Adolescenta

Adolescenta este etapa din viata umana ce face trecerea de la copilarie la etapele adulte. Aceasta etapa este incarcata de transformari biosematice si mai ales psihologice, de un extrem de complex la efort de adaptare al fiintei umane la caracteristicile exigentelor si diversitatii structurilor vietii sociale, profesionale, culturale, politice, ideologice, economice, de nivel de trai, de nivel cultural si de conservare a sanatatii prin norme elementare, igienice. Intreaga perioada a adolescentei este legata de schimbari de mare intensitate. Adolescentul are o atentie si o curiozitate ce se extinde explorator si fata de ceea ce se afla in afara scolii, ca institutie tutelara, dupa ce a manifestat aceeasi forma de curiozitate pentru familie. Psihologii de orientare freudiana atribuie crizele si problemele juvenile fenomenului de maturizare biologica, in special sexuala (Harvison, Freud, lein!. "orbind de studiile de biologie putem evidentia in linii generale, trei tipuri principale de abordare a problemei#$ A. Abordarea biogenetica. Aceasta abordare considera ca la baza dezvoltarii personalitatii adolescentului se afla tipul biologic al individului. %nul dintre reprezentantii teoriei biologice &. Hall considera ca legea principala ca legea principala a dezvoltarii este ceea a 'recapitularii( conform careia ontogeneza este o repetare a etapelor filogenezei) pruncia este asemanatoare stadiului animalic al dezvoltarii, copilaria este manifestarea ontogenetica a perioadei vanatoarei si pescuitului, preadolescenta*inceputul dezvoltarii civilizatiei, adolescenta*o analogie a epocii romantismului in dezvoltarea umanitatii. +. Abordarea sociogenetica. Incearca sa explice caracterul psihicului juvenil pornind de la structurile societatii, modul de socializare si tipul relatiilor cu alti oameni. ,. Abordarea psihogenetica. Pune accentul pe dezvoltarea psihica propriu*zisa. -. -ri.son arata ca fiecare faza a dezvoltarii psihice se caracterizeaza prin aparitia unor noi fenomene si insusiri psihice. Pentru faza adolescentei este caracteristica aparitia simtului individualitatii, iar pe de alta parte imaginea difuza, contradictorie a 'eu*lui( si conturarea slaba a rolurilor sociale. -. &pranger sustine ca la aceasta varsta caracteristice

Psihologia varstelor, %rsula &chiopu, -mil "erza, -ditura /idactica si Pedagogica, #001

sunt aparitia capacitatii de auto*analiza, aspiratiile si conceperea viitorului, tendinta de a*si organiza in mod constient viata. /. A. Adler a considerat ca in adolescenta se identifica complexul de inferioritate sau de superioritate. I.2. 3acan si -ric. -ri.son l*au descris pe Hitler ca pe un adolescent intarziat, ultra pervers si alte personalitati implicate in ororile celui de*al doilea razboi mondial au fost descrisi ca adolescenti denaturati.

Presiunea interogatiei: Cine sunt eu?

Adolescenta incepe prin forme de interogatie legate de evenimente si conduite ale celor din jur dar si ale propriei persoane$ 'cine sunt eu4(. Adolescentul parcurge de fapt mai multe crize si numeroase interogatii. O prima criza de originalitate*dorinta suprasolicitarii responsabile noi. A doua criza de originalitate*are loc datorita opticii noi mai moderne si mai cultivate pe care o absoarbe si o duce cu sine fiecare generatie. &e distanteaza in acest context insusi modul de a vorbi, conturandu*se vobirea literala precum vorbirea curenta care si ea este relativ diferita) intr*un fel vorbesc copiii din clasa si scoala si altfel acasa, in familie unde vorbirea este dominata de nivelul cultural si uneori de diferite provincialisme. 3a acestea se adauga argouri si expresii mai 'secretoase(. A treia criza de originalitate*se datoreaza dezvoltarii de aptitudini, atitudini si interese ale adolescentilor ce se implica in activitati cu discrete tente preferentiale si ludice. Puberul descopera ca poate repara un ceas, o priza5. Adolescentul parcurge o iesire nelineara din starea de copil, tutelata de permisivitati ce sunt alimentate de universul ludic ce ii este inca specific. Incepe sa traiasca un permanent conflict 'cu sine si in sine( 6. 2ulti adolescenti traiesc tensiuni si conflicte latente cu ei insisi sau pe plan intern, reproseaza parintilor austeritatea la care se simt supusi. ,onflictele interioare pot fi temporare sau permanente, ele stimuleaza insa competitiile pe alte domenii, pe domeniul sportului, al diferitelor materii sau diferite domenii artistice. Aceasta cerinta compensatorie poate accelera formarea de strategii legate de succesul social, de dorinta de a castiga simpatia celorlalti prin anumite moduri de a face glume, de a fi gata de replici nostime, de analize amuzante.
5 6

Adolescenta. Personalitate si limbaj, %rsula &chiopu, -mil "erza, editura Albatros, #010 Psihologia varstelor, -mil "erza. Florin -mil "erza, -ditura Pro Humanitate

7u doar maturizarea biologica sau hormonala constituie factorul central al schimbarilor ce sunt specifice crizei de originalitate si o fac dificila, ci mai ales adaptarea sociala, socializarea secundara, socializarea mai subtila prin care adolecentul castiga forme noi de evaluare privind oamenii, valorile si regulile sociale, situatiile, efectele lor potentiale. /upa ce trece de #8 ani are loc resimtirea de catre adolescenti a cresterii propriilor forte. %rmatoarea etapa se caracterizeaza printr*o retinere a adultilor de a il provoca pe adolescent intr*un fel, si prin crearea unei distante psihice fata de adolescent. -ste o faza de noi auto*analize, adolescentii incep sa vada excesele pe care le*au facut, fapt ce provoaca o oarecare depresie. -i se apropie mai mult de prietenii lor, simt nelinistea dragostei de la distanta, cu primele aventuri sentimentale dar si primele deceptii, simpatii si situatii concepute sentimental si romantic. Atmosfera din familie se mai tempereaza. Aceasta schimbare se petrece spre #1*#0 ani. %rmatoarea faza devine ceea de relatie de cooperare mai stransa, in care se reconstituie o noua forma de identitate cu cei din familie, mai relaxanta si mai benefica, tensionata doar de examenele scolare finale, bacalaureat, examene universitare sau intrarea in serviciul militar. Interogatia ',ine sunt eu4( capata o oarecare atenuare spre sfarsitul adolescentei.

Nuantarea ideii de fericire

Intre #*#9 ani ritmul cresterii devine ceva mai constant. -rotizarea senzorialitatii se exprima prin nelinisti si trairi nebuloase la atingerea unei persoane de sex opus. Acest act devine dorinta si realizeaza forma cea mai simpla si inca pura de traire a experientei de erotizare a pielii. -ste perioada in care au loc iubirile prime, profunde si incarcate sentimental. &e resimte o atractie foarte incarcata sentimental spre persoana mai in varsta. -ste perioada in care tinerele se indraostesc de unii profesori iar tinerii de profesoare cu un fel de sentiment cald de dragoste in care se traieste si un fel de sentiment de a fi protejat. /e obicei, aceste prime izbucniri de dragoste raman tainice. In jurul varstei de #:*#9 ani mai intereseaza cartile science ; fiction, dar si clasicii literaturii universale, apoi se trece spre literatura moderna. <rupurile de adolescenti incep sa aiba discutii despre noi preocupari, iubiri sau carti citite. /esi tinerele fete au preocupari relativ diferite de ale tinerilor adolescenti, exista o tendinta puternica de egalizare pe aceste planuri, mai ales pe cele cu tenta artistica. Inca se prefera prieteniile cu persoane de acelasi sex
6

dar exista si prietenii incarcate de afectiune romantica intre tinerii de sexe diferite. Intre #9*#1 ani tinerele fete devin mai ingrijite ca vestimentatie si incep sa foloseasca accesorii, bratari, ceas de mana, posete. +aietii incep sa fie preocupati mai multi de propria infatisare si vor devenii mai stapani pe ei insisi. &e organizeaza petreceri unde de cele mai multe ori se consuma alcool si se invata dansuri moderne. Atat fetele cat si baietii mananca mai neglijent cand sunt singuri si mai rafinat cand sunt in grupuri. -ste o perioada in care se acumuleaza sensurile placerii, gustul fericirii legate de anumite interese sau reusite in dragoste. In perioada #1*5= de ani au loc mai severe optiuni legate de profilul profesional. Interesant este faptul ca cei care au intrat in diferite servicii se simt mai maturi si liberi decat cei ce urmeaza cursurile de colegii sau universitati. &e constituie pentru fiecare persoana pe de*o partesinele corporal cu problemele si tabieturile sale, cu gradul de rezistenta la problemele vietii si ale societatii, si la crearea unui confort pentru sinele social, identitatea lui unica, specifica si pentru sinele cultural care este incarcat de apetituri culturale. &inele social se diversifica si nuanteaza stimuland dorinta de integrare social* profesionala si pofta de competitie pe acest plan. Fericirea incepe sa aiba zone de acaparare foarte diferite, incepand cu trierea prieteniilor, a cunoasterii, a succesului, a curajului, a iubirii si a sentimentelor morale realizate. In concluzie, din punct de vedere psihologic, adolescentii traverseaza urmatoarele etape principale ale identificarii personalitatii si comportamentului$ #. cristalizarea vietii interioare si a constantei propriei identitati, prin tendinta de analiza si de auto*analiza a starilor traite) 5. instalarea constiintei maturizarii si aspiratiei de a fi adult) 6. mentinerea conduitelor de opozitie de teama, de conflict, de frustrare prin zbaterea spre castigarea independentei si autonomiei personale) 8. cresterea simtului de responsabilitate, de autonomie) :. dezvoltarea capacitatii de autocontrol si de stapanire de sine. ,riza de adolescenta este timpul intrarii lui in neliniste dincolo de universul sever seterminist al mediului, accentuandu*i starea de luminozitate a timpului care il dezleaga de numeroasele nebuloase, spre starea de interogatii ale vietii ce faureste si refaureste din praful si tarana a mii de generatii, adolescenti noi.

Studiu de caz

Motto: A fi parinte cea mai frumoasa, dar si cea mai grea meserie din lume

Adolescentii au ajuns sa*si epuizeze parintii, necontenind sa le ceara tot felul de lucruri$ periculoase, interzise de lege, dar mai ales excesiv de scumpe. -ste si cazul Andreei, o tanara de #: ani, singura la parinti, iubita, rasfatata si adorata atat de parinti cat si de bunici. Andreea, invata bine, dar se afla in perioada in care expperimenteaza tot felul de tentatii. 7u de mult i*a cerut mamei sale sa*i cumpere tanga ; aceea 'umbra( de chiloti cu talie inalta (depasind*o pe ceea joasa a blugilor!. >anga este ilustrarea perfecta a derivei actuale ce tinde sa sexualizeze trupul adolescentei. ? adolescenta de #: ani, cum este Andreea, nu este inca apta sa 'pareze( eventualele priviri sau acte deplasate ale barbatilor incitai de tinuta ei. Pe de alta parte, aceasta cerere contine adeseori o doza de provocare, dar si o problema de identitate, adusa parintilor. In genul$ 'ma autorizati sa devin femeie4(. Fiind o 'piesa( mai mult de dezbracat decat de imbracat, cu o puternica conotatie sexuala, mama s*a opus aratandu*i Andreei ca poate sa fie feminina si pastrand o anumita pudoare. Alta data Andreea a dorit sa fie la moda ca si prietenele ei si sa*si faca piercing) sa*si puna o mica margica pe nas si un cercel in buric. Piercingul corespunde adesea incercarii adolescentului de a se identifica cu un anumit grup si chiar cu o anume revendicare sau revolta. Piercingul nu este o practica foarte periculoasa, daca sunt respectate normele de igiena (sterilizarea materialelor si a acelor!, dar ele pot demonstra (mai ales daca apare o abundenta a lor! ca exista o carenta afectiva a adolescentului respectiv. >atal Andreei a fost categoric in acest sens, interzicandu*i tinerii sa*si strapunga vreuna din partile corpului ei. Faptul ca tatal Andreei a luat atitudine demonstreaza ca este un parinte caruia ii pasa de copilul sau si care doreste sa se implice in educarea propriului copil. Andreea, la fel ca si alte adolescente, are ca hobb@uri$ televiziunea, internetul si jocurile video. 'All@ 2cbeal(, 'friends(, '&tar Academ@( sunt filme care adolescentii le 'consuma( pe toate, mai putin documentarele interesante si pasionante prezentate de unele canale (putine ca numar, cei drept!. >ele*realitatea ii permite adolescentului sa asiste in direct la formarea cuplurilor, la aparitia dorintei sexuale. Andreea se afla la varsta la care interactiunile umane sunt un mare mister pentru ea$ cum sa procedezi cand

vrei sa seduci pe cineva4 sau cum s*au intalnit mama si tata, cum s*au indragostit4 >oate studiile efectuate arata ca uitatul la televizor ; in sine ; nu este ceva nociv. Pericolul il reprezinta exesul. 2ai multe ore pe zi petrecute in fata micului ecran provoaca o fascinatie produsa de imagini care ani hileaza imaginatia si interiorizarea, originea gandirii de fapt. Aocurile video si practica internetului sunt departe de afi nocive. Pentru copil, ele constituie, de fapt, un factor de socializare (schimburi de solutii pentru jocuri, 'chat( cu prietenii pe net!, ii dezvolta viteza de reactie si capacitatea de a intelege strategii. Prin interesul pentru ecran, el evita sa se angajeze fizic, ori intre #5*#: ani, relatia dintre baieti si fete se leaga greu. ,hat*ul le permite celor timizi sa faca un pas inainte in aceasta 'ucenicie( protejati de pseudonim. 3atura negativa a acestor activitati este ca sunt eronofage si pot duce la o retragere in sine. /e aceea este esntial sa se impuna limite de timp si sa se insiste ca, in paralel, adolescentul sa practice o activitate sportiva sau culturala. Andreea a ales sa joace volei, iar la calculator, i ;s*a limitat utilizarea anumitor site*uri (pornografice, de pilda!. I s*a explicat ca nu este bine sa*si dea coordonatele pe net, pentru ca in spatele unui nume de fata se poate ascunde un pedofil experimentat. In vacanta, bunica a avut o surpriza. Intorcandu*se pe neasteptate acasa, a gasit*o pe Andreea cu tigara aprinsa. +unica a certat*o dar fata a explicat ca 'la scoala toata lumea fumeazaB(. &tudiile arata clar ; cucat incep sa fumeze mai de timpuriu, cu atat riscul de 'a aluneca( spre alcool si droguri este mai mare si cu atat mai posibila este contractarea unui cancer la varsta adulta. Pentru ca la varsta adolescentei, celulele plamanului nu au ajuns inca la o maturitate. Andreei i s*a interzis categoric sa fumeze. ?rice incalcare a acestei reguli aducea cu sine pedeapsa de a nu mai iesi din casa decat insotita. %n lucru deosebit de important i s*a intamplat Andreei atunci cand, mergand in vizita la matusa ei, l*a cunoscut pe Cadu. Felul ei de a fi s*a schimbat total) daca pana atunci se mai juca cu ursuletii de plus, dupa aceea intalnire a devenit mai serioasa si mult mai cocheta. 3a #:,#9 ani, fetele devin constiente de propriul lor trupsi problema relatiilor sexuale incepe sa nu le mai dea pace. Andreea, comunicand foarte bine cu mama ei, i*a povestit acesteia ce simte pentru Cadu, recunoscand faptul ca s*a indragostit. &ensibila la acesta problema, mama a acceptat sa discute si sa raspunda la toate intrebarile ei. -a a explicat ca o relatie sexuala este foarte importanta si
9

ca primul contact ramane o amintire de lunga durata. 2ama nu aincercat sa o determine sa renunte la prietenia cu Cadu, dra a facut*o sa reflecteze la oportunitatea de a trai o experienta intima imediat. In orice caz, daca Andreea nu vrea sa renunte la aceasta experienta, mama i*a sugerat ca trebuie sa consulte din cand in cand medicul ginecolog si ca trebuie sa*si ia toate masurile de prevenire a unei sarcini prin folosirea prezervativelor. >otusi, o experienta sexuala atat de frageda, nu este o prioritate si acest lucru poate fi amanat pana la majorat de exemplu. ,el mai important lucru ramane pentru adolescent scoala, pentru ca dobandind cunostinte, el se poate adapta mult mai usor problemelor cu care se va confrunta in viata. Pastrandu*si aproape parintii, avand o comunicare permanenta cu acestia, el va putea sa aiba un sprijin asigurat.

ibliografie
D

Criza de originalitate la adolescenti, !rsula Schiopu" #ditura $idactica si Pedagogica" %&&' Psihologia varstelor, !rsula Schiopu" #mil (erza" #ditura $idactica si Pedagogica" %&&' Adolescenta. Personalitate si limba , !rsula Schiopu" #mil (erza" editura Albatros" %&'& Psihologia varstelor" #mil (erza" )lorin #mil (erza" editura Pro *umanitate" %&&% Psihologia varstelor, !rsula Schiopu" (alentina (las" #ditura $idactica si Pedogogica" %&&'