Sei sulla pagina 1di 10

ADOLF HITLER

ACOLO UNDE SUNTEM NOI NU MAI ESTE LOC PENTRU NIMENI POPORUL ESTE ORB, PUTINI SUNT CEI CHEMATI SA FIE STAPANI EVREII SUNT INTOTDEAUNA NISTE PARAZITI IN CORPUL UNOR NATIUNI

Viata si activitatea sa
In aceste pagini, este prezentata viata si activitatea conducatorului Germaniei din perioada anilor 1933-1945. El a fost singurul care s-a incumetat sa ridice mana impotriva Uniunii ovietice, primul stat socialist din lume. !entativa sa - forta de soc a reactiunii imperialiste internationale - de a-si instaura dominaia asupra intregii lumi, de a opri in loc evolutia istorica, s-a inc"eiat in primavara anului 1945 cu un esec total. #itler s-a nascut pe data de $% aprilie 1&&9. ' luptat in primul raz(oi mondial, unde a fost apreciat si a atins gradul de caporal. )a sfarsitul raz(oiului el nu putea accepta infrangerea usturatoare suferita de Germania. ' dat e*amen de admitere de doua ori la facultatea de 'r"itectura, dar nu a reusit. In septem(rie 1919 a intrat in grupele +artidului ,uncitoresc German -.'+/ ale lui .re*ler. +e & decem(rie 19$1, #itler a transformat acest partid, cu spri0inul capitanului 1o"m, in +artidul ,uncitoresc 2ational ocialist German-2 .'+/. in ziu de 9 noiem(rie 19$3 a incercat sa rastoarne la ,unc"en guvernul 3avariei, ca urmare este arestat si eli(erat la $% decem(rie 19$4 la ora 1$415. )a data de 5 martie 1933 'dolf #itler este ales noul dictator al Germaniei. Ii placea sa stea ascuns in (uncare, asa ca inamicii sai nu stiau unde se afla. ituat la o adancime de 15 metri, adapostul era acoperit cu un planseu de (eton gros de & metri si avea trei iesiri4 una dadea in localul ,inisterului 'facerilor E*terne6 a doua, in gradina ministerului6 iar a treia, iesirea de rezerva, in radina cancelariei 1eic"ului. 'dapostul avea 3% de incaperi, si era impartit in doua. In prima 0umatate, situata cu 1$ trepte mai 0os, locuia #itler, medicii sai, internistul ,orell si c"irurgul tumpfeger, iar intro camera separata, cateaua 3londi, cu cateii ei. In 0umatatea ocupata de #itler, gospodarea vec"ea lui metresa, Eva 3raun. Incepand cu anul 1931 l-a insotit pe #itler, pretutuindeni. !oate adaposturile erau pazite de numeroasa garda a lui #itler, formata din 5%%-7%% de -isti -trupe de protectie/. In tot cursul celor 1$ ani de e*istenta a 1eic"ului fascist si pana in ultimele zile, #itler a stat in fruntea mecanismului de stat al Germaniei. .evenind la 3% ianuarie 1933 cancelarul 1eic"ului german, el a concentrat treptat in mainile sale toate firele conducerii politice si militare. In august 1934, dupa moartea lui #inden(urg, #itler a preluat imputernicirile de presedinte, iar in fe(ruarie 193& s-a proclamat comandant suprem al fortelor armate ale Germaniei. In sfarsit, la $5 aprilie 194$, in ultima sa sedinta, 1eic"stagul fascist l-a situat, in mod formal, pe #itler 8deasupra legii8, proclamandu-l stapan a(solut, pe viata milioanelor de germani simpli. 'cest organ fascist a declarat ca 8la nevoie, fuhrerul poate constrange, prin toate mijloacele de care dispune, pe orice german sa-si indeplineasca obligatiile fata de stat, iar in caz contrar, sa-l pedepseasca fara a tine seama dde asa-numitul drept natural.8 .e ce tocmai #itler -fiul functionarului vamal austriac c"ic9elgm(er si pictor ratat- s-a dovedit a fi atat de mult pe placul cercurilorcelor mai agresivesi reactionare care determinau evolutia politica si economica a Germaiei, in perioada fascismului. 2efiind in stare sa se ridice deasupra interpretarii idealiste a evenimentelor istorice, iostoriografii si pu(licistii (urg"ezi, incearca de o(icei sa e*plice aceasta, prin trasaturile de caracter ale lui #itler4 o

nelimitata incredere in sine si grandomanie, fanatismul si energia sadica cu care urmarea realizarea tarilor pe care si le propunea. 'ceste trasaturi de caracter, l-au a0utat desigur pe #itler sa-si croiasca drum prin multimea altor capetenii fasciste si sa ocupe o pozitie de frunte in +artidul 2ational ocialist. 1eactiunea germana era atrasa de dispretul profund a lui #itler, fata de democtatie, fata de asele populare. 8Cu cat cunosc mai bine oamenii, a spus aceasta fiara cu chip de om in martie 1945, cu atat imi plac mai mult cainii8. )ui #itler ii apartin si alte ma*ime similare4 8Poporul este orb, putini sunt cei chemati sa fie stapani8. 8Capacitatea de asimilare a maselor este foarte limitata, sfera lor de intelegere este foarte restransa8. 8 asa este aidoma unui animal, ea nu tine seama de logica si de ratiune8. #itler cauta in totdeauna sa trezeasca in cei cel ascultau sentimente 0osnice4 ura, dispretul, raz(unarea, etc, pentru ca apoi sa profite de ele. :a sa-si asigure succesul, el lua lectii de mimica, "ipnoza si gesticulatie. In cartea sa 8#itler si cu mine8, ;tto trasser, in trecut fruntas nazist care a cola(orat timp indelungat cu #itler, infatiseaza de pilda, urmatoarea metoda folosita de #itler 8!itler intra in sala. "dulmeca aerul. # clipa, privirea lui rataceste. !itler isi cauta drumul pe dibuite, sonateaza terenul... $i deodata se dezlantuie% - Personalitatea nu mai are nici o insemnatate &... germanii trebuie sa fie uniti, iar interesele fiecaruia dintre ei, trebuie sa fie subordonate intereselor generale... " doua zi el nu mai vorbeste in fata unor bacani faliti, ci in fata unor mari industriasi. 'a inceput este tot atat de nehotarat... (eodata insa ochii i se aprind% el a simtit pulsul auditoriului sau, i s-a adaptat si incepe sa debiteze e)act contrariul celor spuse ieri. *forturile anumitor personalitati fac sa renasca natiunea, proclama el, numai eforturile personalitatilor au importanta. asa este oarba si proasta. +iecare din noi este un conducator, si din astfel de conducatori este formata ,ermania.8 #itler era un aventurier, un sovinist si un o(scurantist e*trem, adept al cultului nelimitat al fortei si agresiunii, demagog si mizantrop care isi supra aprecia in mod evident fortele si posi(ilitatile. El era intruc"iparea vie a agresivitatii pradalnicului imperialism german. 2u este de mirare ca spri0inind concentrarea intregii puteri politice, in tara, in mainile lui #itler si a partidului nazist, fortele reactiunii germane sau straduit cu perseverenta sa creeze in 0urul numelui lui #itler un adevarat cult. In pertioada succeselor o(tinute, de armatele fasciste pe frontul de vest, reactiuniea germana l-a aureolat pe #itler cu titlul de 8:E) ,'I ,'1E :;2.U:'!;1 .E ; !I ') !U!U1;1 !I,+U1I);18 'metit de succesele repurtate de Germania feascista pe frontul de vest, si de servilismul capeteniilor naziste si militare, care il considerau pe 8fu"rer8 sim(olul 8,arii Germanii8, menite sa su(0uge intr-un viitor apropiat lumea intreaga, #itler a inceput sa creada intradevar, ca fusese predestinat de de .umnezeu, ca 8intuitia8 sa era infaili(ila, si incetase cu desavarsiresa mai tina seama de realitate. 8-storie mondiala se poate face numai atunci cand te situiezi in fapt de cealalta parte a ratiunii lucide, a constiintei vii, si a precautiei permanente, inlocuind toate acestea printr-o incapatanare fanatica8, a declarat el odata auditoriului sau. +e la inceputul primaverii anului 1945, #itler se transformase intr-un cadavru am(ulant, care-si mentinea e*istenta doar cu a0utorul in0ectiilor doctorului ,orell. Iata cum il descrie generalul fascist ,onteuffel pe #itler dupa o intalnire avuta cu el la 11 decem(rie 1944. 8# aratare garbovita, cu fata galbena si buhaita statea chircita intr-un fotoliu. *ra !itler. ainile lui tremurau, iar cea stanga zvacnea mereu convulsiv, cu toate eforturile de a o potoli... Cand mergea, !itler tara in mod vizibil un picior. ...$e parea ca ascultam un om grav bolnav, al carui sistem nervos fusese complet zdruncinat.8 .in cauza loviturilor 'rmatei ovietice, 8fuhrer-ul8 isi pierduse toata increderea in sine si prezenta de sine. Era de a0uns ca 3londi, cateaua lui, sa nu raspunda la apel, pentru ca #itler sa se infure si sa faca

un acces de isterie. 'tunci, condamnarile la moarte, si deportarile in lagarele de concentrare, curgeau cu duiumul. Generalui Guderion, succesorul lui #alder in functia de sef al marelui stat ma0or, releata 8discutia8 pe care o avusese cu #itler in 19454 8-n fata mea statea un om cu obrajii rosii de manie, cu pumnii ridicati, tremurand din tot corpul, infuriat la culme, imposibil de potolit. (upa fiecare e)plozie de manie, !itler alerga de colo pana colo prin camera, apoi se oprea in fata mea, si-mi arunca o alta invinuire. .otodata el incerca sa tipe peste puterile lui, ochii ii ieseau din orbite, si venele de pe tample i se umflau8. Intr-o lucrare apologica despre #itler, editata in Germania occidentala si apartinand fostului sef al presei, partidului nazist, .ietric", acesta incearca cu un aer de seriozitate sa-i convinga pe cititori ca zvonurile potrivit carorain cursul acceselor sale de mainie, "itler se tavalea pe 0ossi musca covoarele 8sunt e*agerari8. )a $9 aprilie, ora $$4%%, #itler aduna pentru ultima data tot antura0ul sau. Generalul <eidling, al( ca varul, raporta ca trupele sovietice duc de0a lupte in fata ,inisterului 'viatiei si anunta ca cel tarziu pe 1 mai ele vor a0unge la intrarea in adapost. In linistea mormantala care urma, toti cei de fata numarasera orele care le mai ramasese la dispozitie. #itler nu-l mai intrerupese pe <eidling. 8-n fata mea, isi aminti <eidling,statea o epava% capul i se balabanea, mainile ii tremurau, vocea-i era nesigura, sovaitoare8. )a ora $34%%, =ode care se afla impreuna cu statul ma0or unificat la .o((in, primi de la #itler o telegrama cu urmatorul continut4 8#rdon sa-mi raportati neintarziat% 1./nde se afla avangarda armatei lui 0enc12 3.Cand va reincepe ofensiva2 4./nde se gaseste armata a 9-a2 4./nde trebuie sa razbata armata a 9-a2 5./nde se afla avangarda lui !olste28 )a 3% aprilie ora 14%%, >eitel telegrafia la cancelaria 1eic"ului4 81."vangarda lui 0enc1 a fost oprita de inamic in regiunea de la sud de $ch5ietrsei 3.(in aceasta cauza, armata a 13-a nu poate continua ofensiva asupra 6erlinului 4.Principalele forte ale armatei a 9-a sunt incercuite de inamic 4.Corpul de armata a lui !olste a fost obligat sa treaca in defensiva.8 '(ia acum aflara capeteniile fasciste care era adevarata stare de lucruri. In doua zile, armata lui <enc9 nu se apropiase nici macar cu un pas de 3erlin, armat a 9-a era incercuita, iar corpul de armata a lui #olste ducea lupte defensive, retragandu-se tot mai departe de 3erlin, spre 2ord. corpionii fascisti si-au dat seama n cele din urma ca sunt prinsi intr-un cerc de foc, de unde nu e*ista scapare. 2u le ramasese decat sa-si puna capat zilelor. dar sangerosul cani(al, #itler, 1amasese credincios pana la capat propriului lui eu6 nu avea de gand sa moara singur. El arata Evei 3ro?n o stire transmisa de curand, de un post de radio occidental, in care se vor(ea de soarta lui ,ussolini. 8.ucele8, se spunea in stire, im(racat intr-o manta militara germana, fusese prins de partizani italieni, in apropierea lacului :omo impreuna cu amanta lui, :lara +etaci. 'mandoi fusesera impuscati pe loc, iar cadavrele lor aduse la ,illano. 'colo fusesera spanzurate cu capul in 0os, langa statia de (enzina din piata )oretto, iar locuitorii orasului, trecand prin fata lor in siruri nesfarsite, scuipau cadavrul tiranului fascist si al metresei sale. 'fland aceasta, Eva 3ro?n cazu intr-o stare de depresiune totala4 va sa zica iata ce o astepta pe ea daca avea sa cada in mainile inamicului. '(ia miscandu-si (uzele, ceru sa i se aduca si ei otrava. 8@u"rerul8 pronunta un discurs grandilocvent in care opunea 8fidelitatea8 Evei 3ro?n 8tradarii8 poporului german.

!otusi, #itler mai sovaia si mai spera ceva. 'cest calau, care, fara sa clipeasca din oc"i, trimisese la moarte milioane de oameni, ezita mult timp sa se sinucida. '(ia in dupa-amiaza zilei de 3% aprilie, cand trupele de asalt sovietice luptau de0a in tunelnurile metrolui din statia @riederic"strasse si patrunsera pe Aosstrasse, unde era fatada cancelariei 1eic"ului, #itler se "otara in sfarsit. )inge, cameristul sau, il c"eama pe >emp9a, soferul personal al 8fu"rerului8 si ii transmise o dispozitie4 sa procure $%% l de (enzina, si sa le aduca in gradina cancelariei 1eic"ului. )a inceput, >emp9a, nu intre(ase pentru ce ii tre(uie lui #itler (enzina, intrucat toate caile de scapare erau taiate. In sfarsit, el se dumeri4 va tre(ui ars cadavrul 8fu"rerului8. El reusi sa adune numai 1&% l de (enzina. )a masa la care de o(icei luau parte persoanele cele mai apropiate de #itler, domnea de data aceasta o tacere mormantala6 prezenta un unui cadavru viu, ii incatusa pe toti. :u totii asteptau cu nera(dare momentul cand in sfarsit #itler le va dezlega mainile. )uandu-si ramas (un de la cei prezenti, #itler si Eva 3ro?n se retrasesera in apartamentul lor. )a inceput, pentru a verifica eficacitatea otravii, #itler si-a omorat cateaua, cu cei patru catei. @iorosul ucigas insa tot mai ezita. In cele din urma, frica de a cadea viu in mainile aliatilor, si de a fi pedepsit, pentru toate crimele sale, invinse toate ezitarile. )anga usa, 3ormann, 'c"smann si )inge asteptau cu cea mai mare nera(dare. In clipa cand orologiul arata 1543% se auzi un foc de arma. In depozitia facuta, la procesul de la 2urn(erg, 'c"smann declara ca a intrat in camera lui #itler, imediat ce auzi impuscatura. 8'-am vazut pe fuhrer sezand pe divan. *va 6ro5n sedea alaturi, cu capul pe umarul lui !itler. 7+uhrerul7 avea capul aplecat inainte si era limpede ca murise. a)ilarul ii atarna iar pe podea zacea revolverul.8 #itler s-a sinucis, tragandu-si un glonte in gura, iar Eva 3ro?n a murit prin otravire. )a $5 octom(rie 1955, printr-o "otarare oficiala, la tri(unalul administrativ, din 3erc"tesgaden s-a confirmat moartea lui #itler. Intr-un al doilea testament particular, #itler il desemna pe 3ormann, ca e*ecutorul sau testamentar, insarcinandu-l sa veg"eze la aplicarea dispozitiilor luate de el intr-un alt testament di $ mai 193&, prin care lasa toate (unurile sale personale, 2 .'+-ului cu o(lgatia de a varsa diverse suma familiei, servitorilor, si catorva prieteni. Ultima fraza din cel de-al doilea testament particular, vadea limpede "otararea lui de a se sinucide4 8*u si sotia mea, alegem moartea pentru a scapa de rusinea depunerii armelor si a capitularii. 8

Atentat ! "e !a #$!%ssc&an'e


#itler a supravietuit multor atentate de asasinare. :el mai important a fost cel de pe $% iulie 1944. ; conferinta importanta, care urma sa marc"eze ofensiva sovietica in Galitia, a fost convocata pentru $% iulie 1944 la <olfssc"anze. !rei zone ale (uncarului sunt incon0urate cu retele de sarma g"impata, dintre care unele, conectate la curent electric, de inalta tensiune. +entru a intra in fiecare zona, tre(uie prezentate legitimatii diferite, care sunt sever controlate. ;(erfu"rerul 1attem"u(erm este seful serviciului de protectie al @u"rerului. E*trem de (ine pazit, #itler ocupa <olfssc"anze. :onferinta are loc intr-o sala lunga de 1% metri si larga de 5 metri, cu 1% ferestre, toate desc"ise din cauza caldurii. In mi0loc, o masa de lemn masiv, mare si grea, denumita 8,asa de "arti8 lunga de 5 metri si lata de 1.$% metri si cu o grosime de 1% cm. )a 19 iulie, tauffen(erg este convocat la 1osten(urg, pentru a doua zi6 tre(ui sa prezinte un raport @u"rerului si, asa cum anunta ;l(ric"t el pleaca 8cu o incarcatura plina8. =oi, $% iulie, la ora 1443%, ,ussolini, refugiat acum in Germania, urma sa faca o vizita la marele cartier general, prietenului sau. ;rarul fusese sta(ilit cu precizie. >eitel se pregateste sa se indrepte spre 8(araca8. tauffen(erg se izoleaza pentru moment. coate din servieta (om(a, care este de fa(ricatie englezeasca. 'ceste (om(e, destinate sa(ota0elor, nu sunt prevazute cu un mecanism de ceas, ce e drept indiscret si revelator, dar care permite o declansare mult

mai precisa, decat un procedeu c"imic. +entru declansarea e*ploziei, la aces tip de (om(a, tre(uie sparta o mica fiola de sticla, continand un acid6 acest acid, ataca firul metalic, care contine percutorul, impiedicandu-l sa loveasca detonatorul si, dupa zece minute, percutorul eli(erat provoaca e*oplozia. :u cele trei degete ale sale, colonelul :laus von tauffen(erg amorseaza (om(a, a0utandu-se de un cleste plat. ;data (om(a amorsata, el o introduce in servieta. .eci, e*plozia va avea loc peste 1% minute. >eitel care se teme enorm de orice intarziere in fata @u"rerului, il c"eama cu nera(dare. In trei minute ei a0ung la (araca. ;fiterii care urmeaza sa ia parte la conferinta, asteapta in fata usii. )ocotenent - colonelul 2icolaus von 3elo? al doilea ag"iotant al fu"rerului, ii invita sa intre. #itler soseste, si conferinta incepe la orele 1$43%. .ouazeci si cinci de persoane, inclusiv tauffen(erg, se afla in sala. Intrand, tauffen(erg, l-a informat pe su(ofiterul de serviciu, la telefon, ca o comunicare urgenta, ii va fi transmisa de la 3erlin. >eitel il informeaza pe #itler ca tauffen(erg va prezenta un raport, privind crearea de noi divizii6 #itler ii intinde mana. tauffen(erg isi pune servieta su( masa cu "arti, la dreapta colonelului 3randt. .upa cateva clipe, el paraseste sala, spre a lua, spune el lui >eitel, o comunicare telefonica de la 3erlin, de unde tre(uie sa-i vina precizari in vederea completarii raportului. ervieta pe care o lasase 0os se afla la mai putin de $ metri de fu"rer. :olonelul 3randt, lovindu-se insa de servieta lui tauffer(erg cu piciorul, ii sc"im(a locul, ceea ce nu numai ca o indeparteaza de fu"rer, ci o plaseaza astfel incat intre "itper si servieta se afla unul din cele doua socluri de lemn masiv pe care se spri0ina masa. armanuol colonel 3randt nu este mai informat acum de ceea ce se va petrece decat fusese in martie 1939, cand i se incredintase in avionul fu"rerului, un pac"et cu doua sticle de coniac, in realitate e*plozivi destinati sa omoare pe toti pasagerii. )a ora 1$44$, in timp ce #itler, in picioare se apleca spre o "arta intinsa pe masa, s-a produs e*plozia. Generalul =odl va spune 8"m crezut ca o lustra enorma ne-a cazut in cap8. 1aportul -ului asupra atentatului, semnaleaza stricaciuni considera(ile4 o gaura de 55 centimetri diametru in podeaua care a fost transformata in asc"ii de marimea c"i(riturilor6 de 0ur impre0ur, solul era rascolit, masa sparta, plafonul crapat6 (ucati de lemn si de pieleinfipte in perete6 printre daramaturi, (ucatele mici si foarte mici de piele si metal provenind dintr-o servieta. Un stenograf a fost facut (ucati dupa ce picioarele i-au fost sfaramate. unt multi raniti. :olonelul 3randt de la (iroul de operatii al statului ma0or general, a servit drept scut fu"rerului. El va muri spre seara. Generalul >orten, sef al staului ma0or, al fortelor militare aeriene, moare a doua zi. Generalul c"mundt, primul ag"itant al fu"rerului, va muri din cauza ranilor peste 4% de zile. 'u fost deasemenea, raniti grav, generalul 3odensc"atz, generalul c"erff, locotenet - colonelul 3orgmann. 'u fost atinsi mai putin grav, generalul #eusmger, generalul 3u"le, contra - amiralul von +utt9omer, capitanul vos 'ssmann. 'lti participanti au fost usor atinsi. E*plozia a aruncat pe ferestre, la cativa metri, doi participanti. ,asa de "arti, su( care (om(a a fost deplasata in ultimul moment, la prote0at pe #itler. 'cesta are fata innegrita si parul parlit, plin de praf si asc"ii de lemn. +antalonii sunt zdrentuiti, cateva zgarieturi, contuzii si arsuri6 cotul drept lovit, (ratul partial paralizat, auzul serios afectat de un traumatism al urec"ii. tauffen(erg nu avu insa prile0ul sa afle acest lucru. igur de reusita, alergase pana la pista de aviatie din imediata apropiere si se si alfa in z(or spre 3erlin. 'colo il astepta o surpriza neplacuta. :ontrar planului sta(ilit, conspiratorii de la 3erlin nu trecusera la actiune. Aoiau sa ai(a mai intai certitudinea mortii lui #itler. .e aceea, nu lansasera prin radio, proclamatia prin care se anunta moartea fu"rerului si construirea unui nou guvern, in care 3ec9 ar fi devenit seful statului, iar maresalul <itz"(en comandant al <e"rmac"tului. tauffen(erg le dadu asigurari, ca #itler murise, si ii convinse sa treaca la actiune. e pierduse insa timp pretios, si aceasta intarziere, mai mult decat esecul atentatului, avea sa impiedice reusita puciului.

In timp ce primele ordine porneau spre garnizoane, cativa dintre conspiratori, dintre cei mai de seama, aflara ca #itler fusese numai usor ranit. :atre orele 1543%, comunicatiile cu <olfssc"anze, pe care un complice al lui tauffen(rg le taiase in momentul atentatului fusesera resta(ilite. .in momentul acela, cei mai putini cura0osi, au fost cuprinsi de panica. nada0duind sa-si salveze pielea, ei si-au a(andonat prietenii si au refuzat sa mai 0oace rolul pe care-l acceptasera cu cateva zile in urma. :ei care se aratasera dispusi sa-i spri0ine pe conspiratori, in cazul in care actiunea lor ar fi reusit, incercau acum sa-i evite sau c"iar sa-i aesteze, asa cum a facut de pilda generalul @romm. :u cateva rare e*ceptii, generalii, pe care dinamismul lui taunffen(erg reusise sa-i insufleteasca o clipa, redevenira ceea ce fusesera defapt in permanenta4 niste oportunisti lasi. :u c"iu cu vai, la orele 1943% feldmaresalul <itzle(en, transmise prin radio o telegrama, prin care ordona militarilor sa preia puterea pretutindeni. 'celasi ordin, transmis la orele 134%%, ar fi putut salva situatia de vreme ce Go((els instiintat de atentat, primise dupa orele 154%%, ordin sa anunte ca #itler eset nevatamat. )a ora 14%%, #itler rosteste o cuvantare. El vrea sa vor(easca cetatenilor si cetatenelor din Germania pentru doua motive mai ales4 81.Pentru ca voi sa-mi auziti vocea si sa stiti ca sunt eu insumi, nevatamat si sanatos. 3.Pentru a va da precizari in legatura cu o crima care n-are egal in istoria ,ermaniei. # foarte mica clica de ofiteri prosti, ambitiosi, fara scrupule, si criminali... a urzit un complot pentru unlaturarea mea si nimicirea, totala a statului major al 0ehrmaert-ului. 6omba pusa de colonelul conte Claus von $tauffenberg a e)plodat la doi metri de mine. "u fost raniti cativa dintre fidelii mei colaboratori, dintre care unul a murit. *u insa sunt absolut nevatamat, cu e)ceptia catorva zgarieturi, contuzii sau arsuri. Consider acest fapt ca o confirmare a misiunii pe care mi-a dat-o providenta... Chiar in aceste momente in care armatele germane se gasesc angajate in cele mai grele lupte, cam ca si -talia, sa gasit in ,ermania un mic grup care credea ca poate sa le dea ca in 1918, o lovitura de pumnal pe la spate. (ar, de data aceasta s-au inselat amarnic... ,rupul pe care il constituie aceseti uzurpatori este e)trem de mic... *i vor fi e)terminati fara mila.8 Incepu o represiune sangeroasa. In spatele lui tauffen(erg se aflau cei mai deseama reprezentanti ai corpului de generali fascisti4 general-colonelul 3ec9, feldmaresalul <itzle(en, >iluge, generalii ;ster, @romm si altii, pe scurt, tocmai acei reprezentanti ai militarismului prusac despre care #itler spusese in momentul in care acaparase puterea4 8(aca n-ar fi fost ei, noi n-am fi fost acum aici.8 tauffen(erg il c"ema la 3erlin pe tulpnogel si le anunta conspiratorilor de la +aris esecul. Inainte de a pune receptorul in furca, el a spus4 8/sigasii care vin sa ma rapuna sunt deja la usa mea8. .esi atentatul nu a reusit, e*plozia de la <olfssc"anze a luminat asemenea unui fulger profunda criza politica in care se afla Germania in urma loviturilor nimicitoare date de armata U1 -ului.

Date ist$(ice
- martie 19$3 t-ul devine trosstrupp #itler - 9 noiem(rie 19$5 #itler organizeaza -ul - ianuarie1933 lui #itler i s-a oferit titlul de cancelar al 1eic"ului - 1935 - 1937 #itler impreuna cu dictatorul Italiei, 3enito ,ussolini si dictatorul =aponiei inc"eie alianta 'B' 1;,'-3E1)I2-!;>I; la care adera si 1omania pe $3 noiem(rie 194%. - 193& Germania ocupa 'ustria - septem(rie 193& prin acordul de la ,unc"en, Germania ocupa o parte din :e"oslovacia -zona udeta/, iar in martie 1939 o ocupa in intregime - 1 septem(rie 1939 conform planului 8G')3E28, Germania ataca +olonia6 'nglia si @ranta trimit un

ultimatum prin care ii cerea lui #itler sa-si retraga armata din +olonia6 #itler respinge ultimatumul, asa ca pe 3 septem(rie 1939 'nglia si @ranta declara raz(oi Germaniei. In urma aceseti declaratii a iz(ucnit cel de-al doilea raz(oi mondial. - 1% iunie 194%, conform planului 8AE E18 #itler ataca 2orvegia si ocupa fiordurile acesetia. - 194% conform planului 8')3C Germania ataca Iugoslavia si Grecia - $$ iunie 1941 conform planului 83'13'1; '8 #itler declara raz(oi U.1. . -ului - 5 august 1941 #itler ae o intalnire cu Ion 'ntonescu - 3 septem(rie 1941 trupele #itleriste ataca )eningradul - vara 194$ soldatii germani ataca talingradul - 194$ Germania ataca 'nglia

A"$!% Hit!e( si Na'is) !


)a Dnceput a fost 'dolf #itler. 'dolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte interesanta. !atal sau care era functionar la granita dintre 'ustria si Germania era un om foarte aspru si dominant. )a vErsta de 14 ani lui 'dolf i-a murit tatal, si de atunci au inceput sa se o(serve semnele de ura si viciozitate pe care avea sa le manifeste mai tErziu. :End avea 19 ani, 'dolf a plecat la Aiena, unde, visEnd sa devina pictor, a vrut sa intre la o scoala de arta dar a fost respins. Fn anii petrecuti Dn Aiena, #itler dezvolta un puternic sentiment de ura pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo Dsi formeaza si teoriile privind rasa suprema. +rimul raz(oi mondial lovea Europa precum o furtuna si #itler decide sa se Dnroleze in armata germana. ' fost un luptator indEr0it, daca nu c"iar ne(un. ;data a capturat $1 de (ar(ati, fara a se folosi de arma, dar a fost ranit cu gaz de mustar si a stat foarte mult timp Dn spital pentru a se vindeca. :End a iesit din spital raz(oiul se terminase si oarecum sla(it #itler a gasit o slu0(a de curier in ,unc"en. 'ici el s-a DntElnit cu +artidul German al ,uncii si a fost impresionat de ideile acestora. #itler nu a Dnfiintat acest partid, ci doar i s-a alaturat acestuia si mai tErziu l-a dominat. Fn 1919, la vErsta de 3% de ani, #itler a depus un efort intens pentru partid, si datorita lui miscarea a avut succes. El era unul dintre cei 7 mem(ri din comitetului director al partidului. )a Dnceput #itler a Dmpartit celorlalti mem(rii invitatii pentru prietenii si familiile acestora dar putinii oamenii li s-au alaturat. Fnsa cu timpul partidul s-a e*tins si au Dnc"iriat o pivnita de (ere care putea gazdui 1%% de oameni si care s fost supraaglomerata. Unul dintre cei care le-a vor(it oamenilor din aceea camera a fost c"iar #itler, care, spre surprinderea tuturor, s-a dovedit a fi un foarte (un si provocator orator, el a descris acest moment in cartea sa auto(iografica, ,ein >ampf4 8 'm vor(it 3% de minute, si ceea ce, pEna atunci, eu doar simteam in sinea mea ca pot fara sa fiu constient de acest lucru, s-a dovedit a fi realiza(il4 +uteam sa vor(escG .upa 3% de minute multimea din camera aceea mica era electrizata si entuziasmul a fost dovedit de faptul ca referirea mea la sacrificarea celor prezenti a dus la strEngerea unei donatii de 3%% de marci8. Fn 19$% #itler devine seful propagandei de partid si sustine organzarea primei DntElniri in masa a mem(rilor. .esi ceilalti conducatori ai partidului s-au opus organizarii unei DntElniri in masa, aceasta a avut totusi loc. e temeau ca revolutionarii ,ar*isti ar putea veni la Dntrunire si ar distruge-o, dar #itler asta Dsi dorea. El a presupus corect ca asta doar ar e*tinde miscarea (azEndu-se pe frica germanilor de o revolutie comunista. +e $4 fe(ruarie 19$%, #itler a intrat in sala unde a gasit $%%% de oameni care asteptau sa Dnceapa Dntrunirea. +rintre acestia era un numar considera(il de comunisti care doreau sa distruga adunarea. )a cEteva minute dupa inceperea discursului lui #itler, comunistii au inceput sa scandeze lozinci si astfel au stErnit tara(oiul, dar dupa cum sperase #itler, comunistii erau prea putini si

astfel lozincile au fost acoperite de aplauzele celor adunati. 'poi el a prezentat cele $5 de articole ale cu privire la +artidul German al ,uncii, Dntrunirea a fost un succes. 8.upa aproape 4 ore sala incepea sa se goleasca si multimea, umar la umar, se indrepta usor spre iesire, mi-am dat seama ca principiile unei miscari care nu va fi uitata niciodata se transmiteau printre oameni.8 - ,ein >ampf / !ot in 19$% #itler a adus, ca sim(ol oficial al miscarii, s?asti9a odata cu un nume nou4 +artidul 2ational ocialist al ,uncitorilor din Germania - pe scurt +artidul 2azist /. )a sfErsitul anului 19$% partidul numara de0a 3%%% de oameni. Fn scurt timp #itler si-a facut un renume in Germania, ca fiind un om capa(il sa conduca tara si sa o fereasca de o revolutie comunista similara cu ceea din 1usia. 'stfel, Dn 19$1, #itler s-a dus la 3erlin sa caute spri0in din partea celorlalte partide nationaliste. :eilalti lideri ai +artidului 2azist erau insa sceptici, gelosi si nu doreau ca #itler sa conduca partidul. 'stfel, in timp ce el era la 3erlin, ceilalti lideri au format o alianta cu un alt partid nationalist din 'ugs(urg pentru a-l detrona pe #itler. El a demonstrat Dnca o data la 3erlin capa(ilitatile sale manipulative politice, iar pe 11 iulie 19$1 s-a intors la ,unc"en si a demisionat din +artidul 2azist. :eilalti lideri ai partidului si-au dat in curEnd seama de greseala facuta, demisia lui #itler insemna pierdere avanta0elor partidului si c"iar distrugereu lui. Insa si #itler si-a dat seama ca fara el partidul va pieri si a trimis o scrisoare liderilor partidului prin care spunea ca va veni inapoi doar daca va fi numit presedinte al partidului si va avea putere suprema. +artidul a supus la vot propunerile lui #itler si in urma voturilor, 543 pentru si numai 1 impotriva sa, el a a0uns noul lider al partidului. +e $9 iulie 19$1 #itler s-a prezentat multimii su( titulatura de 8@u"rer8, nume pe care-l va purta toata viata. +ana in 19$3 partidul numara 55.%%% de mem(ri si in noiem(rie 19$3 #itler a condus 83eer #all +utsc"8, miscare care a incercat sa do(oare guvernul din 3avaria si eventual pe cel din 3erlin, dar care nu a avut succes. 'ceasta incercare a fost impiedicata de caderea economica care a lovit Germania. farsitul a fost dramatic iar #itler si alti lideri nazisti au a0uns la inc"isoare. In inc"isoare el a scris faimoasa auto(iografie ,ein >ampf. coaterea nazismului in afara legii a dus la cresterea popularitatii acestuia printre tineretul german. .e cand a iesit din inc"isoare si pana in anul 1933 a fost o perioada de liniste deplina in care nu s-a intamplat nimic cu e*ceptia faptului ca +artidul 2azist se e*tindea foarte repede. In acesti ani s-a format organizatia !ineretul #itlerist. In 1933, datorita capa(ilitatilor de foarte (un politician ale lui #itler, el si partidul sau au luat cu asalt guvernul si au format 81eic"8-ul. 'l treilea 1eic". +ro(a(il ultimul. 3ineinteles ca restul e stiut de orice student (un la istorie. #itler a facut din Germania o adevarata masina de raz(oi si de asemeni a distrus casele, familiile si vietile celor pe care Di considera 8rasa nepotrivita8 din care faceau parte si evreii. ' intreprins o actiune de ucidere in masa a milioane de oameni4 evrei, polonezi, crestini si alte minoritati etnice sau religioase. 'l doilea raz(oi mondial a destramat Europa, parte din 'frica, =aponia dar mai ales marele invins Germania. 'ceasta a insemnat sfarsitul nazismului.

Hit!e(*Sta!in+ O ec atie c ) !te nec n$sc te


)a sase decenii de la consumarea ei, cola(orarea #itler- talin, 8autentificata8 de acordurile dintre cei doi prezinta Dnca pete al(e. 'm constatat-o de0a atunci cEnd ar"ivele rusesti ne-au relevat contri(utia de fond a liderului sovietic la redactarea +actului din $3 august 1939 -nr. &H199&/, o constatam, o data Dn plus, cu o noua revelatie oferita de inepuiza(ilul fond de documente detinut de ,inisterul 'facerilor E*terne de la ,oscova. .upa venirea lui #itler la putere, la 3% ianuarie 1933, numerosi comunisti si antifascisti germani, Dn marea lor ma0oritate evrei, si-au parasit tara, gasindu-si refugiul fie Dn U.1. . . - citadela unei

utopii, ce parea a-si fi depasit definitia -, fie peste ;cean. talin i-a primit cu (ratele desc"ise pentru ca, dupa un timp, sa Di livreze Dnapoi Gestapoului. ; mie de comunisti si alte 5% de mii de germani care fugisera de nazism au urmat acest traseu dus-Dntors. Gestul >remlinului poate fi su(sumat 8antisemitismului de stat8 din U.1. . .-ul epocii lui talin. El este un fel de uvertura la momentul declansarii acestei politici, Dn august 194$, Dn plin raz(oi. ectia de propaganda a :.:. al +.:.U. . -(/ semnala atunci ca ec"ipa aflata la conducerea !eatrului 3olsoi este 8evreiasca Dn cvasitotalitatea ei8 si lansa o campanie 8pentru puritatea artei rusesti8. ; carte aparuta la +aris, Dn 199&, Dn traducere, Prisonniers du pharaon rouge -+rizonierii faraonului rosu/, semnata de G"ennadi >ostDrcen9o, enumera directiile acestei politici, mentionEnd cazul olomon ,i"oels, presedintele :omitetului antifascist evreiesc. :reat Dn 1941, acest organism a fost folosit de talin - Dntr-o sinistra operatie de manipulare - la Dnceput, pentru a atrage fonduri din strainatate, Dn speta, .U.'. .ar odata ce liderul comunist a aflat c"iar de la ,i"oels personal, despre proiectul de creare a unei 1epu(lici autonome evreiesti Dn :rimeea, presedintele :omitetului avea sa cada victima unui accident de circulatie, Dnscenat, Dn ianuarie 194& de politia secreta. :u o singura e*ceptie, toti conducatorii :omitetului antifascist evreiesc au fost Dmpuscati. -)a ,oscova s-a editat de curEnd o monografie consacrata lui olomon ,i"oels - 1&9%-194&./ In 1949, Pravda Dnfiera cosmopolitismul criticilor de arta si imediat numerosi intelectuali evrei rusi erau acuzati de spiona0 Dn folosul ,arii 3ritanii si .U.'. In ianuarie 1953, cu doua luni Dnaintea mortii lui talin, cEnd au fost arestate eminente personalitati ale lumii medicale, Dn frunte cu profesorul Egorov, directorul spitalului de la >remlin, care nici macar nu era evreu, asa-numitul complot al 8"alatelor al(e8 Dncununa politica antisemitismului de stat. Evident, pe fondul unui antisemitism popular traditional, "ranit de geloziile particulare sau de rivalitatile profesionale. .ar sa revenim la cazul resortisantilor germani, la cei alungati Dn 1933 de nazism. ; prima marturie a 0ocului mac"iavelic al lui talin a constituit-o lucrarea Prisonni9re de $taline et d:!itler -+rizoniera a lui talin si #itler/, aparuta imediat dupa raz(oi, a ,argaretei 3u(er-2eumann, sotia lui #einz 2eumann, 2r. $ Dn +artidul :omunist German. otii 2eumann au fugit din Germania si, odata a0unsi la ,oscova, el a fost e*ecutat de 2>A., iar ea trimisa Dn lagar, la >araganda. .upa semnarea +actului germano-sovietic, din 1939, d-na 2eumann a fost 8livrata8 de sovietici Dnapoi germanilor si deportata de fascisti la 1avens(rIc9. 'r9adi Aa9s(erg, un familiar al ar"ivelor rusesti, pe (aza studierii carora a semnat volume de mare succes ;!<tel 'u), "le1sandra =ollontai, >?sins1i, procurorul lui $talin, isterul ,or1i@, traduse Dn afara tarii lui, merge dincolo de destinul familiei 2eumann. .e altfel el a afirmat, Dnca din anul 1994 -Dn cartea sa $talin "gainst the Ae5s - talin Dmpotriva evreilor/, aparuta la 2e? Jor9, ca primele negocieri Dntre 3erlin si ,oscova privind resortisantii germani au Dnceput cel putin de la sfErsitul anului 1935, deci cu mult Dnaintea semnarii 8pactului diavolului8. Initiativa, afirma recent Aa9s(erg, dupa investigatii Dn ar"ivele ,'E de la ,oscova, a apartinut serviciilor diplomatice ale 1eic"ului la ,oscova. Ele au cerut >remlinului informatii privindu-i pe cetatenii germani din U.1. . . .e fapt, sintagma era un eufemism, pentru ca #itler era interesat de fapt, de militantii comunisti . Intr-o nota din 7 octom(rie 193&, semnata de consilierul c"?iner de la 'm(asada germana la ,oscova, se spunea limpede ca despre comunisti era vor(a. c"?iner Di scria c"iar omologului sau rus, Grigori Aenstein, ca 3erlinul presupunea ca erau 8peste 5%% persoane8. +e $1 noiem(rie 1939, Aladimir +otem9in, loctiitor al comisarului poporului pentru 'faceri E*terne, care raporta zilnic superiorilor sai situatia, Dsi titra astfel sinteza4 (espre chestiunea cetatenilor germani arestati ?n /.B.$.$ . In acest document, el relata DntElnirea avuta cu Dnsarcinatul cu afaceri von !ippels9irc". 82u e*clud posi(ilitatea ca, Dn cel mai scurt timp, sa va pot informa despre unele "otarEri cu caracter practic8, nota +otem9in. !recusera numai cinci zile de la semnarea unui acord secret

germano-sovietic ce stipula, Dn articolul sau 14, ca 8toti cetatenii germani care se gasesc Dnca pe teritoriul sovietic, Dn Dnc"isori sau colonii, sau e*ilati, tre(uie e*pediati fara DntErziere Dn Germania8. +e 11 ianuarie 194%, +otem9in relata o alta Dntrevedere cu omologul sau german4 8I-am dat lui !ippels9irc" a doua lista cu germani arestati, care urmeaza a fi e*pulzati. a fie vreo 15 persoane8. 3erlinul considera Dnsa mult prea lent procesul de 8predare8. +e 9 aprilie 194%, von c"ulen(urg, am(asadorul Germaniei la ,oscova, ridica tonul Dn fata ministrului 'facerilor E*terne, A.,. ,olotov4 8 unt foarte intrigat de faptul ca o mare parte a cetatenilor germani ce tre(uiau remisi, conform acordului Dnc"eiat, ramEn Dnca Dn Uniunea ovietica8. 8Aoi face tot ce tine de competenta mea pentru a scurta aceasta DntErziere8 - promitea ca un scolar 8.omnul 2iet8. :eea ce a si facut. i nu numai cu cei 5%% comunisti germani identificati de 3erlin, Dnca de la Dnceput, care au fost e*pulzati, ci cu multi altii, care fugisera din Germania Dn U.1. . ., fara acte si su( nume Dmprumutate4 oameni de stEnga, antifascisti, cea mai mare parte evrei, care - via +olonia - se refugiasera Dn 1asarit. Aon c"ulen(urg a avut, pe 19 mai 194%, o DntElnire -Dn aceeasi pro(lema/ si cu loctiitorul comisarului poporului pentru 'faceri E*terne, Aladimir .e9anozov, oc"iul lui 3eria Dn diplomatie. 8'm(asadorul german a reamintit ca - nota .e9anozov - la Dnceputul convor(irilor Dntre guvernul german si sovietic, ultimul ceruse ca partea germana sa poata primi $% %%% refugiati germani instalati pe teritoriul U.1. . . .ar, Dn cursul discutiilor, partea sovietica a crescut cifra pEna la 5% %%%8. @ara cea mai mica unda de ironie, .e9anozov adauga4 8Guvernul german a tinut sa su(linieze considerentele umanitare ce l-au facut sa accepte 5% %%% de refugiati8. i Dnc"eia4 8:onsilierul 'm(asadei germane, !ippels9irc", a amintit ca +otem9in precizase ca, din cei 5% %%%, numai o mica parte erau de origine etnica germana8. 3erlinul si >remlinul actionau deci Dn totala coniventa Dn ce priveste etnia -evreiasca/ a germanilor refugiati. In lunile ce au urmat, cola(orarea celor doua guverne a devenit ritmica4 pe $7 august 194%, guvernul german emitea un memorandum oficial 8strict secret8, adresat autoritatilor sovietice, Dn care preciza ca 8acesti cetateni se gasesc Dn situatii e*trem de defavora(ile8. ,olotov a trimis de urgenta documentul 8tovarasului 3eria, cu rugamintea de a verifica aceasta informatie si a raspunde imediat, cu toate masurile necesare, respectiv eli(erarea si e*pulzarea cetatenilor germani8. Este acelasi ,olotov care, la 3 mai 1939, cEnd )itvinov era o(ligat sa demisioneze din functia de ministru de E*terne - agazin istoric, nr. 11, 1$H19&9/ si care Di succeda Di marturisise foarte direct acestuia4 8 untem aici pentru a Dmprastia sinagoga8.