ADN

ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic. Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanta se gaseste in fiecare celula a fiintelor vii i este esentiala pentru identitatea oricarui organism, de la Euglena viridis, mica fiinta unicelulara aflata la granita dintre plante i animale, i pana la Homo sapiens sapiens, omul contemporan. Din punct de vedere chimic, ADN ul este un acid nucleic. Este o polinucleotida, adica un compus in structura caruia se repeta un set limitat de macromolecule numite nucleotide! in acest sens, el este definit ca fiind un "copolimer statistic#$ un "copolimer# este un polimer in compozitia caruia se repeta mai multe "motive# %monomeri&! in cazul ADN ului, monomerii sunt nucleotidele. iar "statistic# inseamna ca monomerii se repeta de maniera aleatorie in lantul polimer, fara ca ei sa fie dispui alternativ sau dupa oricare alt aran'ament repetitiv. Nucleotida, ce reprezinta unitatea de baza a ADN ului, este o macromolecula organica %o N glicozida& compusa %prin policondensare& din$ o glucida %mai exact o monozaharida& de tipul "pentoza# %in forma furanozica& o baza azotata heterociclica %"inel# sau "ciclu# aromatic in ( atomi& de tipul pirimidinei, sau o varianta a acesteia condensata cu inelul imidazolic, numita purina i un rest de acid fosforic %esterificat cu unul din hidroxilii pentozei&, adica un "grup fosfat#. )entozele care intra in structura ADN ului sunt D * dezoxiriboza %pentru acidul nucleic tip ADN& sau D riboza %pentru acidul nucleic tip A+N&. Doua dintre bazele heterociclice azotate ale ADN ului sunt purinice %adenina i guanina&, iar celelalte doua sunt pirimidinice %citozina i timina&. ,n A+N uracilul inlocuiete timina. ,n cadrul elicei caracteristice, in forma de scara spiralata, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formand cu resturile purinice ale celuilalt monomer "treapta# scarii, in timp ce pentozele formeaza bratele acesteia, de la o dubla unitate la alta %adica de la un cuplu purinic pirimidinic la urmatorul&, legatura fiind realizata de gruparile fosfat %prin atomii lor de oxigen&. -egaturile dintre

resturile de purine i pirimidine sunt de natura moleculara i nu chimica, ele fiind legaturi de hidrogen. .aracteristici$ ADN ul este "reteta# necesara sintezei de proteine, molecule organice esentiale pentru organismele vii! molecula de ADN contine zone numite gene, zone fara functie, precum i zone cu un rol inca necunoscut! Acidul dezoxiribonucleic are o structura de dublu helix. "Scara# este alcatuita din doua lanturi organice elastice ce sunt conectate prin "treptele# realizate de legaturile de hidrogen. "/reptele# sunt de fapt doar de patru feluri, unind perechi de baze azotate, ce pot fi patru tipuri diferite de molecule organice, adenina %notata A&, citozina %.&, guanina %0& i timina %/&! .ele patru baze %A, ., / i 0& nu se pot combina decat intr un anumit mod, i anume$ adenina doar cu timina %A 1 / sau / 1 A&, i citozina doar cu guanina %0 1 . sau . 1 0&! cu alte cuvinte, o baza de tip A, in orice parte a lantului s ar afla ea, nu se poate combina decat cu o baza de tip /, i invers! in mod similar, 0 nu se poate combina decat cu ., i invers! 2rdinea conteaza$ A 1 / nu este acelai lucru cu / 1 A! Avand in vedere ca orice baza se poate combina intr un singur fel, pentru notatie se poate alege prin conventie doar o catena a dublei elici %secventa celeilalte catene rezulta din regulile de combinare&! Duplicarea moleculei de ADN este posibila prin "desfacerea# secventei "de a lungul# ei %se dezintegreaza "treptele#& prin actiunea unor proteine! cele doua catene rezultante sunt copiate de un complex proteic numit ADN polimeraza. .um fiecare baza de pe catena initiala nu se poate combina dec111t cu perechea ei predeterminata, rezultatul final consta din doua secvente ADN identice, in afara de cazul in care apar unele erori ce determina mutatiile genetice!

 /rei perechi de baze azotate formeaza in mod normal un "codon#. Acesta codifica un aminoacid. 3ai multi codoni la un loc codifica o proteina. 3utatiile nu sunt altceva decat imperfectiuni in procesul de sinteza al ADN ului$ o baza este in mod accidental ignorata %"sarita#&, introdusa sau copiata imperfect, sau lantul este taiat prea devreme sau i se adauga baze la capete! aceste "operatii# de baza genereaza toate mutatiile posibile. 3utatiile genetice sunt practic o alterare a unei parti din informatia din molecula ADN. Este suficient ca, de exemplu, sa se tearga doar o pereche de baze azotate dintr o gena, pentru ca toata functia genei sa fie abolita. Daca este tearsa o pereche de baze azotate, codonul din care facea parte aceasta va codifica alt aminoacid, care va codifica alta proteina, fapt ce, in cele din urma %aa se intampla probabil cel mai adesea, insa nu in mod obligatoriu&, poate sa i altereze acesteia din urma functia biologica. 3utatiile pot avea trei feluri de efecte$ negative, pozitive sau neutre %nu influenteaza functiile nici in bine, nici in rau&. Aceste mutatii sunt provocate fie de aa numitii factori mutageni %radiatiile cosmice, substante chimice .a.&, fie de imperfecta fidelitate a sintezei enzimatice %ADN polimeraza& a ADN ului. 3utatiile genetice pot fi i induse intentionat de catre specialiti. ADN ul se gasete practic in orice celula %exceptii$ hematiile %eritrocitele& i celulele %fibrele& cristalinului ocular sunt celule care nu devin functionale decat dupa ce pierd %prin expulzare, e'ectie& nucleul %i alte organite&, moment in care insa inceteaza sa mai raspunda la criteriile care definesc o celula vie %pentru ca nu se mai pot nici divide, nici intretine %4repara4& structural vorbind&$ de la organisme unicelulare cum ar fi bacteriile sau protozoarele, pana la organismele pluricelulare %fungi, vegetale sau animale&, precum i in structura interna a unor virusuri. Structura ADN ului este unica nu numai pentru o specie anume ci i pentru orice individ al oricarei specii animale sau vegetale. -a om ADN ul contine circa 5,*6 miliarde de perechi de baze %5,*6 miliarde de "trepte# in helixul dublu&.

.antitatea de ADN continuta in celule %numita uneori i patrimoniu genetic& nu este corelata cu complexitatea organismului. Astfel, de exemplu, exista specii mai putin "complexe# decat omul, dar cu un patrimoniu genetic mai bogat cantitativ decat cel al omului.

Aplicatii .ercetarile despre ADN au avut un important impact asupra medicinii. )rin tehnologia recombinarii ADN ului se pot modifica microorganisme in asa fel incat ele devin adevarate 7fabrici# de produs largi cantitati de medicamente folositoare in medicina. /ehnologia este folosita pentru a produce insulina, medicament folosit de diabetici sau interferon care este folosit de catre anumiti pacienti care sufera de cancer. Studii asupra ADN ului uman au scos la suprafata faptul ca anumite gene sunt asociate cu anumite boli cum ar fi cancerul la san. Aceasta ii a'uta pe oamenii de stiinta pentru a diagnostica diferite boli si pentru a descoperi noi tratamente pentru a le combate. De exemplu, medicii folosesc o noua tehnologie numita chimioplastie prin care se sintetizeaza o molecula continand atat ADN cat si A+N pentru a dezvolta un tratament pentru o forma de hemophilia. ,n criminalistica ADN ul este folosit pentru a cerceta indivizii care au comis crime. /ehnicile de manipulare a ADN ului sunt folosite si in agricultura sau intr o alta forma de inginerie numita inginerie genetica si biotehnologie. 8ariante ale plantelor care au gene modificate pot da o productie mai mare sau pot fi mai rezistente.