrer novae-angliae) se asearnan5 foarte mult cu stelugele de Noua Belgie (Asrer novi-belgii), ins5 sunt mai indte, au tulpina mai puternicz gi nu dezvolts drajoni. 0 d t 5 caracreristid de baza sunt perii indesari ce acoper5 tulpina gi frunzele. Florile stelujei sunt rogii sau de roz, iar in cazul stelu~ei Belgia-nous florile sunt albastre sau violete. Steluta de Noua Anglie este o specie mult mai rezistenta gi fags de Ginare. fnfloregte din septembrie pin2 in octombrie. Diarnetrul florilor este de 2,5-4 cm, miezul galben este inconjurat de cununa florilor limbate rogii, roz, violete, albastre sau albe. Prezinta pi un mic dezavantaj: seara gi pe timp de vreme noroasa florile se inchid, avind aspectul florilor deja ofilite. Cele mai populare soiuri sunt ,,Alma Potschke" (culoa-

rea somonului, i: 110 cm), ,,Rudelsburgn (roz-somon, i: 120 cm), ,,Rosa Siege? (rozsomon, i: 130 cm, florile nu se inchid), ,,Rubinschatzn (rogucarmin, i: 130 cm), ,,Andenken an Paul Gerber" (rogu-carmin, i: 140 cm), ,,Barr's Bluen(violet, i: 140 cm), ,,Violettan (violet-inchis, i: 140 cm), gi ,,Herbstschneen ( d b ca neaua, 9: 130 cm).

Alituri de dalii in stratul de toamni

colorat, stelu~ele roz sau purpurii invioreaza compoziria. Pe malul lacului sau al p&&duise dezvolta ideal, deoarece prefeA solul umed.

UNDE SE PLANTEAZA?
- ,

(Dendran rhema grandiflorum) sau cimicifuga de culoare albn (Cimicifuga simplex). Straturile de toamnH se ~ o t cornpleta cu fermecatoare ierburi ornamentale: mei (Panicum virgarum), penisetum (Penniserum alopecuroides) gi miscantus (Miscanrhus).

Preglti* stratul Fnainte de plantare. Afanafi solul, adlugati-i compost ~i nivelafi suprafafa cu grebla.

Sapati gropi la distanJe de 40-50 cm. Plantali plantele 51 tasafi solul In jurul tulpinii.

Soiul ,,Herbstschnee"cu flori albe

Stelurele se planteazii in locuri insorire, cu sol afinat, bogat in substance nutritive. fn straturi perene datorita i n d ~ i m i sale, i stelu~ele sunt flori de fundal. Ofera o imagine placutii in spatele plantelor perene semiinalte, care vor acoperi tulpinile stelu;elor. L i b @ garduri ofera o pats cromaticii minunata alaturi de alte plante perene ce infloresc toamna. fn prim planul lemnoaselor cu frunzi~ au tumnal

Stelu~ele, nu prea preten~ioase, nu prea preten5ioase pot fi plantare alaturi de alte plante, colorind astfel stratul de toarnna. Plante asociate de culori vii sunt aconitum (Aconirum carmichaelli), splinura (Solidago), rujii (specii Rudbeckia), norocelul (Sedum relephium) sau dalia (Dahlia). Pute~i amenaja compozi!ii de culori pastelate data planrafi stelugele alaturi de margarere (Leucanrhemella serorina), anemone japoneze de culoare roz (Anemone japonica), crizanteme de gradin2 Soiul ,,Alma Potschke"

Gridinirit iscusit

LUMINA SI SOL
Soare. Se dezvofa bine I n bm@Srapla ghlveci, locuri calde, ocrotite, insorite. prirnavara sau toarnna, plante Ilndesate, cu frunze sanatoased)
Nu cumpirafi @a& &fa inflorite sau ale d r o r rcidacini at%rnSdin ghiveci, deoarece acestea nu tolereaza transplantarea.

11

TRUCURI

?I

La tnceputul verii aracifi soiurile inalte, eventual Tnconjurafi planta cu suport. Fertilizati solul cu ingrZ$irnant cu confinut rnoderat de azot, i n caz contrar tulpinile plantei vor f i foarte subfiri ~i inalte.

S o 1 cu humus, bogat i n substanfe nutritive. Nu tolereaza solul cu perrneabilitate slaba, sau urned i n t i r n ~ uiernii. l

PRIMAVARA Plantare fi divizare

replantafi doar pit$le rnai tinere.

inainte de plantare afanafi adanc solul ~i adaugafi-i compost. Fertilizafi solul plantelor inridacinate cu ingra~arnant bogat i n potasiu. Scoateti din pamant plantele batrane, cu rnijlocul rarit, divizafi riidacinile ~i

VARA

fngruire
Pe tirnp de seceta udafi perenele abundent. Aricifi speciile rnai Tnalte. Stelufele pot f i contarninate de nernatozi. Sernnul contarninirii este aparifia petelor brune, colfuroase de-a lungul nervurii, dupci care frunzele se usca sau putrezesc. Plantali craife intre stelufe, doarece acestea fin departe driuniitorii. inlaturafi ~i distrugefi plantele contaminate.

TOAMNA

T4iere
Dupi hflorire sau sosirea prirnului inghef scurtafi la tniltirnea de aproxirnativ o palm3 plantele (stanga). Intindeli compost i n jurul tulpinii. Cornpostafi doar parfile sanitoase ale plantei.

ISBN 97MW86OB24

- -

m
P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
Prin tre plan tele de gra'dina' lumhirica se distinge prin avhtul sa'u spre fndumi.
-

furca de sipat Cl cazma

LumdnPrica forrneazi in anul serninirii o rozeri de frunze plan:. Numai in al doilea sau al treilea an i$i dezvolt%tulpina i n d d cu boboci nurnerosi ce se deschid apoi treptat. Lumhirica Iho& (Verbascum bombycihrum) este o plant5 bienal~, lungirnea ei poate ajunge pin: la 1,8 m. Suprafapa ei este acoperiti de peri pklogi. Flonle de un galben-aprins apar in august. Soiul ,,Polarsommer" se distinge prin flori galben-aur~u~icreSte numai pdna la 1,6 In. Lumhikica sudid (Verbascum chaixii) este o planti pereni, cu frunze verzi $i o i n d ~ i m de e . sale galbennumai 1 n ~ Florile deschis apar p i n i in luna august. Florile soiului ,,Albumn sunt albe. Lumhirica din Asia Mi& (Verbascum olympicum) este o planti bienali, cresdnd pin5 la inilrimea de aproximativ 2 nl. Se distinge prin frunze albe linoase $i prln inflorescenrele ramificate, gal-

A f h $ P&I stratului, indeMrtatiburuienele 21 pietrele. # & I m e mesat-, incorporati T n

Perioada semInare: mai2 iunie. Preslrati rar semintele lurn%n8ricilor in stratul preggtit
de

antw'or.

bene, ce apar in perioada iunieaugust. Lumhikica violet5 (Verbascum phoeniceun~) este tot o planta pereni, avdnd indjimea de numai 40-60 cm. Frunzele sale sunt de culoare verde-inchis, pe tijele-i lungi, foarte grarioase dezvolrdndu-se din mai pins in iunie flori violet-purpurii. Soiurile provenind din hcruc i p e sunt longevive gi infloresc in multiple culori. ,,Pink Domlno" are flori roz $i indpimea de 1 m. ,,Cotswold Queen" se remarc: prin flori de culoarea chihlimbarului, ind~imea sa fiind de cel mult 1,5 m. ,,Densiflorumn de 1,8 m are flori galben-limdie, caracterizate prin anterele violete, usor vizibile.

Nuaqe de garoen: lumhirica din Asia

mica

21 coada-2oriceldui

Plantagi varietipile inalte in fundalul stratului sau bordurii, iar n gridipe cele scunde in fa$ sau E na alpini. De-a lungul drumului sau a1 gardului, in vecinaratea por~ii, lumhirica ti salud de departe pe drume~i sau pe oaspe~i.

thus ruber)8i iarba-gr& rosie (Sedum telephium). b g i i roate soiurile de l u m h l i d se disdng prin hmusere perenele alb-+tii, cum ar fi anafalisul (AoapMs margarimea)gi $4 (Scachys

marcaJi stratul. Udati semBnBtura

Pn'n greblsre acoperifi cu grija cu pamant seminlele si

ar un jet fin de apa.

Tmnsplantafi rgsadurile incepdnd din august T n locul lor definitiv, In fungi@ de predis pozijia de crepe, la distanp b

byzantina).

20-60 c

LuminLica sudicii ,,Album "

in orice loc insorit ~i uscat ar fi plantar5 lumlnirica, aceasta focalizeaz2 atenria trecitorului. Atrage deopotrivi in - privirea apropierea casei, in fay zidurilor, lingi - terasi si - pe . terenurile in pants.

Efectul l u m b l ~ cpoate i ~ spori prin asocierea cu plante mai scunde, dar cu necesidri asemhitoare. Culorile ei alb, galben sau nuanpele sale ro$iatice strducesc mai intens aliituri de perenele albastre, cum ar fi iarba-rnd;ei (Nepera x faassenii)sau jalegul

(Salvia nemorosa).
Var~etiplor cu flori albe gi vioJete li se potrivesc perenele roz, de exemplu centrantus (Cenrran-

h i u r i l e obfinute prin incrudgare se pot reproduce prin butagi de radacina. Toarnna, scoateli din pamant rizomii, taiafi din acgtia b u t a ~de i radacinti de 5-7 crn lungime $i Tnfigefi-i I n p5mant nisipos T n ghivece cu diametrul de 10 cm, respectan direeia lor de crestere o n

rrimavara, cumparaji !tLaduri h ghivece, viguroase, .'binatoase, sau cumparati serninfe proaspete.
.: rr

Soare. Se dezvolta optim la soare ~i la caldura.

m Nu cwnparafi plante
~bolnave, Tngilbenite sau batrlne, ale caror radacinl les din ghiveci.
,

Sol cu bun5 perrneabilitate, sarac i n substante nutritive. Ameliorafi perrneabilitatea solului cu nisip sau p i e t r i ~

Taia* irnediat tulpina ofilita, deasupra rozetei de frunze, tn acest mod prelungind viafa plantei. Multe specii se autoreproduc daci lasafi serninfele sa se matureze planti. Deseori se formead ~i rozete de lastari tineri.

Sernanafi lurnlnirica tn stratul din aer liber. Acoperifi serninfele cu un strat subfire de pimant $iudafi cu griji. Plantafi rasadurile procurate din comerf i n luna mai la locul lor definitiv.

Scuturafi serninfele de pe tijele ofilite intr-o punga de hlrtie 00s) sau tiiafi tijele ~i punefi-le tntregi i n pungi. Plstrafi-le pan3 la semanat intr-un loc uscat. Fainarea este cauzata ciuperci. Pe fafa $idosul frunzelor se forrneazi o pelicula alba, asernhatoare rnucegaiului. Frunzele se rasucesc ~i se sfrijesc. Boala se poate extinde ~i pe 13stari ~i boboci. Distrugefi parfile vitirnate ale plantei.

VARA Transplantaregi fngrijire hdep&rtafi parfile ofilite, daca dorifi ca planta s2 traiasca rnai rnult iar vara tlrziu sa infloreasca a doua oar& In august transplantafi rasadurile.

palodor %cu!S!uo~ay3pa~c' snllarrre .ra~sy) alalnlals rf loci alermse a~uel,.~ .zo~ nes auaq -pB !JOB n3 pa110se as lalopi
'6 wseqp ap a p l m n ~
.~IE.ILJ a~ ~~a l b n3 ~ 3'apums amqd nr, e~eposv LJ a~eod a p -!=an a p ~ n u r e ns ~ei~y&~olos

-Wp eun '(ap!lra~) !axe pun[ U; !~n3lm UJ alenlrs luns eqp q w u m eared n3 <aleqreq -opt-n!md~nd-zor a p q g . a p -plaA ! y d p l are 1 3 ur 5'1 ap wur!lp~ d u p e apads p s e m ~ -!woq~ad !.leru!s J O ~ T I I ~ -1sn3ne UJ ~ u v d a!un! u!p 3salopuj ~eln3~!3 a1eza.h '!sew a m o j aplold 'ur ~ ' ap 1 elpul 'gm ap eurlof axv' .aspol3o ' a p p !m3ol ul Furnu pealrreld aAne1map aIapeo8 -a!p! as !pads apq!suas !em arm ui ~ugrd arun! u!p m.~ogul ale1 allup tun a m (e~~IXydossdry3 -173~13 pnpuy ui a1eza6-e amqel S ! I U O N & "me s - p r o ~ eanos el asndxa (auaqpBapold -1esapuJJOA -03 -WJOf !JOB el3 ! ! I E l W '!iu!qnrf ' a p p apn3ol paja~d ! S 1eln3a~ alblo~q .p!leqps p!un !,pug o w elere 'ur 1-8'0 ap I@UJ .am ellr~o1og .auraJnap rede ! S aworql nes aseoqd luns !pads -uyd sap !S alnssoun3 !em aim alpads a J m p eun alsa (ew!ps al!urnm q alqomuel '!nu -snJ s p r o ~ d 3yys ) syoool,~ apzunld -anseou apnBea1aur .!!u!dln~ l y ~ g r ~ ad pn3soun3 c p o u rm!un n3 UE a m p u g a1aqm ~ u r ~IS o j !a!uapnJ aiauuras luns ae!qeI 1 a!p! UJ e q d arm! uyp > s a ~ o p u ~ c!~eurapolg -!a!y plsaa UJ ! a w a 3 p p q !!qpy mun!%r q ! n q ~ ~ - q @ S (21) !Em akun+q luns !alwo1os nas al!Iold .lay%ugq m;ns!wJ ~w ynw esul 'ano!.ianm Fapads !nIns!urov a p p d s apl!ly!a

tor florilor. Nu tundeti planta toarnna, deoarece fructele acesteia reprezinta ornarnen-

..

I - '

SemInare P divizarea

Taiafi ti compostati roadele de pe plantele mai T n varst8. Pentru lnmultire scoawi rizornul din p i W t ~i taiag-l tn rnai rnulte buclifi, apoi plantati porfiunile cat rnai repede. MulciJi solul cu compost oos),

florile ofilite, fructele plantei ornarnenteaza gradina toamna

TOAMNA Plantare $i ptvtecfie impotriva fnghe$uIui

Rlsadurile cumpirate pot f i plantate gi toarnna, iar rizornii plantelor mi varstnice pot fi divizafi ?nmai multe par$. Inainte de sosirea primului lnghe rnulci$isolul perenelor cu frunzi~ dzut ~i acoperiti speciilr mai sensibile cu crengi de brad.

-Flornisul este rar contarniboli. Pe nat de diunitori ~i uscati planta vrerne caldi ~i poate f i atacati de p3duchii de frunzs, care sug seva plantei. Spilati cu a p i diunitorii sau stropiti planta cu solutie sipunalcool.
5

I I

v
o f
G

~ .- . a , B f 2 .e .= 5 sl m .= dz 2
g q.2 w E .- 'C w
2

8 E

*
I..=cr

c m .-ti;. .p

g!

; % # m a

2 + * g zE x

=..sf g $ -0 . a

7
Crizantema

.1 .

.
.I

Primivara, pentru a obfine o cregtere tufoasa, Uiag

Doctorul plan telor

PRIMAVARA
Piantare si fnrnulfire Perioada adecvata pentru plantare. Planta peren2 bine Tnradkinati se p a t e reproduce prin butagire. Tgiafi de pe tulpina plantei lastari lungi de 10 cm $i Tnfigefi-i T n nisip umed sau i n perlit 00s).

VARA

hgrijire
Administrafi plantelor Tngri$imant complex de dous ori. Uda$ bine daca sdul este uscat. Nu udafi excesiv crizantemele, deoarece frunzele se Ongalbenesc gi pier. Lipsa de apa, T n schimb, provoaci lignificarea tulpini gi dderea treptaG a frunzelor de jos T n sus.

TOAMNA T M U Proteqk IndeNrtgi cu mdna florile ofilite. Acoperifi tulpinile cu

:rizantemele pot fi atacate de trip$. Pe frunze apar oete argintii, florile se lecoloreazi, se sfrijesc. 'rotecfie: meflinefi solul eavan ~i mulci# solul. )istruge$i imediat Nrfile nfestate. D a d este necear, stropiti plantele cu o olqie pe baza de piretru

a h -:..~d al-!iepr. :SOJOJ~J XI un-JIU? al-!ieseldwe '~eu!~gpg~ul ne-s a] edna .UJ a-L ap J J J A !U? ~~ !ugLUgdg VE

nes (euv~!nur e!~e[nqo7) eleoln3 a~ueld ap a l p n ~ e ui ~~ aunupt s -np nlduraxa ap w 'aqp apold '(EZ~EU ap ~ s a ~ ! n o as d aalemy a p l o g 3!1ado3e -139 t!!nps) pbp! nes p!leqEs ad ap al!u!pp% ui nes eselal e!l!um ((urnrrt!uolsnog u r n w a B ~ 'uo31tq ad ain%~lp ap uranxa luns !!ialynd 'ue!unua81e purnuelos '(snu!~a e!raqq) gp!d eqaqol nlduraxa alds ID 'anseqp a3yeqA apoU ap mg!suam! asa !!Sol !S ZOJ 'aq@ales lo[pn!os 1n13ajg .!IOU alaurpd pede es dmuj p u p eu;d !iada~Se'app aueoj Iuns y n p ~ o q ap S ! !IOU -ads a p s ! ~ o l oanaja ~ n3 !iwado ap a]!~nlwlsnnuad al-emape luns es $JOP p e a .aplov al!!i!zod a~!m~a~saure IS a p m s apm!oS -uro:, ale01 pu+asnurnqui ' p a l .aAppmu
I L .

,. ,.,

p u p epel ! i ! s ! ~ w .~!~seld ap

\.. -q~ay au!y) alunJenr aIau!saJ! !S (sua3sa~n~ t!lrra~)el!~ad '(~0102!q

i1an1yw~ ~ V N L N as VI 33 ~
wov!pm3" puauremo 1n3a1 -saure !S ~ @ ~ p l~nur u i a19 (as!q3ul a~ad n3 'zol) U e u ! ~ !u S (aqp a ~ a d n3 'ZOJ)uau!peN '(qp) u ~ u e ! g " ap 'ur3 04-OPap taw -!ipu~el Bunie aput a p r o g 'un02-SI ap e a u r ~ p ueauaurase j ap ne !Jn!os alsmy .eals ap eurloj ui !IOU ne $ecn!nadu !S uJaqnauama~S'L m ui <!IOU ad aqp apeuro13

.ede ap ~nJolez!~anlnd nJ u n l -eueuras 8[!~6 n3 !i!zaurn . l u p ~ ~ y l ap a!iqns l e ~ un p n> !ode a1 -!i!~ado~v y e a p eud nu J J ~ J

alad upd Bups!p as Uua!l!3t!~u !ln!os ap ~ n ~ a ~ s .auu r~ OZ-5 v 1 ap eaur!ileui el e p d xa.13 U%uny3 -s!ura!semej s l a u % e!S~!rop3 ~~ !XI ap uauropd" <!~n3alsaurr: !S !lop3 a d ap "XlneagUal!!~as u!p alalaTurnJg .p!pd-zo~areoIn3 ap ' a ~ p o ~ !JOU u~ n3 ' , , @ ~ q = ) ~ spas enou !S aJe aur!i~ui ur:, 01 IOL.e~!l~odoap salsaure uc !S !101n3 aseS ui pa!ppJauro3 a!ras 'UD 01 nwnv ap a ~ p u l alueld n3 ',,.illoa" spas enou ap mu~iap alsa pp103a~.le!Jer\ ~uaur!~~os u n - ~ ~Laurcn ui ui m s $ as aprmas a p a s !S a p r o g .eu!dln~ tpo[uo3ui ar, ! '40!3!d!l pad m alazuny -s!~a~sww ~ u n a1 s eJoin1nL .!JEW ap uqasoap pow n2 !I ur3 0s-0~ ap a u r ! i p ~ o n3 !ipa!~m !B pspta aln3soun2 a l x d u m apn!os ap prupw -es!qDul nas es!y3sap a ~ a ! p u oap ~ m!leuron a ~ a d ap aleulo ~ u n 'eln8a~ s ap 'a[!loIj .poln3 ap aiuenu anqurnuau U ! 'ea]s ap e w o j ul nes apunlol !JOU u!p asndurcn Iuns rolala~ -gunrq a p asuap a l a i m s a ~ o p ~

Gricfinzrit iscusit

a Primavara devrerne,tfth@raji serninle sau incepand de la mijlocul lui rnai, curnpirali plante tinere, sinitoase, pe cat posibil, compacte. Nu cump&rafi ptante deja inflorite sau cu frunze tngilbenite. Nu curnpirali nici seminle vechi.

m tfkplRt. CM mai frumos infloresc i n lurnini solar3 deplini ~i pe o vreme nu prea umeda. Necesiti un sol fertil, cu bung permeabilitate, dar nu fertilizat foarte recent. Dozarea excesivi de azot lantei.

~~

Pentru budrete frecvent florile soiurilor inalte. Tiierile stirnuleazi infloririle ulterioare. a Sernanatul trebuie efectuat la temperaturi joase. Seminlele nu vor incolti daci ternperatura solului d e p i ~ e ~ t e 24 "C.

PRIMAVARA
Sem1nare Semanafi In IocuinG sau i n r3sadnigi din rnartie p l n i i n rnai (dreapta, jos). Seminand de rnai rnulte ori consecutiv, la intervale de doua-trei s i p timlni, prelungifi perioada se inflorire. La rnijlocul lunii mai, transplantali risadurile afari. VARA &ji@re Brurnarelele trebuie udate sisternatic pe vrerne secetoas& Fertilizaji-le o data pe luni cu o solqie nutr'utivi pe bazi de potasiu.

CurZipte
Brurnirelele infloresc relativ scurti vrerne. Dupi ce florile s-au trecut plantele se pot cornposta. Pe locurile curitate, cultivali plante cu bulbi sau flori viratice bienale.

calda Pe vrerne secetoasi ~i brumirelele pot f i afectate de fsinare. Aceasti ciuperc i forrneazi pe frunze, tulpini 5i flori o peliculi albi, aseminitoare rnucegaiului. Fiinarea nu se poate eradica. Indepirtafi Si distrugeli plantele infestate. Pentru a preveni boala, pe timp secetos udali plantele abundent.

O IMP AWIMP SRL

ISBN 978-963-86092-8-1

Podoa ha gridinilor alpine

Plantele covoarelor florale formeazi pete de culori vii i n @ife de prima'&
ACCESORII: U aubrieta la ghiveci 3 compo O plantator U foarfece d e gradini
.

srbonat d e calcii

Aubrieta a t e planta indriigiti - ~i simplu de ingrijit a gddinilor alpine gi a celor suspendate. Frunzele mici, spatulate, verdecenugiu formea2 covoare vegnic verzi. Florile aldtuite din patru petale infloresc atit de des in lunile aprilie ~i rnai, i n d t ascund toate frunzele. Soiuri cunoscute ce se inrnulfesc prin divizarea radicinii sau prin but+ire sunt cele cu flori albastru-rnediu ,,Blaurneisen, albastru ,,Tauricolam,albastru-inchis ,Hamburger Stadtpark, albastru-lavanda ,,Neuling", albastrulavandi cu frunze cu rnargine de culoare deschisa ,Silberrandm, mov-albktrui .Blue Emperor", rnov-albistrui-stdlucitor ,,Schloss Eckberg", " rnov-inchis ,,Dr. Mules", roz-inchis ,,Rosenteppichn, rogu-purpuriuinchis ,,Red Carpet", rosucarmin ,,Vesuv" gi bordo ,,Bordeauxv. Printre soiurile noi, ce se inrnulresc prin serninre si traiesc

I
ori ric bo o perioada mai scurtii, amintim soiurile cu flori albastru-mediu ,,Novalis Blau", mov-inchis ,,Royal Violet", roz-carrnin ,,Leichtliniin, rap-purpuriu ,,Royal R e d gi purpuriu inchis ,,Whitewell Gem".
Aubrieta alituri de lilicele, disum pi bnrmiirele

CE SE P L A N T E A ~~ T U R I ?
Se recornandi asocierea cu plante caracteristice gddinilor alpine, ce forrnead covoare florale. Soiurile albastre pi mov se asortea2 cu alisurn (Alyssum . , saxarile), laptele-dinelui (Euphorbia polychroma), birbusoara (Arabis Drocurrens ,,N'euschneen), aiabis roz (Arabis caucasica ,,Cornpinkie") sau sspuniri~a (Saponaria o q moides ,,Rubra Cornpactan). Soiurile roz pi rofii sunt decorative alituri de plantele uerene cu flori albastie si rnov, ca de exemplu stbjenelul pitic (Iris barbara nana), flox Douglas (Phlox douelasii ,,Lilac Cloud") " sau clopoteii (Campanula poscharskyana ,,Stellan).

UNDE SE PLANT-?
Florile strducitoare ale aubrietei supravieruiesc ~i in rosturile dintre pietre gi placi de pavaj. Aubrieta a t e floarea caracteristid #nilor alpine. Se dezvolta frumos pe ziduri pi garduri de piatri, unde florile ce se rkphndesc in forrna unor cascade florale oferii o imagine pitoreasd. Aubrieta, fiind planti scundii gi longevivi, a t e recomandatii pentru plantarea in bordura straturilor. De-a lungul aleilor este foarte decorativa, deoarece domole~te severitarea trotuarelor, fir5 a crqte peste acestea.

Plantari impreuna cu aubrieta plante cu bulbi pi tubercdi, ca de exernplu narcise (Narcissus), lalele (Tulipa) gi porurnbel (Muscari botryoides var. borryoides ,,Albumm).

florile la adincirne identics cu cea din ghiveci. Udafi abundent.

listiri din nou ~i nu se vor de,gar. nisi in interior. I TI

.- -

Dupg Pnflorire Tnrnulfifi aubrieta prin divizare. jcoatefi planta din pirnant, irn~~rtiti-o T n rnai rnulte

F
I

inrnulfite prin divizare sau ~utisire. UneIe soiuri noi

Soi cu flori mpii

Aubrieta
L

Gra'dina'rit iscusi I

CumpSraji prim3vam rasaduri sau serninte proaspete T n cazul soiurilor cr oe tnmulmc prin seminte. @ Nu cumparafi plante cu radaciniTndesate, ale d r o r rcidscini ies prin giurile de xurgere a apei sau serninte vechi.

e Soare. Se dezvolt3 optim tlocuri ex~use la soare direct

So1 perm@abil, calcaros, preferahll slab uscat ~i nisipoargilos. Nu feitilizati cu tngr&@mdntproaspat sau ?ngri$k-ndnt mineral cu continut de azot.

DatoriG infloririi tiwe reprezinG o sura de hranli irnportanta pentru albine # alte insecte. Soiurile cu flori albastre ;$l rnov traiesc indelungat, in& wle roz sau ro$i un ti- m k mai scurt.

Py

~AVARA

)tare $i semInare

Plantafi aubrieta fncepand din martie #iaprilie. Sernhnqi rar T n lazi cu sol umed lntre ianuarie $i aprilie. Nu acoperiti lazile

rasadurilein ghivece cu diametrul de 8 cm. Qnd sunt deja destul de viguroase, plantati aubrieta in gradina. Plantele semanate timpuriu poi inflori T n c a din primul an.

divizarea

Dupa lnflorire taiati (scurtati) aubrieta (stanga), sau inmultiti planta prin divizare. Uda$ pe timp de seceti tndelungata. TOAMNA
Plantare

Toamna este de asemenea perioada optima plantarii.

Porfiunilegoale de pe covoarele ve~nic verzi sunt semnele daunelor provocatede Cnghej. Datoriti fertilizarii excesive cu ingr&amant cu confinut de azot R timpul verii, rezistenw fafi de tnghej a plantelor este redusi. Fertilizajisolul cu compost. Scoateji exemplarele vitamate $ireplantafi doar pavile vegetale verzi.

Ba IMP ABilMP SRL

STRATURI DE FLORl$I PLANTE DE BORDURA

CARTEA

GRUPA 7

142

Flori plicu te fn gr;idni ji pe terasa'

PLANTARE $1 INGRIJIRE
-

Florde margaretelor ofkd culori vii grkhdor.

ACCESORII: C3 seminte Cl lad2 de inmuljire, sol de seminat CI ghivece de inmullire C3 pulverizator CI plantator CI compost

Margareta pitic5 sau Coleostefus, minunate plante cu flori galbene gi albe, inijial &cea parte din familia ~ h l y i arhemum, n ins5 cu timpul au fost clasate in altP hmilie floral& dar semnele comune sunt vizibile: ambele au flori m%runte,de tip margaretg, situate deasupra frunzelor a d h c dinjate. Florile galben-auriu ale coleostefusului galben (Coleosrephus mufticadis)ce t situf o r m e d covor ~ l asunt ate deasupra frunzelor ugor drnoase, verde-cenugiu. Cele rnai cunoscute soiuri sunt ,Koboldn gi ,,Goldzwerg" cu ind~imea de 20 cm. Coleostefus alb (Hymenos-

martie-aprilie. Umeziti solul 1 Umplefi lada cu sol steril, 2 torul tineti lada la lmpri$iati seminjele acoperiti
Mnare:

~i

cu pulvetkade @. Pani la hcobire 15-18O C ~i pastrati

semanatura cu un strat sublire de ~aml?nt.

solul uniform umed.

fiurescens), dar frunzele verdeviu sunt pujin mai aspre gi florile se aseamPn5 cu margaretele de c h p (Chrysanthemum leucanrhemum). Soiul ,,Snowland", halt de doar 15-20 cm, inflorqte foarte abundent.

UNDE SE PLANTEAZA?

formei iufoase, indesate se asearnan5 cu margaretele Coleostefus este populara planarbustiforme (Chlysanrhemum t H a Ihilor de balcon sau a

vaselor Pnalte, inguste, ins%este decorativ?i si in straruri de plante anuale. Cultivad in grupuri, planta are efect decorativ rnai accentuat. f n straturi lungi formeaz5 covor indesat, iar in prim plan oferH o priveligte foarte imbietoare. Este potrivita ca plant5 de bordurl. In laii de balcon plantaji coleostehs galben I&@ marginea vasului, ca h t a r i i s% poad atkna din lads. Este foarte decoratis gi plantats in vase inalte gi inguste, sau ca planta subarbiwls a plantelor cu tulpina inaltii. Coleostehs alb se p l a n t e d intre plante rnai inalte sau cu ramuri athittoare.

plantats al%turide multe alte plante anuale. V e ~o i b~ine un contrast vioi asociind coleoste~hus cu plante cu flori de culori puternice ca de exemplu mugcate (Pelargonium zonale), garofife (Dianthus barbarus), salvie iogie (Salvia splendens) sau lobelia pitid albastd (Lobelia erinus) gi pufdeji albqtri

(Ageratum housronianum).
Coleostehs alb poate fi planta de bard- a clarchiei (Clarkia unguicdara), ochiuluiboului (Callisreph~~s chinensis) sau a drciumZresei (Zinnia elegans). Are efect simplu gi natural plantats alaturi de ierburi ornamentale sau Derene cu caracter sdbatic gi flori albastre precum jalegul de d m p (Sdvia nemorosa), albastrija (Centaurea sca biosa) sau clopo5eii (Campanula glomera ra).

I)
C a r d r&adurileau w a patru frunze, repicati-le in g h i c e cu 0 8-9 cm. Puneti ghiwcele la lm lumlnas $ nu prea eald,

durik tat mai des ?n aer liber,

& se otrjnuEasel cu cond4iile din

gt&din&.

L a mijiocd lui mai afanqi solul si adaugati-i compost. Plantali risadurile In grupuri, la distanfe de 20-25 cm.

rescut in ghiveci. In stra-

din gradin; tolereaza ai usor perioadele recelkoase scurte.

Datorita florilor colorate ins3 modeste, wleostehs poate fi

~J I

Gra'dinirit iscusit

e Cumpirafi prirnavara serninfe de rnargarete pitlce, sau de la lnceputul lujmai, plante deja inflorite. '4,.

IOu cumparati plante cu frunze ofilitee, cu Pete sau uscate.

r Soare. 'lnfloreste abundent toata vara doar in locuri expuse la soare. Sol bogat i n substanfe nutritive, cu humus. Pastrafi solul uniform urned. La plantare i n lazi de balcon folosifi pamdnt de calitate pentru flori.

Tiiafi margaretele pitice albe la rnijlocul lui august, astfel vor Tnflori pentru a doua oars.

TRl JCURI

Nu fertilizafi solul exagerat, deoarece vor dezvolta rnulte pufine flori. frunze ~i

:b:

PRIMAVAL
Seminare $i plantare incepanddin martie, s e pot semana in cad. Dupa Tncoltire repicati rasadurileT n ghivece mici, iarlnceptind de la rnijlocul lui mai le putefi planta R gradin& la distanfl de 20-25 c m intre cuiburi. T n aprilie seminlele pot fi semanate In risadnije.

Udare #i curipre P e timp de seceti udaji plantele regulat, rnai ales pe acelea plantate in ciubir sau lazi de balcon. Taiafi florile uscate lmpreuna cu tulpina, pentru a stimula dezvoltarea noilor boboci (stdnga, jos).

Scoaterea plantelor

radacina din sol, apoi compostafi-le. Mulcifi stratul pentru

Margaretele pitice sunt sensibile la fiinare. Vrernea urnedi favorizeaza rispandirea peronosporei, fainarea apare pe vrerne calda ~i uscats. Pe suprafafa a frunzelor, a florilor ~i tulpinii apar un strat rnarocenu~iu. hdepartafi $i distrugefi parfile contaminate.

I
8 IMP ABllMP SRL
80P-W-10090

Pfanta cu ulp~na areapta'

Luni intregi - florile decorative i fiunzele lucioase reprezint;i ornamenrul principal al graWdi.ii.
ACCESORll: O rSchi$icA la ghiveci P cazma O compost

VARIETATI
%chi5ica are fiunze lungi, lanceolate gi inflorescenje dese, in formi de spic ddtuite din flori albe pi roz situate pe tulpina d r e a p ~ ce aringe indrirnea de 1,2 m, Caracteristica plantei const5 in fiptul d datorid pedunculilor flexibili, florile se pot intoarce fn orice direqie. Soiurile h e t e "Summer Snow" cu flori albe (80-90 cm) pi "Bouguet Rose" (70 cm) mov-roz infloresc devreme. Spicele de flori ce se deschid Incephd cu cele inferioare se asearnhi cu florile mari ale speciei erica. Florile mov-ropiatic ale soiului ,Summer i Spire", ce p a t e atinge , 'indfimea de 120 cm, sunt foarte decorative. !nflorqte foarte &u, P n septembrie gi octombrie gi are flori indesate soiul ,Vividn roz-purpuriu, cu tulpini atingnd i n d f mea de 60 cm.

I
Perioadi de plantan: primavara. AfBnaTi solul 'in martie $i adiugati-i compost. Sapafi gropi de plantare la distante de 45-60 cm. Scoatefi planta din ghbeci rasturnhd-o $ lovind y w fundul vasufui.

UNDE SE PLANT^?
Riichidca a t e foarte rar i n d nit5 pe meleagurile noastre. Plantad in loc corespudtor se d s p h d q t e foarte repede datorid rizomilor Mtori. ! n stratmi tip ban& form& un contrast plZat cu plantele scunde, tufoase. Nu plantafi acead plant5 cu d a voltare vigurod aproape de plante ce cresc mai lent, deoarece acestea vor fi ^Wbqite. f n gr&dini cu cuacter natural se dezvold frumos P n locuri semiumbroase, unde dispune de spafiul necesar. La marginea lacului din @ding sau pe malul ph8urilor se dezvold minunat, deoarece fn America de Nord, jara de bqtini a plantei, crqte pe h p u r i cu sold umed. Rezervafi spafiu P n stratul de f l o r i pi penuu richijid, deoarece ca floare &at3 se pbtr& timp indelungat in d .

CE SE

PWLNTwaTU" ~oia), r u t a n mov (~+m

fdicaria), uadescantia (Tradesmntia andersoniana x) ciocul-bemi (Geranium pratense). Arad minunat fmpreun5 cu ierburi decorative ca rogozul (specii Carex) p i meiul (Panicurn vipnun).

Rgchidca roz-deschis pi purpuriu bflorqte in perioada &d sunt dominante florile galben-vioi pi p o r t d i u . Fiji atenfi s5 se armonizae cu celelalte plante gi s i raulte combina ii de culori calde. fn straturi cu flori albe alituri de soiul "Summer Snow" plantari liatris (fiauisspimta ,Floristan Weiss") sau veronica (Veronica Virginia ,,AIbam). Se asor[& cu flori galbenc precum lipsdnoaia (specii Coreopsis), shianele de gidins (Solidago x) gi crefoara (Mchemilla mollis). Pe kingZi rgchidca r q i e gi roz plantad steluje ((Aster amellus), brumhele (Phlox panicdata), menti decorativi (Monarda x) gi crini galbeni (Hemerocallis x). L h g S lacul din g&diniC ofers o priveligte pl3cutii dituri de veronica albastd cu f i u n d e lungi (Veronica longil

Plantafi rkhitica la adlncime identica cu cea din ghiveci. Umpleti cu pamBnt golurile ramase libere $i tasafi solul.

Wfiplanta abundent. Vaf4 pe timp de secetS, udag richitica regulat.

Richifica se risplnde~te foarte repede datoriti rizomilor tdritori. Taiafi regulat ramificaJiile pentru impiedicarea expansiunii. Lastarii ~i ramificafiile cu ridicini pot fi plantate in alte pit$ ale stratului.

S o i dJkqte &wem

Gra'dinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
Cum@ra$i primavara rachifid la ghiveci, avand frunze slnatoase. Soare sau penumbrl. Plantatl In umbrl planta, va avea tulpina slabs ~i frunze far5 luciu. So1 cu humus, bogat in substanfe nutritive. Planta necesita sol p q i n umed ~i bogat In substanfe nutritive.
0

Dupa tnflorire tliafi tulpina florilor cu putin deasupra suprafefei solului. Asigurati plantei s m u

Nu cumplrafi plante fnflorite, cu frunze ingalbenite, ofilite sau cu radacina iepitl din ghiveci.

s u f l d ~ n dmrece t r&hi$ica se r&@ndqte repede ~i nu

tolereaz& hprejur plantele cu

denr~ltsre viguraasii.

Plantam gi fngr@m
Rachifica se planteaza h martie-aprilie. Plantehse divizead re; replantegza la 2-3 ani $i doar porfiunilet$iate de pe margine. In aprilie, ?ngrldinii, planta p a t e fi inrnulfiu pi prin serninfe. Rhdurile Tnfloresc dmr in al doilaa an de la m8nare.

Addre y' udare

fn locuri expuse la vent arEKifi exemplarele rnai inalte folosind tile de barnbus $i sfoari (stdnga, sau arx. R timp de seed udafi regulat ~i abundent, ~i rnukili solul Trnpotriva udrii.

TQAMNA
m t s * &h i 4 Tiiiati twlpinile fnflorite cu pufin deawpra zalului. In zone cu temperaturi reduse acoprifi planteie perene cu crengi de mpac.

Rachitanul poate f i atacat de plolgnifa de dmp, care roade bobocii, lastarii ~i frunzele. Planta se ofilege, se ciuruie~te $i se uscl. Adunafi dlunatorii dimineafa, cAnd nu sunt foarte vioi.

CARTEA

GRUPA 7

144

Gridinirit iscusit

@ Blin soare, penumbd. Se demvolti optim T n lumina chplinci, dar gi tn lizierele cu luminfi fikretP ale Mdurilor.

0 Florile sale atrag rnulte imwte, astfel bondarii ~i albinele silbatice. Seminfele sale sunt consumate cu plicere ~i de florinte ~i sticlefi.

0 501 cu b u n t 4 permeabilitate, bagat T n wManJe nutritive. Arneliora$l mlul &rac cu pufin compost.

Frunfele plantei sunt hrana preferat8 a ornizilor fluturelui ciulinilor. nalbei ~i

Nalbele tinere pot f i cultivate In gradina FnceMnd din luna aprilie. Din rnartie nalba poate f i semanata i n ghivece, iar din luna mai, afar& Planta se reproduce Si prin raspandirea spontana a serninfelor. Transplantafi rkadurile (dreapta, jos), inainte ca radacinile lor sa pltrunda prea addnc In sol.

TOAMNA T6iere si curtitarea solului ~ernintele de k l b a se pot culege incepdnd din luna iulie. In octornbrie, taiafi i n imediata apropiere a solului tulpinile vqtejite ~i cornpostafi-le, lndepartafi i n intregirne nalbele anuale,
.'e vreme umed2 ~i cald2 nalbele sunt vulnerabile la rugin& provocati de o ciuperci. Boala se manifest2 prin apariJia de umflituri gilbui sau negru-g2lbui pe dosul frunzelor #ipe tulpini. Taiafi ti distrugeti frunzele vat& mate. indepartafi plantele infestate grav.

~db este i o planta nepre tenfioasa, tolerdnd pentru seceta. Udaji-o x u r t timp ~i nurnai i n perioadele rnai lungi de caniculi. Fertilizafi-o moderat.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Titonia

Titonia

Grridinririt iscusit

APROVIZIONARE
a Prhn&afa, WmPrnP serninfe sau plante cresate prealabllh~

11

LUMINA $1 SOL
a fn locurile batute de vanturi #i neprotejate sprijinifi plantele inalte cu tutori.

mW

a Soare depth. S e dezvolta optirn la soare. In locurile insorite inflore~te ~i toarnna.

c Sol bogat ?nsubstanfe nutritive, profund ~i sernicornpact. hcorporafi in sol compost sau ingr3$5rndnt de grajd rnaturizat.

satorit2 tulpinilor sale lungi, planta este excelenta ca floare Mat&.

R!ngr;iireTot an ul

Inainte de prirnul inghe$ rnai serios, ti3iati florile rarnase ~i puneji-le in vaza. Scoateti din piirndnt plantele degerate ~i comportafi-le, d a d n-au fost atacate de boli sau de diunatori.

Titonia este rar atacata de daunatori. Ocazional poate fi napadits de piiduchii de frunza, care sug rnai ales seva frunzelor tinere. hdepartaji daunatorii printr-un n cazul jet puternic de apa. T unei contarninari rnai grave, stropiti plantele cu o solujie de Bpun-alcoal.

O IMP ABIIMP SRL

ISBN 978-963-86092-

Alegefi-le die p a I " de specii pi soi- . spunzaunzatoare pi pfan rafi-le in &re pig5 ale pWdinii.

VARIETXTI
Din genul Geranium fac parte nurneroase specii gi soiuri. Tuturor variedfdor le sunt caracteristice florile deschise, cu cinci petale gi frunzele sectate, asemanztoare piciorului-cocogului, care, la anurnite specii, toamna capat5 culori vii. Geranium x magtu'ficum (40-60 crn) este o plant5 viguroas5. Florile mari, rnovalbastrui infloresc P n iunie-iulie. Geranium himalayense (30-60 crn) are flori albastre, de nuan55 pud. fnfloregte in maiiunie. Soiul ,,Graveryen are flori albastru-deschis cu miilocul ropu-purpuriu, iar ,,Johnson's Blue" flori albastru-violet-viu. Frunzele toamna devin portocalii. Geranium macrorrhizum (20-30 crn) are flori roz-albui ce infloresc din mai p2na in iulie. Soiurile sale indragite sunt ,,Spessartn roz-alb, ,,Ingwersenn roz-deschis, ,,Albumm alb si ,,CzakorVrogu-purpuriu.

Geranium x magnificum

Florile rogu-carrnin cu miaul inchis ale speciei Ge-um psilostemon (60- 100 crn) apar in iunie-iulie. Geranium sanguineurn (10-40 cm) are flori rogucarmin ce infloresc din rnai pdnP in iulie. hfloresc in iunie-august speciile Geranium cinereum (10- 15 crn) gi Geranium ddmaticum (10-1 5 cm). Ambele soiuri au flori roz.

UNDE SE PLAN TEA^?

Ciocul-berzei este planti atPt de multilateral3, i n d t poate fi plantati in aproape toate colpurile gradinii. Produce ins5 cel mai puternic efect atunci &d se planteaza in grupuri. fn straturi de bordurii se planteaza in special Geranium x magnificum, Ens5 in aceste straturi se potrivegte gi Geranium ~silosremon. La marginea tufZriilorse dezvoltg ideal aproape toate

totugi ugor gi la condiriile gradinilor. Ca plante acoperitoare de sol se cultiva Geranium macrorrhizum gi Geranium himalayense, care se r%plndesc repede cu ajutorul rizornilor gi drajonilor. f n grgdini alpine se davolt5 ideal speciile scunde, de exemplu Geranium cinereum gi Geranium dalma ticum care supraviejuiescgi in fisurile ~ererilor uscari, prinrre pietrele de pavaj sau in vase de piatr5.

Alkuri de perene sdbatice ca limba-boului (Anchusa azure4 sau inul decorativ (Linum ~erenne),ciocul-berzei ~roduce un peisaj naturist. Sub tufe rare gi la marginea tuf5riilor plancari ciocul-berzei in apropierea astilbelor, clopojeilor (Campanula persicifolia), crinilor de toamns (specii de Hosra) sau a diferitelor feluri de ferigi sau ierburi.

Geranium cinereum

lier re lor piidurilor, Geranium sanguineum se aclirnatized

Din ciocul-berzei puteji amenaja oriunde compozi~ii decorative. Speciile cu flori albastre se asorteazii cu d e l e pentru straturi, ca de exemplu bujorii (Paeonia lactiflora), cretigoara (Alchemilla mollis), dar pot fi plantate aleturi ~i tufe de trandafiri cu flori albe sau galbene.

Geranium psilostemon

Ciocul-berzei

GrZdinirit iscusit I

I-: -,L
Cumpara$ primivara de la cultivatori care dispun de o gama largii de specii plante viguroase, cu frunzig des gf Gnatos, la ghiveci. Nu curnparafi plante uscate, pe care se pst cbwva semnele uscarii.

gw3
& -

*&

LUMINA

51SOL

TRUCURI
a Plantafi ciocul-berzei IBnga
plante cu bulbi ce tnfloresc primavara, deoarece planta va masca frunzele Tngilbenite. C a acoperitoare de sol, plantali priboiul (Geranium macrorrhizum) la distanta de 30-40 cm pentru ca acesta sa distruga buruienile.

a Soare direct, penumbra. T n

funcfie de specie, cioculberzei prefera locurile Insorite sau semiumbroase, ricoroase, umede. So1 proaspat, permeabil. Speciile scunde corespunzatoare gradinilor alpine t~lereazl gi seceta.

EU frunze galbene,

"

Protejare fmpotriva gerului

Inainte de sosirea primului ger taiati toate perenele p i n i la o palm3 de la sol. Geranium psilostemon necesitl acoperire cu material vegetal, celelalte specii sunt rezistente la inghej.

Ciocul-berzei este rar atacat de boli sau dlunitori. Rareori rldacinile sunt roase de larvele girgaripei r&d&unilor.Planta se opr* In dezvoltare, frunzele se uscl. lnsectele lasa urmele rosEiturilor lor pe frunze. Adunati insectele pe timp de noapte. Verificati radacinile.

alsa U I 06-09 ~ ap rn m m $ ~ q U ! J ~ qOJpn9~ . ~ z .!uoreur apu ~w gndxa a m s a p n 3 gup -!was alnsdm plonzap as ur 1 ap -?@ap ~"pu"l p p ad P ~ J aps apiumsa~ogu!u!a .un 021 -oqd amp3 ap p a d o a l q ~ p u la3 r a[ g q d a14an a m ~ d .ur3 5~ ap eaur!2unl2une gmam arels u g re! r3pu!So~-un~q arwln3 ap luns lu!i!u! a m '!qol a~deS nus aseS n3 a z m j upd -zap as ~ o p o q m wqmn q .m;A ap pe(a1o~d -3EJW as .~0PJUd B@POV <!!ulppS a p m!~npgdurlal!lcd .w3 001-OLap eaw!Bun~a2unu ui nas p h q ap ~~ ~o p n h p ~ o aps d alaiuaxa~ogu~ '!npu w+mm el w ~ ~ q do om p as -a~m JopzunJj areoleqwase .leunu!ur pere !3!w !~ndmS ~ q oal d d n3 azumj ap aunds!p ~3 081-OL ap aaur!ipul el guyd amid ap ~ 4 ~ UI4 e s ~ e ~ u e ~ d albJ3 ~ ! l F ? != Z I ? .awo!iads 1 9 apaurn c ~ ~ q w n u a d . ( ' D ! J U ~ y e!sJaspoy) U ! P alunm1 p a j a ~ d u!na$ox amde apads o m po alpw

-nForeur -nh~ un%w are Ulna'floxu 1n!os Sasuap !I aqp alalumsa~ 1 n m UE ~ e'w ! 1 ap eaur!i~ul -OUU! ! d !p~ad !3u!~-!an a l p u; uj l u g ! S JE!T pu$un(e 'aIwr?Jy aledm2 a~ed!le a[azuny mypads -!m31u~a1nd ~ u n a1ap3unpad s ~ u n! J s Sepun3s !aur e;n epads alaiumsa~op -ppa!Sar ~ anop ap au!dlm IS 1901you-aseS ulp asndwm alazuny mmsual *!imajde m e 3luns rep 'wpuap! am14 ~o9n !9 gun1 !u!~~Jo!Jap p -FT 0 are lr)amrfde Z I .a&-mq a z u y uud a&? - ~ ouj j aps alaiua3sa~o~u! pzour -ny a~I!la~!~d o muaurase ap -9as b y 1 ut a m cnqmpqu !I ummd ',p%ereursU ! 8 ,ap&g pajo aqn! US gugd apn! u!a .pol 4~ eauerroduq j ~ u a rp -w"Onr Ulp PWsaJ3 1 a p m p snug . m p u n w m p !u!dpu ad asndsp 'puype !un!ien -Jau ap aleuJo 'asndmm ~aur@d aP 1IJng* I ~~P~~ -ow1 .!!uo~!uI ap $uadm '!mu azuny n3 'aseop !$ a l p l cas\?~wadse auarad alue~d luns luns tppmolq t m m p ap pq y!p@ UJ 101 wm!llns nnuad ! ! d . = F ~ I =YP 1U"S wJ O S el a p w alemap luns p!sraSpcu a p p!os apwoJaumu !d p d s p u p ala3 a PWD '!qo~ pnn ui a-lp alanmrd 'wJ 021-06 aP a ~ m

0~W'fdOPod~

CARTEA

Rodgersia

GRUPA 7

147

pentru pliwtde perme. Alegefi exemplare cu frunze dnatoase.

Mu cumpara @antecu M u 1frunzr%lor r2lskit sau uscat (tlsranp de a@).

Penumbra, umbri. Suporta razele solare doar In conditii de urniditate mare a aerului $i a solului, spre exernplu, pe rnalul unui lac. So1 reavin, cu humus. Necesiti un sol bogat in s u h p nutritive.

Primivara, fertilizaji-i solul cu compost si faina de oase pentru ca planta s i dispuna de substanle nutritive suficiente. Necesita un loc ferit de bitaia vantului, pentru ca frunzele sale mari s i nu fie v3tZmate.

.'
'

-8

'

PRIM~IARA Plantare # fngn'jirs i Perioadi adecvata plantirii. In acest anotirnp se divizeaza si plantele perene mai varstnice: extragefi planta din parnant ~idivizafi-o sau tiiali-i butasi de radicina si plantati-i in ghivece pentru Gcarlllri. Fertilizati exem"

plarele bine inradicinate L, compost si f i i n i de oase. VARA m i r e DacS este necesar, udati-o. Solul trebuie si fie umed p h i la adancimea de cel putin 20 cm. Mulciti solul, pentru a-l mentine reavin. Dupa inflorire indepirtati ciorchinii florilor ofilite. TOAMNA Prote@e de iarnii Tciiafi plantele pans la o palma de sol. Acoperiti-le cu frunzis uscat. Pe meleagurile mai reci, acoperiti plantele $ cu rarnuri (stdnga).

solare directe sau a 1 vantului puternic pe frunze apar pirfi uscate, moarte sau marginea frunzelor se brunifici. in lipsa apei frunzele si florile se zbircesc sau cad. Udaji irnediat plantele sau dezgropati-le si plantafi-le intr-un loc adecvat.

E v

s o ~ r n l wp ~s .[epunf w au!q -p9 apun3s alai!p n3 !npoq ~~M!JIO as ~ apt a p r n ! ~ ~ -p!~o !ie!mse pep ppods ' U O J @ ~ap qasen nes a p q a~sa zoysn~ J O q 19 qsoqoau 3sasopul 'pde .a~euop~o lams JOI!J~I~JIS ap lnresaau !J&!SE as ! I pa p 3 a w q el ! a p u m ~ ~ upd e d !9 .a!namoa% ~ d UEg m u q d amq!Jlum (urnsopnpd curura3 aueoj luns ( u 3 06-OL)m p o q q! 9 a~eruape ~ u n udouro s -SOU~.~~H ~y&p.u ) ap pqp ! 1 suap @sou10~03 un p q w ~ o g man%npy'(~op.xq o!xu*) - P F=P=F'l =Km!Os .pnpJoq !d aJpw nnuad eseope~ds nr, nes (cur? ' 09-05 aP F S P !ZU WID3B ap UI e a q i ~ une j alaqwy .a!mdurn -rnw ~ ! n p q g )e!n?lnqol n3 a p p ! ~ u n apmrx s ap.m!oS ~ J ! J O ~ n3 J ' I l % ~ ~ ! m g ~In!os f' .ast!o~38dse a ~ e !IOU p e m . d u l a p a d n:, p p o q nldkraxa asds *pasad ap&od 9 !J~!OS aqnw -ma, nnnau 3pmuon naja peo~ M s e 'mid uj cajrasad -mp!ym a p p a s ! 16 e3 laj el 'aam pog "mxrad p~ ! S u m m d la1poAuj pop -peaa~d as <pajs!wa ap Fur un n3 aluqd n3 garpe3ul p p ~ o ap q UOU ap a p J a n s u~ N Ussaztq~d-ladn~' !I ussazu!~d - ~ oul j p o u J O A un ~ pqwsoj eaiuenu pqmadspu! ass m p o q - p n p o -uasagu 6 ~ p o n u !sop l 19 nsn%ui ' a ~ p o ~!lop v j n3 c u u o d u o ~ ~ ~ JoIasJaA!p wsaposl: u!sd !9 a p a d nr, a u a p q u '~olawal alenlua33e g ~ o aiuasa~opu! d v"5--s F"P"O9-P3WO tv~md -uez!u areolpqurase !rap .Mseq@ n3 (uassatpnaunes) , u ! ~ o u a ~ ~ el q p "1 ap 'anamp p o p u!hde ! J !uo%a~w !aIsaq ap uop n3 !$ aImg!urw: ~ I U J ~ I -nd cU~!qmo~! j U nes u X p e ~ X ~ -papatpnq are nnuad a~!~!nod -SJ~MZ" spas a112ppq lrms .w3 0s-02 n o p ap mw!ipul

as aaNn

a=

!a PO0 ap ~ I F ' l - S "mad %po[a!p ap 'a1@oAuj

GRUPA 7

Cumpiirajl seminfe prim% vara, sau rasaduri de la Onceputul lui rnai.

Nu cumpirafi plantufe w frunze ofilite saw @tat% ori serninfe bitrlne.

Soare deplin. Plantafi, pe rnasura posibilitSfilor, Ontr-un loc insorit ~i cald. So1 o b i ~ n u ide t gradina, bogat i n substanfe nutritive. Plantele se dezvolti optim intr-un sol nisipostalcaros. Arneliorati cu compost solul prea compact sau prea lax.

S o i d l e h a k e ofera flori tiiate aspectuoase ~i durabile pentru buchetele pestrife de vari. @ Replantafi-o nurnai pan2 la inceputul lui iunie, deoarece i n cazul unei vremi nefavorabile se Tnridicineazi anevoio! ~i inflore~te tlrziu.

1ngrijire tot an ul
PRIMAVARA
Semanare $i plantare Semanafi ochiul-boului din februarie pane in aprilie, h locuinp. Rariti o data plantutele, iar de la mijlocul lui mai plantafi-le afar%Din aprilie se n sol, O n poate semana direct O risadnifa sau sub folie.

Udare si cudb$ire Pe vreme uscata, udafi sistematic l i abundent. lndepartaji florile ofilite Tmpreuna cu tulpinile, pentru a stimula aparitia continua a noilor boboci (stdnga, jos).

TOAMNA fndepJrtarea plantelor

t r a c m

Dupa primul ger mai serios extragei plantele din pamant ~i compostaJi-le. &terneti pe sol un strat de acoperire, pentru a proteja iarna solul gol.
-

Ochiul-boului este vulnerabil la boala micotici denum i t i ofilirea ochiului-boului. Tulpinile se Onnegresc, pier. plantele se ofilesc ~i lndepirtati irnediat plantele distrugefi-le. contaminate ~i Pe cat posibil, cumparati soiuri rezistente. Plantafi ochiul-boului In fiecare an Ontr-un alt loc.

@lbQ AfYIMP SRL

STRATURI DE FLORl $1

PlANTE DE B O R D U ~

!..I,,,,

-$

GRUPA 7

Floare parfuma ti de prima'vara'

7 -

Acoper~tor de sol albastru

Hoarea de nu-ma'-uitacaucazlCaZlana' este o plant5 sdbat i & perena' viguroasa', cu idorescenfegrafioase.

1 ACCESURII: P risaduri de I U ingr&$3m&nt complex P grebll Q plantator

VANETATI
Specie apaqinind genului Brunnera, provenind exclusiv din Caucaz, brunera sau floarea de nums-uita caucazianP (Brunnera macrophylla) este considerad a fi o planf~de g6ding. Este o plant2 pereni, IongevivZ, ugor de Pngrijit, preferind sold reavk, P n penumbd. Cu timpul se extinde pe suprafege mari. In condi5ii favorabile igi rZspindqte puternic semintele, ceea ce poate fi un factor perturbant. Piorile sale asem?inZtoare florii de nu-ms-uita apar haprilie, sirnultan cu fiunzele. Culoarea lor este albastru-viu, #i se inale grupate P n inflorescenfeumbeki laxe deasupra fiunzipului plantei. F d e sunt mari, de un verde-proaspiit. DatoritH newa~iunilor expresive gi formei mrdifbrme frumoase, fiunzigul, . mai ales al unor soiuri alb-verde, este foarte aspectuos. Podoaba . .-I -4 minunad a fiunzelor, dispuse pe pefioluri lungi, orneazi gddina P
'
. , I

P w W de plantare primavara sau toamna. Afdnafi rolul de sub arbyti, avdnd grija de ridacinile plantelor. indep5rta$i buruienele.

Udati rHsaduri8e din ghivece. MwneJi pe sol hgra$3mPnt organic complex ~i prelucrav-l cu grebla fn pimant.

Planta de nu-msuim caucaziad dispune doar de d t e v a soinri. ,,Blaukuppel" are o hdgime de 40 un gi Pnflorqte deosebit de abundent. Soiul ,,Langtreesnare h n z e ornamentale rotunde, cordiforme gi Pmpodobite cu Pete argintii. Nu mai p u t i fermdtor este soiul ,~ais;en Creamn,frunzele sale fiind m5rginite de o bordud albL . . Indgimea ambelor soiuri este de 50 cm. Frunzele soiului ,Variegatan au un desen alb-crem gi sunt mai mici gi mai w e .

Se dezvold la fel de aspectuos in gadinile alpine din umbtii sau la baza ziduriior umbroase. Pe malul lacurilor fi a phielor, dispunhd de ap3 suficiend, supon5 mai bine raze

CE SE PLANT^ ~ T U R I ?
Planta de nu-mii-uita caucazianii se poate asocia excelen cu plante Pnflorind primzvara. Pot fi phte-vecine aspectuoase plantele cu tulpinii lemnoasii, ca de exemplu amelanchierul ('melanchierlamardrii), cornul (Cornusmas), forsifia (Forsythra x intermedia), spirea (Spirea x arguta) ~ispeciile de prun decorariv (Prunus). L a liziera &gunlor de arbqti, planmgi-o &mri de phte pmne, SF exemplu: dildkqek (Aquiltpa vulgaris), ceceroeii-doamnei (Dicema spectabdis),

cerenfelul (Gem), iarba-ciutei (Doronicum orientale), epimedium (specii de Epimedium). Pe malul apelor asociafi-o cu ciubofica-cucului 6pecii de Primula), trolius (TroUius)si s h 1 siberian (Iris sibiria). se potrivesc foarte bine gi - ---.. plaatele cu bdbi, de exemplu ,pa ( M ~ ~ aflatunense) si laledua pestrig

Spati cu grijH cu plantatard gropi la d i i n t e de 30-40 cm. Nu vMmati rSd5cinile arbugtilor.

Scoaw risadurile din ghivece, plantati-le tn gr@ la nivelul solului. Presati pam6ntul pentru a adera bine la radadni.

(FririlIuia impenpen&;).

UNDE SE PLANTEAZ~?
Se dezvolg optim f n locurile din penumbd, protejate de h t . Extinzhdu-se repede, este adecvad hprimul r h d P n @b i l e naturiste. EEte fermdtoare plantad in fap casngarilor de dugti. Sub f i u d p l arborilor cu comaaidacmacoperitorde sol albasrru se poate A p h d i nestinghuit

plantele abundent. Mulcifi mlul dintre plam, pentru a evita cte$erea buruienelor ~i a men$inesolul re&n.
,,Laagtreeswcu pete argiatii

5Udeg

Brunera

Gridinkit iscusit

e Primavara mu twmna, curnp&m# ln ghivece pantru plante perene rgsaduri compade, cu frunzif dens, verde. Nu cump&r@i plante baene, cu IHstari ofiliti, cu frunze usate, apleate sau cu r3Bcini compactate.
-

Pmmbrg. In b&ia soarelui, In locuri fiefbinti nu se desvalta.

S e Tnmut@pteprin r&spAndi-

rea m i n t e l o r $i este predisp u d la creflere buiad. Scoatefi din pimdnt plantqele Tnainte de a se hridacina profund. Soiurile alb-verde nu tolereaza nici vdntul, nici razele soarelui. Planwi-le fntr-un loc protejat.

501 eu huntus. Solul optim

este cel bogat tn substante

nutritive, reav&n, calcaros. Ameliorati cu compost solul ugor, nisipos.

I . m # Ingrijire r tot an ul
***

uoctorul plan telor

PRIMAVARA
Plantare $i inmulfire Perioada adecvati plantarii. Reproducefi acum plantele rnari ~ivdrstnice. Divizafi tufele in mai rnulte p l q i sau tziafi buta~i de r5dacina de 7,5-10 cm, de grosimea unui creion, ~i plantafi-i imediat 00s).

VARA -re si seminare Dupa Tnflorire, tliafi florile trecute, pentru a evita maturizarea seminfelor. Pe caldura mare udafi plantele $i mulciti solul. Daca lasati sa se maturizeze seminfele, semlnafi-le direct in strat. Toamna, plantali afar3 plintufele foqate in vase. TOAMNA Plantare $i fngrijire Perioadi de asernenea adecvata plantarii. lndepartafi frunzele inainte de venirea iernii. wernefi compost printre tulpini.
-

Ji

vulnerabili la atacul melcilor, care Fi roade frunzele. Dimineafa devreme sau seara, strdngefi dlunatorii. Presarati printre plante cenufi de lemn, piatra concasaa sau rumeguf. Dupe reinnoig stratul de proteqie. r i e
-

ISBN 97&963-86092-8-1

PLANTARE
Gdbenelele, plan te ornamentale cu creftere rapidi, cu fi-unzelei florile lor h o a s e impodobesc magnific locurile din pen umbri.

SI INGRIJIRE

'

ACCESORII: O galbenele cazma compost ill ingrigmant organ$ complex CI materiale de acoperire a solului El foarfece de gradinaril

Gilbenelele formeazi tufe risfirate, frunzele lor sunt rnari pi robuste, pe tulpinile de culoare inchisi fiind dispuse flori galbene sau portocalii, in capitule. Iati speciile care figureazi cel rnai frecvent in oferta corner!ului de specialitate: Gdbenelele chinezegi (LiRularia - denrara) au frunze reniforme $i flori portocabi. Prin iniltirnea lor de 1-1,2 m sunt considerate relariv scunde. Sunt extrern de aspectuoase soiurile cu frunzi? purpuriu, ca de exernplu ,,Moorblur", ,,Othellon ~i ,,Desdemona". Au frunze verzi ,,Orange Queen" $i ,,Sommergold". Gdbenelele hibride (Liguhria x hessei) au frunzigul aseminitor, dar indlirnea lor poate ajunge pin2 la 1,s rn. ,,Gregynog Gold" este un soi minunat. Gdbenelele din Orientul indeplrtat (Ligularia przewalskii) se remarci prin frunze cornpuse, palmate, elegante, ~i inflorescenre gralioase. Esre foarte indrigit soiul ,,The Rocket".

Gabenele chineqsti ,,Desdemona"

Gdbenelele grafioase (Ligularia srenocephala) sunt de asernenea inalte, formeazi inflorescenje laxe de rip panicul, dar frunzele puter.nic zirn;ate sunt cordiforme. Hibrizii se disting prin inflorescenre in ciorchini $i frunze rotunde. Dintre acestea sunt recornandabile soiurile ,,Weihenstephann gi ,,Zepter".

Flori galbene: giilbenele fi splinure

UNDE SE PLANTEAZA!
Gilbenele sunr sensibile la cildura excesivi si la seceti. Se dezvolti oprim in straturile de borduri din penumbra sau in liziera ricoroasi a pidurilor, dar pot crepe destul de bine pi in soluri ml%tinoase sau cu api stagnanti. Pe malurile plriurilor sau lacurilor suporti ceva mai rnult soare. Lisati-le spatiu din abundenti, deoarece in scurti vreme vor deveni tufe foarre rarnificate. Plantate solitar gilbenelele au un efect de pati crornatici.

fn grldinile mai mari se pot planta pi in grupuri. Plantele nipidesc repede suprafeje inrinse, iar cind Enfloresc oferi o imagine impozanti.

CE SE p~ANTEAz' AL'TuR1?
Florile galben-aprins ale gilbenelelor sunt frurnoase cornponente ale straturilor. Li se potrivesc perfect florile albasrre, albe sau rogii. La liziera piidurilor se armonizeazi excelent cu cimicifuga (specii de Cimicifuga), asrilbele gi cu omagul (specii de Aconitum). Pot fi plante de acompaniarnent potrivite speciile de rodgersia, ierburi cu aspect aserninitor, cu frunze mari, compuse, crescind pe malul lacurilor fsaecii de Rodgersia). Pe malul lacurilor gilbenelele pot crea o compozirie inedit: all1

turi de crini galbeni (Hemerocallis x), crejugci (specii de Fjlipendula), richitani (Lyrhrum salicaria) sau stinjenel siberian albastru (Iris sibirica). Alituri de gilbenele creeaz: un contrast interesant minunchiurile elegante de frunze a]e ierbii-elefantu]ui iSDecii de , Miscanthus) sau cele ale rogozului (specii de Carex).
L

Udafl galbenelele inainte de a

le scoate din ghiveci. UmpleJi cu apZ ~i gropile de plantare, pentru ca pamAntul s Z devina foarte urned.

Plantali glilbenelele la adancimea la care fusesera Trt ghiveci. Udafi bine, apoi mulciti solul, pentru a ~menfine i umiditatea.

1
,

I
S o i d , Weihenstephan"

zid sau de arbori.

Giilbenele hibride

plantele. Toamna tarziu, inainte de venirea inghetului, taiafi tulpinile direct deasupra

Gridinirit iscusit

LUMINA 51 SOL
Toamna sau primsvara, cumplrafi rlsaduri compacte, cu frunze dnatoase. Soare deplin, penumbra. In locurile pe deplin Tnsorite necesita un sol uniform reavin. Sol reavln, bogat i n substanfe nutritive. Optim ii e solul profund $icalcaros. Ameliorafi solul cu gunoi de grajd sau compost de gridini,

11

TRUCURI

a - Nu curnpirafi plante cu

runze galbenii, gaurite sau cu .narginile ofilite.

Se poate Cnmulfi simplu, prin semanare. Primavara, semanafi seminfele 5n lizi, la temperatura de aproximativ 15 "C. Melcii pot provoca daune serioase i n plantele tinere. Adunafi-i sau amplasafi capcane pentru molci.

Plantare gi divizare Plantafi rasadurile tn straturi dinainte pregatite ~imulciti solul. i n acest anotimp putefi reproduce planta prin divizarea exemplarelor mai varstnice (dreapta, jos). Dupa perioada de iernat, Inca inainte de aparitia noilor 13stari, taiafi tulpinile plantelor.
VARA ingrijire

lemare

in octombrie, taiafi tulpinile la clfiva centimetri de sol ~i acoperifi-le cu frunzi~ uscat. Tulpinile florale inalte, cu capsule seminale pot fi pastrate ca elemente decorative.

Menfinefi umiditatea plantelor mai ales pe durata caldurii caniculare. indep~rtafi parfile ofilite. DacA dorifi s i colectafi seminfe, lasafi clteva

Gilbenelele, pe timp ume, de primivara, pot f i atacate de nematozi. Pe frunze apar Pete brun-galbui. Frunzele mai tdrziu pier. indepirtafi #idistrugefi frunzele vitamate. Contrz viermilor agternefi pe sol ingra~amdnt verde.

- @IMPABnMP SRL ISBN 978-963-86092-8

CAUTEA

GRUPA 7

151

I Grzdinirit iscusit I-,

LUMINA 51 SOL
ghiveci, ierburi perene cu cre2tere bogata sau seminfe proaspete de specii anuale.

TRUCURI

tn ghiveci foarte mic. La

semanatul speciilor anuale nu folosifi seminfe verhi

locuri calde, Tnsorite. ?n umbra nu infloregte.

Nu cumparati plante perene Sol cu humus, permeabil. Nu tolereazi solul uscat, nisipos MU compact.

perene de doua ori pe an. In martie-aprilie $i i n iunie adaugafi ingri@rnSnt mineral. Pentru buchete din flori uscate tiiafi spicele doar cand sunt deja total dexhise, apoi atsrnati tijele la uscat.

Semanare si plantare Semsnafi T n martie tn casa seminfele speciilor anuale. Rasadurile cultivate sau cumpIirate se planteaza In gradina In mai. Spaciile ce au iernat se tund pbnri. la TnilJimea de o palms ~i li se
1

fertilizeazi solul. Perenele mai varstnice s e scot din pamant, se divizeaza in mai multe paoi $i se replanteazi (stanga, jos).
VARA TARZIU Udatsi tundere Pe timp de seceta udaji florile regulat. lnflorexen~ele sunt folosite In arta buchetieri de flori uscate.

I
1

II

-1

TCIAMNA Profeqie fmWm gerului Mulati rolul deasupra i rIidBcinii speciilor ~i soiurilor perene acoperindu-l cu frunzis ~icrengi de brad. Nu tundefi frunzele, deoarece acoperite 1 de chiciuri sunt frumoase. I

Penlsetum nu este sensibila la bolile cauzate de diun3tori. Partea centrali a speciilor perene, d u p i cafiva ani se rare~te. Pentru evitarer acestui fenomen divizafi plantele anual. Scoatefi planta din pamlnt, tiiafi ~i eliminafi partea din rnijloc. Replantafi doar paflile 'xterioare, mai puternice.

ISBN 978-963-86092-8-1

UJ pupd apqura~das uyp mda ' a ~ a -!mi a p a d n:, ' a l u m ap01.~ .a!zql ar!JoUul m J;~&I ap JOINOIJ suede pmq~q

'

a!53un~ u! 'w3 5 z - s ~ :eiuqs!p) !nl -rips Inlar\!u el qynpesy !jelueld .aeoxgzundsa~o~ a~queld ap l d o ~ 6 IN@~)UUI~ n3

.poduro~ ap w3 s ap l e w un !-!ie~ -od~o~u! !P ledgs ap mJn$ n3 lnlos au!q ! i e u v 'euweol ~~ nes elerr - g ~ ! :a~auetd ~d ap I ~ P M ! . I B ~

.a!So~ a m o p ap !u!d .eJqurn ~e%unlapua durn -pad p l o m p ap q1a!4o~-zor aps al!roU oz ap eaur!l@u~ prodns a m '!aunuq *m 1 ! [ 9 -rsnuoc, &EJJ!XES ppads U ! a l b ~ alb$dap nu ,xla!m~ s,no!nau ln!o~'a!p! !S apn! uj a l h - y o d as 1 a ~ a ~ra+rn 3 q ~ ap a u r g ~ uo j n3 -PA 1 6p ~ ~ u r u d -OIJUI - U T0s ap earpogu~ n3 !pads alwalar, !S a p o U !u!dp~ u!~dS ! =IS ap yur - s q uj 'aluncur <aqp!JOU u!~d au!q ~ur!s as pn3ol a m ui rep <aIazo~ uj asndsrp 'paA ~ ! u b n Gqn301u~au ap adeo~de a~sa x! ! s -pugre &r.ms epads yyqmn ca3!wsap!da azuny upd pmuraJ as mnznqm x & q p s ' ( W OZ 'uaqF%l "a~!!TqpjaMZps - F S mdp q . ! E " uj Vgqwnuad n3 301 a3po '("3 OZ 'qp) ''ys!dda~aaurpsU UI a1Sar3 a~eod 4 ! psaoguau~dau e y d aq!~de urp mda !u!q~o!3 ' P 3 S I 'al'-?InPuo 'qp) UE aednfi ~;uaq@% amolns ap ura!aur~apa!g" n~duraxa ards gueld o a m ! n p p ! ~ o O ! ~ r p o apold y q a1 ~a l g n m azuny n3 'al!~aj!p !rop3 & ! ! w $ p j ap !rn!os allnur ! ~ u3 r 5 3 4 as l ~ a u r !np!q3Snur amoIEFurase 'asuap 's!y>uj-ap~a~ !mlarls p a ~ ~ ~ o -a j u j . a I u y u r !S aseoJaurnu luns a p a d p u p IU aps al!rold ?.l+.~~ -s .auaq@ luns .Fur u j e y d aypde u!p albr -OIJUI pupsar3 '!np!q3hur !meas JoleFurase pqur~oj aps apoU ra!l!~de uj luapunqe PU!JOIJUJ 'so!lua~a~dau ppqy <apJaA g u h p m l d o a 1 2 'p!p un a~sa e~ep3!d11 x dhap.rs .(LID S 1 'Sualu! - y d q ~ u ear, r pu!pgS ap q 3 tz%qps s!~puj-nSor),,q3!dda1mdmd" !S -ads alsa x ~~spoart? (ID 5 1 's!Zpuj-nSo~) ,8~oqa8u1~ 'pnpy3 uj !!zA!I~~ alemapa luns 'a13uns~ azuny p u p '(m s 1 '~SOJ) ,rappq3nqu '(m3 1 L ~ ! ~ m,q3!d - ~ ~S !~ a~uaj!p ) apao!rad uj pu!roUuj ~ o l n ap 3 '!rn!os !S !pads -dalualn1gu c(w3 <ZOJ) ,a!ydU 'as~anrp agnH -snumq ug l d o q ' V a J le~apow Inlos ! 4 pqumuad urp alun3oI p y ~ a j a ~ '!a!V d !S !adoma a p aseo3-s apuoz u!p aupord t & y r x r : s pua3 .ro~ptrps ule!d m o p p JET ea~nd re p p w d POIJ ap a p m - a s '~0pq.1~ ap !S !nu -5+3 pm ala3 q 19 1uap -mqe a1b~3 a~eod ( & r J x t . s ) !nppuo&!!cpo ~ I U E T ~

CARTEA

GRUPA 7

152

Cumparafi plante tinere #i dnatoase, ?nghiveci. fn rnagazinele specializate in plante pentru gradini alpine re gisesc rnulte specii. Nu cumpilraji plante cu frunze vqejite sau Tngilbenite din cauza putrezirii rgdacinii

Penumbra, umbra Prefera penumbra, soarele puternic cauzlndu-i anuri. Saxifraga cortusifoliavar. fortunei se dezvolta bine ~i la urnbra. Sol cu humus, usor reav2n. Saxifraga cortusifoliavar. fortunei tolereaza ~i solul W i l t acid.

Mierlele, cautend vierrni printre straturile de ochii~oricelului, deseori srnulg ~i cSte un lastar. Unele soiuri pentru gradinarii amatori s e inrnulJesc~i prin sernanare. Serninfe se pot procura din magazinele de specialitate.

Plantere si divizare Plantali rasadurile. Reproduceti prin divizare plantele mai v3rstnice. Straturile de Saxifraga arendsiix dupa cdtiva ani s e desfrunzex S n paqile ,' mediane ale plantei. Divizati-le o data la patru-cinciani ~i : replantali-le, dupe care adrninistrafi-lecompost.

Taiati tulpinile trecute ale soiului Saxifraga arendsiix aproape de rozeta de frunze (stbnga, jos). P e vrerne de secetg, udati abundent.
TOAMNA Plantstre gi protecfie de iama

S e poate planta ~i T n acest anotimp. Protejati prin acoperire Saxifraga cortusifolia var. fortuneiln cazul perico-

Planta este atacata rareor l e boli sau diunatori. fn az de aps stagnant2 i n sol poate surveni putrezirea ridacinilor, stratul vegetal $i rozetele frunzelor ingalbenesc S i pier. Preventie: arnplasafi in sol un strat de drenaj format din nisip grosier.

ISBN 978-963-86092-8-1

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

Spice ma'ta'soase~i Iinoase

IPrimPtufuri interesante
h-

P L A N T A R E $1 INGRIJIRE
ACCESORII: Cl seminte O risadniti 0 nisip U grebla O ladi ( inmultire U beti~or pentru repicare 0 ghivece de 6 crn Cl plantat,

Spicele moi ca mitasea amintesc de codifele iepurqilor.

Iaguru~ul este originar din regiunea MHrii Mediterane,

unde c q t e in soluri uscate gi pietrow. La noi a t e cultivat in primul &d ca pland anudL Semihat P n august gi iernbd ferit de fnghef,poate fi gi o plantii bien& *dorind foarte deweme. Planta se rnai nurnqte gi coada-iepurelui, denumire datoratii a s p d u i florilor sale. Floriie de culoare cfem,lmguieje pi ovoide se s i w d pe tije suberi de aproximativ 3 cm, fiind fbarte Ihoase. Din capetele ndrunte a a c ,,mustiif d 6 soase, datorid &ora specia a p s i i t numele de ,,spice de p e n . Perioada de fdorire depinde de fbrma de cdtivare. Plantele iernQd h locuri krite de w e 5 fdoresc deja h rnai,

cele s e d a t e in &adnije, h iunie, iar cele semhate direct, in iulie. Se p m e d i excelent pentru flori uscate. Frumeie sum plate, de un verde ca &a, cu peri moi, m56rq.i. Form& &.nunchiuri compane de cel mult 20 cm ^&rime. T o m aceastii specie de iarbli incepe sa se usuce i se hgbenqte, dar i P n aceastii perioadZ este f o a e as~ectuoasi

UNDE SE PLANT^?
Plantat hu-un loc cu soare, lagurusul este o pland multilateral% In + e alpine crqte minunat, d t $ n d cel mai hmos in grupuri rnici. Specia de i u t G de Pd*e rnijlocie fi cu q t e r e uniform5 este exceientii gi ca planti% de b o r d d soicele sale horase evidentiiiu-se a d d tn mod special. f n staturi,printre phtele a n d e gi perene, form& o

&---,i5z2g;

Samtinare: de la sfdqitul lui rnartie. Afanati pirndntul $i amestecati-l cu nirip. Maruntiti bulgarii de pimint gi neteziti-i cu qrebla.

Amestecati seminfele cu nisip ~i semlnati-le in ladi, T n locuing. Acoperiti-le cu p e i n pamiint $i umeziti solul. Arnplasati lada intr-un loc lurninos.

bciag-1 cu plante care necede asemenea, soluri &-ace 9n substany nutritive. ~ ~ # w l a u u n efect viu &turi de doarea verde-cenqiu, dar 8i ramurile Bade de cuLaafe mm atom-

p d e M . Plantafi &mi de lagurus &cium&ese (Zinnja angus&lli), fl& (G&dia pulchda) mu mimdus (Mimdm x). AIbastrul fi doled f$c o impresie de noblge gi +ere. Lagurusul arad has a h m i de verbena d a $ ( V i e r h a bo-em's), &-porumbelului ( S h e cod-m), fdcia (Feli& amdoides) sau cadprpidui &id&ml pfanrz&neeun). PefeneEe ca h u e de tonal i m kchi& se a r m o w cu M e verde-cen$u. Amiqi-1 GU i k i e (Iresine herbst;i), urziabjii (Gdeus blumeix), ) , & # &uga rep mns d $ r r o p u ~gi~ o+i )priceldui (S+ x urb~um). Plantele cu h a z e @ t i i au un e f m d a l m a n t . Alegqi c a

plante asociare penm lagurus spiillicioasa (Senecio bicolor), ' jdqul (Salvia offidnalis ,Berggartenn), srahisul (Srachys byzantina), veronica (Veronica spicam ssp. incana) sau l&@za (Lavandula angustitblia).

D U Ntmi-patru s i p t h h i repicati plintutele in ghivece c u diametrul de 6 cm. Puneti-le in rasadniti pentru a le proteja de frig.

Din mai plantati in locul lor definitiv risadurile crescute prealabil. Distanta dintre plante r l fie de 20-30 cm.

Tiiati spicele pentru uscare atunci cdnd s-au dezvoltat pe deplin 5i le-au apirut deja primele antere. indc pirtati frunzele inferioare, legati i n manunchiuri rnai mici tulpinile ~i atdrnati-le intr-un loc bine aerisit, cu capul i n jos.

1 -t ' I Grgdinirit iscusi

CumpiIrati serninfe proaspete pentru semanarea din toarnna sau din prirnavarh. Uneori se gasesc T n cornea Si rasaduri la ghiveci, srescute,gceaJa.bil,
,

Soare deplin. S e dezvolta optim in locuri calde $i tnsorite. Sol sarac tn substante nutritive, cu bun2 perrneabilitate, uscat ~i nisipos. Evitafi forrnarea apei stagnan*"

. ,

'

Nu cumpara* sekinfe vechl =auplante bolnava

Lagurusul infloregte T n rnai, dadT n august este serninat in lada apoi repicat T n ghivece. Arnplasafi-l iarna intr-un loc lurninos, racoros ~i ferit de ger. Transplantafi-l afara T n aprilie. Se usud foarte bine $i arats frurnos ~i tn buchet.

'-'lngrijie
Plan-

tot a

)octorul plantelor

gi sern4~t-e

I n regiunile cu climii aspr5i

se&na$i-l de la d2qltul lui martie h risadnifi. Dupi treipatru s&ptilm&nlrepicati-l O n ghfvece, ior dm mai plantaji-1 T n gr2idiM. fn regiunile cu clirnci bJhd&,semihati-l direct P n gradina la R c q i t u l lul ma!,
f

apoi rilriti rasadurile la dlsta* de 20-30 crn (stgnga,) a ) . Transplantafi din mai plantele iernate sau cumparate.

,
I
I

lkcam
Tiisti spicde pentru uscare, de Ondati ce s-au dezvoltat complet

T W M M S d n m # iemare S e m w din august V n lad&

Wpa tmi-patru sapt3mBni repimi pbntutele tn grupuri m k i ?nghivece, pe care amplasafi-Ce la iernat Tntr-un loc luminos, r h r m $ ferit de Vnghq.

Lagurusul este o planta foarte rezistentl, fnsa fertilizarea excesivz cu azot poate provoca ruperea firelor de iarbi ~i pllirea culorii sale verde-cenu~iu. Din acest rnotiv, adrninistrafi-i nurnai la plantare pufin ingri$arnlnt organic cu fain8 de coarne.

CARTEA

GRUPA 7

154

I 1

Gridinirit iscusit

Primcivara devreme, cump&ragiseminfe, sau lh luna mai, raaduri compacte, Inatoase, cu frunze verzi.

e Soare deplin. S e dezvolta pi fnflorqte cel mai frumos i n locuri insorite.

Sol cu bung permeabilitate, cu humus. S e dezvolta deosebit de bine lintr-un sol upor acid, T n permanenfa reavcin.

Putefi infrumuseta stratul de legume plantand calapar printre rdnduri. Planta cu cerinfe modeste de fertilizare nu Tmpiedica dezvoltarea legumelor. S e poate transplants pi in prioada de Rflorire.

Nu curnp&rafl,plante eu I h r i firavi, frunze ofilite sau seminte vechi.

'in locuin@mu din aprilie intrun strat rece. krninfele germineazi la tempratura de 15" C. De la lnceputul lui m i plantafi in strat rHsadurile

plantete. Sprijinifi cu tutori soiurile Pnalte. Infig@ un Mrup in p a d n t pi leg@ tulpina de acesta Irtlngat j m ) .indepZrtafi continuu florile trecute. Planta este vulnerabila la flinare. Pe fruhze, lcistari pi boboci apare un strat fainos. hdepgrtafi plantele bolnave sau stropifi-le cu pesticide.

koatere dfn sd
Tnainte de primek Onghefuri, %ate$ plantele din sol $i cornpostafi-le. AfAnaJi, apoi

ISBN 97&969-&7m2-8-1

Rapsodie galbena'
S W a n a de gdaki hflorqte j h culori schpitoare pihi

C
Pwioada de plantare: primavara. AfAnati solul cu furca de sapat la o addncime de 20-25 an, de indatl ce solul devine cultivabil. AmelioraJi prin adaus de corn post sdul f o a m compact, cal sau cu nisipuri migchtoare. incorporati-l la suprafata solului.

P n timp ce h i a n a (Solidago vjpurea) autohtonH gi pe meleagurile noasue nu se culuvii in grzdini, din speciile sdbatice arnericane s-au ameliorat soiuri aspectuoase. Nuan~ele lor de galben-aprins produc la sfhgitul Gerii ef&te coloristice intense in gtfidini. Alituri de b n u n M e Toate soiurile ob@ute p m ?ncru+are dezvolti? frunzig dens pe tulpini inalte de 50-80 un, (Solidago mesia) se dezvolt; precurn gi inflorescente indesate, inflorescenge grafioasede culoare puternic ramificate, de diferite galben-auriu. Planta i n d d de 60 crn inflorqte din august p h 9 forme: de la cele rigid erecte la cele lejer aplecate. Au o form; in septembrie. lax& degajatii soiurile: ,Goldenmosan, asemhinator rnimozei, ,,Golden Shower" gal- UNDE SE PLANT^? ben-bchis si "Golden Gate" dben-deschil. Sunt rigid erecteein Shziana de @M este o planschimb, mhunchiurile plate de t i per& extrem de flori ale soiului ,Strahlenkronen. nepretengoasii, p&&d multe ,,Goldwedelnare flori galben-pal din c a l i w e varietiigor d b a gi Pnflorqte tirnpuriu si Indetice. Se pot h d n i des, de exernlungat. plu efective sdbtidte ale MPe tulpinile albasuu-albui, enei canadiene (Solidago canaasemiWtoare &mei ale densis), pe terasarnente de cale s$nzienei cu fiurue alb&uii fkrad sau pe munfii de sterii minier. S k i a n a de g & W prefed M e naturale ale W n i i , pZ+ care sunt mai p u ~ ingrin jite. fn vecinztatea ei plantag perene dbatice gi specii de i a r b

2 caros

I
I

tului de borsednalji sau

h fip arbqtilor garduri.

S h i a n a de @din5 este o hare M durabii iar c u l d h faza de boboc poate fi pi o frurnoas5 floare uscad

CE SE 'LANTEAU"~?

perene s d u q t e prin culorile sale galbene de K&.Av& inG grijfca plantele perene cb o crqere vigur& & nu-$ i domine vecinii mai dabi. Maria de & d i n gse poate dezvolta optim tn hdad stra-

Nuanjele d i p i t o m variind de la galben-lhn$ie la auriu-prof&d se pouivesc bine deopotrivZ tonalidgor albastre, rosului de fbc si culorii aramei cu idlexiuni portocalii. DatoritZ caractenrlui buiac similar, s$nziana de g d i poate ~ fi o plant5 asociad adecvad perenelor dbatice, ca de exem~lu echinacea (Echnaceapurpurea), menta decoratis (Monarda) ~iheleniurn (Helenium). Sihziana de g & b H arat5 hrnos g i alinaturi de p h d e viirat i c e Pnalte, printre care &ciuS o i d ,GsMemmtosa* mkesele (Zinnia elegans), rim-

nia (Tirhonia rotundifblia), dalia (Dahlia) ~irudbechii (Rudbeckia firlgida)). Se poate valorifica bine In fip zidurilor gi a arbqfior fn tonalitzji btunecate. Plante de acornpaniament aspectuoase P i pot fi lerburile 0-entale, idel rneiul (~anicum virganun) sau trestia ( C a l " m u s x acuriflora)

4lpati gfopi de plantare la distanle de 45-50 cm. Umpleti-de cu a@ ~i lasafi apa s a s e scurg5. Udati plantele din ghivece.

Scoatai sdnziana de grading din ghivece. Afanati-i balotul radacinii$ plantag-o. Udati phnta

Vara, pe vreme secetoad, uda$ plantele. LegaJi soiurile inalte de bete de bambus sau sprijinw-le cu par;

CARTEA

GRUPA7

155

Gridinirit iscusit p

e Primlvara, cumparafi B8nziene de gridini y u yplinufe, cum se mai numesc, h ghivece suficient de mari. dlegqi plante compacte, rlnitoase, cu mulp lastari rcurfi ~i viguroyi. Nu curnparaji plante cu

Expunere direct5 la soare, penumbra. Preferi soarele intens, dar se dezvolti ~i in penumbra. So1 cu bung permeabilitate, bogat i n substanfe nutritive. Solul s l fie uniform reavin yi, dacl este posibil, granular.

S e extinde rapid datorita drajonilor de radkina. Divizafi-o T n mai multe plrfi o data la doi-trei ani. Atrage albinele, fluturii yi alte insecte folositoare. Nu folosifi in apropierea plantei hsecticide.

PRIMAVARA
Plantare ai diviziye
Cea mai adecvati perioadi de plantare. Divizafi exemplarele mai varstnice sau reprodrrcefi planta prin buta~i. Seminafi seminfele sanzienei de griding, dar nu contafi pe inflorirea ei decaiZ anul urmitor.

VARA

M k e
P e vreme seetoas& udafi abundent, pentru ca plantde s i infloread bogat. Sprijinifi soiurik inalte cu bee sau pari TOAMNA Pe vreme caldSi de varfi, T n locuri uscate se pot tnmulfi ciupercile fainat%. Frunzele yi mugurii sunt nipidifi de a un strat cenuyiu-albicios. C prevenfie udafi sistematic ~i stropifi plantele cu fierturi de coada-calului. Pndephrtafi piflile vegetale infectate.

Tiiderep 'fertiizars
Tsiafi llstarii cu flori trecute, pe c8t posibil, inainte de meturizarea seminjelor (stAnga1, altminteri planta s e va inmub. excesiv. Inainte de venirea ingheplui, tiiafi planta la o palma de sol. Mulrifi solul cu compost. Nu se impune proteqie contra ?ngh@ului.

=p E E
I

2; !a> .=gii,g
C

5 .g 8
%

' ~ 8 Baa.

*of

I 1

Gridinririt iscusit

Cumpiit%@ primavara sau toamna r W u r i la ghiveci, vigur~am,far2 flori.

Soare direct. Preferil locurile cu scare, calde, ferite.

Ramifka$ile cu seminte frumoase pot fi ushate ~i pastrate tn vazi fiind foarte decorative. AceastZj perenH poate fi hmulfiG ~i prin seminare. Seminjele pot fi procurate din magazinele de specialitate.

Nu cump&r@ rasaduri bolnave, slabe, ingalbenite sau cu frunze patate.

0

Sol prmeabil, bogat I n substan@ nutritive, care poate fi ~i bogat T n pietri~. Tolereaza bine ~i seceta.

-_
PRibai3vARA Plant8I.esi fnmu&h Incephd din aprilie plantali rasadurile in grading. Pentru inrnulqre xoatefi plantele mai Mtrane, divizati-le gi replantati-le. Sernlnati semintele in lBzi pline cu pamant de sem&nat ~i qezati-le in risadnite
(stdnga, jos). Dup3 incolfire transplantati rasadurile in ghivece de 0 8 crn $ avzati-le htr-un loc cald, T n gradini.

Uduvr Udad abuMlmt pe timp de secetS tndelungati.

1 I

Asfodeline poate fi plantata ~i toarnna. Rasadurile sendnate re planteaza acurn la locul lor definitiv. Acoperiv planta Dmpotriva ingheului cu vrwscuri.

Rareori poate fi atacati dt: nematozi. Pe frunze apar Pete galbene sau mar0 delimitate de nervura frunI zei, apoi frunzele se usci. I TndepZjrtafi frunzele contarninate, T n caz de contaminare gravi distrugeti planta. Nu plantafi asfodeline T n acela~i loc imp de citiva ani.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
3

B;inu#i i'fi revam2 Horde p h e de h m e c de prima'vara pihi toamna.

ACCESORII: O seminfe de btinuti 2 grebla O plantator

f u r d de Gpa.,

,,,..post

VARIET~TI
B h u j i i sau piidujele repraint5 specia bienals ameliorat5 a florilor sdbatice cu acelqi nume. Frunzele sale de un verde fraged, ovoide sau in formii de spatula formeaG rozete dense. h~iil~imea plantei este de 10-20 cm. Florile sunt deosebit de mari, diametrul lor, in funcfie de soi, V a s de prima'yiva" poate ajunge gi pin5 la 7 cm; sunt semiinvoalte sau dens virf ropu. Urmkoarele soiuri au invoalte, de culoare alb5, roz, petale tubulare. .Roggli" se rosie sau bicolore. remarc5 printr-o aldtuire comIn comerr se gkesc numepact& cu flori de marime mijlor o s e serii, care sunt v h d u t e pocrivit diferitelor soiuri sau cie gi involte, ,,Pomponette7'are o inzljime mai mare gi se disdrept amestecuri. Florile cu o corol5 median5 galbeng ale soiu- tinge prin flori dense in form5 lui ,,Rushern sunt semiinvoalte. de pompoane. In privin~a conSe aseamiin5 intrudrva cu stitujiei sale, ,,Tasso" este un soi banujii sdbatici, dar florile lor asemhStor, dar dispune de flori sunt mult mai indesate. Soiul mai mari. Diametrul florilor soiului ,,Robellan poate atinge ,,Teppichn este mai scund gi cregte foarte uniform. Seria se 5 cm, gsindu-se in comeq in c a r a c t e r i d prin flori invoalte culoare rogu-somon. Recordul frumoase. ,,Habaneran are flori este dejinut de ,,Super Enorma" mari, dens invoalte, existind in cu florile sale cu un diarnetru de trei culori de bazii, precum gi 6-7 cm, flori sferice gi extrem de intr-o variants cu flori albe cu dense.

I
&up'

q i i da'turide lalele

tive simple, formind un covor vegetal. Pe morminte se plant& in general in vase; este totodatii gi o plants excelentii pentru completarea golurilor din straturi. f n "as, banujii pot impodobi terasa, balconul sau intrarea in casz, asigurind un decor floral timpuriu.

plantele cu bulbi, de exemplu

gofranul alb, albastru sau violet (Crocusx), zambilele albe, roz, rogii, albastre sau violete (Hyacinrhus orientalis), narcisele albe, alb-roz sau galbene (Narcisus x) gi cu excepjia lalelei albastre, lalelele de toate celelalte culori (specii gi hibrizi de Tulipa).

Semsnafi rar seminfele. Acoperifi-le cu pufin pZimant. 'resafi sernintele T n sol ~i stropifi 8olul prin pulverizare.

Pe vreme uxati, udag plantufele. Protejafi-le de melci: amplasafi obstacole pentru melci.

Constituie o asociere dasid

de &orI gi & bordnrgL Datorid rrnetelor de frunzescunde pot fi

klasifi bine drept p h t e de

h d u r ? i (planre de hadrare). E u Mnu* re p a r e amenaja ji rn m a t cu m o c k dean-

florii de n u - d u i t a (Mymotis syhrica) sau a pameldor (Viola wittr&kia x) d b roz, ~ rqii, dbastre a u vi&te. Sum p l m vecine ~ w o nidmhi-se d e n t cu bhuyii

CARTEA

GRUPA 7

157

Gridinirit iscusit

., ..

CumNrafi serninfe . proaspete sau plante cornpacte $i sinatoase. Exarninafi plantele, s3 nu poarte sernnele paduchilor de frunza sau ale fainarii. Nu cumpgrafi serninfe vechi sau plante firave, cu frunze galbene.

Soare depfin, penumbra. Inflorege deopotrivg i n locuri Tnsorite $i I n penumbra.

Sol bogat T n substanfe nutritive, eventual calcaros, dar care nu se usuca repede. Pe vrerne uscata planta necesita rnulta apa.

Se poate transplanta ~i In perioada de inflorire deplini, fara a suferi vreo vatamare. Astfel se pot armoniza culorile florilor. Cultivate R prealabil i n mod corespunzator, citeva dintre soiuri inflorex parfial T n prima toamna de la plantare.

mngrijire tot an uf
umbros sau h rasadnifa. Acoperiti seminfele cu foarte pufin pZmant, presafi-le $i udati-le. 0 alti posibilitate estp seminarea In IBzi, 'in locuinfa, In luna august (stiinga, jos) ~i cregterea plantelor la temperatura de 18C. De indata ce apar frunzele, transplantati plantufete 'in ghivece.
TOAMNA Transplanare $1 ~ m t m i cone tra inghefului

PRIMAVARA
Plantare Plantafi planteletinere crescute personal sau cumparate, la distante de 20 cm.
VARA

Semzlnare in perioada dintre mijlocul lui iunie $imijlocul lui iulie seminafi semintele intr-un strat

Transplantafi plantufele viguroase Tnca din cursul toamnei la locurile lor definitive. Acoperifi rasadurile din rasadnifi cu o plad de sticlh, iar pe cele din strat cu ramuri de brad.

Pe binufi poate apirea din cauza umezelii excesive a aerului mucegaiul cenupiu. ciuperca acopera cu pelicul5 cenu~iu-deschis tulpinile ~i frunzele, care in cele din urma putrezesc.
Distrugefi parfile vegetale

infectate. Evitafi ca apa s i ajunga in timpul udarii ~ipe partile superioare ale plantei.

Covor de dori galben-auriu

Florile padimate ale ciucqoarei par a fi mici luminescente deasupra fi.unzelorphloase, verde-cenq i u .

VARIET@I

Ciucu~oara f o r m 4 un covor vegetal de m i d indyime ce se extinde puternic. Partea inferioad a plantelor se lignifid. Frunzele inguste, cenugii sunt aspectuoase tot timpul anului, doar primiivara dispar aproape complet sub mul~irnea florilor umbel5 de culoare galben-auriu. Florile au un miros discret de miere gi din aceasd c a u 5 sunt foarte frecventare de insecte. A l p u m saxatile, cu o indjime de 25-40 cm, are soiuri de @din% foarte frumoase. ,,Citrinumm are flori galben-lk%e de tonalitate pal& iar ,,Goldkugel" gi ,,Compacturn", cu o indFime de doar 20 cm au flori galben-auriu. A l p m montanum cu indjimea sa de 15 cm este mai scundz, dar, in aprilie pi mai, florile sale galben-auriu apar cu aceiqi abundenf5 pe tulpinile culcate pe p h i n t .

Alyssum montanum

--

UNDE SE P L A N T E ~ ?
.

Aldturi de brum;irele8i aubrieta ?o gragradina alpind

Ciucugoara, f o r m h d un covor parfurnat, de un galben strducitor, este o pland ce poate fi utilizad foarte divers. G&a alpin5 este un loc ideal pentru aceast5 plant5 inddgind soarele. Potopul galben de flori crescut pe pietre sau stincilor ace deosebit pe pere~ii de aspectuos. N5pHdqte repede cu florile sale ~i pantele cu sol u s c a t . Aceast5 plant5 peren5 nepreten~ioas5 se dezvold p h 5 pi P n criipaturile zidurilor uscate. Planta~i-o intre pietre i n d la conscruc~ia zidului. In bordurile straturilor de flori este adecvatii mai ales Alyssum montanum. Poteca din grsdini poate fi impodobita, de asemenea, cu ciucugoad sau cu alte perene formind un covor vegetal. THiaFi regulat soiurile inalre.

CE SE-P

AMWIU?

C
1 3 ghivece. Risfiraji usor
3 Extrageti cu grija plantele din

Asociari ciucu5oara cu alte plante perene formhd covor vegital ,si inflorind primivara, dintre care niciuna nu posed5 flori galbene de o tonalitateatit de cald; Se poate obfine un efect puternic de contrast, planthd al5turi de ciucqoar5 aubrieta (Aubriera x) in nuanFe albastre sau violete, sau brumsrele (Phlox panicdata) de culoare ropu-carmin. h a t 5 frumos alaturi de perene de culoare albastri, de exemplu sthjenel (Iris barbara nana) sau floarea de numa-uita (Myosoris sylvarica). Ciucu~oara creeazi o atmosferi de prirnivarii al5turi de plante parhmate, ca de exemplu @ d r i p (Arabis caucasica) sau lilicelele vqnic verzi (Iberis sempervirens).

Prin plantarea ciucqoarei l h g i ldele ro~ii cu inflorire drzie fldiPa-x) Si muscari albqtri ( ~ & c a r armeniacum), i se poate realiza un triptic deosebit de arrnonios.

radikinile, daca ar fi deveni pisloase ~i prea incdlcite.

presali-l bine ~iudali-I.

F d
Se reproduce prin bu-i. Primavara, taiafi lhstari f W flori, lungi de 10 cm, indepirtafi-le frunzele ~iplantafi-i in grupuri de cate treicinci in ghivece confinlnd un amestec de turba $i nisip. Amplasafi ghivecele Tntr-un loc luminos, dar nu la soare. Transplantafi-le In grading dupa ce s-au inradgcinat.

II

0 Primivara sau toamna, eump&ra# plante compact@, In ghiveci. Primivara kvreme, putefi cumpira 9 seminte. Nu cumparsrfi ptante cu , frunze ofilite, tngilbenite s4g 1 I @anted l n d semne de I putrezire. '

Soare deplin. Se dezvolti optim i n locurile Tnsorite. Suporta bine canicula. Sol cu buns permeabilitate, care poate f i Grac i n substanJe nutritive $iuscat. In soluri . gompacte $iumede planta poate lesne putrezi.

Plantele prea b i t r l n e se pot intineri daca d u p i Tnflorire le scurtati la 5-10 crn de sol. Planta dezvolt3 r i d i d n i l pivotantS, de aceea se divizeaza greu. Tnmulfifi-o prin b u t a ~sau i semanare.

..
PRIMAVARA

VARA

1I

11

S d n a r e @ plantare incepi4nd din martie, semanati semintele Tntr-o ladl @) ~i mentineti-le ?numezeala uniforma, la temperaturi cuprinse Tntre 21-24 "C. Semintele necesita aproximativ trei saptamlni pentru a germina. in aceastti perioada plantali ~i raadurile cumparate.

T&km Tndepartati ptiflile ofilite, &el planta se mentine compacts $i se poate evita formarea seminwlor. Pentru a stimula crqterea m e i plante perene, administrati-i 'ingragBmlnt chimic complex.

I
Perioada optima de plantare. Planta se tnradicineaza bine, 5ar primavara urmatoare va trrflori abundent. Ciucu~oara este reeistentfi la Tnghe ~i poate ramlne T n acela$ loc timp de ani de zile.

Ciucqoara este sensibila la solul compact tn care apa stagned. In acest caz poate fi atacat&de putrezirea radacinilor litulpinilor. Simptomele bolii: fr~wtze li tulpini galbene, care putrezesc $ pier. Scoateti planta din pamlnt $i amenajati In sol un strat de drenaj MU plantati ciu1 cusoarele sau albftele Tntr-un

Atractie albastri k
f

PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: U rasaduri d e r n ~ r u t la i ghiveci U compost U furca d e s i p a t 3 plantator El material de mulcire

Pe tulpina ramificatia mirufeilnfloresc siipt;imhni i n fir florile albastre.

Mlny;l &ne fidliei phtelor cu fkud wp6,

tulpina si b k sum acoperife cu peri. Florile dbastru-viai se a s a m i i d cu cele ale florii de nu-&-&a. S e a Ancihusa amea este o peren5 h r a t i v 5 cu via* s c 6 . Poate atinge fndfimea de 1,2 m. Soiurile ,Loddon Royalist" p i ,Dropmoren, fnalte de 80-120 cm, au flori de culoare albastru-genjianli. Soiurile ,,Royal Blue" pi ,Little John" sunt scunde, de numai 40-60 cm. Specia ARchulpa capensis este numit3 fn multe locuri pi ,nu-mS-uim de v d " . Culoarea florilor a t e mai deschisg, are kunze fnguste p i a t e tnaldi de doar 25-50 cm. Soiurile ,Firmament9' respectiv ,Blaua Vogel" au flori albastru-vioi, iar soiul ,&ban flori albe.

Perioada de plantare: primavara timpuriu. Afdnati solul, inlaturati buruienile ~i pietrele, apoi adaugati-i compost.

Sipati pentru fiecare planta cdte o groapa la fel de addncs ~i putin mai lata decdt ghiveciul. Distanta dintre plante: 25-40 cm.

UNDE SE PLANTEAZ~
Plantafi miruplPn smmri expuge la mate, 'in sol &c, cu h w w . SptziaM-reprezint?i un hnda idea pentru floriie a n d scunde, dar poate fi plantad g i ca plant3 intermediarg Intre perenc fnalte ce Moresc am.Florile dbastre, atrducitoare, plantate fn grup a u wlitar se vor evidenfia bine fn fip unui grad simplu de lunn sau a mlli zid de pia& Este &me imporran& a i p m e a soldui wcsp prmeabii, deoarece In sol m e dp h m se d e t e r i e &p p a sfpad de nisip

CE SE

Anchusa capensis poate fi )mm~ T U W I ?plantat2 Ian@ alte plante

anu& scunde precum crsijele (Tageres), sdnteiu5ele (Phlox drummondii), lonas (Lonas annua) sau ciucupoarele

M i p repr&d planta ample~nencd a &ritelor Bori albe, gdbene, roz sau q i i . fn eaeatatli paene Pasorite m i r u p p t e fi planad dgturi de mac @%pwer orienmleS, s t & x j e d & I t (Ids barbam elat i a r ]s a ui n de N d o n n e (Emim &a=).
f l m r h d l w t r e m a minunat plagwm &a@ ffomis (PManzis

(Lobulariamaririma).

b C n - & ~

% p h d ei pxpuri, iar Pn bard~ui, Pn hduri. A w e plante tndndesav se d&-vol& qth$hvasesaulbide &ri pe balcmme. Se pmeazi% penuu flori t h t e gi s m t fa10site PR bu&re pesuip de &&

prkddd &cdu'h B i p ddisagj,

Mhga
tek

w a dintre plan-

'

i&xkd-e ale lxamdo-

4 Cumparati la inceputtd m e r i i plante perena there, anuale, cultivate pealabil sau seminte pentru s~manarea plantelor anuale. N u cumpirafi plante cu frunra galbene sau patate, sau plante ale caror radacini au i e ~ i t --in orificiile de xurgere a apei.

Soare, penumbra. Prefera locurile expuse la soare, tnsa speciile anuale se dezvolta ~i In locurile semiumbroase.

l Soiurile rnai inalte, mai ales i n regiunile vdntoase, trebuk aracite.

l Sol permeabil. indeosebi iarna, nu tolereaza solul compact, md.

e M i r u p dezvolta multe plantup netipice. Scoateti surplusul de plante din strat, ca planta sa nu se silbiiticeaxa prea tare.

.-

Ingriire tot an ul
fngrijire Pentru stimularea tnfloririi abvndente tundefi speciile anuale ~i pe cele perene dupa prima tnflorim. Pe timp de seceti udafi plantele abundent. TOAMNA Pme@e lhpotfiva fngh@tIuI Toamna scoatqi din straturi #i compostaji plantele anuale. Tiiati tulpinile perenelor deasupra suprafetei solului gi acoperiti-Ie Tmpotriva Tngheului ~iumiditatii cu crengi de brad.

PRIMAVARA
Semiinare @ plantere In martie ~i aprilie semanati semintele i n lgzi de Tnmultire, i n sol umed 00s). Acoperiti lada cu folie de plastic ~i asezafi-o i n loc luminos, la 18 "C, Transplantali la mijlocul lui mai rasadurileIn gridina.

'1

Mirufa, i n special specia Anchusa capensis poate fi atacata de pgduchii de frunzi. Acegi diunatori marunji sug seva tulpinii, frunzelor Si bobocilor, astfel lastarii se deformeara. Spalati plantele cu ap3 sau stropiji-le cu solutie-sgpun-

L. .IATURI DE FLORl $1 PLANTE DE B O R D U ~

GRUPA 7

Flori galbene, trainice

Rudbechia (ruji'

. / ingrijire simpla
pentru flori taiate stane nutritive d ,N

,.I_

a Cumparafi la Tnceputul
primiverii seminfe, sau la rnijlocul lui mai risaduri la ghiveci. Alegefi plante guroase, ramificate, cu ,ddicina dezvoltati. a Nu cumparafi plante alungite, cu frunze "'~enitesau pitate.

a Soare direct. S e dezvoltg cel

mai bine in locuri calde, ferite.

T a i a f i florile la deschiderea totali ~i scurtafi des tulpina florilor din vazi prin tiiere oblici.

II(.. - A la

a 501 mijlociu, cu humus.

Pastrati solul uniform umed, fertilizati dar nu foarte ud, ~i @mlneul regulat.

a Seminfele pistrate in loc

uscat ~iintunecos T$i pistre&+% capacitatea de germinare timp de trei ani. chiar ~i

Lmwingr+@-e tot an ul

PRIMAVARA

Semanam si plantare

ae la mljlocul IUI mal, la distanfa de 30 cm Tntre plante.

In martie sau aprilie seminafi semintelein cad. Repicafi ! ! % ! !! risadurile o singuri daa. ingrijim Pistrati S O ~ U uniform ~ umed ~i Risadurile cumparate sau fefiilizati Mmlntul regulat. plantele crescute personalse piantead in gradin3 incepdnd Tulpina Soiurilor bake &e deseori firava, astfel necesita aricire (Wnga, jos). Tiiafi regulat florile ofilite.

Adunarea florilor

Rujii Tnfloresc p l n i la sosirea primului ger, la sfaqitul lui octombrie. Scoatefi din pimlnt ~icompostafi ridicinile Fnghefate.

1
1

Pe vreme ploioasa, rudbechia poate fi atacata de pe- I ronospora, pe dosul frunzelor formdndu-se un strat de mucegai alb-cenu~iu. Pe fafa frunzelor sunt vizibile doar Pete gerse. Kdepirtali ~i distrugefi frunzele contaminate. Pentru combatere nu sunt necesare

II

son~3ads~ puurn~nriizuny n3 (rsroijr~$ E ~ ua J UJE UJO I ! ~ J E ~

0 ,

tive in stratul
Prin silueta sa in teresan t i 9i culoarea fiunzifului siu autumnal, molinia poate reprezenta un punct de atracge al gridinii.

Molinia face parte din caregoria ierburilor autohrone cu cre,tterc tufoasa. Se d ~ o l toprim i in soluri sirace in substanle nutritive, pe d m p i e , pe m d u l lacurilor zi in liziera cringurilor. Ti sunr caractrristice frunzele relativ scurte deasupra cirora se inalyi tulpinile florale. I'enrru cultivarea in gridini sunr adcarate d o u i specii, ambele lastiresc la sfiqitul lui aprilie. Mofi~a arundinacea f o r n i e i minunchiuri inguste de iarbi ce crest? p i n i la injlyimca de 50 cm. insi intlorescenyele sale, a p i d n d din iunie pin5 in august, pot ajunge chiar zi pin3 la indyimea de

m Molinia caerulea ,,Variegatan

2 ni. Toamn'~,planra are culoare

brun-auriu, foartc imprcsionanti. Soiul ..Karl Foerster" are frunze late, verde-inchis ,ri izi mcnyinc frunzizul aurumnal multi \8rmie. ,.Transparentn esre foarte gralios, ,,Windspieln esre un soi rezisrcnr, are rulpini verde-inchis ,ri inflorescenye in ciorchini ramificayi. Molinia caerulea are o talie mult mai scundi. Frunzele sale sunr in majoritate verde-dbistrui, rulpinile florale apar din august p i n i in scptembrie. Demulr, era folositi la curarirea pipelor. Frunzi,rul S ~ Lautumnal I variazi de la galben la brun-roziaric. Esre un soi estinzindu-se larg pe sol, moriv din care cstc h u n i acopcritoare de sol. Soiul ,,Moorhexen are o inilri~ne dc 20-70 cm, avind o consrituyie ingusri $i crecti. ,,Kotschopf' crqte pin3 la inilrimea de 40-70 cm. Virfurile frunzelor salc sc coloreazi inci la incepurul anului in rap. , . S ~ ~ ~ I ~ ~ C I ~ arc Q Lo IC inilrimc I I C " dc 40-80 cm, rcma~cindu-.\cpri11 rulpini t1or:lle dispusc uniform dcasupra m5nunchiurilor dc frunzc,
Molinia caerulea roamna ofera o privelipe fermecitoare

aseminitor unui foc de artificii. Molir~ia caerul~,a ,,Variegata" se disringc prin frunze ornate cu dungi de culoare galben-viu zi are o inilrimc de 30-50 cm.
L . .

spariului disponibil- pe malul apelor.

CE SE PLANTEAZA ALATURI?

UNDE SE PLANTEAZA?
Nepretenrionsa molinia sc podre uriliza in m ~ ~ l r i pfcluri, lc in fiincyic de aspectul exterior a1 difcrirclor soiuri. Plantad solitar se potrive~rc in prirnul rind ling5 inrrarca in casi, pe terasz sau in f a y unui zid. Molinia arari incintiror plantar5 in grupuri in straturile de plante perene necesitind sol de calirare slabi. Datoriri frunzelor salc tarcare, A.lolinia caerulea .,VariegauV poatc crea o frumoasi par5 dc cron~atid in locurile din penunibri. 'roatr .\oiurile aunt adr~7~~1tc pentru a fi planrate in liziera c r h gurilor sau - in Funclie mirirnca

Molinia arundinacea, toamna

Molinia trebuie asociati cu plante care tolereazi solul sirac in substanye nutritive. Ambele specii ale sale sunt adecvate pentru cultivarea aliruri de plante perene. Arari deosebir de bine in cumpania sreluyelor scundr (Asrcr dulnosus x), a florilor rosii dc iarbi-grasi (Scdurn relcphiurn), ling5 hclenium (Hc~lel~iurn x), 8i ruji galbeni (spccii cir Rudbeckia). in lizierele crhgurilor planraji molinia alzruri de saschii~ (l/inca minor). \riniri@ (Ajugil rqxans) sau gcraniuni (spccii dc (;ernniu~n). I'c rnalurile apelor sc poate asocis cu tlorilc alhastrc dc polcmoniL I I (1lol~-IIIOII~LIIII ~ C;ZC~LJ/L~LIIII,~, r5cliiran (l.yr111-1~n1 s;llic.~ri;l) $i crcru,cca (spccii dc I~ilipc~~~dul:~).

Mantati molinia in sol la nivelul in care se aflase in ghiveci. Urnpkti spatiul din jurul radBcinii cu p l i d n t . Presati pamhtul, apoi udati-I.

Mukifi pamdntul dintre plante cu nisip sau cu un amestec de nisip $1 xoarfB m&runtiiBde copac.

Molinia
1

Gridinririt iscusit ----------i

PrirnXvan, ~ u i n " ~ r a plank fi de rnolinia viguroase si sanitoase la container. Informafi-vi asupra caracteristicilor speciei. Nu cumparafl plante cu frunze Tngilbenite sau cu radacina iednd din container,

r Soare deptin, penumbra. S e dezvolta optim deopotriva in In cele din locurile insorite ~i penumbra. Sol drac in substanp nutritive, moderat reavan. Tolereazi si solul ugor acid. Sunt corespunzatoare aproape toate solurile nu pea bogate ~i nu prea uwts.

LUMINA 51 SOL

11

TRUCURI

Florile rnoliniei se pot culege de vara p h i toarnna. Este indispensabila in buchetele de flori uscate, dar se poate folosi si asociata florilor tiiate proaspete. infloregte in culori vii numai solurile sirace. Nu Q fertilizafi.

PRIMAVARA
Plantare $i divizare

Perioada adecvatl pentru plantare. Respectalidistanja de plantare recornandata. Pentru reproducerea plantei, scoatefi din pirnant exemplarele varstnice ~idivizati-le cu cazmaua sau cu rndna. Plantati partile

divizate in ghivece cu un amestec de nisip ~i pimant. P h i la replantarea din primavara urmatoare, amplasati-le intr-un loc protejat.

Mare $1 Were Udafi abundent pe vreme de seceta persistent8 (stanga). Tiiati florile ~i puneti-lein vaza, de indat8 c e acestea s-au deschis.
,I. I.

~AMNA

Taien

Toamna s e pot culege, de asemenea, flori aspectuoase.

-

Molinia este rezistenta la boli si diunitori. Mucegaiul cenugiu apare nurnai dac3 plantele cresc prea dens. Tulpinile se frBng la bazi, unde se formeazi un fesut cenusiu de mucegai. Replantafi rnolinia la distante rnai mari.

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Plan ta pereni rezistent i a locurifor umede

iu&septem-

II

J'

bgfiiln simpla

II

ampart

-,an

se pretead pen tru flori uiate

40-100 cm

Buchete de pimitufuri parhmate

Dintre numeroasele specii decorative ale crepqtelor se pot alege specii de m;irime potriviti pentru fiecare gridini

ACCESORII: P rasaduri de cretusca Q cazma P compost Q ingra gamiint organic complex Q plantator Q materiale de acoperire

VARIET~I
=
a -

Tulpina gi floarea crerugtei, denumiti gi aglici - originari pe pajigtile urnede - ernani gi dupa cosire un parfum dulceag. Frunzele robuste ale planrei perene sunt aripate sau palmate, inflorescenrele paniculate, inilyindu-se deasupra frunzelor, sunt de culoare alb-crem, roz sau rogie pi ernani un parfurn discrer.
Crepqca de Kamciatca

b
Crepqca ropie ,,Elegansn
PrhnBvera, aflnafi profund solul stratului. 4ternefi pe strat compost ~iingra$im&nt cornplex din Mwg, apoi Tncorporafile uniform in sol.

Upaji gropi de plantare la distanfe d d e 40-100 cm. fnainte de plantare, udati bine plantele.

(Filipendula kamrscharica), atinge dimensiunile unui arbust considerabil avind inilrimea gi diametru deopotrivi de 2-2,5 rn. Dispune de flori rnari, inflorescenrele sale paniculate alb-crem apar din iulie pin5 in august. Crepqca h a l d (Filipendula rubra) cregte pins la indrirnea de 1-1,8 m gi infloreste in iunie gi iulie. Florile roz sau rogii emani un parfum puternic. Soiul ,,Venustan are flori roz, in [imp ce soiul ,,Venusta Magnifica" se remard prin flori deosebit de mari, de culoare rogucarmin.

Crepqca de dmp ala'tw. de flori de riichitan

Crepqca rofie (Filipendula purpurea) are flori roz-inchis sau rogu-carmin ce infloresc in iunie. lnilrimea sa este de 80-100 cm. Soiuri sale cunoscute sunr ,,ElegansVgi ,,AIbam,cu flori albe. Creppca roz (Filkenduh palmara), cu flori roz-pal, are o inidrime variind intre 30 gi 100 crn, gi infloregte din iunie p i n i in august. Un soi inddgit este ,,Nanan, de numai 30-50 cm, cu flori roz, abundente. C r de &p (Filipendula ulmaria) inflorqte din iulie p i n i in seprernbrie, are flori alb-crem gi o indilcime variind intre 50 si 200 cm. Un soi aspectuos a1 acesteia este ,,Plenan, cu flori invoalte. Crepqca comunii (Filipendula vulgaris) este cea rnai scundi " specie, nedepigind indrimea de 30-60 cm. Diferi rnulr de celelalte specii prin ridicinile sale tuberizate, ingrosate. Frunzele aseminitoare ferigilor sunt dispuse intr-o rozeti deasu~ra solului. Are flori albui ce apar in iunie gi iulie. Soiuri consacrate sunt ,,Plenax gi ,,Roseam.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Creyugca a t e planta gddinilor naturiste.
De-a lungul unui lac sau p h i u , in penurnbra, toate speci-

----

ile, cu excepria crerugtei comune, se dezvolti optirn. Cre~ugca de Karnciatca necesiti un spa+ larg. Crepgca de camp poate fi Iisati s i se silbaticeasci in zone ml+tinoase, unde adincimea apei este de cel mult 3 cm. Toate speciile sunt foarte aspectuoase cultivate in partea median5 gi poscerioari a srraturilor de borduri situate I n penumbrg, excep;ie kcind doar crerugca comuni, care este in schimb, potrivid in straturile de borduri insorite, cu sol calcaros sau in gddinile alpine.

crinul galben (Hemerocallis), stinjenelul (Iris pseudacorus), stinjenelul siberian (Iris sibirica), crinul de toamni (specii de Hosra), lisimachia [Lysimachia puncrara), tradescantia (Tradescanria andersoniana) . si richiranul (Lyrhrum saliaria). Asociari crepqca comunii cu inul peren (Linuh perenne), opirelul (Lychnis coronaria), mugcata-dracului (Scabiosa caucas i a ) gi piiugul (Fesruca cinerea).

Creppca de dmp ,,Aurea "

Asociari crerugca cu planre cu cerinje similare. Pe terenurile umede, sunt aspeccuoase alituri de creyugca

ingra~imlnt inca o dau. hgra$~rn~ntul solid s e incorporeaz&T ns d , iar solutiile nutritiw

j . '

Gridinsit iscusit1I

u
necesit5 o umiditate mai mare a solului. S e dezvolta optim Tntr-un loc ricoros. Sol reavgn, bogat 'in subcompact, argilos, cu humus. Plantele provenind din autoreproducerea soiurilor cu frunzi~ galben nu vor avea decdt frunze verzi. Taind florile trecute, impiedicati raspdndirea seminfelor. In locurile urnbrorrsesoiurile inalte se aplead. in straturi Etute de vdnt, sprijinifi plantele.

1ngrijirr tot an ul
- -

)..,. .-,.,...
*
I .

. I I .

GIMAVARA plantare si ferti~izare Perioada adecvati plantirii. Administrafi Tngra~arnant organic $i compost exemplarelor plantate anterior. ~ u l c i fsolul i din jurul ~lantelor.

atiptiimdnal. Mulcifi solul, ~entru a-I mentine reavzn. in mai, administrati Inca pufin Tngra@mdntartificial complex. Sprijinifi plantele T n crestere de tutori.

-t
I
Infestarea cu ciuperci din e poate genul Ramularia s recunoagte dupa petele brungalbeniu, cu de nuanfa deschisa aparute pe frunze. Mai tarziu, frunzigul se brunifica. Boala ameninti i a i ales plantele slibite, plan3te in loc necorespunzator. Deoarece ciuperca ierneazi in sol,indepartati de pe ?i

VARA m i r e

Q IMP AB/IMP SRL

TOAMNA lernare $i divizare lnainte de venirea inghefului, tiiafi listarii la o palrng de so]. PIantek se pot reproduce prin divizare. Dupa tiiierea plantelor, dezgropafi balotul ridicinii si divizafi-l cu un cufit ascufit In mai multe p i @ (stings). Replantali paflile divizate i n sol reavln.

ISBN 978-963-86092-8-1

wqrunuad ui E A ~ J E J los O ~ap ~ ~ ~ J E O J ~ J ~ ~

~ n .

Min una te guleraje florale

Fforifep i fiunzefe decorative ale urzicii sdbatice sun t podoaba gridinifor umbroase.
ACCESORII: P urzici decorative la ghiveci P cazma sau g u n o i d e grajd m a t u r 1;1I f u r d O plantator compost

Urzica dccorari\,i are frunze cot-diformc, cu creioniri caracrrristice '11-gintiisau albr, ~i flori albc, galbene sau p u r p i ~ r i i care forrneazi gulera,cc floralc la subsuoara frunzelor. Urzici moarti cu flori galbene (Lamiast!-urn galeohclololl) infloresre din mai p i n 2 in iulie 8i este indrzgiri datoriri florilor ei galbene. S o i ~ ~dccori rarive sunr ,,Floreririnurnn ~i ,,Silberreppicli" (30-25 em). Soiurile ,,I<onsdorf" >i ,,Variegaruni" aring doar inillinlea d e 15 e m . Urzica moarti mozaicati (l,a~iiiurnr i ~ a c u l a r ~ ~ r arc r i ) mai mulrc soiuri, fiecare d e aprox. Nancv" '111 tlori albe. Sunr d e culoare roz soiurile ,.Roseum", ,,Shell Pink" >i ,,Silbergroschen", care circulz +i suh dcnumirea de ,,Beacon Sil\~er". Soiul ,,ChequersVesrc dc culoare I-oz-violet-vioi, iar ,,Argenrurn" ,ci ,,Red Nancy" au flori rosii.

Uni& moarti cu florigalbene

Perioada de plantare: toar ... .sau prirnavara. AfgnaJi solul $i intinderi pe el un strat de cornpost sau gunoi de grajd rnatur,

Amestecafi-l cu ajutorul furcii de sapat. Cu plantatorul faceti groapi de plantare (distanta: 40-50 crn).

Lamium orvala dc 40-60 cm are flori mari, ro~u-deschis siruate pe 13srari v i g u r o ~ i .

UNDE SE PLANTEAZA?
Urzica decorarivi se intinde cu ajutorul lujcrilor, fiind asrfel idca1.i acoperiroare d e sol. Spatiile mari, umbroase dcvin verzi plantindu-sc pc ele ~1rzic.i moarri cu flori galbenc, ce formeazi covor floral gros, impicdicind dczvolrarca buruienilor. In accsr scop sc reconland5 6-8 planrc la mctru p3trat. Colturile intunecate ale gridinii devin rnai luminonsr datoriri frunzclor drcorarive ale urzicii cu perc. 0fcr.i o imagine frurnoasi in special planrari sub plantc agiriitoare, arbuyri cu tlori aau conifere pitice. Lamium orvala prcferi penumhrn d e la marginea rufisului ~ i prin , lgsrarii s5i lungi, forr-neaz,i adc\3rare rufc. poatc fi asociatP )i cu alre perene planrare I i n g i at-bori.

Acoperitoare de sol, soiul cu fiunze dcrorative ,,Chequersn

CE SE PLANTEAZA ALATURI?
Urzica dccorarivi a r a t i frumos abruri d e roarc plantele cc 4xeferi locurile umbroase. Plantele cu bulbi scunde, de exemplu ghiocclul (~alanrLu.7 ni\~alis), ceapaciorii (A4uscari arrneni;lcur~i) sau balusca (Orriirliogzlurn urnbellaruni) sunr primclc flori d e prirn5var.i. Urzic~ decorariv?i poare f plantar5 alituri de alte plante acoperitoare d c sol ca pulrnonaria (1'11lrrioriaria saccharara), viniiri~a((;aliun~ odoraru~ri) 8i hruncra ( H r u r i ~ ~ e r a r~iacroph~~llai. I'or fi planarc impreun5 cu UI-zicadccorari\,i >i alre plante perene ce tolereazi umbra: asrilhele, ciocul-bcrzei (specii (;cranium), pecerea lui

Solomon (polygonaturn x) ~i genriana (Genriana asclspi.zdc;z), care ofera o imagine pl3c u r i de-a lungul anilor. Se nsorteazi cu feriga, crinul d e toarnni (specii Hosra) sau ierhurile decorative ce prefcri umbra.

Scoatefi urzica ornamental: din ghiveci ~i plantati-o la addncimea la care fusese i n ghiveci. Tasati cu grija solul.

Udafi abundent plantele, astfel ca pamantul sa fie ud $is2 nu ramana goluri cu aer in sol.

Soiul alb ,,Albumw

lzE&g!
Soiul ,,Silbergroschen "

Gra'dina'rit iscusit

LUMINA~SOL 11
ghiwi. Aiqp$i emm*re &mh, cu frume Pn&
tck3s!

TRUCURI

PenumbrH, umbrH. Tolereazi $ilocurile umbroase, insi inflore~te rnai slab.

Toamna, d a d se raspinde~te prea tare, t l i a l i cu cazmaua marginile plantei.

* REU

p i m fipici

rw

w humus.

sau eu #@ifie M k i n l , Win&& acestea se vor hr&d&ina foarte Fncet.

Planb se dezvoM optim i n sol urn& begat O n humus ~i s u h n J e nutritive.

Vara poate fi Tnmul.fki4 $i dln butepi de vi3t-F. fn nisip sau vermiculit dezvolta r e p @ & rsdacini.

Piantere gi inmutfire In martie ~ila Tnceputul lui apriiie se planteaza risadurile, se divireazg plantele multianuale ~i s e seaman&sernintele, Sernintele se impri$ie direct T n gradin%,apoi se acoperg cu un strat subdire de pamant.

Mukirea soIuIui $i 5 i i w Mulciti solul Fntre plante cu compost sau frunzi?dzut. Dup&Inflorire xurtati planta, ra ateasta s B se dezvolte mai indesat.

w i n

AQ IMP ABnMP SRL

Este periortda altenativa de piantare. hainte de sosirea Tnghqului tiiati lastarii Istianga).Urzica silbatid f ~Tmprai Sie semintele, dar poate ffi inmultitl fi prin lastari.

tn locuri expuse la soare sau prea luminoase creionlrile albe ale frunzelor se pot inverzi. Ca efect al luminii ibundente planta produce rnai rnulti clorofili. Cel mai sensibil este soiul cu frunze argintii ,,SilbergroschenN.

ISBN 9 7 E 2 I

CARTEA

Santolina

GRUPA 7

164
7,

Gridinirit iscusit

p r i d v a r a sau goamna sgntdina la ghiwci. Alegeji plan@ Mesate, GnStowe, cu frunzis viguros

I ) Cumph$i

'I'
mai binefn tocuri calde, expuse la roam. Tolereaza seceta si at$@.

m Nu cumparafi plante cu
rhdacina prea cornpaaa ~i frunze ofilite sau galbene.

m Esl uscat permeabil.

Prefera solul sarac In substanfe nutritive.

...

Santolina uscata, pastrata I n dulap, irnpiedica aparifia moliilor. Asernanator pelinului alb arnelioreaza digestia si are efea calmant contra coliciler. Reduce rnancirimea provocata de TnfepBturile & inseae.

---

loctorul plan telor

tati rnulciul de pe plante.

ducefi plantele la iernat i n Santolina este rar atacata de boli si diunitori, Insi In locuri cu a p i stagnanata poate aparea putregaiul radgcinilor: planta se ofilefle, se Tngalbeneqe, apoi rnoare. Plantafi santolina h sol permeabil, i n caz de sol compact amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietris.

necesitlifertilizam. Pentru inrnuljire vara Estari de 5 crn, fira f M , apoi Infigefi-i i n nisip umed pentru a-i tnra&ina (dreapta). DupSi lnflorire xurtaji plantele cu

@IMPWIMP SRL

ROP02-tb084

xi: r

CARTEA

GRUPA 7

165

Gridinirit iscusit I

LUMINA $1 SOL
ICumpLa# prirnavar~ gminfe sau, inceplnd & &
mijlocul Iui rnai, r2sadM bdesate, cultivate pre&W. pragtfi-tatsim

TRUCURI
Soiurile rnai inalte se preteaza pentru flori taiate.

; ,
,

Soare. Prefer2 locurile calde, expuse la soare, aici fnflorind abundent.

a Nu curnphrafi p w e cu pete swEB;I ~ ~ rfiu fd

mrwiw.

tot anui
rOA;Mru

-r

i*. M , poasptit, bogat in substanfe nutritive. Amestecafi cu compost solul pa m W mu, prea afiinat.

Dupg sasirea primului ger

xaateti plantele cu r&WnG

de la jumhtatea lui mai. Bufuletjise pot gern5jna tn lstul definitlv din grain& din mai. Semiinarea periodid este m i bil2 pan2 la inceputul lui iulic.

din sol $i composta~i-la. Mulciti mlul cu rurnegu~ de s c o a r @ i pentru pmtejarea acestuia Trnpotrh tnghc$ului. T n tirnp de vara uscat6 pufulqii runt des atacafi de acarieni, care, a~ez8ndu-se e dosul frunzelor, sug seva acestora. Contarninarile mai grave se recunosc dupa aparifia paslei pe frunze. Frunzele ingilbenex zi cad. mulPrin udare regulata ~i cirea solului, contarninarea poate f i irnpiedicata.

~
~

repede. Pe timp de secet8 uda$ regulat ~i abundent plarttele. T&iafldes florile ofilite, In spe-

mqwn uad ur pu~~sa.13 ~.~~st.qp a~eolg

V

Omagul se evidenfiaza' cel rnai bine In compozi$i de pfante naturiste.

1
PLANTARE $1 INGRIJIRE
CCESORII: O omag in ghiveci C! rnanuri C! cazrna C! fain: coarne O argila C l plantator

Omagul peren esre una din rudele cele mai apropiare ale nem;igorului, unul din membrii cei mai toxici ai faniiliei Ranunculaceae. Planra se disringe prin flori caracterisrice, aseminitoare unui coif de cavaler, dispuse in inflorescenie dense de tip panicul. Frunzele sale sunt rotunde gi palmare, sau adhnc divizate. Omagul bavarez (Aconirum x carnmarum ,,Bicolor") crejte p i n 5 la Endrimea de 1-1,2 m. Dispune de flori albe gi albasrru-violet pirate, apirhnd din iulie p i n s in august. Ornagul de toamnii (Aconirum carmicliaelii var. x arendsii), avind o fndjime de 0,8-1,2 m , se remarc i prin flori mari, albasrru-azur, ce apar intre septembrie yi octombrie. U n alt soi de omag de toamnii, inflorind inrre august Ti septembrie, Aconirum carmicliaelii var. Wilsonii, se inalri p i n i la 1,7 m. Florile sale delecteazi prin culoarea de albastru-violet-dcschis. Omagul ,,Henry" (Aconirum h e n v i ,,Spark) i ~ deschide i

Umagul bavarez ,,tlicoIor"

petalele albastru-violet cu tenti vie intre iulie Ti august, gi poate atinge inilriniea de 2 m. Ornagul napolitan (Aconirum lamarckii = A . lycocronurn ssp. neapoliranurn) are flori galbene, viguroase ce apar din iulie p i n i in august, planra nedepigind inilrimea de 1,3 m. Specia cea mai rispinditi, avind cele mai multe soiuri, esre omagul alpin (Aconirum napellus). infloregte din iunie p i n i in iulie. Soiurile sale sunt chsate deseori in subgrupe. ,,Carneumm(sub un alt nume ,,Roseurn") roz-mat, are o indrimc de 1 m, ,,A1bunin de culoare albi creste phni la 1,2 m, in timp ce ,,Newry Blue" albastrumarin, se inalr2 p i n 5 la 1,5 m.
A

Perene prekrind penumbra: omag dpin ji crini de toamni

nea condi~ii prielnice cre,cterii sale buiece.

CE SE pLANTEAZB AL*TuR1?
Asocia~i omagul cu planre care necesiti condi!ii similare privind habiratul, avhnd rotodari in vedere ~i diferitele perioade de inflorire. La rnarginea crkngurilor i se potrivesc bine astilbele (Asrilbe x arendsii), yrevia (Asrranria majod, de culoare asem.initoare, barbapopii (Aruricus dioicus), colorati in alb-gilbui clopojeii albi cu frunza lari (Campanula larifolia ssp. niacranrlia ,JJbaX), cimicifuga albi (Cirnicihga racemosa var. racemosa), cu listari scur~i, ~i creri>oarele galbenc ('chemilla mo1li.r). Alituri dc onlag sc pot planta Ti diverse ferigi verzi. fn straturile de olante Derene sun[ aspectuoyi in vecinlratea

omagului stlnjeneii inalri, albi, roz, ro$i sau castanii (Iris barbara elarior), crinii albi (Liliurn candidum), brumirelele cu corimb alb, roru-tranda6riu sau roiu (Plilox paniculara), anemonele japoneze in nuanie aseminitoarc (Anelnone hupehensis), precum >i stelurele pirice (Aster dumosus).

Scoateli din ghiveci amagul bine udat. Wsturnafi ghivecilovifi u$or fundul vasului $i extragefi balotul rsdkinii.

3 ul,

4 Plantagmese

ornagul la adhdm~a ' la care f C n glrwri. Reintroduceti@m$ntUI Fn groapii, in jurul riidikini 4 b B -

UNDE SE PLANTEAZA?
Ornagul esre planra autohtoni a pidurilor de munte, rico~oase ~i umbroase. Se dezvolti in condirii optime la liziera crhgurilor, completind binr ~socicrilc naturalc dc plantc perene. i n straturile dim ~enumbrl, cu sol uyor reavln, gise;;tc de aseme-

)ma&

alpin Album"

Omagul napolitan

CARTE

GRUPA 7

166

Prim&vwamu toamna timpuriu, mmpih#ia m g viguros, cu kunze s&n&toase, 'En ghiveci.

Mu s plante tn v & d , bin-,cu r W k i n a i q i n d din g h h i , h a r e c e s u p o d grew transplantarea.

Penurnbr&.Nu toleread dogoarea soarelui de la rniezulzilei, dar dimineap sau du@amiaza necesit2 p q i n soare. Sol cu humus, mavan. Ameliorafi solul nisipos prin adaos de calcar, pentru ca acesta a menfini mai bine umezeala.

Toate p i q i l e sale confin alcaloizi foarte toxici. fngrijifi planta purtand permanent manu$.

h gridinile frecwntate de copiii mici, nu cultivati ornag.

lnmultire prin divizarea tulpinilor: scoatei din pamlnt omagii mai in vlrstA ~i cu un cutit axuTit divizati-le rizomii (ios). Replantali-iimediat. De indata ce solul s-a in&lzit, plantafi exemplarele nou cumparate.

?ncorpora$in solul din jurul plantei pains fiina de coarne. P e timp secetos udafi $i mulciji solul sistematic.
TOAMMA Plantam #i fnmu/Jire

0 alta perioada de plantare a omagilor tineri Si divizare a celor biltrdni. Majoritatea soiurilor obinute prin incruci~are nu se pot inmulti dedt R acext mod. Semanati acum speciile pure in grgdina. inaintea primului inghet, Siati plantele la iniltimea de o palma. Agerneji compost in jurul lor.

Piduchii negrii de frunzl ataca omagul, daci este plantat fntr-un loc excesiv de uscat, insorit ~i vdntos. idepirtafi paduchii cu un udafi jet puternic de a p i $i plantele periodic. Toamna plantafi omagii fntr-alt loc.

T D I lPl I I

Cumparati prirnavara iarbaosului la ghiveci, avand frunzi~ Tndesat ~i radicina sEinitoas2, vigurosa.

Soare direct. Prefer& locurile cu soare, calde sau fierbinji.

Pentru stirnularea noii Tnfloriri, dupa prima inflorirl scurtaji radical planta. M d va avea flori p h i toarnna.

Nu cumpirafi plante cu frunze galbene, uscate sau pitate.

Sol uscat, permeabil. Tolereazg seceta ~i s e dezvolta bine ~i in sol slab, nisipos, calcaros, cu pietrir.

Fertilizafi rnoderat soh& altfel planta va avea frunzi~ bogat, dar pujine flori.

Petele maronii cu rnargine Inchis$ uscate, asernan&toare pergamentului sunt sernnele septoriozei. ?ridepirtafi #i distrugefi frunzele contaminate. Preventiv, stropifi plantele cu solujie de carbonat de calciu sau I Trnprifliafi pe sol roca con-

sad ayi~oyd
n

EpnuE y ~ o

Feerie florala' de vara'

G a r o h anuali are flori minunate toata' vara.

PLANTARE 51 INGRIJIRE

-ACCESORII: D seminte Cl lada ~i sol de semanat Cl furca de sapat sita Cl stropitoare Q ghivece, pamdnt de flori O bat de repicare

Frunde garoafelor anuale, a s e d h o a r e celorldte specii de garoafk, sunt gri-venui ~i fnguste, inG forma ~iculoarea florilor este diferia. Garoafe c h i n * (Dianthus chinensis) pot fi Pntdnite in culori diferite, deseori bicolore, florile simple nu sunt parfumate, iar petdele au marginea franjutatii. Aceastii specie este comercializatg sub denumirea de mixai serie sau mixaj soiuri. Astfel de serii sunt ,,Princess2'(7 culori), ,Telstai (5 culori) sau ,Charmw (5 culori). Se @sac ins2 ~idoar anumite soiuri sau variafii specifice, ca de exemplu ,,Color Magician". Categoria diferitelor soiuri ale garoafelor de +ni (Dianthus ~ o p h y l l u seste ) ddtuitii din planre cu flori parfumate, semilnvoalte sau Pnvoalte. ,,Lillipot" pi ,Monarchn sunt soiuri din seriile de hibrizi scunzi. Soiuri

inalte, ce se p i pret& pentm flori diate, sunt garoafele Chabaud, Enfant-de-Nice p i Regina.. Soiuri &niitoare sunt ,,Tiroler Gebirgshhgenelke", .de cilo&e carmin ,,Romeon, de culoare ro~ie p i ,,Julian, roz.

dmpie plantafi noii hibrizi ,Romeon p i ,Julian.

(Kochia scoparia), straturile de flori eman5 pard o senzafiede

calm.

CE SE PLANT^ "TURI?
1.n funcpie de indjime si forms garoafele anuale pot fi plantate in diferite locuri. Garoafele chinezegti pot fi plantate P n straturi pestri~e p i 9traturi acoperiroare de sol, dar sunt ideale gi in borduri sau l&i de balcon. Garoilfele scunde de gr;i'ding sunt decorative in suaturi de flori sau covoare florale. Garoafele Pnalte de grklin9 se cultivii Dentru flori destinate artei buchetiere. Garoafele a&nitoare sunt ideale plantate in l&.i de balcon, vase sau coguri suspendate. Garoafele atlrngtoare, de munte ori in&, se dezvolti% corespundtor doar in wnele muntoase. fn regiuni de

n valoare Garoafele anude ies P cel mai bine atunci d n d sunt plantate in grupuri mari de exemplare aparfinlnd aceluiqi soi. &at5 f i m o s si combinagile florilor de culori asortate. In straturi de flori alegeti pe I&@ garoafe plante asociate neuue, care vor accentua frumusefea garoafelor. Al~turi de garoafele chinez q t i pot fi plantate ciucu~oare albe (Lobularia maririma) sau margarete de mlqtini (~ymenosremma paludosum). Asociate cu plante ornamentale decorative prin frunze, ca de exemplu spdiicioasa Garoatk Chabaud (sene& bicilor) sau cochia

In liizi de balcon pot fi plantate IP~@ garode anvale flori albastru-violet ca lobelia iti id (Lobelia erinus) sau ;anilia (~eliorropium arborescens).

De la mljlocul lui naai plantziti geroafele hgradina (diip: 20-30 un).Udafi ~i fertilizati sdu~ reguiat.

Gridinarit iscusit

'-I
APROVIZIONARE
la lnceputul primaverii seminfe sau lncepand de la mijlocul lui mai &saduri anuale sknitoase, la ghiveci. Nu cumparafi plante cu frunze pltate sau Tngalbenite, tiindca acestea sunt semnele -Inor boli.
@ Cumpirafi

ea 1I1-- LUMINA

SI SOL
Pentru stimularea formarti noilor flori, la sfiqitul lui i&s scurtafl garoafele chineteg dupa prima inflorim

i-

Soare. ~refe'ra locurile expuse la soare, ins5 speck a t h i t o a r e trebuie protejata de soarele puternic de amiazi. So1 cu humus, uniform umed. Dacci solul nu este uniform umed, plantele devin sensibile la contaminari.

Garoafele inalte Regina fl Chabaud sunt ideale pentrb flori triiatdt perfurnate.

1 p ' h g j j i r e tot anul

L
I

PRIMAVARA
fngrijire Garoafele anuale necesia rnulte substante nutritive, trebuie udate regulat fio daa la saptarnani necesita fertilizare cu ?ngr&@dntlichid.
I

Sednere #i plantwe Garoafele anuale pot fi cultivate prealabilh casi, Tncephd j din februarie. Din aprilie sernintete pot fi semanate ~i in 1 straturi reci 00s). Mriti rasadurils gi planta$i-lein grad i d de la mijlxul lui mi.
I

I
I

TOAMNA

Adunarm plantelor Garoafelechineze* inflorex abumient pena in septembrie, iar gamfiple pbinl T n octornbrie. 4coateti din strat ~i cornp g plantele uscate. Pentru hmultirea garoafelor a r n l toare recoltati lastari.
C

garoafele anuale sunt sensibile la diferite boli ale frunzelor, ca micoza numitii rugina garoafelor. Pe frunze ?par Pete ~i umflituri galben-maroniu. Inlaturafi ~i distrugefi frunzele contaminate. Nu se impune Intrebuintarea fungicidelor.

CU'
..
,

I,'

'

I
I

Semiarbust min unat

MorescenfeIegrap'oase, t h i n d spre haftale peroyschiei reprezinta' ornamentul stratului floral de la s@itul verii.

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCEY)Rl: O perovschia la ghiveci O cazrna O compost O nisip

Gtarii perovschiei cresc anual din tulpina lignificatii a plantei, semiarbustul cu rimpul poate atinge tndjirnea de 1,2 rn. Frunzele Pnguste, plroase, gri-argintiu au parhm asernlnltor cu cel al jalqului.

Pedoada de plantare:primavara. La distanta de 50a0 cm slpati gropi de doua ori rnai mari decat balotul de radkini.

Amestecati SU~UBcu comp45t ~i nisip. Scoateti plantele din ghiveci rasucind q o r vasul.

Perovskia atnplicitblia
nurnitii ~i jalq rusesc davoltl

Perovskia abrorilooides,
inaltl de 80-100 crn, are paniculul rnai scurt. F5rZ scurtarea

gi
s a

Afdna$ rMacinlle ?ndesat@. Plantqi perovxhia in a S a fel ca partea superioara a balotului s i fie la nivelul solului.

abundent. PZantele Onrtidkinate tolereaza seceta.

poate planta in gridins.

lrnbibafi suprafafa de M e r e a butasitor P n hormon siirnulator de tnradgcinare, apoi 'infigeji b u t a ~ i tn i ghiveci cu arnestec urned de turbgn i p . Acoperifi vasul cu un capac de plastic 5i asezati-l la loc umbras. Du@ farm r e a rSdicinilar, trans-

Perovschia

Gridinirit iscusit

a CumpBrafi primgvara risaduri T n ghivece mai mari, &nWoase, cu tulpinl viguroasl $i mai mulfi llstari.
<

Soare. S e dezvolt3 ~i infloregte abundent T n locuri uxate, fierbinti, expuse la mare. So1 afanat, permeabil. S e dezvoltl optim in sol nisipos, uscat. T n locuri umede planta poate putrezi.

S e dezvolti frurnos daca nu este transplantatl timp de rnai rnulfi ani.

+Nu cumplrafi plante ofilite mu cu tulpina putrezitl.

Chiar daca listarii nu Ongheafii iarna, trebuie scurtafi, deoarece florile cresc pe llstarii tineri.

~Ioctorul plan telor

--

~ K MI

Y
hmulfire
Cea mai simpll metdii de Tnrnulfire este butl~irea de la Fnceputul verii. Este psibila fi ?nmul$ireaprin serninfe, tnsa aceste plante vor lnflori doar du@ cinci ani.

Plantare si );iiere Prirnlvara este perioada optima plantlrii. lndeplrtafi mulciul de iarnl de pe plantele inrldkinate ~itcSiafi lilstarii Tnghetati pdna la de o palma de la suprafata solului

ProtePm Impotiva
Deyi majoritatea lastarilor fngheafl T n timpul iernii, prirnlvara rasar din m u de la bazl. Pe timp de iarna acoperifi perovxhia cu frunzi? sau crengi de brad.

Perovschia nu este atacatl de daunatori. 7 n sol umed, compact Tn%, rldlcina pi tulpina pot putrezi. Frunzele yi tulpinile se ofilesc, apoi se usci. Preventiv afanafi addnc solul, la nevoie facefi drenaj de nisip sau pietri~ sub rldacina plantelor.

R.
6 3IMP W
P SRL

-rop.nuens e p o ~ a ~ u e -!a!la:,ej ejm~seqp ap !mIgp 1se11um ap I:,aja s!u~amd wnp~oq UJ FeAnlnJ a ~ s a p u p nes un :,npo~da ~ m o 14 dv a q JOAO:, mun europfe 10s ad apupxa as p u p pume p o n u a d s e $ aI m p : , ap alaiy3 IS (s!pu aueoj a m e ! n p u e d m ~ ! p s y d -1390~1npuap3) aapuaqp3 .Eie!a ap alualaxa !&pucn '(Ew!I!~w ~!npqOZ) e!nlnqoI !a~ueld e~r&!se~ o auad ap nes ( s n ~ ~ q n sq n q ~ m a ajeore% ) ( 'S ! I J S W ! I J R T J J R ~~q ) p - a p p s apmws 14 polj ap a p w s n:, cnlduraxaap ap !rob ' P q ' -0101 Inlos @eaJo!laure !S a1 a m n:, !9 urn:,a~d c ( ~ , r ~ w s.mq3X7) ~!~ laiedo ru ! S WJ ! ~ r p p u e ~ ~ <!!:,ads alaqure ap emqur $ 3 9 UJ !nlnps !!un!zola W I U ale(a ~ n:, e p w aleod as .aunp!o!A ap a!sa~dru! o ampold n40~ -old mns ptmd q apnuaraJ - a m a %!cur ~ a~pn~ 14 zoi ap a $ m un:, @e!:,ov 1 1 1 3 nrluad ~-npun@a~d 'InIos ' ( s d p ~pqdos&j) !asaJ!w wo!laure e~ elue~d apun <!ou -ranoff nes s!~gq~)alas! 1 ! 1 nlduraxa a ~ d < sa!le~ !JOE ~ ap !lIllWlS UJ E!IOjn2JEW E!la3EYd !Seueruas 'apra~ a~un&.d~ !itut?p m 6(a~uurnlcn inns l-npu~u llnlos ~ apada~ Eladme '~sn%ne -OJUJWOJ urnnserg) urnpsma:, n3 anmpaJw u a d q a u ~ apn! d uyp puy~ede <aI!lold - a s e q d ! I a~edrn s!u ! au!%!~ pnlos ad IS au!q alalueld .aplaA 1ukur~k$4ui '(my ap !pads) prppue11 .almsn S ru~uad luamag p!soloj alsa -~a~n 'p!pd-apran d 'pew azunij ap p q p mueld aleod as e y a e d ah13 :?po!iua~a~dau a m e!laeA e!:,ads .age12 p!urnue o a~!%unp pIoMap !S ur3 06-09 ap a u q i ~ u t .leunqw p e n ~ u s e q p ealeoln:, lolaiuasaro~u!p a j u m !aloJo:, n:, alepose qp ap a @ m ~ 0 a-Te"Twm'?.FYJ mye uJ:,!u~a~nd as-npu!%un~a~d - a n o ~ m d pgue!iua%-ru~seqp s .alalue~d ale01 n:, @eaz!uourn a~eop:,o ap pop upd %u!ls!p as alau!urelS .apmdrum eauaurase ap 1uns a p o l , ~.:,!IS!J~I:,W~ pour *lapun& sanela" !S ,,snag anla'' UI ~I!:,~o:,uJ a p ~ ! m dui unduro:, L,'pq%uaua!~u .pn!os a l p m ! !nru as !nJlqqp-lalo!i\ a n o p s ap few psFa i~auro:, u~ .aqp O ap ~ o l p u ! ~ d ~ luns n s alarmuy .apdas p u p !S ap!pd a p a d uyp asndurm p u y q n u e d u m aps al!1ov 'apqura~das!I aqn! anuj a ~ b ~ o gepads u j .a!Jo~ glm!lad o mns J E W - a p ~ a ~ ap !loasap a l e u ~ o

nure re

a s a lolau!qp-eareow nes eqased

~f;y~amv~

Gra'dina'ritiscusit 1 I

R i W ,

m i @ e p r o m e . Sdurile scunde se pot arocia bine cu

alte ptante.

Fentru a f i siguri c& serni$ele vor Vncolfi, nu cumpllr@i seminfe vechi.

Soam deph. Faalb 1nfloreJte abundent, d a d este expusii intens la soare. Sol cu humus, chiar uscat. Planta erte nepretenlioasa, dezvol~ndu-se optirn tn toate sdurik de grhdina, cu ex-ia celor cu a p i SSagna-ntii.

Vefi stirnula polenizama arborilor fructiferi d a d plantati tn apropierea lor facetia. Sernanati planta aliWuri de locul de rekxare din gradin&, a d e l v q i putea cantempla rnulgrnea insectelar care o frecventead.

F'

Panicule fragile
P rumegus de w o a u l P foarfece de grldinl

fn fip unui h d d inchis sunt decorative EnunoaseIe inflomcen~ele db-crem.

VARIETXTI
Barba-popii - - este o planti pereni de pidure, viguroasii, care se dezvoltii cel mai fmmos in locuri semiumbroase. In gridini pot fi intdnite doua specii. Aruncus aethusitblius este originara din Asia gi are indtirnea de doar 30 crn. Frunzele mici, asemiiniitoare ferigii, f o r m e d covor indesat gi toamna au culoarea bronzului. Inflorescenrele elegante albcrem in formi de ciorchine infloresc in mai-iunie. Aceasti specie cregte gi in cripiturile stincilor. Aruncus dioicus este biigtin a g pe toati emisfera nordid. jn~l~ime perenei a tufoase poate atinge 2 m. Frunzele sunt paripenat-compuse, ciorchinii de flori, lungi de aprox. 50 cm infloresc in iunie-iulie. AceastP specie este dioid. Inflorescenjele birbiitegti sunt albe gi fin sectate, cele femeiegti sunt mai masive gi galbene.

I
Plantati in loc corespunzhor, barba-popii triiegte indelungat pi se inmulrqte rikpindindu-gi semin~ele. Plantele tinere pot fi inmultite prin divizare. Sunt comercializate dou5 soiuri. ,,KneifFiim dezvolti frunze rniirunte si liktari fini, atirnitori. ,,~weiGeltenkind (care este considerac a fi unul una dintre soiurile speciei Aruncus sinensis) are formi mai masivP, frunzele la desfrunzire au culoare maronie gi infloregte mai tirziu.
r .

Mantam primivara sau toamna. o g r w de dour ori mai mare decit balotul ridacinii. Amesteczrfi solul cu :ompost.

lnainte de plantan udaji ahindent planta tn ghiveci. Scoateti planta cu grifi, la nevoie taiaji vasul de plastic.

Barba-popiiplantara'lamarginea tdiriei

fn grgdini alpine, in locuri ferite de soare gi sol umed, barba-~ooii cu frunzele aseminztoare ferigilor este o ~ l a n t a ugor de ingrijit, ce triiegte indelungat.
I

cESE
Cele doui specii ale plantei au rol diferit. Barba-popii poate fi asociati cu d t e plante ce prefed locurile semiumbroase. La marginea tufiiri~ului este pl~cutii aliituri de flori colorate cum ar fi clopo~eii(Campanula lariblia), omagul (Aconirum napellus), degetarul rogu (Digitalis purpurea) gi cioculberzei ,,Endress" (Geranium endressii). T i pot fi flori asociate in nuanFe roz gi rogu, preferind locurile mliipinoase, rodgersia (Rodgersia pinnara ,,Rubran) gi filipendula rogie (Filipendula purpurea).

In grgdini alpine semiumbroase barba-popii poate fi ~ l a n ta asociati cu ochii-soricelului (Saxifraga x arendsii), cioculbemi (Geranium macrorrhizurn), crerigoarele (Alchemilla mollis) pi ferigile, ca de exemplu filitis (Phyllitis scolopendrium).

I
5

3 Wzag

planta b adsncirnea initial& Puneti amestecul de p8m8nt in jurul plantei, tasati-l g i f o m f i farfurie de udat.

Udsti planta abvndent. Pentru asigurarea sdului umed, acoperiti locul plantirii cu rumgug de scoafll.

UNDE SE PLANTEAZ~?
Cele doui specii se folosesc in scopuri diferite. Barba-popii se dezvolti ideal la marginea tditriilor. Este minunati in firs fundalului de culoare inchisii. Pe malul apei, unde solul este potrivit urned, tolereaG chiar pi soarele. Poate fi amplasat5 gi solitar ins5 este foarte frurnoasri plantati in grupuri.

La sf&r$tulverii tiiiati florila ofilite. Schimbafi stratul de rnulci $ udati planta abundent.

pot fi inmuljite prin divizare.

Sroateji planta din pimlnt,

I'e malul l a d u i din p-&%a'

Gra'diniritiscusit I 1

LUMINA 51 SOL

-1

TRUCURI

ab&mmMfrwnosgip

Rtakrl Iacuribor, unde

mkeazh w41tmla mlul este u m e d lrk&@urw.

mSsRmr
din timp.

ji prin

hnpri@tksar mminpbr, dadl flor1.k a l i k e nu sunt *Me

Plantam $i repicare Primavara este optima plantlrii. SemHniitura efectuatl toamna T n &sadniie se tine i n casl, pe pervaz luminos dar flra s&e direct, la temperatura de 12 OC. fn aprilie repicati Gsadurile In straturi, iar d n d

replantati-le la tocul definitiv.

Yngrijire Udati abundent pe timp seceti Tndelungata. ~ a i a tfloiile i ofilite.

TOAMNA 1 h Z t U Plantare $i semanare

Pentru plantare este optima ~i toamna. Semintele ce TncolJesc la rece se seaman3 ~i fn noiembrie, rar, In lazi. Jineji lazile doul slptarnani la temperatura de 20 "C, apoi a~ezati lada T n sol, tn partea semiumbroaa a gradinii (Mnga).

'lantele ofilite ~i frunzele rasucite sunt sernnele usdrii. Udafi urgent. Pe tirnp de seceta Ondelungata udafi regulat. Evitafi plantarea T n locuri foarte n sezonul urrnator uscate, T alegqi locuri rnai urnede, urnbroase.

C
0 multitudine de flori galbene pintenate s d u c i n d lrintre h c i i dense de fiunze aripate
verde-albktrui seamana cu brebenelul descris precedent. S u p o d ceva mai bine vremea uscad d e d t celelalte d o G spec;: :, , , ,, , ' , , ,,

VARIETQI
Aliituri de brebmii cu tuberculi 8i cu riwmi exisd si brebeneimG, care dezvoltii nu tuberculi, ci riwmi. Florile lor cilindrice de cdoare galben& fin aripate se UNDE SE PLANT ridid dintre frunzele de culoare verde-cenusiu. Toate speciile de brebenel se ingriji qor. Fiind o pland Coqdalis nobilis are flori perenii cu caracter sdbatic aledben-deschis, ornate de Pete de culoare hchis5. f d o r e g e frumos in stramrile de flori cu efect natural, cu sol usor reavb htre aprdie ~i iunie. Plantele i d t e de 30-50 cm se ofdesc la si umbroase. scurd vreme dup5 inflorire. Florile si frunzele aspectuoase Coqdalis lutea are o ale brebeneilor se evidenfiazii bine pe marginea aleilor sau indfime de 20-40 cm. Pe nenumka~ii s i i i lstari apar Intre intre lespaile acestora, precum i in grupurile de plante cultimai i septembrie flori de culoare gaiben-viu. Se inmul5qte vate in fip straturilor de borprin A p h d i r e a spontanz a d u d umbroase. Plantad intre f a d e sthcilor seminfelor. Forme& rapid un covor vegetal, impodobind toad d a t e in penumbd sau pe vara @dins. zidurile de piatd, este o planti? uca prin auxilid h m o a s i a griididor ~i f r u n n R i n e .

PLANTARE $ 1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: P rasaduri de brebenel P compost Li f u r d de &pat P plantator E l material de acoperire a sotwlui

11'1

1vara. Aflnati sdul cu furca de

sapat ~i incorporati-i la suprafap citeva lopeti de compost.
I

Plantare: toamna sau prima-

7
Spa# cu pllhntatorul gropi d plantare de marime corespun zatoare. L a plantarea T n grupuri distanp de plantareeste de 30 CN
I
1

Al5NI.i deplante -sten&

la seceti

Co'ydalis lurea este id& h lunci, sub arbori fi gardurile vii cu frunzif bogat, ca planG de acoperire a solului cu tngrijire simpl5.

CE SE pwTuaTuR1'
Brebenelul se potrivqte de minune cu alte plante sdbatice cu frunze gi flori delicate. Pentru a realiza un peisaj de p r i m 3 1 d de o aunosfed deosebid, asociaji brebenelul Coydalis nobilis cu pulmonaria cu pete albe (Pulmonaria saccharata), cu dedifeii (Anemone nemorosa), cu brunera (Brunnera macrophylla) $i cu narcisele ~ a r c i s s ux s si s~eciile dbatice) fn penumbra limerelor piidurilor brebenelul Co'ydalis lutea fnflorepe splendid toad vara aliimri de crefisoare (Alchemilla mollis), d d g r q e (Aquilegia x), dopojei campanda latiblia) si ferigi.

Brebenelul Co'ydalis lutea este un acoperitor de sol ideal pe toat5 durata anului plantat diimri de saschiu W n m minor), epimedium (Epimedium pinnarum), pochivnic (Asarum europaeum), sugel (Lamiastrum galeobdolon), tiarela marella wrdifolia) si pachisandra (Pachysandra terminalis).

Extrage$ cu grij&planta din

J -

, : : - , T w y w
kA

deoarece nu sunt proaspete. Toamna devreme, culegei semintele ~isernZna$-le imediat in lazi cu amestec de sol far3 turba sau cu amestec de turba

G y v a U s oduoleuca, aini de toamna'pipevie de pildure

eel

I-

CARTEA

Brebenelul

GRUPA7

172

LUMINA $1 SOL
P r i m - sreu tarrmvra dwrem, cwmp&ria$ibrebenei dintr-un loc de tncredere. b u m b r i l . Prefer&locurile umbroase, dar se denmRB $i tn plin soare m u la umbra.

TRUCURI
a Corydalis lutea se tnmulle@e deseori prin rgsphndirea spontanti a semintelor, implanundu-se chiar fitn cele mai inguste falii ale zidurilor. Serninfele sunt rispandite $ de furnici. Prin rizomi se tnmulpqt-e dificil, este preferrbila reproducerea prin seminte.

Nu cumph$ plante cu I W r io @ lif i t i u cu frunze piitate ~i vWmate.

a Sal a f cu humus. &nelfora$i solul compact sau

nisipas printr-un adaos abwndent de compost.

Plantare si transplantare Perioadl adecvata pentru plantare. Brebenelul se inmultgte deseori prin raspdndirea spontana a semintelor. Transplantali repede plantutele rasarind in num& mare, altminteri nu s e vor inradicina corespunzator.

Plantare # se i dmre S e poate planta ~i in acest anotimp. Serdnafi afara toamna, sau punefi pentru 6-8 saptamdni in frigider seminfele inmuiate in prealabil in a@. Seminfele brebenelului germineaza sub efectul unei temperaturi de sub 0 "C. L a putin timp dupa germinare rir6i plantujele, iar in aprilie eansplantafi-leT n gradi~.

,
I
I

'

Frunzele speciei Cotydalk nobilisseofilesc la pufin timp dupa fnflorirea plantei. Acoperifi planta cu un strat de acaperitor de sol, nu-i sApaji M~JI. Udafi Corydalis lutea pe vreme m t a , mai ales In lacurile aflate la soare.

Protejafi plantele din strat cu un gard contra melcilor, este mare, plantafi-le tn

IMP AB/IMP SRC

R~-02-10-077

lSBN 978g63-86092-8-1

STRATURI DE FLORl $ 1 PLANTE DE BORDURA

CARTEA

Veronica

GRUPA 7

175

Luminiri de flori de un albastru-prohnd

.!!u!:,gpgJ ~~rqojeq eueu n:, wind al-$eup+e !5. a=n!q6 u[p 'alepn au!q JqJaTue 'araiuad er1~6 m -0%

'UD OE-S L ap lapads q!un!suaw!p ep a]&un+ul - a w w e l d aw!p guado @uqs!a .a.Ieoapundsa~o:,~d-6

Grridinlirit iscusit
I

- =

Prirnavara sau toarnna, cumpirafi la ghivece plante tinere, sinitoase, cu ridicina viguroasg.
0 Nu cum@rafi plante

glpernicite, bolnave sau @antecu ridicina iegind prin orificiul de scuraere.

Soare deplin. S e dezvolti cel rnai bine la soare. Veronica austriaca ssp. teucrium si Veronica gentianoides tolereazi ~i penumbra. So1 cu buni permeabilitate, semicornpact ~i far& apa stagnant&

Toate speciile de veronica tiritoare se dezvolti optirn $i

I I

Pentru a f i siguri ca va rezista iernii, i n regiunile cu clirna aspri adtipostifi cBteva exernplare de Veronica repens i n ghivece intr-o sera mperita.

I I

plantelor nou plantate, precum ~icelor deja TnrPdPcinate. acest anotimp se pot diviza toate plantele: s c ~ a wdin i

&zg@ire sistenta. Taiaji deasupa primei

1

A doua p e r i d t i admata planarii. In regiunile cu dirnP asprh qi pe terenurile far&2%-

Speciile de veronica sunt rar boli. atacate de diunltori ~i 'In locurile excesiv de urnede sau dupi o iarni boga?3 tn precipitafii poate surveni putrezirea ridicinilor, a r e T n cele din urrni cauzeazii vegejirea lgstarilor. DiRrugeJi plantele putern' infectate.

SQamCph. Breferil locurile Insorite, calde, pTotejate de vbnt.

>e dervoM4 blne tn chrbere ~i Ihzi de balcon. Se asociazi excelent cu ake plante.
Pot f i p&strat@ iema, d a d toamna sunt xoase din sol ~i plantate tn ghivece amplasate

W u amph#i @ante bolnave, c u radaana i q i n d pe

fundul ghiveciului. Nu semiria$ seminte vechi.

e 501 cw bun&permeabilitate, nisipos ~i usor u x a t deoarece

IMAVARA DEVREME

Semanati semintele T n locuinta la mijlocul lui martie. Semanati In fiecare ghiveci cate 2-3 seminte, acoperiti-le cu un strat subtire de pam8nt. Amplasafi peraturh de 15 "C. Dupl germinare mutati-le Rtr-un loc

Glire fi plantare fncepdnd de la inceputul lui mai, caliti treptat plantele afar&. Dupi mijlocui lui mai, transplantati afarz la distante da 20 cm rssadurile crescute

Udaji plantele pe vreme de seceti persistenta. Lunar administrati-leTngrijemant lichid. Din iulie tiiati regulat florile trecute (rt&nga),pentru a stimula formarea Worilor noi.

.amarea poate afecta llantele pe vreme caldi 5i ~scati, sau din cauza i o d r i i excesive a azotului. Ziuperca formeazi o pelicula alba pe frunze, tulpini. Distrugeti boboci ~i

Q IMP AMMP SRL

RUP-02-10-085

LLL
vuiv3

'

.!O!A-I~~O!A-~OJ areop~ ne aqn! , ~ w ~olsuorrr ~ a m e 7 -a!un! ui p!ysap as a3 alpol.~ .u13 02 3saSgdap nu s . p w -p?fdw?s mJnzzpu9 !apads a p a3!rajs!uras alajnl ! r , ! ~ .a!]"!-a!un! U ! aSa~opuj .a!paur aurpeur ap 'zor apr -OHalenl!s luns e ! a ~ p~ n ~ o l ( ! w UL 'ur3 02 .mop ap eaur!lpj n3 'elesapu! 'p3!~ajs3n1 ap eurroj qns altar3 .rol!ro~ug lsnqre ap elsnqor apads o alsa t?pq m m a u g .~sn%ne-a!p!ui p ! q ~ a pas !!rndrnd areol!uaur -ape alpoU !S w I ap eaur!igug are t?so!qwst?amzzprq -10s U ! BlUEU -%IS ede el q!q!suas a l ~ e oalsa j apads plsear,v .md-zor al!roU -u!urrm p o are ~ u!!&aquaa~~u a!~n!-a!un! ug ~ a ~ o aseo~ed ~ u ! ln!os -a!~n!-a!un! ug 'n!Snum-qp apzuny arluj 3sa~opul q ~ pw!w e ns !o!A-zor .aw!ipug ur3 op reop aSu!le aw?uappd t?amnuq

'201

m1n3erp-lnrms nes (rruasseq

rrndn~% ul alelueld alalarlqqw

.d!s!u n3 P ~ U J O lnlos ~ !ie3a1sawv ~ ~ d u ap r o w3~s ap %em un 10s U?!$~Jo~Jo>u? !f !$@mtv

'J[!UJ!nJnq -~pdapul !t ledgs ap e m j n3 lnlos !ieup~v 'euueol nes u e ~ -p~!hd :wQW@ BpeoiJad

'~!lero3ap !os un alsa ,snno=) u y o p .apqwlo3o ui ~ u p d !S ,,elop!puer3" !o!A-nnseqle a!]"! u!p 3sa3nlerls ZOJ al!rold In!os !raw ap xqasoap pop arv -u13 05 JEOP ap eaur!i~ui -S!~~U!-AOLU !.IOU n2 ,,ena1o!~'' ! S zor !lop nr, ~ ~ e a s o ~ " are wnalod$ earnqua3 < a q!lop ~ nr, ' ~ q e3 w !rn!os 'eu!eS ap no allnu ~ u ~ra q a s o a p a s .urr, op !nun eaurpBur ap ~ p o q o q u!p ap eaur!ip~g aSupe e~ueld !S 'a!un! u!p pupda3ui p ! q ~ a p a!un!-!em u ! 3saropul arlseqp ~pqd-m w ~ ~ ~ m c q alpold .apads erejndod FLU . em luns (euauour e ~ ~ n v ~ u a s ) aaunm ap a l a a F q w .!Sun1 ales alauIwe1s ap Imleur alsa ~olalaiau!~ @ 3!1spa13em 1n13ady .!lop aseoraurnu u!p awurroj a1!zoduro3 aiumsar -opu! p!'psap as are3 u!p pElq Jp JOl!lnU03 !JOlBUEUIJSI: poqoq 2npo~d alarlsgqytr

I ~ ~ L ~ I ~ V

CARTEA

GRUPA 7

177

Grridinirit iscusit 1- ' I

o Cum#@ prim&rara sau b ~ m np a W tinere, viguroase, s i Z n h s e cu rMicina On b l o t wu la Bhivaci. himavara putefi rumpara $ seminfe proaspete.
tngzilbenite sau ?nputrezlre.

%are direct, penumbrg. Prefer3 locurile calde ~i soarele direct. Centaurea montana ~i Centaurea macrocephala se dezvolti corespunzator 5i in locuri semiurnbroase. So1 permeabil, bogat i n substante nutritive, care poate f i

Ca flori tgiate se preteaza Centaurea montanr fi Centaurea macrocephala. Taiai bobocii de tndata ce se h a l g prirnele stamine.

Albistrelele se pot lnmubi simplu prin seminfe.

tot an ul
f'lmtaregise-

VAIW hgrijirs

fncepi3nd din aprilie, plantati

i

wrninfe T n mlul bine pregtit U m J ,acoperw-le cu un strat sub$re de p&m&nt $ stropei cu spa. RMfi rWurile ce crex

A r L i i exemplarele Tnalte ce cresc in locuri vdntoase. Tiiiafi florile pentru vazg. ?nde@rtag regulat pqile trecute. Udati abundent pe timp de seceta inklungat&.
TOAMNA Piantare g d i i b m a Prpnte/or

Toamna este deopotrivi optima plantarii. Plantat1la b c u l definitiv plantele crexute din wminte. Pentruhmultire ~ o a t e tdin i sol plantele mai b a t h e ~ireplantali-le dupa ce le diviza*.

e ' vrerne caldi ~i uscati, ~neori, acarienii ataci ~lbastrelele. Pe frunze apar )icafele rnirunte, argintii; nicii daunitori sug seva )lantei pe partea dorsali a runzelor. Distrugeli parfile ontaminate. Preventiv tropiti cu infuzie de coadaalului.

Prum usete gratroasa

I I

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCESORII: O seminte vas ~i pimlnt de seminat O nisip scdnduri dt lemn, stropitoare 9betisoare de repicat 1-I ghivece (0 6 cm) 3 plantator

Aristele lungi ale onului decorativ stducesc Zn galben, roz fi mov.

O n u l decorativ este de origine

din America de Nord. Ca plant%anual%crqte ca iarba sdbat i d tn locuri cu soare, deschise, de-a lungul drumurilor gi este foarte raistend la sare. Semhat in august gi h a t la iernat in loc ferit de hgheg poate fi cultivat ca planb bienals 9i astfel inflorqte foarte devreme. I d o r e s c e n p sa este dciituid din spice piiroase, acoperite des de ariste, care at&n%gragios deasupra frunzelor situate pe tulpini de max. 70 an.Aristele pot atinge gi lungimea de 5 cm, la inceput sunt galben-vioi, apoi in timpul m a t u e i i varfil are diferite nuanje de roz ~i mov.
Perioada de h f l o r i r e

I
Florile 5in p h %in septembrie ~i pot fi uscate ugor. Frunz.de aplatizate, late de 0,5 cm, verde-aprins f o r m e d tufe inalte de max. 50 cm. Toarnna, dupa inflorire, planta se i n g b e n q t e jii piere incet. i
Privelipte ademwuWUtoarr.* o n decoran'vpe malul l a d u i din gragradina'

de semihat cu Cafiva pumni de nisip gi pme@ amestecul T n vas.

1 aptilia Amsstecati p h h t d 2 acoperifi-le cu un strat subtire

de pilmdnt, apoi tasafi-l cu &ndura. Stropiti cu a@,

5e&-are: Onceputul lui

Semgna# uniform seminple,

l,lrlmm,~$
I
Spicele aristate se asorteaz5 cu alte plante ierboase. Objine~i nuange modeste verde, gri ~i argintiu d a d taji d%turide orzul decoratiy specii anuale de agrostis ? (Agrostis nebulosa), coadaiepurelui (Lagurus ovatus) sau penisetum (Pennisetum setaceum). Meiul peren (Panicum virgaturn) asigur%un ton rojiu-portocaliu compozifiei florale. Plantele cu h z e
A

depinde de data semkiirii: planta s e m h a d in august, apoi k a b la iernat in cas%,-in loc luminos gi r%corosinflorqte deja in mai, pe plantele crescute prealabil spicele apar in iunie; plantele semiinate direct in ir5dini fac spice doar 'in iulie. -

UNDE SE YLANTEAZA?
Rezistentul orz decorativ Doate fi plantat in orice loc expus la soare, nu prea uscat. Are efectul cel mai decorativ &d este plantat in arupuri mici. In straturi perene va umple locurile r&nA goale dupri retragerea plantelor ce infloresc primgvara. fn straturi cu flori de var$ alrituri de plante ce necesiti? ingrijire asem%n5toare,aceastH plant5 ierboad semiinald, uniform5 arat5 foarte frumos.

.+ *

-.& ;a '"

P m e $ ivasul b h e a r & , htrun loc ferit de soare, la tempwatura de 12-16 "C. Seminfele Tncobesc ?n 1-2 s&pta&ni. ghivece cu 0 6 cm,CrefGefi plantele pe pervaz gi uwi-le

".

De la hceputul lui rnai dlii

Asociafi orzul decorativ cu plante ce necesiti la fel de mult soare.

(Senecio bicolor). Culorile vii ale florilor de varri sunt foarte plricute in preajma onului decorativ.

gradin5 la distanp de 20-30 cm.

On decorativ

c u m p l r q i primavara sau w r a tlrziu seminfe proaspete. Primavara uneori pot f i cumpi3rate risaduri crescute prealakd,

.
--_.

'ROVIZIONARE

LUI

VA -

SOL

TRUCURI
Este o ideala planta pentru uscat $ise folosegte In arta florala. rnflore~te devreme d a d este semanata I n august i n vas, repicati i n ghivece, lasata la iernat i n locuri racoroase $i luminoase gi plantate i n grtidina in mai.

Soare UIW. Aceasta planta nepretentioasa se dezvolta cel mai frumos i n locuri expuse la soare, calde gi deschise. Sol permeabil, bogat in substanfe nutritive. Nu suporti solul prea uscat gi

Nu cumparafi seminfe vechi

sau plante bolnave.

I -

PRIMAVARA
Seminare ;ri plantare La inceputul lui aprilie, seminafi seminfele in vas ~ipastrafi vasul intr-un loc lurninos. Dupa 3-6 saptimeni repicafi plantele in ghivece cu 0 6 cm. Plantele cultivate personal sau cumparate se planteaza i n

P
dupi mijIocuI Iunii mai. In zone cu temperaturi moderate seminatul direct este posibil de la sfarsitul lui aprilie
(stanga, jos).

Udat si uscat Udafi pe timp de seceti. Tiiafi Si uscafi spicele dezvoltate.

TOAMNA Semanare si iernare

incepand din august semanafi in vas. Repicafi rasadurile i n ghivece S i punefi-le la iernat la umini, in loc ferit de inghef.

Onul decorativ este o planti rezistentg. Este atacat de putregaiulcenu~iu doar d a d este plantat prea des, fertilizat unilateral cu Tngri~amht cu continut de arot sau pe vreme umeda Tndelungata. Plantap risadurile la distanp mari ~i fertilizafi solul moderat, mai ales cu compost.

Culori vii
Sileneie multilaterale sunt pfante extrem de nepretentioase.

PLANTARE $1 INGRIJIRE
ACCE'

lrebl

Silenele constituie un gen foarte bogat in specii. S~eciile anuale infloresc din iunie pin%in septembrie. Florile grupate in inflorescen~e umbeliforme de culoare alb3 roz gi rogie ale spedei Silene armeria ating ind5imea de 30-80 cm. Silene coeli-rosa are o indtirne identid gi, alaturi de flori de culoare alb%,roz gi rogie, dispune gi de flori albastre i violete. Silene pendula se culclva ca pland bieneal& Nu depQqte indsimea de 10-50 cm, florile sale simple sau invoalte de culoare alb%,roz gi rogie sunt grupate in inflorescenp-ciorchine. Existii mai rnulte specii perene. Silene dioica are o indtime de 80- 100 cm. Florile rogu-purpuriu apar in din mai in% in se~tembrie. Este foarte hrnoasa iarietatea h s e u m Plenum". Silepe e d i s formead covor veg& ae 1 0 cm

Silene v d g a r i s ssp. vulganis

I
S h e cod-nwa de d o a r e roe $ a l b &

indgirne. Florile sale m h n t e , rosu-trandaf~riuapar din mai in iunie. ,,~lbribunda" inflorqte deosebit de abundent. Specia Silene alpesrris, ~;~ortiind gi peAumbra, crqte pin%la indilgimea de 15 cm. Floriie aspectuoase, albe sau rogiatice apar din iunie phi2 in august. Soiul ,Pleniflorumn se distinge prin flori albe gi invoalte. Silene vulgaris ssp. maritima form& o p%tud vegetal%de 10-20 cm ind5ime, florile sale ap%&d din iunie p h i in august. Floriie albe au o &rol%marinie ampl%. Corola soiului ,,WeisskehlchenY' este de culoare verde-pal. ,,Rosa" se c a r a c t e r i d prin flori de culoare rosu-trandafiriu-pal,in t i p ce ,,Plenan prin flori albe, invoalte, asemikZtoare garoafelor. Sifene vulgaris ssp. vulgaris autohton%gi la noi, i n a h de 50 un,inflorqte din rnai pin%in septembrie gi dispune de o coroli similar%.Silene schafia form& un covor lax, cu fnd+mea de 10 crn. Se remare prin flori roz c r e s h d dens. Inflorqte din august phH

?n septembrie. Floriie soiului

,spl&dens" sunt de o culoare intens%roz-prohnd.

si soiurile tnalte aratti fo$e bine-al%turi de nemgigori (Delphinium x), b+gori (Eri-n x) sau b-ele

UNDE SE PLAN TEA^?

Silene se poate planta in locuri diferite, in funqie de indilfirnea tulpinilor. Gr5dinilor alpine li se potrivesc silenele scunde, mai des soiurile formind covor vegetal. .- In straturile de plante perene planta~i speciile mai inalte care pot constitui o frurnoasii pat%cromatid in strat. L a Liziera cr;tngurilorde arb* gi pe pajistea cu flori arad excelent Silene dioica gi Silene vulgaris ssp. vulgaris.

(phl'0.x panitdata 4.
Soiurile scunde se pot planta al%nuide ha-caprelor (Cerasuum romentosum var. columnae), &&i5e (Arabs caumica) gi dopofei scunzi (specii de Campanula).

CE SE PLANTFAZA

ALATURI!

Silenele se pot asocia cu multe alte plante.

I
HI

Pentru Tnmulfim specillor perene, dupi Miorire divizati plantele $i replantali-le imediat Divizafi din doi In ddi ani Silent?scaulis, altminteri va wea o via@ W e srurta. SiIener dioica nu se poate reproduce decdt prin

Silene dioica

Silene

I Gra'dina'rit iscusit

Primivara sau toamna, cumpirfl seminp proaspete. PrimAvara, putefi cumpira ~i rasaduri viguroase, cu frunze anatoase.
Nu cumpgrafi seminfe vechi mu plante bolnave, cu frunze hgilbenite ~i ofilitr

Soare deplin. Sa dezvolti ~i Tnflorwe optfm T n locuri calde, Rsorite. Wnele specii tolereazi penumbra.
S d cu bun3 perrneabilitate, putin uscat ~i calcaros. La plantare prelucrati in sol var de alge.

Silene pendule este o planti scundi, astfel arata excelent i n lizi de balcon $i T n alte vase. Silene c o e l i taiata ~ puternic dupi Vnflorire, infrunzefle ~i Tnflorege din nou.

" '

'e tot m u
hgrijire si tZIiere

Smhare$pbntare

Semanati silenele MU gupporumbelului, cum mai sunt numite, din martie T n rgsadnita, iar din aprilie la locul lor definitiv. Din aprilie plantati in gradina rasadurile cumpirate. Din mai plantati afara rasadurile din risadniM, repicate prealabil.

Udali plantele numai pe weme de seceta persistent&Taiaji Silene coeli-raca d u p inflorire. Efectuali fasonarea in forma dorita a speciilor care alcatuiesc covor vegetal (stanga,10s). Reproducefispciile perene prin divizare. Silene pendula se poate semana $iT n august.
TOAMNA

Este o planta foarte rezistenti, dar poate f i atacata de

Protejali pe durata iernii plantuJela speciei Silene pendula acoperindu-le cu frunzis uscat.

rugins. In acest caz pe dosul frunzelor apar colonii de spori mai TntAi de culoare brun-galbeniu, ce se coloreaza apoi in negru. In final, e usud. Distrugefi frunzele s plantele infectate. Preventiv stropiti plantele cu o fiertura le coada-calului.

O IMP AWlMP SRL

ISBN 976-963-86092-8-1

Curnphji primavara anafalis la ghiveci, cu frunzi~ Tndesat, viguros ~i sanitos.

Nu cumpita$ plant@ cu balot de radicini Indesit sau cu frunre galkne, uscate.

r Seare @ r e & . Onflore~te abKlndeM On locuri calde, f e r b de vilnt, expuse la soare. rS d uscat penneabil. &east8 plantl perena nepreten$ioasl se dezvolta corespunz&or ~i In sol nisipos sau cu pietri~.

Pentru flori uscate llstari 'lnmugurbi ~i atarnati-i intr-un loc cald #i uscat.
@

Planta poate f i Imut$M din aprilie pang O n iunie prin but@ire.Tiiati varfuri de 1%~tari de 5-7 cm #i Inrgdkinafi-i.

)octorul plan telor

Plantare si hmulfire
Primavara este perioada optima plantirii. Intindeli compost in jurul plantelor rnai batrAne sau divizali plantele. Anafalis se din aprilie in lazi sau 'in gradink VARA

Udare
Platna tolereaza seceta, dar infloreste mai abundent daca F n perioadele secetoase Este atacati rar de boli sau daunatori, dar nu tolereaza apa stagnanta O n sol. Radacinile putrezesc, planta se ofile~te, se 'ingalbene~te apoi se usca. Preventiv, plantali anafalis 'in sol per meabil ~i punefi sub plant un strat de drenaj.

l tliati La s f i ~ i t utoamnei, plantele la suprafafa solului (st2nga) si compostali-le. Planta nu este sensibila la

O IMP ABIIMP SRL

RO-PQ2-10-082

ISBN 9 7 & 9 6 3 ~ - 8 - 1

e Primivara sau toamna, cumparati plante compacte, Initoase, in ghivece.

Soare deplin, penumbra. S e dezvolta optim la soare, dar tolereaza ~i penumbra moderatl.

Daca se extinde excesiv, taiafi-i parfile laterale care pot fi folosite pentru reproducerea plantei.

pete brune sau cu ddacina cmui3 F n afara orificiilor de

substante nutritive. Tncorporafi nisip in solul

Planta emana, mai ales dupB ploaie, un parfum de

Plantare # reproducere i Perioadl a d w a a pentru plantare tn regiunile cu clima asprii. Plantafi-o de Tndata ce solul devine cultivabil. Putefi s-o inmulfifi

prin tulpini. S e tnmulfqe ~i divizare obi~nuita: scoateti din primant plantele vdrstnice, tliafi cu un cufit rizomul in mai multe pirfi, pe care apoi replantali-le imediat (stbnga, jos).

secet8 indelungatci.

geroase ~i lipsite de zapad% pe planta pot aplrea wme de degeraturi. In aceste sau nu rlsare deloc. Plantele

TOAMNA

Pdantare
Perioada adecvatl plantarii i n regiunile cu clima bland&

R l a n t i pereni decorativi
Speciile halte au flori albe sau roz-estompat.

VARIETATI
Eupatorium denumid gi &epacodrului are peste 600 de specii dintre care numeroase sunt b4rinqe gi pe meleagurile noastre, i n 6 in ggtdini sunt cultivate doar d t w a specii, care prefer5 solul umed. Pe tulpina viguroas5, i n d d , vertical% sunt situate frunze lanceoalte. Pe I&tarii ramificafi, In partea superioarz, de la sfargitul verii p h 5 toamna strducesc urnbele parfumate. lnAilgimea speciilor Eupatkwium maculatum gi

M5turide plante ierbome ,si conifere

Plantare: primavara. Afanafi wlul cu furca de Gpat sau cazrnaua, apoi fertjllzafi-l din belyg cu compost gi fain& de

lndepartag pietrele mari. Netezifi suprafafa stratului. Faceti gropi pentru plantare la ,# dirtanfe de 60-80 un.

2'

oaSe,

Eupatorium purpureum poate aringe 2 m. Soiul ,,Atropurpureum" cu flori rogu-purpuriu ce infloresc in iulie-septernbrie este atribuit arnbelor specii. Soiul ,,Gateway* are flori deosebit de rnari. Euparorium purpureum spre deosebire de Eupatorium Aacularum se dezvoit2 bine gi 'in sol rnai uscat. Eupatorium cannabium este o specie peren2 ce crqte gi In acesre regiuni, poate fi intill-

n i d in locuri umede, la marginea pgdurii sau pe maul iacurilor. Planta aiinge indgimea de 1-1,5 m, are flori roz-inchis-sters si infloreste din iulie D ~ P n H sevtembrie. Florile hvoalte ale soiului ,Plenumn (cunoscut ~i sub denumirea de ,Pur~ureum Plenum") sunt roz-purpuriu, iar cele ale soiului ,,Albumw sunt alb-crem. Eupatorium rugosum de 30-50 cm PnZlgime reprezint2 un soi scund. Pe tulpinile rarnificate se deschid flori albe. Planta prefer2 locurile semiumbroase.
3 .
I '

Eupatorium maculam pe rmuginea laculai

Eupatorium p&liatum
necesitg sol urned. lndjimea plantei atinge 1,5 m, iar lungimea frunzelor lanceolate 20 cm. Florile albe ornarnenteaG planta din iulie phH fn octombrie.

Din ddiniie naturale nu " p a t e lipsi hepa-codrului, florile sale atr?i&d albinele gi bondarii. fn borduri perene h e p a codrului este plant5 de fond ce necesi~ pu~in5 lngrijire fiind totodatg podoaba grgdinilor la finele toarnnei. Se dezvold optim pe malul lacurilor 8i plantad in grupuri asigurii o imagine frumoasg. ~ l dsold t Gte mai umed, cu at2t mai bine toleread soarele. La marginea tufkiiului cu sol urned asigud trecerea spre celelalte p5rfi ale Mdinii.

salicaria), uadescantia (Tradescan ria x andersoniana), crin galben (Hemeromllis) gi ierburi ce prefer5 solul umed (ca de exernplu rogoz gi ~ i ~ i r i ~ ) . Scoateji rasadwrile din La marginea t&rigului ghiwece. AMna* pNin balotul oferii priveligte phcud plantad de rBdBcini $ plantafi dnepaalaturi de omag de grdin5 codrului la niwlul solului. (Aconitum carmichaelii), margarete (LeucanrhemeUa seroti;a) sau stelu~e (Asrer dumosus).

Umpbqi groapa cu Mmant, tasafi wlul $i udati plantele. Pentru pBstrarea umiditatii solului rnulciti solul intre ~lante.

CE SEPLANTEAZA

ALKTURI?

UNDE SE ""T"~?
Majoritatea speciilor necesid sol umed $i locuri semiumbroase.

Canepa-codrului poate fi asociatii cu plante ce tnfloresc vara thziu. Pe malul lacu~ul plantap al5turi lisimachia (Lysimachia

Eupzutwim lligclllatrtm ,

wp

Euvatorium

GRUPA 7

182

TRI I f I IRI
# Cumpiwaji primivara Msaduri de c8nepa-codrului hdesate, viguroase, la ghiveci.

Soare, penumbra. Preferi penumbra, Tnsi daci are solul umed se dezvolta frumos ~i in locurile expuse la soare.

Nu cumpgraji plante ce au Sol cu humus, umed. Nu d e p i ~ imirimea t ghiveciului ~i tolereazi solul nisipos, @dicinile ies prin orificiul de amestecafi-i pamlntul cu turgere a apt ' compost.

Daca seminjele nu 7 n c o l . f ~ nici dupi 3 siptamlni, acoperiti vasul cu folie de tineti-l cinci plastic $i Gptamdni in frigider (semintele incolpsc la rece). Plant& tndte stau rigid, IWneces* argcire.

ferti i plantele cu compost $1 ~ a i nde l coarne,

cumpirate. Dupi iernare,

7nibtqirea buruieniler, mulcifi solul dintre plante. TOAMNA T ~ I U Scurtati dnapa-codrului cand plantele nu mai Onfloresc $1 frunzele devin rwgre din cauza gerului (sanga).

-upatorium nu este sensib i l i la diunatori, dar uneori este atacata de minatoare. Larvele albe de 6 mm rod galeril T n interiorul frunzelor. Nu compostafi, ci distrugefi piflile tiiate ale olantelor contaminate.

B E N 978-96386092-8-1

STRATURI DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

Cerentel
I

Flori de culoare in tensi, cu o h a ' grqiioasa'

aprilie-augwt in funqie ds specie

& se pretearLL

penumbrg

pentru floare

&2 9nutritive
20-30 cm

M nt sub-

~ r i m ~ =gii" f t i taa"a cumpiirati risaduri d e cerenfel viguroase, sinatoase, cu o constitufie compacti, cu hunze verde-fraged. Nu cumparafi exemplar@ ve$ejite sau bolnave, cu frunze ingalbenite.

6 Soare depiin, penumbra. Se dezvolti optim i n locurile moderat insorite sau pufin umbroase.

Soiul Geum rivale este deosebit de adecvat pentru cultivarea pe malul apelor. Cerenfelul este o excelenta floare tiiatS. Tiiafi tulpinile ~2nd bobocii sunt doar pe jumitate deschi~i. Puneti-le imediat i n apa.

Sol bogat i n substante nutritive, usor reavhn, f i r i i a p i stagnanti. incorporati i n sol mJt compost.
u
_ ' A -

Pngrijie tot an d PRIMAVARA Plantare Cerentelul poate f i plantat de lndati ce solul devine cultivabil. fnainte de plantare fertilizafi solul cu compost.
FOAMNA Plantare #i acoperirea solului

VARA hgrijire TBiaJi continuu florile ofilite, lastarii trecuti ~icapsulele seminale (dreapta), pentru a stimula o a doua inflorire. Udati abundent pe vrcme de secetB, altminteri frunzele cerentelului se vor ofili.

PerioadB de plantare de asemenea adecvati. AcoperiJi solul in jurul plantelor atat nou plantate c8t ~ibitrane, pentru ca acestea s i reziste mai bine vicisitudinilor iernii. Protejati soiurile ameliorate cu frunziz uscat.
I

In apa stagnanti r a d a c ~ n ~ ~ e nu primesc aer suficient ~i poate surveni putrezirea riidicinilor. Deoarece ridicinile putrezite nu mai pot transporta apa, parfile plantei de deasupra solului O n cele din se ingilbenesc $i u r m i se ofilesc. Scoatefi din distrugefi plantele sol $i bolnave. Nu le compostaji.

3 IMP ABIIMP SRL

STRATURI DE FLORl $1 PLANTE DE BORDURA

CARTEA

GRUPA 7

184

Saschiu
Acoperitor de sol vejnic verde a1 locurifor urnbroase

aprilie-mai

toare de sol

aflnat
30-40 cm
Vinca minor,

ve~nic verde

Acoperl tor de sol rezlsten t

Primivara, datorira' &unzelor sale dense si florilor sale m h t e , sasctu'd poate wnstitui o para' cromatica' fiumoasi a umbroase a gridnii.

Frunzele de un verde lucios, cu structuril pieloas5 sunt situate pe Iktari lignificafi. Saschiul se extinde prin lujeri, formind in scurt5 vreme un covor vegetal " vqnic verde. Florile compuse din cinci petale dispuse asemininator unei farfurii apar incepind din aprilie. Toate parrile plantei sunt toxice. V m c a minor are o indgime de 10-20 cm. fn padurile noastre cregte gi in mod sdbatic. Florile sale sunt m b n t e , de culoare albastru-pal. fn afaa de varianta sdbatid, exist5 gi mai multe soiuri de gddinii, de " exemplu, ,,Bowles Variety", cu flori mari, &urea Plana", cu flori invoalte si ,,Griiner -Teppich" ce se remard prin frunzigul sau dens. Soiul albpestrig ,,VariegataVeste deosebit de decorativ. ,,Albangi ,,Gertrude Jekyll" au flori albe, ,,Rubran flori rogii ~i ,,Multiplexn flori purpurii, invoalte.

viac~ mejor ,,variqqeaw

Vincamajor are flori albastrupal ~ieste rnai inalta (20-30 cm). Frunzele sale sunt, de asemenea, de dimensiuni pugin mai mari. Soiul ,,Acutiloba" este un soi cu inflorire t k i e ,. ,.Reticulatan si .. ,,Variegatansunt preferate pentru frunzigul cu desene galbene gi albe.

Amperitor de sol cu flori albastre sub arbyti

CE SE PwALK'IZTR1?
Frunzele gi florile decorative ale saschiului se potrivesc bine cu florile multicolore cresdnd in locurile umbroase. Asociaji-1 numai cu perene cu constitufie viguroasg, deoarece planta poate invada ugor plantele vecine cu o crestere mai firava. n i z e bine ~ cu saschiul sunt: urzica-moart&gdben5 (Lamiastrum galeobdolon), sugelul 6peciile de Lamium) gi valdsteinia (Waldsteinia geoides). Plantele perene rnai halte arats bine D ; covorul de frunzis dens. Plantaji printre saschii crini de toamna &pecii de Funkia), astilbe, degetari rogii (Digitalis purpurea) sau geranium (Geranium sylvaticum). I se pot asocia, de asemenea, ferigi sau ierburi ornamentale tolermd umbra.

UNDE SE P L A N T E ~ ?
Extinzhdu-se prin lujerii ssi lungi, saschiul este o plant$ excelend de acoperire a solului in col~urile umbroase gi din penumbra ale gradinii, sub arbori ,si arbugti, in fap zidurilor, precum gi in liziera cringurilor. &ca minor p r e f e ~ locurile scoroase ,si umede. Vara, udagi-o pe vreme de secets persistenta. V m c a major, provenind din Europa de Sud, tolereaza locurile moderat uscate gi calde de la liziera crhgurilor. Ambele specii necesita un sol &anat, cu humus.

primivm timpuriu, plant*e cu bulbi. de exem~lu lusca (Ornithogalum umbellarum), hiacintoides (Hyacinchoides nonscripta)sau narcisele stdpung frunzigul dens al saschiului, oferind o priveligte minunad.

Extragefi cu grip planta din ghiveci. Plantati-o la ad$ncimea, la care f w s e T n ghiveci. Presati pamdnt In jurul rakinii.

U w i abundent, pentre ca ' rcidiicina ~i @dntul si4 88 , 'Imbibe bine cu apA @ s4 nu ramlnl bule de aerfn sol.

Cu timpul, saschiul se extinde puternic, din acest motiv il puteti planta $i la distanfe de chiar 1 m intre plante. Pliviti sistematic planta sau completafi 1 spatiile ramase goale, , deoarece saschiul se inmulte~te lesne atcit prin cit butasire divizare. . si ~ r i n >imarcotaj.

,.

Vinca major ,,Reticdata"

Saschiu

Grzdinirit iscusit

. r t y

I
b ~

~
I

.*i.+

w
* Toarnna sau primlvara,
cumpHra$ saxhiu h ghiveci. Alegefi risaduri cornpacte ~i eu frunze sinetoase.
? Nu cump&ra$i plante LU

L i I i a
I este Ffnumbril, umbra. Planta sensibila la razele solare
8

II

-I

Eidkini mici sau p@ne, deoarece se vor tnr&dScina anevoios.

directe ~i la dldura, din aceasta cauzi plantafi-o cel pufin In penurnbra. 8 Sol cu humus, afsnat. S e dezvolta optim in sol bogat in humus, cu buni perrneabilitate.

larna, pe terenurile degajate, acoperifi Vinca major cu frunzi~ uxat, deoarece planta este sensibili la ingheful fera zapad%.
8 De pe soiurile alb-pestrit putefi taia frumoase accesorii pentru buchetele de flori.

Udam si mdcire
Perioada adecvati plantirii: din martie pane T n aprilie. Indepartafi frunzi~ul uscat de pe plantele TnredBcinate. Divizati tufele warstnice qi
Pe vreme de seceta, udaji des

$i abundent. Murciji solul cu un strat subtire de compost sau frunze uscate, pentru a-i conserva mai bine umezeala.
TOAMNA PJentam gi reproducere % poate planta $i in acest

I
frunzelor, cauzate I P5tarea de un virus, poate ataca in prirnul rand Vinca minor. Pe frunze apar dungi galbene, lastarii ~i florile se contract& Deoarece contra virusului nu existi remediu, Pndepirtafi ~i distrugefi -1antele infestate.

anotimp. Tot in aceasti perioad8, efeduafl $i inrnultirea prin buta~i. Taiati lastari lungi de 5 crn ~i introduceti-i 5n nisip Pans ln primavare vor prinde radacini. Acoperifi specia V i n a major

- -

.*

~ ! u ! I o~ixq@-eqre! ~) nes (urm&.r!~ run3!ueJI !aru n:, !ie! -&p o PEP exel FLU !t !uamp a~eod ~!i!wdmo3 .snsorunp

axpn o gdna .1n3upu@w!q @a~d !3 ! ! u ! ~ ~ p ln~n! y ul w e i d ap edeo~6 !hph~n

-qp) lnlnlos ~ n p ! q u apfiesueld '!!U!W~Jlnloleq J~!L!P!J !$ F ! @ U!PW.WI~ Maws

I I
ru epose a~eod as auarad arreld ap a p m n s u~

.luau --e!mdrum ap apunx almld ap !nln~o~o3 e~dnwap as-np -up!p!~ !f ax?mrua13y as axel ' p d a l a ~ u ~o o apjajapL Ja!q3mlam !B ( m ~ n h n d o q r .!a/Su~.rd 1a1s-v !a!ds p -a~mu%a !lop:, ~ d UJ rrS~2quncp s!.rxpag) elpmp nld OU!Sse=)a1uoJq" p!os al!qasoap ' a ~ p u~ l o p ~ mm1n!p!i3!~ ld p d :wax. a ~ d <i!nsad s p m n e f!r IU paja~d a p o g !am !!1a1b~q -ruolsa a @ + a p a e J l s u~ -unrf n3 !!~hqre ! S FA 3pb~ .eumol ap lopaq:,nq -~u!pp% U ! pa~elplnru p so!ia~dmuauralduror, ~uaur ap rua~lxa ~soloj ~ o as d alainlais a p y m m ap ! m ~ d pu a p ! ~ ui au!q sa! a1nuGa1 a p a p o p 3 -ala un a!rupsuo:, aw.o$mS alai -(apqm3ads urnpas -uassalogu! ? 'p m Jareog y) 'myyda/am ~ p a s ) g&-eqre! -aip~sad n:, IS urn:,a.~d '(urn!ua/a~) run apururune p o ~ r u UJ pSnq= !S -!uaIay '(o%p!yos) einu!lds nld eqre! ap !!:,ads n:, !iepose a1 p e p -uraxa ap w cpuureo~ ap aua~ad sap !eru ' q ~ e q ~ oh s lal:,mm un n:, '~eunu!ru (es!ad un ea13 !ia~nd aspm-a uj

F'"

. L w

-amd &lnl!dmdp ~iuar,sa~opy ap ! i e p e ~ q advo~de luns suap as-npupg!urar !!msq .reu!Spo 3!1eq~smpanqre puaueres u r ~ e m lensed ne a m <aseo!imS ap ~!qasoap !pads e m p pspca arn3soun3 alainlals ap !JTU~W

/?

~rac i;b -iscus.'

. I

. d L

I,LL~ I'L

s b i i
I &

, .,
7 r l

,'C
l Soare deplin. Preferi locurile Onsorite, calde, dar nu tolereazi cildura toridi ~i seceta. Sol cu bung permeabilitate, bogat i n substante nutritive, lipsit de ap8 stagnanti. Ameliorali solul afbnat, nisipos cu o mare cantitate de compost.

l Primivara, cumpHrati plants tinere, viguroase, in ghivece. Avefi griji ca plantele s i aib& toase, de culoare

0 Nu cump&afi plante ofilite -sau plante prezentand urmele

dh? & fWriL

I n locurile bitute de vanturi sprijiniji-le cu befe de bambus, bare rnetalice sau pari. l Primivara, administrati stelutelor compost sau ingri$1m6ntcomplex bogat in potasiu. Azotul excesiv d&neazA plantei,

1K # l

fngnjire tot an ul
loc, pentru a preveni Onmultirea nematozilor.

rPRIM~ARA

Plantare 9i divizare
Perioada adecvaa plantirii. FertilizaP plantele dupi perioada de iarn8.O dati la patru-cinci ani, d n d plantele incep s i se desfrunzeasciO n interior, divizati-le P n mai multe parti. Dad este posibil, replantatitufele Pntr-un alt

VARA Udare $i spryinire P e vreme de seceti persistent i ,udati bine stel@ele.Legati listarii in cregere de tutori corespunzitori. Mulciti solul. TOAMNA Taiere Dupi tnflorire, tiiati plantele la aproximativ o palmi deasupra solului, pentru a evita &pandirea semintelor (stanga). Indepirtati tutorii. Mulcif~ zona redscinii cu frunzi~ uscat sau cu compost.

m
Daci stelufele sunt atacate de nematozi, pe plante apar pete brun-gilbui, frunzele se usuci ~i cad. Tndepirtati $i distrugefi plantele infestate. In locul infestat nu mai plantafi stelute ~i dezinfectati solul cu un amestec corespunzitor de Tngri~imbnt verde.

ISBN 978-96368092-8-1

Gra'dinirit iscusit

TRUCURI
e PrimJma sau t ~ n n a , cum@m$i plam sihltoase, cu frunze v e i d e - f r w , la container.
1

Nu c u m p h $ i plante bolnave, ofilfte, cu rrid&lnile i q i n d prin orificiile de xurgere.

PenumbrH, umbr%.Se dezvott3 optirn T n penumbra, dar suporta $i soarele V n condifiile unei aprovizion3ri corespunzZitoare cu ap3. Lpimacha nummularia se dezvoltl bine ~i 'in umbri. e 401 bogat 'in substanfe nwtrstive, u$or reavan.

Lysimamw nummularia este o plant3 cu crefiere buiad. Pentru limitarea ei, amenajafi o bordura solidi din metal, material plartic sau beton. T3iafi florile de Lydmachia clethroides pentru vaza cand spicele i se 'intredeschid.

Lgr~ire tot anul

PRIM~ARA Plantare 3i divizare Perioada adecvati pentru plantare. Intinerifi speciile inalte prin divizare. Replantati pirfile exterioare, mai tinere ale balotului ridicinii ~i compostafi restul. Pentru reproducere, dezgropati pirfile cu ridicini ale plantei ~iplantalile din nou.
VARA Udare Lisimachia necesiti multi api. i n perioadele de seceti udajio din bel~ug (stsnga, jos).

TOAMNA Plantare $i protecjie contra inghefului Perioadi de asemenea adecvati plantirii dar adecvati ~i divizirii. in regiunile cu climi aspri, acoperiti cu crengi plantele speciei Lysimachia clethroides.

De~i este 0 planti rezistenta~ uneori daunatorul Otiorhynchus ligustici, o specie de girgarita de culoare intunecati, activi noaptea, lung8 de 1 cm, roade in semicerc marginea frunzelor. La~ele sale asemhatoare lawelor albe ale carabu~ului de mai rod ridacinile plantelor. Daci s e inmultesc foarte mult, plantelese vgtejesc. Noaptea adunati diunatorii ~i distrugeli-i.
ISBN 978-963-86092-81

Flori-pdnie verzi
Molucela cu florde sale in formi de scoica' constituie o podoabi minunati a gra'dinii.

Molucela a t e o floare v5ratid plantati%sporadic, dar foarte aspectuoass, provenind din cultiAsia de Vest. fn g ~ d i n i l e vatorilor de flori se intslnegte mult mai des, deoarece inflorescenfele sale prelungi sunt deosebit de durabile ca flori tiiiate. Inflorescenp este compusii din hipsofile verzi, cu newariuni fine, dispuse in rniinunchiuri pe tije erecte, nerarnificate, care inconjoad in form2 de piilnie florile albe, mkunte, neinsernnate. fntre acestea se situead pe codire lungi frunzele rotunde gi dan[elate. Dintre soiurile de griidinii face parte ,,Winterglocken, cu o indgime de 75 cm, precurn gi ,,Clocken von Irland" inalt de 60-70 cm. Acesta din urmii se gssegte gi sub denumirea de ,,Irlandglocke".

Cu flori viratiw

UNDE SE PLAN TEA^?

Aceasts plantii se poate utiliza intr-un mod extrem de variat. Aspectul siiu exterior estetic este foarte potrivit pentru straturile de flori p i straturile de diniament. Cu iniilfirnea sa medie de 60-75 cm aratii bine printre plantele perene, dar gi ca plants de fundal cultivad in spatele florilor varatice rnulticolore. De-a lungul - mdului unui lac de griidinii sau a unui p l d u , tulpinile sale prelungi oferii o priveligte foarte interesand, aliituri, de exemplu, de rnimulus (Mimulus x). Nu plantaji molucela intr-un loc prea umed. Aratii excelent gi ca floare tiiia~ in buchetele multicolore de varii. Florile arstoase se pot folosi si T n corn~ozitii de flori uscate. fn acesc caz indepsrtayi-i frunzele de pe tulpinii, pentru ca florile in form5 de scoid sii iasP mai bine in relief.
1 ,

Produce o impresie de ele-

gan* aliituri de flori in culori

Nuanfa sa de verde-fraged o face potrivit5 pentru toate coloriturile florale. Plantafi-o in grupuri mari, pentru a i se evidenria mai bine silueta inalt5, asemPn5toare unei 1umlnPri. D a d este plantatii solitar, igi pierde mult din valoarea decorativii. Tulpina sa inalt5 produce un efect hvioriitor printre florile viiratice rnai scunde, spre exemplu printre salvii (Salvia . . . " . . . . . . splendens), pufulejii albagtr~ (Ageratum houstonianum) gi verbena violets (Verbena rigida). Molucela echilibreh efectul de contrast dintre diferitele flori de culori aprinse sau dintre ~lantele Derene si florile de var5 scunde. gi forme pure, de exemplu aliituri de trandafirii de strat albi, c9rcium~resele rogu-aprins (Zinnia elegans), jalqul albastru (Salvia nemorosa) sau lwiinfica cu frunze argintii (La vandula angusrifilia). -

I
Ca floare

Soiul ,Glocken von Irland"

Gridinririt iscusit I

cumparati serninfe sau cu buna perrneabilitate, i n substanp nutritive. mrnpaae, la ghiveci sau T @ vase cornpartirnentate. Nu curnparafi risaduri c p frunze Tngilbenite sau aeminL- echi.

Pentru uscare, tiiati flori chise cornplet, Tndepzirt* frunzele ~ipuneti-le la uscaR atbrnandu-le cu v3rful 'ln jol, cu tulpinile legate i n b u c h e Serninjele gerrnineazi r n l bine daci le pbtrati cateva siptirn3ni i n frigider.

fngrijire tot an ul

I
I Pe vrerne de seceti plantele
hwi

pliintutele$i de la mijlocul lui mai transplantati-le afarh. incepdnd de la sfaqitul lui aprilie, puteti semhna $i afar& In acest caz plantele vor 'lnflori

ternbni, administrati plantelor solgie nutritivh.

TOAMNA
?

?'

Curatire
Plantele crescute h prealabil ca rhsad se vegejesc deja T n august, cele semenate mai Urziu fnfloresc toamna. Dupe primul ger, smulgeti plantele din strat ~i compostati-le (st$nga).

II

pot fi atacate de Nduchii de frunzh, care le sug seva 5i depun pe acestea picaturi lipicioase. Indepirtati-i cu un jet de a p i sau stropifi plantele cu o solulie de sipun lichid ~i alcool.

. ,. ,

-4.

: .

Griidinirit iscusit

,TRUCURI

b~m7d
c Primsvara, cump r F $ deminfe proaspete sau risaduri la ghiveci, sinitoase, bogat ramificate, cu un balot de ridicini viguros.
a Nu cumpirafi seminfe rechi, nici pJante firave.

LUMINA SI SOL

a Soare deplin, penumbra. Se dezvolta cel mai frumos i n razele directe ale soarelui, dar inflore~te ~ii n penumbra. a So1 bogat I n substanje nutritive, calcaros. Arneliorafi solul compact printr-un adaos de nisip, sau arnenajafi un strat de drenaj.

I
1

a Se dezvolta excelent i n g e ghiveci, l a d i sau ciubir ~i asociaza bine cu alte plante anuale ~iplante ce se pot cultiva pe balcon. a Nu plantafi rezedi alaturl de trandafiri, deoarece aceste plante ss suporti greu.

PRIMAVARA

Sembare 2i plantare
Pentru producerea dc risad, reminafi i n ghivece de 10 cm, la inceputul lui aprilie, cite trei-patru seminje. Arnplasafi-le i n fereastra, la ternperaturi cuprinse intre 16-18 "C. Dupi germinare nu pistrafi decdt doui-trei plintufe de fiecare ghiveci.

Plantafi-le afari la rnijlocul lui mai. IncepPnd din aprilie puteti semina afari serninfele, presirsndu-le rar i n strat (st8nga, jos).

VARA

&ji@re

si Were
.:isadurile sunt atacate deseori de puricii de pamint. lnsectele de o lungirne de aproxirnativ 2 rnrn, de culoare inchisa rod frunzele tinere giurindu-le. Presarafi pe plintufe pulberc de roca concasata sau cenu~i de lemn. C a prevenfie, acoperifi plantele cu o plasa de ~rotecfie contra insectelor.

Udafi pe vreme de seceti penistenti. Tiiafi florile pentru vazi imediat d u p i deschidere.

~ a i a fgi / ultimele flori ~i punefi-le i n vazi. Adunafi cornpostafi din strat ~i plantelc trecute, respeaiv pe cele cizute victimi primelor inghefuri.

ISBN 97&W3%60924-1

I1

STRATlJRl DE FLORl51 PLANTE DE BORDURA

GRUPA 7

Mixandra Allioni
Covor floral galben-a uriu

lumin5 natur*. bogat T n subrnai-iunie,

L 1

4 5 X
s

Erysimum x allioni;

+a

PLANTARE $1 TNEIGRIJIRE
ACCESORII: seminfe de mixandra Allioni O furci de a p a t P compost O carbonat de alge O greb12i

1 I

VARIETATI
Mirmndrele Allioni sunt, probabil, rezultatul tncrucigkii speciilor Erysimurn humile i Erysimum perovskianum gi se ase-5 cu miqunelele ruginii (Cheimthus cheiri). FormeazZ tufe de 20-40 cm Pndpime. Florile simple au nuan~e de galben-auriu iau portocaliu. Florile cresc indesat P n ciorchini apicali gi pe vreme bung &phdesc parhm dulce.
Perioada de h f l o r i r e

depinde de sezonul de cultiv&. Plantele bienale, sernPnate ih iulie gi puse la iernat Pnfloresc P n mai-iunie, cele semihate P n martie-mai Pnfloresc mai tuziu, 2n iunie-iulie. Ftunzele sunt inguste, ovoid-alungite ~icdoarea lor verde-viu-contrast& cu . culoarea florilor.
A s e m h 5 t o r celorlalte plante crudere, mixandrele

AUioni sunt sensibile . la - hernia Adgcinii. AceastP beak este provocat5 de ciuperci mucilaginoase, care atad legumele pi florile ce aparfin h i l i e i cruciferelor. BdZcinile se Pngroqii exagerat p i plantele se pipernicesc. Agentul patogen se &pandqte prin intermediul r?im+iyelor de plante sau prin solul conmminat. Boala este des I n d n i d P n sol acid. fngrijiFi-v% ca solul sg aiba un con~inut adecvat de calcar gi respecta~i perioada de asolament de 4 ani recomandad in cazul plantelor crucifere. Nu plantapi niciodad mixandre Allioni lib@ v d , ridichi sau ridichi de luna, deoarece gi acestea aparpin familiei cruciferelor.

1
S e m h m : martiemai sau iulie. Af&na$ solul pard la adancirnea de min. 20 cm. hdep2irtafi buruienile $ipietrele.

Amestecati solul cu mutt cornp a t iar solul acid cu @ i

pumni de carbonat de alge, Neteziti suprafala solului.

d plmd d t i & gd&dar alpine se &Pg,drpte r e @

UNDE SE PMTEAZ~
M s m t e l e &dre Allioni pot fi plantate P n 1ocw-i hmrite, nu prea wcate. Smt

CE SE ~wlrukm
Mixandrele Allioni pot fi afo&te cu p-ene de ~ulari d e .
mav pLtfind algnrsi &vie dbaafti (Wvia hin&, panselup (Miohx w r ' m r r c b)> h i de nu-mii-uit9 (Mpmbis&sica), vmnia ( V m & austriaa ssp. tmcn'wn) sau lev&qic%

Semanaji rar seminjele 6 mixandre Allioni in sol granular.

b W f l fin semintete T n sol 3 sttopiti cu un jet slab de a@

stfatul.

- Gi cu aawtet~ tic pot fi d a t e cu flori pearipe a n d e ~iperene. fn d perene &d o ism@= apace dupP mmgera
I

k t

h i I ~deplbl3r

Planta d

~ tufoas5 ewe

fWfl rbadurile ce cresc prea

Asoc~-i3 cu flori galbenc, portocaIii ~imgii okqkqi wmpozi* f l d e le nuanye uni-

des de Fndati ce ating inAttima& 5 cm. PSktrati 10 cm dEstanzFi Inwe plante.

in regiuni cu temperaturi xazute acoperifi risadurile cu vreascuri Onainte de sosirea gerului, protejandu-

GrZdinZrit iscusit I 1

LUMINA
Cumparaji prirnivara sau la mijlocul verii serninfe Croaspete sau risadur ., uiguroase.
%
PI

Sl SOL

11

TRUCURI

Soare. Este o plants nepretentioasa, dar se dezvolta cel rnai bine i n locuri calde, ferite de vdnt ~i expuse substanfe nutritive. Evitafi solul prea uscat sau cu apa

T n zone reci, vdntoase puneti planta la iernat i n ghivece, i n rasadnifi. Nu plantaji niciodati mixandra Allioni de dou2 ori consecutiv i n acela~i loc sau T n loeul plantelor crucifere, de exemplu " i locul verzei.

Nu cump5rafi seminfe m u plante slabe.

S m 1 m #i plantare
Pentru culturi anuale semanaji rnixandra din martie p h i i n rnai. R l ~ rWdurile ce cresc prca des. Plantaji la locul definitiv rasadurile cumplrate sau iernate i n r k d n i f e @ ) .

VARA Sema'nare $i ingrijire Pentru culturile bienale sernanafi i n iulie. La sfbrgitul verii plantaji rasadurile la locul lor definitiv. Udati pe tirnp de seceta.
Mixandrele Allioni uneori sunt atacate de puricii de pgmbnt. InsecteJe de aproxi mativ 2 rnm lungime rod frunzele tinere giurindu-le. ?ncaz de contaminare cerneti pe rssaduri roc3 rngcinati5 sau cenugEi de lemn. Preventiv, acoperiji plantele cu plash 1 contra insectelor.

I
@ IMP I AMMP S F

TOAMNA lernat ?nregiuni reci acoperiji rasadurile cu crengi sau plantafi-le i n ghivece rnai rnici inainte de sosirea gerului, apoi puneji plantele la iernat i n loc lurninos si ferit,

.isn%neu!p p u e d a u ~ iede as a11 -seqle !JOU n~ '(s!suauopuq~ x s!ra~doh~2) s!iaido!rm !S urns -aid '(~o103!q O!JJUJS) eseo!s -queld a ~ u l p 106 lnlas ,&allnw Bdlaq U!P alaueld !Sepn 'uepn ap a!lnpeJ w q d C W W d lmnl 4!iewJod ( - d m !ode '!nlnla Inlar\!u el !Sepqd .!!ia~ad J& !-!$!AOI ! i I~!xA!~@ ! W ~ F ~ J : P A ! @ U!P WW* @ ~ h % l

einuqds '(x aurnoqpeay u g giuap!~aUJ au!q ap uraJ1xa sa! ! !al!iold 'eie13avar e r n p p s n y ~ u ~ d nriwqp d ~ ) Inu!rs . ( x eyoycf![r);) egof!u> '~auaurase ap !B a!i3a1ord ap peprfauaq pns el JEWp;rz!nun e l g u~ ap '9 10d g ! pput e v d p .!n~nlElls n j aseomny a1epose aluelj .(~~030LuaU ? ! A P s ) 1nIepuy UJ nes 1n301!!w UI ! 3 ! u g ~-!ie~ueld aua~ad 1nh@!IS ( V ~ J Y J P ~~!~3~11!~3) !rndni%u !!ainlnU '(s!llow E [ ~ I J ~ J ~ ) alaieoS~lars '(ep~~ ~JIJ~EJ.) d a p u n ~ alai!ers s '(r!uass~ y x E I J ~ W )!al;ur-eqre! urnsard 10s ap areo~padm nes ~ p i y ap ala~ueld aiemape iuns !I . .!!Sn;as azuny ns ~ o l a ~ u ea ld p !!I -u!%realaiuenu !S Inlalo!A '1nSor
~

~ ! O S re!

!IOU

-uaqp%!iov ,,rayeiuobNi~ Lauaqle2 laldwos are U ~ a ~ a d u M r nO r~ ~A "

P!OS -uaq@ .ro!ralu! un-r~upd

ap

q u o r a d m!uora~ '(E!S!UJIJV ap apsads) ~nuqad '(EU!IUE~~ skpws) ps!ysea aiapuewosar iuns m+re azmLlg n3 luaw -evdmm~ ap alueld ~ d a i a .lmsn IS soicngr 'sou!wnl3ol '(,,rayled" un-r~ug:!san!y% ap aiueld allnu ~ u alas r ad m laj el '~iu!nsol ~~!l"~u~4 EJll!YJV) rly u g 1-!ieseldure !!ma! eleinp !nlnlaspoS-epeo3 IS (tcraj!sn~" t'rO~!!UISOJOJJ X E!UI~0303~) ad '!m !l1nw ap dwp sournq alnoj elloi\zap as .mqn!:, ui e!UIS03013 '(x
W~JSB~JJA)

aieoIn3o luns arnd !apads a\-e aiuapuad ! '!So1 al!sold -so!ie~% !cur em3 alsa urs 06 ap es eaur!ll~ui n 3 -qpu?dsgr u!lnd ~ u aisa r s!pnbae snsnp%'y J ~ q aieoln3 p ap s n q v In!os !S urnsard Lnrq-eu!3
'U

gluenu o-rlug ',,snau!mo3" ~ ! O S eis!xa ~ u ernd r epads ap p e p u~ u s OZI ap eaur!l@ug el eu;d albrs iod !!y3nur nr~ed nJ !es !!rn~?.a!iq -wa~das u g euyd apn! u!p altar -ovug eluelj -euaqle% areoln3 ap psu~ [nro!iaiu! ns 'n!p -oliod-nSor aisa rol earaoIn3 .urs 5 ap aur!%unl o n3 aiepqnl !io~ ale s!suadw sn!g&y J . r o ~ ! r e ~le q~ ro!raju! ~ n ~ e dad e s asnds!p iuns s!q3u!-apiaA aieolns ap 'apao -l!lnsse alazunid .~ol!u!dlru Injr;A u g axel !in!y3unueur u ! !ledni%6!%unlard!aiodop ap 101 eurioj u!rd eseA yaol al!r!~!id pal3alap '!a!s3y aJeo1eueuras.e 'aiuapuad aps alpold .nou u!p aiesei 'auaiad iolalue~d eauaurase 'ere~eurpdy r e ! ap a!baiord pu;l!mau laj -1se 'al!Jnwer laldwo:, !ia!d ~ o d g ! ewe! !ou el pug 'apra~ s!uh giueld o alsa es e!iied u~ . p a r a eu!dlni n3 lsnqn!uras un aisa s r n p p !f !nlaiaos e ~ ~ eiajard e q aim u!p A!IOU - pns ap m!rn u!p ereu!%po elue~d 'sn!lay%!d

CARTEA

-Fighelius

GRUPA 7

190

Gra'dinZrit iscusit I

0 1ncep$nddin mi& mmpirafi figheliur h ghivece pentru plante perene. Alegefi plante compacte, ssnatoase, cu frunzi~ verde.

@$baredeplin. Prefer& Isturile ferite de vln't, expuse la soare. larm necesita proteqie Tnghelului.
prmeabilitate, in substante nutritive.

*gat

Vara dewam, X m k $ l $ planta prin butagi. P adlnc vlrfurile list&rikw hr de sol lipsit de turM. F W m $ i doar frunzele superioan. Acoperifi buta~ii cu o f o k . Fertilizafi anual plantele bitrane cu compost ~i fain2 de oase.

( I
I

lngrijire tot an ul

--

-le Intr-un loc lumiroximativ 21 "C.in nsplanta$ii n gridinl ile cumparate ~i pe

cele crexurc In casa (protecfie contra Inghefului!). wernefi in jurul plantelor sllbite de perioada de iarni compost gi pufinl f i i n i de oase. Indep&-tafi buta~ii prea expnsivi.

VARA Udare Udafi pe vreme secetoasii. Vara arziu, tiiiafi plantele inalte p n t r u a le conserva forma cornpact&.

"I

TQAAIINATARZIU Proteqie Tgiafi planta la 10 crn (fingal $iprotejafi-o cu un strat de frunzb uscat de 10 cm.
-

Este foarte rar atacati de boli sau diunatori, cu xceplia melcilor care consums cu mult sat listarii +;neri.Adunafi daunitorii 2ara sau pe vreme ploioasi, sau amplasafi capcane pentru melci $i aolifi-le sistematic.