OMUL GREC

Traducere de Doina Jela

Prezentarea autorilor
GIUSEPPE CAMBIANO (Torino, 1 !1" e#te $ro%e#or de i#toria %ilo#o%iei la Uni&er#itatea din Torino' A $u(licat lucr)rile Platone e le tecniche (Torino, * 1 +1", La filosofia in Grecia e a Roma (,o-a, Bari, 1 .+, ed' a Ii/a" 0i 11 sapere degli antichi (,o-a, Bari, 1 .."' 2UCIANO CAN*O,A (Bari, 1 !3" e#te $ro%e#or de %ilolo4ie cla#ic) la Uni&er#itatea din Bari 0i director al re&i#tei Quaderni di storia. Dintre lucr)rile #ale a-inti- La biblioteca scomparsa (Paler-o, 1 .+", Totalit e selezione nella storiografia classica (,o-a, Bari, 1 +3", Teorie e Tecnica della storiografia classica (,o-a, Bari, 1 +!", Le vie del classicismo (,o-a, Bari, 1 . ", Storia della letteratura greca (,o-a, Bari, 1 5, ed' a Ii/a"' 67ON GA,2AN (1 88" $red) la Uni&er#itatea din ,enne#, 9aute Breta4ne' E#te autorul lucr)rilor Gli schiavi nella Grecia antica (Milano, 1 .!", Guerra e societ nel mondo antico (Bolo4na, 1 .:", Guerre et economie en Grece ancienne (1 . "' C2AUDE MOSSE $red) i#toria la Uni&er#itatea Pari# 7III (Saint/Deni#"' A $u(licat lucr)rile La femme dans la Grece antique (Pari#, 1 .8", La Grece archa ique d !omere "sch#le (Pari#, 1 .!", Le proces de Socrate (Bru;elle#, 1 .<"' OS=IN MU,,A6 (1 8+", 7i#itin4 *ello> la Briti#? Sc?ool din ,o-a @n 1 . /1 5, e#te autorul lucr)rii La Grecia delle origini (Bolo4na, 1 .8"' JAMES ,ED*IE2D (C?ica4o, 1 8:" $red) @n cadrul De$art-ent o% Cla##ical 2an4ua4e# and 2iterature# de la Uni&er#itatea din C?ica4o' Pe l@n4) nu-eroa#e articole 0i e#euri @n lucr)ri colecti&e, a $u(licat cartea $ature and %ulture in the &liad' The Traged# of !ectar (C?ica4o, 1 +:"' C9A,2ES SEGA2 (Bo#ton, 1 8<" e#te $ro%e#or de literatur) cla#ic) 0i co-$arat) la Uni&er#itatea din Princeton' Dintre lucr)rile #ale -enAion)- ()ion#siac Poetics and "uripide s *acchae (Princeton, 1 .3", +rpheus' the of the Poet (Balti-ore, 1 . "' 1A,IO 7EGETTI (Milano, 1 8+" $red) i#toria %ilo#o%iei antice la Uni&er#itatea din Pa&ia' E#te autorul lucr)rilor && coltello e &o stilo (Milano, 1 + ", B "dipo e "uclide (Milano, 1 .8" 0i L etica degli antichi (,o-a, Bari, 1 . "' J/PIE,,E 7E,NANT (Pro&in#, 1 1!" e#te $ro%e#or onori%ic la Colle4e de *rance' A $u(licat lucr)rile ,ito e tragedia nell antica Grecia (cu P' 7idal//NaCuet, Torino, 1 ++", ,ito e pensiero presso i greci (Torino, 1 +.", ,ito e societ nell antica Grecia (Torino, 1 .1", Le astuzie dell intelligenza nell antica Grecia (cu M' Detienne, ,o-a, Bari, 1 .!", $recu- 0i o #erie de contri(uAii @n &olu-ele coordonate de C' Cala-e, L amore in Grecia (,o-a, Bari, 1 ..", 0i M' Bettinini, La maschera- ii doppio e ii ritratto (,o-a, Bari, 1 1"'

Introducere
Ce #e @nAele4e e;act $rin #inta4-a Do-ul 4recE 0i @n ce #en# ne $ute- #ocoti @ndre$t)AiAi #)/i #c?iA)- ace#tuia $ortretulF Se $oate &or(i de#$re o-ul 4rec la #in4ularF De la Atena la S$arta, din Arcadia @n Te#alia, din E$ir la cet)Aile din A#ia Mic), din coloniile de la Marea Nea4r) $@n) la cele din Italia -eridional) #au Sicilia, #e re4)#e0te oare, $e#te tot 0i @ntotdeauna, @n ciuda di&er#it)Aii conte;telor, -odurilor de &iaA) 0i re4i-urilor $olitice, un -odel u-an unicF Iar ace#t 4rec, c)ruia @ncerc)- #)/i #ur$rinde- c?i$ul, e#te o-ul e$ocii ar?aice, eroul r)z(oinic c@ntat de 9o-er, #au acela, di%erit @n at@tea $ri&inAe, de%init @n #ecolul al I7/lea de c)tre Ari#totel dre$t un Dani-al $oliticEF C?iar dac) docu-entele de care di#$une- ne/au deter-inat #) ne @ndre$t)cercetarea a#u$ra $erioadei cla#ice, %i;@ndu/ne @n cea -ai -are $arte a cazurilor o(iecti&ul $e cetatea Atena, $er#onaGul care #e contureaz) la ca$)tul ace#tei c)ut)ri nu e#te o %i4ur) uni&oc), ci una alc)tuit) dintr/o -ultitudine de %aAete, @n %iecare dintre ele re%lect@ndu/#e $er#$ecti&a $e care autorii lucr)rilor au ale# #) $un) accentul' 7o- &edea a#t%el de%il@nd $rin %aAa oc?ilor no0tri, @n %uncAie de un4?iul de &edere ale#, un 4rec citadin, unul reli4io#, -ilitar, econo-ic, do-e#tic, #$ectator, a#cult@nd, $artici$@nd la di%erite %or-e #$eci%ice de #ociali/ zare, @n care, din co$il)rie 0i $@n) la &@r#ta adult), $arcur4e o traiectorie i-$u#) de @ncerc)ri 0i tre$te $entru a de&eni o- @n #en#ul de$lin al cu&@ntului 0i @n con%or-itate cu idealul 4rece#c ue realizare a %iinAei u-ane' C?iar dac) @n acea#t) 4alerie de $ortrete realizate de #a&anAi din ti-$urile -oderne %iecare @n $arte r)#$unde unui anu-it o(iecti& #au unei anu-ite $ro(le-e (ce #e-ni%icaAie are $entru un 4rec #tatutul de cet)Aean, de #oldat #au

de ca$ de %a-ilieF", #eria de ta(louri nu alc)tuie0te o #ucce#iune de e#euri Gu;ta$u#e, ci un an#a-(lu de ele-ente ce #e inter#ecteaz) 0i #e co-$leteaz), $entru a da o i-a4ine ori4inal), care nu are un core#$ondent e;act altunde&a' Alc)tuit de i#torici, -odelul @0i $ro$une de %a$t #) #coat) @n e&idenA) a#$ectele caracteri#tice ale acti&it)Ailor de#%)0urate de 4reci @n -arile #ectoare ale &ieAii colecti&e' O #c?e-) deloc ar(itrar), care $entru a/0i 4)#i #tructura #/a (azat $e o docu-entare c@t -ai a-$l) 0i -ai $reci#), 0i deloc (anal), deoarece, renunA@nd la con#ideraAiile 4enerale de#$re natura u-an), tinde #) #ur$rind) re4ulile de &iaA) ale 4recilor, -odul lor #$eci%ic de
INT,ODUCE,E

a utiliza practici rspfndite pretutindeni, cum ar %i cele le4ate de rzboi, religie, economie, politic sau &iaAa do-e#tic)' A adar, !rt"!f#rtfi$gr%rir&t ' o $une- @n lu-in) @n#ea-n) #) ado$t)- (nc de la @nce$ut un $unct de &edere co-$arati& 0i, @n con%runtarea cu alte culturi, #) $une- accentul, dincolo de a#$ectele co-une, $e di%erenAe, $e di#tanAe, $e deo#e(iri'$n $ri-ul r@nd, deo#e(irile %aA) de noi, %aA) de -odul no#tru de a acAiona, de a 4@ndi, de a #i-Ai, at@t de %a-iliare, @nc@t ni #e $ar a(#olut %ire0ti, dar de care tre(uie #) @ncerc)- #) %ace- a(#tracAie @n -o-entul c@nd ne @ndre$t)- atenAia #$re 4reci, $entru a nu #l)(i concentrarea $ri&irii $e care o aAinti- a#u$ra lor' Deo#e(iri care e;i#t) 0i %aA) de oa-enii altor $erioade din i#torie dec@t Antic?itatea 0i a$arAin@nd altor ci&ilizaAii dec@t cea a 4recilor' Poate @n#) c), de0i di#$u# #) recunoa#c) @-$reun) cu noi ori4inalitatea cazului 4rec, cititorul &a %i tentat #) ridice o alt) o(iecAie, $ri&itoare la ter-enul Do-E' De ce o-ul 4rec 0i nu ci&ilizaAia 4reac) #au polis.nl 4rec F Su$u# unor -utaAii continue / #/ar $utea o(iecta /e#te doar conte;tul #ocial 0i cultural' O-ul nu %ace dec@t #)/0i ada$teze $ro$riile -odalit)Ai de a reacAiona la ace#te &ariaAii, dar r)-@ne identic HIJ#ine' De ce ar tre(ui ca oc?iul cet)Aeanului Atenei din #ecolul al 7/lea @'9r' #) #e deo#e(ea#c) de cel al conte-$oranilor no0tri F O(iecAie %oarte Gu#t)' Dar @n acea#t) carte nu e#te &or(a de#$re oc?i #au urec?i, ci de -odul #$eci%ic 4rece#c de a #e #er&i de ele, &iziunea, $erce$Aia auditi&) a 4recului, rolul ace#tora, %or-ele lor 0i #tatutul %iec)reia dintre ele' Ca #) -) %ac -ai (ine @nAele#, &oi cita un e;e-$lu 0i #$er #) -i #e ierte c) e#te un e;e-$lu $er#onalB cu- a- $utea noi a#t)zi #) &ede- luna cu oc?ii unui 4recF A- $utut e;$eri-enta eu @n#u-i acea#t) #ituaAie @n tinereAe, @n ti-$ul $ri-ei -ele c)l)torii @n Grecia' Na&i4a- noa$tea, ca #) aGun4 de $e o in#ul) $e alta' @ntin# $e $unte, $ri&ea- cerul de dea#u$ra -ea, unde #tr)lucea luna, lu-ino# c?i$ nocturn ce/0i r)#$@ndea lu-ina clar), i-o(il) #au -i0c)toare, $e #u$ra%aAa @ntunecat) a -)rii' Era- &r)Git, %a#cinat de acea lucire (l@nd) 0i #tranie care #c)lda &alurile ador-ite, era- e-oAionat ca de o $rezenA) %e-inin) a$ro$iat) 0i @nde$)rtat) totodat), %a-iliar) 0i totu0i inacce#i(il), care, @n #$lendoarea ei, &eni#e #) &iziteze @ntunericul no$Aii' E#te Selene, @-i #$unea-, -i#terioa#), nocturn), #tr)lucitoareK $e eaK'0 &)d, $e Selene' MulAi ani -ai t@rziu, c@nd a- &)zut $e ecranul tele> zorului i-a4ini cu $ri-ul a#tronaut $e 2un), Ao$)ind 4reoi @n co#tu-ul lui de co#-onaut, @n #$aAiul arid al unui Ainut @nde$)rtat 0i $o#o-orit, la #enti-entul de #acrile4iu $e care l/a- tr)it #/a ad)u4at #enzaAia dureroa#) a unei #%@0ieri care nu a&ea #) %ie &indecat) niciodat)K ne$oAelul -eu, care, ca toat) lu-ea, a $ri&it acele i-a4ini, nu &a -ai %@ niciodat) @n #tare #) $ri&ea#c) luna a0a cu- a- $ri&it/o eu c@nd&aB Bu oc?ii unui 4rec' 7oca(ula Selene a de&enit de atunci o re%erinA) i;clu#i& erudit)B luna care a$are acu- $e (olta cerea#c) nu -ai )#$unde la ace#t nu-e'
INT,ODUCE,E

I
E;i#t) totu0i o $er#e&erenA) @n iluzie, 4raAie c)reia, at@t ti-$ c@t un MI r)-@ne un o-, iar i#toricii, reu0ind #) recon#tituie cu e;actitate -ediul @n care tr)iau anticii, @0i &or duce la (un #%@r0it o$era @nce$ut), &o- $utea, citindu/i $e ei, #) ne $une- @ntotdeauna @n $ielea unui 4rec' Saint/Ju#t nu era #in4urul re&oluAionar care credea c) i/ar %i %o#t Su%icient #) $ractice du$) -odelul antic &irtuAile #tr)&ec?i ale #i-$lit)Aii, cu-$)t)rii 0i intran#i4enAei, $entru ca el, re&oluAionarul de la 19!., #) de&in) o-ul 4rec #au cel ro-an' @n Sf/nta familie- Mar; LMEEea

$ro(le-a @n ter-eni core#$unz)toriB Acea#t) eroare a$are @ntr/o lu-in) tra4ic) atunci c@nd, @n ziua e;e/ut)rii lui, Saint/Ju#t, ar)t@nd @n #ala @nc?i#orii Concier4erie un $anou -are $e care era #cri#) 0eclara1ia drepturilor omului- e;cla-) cu -@ndrie B HH% 2%est pourtant moi qui a3fait cela 1E' Dar ace#t $anou $rocla-a
drepturile unui om care nu $oate %i o-ul re$u(licii antice, du$) cu- nici relaAiile economice 4i industriale nu #@nt cele antice5.

*rancoi# 9arto4, care citeaz) ace#t $a#aG, #crieB DO-ul dre$turilor nu $oate %i o-ul polis.ului anticE' Ni cu at@t -ai $uAin $oate %i cet)Aeanul #tatelor -oderne, di#ci$ol al unei reli4ii -onotei#te, -uncitor, indu#tria0 #au o- de %inanAe, #oldat al r)z(oaielor -ondiale @ntre naAiuni, tat) de %a-ilie, cu #oAie 0i co$ii, $er#oan) $ri&at), &)zut) @n &iaAa ei $er#onal), inti-), t@n)rul care azi #e @ndrea$t) #$re &@r#ta adult), trec-d $rintr/o adole#cenA) care #e $relun4e0te la in%init' Ace#tea %iind #$u#e, care ar tre(ui #) %ie #arcina $rezentatorului @n introducerea unei c)rAi de#$re o-ul 4rec F De#i4ur, nu aceea de a relua #au de a co-enta te;tele cu care, @n do-eniul lor de co-$etenA), cei -ai autorizaAi #$eciali0ti ai 4recit)Aii au contri(uit la lucrare, contri(uAie $entru care &reau #) le -ulAu-e#c din toat) ini-a' Dec@t #) re$et #au #) 4lo#ez $e -ar4inea a ceea ce ei au e;$ri-at -ai (ine dec@t oricine altcine&a, a0 &rea, ur-@nd acela0i de-er# co-$arati&, #) ado$t o $er#$ecti&) u0or di%erit), care #) o tra&er#eze $e cea ado$tat) de eiK %iecare dintre ei, @n %a$t, 0i/a i-$u# #)/0i li-iteze $ro$ria analiz) la un #in4ur a#$ect al -odului de &iaA), decu$@nd a#t%el din e;i#tenAa 4recului antic o #erie de $lanuri di#tincte1A(ord@nd dintr/un alt un4?i aceea0i $ro(le-) 0i centr@nd de acea#t) dat)O a#u$ra indi&idului reAeaua de %ire $e care ei au de$)nat/o, eu -) @ntre( care #@nt, @n relaAia o-ului 4rec cu di&initatea, cu natura, cu ceilalAi, cu el @n#u0i, $unctele i-$ortante ce tre(uie luate @n con#iderare $entru a de%ini e;act Ddi%erenAaE care/1 caracterizeaz) @n ceea ce $ri&e0te -odul #)u #$eci%ic de a acAiona, de a 4@ndi, de a #i-Ai / -i/ar $l)cea #) #$un -odul lui de a e;i#ta @n lu-e, @n #ocietate, @n el @n#u0i'

m
i. Mar;/En4el#, +pere- &oi' II, Editura de Stat $entru 2iteratur) Politic), PBucure0ti, 1 :., $' 18+ (n't'"'E Q@aoR /HSMUn $roiect a c)rui a-(iAie ar $utea #) #t@rnea#c) z@-(ete, dac) nu t6fti7ea- @n @ndr)zneala -ea de a/1 a(orda, dou) Gu#ti%ic)ri' @n $ri-ul r@nd, du$) $atruzeci de ani de cercet)ri $e ur-ele 0i al)turi de alAi #a&anAi @n do-eniul a ceea ce a- nu-it i#toria interioar) a o-ului 4rec, nu a- aGun# @nc) @n $unctul @n care #) tra4e- o linie, @ncerc@nd #) %or-ul)- concluzii de ordin 4eneral' Iat) ce #cria- la @nce$utul anilor R<5B .if8n *ie c) e#te &or(a de %a$te ce Ain de reli4ie (-ituri, ritualuri, re$rezent)ri #i-(olice", 0tiinA), art), in#tituAii #ociale, %a$te te?nice #au econo-ice, noi le con#ider)- @ntotdeauna o$ere create de o-, e;$re#ie a unei acti&it)Ai -entale or4anizate' Prin inter-ediul ace#tor o$ere @ncerc)- #) a%l)- ce a %o#t o-ul @n #ine, ace#t o- 4rec $e care nu/1 $ute- de#$)rAi de -ediul #ocial 0i cultural al c)rui creator 0i $rodu# e#te @n acela0i ti-$' O declaraAie $ro4ra-atic) la care, un #%ert de #ecol -ai t@rziu, -#ider c) $ot @nc) #) #u(#criu' *iindc), de0i $are te-erar @n a-(iAia lui de a #ur$rinde tr)#)turi 4enerale, $roiectul / 0i acea#ta e#te cea de/a doua Gu#ti%icare a -ea / e#te totu0i -ai -ode#t, %iind -ai (ine circu-#cri#' O-it rezultatele / de#i4ur, $arAiale 0i $ro&izorii, ca @n cazul oric)rui #tudiu i#toric / cercet)rii $e care a- @ntre$rin#/o cu $ri&ire la tran#%or-)rile $rodu#e @n o-ul 4rec, @ntre #ecolele al 7UI/lea 0i al I7/lea @'9r', de @ntre4ul cadru al acti&it)Aii 0i al %uncAiilor #ale $#i?olo4iceB re$rezent)ri ale #$aAiului, %or-e ale te-$oralit)Aii, -e-orie, i-a4inaAie, &oinA), @n%)Ai0are, $ractici #i-(olice 0i %olo#irea #e-nelor, -oduri de 4@ndire, in#tru-ente intelectuale' A0 &rea @n #c?i-( #) $la#ez $ro%ilul ale c)rui linii @ncerc #) le de%ine#c #u( #e-nul nu al o-ului 4rec, ci al o-ului 4rec ra$ortat la noi' Nu o-ul 4rec a0a cu- a %o#t el @n #ine, tentati&) i-$o#i(il), %iindc) ideea @n#)0i e#te li$#it) de #e-ni%icaAie, ci 4recul ce aGun4e la noi la ca$)tul unei traiectorii care, @n a(#enAa unui dialo4 direct, rezult) dintr/un ne@ncetat du/te/&ino, iin#$re el #$re noi 0i din#$re noi #$re el, @-(in@nd analiza o(iecti&) #i &oinAa de @nAele4ere #i-$atetic), Guc@nd $e di#tanA) 0i $e a$ro$iere, nde$)rt@ndu/ne $entru a ne a$ro$ia -ai -ult, %)r) ri#cul de a ne iu(#titui lui, 0i a$ro$iindu/ne $entru a #ta(ili -ai (ine di#tanAele 0i otodat) a%init)Aile' I #8$98 S) @nce$e- cu zeii' Ce re$rezint) $entru un 4rec di&initatea 0i cu- e ra$orteaz) indi&idul la ea F *or-ulat) a#t%el, $ro(le-a ri#c) #) %ie il#i%icat) @nc) de la @nce$ut' Cu&intele nu #@nt inocente' Cu&@ntul Du-nezeuE nu

e&oc) @n -intea noa#tr) doar o %iinA) unic), etern), (#olut), $er%ect), tran#cendent), creatoare a tot ce e;i#t), ci, a#ociat i o #erie de alte conce$te @nrudite (#acrul, #u$ranaturalul, credinAa, #erica 0i clerul", deli-iteaz), %iind #olidar cu ele, un anu-it do-eniu e;$erienAei / reli4io#ul / ale c)rui rol, %uncAii 0i #tatut #@nt net #tincte de alte co-$onente ale &ieAii #ociale'' Sacrul #e o$une $ro%a/ilui, #u$ranaturalul #e o$une lu-ii naturale, credinAa atei#-ului, eoAii laicilor, 0i a#t%el di&initateH e#te #e$arat) de un uni&er# care

ii
@n orice cli$) de$inde @n @ntre4i-e de ea, %iindc) ea 1/a creat, 0i 1/a creat din ni-ic' Nu-eroa#ele di&init)Ai ale $olitei#-ului 4rec nu $o#ed) totu0i caracteri#ticile di&inului a0a cu- rezult) ele din #i#te-ul enunAat aici' Ele nu #@nt nici eterne, nici $er%ecte, nici o-ni#ciente, nici o-ni$otente K nu au creat lu-ea, ci #/au n)#cut @n ea 0i $rin ea, &)z@nd lu-ina zilei @n 4eneraAii #ucce#i&e, $e -)#ur) ce uni&er#ul', $ornind de la %orAele $ri-ordiale, ca !aosul- Neantul, 0i Geea- P)-@ntul, #e di%erenAia 0i #e or4aniza' Iar uni&er#ul le era re0edinAa' Tran#cendenAa lor e#te deci a(#olut relati&), &ala(il) e;clu#i& @n ra$ort cu #%era u-anului' A#e-enea oa-enilor, dar a%laAi dea#u$ra lor, zeii con#tituie o $arte inte4rant) a co#-o#ului' Ceea ce @n#ea-n) c) @ntre o- 0i di&in nu e;i#t) acea ru$tura JGradiGal) care #e$ar) $entru noi ordinea natural) de cea #u$ranatural)' Cunoa0terea lu-ii @n care tr)i-, care #e o%er) oc?ilor no0tri, 0i c)utarea di&init)Aii nu con#tituie dou) de-er#uri di&er4ente #au o$u#e, ci dou) atitudini care $ot #) coincid) 0i #) #e con%unde' 2una, #oarele, lu-ina zilei, noa$tea #au c?iar un -unte, o $e0ter), un iz&or, un r@u ori' o $)dure $ot %i $erce$ute 0i o(#er&ate @n acela0i re4i#tru a%ecti& @n care #e a(ordeaz) una dintre -arile di&init)Ai ale Panteonului' Toate ace#te ele-ente treze#c acelea0i %or-e de re#$ect 0i de%erent) ui-it) ce caracterizeaz) ra$ortul dintre o- 0i di&initate' Unde #e a%l) atunci 4raniAa dintre %iinAele u-ane 0i zeiF De o $arte a&e- creaturile e%e-ere, #u$u#e (olilor, @-()tr@nirii, -orAiiK ni-ic din ceea ce d) &aloare 0i #tr)lucire &ieAii (tinereAe, %orA), %ru-u#eAe, 4raAie, curaG, onoare, 4lorie" nu le e#te con%erit $rin #oart), %)r) a %i #u$u# de4rad)rii 0i $ieirii de%initi&eK ni-ic care #) nu i-$lice, $entru orice (ine $reAio#, r)ul core#$unz)tor, contrariul #au corolarul r)uB nu e;i#t) &iaA) %)r) -oarte, tinereAe %)r) ()tr@neAe, ener4ie %)r) o(o#eal), (o4)/' 1 Aie %)r) o r@&n) e$uizant), DJ)c4;%iJHr) #u%erinA)' Aici, @n lu-ea de JSTIU orice lu-in) are 0i u-(r), orice #$lendoare are $artea ei de @ntune%=M/In&er# #tau lucrurile @n lu-ea celor ne-uritori :athanatoi)- %ericiAi :ma;ares)- $uternici :;reittous) / zeit)Aile' *iecare dintre ace#tea @ntruc?i$eaz), @n do-eniul #)u $ro$riu, %orAele, @n#u0irile, &irtuAile, darurile de care oa-enii nu #e $ot (ucura @%t cur#ul e%e-erei lor e;i#tenAe dec@t #u( %or-a unui re%le; %u4ar 0i li$#it de #tr)lucire, ca @ntr/un &i#' @ntre cele dou) #$ecii, cea di&in) 0i cea u-an), e;i#t) deci o di%erenA), o di#$aritate de care 4recul e$ocii cla#ice e#te $ro%und con0tient' El 0tie c) @ntre oa-eni 0i zei e;i#t) $ 4raniA) de netrecutB @n $o%ida re#ur#elor de care #$iritul u-an di#$une 0i a ceea ce o-ul a aGun# #) de#co$ere 0i #) in&enteze de/a lun4ul #ecolelor, &iitorul r)-@ne inde#ci%ra(il, -oartea %)r) leac, zeii @n a%ara $uterilor #ale 0i de$)0indu/i @nAele4erea, a0a cu- #tr)lucirea c?i$urilor lor e#te $entru $ri&irea lui de neatin#' Una dintre re4ulile %unda-entale ale @nAele$ciunii 4rece0ti re%eritoare la ra$orturile cu zeit)Aile con#t) toc-ai @n ideea c) o-ul nu $oate @n nici un caz a#$ira #) le %ie e4al' i<*// tf=>ic'i .fiiii

Acceptarea, ca un fapt inerent naturii u-ane 0i %aA) de care orice @-$otri&ire ar %i inutil), a tuturor i-$er%ecAiunilor ce @n#oAe#c @n -od nece#ar condiAia noa#tr) co-$ort) o #erie de con#ecinAe de ordin di%erit' @n $runul nud, 4recul nu ar $utea #$era, nici $retinde ca zeii #)/i VQrde #u( o %or-) oarecare acea ne-urire de care #e (ucur) ei' eran#a @n #u$ra&ieAuirea indi&idului du$) -oarte, alt%el dec@t ca umbr e$uizat) 0i li$#it) de con0tiinA) @n tene(rele 9ade#ului, nu ttr) @n DcontractulE @nc?eiat cu di&initatea $rin inter-ediul cultului u, @n orice caz, nu con#tituie nici $rinci$iul, nici ele-entul e#enAial al ace#tuia' Ideea ne-uririi indi&iduale tre(uie #) li #e %i $)rut ate/nienilor din #ecolul al I7/lea deo#e(it de #tranie 0i de ne(unea#c), cel $uAin dac) ne lu)- du$) circu-#$ecAia cu care Platon aGun4e #) a%ir-e @n Phaidon- $rin inter-ediul lui Socrate, e;i#tenAa @n %iecare dintre noi a unui #u%let ne-uritor' Mai -ult, ace#t #u%let, @ntruc@t e#te ne$ieritor, e conce$ut ca un %el de di&initate' Un daimonB de$arte de a/1 con%unda cu indi&idul u-an, @n ceea ce %ace din el %iinA) unic), ace#ta #e @nrude0te cu di&inul, %iind un %el de $arte r)t)cit) $ro&izoriu aici, @n lu-ea de Go#' Cea de/a doua con#ecinA)' De0i de nede$)0it, di#tanAa dintre oa-eni 0i zei nu e;clude un %el de #i-ilitudine @ntre ei' S@nt locuitorii aceleia0i lu-i, dar ai unei lu-i con#truite $e $lanuri di&er#e 0i ri4uro# ierar?i/#ate' De la lu-ea de Go# la cea de #u#, de la in%erior la #u$erior, leo#e(irea e#te @ntre -inu# 0i $lu#, @ntre li$#) 0i $lenitudine, coi%%or- -ei #c)ri de &alori care urc), %)r) o di#continuitate $ro$riu/zi#), cu ;ce$Aia acelei totale di%erenAe de $lanuri care, $rin @n#u0i #tatutul lor e inco-en#ura(ilitate, recla-) trecerea de la %init la in%init, de la @lati& la

a(#olut, de la ti-$ la eternitate' @ntruc@t $er%ecAiunea cu ire zeii #@nt d)ruiAi e#te o $relun4ire %irea#c) a $er%ecAiunii -ani/dtate @n ordinea 0i %ru-u#eAea lu-ii, @n ar-onia %ericit) a unei cet)Ai ire #e c)l)uze0te du$) dre$tate, @n ele4anAa unei &ieAi #u$u#e -)#urii autocontrolului, reli4iozitatea o-ului 4rec nu $re#u$une renunAarea lu-e, ci e#tetizarea ei' Oa-enii #@nt #u$u0i zeilor a0a cu- #er&itorul e#te #u$u# #t)$@nului care de$inde' E;i#tenAa u-an) nu #e $oate ra$orta doar la #ine' 0terea $re#u$une deGa $entru orice indi&id ra$ortarea la o alteritate, EinAii, #tr)-o0ii, @nte-eietorii dina#tiei, ie0iAi direct din $)-@nt #au aAi de un zeu' Din -o-entul c@nd a &)zut lu-ina zilei, o-ul e#te a @ndatorat' El @0i $l)te0te $ro$ria datorie d@nd #cru$ulo# di&init)Aii, 1 re#$ectarea o(li4aAiilor tradiAionale, o-a4iul $e care acea#ta @l tinde $e dre$t cu&@nt' De0i i-$lic) tea-), din care #e $ot la li-it) ni an4oa#ele o(#e#i&e ale #u$er#tiAio0ilor, Jde&oAiunea 4reac) co-/K) un a#$ect cu totul a$arte' Sta(ilind le4)tura cu zeii 0i %)c@ndu/i /un anu-e %el $rezenAi $rintre oa-eni, cultul introduce @n e;i#tenAa n) o nou) di-en#iune, con#tituit) din %ru-u#eAe, 4ratuitate, co-u/e #enin)' Weii #@nt #l)&iAi $rin $roce#iuni, c@nt)ri, dan#uri, coruri,
INT,ODUCE,E
13

)*iiittr+,(mpreun arnea ani-alelor o%erite ca Gert%)' @n ti-$ ce acord) ne-uritorilor %ineraAia $e care o -erit), ritualul #)r()torii #e @n%)Ai0eaz) celor tiAi -orAii ca o @-(o4)Aire a zilelor &ieAii, o @-(o4)Aire care, adu/c@ndu/le @ndurare, (ucurie, @nAele4ere reci$roc), @i lu-ineaz) cu o #tr)lucire re$rezent@nd o $arte din #tr)lucirea di&in)' Cu- #$une Platon, $entru a de&eni oa-eni @ntre4i, co$iii tre(uie #) @n&eAe #) tr)ia#c) @nc) din $ri-ii ani $rin inter-ediul Gocului, $ractic@nd Gocuri ca #acri%iciile, c@nturile, dan#ul' C@t de#$re noi, oa-enii, e;$lic) el, Dacelea0i di&init)Ai care $rezideaz) #)r()torile noa#tre ne/au dat #enti/-entul/-)#urii 0i ar-oniei @-$reunat cu acela al $l)cerii' Senti-entul or@nduie0te -i0c)rile noa#tre #u( conducerea ace#tor zei 0i ne @n&aA) a %or-a @ntre noi un %el de @nl)nAuire reunind c@ntecele noa#tre cu dan#urile noa#treE 1' 2a acea#t) le4)tur) creat) de ritual @ntre $artid ci$anAi iau $arte deo$otri&) zeii, a%laAi, $rin inter-ediul Gocului &e#el al #er()rii, @n acord 0i co-uniune cu oa-enii' Oa-enii de$ind de di&initateK %)r) acordul, ei ni-ic nu #e $oate @n%)$tui $e $)-@nt' Tre(uie deci #) %ii -ereu cu datoriile la zi @n ce/i $ri&e0te $e zei 0i tot ti-$ul @n #luG(a lor' Dar #luG() nu @n#ea-n) #cla&ie' Pentru a #il(iinia di%erenAa %aA) de (ar(arie, 4recul a%ir-) cu -@ndrie c) el e#te un o- li(er, eleutheros- iar e;$re#ia D#cla&ul zeuluiE, ate#tat) curent la alte $o$oare, nu #e @nt@lne0te, nu nu-ai @n $ractica cultural) curent), dar nici -)car $entru a de#e-na de$rinderi reli4ioa#e #au #luG(e @nc?inate unei di&init)Ai, @ntruc@t ceA)AeGaiiJi?e;20JGat Kei care e;ercit)iJcu titlu o%icial, %uncAiile #acerdotale' 2i(ertate /#cla&ieB $entru aceia care @n spa1vaLp?@s3m(eiu con%erit celor doi ter-eni #en#ul lor de$lin 0i e;act, ace#te noAiuni #e e;clud reci$roc @n $rea -are -)#ur) $entru a $utea %i a$licate a-@ndou) aceluia0i indi&id' Cine e li(er nu $oate #) %ie #cla& #au -ai de4ra() nu ar $utea #) %ie #cla& %)r) e) @nceteze i-ediat de a -ai %i li(er' Se adau4) aici 0i alte e;$licaAii' G2u-ea zeilor e#te de#tul de @nde$)rtat) $entru ca lu-ea %iinAelor u-ane #)/0i $)#treze autono-ia 0i deta0area %aA) de ea, dar nu at@t de @nde$)rtat) @nc@t @naintea caracterului in%init al di&init)Aii o-ul #) nu #e #i-t) ne$utincio#, #tri&it, redu# la ni-icnicie' Pentru ca #ucce#ul #)/i @ncununeze e%orturile, at@t @n ti-$ de $ace, c@t 0i @n ti-$ de r)z(oi, $entru a do(@ndi (o4)Aie, onoruri, $re#ti4iu, $entru ca @nAele4erea #) do-nea#c) @n cetate, &irtutea @n #u%lete 0i inteli4enAa @n '#$irite, indi&idul tre(uie #) %ac) e%orturi, #) ai() iniAiati&e 0i #)/0i @nde$linea#c) -enirea %)r) a/0i $recu$eAi %orAele' In toate do-eniile $ro(le-elor o-ene0ti, %iecare indi&id tre(uie #) de$un) #tr)danii, #) $er#e&ereze' @nde$linirea corect) a $ro$riei datorii e#te calea cea -ai (un) $entru a o(Aine $rotecAia di&in)'
Platon, Legile- <:! d, trad' ro-' Nt' Bezdec?i, I,I, Buc
INT,ODUCE,E

A$ro$iere 0i de$)rtare, nelini0te 0i (ucurie, de$endenA) 0i autono-ie, re#e-nare 0i iniAiati&),

@ntre ace0ti $oli o$u0i #e #itueaz) toate atitudinile inter-ediare, @n %uncAie de -o-ent, de @-$reGurare, de indi&id' Dar, de0i di%erite 0i contra#tante, $olarit)Aile ace#tea nu co-$ort) nici o inco-$ati(ilitate, @n#criindu/#e toate @ntr/un unic #$aAiu al $o#i(ilului K iradierea lor #ta(ile0te li-itele @ntre care #e $oate -ani%e#ta, @n %or-a care/i e $ro$rie, reli4iozitatea 4reac), 0i arat) c)ile -ulti$le, dar nu ne$recizate $e care acea#t) relaAie cu di&inul, caracteri#tic) cultului 4rec, le $er-ite' S$uGX#AH0i nu reli4ie #au credinA)' A0a cu- arat), $e (un) dre$tate, Mario 7e4etti, $ri-ul dintre cei doi ter-eni nu are un ec?i&alent @n Grecia, unde nu e;i#t) un do-eniu reli4io# @n care in#tituAiile, co-$orta-entele codi%icate 0i con&in4erile $ro%unde #) #e concentreze %or-@nd un an#a-(lu or4anizat, #trict deli-itat de re#tul $racticilor #ociale' Un ele-ent reli4io# e#te $rezent, @ntr/o anu-it) -)#ur), $retutindeniH toate actele cotidianului co-$ort), al)turi de alte a#$ecte 0i a-e#tecat) Bu ele, o di-en#iune reli4ioa#)' Iar ace#t lucru e#te &ala(il @n @-$re/ur)rile cele -ai $rozaice ca 0i @n cele -ai #ole-ne, @n #%era $ri&at) a 0i @n cea $u(lic)' 7e4etti a-inte0te o anecdot) #e-ni%icati&)B ni0te #tr)ini &eniAi @n &izit) la 9eraclit #e o$re#c @n $ra4ul u0ii, de unde/1 $ri&e#c #t@nd 0i @nc)lzindu/#e la %ocul din &atr)' @n relatarea lui Ari#totel, care &rea #) arate c), la %el ca o(#er&area #telelor 0i a -i0c)rilor cere0ti, conte-/ $larea o(iectelor u-ile nu e#te nici ea li$#it) de de-nitate, 9eraclit, in&it@ndu/0i oa#$eAii #) intre, le/ar %i #$u#B DNi aici Y@n %ocul din c)-inZ #@nt zeiE A0e partibus animalium- 1, :, <!: a"' Dar, toc-ai %iindc) e#te $rezent @n orice loc 0i cu orice $rileG, ele-entul reli4io# ri#c) #) nu -ai ai() nici un #$aAiu 0i nici un -od de -ani%e#tare care #)/i %ie @n totalitate $ro$rii' Nu #/ar $utea &or(i deci de#$re Dreli4ieE la o-ul 4rec dec@t ado$t@nd $recauAiile 0i rezer&ele care ne a$ar ca indi#$en#a(ile 0i atunci c@nd ne re%eri- la noAiunea de di&initate'HJG In ceea ce $ri&e0te credinAa, lucrurile #@nt -ai co-$le;e' A#t)zi, #u( ra$ort reli4io#, noi #@nte- credincio0i #au nu #@nte- credincio0iB linia de de-arcaAie e#te $reci#)' A a$arAine unei (i#erici, a o %rec&enta cu re4ularitate, a crede @ntr/un an#a-(lu de ade&)ruri con#tituite @ntr/un credo cu &aloare do4-atic), ace#tea #@nt cele trei a#$ecte ale r@&nei reli4ioa#e' Ni-ic a#e-)n)tor @n Grecia' Aici nu e;i#t) o (i#eric), nici un cler 0i nici o do4-)' CredinAa @n zei nu $oate, $rin ur-are, #)/0i a#u-e nici %or-a a$artenenAei la o (i#eric), nici acce$tarea unui an#a-(lu de $ro$oziAii $rezentate ca ade&)rate 0i care, @ntruc@t #@nt re&elate, #e #u#tra4 di#cuAiei 0i criticii' DCredinAaE @n zei, @n &iziunea Dinului 4rec, nu #e #itueaz) $e un $lan $ur intelectual, nu e conce$ut) Dentru a con#titui o cunoa0tere a di&init)Aii, nu are nici un caracter ioctrinar' @n ace#t #en#, e;i#t) $o#i(ilitatea dez&olt)rii, @n a%ara reli4iei
INT,ODUCE,E JJJJJ[ D/, M >ui lunile de c)utare 0i de re%lecAie

c)ror #co$ &a %i toc-ai acela de a in#titui o cunoa0tere 0i de a a%la le&)rul @n #ineH Prin ur-are, o-ului 4rec nu i #e @nt@-$l) #) #e a%le, @ntr/un -o-ent \au altul al &ieAii #ale, @n #ituaAia de a ale4e @ntre credinA) 0i necredinA), tnc?in@ndu/#e zeilor du$) tradiAii con#olidate 0i a&@nd @ncredere @n cultul $racticat de #tr)-o0i, $recu- 0i de toAi -e-(rii co-unit)Aii, credincio#ul $oate #) -ani%e#te o credulitate e;tre-), ca #u$er#tiAio#ul de care @0i (ate Goc Teo%ra#t, #au un #ce$tici#- $rudent, ca Prota4ora#, care con#ider) c) e#te i-$o#i(il #) 0tii dac) zeii e;i#t) #au nu e;i#t) %i c) @n $ri&inAa lor nu #e $oate 0ti ni-ic, #au c?iar #) aGun4i la #ce$tici#-ul co-$let al lui Critia#, care a%ir-) c) zeii #@nt o n)#cocire -enit) #)/i Ain) $e oa-eni @n #u$unere' Dar #ce$tici#- nu @n#ea-n) necredinA), @n @nAele#ul $e care/1 d) un cre0tin ace#tui cu&@nt' Punerea la @ndoial) $e $lan intelectual nu atenteaz) direct, $entru a o di#tru4e, la aceapietas greac- @n ceea ce are ea e#enAial' Nu ni/1 $ute- @nc?i$ui $e Critia# a(Ain@ndu/#e #) $artici$e la cere-onii ale cultului #au re%u/z@nd #) aduc) Gert%e c@nd e#te nece#ar' S) %ie oare &or(a de i$ocrizie F Tre(uie -ai de4ra() #) @nAele4e- c), deoarece Dreli4iaE e#te un ele-ent in#e$ara(il de &iaAa cet)Aii, %a$tul de a i te #u#tra4e ar ec?i&ala cu o @nde$)rtare de #ocietate, cu un -od de a @nceta #) -ai %ii ceea ce e0ti' E;i#t) totu0i indi&izi care #e #i-t #tr)ini de reli4ia cet)Aii 0i @ntr/o $oziAie de e;terioritate %aA) de polis. Atitudinea

lor nu de$inde de 4radul -ai -are #au -ai -ic de necredinA) reli4ioa#) 0i de #ce$tici#-, ci, di-$otri&), ceea ce %ace din ei ni0te -ar4inali din $unct de &edere reli4io# 0i #ocial e#te reli4iozitatea 0i i-$licarea @n -i0c)ri #ectare de orientare -i#tic), cu- ar %i or%i#-ul' A #o#it @n#) -o-entul #) di#cut)- o alt) te-) dintre cele anunAate B lu-ea' De %a$t, de0i D$lin) de zeiE, du$) cele(rul ada4iu, tot de#$re lu-e &or(ea- 0i atunci c@nd ne ocu$a- de di&initate' O lu-e deci @n care di&inul e#te i-$licat at@t la ni&elul unit)Aii ei, c@t 0i la ni&elui $)rAilor care o alc)tuie#c 0i @n or4anizarea ei 4lo(al)' Dar acea#ta nu @ntruc@t creatorul e#te i-$licat @n ceea ce a %)cut #) #e na#c) din neant 0i care, @n a%ara lui 0i de$arte de el, @i $oart) $ecetea, ci du$) credinAa -ult -ai direct) 0i inti-) @ntr/o $rezenA) di&in) r)#$@ndit) oriunde a$are una dintre -ani%e#t)rile eiR' Ter-enul ph#sis / $e care noi @l traduce- $rin Dnatur)E, atunci c@nd, ur-@ndu/1 $e Platon, #$une- c) %ilo#o%ii 0colii din Milet au %o#t $ri-ii care au @ntre$rin#, @n #ecolul al 7l/lea @'9r' o historia peri ph#seos- o cercetare a#u$ra naturii /, acea#t) ph#sis.n9tura nu are -ulte @n co-un cu ceea ce con#tituie azi o(iectulE 0tiinAelor naturii #au ale %izicii' *ie c) %ace #) Rcrea#c) $lantele, c) deter-in) de$la#area a#trelor $e or(itele lor cele#te #au a oa-enilor $e $ro$riile $icioare, ph#sis e#te o %orA) @n#u%leAit), &ie' Pentru D%izicianulE T?ale#, c?iar 0i
INT,ODUCE,E

lucrurile ne@n#u%leAite, cu- ar %i $ietrele, $artici$) la ps#che- care e#te @n acela0i ti-$ suflu 0i suflet- @n &re-e ce $entru noi $ri-ul dintre ace0ti ter-eni are o conotaAie D%izic)E, iar cel de/al doilea / una D#$iritual)E' (@n#u%leAit), in#$irat), &ie, natura e#te, $rin dina-i#-ul ei, @nrudit) cu di&inul, iar $rin @n#u%leAirea ei / cu ceea ce noi, %iinAele u-ane, #@nte-' ,elu@nd e;$re#ia %olo#it) de Ari#totel atunci c@nd #e re%er) la %eno-enul &i#urilor care ne c?inuie #o-nul, natura e#te de %a$t daimoniar.2demanic.B :0e divinatione per somnium- 3, !<8 (, 13/1:", 0i @ntruc@t @n #tr)%undurile %iec)rui o- #u%letul e#te un daimon- un de-on, @ntre di&in, %izic 0i u-an e;i#t) -ai -ult dec@t o continuitate, e;i#t) o @nrudire, o identitate de natur), ust*,* 2u-ea e#te %ru-oa#) a#e-enea unui zeu' De la #%@r0itul #ecolului al 7l/lea, ter-enul %olo#it $entru a de#e-na lu-ea @n @ntre4ul ei e#te ;osmos. @n te;tele -ai &ec?i, ace#t cu&@nt e#te %olo#it $entru a nu-i ce&a ar-onio#, ordonat 0i or4anizat, a&@nd %uncAie de orna-ent 0i con%erind o(iectului a#t%el @-$odo(it 4raAie 0i %ru-u#eAe' Unitar) @n di&er#itatea ei, @n%runt@nd, @n eternitatea ei, #cur4erea ti-$ului, ar-onioa#) @n @-(inarea $)rAilor din care e#te alc)tuit), lu-ea e#te deci ca o -inunat) (iGuterie, o o$er) de art), un o(iect de $reA a#e-enea acelor agalmata care, $rin $er%ecAiunea lor, erau #ocotite de-ne de a %i $ierite @n dar zeilor @n incinta #anctuarelor' 1 O-ul conte-$l) 0i ad-ir) acea#t) -are %iinA) &ie care e#te lu-ea @riE%<talitatea ei 0i din care el @n#u0i %ace $arte' 2a @nce$ut, uni&er#ul i #e arat) 0i i #e i-$une, @n indu(ita(ila/i realitate, ca un dat $ri-ordial, $reced@nd orice e;$erienA) $o#i(il)' Pentru a cunoa0te lu-ea, o-ul nu #e $oate $o#tula $e #ine dre$t $unct de $lecare al $ro$riului de-er#' E ca 0i cu- $entru a accede la lucruri ar %i ne&oie #) trece- $rin ideea $e care o a&e- de#$re ele' 2u-ea $e care con0tiinAa noa#tr) o conte-$l) nu e#te creaAia #$iritului no#tru' Ni-ic -ai @nde$)rtat dec@t cultura 4reac) de cogito.ul cartezian, acel Ce pense $o#tulat dre$t condiAie %unda-ental) a oric)rei cunoa0teri a lu-ii, a #a $ro$rie 0i a di&init)Aii, 0i c?iar de conce$Aia lei(nizian) con%or- c)reia orice indi&id e#te o -onad) izolat), %)r) u0i 0i %)r) %ere#tre, care conAine @n interiori/tatea ei, a#e-enea unei #)li de cine-a @nc?i#e, toat) de#%)0urarea %il-ului care/i $o&e#te0te e;i#tenAa' Pentru a %i @nAelea#) de o-, lu-ea nu e#te o(li4at) #) #u$orte o a#t%el de tran#-utaAie care ar tran#%or-a/o @ntr/un %a$t de con0tiinA)' A ne re$rezenta lu-ea nu @n#ea-n) a o %ace $rezent) /n #$iritul no#tru' G@ndul no#tru e cel care %ace $arte din lu-e 0i e#te o $rezenA) @n lu-e' O-ul a$arAine lu-ii cu care e#te @nrudit 0i $e care o cunoa0te $rin rezonanA) 0i co-$licitate' *iinAa u-an) e#te la ori4ine o D%iinA) a lu-iiE' Dac) acea#t) lu-e i/ar %i #tr)in), cu- crede- noi azi, dac) ea ar %i @n totalitate un o(iect con#tituit din @ntindere 0i -i0care, @n o$oziAie cu un #u(iect caracterizat $rin Gudecat) 0i raAiune, o-ul nu #/ar $utea e%ecti& $une @n co-unicare !btt ea

dec@t a#i-il@nd/o $ro$riei con0tiinAe' Dar $entru o-ul 4rec lu-ea

INT,ODUCE,E %%

nu e#te ace#t uni&er# e;terior, rei%icat, #e$arat de o- $rin (ariera de notrecut ce de#$arte -ateria de #$irit, %izicul de $#i?ic' O-ul #e a%l) totr,un ra$ort de co-uniune inti-) cu uni&er#ul @n#u%leAit de care totul @l lea4)' Un e;e-$lu $entru a %ace -ai u0or de @nAele# ceea ce Gerard Si-on de%inea ca Dun -od de a %i $rezent @n lu-e 0i de a %i $rezent %aA) de -e $e care noi nu/1 $ute- #e#iza %)r) un #erio# e%ort de deta0are -etodic), e%ort $re#u$u# de o ade&)rat) re#tituire ar?eolo4ic)E1' 7reau &) &or(e#c de#$re &)z 0i &edere' 'In cultura 4reac), D&)zulE are un \I atut $ri&ile4iatB el e#te at@t de i-$ortant, @nc@t ocu$) o $oziAie a$arte %n econo-ia ca$acit)Ailor u-ane' @ntr/un anu-it #en#, $rin @n#)0i D . natura #a, o-ul e#te $ri&ire' Iar acea#ta din dou) -oti&e, a-(ele1HtVOJHO deci#i&eB @n $ri-ul r@nd, a &edea 0i a 0ti #@nt #inoni-eB dac) idein :si &edea" 0i eidenai (a 0ti" #@nt dou) %or-e ale aceluia0i &er(, dac) eidosfc a$arenA), a#$ect &izi(il, @n#ea-n) totodat) caracter #$eci%ic, %or-) inteli4i(il), lucrul #e e;$lic) $rin aceea c) cunoa0terea e#te inter/O $retat) 0i e;$ri-at) @n %uncAie de -odul de a &edea' @n al doilea r@nd, edea e#te la r@ndu/i #inoni- cu a tr)i' Pentru a %i &iu tre(uie #) &ezi lu-ina #oarelui 0i totodat) #) %ii &izi(il $entru ceilalAi' A -uri @n#ea-n) $ierderea &ederii 0i totodat) a @n#u0irii de a %i &izi(il, @n#ea-n) a $)r)#i lu-ina zilei $entru a $)trunde @ntr/o alt) lu-e, cea a No$Aii, unde, $ierduAi @n tene(re, #@nte- de$o#edaAi de $ro$ria/ne i-a4ine, $recu- 0i de $ri&ire' Dar acea#t)/XederGGHcu at@t -ai $reAioa#) cu c@t e#te totodat) cunoa0/ere 0i &iaA), 4recii nu o @nAele4 @n $ara-etrii no0tri [ du$) ce De#carte#, titre alAii, a inter&enit @n di#cuAie /, di#tin4@nd trei ni&eluri ale %eno-enului &izi(ilit)AiiB la $ri-ul ni&el, lu-ina, realitatea %izic), -da #au cor$u#cululK la al doilea ni&el, or4anul oc?iului, -ecani#-ul o$tic, un %el de ca-er) o(#cur) a c)rei %uncAie e#te #) $roiecteze $e retin) o i-a4ine a o(iectuluiK @n #%@r0it, actul $#i?ic $ro$riu/ zi# de+OO $erce$e de la di#tanA) o(iectul $ri&it' @ntre actul %inal al $erce$Aiei care $re#u$une o in#tanA) #$iritual), o con0tiinA), un DeuE, 0i %eno-enul -aterial al lu-inii e;i#t) acela0i a(i# care #e$ar) #u(iectul u-an de lu-ea e;terioar)' Di-$otri&), $entru 4reci &ederea nu e#te $o#i(il) dec@t @n cazul c@nd @ntre o(iectul &)zut 0i #u(iectul care &ede e;i#t) o reci$rocitate co-$let), e;$re#ie dac) nu a unei identit)Ai $er%ecte, cel $uAin a unei #tr@n#e a%init)Ai' Soarele, care lu-ineaz) toate lucrurile, e#te de a#e-enea acolo, @n cer, un oc?i care &ede tot' Iar oc?iul no#tru &ede la r@ndu/i %iindc) iradiaz) un %el de lu-in) co-$ara(il) celei a #oarelui' ,aza lu-inoa#) care iradiaz) din#$re o(iect 0i @l %ace &izi(il e#te de aceea0i natur) cu raza o$tic) ce iz&or)0te din oc?iul no#tru 0i @i con%er) &ederea' O(iectul e-itent 0i #u(iectul rece$tor, razele lu-inoa#e 0i
D2R]-e du -ondeM, P/ 138'

razele o$tice a$arAin aceleia0i cate4orii a realului de#$re care #e $oate #$une c) i4nor) o$oziAia dintre %izic 0i $#i?ic 0i, @n acela0i ti-$, c) e#te de ordin at@t %izic, c(t 0i $#i?ic, lu-ina e#te &edere 0i &ederea e#te lu-inoa#)' Du$) cu- o(#er&) C?arle# Mu4ler @ntr/un e#eu intitulat D2a lu-iere et la &i#ion dan# la $oeE#ie 4recCueE1, li-(aGul @n#u0i ate#t) acea#t) a-(i&alenA)' 7er(ele care de#e-neaz) actul &ederii :blepeinder;esthai- leussein) #@nt %olo#ite a&@nd dre$t co-$le-ent direct nu nu-ai o(iectul $e care #e %i;eaz) $ri&irea, ci 0i #u(#tanAa lu-inoa#), incande#cent) $roiectat) de oc?i, ca atunci c@nd #e lan#eaz) o #uliA)' Ni ace#te raze de %oc, $e care noi le/a- #ocoti %izice, atra4 du$) #ine #enti-entele, $a#iunile, #t)rile #u%lete0ti, $e care le/a- de%ini dre$t $#i?ice' Acelea0i &er(e $ot a&ea dre$t co-$le-ente directe ter-eni ce #e-ni%ic) teroare, cruzi-e, ur) uci4a0)' @n -o-entul c@nd @l atin4e, $ri&irea i-$re4neaz) o(iectul cu #enti-entele $e care $ri&itorul le @ncearc) la &ederea lui' De#i4ur, li-(aGul $oeziei #e #u$une unor re4uli 0i con&enAii #$eci%ice' Acea#t) conce$Aie de#$re $ri&ire are @n#) @n cultura 4reac) r)d)cini #u%icient de ad@nci $entru a a$)rea @n unele o(#er&aAii, $entru noi deconcertante, ale unui %ilo#o% ca Ari#totel' @n 0e insomniis- -a4i#trul de la 2X^eion #u#Aine c) dac) &ed_rea,'e#te in%luenAat) de o(iectul ei, Dea e;ercit) la r@ndu/i o anu-it) in%luenA) a#u$ra ace#tuiaE, a#e-enea tuturor o(iectelor lu-inoa#e, deoarece intr) @n cate4oria lucrurilor lu-inoa#e 0i @nze#trate cu culoare' Ni, $entru a/0i

do&edi a%ir-aAia, d) un e;e-$luB dac) %e-eile #e $ri&e#c @ntr/o o4lind) @n $erioada -en#trua/Aiei, #u$ra%aAa lucioa#) #e aco$er) de un %el de $atin) de culoarea #@n4elui 0i re#$ecti&a $elicul) #e i-$re4neaz) at@t de $ro%und @n o4lind) c@nd acea#ta e nou), @nc@t e#te 4reu #) o -ai #coAi :0e insomniis- E- !: (, 3:/81"' Dar $oate c) @nrudirea dintre lu-in), raza de %oc e-anat) de o(iect 0i raza $roiectat) @n a%ara oc?iului e#te cel -ai clar $rezentat) dre$t e;$licaAie a &ederii la PlatonB de %a$t, zeii dintre or4anele %eAei au alc)tuit -ai @nt@i oc?ii, care ne aduc lu-ina :phosphora ommata)#tatornicindu/i acolo din $ricina ur-)toare' Weii au %)cut @n a0a %el @nc@t dre$t l)ca0 $ro$riu al %iec)rei zile #) %ie acel %el de %oc care nu arde, ci d) doar o (l@nd) lu-in)' @ntr/ade&)r, ei au %)cut ca %ocul $ur dinl)untrul no#tru, @nrudit cu ace#ta din ur-), #) e-ane $rin oc?i ('''" A0adar, c@nd lu-ina de zi @-$reG-uie0te %luidul $ri&irii, #e @nt@lne#c lu-ini de acela0i fel, care #e conto$e#c 0i care alc)tuie#c, &./ direcAia $ri&irii oc?ilor, un #in4ur cor$ o-o4en, a#t%el c) #$re orice #/ar aAinti %ocul iz&or@t din interior, el #e lo&e0te de cel care $ro&ine din a%ar)' Ni a#t%el @ntre4ul / din cauza o-o4enit)Aii / aGun4e #) %ie a%ectat @n acela0i %el 0i #) tran#-it) #u%letului, $rin -iGlocirea @ntre4ului tru$,
Revue des etudes grecques- 0123, pp4 53,634
I7%RO8UCERE tf9

mi crile a tot ce &ine @n contact cu el #au cu care el &ine @n contact, d@nd J na0tere #enzaAiei $e care o nu-i- &)z1' ,ezu-@nd, $entru a e;$lica &ederea, e;i#t), @n loc de trei in#tanAe di#tincte (realitate %izic), or4an #enzorial, acti&itate -ental)", un %el 11c (raA lu-ino# care, $lec@nd de la oc?i, #e @ntinde ca un tentacul 0i M $relun4e0te @n a%ara or4ani#-ului no#tru' Datorit) a%init)Aii dintre cele trei %eno-ene, toate trei %iind con#tituite #i-ilar @ntr/un %oc %oarte $ur care lu-ineaz) %)r) #) ard), (raAul ace#ta o$tic $)trunde @n lu-ina ilei 0i @n razele e-anate de o(iect' Conto$it cu ace#tea, el con#tituie un o(iect unic, de o $er%ect) continuitate 0i o-o4enitate, care ne a$arAine @n acela0i ti-$ nou) @n0ine 0i lu-ii %izice' Putea&ea acce# a#t%el la o(iectul e;terior oriunde #/ar a%la 0i oric@t de de$arte ar %i, $ioiect@nd a#u$ra lui o $a#arel) e;ten#i(il), alc)tuit) dintr/o -aterie \ S i-un) o(iectului &)zut, celui care &ede 0i lu-inii ce $er-ite &ederea' Pri&irea noa#tr) acAioneaz) @n lu-e, unde/0i 4)#e0te $ro$riul loc ca $arte a lu-ii' Nu ne &o- -ira deci atunci c@nd &o- citi @n Plotin, %ilo#o% din #ecolul al III/lea d'9r', c) atunci c@nd $erce$e- un o(iect oarecare cu aGutorul $ri&irii e#te clar c)/1 &ede- @ntotdeauna acolo unde #e 4)#e0te 0i c) noi ne $roiect)- a#u$ra lui :prosbalomen) $rin inter-ediul &ederii' I-$re#ia &izual) are loc c?iar @n locul unde #e a%l) o(iectulB #u%letul &ede ceea ce #e a%l) @n a%ara lui Y'''Z' Alt%el nu ar a&ea ne&oie #) $ri&ea#c) #$re @n a%ar), dac) ar conAine @n el @n#u0i %or-a o(iectului &)zutK ar $ri&i doar i-a4inea care din a%ar) a $)trun# @n el' @n a%ar) de a#ta, #u%letul a$reciaz) di#tanAa la care #e a%l) o(iectul 0i 0tie la ce di#tanA) @l &edeB cu- ar $utea atunci #) &ad) #e$arat de #ine 0i @nde$)rtat un o(iect care #/ar a%la @n #ineF Mai -ult, el 0tie #) #$un) di-en#iunile o(iectului e;teriorK 0tie c] un o(iect oarecare, de e;e-$lu cerul, e#te -are' Cu- ar %i $o#i(il ace#t lucru, din -o-ent ce i-a4inea ce e;i#t) @n interiorul lui nu $oate %i de acelea0i di-en#iuni cu o(iectul F @n %ine, iar acea#ta e#te o(iecAia $rinci$al), dac) ne #tr)dui- #) #e#iz)i-a4inea o(iectelor $e care le &ede-, nu reu0i- #) &ede- o(iectele @n#e0i, ci doar i-a4ini, u-(re, 0i a#t%el o(iectele @n #ine ar %i di%erite de ceea ce noi &ede- :"nneade- I7, <K I, 1!/83"' A- citat @n @ntre4i-e ace#t $a#aG %iindc) el $une @n e&idenA) di#tanAa care ne de#$arte de 4reci @n ceea ce $ri&e0te -odul de a @nAele4e actul &ederii' P@n) c@nd #i#te-ul inter$retati& @n care ei au $la#at actul &ederii nu &a %i @nlocuit cu unul co-$let di%erit, $ro(le-ele $erce$Aiei &izuale ce #e &or $une @n e$oca -odern) (@n #$ecial aceea 1 $erce$erii di#tanAei, unde inter&ine &ederea #tereo#co$ic), 0i aceea -)ri-ii con#tante a o(iectelor, indi%erent de di#tanAa la care #e a%l), Ei $une @n Goc %actori -ulti$li" nu &or $utea %i totu0i rezol&ate' Totul
04 :laton, Timaios, 5; b i urm4, trad4 rom4 Ctlin :artenie, (n Opere, <oi4 =II, Editura >tiin#ific, .ucure ti, 011?, p4 0;1 @n4t4A4

li INT,ODUCE,E #e rezol&) @n -o-entul c@nd $ri&irea noa#tr) alunec) $rintre o(iectele lu-ii c)reia @i a$arAine ea @n#)0i, lan#@ndu/ #e @n ur-)rirea lor $@n) @n i-en#itatea cerului' @n ace#t conte;t, di%icil nu e#te at@t #) e;$lic)- %a$tul c) i-a4inea noa#tr) &izual) e#te cea care e#te, c@t -ai cur@nd #) @nAele4e- cu- $ute- noi #) &ede- un o(iect di%erit de ceea ce e#te el #au c?iar #)/1 &ede- @ntr/un alt loc dec@t acela @n care #e a%l), de $ild) @ntr/o o4lind)' Ce %or-) #) ale4e- $entru a caracteriza ace#t -od $articular de a %i @n lu-e F Cel -ai (ine ar %i, de#i4ur, #) d)o de%iniAie ne4ati&) $lec@nd de la -odul no#tru de a %i @n lu-e' 7o- #$une deci c) o-ul Greciei nu e#te de#$)rAit

de uni&er#' *ire0te, 4recii a&eau cuno0tinA) de e;i#tenAa unei Dnaturi u-aneE 0i nu au ne4liGat #) cerceteze cu atenAie tr)#)turile caracteri#tice care/1 deo#e(e#c $e o- de alte %iinAe, lucruri inani-ate, ani-ale 0i zei' Dar indi&idualizarea $rin ace#te @n#u0iri nu/1 #e$ar) $e o- de lu-e, nu duce la nece#itatea de a o$une uni&er#ului, @n @ntre4ul lui, o #%er) de realitate ireducti(il) la o alta 0i radical #tr)in) %or-ei #ale de e;i#tenA)B o-ul 0i 4@ndirea #a nu con#tituie un uni&er# co-$let #e$arat de re#tul lu-ii' ,e%erindu/#e la @nAele$tul din Antic?itate, Bernard Groet?uXaen #cria c) ace#ta nu uit) niciodat) lu-ea, c) 4@nde0te 0i acAioneaz) @n relaAie cu co#-o#ul, c) %ace $arte din lu-e, c) e#te el @n#u0i co#-ic :Fnthropologie Philosophique- Pari#, 1 :3, $' .5"' De#$re o-ul grec #e $oate #$une c), @ntr/un -od -ai $uAin re%le;i& 0i teoretic, e#te 0i el, @n c?i$ #$ontan, co#-ic' Co#-ic nu @n#ea-n) $ierdut, r)t)cit @n uni&er#, 0i totu0i acea#t) i-$licare a %iinAei u-ane @n lu-e $re#u$une $entru indi&id o %or-) anu-e de ra$ort cu el @n#u0i 0i de relaAie cu cine&a di%erit de el @n#u0i' Ma;i-a oracolului de la Del%i, DCunoa0te/te $e tine @n#uAiE, nu in&it), cu- a- $utea %i tentaAi #) crede-, la o retra4ere @n #ine $entru a 4)#i, $rin inter-ediul intro#$ecAiei 0i analizei, un eu a#cun#, in&izi(il $entru altcine&a 0i care #/ar realiza ca $ur act de 4@ndire #au ca do-eniu #ecret al identit)Aii $er#onale' %ogito.ul cartezian, acel D4@nde#c deci e;i#tE, e#te tot at@t de #tr)in de con0tiinAa de #ine a o-ului 4rec $e c@t e#te de e;$erienAa lui de &iaA)' Nici una, nici cealalt) nu #@nt date @n interioritatea con0tiinAei #ale #u(iecti&e' Pentru oracol, DCunoa0te/te $e tine @n#uAiE @n#ea-n)B @n&aA) #)/Ai cuno0ti li-itele, a%l) c) e0ti o %iinA) -uritoare, nu @ncerca #) te %aci e4alul zeilor' 2ucrul ace#ta e#te &ala(il 0i $entru Socrate al lui Platon, care inter$reteaz) %or-ula tradiAional) 0i @i con%er) o #e-ni%icaAie %ilo#o%ic) nou), %)c@nd/o #) @n#e-neB cunoa0te ceea ce e0ti @ntr/ade&)r, ce anu-e din tine e#te tu n#uAi, cu alte cu&inte #u%letul t)u, ps#che.ul t)u' Nu e#te c@tu0i de GuAin &or(a de a/Ai @nde-na interlocutorul #)/0i @ntoarc) $ri&irile #$re Gro$ria/i interioritate $entru a #e de#co$eri @n ad@ncurile $ro$riului Ku' Dac) e;i#t) ce&a inconte#ta(il $e lu-e, ace#ta e#te toc-ai ade&)rul le net)4)duit c) oc?iul nu ,e poatelB#Cdea0pe ei G_%iu0iK @ntotdeauna
I7%RO8UCERE

m
in(uie #)/Ai a0ezi $ri&irea $e un o(iect #ituat @n a%ara lui' @n acela0i %el, nu $ute- niciodat) conte-$la D#e-nulE &izi(il al identit)Aii noa#tre, c?i$ul $e care/1 o%eri- noi $ri&irii altora, $entru ca ace0tia #) ne recunoa#c), dec@t dac) o %ace- c)ut@nd @n oc?ii altora o4linda care #) ne tri-it) din e;terior $ro$ria noa#tr) i-a4ine' S)/1 a#cult)- $e rate @n dialo4 cu Alci(iadeB SB Ai @nAele#, a0adar, c) @n%)Ai0area celui ce $ri&e0te oc?iul r)#are @n $ri&irea o$u#) $recu- @ntr/o o4lind), $e care o nu-i- $u$il), ca %iind -odelul @n -ic al $ri&itorului' AB E ade&)rat ce #$ui' SB @n alt oc?i, a0adar, $ri&indu/#e 0i aAintindu/#e @n ce are ace#ta -ai (un 0i @l aGut) #) &ad) / iat) cu- #e $oate &edea oc?iul $e #ine ('''", dar atunci, iu(ite Alci(iade, dac) #u%letul &rea #) #e cunoa#c) $e #ine, oare nu c)tre #u%let #e cade a $ri&i, 0i -ai cu #ea-) c)tre acea a0ezare a #a unde e#te #)dit) &irtutea #u%letului, @nAele$ciunea, $recu- 0i c)tre tot ce #e $otri&e0te a %i a#e-enea luiF1' Care #@nt ace#te lucruri a#e-)n)toare @nAele$ciunii F *or-e inteli4i(ile, ade&)ruri -ate-atice #au, du$) $a#aGul, cu #i4uranA) inter$olat, la care %ace tri-itere Eu#e(iu @n Pregtirea evanghelic i-ediat du$) te;tul citat de noi -ai #u#, zeul, %iindc) Dacea#t) $arte a #u%letului #e a#ea-)n) cu ce&a di&in, iar acel ce $ri&e0te 0i cunoa0te tot ce e di&in @ntr/@n#a / zeul l)untric 0i cu4etarea / #e &a cunoa0te a#t%el 0i $e #ine @n#u0i @n cel -ai @nalt 4rad $o#i(ilE 3' Dar oricare ar %i ace#te o(iecte ale $ri&irii / #u%letul unui alt o-, e#enAele inteli4i(ile, di&initatea /, #u%letul no#tru #e $oate cunoa0te $ri&ind @ntotdeauna nu @n)untrul #)u, ci @n a%ar), o %iinA) di%erit) de el, care/i e#te @nrudit), a0a cu- oc?iul $oate &edea @n a%ar) un o(iect lu-inat, datorit) a%init)Aii naturale dintre lu-in) 0i $ri&ire, datorit) #i-ilitudinii totale dintre #u(iectul care &ede 0i o(iectul care e &)zut' @n -od a#e-)n)tor, ceea ce #@nte-, c?i$ul 0i #u%letul no#tru le &ede- 0i le cunoa0te- $ri&ind c?i$ul 0i #u%letul altuia' Identitatea %iec)ruia @n relaAia cu cel)lalt [ $rin @ncruci0area $ri&irilor 0i $rin #c?i-(ul de cu&inte' @nc) o dat), ca 0i @n teoria a#u$ra $erce$Aiei &izuale, Platon #e do&ede0te un -artor de-n de luat @n #ea-)' C?iar dac), $un@nd #u%letul @n centrul conce$Aiei #ale de#$re identitatea indi&idual), el &a -arca o cotitur) ale c)rei con#ecinAe &or de&eni cu ti-$ul deci#i&e, I Rl'iton nu ie#e din cadrul @n care #e @n#crie re$rezentarea 4reac) a#u$ra indi&idului' @n $ri-ul r@nd $entru c) ace#t #u%let, care e#te noi @n0ine, nu e;$ri-) unicitatea %iinAei noa#tre, ori4inalitatea ei %unda-ental)K di-$otri&), @n calitatea lui de daimon- el e#te i-$er#onal 0i #u$ra/personal 0i, de0i %ace $arte din noi, e#te dincolo de noi @n -)#ura @n 1' Platon, Flcibiade- 188 a/(, trad' ro-' Sorin 7ieru, @n +pere complete- &oi' I, 9u-anita#, Bucure0ti, 3551, $' 3 (n't'"' E. &bidem- 188 c, $' 855 (n't'"'

care -enirea lui nu e#te de a &e4?ea a#u$ra condiAiei noa#tre de %iinAe u-ane, ci de a ne eli(era de ea, inte4r@ndu/ne @n ordinea co#-ic) 0i di&in)' @n al doilea r@nd, @ntruc@t cunoa0terea de #ine 0i relaAia cu #ine nu #e $ot #ta(ili @n c?i$ direct, i-ediat, %iindc) r)-@n @nc?i#e @n relaAia reci$roc) de a &edea 0i de a

%i &)zut, dintre -ine 0i cel)lalt, care con#tituie un ele-ent caracteri#tic al culturii ru0inii 0i a onoarei, @n `$oziAie cu cultura &ino&)Aiei 0i a datoriei' ,u0ine 0i onoare @n locul #enti-entelor de &ino&)Aie 0i re#$on#a(ilitate, care tri-it cu nece#itate @n %iinAa -uritoare la con0tiinAa de #ine inti-), indi&idual)' @n ace#t caz tre(uie #) lu)- @n con#iderare un ter-en 4rece#c, time. El de#e-neaz) D&aloareaE ce i #e recunoa0te unui indi&id, adic) at@t #e-nele #ociale ale identit)Aii lui, nu-ele, %iliaAia, ori4inea, condiAia @n interiorul 4ru$ului cu onorurile le4ate de acea#ta, $ri&ile4iile 0i dre$turile la care e#te @ndre$t)Ait #) a#$ire, c@t 0i #u$erioritatea #a $er#onal), Ain@nd totodat) de calit)Ai 0i de -erite (%ru-u#eAe, %orA), curaG, no(leAe a atitudinii, #t)$@nire de #ine" care, #tr)lucind @n c?i$ul, Ainuta 0i atitudinea lui, %ac &izi(il) $entru toAi ceilalAi a$artenenAa lui la elita de ;alo;agathoi- a celor %ru-o0i 0i (uni, 0i de aristoi- a celor -ai (uni' @ntr/o #ocietate a con%runt)rii, unde $entru a o(Aine recunoa0terea tre(uie #)/Ai @n&in4i concurenAii @ntr/ o ne@ncetat) co-$etiAie $entru 4lorie, %iecare tr)ie0te #u( $ri&irea celuilalt 0i @n %uncAie de acea#t) $ri&ire' *iecare e#te ceea ce &)d ceilalAi @n el' Identitatea unui indi&id coincide cu con#ideraAia #ocial) de care #e (ucur)B de la deriziune la elo4iu, de la di#$reA la ad-iraAie' Dac) &aloarea unui o- e#te @n a0a -)#ur) le4at) de re$utaAia #a, orice o%en#) $u(lic) adu#) de-nit)Aii #ale, orice acAiune #au cu&@nt care atenteaz) la $re#ti4iul lui &or %i $erce$ute de &icti-), $@n) c@nd i #e &or aduce re$araAii $u(lice, ca o nodalitate de u-ilire #au de#%iinAare a $er#oanei #ale, a &irtuAii #ale nt@-e, &iz@nd de4radarea lui1Cel care, dezonorat, nu e#te @n #tare #)/1 i(li4e $e cel ce 1/a o%en#at #) dea #ocoteal) $entru ultraGul adu# e#te li#creditat 0i renunA) acu- la time.vii #)u, la renu-e, la ran4, la iri&ile4ii' E;clu# din &ec?ile #tructuri ale #olidarit)Aii, re#$in# de ru$ul #e-enilor #)i, ce r)-@ne din elF Dec)zut #u( ni&elul unui le(eu, al unui ;a;os- care, di-$otri&), @0i are locul @n r@ndul oa-enilor in $o$or, e#te, du$) &or(ele lui Uli#e, Gi4nit de A4a-e-non, un at)citor, %)r) $atrie, %)r) r)d)cini, un D&enetic %)r) cin#te 0i dre$turi, n in# de-n de di#$reA, un o- de ni-icE1' A#t)zi a- #$une c) ace#t ti nu -ai e;i#t), e#te un ni-eni' AGun0i @n ace#t $unct e#te nece#ar #) ne re%eri- la o $ro(le-), ?iar 0i @n Atena de-ocratic) a #ecolului al 7/lea, &alorile ari#tocratice e co-$etiAiei $entru 4lorie r)-@n do-inante' ,i&alitatea #e e;ercit) 9o-er, &liada- 1, 3 8 0i , <!., trad' ro-' Geor4e Murnu, Cultura naAional), 1 !!, $$' 1: 0i 1+8 (n't'"'
INT,ODUCE,E li

i cet)Aeni con#ideraAi e4ali $e $lan $olitic' Ei nu #@nt e4ali @n ate de deAin)tori ai unor dre$turi de care orice o- ar tre(ui #) Icieze @n -od natural' *iecare e#te e4al cu toAi ceilalAi @n &irtutea JJJJJaei #ale $artici$)ri la $ro(le-ele co-une ale 4ru$ului' Dar, @n ii na ace#tor intere#e co-une, $e l@n4) do-eniul $u(lic, e;i#t) @n L Ri-$orta-entul $er#onal un #$aAiu $ri&at @n care indi&idul e#te #t)/ L\\iiiil Gocului'
G9- H GI G J v. IKuLDDIID aH #E

@n ra$orturile cu co-unitatea / a%ir-) Pericle @n elo4iul Atenei atri/-it lui de Tucidide / 0i @n $ri&inAa #u#$iciunii reci$roce @n acti&itatea zilnic) ne -ani%e#t)- li(eri acti&itatea, %)r) #) ne -@nie- $e &ecin dac) %ace ce&a du$) $o%ta ini-ii lui 0i %)r) #) $re&ede- ($rin le4i" acAiuni #u$)r)toare, care nu co-$ort) o $edea$#), dar #@nt de ne#u%erit $entru alAii' Ne %ace- %)r) #) ne #u$)r)- intere#ele $articulare, nu c)lc)- le4ile, c@nd c?i(zui- tre(urile $u(lice, -ai ale# din re#$ect $entru le4i, td@nd a#cultare 0i oa-enilor care #@nt @n orice @-$reGurare la conducere 0i le4ilor 1' O @n polis.ul antic, indi&idul are deci un #$aAiu al #)u $ro$riu iar ace#t a#$ect $ri&at al e;i#tenAei #ale #e $relun4e0te 0i @n &iaAa arti#tic) ai intelectual), unde %iecare @0i a%ir-) $ro$ria co&in4ere de a acAiona \ Ii%erit 0i -ai (ine dec@t $redece#orii 0i #e-enii #)iK @n dre$tul $enal, nude %iecare e#te c?e-at #) r)#$und) $entru $ro$riile cul$e, @n %uncAie de 4ra&itatea lor -ai -are #au -ai -ic)K @n dre$tul ci&il, cu in#tituAia, de $ild), a te#ta-entuluiK @n do-eniul reli4io#, @n care indi&izii #e ra$orteaz), $rin $ractica cultului, la di&initate' Ace#t indi&id nu #e $rezint) @n#) niciodat) ca de$ozitar al unor dre$turi uni&er#ale inaliena/?ile, nici ca $er#oan) @n #en#ul -odern al cu&@ntului, dotat) cu o &iaA) interioar) #$eci%ic), cu o lu-e #ecret) a #u(iecti&it)Aii #ale, cu %unda-entala unicitate a eului #)u' E#te &or(a de#$re o e;$re#ie e#enAial-ente #ocial) a indi&idului, -arcat) de dorinAa de a de&eni %ai-o#, de a do(@ndi @n oc?ii #e-enilor, $rin -odul #)u de &iaA), $rin -eritele 0i 4enerozitatea #a, de#tul) %ai-) $entru ca &iaAa lui #) #e tran#%or-e @ntr/un (ine al @ntre4ii cet)Ai, dac) nu al @ntre4ii Grecii'RA#t%el, @n con%runtarea cu $ro(le-a -orAii, indi&idul nu $oate conta $e o #u$ra&ieAuire dincolo de -or-@nt analoa4) condiAiei #ale de %iinA) &ie, @n unicitatea ei, ori #u( %or-a unui #u%let unic, a$arAin@ndu/i @n e;clu#i&itate, #u( %or-a $ro$riului tru$ re@n&iat' Pentru ni0te creaturi e%e-ere, #ortite de4rad)rii $rin @-()tr@nire 0i -orAii, ce cale e;i#t) $entru a/0i $)#tra @n $o#teritate nu-ele, %ai-a, i-a4inea tinereAii 0i %ru-u#eAii, curaGul &iril 0i #u$erioritatea care le/au %o#t $ro$riiF @ntr/o ci&ilizaAie a onoarei, unde

%iecare #e identi%ic) @n ti-$ul &ieAii cu ceea Ee alAii &)d 0i #$un de#$re el, @n care e;i0ti $e -)#ura %ai-ei $entru care 0ti onorat, continui #) e;i0ti doar dac) acea#t) %ai-) @Ai #u$ra&ieAuie0te, Tucidide, Rzboiul peloponesiac- trad' ro-' N'I' Bar(u, Editura NtiinAi%ic), Bucure0ti, 1 <<, 3, 8+, 3/8, $' 3:< (n't'"'
T,ODUCE,E \

ne$ieritoare, @n loc #) di#$ar) @n anoni-atul uit)rii' Pentru o-ul 4rec, ne-urirea e#te con%erit) de $rezenAa $er-anent) @n -e-oria #ocial) a celui care a $)r)#it lu-ea lu-inii' A0adar, -e-oria colecti&), @n cele dou) %or-e con#acrate ale ei [ continua ree&ocare $rin inter-ediul c@nturilor $oeAilor, tran#-i#e ne@ntreru$t din 4eneraAie @n 4eneraAie, 0i -e-oria %unerar), $rezent) &e0nic dea#u$ra -or-intelor/ o$ereaz) ca un or4ani#- ce a#i4ur) unor indi&izi $ri&ile4iul #u$ra&ieAuirii @n calitate de -ort 4lorio#' In locul #u%letului ne-uritor, 4loria ne$ieritoare 0i re4retul etern al celor ce/Ai #u$ra&ieAuie#cK @n locul $aradi#ului rezer&at celor dre$Ai, certitudinea unei $er-anente $rezenAe @n e;i#/ tenAa #ocial) a celor &ii, $entru acela care a 0tiut #/o -erite' In tradiAia e$ic), r)z(oinicul care, a#e-enea lui A(ile, ale4e &iaAa #curt) 0i #e dedic) @n @ntre4i-e %a$telor de &iteGie, c)z@nd @n %loarea &@r#tei $e c@-$ul de lu$t), do(@nde0te $entru totdeauna, datorit) D-orAii %ru-oa#eE, o di-en#iune eroic), $e care uitarea nu o $oate atin4e' O te-) reluat) de colecti&itate, a0a cu- a ar)tat Nicole 2orau;, cu $redilecAie @n oraAiile %une(re @nc?inate cet)Aenilor care au ale# #) -oar) $entru $atrie' C@tu0i de $uAin o$u#e, -oartea 0i ne-urirea #e G conGu4) 0i #e @ntre$)trund @n $er#oana ace#tor ()r(aAi curaGo0i, a R ace#tor agathoi andres. @nc) din #ecolul al 7l@/lea, TXrtaio# @l &a cele(ra ca D(o4)Aie co-un) $entru cetate 0i $entru @ntre4ul $o$orE $e lu$t)torul care a 0tiut #) r)-@n) neclintit @n $ri-a linie' Pe cel ce cade @n lu$ta cu du0-anul DtoAi @l cin#te#c, deo$otri&) tineri 0i ()tr@niE 0i, Dde0i #e a%l) #u( $)-@nt, a de&enit ne-uritorE 0i @ntrea4a cetate cu$rin#) de durere @l $l@n4e1' 2a @nce$utul #ecolului al I7/lea, Gor4ia#, la r@ndu/i, nu $ierde $rileGul de a/0i #ati#%ace 4u#tul $entru antiteze @n acea#t) $arado;al) al)turare a ideii de -oarte 0i ne-urireB DDe0i ei #@nt -orAi, re4retul du$) $rezenAa lor nu a -urit o dat) cu ei, ci e#te ne-uritor, de0i ei #)l)0luie#c @n tru$uri care nu #@nt ne-uritoare, ace#t re4ret du$) cei ce nu -ai #@nt @n &iaA) nu @nceteaz) #) tr)ia#c)E, @n "pitaful dedicat #oldaAilor atenieni c)zuAi @n a$)rarea Corintului @n lu$ta @-$otri&a #$artanilor (8 :/8.<", 2X#ia# reia acea#t) te-) 0i o dez&olt) @ntr/o %or-) -ai (ine ar4u-entat)B Dac), du$) ce a- #c)$at de $ericolele lu$telor, a- $utea de&eni ne-uritori, #/ar $utea @nAele4e de ce &iii @i $l@n4 $e -orAi' Dar, @n realitate, tru$ul no#tru e#te (iruit de (oli 0i de ()tr@neAe, iar 4eniul @n ale c)rui -@ini #e a%l) #oarta noa#tr) nu #e la#) @ndu$lecat' De aceea tre(uie #)/i #ocoti- %ericiAi @ntre oa-eni $e acei eroi care 0i/au #%@r0it zilele lu$t@nd $entru cauza cea -ai no(il) 0i cea -ai -)reaA) 0i care, %)r) #) a0te$te o -oarte natural), au ale# -oartea cea -ai %ru-oa#)' A-intirea lor nu $oate @-()tr@ni 0i onorurile datorate lor #@nt $rileG de in&idie
INT,ODUCE,E 3:

@n Milosofici greacp/n la Platou- %ra4-' :, trad' ro-' Si-ina Noica 0i Adelina Piat^o>#^i, Editura NtiinAi%ic) 0i Enciclo$edic), Bucure0ti, 1 + , &oi' I, $artea I, $' . (n't'Q' $entru toAi oa-enii' *irea cere #)/i $l@n4e- ca $e ni0te -uritori, dar &irtutea lor cere #)/i c@nt)- ca $e ne-uritori Y'''Z' Eu unul con#ider -oartea lor %ericit) 0i/i in&idiez $entru ea' Dac) &enirea noa#tr) $e lu-e ^ Vre O #e-ni%icaAie, acea#ta conteaz) doar $entru aceia dintre noi care, $ri-ind de la #oart) un tru$ -uritor, au l)#at o a-intire ne-uritoare a &alorii lor' ,etoric) F @n $arte, cu #i4uranA)K dar cu #i4uranA) nu nu-ai retoric)' Ar4u-entaAia 4)#e0te %orA) 0i #u$ort @ntr/o con%i4urare a identit)Aii Unde %iecare indi&id a$are in#e$ara(il de &aloarea #ocial) care/i e#te Itri(uit) de co-unitatea cet)Aenilor' @n ceea ce %ace din el o %iinA) indi&idual), o-ul 4rec e#te inte4rat @n #ocial, a0a cu- e#te inte4rat 0i O co#-o#' De la li(ertatea anticilor la cea a -odernilor, de la de-ocraAia Untic) la cea actual), de la cet)Aeanul polis.ului la o-ul dre$turilor, (de la BenGa-in Con#tant la Mo#e# *inleX 0i la Mar;, #/a #c?i-(at o 9ltrea4) lu-e' Dar nu e#te &or(a doar de o tran#%or-are a &ieAii $olitice 0i #ociale, a reli4iei, a culturiiK o-ul @n#u0i nu a r)-a# cel care \ %o#t, nici @n %elul lui #$eci%ic de a %i, nici @n ra$orturile #ale cu ceilalAi ifi cu lu-ea'

Jean/Pierre 7ernant
K

.
D4E,,4

7/ L,R,LO' . :
r4 4 , fi !** D ,

O-ul 0i econo-ia
%laude ,osse @n Politica- Ari#totel a de%init o-ul 4rec $rin cuno#cuta %or-ul) on politi;on- ani-al $olitic' Traducerea li-iteaz) @n#) #en#ul dat de #o% ace#tei %or-uleK $rin ea, Ari#totel &oia #) #$un) c) ceea ce/ 1 o#e(e0te $e 4rec de alAi oa-eni e#te %a$tul c) tr)ie0te @n #@nul acelei r-e de or4anizare #u$erioar) care e#te cetatea' Dar caracteri#tic t)Aeanului era toc-ai %a$tul de a a&ea arete politi;e- adic) @n#u0irea ire/i $er-itea r@nd $e r@nd #) 4u&erneze :archein). #) %ie 4u&ernat irchesthai) 0i #) $artici$e la deciziile luate de an#a-(lul co-unit)Aii i&ice' +i;onorni;e- 0tiinAa a ceea ce #e nu-e0te oi;onomia- e#te @n ri-ul r@nd arta de a 4e#tiona (ine $ro$ria oi;os- 4o#$od)rieK ceea ce nu-i- econo-ie, adic) an#a-(lul %eno-enelor $ri&itoare la $roducAia 0i #c?i-(ul de (unuri -ateriale, nu/0i do(@ndi#e $e ti-$ul 4recilor antici autono-ia care o caracterizeaz) @n lu-ea -odern) Ince$@nd cu #ecolul al a7III/ lea' Du$) cu- #u(liniaz) Uarl PolanXi, conC-icul era @nc) embedded- inte4rat #ocialului 0i $oliticului' Toc-ai acea#ta %ace ca #arcina i#toricului care @ncearc) #) #itueze iul 4rec @ntr/un conte;t econo-ic 0i #)/1 de#co$ere, dincolo de homo oliticus al %ilo#o%ilor, $e homo oeconomicus- cel care $roducea, #c?i-(a, I-ini#tra, c?iar #$ecula cu intenAia de a acu-ula (unuri 0i a&ere #au a/0i a#i4ura #u(zi#tenAa cotidian), #) %ie ri#cant)' ,i#cant) nu nu-ai $entru c) #ur#ele de care di#$une- #@nt %ra4-entare 0i nu ne $er-it #) recon#titui- cu $recizie acti&it)Aile econo-ice &ariate ce caracterizeaz) uni&er#ul cet)Aii 4rece0ti, -ai ale# %iindc) 4recii, ne#e/$ar@nd ace#te acti&it)Ai de un @ntre4 -od de &iaA) din care ele, @n di&er#itatea lor, %)ceau $arte inte4rant), nu au #i-Ait ne&oia de a le de#crie' Sau, -ai de4ra(), #/au #tr)duit #) de#crie #in4ura acti&itate care, al)turi de r)z(oi 0i de $olitic), li #e $)rea de-n) de o-ul li(er, adic) -unca $)-@ntului' Ni dac), a0a cu- #e &a &edea @n continuare, de#$re -e0te0u4uri 0i co-erAul -ariti- a&e- in%or-aAii -ai $reci#e, #u#ce$ti(ile de a ne clari%ica ceea ce o(iectele $ro&enind din #)$)turi (%ra4-ente de cera-ic), -onede etc'" ne %ac #) intui-, acea#ta #e Int@-$l) %iindc) re#$ecti&ele acti&it)Ai au cuno#cut la Atena, @n #$ecial @n #ecolul al I7/lea, o dez&oltare i-$ortant), $ro&oc@nd uneori liti4ii,
C2AUDE MOSSE de e;e-$lu @ntre cei care #e ocu$au de co-erAul -ariti-, ce au S la $roce#e ale c)ror $ledoarii au aGun# $@n) la noi' i E#te deci nece#ar #) re$et)-, %iindc) lucrul $are a priori $arado;alB lu-ea 4reac) era o lu-e citadin), &iaAa ur(an) ocu$a un loc e#enAial, 0i totu0i a4ricultura con#tituia $rinci$ala acti&itate a -aGorit)Aii -e-(rilor co-unit)Aii ci&ice' C?iar @n cet)Ai ca Atena, Corint, Milet #au Siracuza, $)-@ntul era cel care a#i4ura @n $ri-ul r@nd -iGloacele de trai $entru toat) lu-ea' 2u-ea 4reac) a e$ocii ar?aice 0i a celei cla#ice era @n $ri-ul r@nd 0i -ai $re#u# de orice o lu-e ru#tic), ceea ce e;$lic) i-$ortanAa de/a lun4ul i#toriei a $ro(le-elor a4rare 0i a con%lictelor $ro&ocate de $ro(le-a $ro$riet)Aii, care #%@0iau cet)Aile' Idealul autar?ic, care @n #ecolul al I7/lea &a %i #u#Ainut de %ilo#o%i @n con#trucAiile lor uto$ice, traduce e;act acea#t) realitateB o-ul 4rec tr)ia @n $ri-ul r@nd din $roducAia $)-@ntului $ro$riu 0i (una %uncAionare a cet)Aii cerea ca toAi cei care %)ceau $arte din co-unitate #) ai() $)-@nt' 2e4)tura dintre cet)Aean 0i $)-@ntul lui era at@t de i-$ortant), @nc@t @n nu-eroa#e cet)Ai $ro$rietarii erau #in4urii cet)Aeni 0i $retutindeni doar cet)Aenii a&eau dre$tul #) %ie $ro$rietari de $)-@ntJ/Cu toate ace#tea, $)-@ntul lor nu era %ertil, iar lu-ea 4reac) a ie$in# @ntotdeauna, @n $ri&inAa a$ro&izion)rii cu cereale, de i-$or/Kurile din E4i$t, Cirenaica 0i de la Pontul Eu;in' Nu-ai unele cet)Ai lin Pelo$one# 0i cet)Aile coloniale din A$u# a&eau o $roducAie de cereale #u%icient) $entru a le aco$eri nece#it)Aile' Totu0i, $retutindeni oa-enii ie #tr)duiau #) #-ul4) din #olul relati& arid, $e l@n4) %ructele 0i e4u-ele #$eci%ice A)rilor -editeraneene, un $ic de 4r@u 0i de orz' Doar riAa/de/&ie 0i -)#linul con#tituiau #ur#ele unei $roducAii -ai i-$or/ante, $er-iA@nd realizarea unui #ur$lu# ce $utea %i e;$ortat' Dar lincolo de ace#te con#ideraAii %oarte 4enerale, de ce alte ele-ente di#$une- $entru a @ncerca #) contur)- %iziono-ia A)ranului 4recF Unele re$rezent)ri de $e &a#e cera-ice 0i de $e anu-ite teracote e $er-it #)/i o(#er&)- $e A)rani la -unc), @-$in4@nd un rudi-entar lu4 de le-n cu cor$ dinAat, cu #au %)r) (r)zdar -etalic, cule4@nd @)#linele #au #torcind #tru4urii' Ace#te in%or-aAii nu ne dau totu0i ici un indiciu $reci# a#u$ra #tatutului #ocial al celor ce #e dedicau nor a#e-enea acti&it)Ai' Ar tre(ui #) con#ult)- iz&oare literare' Din iricire, din -oti&ele -enAionate -ai #u#, &iaAa rural) i/a in#$irat $e @l $uAin trei dintre cei -ai cuno#cuAi #criitori din Grecia antic)' E#te Gr(a @n $ri-ul r@nd de -arele $oe- al luiGrGe4iod, ,unci 4i zile- ilendar reli4io# care, de0i re&eleaz) criza e;tre- de 4ra&) a lu-ii Oece0ti #$re #%@r0itul #ecolului al 7UI/lea, care anunA) lu$tele &iolente i &or @n#@n4era i#toria #ecolului ur-)tor, de#crie @n acela0i ti-$ &iaAa (tidian) a A)ranului (eoAian, relaAiile a-icale #au o#tile $e care le treAine cu &ecinii, di%eritele @ndeletniciri care/i -arc?eaz) anul' Pri-a ntre ele e#te ti-$ul ar)turilor, c@nd A)ranul @n?a-) (oii la $lu4 0i Le4)te0te terenul $entru #e-)nat' A$oi &ine &re-ea c@nd Dal cocorilor GQ)t care r)#un)/n @nalturi, @n %iece an din#$re nouriE te &e#te0te Dc) ti-$ul #) ari 0i anunA) $loioa#a &re-e de iarn)E1' Iarna re$rezint) $entru A)rani r)4azul de a/0i re$ara uneltele' Atunci oa-enii 0i ani-alele tr)ie#c @nc?i#e

@n ca#) $entru a #c)$a de #u%lul cri&)Aului, &lntul @n4?eAat de nord care &ine din Tracia' Dar @n -o-entul c@nd @n%lore0te ca#tanul 0i c@nt) 4reierul &in (ucuriile &eriiB Carnea de ca$r)/i -ai 4ra#), -ai (un e#te &inul atuncea Mai $o%ticioa#)/i %e-eia, -ai #la(i de &irtute/# ()r(aAii, Siriu# &la4a le #eac), #leie0te 4enunc?iul 0i ca$ul Ar0iAa carnea le/o coaceK e &re-ea #) caute/acu-a St@nci d)t)toare de u-(r) 0i &inul &e#tit de la Bi(lo# Turt) 4u#toa#) 0i la$te de ca$r) deGa/nA)rcat), Carnea GuRnincii cre#cut)/n $)dure 0i ne%)t)toare, Iezii/nt@i n)#cuAi3' Dar atunci ei tre(uie #) #e @n4riGea#c) #) $un) recolta la $)#trare 0i #) $oruncea#c) #cla&ilor D#) -acine 4r@ul #acru al De-etreiE' Du$) \Bre #e $un 4r@nele @n &a#e ce &or %i a0ezate @n ca#), #e #tr@n4 @n ?a-(ar *uraGe 0i $aie $entru ani-ale' In %ine, ur-eaz) -o-entul cule#ului &iei 0i al %a(ric)rii &inului, Ddar al lui DionX#o# cel (o4at @n (ucuriiE' Poe-ul lui 9e#iod a %o#t ade#eori inter$retat ca un #tri4)t de re&olt) @-$otri&a Dre4ilor a&izi de daruriE, ca e;$re#ie a #)r)ciei A)ranilor din BeoAia de la #%@r0itul #ecolului al 7lII/lea 0i e#te %oarte ade&)rat c) \;i#t) @n $oe- nu-eroa#e aluzii la -izeria 0i la %oa-etea acelora care, %iindc) nu au -uncit cu- tre(uie 0i 0i/au ne4liGat datoriile %aA) de zei, \@nt ne&oiAi #) #e @ndatoreze la &ecini #au #) cer0ea#c)' 7iaAa rural) de#cri#) @n $oe- e#te @n#) aceea a unei 4o#$od)rii de#tul de @n#t)rite' YSer&itorii #@nt nu-ero0i, di%eritele recolte #@nt de$ozitate cu 4riG) @n ?a-(are' In $lu#, interlocutorul i-a4inar #au real al $oetului, acel %rate c)ruia i #e adre#eaz), di#$une de un #ur$lu# $e care, atunci c@nd &ine -o-entul #) ia dru-ul -)rilor, @l @ncarc) $e o cora(ie -are' De#i4ur, na&i4aAia e#te $ericuloa#), dar re$rezint) totodat) o #ur#) de c@0ti4 0i cel care o $ractic) @0i $oate -)ri a#t%el a&erea' Din $oe- #e de#$rinde $rin ur-are i-a4inea unui A)ran relati& @n#t)rit, de#$re l]re e 4reu de 0tiut dac) core#$unde unei realit)Ai datate 0i localizate cu $recizie #au unui ideal ce #e in#$ir) din realitate $entru a con#trui o re$rezentare a &ieAii A)r)ne0ti -ai a$ro$iat) de e;i4enAele zeilor' 2a di#tanA) de trei #ecole de 9e#iod, $oetul co-ic Ari#to%an ne $rezint) o i-a4ine $uAin di%erit)' Nu -ai e#te &or(a de#$re BeoAia, ci de#$re Atena @n ti-$ul r)z(oiului $elo$one#iac, c@nd #atele erau %rec&ent de&a#tate de incur#iunile ar-atelor $elo$one#iace' Ca 0i A)ranul lui 9e#iod, cel al lui Ari#to%an / ne 4@ndi- la Diceo$oli# din Fharnienii. . 9e#iod, ,unci 4i zile- trad' ro-' Du-itru T' Burtea, Uni&er#, Bucure0ti, 1 +8, $' +3 (n't'"' &bidem- $' +< (n't'"' -.---cpuN.ih'vtpusOmirifabmm;iiPmihHits3 JNP C2AUDE MOSSE nu e#te un #)r)ntoc, un ptochos. Ni el are c@Ai&a #cla&i 0i, de0i r)z(oiu 1/a conda-nat #) #e re%u4ieze @n ora0, @n #$atele zidurilor, totu0i re4ret) #atul care Dnu -i/a zi# niciodat) Vcu-$)r) c)r(unele, oAetul, uleiulM, care nu cuno0tea cu&@ntul Vcu-$)r)M, ci @-i aducea totul #in4urE' C@t de#$re Stre$#iade, care a co-i# 4re0eala de a #e @n#ura cu o %at) de la ora0, ace#ta e&oc) cu no#tal4ie, @n $orii- &iaAa lui de A)ran de alt)dat), Da0a %ericeE, D@n lar4ul -euE, D(o4at @n #tu$i %oind de al(ine, @n untdele-n 0i oi ale#eE 0i ti-$urile c@nd D-iro#ea a -u#t, a l@n), a corlat) de #t@n) cu (el0u4 de ca0uriE1' E#te o i-a4ine idilic) a unei &ieAi ru#tice, care tre(uie #) %i %o#t -ai $uAin u0oar) 0i $ro#$er) dec@t $retindea $oetul co-ic, dar care o4linde0te totu0i o realitateB i-$ortanAa, @ntr/o cetate ca Atena, a A)ranilor, a ace#tor autourgoi- $ro$rietari care/0i lucrau e%ecti& $)-@ntul @n condiAii ade#ea di%icile, c?iar dac) di#$uneau de ce&a #cla&i $entru -uncile -ai 4rele' Toc-ai ace0ti $ro$rietari -ici 0i -iGlocii %or-au -a#a $o$ulaAiei cet)Aii 0i din r@ndurile lor #e recrutau #oldaAii din in%anteria 4rea (?o$liAi" $e care #e #$riGinea #i4uranAa cet)Aii' Mai r)-@ne #) ne @ntre()- @n $ri&inAa ariei de e;tindere 4eo4ra%ic) a ace#tui $er#onaG 0i @n acela0i ti-$ a#u$ra duratei reale a #ociet)Aii A)r)ne0ti @n i#toria 4reac)' @nc) o dat), @n -od %ire#c, Atena o%er) -odelul' E-anci$aAi $rin re%or-ele luil Solon, tiranii 4reci au con#tituit de %a$t (aza de-ocraAiei care #/ai in#taurat $e ti-$ul lui Cli#tene 0i #/a con#olidat @n &re-ea lui E%ialte ( 0i Pericle' ,)-@n, de#i4ur, @ntre()ri @n le4)tur) cu re$artizarea $)-@n/R tului 0i cu -odul de &iaA) al $o$ulaAiei rurale' Cercet)rile -ai recente ate#t) o -are %)r@-iAare a $)-@ntului Atticii, c?iar dac) acea#t) %)r@-iAare nu @n#ea-n) nea$)rat a(#enAa -arilor $ro$riet)Ai care adun) @n -@inile unui #in4ur indi&id (unurile unei @ntre4i de-e3 #au ale -ai -ultora' PuAine #tudii @ntre$rin#e a#u$ra &ieAii la Aar) @n Grecia ne $er-it #) deduce- e;i#tenAa unor %er-e izolate' In#talarea 4ru$at) @n #ate, care con#tituiau de re4ul) centrul unei de-e, $are #) %i %o#t %or-a $redo-inant) a co-unit)Ailor a4rare, care core#$unde (ine unor caracteri#tici ale $ei#aGului -editeranean' @n ciuda a%ir-aAiilor lui Diceo$oli# @n Fharnienii- acea#t) #ocietate rural) nu e#te co-$let autar?ic)' @ntr/o alt) co-edie a lui Ari#to%an, eroul, 0i el un A)ran, @l tri-ite $e #cla& #)/i cu-$ere %)in)' Ceea ce a- #$u# @nainte de#$re nece#itatea de a i-$orta cereale i-$lic) de %a$t c) nu-ero0i A)rani nu recoltau de#tul 4r@u $entru a/0i #ati#%ace ne&oile $ro$rii 0i ne&oile $ro$riului oi;os- %e-ei, co$ii 0i #cla&i' Dar teatrul lui Ari#to%an, ca 0i @n#e-n)rile lui Tucidide arat) c) r)z(oiul $elo$one#iac a dat o lo&itur) 4rea -icilor $ro$rietari a4ricoli, o(li4@ndu/i #)/0i a(andoneze ca#ele 0i $)-@nturile' Din ace#t $unct de G 1' Ari#to%an, $orii- trad' ro-' De-o#tene Botez 0i Nte%an Bezdec?i, @n Teatru- ESP2A, Bucure0ti, 1 :<, $' 83< (n't'"' 3' Su(di&iziune ad-ini#trati&/teritorial) @n Grecia antic) (n't'"' nO?#' OMU2 NI ECONOMIA JB 7edere #@nt #e-ni%icati&e ulti-ele co-edii ale lui Ari#to%an, Fdunarea femeilor 0i Plutos. Pra;a4ora,

re&oluAionara care &rea #) @ncredinAeze $uterea %e-eilor, Gu#ti%ic) $unerea @n co-un a tuturor (unurilor a-in/ tindu/i $e cei ce nu au nici -)car o (ucat) de $)-@nt unde #)/0i %ac) -or-@ntul' Iar Cre-illo#, A)ranul din Plutos- ceart) S)r)ciaR $entru -izeria @n care/i Aine $e A)ranii ce n/au dre$t @-(r)c)-inte dec@t zdrenAe 0i dre$t ?ran) dec@t D%runze u#cate de na$iE' Totu0i, la Atena #)r)cia A)r)nea#c) nu duce la re&endic)ri re&oluAionare, cuar %i @-$)rAirea $)-@ntului 0i 0ter4erea datoriilor, @nt@lnite @n alte $)rAi @n Hu-ea 4reac)' A#t)zi nu #e -ai #u#Aine teza con%or- c)reia r)z(oiul $elo$one#iac ar %i $ro&ocat @n Grecia un %eno-en de concentrare a B)-@nturilor, de0i un %ra4-ent din "conomicul arat) c) era $o#i(il #) i$eculezi cu $)-@ntul, #)/1 cu-$eri @nAelenit 0i #)/1 re&inzi du$) ce l/ai Rtran#%or-at @n $)-@nt ara(il, a0a cu- %ace tat)l lui I#co-a?o#, inter/Bocutorul lui Socrate' De %a$t, dac) $entru -icul $ro$rietar din Attica a4ricultura con#tituia un -iGloc de a/0i a#i4ura #u(zi#tenAa cotidian), $entru $ro$rietarul unei -o0ii -ai -ari ea $utea %i o #ur#) de &enituri' A0a cu- a- -ai #$u#, de cele -ai -ulte ori -area $ro$rietate @n Grecia era '%or-at) din loturi r)#$@ndite %ie @n interiorul aceleia0i de-e, %ie @n dou) de-e &ecine' E;i#t), de#i4ur, $ro$riet)Ai -ai -ari dec@t cea $e care o de#crie aeno%on @n "conomicul- cel de/al treilea iz&or $ri&itor la &iaAa rural) din Grecia, #au dec@t cea a lui *eni$$o#, $ro$rietarul $e care/1 cunoa0te- $rin inter-ediul unei $ledoarii Guridice din cor$u#ul lui De-o#tene' @n ti-$ ce $ro$rietarul unor loturi indi&iduale, r)#$@ndite @n -ai -ulte locuri, @ncredinAa e;$loatarea ace#tora unor #cla&i de @ncredere, care, du$) @nc?eierea recoltatului, &)r#au #t)$@nului lor apofor- @n natur) #au @n (ani, $ro$rietarul unei -o0ii -ai -ari, con#tituite dintr/o #in4ur) (ucat), a&ea ne&oie de o ec?i$) de lucr)tori $ro&eniAi din r@ndul #cla&ilor, #u( conducerea unui ad-ini#trator, de cele -ai -ulte ori #cla& 0i el' Nti-, de alt%el, dintr/un %ra4-ent din ,emorabilia aceluia0i aeno%on, c) un o- li(er $utea #) %ie #ilit de #)r)cie #) acce$te ace#t ti$ de -unc)' Ti$ul ;alo;agathos din "conomicul re$rezint), e&ident, i-a4inea ideal) a cet)Aeanului $ro$rietar $er%ect 0i, @n a%ar) de aluziile la #$eculaAiile tat)lui, nu rezult) c) (una 4e#tionare a -o0iei ar a&ea ca #co$ &reo a-(iAie de a o(Aine $ro%ituri din co-ercializarea $rodu#elor $ro$riet)Aii' ,ecolta de cereale, de #tru4uri 0i de -)#line e#te de#tinat) $)#tr)rii @n rezer&ele ca#ei lui I#co-a?o#' Totu0i ace#ta, a#e-enea lui Crito(ullo#, $ri-ul $artener de dialo4 al lui Socrate, e#te un cet)Aean (o4at care tre(uie #) o%ere concet)Aenilor #)i din de-) $rodu#ele nece#are #acri%iciilor, #) $artici$e la d)ri 0i #) $l)tea#c) esforai- c?eltuieli la care #@nt #u$u0i cei -ai (o4aAi, ceea ce @n#ea-n) c) o $arte din recoltele de $e $ro$riet)Aile a4ricole aduceau c@0ti4uri ()ne0ti' Di#cur#ul @-$otri&a lui *eni$$o# con%ir-) c) $entru e $ro$rietar a4ricultura $utea con#titui o #ur#) de &enituri

con%orta(ile' *eni$$o# @0i &indea 4riul, le-nul, &inul, $ro%it@nd $@n) 0i de di%icult)Aile de a$ro&izionare $e care le &a a&ea Atena $e la #%@r0itul anilor R85 ai #ecolului al I7/lea, $entru a #$ecula a#u$ra $reAului laG ulti-ele dou) -)r%uri' Poate c) e#te @n#) &or(a de un %eno-en nou, caracteri#tic #%@r0itului de #ecolK &o- re&eni a#u$ra lui' Modelul atenian, caracterizat $rin $rezenAa unei -a#e rurale $re$onderente de $ro$rietari [ un co-entariu al lui DionX#o# din 9alicarna# la#) #) #e @nAelea4) c) nu-ai :'555 de atenieni din 3:'555/ 85'555 de cet)Aeni c@Ai nu-)ra cetatea la @nce$utul #ecolului al I7/lea nu erau $ro$rietari de $)-@nt /, era cu #i4uranA) r)#$@ndit @ntr/o -are $arte a lu-ii 4rece0ti' A-$la -i0care de colonizare @nce$ut) #$re Gu-)tatea #ecolului al 7UI/lea 0i $relun4indu/#e de/a lun4ul a dou) #ecole a a&ut ire$t rezultat crearea de noi cet)Ai @n care chora- $)-@nturile, erau @-$)rAite @ntre coloni, ade#ea alun4aAi de stenohoria#)r)cia $)-@n/Kului, din cet)Aile lor de ori4ine' Cercet)rile @ntre$rin#e de ar?eolo4i n Italia -eridional), @n Sicilia 0i @n Cri-eea, @n #$ecial cu aGutorul (to4ra%iei aeriene, au @ncercat #) clari%ice -odul de di#tri(uire a l)-@ntului @n %iecare dintre ace#te cet)Ai coloniale' Te;tele -ai t@rzii, u- ar %i decretul de @n%iinAare a coloniei Brea, de $e -alul Adriaticii, au $o&e#tea @nte-eierii cet)Aii T?urioi, @n Italia -eridional), relatat) e i#toricul Diodor din Sicilia, au ar)tat i-$ortanAa ace#tei di#tri(uiri $)-@nturilor @ncredinAate unor %uncAionari #$eciali, 4eo-etri 0i Geono-iE' De aici au rezultat totu0i -ulte $ro(le-e' Colonii lucrau $e ro$riile lor ;leroi- loturi de $)-@nt, #au le d)deau @n arend) i0tina0ilor -ai -ult #au -ai $uAin adu0i la #cla&ie, cu- ar %i cilirii n Siracuza, -ulAu-indu/#e a$oi #) le $ercea$) o arend)F @n orice 'z, toc-ai a#ta tre(uie #) #e %i @nt@-$lat cu cleru?iile ateniene, colonii ilitare in#talate de Atena $e teritoriile unor aliaAi recalcitranAi' @n #G)tur) cu colonii #ta(iliAi la MXtilene, @n in#ula 2e#(o#, du$) $unerea locuitorilor care @ncerca#er) #) #e #u#tra4) alianAei ateniene, tcidide $recizeaz) c) Dlocuitorii 2e#(o#ului &or continua #)/0i lucreze @4uri $)-@ntul, o(li4@ndu/#e #) $l)tea#c) cleru?iilor o #u-) anual) dou) -ine $entru %iecare lotE' @n a%ara lu-ii coloniale, nu-eroa#e cet)Ai tre(uie #) #e %i (azat $e Q$rietarii a4ricoli' Alt%el ar %i 4reu de @nAele# i-$ortanAa re&endi/Lilor de @-$)rAire a $)-@nturilor @n loturi care &or #%@0ia cet)Aile din olul al 79/lea $@n) @n #ecolul al I7/lea 0i c?iar -ai t@rziu' Dac) #na &a cunoa0te, du$) cu- a- &)zut, un relati& ec?ili(ru @n toat) a#t) $erioad) datorit) re%or-elor lui Solon, @n alte $)rAi lucrurile &or $etrece alt%el' Mi0c)rile ce &or duce, @ntre Gu-)tatea #ecolului 11/lea 0i #%@r0itul celui de/al 7l/lea, la na0terea tiranilor @n cea -ai re $arte a lu-ii 4rece0ti $ar le4ate toc-ai de @-$)rAirea nedrea$t) ro$riet)Ailor %unciare iar demos.ul- $e care, con%or- tradiAiei, #e Ginea cea -ai -are $arte a ace#tor tiranii, era -ai

$re#u# de orice demos rural' De alt%el, nu e @nt@-$l)tor c) @n&)AaAii, care de la

m,
0itul #ecolului al 7/lea &or ela(ora $roiecte ale cet)Aii ideale, #e &or II $a @n $ri-ul r@nd de or4anizarea chora.ei 0i de @-$)rAirea $)-@ntului' i de, alt) $arte, Ari#totel &edea @n ceea ce un i#toric conte-$oran a TUI Dre$u(lica A)ranilorE -odelul de cetate cel -ai a$ro$iat de atea ideal)' Dar 4@nditorii $olitici ai #ecolului al I7/lea citau dre$t e;e-$lu latre cet)Aile lu-ii reale 0i $e aceea ce li #e $)rea c) ar a&ea cele -ai (une le4i 0i cea -ai (un) or4anizare #ocial), S$arta' S$arta era @n#) mQSi o cetate de $ro$rietari de $)-@nturi care nu erau A)rani' Cei care \ II li i&au $)-@nturile @n 2aconia 0i @n Me##ena erau iloAii, A)rani redu0i '1 B i area de #cla&ie 0i $e care re#tul 4recilor @i #ocoteau #cla&i, dar li#te #cla&i di%eriAi de cei 0tiuAi din cet)Aile lor' A&@nd aceea0i ori4ine, Ii &or(ind aceea0i li-(), iloAii re$rezentau $entru #$artani un $ericol $er-anent 0i re&oltele lor au -arcat i#toria cet)Aii lacede-oniene' @n Be]tura cu ei e;i#t) nu-eroa#e a#$ecte o(#cure' Nu #e 0tie, -ai ale#, i ta;a $e care o $l)teau #t)$@nilor era $ro$orAional) cu recolta o(Ainut) #au %i;), dac) erau izolaAi @n ;leroi a$arAin@nd #t)$@nului lor %or-au co-unit)Ai @n cadrul #atelor' Me##enienii #e &or eli(era de it]$@nirea #$artan) @n #ecolul al I7/lea, cu aGutorul te(anului U$a-inonda' IloAii din 2aconia &or r)-@ne @n #c?i-( #u( do-inaAia Ir, cu e;ce$Aia acelora care @n ti-$ul re&oluAiei #$artane din #ecolul I1 III/lea au %o#t eli(eraAi $entru a %urniza re4ilor re%or-atori #oldaAii de care a&eau ne&oie ca #)/i @n%runte $e -acedoneni 0i $e aliaAii lor n?ci' I A#t%el, li(er #au de$endent, o-ul 4rec ne a$are @n $ri-ul r@nd ca Un A)ran/care/0i lucreaz) $ro$riul $)-@ntul #au $)-@ntul altcui&a -ai $uternic dec@t el ori care 0i/1 @ncredinAeaz) $e al #)u altora #$re a/1 culti&a, dar le4at @n orice caz de -unca a4ricol) #au, @n cazul cet)Ailor din Eu(eea #au Te#alia, de cre0terea ani-alelor, @n #$ecial a cailor' 2e4)tura dintre cetate 0i $)-@nt nu era doar de natur) econo-ic)' Era, de a#e-enea, o le4)tur) reli4ioa#) 0i, @n cea -ai -are $arte a cet)Ailor 4rece0ti, una $olitic), %iindc) nu nu-ai c) cet)Aenii $uteau %i $ro$rietari, dar ade#ea tre(uia #) %ii $ro$rietar ca #) %ii cet)Aean' Se @nAele4e atunci de ce -e#eriile artizanale au %o#t con#iderate de ni II -ic) i-$ortanA)' @n "conomicul- aeno%on @i atri(uie lui Socrate ur-)toareleB Me#eriile artizanale nu #@nt $reAuite 0i e#te c?iar %ire#c ca @n cet)Ai #) nu ai() nici o c)utare' Di#tru4 tru$ul -uncitorilor care le e;ercit) 0i $e al celor care @i conduc, o(li4@ndu/i #) duc) o &iaA) ca#nic), #edentar), a0ezaAi @n u-(ra atelierului, 0i #)/0i $etreac) uneori @ntrea4a zi l@n4) %oc' Ni %iind tru$urile lor at@t de @n-uiate, #u%letele lor de&in -ult -ai la0e' Ni -ai ale# ace#te -e#erii, nu-ite artizanale, nu le -ai la#) nici un $ic de ti-$ li(er ca #) #e ocu$e de cetate 0i de $rieteni, a#t%el c) acela care le $ractic) de&ine un in# -e#c?in %ie @n relaAiile cu $rietenii, %ie @n aGutorul $e care/1 d) $atriei' b%I%lc%t, @n unele cet)H%HiNII%lH!IHcIlaG%MHA,trec dre$t r)z(oinice,/ OL ,Drg9Rp;9 VeoM% @?t%t li #e iiiteVaie ttituroi cet)Aenilor #) $ractice -e#erii artizanale' E&oc@nd acea#t) interdicAie, aeno%on #e 4@ndea doar la S$arta #a# e;$ri-a o dorinA) care era aceea a @ntre4ii intelighen1ii ari#tocraticei con%runtat) cu o realitate co-$let di%erit)F Nu e;i#t) totu0i nici o @ndoial) c) @n unele cet)Ai e;i#tau @n co-unitatea ci&ic) 0i artizanii De#i4ur @n#) c) lucrurile nu au #tat @ntotdeauna a0a' In $oe-eiH ?o-erice, demiourgoi a$ar ca #$eciali0ti care -er4 de la un oi;os S/ altul $entru a/0i o%eri #er&iciile @n #c?i-(ul unei $l)Ai, e&ident @rJ natur)' Erau deci #tr)ini de co-unitatea %or-at) @n cetatea @n cur# deG con#tituire' De a#e-enea, tre(uie #) ne 4@ndi- c) o $arte din ceea ce noi nu-i- -unc) artizanal) #e %)cea atunci @n cadrul oi;os.ului. E#teG #u%icient #) ne a-inti- de $atul $e care Uli#e 1/a %)cut cu $ro$riileZ -@ini #au de indicaAiile lui 9e#iod de#$re cu- #e %ace un $lu4' C?iarG 0i #to%ele erau toar#e 0i Ae#ute @n ca#) de c)tre 4o#$odin) 0i #luGniceled #ale' Totu0i, unele -e#erii &or de&eni cur@nd trea(a -e0terilor #$e/Y cializaAiB @n $ri-ul r@nd $relucrarea -etalelor, cea a lutului, a $ieliiZ 0i, @n cet)Aile cu ie0ire la -are, con#truirea na&elor' Ni a$oi, %ire0te,d $relucrarea $ietrei 0i a -ar-urei c@nd cet)Aile &or @nce$e #) con/l #truia#c) -onu-ente reli4ioa#e 0i $u(lice @-$odo(ite cu (a#orelie%uri I 0i #tatui' Ni de data acea#ta, de#i4ur, in%or-aAiile noa#tre @n le4)tur) %ie cu #tatutul -e0te0u4arilor, %ie cu i-$ortanAa acti&it)Aii lor #@nt -ai (o4ate @n ceea ce $ri&e0te Atena' *oarte de&re-e Atena de&ine un centru i-$ortant $entru indu#tria cera-icii, du$) cu- o do&ede#c &a#ele G -ari de la Di$Xlon' Dar o art) a -e0te0u4urilor din ce @n ce -ai G i-$ortant) #e dez&olt) @n $erioada tiraniei Pi#i#traAilor la Atena, I datorit) $oliticii tiranilor care &or @ntre$rinde un &a#t $ro4ra- de con#trucAii $u(lice, &or (ate

$ri-ele -onede 0i, ca ur-are, &or @nce$e G e;$loatarea #i#te-atic) a z)c)-intelor de $lu-( ar4enti%er din 2aurion 0i, @n %ine, &or inau4ura o $olitic) na&al) care o &a antici$a $e aceea Leluat) @n #ecolul ur-)tor de Te-i#tocle 0i Pericle' Nu e @nt@-$l)tor leci c) @n cea de/a doua $arte a #ecolului al 7l/lea cera-ica attic), -ai nt@i cea cu decoraAiuni ne4re, a$oi cea cu decoraAiuni ro0ii, 0i/a %)cut i$ariAia $e tot A)r-ul -editeranean, detron@nd/o de%initi& $e cea de Corint' C@Ai -e0teri e;i#tau atunci la Atena 0i care era condiAia lorF @#te 4reu de r)#$un# la acea#t) @ntre(are' S/a e-i# i$oteza c) @n ecolul al 7/lea, -o-ent cul-inant @n $roducAia de &a#e cu decoraAiuni o#ii, nu e;i#tau -ai -ult de !55 de -uncitori cera-i0ti' A- &or(it lainte de cei a$ro;i-ati& :'555 de locuitori li$#iAi de $)-@nt la @nce$utul ecolului al I7/lea, dar nu toAi ace0tia erau nea$)rat -e0te0u4ari #au e4u#tori' Pe de alt) $arte, %oarte -ulAi dintre ace0ti -e0te0u4ari erau n #i4uranA) #tr)ini &eniAi la Atena $entru a/0i e;ercita -e#eria, atra0i e a&antaGele o%erite de o cetate (o4at) 0i $uternic)' Du$) tradiAie, $ion ar %i %o#t $ro-otorul unui a$el la -@na de lucru #tr)in)' Nu uie #) uit)- c) o $arte a ace#tei -@ini de lucru artizanale era '''''it) din #cla&i care lucrau cu #t)$@nii lor @n ateliere #au $e 0antiere du con#trucAii $u(lice' Acti&it)Aile -e0te0u4)re0ti a#u$ra c)rora a&e-aAii -ai a-$le #@nt acelea care, @ntr/un %el #au altul, #e a%lau #u( uni rolul cet)Aii, de $ild) con#trucAiile $u(lice' S/au $)#trat nu-eroa#e le care ne $er-it #) ur-)ri- @ndeaGun# de a$roa$e or4anizarea nuncii' 9ot)r@rea de a con#trui un edi%iciu $u(lic reli4io# #au ci&il dn$indea de %a$t de un &ot al adun)rii $o$ulare' O co-i#ie de 8%ori lln?ilea clauza de con#truire 0i @nc?eia o #erie de contracte e;clu#i&e II -tre$renorii' Un $roiect de#cri$ti&, s#ngraphe- era $rezentat @naintea Vdun)rii' Dac) ace#ta era a$ro(at, erau nu-iAi unul #au -ai -ulAi Ir?itecAi @n#)rcinaAi #) coordoneze di%erite o$eraAiuni' A0a au %o#t c-naAi Callicrate# 0i Ictino# $entru Pa;t?enan 0i Callicrate# #in4ur entru zidul lun4 care lea4) Atena de Pireu' Ace0ti ar?itecAi $ri-eau lariu cu $uAin -ai -are dec@t cel $ri-it de -e0terii cali%icaAi M S rataAi de ei $entru -unca de $e 0antierB $ietrari, #cul$tori, zidari, H\rari' Acea#t) uni%or-izare de #alarii, de cele -ai -ulte ori calculate Ilo(al $entru o anu-it) lucrare, care nu nu-ai c) @l deo#e(ea $rea n #au deloc $e ar?itect de -uncitor, dar 0i $e cet)Aean #au $e ii,un de #cla&, e#te #e-ni%icati&)K ea ate#t) %a$tul c) -unca era i on#iderat) nu o @ndeletnicire -)#ura(il) ca atare 0i $roduc)toare de (unuri, ci un D#er&iciuE' Nu @nt@-$l)tor, acela0i cu&@nt, misthos- indica ilariul $entru o acti&itate $u(lic), inclu#i& #er&iciul -ilitar, 0i $entru 5 -unc) $roducti&) 0i nu @nt@-$l)tor &aloarea ace#tor misthoi di%erite ri'i #en#i(il a$ro$iat), &ariind cel -ult de la 1 la 8B de la trei o(oli 1 $entru #alariul Gudec)torului $@n) la o dra?-), o dra?-) 0i Gu-)tate 9tntru cel al #luG(a0ului ce r)#$undea de $ritaneu #au al ar?itectului' In#cri$Aiile ne $er-it #) -)#ur)- locul cet)Aenilor, al #tr)inilor 0i al Mcla&ilor $rintre -uncitorii care lucrau $e 0antierele de con#trucAii $u(lice' Iu anul !5 , $e 0antierul de la Erec?teion 4)#i-, $rintre cei +1 de $arti/ Ci$anAi la lucr)ri, 35 de cet)Aeni, iar $rintre -uncitorii care re#taurau Coloanele, + cet)Aeni, < #tr)ini 0i 31 de #cla&i' @n anul 83 , $e 0antierul de la Eleu#i#, cet)Aeni din 3+ de antre$renori 0i 31 de cet)Aeni din ! de -uncitori cali%icaAi' CeilalAi #@nt #tr)ini #au #cla&i' Ace0tia din Ur-) lucrau al)turi de #t)$@nii lor, $ri-ind @n $rinci$iu aceea0i #i-(rie, il- care o $arte @i re&enea #t)$@nului' Unii erau %)r) @ndoial) #cla&i $u(lici, c)rora -unici$alitatea le acorda o inde-nizaAie de ?ran)' Scla&ii con#tituiau @n #c?i-( $rinci$ala %orA) de -unc) din -inele de la 2aurion' Du$) cu- a- &)zut, e;$loatarea -inelor a @nce$ut @ntr/o $erioad) %oarte &ec?e, dar #/a dez&oltat -ai #i4ur @nce$@nd cu $lin)tatea #ecolului al 7l/lea, c@nd Atena a @nce$ut #) (at) -oned), ce &a de&eni una dintre cele -ai a$reciate @n (azinul M)rii E4ee' Du$) #ecolul al 7/lea, o dat) cu de#co$erirea (o4atelor z)c)-inte din Maroneia, I' Moned) antic) 4recea#c) de ar4int (n't"'

A'.*1

m
industria -ineritului cunoa0te o dez&oltare ce #e &a o$ri nu-ai @ ulti-ii ani ai r)z(oiului $elo$one#iac, c@nd #$artanii &or ocu$a %ort)reaAa de la Deceleia, ceea ce &a %a&oriza %u4a a 35'555 de #cla&i ce lucrau @n -ine 0i @n atelierele de #u$ra%aA)' E;$loatarea ce&a -ai inten#) a -inelor nu #e &a relua @nainte deG a doua Gu-)tate a #ecolului al I7/lea 0i toc-ai $entru acea#t) $erioad)Z @i cunoa0te- -ai (ine %uncAionarea' De %a$t, -inele erau $ro$rietatead #tatului, care le @ncredinAa unor $articulari @n #c?i-(ul unei cote/$)rAi' Cel $uAin a0a rezult) din in#cri$Aii, a$roa$e toate dat@nd din cel de/alZ treilea #%ert al #ecolului al I7/lea 0i indic@nd calculele %)cute de a4enAii G de licitaAie, %uncAionari @n#)rcinaAi cu atri(uirea conce#iunilor' S/a G a%ir-at uneori c) e;i#tau -ine $articulare, dar @n acea#t) $ri&inA) G li$#e#c datele $reci#e' @n #c?i-(, un #tudiu recent a de-on#trat c) ade#ea conce#ionarii erau oa-eni ale c)ror (unuri $atri-oniale #e a%lau @n a0ez)rile &ecine di#trictului -inier' ,)-@n totu0i nu-eroa#e $uncte o(#cure @n ceea ce $ri&e0te natura cotei/$)rAi $l)tite de conce#ionari 0i %rec&enAa $l)Ailor' Pare @n #c?i-( #i4ur c) ad-ini#trarea -inelor a re$rezentat $entru conce#ionari o #ur#) de c@0ti4uri i-$ortante, cu at@t -ai -ult cu c@t cota/$arte $e care ace0tia o $l)teau era @n G 4eneral %oarte -ode#t)' Dintre cele +< de $reAuri de @nc?iriere $e care le cunoa0te- 4raAie in#cri$Aiilor, 33 #@nt de 35 de dra?-e, iar 85 de 1:5 de dra?-e' Pe de alt) $arte, De-o#tene &or(e0te de#$re ,o conce#ionare care cu$rinde trei 4ru$e #e$arate 0i a c)rei &aloare total) atin4e trei talanAi' Dar inter$retarea te;tului nu e#te #i4ur)' @n o$u#culul 0espre profituri- aeno%on e&oca e;e-$lul a trei atenieni (o4aAi, Nicia#, 9i$onico# 0i *ilo-onide, care o(Aineau i-$ortante &enituri din @nc?i/rierea #cla&ilor -ineri' Nicia# era cuno#cutul o- $olitic 0i #trate4 al r)z(oiului $elo$one#iac, care &a -uri @n ti-$ul e;$ediAiei din Sicilia' @n #ecolul al I7/lea, de#cendenAii lui %i4ureaz) $rintre conce#ionarii de -ine, ceea ce ne %ace #) $re#u$une- c) nu #e -ulAu-ea doar #) Z @nc?irieze #cla&i, ci c) a&ea c?iar do(@nzi din e;$loatarea -inelor' 9i$onico#, %iul lui Callia#, a$arAinea uneia dintre %a-iliile cele -ai (o4ate din Atena' @n #ecolul al I7/lea, un ur-a0 al #)u deAine $ro$riet)Ai @n Be#a, @n (azinul -inier' 2i#tele conce#ionarilor, ca 0i $ledoariile oratorilor do&ede#c c) cea -ai -are rarte dintre ei o(Aineau &enituri din do-eniul -inier, a$arAin@nd de ceea ce i#toricul en4lez J' Da&ie# a nu-it DAt?enian $ro$ertied %a-ilie#E' P@n) 0i $er#onaGul a%lat @n liti4iu din di#cur#ul %ontra lui Menippos- care #e $l@n4e de necazurile #ale -o-entane, recunoa0te c) a %)cut a&ere e;$loat@nd o conce#iune din 2aurion, iar (o4)ta0ul Midia#, ad&er#arul lui De-o#tene, o(Ainea 0i el o $arte din &enituri din e;$loatarea -inelor, din -o-ent ce oratorul @l acuz) c) #/a %olo#it de trierar?ia lui $entru a/0i $rocura le-nul de #u#Ainere din 4aleriile -inelor #ale de e;tracAie a ar4intului' Indu#tria -inier) nu cu$rindea @n#) nu-ai e;tracAia -inereului' S)$)turile e%ectuate @n (azinele

F,ati#ffGH4 -li#fii'I'ori^o#, au $er-i# de#co$erirea la #u$ra%aA) a unor ateliere de $relucrare' Ace#te ateliere $uteau %i $ro$rietatea conce#ionarului, dar $uteau #) a$arAin) 0i altora' Un di#cur# din cor$u#ul lui De-o#tene, Otra lui Pantenetos- #e re%erea la o di;e metalli;e- o acAiune @n i#tiAie -inerea#c), @ndre$tat) @-$otri&a unui anu-e Panteneto#, care %Oa $rezentat @n calitate de cu-$)r)tor al unui atelier de $relucrare a -inereului din Maroneia 0i a 85 de #cla&i $entru #u-a de 15':55 de Ira?-e' Nu e #i4ur c) Panteneto#, a %o#t 0i conce#ionarK el @i $unea #cla&ii #)i #) $relucreze -inereul e;tra# de alAii' E#te $o#i(il ca $ro$rietarii atelierului #) %ie @n acela0i ti-$ 0i $ro$rietarii terenului, #a#ta e;$lic) %a$tul c) indu#tria -ineritului con#tituia atri(utul $clu#i& al cet)Aenilor 0i, de cele -ai -ulte ori, al celor @n#t)riAi' Un #cur# al lui 9i$$eride, Pentru "uOenipos- &or(e0te de#$re a&erile iunate de unii conce#ionari de -ineB <5 de talanAi $entru un anu-e dticrate#, 855 de talanAi $entru E$icrate din Pallene 0i a#ociaAii #)i, ire %i4urau $rintre oa-enii cei -ai (o4aAi :plousiotatoi) din cetate' Jon%i#carea a&erilor lui Di$?ilo#, care #e @-(o4)Ai#e e;$loat@nd @n Binele de ar4int rezer&ele de -inereu $)#trate $entru aGutoare, a adu# Bt)Aii 1<5 de talanAi' Ace#te #u-e con#idera(ile con%ir-) %a$tul c) @n linele de e;tra4ere a ar4intului #e de#%)0ura din nou, @n cea de/a doua Gu-)tate a #ecolului al I7/lea, o acti&itate i-$ortant), iar conce#ionarii 0i cei ce le e;$loatau o(Aineau &enituri #u(#tanAiale' S) not)- totu0i @nc) o dat) c) ace#te a&eri con#idera(ile nu #e @nt@lne#c dec@t @ntr/un -o-ent %oarte $reci# din i#toria Atenei, c@nd cetatea are tot %elul de di%icult)Ai' E#te o $ro(le-) la care &a tre(ui #) re&eni-' M1Bar Dac) indu#tria -ineritului 0i a $relucr)rii -inereului i-$lica at@t cetatea, $rin controlul $e care ea @l e;ercita 0i $rin ta;ele $erce$ute, $e cei -ai (o4aAi dintre cet)Aeni, #ituaAia e#te di%erit) @n $ri&inAa Celorlalte acti&it)Ai artizanale $e care iz&oarele ne $er-it #) le cunoa0te-' Ni con#trucAiile na&ale erau

@ndea$roa$e controlate de c)tre cetate @n -)#ura @n care con#iliul @i ale4ea @n %iecare an $e trieropoioi@n#)rcinaAi \) #coat) la licitaAie $u(lic) lucr)rile din acea#t) cate4orie' Dar 0antierele erau cu #i4uranA) r)#$@ndite 0i -@na de lucru era con#tituit) din -ici -e0teri li(eri 0i din eRflREn \G2Ui(MM'O/ Me0te0u4ul ar-elor era &ec?i 0i cerea din $artea celor care i #e dedicau un i-$ortant a$ort de %onduri @n -aterie $ri-) 0i @n -@n) de lucru' Judecind du$) $uAinele indicaAii %urnizate de iz&oare, cet)Aenii 0i #tr)inii lucrau aioi cot la cot' A#t%el, #tr)inul Ue$?alo#, tat)l oratorului 2X#ia#, #ta(ilit la Atena cu #$riGinul lui Pericle, a&ea un atelier cu 135 de #cla&i' @n ti-$ul tiraniei celor 85, c@nd a4enAii oli4ar?ilor au &enit #)/i are#teze $e %iii #)i, au 4)#it @n ca#), @n a%ara celor 135 de Lcla&i, +55 de #cuzi, aur, ar4int, cu$ru 0i (iGuterii' 2a @nce$utul #ecolului al I7/lea, tat)l lui De-o#tene a&ea un atelier $entru %a(ricarea i MU analelor, care %olo#ea 85 de #cla&i 0i @i aducea un &enit anual de 8'555 de dra?-e' De-o#tene -enAioneaz) @n -o0tenirea l)#at) de tat)l #)u %ilde0ul 0i %ierul, -aterii $ri-e nece#are ace#tei acti&it)AiZ indu#triale' Un alt %a(ricant de ar-e (ine cuno#cut era (anc?erul dVI ori4ine u-il) Pa#ione#, care a l)#at ca -o0tenire un atelier de %a(ricar) a #cuturilor' Indu#tria ar-elor nu era $oate at@t de di&er#i%icat) cu-G $retinde Ari#to%an, care @n Pacea $une @n #cen) -e0teri %)urari de coi%uri, c)0ti, #$ade, l)nci' Ceea ce nu @n#ea-n) totu0i c) @n acea#t) acti&itate deo#e(it de i-$ortant) $entru a$)rarea cet)Aii #$ecializarea nu era de#tul de a&an#at)' Ue$?alo# 0i Pa#ione# %a(ricau nu-ai #cuturi, tat)l lui De-o#tene / ar-e t)ioa#e, un oarecare Pi#tia#, citan de aeno%on @n ,emorabilia- era renu-it $entru calitatea $lato0elor #ale' *ie c) erau cet)Aeni #au -eteci, cei care #e dedicau %a(ric)rii ar-elor erau $rin ur-are oa-eni (o4aAi' Ei nu -unceau e%ecti&, ci #ed -ulAu-eau #) coordoneze -unca #cla&ilor #au, de cele -ai -ulte ori, a#e-enea -arilor $ro$rietari de $)-@nt, #) @ncredinAeze coordonarea G -uncii unui ad-ini#trator, %ie #cla&, %ie li(ert' A#t%el, A%o(o#, careZ %u#e#e @n#)rcinat de tat)l lui De-o#tene cu ad-ini#trarea atelierului de %a(ricat $u-nale, redu#, ca nu-)r de #cla&i, la Gu-)tate du$) &@nzare,d i/a a#i4urat conducerea $entru o anu-it) $erioad), a$oi i/a @ncredinAat/o unui li(ert, un anu-e Milia#, 0i @n %ine unui alt ad-ini#trator, Teri$$ide#' Se $oate $re#u$une c) Pi#tia#, %a(ricantul de $lato0e citat de aeno%on, @0i conducea $er#onal %a(rica 0i &e4?ea la calitatea $rodu#elor $e care le %a(rica' De alt%el, ace#te ateliere nu erau doar unit)Ai de $roducAie' A%late de o(icei @n ca#a $ro$rietarului, ele erau @n acela0i ti-$ $r)&)lii de de#%acere a -)r%ii' Se @nAele4e atunci de ce aeno%on @i $ri&ea cu acela0i di#$reA $entru -e#eriile -anuale at@t $e cei ce le e;ercitau, c@t 0i $e cei ce le coordonau' Pro$rietarul unui atelier de $relucrare a -etalelor unde lucrau #cla&i, de0i era $ro$rietar @n aceea0i -)#ur) ca unul de $)-@nturi, a$arAinea #ocial-ente aceleia0i cate4orii de -ici -e0te0u4ari ce lucrau cu $ro$riile -@ini' Ari#totel, care nu/i recuno0tea -e0te0u4arului calitatea de cet)Aean @n cetatea lui ideal), ad-itea totu0i c) -e0te0u4arii $ot %i cet)Aeni @ntr/o cetate oli4ar?ic), deoarece $rintre ei e;i#tau 0i oa-eni (o4aAi' Ni oratorul, $entru care JHX#ia# a #cri# di#cur#ul @-$otri&a cu&@nt)rii lui P?or-i#io#, a%ir-) c) $rintre cei :'555 de cet)Aeni care &or %i e;clu0i de la cet)Aenie $entru c) nu $o#edau $)-@nt #e a%lau -ulAi oa-eni (o4aAiK $e de alt) $arte, #e 0tie c) unii dintre ace0ti (o4aAi -e0te0u4ari $uteau lua $arte la conducerea cet)Aii @n ulti-a trei-e a #ecolului al 7/lea, atr)4@ndu/0i #arca#-ul lui Ari#to%an' T)()carii Cleone# 0i Anito#, olarul 9i$er(olo# nu erau, @n -od e&ident, -uncitori -anuali' A#e-enea D-etalur/4i0tilorE de -ai #u#, ei #e -ulAu-eau doar #) conduc) #au, -ai $ro(a(il, #) @nca#eze &eniturile din atelierele lor unde -unceau #cla&i' Totu0i, nu tre(uie #) %ace- 4re0eala de a ne @nc?i$ui artizanatul atenian ca o acti&itate rezer&at) #cla&ilor ce -unceau $entru oa-enii li(eri 0i (o4aAi' MulAi -e0te0u4ari li(eri lucrau $er#onal @n $r)&)liile a%late @n Gurul a4orei #au @n atelierul de cera-ic)' Dac) t)()carii erau (icei oa-eni li(eri, care/i $uneau $e #cla&i #) $relucreze $ielea Brut), ciz-arii erau @n #c?i-( -ici -e0teri ce lucrau la co-and), $recu- ciz-arul re$rezentat $e un &a# @n ti-$ ce -)#oar) $e $iciorul ?,ntului #andaua $e care toc-ai a ter-inat/o' Ni olarii care #e 4ru$au In $artea de nord/&e#t a a4orei erau -ici artizani' Unele re$rezent)ri %i4urati&e ne $er-it #) ne %ace- o idee de#$re ce erau ace#te -ici iteliere' Olarul lucra el @n#u0i la roat), @n ti-$ ce #cla&ii lui %r)-@ntau lutul, $re$arau 4lazura 0i culorile, $uneau &a#ele @n cu$tor 0i #u$ra/i ?eau arderea' E;i#tau, cu #i4uranA), cu$toare co-une $entru -ai $iuite ateliere' Olarul 0i $ictorul erau oa-eni li(eri, care #e-nau H%crarea e;ecutat)' *)r) @ndoial), e;i#tau $rintre ei #tr)ini, iar -e#eria HU olar nu era -ult -ai re#$ectat) dec@t celelalte acti&it)Ai artizanale' HBt%el, De-o#tene @i i-$ut) ad&er#arului #)u E#c?ine, ca #e-n al ori4inii #ale -ode#te, %a$tul c) %ratele lui e;ercita#e acea#t) -e#erie' 9B e#te, e&ident, i-$o#i(il #) enu-er)- toate -icile -e#erii care ((lindau @n Atena, -ici -e#erii e;ercitate de cet)Aeni #)raci, de #tr)ini U- de #cla&i, ca acel $ar%u-ier care/0i $u#e#e $r)&)lia @n a4ora 0i \e#$re care #e &or(e0te @n $ledoaria lui 9i$$eride, %ontra lui FTinogene. Erau 4reu de di#tin# oa-enii li(eri de #cla&i, %iindc), a0a Cu-

noteaz) autorul anoni- al %onstitu1iei Ftenienilor- toAi erau @-(r)caAi la %el' Cei care erau cet)Aeni 4)#eau ti-$ D#) #e ocu$e de Setate 0i de $rietenii lorE, $entru a relua %or-ula lui aeno%onF In tcea#t) $ri&inA), o$iniile i#toricilor #@nt di%erite' Tre(uie totu0i #) id-ite- c) ace0tia $artici$au la &iaAa cet)Aii cel $uAin ca -e-(ri ai %cdun)rii, alt%el nu #/ar @nAele4e nici criticile ad&er#arilor de-ocraAiei, -ei o(#er&aAia lui Socrate c)tre t@n)rul C?ar-ide#, care ezita #) &or(ea#c) @n %aAa adun)riiB DCine #@nt ace0ti oa-eni care te inti-ideaz)F S@nt ciz-ari, dul4?eri, %ierari, A)rani, ne4u#tori, care nu te 4@nde#c dec@t cu- #) &@nd) #cu-$ ceea ce au cu-$)rat ie%tin, %iindc) ace0tia #@nt oa-enii care alc)tuie#c adunarea $o$oruluiE' O(#er&)- c) in acea#t) enu-erare A)ranii $ar $ierduAi @n -iGlocul unei -ulAi-i de -e0te0u4ari 0i de ne4u#tori' Ni ne &o- a-inti c) Ari#totel $re%era de-ocraAia rural), %iindc), reAinuAi de -uncile lor cotidiene, eultorii %rec&entau -ai $uAin adunarea' E&ident, @n conce$Aia %ilo#o%ului acea#t) de-ocraAie rural) #e a%la li anti$odul de-ocraAiei ateniene, c?iar dac), 4eneraliz@nd a#u$ra de-ocraAiei radicale, Ari#totel nu citeaz) @n -od e;$licit Atena' Pute$roceda @n acela0i %el a$lic@nd -odelul atenian la alte cet)Ai, cu- ar S Corintul, Me4ara, Miletul 0i SiracuzaF Iz&oarele ar?eolo4ice ne @n%)Ai0eaz) realitatea unei acti&it)Ai artizanale i-$ortante @n nu-e/e cet)Ai -ariti-e' De cele -ai -ulte ori @n#) e#te nece#ar #) ne -)rturi#i- i4noranAa @n ceea ce $ri&e0te #tructura ace#tor acti&it)Ai 0i itatutul #ocial al celor ce li #e dedicau' Nti- c), de $ild), Corintul L;$orta &a#e, Siracuza era &e#tit) $entru calitatea -onedelor #ale, iar Miletul $entru calitatea Ae#)turilor #ale %ine' Pute- deci #) ne 4@ndi40

c) @n ace#te cet)Ai 0i @n altele e;i#ta un artizanat co-$ara(il cu cel di Atena, dar ne li$#e#c in%or-aAiile %urnizate / ca @n cazul ace#teia dii ur-) / de iz&oare literare 0i de in#cri$Aii' Doar con#trucAiile $u(lice ne #@nt ce&a -ai (ine cuno#cute datorit) e$i4ra%elor' Ace#tea dez&)luie 1 @n cazul tuturor -arilor 0antiere condiAii de lucru #i-ilare celor $a care le 4)#i- la Atena, $e 0antierele Acro$olei #au la Eleu#i#' Ceea ci nu tre(uie #) ne #ur$rind), dac) ne 4@ndi- c) ade#ea ec?i$ele di -uncitori 0i c?iar arti0tii #e -utau de $e un 0antier $e altulK e#ta de#tul #) ne 4@ndi- la *idia# care lucra la OlX-$ia #au la de$la#)riiH lui Pra;itele# @n #ecolul al I7/lea' Prin ur-are, o-ul 4rec e#te @n acela0i ti-$ 0i artizan' Ni @n acea#t) calitate (ene%iciaz), a0a cu- a de-on#trat Pierre 7idal/NaCuet, de un #tatut a-(i4uu' Po#e#or al unei techne- de&ine, $rin ea, indi#$en#a(il $entru a/i eli(era $e oa-eni de con#tr@n4erile naturii' Dar @ntruc@t #e li-iteaz) la acea#t) techne- nu $oate accede la una #u$erioar), care e#te techne politi;e. Nu-ai Prota4ora# ad-itea c) toAi oa-enii $ot #) $o#ede 0tiinAa $oliticului' Nu tre(uie #) uit)- @n#) c) teoria dez&oltat) de %ilo#o%ul de la A(dera e#te cea $e care #e #$riGinea de-ocraAia @n #@nul c)reia, du$) cu- re$et) Socrate al lui aeno%on, -e0te0u4arii 0i ne4u#torii @-$)rAeau cu A)ranii $uterea de a ?ot)r@ @n adun)ri' Acea#t) idee ne duce #$re cel de/al treilea a#$ect al acti&it)Aii econo-ice a o-ului 4recB acti&itatea co-ercial)' A#u$ra ace#tei acti&it)Ai dez(aterile @ntre -oderni au luat cea -ai -are a-$loare, iar in%or-aAiile de#$re ea nu au @ncetat #) #e adune datorit) $ro4re#elor cercet)rii, @n #$ecial ale celei ar?eolo4ice' *a$tul c) @n lu-ea 4reac) au e;i#tat %oarte de ti-$uriu #c?i-()ri co-erciale e#te de-on#trat toc-ai de r)#$@ndirea cera-icii' @nc) din e$oca -icenian), unele &a#e %a(ricate $e continentul elen aGun4eau @n Italia -eridional) 0i @n Orient' Pr)(u0irea cet)Ailor -iceniene a $u# ca$)t ace#tui ne4oA 0i c@nd #e &or(e0te de#$re ne4u#tori @n $oe-ele ?o-erice #e &or(e0te @n $ri-ul r@nd de %enicieni 0i c?iar de acei -i#terio0i locuitori din Ta%o# -enAionaAi @n +diseea. @n lu-ea eroilor, #c?i-(urile con#tau -ai ale# @n daruri 0i contradaruri, #tr)ine co-erAului $ro$riu/zi#' Dar 9e#iod, @n ,unci 4i zile- $o&e#te0te c)l)toriile $e -are ale tat)lui @-$in# de nece#itatea de a $leca $e -are $e o Dcora(ie nea4r)E, @n c)utarea unui c@0ti4 -ai -ult #au -ai $uAin #i4ur, care #e ter-in) cu #ta(ilirea lui la A#^ra' Co-erAul :emporie) e#te $rezentat de $oet ca un -iGloc de a #c)$a de Ddatorii 0i de crunta %oa-eE, ca o ulti-) #oluAie care totu0i $oate aduce un $ro%it :;erdos)- cu condiAia #) ai 4riG) #) na&i4?ezi doar @n cele :5 de zile de &ar), c@nd -area nu e#te $rea rea' E#te deci e&ident c) deGa @n #ecolul al 7lII/lea 4recii au $artici$at la @n&iorarea #c?i-(urilor co-erciale @n Mediteran)' Aici tre(uie #) $reciz)-, (ine@nAele#, ce #e @nAele4e @n -od curent $rin colonizare, acea#t) de$la#are a 4recilor $e coa#tele #e$tentrionale 0i orientale ale Mediteranei' E#te inutil #) ne @ntoarce- a %al#a $ro(le-) a ori4inii co-erciale #au a4rare
a coloniilor 8oia am *rJ44uKF,

acolo
orc

ia- li$#a de $)-@nt care/i Uea $e o $arte din -e-(rii co-unit)Aii ci&ice #) #e @ncu-ete #) $lece $e -are @n c)utare de noi $)-@nturi' Dar @n a%ar) de %a$tul c) L;$ediAiile, ade#ea or4anizate de cetate cu a$ro(area 0i #%atul $reoAilor de la Del%i, $re#u$uneau un -ini-u- de cuno0tinAe -ariti-e, nu $utea #) li$#ea#c) din ele di-en#iunea co-ercial)' Pe de o $arte era %or (a de $rocurarea unor -aterii $ri-e @n care Grecia era #)rac), ?erul 0i #taniul @n $ri-ul r@nd, $e de alt) $arte #ta(ilirea 4recilor @n Ytalia -eridional), $e coa#tele Galiei 0i ale I(eriei, @n E4i$t #au @n 0i $e -alurile Pontului Eu;in nu $utea #) nu duc) la o dez&oltare Bc?i-(urilor care, c?iar dac) nu #e %)ceau o(li4atoriu @ntre cet)Ai/la-e 0i cet)Ai/%iice, e;i#tau totu0i' S)$)turile ar?eolo4ice de la Pitecu#a %cc?ia" au de-on#trat i-$ortanAa atelierelor -etalur4ice unde #e $relucra -etalul i-$ortat, %)r) @ndoial), din Etruria' Din ace#t $unct de &edere, e#te i-$ortant) @nte-eierea Mar#iliei, la @nce$utul #ecolului ni 7l/lea, @ntr/un loc ce nu $er-itea acce#ul #$re $)-@nturile roditoare 9I culti&a(ile, dar #e a%la la 4urile de &)r#are ale r@urilor Galiei, unde So#ea #taniul din -i#terioa#ele in#ule Ua##iteride' A0a cu- #e-ni%icati&) e#te in#talarea @nc) din #ecolul al 7ll/lea a unei colonii 4rece0ti Naucrati#, @n E4i$t, acolo unde ne4u#torii &eniAi din Grecia #au din t)Aile 4rece0ti din A#ia Mic) $uteau #)/0i $rocure 4r@ul din &alea Cilului 0i a$oi #)/1 &@nd) @n cet)Aile e4eene' Prin ur-are, dac) nu #e $oate conte#ta e;i#tenAa unui co-erA lariti- 4rece#c @n e$oca ar?aic), #e ridic) dou) $ro(le-e i-$ortante - le4)tur) cu ace#taB cine erau $ro-otorii 0i ce loc a&ea #au &a a&ea -oneda @n ace#t #c?i-(F Pri-a @ntre(are a $ri-it r)#$un#uri ade#ea Rcontradictorii' Pentru unii, 0i e;e-$lul in&ocat anterior al tat)lui lui Y9e#iod $oate #) ilu#treze #ituaAiaK co-erAul era o @ndeletnicire $entru -ar4inali, A)rani @n4lodaAi @n datorii, co$ii e;clu0i de la -o0tenire %iind ulti-ii n)#cuAi, care, ne$ut@nd tr)i din $roducAia %urnizat) de un lot de $)-@nt, #e @ncu-etau #) $lece $e -are @n #$eranAa de a realiza i- c@0ti4, &@nz@nd #cu-$ ceea ce ac?iziAiona#er) la un $reA -ic' Pentru alAii @n #c?i-( / 0i @n ace#t caz $oate %i citat tot 9e#iod, cu e$i#odul @n care/1 @ndea-n) $e Per#eu #) $lece $e -are $entru a/ 0i &inde #ur$lu#ul de recolt) [, #) %aci co-erA $re#u$unea $e de o $arte #) ai o cora(ie, $e de alt) $arte #) ai o -ar%) de #c?i-(atK $ri-ii ne4u#tori $uteau %i deci nu-ai aceia care deAineau $uterea @n cetate, oa-eni care tr)iau at@t din &eniturile o(Ainute din e;$loatarea $)-@ntului, c@t (Gi din $ro%iturile a#i4urate de $o#i(ilitatea de a &inde #ur$lu#ul' @n le4)tur) cu acea#ta e#te citat %ratele $oetei Sa$$?o, care na&i4a $e cont $ro$riu 0i %rec&enta colonia de la Naucrati# 0i $e acei %oceeni care %)ceau co-erA %olo#ind a-(arcaAiuni ra$ide ce @i duceau $@n) $e coa#tele I(eriei' @n unele cet)Ai de $e coa#ta A#iei Mici / Milet, 9alicarna#, *oceea, @n unele in#ule din Marea E4ee, ca Sa-o#, C?io# #au E4ina, #e &a %or-a a#t%el o ari#tocraAie ne4u#torea#c), $ro&enit) din ari#tocraAia $ro$rietarilor de $]-@nt, dar -ai a&enturoa#), -ai dornic) #) realizeze cJ0ti4uri @ncerc@ndu/0i norocul $e -are'
42 C2AUDE MOSSE

Poate c) nu e#te nece#ar #) ale4e- una dintre ace#te dou) i-a4ii ale ne4u#torului 4rec din e$oca ar?aic)' Ne4oAul, al c)rui caracter a&enturo# tre(uie totu0i #)/1 #u(linie-, $oate #) %i %o#t $racticat at@t de $ro$rietarii (o4aAi 0i $uternici, c@t 0i de in0ii -ar4inalizaAi @-$in0i de ne&oi' @ntruc@t na&i4aAia era #u$u#) ca$riciilor &@nturilor 0i %urtunilor, co-erAul $utea con#titui at@t o #ur#) de $ro%it, c@t 0i de deza#tre $entru cei ce i #e dedicau' Po&e#tea tran#-i#) de 9erodot, a lui Colaio# din Sa-o#, az&@rlit de o %urtun) de$arte de coa#tele E4i$tului, unde #e ducea @n -od #i4ur #)/0i $rocure 4r@u, 0i aGun#, du$) un incredi(il $eri$lu, $e coa#tele Andaluziei, e#te $oate un $rodu# al %anteziei, dar e;$ri-) (ine $ericolele ace#tui ne4oA a&enturo#, ne#i4uranAele lui 0i G #tatutul e;trede di%erit al celor care i #e dedicau' Se @nAele4e, $rin ur-are, c) e#te i-$o#i(il #) d)- un r)#$un# de%initi& la cea de/a doua @ntre(are, le4at) de rolul -onedei @n ace#te #c?i-(uri' Se 0tie c) $ro(le-a ori4inii -onedei a #u#citat -ulte di#cuAii @ntre -oderni, $ornind @n #$ecial de la dou) te;te ale lui Ari#totel' Pri-ul, din cartea I a Politiciilea4) @n -od e;$licit crearea -onedei de nece#it)Aile #c?i-(uluiB DC)ci cre#c@nd tre(uinAele 0i e;tinz@ndu/#e, $rin i-$ortul articolelor ce nu le a&eau 0i e;$ortul celor $ri#o#itoare de ne&oie aGun#e#er) la @ntre(uinAarea -onedeiE1' Cel)lalt, e;tra# din cartea a 7/a a "ticii $icomahice- $une @n #c?i-( accentul $e -oned) ca in#tru-ent de -)#ur) a &alorii (unurilor #c?i-(ate, indi#$en#a(ile $entru a -enAine e4alitatea ra$orturilor de reci$rocitate @n #@nul co-unit)Aii ci&ice' De#i4ur, 0i aici e#te &or(a tot de #c?i-(, deoarece Ari#totel citeaz) ca e;e-$lu relaAia care #e #ta(ile0te @ntre un ar?itect 0i un ciz-ar, dar #e &ede (ine c) ace#t ti$ de #c?i-(are are $rea $uAin de/a %ace cu dez&oltarea co-erAului -ariti-' Dac) r)-@ne- la %a$te, tre(uie #) con#tat)- c) $ri-ele -onede @0i &or %ace a$ariAia @n lu-ea 4reac) a(ia la #%ir0itul #ecolului al 79/lea, adic) la -ai (ine de un #ecol du$) @n&iorarea #c?i-(urilor @n 9editer)?a' De alt%el, #tudiul tezaurului de -onede de#co$erite a de-on#trat c) circulaAia ace#tora / 0i, @nc) o dat), e#te &or(a @n $ri-ul r@nd de -onede ateniene / a r)-a#, cel $uAin $@n) la #%@r0itul #ecolului al 7/lea, relati& li-itat) @n a%ara #$aAiului lor de e-itere' *)r) #) ne4)- c) -oneda a a&ut o $ondere i-$ortant) @n #c?i-(uri, @nce$@nd -ai ale# cu e$oca cla#ic), azi accentul #e $une $e alte %uncAii ale eiB

%i#cale, -ilitare (nu-eroa#e e-i#iuni -onetare au dre$t #co$ $lata #oldei ar-atelor de -ercenari" 0i $olitice, @n -)#ura @n care -oneda con#tituie un #e-n de inde$endenA) 0i o e-(le-) ci&ic)' Totu0i, c?iar dac) -oneda nu a %o#t in&entat) $entru a r)#$unde ne&oilor de #c?i-(, a de&enit din ce @n ce -ai -ult, cu trecerea anilor, in#tru-entul $ri&ile4iat al co-erAului' Ace#t %a$t e#te de-on#trat de ceea ce 0ti- de#$re co-erAul atenian din e$oca cla#ic) 1' Ari#totel, Politica- trad' ro-' E' Bezdec?i, Cultura naAional), %'a', $' 8< (n't'"' O9tU%iNI ECONOMIA !c, -ulAu-it) @n #$ecial $ledoariilor din cor$u#ul lui De-o#tene, dar 0i te;te literare care in#i#t) $e #u$re-aAia Atenei @n ace#t do-eniu, 99ii$ra c)reia tre(uie #) ne -ai o$ri- o dat)' Co-erAul atenian #e dez&olt) @nc4G3TndJcu #ecoluGHaJJHIRI%taHTradiAia II atri(uie lui Solon o re%or-) a -)#urilor 0i 4reut)Ailor de d@ntar 0i $tarea unui nou e0antion -onetar' A#t)zi #e 0tie c) $ri-ele -onede niene, a&@nd @nti$)rit) $e re&er# (u%niAa Atenei, nu #@nt anterioare i de/a doua Gu-)t)Ai a #ecolului al 7l/lea' Toc-ai @n acea#t) $erioad) r]#$@ndirea &a#elor cu decoraAiuni ne4re I0ite din atelierele din Uera-i^o# 1 atin4e cea -ai -are dez&oltare 0i, -ii i-(oldul Pi#i#traAilor, Atena @nce$e #) #e @ndre$te #$re Pontul JGu;in 0i #$re #tr@-tori $entru a/0i a#i4ura a$ro&izionarea cu cereale I cet)Aii, a c)rei $o$ulaAie e#te @n continu) cre0tere' In #ecolul al 7/ lea, RCon#truirea la Pireu a unui $ort -ilitar dar 0i co-ercial, dez&oltarea linei -arine $uternice 0i do-inaAia $e care Atena o e;ercit) a#u$ra 9t)Ailor din (azinul M)rii E4ee du$) r)z(oaiele $er#ane contri(uie la \an#%or-area Pireului @ntr/un %el de $lac) turnant) a #c?i-(urilor @n Mediterana' D7ede- aGun4@nd la noi, #$une Pericle @n te;tul lui Tucidide, datorit) i-$ortanAei cet)Aii noa#tre, toate $rodu#ele de $e tot $)-@ntul, tar (unurile $e care ni le d) $)-@ntul no#tru nu -ai #@nt doar ale noa#tre 0i ne (ucur)- de ele laolalt) cu re#tul lu-iiE' Autorul anonial tratatului oli4ar?ic cuno#cut #u( titlul %onstitu1ia atenienilor reia acea#t) te-)B Nu-ai atenienii #@nt @n #tare #) #tr@n4) @n -@inile lor at@t (o4)Aiile R 4recilor, c@t 0i $e cele ale (ar(arilor' Dac) un #tat e (o4at @n le-n (un % $entru con#truirea &a#elor, unde @l &a &inde, dac) nu #e @nAele4e cu $o$orul ce #t)$@ne0te -)rileF Iar dac) o cetate e#te (o4at) @n %ier, @n cu$ru, @n $@nzeturi, unde 0i le &a &inde dac) nu #e &a @nAele4e cu #t)$@nul -)rii F Toc-ai din ace#te $rodu#e @-i con#truie#c eu &a#eleB dintr/o Aar) , iau le-nul, din alta ara-a, alta @-i d) inul, alta ceara' Trei #%erturi de #ecol -ai t@rziu, aeno%on a%ir-) acela0i lucru @n -icul #)u tratat 0espre profituri'

gara noa#tr) o%er) ne4u#torilor cele -ai -ulte a&antaGe 0i c@0ti4uri' Mai $re#u# de toate are $entru na&e ad)$o#turile cele -ai #i4ure 0i -ai co-ode, undeH o dat) ancorate, $ot #) #tea %)r) tea-) la ad)$o#t, @n ciuda &re-ii rele' In cele -ai -ulte cet)Ai, ne4u#torii #@nt o(li4aAi #) ia o @nc)rc)tur) @n #c?i-( %iindc) -oneda ace#tor cet)Ai nu are cur# @n a%ara 4raniAelor lor' 2a Atena @n#) $ot #) ia, @n #c?i-(ul a ceea ce au adu#, cea -ai -are $arte a -)r%urilor de care oa-enii au ne&oie dac) nu &or #) ia o @nc)rc)tur), $ot #) e;$orte (ani 0i #) %ac) @n %elul ace#ta o (un) a%acere' *iindc) oriunde/i &or &inde, &or o(Aine -ai -ult dec@t #u-a de la care au $lecat' ' Cartier din Atena, care/0i tr)4ea nu-ele de la atelierele de ol)rit concentrate Du$) cu- #e &ede, aeno%on nu nu-ai c) #u(liniaz) centralitatea Atenei 0i a $ortului ei @n co-erAul -editeraneanO $recu- 0i a&antaGele $oziAiei ei 4eo4ra%ice (Dare toate $o#i(ilit)Aile la di#$oziAie, %ie $entru a i-$orta ce/i tre(uie, %ie $entru a e;$orta ce &reaE", ci lea4) totodat) #u$re-aAia co-ercial) a cet)Aii de &aloarea -onedei ei' Ne $ute- %ace o idee @n le4)tur) cu $rodu#ele ace#tui ne4oA' Ini cadrul i-$orturilor %i4urau, a0a cua- #$u# deGa, cerealele indi#$en/B #a(ile a$ro&izion)rii $o$ulaAiei, la care $roducAia local) contri(uiaK doar $arAial' Gr@ul &enea din E4i$t, din Sicilia, dar -ai ale# dini re4iunile din nordul M)rii Ne4re' Dac) d)- crezare unei a%ir-aAii a lui De-o#tene, -ai -ult de Gu-)tate din 4r@ul i-$ortat $ro&enea deG la Pontul Eu;in, iar decretele @n onoarea -icilor re4i locali do&ede#cZ c) ne4u#torii &eniAi de la Atena #e (ucurau de condiAii deo#e(it de i %a&ora(ile' Atena i-$orta 0i le-n de con#trucAie $entru na&ele #ale, care $ro&enea @n #$ecial din nordul Greciei 0i din Macedonia' @n ti-$ul anilor de e;il de du$) conda-narea lui $entru $artici$area la -utilarea i 9er-elor, Andocide #e dedic) co-erAului cu le-n de con#trucAie, iar De-o#tene @l acuz) $e Midia# c) a $ro%itat de %uncAia lui @n trierar?ie $entru a i-$orta le-nul de con#olidare a -inelor #ale de ar4int din 2aurion' Cel de/al treilea articol de i-$ort @n ordinea i-$ortanAei erau #cla&ii, $ro&eniAi cu $rioritate din re4iunile orientaleB Caria, Cilicia, re4iunile de la Pont 0i din nordul M)rii E4ee, @n #$ecial din Tracia' ' Du$) cu- a- &)zut deGa, Atena tre(uia #)/0i $rocure %ier 0i cu$ru' @n R $lu#, ne4u#torii care @0i de#c)rcau -)r%urile la Pireu nu $ierdeau ocazia de a aduce $rodu#e de lu;, #to%e %ine, $ar%u-uri, coloniale, &inuri' @n #c?i-(, Atena nu nu-ai c) ree;$orta #$re re#tul lu-ii din (azinul M)rii E4ee o $arte din -)r%urile care intrau @n Pireu, dar

e;$orta 0i &in, ulei, -ar-ur) 0i -ai ale#, a0a cu- #u(liniaz) aeno%on @n te;tul citat -ai #u#, ar4intul con&ertit @n -onede' E#te i-$ortant #) $reciz)- c) $ro(le-a $e care o de%ini- azi ca ec?ili(ru al co-erAului e;terior nu #e $unea $e atur ci 0i c) e;$ortul ar4intului #u( %or-) de -onede nu era un #e-n al c e%icitului ace#tui co-erA' De alt%el, cetatea inter&enea nu-ai $entru a re4ulariza intr)rile 0i ie0irile $rin $ort, $entru a #u$ra&e4?ea corectitudinea o$eraAiilor de tranzit 0i $entru a @nca#a ta;ele la care erau #u$u#e toate -)r%urile i-$ortate #au e;$ortate' Nu-ai co-erAul cu 4r@ne era #u$u# unei re4le-ent)ri la care %ac aluzie unele te;te 0i care e#te con%ir-at) de e;i#tenAa unor %uncAionari #$eciali @n#)rcinaAi cu #u$ra&e4?erea ace#tui co-erA, sitoph#la;es. Totu0i, acea#t) re4le-entare, al c)rei #co$ era a$ro&izionarea cet)Aii 0i @-$iedicarea #$eculei $racticate de unii ne4u#tori @n $erioadele di%icile, nu a intrat in &i4oare dec@t @n #ecolul al I7/lea, c@nd Atena $ierdu#e deGa o $arte lin $uterea ei @n Marea E4ee' Dac) @ncerc)- #) ur-)ri- @ndea$roa$e ce era lu-ea ne4u#torilor, u-ea emporion.ului- tre(uie #) d)- la o $arte -ulte idei $reconce$ute' Ne4u#torul atenian nu e#te nici un i-$ortator (o4at, nici un u-il iniRtecK cet)Aenii 0i #tr)inii #e a-e#tecau $e di4urile Pireului 0i @n #ala -ure unde #e e;$uneau -)r%urile' @n &@r%ul $ira-idei #ociale #e 4)#eau Cet)Aenii (o4aAi, care 4arantau D-)r%urile e;$u#e ri#cului -ariti-E, dar #e Aineau de cele -ai -ulte ori de$arte de tranzacAia $ro$riu/zi#), -ior&enind doar dac) a%acerea #e ter-ina r)u $entru ei 0i dac) erau $ri&aAi de do(@nzile -ari $e care le $re#u$unea @-$ru-utul -ariti-' Unii erau @n acela0i ti-$ $ro$rietari de -ine 0i de ateliere, ca tat)l lui De-o#tene, #au $oliticieni, ca @n#u0i De-o#tene, #au %o0ti ne4u#tori %ctra0i din a%aceri, ca in#ul a%lat @n liti4iu @n di#cur#ul %ontra lui 0iogheiton- al lui 2X#ia#' A%acerea #e @nc?eia ade#ea $rin inter-ediul \lui (anc?er la care #e a%la de$u# contractul, s#ngraphe- care @i le4a creditor 0i $e de(itorul #au de(itorii ace#tuia 0i care era e&entual Btezentat, @n caz de conte#taAie, @n %aAa tri(unalului' Ne4u#torii $ro/ Biu/zi0i, emporoi- erau %ie cet)Aeni, %ie #tr)ini @n trecere #au rezidenAi, 9i 4eneral $er#oane de condiAie relati& -ode#t), o(li4ate #) #e @ndato/ I%eze $entru a/0i $utea cu-$)ra o @nc)rc)tur) cu #$eranAa c) (ene%iciile realizate a&eau #) le $er-it), du$) ce/0i $l)teau datoriile 0i do(@nzile, 9BRI $un) deo$arte at@t c@t #) $oat) $leca din nou $e -are cu o nou) @nc)rc)tur) de -ar%)' De %a$t, -aGoritatea ace#tor emporoi na&i4au ei I%cl0i0i' Doar cei -ai (o4aAi $uteau #)/0i @ncredinAeze -ar%a unui an4aGat i condiAie -ode#t) 0i #) r)-@n) $e u#cat' Unii emporoi a&eau $ro$riul 8, dar cei -ai -ulAi tre(uiau #)/0i $l)tea#c) dru-ul 0i co#tul @nc)rc)rii $e na&a unui ar-ator, un nau;leros- care #e @nAele4ea, @n 4eneral, -ai -ulAi ne4u#tori $entru o c)l)torie #$re Pontul Eu;in #au #$re Sicilia' Pledoariile din cor$u#ul lui De-o#tene re@n&ie a#t%el o @ntrea4) lu-e de ne4u#tori, de $ro$rietari de na&e, de a4enAi -ai -ult #au -ai $uAin cin#tiAi 0i 4ata #)/0i &@nd) #er&iciile unora #au altora' Greut)Aile na&i4aAiei, ri#curile nau%ra4iului #au ale atacurilor $iratere0ti %)ceau ca ace#te e;$ediAii -ariti-e #) %ie %oarte $ericuloa#e' Tre$tat #/a ela(orat o le4i#laAie care a#i4ura $re#tatorului de -ar%) 4aranAii #u( %or-a i$otecii $e na&) #au $e @nc)rc)tur)' @n caz de nau%ra4iu, creditorul @0i $ierdea @n#) toate dre$turile 0i de(itorul era a(#ol&it de latorie' De aici unele nau%ra4ii %rauduloa#e, d@nd na0tere la $roce#e @n Care e#te 4reu de 0tiut, dac) ne li-it)- la lectura $ledoariilor, de $artea cui era dre$tatea' Du$) Gu-)tatea #ecolului al I7/lea, ace#te $roce#e au (ene%iciat de $roceduri de ur4enA) @n %aAa unui tri(unal $rezidat de -a4i#traAi 0i, %a$t ce ilu#treaz) i-$ortanAa co-erAului ilariti-, #tr)inii 0i c?iar #cla&ii, ade#ea %olo#iAi ca a4enAi co-erciali, $uteau #) $rezinte o acAiune %)r) #) recur4) la -edierea unui D$atronE 1(tt)Aean' @n ciuda ace#tui %a$t, #tr)inii erau @n continuare $ri&iAi cu E'urcare ne@ncredere de c)tre a#ociaAii lor 0i, @naintea tri(unalelor, de0i nu #e $oate &or(i de ;eno%o(ie, nu erau rare #ituaAiile c@nd un cet)/ li arunca ad&er#arului #)u cu&inte Gi4nitoare $ri&itoare la ori4inea \a' Tre(uie #) -ai o(#er&)- c) ace#te a#ociaAii @ntre $re#tatori, emporoi I nau;ler3fU,.33U33U3a3l3+Ti e%e-ere, @nc?eiate $e durata
46

C2AUDE MOSSE

unui #in4ur &oiaG du#/@ntor# #$re Pont #au Sicilia, E4i$t #au Mar#ili Tre(uie deci #) renunA)o dat) $entru totdeauna la i$oteza une cla#e de ne4u#tori care ar %i controlat co-erAul -ariti- atenian A#u$ra a ceea ce #e @nt@-$la @n alt) $arte #@nte- ne&oiAi #) ne recu noa0tei4noranAa a$roa$e total)' Pute- #) $re#u$une- @n#) c) @B -arile cet)Ai litorale au e;i#tat %or-e

analoa4e de acti&it)Ai co-ercialei @n care cetatea ca atare nu #e i-$lica, c?iar dac) de $e#te tot #eG $erce$eau ta;e $entru intr)rile 0i ie0irile na&elor 0i ale -)r%urilor' @nG -od #i-ilar, e#te i-$o#i(il #) e&alu)-, %ie 0i a$ro;i-ati&, &olu-ul deA $rodu#e #c?i-(ate, care di%erea cu #i4uranA) de la un an la altul' @nK %ine, nu tre(uie #) uit)- c), @nc) de la #%@r0itul #ecolului al I7/lea,i nu-eroa#e #c?i-(uri #e %)ceau $e c)i care #e #u#tr)4eau co-erAului $ro$riu/zi#' Ace#t lucru era &ala(il $entru #c?i-(urile la ni&el local, dar 0i $entru cele la di#tanAe -ari' G4P%r'AM1 iiQGI&itli G/HR ; Q u G Nu a- &or(it @nc) de#$re rolul (anc?erilor @n acea#t) lu-e ai emporion.ului. Sau -ai cur@nd a- &)zut c) (anc?erul %)cea uneori $e inter-ediarul @ntre $re#tator 0i ne4u#tor, $)#tr@nd @n #$ecial contractul care #$eci%ic) -odalitatea #er&iciului' Cu&@ntul D(anc)E, $rin care noi traduce- 4rece#cul trapeza- nu tre(uie #) ne induc) @n eroare' @n cet)Aile 4rece0ti, (anc?erii nu a&eau un rol co-$ara(il cu cel al unei ()nci -oderne, adic) acela al unui or4ani#- de credit ca$a(il #) %inanAeze in&e#tiAii $roducti&e' Biroul unui (anc?er era @n $ri-ul r@nd cel al unei ca#e de #c?i-( &alutar, unde ne4u#torul #tr)in a%lat @n trecere $utea #) $rocure -onedele locale 0i #)/0i con&ertea#c) -onedele #tr)ine $e care le a&ea a#u$ra lui' Totu0i, la #%@r0itul #ecolului al 7/lea, cel $uAin la Atena, (anc?erii $ri-eau cu #i4uranA) 0i (ani @n de$ozit, $e care a$oi @i d)deau clienAilor dac) ace0tia &oiau #) %ac) un @-$ru-ut, nu doar @n #co$uri co-erciale, dar $e care (anc?erii @n0i0i nu/i utilizau, #e $are, din $ro$rie iniAiati&)' Ace#t rol de inter-ediar 0i de ca#) de #c?i-( $er-itea, %)r) @ndoial), realizarea unor c@0ti4uri uria0e, dar nu/i tran#%or-a $e cei care le realizau @n Doa-eni cu $re#ti4iuE, $entru a $relua o %or-ul) recent a$licat) unui (anc?er din #ecolul trecut' De#co$eri- a#t%el c) (anc?erii ale c)ror nu-e iz&oarele ni le/au tra#-i# #@nt @n -aGoritatea lor %o0ti #cla&iB Pa#ione#, cel -ai cuno#cut dintre ace0ti (anc?eri, la ori4ine #cla&, era cu #i4uranA) un o- (o4at' E#te #e-ni%icati& totu0i c), o dat) eli(erat, de&enit cet)Aean @n condiAii nu $rea clare, el 0i/a in&e#tit o $arte din (unuri @n terenuri, ceea ce @i &a $er-ite %iului #)u, A$olodor, #) de&in) un gentleman farmer- ced@ndu/i unui alt %o#t #cla&, P?or-ione#, 4e#tiunea ()ncii 0i $re%erind, @n locul $ro%iturilor o(Ainute @n ur-a #c?i-(urilor &alutare, c?eltuielile @-$o&)r)toare ale o-ului care dore0te #) %ac) o carier) $olitic)'G @nainte de a ne de#$)rAi de lu-ea co-erAului, ne r)-@ne #) #$une- c@te&a lucruri de#$re #c?i-(urile locale' Date %iind natura $ei#aGului 4rec 0i co-$le;itatea relie%ului #)u, #c?i-(urile co-erciale tere#tre erau relati& li-itate' Era @ntotdeauna -ai u0or #) #e @ncarce -)r%urid
m

I
OMU2 NI ECONOMIA !JI

o na&), c?iar 0i $e tra#ee #curte, iar acea#ta #) ia dru-ul -)rii' li-(urile de la o cetate la alta erau rare, @n #c?i-( erau %rec&ente Ylele e%ectuate @ntre zidurile aceleia0i cet)Ai, @ntre cetate 0i lu-ea A)r)nea#c)' g)ranii din chora &eneau #)/0i &@nd) @n ora0 #ur$lu#ul de care L li $uneau, $entru a/0i $rocura ceea ce nu-ai acti&itatea -e0te0u4)rea#c) ur(an) le $utea o%eri' A0a #e %ace c) Ari#to%an @0i ()tea Goc iQ -a-a $oetului Euri$ide, care #e ducea #)/0i &@nd) @n $iaA) $)trunGelul din 4r)dina $ro$rie' Dar al)turi de A)ranii #)raci care #e duceau la $iaA) ori @0i tri-iteau acolo #oAia #au un #cla&, e;i#tau @n a4ora 0i ne4u#tori de -e#erie, acei ;apeloi #atirizaAi @n co-ediile lui Ari#to%an, t $ro&eniAi e&ident din #traturile cele -ai #)race ale $o$ulaAiei' Ni @n Ue#t caz, cet)Aenii 0i #tr)inii #t)teau unii l@n4) alAii, ace0tia din ur-) In -l de cele -ai -ulte ori -eteci care #e #ta(ili#er) de%initi& @n Atena, \ac) d)-

crezare -)rturiei lui Ari#to%an, $rintre ;apeloi @nt@lni- 0i %e-ei care &indeau na#turi, $ar%u-uri, %lori etc'K ade#ea, a#e-enea 9Ja-ei unui @-$ricinat din cor$u#ul de-o#tenian, %e-eile erau o(li/I%ate #) #e dedice acti&it)Ailor re#$ecti&e, con#iderate $uAin re#$ecta(ile iEntru o %e-eie li(er), din cauza #)r)ciei #au $entru c) #oAii lor erau $lecaAi la r)z(oi' , Ace#t cadru al acti&it)Aii econo-ice a o-ului 4rec, deGa li-itat la -$lul Atenei @n ceea ce $ri&e0te e#enAialul, ar %i inco-$let dac) nu iun &or(i @n @nc?eiere de#$re o acti&itate care nu #e @ncadreaz) nici @n -e0te0u4uri, nici @n co-erA, 0i anu-e $e#cuitul' Din $)cate, 0ti- %oarte $uAine de#$re lu-ea o(#cur) a $e#carilor, care tre(uie #) %i %o#t nu-eroa#) @ntr/o Aar) @nconGurat) de -are' Se 0tie doar c) e;i#tau locuri de $e#cuit @n unele $)rAi ale lu-ii 4rece0ti, de e;e-$lu @n re4iunea Pontului Uu;-, de unde &eneau -ari cantit)Ai de $e0te u#cat' Nu #e 0tie @n#) %ti-ic de#$re or4anizarea $e#cuituluiK #e $oate doar $re#u$une c) a&ea te tot un caracter artizanal 0i indi&idual' Acea#t) ra$id) trecere @n re&i#t) a acti&it)Aii econo-ice a o-ului 4rec con%ir-) deci &aliditatea -odelului ela(orat de -arele i#toric tn4lez Mo#e# *inleX, @n cartea lui de#$re econo-ia antic)' ,)-@n @n#) unele @ntre()ri a#u$ra #ta(ilit)Aii @n ti-$ a ace#tui -odel' @n realitate, n -ai -ulte r@nduri #/a &)zut c) #ecolul al I7/"_a,t $rezentat ade#ea ii un #ecol de criz) 0i declin / 0i a0a e#te 0i la ni&el $olitic, @n cazul -or cet)ATci%S$arta 0i Atena /J;)d%t#he, dac) nu reale tran#%or-)ri n -ani%e#t)rile &ieAii econo-ice, cel $uAin ornai concret) e&aluare a $ro(le-elor $u#e de $roducAia 0i de #c?i-(ul de (unuri' A- e&ocat LGa unele tratate ale lui aeno%on, ca "conomicul #au o$u#culul 0espre profituri- la care tre(uie #) ad)u4)- cea de/a doua carte a "conomi. ului- atri(uita lui Ari#totel' De#i4ur, $ri-ul dintre ace#te tratate, Mre #e $rezint) #u( %or-) de dialo4 #ocratic, e#te -ai ale# un -anual i #%aturi $entru uzul o-ului de lu-e $er%ect' Dar $reocu$area de a @za @n c?i$ raAional ad-ini#trarea %er-elor, #$ecializ@nd #cla&ii $entru #arcini $reci#e, e;$ri-) o nou) -entalitate, dorinAa de a $roduce
MOSSE=M

-ai -ult 0i -ai (un' @n acela0i -od, dac) tratatul 0espre profituri ara dre$t #co$ ulti- &i#ul uto$ic de a/i a#i4ura %iec)rui atenian traiuli cotidian cu @nc?irierea @n #c?i-(ul unui o(ol, $e o- 0i $e zi, a unuii nu-)r de #cla&i tri$lu %aA) de cel al cet)Aenilor, r)-@ne totu0id $ro$unerea &alori%ic)rii -inelor, realizat) $rin c?iar 4riGa cet)Aii 0iG de#tinat) #) -)rea#c) $roducAia de ar4int de#$re care aeno%onG con#tat) c) $oate cre0te neli-itat' @n acea#t) $ri&inA) el ne d) ol indicaAie care Aine de#i4ur de (unul/ #i-A, dar care e;$ri-) totodat) oG $erce$Aie reali#t) 0i nou) a#u$ra %a$telor econo-ice' C@nd $ro$uned cre0terea nu-)rului #cla&ilor care lucreaz) @n -ine 0i, @n con#ecinA),d a cantit)Aii de -inerale e;tra#e, aeno%on noteaz) B Pentru -ineri nu e#te ca $entru lucr)torii din do-eniul ara-ei' Dac) nu-)rul ace#tora cre0te, o(iectele de ara-) #e de$reciaz), iar -uncitorii @0i a(andoneaz) -e#eria, Acela0i lucru #e @nt@-$l) cu cei ce lucreaz) %ierul' 2a %el $entru 4r@u 0i &in' C@nd ace#te $rodu#e e;i#t) @n a(undenA), $reAul lor #cade 0i culti&area lor nu -ai e#te renta(il)K iat) de ce -ulAi oa-eni a(andoneaz) -unca c@-$ului 0i #e @ndrea$t) #$re co-erAul cu ridicata #au cu a-)nuntul ori #$re ca-)t)' @n #c?i-(, cu c@t #e de#co$er) -ai -ult -inereu, cu c@t -ai a(undent e#te ar4intul, cu at@t -inele atra4 -ai -ult -uncitorii' Ace#t te;t e#te intere#ant deoarece ne dez&)luie @n acela0i ti-$ noile $reocu$)ri ale 4@nditorilor, dar 0i li-itele lor @n do-eniul 4@ndirii econo-ice' aeno%on cunoa0te le4ea cererii 0i a o%ertei 0i #$eculaAiile care #e $ot %ace $ornincTtteRT) ea, dar nu #e @ntrea() de ce acea#t) le4e nu e#te &ala(il) 0i @n cazul ar4intului' In acela0i -od, cele(rul %ra4-ent din %#ropedia de#$re #e$ararea -e#eriilor @n -arile cet)Ai e;$ri-) -ai -ult dec@t o e&aluare a le4ilor $ieAei, un conce$t calitati& al $roducAiei' Ni totu0i, ace#te le4i nu #@nt co-$let i4norate, @ntruc@t di&iziunea -uncii e#te $u#) @n relaAie cu cererea' In ceea ce $ri&e0te "conomicul $#eudo/ari#totelian, tratat n)#cut @n #@nul 0colii $eri$atetice 0i care ne/a %o#t tran#-i# @n %or-) co-$ozit), intere#ant) e#te cartea a Ii/a, nu at@t $entru c) ne tran#-ite o #erie de

anecdote de#$re nenu-)rate -oduri de a/Ai $rocura re#ur#ele, ci $entru c) noAiunea de econo-ie e#te e;tin#) aici la di-en#iunile cet)Aii 0i ale re4atului, #trata4e-ele %i#cale care o ilu#treaz) nu -ai Ain de 4e#tiunea unui oi;os. Acea#t) $rezentare -ai reali#t) a %a$telor le4ate de econo-ic @n G #crierile teoretice / 0i analizele ari#toteliene a#u$ra ori4inii -onedei 0i a#u$ra ?re-ati#ticii -er4 @n aceea0i direcAie [ indic) oare o #c?i-(are de -entalitate la ni&elul $rota4oni0tilor econo-iei F Ni care ar %i a-$loarea unei a#e-enea #c?i-()riF 2a acea#t) @ntre(are tre(uie #) r)#$unde- cu $rudenA)' Se $are c) r)#$un#ul #e 4)#e0te la ni&eluri di%erite' In $ri-ul r@nd / 0i, %ire0te, ace#t lucru e#te &ala(il @nc) o dat) @n #$ecial '$entru' Atena /, $are c) #/a renunAat la acea -odalitate de @n#u0ire a (unurilor care &ine din ne4ura &re-urilor, adic) n)$)#tuirea
OMU2 NI ECONOMIA !

Utor -ai #la(i' De$o#edat) de i-$eriul ei, Atena e#te li$#it) acu- de &eniturile $e care le $ri-ea #u( %or-) de tri(ut 0i c?eltuieli de Gude/ i cut), %)r) a -ai $une la #ocoteal) $)-@nturile con%i#cate de la aliaAii ne#u$u0i' Du$) cu- #$un at@t I#ocrate, c@t 0i aeno%on, Atena nuJJ-ai $oate tr)i din e;$loatarea aliaAilor ei' Tre(uie deci #) 4)#ea#c) @n ea @n#)0i re#ur#ele nece#are (unei %uncAion)ri a in#tituAiilor' Prin ur-are, in #ecolul al I7/lea au loc la Atena un @nce$ut de or4anizare %i#cal) 0i p cre0tere a i-$ozitelor $erce$ute de la cei -ai (o4aAi' Deoarece e#te i-$ro(a(il ca (o4aAii #) %i renunAat la #tilul lor de &iaA) tradiAional nli-$otri&), dac) d)- crezare iz&oarelor literare 0i ar?eolo4ice, lu;ul 9 &iaAa $ri&at) continu) #) crea#c)", ei tre(uie #) #e 4@ndea#c) la HUrea unor noi #ur#e de &enituri, de e;e-$lu @-$ru-utul -ariti- cu \-at)' Dar acea#ta $re#u$une c) e;i#tau (ani lic?izi, adic) #ur$lu#' ,i alte cu&inte, c?iar dac) nu #e conce$tualizeaz) ra$ortul dintre Je0terea $roducAiei 0i cre0terea &eniturilor, c?iar dac) $reocu$)rile irizeaz) -ai cur@nd #$orirea nu-)rului de #cla&i dec@t $er%ecAionarea B?nicilor de $roducAie, @n $ractic) #e aGun4e la $roducerea de #ur$lu#' U"e#i4ur, tre(uie #) ne %eri- de 4eneraliz)rile ce $orne#c de la indicii (%ra4-entare' Dar @n cel de/al treilea #%ert al #ecolului al I7/lea are loc relan#area inconte#ta(il) a indu#triei -iniere' Tot de acu- dateaz) 0i Uz&oltarea a$recia(il) a acti&it)Ailor @n Pireu, care o(li4) cetatea #) acorde -ai -ult) atenAie #c?i-(urilor co-erciale 0i #) in#tituie o %crocedur) -ai ra$id) $entru a%acerile ce $ri&e#c emporion.u.5. Ni, %a$t YIQoate -ai #e-ni%icati&, cre0te i-$ortanAa or4ani#-elor %inanciare 0i a rolului $e care #@nt c?e-aAi #)/ 1 Goace @n %runtea cet)Aii Dte?nicieniE ai i%acerilor %inanciare cu- ar %i Eu(ulo#, Calli#trat 0i -ai ale# 2icur4, -#)rcinat de c)tre dioi;esis cu ad-ini#trarea @ntre4ii cet)Ai, ade&)rat ad-ini#trator care nu ezit) #)/i tri-it) @naintea tri(unalului $e conce#ionarii de -ine necin#tiAi #au i-$rudenAi' Tre(uie #) -enAion)-, Yde a#e-enea, re$ro0ul re$etat de c)tre oratori @n cea de/a doua $arte a #ecoluluiB indi%erenAa cre#e@nd) a cet)Aenilor %aA) de $ro(le-ele cet)Aii, care -er4e -@n) @n -@n) cu o 4riG) tot -ai -are $entru $ro(le-ele lor $ri&ate, $entru idia lor' De#i4ur, ace#t re$ro0 $oate %i adre#at celor -ai #)raci dintre cet)Aeni, $e care $ierderea i-$eriului 0i a cleru?iilor i/a li$#it de nu-eroa#ele (ene%icii ce le &eneau #u( %or-) de #old), $rad) de r)z(oi #au conce#iune de $)-@nt 0i care acu- nr %i tre(uit #) #e #tr)duia#c) #) tr)ia#c) din $uAinele lor (unuri 0i din Vu(&enAiile acordate @n -o-entul re$rezentaAiilor dra-atice de&enite /du$) #$u#ele lui De-o#tene [ un #oi de aGutor %inanciar $entru cei li$#iAi de -iGloace' Dar acea#t) -u#trare #e re%er) 0i la cei (o4aAi, -ai $reocu$aAi #) c@0ti4e (ani dec@t #) inter&in) @n dez(aterile $olitice, Be&enite din ce @n ce -ai -ult atri(uAia $ro%e#ioni0tilor di#cur#ului \au a #$eciali0tilor @n r)z(oi 0i %inanAe' @n le4)tur) cu acea#t) te-) di#$une- de un iz&or $reAio#, teatrul lui Menandru, re$rezentant al Goii co-edii, di#ci$ol al 0colii $eri$atetice, care atin4e a$o4eul @n

L m
ulti-ele dHiHGHecenii ale #ecoluluiHGiPi%/HP%l%t @n&in#) 0i a%lat) #u(Z controlul unei 4arnizoane -acedonene a @ncetat #) Goace un rol de $ri-/$lan @n Marea E4ee' @n co-ediile lui Menandru nu #e %ace nic2 o aluzie la e&eni-entele $olitice' Eroii $e care ace#ta @i aduce @n

#cen)Z #@nt tineri (o4aAi, ade#ea @n con%lict cu taAii lor, ne-ulAu-iAi de &iaAaZ lor dezordonat) 0i de intri4ile #enti-entale care/i duc la $ierzaniei Ace0ti D(ur4?eziE tre(uie #) @ntre$rind) ade#ea c)l)torii de a%aceri, iarl acAiunea $ie#ei @nce$e de -ulte ori cu -o-entul @ntoarcerii lor aca#)'1 Au #cla&i 0i locuinAe (o4ate, iar la #%@r0it, c@nd totul #e ter-in) cui c)#)toria %ericit), #cla&ii #@nt c?e-aAi 0i e#te adu# un (uc)tar %ai-o0i $entru a $re4)ti $raznicul de nunt)' S@nte- de$arte de lu-eaZ A)r)nea#c) $lin) de &iaA) 0i $ro%und $olitizat) a lui Ari#to%an' Ni dac)Z #)racii #@nt uneori a-intiAi / ade#ea A)rani /, ei r)-@n @ntotdeauna @ntr/un $lan #ecund dac) nu li #e de#co$er) o ori4ine no(il)' Pe#te tot #e a%ir-) i-$ortanAa (anului, a (o4)Aiei care le $er-ite tinerilor #) @ntreAin) curtezane 0i ace#tora #)/0i cu-$ere li(ertatea' Tre(uie totu0i I #) ne %eri- #) &ede- @n Dlu-ea lui MenandruE o i-a4ine %idel) a G realit)Aii #ociale conte-$orane lui' Ceea ce nu e;clude totu0i %a$tul c) @n o$era #a $rind contur tr)#)turile unei noi #ociet)Ai, care &a %i #ocietatea e$ocii eleni#tice' Ar %i e;a4erat 0i ri#cant #] #$une- c) o-ul 4rec a de&enit la #%@r0itul H#ecolului al I7/lea un homo oeconomicus. Pute- #$une @n#) cu de#tul) @nde$t)Aire c) el nu -ai e#te @ntru totul acela0i zoon politi;on $e care Ari#totel @ncerca @n zadar #)/1 %ac) #) rena#c)' De#i4ur, lu-ea 4reac), $arAial a#er&it), e#te @nc) o lu-e alc)tuit) @n e#enA) din cet)Ai, iar &iaAa $olitic) #u(zi#t) aici @n c?i$ %or-al' O dat) cu cuceririle lui Ale;andru $entru 4reci #/a de#c?i# @n#) o lu-e i-en#), $e care ei, #u( tutela unor #u&erani -acedoneni care 0i/au @-$)rAit @ntre ei $r)zile r)z(oiului, au ad-ini#trat/o' C?iar dac) nu tre(uie #) atri(ui- lu-ii eleni#tice dez&oltarea con#idera(il) $e care ,o#to&Ae& a crezut c) i/o $oate atri(ui, acea#ta nu @n#ea-n) c) nu #/a creat atunci o ade&)rat) $iaA) -editeranean) care a du# la cre0terea $roducAiei 0i la dez&oltarea te?nicilor, dac) nu $roducti&e, cel $uAin ad-ini#trati&e 0i %inanciare' Dar 4recii care ad-ini#trau %inanAele re4ilor la4izi 0i #eleucizi nu -ai au ni-ic co-un, cu e;ce$Aia li-(ii @n care #e e;$ri-) 0i a unor $ractici reli4ioa#e, cu atenienii de la Maraton #au cu #$artanii de la Ter-o$ile' O-ul 4rec i/a cedat locul o-ului eleni#tic' EH Referin1e- bibliografice
%HndreXe&, 7'N', DSo-e a#$ect# o% a4rarian condition# in Attica in t?e %i%t? to t?e t?ird centurie# B'C'E, in "irene- aII, 1 +!, $$' :/!<' ju#tin, M', 7idal/NaCuet, P', "conomies et Societes en Grece ancienne- Pari#, 1 +3 (trad' it' "conomia e societ nella Grecia antica- Borin4?ieri, Torino, 1 .3"'
OMU2 NI ECONOMIA
;0

lir%ord, A', The Gree; temple builders of "pidaurus- 2i&er$ool, 1 < ' 9t-, %raftsmen in Gree; and Roman Societ#- 2ondon, 1 +3' Mtienne, M', %rise agraire et attitude religieuse chez !esiode- Bru;elle#, 1 <8' llleX, M'I', "conom# and Societ# in Fncient Greece- 2ondon, 1 .1 (trad' it' "conomia e societ nel mondo antico- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 .!"' &dem- The Fncient "conom#- 1 .:, ed' a Ii/a' I-uti#i, *', 0edale. ,#thologie de l artisan en Grece ancienne- Pari#, 1 +:' R\II lan, 6', Les esclaues en Grece ancienne- Pari#, 1 .3 (trad' it' Gli schiavi I nella Grecia antica- Mondadori, Milano, 1 .!"' H\alX, J'*', ,ines and ,etallurg# in the Gree; and Roman Uorld- 2ondon, K 1 +.' \u-$?reX#, S'9', DArc?aeolo4X and t?e #ocial and econo-ic ?i#torX o% cla##ical GreeceE, in La Parola del Passato- Ca7I, 1 <+, $$' 8+!/!55' 9e-, DEcono-X and SocietX in cla##ical At?en#E, in Fnnali della Scuola $ormale Superiore di Pisa- aaaIa, 1 +5, $$' 1/3<' 9e-, D9o-o $oliticu# and ?o-o econo-icu#B >ar and trade in t?e econo-X o% arc?aic and cla##ical GreeceE, in Fnthropolog# and the Gree;s- 2ondon, 1 +., $$' 1: /1+!' IBu%%er, S', 0ie *erg=er;s;laven von Laureion- =ie#(aden, 1 + , ed' a Ii/a' e$ore, E', DEcono-ia antica e #torio4ra%ia -odernaE, in Ricerche storiche ed economiche in memoria di %orrado *arbagallo- I, Na$oli, 1 +5, $$' 8/88' ele, A', Societ e lavoro nei poemi omerici- Na$oli, 1 <.' o##e, C, La colonisation dans l FntiquitePari#, 1 +5' em- Le travail en Grece et Rome- Pari#, 1 .5, ed' a IlI/a (trad' it' && lavoro in Grecia e a Roma- DRAnna, *irenze"' "#(orne, ,', 0emos. The 0iscover# of %lassical Ftti;a- Ca-(rid4e, 1 .:' froblemes de la terre en Grece ancienne (ed' M'I' *inleX", Pari#, 1 +8' %odd 2o>rX, S', The Frchaeolog# of economic &deas. The classical Gree; Tradition- Dur?a-, 1 .+' rade in the Fncient "conom# (ed' P' Garn#eX, U' 9o$^in#, C',' =?itta^er", 2ondon, 1 .8' rnant, J'/P', ,#the et societe en Grece ancienne- Pari#, 1 +! (trad' it' ,ito

e societ nell antica Grecia- Torino, 1 .1"' iem- ,#the et pensee chez les Grecs- Pari#, 1 .:, ed' a Ii/a' 7idal/ NaCuet, P', DEcono-ie et #ociete dan# la Grece ancienneB lRceu&re de Mo#e# *inleXE, in Frchives europeennes de sociologie- 7I, 1 <:, $$' 111/1!.' Ir1cte-, Le chasseur noir. Mormes de pensee et formes de societe dans le monde grec- Pari#, 1 .1 (trad' it' && cacciatore nero- ,o-a, 1 .."' =ill, Ed', DTroi# Cuart# de #iecle de rec?erc?e# #ur lRecono-ie 4recCue anti/ CueE, in Fnnales ".S.%.- Ia, 1 :!, $$' +/33' &dem- D,e%le;ion# et ?X$ot?e#e# #ur le# ori4ine# de la -onnaieE, in Revue de numismatique- 1+, 1 ::, $$' :/38' &dem- Le ,onde grec et l +rient- &oi' I, Pari#, 1 +3K &oi' II (cu cola(orarea lui C' Mo##] 0i P' Gour^o>#^X", Pari#, 1 +:'
W
:

* * '.i

!.wrs s
i !ii,< i

i'

Omul $ i rzboiul
Vvon Garlan

Rzboi 4i pace
in# de$rin# cu r)z(oiul 0i c?iar (elico#K a0a a %o#t, %)r) @ndoial), iul 4rec' 2ucrul $oate %i do&edit le#ne 0i @n -ulte %eluri' *olo#indu/ne le docu-entaAia adec&at), &o- $utea con#tata %rec&enAa r)z(oaielor 0i me &o- da #ea-a, de $ild), c) Atena e$ocii cla#ice con#acra @n -edie \z(oiului -ai (ine de doi ani din trei, %)r) #) #e (ucure &reodat) de Bece ani con#ecuti&i de $aceK la acea#ta #e adau4) in#ecuritatea cronic) \ro&ocat) de di%eritele %or-e -ai -ult #au -ai $uAin le4ale de &iolenA) de $e u#cat 0i, -ai %rec&ent c?iar, de $e -are (acte de re$re#iune, dre$t de nau%ra4iu, $iraterie $ri&at), #e-i$u(lic) #au cu caracter ?Et)r@t de #tat"' E;a-inarea iz&oarelor ar?eolo4ice ne &a ar)ta %orti/%%icaAiile ridicate cu -ari c?eltuieli @n Gurul $rinci$alelor centre de H%ezidenA) 0i de $utere (#) @ncerc)- #) ne i-a4in)- ce/ar %i $utut ,e$rezenta alt)dat) %a$tul de a locui @ntr/o cetate D@nc?i#)E" 0i di%eritele Cate4orii de %orti%icaAii, @nt@lnite la Aar) (turnuri de $az) #au de locuit, B $o#turi de control, ad)$o#turi", %)r) #) uit)- c) cea -ai -are $arte u -onu-entelor 0i a o$erelor de art) care @-$odo(eau -arile #anctuare i locurile $u(lice nu erau altce&a dec@t o%rande ale @n&in4)torilor' Docu-entele e$i4ra%ice ne &or ar)ta caracterul $recar 0i te-$orar al l ratatelor ce $uneau ca$)t o#tilit)Ailor $entru o $erioad) ade#ea li-itat) la cinci, zece #au treizeci de ani, ca 0i cu- $acea ar %i %o#t @nc) din $ri-ul -o-ent $erce$ut) ca $recar), dac) nu $ur 0i #i-$lu conce$ut) Yea un %el de ar-i#tiAiu $relun4it' Doar r)z(oiul li #e $are i#toricilor 4reci un #u(iect cu ade&)rat ilc-n de aducere a-inte K el con#tituie %irul ro0u al o$erelor (r)z(oaiele $er#ane $entru 9erodot, r)z(oiul $elo$one#iac $entru Tucidide, i-$eriali#-ul ro-an $entru PolX(io#" #au, cel $uAin, rit-eaz) cronicile lor' In &iaAa cotidian), r)z(oiul con#tituie o $reocu$are con#tant) $entru cet)AeniK $artici$area la r)z(oi e#te $entru ei o o(li4aAie, care la Atena li $ri&ea $e ()r(aAi @nce$@nd de la &@r#ta de 1 ani $@n) la : de ani un ar-ata acti&) $@n) la ! de ani 0i a$oi @n rezer&)"K dez(aterile cu $ri&ire la r)z(oi con#tituiau $e#te tot co-$etenAa -ini-al) a adun)rilor Po$ulare' 2a toate ni&elurile 0i @n toate -ediile #e a%ir-) $ree-inenAa
54

67ON GA,2AN

-odelului r)z(oinicK @n &iaAa de %a-ilie #oldatul re$rezint), cu- vede $e decoraAiunile &a#elor antice, %i4uGaE;entraIJ2@n Gurul c)reia sei or4anizeaz) relaAiile din interiorul oi;os.iiluiK @n &iaAa reli4ioa#), %iecareH di&initate a Oli-$ului e#te @nze#trat) cu o anu-it) %uncAie -ilitar) % @n &iaAa -oral), &aloarea unui o-/de (ine :agathos)- a0a/nu-ita areteW con#t) @n $ri-ul r@nd @n curaGul @nAele$t $e care el @l -ani%e#t) at@t @nl %iinAa lui inti-), lu$t@nd @-$otri&a $a#iunilor -e#c?ine, c@t 0i $e c@-$ul de lu$t), unde/1 a0tea$t) D-oartea %ru-oa#)E, #in4ura care J o

#e-ni%icaAie #ocial)' In ciuda acti&i#-ului #)u r)z(oinic, o-ul 4rec nu $oate %i de%init cal un homo militaris- dac) $rin acea#ta @nAele4e- un o- care iu(e0ted &iolenAa @n #ine, trec@nd cu &ederea %or-ele $e care ea le @-(rac) 0il #co$urile $e care le ur-)re0te' ,)z(oiul ci&il :stasis)- care @i @ntoarce unii @-$otri&a celorlalAi $e -e-(rii aceleia0i co-unit)Ai $olitice, conce$ut) ca o %a-ilie, era unani- con#iderat deza#truo# 0i li$#it de no(leAe' Sin4urul care $utea %i I a$reciat era r)z(oiul @ntre co-unit)Ai, polemos.ul- 0i nici ace#ta @n , orice condiAii' ,)z(oiul or( 0i #)l(atic, cel al lu$ilor, era #ocotit o @nc)lcare #candaloa#) :h#bris) a nor-elor de con&ieAuire / @n alAi I ter-eni, ale dre$t)Aii %/i%%iM oare (a-etrii VUi(uiau #) le re#$ecte at@%c% @ntre ei, c@AJ0i %aA) de zei' Din contr), polemos.ul $ro$riu/zi# nu $utea I #) nu re#$ecte ni0te re4uli $reci#eB declaraAia de r)z(oi adre#at) du$) re4uli, e%ectuarea ritualurilor #acri%ic@ale cu&enite, re#$ectarea locurilor (#anctuare", a $er#oanelor (#oli, $elerini, ru4)tori" 0i a actelor (Gur)-inte" $ri&ind di&initatea, autorizarea @n&in0ilor de a/0i aduna -orAii 0i, $@n) la un $unct, a(Ainerea de la acte de cruzi-e 4ratuit)' Ace#t lucru e &ala(il -ai ale# $entru r)z(oaiele dintre 4reci, criticate (%)r) e%ect &izi(il" din #ecolul al I7/lea de c)tre a$o#tolii $aneleni#/ G -ului, dar e#te &ala(il, -ai -ult #au -ai $uAin, 0i $entru r)z(oaiele, dre$te $rin de%iniAie, du#e @-$otri&a D(ar(arilorE' A#t%el de r)z(oaie nu $ro&ocau nici o $ro%anare $rin #@n4ele &)r#at 0i nu cereau nici un rit de $uri%icare %inal) din $artea co-(atanAilor' D2e4ileE de ace#t %el, con#iderate &ala(ile $entru toAi 4recii, dac) nu c?iar $entru @ntrea4a u-anitate, au reu0it, @n ciuda i-$reciziilor 0i a nu-eroa#elor @nc)lc)ri, #) reduc) a-$loarea con%lictelor' Pe de alt) $arte, ar @n#e-na #) ne l)#)- $rad) unei iluzii o$tice dac) ne/a- i-a4ina c) r)z(oiul a @n#@n4erat @ntotdeauna 0i @n totalitate lu-ea 4reac)' Nu tre(uie #) uit)- c), din #i-$le raAiuni docu-entare, o-ul 4rec care ne e#te %a-iliar 0i de#$re care &o- &or(i @n $ri-ul r@nd e#te o-ul atenian 0i, @n -ai -ic) -)#ur), cel al S$artei din e$oca cla#ic), i-$licat @n -ari con%runt)ri de ti$ i-$eriali#t, 0i nu cel al Greciei D$ro%undeE, @-$)rAit) @n -ai -ult de o -ie de -ici cet)Ai care au du# @n 4eneral o e;i#tenA) -ode#t) @n -ar4inea 0i #u( $rotecAia -arilor $uteri' @n ace#t caz @ntrez)ri- ni0te con%licte localizate, @ntre cet)Ai li-itro%e, cu o(iecti&e 0i -iGloace %oarte li-itate' @n ciuda %rec&enAei
OMU2 NI ,kWBOIU2

m
r- ele nu au $ro&ocat $ro(a(il dec@t r)ni -inore, re$ede &indecate, Gtr/un Ae#ut #ocial den#' E#te cazul di%eritelor acte de $iraterie' @nc?e/I Itrea de alianAe $utea #) a4ra&eze a#t%el de ru$turi, dar 0i @n ace#t caz tre(uie #) ne %eri- de e;a4erarea e%ectelor, @ntruc@t de re4ul) alianAele i-$uneau doar tri-iterea unui contin4ent de aGutor @n a$)rarea teritoriului aliaAilor 0i nu i-$lica de#c?iderea o#tilit)Ailor @-$otri&a a4re/lorilor' De a#e-enea, nu rezult) c) e$oca ar?aic) ar %i %o#t @n totalitate ' ta %el de r)z(oinic) @n co-$araAie cu e$ocile ur-)toare' Toate ace#te iri de dre$t 0i de %a$t ne aGut) #) @nAele4e- c) o-ni$rezenAa \z(oiului nu @n#ea-n) deloc c) Grecia @n totalitatea ei e#te trecut) in $er-anenA) $rin %oc 0i #a(ie' I Unei &iziuni -ilitari#te a#u$ra i#toriei 4rece0ti i #e o$une, @n #%@r0it, una @n care rolul $rinci$al @i e#te rezer&at elo4iului adu# $)cii at@t de \O$inia $u(lic), c@t 0i de o$erele teoreticienilor' A- $utea $ro$une un lXa#t %lorile4iu (%oarte re$etiti&, @nce$@nd cu 9o-er 0i continu@nd $@n) II #%@r0itul e$ocii eleni#tice" de te;te care laud) (ine%acerile $)cii' \Iereu aceea0i litanie B $acea @n#ea-n) a(undenA), (un)#tare, (ucurie, %ericirea $l)cerilor #i-$le ale e;i#tenAei, r)z(oiul @n#ea-n) li$#uri, \rud) :ponos)- durere 0i tri#teAe' @n $aralel, la ni&el conce$tual, a%ir-aAia lui Platon c) ar tre(ui D#) $etrece- @n $ace cea -ai -are $arte m &ieAii @n -odul cel -ai &irtuo#E :Legile- +, .58 d"1 #au cea a lui D2ri#totel c) D$acea e#te #co$ul r)z(oiului, re$au#ul / #co$ul -unciiE XPolitica- +, 188! a"3 @i @-$iedic) $e cei doi #) %ac) din S$arta, unde \ra$ortul ace#ta $are in&er#at, un -odel' Se $oate oare deduce de aici c) #/au @n%runtat 0i au triu-%at $e r@nd Ydou) curente, cel al

ade$Ailor r)z(oiului 0i cel al $aci%i0tilor, la %el de Ycon&in0i, @n $rinci$iu, de Gu#teAea a(#olut) a cauzei lorF Cu #i4uranA) , c) nu' @n $ri-ul r@nd $entru c) $ur 0i #i-$lu a$recierile a&an#ate @n i acea#t) $ri&inA) %ie #@nt doar declaraAii de circu-#tanA), uneori contrazi#e @n te;tele aceluia0i autor de a%ir-aAii de #en# contrar, %ie #e re%er) $unctual la o$ortunitatea unui r)z(oi #au a altuia 0i nu la o$ortunitatea r)z(oiului @n #ine (0i de aceea nu cunoa0te- nici un atenian din #ecolul al 7/lea care #) #e %i o$u# i-$eriali#-ului ca atare"' A$oi, 0i -ai ale#, %iindc) $acea e#te $ri&it) nu-ai dintr/o $er#$ecti&) indi&idual), ?edoni#t) 0i, ca #) #$une- a0a, e;i#tenAial), %)r) #) #e ia @n con#iderare caracterul $ro$riu/zi# u-anitar 0i %)r) nici o a#$iraAie de a &edea #c?i-(@ndu/#e, din ace#t $unct de &edere, (azele #ociet)Aii #au natura u-an)' Pacea e#te doar $unctul %inal, deo#e(it de $l)cut, care tre(uie #) @ncununeze @ncerc)rile r)z(oinice' Ea core#$unde -o-entului @n care A)ranul are $l)cerea de a #tr@n4e 0i de a con#u-a roadele trudei #ale' Acea#t) conce$Aie nu contrazice c@tu0i de $uAin nece#itatea, raAionalitatea 0i #$lendoarea r)z(oiuluiK di-$otri&), tinde L)/1 Gu#ti%ice, d@ndu/i ca #co$ ulti- %ericirea'
Platon, Legile- ed'cit', &oi' III, $' 31< (n't'"' Ari#totel, Politica- ed'cit', $' 1+ (n't'"'

1
*une#t @n #ine, r)z(oiul #ocializat $oate deci #)/0i #c?i-(e #e-ni%icaAia, @n#u0indu/0i &alorile $oziti&e $e care elita ci&ic) le e;alt)'

%auzele rzboiului

DC?iar dac) cine&a ar #ocoti c) r)z(oiul tre(uie du# @-$otri&a celorZ ce #e $oart) dre$t, el tot n/ar recunoa0te lucrul ace#ta $e %aA)E, declara Alci(iade, care nu @nt@-$l)tor %rec&enta#e 0coala #o%i0tilor, @n diaio4ul $latonician care/i $oart) nu-ele :Flcibiade- 15 c"1' Pornind de la ace#t $rinci$iu, co-$le-entar Dle4ilorE enunAate -ai #u#, #au -ai cur@nd de la acea#t) e;i4enA) de $rinci$iu care nu e I #$eci%ic 4recea#c), #/a dez&oltat o @ntrea4) cazui#tic) ce &a deter-ina co-$unerea de re$ertoare de $rete;te, ca acela $ro$u# de autorul ari#totelian al te;tului Retorica lui FleOandru la @nce$utul #ecolului al IIMea T'9r' B *ie c), du$) ce @n trecut a- %o#t &icti-e ale unor nedre$t)Ai, tre(uie acu-, $ro%it@nd de @-$reGur)ri, #)/ i $ede$#i- $e cei ce au co-i# acelei nedre$t)Ai, %ie c), %iind @n $rezent &icti-e ale unei nedre$t)Ai, tre(uie #) lu$t)- $entru #ine ori $entru (ine%)c)tori #au #) d)- aGutor aliaAilor ceG #@nt &icti-e ale unei nedre$t)Ai, %ie @n intere#ul cet)Aii #au $entru 4loria ei, $entru %orAa ei #au $entru orice alt -oti& de ace#t %el, c@nd adre#)- @nde-nuri la r)z(oi tre(uie #coa#e @n e&idenA) c@t -ai -ulte a#e-enea $rete;te (1!3: a"' f# Dac) lu)- @n con#ideraAie ceea ce #$un i#toricii 4reci de#$re o%en#ele in&ocate o%icial de c)tre (eli4eranAi cu ocazia unui con%lict, tre(uie #) recunoa0te- c) ace0tia nu duc li$#) de i-a4inaAie @n -aterie 0i c) nu ezit) #) recur4) la orice -iGloaceB a4re#iunea teritorial), atacuri a#u$ra dru-urilor co-erciale de a$ro&izionare, @nc)lcarea acordurilor I @nc?eiate anterior, in#talarea unor 4u&erne nedorite, orice %or-) de G a-eninAare real) #au $otenAial), i-$ietatea, a%ronturile care atentau la 4loria cet)Aii, orice $rete;t era (un $entru a/Ai a%ir-a dre$turile 0i $entru a te a$)ra''' dac) #e $oate, atac@nd' c =i= iid In ace#t (izar ar#enal de ar4u-ente 0i de &iclenii, i#toricii au @ncercat #) $un) un $ic de ordine 0i #) con%ere o anu-it) con#i#tenA) do-eniuluiB 9erodot, co-(in@nd @n doze &ariate &oinAa di&in), r)z/ (unarea Gi4nirilor #u%erite @ntr/un trecut -ai -ult #au -ai $uAin @nde$)rtat 0i calculele $oliticeK Tucidide, indic@nd, dincolo de D-oti&ele de re#enti-ente 0i contro&er#eE acu-ulate @n aGunul r)z(oiului $elo$o/ne#iac, Dcauza cea -ai ade&)rat) 0i cea -ai $uAin recuno#cut)E, anu-e tea-a #$artanilor @n %aAa cre0terii $uterii atenieneK PolX(io#, aGun4@nd #) di#tin4) cauzele $ro%unde ale unui con%lict, $rete;tul ace#tuia 0i $unctul de $ornire' Dar -editaAia lor a#u$ra ace#tei te-e #e e$uizeaz)
1' @n Platon, +pere complete- ed'cit, $' : ,kWBOIU2

. niciodat) o e;$licaAie li-$ede %eno-enului r)z(oiului ca atare' O a#e-enea e;$licaAie nu li$#e0te @n#) din literatura 4reac)' Ea #e -i Une0te @n $rinci$al la Platon 0i Ari#totel, care nu au e;clu# r)z(oiul

M- -ai -ult dec@t #cla&ia" din $roiectele lor de #ocietate ideal) 0i nu $utut, $rin ur-are, #) #e #u#tra4) de la o(li4aAia de a/i e;$lica Bti#tenAa' ,)#$un#urile lor #ea-)n) 0i #@nt @n a$arenA) #i-$leB cauza \V(oiului ar D%i dorinAa de a a&ea -ai -ultE, de a acu-ula, du$) BSrerea celui dint@i, (o4)Aii 0i e&entual #cla&i, du$) cel de/al doilea, \%eti ale# #cla&i, du$) a-@ndoi, ne&oia de a $rocura ?rana, @n lu-ea \ni-al) 0i @n #tadiul $ri-iti& al u-anit)Aii (o dat) cu di#$ariAia udenAei naturale din ti-$ul &@r#tei de aur #au a #i-$lit)Aii o(ice/ Btrilor $ri-iti&e"' Ntiu (ine c) ter-enii D(o4)AiiE 0i D#cla&iE $ot #) %ci(race un #en# -ai -ult #au -ai $uAin -eta%oric' Dar acea#ta nu \Godi%ic) @n -od a(#olut $er#$ecti&a 4lo(al) a celor doi %ilo#o%iK $entru Mi, r)z(oiul era @n e#enA) arta de a/0i $rocura $rin %orA) -iGloacele #u$li-entare de trai, #u( %or-) de (unuri, (ani #au a4enAi $roduc)tori, 90a cu- $acea era arta de a #e (ucura de toate ace#tea' Prin ur-are, i#toricii antici #/au a%lat @n %aAa ur-)toarei dile-eB %ce(uie #) #e atri(uie r)z(oiului @n Grecia antic) o #in4ur) cauz), @n e#enA) econo-ic), #au cauze -ulti$le 0i etero4ene ($olitice, reli4ioa#e, ideolo4ice, $e l@n4) cele econo-ice"F Cei -ai -ulAi, care au ridicat \clecti#-ul la ran4 de &irtute, au o$tat $entru ulti-a #oluAie, %)r) #) I%cunoa#c) @n#) i-$ortanAa condiAiilor 0i con#ecinAelor econo-ice ale \r)z(oiului 0i #) recu$ereze unitatea e;$licaAiei, #u(#u-@nd di&er#itatea -oti&elor re#enti-entelor uneia 0i aceleia0i $ul#iuni $ro%unde, cu- ar li #$iritul co-$etiti& al 4recilor #au c?iar co-(ati&itatea %irea#c) a Pi$eciei u-ane' Dar e#te (un) -etoda trunc?ierii at@t de (rutale a docu-entaAiei antice, re#$in4@nd un $unct de &edere 0i $ri&ile4iind un altul, #au ar %i -ai (ine #) @ncerc)- #) @nAele4e- coe;i#tenAa lor 0i #) di#tin4e- ni&elurile la care a-@ndou) #e #itueaz) @n an#a-(lul #tructurilor #ocialeF @n le4)tur) cu acea#t) te-), #) ne a-inti- -ai @nt@i, @n ter-eni %oarte 4enerali, rolul %unda-ental deAinut @n lu-ea 4reac) de con/Btr@n4erea %izic) 0i Guridic), caracterizat) @ndeo#e(i ca e;traecono-ic)B $e de o $arte, @n interiorul cet)Aii, $rin e;torcarea unui #ur$lu# de $rodu#e care le $er-ite cet)Aenilor #) #e realizeze ca atare $e #ocoteala unei in@ini de lucru de$endenteK $e de alt) $arte, @n a%ara 4raniAelor cet)Aii, #u( %or-a unei e;$an#iuni ce con#tituie $rinci$alul -od de dez&oltare econo-ic) 0i $rinci$ala -odalitate de rezol&are a contradicAiilor interne' Totul tradu# @n %a$t @n &irtutea unei Dle4iE niciodat) $u#e @n di#cuAie, care &oia ca dre$tul @n&in4)torului de a lua @n #t)$@nire $er#oana 0i (unurile celui @n&in# #) con#tituie cel -ai (un titlu de $ro$rietate, @n ace#t conte;t, caracteri#tic #ociet)Ailor $reca$itali#te (ce #e re4)/0te, de $ild), @n #ecolele t ecute @n #ociet)Aile din zona #a?aroni4erian)",

m
noAiunile de (o4)Aie 0i de $utere nu $uteau %i dec@t inti-, or4anic le4ate' @-(inarea lor %or-eaz) (aza $oliticii @n #en#ul 4rec al ter -enului (arta de a tr)i @n polis)- unde %iecare #e $rezint) ade#ea #ul %or-a celeilalte 0i #e realizeaz) $rin inter-ediul ei' Se Ae#e a#t%el o #erie @ntrea4) de intri4i ori4inare care $roli%ereaz) @n #%era $oliticului (@n #en#ul -odern, li-itat al ter-enului", ?r)nindu/#e din toate %or-ela de #u(li-are 4enerate de #enti-entul onoarei 0i de &oinAa de co-I $etiAie, cu toate ri#curile $e care le i-$lic) #ituaAia 0i talentul %iec)ruiH dintre $rota4oni0ti' A0adar, toate -odi%ic)rile @n relaAiile dintre #tate #@nt i-$re4nate de econo-ic [ du$) cu- au ar)tat, -ai -ult #au -ai $uAin, aceia0i i#torici 4reci /, c?iar dac) $artea lor &izi(il), a$arent), e#te @n 4eneral de natur) cu totul di%erit)' Du$) $)rerea -ea, nu-ai ace#t -od de a &edea lucrurile @nl)tur) ri#cul de a ad@nci o$oziAia dintre cauzele econo-ice 0i cele non/econo-ice ale r)z(oiului' Co-$le;ul $olitico/-ilitar, cu &alorile a#ociate lui, #e @n#crie a#t%el @n cel -ai %ericit -od @n #tructurile #ocio/econo-ice ale cet)Aii 4rece0ti' ,otiva1iile combatan1ilor Oricare ar %i %o#t cauzele declarate ale unui con%lict, ceea ce $are #)d %i contat -ai -ult @n &iziunea celor i-$licaAi erau re$ercu#iunile $re&izi(ile, concrete 0i i-ediate a#u$ra condiAiilor lor de &iaA)' @n cel -ai (un caz, cel al unui r)z(oi de a4re#iune &ictorio#, #e calculau $ro%iturile care #/ar %i $utut realiza nu at@t #u( %or-) de (ani'G c@t #u( %or-a di%eritelor $r)ziB $rizonieri / $e care @n&in4)torii $re%eraud #)/i eli(ereze, de $re%erinA) @n #c?i-(ul unei r)#cu-$)r)ri, #au #)/9 &@nd) $e $ieAele de #cla&i dec@t #)/i %olo#ea#c) 0i #) -)rea#c) nu-)rul #cla&ilor lor $er#onali /, cirezi de ani-ale $rin#e $e $)0uni, $rodu#e a4ricole deGa recoltate #au 4ata de recoltat, o(iecte de $reA (-etal $relucrat #au #u( %or-) de -onede, $@nzeturi" #au orice %el de $rodu# de $ri-) nece#itate (unelte, -aterial le-no# etc"'

@-$)rAirea ace#torZ $r)zi, la care #e $uteau ad)u4a cucerirea de teritorii 0i tri(uturile -ai -ult #au -ai $uAin re4ulate, con#tituia o $ro(le-) e#enAial) 0i @ntotdeauna 4reu de rezol&at, du$) cu- do&ede#c tratatele ce re4le-enteaz) dinainte @-$)rAeala dintre aliaAi, $ro$orAional cu $artici$area I -ilitar) 0i @n %uncAie de natura -o(il) #au i-o(il) a (unurilor #ec?e#trate' Din $)cate, nu #e 0tie e;act cu- #e realiza e%ecti& ace#t lucru du$) ce #e di#tri(uiau reco-$en#ele acordate lu$t)torilor -ai curaGo0i, $recu- 0i ar-ele, (o4)Aiile 0i uneori $)-@nturile de#tinate &reunei di&init)Ai #u( %or-) de tru%andale 0i de zeciuial)K #e $are c), @n a%ar) de tri(uturi 0i cuceririle teritoriale, #tatului @i erau rezer&ate -ai ale# -etalele $reAioa#e o(Ainute din Ga%uri 0i @n ur-a &@nz)rii $rizonierilorK #oldaAilor, (unurile de con#u- 0i ec?i$a-entK c)$eteniilor -ilitare, $r)zi de calitate -ai (un), %ie 0i nu-ai #$re a/i r)#$l)ti $entru #u-ele
OMU2 NI ,kWBOIU2 :

\?eltuite, e&entual, $er#onal $entru a @-(un)t)Ai raAia tru$elor, dac) -i $ur 0i #i-$lu $entru a le a#i4ura @nar-area 0i @ntreAinerea' Acea#t) $ro(le-) e#te cu at@t -ai 4reu de l)-urit cu c@t %iecare dintre $)rAi @ncerca #) $ro%ite de @-$reGur)ri $entru a/0i de$)0i $ro$riile dre$turi, Jar o(iceiurile erau, cu #i4uranA), di%erite de la o e$oc) la alta 0i de la o cetate la altaK a#t%el, @n S$arta, tradiAia era ca un re4e #) $ri/llnea#c) a treia $arte din $rada o(Ainut) #u( co-anda lui' De0i @n \declaraAiile o%iciale nu #e &or(e0te deloc de#$re ele, dac) $uteau %i %eonce$ute raAional, ace#te $er#$ecti&e de @-(o4)Aire indi&idual) 0i ^olecti&) duceau la r)z(oi 0i in%luenAau $uternic -oralul tru$elor' A0a ni @nt@-$l) la Atena @n -o-entul $lec)rii @n e;$ediAiile @-$otri&a $cilieiB Ni $e toAi la %el, #$une Tucidide (<, 3!, 8", i/a cu$rin# dorinAa %ier(inte de a $orni $lutireaK a#t%el, cei -ai ()tr@ni Ydoreau #) $ornea#c)Z %iindc) #ocoteau c) #au &or #u$une Aara @-$otri&a c)reia $luteau, #au c) acea#t) -are ar-at) nu &a $utea #) #e $r)(u0ea#c)K $e cei -ai tineri i/a cu$rin# acea#t) dorinA) @n #$eranAa c) &or &edea 0i conte-$la locuri @nde$)rtate 0i c) #e &or #al&aK -area -ulAi-e 0i #oldaAii #ocoteau c) &or $une -@na $e #u-e -ari $entru ne&oile $rezente 0i &or do(@ndi 0i $uterea ca #) le dea o #old) $er$etu)1, uau #olde -ilitare 0i c?iar (ani $ro&eniAi din (u4etul cet)Aii, ce le re&eneau cet)Aenilor $entru e;ercitarea %uncAiilor' Dar -oti&aAiile co-(atanAilor #@nt -ai %rec&ent de#cri#e @n #ituaAia Bn&er#), atunci c@nd e#te &or(a de re#$in4erea unei in&azii a du0-anilor 0i de a#i4urarea $ro$riei #al&)ri' Pri-ul 0i, ade#ea, #in4urul loc de de#%)0urare a o$eraAiunilor -ilitare >ra teritoriul $e care a4re#orii @l luau cu a#alt 0i @l de&a#tau, atunci Yc@nd a&eau $o#i(ilitatea te?nic) de a o %ace 0i c@nd li #e $)rea o$ortun R din $unct de &edere $olitic' Nu-ai din raAiuni -ateriale co-unitatea I n/ar %i reacAionat ener4ic, dat %iind c) cea -ai -are $arte a cet)Aenilor erau $ro$rietari a4ricoli, c?iar 0i @ntr/o cetate at@t de Dco-ercial)E cu- era Atena la #%@r0itul #ecolului al 7/lea' Orice atac teritorial $ro&oca deci o ru$tur) -ai -ult #au -ai $uAin 4ra&) a ec?ili(rului econo-ic Y6i- ca ur-are, a ec?ili(rului #ocial al co-unit)Aii care ri#ca #) cad) $rad), dac) nu li$#urilor, atunci unor di#en#iuni interne, @ntre cei care #u%ereau 0i cei care nu #u%ereau de $e ur-aO #ituaAiei create' Pro(le-a era at@t de i-$ortant), @nc@t le4iuitorii, $entru a a#i4ura o -ai (un) ar-onizare a relaAiilor dintre cet)Aeni, $uteau inter&eni $entru a le atri(ui ace#tora $ro$riet)Ai e4al de$)rtate de %rontier), ca #) #e #i-t) toAi $roteGaAi @n aceea0i -)#ur)' *)r) @ndoial), o contri(uAie @n ace#t #en# a&ea 0i an#a-(lul de &alori #ociale 0i -ai ale# reli4ioa#e le4ate de #t)$@nirea $)-@ntului'
-

A. Tucidide, op.cit.- $$' :8./:8 (n't,"'

23
M=O7 GARLA7

*)c@nd a(#tracAie de ra$ortul de %orAe al -o-entului, r)#$un#urile &ariaz) @n %uncAie de @nAele#ul care #e d)dea atunci ideii de intere#e #u$erioare ale cet)Aii' Mult ti-$, @ntr/un cadru de &iaA) -ai -ult #auG -ai $uAin autar?ic, #/a @ncercat #) #e $un) ca$)t c@t -ai re$ede $o#i(il incur#iunilor, de#c?iz@ndu/#e ne4ocieri #au $ro&oc@nd o ()t)lie deci#i&a @n c@-$ de#c?i#' Acea#t) #oluAie a @nt@-$inat o$oziAia ener4ic) a lui Pericle la @nce$utul r)z(oiului $elo$one#iac @-$otri&a in&adatorilor a%laAi #u( co-anda re4elui #$artan Arc?ida-o#, #$re -area ne-ulAu -ire a atenienilor, care cu 4reu #/au l)#at con&in0i #) #e retra4) @i -a#) @n #$atele -arelui zid care unea cetatea cu Pireul' 2i #/a atra% atenAia c) acea#ta era #in4ura -odalitate, de0i dureroa#), de a #al&a e#enAialul, adic) i-$eriul -ariti-' Alte e;e-$le de #trate4ie D$ericlean)E ar $utea %i #e-nalate @n cazul cet)Ailor total intere#ate #au o(li4ate de un terA #) renunAe la a$)rarea teritoriului $entru a #al&a %orti%icaAiile ur(aneK @n #ecolul al 7/lea #/ a recur# @n continuare la ()t)lii $lani%icate la -a#a #trate4ilor' In 4eneral @n#) $re&ala @nclinaAia c)tre o #trate4ie -ai #u(til) 0i co-$le;), care ur-)rea #) @-$ace a-(ele e;i4enAe ale a$)r)riiB a#i4urarea a$)r)rii teritoriului, $e

c@t $o#i(il, $rin ridicarea de %orti%icaAii rurale 0i $rin e;$ediAii, %)r) #) #e co-$ro-it) @n#) $rin acea#ta #ecuritatea nucleului ur(an' Era o #trate4ie 4reu de $u# @n a$licare, du$) cu- rezult) li-$ede din lectura -icului tratat de cuceriri co-$u# de Enea# Tacticianul $e la -iGlocul #ecolului al I7/leaB &ede- aici cet)Aeni $reocu$aAi $@n) la an;ietate -ai @nt@i #) #e duc) %iecare la lotul #)u de $)-@nt $entru a #al&a ce $utea %i #al&at, a$oi arz@nd de ner)(dare #) #e (at) cu du0-anul, cu ri#cul de a c)dea @n a-(u#cade, @nainte ca 0e%ii lor -ilitari #)/i adune @n 4ru$uri de lu$t) 0i #) le i-$un) o #erie de $recauAii ele-entare' In ulti-) in#tanA), nu r)-@nea alt) $o#i(ilitate dec@t aceea de a a#i4ura cu orice $reA $rotecAia con4lo-eratului ur(an, ale c)rui %orti%icaAii, tot -ai 4reu @ncercate de ino&aAiile -ilitare din #ecolul al I7/lea, au de&enit tot -ai #olide 0i -ai co-$licate, $entru a #e ada$ta $er%ecAion)rii -a0inilor de a#ediu 0i dez&olt)rii te?nicilor de a#alt' Nu-ai S$arta &a con#idera, $@n) la @nce$utul e$ocii eleni#tice, c) #e $oate li$#i de a#e-enea arti%icii 0i c) #ecuritatea ei #e (aza $e Dun cerc de r)z(oinici 0i nu $e unul de c)r)-iziE (Plutar?, ,oralia- 33. e"' @n acea#t) $ri&inA), S$arta #/a (ucurat de a$ro(area lui Platon, care era de acord cel -ult #) #e ada$teze @n #co$uri de%en#i&e $ereAii e;teriori ai ca#elor de la -ar4inea cet)Aii, dar nu 0i de cea a lui Ari#totel, care &a e;$ri-a cel -ai (ine o$inia 4eneral)B DA l)#a un ora0 %)r) @nt)rituri ar %i tot at@t de i-$rudent ca dac) #/ar ale4e o Aar) de#c?i#), ori dac) #/ar ni&ela toate @n)lAi-ileK ca 0i cu- o$rind $e $articulari de a/0i @-$reG-ui ca#ele cu ziduri, le $oAi in#u%la &iteGie locuitorilorE :Politica- cartea a 7il/a, 1881 a"1' 1' Ari#A#tel, Politica- %lduCt', &oi'II, $' 1< (n't'"Q 599lHI".Oi=nJ2 #il Mai -ult dec@t o ()t)lie @n c@-$ de#c?i# #tudiat) la -a#a #trate4ilor, un a#ediu e#te o @ncercare crucial) care -o(ilizeaz) toate ener4iile co-(atanAilor 0i ale locuitorilor, $entru c) un a#alt co-$ort) -a#acre oar(e, Ga%uri inerente ace#tui 4en de o$eraAiuni 0i, ade#eori, c?iar di#tru4erea co-unit)Aii 0i aducerea ei @n #tarea de #cla&ie' Tot datorit) tratatului lui Enea# Tacticianul ne $ute- i-a4ina azi #$ai-a 0i a4itaAia a#ediaAilor, $recu- 0i in4eniozitatea -)#urilor luate @n ace#te H@-$reGur)riB nu nu-ai @-$otri&a du0-anului e;tern, a -a0inilor de $)z(oi 0i a #trata4e-elor #ale, dar 0i @-$otri&a du0-anului intern, iic) a ad&er#arilor re4i-ului, di#$u0i #) tr)deze $entru a o(Aine I&antaGe' @ntr/un cli-at de e;tre-) ten#iune, #enti-entul $atriotic #e Jdt ti%ic) $e de$lin @n #u%letele cet)Aenilor cu #ecuritatea $ro$riei %ter#oane, a %a-iliei, a $oziAiei #ociale 0i a (unurilor lor' >( * @n -oti&aAiile lu$t)torilor $re&aleaz) deci o conce$Aie D-ateriali#t)E /in acela0i ti-$ concret) 0i e-oAional) / a#u$ra $atriei, ceea ce nu \n#eaoin), e&ident, c) ei ar %i %o#t inca$a(ili #) #e ridice dea#u$ra Intere#elor lor $er#onale, la un ni&el -ai @nalt de a(#tracAie' Co-$arati& cu conte-$oranii no0tri, ade#ea o(i0nuiAi cu o -ai -are -i#ti%icare in acea#t) $ri&inA), re#$ecti&a conce$Aie &a $)rea $oate ca- li-itat)' N'/i @n&)A)- totu0i #)/i a$recie- -)car $ro#$eAi-ea 0i autenticitatea'

Munc1ia militar 4i statutul social

%' O a#e-enea conce$Aie a&ea dre$t corolar, #$re deo#e(ire de ceea ce ue @nt@-$l) @n zilele noa#tre, %a$tul c) o(li4aAiile -ilitare ale -e-(rilor co-unit)Aii erau @n $rinci$iu $ro$orAionale cu #tatutul lor #ocial' De#i4ur, #e $ot re4)#i @n Grecia c@te&a ur-e 0i ele-ente din tri$la I%uncAionalitate indo/euro$ean) at@t de (ine analizat) de Du-ezil, care Rconce$e ordinea co#-ic) 0i ordinea #ocial) ca rezultat al #u$ra$unerii Ra trei %uncAiiB #u&eranitatea, %orAa 0i %ertilitatea' @n uni&er#ul -itic, @n H#$ecial, #e $ot di#tin4e a#t%el di&init)Ai $recu- Are# 0i Atena, ale c)ror Ratri(uAii ori4inare #e ra$orteaz) la cea de/a doua %uncAie, nu-ero0i %eroi, ca 9eracle, Tideu, Parteno$e# 0i A?ile, ale c)ror %a$te e&idenAiaz) Rde#tinul r)z(oinic, $recu- 0i colecti&it)Ai cu caracter net -ilitar ca aceea a #$arAilor la Te(a, a %le4ilor la Orc?o-eno#, @n BeoAia, a e4izilor @n S$arta, a 4eneneilor @n Colc?ida #au a Gi4anAilor, du0-anii zeilor' Caracterul dual al %uncAiei r)z(oinice %aA) de cea a #u&eranit)Aii, indi%erent dac) acea#ta #e de#%)0oar) autono- #au acce$t) #) con/'tri(uie de $e $oziAii de #u(ordonare la -enAinerea @ntre4ului, ori #e e;ercit) @n -od #$ontan #au @n -od ordonat, ne &a aGuta #) e;$lic)- $oziAia dintre Are# 0i Atena, dintre 9eracle 0i A?ile, ca 0i o$oziAia $e d o @nt@lni- la 9e#iod @ntre ra#a Doa-enilor de (ronzE 0i cea a eroilor, rede- c) o a#e-enea tri$artiAie #e-ni%icati&) #/ar $utea identi%ica,
.1

%o#ilizat) @ntr/un rit din e$oca cla#ic), @n darul %)cut t@n)rului cretan de c)tre a-antul lui, con#t@nd dintr/o cu$), un co#tu- de zale 0i un (ou'( Predo-inant @n i#toria 4reac), @nc) de la t)(liAele -iceniene di #ecolul al a9/lea 0i $oe-ele ?o-erice din #ecolul al 7UI/lea, e#te @n# cu totul alt lucruB o concentrare a ca$acit)Ailor 0i a re#$on#a(ilit)AiloB -ilitare la &@r%ul ierar?iei #ociale, @n -@inile unei elite care $e c@-$u de lu$t) Goac) un rol deter-inant, $ro$orAional cu acela din do-eniu $olitic 0i econo-ic, ce/i e#te rezer&at tot ei' Pentru ea, $la#at) @ $ri-/$lanul #cenei, #@nt laudele cu&enite (o4)Aiei, $uterii 0i curaGului @n ti-$ ce $le(ea #e @n4r)-)de0te @n $lanul al doilea, @n %or-aAiunK co-$acte, $entru a o #u#Aine 0i $entru a acla-a &es eOploits- %a$tele del %HiteGie ale ca-$ionilorOK H%Ai%AGB4GHiAHGH0,,H ?ER]C1RiMir Q%l %ia are $ri&ile4iul ar-elor %)urite de zei, care &e4?eaz) a#u$r)/i, al d #cuturilor 4i4antice 0i, -ai ale#, al carelor de lu$t) (c?iar dac) -ai t@rziu, @n 9o-er, ace#tea au #er&it @n c?i$ a(erant dre$t #i-$le

-iGloace He tran#$ortd"' Pentru ea #@nt, cu #i4uranA), o#$eAele -a4ni%ice, FIru-oa#ele $rizoniere 0i $odoa(ele luate din $rada de r)z(oi co-un)' Societ)Aile ari#tocratice de la @nce$utul i#toriei 4rece0ti #e #u$uneau deci unei ?e4e-onii 4lo(ale 0i nedi%erenAiate din $unct de &ederd %uncAional, c?iar dac) &irtuAile r)z(oinice erau cele -ai a$reciate 0i a&eau cea -ai -are autono-ie de e;$ri-are' Con#tituirea cet)Ailor, @nce$ut) @n #ecolul al 7UI/lea, duce tre$tat la conturarea unor noi ra$orturi co-unitare' Dar acea#t) -utaAie, $a care nu o $erce$e- $e de$lin @n toate detaliile, nu -odi%ic) $rinci$iul re$artiAiei %uncAiilor -ilitare @ntre -e-(rii unui cor$ ci&il care #e &a -)ri @n -)#uri di%erite @n cur#ul #ecolelor, du$) re4i-ul ado$tat' De acu-, #tatutul de #oldat de$indea de acela de cet)Aean 0i nu in&er#' E;ercitarea %orAei ar-ate con#tituia nu #ur#a, ci e;$re#ia $ri&ile/G 4iat) a unui @ntre4 co-$le; con#tituit din $oziAii #tatutare, re$rezentati&e $entru di%eritele a#$ecte ale calit)Aii de cet)Aean' Pe $ri-ul loc #e #itua ca$acitatea econo-ic) a indi&izilor de a #e dota cu- #e cu&ine din $unct de &edere -ilitar' Dar nu acea#t) ca$acitate @n #ine deter-in) ran4ul lor ci&ic' A#t%el, la Atena, cla#i%icarea cenzitar) a cet)Aenilor 0i atri(uAiile $olitice le4ate de ea #e (azau $e &enituri 0i nu $e criterii de natur) -ilitar)K era nor-al, $ur 0i #i-$lu, ca un $o#t anu-e #)i %ie recla-at de cel care a&ea un anu-it &enit' S$arta, care 0i/a c@0ti4at @n #ecolul al I7/lea o re$utaAie e;a4erat) de -ilitari#-, nu %)cea$ e;ce$Aie @n acea#t) $ri&inA)' Intrarea @n cor$ul D#e-enilorE :homoioi3 era condiAionat) ($e l@n4) na0tere" de $o#e#ia unei #u$ra%eAe -ari de $)-@nt culti&ate de #cla&i 0i de ca$acitatea, rezultat) din acea#t) $o#e#ie, de a &)r#a o cot)/$arte $entru -e#ele @n co-un, co-$ortarea @n lu$t) ne%iind luat) @n #ea-) dec@t @n #en# ne4ati&, adic) atunci c@ndG $utea duce la $ierderea credi(ilit)AiiK e#te #e-ni%icati& %a$tul c) @n -o-entul c@nd S$arta eleni#tic) &a dori #) renunAe la Doli4antro$iaEd ei, inte4r@nd @n ar-at) iloAi, &a $roceda la recrutarea ace#tora $e (aze

cenzitare 6t3Qm,Si,tf,;/,9'i '

Du$) ce a- #ta(ilit ace#t $rinci$iu, #) &ede- cu- #e R=aAa -ilitar)' todelul hoplitic lani%e#tarea cea -ai e&ident) a $roce#ului de con#tituire a cet)Ailor re$rezint) a$ariAia unui nou ti$ de co-(atantB ?o$litul' ProtecAia ace#tuia era a#i4urat) de Ga-(iere, coi% 0i $lato0) de (ronz, \recu- 0i de un #cut de %or-) circular) cu un dia-etru de .5/ 5 c-, lot din (ronz #au dintr/o co-(inaAie de le-n, $iele 0i nuiele' Marea HOri4inalitate a ace#tui hoplon- care &a %i ar-a e-(le-atic) a ?o$liAilor, ,Q con#tituie totu0i %a$tul c) nu -ai era a4)Aat de 4@t cu o curea, ci era %curtat $e ante(raAul #t@n4 cu aGutorul unei (r)A)ri de (ronz %i;ateFIG%e -iGloc 0i al unei curele e;terioare' Ace#t %a$t a&ea dou) con#ecinAe \#enAiale' Pe de o $arte, ?o$litul nu di#$unea dec@t de (raAul dre$t $entru a/0i -@nui ar-ele de atac / o lance de le-n de a$ro;i-ati& %e,: -etri, $re&)zut) cu un &@r% 0i cu un $inten de %ier #au de (ronz, 9i o #$ad) #curt) $entru lu$ta cor$ la cor$' Pe de alt) $arte, $roteGarea %e)rAii din drea$ta a cor$ului $arAial de#co$erit tre(uia #) %ie a#i4urat) Ide un ca-arad al)turat @n cadrul unei %alan4e #u%icient de co-$acte %cAin@nd cont 0i de li-itele i-$u#e &ederii 0i a4ilit)Aii #oldatului de coi% R0i de $lato0)"' @nclin)- #) crede- c) acea#t) du(l) ino&aAie te?nic) Mi tactic) a deter-inat o e;tindere a recrut)rii #$re toAi cei ca$a(ili #) #e @nze#treze cu un a#e-enea ec?i$a-ent 0i deci o oarecare l)r4ire a cor$ului ci&ic dincolo de li-itele ari#tocraAiei tradiAionale' Prei#toria %alan4elor ?o$litice r)-@ne %oarte contro&er#at)B c@nd au a$)rut (la Gu-)tatea #ecolului al 7II/leaF"' S/au i&it dintr/o dat) #au @n ur-a unei $erioade de @ncerc)riF ,e$rezint) o re&oluAie co-$let), co-$arati& cu #tilurile $recedente de lu$t)F Au %o#t cauza #au con#ecinAa tran#%or-)rii #ocio/$olitice conte-$orane 0i @n #$ecial a a$ariAiei tiraniilorF Ce #/a @nt@-$lat atunci cu ca&aleria, care ar %i %o#t, du$) Ari#totel, ar-a $re%erat) @n $ri-ele cet)Ai ari#tocraticeF Iat) c@te&a dintre @ntre()rile $e care i#toricii -oderni continu) #) 0i le $un) 0i $e care eu tre(uie #) -) -ulAu-e#c #) le trec doar @n re&i#t), $entru a -)' concentra a#u$ra e$ocii cla#ice, -ult -ai (ine docu-entat)' @ntre ti-$, ar-a-entul ?o$liAilor #e #i-$li%ica#e 0i de&eni#e -ai u0or' Au di#$)rut @n 4eneral (r)A)rile, zalele ce aco$ereau coa$#ele 0i a$)r)toarele de #)4eAi, $recu- 0i cea de/a doua lance %olo#it) ca #uliA), care a$ar uneori $e re$rezent)rile ar?aice' Plato0a de (ronz a l)#at locul unei &e#te de l@n) #au din $iele @nt)rit) cu $l)ci -etalice' C?iar 0i a0a, an#a-(lul $re#u$unea o c?eltuial) i-$ortant), cel $uAin o #ut) de dra?-e ateniene, ceea ce re$rezenta a$ro;i-ati& #i-(ria tri-e#trial) a unui -uncitor cu cali%icare -edie' @n Atena #ecolului al 7/lea, un B#e-enea e%ort %inanciar #e $retindea doar de la cet)Aenii din cele trei
64 ,VJ

cla#e cenzitare, dintre care cea de/a treia, cla#a zeucizilor, %urniza 4ro#ul e%ecti&elor' A#e-enea criterii de

#elecAie @n interiorul cor$ului ci&ic au e;i#tat $ro(a(il $e#te tot,/ cel $uAin acolo unde ace#t cor$ ci&ici nu #e li-ita, ca @n S$arta, la cei ca$a(ili #) #e @nar-eze ca ?o$liAi'G Pro(a ?ot)r@toare care/i a0te$ta era o ()t)lie #tudiat) du$) un $lan dinainte #ta(ilit, nu-it) @n -od curent agon- e;act ca o @ntrecere atletic), 0i care era -arcat), @n acela0i %el, de #acri%icii $reli-inare (la0 di%erite ni&eluri $ro4re#i&e", de o con%runtare @n c@-$ @nc?i# 0i de cere-onii de -ulAu-ire @n#oAite de daruri ade#ea #i-ilare (coroane, (A0ie$iede"' B)t)lia #e de#%)0ura corect, du$) o(iceiuri $uternic rituali/zate, %)r) #) #e @ncerce nici un e%ect de #ur$riz)' Du$) @nc?eierea, -ai -ult #au -ai $uAin tacit), a unui acord cu ina-icul $ri&ind un loc de de#%)0urare %oarte $lat, cu- ar %i un teren a4ricol, %alan4a #e a0eza, %or-@nd un 4ru$ co-$act, $e -ai -ulte r@nduri, de o(icei o$t, ca #) $oat) e;ercita o $re#iune colecti&) 0i #) a#i4ure u-$lerea auto-at) a 4olurilor' S$aAiile dintre lu$t)tori erau de cel $uAin un -etru, a#t%el @nc@t o ar-at) de di-en#iuni -iGlocii, #) #$une- de zece -ii de oa-eni, #e @ntindea $e a$ro;i-ati& 3,: ^-' Pe %lancuri #e di#$uneau contin4ente de tru$e u0oare 0i de ca&alerie, @n#)rcinate #) z)d)rnicea#c) orice tentati&) de @ncercuire 0i #) $ro&oace, la @nce$utul 0i la #%@r0itul ()t)liei, derut) 0i dezordine @n liniile ina-ice' Du$) ce (un)&oinAa zeilor era a#i4urat) $rintr/un ulti- #acri%iciu,d @nce$ea un -ar0 ordonat, @n direcAia ina-icului a%lat la c@te&a #ute de -etri, -ar0 care #e ter-ina ade#ea @n $a# aler4)torK #$artanii @l e%ectuau @ntr/o lini0te i-$re#ionant), doar @n #unetul %lautului, @n Z &re-e ce alAii @l aco-$aniau cu #unete de tr@-(iAe, #tri4)te 0i c@ntece de atac @n cin#tea lui Are#/@nari$atul' Ciocnirea #e $roducea %rontal 0i l)#a a$oi loc unui -ic nu-)r de -ane&re laterale, $e l@n4) %a$tul c) %alan4a a&ea @n -od natural tendinAa de a @nainta o(lic, #$re drea$ta, $entru #i-$lul -oti& c) %iecare dintre co-$onenAii ei #e de$la#a i-$er/1 ce$ti(il #$re $artea %)r) #cut $entru a r)-@ne l@n4) &ecinul de r@nd' Cu e;ce$Aia unor ru$eri de %ront accidentale, rezultatul ()t)liei #e decidea deci $e %lancuri' Pri-ul %lanc dre$t care reu0ea #) r)z(ea#c) $ro&oca @ncet/@ncet dezordine @n r@ndul %alan4ei ad&er#e' @ntruc@t c)$eteniile nu $uteau -odi%ica cur#ul e&eni-entelor, -ai ale# @n li$#a tru$elor de rezer&), #e in#taurau $anica 0i con%uzia 0i a&ea loc o #curt) &@n)toare a %u4arilor' Pentru @n&in4)tori, ()t)lia #e @nc?eia cu un i-n de &ictorie @n cin#tea lui DionX#o# 0i a lui A$ollo, cu @n)lAarea @n locul re#$ecti& a unui -onu-ent [ o #i-$l) carca#) de le-n decorat) cu ar-ele ca$turate de la ad&er#ari /, cu @n4)duinAa acordat) ace#tora din ur-) de a/0i aduna -orAii 0i, o dat) re&eniAi aca#), cu in&ocaAii c)tre zei @n#oAite de o%rande 0i de (anc?ete' De#tinat) #) i-$un) ra$id / de cele -ai -ulte ori @ntr/o #in4ur) di-ineaA) [ o #entinA) %)r) a$el, lu$ta ?o$litic) @i r)$ea doar $entru DD oDD'!' K/O/////i'G/ ti-$ $e cet)AenGH la GAA$$aAiile lor o(i0nuite, :mmi 6l ,kWBOIU2 %t

itruc@t a&ea loc la #%@r0itul unei ca-$anii de c@te&a zile #au cel -ult fiR c@te&a #)$t)-@ni, Gudicio# $re&)zut) $entru #ezonul cald, a#t%el Inc@t oa-enii #)/0i $oat) a#i4ura $ro$riile recolte 0i #) ia @n #t)$@nire recoltele ina-icului' Preocu$)rile le4ate de a$ro&izionare erau deci redu#e la -ini-u-' Era #u%icient #) li #e cear) ci&ililor -o(ilizaAi #) te $rezinte cu ce&a $ro&izii de dru-, iar $entru re#tul #e conta $e ce iie o(Ainea din $r)zi 0i $e a%lu;ul #$ontan de ne4u#tori @n c)utare de Ic@0ti4 u0or' GriGile le4ate de ec?i$a-ent erau de a#e-enea $uAine, din ^ -o-ent ce %iecare #e $rezenta cu $ro$riile/i ar-e 0i ?aine -ilitare [ \are nu a&eau a#$ectul unor uni%or-e, cu e;ce$Aia tunicilor ro0ii %turtate de #$artani /, cu e%ectele $ro$rii $urtate de un cat@r #au de un \cla&' ,u$tura de &iaAa ci&il) era @ntr/ ade&)r -ini-)' r Ni at-o#%era care do-nea @n ar-at) era de#tul de %a-iliar)' Arta $er#ua#iunii #e e;ercita aici, ca 0i @n adunare, #u( %or-a unor @nde-nuri Tn%l)c)rate adre#ate tru$elor @nainte de atac' Co-anda #u$re-) le $e&enea unor -a4i#traAi ale0i de @ntre4ul $o$or, cu- #e @nt@-$la cu cei Be #trate4i atenieni, care ade#ea acAionau @-$reun), 0i cu aGutoarele Bor, ta;iar?ii, $u0i @n %runtea contin4entelor tri(urilor, cu e;ce$Aia B$artei, unde co-anda #u$re-) le re&enea re4elui #au unora dintre Bt4?iotanAii #)i, @nconGuraAi de Dto&ar)0ii de cortE $rintre care #e nu-)/r'iii 0i $ole-ar?i ale0i, $u0i @n %runtea di%eritelor re4i-ente' Cu I(;ce$Aia S$artei (@nc) o dat)", a c)rei ar-at), du$) #$u#ele lui Tucidide 1(:, <<, !", De#te alc)tuit), @n $rinci$iu, din co-andanAi di#$u0i ierar?icE, Yo%iAerii #u(alterni erau @n 4eneral $uAin nu-ero0i, ocu$au @n ti-$ul Ylu$tei $ri-ul r@nd al unit)Aii lor, $urtau doar $uAine @n#e-ne di#tincti&e ,$ana0 #au $ene $e coi%", iar %uncAia lor nu era @nnoit) auto-at de la 9Q ca-$anie la altaK ei nu %or-au deci o ca#t) $ro%e#ional)' Oa-enii din tru$), dotaAi cu ar-e identice, %or-au unit)Ai inter0anGa(ile, indi#cu/ta(il %iind %a$tul c) cei -ai tineri erau a0ezaAi @n $ri-ele r@nduri, iar H cei -ai -oti&aAi, @ntruc@t erau cei -ai intere#aAi de reu0ita o$eraAiunii, L&eau tendinAa #) ocu$e ari$a drea$t)' @n a#e-enea condiAii, #u$unerea #e (aza @n -od e#enAial $e con#en#K $ede$#ele, -ai ale# cele cor$orale, erau #u(ordonate unei Gudec)Ai e%ectuate de un tri(unal al ar-atei #au, dac) era $o#i(il, de unul din tri(unalele re4ulate ale cet)Aii' CuraGul ?o$liAilor nu era deci rodul unei di#ci$line -ilitare $ro$riu/Lzi#e 0i cu at@t -ai $uAin, du$) cua- &)zut deGa, al unei @n%oc)ri r)z(oinice care nu 0tia ce e %rica (do&ad) $ro-$titudinea cu care @0i recuno0teau @n%r@n4erea"' Ur-)rind @n $ri-ul r@nd #) a#i4ure coeziunea %alan4ei, el #e (aza $e un #i-A corect al #olidarit)Aii, care le i-$unea I] nu/0i a(andoneze to&ar)0ii de lu$t) 0i, $rin ur-are, #) r)-@n) $e locul %i;at' A0adar, #$iritul de cor$ co-un era culti&at #i#te-atic' El i le era indu# @n $er-anenA)

a0a/nu-iAilor homoioi #$artani $rin inter-ediul @ntre4ii or4aniz)ri co-unitare a &ieAii lor cotidiene' 2a Atena, %n acela0i -od, era @nt)rit $rin re4ru$area lu$t)torilor @n tri(uri 0i
%USB7ON GA,2APiO

c?iar @n tritii. Se l)#a a#t%el li(er) e;$re#ie, @n interiorul %alan4elor relaAiilor %ire0ti de @ntraGutorare (azate $e rudenie, $rietenie #au &eci n)tate' In#i#t@nd $rea -ult a#u$ra a#$ectelor ludice 0i co-une ale lu$telo ?o$litice, ri#c)- totu0i #) uit)- &iolenAa con%runt)rilor indi&iduale $i care ace#tea le $rileGuiau, cu $ierderi relati& -ari, e&aluate, de $arte' celor @n&in0i, la 1!b, iar de $artea @n&in4)torilor, la :b' De$arte d a tre(ui doar #) $)trund), u-)r l@n4) u-)r, ca @ntr/o 4r)-ad) 1S ru4(X, $entru a o$ri 0i a %ace #) dea @na$oi %rontul ad&er#, ?o$liAil tre(uiau #) @n%runte du0-anii indi&idual, cu lancea 0i a$oi cu #$adal Cel $uAin @n -o-entul cul-inant al lu$tei, @n%runtarea colecti&) #i de#co-$unea a#t%el @ntr/o #erie de dueluri' *aA) de e$oca eroic), ace#ta dueluri nu -ai tre(uiau #) #e de#%)0oare auto-at ca ni0te acte deG (ra&ur), cu- o do&ede0te cazul acelui #$artan care a &rut #) $l)tea#c) la Plateea &ina de a %i #u$ra&ieAuit ()t)liei de la Ter-o$ileK acuzat de co-$atrioAii #)i c) Die0ind din r@nduri ca un ne(un ('''" &oia @n c?i$ &)dit #) -oar) din $ricina oc)rii ce/1 aco$ereaE (9erodot, &storii- cartea a Ia/a, +1"1' Ca un (un cet)Aean, el ar %i tre(uit #)/0i #u$un) acAiunea unei anu-ite di#ci$line -orale :sophros#ne)- Ain@nd cont de intere#elJ colecti&e' Modelul ?o$litic, de%init ri4uro# @n relaAie cu $lanul $olitic 0i -enitZ #) con%ir-e $ree-inenAa unei elite #ociale deter-inate, tre(uie #ituat 0i @n ti-$' De0i -ai -ult ca niciodat) #e $er$etueaz) e;altarea -eri/I telor ace#tui ti$ de lu$t)tor, @n #$ecial @n $er#oana lu$t)torilor de 1 Maraton, la #%@r0itul #ecolului al 7/lea @nce$u#e deGa #) #e l)r4ea#cK (aza de recrutare, de %a$t, dac) nu de dre$tB la S$arta, $@n) la cei de ran4uri in%erioare, la Atena, $@n) la teAi, care %or-au cea de/a $atra 0i ulti-a cate4orie cenzitar)' Pe de alt) $arte, $e $lan -ilitar, %alan4a ?o$litic) (care, la dre$t &or(ind, a acAionat rareori de una #in4ur), ca la Maraton" a tre(uit #) #e (izuie din ce @n ce -ai -ult $e in%anteriaG u0oar) 0i -ai ale# $e tru$ele #e-iu0oare ale #cutierilor, @nainte de a/0i recunoa0te in%erioritatea %aA) de %alan4ele -acedonene' @n acela0i ti-$J cre0te @n arta -ilitar) rolul #ur$rizei, &icleniei, tr)d)rii, a(ilit)Aii te?nice' Conte-$oranii au %o#t $er%ect con0tienAi de ace#t lucruB @nG anul 8!1, @n Milipica a treia (!+/:5" De-o#tene &a e;tra4e din acea#t) e&oluAie o concluzie a-ar)' S) e&it)- totu0i #) c)de- dintr/o e;tre-) @n altaK in%anteria 4rea &a r)-@ne, c?iar 0i @n cazul cet)Aii eleni#tice, ar-a no(il) $rin e;celenA) 0i &a continua -ult ti-$ #) Goace un rol e#enAial @n ()t)liile du#e du$) un $lan $re#ta(ilit, care au ?ot)r@t cur#ul i#toriei -ari'
>

I uiO i %

Ic ;/a

1' Trad' ro-' *elicia 7anA/Nte%, Editura NtiinAi%ic), Bucure0ti, 1 <!, &oi' II,Z G00 $' !55 (n't'"'
OMU2 NI ,kWBOIU2

i1iile militare ale celor de rang superior sau inferior pe scara social
De o $arte 0i de cealalt) a a;ei in&ocate -ai @nainte #e #itueaz) $artici$area celorlalAi 4reci la &iaAa -ilitar) a cet)Aii' i @n Grecia, $o#e#ia unui cal era un indiciu e&ident de (o4)Aie, iar a$artenenAa la ca&alerie / un #e-n de di#tincAie #ocial), inclu#i& @n C%-$iile @ntin#e, ca Te#alia, BeoAia 0i Ca-$ania, ce #e $retau cel -ai -ult la ace#t ti$ de cre#c)torie' 2a Atena #e $are c) -ult ti-$ acea#t) \$ro(le-) a %o#t l)#at) la latitudinea tinerilor ari#tocraAi, #in4urii care Yi&eau -iGloace #) @ntreAin) o ?er4?elie 0i ti-$ #) $ractice ec?itaAia 9tntru $arade 0i $entru &ictoriile @n @ntreceri, cel $uAin tot at@t c@t 0i 9entru r)z(oi' Se $are c) datorit) #%aturilor lui Pericle, $e la -iGlocul Bicolului al 7/lea, atenienii #/au dotat cu o ca&alerie re4ulat),

alc)tuit) 92 @nce$ut din :55, a$oi din 1'555 de cet)Aeni (0i din 355 de arca0i \Ilare", dac) nu cu-&a ace#t lucru nu #/a @nt@-$lat @nainte, @nc) de l"e @nce$utul #ecolului, c@nd &a#ele ne @n%)Ai0eaz) $ri-ele #cene cu 9;a-enul $entru intrarea @n r@ndurile ca&aleriei' Poate c) Pericle are I doar -eritul de a %i in#tituit #i#te-ul de recrutare @n &i4oare @n e$oca cla#ic)' Ace#ta con#ta @n a acorda unui anu-it nu-)r de tineri $ro&eniAi din $ri-ele dou) cla#e cenzitare (-ai ale# din cea de/a doua, 2 nu-it) toc-ai hippeis) o anu-it) #u-) de (ani #u%icient) #au -)car in $arte #u%icient) $entru ac?iziAionarea unui cal, a c)rui &aloare era \eriodic adu#) la zi 0i @n#cri#) $e t)(liAele de $lu-( a%late @n nu-)r -are @n a4ora' @n a%ar) de acea#ta, #e acorda o inde-nizaAie zilnic) \entru @ntreAinerea calului' @nrolarea @n ca&alerie era rezer&at) deci ,inei elite cu &enituri (ine de%inite, al c)rei $re#ti4iu a %o#t i-ortalizat \e %riza interioar) a Part?enonului #$re anul !!5, @nainte ca ace#ta #) %ie #u$u# re#taur)rii de-ocratice de la !51, @n ciuda unor di#cur#uri $u(lice ale lui aeno%on, $rin anul 8<5' Din $unct de &edere -ilitar, ca&aleria 4reac) a %o#t @ntotdeauna li-itat) de i-$o#i(ilitatea de a $)trunde @n %or-aAiunea ?o$litic)' @nze#traAi cu l)nci #curte, care $uteau %i %olo#ite ca #uliAe, uneori @nze#traAi cu $inteni de oAel 0i cu $lato0e u0oare, dar %)r) #c)ri 0i 0ei ri4ide, @n $lu# cu ?andica$ul &ulnera(ilit)Aii unor cai ne$otco&iAi, ca&alerii au @nde$linit @n 4eneral doar -i#iuni de e;$lorare 0i de ?)rAuire, cu e%ecti&e e4ale cel -ult, @n -aGoritatea cet)Ailor, cu o zeci-e din e%ecti&ele %alan4ei' S$artanii #/au ar)tat deo#e(it de ne4liGenAi @n -aterie, a0te$t@nd anul !3! $entru a #e @nze#tra cu o ca&alerie redu#), de !55 de ()r(aAi' Atenienii -ai (o4aAi, cei -ai -ulAi, dac) nu toAi, a$arAin@nd $ri-ei cate4orii cenzitare, a pentacosiomedimnilor- a&eau #arcina #$eci%ic) de a contri(ui la @nze#trarea -ilitar) a na&elor' 2a @nce$ut %urnizau, #e
Ur '\\EO a 'K/t K\\L F

$are, ei @n0i0i &a$oare @n -ediul de#tul de $uAin cuno#cut al naucrariilor Z du$) in#tituirea trierar?iei, #/ au @n4riGit de a$ro&izionarea 0i %uncAionarea trire-elor con#truite de #tat' Ace#t ritual, @nde$linit $eriodic @n %uncAie de nece#it)Ai, era %oarte #cu-$, $ut@nd i-$lica o c?eltuial) de a$ro;i-ati& <'555 de dra?-e' Prin ur-are, tre(uia @nde$linit a#t%iB @nc@t #) di#tri(uie #arcina @n -odul cel -ai Gudicio#, la @nce$ut @-$)rAind/i @ntre doi trierar?i (la #%@r0itul r)z(oiului $elo$one#iac", a$oi, $e la anul 8:+, @ncredinA@nd/o 4ru$urilor nu-ite #i-orii' Celelalte d)ri cu de#tiB naAie -ilitar) aGun4eau #)/i lo&ea#c) $e nu-ero0i zeuciziK era &or(i @n $rici$iu de contri(uAii e;ce$Aionale :eisphorai)- dar care au de&enM -ai -ult #au -ai $uAin re4ulate @nce$@nd cu r)z(oiul $elo$one#iac 0a a c)ror $erce$ere a %o#t %acilitat) $e la 8+./8++ de crearea #i-oriiloiB -odele ale #i-oriilor trierar?ice, unde cei -ai (o4aAi de&eneau 4aranAi Pe acelea0i cate4orii #ociale #e conta, -ai ale# @nce$@nd din a doua Gu-)tate a #ecolului al I7/ lea, 0i @n $ri&inAa donaAiilor (ene&ole :epidoseis, $entru care ele erau reco-$en#ate $rin decrete onori%ice' Ace#tea eraM $rinci$alele re#ur#e interne de %inanAare -ilitar) @n cet)Aile @n cari &eniturile re4ulate l)#au $uAine e;cedente' De la nu-ero0ii cet)Aeni atenieni a$arAin@nd ulti-ei cla#e cenzitare (-ai -ult de Gu-)tatea cor$ului ci&ic" #e a0te$tau, @n #c?i-(, nu-aid $re#taAii $er#onale li-itate, $entru -ult ti-$, la ar-ele cel -ai $uAinZ i-$ortante' Era cazul tru$elor u0oare ale #uliAa0ilor, arca0ilor 0i $r)0/l tia0ilor, a c)ror inter&enAie $e %lancurile %alan4ei ?o$litice a %o#t, $@n]M @n #ecolul al 7/lea, $uAin e%icient) 0i a c)ror acAiune la di#tanA) $)reai at@t de $uAin reco-anda(il) -oral, @nc@t %u#e#e interzi#) @n e$oca ar?aic) , $rintr/un acord @nc?eiat @ntre calcidieni 0i eretrieni, care/0i di#$uta#erlM -ica c@-$ie lelantin)' Arca0ii @n #$ecial nu #e (ucurau de o (un)9 re$utaAie, de la 9o-er la Euri$ideK un $er#onaG al ace#tuia din ur-%l @l #ti4-atiza $e 9eracle a#t%el B Nu a $urtat niciodat) un #cut $e (raAul #t@n4, nu a @n%runtat o lanceK I -@nuind arcul, ar-a cea -ai Go#nic), era -ereu 4ata de %u4)' Pentru uni r)z(oinic, do&ada &iteGiei nu e#te #) tra4) cu arcul, ci #) #tea ne-i0cat 4i@ #) &ad), %)r) #)/0i $lece nici #)/0i @ntoarc) $ri&irea, aler4@nd @n %aAa luil un @ntre4 cor$ de l)nci ridicate, -ereu neclintit @n 4ru$ul lui :!eracles@ ,JII 1: /<!"' @nce$@nd cu r)z(oiul $elo$one#iac 0i -ai ale# o dat) cu cre0terea I nu-)rului de #cutieri @nar-aAi cu #uliAe 0i cu un #cut -ic ($e1ta",l de&ine @n#) din ce @n ce -ai e&ident c) tru$ele u0oare $ot #)/i @n&in4) I RR I-eori $e ?o$liAi 0i c) %olo#irea lor #e i-$unea @n nu-eroa#e @-$re/ I Gur)ri ($roteGarea 4raniAelor teritoriale, r)z(oi de a#ediu"' PreGudec)AileM la adre#a arca0ilor #/au -ai ri#i$it @n lu-ina %a$telor, %)r) #) di#$ar)d totu0i de%initi&'

Acelora0i cate4orii #ociale le a$arAineau &@#la0ii care, @ncre-eniAi $e I ()ncile lor de &@#lire, a#i4urau @naintarea trire-elor @n a$ro$ierea 0i I
RNO.OIUL

- ti-$ul ()t)liei' O -are $arte, din ei a$arAineau ace#tor cate4orii, din -o-ent ce teAii atenieni nu reu0eau #) co-$leteze e%ecti&ele $entru 355 #au 855 de na&e %)r) aGutorul #tr)inilor' De @nde-@narea lor de$indea reu0ita o$eraAiunii de lo&ire %rontal) a na&ei, (az) a tacticii na&ale, @ntruc@t %or-aAiunea de zece ?o$liAi @-(arcat) $e %iecare trire-) I ie a%la acolo doar $entru a i-$re#iona' Se $oate #$une c) &@#la0ii au I a&ut un rol i-$ortant @n dez&oltarea i-$eriali#-ului -ariti- atenian 9nau4urat de $re#ti4ioa#a &ictorie de la Sala-ina, din !.5' Ni totu0i, =@#la0ii nu #e (ucurau deloc de o (un) re$utaAie @n o$inia ari#tocratic), U0a cu- o &ede- e;$ri-at) @n aGunul r)z(oiului $elo$one#iac, @n 3%onstitu1ia atenienilor a a0a/nu-itului ()tr@n oli4ar? #au, -ai t@rziu, in o$era lui Platon' Alte cet)Ai, ca S$arta, #e &or -ulAu-i #) @-(arce $e na&ele lor #oldaAi %)r) cet)Aenie, #u$u0i $ro&eniAi de la Aar) #au \tr)ini, %iind rare acele cet)Ai care, a#e-enea ,odo#ului @n $erioada eleni#tic), au a$reciat #er&iciul @n -arin)'

La marginile cet1ii
P$QRM,M,i4$44Ma@Mf5
O >i Z[D r ti O F M '''Ot /

,e4ula $ro$orAionalit)Aii dintre rolul -ilitar 0i #tatutul #ocial al G o-ului 4rec r)-@ne &ala(il) dac) e;tinde- cercetarea $@n) la $eri%eria cor$ului ci&icVI(GA4eOi Cei care a&eau -ai -ulte a%init)Ai cu cet)Aenii erau %iii lor -inori, Y@ntruc@t ace0tia erau &iitori cet)Aeni, educaAi 0i trataAi ca atare' A%laAi I la Gu-)tatea dru-ului @ntre co$il)rie 0i &iaAa adult), @n Grecia, dar 0i Y@n alte $)rAi, a#i-ilaAi %ie cu natura, %ie cu cultura, @ntr/o %az) de YtranziAie $uternic -arcat) de &ec?i rituri de trecere, co$iii #e con#acrau I unor $ractici care uneori @i o$uneau, alteori @i $re4)teau $entru lu$ta @n %alan4ele ?o$liAilor' Pri-ul dintre ace#te a#$ecte a atra# @n -od deo#e(it atenAia i#toricilor -oderni, cu $rileGul nu-eroa#elor $aralele etnolo4ice cu alte #ociet)Ai ar?aice, cu- ar %i cele a%ricane din #ecolul al ala/lea' El a$are @n #$ecial @n educaAia #$artan) :agoge)- care ti-$ de -ai (ine de zece ani @n-ulAea $entru tineri, 4ru$aAi @n DceteE, $ro(ele de rezi#tenA) 0i antrena-entele de lu$t), #olicit@ndu/le -ai ale# i#teAi-ea' 2a ca$)tul ace#tei $erioade de $ro(), cei -ai (uni dintre DireniE erau #u$u0i a0a/nu-itei ;r#pteia. Cei Da#cun0iE erau tri-i0i @n $lin) iarn) @n cele -ai @nde$)rtate re4iuni ale teritoriului, %)r) $ro&izii 0i @nar-aAi cu un #i-$lu cuAit, cu o(li4aAia #) nu #e la#e &)zuAi 0i #) #e ?r)nea#c) din -ici %urturi, iar @n ti-$ul no$Aii #) &@neze iloAi, c)rora e%orii le declara#er) r)z(oi' @n ti-$ul ace#tei $erioade de izolare, $reli-inar) acce$t)rii lor de%initi&e @n co-unitatea adulAilor, ei #e co-$ortau deci, $entru a ne e;$ri-a a#t%el, ca ni0te anti/?o$liAi' 2a Atena, tinerii #e a%lau @n 4riGa #tatului $@n) la o &@r#t) -ult -ai a&an#at) dec@t @n S$arta, -ai $reci# $@n) la ie0irea din adole#cenA)' ' 0i a0a/nu-itei efebia- a c)rei e;i#tenA) dateaz) $ro(a(il @nce$utul e$ocii cla#ice, %)r) @ndoial) #u( % rErau a$oi #u$u0i a0a/nu-itei efebia- a c)rei e;i#tenA) dateaz) $ro( cel $uAin de la @nce$utul e$ocii cla#ice, %)r) @ndoial) #u( %or-a unui #in4ur an de %or-are rezer&at $ri-elor trei cla#e cenzitare' Noi @n o cunoa0te- (ine la o dat) -ult -ai t@rzie, du$) reor4anizarea con#oGidarea ei de c)tre E$icrate, #$re anii 88:/88!, @n -o-entul c@n 2icur4 @ncearc) #) re#taureze o $utere -ilitar) 4ra& co-$ro-i#) cii $uAin ti-$ @nainte de @n%r@n4erea de la C?eronea @n %aAa -acedonenilor' Un ca$itol din %onstitu1ia atenienilor a lui Ari#totel (!3" 0i unele in#cri$Aii ne dez&)luie $rinci$alele a#$ecte ale %uncAion)rii #ale' Ea @i $ri&ea, @n e$oca re#$ecti&), $e toAi %iii cet)Aenilor, indi%erent de #ituaAia lor cenzitar), $e durata celui de/al nou)#$rezecelea 0i a celui de/al dou)zecilea an de &iaA)' In $ri-ul an, du$) ce &izitau locuri

#acre,Z e%e(ii erau @ncor$oraAi la Pireu 0i $ri-eau o in#trucAie -ilitar) co-$let) @n ce $ri&e0te -@nuirea ar-elor in%anteriei 4rele (?o$litice", tirul a-il aruncarea #uliAei, -ane&rarea OLLMO\M -eior in%anteriei 4rele (?o$litice", tirul cu arcul, aruncarea #uliAei, -ane&rarea cata$ultelor' Anul ur-)tor, erau trecuAi @n re&i#t) 0i $ri-eau din $artea #tatului #cutul 0i lancea ?o$li/tului, du$) care e%ectuau -ar0uri $rin Attica 0i #ta4ii @n $o#turile I %orti%icate de la 4raniA)' De0i @n#cri0i deGa @n re4i#trele de-elor, ei erau I a#t%el, c?iar dac) @ntr/un -od -ai $uAin accentuat %aA) de iniAiaAii I lacede-onieni, -ar4inalizaAi din $unct de &$9Hr/o F
alt%el ci >[. \

-u uaca intr/un -od -ai $uAin accentuat %aA =cede-onieni, -ar4inalizaAi din $unct de &edere #$aAial, cu- erau de alt%el 0i din $unct de &edere $olitic, $rin a(#enAa lor din adunarea $o$orului 0i $rin interdicAia de a a$)rea @n in#tanA), cu e;ce$Aia cauzelor care $ri&eau dre$tul %a-ilial' In ti-$ de r)z(oi, continuau #) %ie doar $arAial lu$t)tori, %iindc) rolul lor, ca 0i al celor cu &@r#te cu$rin#e @ntre :5 0i :. de ani, #e li-ita teoretic la a$)rarea Atticii' Aceea0i $oziAie antitetic) a tinerilor @n ra$ort cu adulAii #e 4)#e0te 0i @n alte @n#cri#uri, #u( %or-e -ai -ult #au -ai $uAin de%inite 0i la di%erite ni&eluri' Ea rea$are de $ild) @n di#tincAia, @nt@lnit) @n #$ecial la Platon, dintre &@n)toarea nocturn) cu ca$cane, laAuri 0i $la#e, reco-andat) tinerilor 0i &@n)toarea cu cur#e 0i #uliAe rezer&at) adulAilor' De a#e-enea, a$are ade#ea @n uni&er#ul -itic, $lin de eterni adole#cenAi, i-aturi 0i #)l()ticiAi din cauz) c) nu au reu0it #) #e inte4reze @n lu-ea adulAilor, ca 9X$$olit' Un alt re$rezentant al ace#tui tineret care @-$in4e $@n) la li-ita -a;i-) #$eci%icitatea $ro$rie @nainte de a #e nte4ra @n co-unitate e#te eroul atenian Melanto#, DNe4rulE, care @l n&in4e $rin i#teAi-e :apate) $e ca-$ionul te(an aanto#, DBlondulE, ntr/un duel $entru #t)$@nirea unei -ici zone de %rontier)K de aici 0i/ar i luat nu-ele A$aturiile, o #)r()toare @n cur#ul c)reia adole#cenAii de < ani, deoarece atin#e#er) -aturitatea %iziolo4ic), erau $rezentaAi /atriilor taAilor lor (acea#ta e#te ade&)rata eti-olo4ie a ter-enului $aturia" 0i/0i #acri%icau $odoa(a ca$ilar)' O tr)#)tur) co-un) a re#tului $o$ulaAiei era %a$tul c) nu a&ea nici @ dre$t $olitic 0i nu %)cea $arte din cetate @n #en#ul #trict al ter-enului' "tu0i, ace0ti non/cet)Aeni con#tituiau un ele-ent indi#$en#a(il $entru
OiB%e%iS,AzBOlU2

lu$ra&ieAuirea cet)Aii 0i/i @-$)rt)0eau, indirect, @n ti-$ de r)z(oi, lucce#ele 0i -ai ale# @n%rin4erile' Ei nu $uteau tr)i cu totul ru$Ai de %ccti&it)Aile -ilitare' De %a$t, dac) nu 0i de dre$t, $a#i& #au acti&, @n -od -ai -ult #au -ai $uAin re4ulat 0i @ntotdeauna @n $oziAie lu(ordonat), oa-enii %)r) cet)Aenie erau i-$licaAi @n ace#te acti&it)Ai in -aniere concrete care de$indeau, $entru %iecare cate4orie, de di#tanAa ?tria(il) #au -ai cur@nd de $oziAia #$eci%ic) %aA) de cor$ul ci&ic' A#t%el, la Atena, locuitorii #ta(ili care erau @ntr/un %el inte4raAi $rin Unter-ediul con%eririi #tatutului $ri&ile4iat de -eteci contri(uiau @n H\inci$iu, @n unit)Ai #e$arate, nu-ai la a$)rarea teritoriului (ca ?o$liAi BAU ca -e-(ri ai in%anteriei u0oare, @n %uncAie de &eniturile lor, dar 9i 0i @n ca&alerie" 0i #er&eau -ai ale# @n cadrul %lotei, @n calitate de BG#la0i #au de -arinari #$ecializaAi (dar nu de c@r-aci"' C?iar 0i ei \rau #u$u0i la eisphorai- din care %urnizau o 0e#i-e, dar trierar?ia, @n \i)#ura @n care i-$lica, de -ult ti-$, co-anda unei trire-e, nu @i %tri&ea' @n ar-ata lacede-onian) intrau, la r@ndu/le, ca ?o$liAi, contin4ente de $erieci, $recu0i cerceta0i nu-iAi #c?iriAi, @ncartiruiAi \Gtr/o re4iune de -unte cucerit) de-ult de S$arta de la Te4eea' ,olul -ilitar al #cla&ilor con#ta de re4ul) doar @n a a#i4ura @n ladrul ar-atei, ca 0i @n &iaAa ci&il), #er&iciul $er#onal al #t)$@nilor lor' Nu-ai @n $erioadele critice #au de/a dre$tul di#$erate, unii dintre ei IuAeau %i tri-i0i #) lu$te' Di#$oziAiile ado$tate @n ace#t #en# &ariau, H(e de o $arte, du$) #tatutul celor i-$licaAi 0i -ai ale# du$) cu- erau H%cu-$)raAi, dintre atenieni

#au dintre $o$ulaAiile indi4ene adu#e @n BGtare de #cla&ie, ca iloAii #$artani' Pe de alt) $arte, ele de$indeau de nnora(ilitatea #arcinilor ce le erau @ncredinAate #cla&ilorB &@#la0i #au \in%anteri0ti u0ori, -ai de4ra() dec@t -e-(ri ai %alan4ei ?o$litice' @n %uncAie de acea#ta, erau eli(eraAi @nainte #au du$) o$eraAiunile re#$ecti&e' I&#te #e-ni%icati& %a$tul c) iloAii, con#ideraAi deo#e(it de re(eli, au %o#t *cate4oric -ai de# -o(ilizaAi dec@t #cla&ii atenieniK e#te ade&)rat c) r&ocaAia lor, de $o$or odinioar) li(er, e;$lic) at@t #$iritul de re&olt), c@t 0i cali%icarea lor -ilitar) relati& (un)' C?iar %e-eile de ori4ine citadin) / de0i curaGul e#te, $rin de%iniAie, e#enAial-ente -a#culin / au a&ut -ai -ult #au -ai $uAin de/a %ace cu r)z(oiul, %ie ca &icti-e e;e-$lare, $er#oni%ic@nd $o#i(ilit)Aile de #u$ra&ieAuire a co-unit)Aii @n condiAii e;tre-e 0i ca$a(ile #) @nl)ture cel -ai (ine $ericolul $r)(u0irii $rin la-entaAii, ru4)ciuni 0i @ncuraG)ri adre#ate #oldaAilor, %ie, @n -od cu totul e;ce$Aional, ca lu$t)toare i-$ro&izate @n lu$ta direct) $entru a$)rarea c)-inelor' @n ace#te cazuri ele #e @nar-eaz) @n -od core#$unz)tor condiAiei lor (uneori cu unelte de (uc)t)ried" #au #e %olo#e#c de toate arti%iciile, $rea $uAin ?o$litice, in#$irate de %irea %e-inin)' Nu-ai @n uni&er#ul -itic al a-azoanelor #au @n lu-ea uto$ic) a Republicii $latoniciene ele #e tran#%or-) @n %e-ei/#oldat, dar acolo acea#t) tran#%or-are e#te ori condiAionat) de o $arAial) de#e;ualizare (e;tir$area #@nului #t@n4 $ent a $utea $urta arcul", ori li-itat) la %ecioare :parthenoi)- care 4)#i#er) @nc) @n c)#)torie @-$linirea %irea#c) a ro#tului lor'
0iletantismul militar

Un a#e-enea #i#te- de di#tri(uire #tatutar) a %uncAiilor -ilitar @nt@lnit $retutindeni, #u( di%erite %or-e, $are #) %ac) a(#tracAie dl orice cali%icare do(]ndit) $rintr/o in#truire #$eci%ic) 0i #) %ie $u#l e;clu#i& #u( #e-nul diletanti#-ului' Ace#ta e#te un loc co-un @n retorica o%icial) a oraAiilor %une(re, car) tinde @n #$ecial #) a#i-ileze %uncAia r)z(oinic) celei $olitice' Cel -al (un e;e-$lu ne e#te o%erit c?iar la @nce$utul r)z(oiului $elo$one#iaC de Pericle, care declar) cu -@ndrieB D*iindc) noi nu ne (izui- at@t $G %a#turi a-)4itoare, c@t $e entuzia#-ul cu care #)&@r0i- %a$teled (Tucidide, 3, 8 " S Dintre toate condiAiile #ociale ce $redi#$un la acti&it)Ai -ilitare,d cea -ai $ri&ile4iat) e#te cea de a4ricultor' A4ricultura a&ea re$utaAia de a %i cea -ai (un) iniAiere @n r)z(oi, din -ai -ulte -oti&e, e;$u#a deGa de aeno%on @n lucrarea #a intitulat) "conomicul (:"' In $ri-ull r@nd $entru c) $o#e#ia $)-@ntului D@ndea-n) la a$)rarea cu ar-a @nI -@n) a teritoriului, dat %iind c) recoltele $e care ace#ta le $roduce #@nt la @nde-@na oricui 0i la di#$oziAia celui -ai tareEK a$oi, $entru c)G Da4ricultura te @n&aA) #) co-anzi altoraE, inculc@nd #i-Aul ordinii,Z o$ortunit)Aii, Gu#tiAiei 0i $iet)AiiK @n #%@r0it, $entru c) acea#ta Dda tru$ului &i4oareE' @n acea#t) $ri&inA), a4ricultura @0i @-(in) e%ectele cu cele ale &@n)torii, con#iderat) @n %#ropedia (1, 3" D-iGlocul cel -ai e%icace de $re4)tire $entru r)z(oiEB 1 @ntr/ade&)r e%e(ii #e o(i0nuie#c #) #e #coale de di-ineaA), #) ra(de de %ri4, #) @ndure c)ldura, #) rezi#te la dru- 0i la aler4)tur)K de a#e-enea ei #e -ai de$rind #) arunce cu #uliAa #au cu lancea @n ani-alele #)l(atice, de oriunde #/ar i&i eleB atunci c@nd &reo %iar) le ie#e @n cale 0i #e a$)r) cu @nd@rGire, ei caut) #/o r)$un) #au #) #e a$ere, dac) acea#ta ar ataca' De alt%el e#te 4reu #) %aci o deo#e(ire @ntre ceea ce #e $etrece la &@n)toare #au la r)z(oi3' Di-$otri&), acti&it)Aile -e0te0u4)re0ti Ddi#tru4 tru$ul -uncitorilor care le e;ercit) 0i $e cel al #t)$@nilor lor, o(li4@ndu/i #) duc) o &iaA) ca#nic), a0ezaAi @n @ntunericul $r)&)liilor 0i uneori #)/0i $etreac) toat) ziua l@n4) %oc' Din cauz) c) tru$urile #@nt o(o#ite, #u%letele de&in 0i -ai ne&olniceE, @nc@t a#e-enea oa-eni D#@nt con#ideraAi -ediocri a$)r)tori 1' Rzboiul peloponesiac- ed'cit', $' 3:+ (n't'"' 3' aeno%on, 7ia1a lui %#rus cel *trln- /ntemeietorul statului persan- trad' ro-' M)ria Marine#cu/9i-u, Editura NtiinAi%ic), Bucure0ti, 1 <+, $' <1 (n't'"'

Ii $atriei lorE :"conomicul- !"' Ace#te con#ideraAii ideolo4ice #e re%lect) YUneori @n in#tituAii, dac) e ade&)rat, de $ild), c) $entru a %i ale# i r Kite4 la Atena tre(uia #) $o#ezi $)-@nturi @n interiorul %rontierelor' O alt) condiAie $entru o a#e-enea ale4ere ar %i %o#t (%iindc) nu L%nte#i4uri @n ce -)#ur) 0i $@n) @n ce $erioad) a %o#t ea re#$ectat)" Lceea con%or- c)reia candidatul tre(uia #) %ie tat) de %a-ilie' Preocu$area de a a$)ra li(ertatea co$iilor #)i @i d), @ntr/ade&)r, unui #oldat B -oti&aAie @n $lu# $entru a lu$taK 0i, du$) #$u#ele lui Platon, Dorice \>tate #e lu$t) -ai a(itir c@nd odra#lele/i #@nt de %aA)E ARepublica- :, H\+ a"1' ,ealiz@ndu/0i din $lin rolul #ocial, un cet)Aean aGun4ea la un &ad #u$re- de re#$on#a(ilitate 0i di#$oni(ilitate, care/1 %)cea #) #e %ccri%ice $entru #u$ra&ieAuirea co-unit)Aii, cu- a %o#t cazul acelor \$i$i de %a-ilie $e care #$artanii i/au @nrolat @n !.5 @n contin4entul de \55 de ()r(aAi tri-i# la Ter-o$ile' I Diletanti#-ului #oldaAilor @i core#$undea cel al conduc)torilor 0i al I%)$eteniilor' Me-(rii adun)rii ateniene care ?ot)rau de#%)0urarea 9$eraAiunilor -ilitare $@n) la cel -ai -ic detaliu nu a&eau o co-/ H%etenA) -ilitar) #$ecial)' MaGoritatea #trate4ilor, cel $uAin @n #ecolul Bl 7/lea, nu a&eau nici ei -ai -ult), @ntruc@t @0i datorau ale4erea -ai lile# re$utaAiei do(@ndite @n ti-$ul dez(aterilor din adunare #au c?iar ,utr/un alt #ector al &ieAii $u(lice, cu- e#te cazul lui So%ocle' Prin BGr-are, $@n) la #%@r0itul e$ocii cla#ice, cea -ai -are $arte a 0e%ilor i Blilitari au %o#t (o4)ta0i cuno#cuAi, care a&eau, $rin tradiAia %a-ilial), --Aul @nn)#cut al co-enzii 0i $uteau, c@nd era ne&oie, #) contri(uie la a$ro&izionarea tru$elor lorK de e;e-$lu, #e $oate con#tata c) <1b ii i ti #trate4ii atenieni cuno#cuAi %i4urau @n catalo4ul @ncru#tat @n $iatr) LI -arilor $ro$rietari' S I#toricii -oderni au in#i#tat a#u$ra rolului $e care @l a&eau @n \ntrena-entul -ilitar di%eritele $ractici #ociale 0i reli4ioa#e, #$eci%ice Acelor cet)Aeni ce nu erau #u$u0i ne&oilor 0i #e $uteau (ucura de ti-$ li(er :schole). Pe $ri-ul loc #e #ituau $ro(ele de atleti#- care #e $re4)teau @n $ale#tre 0i @n 4i-nazii, $rin tradiAie de#tul de @nrudite iu &iaAa -ilitar) 0i care %i4urau @n $ro4ra-a de concur#uri or4anizate in cadrul #$aAiilor #acre ci&ice #au $aneleniceB cur#e, $rintre care una In ar-ur) 4rea, #)rituri, arunc)ri, lu$te 0i @ntreceri atletice' Un ca-$ion tn ace#te do-enii nu $utea %i dec@t un #oldat e;celent, du$) cu- rezult) dintr/o anecdot) relatat) de Diodor din Sicilia, re%eritoare la Milon din CrotonaB DAce#t ()r(at, de 0a#e ori @n&in4)tor @n oli-$iade, $e c@t de (un r)z(oinic, $e at@t de (un atlet, #e #$une c) #/a $rezentat $e c@-$ul de lu$t) @-$odo(it cu laurii oli-$ici 0i $urt@nd @n#e-nele lui 9eracle, $ielea de leu 0i -)ciuca' Mae#tru al &ictoriei, el 0i/a c@0ti4at ad-iraAia concet)Aenilor #)iE (13, , <"' Ni la S$arta, cei care c@0ti4a#er) o coroan) la Gocurile oli-$ice lu$tau al)turi de re4e' 2a ace#tea #e ad)u4au ' @n Platon, +pere- trad' ro-' Andrei Cornea, Editura NtiinAi%ic) 0i Enciclo$edic), Bucure0ti, 1 .<, &oi' 7, $' 3:+ (n't'"'

1
dan#uri $roce#ionale cu ar-e ?o$litice 0i alte %eluri de dan#uri -ilitare,"Z dintre care cel -ai cuno#cut era pirica. Du$) Platon, ace#ta re$rezint) 4e#turile 0i -l)dierea cor$ului, c@nd cine&a #e %ere0te de lo&ituri ina-icului de a$roa$e ori de de$arte, %ie %erind @n l)turi, %ie d@ndu/!I @na$oi, %ie #)rind, %ie a$lec@ndu/#e, $recu- 0i celelalte -i0c)ri contrar care #@nt o(i0nuite la atac, Ainuta unui o- care az&@rle o #)4eat), caR arunc) o #uliA), care d) orice alt %el de lo&ituri :Legile- +, .1: a"1'HHH[ Totu0i, nu tre(uie #) @-$in4e- acea#t) &iziune $@n) la a(#urd' E9 a a&ut @ntotdeauna un re&er#B intere#ul con#tant al tuturor $entrl o$eraAiunile -ilitare, din raAiunile $e care le/a- -enAionat anterioV

0i co-$etenAa 4eneral) c@0ti4at) $rin e;$erienA) (do&ada %iind, @n caz J Atenei @n #$ecial, %a$tul c) %uncAiile -ilitare @nalte tindeau de %a$t cP #e concentreze ereditar @ntr/un nu-)r li-itat de -ari %a-ilii"' S) nu uit)- %a$tul c) e#te @n di#cuAie doar %elul de a lu$ta al ?o$liAilorB nu-ai de#$re ei &or(e0te $er#anul P?eraula# @n %#rope lui aeno%on (II, 8, ", #$un@nd c)
noi a- @n&)Aat acu- #) ne lu$t)-, a0a du$) cu- &)d c) @n&aA) orice orJ 0i la %el ca 0i ani-alele care #e de$rind #) #e a$ere %iecare @n c@te un /m %)r) #) %i @n&)Aat de Ia cine&a, ci nu-ai din in#tinct' De $ild), (ou @-$un4e cu coarnele, calul #e a$)r) cu co$ita, c@inele cu (otul, iar -ia treAul cu colAii' Toate ace#te ani-ale, adau4) el, 0tiu #) #e %erea#c) d $ri-eGdiile care le a-eninA) @n $ri-ul r@nd, %)r) ca &reodat) #) %i $e cine&a care #) le @ndru-eze3'
a&u

@n #c?i-(, ni-eni n/ar %i ne4at, dec@t $entru a/1 de$l@n4e, %a$tul ti lucrurile #t)teau cu totul alt%el @n $ri&inAa ar-elor de aruncare 0i -a ale# a -arinei, care, du$) Tucidide (1, 1!3", con#tituie Do $ro(le-) d( -e#erieE' Pe de alt) $arte, -ulte indicii ne %ac #) crede- c) @n &iaAa $ractid antrena-entul -ilitar nu era at@t de ne4liGat cu- #u#Ain ideolo4ii ari#tocraAiei' In Atena #ecolului al 7/lea, ?o$liAii tre(uiau #) $ri-ea#cK o in#trucAie #erioa#) @n adole#cenA) 0i erau a$oi con&ocaAi $eriodic li e;a-ene @n care #e &eri%ica #tarea ec?i$a-entului 0i, %)r) @ndoial), #i e%ectuau e;erciAii de -ane&r) @n %or-aAii -ici' Unii reco-andau #) #@ a$eleze la in#tructori $ro%e#ioni0ti, care -er4eau din cetate @n cetati ca #) dea contra co#t, @n $ale#tre $articulare, lecAii de -@nuire G ar-elor ?o$liticeK acea#t) art), hoplomachia- ar %i %o#t in&entat) @i Arcadia, $e la Gu-)tatea #ecolului al 7l/lea' AlAi in#tructori, de #traQ te4ie 0i de tactic) (a #e @nAele4eB $entru %elul @n care #e e;ercit) %uncAia de #trate4 0i #e di#$un tru$ele $entru ()t)lie", %)ceau $arte din anturaGul lui Socrate, du$) ,emorabilia lui aeno%on' @n orice caz, nu @nca$%
1' Ed'cit', $' 33+ (n't'"' 3' 7ia1a lui %#rus cel *dtrtned'cit', $$' 133/138 (n't'"'

G ,%ndoial) c) #$artanii, @n ciuda ne@ncrederii @n ace0ti #o%i0ti #$ecializaAi R %n arta -ilitar), #/au antrenat -ai -ult dec@t atenienii @n -e#eria S Ur-elor, de0i Pericle @0i (ate Goc @n oraAia lui %une(r) de a#e-enea oa-eni care Dcaut) @nc) de tineri, $rin e;erciAii o(o#itoare, de$rinderea de a %i curaGo0iE (Tucidide, 3, 8 , l"1' Din $)cate, nu 0ti- a$roa$e ni-ic de#$re -etodele utilizate de ace0ti Dte?nicieni ai r)z(oiuluiE, cu- @i Hnu-e0te aeno%onK 0ti- doar c) acordau o -are i-$ortanA) e&oluAiilor \tactice, @ntre care %i4ura un contra-ar0 #$eci%ic, ce &a r)-@ne cuno#cut Dub nu-ele de DlaconicaE' D Tre(uie -ai ale# #) #u(linie- c), de/a lun4ul e$ocii cla#ice, #/a Bcordat o i-$ortanA) tot -ai -are a#$ectelor te?nice ale artei -ilitare, Hcea#ta e&oluAie e#te deGa $erce$ti(il) atunci c@nd @l co-$ar)- $e %cerodot, la care techne nu ocu$) $rea -ult loc unde&a @ntre &iclenie Au %orA), cu Tucidide, la care ea e#te, al)turi de inteli4enA), indi#$en/Ba(il) @ntr/un $o#t de co-and)' @n #ecolul al I7/lea -ani%e#t)rile #ale \@nt $rea nu-eroa#e $entru a %i a-intite toateB a$ariAia unor tratate te?nice re%eritoare -ai ale# la r)z(oiul de a#ediu (ca Polior;eti;os a lui Enea# Tacticianul"K in#i#tenAa lui Platon a#u$ra nece#it)Aii antrena-entului -ilitar, du$) o tendinA) ate#tat) @n -ulte cet)Ai (@n #$ecial la Te(a $e ti-$ul lui E$a-inonda 0i al lui Pelo$ida"K $rioritatea acordat) e;$erienAei @n ale4erea #trate4ilor, a0a cu- #e &ede @n Politica iui Ari#totel 0i @ntr/un o$u#cul anoni- din e$oca eleni#tic) t@rzie A0e ;ligendis magistratibus) care citeaz) dre$t e;e-$lu Dunele -ici cet)Ai Bine or@nduiteE, unde De;i#t) trei ale0i dintre cei care deGa #/au e;er#at - #trate4ie 0i doi dintre tineriEK #$ecializarea #trate4ilor atenieni @n

li%erite #%ere de acti&itate 0i deo#e(irea cre#c@nd) dintre ace0tia 0i Gratori, dintre r)z(oinici 0i -e-(rii adun)rii, care acAioneaz) ade#ea %n con#en# etc'

I
,ercenariatul
|:

@n e&oluAia $e care a- de#cri#/o -ai de&re-e inter&ine un %eno-en ce $are, la $ri-a &edere, total inco-$ati(il cu r)d)cinile ci&ice ad@nci ale %uncAiei -ilitareB e#te &or(a de#$re %olo#irea de c)tre cetate a -ercenarilor, $ro%e#ioni0ti $l)tiAi ai r)z(oiului care #er&e#c o $utere #tr)in)' @nc) din $erioada ar?aic), 4recii ori4inari @n #$ecial din Ionia 0i/au o%erit #er&iciile de Doa-eni de (ronzE #u&eranilor orientali 0i au a#i4urat, 0i @n Grecia, $aza tiranilor' Du$) o $erioad) de $ace, @nce$@nd cu r)z(oiul din Pelo$one#, -ercenariatul #e e;tinde tre$tat, -ai @nt@i tn (ene%iciul #atra$ilor $er#ani din A#ia Mic), a$oi @n @ntrea4a lu-e 4recea#c) 0i la $eri%eria ace#teia' *ai-oa#a e;$ediAie a Dcelor zece -iiE, $o&e#tit) de aeno%on @n Fnabasis- e#te caracteri#tic) $entru acea#t)
Rzboiul peloponesiac- ed'cit', $' 3:+ (n't'"'

m
e$oc)B de/a lun4ul @ntre4ului #ecol al I7/lea, zeci de -ii de 4reci de toate ori4inile au luat acea#t) cale, %ie ca ?o$liAi, %ie ca #oldaAi dt in%anterie u0oar) #au #cutieri' Al)turi de alAi -ercenari, $ro&eniAi dir Balcani, ei au Gucat un rol e#enAial @n cucerirea I-$eriului Per#an di c)tre Ale;andru 0i unul 0i -ai i-$ortant @n in#taurarea do-niei re4iloi eleni0ti' Cauzele -ercenariatului #@nt nu-eroa#e 0i co-$le;e' Princi$alele cauze au %o#t, $ro(a(il, le4ate de de#$)rAirea indi&idului de Aara de ori4ine, %ie c@nd acea#ta era dez-e-(rat) (@n $rinci$al @n ur-a unui r)z(oi", %ie $rin e;il, %ie, -ai ale#, din cauza #)r)ciei rezultate din #u$ra$o$ulare, din cata#tro%e naturale #au #c?i-()ri ale #ituaAiei #ocio/$olitice' Dar &iitorul -ercenar $utea %i atra# #$re a&entur) de $er#$ecti&a de a $ro%ita @n #tr)in)tate de cali%icarea #a -ilitar) (?o$liAi $elo$one#iaci, arca0i cretani, #cutieri traci" 0i de a (ene%icia de 4enerozitatea unui D$atronE &ictorio# 0i (o4at' Utilizarea -a#i&) a -ercenarilor de c)tre cet)Ai nu a r)-a# %)r) con#ecinAe $entru ace#teaB te?nicitatea cre#cut) a o$eraAiilor -ilitare, di%icult)Ai %inanciare, tendinAa cet)Aenilor de a #e #u#tra4e #arcinilor -ai di%icile (e;$ediAii @n locuri @nde$)rtate, #er&iciu @n 4arnizoan)"J rein#taurarea tiraniei, de#ta(ilizarea ra$orturilor internaAionale tradi/G Aionale @n %a&oarea #tatelor -ai (o4ate' Din a-(ele $uncte de &edere, dez&oltarea -ercenariatului @n #ecolul al I7/lea a a&ut deci o -are contri(uAie la ceea ce @n -od tradiAional i #e de%ine0te dre$t DcrizaE cet)AiiK totu0i, $entru a nu de$)0i $rea -ult cadrul $e care ni l/a- %i;at, ne &o- li-ita #) $reciz)- aici -oti&ele $entru care cet)Aile au $utut #) a$eleze la -ercenari' f Pri-ul -oti& e#te le4at, %)r) @ndoial), c?iar de $er#oana ace#toraR din ur-)' @n -)#ura @n care -ercenarii $ro&eneau din &ecin)tatea lu-ii 4rece0ti #au eleni#tice, ei nu erau $erce$uAi ca a(#olut #tr)ini,' $recu- -a-elucii @n I-$eriul Oto-an' MulAi dintre ei $)#trau #$eranAa c)/0i &or recu$era la #%@r0itul $ere4rin)rilor ran4ul de cet)Aeni @n A)rile lor' @n $erioada #er&iciului, @i &ede- ade#ea #tr)duindu/#e #) re%ac) S #u( di%erite %or-e -odelul ci&icB o(Ain@nd dre$tul de cet)Aenie 4raAie $re#taAiei lor cin#tite, uzur$@ndu/1 @n cet)Aile cucerite #au c?iar @n cele ale $ro$riilor $atroni, uneori @nte-eind, la r@ndul lor, noi cet)Ai, @n cea -ai (un) tradiAie colonial), #au $ur 0i #i-$lu cre@nd cele -ai &ariate 1 %or-e de a#ocieri $e (aze $ro%e#ionale, care #e co-$ortau ca ni0te -ici Z cet)Ai (%uncAii onori%ice, tri-iteri de a-(a#adori"' Din ace#t $unct de &edere e#te de#tul de #e-ni%icati& %a$tul c) $iraAii, care #e-)nau @n -ulte $ri&inAe cu -ercenarii, au ado$tat 0i ei un -odel #tatal, utiliz@nd #tructurile e;i#tente 0i cre@nd altele noi' @n #en# in&er#, tre(uie #) #$une- c) #oldatul/cet)Aean a a&ut @ntotdeauna ce&a dintr/un -ercenar' Pentru a-@ndoi, r)z(oiul tre(uia #)G %ie o acti&itate care aduce (aniK @n -od e&ident, de alt%el, ei $ri-eau acelea0i reco-$en#e 0i aceea0i cot)/$arte din $rad)' C@nd cel dint@i era ti-i0 @n aGutorul unei $uteri #tr)ine, #enti-entul #)u $atriotic era \ 'iiK nu #@nt rare cazurile c@nd nu #e

0tie (ine dac) au;iliarii lu$tau ca aliaAi #au ca -ercenari' Si#te-ul re4ulat de recrutare, @n %ine, $utea tinde #)/i tran#%or-e $e anu-iAi cet)Aeni @n ade&)raAi $ro%e#ioni0ti ai r)z(oiuluiK a#t%el, la Atena, @nainte de a @nce$e #) #e a$eleze, $e r@nd, la di%erite cate4orii de &@r#t), #trate4ilor le era @ncredinAat) de -ult) G]rre-e alc)tuirea Dcatalo4uluiE cet)Aenilor -o(ilizaAi, iar ace0tia a&eau tot intere#ul #) dea $rioritate &oluntarilor 0i, $rin ur-are, #) Ain) cont =atitudinile indi&iduale' De la #%@r0itul #ecolului al 7/lea a#i#t)- la con#tituirea @n unele a unei -ici ar-ate $er-anente, alc)tuit) ade#ea din 855 #au 555 de cet)Aeni Dale0iE, care erau, ca #) #$une- a0a, D-ercenari SterniE' Ar4ienii, de e;e-$lu, au #elecAionat @n anul !33 D1'555 dintre B(t)Aenii lor, cei -ai tineri, -ai &i4uro0i 0i -ai (o4aAiK #cutindu/i de B9ce alt) o(li4aAie 0i @ntreAin@ndu/i $e c?eltuiala #tatului, li #/a cerut \) #e con#acre unui antrena-ent continuuE (Diodor din Sicilia, 13, +:, +"' -ai cele(ru e#te (atalionul #acru de la Te(a, care a %o#t reor4anizat 1 8+ de Gor4ida#, Ddin trei #ute de ()r(aAi ale0i, c)rora, du$) ce 0i/au ?ezat ta()ra @n Cad-eea, cetatea le/a $u# la @nde-@n) $utinAa de a/0i %ace e;erciAiile 0i de a/0i duce &iaAa lorE 1' In aceea0i e$oc), 0i li4a arcadian) #/a dotat cu D4ardieni $u(liciE nu-iAi e$ariAi, 0i $retutindeni i t cre#cut nu-)rul #oldaAilor #elecAionaAi nu-iAi epile;toi (de#$re care @n %ceneral nu 0ti- cu- erau recrutaAi 0i ce #tatut a&eau"' * Tre(uie -ai de4ra() #) #itu)- @n ace#t conte;t i#toric $roiectele de Locietate ideal) $e (aze %uncAionale din e$oca re#$ecti&), dec@t #) ne -ulAu-i- #) &ede- @n ele o reluare a &ec?ii ideolo4ii indo/euro$ene Lau o i-itaAie a -odelului e4i$tean' Ace#te $roiecte rezer&au @ntotdeauna o $oziAie/c?eie cla#ei r)z(oinicilor' 2a 9i$$oda-o# din Milet, 9a coe;i#t) cu alte dou) cla#e, -e0te0u4arii 0i a4ricultorii, iar #u(zi#tenAa ei e#te a#i4urat) din $ro$rietatea $u(lic)' Mult -ai cele(r) L#te, de#i4ur, Republica lui Platon, @n care elita r)z(oinicilor, ?r)nit) de -a#a anoni-) a $roduc)torilor redu0i la #tatutul de #u$u0i, duce 5 &iaA) co-unitar), @n @ntre4i-e #u(ordonat) intere#elor cet)Aii, #u( @nnducerea @nAele$Ailor' Di%eritele tendinAe de $ro%e#ionalizare -ilitar) ne o(li4) #) nu accentu)- $rea -ult contra#tul dintre -ercenari 0i #oldaAii/cet)Aeni 0i #) nu/i di#ocie-, la #%@r0itul ace#tui ca$itol, @n cadrul #tudiului $ri&itor la $ro(le-ele ridicate de inte4rarea ar-onioa#) a %uncAiei r)z(oinice @n cadrul $olitic, H>H

i.
nuRrt tibet Z OM 1, Plutar?, 7ie1i paralele- &oi' II, DPelo$idaE, trad' ro-' N'I' Bar(u, Editura NtiinAi%ic), Bucure0ti, 1 <8, $'A'i!! I %]Q9G%' R,J%cM,%cV ,G
C

,ilitarul 4i politica
Din ace#t $unct de &edere, ne#u$unerea cronic) a -ercenarilor ni era #in4urul %actor de di%icultate' ,i&alii lor, cet)Aeni de ori4ine S Dale0iiE [, nu doreau, @n cele -ai -ulte cazuri, dec@t #)/0i i-$unZ $ro$ria le4e co-$atrioAilor lor' Dar ace#tea con#tituie doar -ani%ea A)rile cele -ai #$ectaculoa#e ale tendinAei, ca #) #$unea0a, #tructJ rale a celor ce re$rezint) %orAa ar-at) de a inter&eni, @n a(#enAa altei %orAe or4anizate, @n &iaAa intern) a cet)Aii, ca #) i-$un) intere#elG ca#tei lor #au #) a#i4ure ordinea $u(lic)' Orice di#en#iune intern) care #e tran#%or-a @n r)z(oi ci&il #e traducea #$ontan @n ter-eni -ilitari, $rin @-$)rAirea #oldaAilor @n dou) ta(ere du$) o linie de#$)rAitoare ce o$unea de re4ul) di%eritele cor$uri conG #tituti&eB ca&alerii @-$otri&a ?o$liAilor, ?o$liAii @-$otri&a in%anteriei u0oare 0i a -arinarilor' A(ilitatea conduc)torilor con#ta toc-ai @n a/i @-$iedica $e re(eli #) #e or4anizeze la ace#t ni&el, reu0ind #)/I dezar-eze $re&enti& #au #)/i @nde$)rteze $ro&izoriu #u( un $rete;dI oarecare, introduc@ndu/i @n unit)Ai le4ali#te, interzic@nd recrutarea deG -ercenari etc' @n%runtarea a&ea loc de o(icei @n cetate, @nce$@nd cu, locurile o(i0nuite de adunare (a4ora, acro$oli#, teatru, 4i-naziu", 0i #e ter-ina cu -a#acrarea #au e;ilarea @n&in0ilor, care $uteau #) continui lu$ta #ta(ilindu/#e @ntr/o cetate &ecin) #au @ntr/un loc de la 4raniA)I de unde $uteau controla o $arte a teritoriului' S@nt #e-ni%icati&i e&eni-entele $etrecute la Atena @n anul !11B ridic@ndu/#e @-$otri&i oli4ar?ilor #u#AinuAi de ca&aleri, ?o$liAii 0i -arinarii din ta()ra de li Sa-o# au @nlocuit #trate4ii cet)Aii, a$oi #/au #ta(ilit la Pireu 0i @n %inal au rein#taurat de-ocraAia aici' \ Con%lictul era declan0at uneori de o -odi%icare @nt@-$l)toare aK ra$ortului de %orAe @n interiorul ar-atei' A#t%el, @n -o-entul a#ediului de la MXtilene, @n !3+, o-ul care deAinea $uterea, Salait?o#, D@nar-eaz)d cu ar-e 4rele $o$orul, care @nainte era u0or @nar-at, cu #co$ul de a ataca $e atenieniK dar #oldaAii, du$) ce au $ri-it ar-ele, n/ au -al &rut #) dea a#cultare co-andanAilor, ci, #tr@n4@ndu/#e @n adun)rii cereau ari#tocraAilor Y'''Z #) aduc) 4r@ul @n &)zul -ulAi-ii 0i #)/1 @-$art)l tuturorE (Tucidide, III, 3+, 3/8"1' Dar #e -ai @nt@-$la 0i ca a#e-eneJ incidente #) dureze -ai -ult #au -ai $uAin ti-$, %)r) #) #e aGun4)d la &iolenA)' Iat) unele e;e-$le @-$ru-utate din Politica

lui Ari#totel 1 2a Tarent, -aGoritatea cet)Aenilor %runta0i %iind uci#) @ntr/o lu$tM contra ia$X4ilor, de-a4o4ia @nlocui re$u(licaK acea#ta $uAin du$) r)z(oitH -ezic Y'''Z' 2a Atena, cla#ele %runta0e $ierdur) din $uterea lor $entru c) o au %o#t @ndatorate #) #er&ea#c) 0i ele @n in%anterie du$) $ierderile $e care le #u%eri#e ar-a acea#ta @n r)z(oaiele contra 2acede-onei (:, 1858 a"1' Tot @n %a&oarea de-ocraAiei, la Atena, acAiona#e @nainte 0i %a$tul c) D$o$orul, -@ndru c) a c@0ti4at (iruinAa $e -are @n r)z(oaiele -edice, de$)rta din %uncAiunile $u(lice $e oa-enii cin#tiAi, $entru a @ncredinAa a%acerile @n -@na unor oa-eni coru$AiE (II, 13+! a"3, ceea ce #/a re$etat @n #ecolul al I7/lea, c@nd teAii #/au @nrolat @n ar-ata ?o$litic)' C) nu e#te &or(a de#$re #i-$le e$i%eno-ene cu caracter $atolo4ic cu- tind #) cread) i#toricii -oderni", ci de tendinAe inerente @n &iaAa et)Ailor, #e &ede din atenAia con#tant) $e care le/o acord) Ari#totel' e0i di%eritele re4i-uri #/au #$riGinit $e criterii de (o4)Aie 0i ran4uri, @nt@-$la ca ele #) ai() 4riG) #) #ta(ilea#c) o #tr@n#) core#$ondenA) Are %uncAiunile $olitice 0i -ilitare ale cet)AenilorB o oli4ar?ie tre(uia #e #$riGine $e ca&alerie, o politeia #) #e co-$un) din ?o$liAi (#au #?iar #) rezer&e, ca @n cazul -allienilor, %uncAia -a4i#traturii $entru ei a$Ai, datorit) &@r#tei, #) $artici$e la lu$te", @n ti-$ ce o de-ocraAie Gutea #) conteze doar $e in%anteria u0oar) 0i $e -arinari' Ace#t lucru ira &ala(il 0i @n $ri&inAa %orti%icaAiilor, unde Dnatura 0i %olo#ul terenului ariaz) du$) Con#tituAii' Un ora0/cet)Auie con&ine oli4ar?iei 0i -onar/?ieiK de-ocraAia $re%er) 0e#ul' Ari#tocraAia re#$in4e toate ace#te $oziAii 0i @0i ale4e -ai cu #ea-) c@te&a $uncte do-inante %orti%icateE :Politica- pil 1885 ("8

1885 ("8'
ie Din cauza con#tr@n4erilor $ro$rii artei -ilitare, o a#e-enea ar-onie Ynu era @ntotdeauna u0or de atin#, @n #$ecial $entru oli4ar?iB c@nd \a$eleaz) la cei #)raci $entru a/0i con#titui in%anteria u0oar), Do %or-eaz) \lu-ai contra ei @n#e0i' Din contr), $ro%it@nd de di&er#itatea &@r#telor '0i %olo#indu/#e de cei -ai @n &@r#t), ca 0i de cei -ai tineri, tre(uie a Y#e di#$une #) #e e;er#eze %iii oli4ar?ilor, c?iar din co$il)ria lor, la toate -ane&rele $ede#tri-ii u0oare 0i a/i de$rinde, de @ndat) ce/0i @nc?eie adole#cenAa, cu lucr)rile cele -ai 4rele, ca $e ni0te atleAi Yade&)raAiE (7I, 1831 a"!' @n caz de dezec?ili(ru, #tructural #au @nt@-$l)tor, $re&aleaz) %actorul -ilitar, D$entru c) e cu ne$utinA) ca oa-eni care Yau %orAa @n -@n) #) #e re#e-neze la o #u$unere &e0nic)' Cet)Aenii ar-aAi #@nt @ntotdeauna #t)$@ni de a $)#tra ori de a r)#turna 4u&ern)/ -@ntulE (7II, 183 a":' Toate ace#te treceri, -ai -ult #au -ai $uAin le4ale 0i re4ula-entare, din ta()ra -ilitar) @n cea $olitic) 0i in#i#tenAa cu care Ari#totel #u(liniaz) $ericolele lor #e co-$leteaz) cu conce$tul no#tru iniAial de#$re r)z(oi @n Grecia antic)' @n -)#ura @n care $rinci$al 1' Rzboiul peloponesiac- ed'cit', $' 831 (n't'"' N. Ari#totel, Politica- ed'cit', $' 3.! (n't'"' 5' &bidem- $' 3 (n't'"' &bidem- $' 1<. (n't'"' D,, A Q>H7-d '' ,,'OS,H ,;t"aiol '7iK%i'V% &bidem- $$' 3< /3+5 (n't'"' =tnD>F tQ

&bidem- $' 1<8 (n't'"'

80
1

OMU2 NI ,kWBOIU2 SI

-oduri de e;$loatare 0i de dez&oltare #e (izuie $e %olo#irea con#tr@n4erii e;traecono-ice, r)z(oiul $oate %i4ura doar ca %eno-en raAional, #tr@n# le4at de in#taurarea ordinii a#i4urate de Gu#tiAie, a0a cu- o do&ede0te, c?iar de la @nce$uturi, lu$ta ar?eti$al) dintre zei 0i 4i4anAi, care a du0i la na0terea din 9ao# a Co#-o#ului' ,)z(oiul r)-@nea -area -oa0) al co-unit)Ailor $olitice' Era deci nor-al ca ace#tea #) %ie @n $er-anenA)d #au tul(urate @n interior, #au a-eninAate din e;terior de atacuri ar-ate'G

Referin1e bibliografice
Nu e#te aici locul #) $rezent)- o (i(lio4ra%ie a-$l)' Totu0i, #e &a $ute# con#titui cu u0urinA) una $ornind de la anu-ite #tudii 4enerale' O2 Dintre -anualele de in#$iraAie %actual) 0i $oziti&i#t), a$)rute -ai ale#G @n Ger-ania @n #ecolul al ala/ lea 0i la @nce$utul #ecolului aa, cele -aiZ utiliza(ile #@nt cele ale lui 9' Del(ri@c^, Geschichte der Xriegs;unst im Rahmen der politischen Geschichte- I, 1 55 (ediAie nou) @n4riGit) de U' C?ri#t, 1 <!" 0i J' Uro-aXer 0i G' 7eit?, D9eer>e#en und Urie4%ti?run4 der Griec?en und ,o-erE, @n =' Otto,

!andbuch der Fltertums=issenschaft- ed' a Ii/a, I7, 8,1 1 3.K &ezi 0i P' Coui##in, Les &nstitutions militaires et navales des anciensW Grecs- 1 83' Unele #inteze recente $ro$un o inter$retare -ai D#ociolo4ic)E a r)z/(diuluiB *'E' Adcoc^, The Gree; and ,acedonian Frt of Uar- 1 :+K J'/P' 7ernant (coord'", Problemes de la guerre en Grece ancienne1 <.K 6' Garlan, La guerre dans l Fntiquite- 1 +3 (trad' it' 1 .:"K P' DucreX, Guerre et guerriers dans la Grece antique- 1 .:, cu -ulte ilu#traAii' De a#e-enea, ,' 2oni#, D2a 4uerre en Grece, muinze annee# de rec?erc?e#B 1 <./1 .8E, in Revue des etudes grecques- ., 1 .:, $$' 831/8+ ' Nu-eroa#e te;te -ai #$ecializate #@nt -arcate de acea#t) nou) orientareB OOO, Frmees et fiscalite dans le monde antique- 1 ++K J'U' Ander#on, ,ilitar# Theor# and Practice in theFge of<enophon- 1 +5K A' AX-ard, "tudes d histoire ancienne- 1 <+, $$' !1./:13K A' Brelic?, Guerre- agoni e cul1i nella Grecia arcaica- 1 <1K P' Brun, "isphora- S#ntaOis- Stratioti;a- 1 .8K P' DucreX, Le traitement des prisonniers de guerre dans la Grece antique- 1 <.K 6' Garlan, Recherches de poliorc9tique grecque- 1 +!K &demGuerre et economie en Grece ancienne- 1 . K P'D'A' Garn#eX, C',' =?itta^er (coord'", &mperialism in S theFncient Uorld- 1 +.K P'A'2' Green?al4?, "arl# Gree; Uarfare- 1 +8K 7'D'9' 9an#on, Uarfare and Fgriculture in %lassical Greece- 1 .8K &dem- The Uestern Ua# of Uar- &nfantr# *attle in %lassical Greece- 1 . K 7' Ilari, Guerra e diritto nel mondo antico- I, 1 .5K M' 2auneX, Recherches sur les armees hellenistiques- 5]P].^? (reeditat) @n 1 .+ cu o $o#t%aA) de 6' Garlan, P?' Gaut?ier 0i C' Orrieu;"K J'*' 2azen(X, The Spartan Frm#- 1 .:K P' 2eric?e 0i 9' TrezinX (coord'", La Mortification dans l histoire du monde 1 grec- 1 .<K *' 2i##arra4ue, L autre guerrier- FrchersPeltastes- %avaliers I dans l imagerie attique- 1 5K ,' 2oni#, Les usages de la guerre entre Grecs et *arbares- 1 < K &dem- Guerre et religion en Grece l epoque classique- 1 + K N' 2orau;, L invention d Fthenes. !istoire de l oraison funebre dans la cite classique- 1 .1 0i nu-eroa#e articole de#$re ideolo4ia r)z(oiuluiK
' " *"" .;,.(., 1.:! CcH C /intim ']

2'P' Marino&i%i, Le mercenariat grec au &7 siecle av8nt notre ere et la crise de la polis- @n ru#), 1 +:, trad' %r' 1 ..K J'T' Morri#on, ,'T' =illia-#, Gree; +ared Ships ]??._EE *.%.- 1 <.K ='U' Pritc?ett, The Gree; State at Uar- M7, 1 +1/1 .:K A'M' Snod4ra##, Frms and Frmour of the Gree;s- 1 <+K M' Sordi (coord'", La pace del mondo antica- 1..:K P' 7idal/NaCuet, Le chasseur noir- 1 .1, $$' 138/35+ (trad' it' && cacciatore nero- ,o-a, 1 .., $$' 3+ /811"K &dem- DT?e (lac^ ?unter re&i#itedE, in Proc. %ambr. Philol. )Soc- 313, 1 .<, $$' 13</1!! Acf. ,elanges P. Leveque- II, 1 .."' Pentru o -ai (un) a(ordare a $ro(le-ei, &ezi E' Ciccotti, La guerra e la &pace nel mondo antica1 51K M'I' *inleX, DE-$ire in t?e Greco/,o-an I=orldE, in Greece and Rome- 3:, 1 +., $$' 1/1:K &dem- D=ar and E-$ireE, lin Fncient !istor#- 1 .: (trad' it' in Prometeo- dece-(rie 1 .!, $$' +3/+ "K l@n a%ara lu-ii cla#iceB J' Bazin, E' TerraX, Guerre de lignage et guerres d "tat Sen Ffrique- 1 .3K C' Meilla##ou;, Fnthropologie de l esclavage- 1 .<K I='7' 9arri# (coord'", The &mperialism of ,id. Republican Rome- 1 .!' Dintre articolele recente #e-nalezB =',' Connor, DEarlX Gree^ land >ar%are a# #X-(olic e;$re##ionE, in Past 9 Present- 115, 1 .., $$' 8/.K P' Urentz, DT?e nature o% 9o$lite BattleE, in %lassical Fntiquit#- !, 1 .:, $$' :5/<1K *' 2i##arra4ue, DAutour du 4uerrierE, in La citi des images- 1 .!, $$' 8:/ !+K D' Miculella, D,uolo dei -ilitari e con#en#o $olitico nella $oli# ari#totelicaE, in Studi clasici e orientali- 8!, 1 .!, $$' .8/151' A- $l)cerea #) le -ulAu-e#c lui P' DucreX, ,' 2oni# 0i P' 7idal/NaCuet $entru (un)&oinAa de a $artici$a la di#cutarea -anu#cri#ului -eu'
U J,

i .
B..L7- \ R\\\ H# Z
4D!@ K DDDD! D K D*

7
,fc $ 4 &&E

ii.

f '

$4,$

\ R

D$4D! k'

i iu BK, /Ui%clCK B , '' 'K// ,@ R'

t f $$ ft DS$ "

T Sr! S
&/'

Pentru a de&eni oGiuseppe %ambiano DCare e#te %iinAa %)r) a#e-)nare ce are $atru, dou) 0i trei $icioareFE Cu r)#$un#ul Do-ulE, Oedi$ a dezle4at 4?icitoarea S%in;ului' Sc?i-/ area -odului de de$la#are a$are ca #i-(ol $re4nant al celor trei eta$e cruciale ale &ieAii o-ene0tiB co$il)ria, -aturitatea 0i ()tr@neAea' PoziAia &ertical), $e care -ulAi %ilo#o%i, de la Platon 0i Ari#totel @ncolo, au con#iderat/o o tr)#)tur) e#enAial) ce/1 di#tin4e $e o- de re#tul lu-ii ani-ale, #e-ni%ic) totodat) $ri-atul %iinAei adulte 0i di#tanAa $e care nou/n)#cutul, at@t de a$ro$iat de condiAia ani-al) de $atru$ed, tre(uia #/o #tr)(at) $entru a de&eni cu ade&)rat o-' Bine@nAele#, $ri-a condiAie e#te #u$ra&ieAuirea, e&itarea -orAii, deloc rar) @n Grecia antic), din cauza na0terilor $re-ature #au anor-ale 0i a (olilor cauzate de ali-entaAia necore#$unz)toare #au i4iena in#u%icient), la care #e ad)u4a ne$utinAa tera$eutic) a unei (une $)rAi a -edicinei antice' 2a Eretria, la #%@r0itul #ecolului al 7lII/lea 0i @nce$utul #ecolului al 79/lea @'9r', di#tanAa dintre co$il 0i adult era -arcat) 0i de %a$tul c) $@n) la &@r#ta de 1< ani -orAii erau @n?u-aAi, @n ti-$ ce adulAii erau incineraAi, #u$u0i deci unui $roce# care con#%inAea trecerea lor de la natur) la cultur)' Dar nu nu-ai natura @nde$linea ace#t rol de #elecAie a #u$ra&ieAuitorilor' Na0terea @n (une condiAii %izice te $unea la ad)$o#t de eli-inare, la care #e recur4ea %)r) ezitare @n caz de -al%or-aAie, $erce$ut) de $)rinAi 0i de c)tre @ntrea4a co-unitate ca o $edea$#) di&in) de r)u au4ur' 2a S$arta, ?ot)r@rea de a cruAa &iaAa nou/n)#cu/tului era rezer&at) -e-(rilor -ai &@r#tnici ai tri(ului :ph#le) din $artea tat)lui' Nou/n)#cutul di%or- #au $l)$@nd era a(andonat @n a$ro$iere de Tai4et' 2a Atena #au @n alte cet)Ai #e recur4ea la -etoda e;$unerii nou/ n)#cutului @ntr/un &a# de $)-@nt #au @ntr/un alt reci/ ient, de$arte de ca#), ade#ea @n locuri #)l(atice din a%ara cet)Aii, unde $utea #) -oar) de %oa-e #au #%@0iat de %iare, dac) nu era luat de cine&a' Nu nu-ai co$iii -al%or-aAi erau a#t%el e;$u0i, ci uneori 0i co$iii n)#cuAi @n (une condiAii %izice' S$ectatorii re$rezentaAiilor tra4ice #au ai co-ediilor lui Menandru $uteau ur-)ri ade#ea $e #cen) relat)ri de#$re co$ii a(andonaAi 0i a$oi 4)#iAiK @n#u0i Oedi$ a a&ut $arte de
84

OIUSEPPE CAMBIANO

acea#t) #oart)' Pentru a li-ita na0terile, Ari#totel a&ea #) $re%en a(andonului a&ortul, dar &a #u(linia @n re$etate r@nduri nece#itatea unei le4i care #) interzic) al)$tarea %iilor di%or-i' 2a Atena, ?ot)r@rea i de a/0i a(ondona %iul re&enea tat)lui, @n ti-$ ce @n cetatea cretan)G GortXna #e $re&edea c) o %e-eie de condiAie li(er), dac) a&ea un tiU du$) di&orA, tre(uia #)/1 duc), @n $rezenAa -artorilor, la ca#a %o#tuluid ei #oAK dac) ace#ta @l re#$in4ea, r)-@nea la latitudinea ei dac) a&ea #)/1 a(andoneze #au #)/1 crea#c)' @n &ec?i-e, la Atena, tat)l a&eai dre$tul #)/0i &@nd) $ro$riii %ii $entru a/0i aco$eri datoriile' Acea#t)d $ractic) a&ea #) %ie interzi#) de Solon, iar a(andonul &a de&eni o Z #oluAie alternati&) -ai ale# $entru #)raci' @n Peri;eiromene al lui Menandru, un tat) $o&e#tea c) 0i/a a(andonat %iul 0i %iica atunci c@nd #oAia a -urit la na0tereK ca ur-are, un &a# cu -ar%) i #/a #cu%undat @n Marea E4ee 0i #/a trezit dintr/o dat) #)rac' Nu e;i#t) date #tati#tice #i4ure, dar e#te $o#i(il ca -aGoritatea co$iilor a(andonaAi #) %i %o#t nele4iti-i, -ai -ulAi @n orice caz dec@t I cei le4iti-i #au (a#tarzi n)#cuAi din $)rinAi de o naAionalitate c)reia Z i #e interzicea o c)#)torie le4al), @n #$ecial %ii de #cla&e' E#te 4reu, c?iar 0i $rintre #)raci, #) 4)#e0ti cazuri de a(andon al $ri-ului n)#cut le4iti- de #e; -a#culin, -area -aGoritate a a(andonurilor i-$lic@nd nou/n)#cuAii de #e; %e-inin' Nu tre(uie #) uit)- c) la Atena, $entru a #e c)#)tori, %etele tre(uiau #) $ri-ea#c) o dot), #$re deo#e(ire de ceea ce #e @nt@-$la @n relat)rile ?o-erice 0i @n %a-iliile ari#tocratice din e$oca #tr)&ec?e, unde &iitorul #oA tre(uia #) o%ere daruri tat)lui #oAiei' A(andonul era totodat) o -odalitate de a e&ita un e;ce# de $ro4enituri nu(ile, care ar %i continuat #) a$e#e, din $unct de &edere econo-ic, $e u-erii tat)lui' Mai ale# @n e$oca eleni#tic), o dat) cu #c)derea natalit)Aii, c)reia PolX(io# @i &a atri(ui dec)derea Greciei, 0i cu a$ariAia unui ti$ de %a-ilie cu un #in4ur %iu, a(andonul $runcilor de #e; %e-inin a&ea #) atin4) di-en#iuni 0i -ai i-$ortante' S$re anul 3+5 @'9r',

$oetul Po#idi$$o# a%ir-aB D*iecare o-, c?iar #)rac, cre0te un $runc de #e; -a#culinK o %iic), 0i cei (o4aAi o a(andoneaz)E' Co$ilul a(andonat a#t%el $utea %i luat de cine&a, care a&ea li(ertatea de a/1 trata ca %iinA) li(er) #au ca #cla&K a/1 trata dre$t %iinA) li(er) nu @n#e-na o(li4atoriu a/1 ado$ta ca %iu' @n dre$tul atenian, ado$Aia con#tituia o tranzacAie @ntre cel care ado$ta 0i tat)l #au tutorele celui ado$tat, nu-ai cu #co$ul de a/0i a#i4ura un -o0tenitor de #e; -a#culin' Practica cea -ai r)#$@ndit) era $ro(a(il aceea care/1 aducea $e cel a(andonat la #cla&ie, $entru a %i $)#trat @n $ro$riul #er&iciu / @n cazul %etelor, $entru a le tran#%or-a @n $ro#tituate / ori $entru a/1 &inde la -o-entul o$ortun' Aelianu# -enAioneaz) o le4e te(an) care le interzicea cet)Aenilor #)/0i a(andoneze $ro$riii co$ii, $retinz@ndu/le taAilor #)raci #)/1 duc) $e nou/ n)#cutul de #e; -a#culin #au %e-inin @n %aAa -a4i#traAilor, care ur-au #)/1 @ncredinAeze celui ce $utea #) o%ere PBNT%iU A DE7EM OM II $entru el #u-a -ini-) #ta(ilit)' @n #c?i-(ul c?eltuielilor $entru cre0terea lui, cu-$)r)torul $utea a$oi #)/1 %olo#ea#c) ca #cla&' @n Grecia antic), a de&eni o- nu ec?i&ala $ur 0i #i-$lu cu a de&eni adultK condiAia $)rinAilor a&ea un rol ?ot)r@tor @n a decide cine $utea 0i cine nu #) de&in) @ntr/ade&)r o-' Nu nu-ai ari#tocraAiile, dar 0i de-ocraAiile 4rece0ti #e #$riGineau $e un nu-)r li-itat de in0i ce itrau @n co-$onenAa cor$ului ci&ic, iar criteriul de ad-itere era ori4inea' 2a Atena, $ro(le-a %u#e#e re4le-entat) $rintr/o le4e $ro$u#) Ide Pericle @n !:1/!:5 @'9r', con%or- c)reia doar cei cu a-(ii $)rinAi Vitenieni $uteau #) #e (ucure de dre$tul de cet)AenieK le4ea a %o#t 1 re#ta(ilit) @n !58/!53, du$) o $erioad) de rela;are @n ti-$ul r)z(oiului $elo$one#iac' Ada- S-it? a ar)tat c) re#tricAiile ateniene @n $ri&inAa acord)rii dre$tului de cet)Aenie de$indeau de nece#itatea de a nu reduce ni&elul a&antaGelor econo-ice decur4@nd din tri(uturile $e care Atena le $ri-ea din $artea altor cet)Ai' De#i4ur, #cla&ii a&eau 0i ei $)rinAi, da nu a&eau dre$tul la o $aternitate recuno#cut)' Ei $ro&eneau @n cea -ai -are $arte din Ainuturi (ar(are, dar era $o#i(il ca 0i li(erAii de ori4ine 4reac) #) de&in) #cla&i' Mai ale# r)z(oiul $utea #) #e a%le la ori4inea #t)rii de #cla&ieK o $ractic) r)#$@ndit) @n cet)Aile cucerite era ca ()r(aAii adulAi #) %ie uci0i, iar co$iii 0i %e-eile / tran#%or-aAi @n #cla&i' A#t%el au $rocedat atenienii @n ti-$ul r)z(oiului $elo$one#iac cu locuitorii din MXtilene, Torone, Scione 0i Melo#' Uneori, tratatele de $ace $re&edeau re#tituirea co$iilor c)zuAi @n #cla&ie' @nde-nurile adre#ate 4recilor de Platon #au I#ocrate de a nu/i aduce @n #cla&ie $e alAi 4reci con%ir-) @n#) %a$tul c) acea#t) $ractic) nu era eradicat) @n #ecolul al I7/lea @'9r' @nc) din #ecolele $recedente, co$iii 0i adole#cenAii cu @n%)Ai0are $l)cut) din cet)Aile ionice cucerite de c)tre $er#ani a&eau $er#$ecti&a de a de&eni eunuciK 9erodot $o&e#tea de#$re Periandro#, tiranul Corintului, care din r)z(unare @i tri-i#e#e la Sardo# lui AlXatte# 855 de ()ieAi, %ii ai cet)Aenilor de %runte din CorcXra, $entru a %i ca#traAi' Dar @n ti-$ul unui $o$a# $e durata c)l)toriei, la Sa-o#, ace0tia %u#e#er) #al&aAi de locuitorii in#ulei 0i adu0i @na$oi @n $atrie' O #oart) -ai $uAin %ericit) a&eau ()ieAii care c)deau @n -@inile ne4u#torului de #cla&i Panionio# din C?io#, de#$re care tot 9erodot $o&e#te0te c) @i ca#tra cu -@na lui, $entru a/i duce a$oi la Sardo# #au la E%e# 0i a/i &inde (ar(arilor la $reAuri -ari' @n cet)Aile 4rece0ti, #tatutul de #cla& $re#u$unea e;cluderea din &iaAa $olitic), interzicerea -ultor dre$turi ci&ile 0i a dre$tului de a $artici$a la o (un) $arte din #)r()torile reli4ioa#e ale cet)Aii, dar 0i de la $ale#tre 0i 4i-nazii, unde a&ea loc educaAia &iitorilor tineri cet)Aeni' Pentru un #cla&, a de&eni adult nu $re#u$unea un #alt calitati&, nici o $re4)tire tre$tat), a0a cu- #e @nt@-$la @n cazul %iilor unor cet)Aeni li(eri' Dac) adGecti&ul andrapodon- o-ul/$icior, %olo#it $entru a de#e-na #cla&ul, tindea #)/1 a#i-ileze condiAiei de $atru$ed, tetrapoda- ter-enul pais- cu care era de#e-nat @n -od %rec&ent, #u(linia condiAia #tatornic) de -inor a #cla&ului' Cu- #$une Ari#to%an @n 7iespile- De#te dre$t #)/1 nu-e0ti pais $e cel care @nca#eaz) lo&ituri, c?iar dac) e#te ()tr@nE' 2a Atena erau autorizate le4al $ede$#ele cor$orale, -ai ale# $entru #cla&i 0i co$ii, nu @n#) 0i $entru adulAii li(eri' @n $ri&inAa I dre$tului la @n&)A)tur), $ro(a(il c) nu-ai #cla&ii $eda4o4i, care/1 @n#oAeau $e %iul #t)$@nului la -ae#tru, $uteau indirect, a#i#t@nd la lecAii, #) @n&eAe #) #crie 0i #) citea#c)' @n $rinci$iu @n#), #in4ura @n&)A)tur) $e care un #cla& $utea #/o $ri-ea#c) era le4at) de ti$ul de -unc) 0i de #er&iciu $e care @l e%ectua @n (ene%iciul #t)$@nului, @ntr/o 4a-) care -er4ea de la cele -ai u0oare #er&icii do-e#tice $@n) la -unca deo#e(it de 4rea a -inerilor, rezer&at) e;clu#i& #cla&ilor 0i $entru care erau %olo#iAi 0i co$iii, nu nu-ai @n -inele din Nu(ia, de#$re care $o&e#te0te Diodor din Sicilia, dar 0i @n cele ateniene din 2aurion' Ari#totel -enAioneaz) un @n&)A)tor din Siracuza care i/ar %i @n&)Aat $e #cla&i -uncile do-e#tice, inclu#i&, $ro(a(il, dat) %iind

-area re$utaAie a (uc)t)riei #iciliene, arta culinar)' Un #t)$@n @0i $utea tri-ite tinerii #cla&i @n atelierele de -e0te0u4ari $entru a @n&)Aa -e#erie, de $e ur-a c)reia a&eau a$oi c@0ti4uriK dar $oate c) $ractica cea -ai r)#$@ndit) era ucenicia conco-itent) cu -unca @n $r)&)lia #t)$@nului' Ni o a#e-enea ucenicie @nce$ea, $ro(a(il, de&re-eK de#enele de $e &a#ele ateniene cu #cene de -unc) @n atelier @n%)Ai0eaz) nu-ero0i co$ii la -unc) 0i, cu #i4uranA), nu $ute- e;clude $o#i(ilitatea ca cel $uAin o $arte dintre ace0tia #) %i %o#t #cla&i' Un -e0te0u4ar $utea, de G a#e-enea, #) cu-$ere #cla&i $entru a/i @n&)Aa -e#erie dac) nu a&ea S @i c)rora #) le/o tran#-it)' A0a #/a @nt@-$lat @n #ecolul al I7/lea cu 8a#ione# 0i P?or-ione#, de&eniAi at@t de $rice$uAi @n $ro(le-e (ancare, nc@t au %o#t eli(eraAi 0i au de&enit la r@ndul lor $ro$rietari ai ()ncii, n $ledoaria %ontra lui $eera a lui De-o#tene #e $o&e#te0te de#$re li(ertul Nicarete#, care, du$) ce a c@nt)rit cu atenAie @n#u0irile %izice a 0a$te %etiAe, le/a cu-$)rat, le/a cre#cut 0i a$oi le/a $re4)tit $entru meseria de $ro#tituate, $rezent@ndu/le c?iar dre$t $ro$riile/i %iice $entru a atra4e -ai -ulAi clienAi, iar du$) aceea le/a &@ndut $e toate' Dar nu toate acti&it)Aile -e0te0u4)re0ti #e a%lau @n -@inile #cla&ilorK -ulAi #tr)ini 0i c?iar cet)Aeni, -ai ale# cei -ai #)raci, e;ercitau $er#onal ace#te @ndeletniciri' Co$iii lor $uteau $ri-i in#truirea %izic) 0i $e cea ele-entar), din -o-ent ce #i-(riile @n&)A)torilor nu erau %oarte -ari, dar, cu- #$unea Prota4ora# @n dialo4ul $latonician cu acela0i nu-e, %iii celor (o4aAi intrau $ri-ii @n 0coal) 0i ie0eau ulti-ii' Ari#totel &a #$une li-$ede c) #)racii, nea&@nd #cla&i, erau ne&oiAi #)/0i %olo#ea#c) #oAiile 0i co$iii dre$t #cla&i 0i #)/i ia cu ei la -unc)' Ni $entru ace0ti %ii de cet)Aeni #)raci #) de&ii o- @n#e-na @n (un) $arte #) de$ui o -unc) de -e0te0u4ar #au #) -unce0ti la c@-$, c?iar dac), -ai ale# @n cet)Aile de-ocratice, ca Atena, acea#ta nu le interzicea dre$tul de a $artici$aK"cDM U#orn&aV+ia#a ,politic4
A 8E=E7IM
87

2ucrul era &ala(il 0i $entru unele do-enii cu- ar %i -edicina, lntr,o #curt) #criere din %olec1ia hippocratic- intitulat) D2e4eaE, ulterioar) celei de/a doua Gu-)t)Ai a #ecolului al I7/lea, #e a%ir-) ? $entru -e#eria de -edic @n&)A)tura tre(uie #) @ncea$) de&re-e :paido.mathia)- #$re deo#e(ire de ceea ce #e &a @nt@-$la @n e$oca i-$erial) cu un -edic erudit @n ale %ilo#o%iei 0i 0tiinAei, ca Galenu#, care ar %i @nce$ut ucenicia @n -edicin) la &@r#ta de 1< ani' Ade#eori ca#a 0i Y atelierul -e0te0u4arului #e a%lau @n acela0i loc, 0i aici a&ea loc tran#-iterea #ecretelor -e#eriei, -ai ale# de la tat) la %iu' Se cuno#c ade&)rate dina#tii de $ictori 0i de #cul$tori' >urm/ntul lui 9i$$ocrate conAine, I $rintre altele, an4aGa-entul de a tran#-ite cuno0tinAe #cri#e 0i orale $ro$riilor %ii, %iilor $ro$riilor @n&)A)tori 0i ele&ilor care, la r@ndu/le, Wdepuneau Gur)-@ntul' Dac) cine&a nu a&ea %ii #au dac) ace0tia nu a&eau un talent anu-e / cu- a %o#t cazul, du$) Platon, cu %iii #cul$torului Policlet /, $utea #) ado$te ca #ucce#ori %ii ai rudelor #au $riete/ nilor ori #)/i alea4) ca @n&)A)cei $e %iii unor cet)Aeni li(eri care nu a&eau de#tule -iGloace de #u(zi#tenA), #au, de a#e-enea, #) cu-$ere #cla&i 0i #)/i in#truia#c)' @n orice caz, #in4ura cale de a @n&)Aa o -e#erie trecea $rin atelierul unui -e0te0u4ar, 0i nu $e c)ile in#tituAionale ale unei in#truiri $e care o a#i4ura cetatea' Ca 0i @n cazul #cla&ilor #au al -etecilor, ucenicia $recoce tindea #)/i #e$are $e %iii cet)Aenilor #)raci de cei de/o &@r#t) cu ei, $entru a/i inte4ra i-ediat @ntr/o lu-e de adulAi, %)r) #) -ai $arcur4) #au $arcur4@nd doar o $orAiune li-itat) a unui itinerar tre$tat de inte4rare @n cor$ul #ocial, $olitic 0i -ilitar' De la acea#t) re4ul) %)cea e;ce$Aie S$arta, care l)#a @n @ntre4i-e acti&itatea $roducti&) $e #ea-a 9oAilor 0i a $eriecilor' @n 4eneral @n#) @n&)Aarea ace#tor -unci nu era con#iderat) $arte a a0a/nu-itei paideia- a $roce#ului $rin care de&eneai o-' Tre(uie #) a-inti- c) ter-enul paidi- Goc, deri&at din cu&@ntul pais- co$il, era o$u# lui spoude- acti&itate D#erioa#)E, de adulAi, 0i nu unor cu&inte de#e-n@nd o anu-it) -unc)' @n $arodia $orii a lui Ari#to%an, a(ilitatea -icuAului *idi$$ide de a con#trui c)#uAe, na&e 0i c)rucioare era con#iderat) de tat)l #)u un (un indiciu cu $ri&ire la a$titudinile #ale de a $ri-i o educaAie #u$erioar), 0i nu de a de&eni un (un -e0te0u4ar' @n #c?i-(, @n Legile- Platon &a con#idera ace#t ti$ de Goc o i-itaAie a acti&it)Ailor artizanale ale adulAilor 0i o $re4)tire adec&at) @n &ederea ace#tora' @n &iziunea lui @n#), acea#ta a&ea $rea $uAin de/a %ace cu paideiaK nu e#te @nt@-$l)tor %a$tul c) @n Legile -unca a4ricol) 0i -e0te0u4urile erau l)#ate @n totalitate @n #ea-a #cla&ilor 0i #tr)inilor' Du$) Plutar?, nici un t@n)r de %a-ilie (un) nu l/ar %i in&idiat $e *idia#' Nu-ai @n e$oca eleni#tic) e#te ate#tat) $rezenAa de#enului @n curriculum.uS educati&, dar nu tre(uie #) ne 4@ndi- la o @n&)Aare cu #co$uri $ro%e#ionale' ConAinuturile 0i -etodele artelor $uteau %i o(iect al cunoa0terii 0i $entru aceia care nu a&eau #) le e;ercite &reodat)' A0a #t)teau lucrurile @n cazul -edicinei, de#$re care Ari#totel r

P/O[
GIUSEPPE CAMBIANO

con#ider) c) -erit) #) %ie cuno#cut), dar -ai cur@nd $entru c) o%er) $o#i(ilitatea de a %or-ula Gudec)Ai te-einice #au $entru a/i utiliza teoretic rezultatele, dec@t $entru -e#eria de -edic' Se;ul era un alt %actor deci#i& care deter-ina cine de&enea cet)Aean adult @n #en#ul de$lin al ter-enuluiB %e-eile erau e;clu#e' E;i#tau, de#i4ur, unele e;ce$Aii, -ai ale# @n e$oca eleni#tic) 0i dincolo de 4raniAele Atenei, dar @n 4eneral, 0i cu deo#e(ire la Atena, o %e-eie era inte4rat) @n cetate @n calitate nu de cet)Aean), ci de %iic) #au #oAie a unui cet)Aean' Nu-ai @n e$oca eleni#tic) e;i#t) c@te&a in%or-aAii $ri&itoare la unele %ete care #@nt an4aGate $er#onal @ntr/un contract de c)#)torie cu &iitorul #oAK de o(icei, ace#t an4aGa-ent e#te #e-nat de tat) #au de tutorele %etei' Pentru cea -ai -are $arte a %etelor de condiAie li(er) din Grecia, -aturizarea era le4at) de eta$a deci#i&) a c)#)toriei' Di%erenAa de condiAie dintre co$iii de #e; -a#culin 0i cei de #e; %e-inin e#te (ine e;$ri-at) @ntr/o alternati&) @n%)Ai0at) @n ,emo.rabilia de aeno%onB cui tre(uie @ncredinAaAi co$iii de #e; -a#culin $entru a %i educaAi :paideusai) #au %iicele %ecioare $entru a %i #u$ra&e4?eate :diaph#laOai)L @n cazul %etelor, noAiunii de paideia @i core#$unde aceea de cu#todie' Ter-enul D%ecioar)E :parthenos) #e re%erea @n $ri-ul r@nd la #tatutul anterior c)#)toriei, -ai -ult dec@t la inte4ritatea %izic) $ro$riu/zi#)' O le4e atri(uit) lui Solon #ta(ile0te c) dac) un tat) a de#co$erit c) %iica lui @ntreAine relaAii #e;uale @naintea c)#)toriei /iar #e-nul ire&oca(il era #tarea de 4ra&iditate [, acea#ta @nceta #) -ai a$arAin) %a-iliei 0i $utea %i &@ndut)' Pentru ea, $er#$ecti&ele c)#)toriei #e @nc?ideauK de aici i-$ortanAa cu#todiei $entru a a#i4ura condiAiile de acce# la c)#)torie' @nc) de la na0tere, %etele @0i $etreceau cea -ai -are a $arte a &ieAii @n ca#), %iind l)#ate @n 4riGa -a-elor 0i a #cla&elor' Ur(anizarea cre#c@nd), datorat) cre)rii $o1iR#/urilor, ate#tat) du$) cea de/a doua Gu-)tate a #ecolului al 79/lea, a deter-inat o de$la#are #en#i(il) a atri(uAiilor %e-eilor #$re interiorul ca#ei, l)#@ndu/le ()r(aAilor li(er) -i0carea @n #$aAiul e;terior' Nu-ai %e-eile -ai #)race erau o(li4ate #) ia#) din ca#) $entru a lucra $e c@-$ #au ca ne4u#tore#e' @n ca#), etele @n&)Aau de ti-$uriu -uncile do-e#tice ale tor#ului 0i 4)titului' turnai #)r()torile reli4ioa#e ale cet)Aii re$rezentau o ocazie $entru a ie0i, nu @n#), de#i4ur, 0i (anc?etele, interzi#e %e-eilor care nu erau urtezane, dan#atoare #au %lauti#te' S$re deo#e(ire de ()r(aAi @n#), @n Atena cla#ic) ace#te #er()ri nu coincideau cu -o-entele de iniAiere @n &iaAa adult) $entru anu-ite cate4orii de &@r#t)' De iniAiere a&eau $arte doar 4ru$uri re#tr@n#e de %ete, ale#e #) re$rezinte itinerarul $re4)tirii $entru c)#)torie' A#t%el, @n %iecare an, cu ocazia Are%oriilor, dou) %ete ale#e din %a-iliile no(ile, @ntre 0a$te 0i un#$rezece ani, @nce$eau, cu a$ro;i-ati& nou) luni @nainte de Panatenee, #) Aea#) peplos.ul care ur-a #)/i %ie o%erit Atenei cu ocazia ace#tei #)r()tori' ge#erea de c)tre
:E7%RU i X1

fo1i a peplos.uSui Atenei e#te ate#tat) 0i @n alte $)rAi, de e;e-$lu la Ar4o#, @n onoarea 9erei' Poate c) 0i la S$arta %etele Ae#eau tunica ce era con#acrat), @n %iecare an, lui A$ollo @n cadrul 9Xacintiilor' @n lunile dinaintea Panateneelor, cele dou) %ete a&eau un re4i- de &iaA) #$ecialK iar la #%@r0it @0i le$)dau &e0-intele 0i colierele de aur' Are%oriile -arcau $entru ele un -o-ent de trecere 0i de iniAiereB @n&)Aau -unca %e-eii, tor#ul 0i Ae#utul, 0i #e $re4)teau #) de&in) #oAii 0i -a-e, a#u-@ndu/0i #arcina #) $oarte noa$tea $e ca$, de la Acro$ole $@n) la o 4r)din) @nc?inat) A%roditei, un co0 al c)rui conAinut nu tre(uiau #)/1 cunoa#c) 0i $e care @l $uneau @ntr/un loc #u( $)-@nt, de unde ie0eau $urt@nd alte o(iecte #acre @n%)0urate @ntr/o $@nz)' @n co0 #e a%lau o $)$u0) @n%)/Ai0@ndu/1 $e co$ilul Erec?t?eu# 0i 0ar$ele, care #i-(olizau #e;ualitatea 0i $rocreaAia' Din -ii de %ete erau ale#e dou)B ceea ce @n trecut con#titui#e $oate trecerea colecti&) a unei @ntre4i cate4orii de &@r#t) la o nou) condiAie, $rintr/o eta$) de de#$)rAire de co-unitate 0i o @ncercare, @n $erioada cla#ic) a de&enit o(iectul unei re$rezent)ri #i-(olice' A&ein%or-aAii de#$re unele cazuri de #acerdoAiu @ncredinAat unor %ete @n eta$a $renu$Aial) @n Arcadia 0i @n Cala(riaK %etele din 2ocri# erau c?iar o(li4ate #) #e con#acre $e &iaA) #luGirii te-$lului Atenei' @n -od nor-al @n#), $artici$area %etelor la rituri 0i #er&icii reli4ioa#e era le4at) @n -od #i-(olic de e&eni-entul deci#i& al &ieAii lor, care coincidea cu c)#)toria' 2a Atena, (un)oar), e&eni-entul a&ea loc cu ocazia Brauroniilor' Unele %ete, cu &@r#t) cu$rin#) @ntre cinci 0i zece ani, tre(uiau #) #e con#acre

#luGirii zeiAei Arte-i# la #anctuarul de la Brauron, l@n4) Atena, $entru o $erioad) $e care n/o cunoa0te-' @n a-intirea ur#oaicei %a&orite a Arte-idei, care #e re%u4ia#e @n te-$lul #)u, unde %u#e#e uci#), ele erau nu-ite ur#oaice 0i r)#cu-$)rau ace#t #acrile4iu #luGind @n te-$lu' @n acela0i ti-$, re%)ceau tra#eul ur#oaicei de la condiAia #)l(atic) de care #e eli(erau, $entru a #e $re4)ti #) coa(iteze cu #oAul 0i #) inte4reze #e;ualitatea @n cultur)' Proce#iunile, dan#urile 0i corurile de %ete erau ele-ente e#enAiale @n -ulte #er()ri din cetate' @n #ecolul al I7/lea @'9r', @n $roce#iunea Panateneelor, 155 de %ecioare, ale#e din %a-iliile cele -ai no(ile, $urtau o(iectele de #acri%iciu' Dar un -are nu-)r de tinere ateniene $artici$au $oate -ai -ult ca #$ectatoare dec@t ca $rota4oni#te ale #er()rii' In Atena cla#ic), dar nu nu-ai aici, nu e;i#tau 0coli $entru %etiAe #au adole#cente' Ele $uteau auzi de la -a-ele lor, de la rudele ()tr@ne 0i de la #cla&e $o&e0ti de#$re tradiAia -itic), le4at) de riturile reli4ioa#e @nde$linite de cetate, 0i uneori $uteau c?iar #) @n&eAe #) #crie 0i #) citea#c)' Dar $ro(a(il c) nu e#te de$arte de conce$Aia r)#$@ndit) @n lu-ea ()r(aAilor ideea e;$ri-at) @n unele &er#uri ale lui MenandruB DS/o @n&eAi $e o %e-eie #) #crie 0i #) citea#c)F Ce 4re0eal) ne(unea#c)d Ca 0i cu- i/ai -ai da alt &enin unui 0ar$e ori(ilE' Ni @n e$oca eleni#tic) anal%a(eti#-ul $are -ai r)#$@ndit @n r@ndul %e-eilor dec@t @n r@ndul ()r(aAilor, dac) Aine- co t de nu-)rul de %e-ei care a$elau la alAii
GIUSEPPE CAMBIANO

JJJJJJHuo e;i#ta o 0coal) %rec&entat) de co$ii de a-(ele #e;e, iar la Per4a- a&eau loc concur#uri de recit)ri $oetice 0i de lectur) $entru %ete, dar ace#tea nu erau %eno-ene curente 0i c?iar educaAia %izic) era o $rero4ati&) @n e#enA) -a#culin)' E;ce$Aia cea -ai i-$ortant) o con#tituia S$arta, unde %etele, la %el de (ine ?r)nite ca 0i ()ieAii, @nainte de a @n&)Aa #) Aea#) 0i #) 4)tea#c) [ ocu$aAii rezer&ate @n continuare #cla&ilor, nu #oAiilor [, erau @ndru-ate de ti-$uriu #) #e antreneze, dez(r)cate 0i @n &)zul ()r(aAilor, @n aler4)ri, @n lu$te, la G aruncarea di#cului 0i a #uliAei' Nu 0ti- dac) ace#tui e;e-$lu #$artan @i dator)- introducerea $ro(elor %e-inine de aler4are la Gocurile oli-$ice, c?iar dac) @n zile di%erite de acelea ale -arilor $ro(e' Du$) Pau#ania#, ace#tea #e de#%)0urau $e trei 4ru$e de &@r#t)' Nu 0ti- @n#) dac) la @ntreceri $artici$au 0i %ete din Atena' Mai $uAin %rec&ent 0i -ai 4reu era $entru %ete #) do(@ndea#c) o in#truire #u$erioar)' O e;ce$Aie o con#tituie cazul curtezanei A#$azia, a$ro$iat) a lui Pericle 0i, @n -od #e-ni%icati&, o #tr)in), nu o cet)/Aean), $recu- 0i 4ru$ul lui Sa$$?o de la 2e#(o#, la @nce$utul #ecolului al 7l/lea @'9r', $entru care nu a&e- un ec?i&alent ate#tat @n cazul Greciei cla#ice @n #ecolele al 7/lea 0i al I7/lea' E#te &or(a de#$re o a#ociaAie cultural) @n care %etele din 2e#(o#, dar 0i din unele cet)Ai de $e coa#ta ionic), $racticau dan#ul 0i c@ntul, @n&)Aau #) c@nte la lir) 0i #) $artici$e la cere-onii de nunt) 0i reli4ioa#e 0i, $oate, la concur#uri de %ru-u#eAe, do(@ndind calit)Aile cerute $entru a #e c)#)tori cu $er#onaGe no(ile' Ace#t %a$t $are #) con%ir-e li(ertatea -ai -are de care #e (ucur) %etele din %a-iliile no(ile @n e$oca &ec?e, co-$arati& cu di#/ cri-inarea at@t de caracteri#ic) Atenei cla#ice' @n ace#t cerc #/au dez&oltat Qi le4)turi ?o-oerotice, care, @n cazul S$artei #ecolului al 79/lea, #@nt ate#tate de $art?eniile lui Alc-an, dar acea#ta nu @n#ea-n) c) aici #e %)cea 0i o educaAie #e;ual) $renu$Aial)' In &iaAa %etelor $ro&enind din %a-ilii li(ere din Grecia, c)#)toria re$rezenta un rit de trecere deci#i&' Prin c)#)torie %e-eia realiza, @n -ai -are -)#ur) dec@t ()r(atul, o #c?i-(are de #tatut radical)' Do(@ndi/rea #tatutului de %e-eie, @n locul aceluia departhenos- @n#e-na $entru ea #) de&in) #oAie 0i $otenAial) -a-) a unor &iitori cet)Aeni de #e; -a#culin' S$re deo#e(ire de ace0tia, $ro4eniturile %e-inine nu r)-@neau ti-$ @ndelun4at @n ca#a tat)lui, ci #e c)#)toreau de&re-e, ade#ea @nainte de a @-$lini 0ai#$rezece ani, 0i de cele -ai -ulte ori cu ()r(aAi -ai @n &@r#t) ca ele cu cel $uAin zece ani' Contractarea c)#)toriei #e $etrecea c?iar -ai de&re-eK $entru #ora lui De-o#tene acea#ta #/a @nt@-$lat c@nd a&ea &reo : ani' 2e4ea cet)Aii GortXna din Creta %i;a @nce$utul &@r#tei nu(ile la doi#$rezece ani' Di%erenAa de &@r#t) nu era de natur) #) @nt)rea#c) le4)turile a%ecti&e 0i intelectuale dintre #oAi' aeno%on a atri(uit li$#a de educaAie a #oAiilor %a$tului c) #e c)#)toreau la o &@r#t) $recoce'
PENT,U A DE7ENI OM ,

Pentru a @nAele4e caracteri#ticile c)#)toriei ateniene tre(uie #) ne a-inti- c) acea#ta era un

contract @ntre doi ()r(aAi, tat)l #au tutorele %etei 0i &iitorul #oA' Pentru %ete, @n #c?i-(, c)#)toria @n#e-na @n e#enA) -utarea din ca#a tat)lui @n ca#a #oAului, de#$)rAirea de $ri-a 0i intrarea @n cealalt), trecerea de #u( tutela tat)lui #u( cea a #oAului @n c?e#tiunile Guridice' @n E4i$t @n#), care @n &iziunea lui 9erodot 0i a lui So%ocle con#tituie anti$odul $rin e;celenA) al lu-ii 4rece0ti, %e-eile ie0eau din ca#) $entru a $rocura ?rana, @n ti-$ ce ()r(aAii r)-@neau @n ca#) 0i Ae#eau' 7iitoarea #oAie #e $re4)tea de ziua nunAii o%erindu/i Arte-idei Guc)riile ei de %etiA) 0i t)indu/0i $)rul, #e-n al de#$)rAirii de adole#cenA)' 2a Trezena, %ata @i d)ruia centura Atenei A$aturia' @n aGunul nunAii cei doi -iri #e $uri%icau $rintr/o (aie ritual), @n c@ntecele nu$Aiale, @n care li #e ura #) ai() co$ii (uni, iar tat)l -ire#ei le aducea Gert%e lui Weu#, A%roditei, 9erei, Arte-idei 0i lui Peit?o' Cere-onia $ro$riu/zi#), ca itinerar al %etei de la ca#a tat)lui la aceea a #oAului, con%ir-a %a$tul c) ade&)rata $rota4oni#t) a ritului de trecere 0i a #c?i-()rii de #ituaAie era %e-eia' @nce$utul nunAii con#ta @ntr/un (anc?et, @n ca#a tat)lui %etei, @n ti-$ul c)ruia un co$il trecea $rintre -e#eni $urt@nd $@inea 0i ro#tind %razaB DAu alun4at r)ulK au 4)#it (ineleE' P@inea #i-(oliza trecerea de la #)l()ticie la ci&ilizaAie' 2a (anc?et, %ata a#i#ta aco$erit) de &)luri 0i @nconGurat) de $rietene 0i nu-ai la #%@r0it $utea #)/0i arate c?i$ul celor $rezenAi' Du$) c@ntecele nu$Aiale, li(aAii 0i ur)ri, un corte4iu nocturn ilu-inat de %)clii o @n#oAea $e %at), care -er4ea la ca#a #oAului @ntr/un car' Aici intra $urt@nd o #it) de orz, care $re%i4ura noua ei @ndeletnicire, $re$ararea ?ranei' 2@n4) &atra noii #ale ca#e ea $ri-ea o%randa con#t@nd din #-oc?ine u#cate 0i $r)Gituri, care -arcau inte4rarea ei @n ca#)' A$oi cei doi -iri intrau @n iatacul nu$Aial, la u0a c)ruia #t)tea de $az) un $rieten al -irelui, 0i c)#)toria #e con#u-a' Prin @n#)0i de#%)0urarea ei #$aAial), cere-onia nu$Aial) #e $rezenta ca o trecere de la o ca#) la alta 0i nu din #$aAiul $ri&at al ca#ei @n acela -ai lar4 0i $u(lic al cet)AiiK $rin -o(ilitatea ei, %ata $er-itea in#tituirea unei le4)turi @ntre dou) %a-ilii' DC)#)toria e#te $entru %ecioar) ceea ce r)z(oiul e#te $entru ()iatE (7ernant"' @n #ituaAii de r)z(oi 0i de a-eninAare continu) cu r)z(oiul, %actor deci#i& at@t de $ro#$eritate, c@t 0i de dec)dere econo-ic), deAinerea de ca$acit)Ai -ilitare era e#enAial)' Pentru ()ieAii care erau %ii de cet)Aeni, -aturizarea @n#e-na #) de&in) #oAi 0i taAi, dar -ai ale# #) de&in) cet)Aeni a$Ai #) a$ere $ro$ria cetate 0i #) o conduc) $olitic' ,)z(oiul 0i lu$ta cu ar-uri 4rele, @n %alan4e, nu erau @ncredinAate, cel $uAin $@n) @n #ecolul al I7/lea @'9r', unei ar-ate de $ro%e#ioni0ti, ci cet)Aenilor, care tre(uiau #) do&edea#c) acelea0i &irtuAi de curaG 0i ?ot)r@re nece#are $entru a conduce cetatea @n ti-$ de $ace' Ace#t lucru era &ala(il $entru toate cet)Aile, indi%erent dac) erau condu#e de un re4i- de-ocratic #au ari#tocratic' Mai ale# du$) &ictoria @-$otri&a
M GIUSEPPE CAMBIANO

Atenei @n r)z(oiul $elo$one#iac, S$artaE a re$rezentat @n &iziunea -ultor intelectuali -odelul ideal de cetate a$t) #)/0i $re4)tea#c) tinerii $entru r)z(oi' aeno%on atri(uia acea#t) #u$re-aAie caracterului $u(lic al educaAiei #$artane, care nu l)#a educaAia co$iilor @n #ea-a co-$etenAelor 0i a ar(itrarului %a-iliei' Nou/n)#cuAii erau i-ediat $u0i la @ncercare 0i @ncredinAaAi doicilor care/i #$)lau @n &in 0i nu @n a$), cei (oln)&icio0i %iind cu$rin0i de con&ul#ii' Doicile, 0i nu -a-ele #e ocu$au de cre0terea lorK nu @i @n%)0au 0i @i o(i0nuiau #) #e ?r)nea#c) %ru4al, #) nu #e alinte 0i #) nu le %ie %ric) de @ntuneric 0i de #in4ur)tate' O anu-it) idealizare caracterizeaz) educaAia #$artan) a0a cu- e#te ea de#cri#) de aeno%on 0i Plutar?' Dar e#te ne@ndoielnic c) #co$ul ace#teia era c)lirea 0i antrenarea %izic) @nc) din $ri-a co$il)rie' Eta$a deci#i&) @nce$ea la 0a$te ani, c@nd ()ieAii erau 4ru$aAi @n ec?i$e, agelai / ter-en ce de#e-neaz) @n li-(aGul o(i0nuit tur-ele de ani-ale care tre(uie #) %ie $)zite [, erau de$rin0i #) tr)ia#c) @n co-un @n a%ara ca#ei 0i #u$u0i la agoge- antrena-entul $entru do(@ndirea di#ci$linei, #u$unerii 0i co-(ati&it)Aii' Nu-ai -o0tenitorii a#$iranAi la tron erau #cutiAi, dar #e -enAioneaz) c) A4e#ilao# #/a #u$u# ace#tor antrena-ente $entru a @n&)Aa 0i el #u$unerea' Trecerea $rin agoge @i %)cea $e ()ieAi a$Ai #) de&in) homoioi- D#e-eniE, adic) cet)Aeni cu dre$turi de$line, #cutiAi de i $re#tarea oric)rei -unci' De la ace#t antrena-ent erau e;clu0i @n -od %ire#c iloAii 0i $eriecii' B)ieAii erau ra0i @n ca$ 0i o(i0nuiAi #) -ear4) de#culAiK la doi#$rezece ani @nce$eau #) $oarte aceea0i @-(r)c)-inte at@t iarna, c@t 0i &ara 0i dor-eau $e #altele din tre#tie t)iat) cu $ro$riile lor -@ini' @n ti-$ul GX-no$ediilor, #er()ri care a&eau loc @n $lin) &ar), %)ceau antrena-ente @n agora- 4oi #u( #oarele arz)tor' Pri-eau

-@ncare $uAin), $entru a #e o(i0nui #) 0i/o $rocure $rin &iclenie, %ur@nd %)r) #) %ie $rin0i, %iindc) @n caz contrar ar %i %o#t (iciuiAi' Su$unerea #e o(Ainea $rintr/un #i#te- de reco-$en#e 0i $ede$#eB @n toate eta$ele educaAiei #ale, t@n)rul era #u$u# ordinelor unuia -ai @n &@r#t), dar @ntotdeauna de condiAie li(er) 0i nu #cla&, cu- era $eda4o4ul atenian' Un control #ocial at@t de ri4uro# deter-ina un con%or-i#total 0i @nt)rea dorinAa de inte4rare @n cor$ul #ocial' Dar la acea#ta #e ad)u4a e;i4enAa #$eci%ic) %or-aAiilor -ilitare de a/i ale4e $e cei -ai ca$a(ili #) co-ande 0i de a con#titui tru$e #elecAionate' In ace#t #co$ #e or4anizau @ntrecerile @ntre -e-(rii acelora0i cla#e de &@r#t), @n ti-$ul #er()rilor 0i @n cadrul tradiAiei ti$ice a lu$telor #i-ulate' Muzica era 0i ea $rezent) @n educaAia co$iilor' @n ti-$ul GX-no$ediilor a&eau loc concur#uri de dan#uri corale, uneori cu -)0ti, $entru a-(ele #e;e, a0a cu- #e @nt@-$l) @nce$@nd cu #ecolul al 7ll/lea cu $rileGul Uarneelor, #er()ri @n onoarea lui A$ollo' 2a 9Xacintii erau $rezentate coruri de co$ii 0i de adole#cenAi' Dar $artea central) din agoge era ocu$at), -ai -ult dec@t de @n&)Aarea #crierii 0i a citirii, de e;erciAiile %izice care @i $re4)teau $e tineri @n &ederea concur#urilor' Nu e#te @nt@-$l)tor %a$tul c) @n %azele -ai ti-$urii ale Gocurilor oli-$ice -ulAi ca-$ioni erau #$artani' Al)turi de @ntrecerile #$orti&e 0i de r)z(oi #e a%lau lu$tele #i-ulate, care ritualizau a4re#i&itatea 0i #e e;$ri-au tntr/o co-$le-entaritate de coo$erare 0i @n%runtare' Pe o in#ul) %or-at) de r@ul Eurota#, @n a$ro$ierea te-$lului Arte-idei, o zeitate le4at) @n -od #$ecial de uni&er#ul adole#cenAei 0i de ten#iunea dintre #)l()ticie 0i do-e#ticitate, a&ea loc o lu$t) @ntre dou) ec?i$e de tineri, %iec)reia dintre ele %iindu/i de#e-nat, $rin tra4ere la #orAi, unul dintre cele dou) $oduri de acce# din#$re u#cat' @n noa$tea $re-er4)toare @ntrecerii, cele dou) ec?i$e #acri%icau %iecare c@te un c@ine lui Are#, zeul r)z(oiuluiK a$oi erau $u0i #) lu$te doi -i#treAi 0i #e %)ceau $rono#ticuri a#u$ra @n&in4)torului' @ntrecerea @nce$ea @n zori 0i con#ta @n ocu$area ,n# lei 0i alun4area ad&er#arilor, care erau az&@rliAi @n a$), $rintr/un a-e#tec de lu$t) ?o$litic) @n %or-aAie 0i @nc)ierare #)l(atic), din -o-ent ce era ad-i#) orice -etod), c?iar 0i -u0c)turile 0i lo&iturile @n oc?i' 0i r iniAierea $ro$riu/zi#), cu eta$ele #ale de #e$arare 0i &iaA) izolat), iar a$oi de reinte4rare, #e %)cea $rin a0a/nu-ita ;r#pteia- care $ri&ea doar o elit) de e%e(i 0i era $racticat) indi&idual, nu @n 4ru$, @n condiAii di%icile de trai @ndelun4at #u( cerul li(er, %)r) @-(r)c)-inte 0i $ro&izii 0i a&@nd dre$t ar-) doar un cuAit' Wiua tre(uiau #) #e a#cund) 0i #) nu #e la#e #ur$rin0i, $entru ca $e ti-$ul no$Aii #) e;ercite un &erita(il #er&iciu de $oliAie %aA) de iloAi, c)rora le $uneau ca$cane' Nu tre(uie #) uit)- c) #$artanii adulAi a&eau o(li4aAia de a $artici$a zilnic la -e#ele co-une ale ()r(aAilor 0i de o(icei nu locuiau $e $ro$riet)Aile lor' @n $lu#, re&oltele #cla&ilor erau de#tul de nu-eroa#e' De aici i-$ortanAa unui #er&iciu de #u$ra&e4?ere 0i $oliAieK @n ace#t -od, e%e(ii @nce$eau #) %ie %olo#iAi @ntr/o %uncAie $u(lic)' Xr#pteia era o in#tituAie o$u#) 0i #i-etric) lu$tei ?o$liticeK a&ea loc noa$tea, @n -unAi, era e;ercitat) de indi&izi izolaAi, ne@nze#traAi cu ar-e, 0i lua %or-a &@n)torii $e c@-$uri neculti&ate' ,e$rezenta -o-entul dra-atic c@nd in#ul $)r)#ea &@r#ta co$il)riei 0i #e $re4)tea $entru r)z(oi' De&e/ niAi ()r(aAi, cei ce %u#e#er) #u$u0i la ;r#pteia erau $ro(a(il @ncadraAi @n cor$ul de elit) al celor 855 de ca&aleri, care nu lu$tau totu0i c)lare' Cu toate ace#tea, la S$arta, trecerea la &iaAa adult), al c)rei -o-ent e;act e#te 4reu de $recizat, co-$orta o continuitate -ai -are cu &iaAa $recedent), $rin do-inanta -ilitar) $rezent) @n toate %azele' DE#te 4reu de #$u# dac) la S$arta &@r#ta adult) e#te o co$il)rie $relun4it) #au -ai de4ra() dac) nu cu-&a co$il)ria e#te un antrena-ent ti-$uriu $entru &iaAa adultului 0i a #oldatuluiE (7idal/NaCuet"' C)#)toria era con#iderat) o(li4atorie, ca o condiAie e#enAial) $entru re$roducerea &iitorilor #oldaAi, iar $entru celi(atari erau $re&)zute #ancAiuniK dar ea nu era $entru tineri un rit de trecere care -arca #%@r0itul adole#cenAei 0i an4aGarea @ntr/un nou -od de &iaA)' C)#)toria a&ea loc $rin r)$irea #oAiei' *ata era tun#), @-(r)ca ?aine ()r()te0ti 0i tre(uia #) 2e $aie, #in4ur) 0i @n @ntuneric' Izolarea, care @l

w
!

iRgR pe ehH,%QeJHhUKKiIiuGacAia de #oldat ?o$lit, o $re4)tea $e Z F-n#ru c)#)torieK acea#ta era con#u-at) ra$id, du$) care #oAul @0i li #oAia 0i #e @ntorcea #) doar-) cu ca-arazii de &@r#ta lui' NoAiunea a oi;os de la Atena nu a&ea un core#$ondent aiciK nici du$) nunt), $@n la a$ro;i-ati& treizeci de ani, #oAul nu locuia @-$reun) cu #oAia, ci, a0a cu- #e @nt@-$la 0i @n Creta, tr)ia @n co-un cu -e-(rii din cate4oria #a de &@r#ta 0i a&ea cu #oAia doar @nt@lniri ocazionale, cu #co$ de $rocreere, a#t%el @nc@t era ad-i# ca ea #) %ie %ecundat) 0i de alAi ()r(aAi' Me#ele co-une 0i con&ieAuirea $relun4it) @ntre ()r(aAi #e @-$leteau #tr@n# cu %uncAia $eda4o4ic) dez&oltat) de

ra$orturile ?o-o#e;uale @n #ocietatea #$artan)' 2a (anc?etele adulAilor $artici$au 0i paides- care de$rindeau atitudinile 0i %elul de a &or(i $otri&ite ()r(atului adult li(er inclu#i& $rin inter-ediul ace#tor ra$orturi ?o-o#e;uale' .3l O(iceiul (anc?etelor era r)#$@ndit @n lu-ea 4reac)K e#te ate#tat 0i la Milet, T?urioi, Me4ara, Te(a 0i @n alte cet)Ai, @n #$ecial @n Creta, lHAnde ?o-o#e;ualitatea @nde$linea un rol e#enAial @n trecerea la &@r#ta ,'Shdult)' @nc) din Antic?itate #e con#idera c) -ulte in#tituAii #$artane erau de in#$iraAie cretan)' Aici, @-$)rAirea $e cate4orii de &@r#ta era e#enAial) $entru or4anizarea #ociet)Aii 0i re$roducerea cor$ului ale# al ari#tocraAilor r)z(oinici a%laAi la $utere, $rin inter-ediul antrena-entului 0i ai coo$t)rii de noi -e-(ri' Ni @n Creta, du$) o $erioad) @n care #e a%lau $er-anent #u( #u$ra&e4?erea %e-eilor, ()ieAii luau $arte al)turi de taAii lor la (anc?ete, unde #t)teau $e Go# 0i #er&eau la -e#ele adulAilor' @n&)Aau citirea, #crierea 0i -uzica 0i, #u( conducerea unui paidonomos- #e antrenau la 4i-na#tic) 0i @n #i-ulacre de lu$t)' 2a 0a$te#$rezece ani, paides din cele -ai (une %a-ilii adunau @n Gurul lor alAi ca-arazi de aceea0i &@r#ta 0i %or-au agelai- @n care erau ?r)niAi $e c?eltuiala cet)Aii' @n %runtea %iec)rei agele #e a%la a$roa$e @ntotdeauna tat)l ()iatului @n Gurul c)ruia #e con#titui#e 4ru$ul' Ace#ta @i conducea la &@n)toare 0i la antrena-ente 0i d)dea $ede$#ele' @n cei zece ani de Z @ncor$orare @ntr/o agele- $@n) la &@r#ta de a$ro;i-ati& dou)zeci 0i 0a$te d Gidani, @nainte de a intra @n 4ru$ul oa-enilor -aturi, denu-it eteria- I de a $artici$a @-$reun) cu ei la o#$eAele co-une 0i de a dor-i @n I andreion- ca#a ()r(aAilor, tinerii #e antrenau 0i @n dan#ul r)z(oinic cu 1 ar-e pirrica. @n Creta, relaAia ?o-o#e;ual) dintre un ()iat 0i un I a-ant -ai &@r#tnic era e#enAial) $entru a de&eni ()r(at, dar @-(r)ca %or-a r)$irii rituale 0i nu a curt)rii' A-antul care intenAiona #) r)$ea#c) un t@n)r le aducea la cuno0tinA) $rietenilor ()iatului intenAia I #a cu trei zile @nainte' Prietenii t@n)rului ?ot)rau dac) $er-iteau I r)$irea #au o @-$iedicau, @n %uncAie de ran4ul #ocial al a-antului' I CondiAia o(li4atorie era ca ace#ta #) %ie #u$erior #au e4al @n ran4 cu F ()iatul' @n ace#t caz, r)$itorul, @n#oAit de $rieteni, @l $utea duce $e ()iat @n a%ara cet)Aii, la Aar), unde (enc?etuiau 0i #e -er4ea la &@n)/ I toare / @ndeletnicire ti$ic) eroilor, -odele ale e%e(ilor / ti-$ de dou) luni, du$) care nu -ai a&ea &oie #)/1 r RR
PENT,U A DE7ENI OM
:

totodat) unul de inte4rare @ntr/o nou) &iaA), #$eci%ic oric)rei iniAieri' ,e&enit @n cetate, ()iatul @0i redo(@ndea li(ertatea, du$) ce $ri-i#e @n dar ec?i$a-entul -ilitar, un (ou 0i o cu$)K el #acri%ica (oul @n cin#tea lui Weu# 0i o#$)ta 4ru$ul care @l @n#oAi#e aca#), e;$ri-@ndu/0i -ulAu-irea #au ne-ulAu-irea @n le4)tur) cu $erioada de inti-itate $etrecut) @-$reun) cu a-antul' Dar $entru ()ieAii de %a-ilie (un) nu era (ine #) nu/0i 4)#ea#c) un a-ant' Acea#ta @n#e-na c) t@n)rul era li$#it de calit)Aile care l/ar %i %)cut a$t #) intre @n 4ru$ul adulAilor r)z(oinici, calit)Ai #i-(olizate de d)ruirea ar-elor du$) iniAierea ?o-o#e;ual)' @n $lu#, cei r)$iAi #e (ucurau de locuri de onoare @n coruri 0i 4i-nazii 0i, ca #e-n di#tincti&, $urtau ?aina $ri-it) de la a-antul lor, intr@nd a#t%el @n elitaRe#l$G% nu-iAi ;leinoi- Dilu0triE' Co-$arati& cu ace#te -odele educati&e, Atena le $utea $)rea autorilor din &ec?i-e locul unde taAii a&eau li(ertatea #) ?ot)ra#c) a#u$ra dru-ului $e care %iii lor tre(uiau #)/1 ur-eze $entru a de&eni adulAi' Ceea ce e#te nu-ai $e Gu-)tate ade&)rat, %iindc) &iaAa co$ilului 0i a adole#centului atenian era $rin#) 0i ea @ntr/o reAea dea#) de -ani%e#t)ri reli4ioa#e $rin care cetatea @0i cele(ra $ro$riile &alori, i-$lic@nd @n -ecani#-ul #)u con#en#ual @ntrea4a co-unitate' Autorul %onstitu1iei Ftenienilor de$l@n4ea nu-)rul e;a4erat de #)r()tori de la Atena, -ai -are dec@t @n oricare alt) cetate 4recea#c), 0i %a$tul c) #acri%iciile, @n ti-$ul c)rora #e t)iau -ulte ani-ale, @n4)duiau #) #e a#i4ure -@ncarea $entru @ntre4ul demos- c?iar 0i $entru cei -ai #)raci' 2a Atena, totu0i, tat)l nu a&ea niciodat) dre$t de &iaA) 0i de -oarte a#u$ra %iuluiK lui @i re&eneau @n#) decizia de a/1 ad-ite @n %a-ilie 0i dre$tul, $@n) la -aGoratul %iului, de a/1 tran#%era @ntr/o alt) %a-ilie $rin inter-ediul ado$Aiei #au de a/1 @ncredinAa unui tutore, $entru cazul @n care el @n#u0i -urea' Or%an era con#iderat @n $ri-ul r@nd cel c)ruia @i -urea tat)l' XJVii& @ntre a cincea 0i a zecea zi de la na0terea unui ()iat a&eau loc, @n $rezenAa -e-(rilor %a-iliei, A-%idro-iile, @n ti-$ul c)rora naAA/A /n)#cutul era $urtat @n (raAe @n Gurul &etrei din ca#), @n #e-n c) a %o#t acce$tat' @n cea de/a zecea zi a&eau loc un #acri%iciu 0i un (anc?et, iar co$ilului i #e d)dea un nu-e' @n $ri-ii ani de &iaA) el era @ncredinAat $entru @n4riGire -a-ei #au unei doici, de cele -ai -ulte ori o #cla&), @n ti-$ ce tat)l @0i $etrecea cea -ai -are $arte a zilei @n a%ara ca#ei' 9erodot l)uda o(iceiul $er#an ca ()iatul #) nu/i %ie ar)tat tat)lui @nainte de &@r#ta de cinci ani, $entru ca, @n cazul @n care -urea $re-atur, tat)l #a nu #u%ere' Zn3mSmm33 Jocurile 0i $o&e#tirile din tradiAia -itic) ocu$au ti-$ul co$ilului, care, @n ti-$ul Ant?e#teriilor, #er()ri @n onoarea lui DionX#o#, era i-$licat @ntr/un ritual a&@nd dre$t ele-ent central de#c?iderea c?iu$urilor de &in 0i de4u#tarea &inului nou' Cu ace#t $rileG a&eau loc concur#uri e au , a care $artici$au inc u#i& #e a&u 0i aieAn -ai -ari e trei
12

GIUSEPPE CAMBIANO

ani' @n cea de/a doua zi a #er()rii, a0a/nu-ita zi a cu$elor, ace0ti ()ieAi $ri-eau @n dar c)rucioare 0i %i4urine din cera-ic) re$rezent@nd ani-ale, $recu- 0i un -ic $ocal cu care

$artici$au la @ntreceri, @ncoronaAi cu %lori' Dre$tul de a (ea &in con#tituia $ri-ul $a# #$re inte4rarea @n lu-ea adult), unde (anc?etul, de la care %e-eile erau e;clu#e, con#tituia una dintre -ani%e#t)rile i-$ortante' @n -or-@ntul co$iilor -orAi @nainte de a @-$lini trei ani #e $unea un -ic $ocal, care a&ea #en#ul unei realiz)ri #i-(olice cel $uAin @n lu-ea de dincolo' Ni iniAierea @n Mi#terele Eleu#ine le era $er-i#) ()ieAilor, iar $rintre %uncAiile onori%ice era $re&)zut aici a0a/nu-itul pais aph hestias- un %iu al cet)Aii, a$arAin@nd unei %a-ilii ateniene no(ile, ale# anual #) %ie iniAiat $e c?eltuiala co-unit)Aii 0i #) o(Ain) a#t%el $entru ea 4raAiile De-etrei' AlAi doi ()ieAi, ale0i du$) ori4ine 0i (o4)Aie, $urtau @n $roce/ G #iunile din ti-$ul O#c?o%oriilor, @n cin#tea lui DionX#o#, cren4i de &iA) @nc)rcate cu #tru4uri 0i erau @-(r)caAi @n ?aine %e-eie0ti, du$) un o(icei #$eci%ic riturilor de trecere, care, dra-atiz@nd acce#ul la &irilitate, atenua @n acela0i ti-$ trecerea la o nou) condiAie $rin inter-ediul unei le4)turi cu condiAia D%e-inin)E a co$il)riei, tr)it) @n ca#), @ntr/o lu-e de %e-ei $e care @n acel -o-ent era $e cale #) o $)r)#ea#c)' Aceea0i %uncAie o a&ea t)ierea $)rului, con#acrat) Arte-idei @n ti-$ul A$aturiilor, la &@r#ta de 0ai#$rezece ani, c@nd tat)l @0i recuno0tea %iul @n %aAa %ratriei' Un -o-ent e#enAial @n cadrul #er()rilor era con#tituit de @ntrecerile de 4i-na#tic) 0i concur#urile -uzicale, care a&eau @n acela0i ti-$ rolul de a de-on#tra @n %aAa adulAilor ca$acit)Aile do(@ndite' Ele erau un in#tru-ent $rin care co-unitatea controla, $entru di%eritele 4ru$e de &@r#t) care #e @ntreceau, dac) e;i#tau condiAiile $entru $ro$ria re$roducere 0i #u$ra&ieAuire' A#t%el, @n e$oca cla#ic) a Atenei, @n ti-$ul O#c?o%oriilor, la cur#a de aler4are de + ^ilo-etri $artici$au 35 de adole#cenAi din cele -ai (une %a-ilii, di#$u0i @n cu$luri' *iecare cu$lu re$rezenta unul dintre cele zece tri(uri @n care era #u(@-$)rAit) cetatea, care de&enea @n %elul ace#ta ade&)ratul $rota4oni#t al Gocului, @nc?eiat cu $roce#iunea celor zece @n&in4)tori' Dar @ntrecerile atletice $entru cele trei cate4orii de &@r#t) / co$ii, adole#cenAi 0i adulAi, %u#e#er) introdu#e @n anii :<</:<: @'9r' @n cadrul Panateneelor' Ace#tea includeau Gocuri con#e-nate deGa @n cea -ai -are $arte de 9o-er 0i $entatlonul, alc)tuit din lu$t), aler4are, #)ritura @n lun4i-e, aruncarea di#cului 0i aruncarea #uliAei' Nu e;i#t) in%or-aAii de#$re concur#urile de @not, @n #c?i-( #@nt ate#tate nu-eroa#e @ntreceri cu ar-e #au c)lare, $recu- 0i #$ectaculoa#e la-$ado%orii, concur#uri de 0ta%et) cu torAe, @n ti-$ul Te#eelor, introdu#e #$re anul !+: @'9r' @ntrecerea era @n#) o realitate care de$)0ea 4raniAele cet)AiiK ea de#c?idea tinerilor orizonturi dincolo de ace#tea 0i trezea #i-Aul co-$etiAiei cu alte cet)Ai 4rece0ti, unde #e or4anizau Gocuri $Xt?ice, i#t?-ice, ne-eene 0i oli-$ice' 2a acea#t) din ur-) -ani%e#tare, @ntreceri $entru
PENT,U A DE7ENI OM m

tineri au %o#t introdu#e @nc) din cea de/a doua Gu-)tate a #ecolului al 79/lea, %)r) #) %ie @n#) $er-i# $ancraAiul, un a-e#tec de tr@nt) 0i $u4ilat, ad-i# a(ia #$re anul 355 @'9r' 2a OlX-$ia, @n du$)/a-iaza celei de/a doua zile a concur#urilor a&eau loc co-$etiAiile rezer&ate adole#cenAilor, co$ii le4iti-i ai cet)Aenilor 4reci li(eri, cu &@r#te cu$rin#e Intre doi#$rezece 0i o$t#$rezece ani, c?iar dac), nee;i#t@nd certi%icate de na0tere, nu #e $utea 0ti @ntotdeauna &@r#ta real) a concurenAilor' De#i4ur, ari#tocraAii a&eau -ai -ulte $o#i(ilit)Ai de antrena-entK a#t%el, @ntrecerile ec&e#tre, care nece#itau un ec?i$a-ent -ai co#ti#itor, erau @ntotdeauna a$anaGul lor' Nu-ai unor tineri $ro-iA)tori cetatea Bau unii #t)$@ni le d)deau (ani $entru antrena-ent' Partici$anAii la Gocuri a$arAineau tuturor #traturilor #ociale, c?iar dac) nu $entru toAi tinerii #$ortul con#tituia o co-$onent) o(i0nuit) a acti&it)Aii' 2u$ta ari#tocratic) din e$oca ar?aic) era o do&ad) a &alorii indi&iduale, @n #c?i-( lu$ta ?o$litic) a introdu# acAiunea @n 4ru$ 0i coo$erarea ca ele-ente deci#i&e' @ntr/o anu-it) -)#ur), @ntrecerile contri(uiau la con#u-area acelui #i-A al co-$etiAiei indi&idual, a(#ent #au #ecundar @n r)z(oi' Sco$ul concur#urilor nu era #) #ta(ilea#c) @nt@iet)AiK $rin ele #e ur-)reau &ictoria indi&idual) a#u$ra ad&er#arilor 0i @-$)rt)0irea 4loriei cu $ro$ria %a-ilie 0i cu cetatea' Acela0i caracter @l a&eau 0i @ntrecerile -uzicale care #e or4anizau @n -ulte locuri @n lu-ea 4reac)' A&e- in%or-aAii de#$re un nau%ra4iu $etrecut #$re #%]r0itul #ecolului al 7/lea, @n care

au -urit 8: de ()ieAi din Me##ena, -e-(ri ai unui cor ce #e @ndre$ta #$re ,?e4iu-, c)rora -e##enienii @ndureraAi le/au @n)lAat @n OlX-$ia #tatui de (ronz, iar 9i$$ia# din Elida le/a dedicat o in#cri$Aie' @n -o-entul c@nd %uncAia -ilitar) a @ncetat #) con#tituie $rero4ati&a e;clu#i&) a cla#elor ari#tocratice 0i #/a conturat c?i$ul nou al cet)Aeanului ?o$lit, antrena-entul #i#te-atic de 4i-na#tic) a trecut $e $ri-ul $lan' @n #ecolul al 7l/lea @'9r', a$roa$e $e#te tot @n Grecia au a$)rut 4i-nazii 0i $ale#tre' Ca 0i teatrul, 4i-naziul de&ine un edi%iciu caracteri#tic $entru cetatea 4reac)' O dat) cu cuceririle lui Ale;andru, c@nd 4recii #/au #ta(ilit @n E4i$t 0i @n Orient, 4i-naziul a de&enit o -arc) a identit)Aii lor, care/i di#tin4ea de $o$ulaAiile ()0tina0e' 2a Ieru#ali-, -arele $reot Ia#on, dornic #) #e inte4reze @n cultura ocu$anAilor, a @nte-eiat, cu $er-i#iunea re4elui Antio? E$i$?ane#, un 4i-naziu $entru co$iii e&rei' @n 4i-naziu, @nce$@nd de la &@r#ta de doi#$rezece ani, dar $oate 0i -ai de&re-e, ()ieAii #e antrenau #u( conducerea unui -ae#tru, $edotri(ul, @n toate e;erciAiile de 4i-na#tic) care a&eau loc @n concur#urile din cadrul cet)Aii 0i @n cele dintre cet)Ai' Ei #e antrenau 4oi, un0i cu ulei 0i @n aco-$ania-ent -uzical' @n e$oca eleni#tic), la Pellene, nu $uteai intra @n r@ndurile cet)Aenilor %)r) #) %i %rec&entat @nainte 4i-naziul' De o(icei @n#) %rec&entarea 4i-naziului nu era $re#cri#) $rin le4eK %a$tul de a/1 %i %rec&entat, totu0i, con%erea ne@ndoielnic) di#tincAie #ocial)' Nu @nt@-$l)tor la Atena #cla&ilor le

r
M GIUSEPPE CAMBIANO

era interzi# #) %ac) 4i-na#tic) 0i #) #e un4) cu ulei @n $ale#tre' Acea#ta @i @-$iedica 0i #) #e de$rind) e&entual cu -@nuirea &reunei ar-e, dar @ntr/o le4e atri(uit) lui Solon interdicAia era @n#oAit) de aceea care nu d)dea &oie #cla&ilor #) @ntreAin) ra$orturi ?o-o#e;uale cu ()ieAii de condiAie li(er)' @ntr/o le4e din Beroia de la Gu-)tatea #ecolului al II/lea @'9r', interdicAia de a %rec&enta 4i-naziul #e e;tindea 0i la #cla&ii eli(eraAi 0i c?iar la %iii lor, la indi&izii dec)zuAi, la cei care $racticau $ro#tituAia #au e;ercitau acti&it)Ai co-erciale, la (eAi&i 0i ne(uni', InterdicAia a&ea rolul de a/i %eri $e oa-enii li(eri de ra$orturi ?o-o#e;uale nede-ne' *)r) @ndoial), ?o-o#e;ualitatea a&ea o $ondere i-$ortant) @n co-unit)Aile cu caracter accentuat -ilitar, cu- #@ntG Creta 0i S$arta #au Te(a @n #ecolul al I7/lea @'9r', co-unit)Ai @n care Z a-antul @i d)ruia iu(itului #)u ec?i$a-entul de r)z(oi @n -o-entul c@nd ace#ta era con#acrat e%e(' 2a Te(a, a0a/nu-itul (atalion #acru era alc)tuit toc-ai din a#e-enea $erec?i de a-anAi' Dar c?iar 0i @ntr/o cetate ca Atena ra$orturile ?o-o#e;uale @nde$lineau o %uncAie deci#i&) @n trecerea la &iaAa adult)' Du$) ce $)r)#ea ca#a %e-eilor, ()iatul @0i $etrecea o (un) $arte a zilei @n 4i-naziu' Aici a&ea loc 0i iniAierea lui @n &iaAa #e;ual)' Era 4reu $entru un t@n)r atenian #) ai() ra$orturi #e;uale cu %e-ei #au cu %ete de condiAie li(er), -ai ale# din cla#e -ai @n#t)rite' Pe de alt) $arte, relaAiile cu tinerele #cla&e reduceau &aloarea ace#tora 0i #e-ni%icaAia lor e-oAional)' C?iar dac) nu tre(uie #) e;clude- $o#i(ilitatea ca @ntre ()ieAii de aceea0i &@r#t) #) %i a&ut loc ra$orturi ?o-o#e;uale, re4ula #ta(ilea o di%erenA) de &@r#t) @ntre a-ant 0i ()iatul iu(it de el' Acea#t) di%erenA) %)cea $o#i(ile, $e de o $arte, di#tincAia @ntre rolul $a#i& 0i cel acti&, nu doar @n #en#ul %izic, 0i, $e de alt) $arte, di-en#iunea $eda4o4ic) a ra$ortului' *rec&entarea 4i-naziului era $er-i#), $e l@n4) ()ieAi, doar cet)Aenilor li(eri adulAi care di#$uneau de -ult ti-$ li(er, deci @n#t)riAi 0i de %a-ilie' Ace0tia $uteau #)/i &ad) $e tineri antren@ndu/#e 0i #) con&er#eze cu ei $entru a le trezi intere#ul' Curtarea era ade#ea de#cri#) de antici cu -eta%ore ale &@n)toriiK o $rad) e#te re#$ectat) 0i r@&nit) atunci c@nd nu #e la#) $rin#) i-ediat' B)iatul tre(uie #) dea do&ad) de #t)$@nire de #ine 0i #)/0i $un) a-antul la @ncercare, te#t@ndu/i caracterul' Pa#i&itatea con#tituti&) a iu(itului nu tre(uie #) #e tran#%or-e @n #cla&ie' @n ace#t %el #e alc)tuiau -odele de conduit) care tindeau, #) %or-eze ca$acit)Aile de a co-anda #au de a %i co-andat ale &iitorului cet)Aean li(er' B)iatul de condiAie li(er) ce #e $ro#titua $entru (ani era e;clu# din co-u/ nitate, deoarece acce$ta rolul $a#i& de $ro#tituat, care de o(icei era a#u-at de #cla&i #au de #tr)ini' 2a Atena erau $re&)zute $ede$#e $entru taAii, $)rinAii 0i tutorii care, $entru (ani, o(li4au la $ro#tituAie un ()iat li(er 0i, de a#e-enea, $entru cel care/i cu-$)ra %a&orurile' C@nd @i cre0tea (ar(a, ()iatul a(andona #tatutul de iu(it' De&enit adult, $utea #) 0i/1 a#u-e $e acela de a-ant, c?iar dac) era c)#)torit deGa' A0adar, ra$ortul ?o-o#e;ual nu era &)zut @n o$oziAie cu relaAiz

PENT,U A DE7ENI OM

%l_t

?etero#e;ual)' Dac) acea#ta din ur-) $er-itea, @n cadrul c)#)toriei, na0terea %izic) a &iitorilor cet)Aeni li(eri, di-en#iunea $eda4o4ic) a ra$ortului ?o-o#e;ual contri(uia la %or-area lor -oral) 0i intelectual)' Cel)lalt loc care, la Atena 0i @n alte $)rAi, $oate c?iar @naintea 4i-naziului, @i $ri-ea $e co$iii cet)Aenilor li(eri era a0a/nu-itul didas;aleion- 0coala unde ace0tia @n&)Aau #) citea#c) 0i #) #crie' E;i#/ tenAa 0colii e#te ate#tat) deGa la @nce$utul #ecolului al 7/lea @'9r', c@nd, lin C?io#, aco$eri0ul unei 0coli #/a $r)(u0it, o-or@nd 11 ()ieAi care YTn&)Aau grammata. Acea#t) -oarte @n -a#) a co$iilor era @nre4i#trat) cu o -are @n4riGorare, %iindc) $ri&a dintr/o dat) -icile cet)Ai 4rece0ti Be o 4eneraAie de #c?i-(' @n acela0i #ecol, atletul Cleo-ede# din iA#tX$alaia, $ri&at de $re-iul la Gocuri $entru c) $ro&oca#e -oartea %cd&er#arului #)u, a lo&it %urio# #t@l$ul care Ainea aco$eri0ul unei 0coli Wunde #e a%lau :5 de co$ii' De a#e-enea, Tucidide relateaz) c) tracii Iau dat n)&al) @n 0coala cea -ai %rec&entat) din MXcale##o# 0i i/au uci# Y$e toAi co$iii' Nu a&e- do&ezi c) ar %i e;i#tat o in#truire o(li4atorie I$entru %iii le4iti-i ai cet)Aenilor atenieni @nainte de e$oca eleni#tic)K totu0i, %iecare din ei $utea #) $ri-ea#c) acea#t) in#trucAie 0i, @n %a$t, I taAii a&eau tendinAa de a/i tri-ite la grammatistai 0i la $edotri(i $entru $erioade &aria(ile, @n %uncAie de condiAia lor econo-ic)' Printre o(li4aAiile tutorelui unui or%an care nu era li$#it de -iGloace #e nu-)ra 0i aceea de a/1 educa, $l)tind c?eltuielile' GriGa $entru or%ani, la Atena 0i @n alte $)rAi, nu coincidea cu 4riGa $entru #)raci' Sin4urii or%ani $ri&ile4iaAi erau %iii celor c)zuAi @n r)z(oi, $entru care Atena a le4i%erat, @nce$@nd de la Gu-)tatea #ecolului al 7/lea @'9r', @ntreAinerea 0i educarea $e c?eltuiala cet)Aii $@n) la &@r#t) adult)' Decretul lui Teo#otide# &a e;tinde te-$orar ace#t dre$t 0i la %iii atenienilor care -uri#er) de -oarte &iolent) @n ti-$ul tiraniei Celor Treizeci' Cu ocazia -arilor DionX#ii, @nainte de re$rezentaAiile tra4ice, or%anii celor c)zuAi @n r)z(oi erau $rezentaAi $o$orului 0i un crainic anunAa c) taAii lor -uri#er) &iteGe0te, iar polis.ul @i &a cre0te ca $e %iii #)i' Prin ur-are, ei a&eau dre$tul 0i la $ri-ele locuri la teatru' Era, @n -od e&ident, o -)#ur) $olitic) -enit) #) a#i4ure coeziunea #ocial) 0i zelul -ilitarK dar ea le $er-itea totodat) unor -e-(ri ai cla#ei in%erioare a teAilor #) accead) la o in#truire $e care de o(icei doar %iii cet)Aenilor -ai @n#t)riAi $uteau #) o $ri-ea#c)' Ni Ale;andru &a di#$une ca or%anilor -acedonenilor c)zuAi #) li #e $l)tea#c) #olda taAilor' Unele in#cri$Aii din $erioada eleni#tic) ate#t) o%erte ale $er#oanelor $articulare c)tre cet)Aile Teo# 0i Milet cu #co$ul de a $l)ti #alariile @n&)A)torilor $entru toAi ()ieAii de condiAie li(er), iar @n #ecolul al II/lea @'9r', re4ii Per4a-ului au tri-i# 4r@u 0i (ani la ,odo# $entru a $l)ti ace#te c?eltuieli' Ace#tea #@nt @n#) cazuri izolateK @n -od curent, iniAiati&a de a/0i in#trui $ro$riii %ii le a$arAinea taAilor' @n&)A)tura nu era @n #ine un %actor de $ro-o&are #ocial)K c?iar 0i %iii #tr)inilor $uteau #) (ene%icieze de ea'idar aceasta MV le -odi%ica #tatutul Guridic'H

mo
GIUSEPPE CAMBIANO

Tri-iterea %iului @n ca#a $articular) a unui @n&)A)tor / 0i nu @ntr/un edi%iciu $u(lic con#truit $e c?eltuiala cet)Aii cu- era 4i-naziul / era le4at) de tradiAia -itic), ce/1 de#cria $e eroul tri-i# @n a%ara ca#ei la un tutore, ca A?ile la P?oeni;' Dar a0a/nu-itul didas;aleion a&ea dre$tul de a aduna -ai -ulAi ele&i #u( tutela unui #in4ur @n&)A)tor' 3 B)iatul era @n#oAit aici de un #cla& al tat)lui #)u, $eda4o4ul, carV tre(uia #)/1 #u$ra&e4?eze 0i $utea #)/1 $ede$#ea#c), dac) era nece#ari 2a Atena, @n&)A)torilor le era interzi# #)/0i de#c?id) 0coala, iar $edotri/1 oilor #)/0i de#c?id) $ale#trele @nainte de r)#)ritul #oarelui 0i #) le AinHT de#c?i#e du$) a$u#' Nu e;i#tau @n#) @n&)A)tori autorizaAi, de#e-naAi #au &eri%icaAi de cetate $e (aza co-$etenAei #au $e (aza eli(er)rii de di$lo-e' Sin4urul control al 0colii a#u$ra @n&)A)torului era de natur) -oral)' Nu-ai &@r#ta @naintat) 0i e;i#tenAa unui loc $u(lic cu- era 4i-naziul $uteau #) a0eze relaAiile ?o-o#e;uale $e o (az) $eda4o4ic) corect)' @n didas;aleion ()iatul @n&)Aa #) #crie 0i #) citea#c) 0i @n&)Aa -uzica, dar nu @n #co$uri $ro%e#ionale, ca #cri(ii orientali' O dat) cu e;tinderea #crierii la redactarea le4ilor 0i a decretelor cet)Aii, co-$etenAa cititului $utea #) nu -ai %ie rele&ant) $entru @ncadrarea @n r@ndurile cet)Aenilor cu dre$turi de$line' De$rinderea cititului cu &oce tare, trec@nd de la litere la #ila(e, a$oi la cu&inte 0i, ulterior, de$rinderea de a #crie ur-@nd acelea0i eta$e $uteau #) ia @n#) ani @ntre4i' De a#e-enea, ()iatul @n&)Aa $e de ro#t &er#uri 0i %ra4-ente -ai a-$le din o$erele $oeAilor, @n #$ecial din 9o-er, care a %o#t @ntotdeauna con#iderat un $unct de re%erinA) %)r) e4al $entru a o%eri -odele de co-$orta-ent 0i un rezer&or de &alori' @n #c?i-(, li-(ile #tr)ine au li$#it @ntotdeauna din $reocu$)rile $eda4o4ice ale 4recilor' @ntr/un $a$iru# din #ecolul al III/lea @'9r', de#tinat 0colii, a$ar 0i e;erciAii de arit-etic) ele-entar)' Dar @n&)Aarea -ate-aticii #u$erioare, care nu a&ea @n &edere doar #co$urile $ractice le4ate de calcule 0i -)#ur)tori, a r)-a# @ntotdeauna li-itat) la un cerc de#tul de #tr@n# de #$eciali0ti' A#$ectul co-$etiti& a $)trun# 0i @n ace#t ti$ de in#trucAie, nu nu-ai @n cea #$orti&)' E;i#t) nu-eroa#e in%or-aAii, -ai ale# din $erioada eleni#tic), de#$re concur#uri de citit 0i de recitatK la Ma4ne#ia a a&ut loc c?iar 0i un concur# de arit-etic)' Ni ace#te @ntreceri #e or4anizau de -ulte ori @n ti-$ul #er()rilor reli4'oa#e din 4i-naziu #au din cetate' 2ucrul era

&ala(il -ai ale# $entru cel)lalt in4redient %unda-ental al educaAiei tinerilor al)turi de 4i-na#tic)B -uzica, ce con#tituia co-$onenta e#enAial) $entru coruri 0i dan#uri cu ocazia %e#ti&it)Ailor, at@t la Atena, c@t 0i la S$arta'
i91 ..>p9Xi/l Z9i11QO,Pi t=J%radll

Du$) PolX(io#, @n Arcadia -uzica %)cea $arte din educaAia oa-enilor $@n) la &@r#ta de 85 de ani' @n&)Aarea -uzicii $re#u$unea @n $ri-ul r@nd cunoa0terea lirei 0i a c@ntului aco-$aniat de acea#ta' Pe l@n4) lir) e;i#ta 0i a0a/ nu-itul aulos- un in#tru-ent de #u%lat -ai a$ro$iat de o(oi dec@t de %lautK dar lira $er-itea c@ntatul din 4ur), @
15d

%ti-$ ce aulos.ul de%or-a c?i$ul 0i, $rin ur-are, @n&)Aarea lui i #e $)rea unui ari#tocrat ca Alci(iade nede-n) de un o- li(er, @ntruc@t @u/i $er-itea e;$ri-area $rin cu&inte' A$ollo @l @n&in4ea $e Mar#ia#, &irtuozul auWo#/ului, nu doar @n -itolo4ieK @nc) din #ecolul al I7/lea T'9r' utilizarea ace#tui in#tru-ent a %o#t tre$tat l)#at) $e #ea-a #$eciali0tilor' @n&)Aarea unui in#tru-entE 0i a c@ntului, at@t de i-$ortant) d $entru cultul 0i autocele(rarea cet)Aii 0i, $rin ur-are, $entru inte/ i4rarea celor -ai tineri @n co-unitate, #e @n&)Aa du$) urec?e 0i nu du$) #e-ne #cri#e' @n &ederea concur#urilor, corurile de ()ieAi erau $re4)tite de @n&)A)tori #u( #u$ra&e4?erea unor core4ra%i, cet)Aeni ale0i ($entru a e;ercita acea#t) %uncAie, trecuAi de $atruzeci de ani, de#tul (o4aAi $entru a $utea #u$orta c?eltuielile de in#truire 0i de or4ani/re, care uneori @0i $uneau ca#a la di#$oziAie $entru re$etiAii' Gi-na#tica 0i -uzica erau ele-ente recuno#cute @n cetate $entru %or-area cet)Aeanului ca -odel u-an' Mo-entul care $receda trecerea la condiAia de adult era e%e(ia' 2a Atena, @nce$@nd din anul 88. @'9r', in#tituirea e%e(iei [ a c)rei ori4ine era $ro(a(il anterioar) [ #e codi%ic) R #u( %or-a unui #er&iciu -ilitar' Ace#ta dura doi ani 0i era o(li4atoriu $entru toAi %iii le4iti-i ai atenienilor, de orice condiAie #ocial), c)rora cetatea le #u$orta @ntreAinerea' Co-$arati& cu $erioada $recedent), in#cri$Aiile din $erioada 3<1/1+1 @'9r' @nre4i#treaz) o $uternic) #c)dere ' nu-)rului de e%e(i, @ntre 35 0i !5 $e an, ra$ortat la -edia $recedent) de circa <:5 $e an' @n acea#t) $erioad), #er&iciul, redu# la un an, nu -ai era o(li4atoriu $entru toat) lu-ea 0i nici nu -ai c)dea @n #arcina cet)Aii, a#t%el @nc@t cei #)raci erau @n -od auto-at e;clu0i' @n #ecolul al II/lea @'9r', e%e(ii contri(uiau la c?eltuieli, la %el ca 0i cet)Aeanul (o4at nu-it #) #e ocu$e de ei' @ntr/o e$oc) @n care $onderea -ilitar) 0i $olitic) a Atenei era @n -od %ire#c di-inuat), e%e(ia a c)$)tat din ce @n ce -ai -ult caracterul unei in#tituAii culturale/ de lu;, atr)4@nd, 0i #u( do-inaAia ro-an), #tr)ini $ro&eniAi din Orient 0i din Italia, @nce$@nd cu anul 1<1 @'9r', acea#ta a du# la o cre0tere a nu-)rului de e%e(i' @n e$oca lui Ari#totel @n#), e%e(ia @i $ri&ea nu-ai $e cet)AeniB tinerii care @-$lini#er) o$t#$rezece ani erau @n#cri0i @n re4i#trul de-ei, circu-#cri$Aia teritorial) de care a$arAineau taAii lor' Adunarea re$rezentanAilor co-unit)Aii decidea, $rin &ot #ecret, cu $ri&ire la e;actitatea &@r#tei 0i le4iti-itatea de#cendenAei noului cet)Aean din $)rinAi atenieni' Ulterior, con#iliul con%ir-a #au re#$in4ea, dac) nu era re4le-entar), acea#t) @n#criere, $e care uneori tutorii $uteau #) ai() intere#ul #) o @nt@rzie, iar cei tutelaAi #) o antici$eze' T@n)rul re#$in# #e @ntorcea @n cla#a a0a/nu-iAilor paides- dar $utea #) %ac) a$el @n tri(unal, ri#c@nd totu0i, @n caz c) $ierdea, #) %ie &@ndut ca #cla&' @n#crierea @n de-) 0i deci intrarea cu titlu de$lin @n #tatutul de cet)Aean era un $a# de#tul de di%icil 0i $receda e%ectuarea #er&iciului @ilitar ca e%e(, #u( #u%-iSre4?erea unui ea#1rtVteVM0%r%e zece sophronistes03Y

c@te unul $entru %iecare tri(' Adunarea ale4ea doi $edotri(i, un antrenor $entru ar-e, unul $entru tra4erea cu arcul, unul $entru aruncarea #uliAei 0i unul $entru cata$ult), @n &ederea in#truirii e%e(ilor' Cu ocazia #er()rii Arte-idei A4rotera, e%e(ii $artici$au la o $roce#iune, iar @n #anctuarul lui A4lauro# de$uneau Gur)-@ntul de a a$)ra $atria, 4raniAele 0i in#tituAiile ei 0i de a nu/0i $)r)#i ca-arazii de lu$t)' A$oi #e duceau la Pireu, unde %)ceau #er&iciul de 4ard) @n dou) %ort)reAe' In cel de/al doilea an de #er&iciu a&ea loc o trecere @n re&i#t) a e%e(ilor @n %aAa adun)rii din teatrul lui DionX#o#, unde ace0tia de-on#trau ce @n&)Aa#er) @n ti-$ul antrena-entelor -ilitare' @n-@n@ndu/le #cutul 0i lancea, cetatea e;$ri-a trecerea lor la #tadiul adult de ?o$liAi' Su( co-anda unor #trate4i, ei $atrulau $e teritoriul Atticii, #t)teau de $az) @n %ort)reAe 0i $rezidau 0edinAele adun)rii, $urt@nd ?la-ida nea4r)' Ser&iciul de $atrulare la -ar4inile cet)Aii @n re4iunile de %rontier), $o$ulate cu #tr)ini, @l #itua $e e%e( @ntr/o zon) inter-ediar), @nainte de a/i $er-ite #) ocu$e, ca cet)Aean cu dre$turi de$line, #$aAiul central al cet)Aii, $oate @n a-intirea #au ca -o0tenire a unei $erioade de iniAiere e0alonat) $e cate4orii de &@r#t), de0i de$u#e#e deGa Gur)-@ntul ca ?o$lit' E%e(ii erau co-$let inte4raAi @n -ani%e#t)rile #)r()tore0ti ale cet)AiiK $artici$au la @ntreceri 0i Gocuri 0i, -ai ale#, %)ceau #er&icii @n e#corta tran#$orturilor de o(iecte #acre 0i de #tatui ale di&init)Ailor cu ocazia $roce#iunilor, ur-@nd itinerare canonice care tra&er#au locurile #i-(olice ale cet)Aii' Ace#t lucru nu #e $etrecea doar la AtenaK a&e- in%or-aAii de#$re r)#$@ndirea e%e(iei @n a$ro;i-ati& o #ut) de cet)Ai eleni#tice' Urna conAin@nd cenu0a lui P?ilo$e-ene#, uci# @n 1.8 @'9r' de c)tre -e##enieni, a %o#t $urtat) @n $roce#iune la Me4alo$oli# de c)tre &iitorul i#toric PolX(io#, $e &re-ea aceea t@n)r e%e( de %a-ilie no(il)' Dar -ai ale#, @nce$@nd din #ecolul al III/ lea @'9r', a#$ectul -ilitar al e%e(iei a %o#t tot -ai -ult inte4rat unei in#truiri de ti$ #u$erior' Gi-naziul continua #) re$rezinte centrul &ieAii de e%e(' Atena a&ea trei a#e-enea 4i-nazii @n a%ara cet)Aii, 2iceul,

Acade-ia 0i Cino#ar4e#' S$re #%@r0itul #ecolului al III/lea @'9r' #/au ad)u4at @nc) dou), Ptole-eu# 0i DXo4eneio, ridicate $oate @n cin#tea unor (ine%)c)tori $articulari' @n ace#te 4i-nazii nu #e de#%)0ura doar o acti&itate de antrena-ent @n 4i-na#tic), ci a&eau loc lecAii 0i con%erinAe Ainute de %ilo#o%i 0i retori, uneori 0i de -edici' @n #ecolul I @'9r', un a#trono- Ainea con%erinAe @n 4i-naziul din Del%i' @ntre anii 35. 0i 35! a %o#t ridicat) @n Ptole-eu# o #tatuie a %ilo#o%ului #toic Cri#i$, care $ro(a(il a $redat aici' O nou) di-en#iune @0i %ace a#t%el intrarea in#tituAionalizat) @n &iaAa tinerilor atenieni 0i c?iar a #tr)inilor, care &or &eni @n nu-)r -are la Atena #) a#culte lecAiile %ilo#o%ilor 0i retorilor' Ni cu ea @0i %ace a$ariAia carteaK J (i(lioteci ale e%e(ilor #@nt ate#tate la Teo#, Co#, Atena' Un decret atenian din 11+/11< @'9r' #ta(ilea c) e%e(ii din %iecare $ro-oAie tre(uiau #) %ac) o donaAie @n c)rAi' K7 3Gn31iP frii/1i,
PENT,U A DE7ENI OM
03?

,ecunoa0terea $u(lic) a i-$ortanAei $eda4o4ice nu nu-ai a c)rAii, , ci 0i a %ilo#o%iei, a retoricii 0i @n 4eneral a unei in#trucAiuni #u$erioare I $entru itinerarul $e care @l $arcur4ea t@n)rul $entru a de&eni onu Lra un %a$t de la #ine @nAele# 0i, $entru a/i $)trunde #e-ni%icaAia, tre(uie #) %ace- un $a# @na$oi' De0i @nc) de la #%@r0itul #ecolului al 7l/lea @'9r', aeno%an din Colo%on $rote#ta#e @-$otri&a $ri-atului I neGu#ti%icat acordat 4i-na#ticii, care @n o$inia lui nu contri(uia la I (una %uncAionare 0i la (un)#tarea cet)Aii, @n -ulte dintre cet)Aile \ 4rece0ti %or-area cet)Aeanului/#oldat #e #$riGinea $e ec?ili(rul dintre \4i-na#tic) 0i -uzic)' Dar o dat) cu -utaAiile $rodu#e @n %or-ele &ieAii \$olitice 0i cu cre0terea, -ai ale# @n cet)Aile de-ocratice, a rolului \ central al cu&@ntului ca in#tru-ent de ado$tare a deciziilor, de i-$unere Ya $unctului de &edere 0i de c@0ti4are a $roce#elor, ace#t ec?ili(ru a ,nce$ut #) #e #trice' @n cea de/a doua Gu-)tate a #ecolului al 7/lea, #o%i0tii erau $erce$uAi ca #e-ne 0i %actori ai ace#tei #c?i-()ri' Ei nu $redau @ntr/un loc #ta(il I un @n&)A)-@nt re4ulat 0i continuu, ci u-(lau din cetate @n cetate, I ro#tind di#cur#uri de-on#trati&e $entru a atra4e ele&i 0i d@nd lecAii @n $ri-ul r@nd $entru a/i @n&)Aa #) &or(ea#c) @n -od con&in4)tor @n $u(lic' Era &or(a @n -are $arte de#$re un @n&]A)-@nt %or-al, care/i %)cea $e ele&i con0tienAi de nuanAele li-(aGului, %i4urile retorice 0i #til, dar nu #e o#tenea #) a$lice ace#te cuno0tinAe @n tratarea te-elor $olitice, etice 0i reli4ioa#e de intere# 4eneral' 9i$$ia# din Elida era atent 0i la conAinuturile di#ci$linelor #$eciale, de la a#trono-ie la -ate-atic)K @n acea e$oc), -ate-atica #e con#tituia 0i lua %or-) didactici#t) o dat) cu o$era lui 9i$$ocrate din C?io#' @n&)A)-@ntul #o%i0tilor era $articular 0i $l)tit' De %a$t, $utea %i ur-at doar de tineri $ro&enind din %a-ilii -ai @n#t)riteK o(iecti&ul lui con#ta @n #$ecial @n %or-area elitelor $entru 4u&ernare' Mai ale# tinerii erau atra0i de ace#t @n&)A)-@nt' @n&)A)-@ntul #o%i0tilor $utea #) a$ar) $re-atur @n ra$ort cu deo#e(irile tradiAionale ale conAinuturilor $ro$rii @n %uncAie de &@r#t), @ntruc@t co(ora #$re o &@r#t) $rea %ra4ed) @n&)Aarea 0i e;erciAiul de$rinderii de 2a &or(i, care @nce$@nd de la 9o-er %u#e#e con#iderat [ al)turi de &iteGia @n r)z(oi / caracteri#tica o-ului -atur, dac) nu c?iar a celui @n &@r#t)' Iar criteriul &@r#tei era criteriul %unda-ental $entru atri(uirea $uterii @n toate cet)Aile 4rece0ti' T@n)rul tre(uia @nainte de orice #) @n&eAe #) #e lu$teK de$rinderea de a &or(i a&ea #) &in) cu ti-$ul, cu e;$erienAa' @n&)A)-@ntul #o%i0tilor $)rea @n #c?i-( c) &rea #) #ar) $e#te anu-ite eta$e' In#ucce#ele 0i @n%r@n4erea Atenei @n r)z(oiul $elo$one#iac contri(uiau la #l)(irea autorit)Aii 4eneraAiilor -ai &@r#tnice #i a canalelor $eda4o4ice tradiAionale $e care ace#tea #e #$riGini#er) $entru ca %iii #) de&in) a#e-enea taAilor' O te-) ti$ic) a dez(aterii @n cea de/a doua Gu-)tate a #ecolului al 7/lea @'9r' era dac) din ni0te

:
15! GIUSEPPE CAMBIANO

$nasc f

-P--

RZ

Con%lictul dintre 4eneraAii #e a%l) @n centrul $ie#ei $orii a lui Ari#to%an' Aici Socrate $are #) %ie a#i-ilat cu #o%i0tii, %iind ca$a(il #) $redea a#trono-ia 0i 4eo-etria, dar 0i #) ridice o(iecAii 0i #) i-$un) di#cur#uri -ai #la(e' S$re deo#e(ire de #o%i0tii itineranAi, Socrate era @n#) in#talat @ntr/un D4@nditoriuE, ridicat $e teritoriul cet)Aii 0i, din ace#t -oti&, @n acela0i ti-$ -ai %a-iliar cet)Aenilor 0i -ai $ericulo#,d *rec&ent@nd lecAiile #ale, t@n)rul *idi$$ide $utea #)/0i contrazic) tat)l,B $e Stre$#iadeB DDe -ic tu -/ai ()tutK de ce nu $ot #)/Ai %ac 0i eu%l acela0i lucruF Ni eu -/a- n)#cut li(erE' 7@r#ta

@nceta #) -ai %ie uni criteriu de di%erenAiere' @n acea#t) co-edie, Ari#to%an e;$ri-a %elul @nl care no#tal4icii ti-$urilor trecute o$uneau &ec?ea paideia celei noii $rin inter-ediul antitezei dintre 4i-naziu 0i a4ora' Paideia &ec?e al 4i-naziului, (azat) $e -uzic) 0i 4i-na#tic), @i %)cea $e ()ieAi $udici,d ro(u0ti 0i %ideli tradiAiilorK ea @i %or-a#e $e ()r(aAii care lu$ta#er) lai Maraton' Cea nou), @n #c?i-(, @0i a&ea #ediul @n a4ora 0i @n ()i, care #e u-$leau de adole#cenAi, l)#@nd $ale#trele 4oaleK aici ei @n&)Aau nu -)#ura, ci culti&area li-(ii 0i a#cuAirea ei $@n) c@nd #e ridicau @-$otri&a taAilor' @n *roa4tele- Ari#to%an @i re$ro0a lui Euri$ide c) $red) $)l)&r)4eala, lalia- care 4oli#e $ale#trele, iar @n %avalerii C@rn)Aarul ar)ta c) @0i $ri-i#e educaAia @n a4ora, $rintre @nc)ier)ri 0i @n0el)torii, a#t%el @nc@t un retor i/a $utut $rezice &iitorul de#tin de de-a4o4' @n di#cur#ul %ontra lui Flcibiade- Andocide %olo#e0te 0i antiteza dintre %i-naziu 0i tri(unal, care #e traducea $rin in&er#area #arcinilor #$eci/ce &@r#telorB ()tr@nii lu$tau, iar tinerii #e adre#au $o$orului' Modelul ace#tei r)#turn)ri era con#iderat Alci(iade, care 0i la Tucidide a$)rea dre$t ca-$ionul e4alit)Aii dintre tineri 0i &@r#tnici, #$re deo#e(ire de ()tr@nul Nicia#, cu ocazia ?ot)r@rii $ri&ind e;$ediAia -ilitar) @-$otri&a Siracuzei' Portretul lui Socrate din $orii lui Ari#to%an do&ede0te o alt) #c?i-(are i-$ortant)' @n co-edie, ()tr@nul Stre$#iade e#te @n%)Ai0at cu ironie ca %rec&ent@nd D4@nditoriulE lui Socrate' Una dintre di%erenAele cele -ai e&idente dintre %i4ura %ilo#o%ului Socrate 0i cea a #o%i0tilor /care a$are -ai ale# la Platon / con#ta toc-ai @n %a$tul c) @n&)A)-@ntul %ilo#o%ic #e $relun4ea 0i @n ti-$ul &@r#tei adulte 0i $ractic nu #e @nc?eia niciodat)' Ncoala %ilo#o%ic) $e care a&ea #/o in#tituie Platon @n #ecolul al I7/lea @'9r' nu @n a4ora, ci l@n4) 4i-naziul $eri%eric al Acade-iei, nu #e (aza $e deo#e(irile de &@r#t)' Un $recedent al ace#teia, co-unitatea $ita4oreicilor de la Crotona, #e ocu$a 0i de adulAi, di#tin4@nd /du$) -odelul iniAierilor reli4ioa#e @n -i#tere / dou) ni&eluri $ro4re#i&e de iniAiere cu conAinuturi 0tiinAi%ice din ce @n ce -ai co-$le;e' @n dialo4urile $latonice, Socrate e#te $rezentat $e r@nd ca t@n)r, adult 0i &@r#tnic care continu) #) &rea #) @n&eAe, a#t%el @nc@t c@nt)reAul din lir), Conno#, $e care/1 %rec&enta, era ridiculizat ca @n&)A)tor de ()tr@niK @n $lu#, e#te @nconGurat de di#ci$oli adulAi, cu- ar %i Criton' @n Fpologia- acti&itatea lui Socrate #e @n%)Ai0eaz) `Q @h feS3pNif8U feLtii8ii
PENT,U A DE7ENI OM

$entru toate &@r#tele 0i $entru toAi cet)Aenii, @n &ederea unei continue $er%ecAion)ri a #u%letului' Acuzatorii lui Socrate, Meleto# @n Fpologia %i AnXto# @n ,enon- con#iderau c) ade&)raAii educatori ai tinerilor erau cet)Aenii atenieni care luau loc @n adun)ri, @n con#iliu 0i @n tri(unale' @n #en# in&er#, @n Protagoras- #o%i#tul %)cea elo4iul #i#te-ului de educaAie atenian' Atenei, 0coal) de de-ocraAie 0i de dre$tate, lRlaton @i o$une ideea radical) c) aceia0i cet)Aeni atenieni, de$arte de I a %i educatori, tre(uiau ei @n0i0i educaAi' Tran#$unerea -odelului \ dieteticii -edicale de la cor$ la #u%let @i $er-itea lui Platon #) @nAelea4) I %ilo#o%ia ca $e o te?nic) educati&) de $re&enAie 0i tera$ie indi#$en#a(il) I la orice &@r#t)' @n Republica- cet)Aile i#toric ate#tate, @n #$ecial Atena, a$ar c?iar Ica ni0te coru$)toare ale %irilor @nze#trate cu @nclinaAii c)tre %@lo#o%ie' O ade&)rat) cetate, du$) Platon, ar %i tre(uit #) #e ocu$e de %ilo#o%ie, #$re deo#e(ire de ceea ce #e @nt@-$la @n realitate' Du$) o conce$Aie r)#$@ndit) / care la Platon e#te e;$ri-at) de Callicle# @n Gorgias 0i YAdei-anto# @n Republica [, di#cuAiile %ilo#o%ice erau $otri&ite $entru Itineri #au adole#cenAi, nu $entru ()r(aAii adulAi' Ele $uteau contri(ui Y la paideia unui ()iat, cu condiAia #) %ie a$oi a(andonateK $entru un cet)Aean adult #au ()tr@n, @n #c?i-(, erau nede-ne, $entru c)/1 deter/i -inau #) #e #ta(ilea#c) la -ar4inile cet)Aii, #) 0u0otea#c) @ntr/un colA cu trei #au $atru ()ieAi, @n loc #) -ear4) @n centrul a4orei, meson- unde ()r(aAii d)deau tot ce a&eau -ai (un, $artici$@nd la conducerea I tre(urilor $olitice' @n -od e%ecti&, 0coala %ilo#o%ic) @i a$)rea 0i lui Platon al Republicii dre$t un loc unde #e $utea corecta $roa#ta educaAie $e care o a#i4urau cetatea 0i #o%i0tii, care nu %)ceau dec@t #) re$ro$un) &alorile ei do-inante 0i deci #)/i $er$etueze (oala' C?iar 0i 4eo4ra%ic, I 0colile %ilo#o%ice erau @n 4eneral @nde$)rtate de centrul cet)Aii' I ,)#turn@nd $unctul de &edere curent, Platon e;cludea din cetatea drea$t) o @n&)Aare ti-$urie a celei -ai co-$le;e $)rAi a %ilo#o%iei, dialectica, deoarece acea#ta $utea %i %olo#it) [ cu- #e @nt@-$la @n cazul #o%i0tilor / $entru a contrazice 0i a $une @n di#cuAie &alorile tradiAiei, 0i $reconiza c) &@r#ta cea -ai $otri&it) $entru a @nce$e #tudiul %ilo#o%iei era &@r#ta de treizeci de ani, du$) ce #e #tudia#er) @ndelun4 di#ci$linele -ate-atice' Nu @n#ea-n) c) Acade-ia $latonic) nu $ri-ea ele&i #u( &@r#ta de treizeci de ani, dar Acade-ia nu #e a%la @ntr/o cetate drea$t)' Ni Ari#totel &a %i con0tient de di%erenAa de ni&el @n ceea ce $ri&e0te ca$acitatea de @n&)Aare, recuno#c@nd c) tinerii $uteau de&eni cu u0urinA) (uni -ate-aticieni, dar nu $uteau do(@ndi la %el de u0or @nAele$ciunea nece#ar) $entru a #e orienta @n $ro(le-ele &ieAii #au

co-$etenAa @n #tudiul %ilo#o%iei naturii, $entru c) @n ace#te do-enii era nece#ar) -ult) e;$erienA) indi&idual), $e care nu-ai &@r#ta o $utea da' E#te intere#ant c) @n %aracterele lui Teo%ra#t #@nt ridiculizate %i4ura a0a/nu-itului opsimathes- a celui care #e a$uc) t@rziu de @n&)A)tur), iu -ani%e#t)rile de Gu&enili#- ale adulAilor care &oiau #) %ac)
15< GIUSEPPE CAMBIANO PENT,U A DE7ENI OM

m
4i-na#tic), #) aler4e 0i #) dan#eze cu ()ieAii, dar nu $o-eneau ni-i de#$re in#truirea #u$erioar) 0i de#$re %ilo#o%ie' @n 4eneral, %ilo#o%i antici au @-$)rt)0it @ntotdeauna con&in4erea lui E$icur c) nici o &@r#t] nu e#te $otri&it) ca #) te ocu$i de #al&area #u%letului, deci #) %ilo#o%ezi' @ntre #ecolele al I7/lea 0i al III/lea @'9r', %i4ura %ilo#o%ului tinde #) a$ar) ca un nou -odel de o-, uneori @n contradicAie cu i-a4inea tradiAional) a cet)Aeanului' Acea#t) tran#%or-are era $o#i(il) $rin a#i-ilarea @n ace#t nou -odel 0i $rin tran#$unerea $e un alt $lan a @n#u0irilor ce caracterizau -orala ?o$lituluiB rezi#tenAa, autocontrolul, coo$erarea' @n Phaidon- Socrate e re$rezentat #enin @n a0te$tarea -orAii, %)r) #) #e dezic) de %ilo#o%ie, @ntoc-ai cu- ?o$litul 0tia #/o @n%runte lu$t@nd $entru $atrie' Inte4rarea -oralei -ilitare @n -orala %ilo#o%ic) @0i &a cele(ra triu-%ul @n #toici#-, $rin %i4ura @nAele$tului in#en#i(il la #u%erinAe 0i ne@n4enunc?eat de lo&iturile #orAii' C?iar 0i %uncAia $rocreati&) $utea %i a#i-ilat) 0i tran#$u#) la un ni&el #u$eriorK la Platon, acea#ta #e e;$ri-a $rin -eta%ora #u%letului 4ra&id de 0tiinA) 0i a$t #) dea na0tere unor i#cu#ite @ntre()ri %ilo#o%ice' Ncoala %ilo#o%ic) de&enea locul de re$roducere 0i de $er$etuare a unui nou -odel u-an' 2ui Platon, acea#ta @i $er-itea #) includ) @n noAiunea de ero#, @nAele# ca &e?icul al @n)lA)rii la %ilo#o%ie 0i deci ca in#tru-ent e#enAial @n de&enirea o-ului ade&)rat, acel ra$ort @ntre adult 0i t@n)r Ain@nd, @n lu-ea 4reac), de di-en#iunea $eda4o4ic) a relaAiei ?o-o#e;uale, @i $er-itea @n#) @n acela0i ti-$ #) nu -ai -enAin) o di#tincAie radical) 0i ri4id) @ntre %uncAiile #e;elor' At@t @n Republica- c@t 0i @n Legi- $er#onaGele -a#culine 0i %e-inine $arcur4 un itinerar educati& co-un, $entru ca, adulAi %iind, #) accead) la acelea0i %uncAiiK ace#t lucru era &ala(il nu nu-ai $entru -uzic) 0i 4i-na#tic), dar 0i $entru antrena-entul -ilitar 0i $entru cel %ilo#o%ic' @n Legi- cea -ai i-$ortant) di%erenA) dintre cele dou) #e;e con#ta @n %a$ul c) %e-eile #e c)#)toreau cel $uAin cu zece ani -ai tinere dec@t ()r(aAii 0i a&eau acce# la %uncAiile $u(lice la zece ani du$) ()r(aAi, #$re $atruzeci de ani' PrezenAa %e-eilor e#te ate#tat) @n Acade-ia $latonic) 0i @n 0coala lui E$icur, $recu- 0i @n r@ndul cinicilor, dar e 4reu de #$u# dac) ele au $redat #au au #cri#K e#te &or(a @n#) de cazuri rare' @n ciuda a%ir-aAiilor lui Platon, %ilo#o%ia r)-@ne @n -are $arte o @ndeletnicire -a#culin)' Ari#totel &a deza-or#a a#$ectele cele -ai e;$lozi&e ale $ole-icii $latoniciene @-$otri&a cet)Aii i#toriceB $entru a de&eni o-, adic) (un cet)Aean, 0i @ndre$t)Ait #) conduci cetatea, nu era nece#ar #) %ii %ilo#o%' Acea#ta nu @n#ea-n) c), $entru Ari#totel, %ilo#o%ia nu re$rezenta, la %el ca $entru Platon, cel -ai (un -od de &iaA) 0i c) $entru a a&ea acce# la ea nu tre(uia #) %ii o(li4atoriu cet)Aean 0i deci titular al unor dre$turi 0i @ndatoriri $olitice %aA) de cetatea @n care #e de#%)0ura acti&itatea %ilo#o%ic)' Dar antrena-entul 0i e;erciAiul %ilo#o%ic erau $e de$lin co-$ati(ile 0i cu condiAia de -etec, ca @n #ituaAia lui Ari#totel, ori4inar din Sta4ira, 0i a -ultor %ilo#o%i din e$oca eleni#tic), &eniAi din di%erite cet)Ai ale lu-ii 4rece0ti $entru a #tudia 0i a$oi #ta(iliAi la YAtena ca @n&)A)tori, re%)c@nd la r@ndu/le un itinerar care @nc) din Lecolul al 7/lea @'9r' 1/a %)cut $e Ana;a4ora# #) #e -ute din locul de (a0tin), Clazo-enai, la Atena' Stoicii aGun4eau c?iar #) teoretizeze co-$ati(ilitatea $ractic)rii %ilo#o%iei cu condiAia de #cla&' @n #u$oziAiile 0i $o#tulatele di%eritelor curente, %ilo#o%ia #e $rezenta, de a#e-enea, dre$t cel -ai adec&at -iGloc $entru realizarea o(iecti&ului de a de&eni o-' Dar a de&eni o- la &re-ea aceea nu @n#e-na I$ur 0i #i-$lu a de&eni cet)Aean' Cetatea nu $utea #) ur-eze ace#t Y@nde-n de @nde$)rtare de ea a %ilo#o%iei, nici acea#t) deo#e(ire @ntre la de&eni cet)Aean 0i a de&eni %ilo#o%' Cul-ea ace#tei di#tanA)ri a %o#t Yatin#) de cinici, dar $rin inter-ediul unei tran#%or-)ri a i-a4inii Yco$ilului' Cea -ai -are $arte a %ilo#o%ilor, cu e;ce$Aia -ai ale# a Ycinicilor, @-$)rt)0eau conce$Aia curent) de#$re co$il ca %iind li$#it de raAiune 0i de cu&@nt, a-$lu ate#tat) de la 9o-er la oratorii #ecolului al I7/lea' Toc-ai ace#te caracteri#tici ale co$ilului %)ceau ca #ituaAia Ylui #) %ie deo#e(it de delicat) 0i #) %ie nece#ar un #$riGin @nc) de la @nce$ut, dac) #e dorea #) aGun4) la condiAia de o-' @n conce$Aia lui Platon, erau

nece#are c?iar un %el de 4i-na#tic) intrauterin) indirect) $rin inter-ediul -i0c)rilor e%ectuate de -a-), a$oi o &iaA) de#%)0urat) nu nu-ai @n interiorul ca#ei 0i %or-e de Goc care #) i-ite 0i #) $re%i4ureze acti&it)Aile 0i @n#u0irile &@r#tei adulte' Ni du$) Platon, nu-ai paideia $utea #) duc) la %or-area o-uluiK el introducea aici e;i4enAa unei educaAii $u(lice [ ca la S$arta, dar %)r) $ri&ile4ierea unilateral) a 4i-na#ticii [ acce#i(ile tuturor, cu$rinz@nd cititul 0i #cri#ul, @n&)Aarea c@ntatului din lir) 0i a dan#ului' Pre-i#e de#tul de a#e-)n)toare #e a%ir-au 0i @n di#cuAia de#$re paideia @n cetate, e;$u#) de Ari#totel @n Politica. Dar, $e linia con#ideraAiilor din literatura -edical), el acorda o atenAie -aGor) condiAiilor %iziolo4ice ale co$ilului' @n interiorul unui ta(lou al naturii co$ilului, articulat du$) o #cal) continu), de o co-$le;itate 4radat), cul-in@nd cu %i4ura o-ului adult, caracterizat de o raAionalitate de$lin) 0i de #tatura &ertical), @n &iziunea lui Ari#totel, ace#ta a$are ca $ericulo# le4at de ani-alitate, du$) cudo&ede0te condiAia #a de D$iticE, cu -e-(rele #u$erioare -ai dez&oltate dec@t cele in%erioare 0i de aceea o(li4at #) #e de$la#eze @n $atru la(e, ca ani-alele' Din cauza di#$ro$orAiei -e-(relor, c)ldura ali-entelor in4erate #e ridic) #$re $artea de #u# 0i %ace ca (e(elu0ii #) doar-) cea -ai -are $arte a ti-$ului 0i #) @ncea$) #) &i#eze a(ia #$re &@r#ta de $atru #au cinci ani' Du$) Ari#totel, @n $ri-ele $atruzeci de zile, nou/n)#cutul treaz nu $l@n4e, nu r@de 0i nici -)car nu $erce$e #ti-ulii, adic) e#te li$#it de tr)#)turile ti$ice care/1 di%erenAiaz) $e o-ul adult de re#tul ani-alelor' Su%letul -icilor &iitori oa-eni nu #e deo#e(e0te, @n $ri-a $erioad) a &ieAii lor, d#'t]riiMd ani-alelorK ca HGG%H%ialul, co$ilul
15.

GIUSEPPE CAMBIANO

con#iderat $ro$riu/zi# %ericit 0i ca$a(il de acAiuni care $re#u$un uzul raAiona-entului 0i al ca$acit)Aii de deli(erare' S$re deo#e(ire de ani-ale totu0i, co$ilul e#te #u#ce$ti(il de un $roce# de dez&oltare 0i de @nde$)rtare de acea#t) condiAie ani-al), at@t $rin ra$ortul dintre -e-(rele in%erioare 0i cele #u$erioare, care aGun4 #) #e ec?ili(reze, c@t 0i \ $rin -odul de articulare a %acult)Ailor $#i?ice' Pe ace#t itinerar natural I de la $otenAialit)Aile &ieAii in%antile la actualizarea @n#u0irilor u-ane I ale adultului #e $oate articula acti&itatea educati&), -enit) #) @n#oAea#c) I dez&oltarea %irea#c)' DNi-eni nu ar ale4e #) tr)ia#c) toat) &iaAa cu I raAiunea :dianoia) unui co$ilE, conc?idea Ari#totel @n "tica $icomahic- \ %h e;$ri-@nd un $unct de &edere -ult -ai r)#$@ndit' TT ]Ni totu0i, toc-ai de o a#e-enea &iziune $ar #) #e a$ro$ie tezele cele ai radicale ale %ilo#o%ilor cinici' O $re-i#) a lor era renunAarea la# ra$ortarea -eta%oric) a &@r#telor &ieAii u-ane la i#toria #$eciei u-ane care 1/a deter-inat $e E#c?il, @n Prometeu- #)/i de#e-neze $e oa-eni /@n condiAia lor dinainte de a $ri-i darul lui Pro-eteu, con#t@nd @n cunoa0terea a#trelor, anoti-$urilor, na&i4aAiei, literelor al%a(etului, -edicinei, di&inaAiei 0i, @n 4eneral, a tuturor a0a/nu-itelor technai [ cu a$elati&ul, deGa %olo#it de 9o-er, de Dco$iiE :nepioi)- inca$a(ili #) &or(ea#c)' Conce$Aia cinic), di-$otri&), #e con%i4ura ca o re4re#ie deli(erat) #$re co$il)rie, $aralel) cu o @ntoarcere din#$re cultur) @n#$re natur)' De#i4ur, unele e;ce$Aii de la i-a4inea ne4ati&) a#u$ra co$ilului #e $ot @nt@lni 0i @nainte de cinici' A#t%el, &mnul ctre !ermes- datorat lui 9o-er, @n%)Ai0a $ortretul zeului/co$il $recoce, &iclean 0i @n0el)tor a(il, ca$a(il #) in&enteze lira %olo#ind cara$acea unei (roa0te//Ae#toa#e' Dar 0i aici -odelul $oziti& era dat tot de tr)#)turile -ai $otri&ite 0i $ro$rii &@r#tei adulteK @n $lu#, e#te &or(a de un zeu' @n -entalitatea co-un) nu $)reau #) %ie r)#$@ndite conce$tele de inocenA), #$ontaneitate 0i #i-$litate a co$ilului, 0i nici ideea c) $oAi %i (un rede&enind co$il' Unele anecdote de#$re Dio4ene cinicul, care, du$) e;e-$lul co$iii Dr care (eau din c)u0ul $al-elor #au $uneau linte @n $@ine, arunca &a#ele, re%lect) o in&er#are a ace#tui $unct de &edere 0i re%uzul cet)Aii 0i al ne&oilor arti%iciale 4enerate de acea#ta, $entru a re&eni la #in4urele %uncAiuni e#enAiale date de natur)' Nu @nt@-/$l)tor, @n cini#-, al)turi de co$il, ani-alul #e con#tituia dre$t -odel @n calea de ur-at $entru a de&eni o-, o %iinA) de#tul de rar), du$) Dio4ene' Se ela(ora a#t%el o i-a4ine $oziti&) a co$ilului (un, a$t #)/1 @n&eAe 0i $e adultul coru$t de &iaAa din cet)Ai #) rede&in) o-' Acea#t) conce$Aie a co$ilului (un 0i a unei naturi u-ane iniAial necoru$t) 0i/o @n#u0e#c 0i #toicii, dar la ei intr) @n contradicAie cu con#tatarea $ro#tiei 0i r)ut)Aii celor -ai -ulte dintre %iinAele u-ane adulte' ,ecuno#c@nd $unctul delicat de ori4ine a $roce#ului de coru$Aie @n acti&itatea -a-elor 0i a doicilor, care $rin ()ile calde #coteau din cor$ul -icuAilor acel tonos- acea ten#iune care tre(uia, din contr), #) caracterizeze @ntrea4a &iaA) -oral) a adulti%t_, Ha%liQOtiriIAeRliHO %al#ei
PENT,U A DE7ENI OM

opinii a coincidenAei (inelui cu $l)cerea, #toicii, #au cel $uAin unii \ Iintre ei, $uteau #) e&ite #) i-$ute

direct cet)Aii re#$on#a(ilitatea Y pentru coru$Aie' Di-$otri&), #toici#-ul #e inte4ra tot -ai -ult @n in#tituAiile cet)Aii' C?iar dac) in#$irat) de re4ele Anti4ono# Gonata#, Atena a e-i# un decret @n onoarea lui Wenon, %ondatorului 0colii #toice, $entru -eritul de a/i %i educat (ine $e Dtinerii care i #e @ncredinAa#er) ca #) %ie in#truiAi @n tainele &irtuAii 0i ale -oderaAieiE 0i $entru c) i/a condu# D#$re Aeluri -ai @nalte, d@ndu/le dre$t e;e-$lu tuturor $ro$ria Iui &iaA)E' In ciuda #curtei $aranteze a anului 85+, c@nd un decret a It<ut dre$t #co$ #)/i eli-ine $e %ilo#o%i, Atena 0i %ilo#o%ii din 0coli #/au $)cat re$ede' Introducerea @n&)A)-@ntului %ilo#o%ic @n $erioada #er&i/lui e%e(ilor era un #e-n de recunoa0tere din $artea cet)Aii a i-$or/anAei %ilo#o%iei @n paideia tinerilor' @n unele $ri&inAe, $)rea #) #e ade&erea#c) a#t%el &i#ul $latonician unei %ilo#o%ii $arte inte4rant) a cet)Aii, de0i r)-@nea do-inant) di-en#iunea $ri&at) a @n&)A)-@ntului %ilo#o%ic, la care a&eau acce# 0i #tr)inii' Dar @n -o-entul @n care %ilo#o%ia era, din $unct de &edere in#tituAional, rezer&at) e%e(ilor, ace#t &i# era de%initi& $)r)#it' O (un) $arte din @ndru-)torii @n ale %ilo#o%iei, 0i @n $ri-ul r@nd Platon @n#u0i, ad-iteau c) $entru a de&eni %ilo#o% era ne&oie de o lun4) ucenicie, $e care doar $uAini erau @n #tare #/o $arcur4)' Du$) $)rerea %ilo#o%ilor, acea#ta nu @n#e-na c) adulAii nu ar %i a&ut ne&oie de educaAie' @n Legi- Platon a &)zut @n cetate, cu in#tituAiile, nor-ele 0i -iturile ei, -enAionate @nainte de doici 0i a$oi ree&ocate de ()tr@nii -itolo4i, in#tru-entul $rin care @ntrea4a co-unitate, cu toate cate4oriile ei de &@r#t), #e auto4lori%ic) :epode)- interioriz@nd 0i i-$un@nd &alorile $e care #e #$riGinea e;i#tenAa ei' Ni Ari#totel recuno0tea c) -ulAi-ea, a c)rei &iaA) #e (azeaz) $e pathe- nu $oate %i de o(icei con&in#) $rin %orAa lo4o#ului 0i a @n&)A)-@ntului 0i &edea @n le4i in#tru-entul educaAiei $er-anente al aceleia0i lu-i a adulAilor, @ntruc@t le4ile erau dotate cu o -ai -are $utere 0i #u#citau o -ai -ic) o#tilitate dec@t re4ulile i-$u#e de indi&izi izolaAi' De %a$t, Atena $utea #) acce$te %ilo#o%ia nu at@t ca $e un -odel #u$re- de &iaA) u-an), c@t ca $e o acti&itate $ro$edeutic) $entru %or-area acelui ti$ de o- care continua #) #e incarneze, c?iar dac) @ntr/ o -)#ur) tot -ai #i-(olic), @n %i4ura cet)Aeanului/#oldat' DirecAia c@0ti4)toare a %o#t cea e;$ri-at) de Callicle# 0i Adei-anto#, re%or-ulat) cu deo#e(it) &i4oare de I#ocrate tot @n #ecolul al I7/lea @'9r' In Freopagiticul, #cri# cu $uAin @nainte de Gu-)tatea #ecolului, ace#ta A o$u# %o#ta educaAie $re&enti&) celei noi, care @0i a&ea centrul @n a4ora 0i @n ca#ele de Goc $line de c@nt)reAe din %laut' EducaAia antic) #e (aza $e recunoa0terea di%erenAelor #ociale, $recu- 0i a nece#it)Aii de a di#ci$lina $a#iunile tinereAii 0i de a le orienta #$re ocu$aAii no(ile, ndre$t@ndu/i pe, cei -ai #)raci #$re -u HHI
115 GIUSEPPE CAMBIANO

ftl u

a0a %el @nc@t #) nu %ie l)#aAi $rad) lenei, cauza $rinci$al) a %a$telor 33 iar $e cei -ai @n#t)riAi #$re c)l)rie, 4i-na#tic), &@n)toare 0i %ilo#o%ie' I#ocrate &oia #)/0i @n#u0ea#c) linia educati&) $e care el o atri(uia &ec?ii paideia- adre#@ndu/#e unei elite de#tul de (o4ate $entru a/i $utea $l)ti lecAiile co#ti#itoare, care durau @n -edie trei/$atru ani' S$re #%@r0itul &ieAii, el nota c), de/a lun4ul a a$ro;i-ati& $atruzeci 0i cinci de ani, lecAiile #ale au %o#t %rec&entate de o #ut) de ele&i, de&eniAiP @n -are $arte $er#onaGe ilu#tre ale &ieAii $olitice, nu nu-ai la Atena' Dar ceea ce el nu-ea %ilo#o%ie nu coincidea cu %ilo#o%ia #ocraticilor, a lui Platon 0i a Acade-iei' Acea#ta din ur-), $e care el o identi%ica cu di#cuAiile de#$re nu-)rul $rinci$iilor 0i altele de acela0i %el / un ti$ de di#cuAie $rezent), de $ild), @n Sofistul lui Platon, ca 0i @n $ri-a carte a ,etafizicii #au a Mizicii lui Ari#totel /, nu era cu totul re#$in#), dar i #e acorda nu-ai o &aloare $ro$edeutic) 0i au;iliar)' *ilo#o%ia era $u#) de I#ocrate al)turi de 4eo-etrie 0i a#trono-ie, toate di#ci$line inutile acti&it)Aii $ractice, dar de %olo# @n interiorul unei Dconce$Aii -u#culareE de#$re @n#u0irile %izice (*inleX" 0i al unui $ro4ra- de 4i-na#tic), de antrena-ent -ental' @n #ine, @n#), erau acti&it)Ai $otri&ite $entru educaAia co$iilor 0i nu $entru cea a adulAilor' Pentru ace0tia, %ilo#o%ia $e care o $reda el, -ult -ai &iril) dec@t cea @n&)Aat) de paides @n 0coal), @0i $)#tra @n #c?i-( @ntrea4a &aloare' Du$) I#ocrate, o 0tiinA) ca$a(il) #) deter-ine cu e;actitate cu- tre(uie #) &or(e0ti 0i #) acAionezi era inacce#i(il) naturii u-ane' NtiinAa de a &or(i, deG a deli(era 0i de a acAiona @n intere#ul co-unit)Aii $e care o $reda el con#ta, @n #c?i-(, @n ca$acitatea de a di#cerne cu $ro$ria -inte ce e#te $otri&it $entru %iecare @-$reGurare' ,etorica, de%init) ca art) a &or(irii, i e$urat) de utiliz)rile li$#ite de #cru$ule @n #co$uri $er#onale 0i $e de$lin inte4rat) @n orizontul de &alori al $)turilor -ai @n#t)rite, a$t) #) #e re%ere la trecutul i#toric $entru a $utea $re&edea &iitorul, #) o%ere e;e-$le -orale 0i #) Gu#ti%ice deciziile $olitice, $utea #)/1 $ro$un) $e (unul cet)Aean

ca -odel u-an 0i #) #e $ro$un) ea @n#)0i dre$t caleZ $ri&ile4iat) $entru a de&eni o-' *ilo#o%ii, la r@ndul lor, %)r) #) renunAe la $ri-atul &ieAii %ilo#o%ice, acce#i(il) unui -ic nu-)r de oa-eni, @n -o-entul @n care acce$tau inte4rarea acti&it)Aii lor @n &iaAa cet)Aiid Atena #%@r0eau $rin a #e al)tura de %a$t #oluAiei lui I#ocrate 0i $rin a atenua acea inco-$ati(ilitate dintre retoric) 0i %ilo#o%ie care #e radicaliza#e uneori @n $a4inile lui Platon 0i $e care deGa Ari#totel o atenua#e @ntr/o oarecare -)#ur)' @n 1:: @'9r', c@nd atenienii tri-it o #olie lai ,o-a $entru a cere #) li #e anuleze o datorie, $entru a le $leda cauza I @n %aAa #enatului au %o#t dele4aAi re$rezentanAii a trei 0coli %ilo#o%ice, acade-icianul Carneade, $eri$ateticianul Critolao# 0i #toicul Dio4eneG din Ba(ilonia' Cei -ai (uni oratori erau %ilo#o%i' Anta4oni#-ul dintre %ilo#o%ie 0i retoric) @nceta#e #) -ai e;i#teK @-$reun), ele $uteau #) I $)trund) @n @n&)A)-@nt 0i @n educaAia tinerilor din cla#ele a&ute alea #ociet)Aii 4rece0ti 0i ro-ane'
PENT,U A DE7ENI OM

Referin1e bibliografice
Ander#on, ='D', "thos and "ducation in Gree; ,usic- ed' a Il/a, Ca-(rid4e (Ma##'", 1 <.' An4eli Bernardini, P' (coord'", Lo sport in Grecia- ,o-a, Bari, 1 ..' Arri4oni, G' (coord'", Le donne in Grecia- ,o-a, Bari, 1 .:' Bec^, *'A'G', Gree; "ducation. P^?._^? *.%.- 2ondon, 1 <!' den Boer, =', Private ,oralit# in Greece and Rome- 2eiden, 1 +, 'E Brelic?, A', Paides e Parthenoi- ,o-a, 1 < ' Bu%%@ere, *', "ros adolescent. La pederastie dans la Grece antique- Pari#, 1 .5' Bur^ert, =', !omo necans- Berlin, Ne> 6or^, 1 +3 (trad' it' Torino, 1 .1"' Cala-e, C' (coord'", L amore in Grecia- ed' a I9/a, ,o-a, Bari, 1 .!' Ca-(iano, G', La filosofia in Grecia e Roma- ed' a Il/a, ,o-a, Bari, 1 .+' Cantarella E', L ambiguo malanno- ed' a Il/a, ,o-a, 1 .:' &dem- Secondo natura. La bisessualit nel mondo antico- ,o-a, 1 ..' Clar^e, M'2', !igher "ducation in the Fncient Uorld- 2ondon, 1 +1' Detienne, M', Les >ardins d Fdonis- Pari#, 1 +3 (trad' it' & giardini di FdoneTorino, 1 +:"' Do&er, U', Gree; Popular ,oralit# in the Time of Plato and Fristotle- O;%ord, 1 +!' &dem- Gree; !omoseOualit#- 2ondon, 1 +. (trad' it' L omosessualit nella Grecia antica- Torino, 1 .:"' *inleX, M'I' 0i Ple^et, 9'=', & giochi olimpici- trad' it' ,o-a, 1 .5' *laceliere ,', La vie quotidienne en Grece au siecle de Pericles- Pari#, 1 : (trad' it' La viata quotidiana in Grecia al tempo di Perlele- Milano, 1 .8"' *oucault, M', !istoire de la seOualite- 3, L usage des plaisirs- Pari#, 1 .! (trad' it' Storia della sessualit- 3, L uso dei piaceri- Milano, 1 .!"' Gardiner, E'N', Gree; Fthletic Sports and Mestivals- 2ondon, 1 15' Gernet, 2', Fnthropologie de la Grece ancienne- Pari#, 1 <. (trad' it' Fntropologia della Grecia antica- Milano, 1 .8"' 9arri#on, A','=', The La= at Fthens. The Mamil# and Propert#LRO;%ord, 1 <.' Jae4er, =', Paideia. 0ie Mormung des Griechischen ,enschen- 8 &oi', Berlin 1 8!/!+ (trad' it' Paideia. L educazione dell uomogreco- *irenze, 1 8</: "' Jean-aire, 9', %ouroi et couretes. "ssai sur l education spartiate et sur les rites d adolescence dans l antiquite hellenique- 2ille, 1 8 ' Jo?ann, 9'/T' (coord'"I "rziehung und *ildung in der heidnischen und christlichen Fnti;e- Dar-#tadt, 1 +<' Uu?nert, *', Fllgemeinbildung und Machbildung in der Fnti;e- Berlin, 1 <1' 2aceX, ='U', The Mamil# in %lassical Greece- 2ondon, 1 <.' 2orau;, N', Les enfants d Fthena. &dees atheniennes sur la cito#ennete et la division des seOes- Pari#, 1 .!' &dem- Les eOperiences de Tiresias. Le feminin et l homme grec- Pari#, 1 . ' Marrou, 9'/I', !istoire de l education dans l antiquite- ed' a 7i/a, Pari#, 1 <: (trad' it' Storia dell educazione nell antichit- ed' a Il/a, ,o-a, 1 +."' Nil##on, M'P', 0ie hellenistische Schule- Miinc?en, 1 :: (trad' it' La scuola neliet elenisticaD *>%tO=S,, UU.
112 GIUSEPPE CAMBIANO

P]le^idi#, C !istoire de l ephebie attique des origines _5 av8nt >esi .%hnst- Pari#, 1 <3'

Si##a, G', Le corps virginal- Pari#, 1 .+' S>eet, ='E', Sport and Recreation in Fncient Greece. F Sourceboo; Translation- O;%ord, 1 .+' 7atin, C', Recherches sur le mariage et la condition de la femme mariee G lepoque hellemstique- Pari#, 1 +5' 7e4etti M', DPa##ioni e (a4ni caldi' II $ro(le-a del (a-(ino catti&o nell antro$olo4ia #toicaE, in Tra "dipo e "uclide- Milano, 1 .8 $$ +1/ 5 7ernant, J'/P', ,#the et pensee chez &es GrecsPari#, 1 <: (tradR it ,ito e pensiero presso i Greci- Torino, 1 +5"' &dem- ,#the et societe en Grece ancienne- Pari#, 1 +! (trad' it' ,ito e societ8 nell antica GreciaTorino, 1 .1"' l r Soi m8me et l aut 3d . . a a Grece ancienne7idal/NaCuet, P', Le chasseur noir. Mormes de pensee et formes de societe dans =ll lB5?a DLDZ ariSQ 1 .1 (trad/ DG B acciatore nero- ,o-a, 1 .."' =lllett#, R.b.- Fristocratic Societ# in Fncient %rete- 2ondra, 1 ::'

?Jr [KDDD K
J!$DL$,L$S$E=i$ \$ . :?<:#

fe

tli MV

ml i
;>.'

, b`LR R

#ru'ROROSK Oi'

SO

'i MR' L

RRR

MR7 % d\ M R LRR O%MR

&ntroducere

Cet#eanul
Luciano %anfora @n #ecolul al 7l/lea @'9r', @n -ulte cet)Ai 4rece0ti, ari#tocraAia, #u#Ainut) de ar-atele #$artane, i/a alun4at $e a0a/nu-iAii tirani 0i a $reluat controlul $olitic al cet)Ailor' Tiraniile, @n -)#ura @n care $ute- @nAele4e ter-enul, a&eau @n 4eneral o (az) $o$ular)B tiranul era la ori4ine un de-a4o4' Totu0i, @n literatura $olitic) ce #/a $)#trat $@n) @n zilele noa#tre, i-a4inea tiraniei e#te de%initi& %i;at) ca o &aloare ne4ati&) 0i a aGun# c?iar #) %ie con%undat) cu noAiunea de #t)$@nire oli4ar?ic) (cu- #e &a &edea -ai (ine @n continuare"' tnRLFife L
v

CRtiuiC,liildte.

E$icentrul 0i $rototi$ul arti#tocraAiilor 4rece0ti a %o#t, #e 0tie, S$arta' Aici noAiunea de elite (#$artiaAii" coincide cu aceea de oa-eni li(eri 0i deci de cet)Aeni cu dre$turi de$line (&ezi $$' 11. 0i ur-'"' Do-inaAia ace#tei ari#tocraAii $er%ecte, care #e con#acr) @n $ri-ul r@nd $racticii r)z(oiului, #e #$riGin) $e o (az) i-$ortant) de cate4orii de$endente ($erieci, iloAi"' Prin ur-are, @n S$arta, o$oziAia oa-eni li(eri / #cla&i coincide cu o$oziAia elite [ -a#e' Intre cele dou) Dlu-iE (#$artiaAii [ ceilalAi" e;i#t) o ten#iune $uternic) de cla#) 0i de ra#), #i-Ait) 0i tr)it) ca un r)z(oi $ro$riu/zi#' Si-(olic, dar nu nu-ai, e%orii #$artani Ddeclar) r)z(oiE @n %iecare an iloAilor 0i tinerii #$artiaAi @0i %ac ucenicia ca r)z(oinici ded@ndu/#e #$ortului &@n)torii nocturne de iloAi, a c)ror ucidere are / $e l@n4) e%ectul de teroare #contat / o e&ident) #e-ni/ %icaAie ritual) 0i #acri%icial)' Cet)Aeanul, #$artiatul, -a#culul tre(uie #) @n&eAe @nainte de toate #) ucid)' A'9'M' Jone# a %)cut c@nd&a o(#er&aAia c) ari#tocraAii atenieni, de0i 0i/au -ani%e#tat -ereu ad-iraAia $entru #i#te-ul #$artan (e #u%icient #) ne a-inti- nu-ele lui Critia#, dar 0i $e cel al ne$otului #)u, Platon", #/ar %i ada$tat 4reu la o co-unitate at@t de @nc?i#) 0i de #teril) din $unct de &edere #$iritual' Cel -ai &ec?i te;t care ni #/a $)#trat din $roza attic), %onstitu1ia Ftenienilor- a-e#tecat) $rintre o$erele lui aeno%on, dar cu certitudine nu de el #cri#), de#c?ide, $entru a ne e;$ri-a a#t%el, acea#t) #erie de tri(uturi adu#e idealului #$artan' iHi trata-entul Va$Ell i$n%tunta#int #u$o$#

11!

2UCIANO CAN*O,A
A -.

m
#cla&ii @n S$arta 0i @n acela0i ti-$ dore0te un re4i- $olitic, eunomi (D4u&ernarea (un)E", @n care $o$orul i4norant 0i inco-$etent [ 0i dec ina$t #) deAin) $uterea / #) %ie Dredu# la #tarea de #cla&ieE' Ni totu0i, la Atena, ace#t ideal, at@t de dra4 unei ari#tocraAii nici $V de$arte re#e-nate #au dezar-ate, nu #/a realizat niciodat) concret Sau -ai (ine zi# #/a realizat, @n -od %ali-entar, @n dou) %oarte #curte inter&ale de ti-$, @n !11 0i @ntre !5! 0i !58, @n -o-entul c@nd @n%r@n/4erile -ilitare #u%erite de Atena @n lun4ul con%lict cu S$arta au aGun# #) actualizeze $o#i(ilitatea de a in#taura 0i la Atena D-odelul #$artanE Cu- #e e;$lic) ace#t e0ec, dac) #e $oate @ntr/ade&)r &or(i de un e0ecF Autorul %onstitu1iei Ftenienilor- de0i $une @n e&idenA) $rinci$alu neaGun# al de-ocraAiei (acce#ul celor inco-$etenAi la %uncAiile $u(lice" recunoa0te totu0i c) la Atena $o$orul la#) D#eniorilorE cele -ai delicate #arcini -ilitare' @n realitate, ari#tocraAia atenian) #/a ada$tat, du$) cu- &o- &edea (&ezi $$' 138 0i ur-'", la un #i#te- $olitic de#c?i# /de-ocraAia $arla-entar) [ care a $u# $e (aze noi $ro(le-a ca$ital) a cet)Aeniei' Acea#t) ari#tocraAie a -enAinut deci, @ntr/un conte;t $olitic -ai a4itat dec@t @n S$arta, o le4iti-itate @n a conduce #tatul, (azat) $e deAinerea de co-$etenAe clare (nu nu-ai r)z(oinice" 0i $e $redo-inarea dura(il) a $ro$riilor &alori, decretat) 0i @n li-(aGul $oliticB sophros#ne- @n a%ar) de D@nAele$ciuneE, @n#ea-n) D4u&ern oli4ar?icE (Tucidide, ., <!, :"' @n Euro$a #ecolului al a7III/lea, $@n) la ,e&oluAia %rancez) 0i du$) ea, era %rec&ent) a$ro$ierea dintre ,o-a 0i S$arta' Ni nu era co-$let neGu#ti%icat)' DeGa PolX(io# o %or-ula#e @n ter-eni de co-$araAie 0i o(#er&a#e @n #i#te-ul $olitic ro-an un ec?ili(ru -ai (un @ntre $uteri (&ezi $$' 188 0i ur-'"' El nu a#cunde de alt%el %a$tul c) (aza ace#tui ec?ili(ru era o ari#tocraAie ce coincidea c?iar cu or4anul de conducere (Senatul" $rin inter-ediul c)ruia acea#ta e;ercita $uterea' Nu @nt@-$l)tor, toc-ai ari#tocraAia &a %i $rota4oni#ta e;$erienAei $olitice de#$re care #e &or(e0te @n $a4inile ur-)toare' Dac) a- &rea #) cu$rinde- @ntr/o %or-ul) caracteri#tica unei $redo-inanAe at@t de dura(ile, i/a- $utea 4)#i e;$licaAia @n ca$acitatea de re@nnoire 0i de coo$erare' Iar $e ace#t teren, toc-ai ari#tocraAia -odel, cea #$artana a do&edit, $ro(at) cu %a$te, cea -ai $uAin) clar&iziune' 'i%ra-iiGr'

Grecii 4i ceilal1i
i9h

iul 0i
iSJii
i oaMGlliJIUU,l 7iii lb .II.BP JQE L K LR %ii/JR]GM

DCet)Aile nu erau -ari 0i $o$orul locuia la Aar), ocu$at @n totalitate cu -uncile a4ricole'E Ace#ta e#te cadrul econo-ico/#ocial @n care Ari#totel #itueaz) na0terea tiraniilor, @n cea de/a cincea carte a Politicii (185: HH a, 1."' DDatorit) -)ri-ii cet)Aii, nu toAi cet)Aenii #e cuno0teau @ntre eiEK ace#ta e#te unul dintre %actorii -ateriali $e care Tucidide @i in&oc) $entru a e;$lica cli-atul de #u#$iciune 0i @nr)ut)Airea relaAiilor @n zilele ce au $recedat lo&itura de #tat oli4ar?ic) de la Atena, @n !11 @'9r' (., <<, 8"' Cetatea ar?aic) e#te -ic), ceea ce %a&orizeaz) de-ocraAia direct), adic) $artici$area tuturor cet)Aenilor la ?ot)r@ri' E#te o con#ecinA) care nu $oate %i conte#tat), -ai ale# din -o-entul @n care tot -ai -ulAi dintre cet)Aeni (#au candidaAi la cet)Aenie" #e @ndrea$t) #$re a4ora 0i nu -ai r)-@n izolaAi la Aar), a(#or(iAi co-$let de -unca a4ricol)' C@t ti-$ #ituaAia r)-@ne cea de#cri#) de Ari#totel (D$o$orul G locuia la Aar), ocu$at @n totalitate cu -uncile a4ricoleE", lu$ta $entru $utere e#te rezer&at) unor D#t)$@niE' A#e-enea #t)$@ni au $ri&ile4iul de a $urta ar-e 0i de a/0i e;ercita toc-ai @n ace#t -od ?e4e-oniaK un i $ri&ile4iu $e care/1 $ute- o(#er&a concret @n o(iectele %unerare din -or-intele 4rece0ti (@n -or-intele &ec?i din de-ele A%idna, T?ori^o# 0i Eleu#i#, no(ilii #@nt @n-or-@ntaAi cu ar-e, @n &re-e ce $le(ea nu"' I IiSn$oc$o$icc, o(iceiul (ar(ar de a -er4e @nar-at, De#te un #e-n de no(leAe / #crie Gu#ta&e Glotz / care/1 @n#oAe0te $e ari#tocrat $@n) @n nor-@ntE' isaiU @n acea#t) $erioad) ar?aic), %or-ele de 4u&ernare deter-inate de alternarea la $utere a #t)$@nilor /

ari#tocraAia, tirania, Dinterre4nulE unui D-ediatorE Aais#mnetes- dialla;tes) [, de0i indicate cu nu-e di%e/Yrite, datorate ade#ea $unctului de &edere al celui care #crie, #@nt @n realitate de#tul de $uAin di%erite unele de altele' E#te #u%icient #) ne 4@ndi- la e&eni-entele din 2e#(o# din &re-ea lui Alceu 0i la %i4uri ca aceea a lui Pittaco#, dialla;tes @n @nc)ierarea %urioa#) dintre clanurile I ari#tocratice, dar care a %o#t #ti4-atizat de c)tre Alceu ca tiran, de0i Y&a %i a$oi ridicat @n e-$ireul celor D0a$te @nAele$AiE @-$reun) cu o-olo4ul #)u atenian, Solon' Cei $e care Alceu 0i alAii ca el @i #ti4-atizau ca tirani erau, du$) Ari#totel, cei care/0i a#u-au Dconducerea $o$oruluiE Aprostatai tou demou). Ei #e (ucurau [ #$une Ari#totel @n %ra4-entul citat anterior / de @ncrederea $o$orului, iar D4aranAiaE :pistis) ace#tei @ncrederi era Dura %aA) de cei (o4aAiE, ur) care, e;$lic) acela0i Ari#totel, #e e;$ri-a de $ild) $rin -a#acrul tur-elor de &ite ale (o4aAilor, 4)#ite l@n4) %lu&iu de c)tre DtiranulE Tea4ene din Me4ara, in# @n care $o$orul a&ea @ncredere' 2a %el era 0i Pi#i#trate, $e care Ari#totel @l nu-e0te de alt%el @n acela0i conte;t' Dar $aralizanta $a#i&itate a oa-enilor de la Aar) (daHoAia" a @ncetat la un -o-ent datB o ?oard) care @nainte nu cuno0tea nici Gu#tiAie, nici le4e / #e $l@n4e Teo4onide (cea :!5 @'9r'" / 0i $urta $iei de ca$r) @n Gurul 0oldurilor acu- #e revars peste cetate 0i are -ai -ult) $ondere dec@t no(ilii, aGun0i @ntr/o condiAie -izer)' @nainte [ noteaz) cu dezolare Teo4onide / acea#t) tur-) tr)ia @n a%ara ora0elor #au, -ai e;act, du$) di#$reAuitoarea e;$re#ie a lui Teo4onide, D$)0teaE @n a%ara cet)Aii' Acum au intrat 0i c?i$ul ora0ului #/a #c?i-(at (1, :8/:<"' E#te e&ident c) i-(oldul #$re 4e#tionarea direct) a cet)Aii, de-ocraAia direct), #e na0te c?iar atunci, o dat) cu a%lu;ul cre#cut al $le(ei @n interiorul
002

2UCIANO CAN*O,A

cercului ur(anK atenuarea ascholiei 0i i-(oldul c)tre de-ocraAie -er4 @-$reun)' *eno-enul e $o#i(il @ntruc@t co-unitatea are di-en#iuni redu#e 0i acce#ul la $utere $er#onal) e#te, $entru a ne e;$ri-a a#t%el, la @nde-@n)' Nu e#te deci cazul #) %ace- #$eculaAii de#$re o @nclinaAie c)tre $olitic) @nn)#cut) la 4reci, c?iar dac), $ro(a(il, 4recii @n0i0i au re&endicat un a#e-enea -erit @n %aAa @ntre4ii lu-i @nconGur)toare, nu-it) de ei D(ar(ar)E' *irul conduc)tor al lentei con#tituiri a DtendinAei #$re izono-ieE a lu-ii 4rece0ti @ntre #ecolele al 7UI/ lea 0i al 7/lea @'9r' a %o#t a%ir-area D$rezenAei $oliticeE (C' Meier" de c)tre to1i indi&izii @nrolaAi /n armata 0i de&eniAi a#t%el Dcet)AeniE' Idealizarea ace#tui -ecani#- a $rodu# locul co-un care/i cali%ic) $e 4reci dre$t Din&entatoriiE $oliticii' Un 4rec din A#ia, cu- e#te 9erodot, care a&ea o i-$ortant) e;$erienA) a lu-ii $er#ane, a @ncercat #) #u#Ain) (dar, a0a cu- o(#er&a, Dnu a %o#t crezutE" c) 0i @n Per#ia, la -oartea lui Ca-(X#e# (@ntr/un -o-ent c@nd la Atena conduceau @nc) %iii lui Pi#i#trate" a %o#t $ro#$ectat) i$oteza de-ocratic) Dde a %ace $olitica @n co-unE :eq Si`oov OaraQe/vai r n$rGXnaTa", cu- #$une el (8, .5"' 9erodot a-inte0te 0i c) @n -o-entul c@nd Dariu# #e a%la @n -ar0ul @-$otri&a Greciei, @n anul ! 3, aliatul 0i cola(oratorul lui @n e;$ediAie, Mardonio#, na&i4@nd de/a lun4ul coa#tei Ioniei direct @n 9elle#$ont, Di/a @n&in# $e tiranii Ioniei 0i a in#taurat de-ocraAia @n cet)AiE (<, !8"' Ni @n $ri&inAa ace#tei in%or-aAii 9erodot #e te-e de #ce$tici#-ul 4recilor, din -o-ent ce Dnu au crezut c) Y@n criza care a ur-at -orAii lui Ca-(X#e#Z Otane# intenAiona #) le aduc) $er0ilor un re4i- de-ocraticE' Nu &ede- de ce nu i/a- da crezare lui 9erodot' PreAioa#a #erie de in%or-aAii $e care ne/o %urnizeaz) el @i a$ro$ie -ult $e 4reci de $er0iB dou) lu-i @ntre care #/a c)#cat o $r)$a#tie nu-ai datorit) re$rezent)rii ideolo4ice o%erite de 4reci de#$re ei @n0i0i, dar care erau, @n $ractica concret), de#tul de a$ro$iate 0i le4ate una de alta, c?iar 0i @n e;$erienAa $olitic)' Do&ad) #t) -odul %ire#c @n care au #ta(ilit relaAii cu lu-ea $er#an) oa-eni $olitici ca Te-i#tocle, Alci(iade, 2X#andro# 0i, @nainte de ei, alc-eonizii, de0i 9erodot #e #tr)duie0te #) dea e&eni-entelor o tent) $atriotic) (:, +1/+8 K <, 11: 0i 131/3!"' De aceea, nu e#te ?azardat #) con#ider)- c) ter-enii %olo#iAi de Otane# (i$oteza de-ocratic)", Me4a(Xzo# (i$oteza oli4ar?ic)" 0i Dariu# (i$oteza -onar?ic), @n&in4)toare" @n conte#tata dez(atere con#tituAional) din 9erodot (8, .5/.3" le/au %o#t %a-iliari 0i unor &enera(ili 0i ilu0tri $er0i 0i nu au con#tituit atri(utul e;clu#i& al e;$erienAei $olitice 4rece0ti' , &,%e R>r%?,(
oT%r/CETkgEANTOJ
} p

-!e -f

%et1eanul.rzboinic
." < j

De-ocraAia antic) e#te deci re4i-ul @n care conteaz), @ntruc@t au acce# la adunarea con#tituant), toAi cei ce au cet)Aenie' Pro(le-a e#teB cine deAine cet)Aenie @n cetatea antic)F Dac) lu)- @n con#iderare

e;e-$lul cel -ai cuno#cut 0i, de#i4ur, cel -ai ti$ic, 0i anu-e Atena, H con#tat)- c) relati& $uAini oa-eni deAin ace#t (un ine#ti-a(ilB ()r(aAii idulAi, cu condiAia ca $)rinAii lor #) %ie atenieni 0i li(eri $rin na0tere' (Acea#ta e#te li-itarea cea -ai #e&er), dac) Aine- cont de %a$tul c), Ai du$) calculele cele -ai $rudente, ra$ortul dintre oa-enii li(eri 0i Bcla&i era de unu la $atru' De a#e-enea, tre(uie #) lu)- @n con#iderare nu-)rul deloc ne4liGa(il al celor n)#cuAi dintr/un #in4ur $)rinte D$ur/iBTn4eE @ntr/o cetate de#c?i#) co-erAului 0i unor continue contacte cu I lu-ea e;terioar)' Mai tre(uie Ainut cont, @n %ine, cel $uAin $@n) @n Ye$oca lui Solon (#ecolul al 7l/lea @'9r'", c) dre$turile $olitice de$line [ al c)ror conAinut coincide cu cel al cet)Aeniei / nu li #e acord) celor cu Itotul li$#iAi de $o#e#iiK i#toricii -oderni di#cut) @nc) dac) @ntr/ade&)r @n &re-ea lui Solon [ a0a cu- #u#Aine Ari#totel @n %onstitu1ia Ftenei [ dre$tul de a aGun4e @n adunare %u#e#e e;tin# 0i la cei li$#iAi de (unuri, @ntr/un cu&@nt, &iziunea a#u$ra cet)Aeniei #e rezu-) @n e$oca cla#ic) la identitatea cet)Aean / r)z(oinic' E#te cet)Aean 0i %ace $arte cu titlu de$lin din co-unitate $rin inter-ediul $artici$)rii la adun)rile unde #e iau deciziile cel care e#te a$t #) e;ercite $rinci$ala %uncAie a ()r(atului adult li(er, adic) r)z(oiul' Cu -unca #e ocu$au @n $ri-ul r@nd #cla&ii 0i, @ntr/o anu-it) -)#ur), %e-eile' @ntruc@t $entru o lun4) $erioad) de ti-$ calitatea de r)z(oinic a $re#u$u# de a#e-enea #) di#$ui de -iGloace $entru a/Ai a#i4ura ec?i$a-entul -ilitar $er#onal, noAiunea de cet)Aean/r)z(oinic #e identi%ic) cu aceea de $ro$rietar, deAin)tor al unei anu-ite a&eri (@n 4eneral %unciare", care #)/i a#i4ure &iitorului r)z(oinic $o#i(ilitatea de a #e @nar-a $e c?eltuial) $ro$rie' P@n) atunci, cei li$#iAi de a&ere #e a%lau @ntr/o $oziAie de -inoritate $olitic) 0i ci&il), nu -ult di%erit) de aceea a #cla&ilor' 2a a$ro;i-ati& un #ecol du$) Solon, o dat) cu orientarea Atenei c)tre -are 0i a$ariAia unei %lote de r)z(oi #ta(ile @n &re-ea &ictoriei @-$otri&a $er0ilor, a %o#t nece#ar) o con#idera(il) -@n) de lucru r)z(oinic)B -arinarii, c)rora nu li #e cerea D#) #e @nar-eze #in4uriE' Acea#ta e#te cotitura, e&eni-entul $olitico/ -ilitar care a deter-inat [ @n de-ocraAiile -ariti-e [ e;tinderea cet)Aeniei a#u$ra celor %)r) $o#e#iuni (DteAiiE", care aGun4 a#t%el, @n %inal, la de-nitatea de cet)Aeni/r)z(oinici, toc-ai @n calitate de -arinari, @n cazul Atenei, ai celei -ai $uternice %lote a lu-ii 4rece0ti' Nu @nt@-$l)tor, @n 4@ndirea $olitic) a unui a#$ru critic al de-ocraAiei cu- e#te anoni-ul autor al %onstitu1iei Ftenienilor ($ro(a(il Critia#", -odelele $olitico/#tatale #e
11. 2UCIANO CAN*O,A
FP'

@-$art @n dou) cate4orii (3, 1/<"B cei care duc r)z(oi $e -are (Aten# 0i aliaAii ei #i-ilari" 0i cei ce #e r)z(oie#c $e u#cat (S$arta 0i celelalt #tate a#e-enea"' Ceea ce #e #c?i-() nu e#te deci natura #i#te-ului $olitic, ci nu-)ru (ene%iciarilor #)i' Iat) de ce atenienii, #au -ai (ine zi# unii doctrinar intere#aAi de $ro(le-a %or-elor $olitice, @ncerc@nd #) &ad) clar di%e renta dintre $ro$riul #i#te- 0i cel #$artan, #%@r0eau $rin a indica, ele-ente nee#enAiale, cu- ar %i o$oziAia dintre #$artanii DlenAiE 0i atenienii D#$rinteniE, e;$ri-at) @n nenu-)rate r@nduri de Tucidide (1, +5, 3/8K ., <, :"' Se $oate c?iar @nt@-$la ca, $arcur4@nd @n 4ra() literatura $olitic) atenian), #) te lan#ezi @n elo4ii ale Dde-ocraAieiE #$artane, a0a cu- I#ocrate, @n Freopagiticul- aGun4e #) $rocla-e nici -ai -ult, nici -ai $uAin dec@t identitatea $ro%und) dintre 4u&ernarea #$artan) 0i cea atenian) (<1"' Prin ur-are, la Atena, e;tinderea cet)Aeniei / nu-it) @n -od o(i0nuit Dde-ocraAieE / e#te le4at) ne-iGlocit de na0terea i-$eriului -ariti-, i-$eriu $e care aceia0i -arinari ade$Ai ai de-ocraAiei l/au conce$ut @n 4eneral ca $e un uni&er# de #u$u0i e;$loataAi la #@n4e ca #cla&i' 2e4at) de #olidaritatea cu aliaAii/#u$u0i era con#iderat) e;tinderea 0i @n co-unit)Aile aliate a #i#te-ului de-ocratic' Ceea ce &rea #) #$un) c), @n ciuda e;$loat)rii i-$eriale din $artea Atenei, e;i#ta totu0i @n co-unit)Aile aliate o $arte a #ociet)Aii care 4)#ea -ai a&antaGoa#) alianAa cu Atena 0i @nt)rirea ei $rin ado$tarea #i#te-ului $olitic al #tatului conduc)tor' @n concluzie, e;i#ta o (az) #ocial) $entru de-ocraAie 0i @n cet)Aile #u$u#e Atenei' Pe de alt) $arte, @n interiorul #tatului conduc)tor, e;tinderea cet)Aeniei a#u$ra celor #)raci a du# la o i-$ortant) dina-ic) $e &ertical) a #i#te-uluiB 4ru$urile conduc)toare, cele care $rin $oziAia #ocial) J @nalt) deAin @nc) $@r4?iile educaAiei $olitice, #t)$@ne#c arta cu&@ntului 0i conduc $rin ur-are cetatea, se divid. O $arte, cu #i4uranA) cea -ai #e-ni%icati&), acce$t) #) conduc) un #i#te- @n care cei li$#iAi de a&ere #@nt -aGoritari' Din acea#t) con#i#tent) cate4orie $olitic) a D#eniorilorE (-ari %a-ilii, $ro$rietari (o4aAi 0i ca&aleri (o4aAi" care acce$t) #i#te-ul rezult) Dcla#a $olitic)E ce conduce Atena de la Cli#tene la CleonK @nZ #@nul ei #e dez&olt) o dialectic) $olitic) ade#ea %ondat) $e @n%runtarea $er#onal), de

$re#ti4iuK @n %iecare dintre -e-(rii #)i e#te $rezent) ideea, %oarte li-$ede @n toate acAiunile $olitice ale lui Alci(iade, c) ei re$rezint) intere#ele 4enerale, ideea c) $ro$ria do-inare $e #cena $olitic) re$rezint) totodat) &e?iculul celei -ai (une 4u&ern)ri a cet)Aii' Di-$otri&), o -inoritate de D#enioriE (ari#tocraAi" nu acce$t) #i#te-ulK or4anizaAi @n %or-aAiuni -ai -ult #au -ai $uAin #ecrete (a0a/nu-itele eterie)- ace0tia con#tituie o a-eninAare &irtual) $er-anent) $entru #i#te-, a c)rui &ulnera(ilitate o $@nde#c -ai ale# @n -o-entele de G di%icultate -ilitar)' Ei #@nt a0a/nurniAii Doli4ar?iE' Nu @0i declar) a#$iraAia la o conducere a unei ca-arile re#tr@n#e (e&identPl &ttt%/RBh autode%ine#c
CETkgEANU2

m
ca Doli4ar?iE, ci &or(e#c de o D(un) 4u&ernareE, auOppoaovrW etc"B ei $ro$un re#tr@n4erea dra#tic) a Dcet)AenieiE, o re#tr@n4ere care/i e;clude de la (un @nce$ut de la $ri&ile4iul cet)Aeniei $e cei li$#iAi de (unuri 0i readuce deci co-unitatea la #tadiul @n care Dcet)AeniE cu titlu de$lin #) %ie doar cei Dca$a(ili #) #e @nar-eze $e $ro$ria lor c?eltuial)E, @n#u0i ter-enul oAiRXoi [ o(#er&) Ari#totel [ creeaz) con%uzieK nu e#te &or(a de %a$tul c) $o#e#orii titlului de cet)Aean #@nt D-ulAiE #au D$uAiniE, ci c) tre(uie #) %ie cei cu $ro$riet)Ai #au cei %)r) $ro$riet)AiK nu-)rul lor ca atare e#te D$ur accidentalE :Politica13+ (, 8:" 0i, @n orice caz, D0i @n oli4ar?ii la $utere #e a%l) tot -aGoritateaE (13 5 a, 81"' Pornind toc-ai de la acea#t) $a4in) din Ari#totel, Art?ur ,o#en(er4 %or-uleaz) o analo4ie -odern) %oarte edi%icatoareB DA$licarea de%iniAiilor ari#totelice la e$oca $rezent) ar $utea duce la rezultate %oarte ciudate, de0i %oarte reali#teB ,u#ia #o&ietic) de la 1 1+ la 1 1. ar %i o de-ocraAieK actuala re$u(lic) %rancez) ar %i o oli4ar?ie' Nici una dintre cele dou) e&alu)ri n/ar #una nici ca un elo4iu, nici ca un (la-, ci ar %i #i-$la con#tatare a unei #t)ri de %a$tE' Baz@ndu/#e $e calcule -ult di#cutate 0i, de0i di#cuta(ile, totu0i #e-ni%icati&e, ,o#en(er4 $unea accentul $e %a$tul c) [ toc-ai @n cazul Atenei / $re$onderenAa nu-eric) a celor care nu $o#ed) a&ere ra$ortaAi la re#tul cor$ului #ocial era de$arte de a %i un datB D,a$ortul nu-eric dintre cei care nu $o#edau ni-ic 0i cei care $o#edau ce&a era de nu-ai ! la 8' De aceea, celor din ur-) le/ar %i %o#t #u%icient #) atra4) de $artea lor, $rintr/un arti%iciu oarecare, un #e4-ent c?iar -ic al cla#ei celor #)raci, $entru a c@0ti4a -aGoritatea @n adunarea $o$ular)E' ,o#en(er4 rele&a 0i rolul unei $)turi inter-ediare, de%init) de el ca D-ica cla#) -edieE :der ;leine ,ittelstand) @n dina-ica $olitico/#ocial) atenian)K #$riGinul ace#tei $)turi l)r4e0te -ult (aza de cla#) a de-ocraAiei, dar $oate 0i #) o #l)(ea#c), cu- #e &ede @n -o-entele de criz)' Acea#t) $)tur) e#te con#tituit) @n -od e#enAial din -ici $ro$rietari (Diceo$oli# din Fharnienii e#te $oate un #i-(ol"' Pe (un) dre$tate, ,o#en(er4 o(#er&a c) $entru o a#e-enea cate4orie de-ocraAia @n#ea-n) Dacce#ul %)r) re#tricAii la cuceririle culturale 0i $o#i(ilitatea de a #e eli(era, @nde$linind din c@nd @n c@nd un rol $u(lic, de o(o#eala -uncii cotidieneE' O dat) cu @n%r@n4erea -ilitar) a Atenei @n @n%runtarea cu -onar?ia -acedonean) (r)z(oiul la-iac de la #%@r0itul #ecolului al P7/lea", c@nd $ro$rietarii, #$riGiniAi de ar-ele @n&in4)torilor, au e;clu# @n %inal de la cet)Aenie un nu-)r de 13'555 de #)raci (Diodor din Sicilia, 1., 1., : 0i Plutar?, Mocion- 3., +", adic) $e aceia care #e #itua#er) #u( cen#ul de 3'555 de dra?-e, o a#e-enea @n%r@n4ere te-$orar) a #i#te-ului de-ocratic #e &a con#u-a @n izolarea celor lipsi1i de avere ' cla#a -edie e#te @n acel -o-ent cu *ocion, cu De-ade# 0i cu ceilalAi Dre%or-atoriE %ilo-acedoneni' E#te #i-$to-atic $entru caracterul central al cet)Aeniei %a$tul c), RMHHlte(V lucru $e care J%t%tt
'UVCETkgEA=MTP

m
oli4ar?ii atenieni a %o#t #) reduc) nu-)rul cet)Aenilor la :'555, iar $e $lan $ro$a4andi#tic au c)utat @n $ri-ul -o-ent #) lini0tea#c) %lota, #u#Ain@nd c) @n %ond la adun)rile @n care #e luau deciziile niciodat) nu $artici$a un nu-)r at@t de -are de $er#oane (Tucidide, ., +3, 1" 0i c), di-$otri&), c@nd au c@0ti4at -aGoritatea, de-ocraAii la r@ndul lor aul retra# @n -a#) cet)Aenia #u#Ain)torilor e;$eri-entului oli4ar?ic, redu/c@ndu/i la ran4ul de cet)Aeni Ddi-inuaAiE :atimoi). *eno-enul e#te at@t de i-$ortant, @nc@t un -are dra-atur4, Ari#to%an, $ro%it) de acea zon) li(er) a di#cur#ului $olitic care e#te di4re#iunea autorului, e;$ri-at) de cor :parabasis)- $entru a lan#a un a$el c)tre cetate cer@nd ca acei atimoi- c)zuAi $e &re-ea #a @n Dcur#ele lui P?rXnic?o#E (unul dintre $rinci$alii in#$iratori ai $uciului de la !11", #) %ie re$u0i cu dre$turi de$line @n ran4ul de cet)Aeni :*roa4tele- <.</+5:"' Ni @n !5!, c@nd au re&enit la $utere #u( $rotecAia #$artan), oli4ar?ii nu nu-ai c) au in#taurat un cor$ ci&ic 0i -ai redu# (8'555 de cet)Aeni cu dre$turi de$line", dar au %a&orizat e;odul de-ocraAilor, al oa-enilor din $o$or de care, din raAiuni $olitice #au de cla#), era le4at #i#te-ul

de-ocratic, c?iar cu ri#cul de a Dde$o$ulaE Attica, du$) cu- a ar)tat Socrate @ntr/o dra-atic) di#cuAie cu acela0i Critia# 0i cu Callicle#, relatat) de aeno%on @n ,emorabilia (1, 3, 83/8."' Gata #) #e r)z(oia#c) unii cu alAii $entru a/0i di#$uta $reAio#ul (un al cet)Aeniei, cet)Aenii D$ur#@n4eE #@nt totu0i de acord cu toAii @n a e;clude orice $o#i(ilitate de e;tindere a cet)Aeniei #$re e;terior, @n a%ara co-unit)Aii' Doar @n -o-entele de $ericol e;tre- 0i de ade&)rat) di#$erare au intuit $o#i(ilit)Aile ce decur4eau din l)r4irea con#idera(il) a cet)Aeniei' Du$) $ierderea ulti-ei %lote con#truite @-$reun) la #%@r0itul e$uizantului con%lict cu S$arta (E4o#$ota-i, &ara lui !5:", atenienii au acordat / $rintr/un 4e#t %)r) $recedent / cet)Aenia atenian) in#ulei Sa-o#, aliata cea -ai %idel)K au %)cut a#t%el o tardi&) 0i di#$erat) @ncercare de a/0i Ddu(laE co-unitatea' E%e-erul re-ediu (Tod, G!&- <" a %o#t e&ident anulat de ca$itularea Atenei (a$rilie !5!" 0i de e;$ulzarea, c@te&a luni -ai t@rziu, a de-ocraAilor din Sa-o# de c)tre @n&in4)torul 2X#andro# (aeno%on, !elenicele- 3, 8, c.c)- $entru a %i reintrodu#, @n de-ocraAia re#taurat), @n ti-$ul ar?ontelui Euclid (!58/!53", @n cin#tea e;ilaAilor de-ocraAi din Sa-o# (Tod, G!&- +"' Na$tezeci de ani -ai t@rziu, c@nd *ili$ al Macedoniei a @n&in# la C?eroneea coaliAia a&@nd @n %runte ar-ata Atenei (88. @'9r'" 0i $)rea $entru o cli$) c) @n&in4)torul, cuno#cut ca %iind @n #tare #) di#tru4) din te-elii cet)Aile @n&in#e, #e @ndre$ta #$re Atena r)-a#) $ractic %)r) a$)rare, un $olitician de-ocrat, dar -ai de4ra() tot at@t de e;centric @n #tilul de &iaA) $e c@t de Dnere4ulatE @n an4aGarea lui, 9i$$eride, $ro$une eli(erarea a o #ut) cincizeci de -ii de #cla&i a4ricoli 0i lucr)tori @n -in) (%ra4-' 3+/3 BalB/Jen#en"' Din cauza unei iniAiati&e at@t de Dile4aleE, $rin #tr)dania unui @n&er0unat conduc)tor de -ulAi-i, e;tinderi a cet)Aeniei, 9i$$eride a #%@r0it @n#) $rin a aGun4e @n %aAa tri(unalului' Iar ar4u-entul adu# de Ari#to4eiton a %o#t atunci cel o(i0nuit @n oratoria de-ocratic) atenian)B c) Ddu0-anii de-ocraAiei, CTt ti-$ e#te $ace, re#$ect) le4ile 0i #@nt, ca #) #$une- a0a, #iliAi #) nu le @ncalceK dar @n ti-$ de r)z(oi 4)#e#c cu u0urinA) tot %elul de $rete;te $entru a/i teroriza $e cet)Aeni, a%ir-@nd c) nu e#te $o#i(il #) #al&)- cetateaE dac) nu e-it D$ro$uneri ile4aleE (Jander, +ratorum Mragmenta- 83"' 2a #%@r0itul #ecolului al 7/lea, -ai $reci# @n ulti-ii treizeci de ani ai ace#tuia, @n lu-ea 4reac) a @nce$ut o $erioad) de con%licte e;tre- de #@n4eroa#eB un r)z(oi 4eneral, care a cu$rin# a$roa$e toate cet)Aile, K l)#@nd $uAin loc celor neutri / un r)z(oi nu doar @ntre S$arta 0i Atena, ci @ntre dou) ta(ere 4ra&it@nd $e or(itele celor dou) cet)Ai /, 0i conco-itent un r)z(oi ci&il, con#ecinA) i-ediat) 0i o(li4atorie a con%lictului 4eneral' E#te o #ituaAie @n care r)z(oiul e;tern 0i r)z(oiul ci&il #e ali-enteaz) reci$roc 0i @n care 4u&ernul a%lat la conducere @n %iecare cetate #e -ut), du$) cei care/1 alc)tuie#c, dintr/o ta()r) @n altaK 0i, la %iecare #c?i-(are de re4i-, -a#acrarea ad&er#arilor 0i e;ilurile -a#i&e -arc?eaz) &enirea la $utere a celor dou) %acAiuni' ,)z(oiul ci&il cu$rin#e#e c?iar 0i unul dintre cele dou) #tate conduc)toare, Atena, care, $entru c@te&a luni, @n !11 (cu 0a$te ani @nainte de @n%r@n4erea de%initi&)", a#i#t) e%ecti& la &enirea la $utere a oli4ar?ilor, re$ede r)#turnaAi de reacAia $atriotico/ de-ocratic) a -arinarilor con#tituiAi la Sa-o# @ntr/un anti/#tat, contra$ondere la cetatea/-a-), c)zut) @n -@inile Ddu0-anilor $o$oruluiE' ,)z(oiul lun4 / r)z(oi ci&il / a cuno#cut @n anul !5! un e$ilo4 ce $)rea de%initi&B @n%r@n4erea -ilitar) a Atenei 0i co-$leta ei renunAare la i-$eriu 0i la %lot), intrarea ei u-ilitoare #u( un 0i -ai %eroce 4u&ern oli4ar?ic (DCei TreizeciE", @n r@ndurile aliaAilor S$artei' Dar %a$tul cel -ai #e-ni%icati& din toat) i#toria acelei e$oci e#te c), du$) -ai $uAin de un an, re4i-ul Celor Treizeci cade 0i aceia0i #$artani @nle#ne#c re#taurarea de-ocraAiei @n cetatea du0-an) @n&in#)' Attica re%uza#e D#$artanizareaEK ale4erea care #e con#olida#e @nce$@nd cu Cli#tene de&eni#e deci o #tructur) $ro%und) a realit)Aii $olitice atenieneK #i#te-ul (azat $e dre$tul 4arantat celor %)r) $ro$rietate de a $artici$a la cet)Aenie #e do&edi#e -ai $uternic 0i -ai dura(il dec@t c?iar le4)tura (ce i/a #tat la ori4ine" dintre de-ocraAie 0i $uterea -ariti-)'
tu

-arii A%nul dintre ele-entele %unda-entale care au con#olidat $actul dintre Celle nu deAineau $ro$riet)Ai 0i ari#tocraAi e#te Dlitur4iaE, contri(uAia -ai -ult #au -ai $uAin #$ontan), ade#ea %oarte con#i#tent), care li #e cerea celor (o4aAi $entru (unul -er# al co-unit)AiiB de la (anii nece#ari $entru @ntreAinerea naVel>1$ttOH
133 2UCIANO CAN*O,A

0i teatrul #tatului' ,e4i-ul D$o$ularE antic nu a cuno#cut e;$ro$rierea alt%el dec@t #u( %or-a $ede$#ei $entru anu-ite delicteK le/a $er-i# celor (o4aAi #) continue #) %ie (o4aAi, dar le/a $u# $e u-eri o enor-) #arcin) #ocial)' #oH-F Y Ca$itali#tul / a #cri# @ntr/o e%icient) ter-inolo4ie -odern) Art?ur ,o#en(er4 / era ca o &ac), $e care co-unitatea

o -ul4ea cu 4riG) $@n) la ulti-ul ulti-ul #tro$' De aceea tre(uia ca &aca #) $ri-ea#c) la r@ndu/i un %uraG #u(#tanAial' Proletariatul atenian nu a&ea ni-ic @-$otri&) dac) un %a(ricant, un ne4u#tor #au un ar-ator c@0ti4a @n a%ara cet)Aii c@t de -ulAi (ani $utea' Cu c@t c@0ti4a, cu at@t $utea a$oi #) dea -ai -ult la #tat' 1OOQ, L De aici, deducea nu %)r) te-ei ,o#en(er4, intere#ul [ $e care G D$roletarulE atenian @l a&ea @n co-un cu Dca$itali#tulE / $entru e;$loa/R tarea aliaAilor 0i, @n 4eneral, $entru o $olitic) e;tern) i-$eriali#t)' 7ocile care a&ertizau @-$otri&a unei $olitici de Ga% #/au $otolit 0i a#t%el, #)racii din Atena, @n $erioada c@nd au deAinut $uterea, au #$riGinit %)r) rezer&e elanurile i-$eriali#te ale cuceritorilor' E#te #e-ni%icati& c), toc-ai du$) &enirea la $utere a $roletariatului, Atena #/a lan#at @n dou) r)z(oaie de Ga% @n ade&)ratul #en# al cu&@ntuluiB unulZ @ndre$tat @-$otri&a $er0ilor, $entru cucerirea E4i$tului [ de unde #e &ede ce $lanuri a-(iAioa#e a&ea Atena la &re-ea aceea [ 0i altul c?iar @n Grecia, $entru a/0i ani?ila doi concurenAi co-erciali, re$u(licile i E4ina 0i Corint amCi' ,o#en(er4 #e al)tur) aici tezei, care nu tre(uie #u(e&aluat), con%or- c)reia concurenAa co-ercial) dintre Atena 0i Corint, cele dou) -ari $uteri -ariti-e, a con#tituit cauza %unda-ental) a r)z(oiului $elo$one#iac' Pentru a c@0ti4a $re#ti4iu 0i #$riGinul $o$ular, ari#tocraAii care conduc #i#te-ul @0i c?eltuie#c (anii nu nu-ai $e i-$ozite, dar 0i $e donaAii -ari, din care co-unitatea #) #e $oat) #er&i directK e#te cazul lui Ci-on, ad&er#arul lui Pericle, care a &rut #)/0i $un) a&erea la El a @nde$)rtat / #$une Plutar? / 4ardurile de la o4oare $entru ca #tr)inii 0i cet)Aenii care a&eau ne&oie #) $oat) lua %)r) %ric) %ructe, iar aca#) d)dea o#$eAe -ode#te, dar care aGun4eau $entru -ulAi @n %iecare zi' Oricare #)rac &enea gsea o hran fr lucru- pu1ind s se ocupe numai de treburile politice5. Ari#totel (%ra4-' 8<8 ,o#e" $recizeaz) c) de ace#t trata-ent din $artea lui Ci-on nu (ene%iciau %)r) deo#e(ire toAi atenienii, ci doar cei din de-a lui' 2a rezol&area $ro(le-ei ?ranei -ai contri(uia 0i o(iceiul #)r()torilor, c@nd #)racii a&eau cu u0urinA) acce# la con#u-ul, neo(i0nuit
138

0i co#ti#itor, al c)rnii' A0a/nu-itul D()tr@n oli4ar?E, $re#u$u#ul autor al %onstitu1iei Ftenienilor- nu iart) ace#t $araziti#- al $o$orului 0i/1 denunA) e;$licit @n o$u#culul #)uB DCetatea aduce -ulte Gert%e $e c?eltuiala $u(lic), dar $o$orul e#te acela care -)n@nc) 0i @0i @-$arte ace#te Gert%eE (3, "' Ci-on #e @n4riGea 0i de @-(r)c)-inte B c@nd ie0ea /$o&e#te0te Plutar? [ D@l ur-au $rieteni tineri @-(r)caAi %ru-o#, dintre YCare, dac) &reun cet)Aean -ai ()tr@n @l @nt@lnea 0i nu era @-(r)cat cu- tre(uie, Ci-on #c?i-(a ?ainele cu el' Ge#tul $)rea di#tin#E 1' Pericle nu/0i $utea $er-ite o a#e-enea 4enerozitate' *a-ilia din care #e tr)4ea el nu era -ai $uAin i-$ortant) dec@t cea a lui Ci-on, %iul lui Miltiade, @n&in4)torul de la Maraton, 0i al E4i#i$elei, o $rinAe#) Ytrac)' Din#$re $artea -a-ei (A4ari#te", Pericle de#cindea din Cli#tene, Ycel care / cu aGutorul S$artei / @i alun4a#e din Atena $e Pi#i#traAi 0i Yin#titui#e 4eo-etrica de-ocraAie atenian) %ondat) $e cele zece tri(uri Yteritoriale cu care %u#e#e @nlocuit &ec?iul #i#te- al tri(urilor 4entilice' YDe#i4ur, era 0i clanul %a-ilial de#$re care #e #$unea c) #ta(ili#e contacte cu $er0ii @n ti-$ul in&aziei lui Dariu#B in&azie $e care toc-ai Miltiade, tat)l lui Ci-on, a o$rit/o' Era o %a-ilie ilu#tr), dar di#cutat), @ntre altele, $entru #acrile4iul de a %i lic?idat, @ntr/o e$oc) $e care 9erodot 0i Tucidide o relateaz) @n -oduri di%erite, @ncercarea de in#taurare a tiraniei de c)tre -arele #$orti& UXlon' O #tir$e care #e ruina#e @ntr/un lun4 e;il, u-ilit) de @n%r@n4eri, #ilit) #) coru$) oracolul de la Del%i $entru a o(Aine aGutorul #$artanK dar la &re-ea ei, la -oartea lui Pi#i#trate, 4ata #) %ac) $act cu %iii tiranului, atunci c@nd Cli#tene @n#u0i era ar?onte, @ntre :3:/:3!' De#i4ur, Pericle cuno0tea (ine eta$ele 0i dede#u(turile unei cariere' C@nd E#c?il a $u# @n #cen) Per4ii (!+3 @'9r'", tra4edia care/1 ridica @n #l)&i $e Te-i#tocle (@nc) nee;ilat", el a #u$ortat c?eltuielile $entru $re4)tirea corului :&G- II1III3, 381., col' !,!"' PuAin du$) aceea, Te-i#tocle a di#$)rut din #cen) 0i Pericle #/a a$ro$iat tre$tat de E%ialte, care $ro$u#e#e acordarea cet)Aeniei celor ne&oia0i' 2a @nce$ut a &rut c?iar #) ri&alizeze cu Ci-on @n 4enerozitate' Dar Ci-on @l de$)0ea Dcu aGutorul (o4)Aiei 0i (anilor cu care @0i atr)4ea $e #)raciE 3' Atunci Pericle a ale# calea Dde-a4o4ieiE, @nce$@nd #) decreteze #u(&enAii @n (ani luate din rezer&ele #tatului, $recizeaz) Plutar?' I-a4inea care #/a con#olidat @n tradiAie e#te c) Pericle Dcoru$eE a#t%el -a#ele, introduc@nd reco-$en#e din $artea #tatului $entru $artici$area la #$ectacole 0i la Gurii @n tri(unale, $recu- 0i alte reco-$en#e $u(lice 0i #er()ri' Ado$tarea #i#te-atic) a ace#tor %or-e de #alariu &enind de la #tat a -odelat de-ocraAia atenian) @n $erioada ei de -a;i-) @n%lorire, con#olid@nd i-a4inea unei de-e dedicate $oliticii, acti&it)Aii Guridice 0i $racticii 1' DCi-onE, 15, @n Plutar?, 7ie1i paralele- trad' ro-' N'I' Bar(u, Editura NtiinAi/ Il' &bidem (n'U' DPericle#E, , @n Plutar?, ed'cit', &oi' I, $' 8.< (n't'U,.ia)
13! 2UCIANO CAN*O,A CETkgEANU2

m
#ociale a teatrului 0i a #er()rilor, dar e-anci$at) @n -are -)#ur) dV -unca -anual)K e#te totodat)

$erioada celui -ai -are a%lu; de #cla&i c@nd, #u#Ainea 2X#ia#, cel -ai #)rac atenian di#$unea de cel $uAin u #cla& (:, :"' Dar -arile in#tru-ente ale Dde-a4o4ieiE lui Pericle au %o#t %olo#irea cu dezin&oltur) @n #co$ $er#onal a (anilor $u(lici 0i o tot at@t de dezin&olt) $olitic) a lucr)rilor $u(lice' Atacurile ad&er#arilor #e re%e/ reau toc-ai la ace#t $unctB Dei #tri4au @n 4ura -are c) $o$orul e#te dezonorat 0i/0i aude &or(e rele cuc) a luat (anii o(0te0ti ai elenilor de la Delo# 0i i/a adu# la AtenaEK Pericle Dl)-urea $o$orul c) atenienii nu #@nt datori #) dea #ocoteal) aliaAilor de (ani de &re-e ce lu$t) $entru ei 0i/i a$)r) de du0-aniEK el -ai a%ir-a 0i c) (anul, o dat) dat, e#te al celui care/1 $ri-e0te 0i #ocotea -ai -ult dec@t le4iti-) %olo#irea acelor (ani @n lucr)ri $u(lice, o dat) #ati#%)cute nece#it)Aile a$)r)rii co-uneB @n de%initi&, de ce n/ar %i tre(uit #)/i %olo#ea#c) @n o$ere Dde la care &a do(@ndi o #la&) ne$ieritoare, iar c/nd vor fi gata va fi 4i bunstareB concret) $entru cet)AeniF Ni ar)ta c) o$erele de intere# $u(lic $ot con#titui -otorul 0i e$icentrul @ntre4ului #i#te-, deoarece Dacu- ie# la i&eal) tot %elul de -e#erii 0i lucr)ri care, trezind la &iaA) toate -e0te0u4urile 0i $un@nd la lucru toate -@inile, %ac din cetate o #alariat) care #e 0i @-$odo(e0te, dar #e 0i @ntreAine cu $ro$riile/i -iGloaceE 1' E;i#ta la Pericle, du$) $)rerea lui Plutar?, ideea unei $artici$)ri a tuturor la (un)#tarea creat) de i-$eriuB dac) tinerii ce a&eau &@r#ta $entru a @nde$lini #er&iciul -ilitar #e @-(o4)Aeau @n ca-$aniile -ilitare, -ulAi-ea lucr)torilor ne@ncadraAi @n ar-at) nu tre(uia #) %ie e;clu#) de la (ene%icii, dar nici #) $artici$e la ele %)r) a -unci' Ni a#t%el i-$une @n adunare $roiecte 4randioa#e, a c)ror e;ecuAie Dnece#it) -ult ti-$ 0i -ulte cate4orii de -e0te0u4ariEB @n ace#t %el, cet)Aenii r)-a0i aca#) #e (ucurau de (unurile $u(lice la %el ca 0i tru$ele, 4arnizoanele, ar-atele an4aGate @n ca-$anii' Iar Plutar? adau4) aici o de#criere i-$re#ionant) a nu-eroa#elor ti$uri de -uncitori %olo#iAi @n ace#t %lu; Droo#e&eltianE de lucr)ri $u(liceB dul4?eri, #cul$tori, %ierari, $ietrari, &o$#itori, -odelatori de aur 0i de %ilde0, $ictori, ta$i/Aeri, 4ra&ori, $entru a nu -ai a-inti cate4oriile de -uncitori i-$licaAi @n i-$ortul 0i tran#$ortul -ateriilor $ri-e, de la ar-atori la -arinari, c@r-aci, %r@n4?ieri, t)()cari, -ineri etc' DIar %lecare -e0te0u4 @0i a&ea #tr@n#), a0a cu- @0i are un co-andant o ar-at), o -ulAi-e de -uncitoriE3' Proiectul ori4inar al Part?enonului, conce$ut de Callicrate#, ar?itectul a$ro$iat de Ci-on (care con#trui#e deGa zidul de r)#)rit al Acro$olei, cu $rada adu#) din ()t)lia de la EurX-edon", a %o#t a(andonat, Callicrate# a %o#t concediat 0i rolul de coordonator al con#trucAiei i/a %o#t @ncredinAat lui Ictino#, care, du$) 7itru&iu#, a #cri# 0i un tratat de#$re con#truirea Part?enonului :0e architectura- +, pr. 1<"' Nu au li$#it 4lu-ele actorilor (Cratino#, %ra4-' 855 Uoc^", #arca#-ele $a-%letarilor, atacurile $oliticienilor' Oratorii $artizani ai lui Tucidide al lui Mele#ia#, #crie Plutar?, D#tri4au @-$otri&a lui Pericle c) ri#i$e0te (anii 0i di#tru4e &eniturile #tatuluiE' ,eacAia lui Pericle e#te ti$ic)' A @ntre(at @n adunare, adre#@ndu/#e tuturor, dac) @ntr/ade&)r a c?eltuit -ult' ToAi @n cor i/au r)#$un#B D*oarte -ultdE' Iar Pericle a re$licatB DEi (ine, #) r)-@n) (anii c?eltuiAi nu de &oi, ci de -ine, 0i $e -onu-entele @nc?inate zeilor Y$e care #e indica nu-ele celui care le con#trui#eZ &oi $une #) #e #crie nu-ai nu-ele -euE1' Tactica #a a a&ut e%ectul #contatB Penele a %o#t autorizat #) recur4) %)r) re#tricAii la %ondurile #tatului, ori %iindc) / #$une Plutar? / i #/a ad-irat 4enerozitatea, ori $oate %iindc) $o$orul nu #u$orta #) nu @-$art) cu el 4loria acelor o$ere'

%oncep1ia personal asupra statului

Conce$Aiile con%or- c)rora #tatul @n#ea-n) persoanele (ene%iciind de cet)Aenie, &eniturile #tatului #@nt tout court &eniturile lor 0i Pericle $oate #) %ac) cu (anii co-unit)Aii ceea ce Ci-on @ncerca #) %ac) cu @n#e-nata a&ere $er#onal) re$rezint) tot at@tea indicii ale unei idei D$er#onaleE de#$re #tat, ale unei conce$Aii con%or- c)reia #tatul nu are o $er#onalitate Guridic) autono-), dincolo 0i dea#u$ra $er#oanelor, ci coincide cu ace#te $er#oane, cu cet)Aenii' E#te ideea @n &irtutea c)reia Te-i#tocle Dtran#$ort)E Atena $e in#ula E4ina @n aGunul in&aziei $er#ane K e#te teoria $e care Nicia#, a#ediator 0i a$oi a#ediat la Siracuza, o %or-uleaz) $entru a/i @-()r()ta 0i re#$on#a(iliza $e -arinarii #)iB DOa-enii con#tituie o cetate, nu zidurile 0i nici cor)(iile 4oale de oa-eniE 3' Acea#t) conce$Aie de#$re #tat are unele con#ecinAe, de $ild) atunci c@nd co-unitatea e#te @n&r)G(it) de stasis- de r)z(oiul ci&il, #ituaAie deloc neo(i0nuit) (cu e;ce$Aia unor co-unit)Ai deo#e(it de #ta(ile, ca S$arta / &irtute a#u$ra c)reia in#i#t), cu ad-iraAie, Tucidide, I, 1. 0i 2X#ia#, +l#mpia;os- +"' @n a#e-enea -o-ente #e $oate @nt@-$la ca #ocietatea #) #e #cindeze @n dou) #au -ai -ulte ta(ere, cu- #/ a @nt@-$lat @n -od re$etat la Atena, @n ti-$ul crizelor %rec&ente care au iz(ucnit @n lun4ul r)z(oi de la #%ir0itul #ecolului al 7/lea' Se $oate @nt@-$la deci ca o $arte a #tatului #) #e con#tituie @n Danti/#tatE 0i

#) #e $rocla-e / $retinz@nd o -ai -are %idelitate %aA) de o niciodat) $recizat) Dcon#tituAie #tr)-o0ea#c)E :patrios politeia) [ #in4urul #tat, cel le4iti-' A#t%el #e @nt@-$la @n anul !11, c@nd, du$) un #ecol de la
1' &bidem- $' 8. (n't'"' 3' &bidem- $' 8 5 (n't'"' 1' &bidem- $' 8 3 (n't'"' 3' Tucidide, op.cit- 5-dN /l<!3 (n't'"'

m
2UCIANO CAN*O,A

alun4area Pi#i#traAilor (cel care a atra# atenAia a#u$ra ace#tei rezi#tenAe #eculare a de-ocraAiei a %o#t Tucidide, ., <., !", @ntr/o Atena #c)$at) din cata#tro%a #iciliana, oli4ar?ii, dintotdeauna #u#Ain)tori ai lo&iturilor -enite #) #u(-ineze #i#te-ul $e care/1 dete#t), iau $uterea' Dar #e 4)#e#c @n %aAa ne$re&)zutei reacAii a %lotei cantonate la Sa-o# /adic) a (azei #ociale a de-ocraAiei, a%lat) #u( ar-e din cauza r)z(oiuluiK %lota con#tituit) @n contra/#tat @0i ale4e #trate4ii, nu/i recunoa0te $e cei a%laAi @n %uncAii #u( oli4ar?ie 0i $rocla-) Dcontinuarea r)z(oiuluiE, @n ti-$ ce oli4ar?ii nu dore#c altce&a dec@t o @nAele4ere cu S$arta' 2a (aza ace#tei iniAiati&e #e a%l), $e de o $arte, con&in4erea #olid) c) #tatul #@nt oa-enii, $e de alta, con&in4erea @nr)d)cinat), inerent) ideolo4iei de-ocratice, con%or- c)reia [ a0a cu- $rocla-) At?ena4ora# Siracuzanul @ntr/un di#cur# re#cri# de Tucidide [ Dde-ocraAie e denu-ire $entru @ntrea4a $o$ulaAieE1B #o%i#-, dac) &reAi, (azat 0i $e a-(i4uitatea Z le;ical) @n care Dde-o#E e#te %ie $)tura $o$ular), %ie (aza ei #ocial), %ie co-unitatea @n an#a-(lul ei' So%i#- care, a&@nd o anu-it) e%icienA) de-on#trati&), tri-ite 0i el la o conce$Aie $er#onal) de#$re #tat' @ntre !5! 0i !58, @n cur#ul celui -ai 4ra& 0i -ai lun4 r)z(oi ci&il i $e care 1/a cuno#cut Attica, #/a aGun#, la un -o-ent dat, la o @-$)rAire @n trei' E;i#ta @n $ri-ul r@nd $uterea a(#olut) a Celor Treizeci, dornici #) %ac) dRn Attica o 2aconie a4ro/$a#toral) #tr)in) de intere#ele -ariti-e (e#te cuno#cut) anecdota lui Plutar? din Themistocles- 1 , <" @n care Critia# &rea ca tribuna de la care &or(e#c oratorii D#) %ie @ntoar#) R c)tre Aarin)E, cu totul indi%erenAi la e;odul oa-enilor #i-$li 0i al de-ocraAilor, $ro&ocat de &ictoria oli4ar?ilor, 0i c?iar %a&ora(ili unui a#e-enea e;od' Dar de-ocraAii, r)#$@ndiAi @ntre BeoAia 0i Me4ara, #/au coalizat re$ede, #/au (aricadat, du$) unele #ucce#e -ilitare, la Pireu, au con#tituit aici o contra/Aten) de-ocratic), @n ti-$ ce oli4ar?ii, z4uduiAi de @n%r@n4ere, #/au de#$)rAit @n dou) $artide, cu dou) #edii di%erite, cu dou) conduceri di%erite, una la Atena 0i alta la Eleu#i#' Iar c@nd #$artanii &or i-$une $aci%icarea, adic) @n e#enA) re&enirea de-ocraAilor $e (aza unei re@nnoiri a &ec?ii con#tituAii de-ocratice ateniene @n #c?i-(ul unui an4aGa-ent de a nu #e trece la e$ur)ri 0i &endete, #e &a decreta @n#) / 0i &a r)-@ne &ala(il) $entru c@Ai&a ani [ e;i#tenAa @n continuare la Eleu#i# a unei re$u(lici oli4ar?ice unde @0i &or 4)#i re%u4iu toAi cei ce nu $ot #) acce$te co-$ro-i#ul $aci%ic)rii' O alt) %aAet) a ace#tei conce$Aii de#$re #tat ni #e re&eleaz) @n -o-entul ru$erii $actuluiB -ai $reci#, c@nd e;ilatul, cel alun4at, #e aliaz cu du0-anii cet)Aii $entru a #e @ntoarce' Pre-i#a de la care $leac) ace#ta e#te c) nu #tatul (entitate #u$raindi&idual), a(#tract)", ci alAi cet)Aeni #@nt cauza e;ilului' Cel care 1/a @ndurat con#ider) c) -)#ura a %o#t nedrea$t) #au 4re0it) 0i intr) @n r)z(oi $er#onal cu $ro$ria cetate, $entru re$ararea 4re0elii 0i @ndre$tarea inGu#tiAiei'
L B` CETATE ANUSOR 13+

Ace#ta e#te -oti&ul $entru care Alci(iade trece de $artea #$artanilor 0i @-$reun) cu ei #e r)z(un) @-$otri&a #i#te-ului $olitic atenian (Tucidide, <, . , <", iar c@nd [ -ulAi ani -ai t@rziu [ #e &a @ntoarce, a$olo4ia lui &a con#ta @n #u#Ainerea @nd)r)tnic) a $ro$riei @ndre$t)Airi Ai @n denunAarea nedre$t)Ailor @ndurate nu din $artea #tatului, ci din $artea Dcelor care l/au e;ilatE (aeno%on, !elenicele- 1, !, 1!/1<"' De aceea D()tr@nul oli4ar?E #e (ucur) de %a$tul c) Atena nu e#te o in#ul)K i %iindc) / o(#er&) el / dac) din ne%ericire ar %i %o#t o in#ul), oli4ar?ii 2nu ar putea trda 0i de#c?ide $orAile $entru du0-aniE (3, 1:"' @n#)0i noAiunea de Dtr)dareE e#te a#t%el relati&izat)' Dou) #ecole -ai t@rziu, c@nd &a re%lecta a#u$ra e;$erienAei $olitice 4rece0ti, din ale c)rei &l)#tare @nde$)rtate %)cea $arte el @n#u0i, PolX(io# &a -ani%e#ta o anu-it) anti$atie toc-ai %aA) de acea#t) noAiune de Dtr)dareEB Mi #e @nt@-$l) ade#ea #) -) -inunez / &a #crie el / de 4re0elile $e care oa-enii le %ac @n -ulte do-enii, -ai ale# atunci c@nd @i acuz) $e tr)d)tori' De aceea, continu) el, -) %olo#e#c de ocazie $entru a #$une dou) &or(e de#$re $ro(le-a acea#ta, de0i @-i dau #ea-a c) e#te &or(a de#$re un #u(iect 4reu

de de%init 0i de a$reciat' Nu e u0or de #ta(ilit ce tre(uie #) @nAele4e- cu ade&)rat $rin Dtr)d)torE'

JJJJJJJJJe . G IGl"GcG@ia O^ J'

Du$) care de#%iinAeaz), ca #) #$une- a0a, c?iar conce$tul de tr)dare, o(#er&@nd c) nu #e $oate nu-i a#t%el D#ta(ilirea de noi alianAeEK di-$otri&), re-arc) el, Daceia care, du$) @-$reGur)ri, au @nc?eiat $entru cet)Aile lor alte alianAe 0i alte $rieteniiE au %o#t ade#ea de-ni de r)#$lat) din $artea cet)Aii lor 0i deci nu are #en# -odul @n care De-o#tene @-$arte @n #t@n4a 0i @n drea$ta cali%icati&ul de Dtr)d)torE $ro$riilor #)i ad&er#ari $olitici (1., 18/1!"' Tr)darea e#te un cu&@nt ce traduce un -od unilateral de a a$recia un co-$orta-ent $olitic, (ine intenAionat @n &iziunea celor care, ca Alci(iade 0i ca D()tr@nul oli4ar?E #au ca PolX(io#, nu #@nt de acord cu %or-ularea de-ocraAilor du$) care Dde-ocraAie e denu-ire $entru @ntrea4a $o$ulaAieE'

K
Xinein tous nomous
1' &bidem- <, 8 , $' :!. (n't'"
{-$

('in, Ot

Dar dac) 2demos.ul e#te totulE, dac) $o$orul, ca totalitate a cet)Aenilor care alc)tuie#c #tatul, #e a%l) deci -ai $re#u# de orice le4e, @n calitatea lui de #ur#) a oric)rei le4i, #in4ura le4e $o#i(il) e#te, la ri4oare / a0a cu- $rocla-) cu a#$ri-e D-ulAi-eaE (TrA%%OoC" @ntr/un -o-ent critic din cele(rul $roce# @-$otri&a #trate4ilor @n&in4)tori la Ar4inu#a (aeno%on, !elenicele- 1, +, 13" [, aceea c) D$o$orul %ace ce &reaE (aceea0i &a %i -ai t@rziu %or-ula cu care Otane#, @n 9erodot, III, .5, de%ine0te $uterea -onar?ului"' Dar dac) $o$orul e -ai $re#u# de le4e, le4ea nu $oate %i con#iderat) de ne#c?i-(at, inde$endent) de &oinAa $o$ular), ci di-$otri&), &a tre(ui #) #e ada$teze ace#teia, c?iar dac) D#c?i-(area
13. 2UCIANO CAN*O,A

le4ilorE :;inein tous nomous) re$rezint) 0i un re$ro0 cla#ic al de-c adre#at du0-anilor tradiAionali' 'i Nf, Ni $entru unii, 0i $entru alAii e#te #)n)to# #) #e re&endice de h Dcon#tituAia #tr)-o0ea#c)E :patrios politeia). Du$) Diodor din Sicilia (1!, 83, <", T?ra#X(ulo#, $ro-otorul r)z(oiului ci&il @-$otri&a Celoi Treizeci, declara#e c) nu &a @nceta r)z(oiul @-$otri&a Celor Treizeci D$@n) c@nd $o$orul nu @0i &a %i re#ta(ilit patrios politeiaB. @n ce/i J $ri&e0te, Cei Treizeci $retindeau, la r@ndu/le / du$) Ari#totel /, c)% re#$ect) patrios politeia :%onstitu1ia Ftenei- 8:, 3"' Unii ur-)reau re@nnoirea de-ocraAiei radicale, alAii @nAele4eau #)/0i realizeze $ro4ra-ul de-ol@nd (azele de-ocraAiei radicale 0i deci / e;$lic) Ari#totel /le4ile cu care E%ialte a anulat $uterea Areo$a4ului 0i a de#c?i# a#t%el calea de-ocraAiei radicale' T?ra#X-ac?o#, #o%i#tul din Calcedonia, c)ruia Platon, @n Republica- @i atri(uie (rutala teorie con%or- c)reia dre$tatea'e#te dre$tul celui -ai $uternic, d)dea la i&eal) contradicAia 0i 4)#ea -oti& de ironie @n @n%runt)rile oratoriei $oliticeB D@n con&in4erea lor c) #u#Ain unii ar4u-ente contrare celorlalAi, nu/0i dau #ea-a Yora/ toriiZ c) Ainte#c #$re acela0i rezultat 0i c) teza ad&er#arului e#te G cu$rin#) @n $ro$riul di#cur#1' E;i#t), e&ident, @n recur#ul la acela0i cu&@nt de ordine $ro4ra-atic un #e-n al unui %eno-en -ai 4eneral, 0i anu-e c), atunci c@nd D&or(e0teE, de-ocraAia #%@r0e0te a$roa$e @ntotdeauna $rin a #e -odela du$) ideolo4ia do-inant)' A#t%el, a$elul la trecut, ca la un re$er $oziti& @n #ine (nu @nt@-$l)tor $ri-ul D%ondatorE al de-ocraAiei a %o#t @n#u0i Tezeu", #e @-(in) cu conotaAia ne4ati&) a %eno-enului de #c?i-(are a le4ilor @n &i4oare :;inein). Dar a#e-enea tendinA) #$re %i;itate &ine #au $oate &eni @n contradicAie cu nece#itatea de a $une demos.ul dea#u$ra le4ii, unicul ar(itru al -odi%ic)rii #ale' Pe de alt) $arte, o -odi%icare a le4ii are loc totu0i, /n timp- cu at@t -ai -ult cu c@t, o(#er&) Ari#totel, #co$ul ur-)rit de toAi nu e#te DtradiAiaE :to patrion)- ci D(ineleE :Politica- 13< a, !"' Ni @n 4eneral e#te un %eno-en alar-ant, $entru 4@ndirea con#er&atoareB de la $ita4oreici (Ari#to;eno#, %ra4-' 1 Miiller" la Legile $latoniciene (++3 D", c?iar dac) Platon nu/0i a#cunde #ie0i c) tran#%or-area e#te ine&ita(il) (+< D"' Xinein e#te un cu&@nt a-(i&alentK el de#e-neaz) at@t alterarea, c@t 0i dez&oltarea (I#ocrate, "vagoras- 5) 0i deci #%@r0e0te $rin a coincide cu noAiunea de epidosis ($ro4re#, cu re%erire la di%eritele technai)- %eno-en, ca #) #$une- a0a, ine&ita(il, du$) cu- a%ir-) I#ocrate @n acel $a#aG din "vagoras 0i De-o#tene @ntr/o cele(r) #c?iA) de i#torie a artei -ilitare :Milippica a treia- !+, unde ;e;inesthai 0i epidedo;enai #@nt #inoni-e"' *eno-en ine&ita(il, dac) e $ri&it $e o #car) te-$oral) %oarte lar4), c?iar 0i @n ceea ce $ri&e0te le4ea, oric@t de $ericuloa#) ar iGutea

%i / arat) Ari#totel / crearea unui $recedent al -odi%ica(ilit)Aii

..IA.... ..x:'r'L .'''''' * ' #'$-#

1' Dioni#io#, 0espre 0emostene- 8/1, $$' 183/18! U#ener/,ader-ac?er"'

SOT=ETkgEANT9EO

le4ii 0i o(i0nuirea oa-enilor cu ideea c) le4ea $oate %i #c?i-(at) :Politica- 3, 13<. (, 85 / 13< a, 3 "' @ntr/un eOcursus @n care tri-iterea e&ident) la e;$re#ii cele(re 0i u0or de recuno#cut din Dar?eolo4iaE lui Tucidide1 ur-)re0te #) @n%)Ai0eze &a#titatea ti-$ului @nAele# ca DteatruE al #c?i-()rii, Ari#totel ne d) o &ariant) a $ro$riei a$;aioAoXia a dre$tului, core#$ondent al celei -ai 4enerale Dar?eolo4iiE a lui TucidideB te;tul ace#tuia din ur-) e#te unul ale c)rui ecou 0i e%icacitate / la c@te&a decenii de la r)#$@ndirea o$erei lui Tucidide / $ot %i #ur$rin#e @n introducerea lui E$?oro# (%ra4-' Jaco(X" 0i toc-ai @n ace#t i-$ortant eOcursus ari#totelic' Concluzia lui Ari#totel @nc?ide @n ea recunoa0terea acelei #inteze de @nnoire 0i $rezer&are ce %ace din dre$t o con#trucAie unic), #in4ura @n #tare #) dea #ta(ilitate tran#%or-)rii' Ari#totel #e #tr)duie0te @n acela0i ti-$ #) identi%ice un principiu- un criteriu care #)/i $er-it) #) a$recieze $@n) la ce $unct 0i c@nd tre(uie ino&at 0i c@nd, di-$otri&), cu toate c) de%ectele #@nt &izi(ile, tre(uie #) renunAi la ino&aAie' E#te un criteriu e-$iric 0i 4enericB DDac) @-(un)t)Airea dorit) e#te ne@n#e-nat), e#te clar c) #$re a e&ita de$rinderea nenorocit) a #c?i-()rii $rea le#nicioa#e a le4ilor tre(uie #) toler)- c@te&a incon4ruenAe ale le4iuirii 0i 4u&ern)-@ntului' *olo#ul ino&aAiilor ar %i -ai -ic dec@t $ri-eGdia de$rinderii ne#u$uneriiE 3'

Libertate & democra1ie- tiranie & oligarhie

C@nd trece la de#crierea #i#te-ului $olitic atenian, Pericle al lui Tucidide #ta(ile0te o o$oziAie @ntre Dde-ocraAieE 0i Dli(ertateEB @n li$#a unui alt ter-en / #$une el / #@nte- o(i0nuiAi #) de%ini- ace#t re4idre$t de-ocraAie, $entru c) @i i-$lic) @n politeia $e cei -ulAi, dar e#te &or(a de un #i#te- $olitic li(er :eleutheros de politeuomen). De-ocraAia 0i li(ertatea #@nt $u#e oarecu- @n antitez) de c)tre orator' De#i4ur, elo4iul #)u nu e#te c?iar Dacel -onu-ent ridicat de-ocraAiei atenieneE $e care o $arte dintre inter$reAi au crezut c)/1 4)#e#c aici (inter$reAi $rintre care #e nu-)r) @n#u0i Platon, care de aceea &rea #)/1 $arodieze @n di#cur#ul $e care A#$azia @l ro#te0te @n ,eneOenos). Elo4iul Atenei $e care te;tul lui Pericle @l conAine aGun4e la noi $rintr/un du(lu %iltruB $ri-ul %iltru e#te @n#u0i 4enul literar al oraAiei %une(re, ine&ita(il elo4io#K cel de/al doilea @l con#tituie c?iar $er#oana oratorului, Pericle, a0a cu- @l &edea Tucidide, un $olitician care, @n o$inia i#toricului, denatura#e de %a$t #i#te-ul de-ocratic, -enAin@ndu/i doar a#$ectele e;terioare' @n#u0i cu&@ntul $e care/1 %olo#e0te :demo;ratia) nu e#te un
%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1' REaiSri$oc$oo& TOTE Xd$ oi EEAAri&t0 (Tucidide, 1,<"K arine@o& ($ 15K 31"K E7 OUTUT7 TUT7 I$X>& (1, 31"K Si] ;$e&e& nA%GGoC (1'1"'

3' Ari#totel, Politica- ed'cit', $' +< (n't'"'

t%t%cn

f83

ter-en caracteri#tic li-(aGului de-ocratic, unde, a0a cu- 0ti-, e#t -ai %olo#it demos- cu #e-ni%icaAiile #ale &ariate (ti$ic) e#te %or-ule %olo#it) de de-ocraAi l#ein ton demon / Da do(or@E #au Da @ncerca #id do(ori de-ocraAiaE"' 2a ori4ine, demo;ratia e#te, di-$otri&), un ter-en %eiolent 0i $ole-ic (D$re&alarea demos.uluiB) creat de du0-anii ordinii de-ocraticeK nu e#te un cu&@nt al acordului' El e;$ri-) $re&alenta (&iolent)" a unei $)rAiK 0i acea $arte e#te conota(il) doar @n ter-enii de cla#) [ a0a cu- Ari#totel, cu -a;i-) claritate, %or-uleaz) $arado/I ;alul eOemplum fictum con%or- c)ruia #t)$@nirea [ @ntr/o co-unitate de 1'855 de cet)Aeni / a 855 de #)raci (dac) nu-ai at@Aia #@nt" @-$otri&a tuturor celorlalAi e#te tot o Dde-ocraAieE' Pri&it) a#t%el, de-ocraAia #%@r0e0te de %a$t $rin a a&ea tr)#)turi #$eci%ice tiraniei, @n $ri-ul r@nd re&endicarea $entru $o$or a unui $ri&ile4iu $ro$riu tiranuluiB #) %ieZ deci dea#u$ra le4ii, poiein ho ti bouletai. @n li-(aGul $olitic atenian #e a%ir-) @n#) o alt) con#telaAie ter-inolo4ic) 0i conce$tual) B aceea care identific li(ertatea 0i de-ocraAia, $e de o $arte, 0i oli4ar?ia 0i tirania, $e de alt) $arte' Ni de acea#t) dat) Tucidide ne $une la di#$oziAie docu-entaAia nece#ar) @n acel ca$itol din cartea a o$ta (., <." unde %ace un (ilanA al #e-ni%icaAiilor 0i al con#ecinAelor lo&iturii de #tat oli4ar?ice de la !11' O lo&itur) de #tat e%e-er) 0i &iolent), #@n4eroa#) dar -ai ale# nea0te$tat), noteaz) TucidideB $ri-a e;$erienA) oli4ar?ic) du$) o #ut) de ani de la alun4area tiranilor' Ni Tucidide co-enteaz), du$) ce %ace un $ortret #curt G 0i ad-irati& al celor trei $rinci$ali artizani ai lo&iturii de #tatB %)r) #) %i $artici$at la ea Doa-eni inteli4enAi 0i -ulAi Y'''Z, @ntr/ade&)r era 4reu #) #e r)$ea#c) li(ertatea $o$orului atenienilor, @n al 0a#e #utelea an, du$) ce %u#e#er) @nde$)rtaAi tiraniiE1' @n ace#t caz e#te e&ident c) Tucidide identific re4i-ul de-ocratic cu noAiunea de li(ertate, @n acela0i %el @n care @n cartea a 0a#ea / unde ree&oc) #$ai-a r)#$@ndit) @n Atena de #candalul -i#terio# al -util)rii 9er-elor [ de%inea ca Doli4ar?ic) 4i tiranic)E conGuraAia @n #$atele c)reia de-ocraAii atenieni #e te-eau c) #e a#cunde ori(ilul 0i @n a$arenA)

ine;$lica(ilul #candal' Aici, di#tri(uirea conce$telor e#te $er%ect #i-etric) cu cea din cartea a o$taB $e de o $arte, li(ertate o de-ocraAie (a @nl)tura de-ocraAia @n#ea-n) a/i $ri&a $e atenieni de acea li(ertate $e care o do(@ndi#er) $rin alun4area tiranilor", $e de alt) $arte, tiranie o oli4ar?ie (o conGu/ raAie care ur-)re0te luarea $uterii de c)tre cei $uAini / adic), @nc) o dat), di#tru4erea de-ocraAiei [ e#te @n acela0i ti-$ Doli4ar?ic)E 0i Dtiranic)E"' Un li-(aG care contra#teaz) cu %a$tul (i#toric" c) $rinci$alii artizani ai r)#turn)rii tiraniei %u#e#er) ari#tocraAii cu aliaAii lor #$artani, @n ti-$ ce %or-a #u( care de-ocraAia ar?aic) #/a niani%e#tat a %o#t toc-ai tirania' &t9Gn
CETkgEANU2 '%%O

A$arenta contradicAie are o #oluAie de#tul de #i-$l), care ne duce @nc) o dat) la co-$ro-i#ul din care a rezultat de-ocraAia @n Grecia e$ocii cla#iceB co-$ro-i#ul dintre ari#tocraAi 0i $o$or, ad-ini#trat cu Gudecata, cultura $olitic), li-(aGul ari#tocraAilor ce conduc cetatea de-ocratic)' Pentru ace0tia, de-ocraAia e#te un re4i- de dorit doar @n -)#ura @n care ea @n#ea-n) Dli(ertateE (nu @nt@-$l)tor Pericle %olo#e0te cu rezer&) cu&@ntul demo;ratia 0i @n acela0i ti-$ $retinde c) re4i-ul atenian e#te un re4i- Dde li(ert)AiE", un re4i- e$urat deci de orice reziduu DtiranicE' Aici #e a%l) ori4inea e-$iric) a cla#i%ic)rii #i#te-atice de&enit) uzual) -ai t@rziu 0i caracteri#tic) 4@nditorilor 4reci, care tinde #) creeze $entru %iecare dintre %or-ele $olitice un dublet- adic) dou) #u(ti$uri, unul (un, iar cel)lalt r)u' Ni e#te un r)#$un# la contradicAia enunAat) @nainte, $e care 4%ndirea 4reac) a ela(orat/o %oarte re$ede' O &a teoretiza Ari#totel, care %olo#e0te c?iar doi ter-eni o$u0iB la el de-ocraAia D(un)E #e nu-e0te politeia- @n #c?i-( de-ocraAia care nu re#$ect) li(ertatea e#te, cu- era de a0te$tat, demo;ratia. Dar e;i#t) o di#tincAie e;$licit) 0i @n co-$etiAia con#tituAional) a lui 9erodot, @n ale c)rui trei inter&enAii (#au, -ai (ine zi#, @n #u-a lor" #e #trecoar) ()nuiala c) %iecare %or-) $olitico/ con#tituAional) de4enereaz) @n a#$ectul ei deteriorat 0i c) ace#t $roce# de4enerati& $une @n -i0care un ciclu @n care, din $unct de &edere i#toric, #e trece de la o 4u&ernare la alta' @n ace#t #en#, inter&enAia cea -ai li-$ede 0i cea -ai i-$ortant) e#te cea a lui Dariu#, care $une e;$licit $ro(le-a de#$)rAirii %iec)rei con#tituAii $olitice @n %or-a ei Didealizat)E, $e de o $arte, 0i realizarea ei concret), $e de alta' d /L EE&E N.- D>*S iIbnrmi i Q$i( OQ abfuiq- n QG ' (X,'QdQ Teoria 2ciclicB .nTr
1' Tucidide, op.cit.- $' < 3 (n't'"'

Dariu# o(#er&) @ntr/ade&)r c) %iecare dintre cele trei %or-e $olitice o(Aine $e $arcur#ul dez(aterii dou) caracteriz)ri o$u#e' Otane# zu4r)&e0te toate de%ectele concrete ale $uterii -onar?ice 0i e;alt), @n i-a4ini $uAin @nde-@natice, de-ocraAiaK i-ediat du$) el, Me4a(Xzo# declar) c) e#te de acord cu critica 4u&ern)rii -onar?ice, dar di#tru4e i-a4inea $oziti&) a de-ocraAiei 0i e;alt) 4u&ernarea ari#tocratic), du$) care acela0i Dariu# @ncearc) #) $un) @n lu-in) de%ectele 4u&ern)rii ari#tocratice 0i re&ine @n $unctul de $lecare, r)#turn@ndu/1 co-$let, $rintr/un elo4iu al $uterii -onar?ice' Toc-ai %iindc) are acu- @n %aA) cadrul co-$let al ace#tor 0a#e $o#i(ile a$recieri ale celor trei #i#te-e, Dariu# @0i @nce$e cu&@ntarea #$un@nd c) Ddu$) &or(eE (8, .5, 1B TU AdX>, acea#t) lecAiune, care e#te cea corect), e#te dat) doar de tradiAia indirect), re$rezentat) de Sto(aio#" toate cele trei re4i-uri #@nt De;celenteEK el #coate @n e&idenA) %a$tul c) @n %iecare dintre cele trei -odele e;i#t) o &ariant) $oziti&), aceea @n care %uncAioneaz) @n #tare $ur) $re-i#ele
2UCIANO CAN*O,A

teoretice (a#ta @n#ea-n) e;act T= AdXuG", $e care %iecare dintre cele trei -odele #e @nte-eiaz)' Ceea ce i-$lic) / iar Dariu# o #$une i-ediat du$) aceea [ c), cel $uAin @n $ri&inAa ari#tocraAiei 0i a de-ocraAiei, tr)#)turile lor ne4ati&e a$ar atunci c@nd de la $lanul teoretic #e trece la cel $ractic' El -er4e @n#) 0i -ai de$arte 0i o%er) dou) -odele de trecere con#tituAional) de la o %or-) la alta' O(#er&), de %a$t, c) @n $ractic) de-ocraAiile concret realizate 0i ari#tocraAiile DrealeE aGun4 a-@ndou) la o a#e-enea dezordine ci&il), @nc@t duc la na0terea -onar?iei' Puterea -onar?ic) #e na0te deci dintr/ o stasis- ade#ea #@n4eroa#), datorat) %ali-entului $ractic al %iec)reia dintre celelalte dou) %or-e de 4u&ernare' Pe de alt) $arte, acela0i Dariu# nu $oate #) nu recunoa#c) %a$tul c) 0i o -onar?ie rea $oate #) duc) la stasis B c?iar a doua zi du$) r)#turnarea lui Ca-(X#e# (@ntruc?i$area $er%ect) a tiranului" 0i du$) r)z(oiul ci&il $ro&ocat de uzur$ator (D%al#ul S-erdi#E", de-nitarii $er#ani #/au con#ultat a#u$ra %or-ei $olitice care tre(uia dat) Per#iei du$) e0ecul -onar?iei 0i au di#cutat a#u$ra altor #oluAii de 4u&ernare, toc-ai $entru c) -onar?ia #/a @nc?eiat cu un a#e-enea deza#tru' E#te deci clar, 0i nu nu-ai $entru Dariu#, dar c?iar @n -ediul @n care dez(aterea #e de#%)0oar), c) de la orice %or-) con#tituAional)

#e $oate trece la alta 0i, @n $lu#, $rin inter-ediul durero#ului inter&al al #tazei, al r)z(oiului ci&il' Dariu# e#te @n&in4)torul' Dar el @n&in4e $e $lan i#toric, nu $e $lan dialectic' Din $unctul de &edere al %or-ei de-on#traAiei, ar4u-entele lui se altur celor dez&oltate de doi dintre interlocutorii care l/au $recedat, nu le anuleaz. Pe $lan dialectic, dez(aterea nu are nici @n&in4)tori, nici @n&in0iK 0i nici nu #e $oate alt%el, %iindc) ace#t %inal de#c?i# core#$unde ciclicei treceri de la o D4u&ernareE la alta, $e ruinele 0i din cauza de%ectelor celei $recedente, $rintr/o -i0care ce nu $oate a&ea #%@r0it, nu $oate a&ea un -o-ent de @nc?eiere' Ni din ace#t -oti& #@nte- @ndre$t)AiAi #) #$une- c) din acea#t) dez(atere din 9erodot iz&or)#c toate dez&olt)rile ulterioare ale 4@ndirii $olitice 4rece0ti' C@nd, $e $arcur#ul $o&e#tirii, #e con%runt) cu $ro(le-a #tranie a ra$idului %ali-ent al unui 4u&ern oli4ar?ic [ 4u&ernul celor Patru Sute, alc)tuit totu0i, cu- #$une el, 'din $er#oane de $ri- ran4E /, Tucidide nu $oate dec@t #) recur4) la e;$licaAia deGa $rezentat) @n ter-eni 4enerali de Dariu# a#u$ra cauzelor %ali-entului oric)rei ari#tocraAiiK oric@t ar %i de (un), ea 4enereaz) ri&alitatea @ntre 0e%i, toAi de ni&el #u$erior, dar toAi dornici #) o(Ain) o $oziAie $redo-inant) (., . , 8"' Ni el #e e;$ri-) @n ter-eni care %ac re%erire la trecerea de la o %or-) con#tituAional) la alta, de#tinat) 0i acea#ta #) di#$ar), deci, @nc) o dat), la un #e4-ent de DcicluEB DA#t%el / o(#er&) el / #e @ndrea$t) #$re ruin) o oli4ar?ie n)#cut) dintr/o criz) a de-ocraAieiE' Acea#t) i-a4ine a %luidit)Aii $roce#ului $olitico/4u&erna-ental do-in) 4@ndirea @n e$ocile ur-)toareK de la cartea a o$ta a Republicii lui
CETkgEANU2
188

Platon la cartea a treia a Politicii lui Ari#totel, care/0i ilu#treaz) analiza cu nu-eroa#e e;e-$li%ic)ri e;tra#e din inco-$ara(ila cunoa0tere B e&eni-entelor $olitico/con#tituAionale ale #utelor de$oWi#/uri 4rece0ti (cele 1:. de politeiai- dintre care ni #/a tran#-i# a$roa$e inte4ral cea $ri&itoare la Atena"' @ncercarea de a #ta(ili ordinea @n care #e $etrece cel -ai ade#ea trecerea concret) a %)cut o(iectul de #tudiu 0i de #$eculaAii al unei #erii de 4@nditori, de la $ita4oreicul t@rziu Ocello# din 2ucania la PolX(io#, la care cercetarea e-$iric) #e co-(in) cu ideea %ilo#o%ic) a unei Dre&eniriE, a unei Dciclicit)AiE' ni#i \ ,e-ediul eternei re$et)ri a ciclului e#te o 4u&ernare D-i;t)E, adic) un #i#te- care, @n4lo(@nd ele-entele cele -ai (une ale celor trei -odele, @0i $ro$une #) le ec?ili(reze (#au @0i @nc?i$uie c) o %ace", anul@nd e%ectele di#tructi&e 0i autodi#tructi&e $e care %iecare dintre ele le $roduce' Intuirea unei %or-e D-i;teE ca inco-$ara(il -ai (un) e;i#t) deGa @ntr/un %ra4-ent din Tucidide, conci#, dar %oarte clar (., +", unde i#toricul, @n -od de#tul de ciudat, #e o$re0te #) elo4ieze e%e-erul #i#te- $olitic in#taurat la Atena du$) c)derea Celor Patru Sute' In realitate, acel #i#te- [ a0a/nu-itul re4i- al Celor Cinci Mii [ are de#tul de $uAin dintr/un #i#te- D-i;tEK e#te de %a$t unul dintre cele de#e-nate de Ari#totel dre$t oli4ar?ice, toc-ai %iindc) #e (azeaz) $e li-itarea cet)Aeniei $e (az) de a&ere' Ni @ntr/ade&)r, 0i alte $roiecte de 4u&ernare D-i;t)E / @-$otri&a c)rora acela0i Ari#totel 0i -ai ale# di#ci$olii #)i (de la Teo%ra#t la Dicear? 0i Straton" #/au ridicat cu &e?e-enA) / #e caracterizeaz) $rin anularea $rinci$alei tr)#)turi a de-ocraAiei, -ai $reci# cet)Aenia cu dre$turi de$line a celor #)raciB #@nt deci, @n e#enA), oli4ar?ii' Totu0i, te-a care do-in) 4@ndirea 4reac), @n #$ecial @n e$oca eleni#tic) 0i ro-an), e#te cea a 4u&ern)rii D-i;teE' Pu#) $e $ri-ul $lan @n ori4inala 0i co-$le;a #oluAie $e care polis.ul ,o-a o d)dea $ro(le-ei cet)Aeniei 0i co-(in)rii ace#teia cu nece#itatea unei $uteri #olide 0i #ta(ile, PolX(io# con#ider) c) a 4)#it toc-ai @n ,o-a -odelul concret 0i dura(il' Cartea a 0a#ea a &storiilor #ale, nu @nt@-$l)tor #ituat) du$) relatarea 4relei @n%r]n4eri de la Cannae, dre$t e;$licaAie a -oti&elor $entru care ,o-a a #u$ra&ieAuit acelei @n%r@n4eri, e#te @n @ntre4i-e con#acrat) toc-ai %or-elor 4u&ern)rii ro-ane ca e;e-$li%icare $er%ect) a 4u&ern)rii D-i;teE' Cu PolX(io#, e;$unerea conce$Aiei 4rece0ti a#u$ra $oliticului $e care a- @ncercat/o tre(uie #) #e ter-ine @n#) aici' @n contact -ai @nt@i cu -arile re4ate eleni#tice, a$oi cu $o1z#/ul ro-an, 4@ndirea 4reac) [ de acu- o unic) 4@ndire eleni#tico/ro-an) / a luat/o $e alte c)i' De aici @nce$e o alt) i#torie'
0?5
LUCIA7O CA7/ORA

Referin1e bibliografice

mu
Ba#lez, M'D', L etranger dans la Gr8ce antique- Belle# 2ettre#, Pari#, 1 .!' Can%ora, 2', DStudi #ullRAt?enaion Politeia $#eudo/#eno%onteaE, in ,emorii

dell Fccademia delle Scienze di Torino- 7, 1 .m, nr' !' Car$enter, ,', Gli architetti del Partenone- trad' it' Einaudi, Torino, 1 + ' Corcella, A', Storici greci- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 ..' *arrar, %- The +rigins of 0emocratic Thin;ing- Ca-(rid4e Uni&er#itX Pre##, Ca-(rid4e, 1 ..' Gaut?ier, P', DSX-(olaB Ie# etran4er# et la Gu#tice dan# Ie# cit]# 4recCue#E, $tfF\FF-in Fnnales de l "st,emoires- a2III, Uni&' de NancX, II, 1 +3' Ge-et, 2', D2a notion de de-ocraAie c?ez Ie# Grec#E, in Revue de la ,editerranee1 !., $$' 8.:/8 8' illi#, D', DColla(oration >it? t?e Per#ian#E, in !istoria- Einzel#c?ri%ten, 9e%t 8!, =ie#(aden *' Steiner 7erla4, 1 + ' Blotz, G', !istoire grecque- I, DDe# ori4ine# au; 4uerre# -ediCue#E, Pari#, 1 3:' 2a ,occa, E' (coord'", L esperimente della perfezione. Frte e societ ne@ Ften di Pericle- Electa, Milano, 1 ..' 2orau;, N', L invention d Fthenes- Mouton, Pari#, 2a 9aXe, 1 .1' Meier, C, La nascita della categoria del politico in Grecia, trad, it4 II Mulino Bolo4na, 1 ..' it-siR3* / #io i%]d Mo##), C, D2e t?e-e de la $atrio# $oliteia dan# la $en#ee 4recCue du I7E )-e #iecle, in "irene- 1<, 1 +., $$' .1/. ' Mu#ti, D', DPoli(ioE, in 2' *ir$o (coord'", Storia delle idee politiche economiche e sociali- &oi' I, UTET, Torino, 1 .3, $$' <5 /<:3' ,ode>ald, C, 0emocrac#' &deas and Realities- 2ondon, Dent, 1 +! (e;celent) antolo4ie de te;te care -er4e $@n) la e$oca Antic?it)Aii t@rzii"' ,o#en(er4, A', 0emo;ratie und Xlassen;ampf im Fltertum (1 31", trad' it' @n 2' Can%ora, && comunista senza partito- Sellerio, Paler-o, 1 .!' &dem- DAri#totele# ii(er Di^tatur und De-o^ratieE, in Rheinisches ,useum83, 1 88, $$' 88 /8<1' ,ou##eau, J'/J', Nota 1 la DDedicaceE la DDi#cour# #ur lRine4alite $ar-i Ie# ?o--e#E (1+:!", in G"uvres %ompletes- &oi' III, Galli-ard, Pari#, 1 <!, 7atin, C, %ito#ens et non.cito#ens dans le monde grec- SEDES, Pari#, 1 .!' =eil, ,', DP?ilo#o$?ie et ?i#toire, 2a &i#ion de lR?i#toire c?ez Ari#toteE, in La politique d Fristote- DEntretien# 9ardtE, aI, Gene&e, 1 <!, $$' 1: /1. ' &on =ila-o>itz/Moellendor%%, U', DStaat und Ge#ell#c?a%t der Griec?enE, 0ie Xultur der Gegen=art- I7, 1, Teu(ner, ed' a Ii/a, 2ei$zi4, 1 38'

mi
-;'

;mh 'EMOFOLQ'K
S't], 4 DSD$ $ J

fiii :< &ff.1 - pi

.!

! sv.it'. -.'i

Apendice de te^te
O -.f i '!'"'
"'r I' ' "#

I !erodot . &storii- &&&- f?.fE

@iF
.5' Du$) ce zar&a #e $otoli 0i #e @-$linir) cinci zile din ziua o-orului, cei care #e r)z&r)ti#er) @-$otri&a -a4ilor Ainur) #%at de#$re cu- #e @n%)Ai0au lucrurile' Cu ace#t $rileG #/au ro#tit cu&@nt)ri de necrezut $entru unii eleni, dar care nu/i -ai $uAin ade&)rat c) #/au ro#tit' Otane# d)du #%atul ca tre(urile A)rii #) %ie adu#e @n %aAa o(0tii $er0ilor 0i Ainu ur-)toarea cu&@ntareB DP)rerea -ea e#te c) nu e (ine ca unul #in4ur din noi #) aGun4) #t)$@n' Ace#t lucru nu e nici $l)cut, nici $otri&it' NtiAi %oarte (ine $@n) unde a -er# tru%ia lui Ca-(X#e# 0i cu toAii aAi @ncercat $e $ielea &oa#tr) tru%ia -a4ului' Cu- $oate oare -onar?ia #) %ie o or@nduire ni-erit), c@nd @n -onar?ie e#te @n4)duit unuia #) %ac) tot ce &rea, %)r) #) %ie tra# la r)#$undereF *ie el 0i cel -ai de#)&@r0it dintre oa-eni, $u# @n ace#t loc de %runte tot #/ar a(ate de la %irea o(i0nuit)' Tru%ia i #e z)-i#le0te @n #u%let $e ur-a (unurilor ce le are la @nde-@n), iar $iz-a e#te dintru @nce$ut @nn)#cut) @n o-' Cel ce/ar lua $uterea @n -@n), cu ace#te dou) racile @n #u%let aGun4e cu de#)&@r0ire r)uK $lin de @n%u-urare 0i in&idie, #)&@r0e0te nele4iuiri %)r) nu-)r' Cu toate ace#tea, e li-$ede c) un -onar? ar tre(ui #) %ie li$#it de #i-A)-@ntul $iz-ei, @nconGurat cu- e#te de tot ce/i $o%te0te ini-aK %aA) de cet)Aeni @n#), #e @nt@-$l) ca $urtarea lui #) %ie toc-ai alta dec@t ar tre(ui' Tiranul @i in&idiaz) $e toAi cei de nea- (un c@Ai au -ai r)-a# @nc) @n &iaA), nu #e #i-te (ine dec@t al)turi de cei -ai netre(nici dintre cet)Aeni, @0i $leac) cu ne#aA urec?ea la de%)i-)ri' Un tiran e o-ul cel -ai ne#tatornic cu $utinA)B de/i ar)Ai o ad-iraAie $otri&it), #e #u$)r) c) nu l/ai cin#tit @ndeaGun#, ca $e un #t)$@n ce e#teK dac) cine&a i #e @nc?in) cu $rea -are r@&n), de a#e-enea #e #u$)r), zic@nd c) o-ul e un lin4u0itor' 7) &oi #$une @n#) acu- ceea ce e#te 0i -ai r)uB tiranul clatin) r@nduielile #tr)-o0e0ti, @0i

(ate Goc de %e-ei, ucide %)r) Gudecat) $e oa-eni' S) nu uit)- c) $uterea $o$orului $oart) cel -ai %ru-o# nu-e de $e lu-eB i#ono-ia' @n al doilea r@nd, nu #)&@r0e0te nici una din @nc)lc)rile $e care le/n%)$tuie#c tiranii' Ea @-$arte dre4]toriile A)rii $rin tra4ere la #orAi, cel care are $e #ea-) o dre4)torie r)#$unde de %a$tele #ale 1 / 0i toate ?ot)r@rile #e iau @n 1' Ari#totel, Politica- I, . K I7, +, 8, con%ir-) c) @n cele -ai -ulte din $oWi#/urile #cla&a4i#te 4rece0ti, unde triu-%a#e de-ocraAia #cla&a4i#t), %uncAiile o(0te0ti #e o(Aineau $rin tra4ere la #orAi' %f. Retorica- I, .' @n PoliticaII, 3 0i 13, Ari#totel &or(e0te 0i de#$re re#$on#a(ilitatea %uncAiilor @n $oWi#/urile de-ocratice #cla&a4i#te' De#$re #e-ni%icaAia ace#tor di#cuAii @n 4eneral, &ezi J' de ,o--illX, D2e cla##e-ent de# con#titution# dR9erodot ] Ari#toteE, @n Revue des etudes grecques- 1 : , $$' 33U333 8
18< APENDICE DE TEaTE APENDICE DE TEaTE

#%atul o(0te#c' Eu zic, a0adar, #) @nl)tur)- -onar?ia 0i #) ridic)- $o$or -ulAi-ea %ace $utereaE' Acea#ta a %o#t $)rerea @n%)Ai0at) de Otane#' .1' Me4a(Xzo# @i @ndea-n) @n #c?i-( la oli4ar?ie, #$un@nd cele ce ur-eaz)B DCu&intele lui Otane# cu $ri&ire la de#%iinAarea -onar?iei -i le @n#u0e#c $e de$lin' C@t de#$re ridicarea $o$orului la $utere / aici #e a(at de la o Gudecat) #)n)toa#)' Ni-ic nu/i -ai #-intit 0i -ai neo(r)zat dec@t o -ulAi-e netre(nic)K @ntr/ade&)r, ar %i $e#te $utinA) de @ndurat ca oa-enii care cat) #) #ca$e de tru%ia unui tiran #) @n4enunc?eze #u( cea a unei -ulAi-i dezl)nAuite' Tiranul -)car, c@nd %ace ce&a, 0tie ce &reaK -ulAi-ea @n#) nu $oate #/o 0tie' Ni cu- ar $utea 0ti, c@nd niciodat) n/a %o#t @n&)Aat), nici n/a dat cu oc?ii de ce e (un 0i cu&iincio#d Ea #e re$ede %)r) #ocotinA) la tre(urile A)rii, @-$in4@ndu/le @nainte a#e-enea unui 0u&oi n)&alnic' Ai() $arte de oc@r-uirea norodului doar cei ce $oart) 4@nd r)u $er0ilorK noi @n#), ale4@ndu/ne o adunare alc)tuit) din ()r(aAii cei -ai de#toinici, ace#tora #) le @ncredinA)- $uterea' @n r@n/durile lor ne &o- a%la 0i noi / 0i e#te de a0te$tat c) din $artea celor -ai cu-inAi ()r(aAi &or &eni 0i cele -ai cu-inAi ?ot)r@riE' Acea#ta a %o#t $)rere lui Me4a(Xzo#' 8 i>ti vivt8f smttii .e9. dB,l .3' @n al treilea r@nd, Dariu# @0i #$u#e 0i el $)rerea zic@ndB D@n cele ro#tite de Me4a(Xzo# cu $ri&ire la -ulAi-e cred c) #e cu$rinde -ult ade&)r, nu @n#) 0i @n cele #$u#e de#$re oli4ar?ie' Din cele trei %eluri deRoc@r-uiri $e care le/a- cercetat, 0i -) 4@nde#c la cea -ai de#)&@r0it) @n%)Ai0are a lor, adic) la cea -ai (un) de-ocraAie, oli4ar?ie 0i -onar?ie, cred c) acea#ta din ur-) e#te cu -ult -ai $otri&it)' Se $are c) ni-ic nu/i -ai (un dec@t un ()r(at de#toinicK c)l)uzit de &ederi #)n)toa#e, ar $utea #) oc@r-uia#c) -ulAi-ea %)r) 4re0 0i, -ai $re#u# de toate, %aA) de r)u&oitori ar 0ti #) $)#treze taina ?ot)r@rilor luate' @n oli4ar?ie, unde -ulAi #e @ntrec @n @nAele$ciune $entru (inele o(0te#c, e cu ne$utinA) #) nu iz(ucnea#c) o $uternic) du0-)nie $er#onal)' *iecare @n $arte n)zuind #) %ie @n %runte 0i $)rerile lui #) (iruie, #e aGun4e la o cu-$lit) di?onie, de aici #e trece la r)z&r)tiri, iar de la r)z&r)tiri, la &)r#)ri de #@n4e care @-$in4 lucrurile tot #$re -onar?ie' Prin acea#t) #c?i-(are #e do&ede0te $e de$lin cu c@t e#te -onar?ia cel -ai (un %el de #t)$@nire' Acu-a, #) zice- c) $o$orul ar lua @n -@n) $uterea / e#te iar)0i $e#te $utinA) #) nu #)&@r0ea#c) tot %elul de tic)lo0iiK c@nd tic)lo0ia @0i #coate @n#) ca$ul la i&eal), nu/i ur-eaz) dez(inare 0i ur) @ntre netre(nici, ci, di-$otri&), $rietenii %oarte #tr@n#e, c)ci cei care @-$ileaz) Aara o %ac din (un) @nAele4ere' 2ucrurile -er4 tot a0a @nainte, $@n) c@nd #e 4)#e0te cine&a care #) #e ridice @n %runtea $o$orului 0i #)/i Ain) @n %r@u $e a#t%el de oa-eni' Ur-area e c) un a#e-enea conduc)tor e#te ad-irat de $o$or 0i, c@nd e#te ad-irat, nu @nt@rzie #) aGun4) 0i re4e' Prin acea#ta iar)0i #e do&ede0te c) -onar?ia e#te cel -ai (un %el de oc@r-uire' Dar, ca #) nu lun4e#c &or(a, de unde ne &ine oare nou) li(ertateaF Cine ne/a dat/oF Oare de-ocraAia, oli4ar?ia #au -onar?iaF CredinAa -ea e#te c) dac) a- %o#t -@ntuiAi de un #in4ur ()r(at 1, datori #@nte- #) $)#tr)- acela0i %el de #t)$@nire' A%ar) de \A .fiitov G ZGZD.

m
acea#ta, #) nu @n4)dui- #) #e #trice r@nduielile noa#tre #tr)-o0e0ti #u( care ne/a -er# a0a de (ineK c)ci n/o #) d)- doar) de 0i -ai (inedE' (9erodot, &storii- &oi' I, Cartea a IlI/a, .5, .1, .3, traducere 0i note de Adelina Piat^o>#^i, Editura NtiinAi%ic), Bucure0ti, 1 <1, $$' 3<3/3<: / n't'" Fcordarea cet1eniei ateniene locuitorilor Samosului Ce%i#o%on din Peonia #er&ea dre$t #ecretar' Pentru locuitorii din Sa-o# care au %o#t al)turi de $o$orul Atenei' 9ot)r@rea Con#iliului 0i a Adun)rii $o$ulare' Tri(ul Cecro$id a&ea $ritania, #ecretar era PolX-ni#, Ale;ia# ar?onte, Nico%on din At-onia era $rezident' VR,V6taiJ
o 1 L ni/ r Z ii /i L E
<

Pro$unere a lui C?#o%o# 0i a altor $ritaniB 2aud) #olilor Sa-o#ului, celor &eniAi @nainte 0i celor &eniAi acu-, #trate4ilor 0i tuturor celorlalAi #a-ieni, %iindc) #@nt oa-eni de i#$ra&) 0i 4ata #) %ac) (ine' 2aud) -uncii lor, %iindc) ei lucreaz) cu %olo# at@t $entru Atena c@t 0i $entru Sa-o#' Dre$t r)#$lat) $entru (inele -ult $e care l/au %)cut $entru atenieni, atenienii @i Ain la -are re#$ect 0i $ro$un ceea ce ur-eaz)B e#te ?ot)r@rea con#iliului 0i a Adun)rii

ca #a-ienii #) de&in) atenieni 0i #)/0i a#u-e cet)Aenia @n %or-ele care le con&in lor -ai -ult' Acea#t) decizie #) %ie $u#) @n a$licare @n -odul cel -ai %olo#itor $entru a-(ele $)rAi, du$) cu- &or #$uneK c@nd &a %i $ace, #e &or $utea $urta di#cuAii co-une $e orice alte $ro(le-e' 7or continua ne@ndoielnic #) #e (ucure de le4ile lor @n de$lin) autono-ie, 0i tot re#tul @l &or %ace du$) le4)-intele 0i acordurile inter&enite @ntre #a-ieni U( 0i atenieni ('''"' H (Tod, Gree; !istorical &nscriptions, <" ,JJJJJJJJJJa4ihToimm Oi'JMBBdRi%%AS@@ , tCV#m 'l'"M'R0B&a%#O o.C TSmo 1' Aici #e %ace aluzie la CXru# cel D-areE #au cel D()tr@nE, cu- i/au #$u# i#toricii 4reci @nte-eietorului re4atului $er#an (n't'"' II, 8+' A&e- o con#tituAie care nu i-it) le4ile &ecinilor, ci -ai de4ra() noi @n0ine #@nte- e;e-$lu, %)r) #) i-it)- $e alAii' @n $ri&inAa nu-elui / din $ricin) c) e#te condu#) nu de c@Ai&a, ci de -ai -ulAi cet)Aeni / #/a nu-it de-ocraAie, 0i, du$) le4e, toAi #@nt e4ali @n $ri&inAa intere#elor $articulareK c@t de#$re in%luenAa $olitic), %iecare e#te $re%erat du$) cu- #e di#tin4e $rin ce&a, 0i nu du$) cate4oria #ocial), ci -ai -ult du$) &irtute, iar dac) e#te #)rac, dar $oate #) %ac) &reun lucru (un $entru cetate, nu e#te @-$iedicat $entru c) n/are &az)' @n ra$orturile cu co-unitatea 0i @n $ri&inAa #u#$iciunii reci$roce @n acti&itatea zilnic) ne -ani%e#t)- li(eri acti&itatea, %)r) #) ne -@nie- $e &ecin dac) %ace ce&a du$) $o%ta ini-ii lui, 0i %)r) #) $re&ede- ($rin le4i" acAiuni #u$)r)toare, care nu co-$ort) o $edea$#), dar #@nt de ne#u%erit $entru alAii' Ne %ace-, %)r) #) ne #u$)r)-, intere#ele $articulare, nu c)lc)- le4ile, c@nd c?i(zui- tre(urile $u(lice, -ai ale# din re#$ect $entru le4i, d@nd a#cultare 0i oa-enilor care #@nt, @n orice @-$reGurare, la conducere, 0i le4ilor, at@t acelora care #@nt $ro-ul4ate, #$re a &eni @n aGutorul oa-enilor
18.

APENDICE DE TEaTE APENDICE DE TEaTE

m'1
$)4u(iAi, 0i le4ilor care, de0i nu #@nt #cri#e, co-$ort) totu0i un re#$ect unani- con#i-Ait' 8.' Dar ace#te %a$te, du$) cu- &) #%H%4HHtenienii 0iR#@riA con&in# c) ei #e #tr)duie#c #)/0i #al&eze $uterea 0i c) oa-enii )0tia de aici &or(e#c de#$re ni0te lucruri care nu #e @nt@-$l) 0i nici n/ar $utea #) #e @nt@-$le' Ntiu c) ace0ti oa-eni nu acu- $entru $ri-a dat), ci ne@ncetat &or #) i-$re#ioneze $o$orul $rin a#t%el de &or(e, 0i @nc) $rin altele 0i -ai $ri-eGdioa#e, -ai de4ra() dec@t $rin %a$te, $entru ca #) do-ine cetatea' Ni -) te-, @ntr/ade&)r, ca nu cu-&a, @ncerc@nd @n %el 0i c?i$, #) iz(utea#c)K noi #@ntenetre(nici c) nu/i atac)- 0i nu lu)- -)#uri de $az) -ai @nainte de a $)Ai ce&a r)u de la ei' @ntr/ade&)r, din ace#te cauze cetatea noa#tr) @n #curte r)#ti-$uri a #tat lini0tit), dar a $ornit r)z&r)tiri 0i r)#coale nu @-$otri&a du0-anilor, ci @-$otri&a $ro$riilor concet)Aeni 0i c@teodat) tiranii 0i dina#tii nedre$te' Eu &oi @ncerca, dac) &eAi &oi #) -) ur-aAi, #) &) %ac #) nu $ierdeAi din &edere c) ce&a din ace#tea #e $etrec c?iar @n &re-ea noa#tr), con/&in4@ndu/&) $e &oi cei -ulAi 0i $ede$#ind $e cei care $un la cale a#t%el de urzeliK ($ede$#indu/i" nu nu-ai c@nd @i $rind a#u$ra %a$tului, c)ci e 4reu #)/i $rinzi, dar 0i %iindc) doreau lucruri $e care nu le $ot realiza ($entru c) @-$otri&a du0-anului tre(uie #) acAion)- nu nu-ai c@nd %)$tuie0te, dar #) ne a$)r)- c?iar @nainte de a/0i realiza intenAia, c)ci, @ntr/ade&)r, cel care nu ia -ai @nainte -)#uri de a$)rare &a #) #u%ere cel dint@i"' C@t $ri&e0te $e oli4ar?i, &oi @ncerca $e de o $arte #)/i do&ede#c, $e de alta #) -) %ere#c de ei, @n %ine #) le ar)t ade&)rul' @n ade&)r, nu-ai @n ace#t %el, cred eu, a0 $utea #)/i @-$iedic de a %ace r)ul' A$oi, de#i4ur, @ntre(area $e care -i/a- $u#/o @ntotdeauna, ce &reAi &oi, o tinerilor, oare #) conduceAi i-ediatF Dar nu e le4al, 0i doar le4ea a %o#t $u#) #) &) Ain) @n %r@u -ai -ult $entru c) nu $uteAi, dec@t $entru c) $uteAi' Nu cu-&a n)zuiAi #) nu %iAi e4ali cu cei -ulAi F Dar, oare, cu- e#te dre$t ca oa-eni e4ali @ntre ei #) nu %ie #ocotiAi &rednici de acelea0i dre$turiF 8 ' 7a zice $oate cine&a c) de-ocraAia nu e#te un lucru rezona(il 0i nici un lucru ec?ita(il, $e c@nd cei care au a&ere #@nt 0i %oarte (uni la conducere' Eu @n#) #$un -ai @nt@i c) Dde-ocraAieE e denu-ire $entru @ntrea4a $o$ulaAie, iar Doli4ar?ieE, o $arte a $o$ulaAiei, a$oi c) cei (o4aAi #@nt $aznici %oarte (uni ai (anilor 0i c) cei inteli4enAi 0tiu #) dea %oarte (ine #%atul 0i c) Gudec) %oarte (ine du$) ce a#cult) -ulAi-ea 0i c) a$oi #t)rile ace#tea #@nt de a#e-enea, 0i @n $arte, 0i @n totalitate, e4ale @n de-ocraAie' Di-$otri&), oli4ar?ia @-$in4e $o$orul #) #e a&@nte @n $ri-eGdie, iar din %oloa#e nu nu-ai c)/0i ia cea -ai -are $arte, dar 0i le @n#u0e0te c?iar $e toate' C)tre lucrurile ace#tea n)zuie#c cu ardoare 0i cei $uternici 0i cei tineri, dar e#te cu ne$utinA) #) le %inU@TQ1iaoc'1S) @Hp/ f niare cetate' (Tucidide, Rzboiul peloponesiac- ed'cit', Cartea a 7i/a,

$$' :!+/:! / n't'"

I. .sr..iiiitiq it?aRd#iTJ ciliiK(2d tIio lcuoR, l@48d
,fH

-C 15I ti' Ui @#

Plutarh / Pericles
MR h

LtM%GRBQVV halt

aII' Dar %a$ta care a adu# cea -ai -are $l)cere 0i #tr)lucire cet)Aii Atena Ai a -i0cat %oarte $uternic $e ceilalAi oa-eni, 0i care #in4ur) -)rturi#e0te MrZIadei c) nu 0i/a tr)dat %ai-oa#a ei $utere 0i &ec?ea #tr)lucire, e#te con#trucAia -onu-entelor' Acea#t) %a$t) $olitic) a lui Pericle# o $iz-uiau cel -ai -ult du0-anii #)i 0i $entru ea/1 @n&inuiau @n eccle#ia' Ei #tri4au @n 4ura -are c) $o$orul e#te dezonorat 0i/ 0i aude &or(e rele, cu- c) a luat Banii o(0te0ti ai elenilor de la Delo# 0i i/a adu# la Atena, iar $ricina cea -ai Ycu&iincioa#) $e care o arat) $o$orului, $e care/1 @n&inuie#c, 0i anu-e cu- Yc) tea-a de du0-ani a luat (anii o(0te0ti de acolo 0i/i $)ze0te la loc #i4ur, la ni-icit/o Pericle# @n#u0i, iar 9ellada $are c) e#te #u$u#) unei ne-ai$o-e/Inite #ilnicii 0i e#te tiranizat) @n %aAa tuturor, &)z@nd cu- cu (anii adu0i de B ea, de ne&oie $entru r)z(oi, noi @-(r)c)- @n aur cetatea 0i o @-$odo(i- %ru-o# ca $e o %e-eie -@ndr), @nc)rc@nd/o de $ietre #cu-$e, de #tatui 0i (clE Yte-$le care co#t) -ii de talanAi' Atunci Pericle# l)-urea $o$orul c) atenienii Ynu #@nt datori #) dea #ocoteal) aliaAilor de (ani, de &re-e ce lu$t) $entru lei 0i/i a$)r) de du0-ani' Ei nu dau nici un cal, nici o cora(ie, nici un ?o$lit, I ci nu-ai (ani, care nu -ai #@nt @n #t)$@nirea celor care/i dau, ci @n a acelor care/i $ri-e#c, dar $entru ceea ce $ri-e#c dau @n #c?i-( cele ?ot)r@te' Tre(uie deci ca cetatea, du$) ce #/a $re4)tit te-einic cu cele tre(uincioa#e r)z(oiului, #)/0i @ntoarc) $ri#o#ul &eniturilor #$re @-$linirea acelor lucruri de la care &a do(@ndi o #la&) ne$ieritoare, iar c@nd &or %i 4ata, &a %i 0i (un)#tare, de &re-e ce acu- ie# la i&eal) tot %elul de -e#erii 0i lucr)ri care, trezind la &iaA) toate -e0te0u4urile 0i $un@nd la lucru toate -@inile, %ac din cetate o #alariat) care #e @-$odo(e0te, dar #e 0i @ntreAine cu $ro$riile -iGloace, @ntr/ade&)r, celor care erau @n %loarea 0i $uterea &@r#tei, e;$ediAiile -ilitare le aduceau -iGloacele de trai din &eniturile o(0te0ti, dar Pericle#, &oind ca $o$orul, nede$rin# cu ordinea 0i ne0tiutor, #) nu %ie @nde$)rtat de la %oloa#ele co-une 0i nici #) le $ri-ea#c) %)r) #) %ac) ni-ic 0i duc@nd o &iaA) de tr@nd)&ie, %)c@nd -)reAe $lanuri de con#trucAii 0i $roiecte @ntoc-ite cu -are art) $entru lucr)ri care cereau -ult ti-$ #$re a %i @-$linite le/a adu# @n %aAa $o$orului $entru ca 0i cei care r)-@neau @n cetate / @n aceea0i -)#ur) ca 0i cei care $orneau $e -are #au erau la @nt)rituri #au @n e;$ediAie / #) $oat) %i aGutaAi 0i #) #e $oat) @n%ru$ta din &eniturile $u(lice' @ntr/ade&)r, acolo unde era -aterial de con#trucAieB $iatr), %ier, %ilde0, aur, a(ano#, c?i$aro# #e a%lau 0i -e0teri care le lucrau 0i le tran#%or-au @n o(iecte / t@-$lari, #tatuari, -e0teri lucr)tori @n (ronz, $ietrari, (oian4ii, -odelatori de aur 0i de %ilde0, zu4ra&i, (roderi, 4ra&ori / $recu- 0i ne4u#tori care #) le %ac) recla-) 0i #) le duc) de ici/colo, 0i cor)(ieri 0i c@r-aci, $e -are, iar $e u#cat rotari 0i c)ruAa0i, 0i &izitii, 0i %r@n4?ieri, 0i Ae#)tori, 0i curelari, 0i lucr)tori, con#tructori de dru-uri 0i -ineri, iar %iecare -e0te0u4 @0i a&ea #tr@n#), a0a cu- @0i are un co-andant o ar-at), o -ulAi-e de -uncitori care lucrau $entru un #alariu, oa-eni de r@nd, care erau in#tru-entul 0i tru$ul lucr)rilor, iar %olo#irea lor @-$)rAea 0i @-$r)0tia, ca #) zic a0a, (el0u4ul la oa-eni de toate &@r#tele 0i cate4oriile' (Plutar?, 7ie1i paralele- ed'cit', &oi' I,
*}?.
D Z K l4r i E,,4DD
'

Pseudo.<enofon .%onstitu1ia Ftenei- Efi/].?' ' Eu #$un deci c) $o$orul atenian 0tie care dintre cet)Aeni #@nt (uni 0i care #@nt r)i 0i toc-ai %iindc) 0tie ace#t lucru @i iu(e0te $e aceia care @i #@n %a&ora(ili 0i %olo#itori, c?iar dac) #@nt r)i, 0i/i ur)0te -ai de4ra() $e cei (uni' Ei #e 4@nde#c de %a$t c) &irtutea ace#tora e;i#t) nu #$re (inele, ci #$re $a4u(a lor' Di-$otri&), unii, de0i de-ocraAi $rin na0tere 0i $rin %ire, nu %ac $arte din $o$or' Acu- eu @nAele4 c) $o$orul dore0te un 4u&ern $o$ular, %iindc) nu #e $oate #) nu %ii de acord ca cine&a #)/0i dorea#c) $ro$riul (ine' Dar cel care, ne%iind din $o$or, ale4e #) tr)ia#c) @ntr/o cetate 4u&ernat) de $o$or 0i nu @ntr/una 4u&ernat) de o elit), are de 4@nd #) co-it) nedre$tatea, 0tiind c) o de-ocraAie o%er) delinc&enAilor 4aranAii -ai -ari de i-$unitate dec@t o oli4ar?ie' C@t $ri&e0te deci con#tituAia atenienilor, eu nu/i a$ro( %or-aK dar din -o-ent ce ei cred c) e (ine #) tr)ia#c) @ntr/o de-ocraAie, -i0 #e $are c) a$)r) (ine de-ocraAia, #er&indu/#e de -odalitatea $e care a- ilu#trat/o' Pseudo.<enofon . %onstitu1ia Ftenei- 3, 1!/1: Un lucru le li$#e0te atenienilor' Dac) ar locui $e o in#ul), ar $utea #) le %ac) altora r)u %)r) #) %ie

$ede$#iAi, %iindc) do-eniul -)rilor le/ar a$arAine, %)r) #) ri0te de&a#tarea $ro$riului teritoriu 0i %)r) #) #u$orte $rezenAa du0-anului' Acu-, @n #c?i-(, A)ranii 0i atenienii (o4aAi @ncearc) #)/i @-$ace $e du0-ani, @n &re-e ce $o$orul, 0tiind $rea (ine c) du0-anii nu &or arde 0i nu &or de&a#ta ni-ic din ceea ce/i a$arAine, tr)ie0te li(er 0i nu @ncearc) #)/i -ulAu-ea#c)' Ni de @nc) o #$ai-) ar %i ei #cutiAi, dac) ar locui $e o in#ul)B de #$ai-a c) ora0ul nu $oate %i tr)dat de c)tre oli4ar?i 0i c) $orAile lui nu $ot %i de#c?i#e 0i l)#aAi du0-anii #) intre' Cu- #/ar $utea @nt@-$la a0a ce&a dac) Atena ar %i o in#ul)F Ni n/ ar $utea e;i#ta nici atacuri $rin #ur$rindere @-$otri&a de-ocraAiei, dac) Atena ar %i o in#ul)' Acu-, @n #c?i-(, dac) #/ar @ncerca un atac $rin #ur$rindere @-$otri&a de-ocraAiei, el #/ar da @n #$eranAa unui aGutor de la du0-ani, cu 4@ndul c) $ot %i adu0i @n cetate $e dru-uri terG#tre'
A:E78ICE 8E %E_%E

050

Zm9ristotel . Politica- 5Ecfb.

3A J'1' Pentru c) a- indicat acea#t) c?e#tiune, crede- c) tre(uie #) intr)- @n c@te&a e;$licaAiuni -ai co-$leteK c)ci ea e#te, o re$et, %oarte contro/&er#a(il) 0i #/ar $utea tot a0a de (ine #) #e dea $re%erinA) #i#te-ului ino&ator' Ino&aAiunea a %olo#it tuturor 0tiinAelor, -edicinei, care a #cuturat $racticile #ale &ec?i, 4i-na#ticei 0i @n 4eneral tuturor artelor, @n care #e e;erciteaz) %acult)Aile o-ene0tiK 0i cu- 0i $olitica tre(uie #) ia r@nd $rintre 0tiinAe, e#te clar c) acela0i $rinci$iu #e $otri&e0te 0i $entru ea' 13' S/ar $utea ad)u4a c) @n#)0i %a$tele dau -)rturie de#$re acea#t) a#erAiune' 2e4ile #tr)-o0ilor no0tri erau de o (ar(arie 0i #i-$litate iz(itoareK 4recii -ult) &re-e nu u-(lau dec@t @nar-aAi 0i/0i &indeau %e-eile' PuAinele le4i antice care ne/au r)-a# #@nt de o #i-$litate de necrezut' 2a Cu-e, #$re e;e-$lu, le4ea relati&) la o-or declar) &ino&at $e acuzat, @n cazul c@nd acuzatorul ar aduce un oarecare nu-)r de -artori, care $uteau %i luaAi c?iar dintre rudele &icti-ei' Oa-enii caut) @n 4eneral nu ceea ce e#te antic, ci ceea ce e#te (un' Cei dint@i #tr)-o0i ai no0tri, %ie c) au ie0it din #@nul $)-@ntului, %ie c) au #u$ra&ieAuit &reunei cata#tro%e, #e a#e-)nau $ro(a(il cu &ul4ul 0i cu i4noranAii din zilele noa#treK acea#ta, cel $uAin, e#te ideea ce ne d) tradiAia de#$re uria0i, %iii $)-@ntuluiK 0i ar %i o a(#urditate &)dit) #) te iei du$) $)rerea acelor oa-eni' Pe dea#u$ra, raAiunea ne #$une c) le4ile #cri#e nu tre(uie $)#trate ne#c?i-(ate' Politica, ca 0i celelalte 0tiinAe, nici ea nu $oate $reciza toate a-)nuntele' 2e4ea tre(uie #) di#$un) a(#olut @ntr/un -od 4eneral, $e c@nd actele o-ene0ti re$rezint), toate, cazuri $articulare' Ur-area nece#ar) a lucrului ace#tuia e#te c) la anu-ite e$oci, tre(uie #) #e #c?i-(e anu-ite le4i' 18' @n#) $ri&ind lucrurile dintr/un alt $unct de &edere, nu #/ar $utea cere de#tul) circu-#$ecAiune' Dac) @-(un)t)Airea dorit) e#te ne@n#e-nat), e#te clar c) #$re a e&ita de$rinderea nenorocit) a #c?i-()rii $rea le#nicioa#e a le4ilor, tre(uie #) toler)- c@te&a incon4ruenAe ale le4iurii 0i 4u&ern)-@ntului' *olo#ul ino&aAiilor ar %i -ai -ic dec@t $ri-eGdia de$rinderii ne#u$unerii' 1!' S/ar $utea c?iar re#$in4e ca nee;act) co-$araAiunea $oliticei cu celelalte 0tiinAe' Ino&aAiunea @n le4i e#te cu totul altce&a dec@t @n arteK le4ea, $entru a #e %ace a#cultat), n/are alt) $utere dec@t a o(iceiului 0i o(iceiul nu #e %or-eaz) dec@t cu ti-$ul 0i du$) aniK a0a c) a #c?i-(a @n -od u0uratic le4ile @n %iinA) $entru altele nou) @n#ea-n) a #l)(i tot $e at@ta %orAa le4ii' Ni c?iar ad-iA@nd %olo#ul ino&aAiunii ne $ute- @ntre(a dac) @n orice #tat, iniAiati&a le4ilor tre(uie l)#at) tuturor cet)Aenilor, %)r) deo#e(ire, ori $)#trat) nu-ai c@tor&aK c)ci e;i#t) @n acea#t) $ri&inA) #i#te-e %oarte deo#e(ite, @n#) #) li-it)- aci ace#te con#ideraAiuni, care &or -ai 4)#i un loc 0i aiurea' (Ari#totel, Politica- ed'cit', $' +< / n't'"
J<4*4 GZ di o V%t4] il]u' 8irH G ui an %i v . u
IM LV#id/S &C*@g %i !"tp#$ hl*h

%T5R/BKtt%iO ';din@li
i
)','

f # l i$f
'' *'!! -

'-,-0 %& "*s

,i85u@M

'iui
'; '..i;( (.; i) , r ' Ui. a'ti iihif'tvi;

n /'/%KIR'IVR@,/G@" J E i '' 'RJ1+ rol ;R%iHn E9U OlA rGianit 8@ iL, \R'/, B @@r#KiiB
DD I
K

D,

! 4

@ ] 4$41

$DDD

4 S4

ti'

' * * '%

- , LK' ,'''' ' ,'

R GI )bI @ Q'

ia Q 1 -T-

nn
'E J%@ &vit G m J-ZI SSDS ai .D.at i5ev3tl dMGr,iR,RA /% HGHR

i I G ,i ir iSM @# Vi@inVOAS@G dt

Iu

Kq

Eear# r`[`nita*EEE
* si * +ir, isif ,t

' H Ri M(G /i e.S iI @nii (. )))

TR

MUK OIRl MU'7 !/tIM &?R R R G RRI1R & RRLFR 1 R

FRi ' S

1I Oi

Omul i <ia#a domestic

>ames Redfield &zvoare' prezen1a unei absen1e
Unul dintre @n&)A)-intele $e care ni le/a l)#at Arnaldo Mo-i4liano e#te c) i#toria nu #e re%er) la iz&oare' I#toria e#te o inter$retare a acelei realit)Ai $entru care iz&oarele #@nt D#e-ne indicatoare #au %ra4-enteE' De#i4ur, noi $orni- de la e;a-inarea unor iz&oare, dar @ncerc)- #) $ri&i- dincolo de ele, la realit)Aile $e care le re$rezint) #au $e care nu reu0e#c #) le re$rezinte, le tra&e#te#c 0i ade#ea c?iar le a#cund' IndicaAia lui Mo-i4liano e#te cu deo#e(ire #e-ni%icati&) ra$ortat) la $ro(le-a noa#tr), deoarece 4recii din e$oca cla#ic) nu ne/au l)#at nici o in%or-aAie de#$re &iaAa lor do-e#tic)' @n $ri-ul r@nd, di#$une- $entru acea#t) $erioad) de -)rturii in%or/-ale %oarte #)race / -) re%er la #ur#e de in%or-aAie cu- ar %i #cri#orile $ri&ate, docu-entele co-erciale, -aterialele de ar?i&), de$oziAiile din $roceduri Gudiciare' Nu li$#e#c totu0i re$rezent)rile concreteB i-a4ini -odelate 0i $ictate, de#crieri literare, d)ri de #ea-) i#torice, analize %ilo#o%ice, di#cur#uri $u(lice, tran#-i#e ca -odele de retoric)' @i @nt@lni- $e 4reci, ca #) #$une- a0a, @n ?aine de du-inic)B nu/i lu)- $rin #ur$rindere, ci ne a$ar a0a cu- au dorit ei #) ni #e $rezinte' @n $lu#, @n ace#te cazuri, cu $uAine e;ce$Aii, e#te &or(a de#$re re$rezent)ri ale &ieAii $u(lice' I#toria, i-ediat ce a c)$)tat %or-a ei canonic) $rin o$era lui Tucidide, #/a intere#at a$roa$e e;clu#i& de $olitic) 0i de r)z(oi' @nce$@nd de la Pita4ora, tradiAia %ilo#o%ic) (cu i-$ortanta e;ce$Aie a lui Ari#totel" a $ri&it cu o#tilitate D#%era do-e#tic)E, do-eniu al e-oAionalit)Aii %luctuante, al tendinAelor anti#ociale 0i al -o(ilurilor Go#nice' E#te -ai $ro(a(il #) %ie -orale acAiunile caracteri#tice &ieAii $u(lice, care, %iind &izi(ile, %ac o(iectul Gudec)Aii $u(lice' 7iaAa $u(lic) #e de#%)0oar) @ntr/un #$aAiu $u(lic' Acea#t) re4ul) are o re%lectare #$ecial) @n acea %or-) arti#tic) ce aduce @naintea $u(licului atenian e;$erienAa $ri&at) 0i relaAiile do-e#tice, adic) dra-a, @n tra4edie, ca 0i @n co-edie, #cena e#te #ituat) @ntr/un loc de#c?i#, @n #trad) #au @ntr/un loc a#e-)n)tor' Per#onaGele ie# din ca#) #au din core#$ondentul ace#teia (cortul lui Aia;, $e0tera Ciclo$ului" 0i de#eori dau e;$licaAii @n le4)tur) cu -oti&ul $entru care au ie0it #)/0i e;$un)
055

JAMES ,ED*IE2D

4@ndurile #ecrete #au #) #e $l@n4) de necazurile $er#onale' Alt%el #$u#, re$rezentaAia #e re$rezint) $e #ine ca re&elaAie a ce&a ce e#te @n -od o(i0nuit a#cun#' Acea#ta ne aGut) #) @nAele4e- de ce @n cadrul dra-ei relaAiile do-e#tice #@nt @n 4eneral re$rezentate @n anor-alitatea lor, ca ru$te #au @n criz)' @n calitatea ei de re$rezentare a &ieAii do-e#tice, dra-a e#te totodat) un %el de #candal' @n dra-), -ulte $er#onaGe #@nt %e-inine' Du$) cu- o(#er&) Pericle din o$era lui Tucidide, @n &iaAa de zi cu zi $entru o %e-eie atenian) era un -oti& de -@ndrie #) nu #e 0tie ni-ic de#$re ea' *e-eile care a$ar $e #cen) #@nt @ntr/un anu-it %el di#creditate #au @n $ericol de a %i di#creditate din -o-entul @n care $u(licul le &ede, $rin @n#u0i %a$tul de a %i &)zute' ,e&elarea a ceea ce @n -od nor-al e#te a#cun# nu $oate %i dec@t ino$ortun)' Grecii din $erioada cla#ic) nu au $rodu# acel 4en de naraAiune reali#t) care con#tituie o -)rturie at@t de (o4at) a#u$ra &ieAii do-e#tice @n e$ocile -oderne' Pute- #) deduce- %)r) @ndoial) unele lucruri 0i din re$rezent)rile de care di#$une-, dar ca 0i cu- a- a#i#ta la o co-edie, @n care din c@nd @n c@nd #e de#c?ide o u0) 0i a$are un crainic #au ni #e @n%)Ai0eaz) un $er#onaG 0i ne #$une c@te ce&a din cele ce #e @nt@-$l) @n lu-ea @nc?i#), inacce#i(il) &ederii noa#tre' Pe (aza unor a#e-enea #e-ne 0i %ra4-ente e#te $o#i(il #) %ace- o de#criere a #%erei do-e#tice @n &iaAa Greciei antice, 0i a0a #/a 0i $rocedatK $rezentul e#eu ado$t) totu0i un -od di%erit de a(ordare' El &rea #) %ie o cercetare a#u$ra ideii de D#%er) do-e#tic)E la 4reci (-ai ale# a0a cu- o $ute- deduce din -ituri 0i rituri" 0i, @ntr/un -od -ai a$licat, a#u$ra #itu)rii ei @n ideolo4ia cet)Aii/#tat' Ale4erea $e care un $o$or o %ace atunci c@nd #e re$rezint) $e #ine $oate #) #$un) -ult, at@t $rin ceea ce trece sub t)cere, c@t 0i $rin ceea ce arat)'

&& i

*i :"+ ,r-, .s'-r-i

nhq i /i0if r1$ is

s223

BiI S4 tne%eiG(t(F%e o a(#enA) (inecuno#cut), itUBrRdeconcertant)B 4 din $erioada cla#ic) ts iafatf;ttii3b.1l*mte de dra4o#te' Po&e#tea cea -ai %a-iliar), cea care @nce$e atunci c@nd Dun ()r(at
@nt@lne0te o %e-eieE 0i care #e ter-in) cu Dau tr)it %ericiAiE nu/0i 4)#e0te locul @n literatura 4reac) @nainte de ,izantropul lui Menandru, #cri# @n anu 81< @'9r', 0a$te ani du$) -oartea lui Ale;andru cel Mare' De#i4ur, e#te $o#i(il ca alte o$ere, care #/au $ierdut / ca Fndromeda lui Euri$ide, de e;e-$lu /, #) %i ur-at acea#t) #c?e-) 0i nu li$#e#c unele e;ce$Aii @n ace#t #en# nici @n o$erele care au aGun# $@n) la noi, cel $uAin @n ce/i $ri&e0te $e zeiK @n cea de/a noua P#thic a lui Pindar, de e;e-$lu, @l @nt@lni- $e A$ollo %)c@ndu/i curte ni-%ei CXrene K iar 9o-er %ace aluzie la Gocurile $renu$Aiale ale lui Weu# 0i ale 9erei Datunci c@nd @n oara dint@i, lu@ndu/#e/n (raAe1 #/au dr)4o#tit $e a#cun# 0i %)r) #) 0tie
OMO%4>I 7IAgA DOMESTICA
f'

VN

$)rinAiiE1' ,)-@ne totu0i &ala(il) re4ula 4eneral), iar ace#t lucru e#te cu at@t -ai #ur$rinz)tor cu c@t (#$re deo#e(ire de naraAiunile de ti$ reali#t" $o&e0tile de dra4o#te #@nt r)#$@ndite @n toat) lu-ea 0i #e a%l) la (aza unor o$ere cla#ice di%erite unele de altele, cu- ar %i Povestea prin1ului Gengis #au Sa;untala. @n $lu#, $o&e0tile de dra4o#te con#tituie o $arte i-$ortant) a $atri-oniului co-un al (a#-elor $o$ulare indo//euro$ene, %ie c) e &or(a de $o&e#tea %iului -ezin care o cucere0te $e %ru-oa#a $rinAe#), %ie c) e#te &or(a de#$re %ecioara ne%ericit) #al&at) de nea#e-uitul ei *)t/*ru-o#' De#i4ur, 4recii #$un 0i ei $o&e0ti de ace#t %el, de $ild) cu- a cucerit/o Ia#on $e Medeea, #au cu- a do(@ndit/o Pelo$# $e 9i$$oda-ia, dar @n $erioada cla#ic) ace#tea nu erau $o&e0ti de dra4o#te $ro$riu/zi#e' De $ild), Pindar $o&e#te0te at@t i#toria lui Pelo$#, c@t 0i $e cea a lui Ia#on' @n $ri-a +limpic- Pelo$# e#te cu #i4uranA) un $retendent, dar nu/1 &ede- %)c@ndu/i curte 9i$$oda-ieiK ea e -ai de4ra() reco-$en#a $entru care @l @n&in4e $e tat)l ei, Oino-ao#' Ia#on, @n a $atra P#thic- o %ar-ec) 0i o #educe $e Medeea, ce nu e#te at@t reco-$en#a c)utat), c@t in#tru-entul $rin inter-ediul c)ruia el duce la (un #%ir0it o %a$t) $rin care/0i &a rec)$)ta a&erea' Cu alte cu&inte, Ia#on nu #e a%l) @n c)utarea unei #oAii, ci a $ro$riilor r)d)cini' Mo0tenirea e#te a#$ectul de &iaA) %a-ilial) de care #e ocu$) naraAiunea cla#ic)' @n Fntigona- de $ild), 9e-on 0i Anti4ona #@nt o $erec?e de lo4odnici / dra4o#tea lui $entru %at) con#tituie $unctul de criz) al intri4ii tra4ice /, dar autorul tra4ediei nu/i aduce @-$reun) $e #cen)' Anti4ona de&ine -ai de4ra() -oti&ul con%lictului dintre 9e-on 0i tat)l ei' Clite-ne#tra @0i o-oar) #oAul 0i #e c)#)tore0te cu alt ()r(at, dar tra4edia ei rezid) @n relaAia cu Ore#te, care tre(uie #)/0i ucid) -a-a $entru a/0i re&endica dre$tul a#u$ra re4atului tat)lui #)u' Alt e;e-$lu, Oedi$B necazurile lui @nce$ @n co$il)rie, c@nd $ro$riul tat) @ncearc) #)/1 ucid), 0i continu) cu e$i#odul c@nd [ din @nt@-$lare / @0i recu$ereaz) a&erea, o-or@ndu/0i tat)l 0i de&enind #oAul -a-ei #ale' Pro(le-ele @nce$ atunci c@nd un $)rinte @ncearc) #) @-$iedice #ucce#iunea %irea#c) a 4eneraAiilor' @n acela0i %el, di#$uta dintre Pelo$# 0i Oino-ao# #e tran#%or-) @n o-ucidere, $entru c) Oino-ao# nu &oia #) acce$te c)#)toria %iicei #ale 0i #e @ntrecea din acea#t) cauz) cu toAi $retendenAii @ntr/o cur#) de cai' @l @nde-na $e $eAitor #) $ornea#c) $ri-ul @n cur#) iar a$oi @l aGun4ea cu caii lui %or-ida(ili 0i @l @nGun4?ia $e la #$ate' @n ace#t %el uci#e#e doi#$rezece tineri' Cel de/al trei#$rezecelea, Pelo$#, reu0e0te ($rin di&er#e -iGloace, @n %uncAie de &er#iunile $o&e0tii" #)/1 ucid) $e Oino-ao# 0i #) o o(Ain) $e 9i$$oda-ia' @ntr/una din &er#iuni, Oino-ao# &oia #) #e @n#oare el @n#u0i cu 9i$$oda-ia 0i acea#t) te-) ince#tuoa#) $oate %i con#iderat) latent) @n toate &er#iunileK a te c)#)tori cu $ro$ria %iic) e#te ec?i&alent, ca K\L\Q ##i4i7i o i \ i#%%t %aM K iI%i% i( i ii @

1' lliada- ed'cit', $' 3<: ttitiD. i!f!

JAMES ,ED*IE2D

#e-ni%icaAie, cu a/Ai ucide $ro$riul %iu, adic) un re%uz de a DrenunAaE, de a l)#a locul 4eneraAiilor ur-)toare' *iind ne-uritori, zeii nu au acea#t) $ro(le-) #au, -ai cur@nd, toc-ai %iindc) #@nt ne-uritori, au $ro(le-a in&er#)' Teogonia lui 9e#iod $o&e#te0te cu- cei doi zei #u$re-i, Uranu# 0i Crono#, @ncerca#er) @n zadar, %iecare la r@ndu/i, #) @-$iedice #ucce#iuneaK Weu#, care e#te al treilea @n linie de#cendent), a $u# ordine @n Uni&er#' A reu0it ace#t lucru -ai de4ra() de&or@nd/o $e Meti#, $ri-a lui #oAie, dec@t c)#)torindu/#e cu ea' Din ca$ul lui Weu# #e na0te a#t%el Atena [ care Ai era @ntru totul de&otat), $entru c) Weu# @i era deo$otri&) tat) 0i -a-) /,

e&it@ndu/#e totodat) na0terea unui %iu care ar %i $utut %i -ai (un ca tat)l #)u' De %a$t, $uterea &e0nic) a lui Weu# e#te a#i4urat) de o %iic) de/a $ururi %ecioar) 0i de un %iu nen)#cut' Din -o-ent ce #@nte- ne-uritori, $ar #) le #$un) 4recilor -iturile lor, tre(uie #) le d)- &oie %iicelor noa#tre #) #e c)#)torea#c) 0i %iilor no0tri #) tr)ia#c)' Cei care @ncalc) acea#t) le4e $ertur() Co#-o#ul' Un e;e-$lu le4endar e#te cel al lui A#tXa4e#, re4ele -ezilorK el a%la#e @n &i# (9erodot, 1, 15." c) %iul %iicei #ale @i &a lua locul $e tron' @n loc #) #e (ucure de &i#ul care/ i $ro-itea c) &a do-ni 0i @n 4eneraAia ur-)toare (i/ar %i ur-at la tron nu %iul, ci ne$otul", A#tXa4e# #/a co-$ortat ca 0i cu- ar %i #$erat #) tr)ia#c) &e0nic 0i a @ncercat #)/1 ucid) $e co$il' A#t%el au a$)rut Ciru# cel Mare 0i I-$eriul Per#an' Ni0te erori care la ni&el do-e#tic au $ro&ocat tra4edii, iar la ni&elul -arii i#torii a lu-ii au 4enerat %a$te de &iteGie' Pro(le-a #ucce#iunii re$rezint) una din -odalit)Aile de -ani%e#tare a ra$ortului dintre natur) 0i cultur)B $rin inter-ediul #ucce#iunii, \ noi, %iinAele -uritoare [ Dcreaturi de o ziE, du$) cu- ne de%ine#c $oeAii [ , ne #tr)dui- #) tra#-ite- o ordine cultural) $eren)' N/o $ute%ace dec@t de$)0indu/ne e4oi#-ulK ordinea cultural) de&ine a#t%el darul unei 4eneraAii %)cut 4eneraAiei care o -o0tene0te' @n -)#ura @n care @nAele4eau %a-ilia @n ace0ti ter-eni, 4recii o $ri&eau din $unctul de &edere al ora0ului/#tat' Sco$ul %a-iliei, @n acea#t) $er#$ecti&) cu totul $olitic), e#te acela de a tran#-ite $ro$rietatea 0i rolurile #ociale @n a0a %el @nc@t ordinea $olitic) #) #u$ra&ieAuia#c) -orAii indi&izilor, @n ordinea naturii, rolul ci&il al %e-eilor era acela de a $roduce cet)Aeni, adic) -o0tenitori de #e; -a#culin ai ca$ilor de %a-ilie din cet)AiK @n ordinea culturii, %e-eile @nde$lineau rolul de 4aranAie @ntr/o tranzacAie @ntre #ocru 0i 4inere' Acea#t) tranzacAie era eng#e #au eng#esis. Era &or(a de#$re un acord @ntre tat)l %e-eii (#au tutorele ei le4al" 0i $retendent, acord $rin inter-ediul c)ruia tutela era tran#-i#) de la $ri-ul la cel)lalt' @n aceia0i ter-eni #e $etrecea trecerea @n 4aranAie a oric)rui alt o(iect' @ncredinAarea %e-eii era, $rin ur-are, $ecetea unui an4aGa-ent @ntre cei doi ()r(aAiK cel -ai @n &@r#t) o o%erea ca z)lo4, @n #en#ul acti& al &er(ului, cel -ai t@n)r o $ri-ea @n #en#ul
OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk
056

&er(al D-ediuE :eng#omaiB cf. 9erodot, 7I, 185, 3"' *e-eia nu era $arte i-$licat) @n acea#t) tranzacAie' *or-ula 4recea#c) #$uneaB DO dau z)lo4 $e %iica -ea $entru a da na0tere unor %ii le4iti-i, 0i @-$reun) cu ea o ze#tre @n &aloare de'''E (Menandru, %ra4-' !8: Uol'K 0#s;olos- .!3 0i ur-'"' Tat)l nu nu-ai c)/0i d)dea %iica, dar @i ceda 4inerelui 0i r)#$underea ei 0i/i d)dea o dat) cu %iica 0i o ze#tre' *or-al, ze#trea nu a$arAinea niciodat) #oAului, care o Ainea @n $)#trare $entru co$iii #)i 0i tre(uia #/o @na$oieze dac) -ariaGul #e anulaK totu0i, con#tituia ade#eori o ne@ndoielnic) tentaAie, din -o-ent ce #oAul $utea #/o ad-ini#treze $e toat) durata c)#)toriei' Ginerele nu tre(uia #) dea ni-ic @n #c?i-(K @n $o&e#tiri #e &or(e0te -ult de ze#trea nu$Aial), dar c)#)toria/#c?i-( cla#ic) era reci$roc) nu-ai @n interiorul unei reAele de reci$rocitate 4eneralizat)B tat)l tre(uia #) Dtran#%ereE %iica $entru c), la r@ndul #)u, $ri-i#e %iica unui alt ()r(at' Sin4ura condiAie e;$re#) a t@r4ului era Dna0terea de %ii le4iti-iE' Socrul era reco-$en#at cu $er#$ecti&a de a a&ea ne$oAi' Aici, $unctul %ocal e#te @nc) ereditatea' C)#)toria e#te conce$ut) ca -iGlocul $rin care un ()r(at $oate a&ea de#cendenAi $rin inter-ediul %iicei #ale' Ginerele, @n #c?i-(, do(@ndea unele dre$turi %aA) de #ocrul lui' @n Grecia, c)#)toriile nu erau aranGate, dac) $rin acea#ta @nAele4e- un acord @ntre $)rinAii a-(ilor #oAi' Grecii nu au cuno#cut niciodat) ce&a #i-ilar ro-anei patria potestas- @n (aza c)reia %iii adulAi r)-@neau #u( autoritatea tat)lui c@t ti-$ ace#ta tr)iaK $rin ur-are, $reten/ dentul, @n calitate de ()r(at adult, DcontractaE #oAia $e cont $ro$riu' A/Ai lua o #oAie era un %el de ac?iziAie, $arte din D%uncAia a treiaEK 9er-e#, zeul trecerii #oAiilor de la ca#a &ec?e la ca#a nou), e#te totodat) zeul co-erAului, al %urtului 0i al o(iectelor 4)#ite' @n Republica lui Platon, Glaucon &or(e0te de#$re c)#)torie ca de#$re o %or-) de ne4oAK o-ul cu ade&)rat nedre$t, #$une el, e#te acela care D$oate #)/0i ia ne&a#t) din orice ca#) ar &oi, #)/0i dea %ata du$) oricine dore0te, $oate #) #e @n&oia#c) 0i #) #e a#ocieze cu oricine' Iar din toate ace#tea el tra4e

%olo#, %iindc) %acerea de nedre$t)Ai nu/1 -@?ne0teE1' Pe a#e-enea (aze, c)#nicia #e a0az) #olid @ntr/o lu-e -a#culin), de tranzacAii $u(lice, de co-$etiAie $entru onoruri 0i $entru c@0ti4uri' @n -)#ura @n care e#te @nAelea#) a#t%el, c)#nicia nu -ai are dre$t nucleu relaAia $ri&at) dintre ()r(at 0i %e-eie' O con#ecinA), #e $oate ad)u4a, e#te li$#a $o&e0tilor de dra4o#te' Po&e0tile de#$re curtoazie, tre(uie #) ne %ie clar, #@nt @n realitate $o&e0ti de#$re idealul de relaAie conGu4al), @ntruc@t $reAul $l)tit $entru c)#)torie d) o i-a4ine a#u$ra #tatutului de oc)#)torit, iar calcularea di#tanAei care de#$arte condiAia de celi(atar de aceea de #oA e#te un -od de a ar)ta di%erenAa dintre cele dou) #ituaAii' Ca #) ne e;$ri-)1' Platon, +pere- edOit.1!. JAMES ,ED*IE2D Q

@n ter-eni -ai te?nici, o $o&e#te de dra4o#te de#crie i-a4inea idea a c)#)toriei @n ter-enii unei #erii de @nt@-$l)ri ideale' Ace#te $o&e0ti nu au deloc ne&oie #) re%lecteze &reo $ractic) real) a curtoazieiK a#t%el #e e;$lic) de ce #@nt at@t de $o$ulare @n culturi $recu- cele #ud/a#iatice, de e;e-$lu, unde c)#)toriile #@nt toate ?ot)r@te de $)rinAii celor doi 0i #oAii nu #e &)d $@n) @n ziua nunAii' Totu0i, #oAia #$er) #) $lac) 0i deci e $a#ionat) de $o&e0tile cu %e-ei c)rora li #e %ace curteK la %el, lo4odnicului, care #e a0tea$t) #) %ie ad-irat, @i $lac $o&e0tile @n care &iitorul #oA #e lu$t) $entru a aGun4e la doa-na ini-ii lui' Po&e0tile @n care #oAia e#te o reco-$en#) @n a0te$tarea celui -ai -erituo# r)#$und dorinAei %e-eii de a %i #ocotit) o co-oar) 0i a#$iraAiei ()r(atului de a o -erita' Dac) @n $o&e#te #oAia e#te o &icti-) #al&at), @n#ea-n) c) %e-eile tre(uie $roteGate 0i c) ()r(aAii #@nt de#tul de $uternici $entru a %ace ace#t lucru' @n $o&e0ti ei tr)ie#c %ericiAi $@n) la ad@nci ()tr@neAe, ca 0i cu-, o dat) lucrurile @nt@-$late, ur-area nu $oate %i dec@t acea#taB #@nt cu ade&)rat re$rezent)ri ale %ericirii conGu4ale' A(#enAa $o&e0tilor de dra4o#te din literatura 4reac) e#te deci un a#$ect al a(#enAei oric)rei de#crieri $oziti&e a c)#)toriei' Per#onaGele %e-inine din tra4edii #@nt #au &icti-e ale $uterii, ca I%i4enia 0i Io, #au ni0te %urii &indicati&e, $recu- Clite-ne#tra 0i MedeeaK ade#ea reu0e#c #) %ie, ca Deianira 0i Anti4ona, 0i una, 0i alta' @n literatura tra4ic), $erec?ea cea -ai %ericit) #@nt (@nainte de a de#co$eri ade&)rul" Oedi$ 0i -a-a #ad 2a Ari#to%an 4)#i- ce&a @n $lu# $entru a reec?ili(ra (alanAa / eroul din Fharnienii a$are @-$reun) cu #oAia #a, a0a cu- %ace, -ai rele&ant, eroul din Plutos /, dar #in4ura #cen) @ntr/ ade&)r -e-ora(il) dintre un ()r(at 0i #oAia lui e#te, @n L#sistrata- #cena @n care Mirina re%uz) %a&orurile #oAului' Dintre dra-atur4ii ale c)ror o$ere ne/au $ar&enit, Euri$ide $are cel -ai intere#at de te-a c)#)toriei, @n &figenia la Fulis acAiunea 4ra&iteaz) @n Gurul unei c)#)torii (%iare a#cunde, %ire0te, un #acri%iciu u-an"K Fndromaca 0i +reste #e ter-in) cu o lo4odn), "lena 0i Flceste / cu reunirea #oAilor' Totu0i dintre ace#te tra4edii nu-ai Flceste $oate %i con#iderat o o$er) $e te-a c)#)torieiK aici #e e;$ri-) re4retul $entru %ericirea conGu4al) $ierdut)' Pri&ind la o$erele e$ice, ne %ace- o i-$re#ie cu totul di%erit)' +diseea e#te centrat), @n %ond, $e re%acerea unei c)#nicii, du$) cu- o c)#nicie con#tituie casus belii @n r)z(oiul troianK @n $lu#, acAiunea din &liada #e dez&olt) @n Gurul $ierderii 0i recuceririi unei %e-ei de c)tre A?ile, care #u(liniaz) el @n#u0i @-$reGur)rileB DAu @ntre toAi -uritorii iu(e#cu/0i %e-eile #in4uri cei din Atreu# n)#cuAiF Dar cine/i o(un 0i cu-inte1 dra4o#te $oart) 0i 4riG) de/a luiE1' Cu Pria- 0i 9ecu(a, cu 9ector 0i Andro-aca, Alcinou 0i Aretea, Uli#e 0i Penelo$a / ca #) nu/i -ai a-inti- $e Weu# 0i 9era / 4)#i1' &liada- ed'cit', $' 1<!
*i DT , & E,,,b

. Cf

OMU2%t%UPPl DOMESTICA la 9o-er o @ntrea4) 4alerie de $erec?i c)#)torite, iar i-a4inea a#u$ra c)#niciei e#te @n 4eneral $oziti&)' Nu-ai @n $roducAia literar) ulterioar) acea#t) te-) di#$are' Dar c@nd aGun4e-, @n #%@r0it, la 0#s;olos- nu ne 4)#i- @n %aAa unei $ri-e, incerte #c?iA)ri a unei $o&e0ti de dra4o#te, @ntruc@t co-edia e#te deGa un e;e-$lu e&oluat al 4enului, cu t@n)rul erou #incer 0i $a#ionat, &ir4inala lui #oAie ca$ti&), tat)l ei %urio# 0i cu a-e#tecul de necazuri 0i ne@nAele4eri de$)0ite' Du$) Menandru, ace#t 4en de $o&e#te de&ine %ilonul $rinci$al al naraAiunii eleni#tice' Ni acea#ta #e @nt@-$l) ca 0i cu- $o&e0tile de dra4o#te ar %i %o#t @ntotdeauna $rezente @n c?i$ latent, #u$oziAie con%ir-at) de o(#er&aAia c) @nc) din c)rAile a 7i/a 0i a 7il/a din +diseea e;i#t) latent o $o&e#te de

iu(ire' 7izita lui Uli#e la %eaci e#te clar 0i %oarte e;$licit con#truit) @n a0a %el @nc@t #) e&ite un #cenariu #u(@nAele# care/1 @-$in4ea $e #tr)inul cel c?i$e0 &enit de $e -are #) #e @n#oare cu %iica re4elui 0i #) -o0tenea#c) re4atul' Acea#t) e&oluAie alternati&) a $o&e0tii #e a%l) @n -intea tuturor $er#onaGelor 0i era, e&ident, %a-iliar) $oetului 0i $u(licului #)u' ConotaAia c)#)toriei ca te-) latent), adic) re$ri-at), @n cultura 4reac) e#te ulterior con%ir-at) de %a$tul c) autorii care dau &ieAii conGu4ale %or-a cea -ai reali#t) #@nt Ari#to%an (ce introduce de $ild), @n $orii- relatarea lui Stre$#iade de#$re $ri-a noa$te de du$) nunt) #au, @n L#sistrata- $)l)&r)4elile %e-eilor" 0i 9erodot / @n ace#t caz ade#ea cu re%eriri la e;oticul Orient, @nce$@nd cu Candaul din 2idia, dar 0i la un conte;t 4rece#c' Ari#to%an 0i 9erodot #@nt cei doi autori DcanoniciE -ai li(eri, @n -od e&ident, @n a di#cuta $ro(le-e eli-inate din 4enurile literare -ai re#$ecta(ileB a-(ii, de $ild), &or(e#c de#$re lucruri niciodat) -enAionate de 9o-er, ca urina 0i or4anele 4enitale ale %e-eii' Pute- #) #ta(ili- a#t%el o 4raniA) cronolo4ic)' Perioada @n care -ariaGul e#te #u$ri-at ca #u(iect literar e#te e;act aceea @n care ora0ul/#tat %uncAioneaz) ca #tructur) #u%icient) #ie0i / #au -)car inde$endent) / @n &iaAa 4recilor' @nainte de 9o-er nu #e $oate &or(i de#$re cetate/#tat @n #en#ul $ro$riu al ter-enuluiK du$) Ale;andru cel Mare, cetatea/#tat a #u$ra&ieAuit doar ca unitate #ocial) 0i ad-ini#trati&) #u( do-nia re4ilor eleni#tici 0i a ur-a0ilor lor' Cetatea/#tat, $e de alt) $arte, e#te #tructura de &iaA) #ocial) $ro%und caracteri#tic) 4recilor din $erioada cla#ic), aceea care/i de%ine0te cel -ai (ine' 2a 4reci, a &or(i de#$re Do-ul do-e#ticE @n#ea-n) a ridica $ro(le-a ra$ortului dintre #%era do-e#tic) 0i cetatea/ #tat' @n tra4edie, care era o art) ci&il), te-ele do-e#tice #@nt #ituate @n cadrul unei #ociet)Ai eroice, o #ocietate @n $arte i-a4inar), @n $arte e&ocat) dintr/o $erioad) care a $recedat cetatea/#tat, c@nd du$) cu- #e &ede @n naraAiuni, %e-eile a$)reau -ai de# 0i erau -ai inde$endente' Societatea eroic) e#te condu#) de -onar?ii, iar %a-iliile $rota4oni#te ale dra-elor #@nt %a-ilii de re4i 0i de $rinci$i (unele dintre $ri-ele tra4edii #@nt localizate @n Orient, dar acea#ta nu rezol&) $ro(le-a,
i

,.

%iindc) 0i Orientul era 4u&ernat tot de o -onar?ie"' Tra4ediile re%lect) a#t%el %r)-@nt)rile cet)Aii/#tat de/a lun4ul unei $erioade de trecere' Pro(le-ele do-e#tice ale %a-iliilor re4ale au @n -od e&ident o #e-ni%icaAie $olitic)' ,e$rezentarea $o&e0tilor eroice de&ine deci ($rintre altele" un -od de a re%lecta a#u$ra i-$licaAiilor $olitice ale ordinii do-e#tice' intbtmto. iiG O te-) recurent) @n ace#te o$ere o con#tituie a-eninAarea din $artea $uterii %e-inine, $ericolul ca ()r(aAii #) $iard) controlul a#u$ra %e-eilor' Acea#t) tea-) @0i are core#$ondentul co-ic @n i$oteza %anta#tic) a&an#at) de Ari#to%an a unei acAiuni $olitice @ntre$rin#e de %e-ei' Indi%erent dac) e#te &or(a de o tra4edie #au de o co-edie, deAinerea $uterii de c)tre %e-ei e#te @ntotdeauna tratat) ca o r)#turnare a ordinii uni&er#ului, deter-inat), @n $lu#, de ne(unia #au de #l)(iciunea ()r(aAilor' Indi%erent dac) %e-eia @n cauz) e#te &icioa#a Clite-ne#tra, $atetica Anti4ona #au @nAelea$t) 2X#i#trata, re&endicarea de c)tre %e-ei a $uterii e#te &)zut), c?iar 0i de %e-ei, ca #e-nul unei teri(ile erori4 :uterea le4iti-) @n cetatea/#tat / #e #$unea $e #cen) la 4reci /era cea a ()r(aAilor, dar acea#t) or@nduial) le4iti-) era de$arte de a %i a#i4urat)' 2e4endele 4rece0ti &or(e#c 0i de#$re %e-ei cu totul ie0ite din %ireB e#te &or(a de -enade, literal-ente Dne(uneE' P)r)#ind cetatea 0i c)A)/r@ndu/#e $e -unAi, e;tatice 0i &iolente, ele %ac -inuniB #e Goac) cu 0er$i, #%@0ie ani-ale cu -@inile 4oale 0i $ot #) #e lu$te cu ()r(aAii 0i #)/i @n&in4)' @n 4eneral, i #e @nc?in) lui DionX#o#, care #e de#%at) cu ele ca Arte-i# cu ni-%ele ei' Totu0i, @n ti-$ ce ni-%ele #@nt ne-uritoare, -enadele #@nt -uritoare, #oAii 0i %iice de oa-eni o(i0nuiAi, iar -enadi#-ul nu con#tituie o %or-) nor-al) de reli4iozitateK di-$otri&), @n le4ende, cel -ai ade#ea e#te &or(a de#$re o $edea$#) ce cade a#u$ra cet)Aii care #/a o$u# unui zeu' E#te ti$ic) $o&e#tea #o#irii la Ar4o# a lui DionX#o#, care, $entru c) n/a %o#t cin#tit cu- #e cu&ine, a $ro&ocat ne(unia %e-eilorB DL'''0i/au du# @n -unAi $runcii $e care @i a&eau la #@n 0i #/au ?r)nit cu carnea lorE (A$olodor, *iblioteca- 8, :, 3, 8"' Menadi#-ul e#te ne4area -aternit)Aii 0i a ideii de #ucce#iune a 4eneraAiilor, un %la4el ca %oa-etea, #eceta #au ciu-a 0i, la %el ca ace#tea, $oate %i contracarat doar $rin in#tituirea unei relaAii corecte cu di&initatea' L Ar4o# con#tituie, de a#e-enea, %undalul $o&e0tilor de#$re %iicele lui Preto#, care, @n di%erite &er#iuni ale -itului, #%@r0e#c $rin a @nne(uni, @ntr/o &ariant), $entru c) i/au rezi#tat lui DionX#o#K @n alte &er#iuni, zeitatea o%en#at) era 9era' @n &er#iunea lui 9e#iod AMragmenta !esiodea- 185/88 Mer^el(ac?/=e#t" de&in tru%a0e %iindc) #@nt @nconGurate de curtezani 0i $rin aro4anAa lor o Gi4ne#c $e 9era, care le %ace #) de&in) ni-%o-ane, $entru a le $ede$#i a$oi cu le$ra 0i cu c)derea $)rului' Pentru a %i #al&ate #@nt du#e @n Ar4olida' 2a &er#iunea citat) #e adau4) altar(ti care %iicele lui :retos la fec,

sE$cnnGdufm([cQEI5*ttI ca ele $e tdat[(dbieile din Argo[-4Lifr!aCe+temte

OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

Mela-$u# 0i Bia# le duc $e cele trei tinere %ete ale lui Preto# @ntr/un #inut @n&ecinat 0i, o-or@nd/o $e una dintre ele $e dru-, le &indec) $e celelalte dou) 0i #e c)#)tore#c cu ele' Preto# @-$arte a$oi Ar4olida cu cei doi 4ineri ai #)i (A$olodor, *iblioteca- 3, 3, 3, 3/."' @n &er#iunea $e care 9e#iod o d) -itului, $uterea %e-inin) care #ca$) de #u( control e#te e;$licit $uterea #e;ual)' Tru%ia %etelor &ine din aceea c) #@nt %oarte curtate, c) #e #i-t Do $artid) (un)E' 9era le $ede$#e0te %)c@ndu/le #) nu/0i -ai $oat) controla #e;ualitatea 0i li$/#indu/le a$oi de orice %ar-ec' @n i#toria lui Mela-$u#, re-ediul @l re$rezint) alun4area %etelorK rezultatul %inal ($rin #acri%icarea uneia dintre cele trei" e#te nu nu-ai o c)#)torie, dar 0i o nou) ordine $olitic), @n cadrul ordinii ci&ile 0i do-e#tice a#t%el re#ta(ilite, %e-eile nu/0i &or -ai ucide co$iii 0i #ucce#iunea %irea#c) &a $utea %i reluat)' Pri&ite @n an#a-(lu, di%eritele &ariante ale $o&e0tii de#$re %iicele lui Preto# $ar #) le #$un) 4recilor c) -ariaGul, canaliz@nd $uterea #e;ual) a %e-eii c)tre #co$urile $rocre)rii de ur-a0i, o li-iteaz) 0i a#i4ur) a#t%el %ie ordinea ci&il), %ie o (un) relaAie cu zeii' SttAi%AlXAB Menadi#-ul 0i/a 4)#it re$rezentarea literar) cea -ai de#)&@r0it) @n *acantele lui Euri$ide' @n acea#t) o$er), -enadi#-ul e#te tot o $edea$#) $entru o%en#a adu#) lui DionX#o#, c)ruia re4ele Te(ei, Penteu, a re%uzat #)/i recunoa#c) natura di&in) (DionX#o# e#te de %a$t &)rul $ri-ar al lui Penteu, %iind n)#cut din Weu# 0i din Se-ele, #ora -a-ei re4elui te(an"' Atunci zeul le d) %e-eilor din Te(a ne(unia 0i le @-$in4e #) #tr)(at) ca ni0te #)l()ticiuni -unAii, #) atace #atele 0i #) r)$ea#c) co$ii' 2ocul lor la Te(a e#te luat de %e-eile din A#ia $e care DionX#o# le/a adu# cu el, #u( $rotecAia lui, $re%)c@ndu/#e c) e#te un $reot al $ro$riului cult' Penteu @ncearc) #)/1 $rind) $e DionX#o#, dar zeul #ca$) $rintr/o &raG), cutre-ur@nd $alatul re4al 0i @ntunec@nd -intea re4elui, care #e urc) 0i el $e -unte @-(r)cat @n %e-eie' Acolo, $ro$ria -a-) @l o-oar) #%@0iindu/i $ie$tul 0i %)c@ndu/1 (uc)Ai' *acantele e#te o o$er) @n culori @ntunecate, iar $er#onaGelor #ale nu li #e adre#eaz) dec@t un -e#aG, acela c) zeul e#te -are, c?iar dac) nu e#te 0i (un' E;i#t) @n dra-) o e;altare a #t)rii de (eAie 0i de e;taz, dar o e;altare contrazi#) de dez&oltarea o$erei, care ne @n%)Ai0eaz) ur-)rile cata#tro%ale ale unui e;taz 0i ale unei e;alt)ri %)r) -)#ur)' Me#aGul care #e de4aG) de aici li #/a $)rut -ultora $ur) teroare' Nu tre(uie totu0i #) trece- cu &ederea c) DionX#o#, care deAine [ @n calitate de zeu / $uterea #$ecial) de a #c?i-(a a$arenAele 0i ai c)rui di#ci$oli au e;$eri-entat #t)ri de alterare a con0tiinAei, e#te @n acela0i ti-$ zeul teatrului' @n *acantele acea#t) le4)tur) e#te a$roa$e e;$licit)B zeul @n#u0i recit) o $arte din dra-) 0i/0i de4?izeaz) cu 4riG) &icti-a' De alt%el, o$era, ca toate tra4ediile, a %o#t re$rezentat) @n ti-$ul unei #er()ri @n cin#tea lui DionX#o#' @n $lu#, @n re$rezentaAie, corul -enadelor, a#e-enea tuturor celorlalte $er#onaGe, a %o#t inter$retat de ()r(aAi, a0a cu- $ro(a(il @n e;clu#i&itate -a#culin era 0i $u(licul'
OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

Dra-a re$rezenta di#oluAia cet)Aii, dar re$rezentaAia con#tituia ui e&eni-ent $u(lic 0i reli4io# co-$le;' Cele(r@nd acea#t) #er(are, crec c) atenienii in#tituiau un ra$ort dre$t cu zeul 0i c) %)ceau ace#t lucru e;cluz@ndu/le $e %e-ei, $rezente doar ca #u(iect al #$ectacolului' Ser(area e#te a#t%el /nuntrul dra-ei ca alternati&) a ace#teia, un antidot @-$otri&a 4roazei e&ocate de ea @n#)0i' Oricine #/ar %i uitat @n Gurul #)u @n teatru ar %i $utut #) &ad) c), @n de%initi&, ()r(aAii erau #t)$@ni $e #ituaAie' In 4eneral, #e $oate o(#er&a c) dra-a atenian) $er-ite re$rezentarea &ieAii do-e#tice doar $rin inter-ediul unei tri$le de#$)rAiri de realitatea i-ediat)' S%era do-e#tic) e#te re$rezentat) @n $u(lic (de c)tre ()r(aAi 0i $entru ()r(aAi"K e re$rezentat) ca 0i cu- #/ar $etrece @n $u(lic (#cena e#te @n aer li(er"K e#te tran#%i4urat) $entru c) e#te re$rezentat) ca 0i cu- ar a$arAine e$ocii eroice #au, @n co-edie, unei i-a4inare #u#$end)ri a ti-$ului, #$aAiului, cauzei 0i e%ectelor' Prin inter-ediul ace#tor trei #e$ar)ri $ute- #) a&e- -)#ura ne&oii atenie/nilor de a $roteGa $u(licul de intruziunea realit)Aii do-e#tice, @n ti-$ ce e;i#tenAa dra-ei ne d) -)#ura ne&oii core#$unz)toare de a inter$reta acea#t) realitate @n lu-ina e;i4enAelor $u(licului' Su$ri-area #%erei $ri&ate din con0tiinAa $u(lic), co-$ort@nd a(#enAa unei naraAiuni reali#te, $oate %i $ri&it) ca una dintre $reGudec)Aile culturale ale cet)Aii/#tat, c?iar dac) (#au cu at@t -ai -ult cu c@t" acea#t) realitate #e rea%ir-) a$oi @n %or-) #tilizat)' Polis.ul- #au cetatea/#tat 4reac), $oate %i de%init ca un or4ani#- $olitic (azat $e ideea de cet)Aenie, adic) o co-unitate care cu$rinde un nu-)r de $er#oane, dintre care nici una nu e#te #u$erioar) celorlalte din $unct de &edere Guridic' Autoritatea le e#te con%erit) indi&izilor ca ce&a care Aine nu de persoan (ca @n re4i-urile -onar?ice 0i %eudale", ci de func1ie (c?iar dac) acea#ta e#te deAinut) $e &iaA)"' Cet)Aenii au $o#i(ilitatea #) renunAe la %uncAie %)r) #)/0i $iard) #tatutul, cu- #e @nt@-$l) de

o(icei @n realitateB cet)Aenii #@nt caracterizaAi $rin $o#i(ilitatea de a deAine o %uncAie 0i de a o ceda a$oi altuia, Dde a conduce 0i a %i condu0iE, du$) %or-ularea 4reac)' Din $unct de &edere #ociolo4ic, cetatea/ #tat con#t) din -ai -ulte -ici co-unit)Ai %a-iliale le4ate $rintr/o reci$rocitate 4eneralizat) (o#$italitate reci$roc), c)#)torii/#c?i-( (ilateral 4eneralizate etc"K din $unct de &edere econo-ic e#te &or(a de o #ocietate (azat) $e $ro$rietatea $ri&at), unde (o4)Aia #e a%l) @n -@inile unor indi&izi di%eriAi, #u$u0i totu0i unui i-$ozit $e a&ere @n -o-entele de nece#itate $u(lic)' @n ce $ri&e0te cele trei ni&eluri, 4recii autoritatea a$arAinea re4elui (el @n#u0i un #acerdot, dac) nu c?iar o zeitate", de-nit)Aile erau con%erite de tron, iar #ur$lu#ul era $)#trat @n $alat #au @n te-$lu @n &ederea redi#tri(uirii $entru ne&oile curente #au @n caz de nece#itate $u(lic)' Cet)Aenii nu re$rezentau @ntrea4a $o$ulaAie @n cet)Aile/#tat 4rece0tiB @n realitate, nic)ieri ei nu aGun4eau la un #%ert din nu-)rul rezi/ienAilor' Cet)Aenii cu titlu de$lin erau toAi ()r(aAi li(eri adulAi (#ituaAie @n care a&e- de/a %ace cu un re4i- de-ocratic" #au doar unii dintre ei (ale0i %ie dintre -e-(rii anu-itor %a-ilii, %ie du$) contri(uAie, %ie du$) a-(ele criterii", 0i @n ace#t caz re4i-ul e#te o oli4ar?ie' In orice caz erau e;clu0i de la cet)Aenie co$iii, %e-eile 0i #cla&ii' 2ocul lor era @n ca#), @n interiorul ei, @n a%ar) de #ituaAia c@nd -unca #$eci%ic) @i o(li4a #) lucreze a%ar)' Ei erau -e-(ri ai %a-iliei, dar nu ai cet)Aii, dec@t @n c?i$ indirectK cetatea era de#i4ur $atria lor, dar ei nu %)ceau $arte din #%era $u(lic)' Cet)Aenii %or-au un D$u(licE, iar &iaAa ci&il) con#ta a$roa$e inte4ral 0i la $ro$riu @n reuniuni $u(lice [ @n adun)ri, @n teatru, la Gocuri 0i ritualuri' Dre$tul cet)Aeanului era toc-ai dre$tul de a $artici$a la ace#te -ani%e#t)ri $u(lice, dac) nu ca actor, -)car ca #$ectator (la# la o $arte @n acea#t) di#cuAie #tatutul inter-ediar @ntre oa-enii li(eri 0i #cla&i, de $ild) cel al cet)Aenilor onori%ici #au al #tr)inilor rezidenAiK $e c@t de i-$ortanAi $uteau %i @n &iaAa $ractic) a cet)Aii, $e at@t nu a&eau nici un rol @n DteoriaE cet)Aii/#tat"' Ace#t dre$t era time.ul cet)Aeanului, dre$tul #)u de a %i Dde-n de con#ideraAieE' O $re&edere co-un) @n Guri#$rudenAa attic) era atimia- care con#ta @n $ierderea dre$tului de a a$)rea @n $u(licK era un %el de e;il intern, ca al unui locuitor Ddi#cri-inatE din A%rica de Sud, 0i/1 reducea $e cet)Aean la ni&elul unei %e-ei #au al unui co$il' Acea#ta nu @n#enina c) toAi cet)Aenii cu titlu de$lin erau e4aliK ei erau e4ali doar @n $ri&inAa dre$tului de a a$)rea @n $u(lic' Acea#t) a$ariAie #e e;$ri-a @ntotdeauna $rintr/o co-$etiAie care tindea -ai de4ra() #) #ta(ilea#c) inegalitatea dintre cet)Aeni' O a#e-enea co-$etiAie $utea #) ia $ur 0i #i-$lu %or-a unei etal)ri a (o4)AieiK @n cazul unei -ani%e#t)ri rituale, #u$erioritatea con#ta @n a %i ale# $entru a @nde$lini rolul $rinci$al, @n ti-$ ce @ntr/un Goc #$orti& rezultatul @l di#tin4ea $e @n&in4)tor de @n&in#' In dez(aterile $u(lice 0i @n teatru, relaAia dintre $re#ti4iul #ocial 0i condiAia #ocial) era -ai co-$le;)K de $ild), actorii au @ncetat #) #e (ucure de o #ti-) deo#e(it) i-ediat ce $oeAii au @ncetat #) recite ei @n0i0i rolurile $rinci$ale' Unele roluri $olitice cu deo#e(ire D&izi(ileE, de $ild) acela de de-a4o4, erau dez/ onorante' Cu toate ace#tea, #$aAiul $u(lic le o%erea ()r(aAilor $o#i(ilitatea de a de&eni re#$ecta(ili [ ter-enul ?o-eric e#te ariprepeesK aici #e reunea co-unitatea 0i cu acea#t) ocazie #ta(ilea di%erenAele dintre -e-(rii #)i' @n 4eneral, 4recii erau con&in0i c) nu-ai %)c@nd $arte dintr/o a#e-enea co-unitate de e4ali a%laAi @n co-$etiAie $uteau
1:! JAMES ,ED*IE2D OMU2d
bMO8

de&eni %iinAe u-ane @n ade&)ratul #en# al cu&@ntului' Prin ur-are, nu-ai ()r(aAii $uteau %i (@n #en# re#tr@n#" %iinAe u-ane' Co-$etiAia $rin e;celenA) era r)z(oiul, @n care ()r(aAii #e di#tin4eau @n c?i$ altrui#t, @n intere#ul cet)Aii' @n conce$Aia ?o-eric) r)z(oiul era &)zut ca un %el de @ntrecere, con#t@nd din dueluri cu indi&izi @n roluri de @n&in4)tori 0i @n&in0i' @n Grecia e$ocii cla#ice -odalitatea de a %ace r)z(oi nu ar %i $utut %i / a0a cu- $ro(a(il nu a $utut %i niciodat) /o co-$etiAie indi&idual)K noAiunea de co-$etiAie a %o#t ada$tat) tacticilor colecti&e ale %alan4elor, tran#%or-@nd ()t)lia @ntr/o @ntrecere de %er-itate, @n care un o- @n&in4ea dac) nu #e a%la $rintre @n&in0i, dac) nu ceda teren' Cei ce ru$eau r@ndurile erau -arcaAi $e &iaA) 0i $urtau, @n %uncAie de cetate, nu-e di%erite, dar la %el de Gi4nitoareB atenienii erau nu-iAi Darunc)/#cutE, iar #$artanii D%rico0iE' Pedea$#a %or-al)d era atimia. A#t%el, &iteGia $e c@-$ul de lu$t) con#tituia un %el de condiAie co-$etiti&) indi#$en#a(il) $entru &iaAa $u(lic), a0a cu- I antrena-entul -ilitar era iniAierea recuno#cut) ca -arc@nd trecereaR la &@r#ta &irilit)Aii' Du$) 9o-er, co-unitatea $olitic) 4reac) e#te conce$ut) ca o co-$anie de r)z(oinici care #e autoconduceK r)z(oinicii erau ()r(aAi 0i deci co-unitatea $olitic) con#ta din ()r(aAi' Pe de alt) $arte,

r)z(oiul, @n #en#ul de @n%runtare acti&), era $otri&it $entru tineri, iar acea#ta $re#u$unea tendinAa de @nl)turare a ()tr@nilor, c?iar dac) #e recuno0tea c) e;$erienAa lor $utea %i &aloroa#)' Ne#tor tre(uie #) le a-intea#c) a#cult)torilor #)i c) 0i el a %o#t c@nd&a r)z(oinic' Nu li$#e#c #e-nele care ne arat) c) e;i#ta tendinAa de a/i tri-ite $e cei &@r#tnici aca#), a0a cu- 2aerte din +diseea #e retra4e la ca#a lui de la Aar) $entru a/0i lucra 4r)dina de le4u-eK doar @naint@nd @n &@r#t) (du$) cu- atra4e atenAia Ue$?alo#, @n Platon" $oAi #)/Ai dai #ea-a de ade&)rul $ro&er(ului du$) care D(o4aAii 4)#e#c -@n4@ieri din $linE :Republica- I, 83 c"1' Alt%el #$u#, cei &@r#tnici #e retra4 #) #e (ucure de (unurile lor, nu -ai $ot #) $artici$e acti& la acea co-$etiAie $entru onoare care e#te &iaAa @n #$aAiul $u(lic' @n realitate, Ne#tor #$une (-ai de4ra() @n c?i$ a$olo4etic" c) e themis- %)r) @ndoial) de-n de cin#te $entru ui o- @n &@r#t) #) #tea aca#) 0i #) $ri-ea#c) &e0tileB el nu -ai $oate c)l)torea#c) :+diseea- III, 1.</1.."' A0a cu- r)z(oiul de%ine0te ce @n#ea-n) #) %ii o-, &irilitatea e#t condiAia nece#ar) $entru a $artici$a la r)z(oi 0i la &iaAa $u(lic) '' 4eneral' D,)z(oiul e#te trea() de ()r(aAiE, #$une un $ro&er( 4rece#c' Acea#ta nu @n#ea-n) nu-ai c), @n #en# $ro$riu, doar ()r(aAii tre(uie #] lu$te' C@nd 9ector @i d) acea#t) re$lic) Andro-ac)i :&liada- 7I, ! 3", &rea #) #$un) c) ne%iind ea r)z(oinicul, nu e#te @n -)#ur) #) ai() &reo o$inie de#$re cu- #e $oart) r)z(oiul' Ace#t #en# e#te 0i -ai cate4oric
SlM, F latoM,'

@n &er#iunea lui Tele-a? :+diseea- I, 8:."K el @i #$une -a-ei #ale #) #e retra4) @n iatacurile %e-eilor, %iindc) Da di#cuta e#te o trea() de ()r(aAiE' IraAionalitatea $retenAiei -a#culine de -ono$ol a#u$ra inteli4enAei $olitice era clar) la Ari#to%an' 2X#i#trata lui e;$lic) dezolat) c) acea %raz) a %o#t %)cut) anu-e $entru ()r(atul atenian atunci c@nd #oAia #a -ani%e#t) intere# $entru $ro(le-ele cet)AiiB 2a @nce$utul r)z(oiului, noi a- #u$ortat cu r)(darea 0tiut) tot ce aAi uneltit &oi, ()r(aAii' De alt%el, cine ne l)#a #) #u%l)-F Nu c) ne/aAi %i $l)cutd Dar &/a- @nAele# (ineB de#eori, c?iar 0i @nc?i#e @n)untru, reu0ea- #) a%l)- c) aAi $u# la cale o -are nenorocire' Atunci, a#cunz@ndu/ne durerea, &) @ntre(a#ur@z@ndB DCe aAi ?ot)r@t @n adunare azi F Ce altce&a, $entru a %ace $aceFE' DCe te intere#eaz)FE #$unea #oAul' DMai (ine Aine/Ai 4uradE Iar eu t)cea- Y'''1' A%la- de#$re un $lan @nc) 0i -ai ne(une#c' Atunci @ntre(a-B DB)r(ate, aAi %)cut o (oac)n), de ceFE' O $ri&ire care -) %ul4er)B DDu/te la tor# 0i ai 4riG) de ca$ul t)ud De r)z(oi #e ocu$) ()r(aAiiE :L#sistrata- :5</35"' E;cluderea %e-eilor din &iaAa $u(lic) atenian) re%lect) acel ti$ de cerc &icio# caracteri#tic #i#te-elor culturale' De ce %e-eile nu iau $arte la &iaAa $u(lic)F *iindc) ele nu au @ndeletnicirile #$eci%ice &ieAii $u(lice' Ni de ce nu au %e-eile ace#t %el de @ndeletniciriF Pentru c) nu #@nt lucruri $otri&ite $entru %e-ei' Pre-i#ele #e autode-on#treaz)' Pare totu0i i-$ro(a(il ca L#sistrata (#cri#), ca 0i *acantele- de un ()r(at $entru alAi ()r(aAi" #) %i %o#t at@t de $uAin reali#t), @nc@t #) %ie $ur 0i #i-$lu tul(ur)toareK $ie#a ne in%or-eaz) c) ()r(aAii din Atena 0tiau c) #oAiile lor a&eau o$inii $olitice 0i ne %ace #) deduce- c) uneori %e-eile aGun4eau #) le 0i e;$ri-e' ,e$ri-area %e-eilor la 4reci / 0i la Atena, unde @n anu-ite $ri&inAe lucrurile #t)teau -ai r)u dec@t @n alte $)rAi / era de$arte de a %i total)' In#truirea %e-eilor nu era @ncuraGat), dar nici interzi#)K de0i erau e;clu#e de la acele arte care nece#itau a$ariAia @n $u(lic (acti&itatea lor $roducti&) era li-itat) la Ae#ut", 0ti- c) unele %e-ei #e dedicau $oeziei lirice' Ni %e-eile $uteau, @n di%erite -oduri, #) a$ar) @n $u(licK a&e- in%or-aAii de#$re co-$etiAii atletice %e-inine / de#i4ur, nu la Atena, ci -ai ale# @n S$arta, dar nu nu-ai aici /, iar @n #%era ritual) %e-eile a&eau o $oziAie a$roa$e e4al) cu cea a ()r(aAilor' *e-eile din Atena, de e;e-$lu, nu erau a0a de izolate @nc@t #) nu %ie re$rezentate $e %rizele Part?enonului, iar @n &iaAa real) riturile le o%ereau ()r(aAilor $o#i(ilitatea de a arunca o $ri&ire #$re %e-eile din alte %a-ilii' Dac) unui t@n)r i #e $)rea c) o %at) e#te atr)4)toare, $utea (du$) ce aduna in%or-aAiile nece#are" #) #e o%ere dre$t 4inere tat)lui ei' Dac) tratati&ele a&eau un %inal $oziti&, %ata @0i $)r)#ea $)rinAii' 2a Atena, -iturile eleu#ine ale De-etrei 0i Per#e%onei &or(e#c de#$re de#$)rAirea dintre -a-) 0i %iic) 0i de#$re ne&oia de a nu @ntreru$e le4)tura dintre ele, dar $lecarea %etei era o $ierdere 0i $entru tat)' We#trea era cea care d)dea %or-) -aterial)
MBO JAMES ,ED*IE2D

intere#ului con#tant al ace#tuia $entru ea 0i D$ariuluiE $e care @l %)c @n le4)tur) cu ne$oAii' *a$tul c) #tructura rudeniei, de0i %or-al $atriliniar), era @n -oc latent (ilateral) @n Grecia ne arat) c) la 4reci %e-eile erau con#iderat $er#oane' 2a ei rei%icarea %e-eilor nu a %o#t niciodat) total), ca la tri(urile Wulu de e;e-$lu, unde a&e- in%or-aAii c) @n ca#ele re4ilor %e-eile erau con#iderate #i-$le o(iecte #e;uale 0i in#tru-ente de re$roducere 0i de @n4riGire a $ro4eniturilor' Di-$otri&), 4recii le e;cludeau $e %e-ei din #ocietatea ci&il) nu-ai @n &irtutea con0tiinAei de%icitare'

Toc-ai acea#t) con0tiinA) lacunar) $oate #) %ie contri(uAia lor la D$ro(le-a %e-inin)E a0a cu- #/a dez&oltat ea @n i#toria occidental)' Se $are c), @n -o-entul c@nd le/a e;clu# $e %e-ei, cetatea/#tat a e&ocat @nc) de la @nce$ut i-a4inea %anta#tic) a unei cet)Ai alternati&e a %e-eilor, o i-a4ine tradu#) @n %or-a ritual) a Te#-o%oriilor, @n ti-$ul c)rora %e-eile #e @nde$)rteaz) de ca#) $entru un anu-it ti-$ 0i %or-eaz) un %el de cetate ritual) $e cont $ro$riu' Acea#t) i$otez) %anta#tic) @0i 4)#e0te locul 0i @n co-edieB acAiunea $olitic) a %e-eilor e#te o r)#turnare i-a4inar), ca 0i cucerirea Paradi#ului #au @n&ierea' Dar i$oteza i-a4inar) e#te -ai (ine cuno#cut) @n tradiAia %ilo#o%ic) @n #$ecial $rin inter-ediul uto$iei #ocratice din Republica. Pe $arcur#ul e;$unerii uto$iei #ale, Socrate #u(liniaz) la un -o-er dat c) $aznicilor, %iind cre#cuAi @n cu-$)tare, nu le &a %i 4reu #) ocu$e de $ro(le-e cu- ar %i D$o#e#ia %e-eilor, $rocreaAia, c)#)toriile, de &re-e ce tre(uie ca toate ace#tea #) %ie $u#e c@t -ai -ult @n acord cu $ro&er(ul Vco-une #@nt cele ale $rietenilorME (II, !38 e, !3! a"1' C) Dtoate cele ale $rietenilor #@nt co-uneE #e a%ir-a deGa @ntr/un $ro&er( $ita4oreicK $ita4oreicii c)utau #) tran#%or-e co-unitatea lor @ntr/una $er%ect) $un@ndu/0i laolalt) $ro$riet)Aile' Nu a&e- in%or-aAii dac) #e 4@ndi#er) &reodat) #) e;tind) acea#t) re4ul) 0i a#u$ra %e-eilor, dar e#te li-$ede @n orice caz c) la Socrate eli-inarea $ro$riet)Aii $ri&ate nu &a %i #u%icient)K cetatea nu &a %i niciodat) o co-unitate $er%ect) at@t ti-$ c@t conduc)torii &or a&ea propriii lor copii 0i de aici un intere# $ri&at le4at de (un)#tarea unor $er#oane $articulare' 2a @nce$utul celei de/a cincea c)rAi, a#cult)torii @i cer lui Socrate #) %ie -ai clar @n e;$licaAiiK $o#e#ia @n co-un a %e-eilor $rezint), ca #) #$une- a0a, Dun intere# u-anE, ca tot ce are le4)tur) cu #e;ul' ,)#$un#ul lui Socrate are dou) $)rAi' Mai @nt@i, el a$)r) ideea de a ad-ite %e-eile @n &iaAa $u(lic) 0i @n r@ndurile conduc)torilorK a$oi #e ocu$) de $ro(le-a %a-iliei' Uto$ia tre(uie #) %ie o co-unitate @nte-eiat) $e natur)K #/ar $)rea atunci c) ()r(aAii 0i %e-eile tre(uie #) (ene%icieze de un trata-ent di%erit, din -o-ent ce ei #@nt @n -od clar di%eriAi $rin %ire' Dar, r)#$unde Socrate la o(iecAia $e care el @n#u0i a ridicat/o, acea#ta
OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk
1:+

@n#ea-n) #) @nAele4e- 4re0it #e-ni%icaAia cu&@ntului Dnatur)E' Uto$ia e#te un #tat unde autoritatea a$arAine acelora care au ca$acitatea de a $ri-i un ti$ #$eci%ic de in#truireK #in4urele di%erenAe naturale rele&ante #@nt acelea care au le4)tur) cu $artea educa(il) a o-ului, c)reia Socrate @i d) nu-ele de ps#che- #u%let' *a$tul c) %e-eile aduc $e lu-e co$ii, @n &re-e ce ()r(aAii nu o %ac, Aine de tru$, 0i e#te li-$ede c) acea#t) di%erenA) nu are nici o le4)tur) cu o deo#e(ire @ntre #e;e @n $ri&inAa @n#u0irilor #u%lete0ti' Acea#ta nu @n#ea-n) c) Socrate con#ider) ()r(aAii 0i %e-eile e4ali din $unct de &edere $#i?olo4icK di-$otri&), ar4u-entaAia lui c) nu e;i#t) @n#u0iri #$eciale ale %e-eilor, 0i deci nici ale ()r(aAilor, #e (a+eaz) $e $re#u$unerea c) ()r(aAii, la ur-a ur-elor, #@nt #u$eriori %e-eilor @n totalitate, inclu#i& @n arta Ae#utului 0i a 4)titului' Totu0i, acea#ta nu e;clude $o#i(ilitatea ca unele %e-ei #) %ie -ai dotate dec@t unii ()r(aAi, #) %ie ca$a(ile #) $ri-ea#c) cel -ai @nalt 4rad de in#truire, iar ace#te %e-ei ar tre(ui #) %ie ad-i#e @n r@ndul celor -ai (uni' E&ident, &or %i @n nu-)r -ai -ic dec@t ()r(aAii' Din -o-ent ce ace#te @n#u0iri #@nt #$eci%ic -a#culine, %e-eile @nze#trate cu ele &or #e-)na -ai -ult cu ()r(aAii' Socrate a a%ir-at deGa c) %e-eile ad-i#e $entru o educaAie #u$erioar) &or %ace lucrurile $e care le %ac 0i ()r(aAii, inclu#i& D-@nuirea ar-elor 0i ec?itaAiaE (!:3 c"' @n #$ecial (iar aici Socrate @nce$e #) #e tea-) de ridicol", la %el ca ()r(aAii, ele #e &or antrena 4oale [ 0i nu nu-ai cele tinere, ci 0i cele ()tr@ne' 2a ur-a ur-elor, #$une el, ace#tea #@nt lucruri relati&e din $unct de &edere culturalK nu cu -ult ti-$ @n ur-) 4recii #ocoteau ru0inoa#) nuditatea @n $u(lic a ()r(aAilor, a0a cu- #e @nt@-$l) acu- la (ar(ariB Dridicolul din oc?i a %o#t alun4at de c)tre (inele din Gudecat)E (!:3 d"1 0i tot a0a #e &or $etrece lucrurile 0i @n ace#t caz' @n acea#t) i$otez) i-a4inar), di%erenAa dintre ()r(aAi 0i %e-ei #e rezol&) @ntr/un #in4ur #en#B unele %e-ei D(une $entru 4i-na#tic) 0i $entru r)z(oiE (!:< a" de&in, @n -od cert, ()r(aAi onori%ici, iar %e-eile care $ri-e#c acea#t) @n&)A)tur) #@nt Dcele -ai (une dintre %e-eiE (!:< e" 3' Socrate a%ir-), cu alte cu&inte, c) cel -ai (un lucru $e care @l $oate %ace o %e-eie e#te #) de&in) ()r(at' El trece deci la de#crierea $ro4ra-ului #)u de eli-inare a %a-iliei' A ar)tat deGa c) $aznicii nu tre(uie #) ai() nici ca#) 0i nici un %el de alt) $ro$rietateK acu- a%ir-) c) %iii lor tre(uie cre#cuAi la 4r)-ad), ca ani-alele' A#$ectele cele -ai #candaloa#e din Republica- @n #$ecial le4iti-itatea ince#tului 0i a#a#inatul eu4enie al co$iilor, #e a%l) @n ace#t ca$itol' Socrate @-$in4e aici la li-it) a&er#iunea %ilo#o%iei #%era do-e#tic)'

li'E &bidem- $' 38. (n't'"' 3' &bidem- $$' 3!8/3!! (n't'"' ilun 9 !mr.
1:. JAMES ,ED*IE2D

Socrate #e %ere0te #) ne4e orice &aloare a %e-init)Aii /n sine. *a$ c) %e-eile na#c co$ii 0i @i al)$teaz) :cf. !<5 d" tre(uie con#iderat un %el de ?andica$ %izic de care tre(uie #) #e Ain) #ea-a @ntr/un %el, dar care tre(uie $e c@t $o#i(il de$)0it 0i -ini-alizat' O e4al) e;$unere a celor dou) #e;e @n ti-$ul in#trucAiei e#te %unda-ental) $entru a/i @n&)Aa $e $aznici #) nu $ri&ea#c) di%erenAa #e;ual) ca $e ce&a i-$ortant' De-on#traAia lui Socrate nu e#te @ndre$tat) @-$otri&a e;cluderii %e-eilor din &iaAa $olitic), ci &izeaz) -ai cur@nd o e;tindere a &ieAii $olitice #$re unele dintre eleK %e-initatea nu tre(uie luat) @n con#iderare 0i nici nu e#te $er-i# #) %ie %olo#it) @-$otri&a %e-eilor [ 0i $e acea#t) cale #e aGun4e la ad-iterea lor' Oric@t) ironie ar %i $u# @n ele / Socrate @n dialo4 #au Platon &or(ind $rin inter-ediul lui [, ace#te con#ideraAii ne $er-it, dac) inter$ret)- r)#turn)rile, e;a4er)rile 0i ne4)rile $e care le conAin, #) tra#)o #c?e-) a cet)Aii/#tat' Ne a$are o &iaA) de#$)rAit) @ntr/o #%er) $u(lic), unde ()r(aAii #e $un @n #luG(a &alorilor co-une, 0i un #$aAiu $ri&at, de#$re care $oate e#te -ai (ine #) nu #e &or(ea#c), Dun #$aAiu a#cun#E unde #e conce$ co$iii 0i #e $etrec alte lucruri care nu #@nt de-ne de atenAia $uterii $olitice' S%era $u(lic) e#te -a#culin), e un do-eniu al cu&@ntului 0i al ideii, caracterizat $rintr/o co-$etiAie de#c?i#) $entru de-nit)Ai $u(lice, adic) $entru identi%icarea $ro$riilor e4ali' Tru$ul e#te aici @n -od o(i0nuit 4olB acea#t) D4oliciune eroic)E (care @n art) era e;tin#) a#u$ra ()r(aAilor tineri @n 4eneral, c?iar 0i re$rezentaAi @n a%ara e;erciAiului atletic" $rezint) $er#oana ca $e o Dcreatur) -ini-al)E, o #i-$l) unitate #ocial) ce #e autoa%ir-)' @n co-$etiAie, ace0ti indi&izi @0i perfec1ioneaz di%erenAaK co-unitatea lor #e @nte-eiaz) deci $e #i-ilaritatea lor iniAial) (@n S$arta cet)Aenii erau nu-iAi homoioiD#e-eniE"' *e-eile erau e;clu#e @n (aza aceluia0i $rinci$iu $rin care Socrate le includea, adic) $entru %a$tul c) a#e-)narea (@n a#$ectele rele&ante, oricare ar %i rezultatele" re$rezint) $rinci$iul #tatualit)Aii' Concret, acea#t) a#e-)nare era o(Ainut), @n cea -ai -are $arte a cet)Ailor 4rece0ti, $rin inter-ediul $artici$)rii la un antrena-ent 0i la o or4anizaAie -ilitar) co-un), al c)rei nucleu central era alc)tuit dintr/un cor$ de #oldaAi, ?o$liAii, antrenaAi 0i @nar-aAi identic, care nu %uncAionau ca o ierar?ie or4anizat), ci ca o -a#) uni%or-)' In #%era $ri&at), di-$otri&), di%erenAa era $rinci$iul de (az)K %e-initatea do(@ndea aici o &aloare #$eci%ic), %iindc) @n c)#)torie ()r(aAii 0i %e-eile intrau @n relaAie unii cu alAii $rin inter-ediul deo#e(irii dintre ei' Ca#a nu era un loc de co-$etiAie, ci de coo$erare, nu de idei, ci de lucruri, nu de #arcini, ci de (unuri $er#onale, de $odoa(e, de -o(ilier' Aici tru$ul era @n -od o(i0nuit @-$odo(itK ace#ta e#te locul de ori4ine at@t al $roducAiei, c@t 0i al con#u-ului, locul @n care cet)Aeanul ia contact cu 0inele #)u natural 0i cu $)-@ntul' I$oteza i-a4inar) a lui Socrate ur-)re0te #) taie acea#t) le4)tur) cu $)-@ntul, #) ne4e %iinAa tru$ului, a eului natural'

7ersiunea spartan
P@n) @n ace#t -o-ent, te-a noa#tr) a %o#t ocultarea #%erei do-e#tice / nu li$#a ei $ractic) de rele&anA), ci aceea teoretic), ca 0i cu- cetatea/#tat #/ar %i e-anci$at de '&iaAa $ri&at) %a-ilial), a#t%el @nc@t #)/0i $er$etueze autore$rezentarea ca #ocietate #u%icient) #ie0i, or4anizat) @n Gurul unei co-$etiAii @ntre e4ali, @nze#traAi cu ca$acit)Ai e4ale' Ace#t $unct de &edere Gu#ti%ic) o co-$araAie etno4ra%ic) cu o #ocietate au#tralian) -a#culin), unde ()r(aAii #e @nt@lne#c @n #ecret $entru a #a&ura $uterile #$eciale ale #e;ului lor' Dar din -o-ent ce ora0ul/#tat #e (aza nu $e #ecret, ci $e e&idenA), $ute- $ro$une @nc) o $aralel) cu #atul Bororo de#cri# de 2e&i/Strau##' @n ace#t caz e#te &or(a de#$re un 4ru$ de coli(e @n $)dure, di#$u#e @n cerc' @n ace#t cerc #e a%l) coli(a ()r(aAilor, unde tr)ie#c adole#cenAii de #e; -a#culinK nici o %e-eie nu are acce# aici, dec@t @n ziua @n care @0i caut) un #oA' O %ecioar) care din @nt@-$lare #e a&entureaz) ri#c) #) %ie r)$it)' @n -iGlocul ace#tui cerc a%lat @n centru, ()r(aAii cele(reaz) riturile tri(ului, @n #$ecial $e cele %unerare, care cu$rind dan#uri 0i Gocuri' *e-eile a#i#t) din e;teriorul cercului, r)-@n@nd l@n4) coli(ele care de#$art #u$ra%aAa central) de $)dure' Cercul e#te, @n alAi ter-eni, #$aAiul cultural, locuit nu-ai de ()r(aAi, care au $ri&ile4iul de a %i #e;ul culturii' *e-eile ocu$) #$aAiul de 4raniA) dintre cultur) 0i natur)' Ele dau &iaAa, care e#te %or-a natural) de a$ariAie a indi&izilorK ()r(aAii #e ocu$) de -oarte, ce re$rezint) tran#%or-area unei $er#oane @ntr/o a-intire, adic) @n/acel lucru cultural -ai a$roa$e de de#)&@r0ire care
22rp i4533 . 678' .
9

*8

Cetatea/#tat 4reac) cea -ai a$ro$iat) de ace#t -odel era S$arta (deo#e(it de #e-ni%icati&e erau %uneraliile re4ilor ei 0i nu-eroa#ele %or-e de cult al naorAilor" 0i $oate c) toc-ai crearea unei lu-i @nc?i#e de ()r(aAi a tran#%or-at S$arta @n $rototi$ul / de0i cu totul e;ce$Aional/ al cet)Aii/#tat, de toAi l)udat) 0i de ni-eni i-itat), du$) cu- #$une aeno%on' Du$) o $erioad) @ndelun4at) de in#trucAie -ilitar) /@ndelun4at) nu %iindc) ar %i durat -ai -ult dec@t @n alte $)rAi, ci $entru c) @nce$ea %oarte de&re-e /, #$artanii ado$tau de%initi& &iaAa unei ar-ate a%late @n ca-$anie' M@ncau @-$reun) @n ta(erele -ilitare, #e duceau aca#) nu-ai $entru a #e culca, iar ?rana 0i @-(r)c)-intea lor erau -ai -ult #au -ai $uAin #tandardizate' @n#)0i &iaAa lor con#ta @ntr/o continu) co-$etiAie, @ntruc@t %iecare dintre ei &oia #) #e arate -ai #$artan dec@t ceilalAi' Acea#t) co-unitate de ()r(aAi, a&@nd @n co-un o educaAie ce era totodat) o iniAiere, con#tituia @n acela0i ti-$ ar-ata (#au, cel $uAin, unit)Aile de elit) 0i cor$ul o%icial" 0i 4u&ernul S$artei' Cu alte cu&inte, #$artanii %)ceau din #%era $olitic) o lu-e -a#culin) @nc?iH
1<5

JAMES ,ED*IE2D OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

m
@n $lu#, #$artanii nu a&eau contacte cu #%era econo-icului' Nu #e con#idera c) tre(uie #) acu-uleze (o4)Aii' Nu -unceau 0i, @n $erioadele c@nd nu erau @n r)z(oi, @0i $etreceau &iaAa @ntre dan# 0i &@n)toare' 2e era interzi# #)/0i ad-ini#treze $ro$riet)AileK $)-@nturile lor erau lucrate de iloAi, care $uteau %i uci0i %)r) ri#cul &reunei $ede$#e / @n %iecare an #$artanii declarau r)z(oi iloAilor lor /, dar nu $uteau %i alun4aAi 0i nici o(li4aAi #) $l)tea#c) arenzi -ai -ari dec@t cele $re&)zute' S$artanii 0i iloAii erau le4aAi $rintr/un r)z(oi rece, a$roa$e ritualizat, care de4enera de#eori @ntr/o &iolenA) 4eneral)' Acea#t) relaAie cu %orAa de -unc) @i o(li4a $e #$artani #) -enAin) or4anizarea -ilitar) 0i @n acela0i ti-$ 4aranta de#$)rAirea lor de natur)K &eniturile lor %i;e le $er-iteau #) #e @ntreAin) $ractic %)r) e%ort 0i %)r) #)/0i %ac) &reo 4riG)' Deta0aAi de ne&oile i-ediate, erau li(eri #)/0i tr)ia#c) &iaAa @n #$iritul dra4o#tei de $atrie 0i @n cel reli4io#' A&eau, ca cet)Aeni de #e; -a#culin, $ri&ile4iul &alorilor #u$erioare' S$artanii @n0i0i $er$etuau -itul unei #ociet)Ai $ri-iti&e din anu-ite $uncte de &edereK eternul lor r)z(oi cu iloAii ritualiza -itul de#cinderii lor ori4inare ca o ?oard) de cuceritori care #u$u#e#e c@nd&a teritoriul 0i %orAa de -unc) ()0tina0)' Indi%erent care a %o#t @n realitate (aza (de#i4ur #la()" a ace#tui -it, tre(uie #) re-arc)- %a$tul c) #$artanii culti&au un alt -it conte#ta(il, con%or- c)ruia #ocietatea lor ar %i deri&at din $roiectul atri(uit le4i#latorului 2icur4' In acea#t) &er#iune, S$arta ar %i %o#t c@nd&a cea -ai rea dintre #ociet)Ai 0i #/ar %i tran#%or-at @n cea -ai (un) nu-ai @n&in4@ndu/0i tendinAele ne4ati&e K %a$tul c) @ntre cet)Aile/#tat S$arta era ine4ala(il) @n $ri&inAa reli4iozit)Aii 0i a $atrioti#-ului con#tituie o reacAie la indi&iduali#-ul a(#olut $e care @l tr)i#e deGa' Ni ace#t -it era ritualizat @n educaAia #$artan), du$) a c)rei a#$ri-e ne $ute- da #ea-a cu ce %orAe a&ea de lu$tat' @n S$arta %orAele ace#tea #e localizau @n #%era $ri&at) a %a-iliei din care $ro&enea %iecare cet)Aean 0i $e care o recon#tituia $rin inter-ediul c)#)toriei' Societ)Aile tri(ale de ti$ul Bororo, ce a#ociaz) @n c?i$ e;$licit %e-eile cu #%era naturii 0i @nc?id ()r(aAii @ntr/un -ediu cultural $rotector, #@nt de re4ul) -atriar?ale' Adole#cenAii de #e; -a#culin care locuie#c @n ca#a ()r(aAilor #e a%l) $e tra#eul dintre coli(a -a-ei 0i cea a #oAiei, 0i din -o-ent ce #atul Bororo e#te, @n #en# #$aAial, @-$)rAit @n dou) Gu-)t)Ai e;o4a-e, ace0tia #e a%l) literal-ente la Gu-)tatea dru-ului @n trecerea dintr/o $arte a #atului / cea @n care tr)ie0te -a-a / @n cealalt) $arte a lui / $artea @n care #e &or al)tura #oAiei 0i @n care &or #ta co$iii lor' @n ace#t ti$ de #ocietate, %e-eile a#i4ur) #u(zi#tenAa, culti&@nd $)-@ntul 0i adun@nd recolta, @n ti-$ ce ()r(aAii $rocur) &@n@nd anu-ite ali-ente D#$ecialeE / adic) -ai #$eci%ic DaculturateE 0i a#ociate cere-oniilor rituale' 2e4)turile -atri-oniale #@nt relati& #la(e, ()r(atul %iind li(er #) #e @ntoarc) la ca#a -a-ei #ale dac) lucrurile nu -er4 (ine, iar co$iii #@nt cre#cuAi de rudele -a-ei, @n #$ecial de unc?iul -atern' E#te ne@ndoielnic c) 0i @n S$arta le4)turile -atri-oniale au %o#t relati& #la(eK #/a $)#trat un -aterial anecdotic re%eritor la #oAii @-$)rAite #au @-$ru-utate, 0i #e $are c) $erec?ile nu #e c)#)toreau @nainte de &enirea $e lu-e a %iilor' Toate ace#tea #e (ucurau de a$recierea %ilo#o%ilor (aeno%on, %onstitu1ia Spartanilor- I, :/ "K @n realitate, $o$ularitatea S$artei @n tradiAia %ilo#o%ic) antic) $oate %i atri(uit) @n -are $arte iluziei $e care acea#t) cetate o re$rezenta / a unei &ieAi dedicate @n @ntre4i-e #tatului, li$#ite de le4)turi do-e#tice' De0i / a0a cu- 0tiau %ilo#o%ii [ acea#ta era doar o iluzie, S$arta @n#)0i nu con#tituia o uto$ie' Toc-ai din ace#t ulti- -oti&, @n Republica (:.! a/(" Socrate deo#e(e0te S$arta ($e care o de%ine0te ca o timocra1ie) de $ro$ria/i

i$otez) uto$ic)' Societatea #$artan) #e (aza $e $ro$rietatea $ri&at) 0i c@nd a&erea unui #$artan nu/i era #u%icient) $entru a/0i $l)ti d)rile c)tre #ocietatea ()r(aAilor, el $ierdea calitatea de cet)Aean' Ne/ #$artanii nu o $uteau cu-$)ra, -oti& $entru care nu-)rul cet)Aenilor era @n continu) #c)dere' Ne&oile $u(lice @n S$arta erau #ati#%)cute $rin inter-ediul i-$ozitelor $e a&eri, e;act ca 0i @n alte or4ani#-e #tatale din Grecia, unde indi&izii $uteau #) adune (o4)Aii ce le con%ereau #tatutul #ocial' @n $lu#, acea#t) a&ere a$arAinea 4ru$urilor %a-iliare din ti$olo4ia 4reac) nor-al)B $atriliniare 0i &irilocale' Ceea ce @n#ea-n) c) #$artanii nu eli-ina#er) ti$ul o(i0nuit de &iaA) do-e#tic), ci -er#e#er) $ur 0i #i-$lu -ult -ai de$arte dec@t alAi 4reci @n ocultarea ei' De#$)rAirea ()r(aAilor #$artani de ca#ele lor era le4at) de o %az), de0i $relun4it), a e;i#tenAei lor' P@n) la &@r#ta de 0a$te ani, @nainte #) @ncea$) antrena-entul, ()ieAii erau cre#cuAi @n ca#) 0i @ntruc@t ()r(aAii adulAi, inclu#i& %raAii -ai -ari, tre(uiau #) %ie @n alt) $arte, educaAia lor era @ncredinAat) @n $ri-ul r@nd %e-eilor' Erau a$oi az&@rliAi @n lu-ea a#cetic) 0i co-$etiti&) a ()r(aAilor, 0i &iolenAei ace#tei #c?i-()ri i #e $oate atri(ui ri4ida 0i totu0i %ra4ila #t)$@nire de #ine a #$artanilorK cu toat) di#ci$lina lor, ei erau cu #i4uranA) (du$) de#crierile i#toricilor", dintre toAi 4recii, cei -ai e;$u0i acce#elor de &iolenA) 0i de -@nie' *a-ilia din care $ro&eneau continua, de#i4ur, #) e;i#te $entru ei 0i #) re$rezinte o $arte / nu 0ti- c@t de @n#e-nat) / a &ieAii lorK la -oartea tat)lui, un #$artan de&enea tutorele #urorilor #ale' A$oi, la o anu-it) &@r#t), tre(uia #) #e c)#)torea#c)K din cauza continuei #c)deri a $o$ulaAiei, c)#)toria era o(li4atorie' A#t%el, el a&ea o #oAie 0i, -ai t@rziu, %iice' Tre(uia deci #) ne4ocieze c)#)torii' Ari#totel ne $o&e#te0te cu-, @n li$#a altor o$ortunit)Ai co-erciale, #c?i-(ul -atri-onial re$rezenta un -iGloc i-$ortant de a do(@ndi $ro$riet)Ai :Politica- 13+5 a"' @n $lu#, ocaziile o%erite unui #$artan de a lua #au de a da o %at) de #oAie erau @n -od #e-ni%icati& deter-inate de #ucce#ul #)u @n #%era co-$etiAiilor -a#culine' aeno%on &or(e0te de#$re neaGun#urile c)rora le c)deau &icti-) cei la0iB ei #@nt di#$reAuiAi de toat) lu-ea D0i tre(uie #)/0i Ain) @n ca#) %etele 0i #) @ndure acuzaAiile lor de la0itate, tre(uie #)/0i <ad ini-a li$#it) de $rezenAa unei %e-ei 0i #) $l)tea#c) 0i
1<3

JAMES ,ED*IE2D

$entru a#taE :%onstitu1ia Spartanilor- , :"' E#te le#ne de @nAele# %e-eile #$artane erau $ri-ele care le i-$uneau #oAilor lor re#$ectarea codului r)z(oinicB Dcu #cut #au $e #cutE' E%ectul re4i-ului #$artan a#u$ra %e-eilor era a-(i4uu' A#e-ene# ()r(aAilor, ele tr)iau de$arte de #%era econo-icului 0i nu -unceauK erau #in4urele %e-ei de condiAie no(il) din Grecia care nu tre(uiau #)/0i $etreac) zilele Ae#@nd' Se $are c) ener4iile de&enite di#$oni(ile a#t%el le erau a(#or(ite de o #erie de o(iceiuri rituale %oarte ela(orate, care #u#Aineau 0i -odelau %iecare a#$ect al &ieAii #$artaneK %e-eile aduceau @n ritualuri (aici, ca 0i @n toate celelalte cet)Ai 4rece0ti" o contri(uAie e4al), interzi#) @n alte do-enii' @n $lu#, riturile #$artane a&eau o co-$onent) atletic), a#t%el @nc@t %e-eile din S$arta erau &e#tite $entru @n#u0irile lor atletice, de la #$artanele din $oe-ele lui Alc-an, care Daler4au ca ni0te cai @n &i#E, la 2a-$ito# a lui Ari#to%an, ce reu0ea #) #u4ru-e un taur' Un $ro&er( 4rec #$uneaB D@n Te#alia $entru cai, @n S$arta $entru %e-eiE' Pe de alt) $arte, %e-eilor le era interzi# acce#ul la &iaAa $olitic)K le4enda #$unea c) 2icur4 le/a cerut #) #e #u$un) ca toat) lu-ea le4ilor, dar c) ele au re%uzat (Ari#totel, Politica- 13+5 a"' *e-eile erau deci &ino&ate %iindc) au ale# #) r)-@n) @n Dcea -ai rea %or-) de #ocietateE care e;i#ta#e @nainte de le4e, ele &or de&eni @n cultura #$artan) $urt)toarele tuturor tendinAelor ne4ati&e' Di#ci$linei 0i a#ceti#-ului ()r(aAilor li #e o$uneau dezordinea 0i de#%r@ul %e-eilor' S$arta era #in4ura dintre cet)Aile 4rece0ti unde %e-eilor li #e $er-itea #) -o0tenea#c) 0i #) ai() a&ereK @n c?i$ $arado;al, ace#ta era un #e-n al e;cluderii lor' B)r(aAii le/au cedat lor ca#a 0i %a-ilia, $e c@t #e $are, $entru a/0i a#i4ura #u$erioritatea, l)#@ndu/le %e-eilor in#ta(ilitatea e-oAional), tendinAele anti#ociale 0i -o(ilurile Go#nice'

Pozi1ia contradictorie a femeilor

i-. l C
TB!

%iGGG1 #iii-aU

ntruc@t S$arta era %or-a/li-it) atin#) de cetatea/#tat, contradicAiile din #@nul ei ne a$ar @n %or-a e;tre-) 0i #e e;$ri-) cu $rioritate @n D$ro(le-a %e-inin)E' Cet)Aenii alc)tuiau o co-unitate de ()r(aAi ale c)ror relaAii erau caracterizate de o co-$etiAie de#c?i#)K ei con#tituiau o cla#) @n co-$etiAie cu #ine, care tre(uia #) -enAin) cu-&a condiAiile ace#tei co-$etiAii' Ace#te condiAii erau a#i4urate de %or-ele de rudenie, ce con#tituiau #tructura unei #ociet)Ai -ai -ult #au -ai $uAin #ta(ile, @n interiorul c)reia $utea a&ea loc co-$etiAia' Prin ur-are, #oluAia uto$ic) (@n ciuda %a$tului c), teoretic, 4recii erau

%a#cinaAi de ea" nu era a$lica(il)K eli-inarea %a-iliei [ cu- o(#er&a Ari#totel APolitica- 13<3 (" [ a&ea #) e;acer(eze co-$etiAia @n loc #) o -odereze' Cet)Aeanul tre(uia #) &ad) -ai de$arte 0i #) #e intere#eze de (inele co-un, @n -)#ura @n care #e intere#a de 4eneraAiile &iitoare' El #e $er$etua $rin inter-ediul G
OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

%iilor 0i ne$oAilor, inclu#i& $rin %iii %iicei #ale' *iecare cet)Aean $ro&enea dintr/o %a-ilie 0i, la &@r#ta cu&enit), @0i @nte-eia 0i el una' Pentru 4reci, #ucce#iunea 4eneraAiilor $re#u$unea c)#)toria/#c?i-(' SoluAia uto$ic), $e care a- cuno#cut/o $rin $roiectul lui Socrate, a&ea #) eli-ine %e-eile, tran#%or-@ndu/le @n ()r(aAiK D#oluAia WuluE a&ea #) le tran#%or-e @n #c?i-( @n o(iecte #au @n ani-ale do-e#tice 0i din acela0i -oti& #e &a do&edi i-$o#i(il)' Un cet)Aean li(er a&ea o ori4ine le4iti-), ceea ce @n#ea-n) c) -a-a #a era o %e-eie li(er)' *iii concu(inelor nu erau cet)AeniK lor cet)Aenia tre(uia #) le %ie acordat) @n acela0i %el ca #tr)inilor' *e-eia li(er) era %e-eia dat) @n c)#)torie #oAului ei de c)tre un o- li(er care era tat)l (#au tutorele" #)u' 2e4iti-itatea %iului era deci $arAial un dar al (unicului $atern' Onoarea 0i de-nitatea %a-iliei erau in&e#tite at@t @n %iice, c@t 0i @n %ii' Societatea $e care o 4u&erna cetatea/#tat era (azat) $e $ro$rietatea $ri&at) 0i $e o reci$rocitate 4eneralizat)K nu era deci $o#i(il) nici D#oluAia BororoE, @n care %e-eile, inter-ediind @ntre cultur) 0i natur), cedau ()r(aAi 0i $ri-eau @n #c?i-( alAi ()r(aAi' Ar %i rezultat de aici $ierderea controlului -a#culin a#u$ra %a-iliei #au, cel $uAin, a #ucce#iunii tran#-i#e $e linie -a#culin)' Pretutindeni @n Grecia, inclu#i& @n S$arta, la c@r-a unei %a-ilii #e a%la un cet)Aean li(er' In #ocietatea 4reac), #u$re-aAia -a#culin) a&ea o %or-) $er-ea(il)K c)#)toria era &iri/local), -o0tenirea $atriliniar) 0i autoritatea $atriar?al)' Totu0i, ()r(aAii nu erau dec@t Ju-)tatea #tatuluiE (Ari#totel, Politica- 13< ("' Ori de c@te ori li #e ne4a i-$ortanAa cu&enit), %e-eile #e a%ir-au ele @n#ele' Nu $uteau #) %ie -o0tenitoare (cu e;ce$Aia S$artei", dar o na0tere li(er) le con%erea le4iti-itate' Nu erau cet)Aene, 0i totu0i cetatea era o co-unitate de ()r(aAi li(eri 0i de %e-ei' Cu e;ce$Aia S$artei, %e-eile nu a&eau $ro$riet)Ai, dar, ca #) #$une- a0a, erau cele care le d)deau &iaA)K o ca#) %)r) %e-ei era 4oal)' @n centrul #i-(olic al iatacurilor %e-eie0ti #e a%la $atul -atri-onialK ace#ta a$arAinea #oAului 0i era de#tinat #oAiei #ale' @n cere-onia nu$Aial), #oAul o lua $e #oAie de -@n) 0i o conducea @n ca#a 0i @n $atul #)u' @n +diseea- &irilocalitatea e#te #i-(olizat) $rin $atul $e care Odi#eu 1/a con#truit cu $ro$riile #ale -@ini, dar cu o #i-(olic) $articularitate #ecret)B ace#ta e#te la $ro$riu @nr)d)cinat @n $)-@nt' @n Flceste (15! / 15<5", Ad-eto# @0i $une $ro(le-a %e-eii de#$re care crede c) e#te o $rizonier) l)#at) lui de c)tre 9eracleK dac) o &a conduce @n iatacurile ()r(aAilor, &a %i -ole#tat), dar dac) o &a duce @n iatacurile %e-eilor, &a tre(ui #) doar-) cu eld Plecarea Alce#tei a l)#at un loc li(er @n $atul @n care el continu) #) doar-)' Grecii nu #e ocu$au 0i nu #e $re4)teau #) $ri-ea#c) oa#$eAi %e-eiK nu era $re&)zut ca %e-eile #) c)l)torea#c)' Totu0i, @n relaAia -atri-onial), %e-eia e#te aceea care #e -i0c), nu ()r(atul' O dat) @n &iaA) %e-eia tre(uie #) #e de#$art) de o %a-ilie 0i #) #) -ute @n alta, @n care ei, o intru#), i #e @ncredinAeaz) 4riGa a tot ceea ce e#te @nc?i#, $roteGat,
1<!

SmSl"S ,ED*IBUH de#tinat inti-it)Aii' @n -itolo4ie, %e-eia #e recunoa0te @n 9e#tia, zeiAa c)-inului, #in4ura din -itolo4ia $latonic) :Phaidros- 3!+ a" care nu/1 ur-eaz) $e Weu# c@nd ace#tea intr) @n E-$ireu, r)-@n@nd dincolo de $orAile lui' @n orice caz, relaAia %e-eilor cu c)-inul e#te a-(i4u)K ritualul $rin care era $ri-it) @n ca#) nu o a#ocia, du$) c@t #e $are (Ia-(lic?o#, 0e vita Ph#tagorica- .!", cu c)-inul, ci -ai cur@nd #ta(ilea o de#$)rAire de el' Puritatea c)-inului e#te o#til) #e;ualit)AiiK 9e#iod @i a&ertizeaz) $e #oAi #) nu %ac) dra4o#te @n %aAa %ocului A,unci 4i zile- +88 0i ur-'", @n -itolo4ie, 9e#tia nu e#te o #oAie, ci -ai cur@nd o etern) %ecioar)K Weu# i/a acodat $ri&ile4iul de a r)-@ne $entru totdeauna @n ca#a ei Ddec@t #) #e c)#)torea#c)E A&mn Ffroditei- 3."' Ei @i re&ine rolul %etei c)reia i #e $er-ite #) r)-@n) cu tat)l 0i, @n %a$t, %iica %ecioar) e#te i$o#taza cea -ai ade&)rat) a 9e#tiei' Po#i(ilitatea de a deAine &e0nic un rol care -uritorilor le re&ine doar &re-elnic e#te o caracteri#tic) a zeilor' Grecii #ocote#c c) toate %e-eile tre(uie #) #e c)#)torea#c)K %iica %ecioar) de&ine #oAie 0i/0i a#u-) te-$orar 4riGa c)-inului, $@n) c@nd d) na0tere, la r@ndul #)u, unei %iice' @n acea#t) alternanA) de roluri #e re4)#e0te in#ta(ilitatea e#enAial) a %e-eilor' Mo-entul lor de $er%ecAiune e#te re$rezentat $entru 4reci de parthenos- %ecioara la &@r#ta -)riti0ului' Dar ace#ta e#te un -o-ent trec)tor, nu doar din cauza $er-anentei treceri a &@r#telor c)tre -oarte (ceea ce e#te &ala(il @n aceea0i -)#ur) $entru

()r(aAi", ci $entru c) rolul @n #ine (#$re deo#e(ire de ec?i&alentul -a#culin, cel al t@n)rului r)z(oinic" de$inde de un alt rol' Tat)l #e (ucur) c) are o %iic) nu-ai $entru a o ceda altuiaK cu c@t e#te -ai dezira(il), cu at@t e#te -ai -arita(il) 0i, $rin ur-are, el o &a $ierde cu at@t -ai #i4ur 0i -ai re$ede' Pentru %e-eie, -o-entul de -a;i-) a-(i4uitate e#te totodat) acela de -a;i-) @-$linire, -ai $reci# -o-entul c@nd de&ine #oAie' Statutul a-(i4uu al #oAiei e#te e;$ri-at de %a$tul c) 4recii a&eau dou) ti$uri de c)#)torii 0i, de#i4ur, le $racticau $e a-@ndou)' De#$re unul a- &or(it deGaK e#te &or(a de eng#e- care a %o#t uneori nu-it @n -od i-$ro$riu Dlo4odn)E' Acea#t) traducere e#te de dou) ori inadec&at), din -o-ent ce lo4odna re$rezir,) o @nAele4ere @ntre &iitorii #oAi 0i e $reli-inar) c)#)toriei, @n &re-e ce eng#e re$rezenta o @nAele4ere @ntre 4inere 0i #ocru 0i era c?iar c)#)toria' Nu era nece#ar) nici o alt) cere-onie $entru a le4iti-a co$iii 0i $entru a de%initi&a acordurile cu caracter $atri-onial' Ni-ic altce&a nu era nece#ar $entru a &alida c)#)toria dec@t con#u-area ei, la care #e re%er) ter-enul 4rece#c gamos. Mo-entul con#u-)rii c)#)toriei, $ri-a noa$te (care $utea #) ur-eze la o di#tanA) a$recia(il) de ti-$ du$) eng#e)- era de o(icei ocazia unei #)r()toriri nu-ite la r@ndul ei gamos. De0i acea#t) $etrecere nu era o(li4atorie, $re#u$une- c) $uAine #oAii de condiAie (un) ar %i renunAat la ea' Ocazia #ea-)n) -ult cu ceea ce @nAele4e- noi $rintr/o nunt)B
OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

#e in&itau oa-eni, #e toa#ta, #e (ea, #e c@nta, iar toate ace#tea @l co#tau $e tat)l -ire#ei o #u-) %ru-oa#)' Dar nu era o c)#)torie, @n #en#ul c) #oAii nu @0i %)ceau unul altuia $ro-i#iuni 0i nu e;i#ta nici o %or-) de con#acrare a $erec?ii' Perec?ea, #au nu-ai #oAia, $utea #) &iziteze un te-$lu @n aGunul nunAii $entru a/0i lua r)-a# (un de la #tarea ei de &ir4initate 0i #) cear) $rotecAia zeului $entru &iaAa ei nou), dar la c)#)toria $ro$riu/zi#) zeii nu erau -ai $rezenAi dec@t la orice alt %el de $etrecere' Gamos. ul cele(ra, 0i @n acela0i ti-$ ritualiza, iniAierea #e;ual) a #oAiei, care era totodat) #tadiul cel -ai #e-ni%icati& al iniAierii #ale @n &@r#ta adult)' @n 4eneral, $etrecerea #e de#%)0ura @n ca#a tat)lui -ire#=%i]%tii -irele $utea #) doar-) @n noa$tea $recedent)' Mo-entul cel -ai i-$ortant al ace#tei eta$e era ana;al#pteria- cere-onia @n ti-$ul c)reia o %e-eie -ai @n &@r#ta, n#mpheutria- ridica &)lul -ire#ei 0i o $rezenta #oAului ei' Ace#ta o ducea a$oi, $e Go# #au @ntr/un car, la ca#a lui, @n#oAit de %)clii 0i @n -uzic) de %laut' $#mpheutria -er4ea cu ei, @n ti-$ ce -a-a -ire#ei @0i lua r)-a#/(un, iar -a-a -irelui @i ura -ire#ei (un &enit' Du$) un ritual de unire, n#mpheutria @i @n#oAea $e #oAi la $atul lor' @n ziua ur-)toare $utea #) ai() loc o alt) $roce#iune, epaulia- cu $rileGul c)reia $rietenii 0i rudele #oAiei @i duceau tru#oul la noua locuinA)' "ng#e con#tituia o tranzacAie @ntre ()r(aAi 0i @l a&ea @n centru $e #oA, care $ri-ea %elicit)rile $entru #ucce#ul re$urtat @n cucerirea #oAieiK acea#ta nu tre(uia #) %ie @n#) de %aA)' Gamos era condu# @n $rinci$al de %e-ei 0i 4ra&ita @n Gurul -ire#ei 0i al @-(r)c)rii ei' *)r) @ndoial), ea era $rota4oni#ta e&eni-entuluiK @n di%erite co-unit)Ai o #erie de ritualuri #tr)&ec?i #$eci%ice, de $ild) (aia $reli-inar), $uteau #)/i $ri&ea#c) $e a-(ii -iri #au nu-ai $e -irea#), dar niciodat) nu-ai $e -ire' Ace#ta r)-@nea @n #$atele #oAieiB @n de%initi&, $entru ea &iaAa #e #c?i-(a cel -ai -ult' "ng#e re$rezenta cere-onia -ut)rii ei, iar gamos / ritualul tran#%or-)rii ei' @n eng#e- c)#)toria era con#iderat), din $unctul de &edere al cet)Aii, un contract @ntre ()r(aAi, @n &re-e ce @n gamos era &)zut) din $unctul de &edere al %a-iliei, ca o re@nnoire a ace#teia care are loc @n centrul ca#ei' *e-eia do(@ndea un nou #tatut, cu o(li4aAii 0i $uteri #$eci%ice' f .

G. Hi 9oaa iium

*rba1i 4i femei
Prototi$ul #oAiei $rin e;celenA) e#te Pandora, a c)rei $o&e#te -erit) #$u#) @n detaliu $entru c) #itueaz) c)#)toria @n conte;tul unei relat)ri -itice a ra$ortului $e care/1 @ntreAin oa-enii cu ordinea %irea#c)' 7oi ur-a te;tele lui 9e#iod, co-(in@nd &er#iunile #ale ATeogonia- :5+/<13 0i ,unci f
1<<

aon
JAMES ,ED*IE2D OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

Se $o&e#te0te c) la @nce$ut &iaAa a %o#t u0oar)B o-ul $utea tr)i un an din roadele -uncii unei #in4ure zile 0i oa-enii (enc?etuiau @-$reun) cu zeii' Dar @ntr/o zi, @n ti-$ul unui a#e-enea (anc?et, Pro-eteu a @-$)rAit carnea @n $orAii ine4aleB a luat carnea 0i $ielea 0i le/a @n4r)-)dit @n #to-acul ani-alului, iar din oa#e a %)cut o alt) 4r)-ad), n -are, $e care a aco$erit/o cu 4r)#i-e' Pentru c) Weu# #/a $l@n# acea#t) @-$)rAire care $)rea nedrea$t), Pro-eteu i/a dat &oie #) alea4)' De0i 0tia c) &a %i @n0elat, Weu# a luat $artea cea -ai -are /0i iat) -oti&ul $entru care, atunci c@nd @nde$line#c #acri%icii, 4recii aduc o%rand) zeilor oa#ele 0i 4r)#i-ea (care #@nt ar#e" 0i $)#treaz) $entru ei $)rAile co-e#ti(ile 0i utiliza(ile din ani-ale' Sacri%iciul are deci un caracter a-(i4uuB $e de o $arte re#ta(ile0te o @nAele4ere @ntre oa-eni 0i zei, continu@nd (anc?etul lor, $e de alt) $arte reactualizeaz) -o-entul de#$)rAirii de zei, relu@nd #acri%iciul #u( %or-a care a trezit -@nia lui Weu#' Weu# a luat atunci %ocul, %)c@nd i-$o#i(il #acri%iciul 0i con#%inAind #e$ararea' Pro-eteu a ri$o#tat %ur@nd %ocul 0i re#ta(ilind le4)tura, dar $rintr/un act de #%idare' Dre$t r)#$un#, Weu# a recur# la o &iclenie' A $l)#-uit din lut o %ecioar) #educ)toare 0i toAi zeii au contri(uit la @-$odo(irea ei' Pentru c) $ri-i#e daruri din $artea tuturor, a %o#t nu-it) Pan/dora (Dtoate darurileE"' I/au tri-i#/o a$oi @n dar lui E$i-eteu, %ratele lui Pro-eteu' E$i-eteu %u#e#e $u# @n 4ard) #) nu $ri-ea#c) nici un %el de dar de la Weu#, dar, @n %aAa %ar-ecelor Pandorei, a uitat' A $ri-it/o 0i, o dat) cu ea, a luat un &a# $e care %ata @l adu#e#e' C@nd acea#ta a de#c?i# &a#ul, au ie0it de acolo toate releleB (oli, trud), di#cordie' E$i-eteu nu #/a -ulAu-it #/o 4)zduia#c) $e Pandora, ci #/a c)#)torit cu ea' Tot ceea ce @i a$arAinea ace#teia / ceea ce adu#e#e cu ea/a trecut @n $ro$rietatea #oAului' @n &er#iunea lui 9e#iod, c)#)toria e#te $aralel) cu #acri%iciul' A-@ndou) con#%inAe#c un ra$ort a-(i4uu cu zeii' C)#)toria decur4e dintr/un le4)-@nt cu ei (Pandora e#te darul lui Weu#" 0i re$rezint) un #e-n al de#$)rAirii de ei (darul era de#tinat #) %ac) r)u"' A-(ele i-$lic) te-a @n0el)toriei, dar @n -od di%erit' @n $o&e#tea #acri%iciului, Pro-eteu @ncearc) #)/1 @n0ele $e Weu# @n intere#ul oa-enilor' Ace#ta, de0i nu e @n0elat, @l $ede$#e0te $entru tentati&)' C@nd Pro-eteu anuleaz) $edea$#a, Weu# tri-ite o alta, @n0el@nd la r@ndu/i' Po&e#tea #acri%iciului include un %el de @ntrecere de %orA) @ntre o- 0i zei, ceea ce 4recii nu-e#c pleoneOiaD@ncercarea de a o(Aine -ai -ult dec@t Ai #e cu&ineE' @n $o&e#tea cu c)#)toria, zeii @i $er#ecut) $e oa-eni, ace0tia #@nt &icti-e, iar r)ul &ine din #l)(iciunea lor' Po&e#tea Pandorei re$rezint) $o&e#tea c)derii / care, ca 0i @n Genez- e#te c)derea @n natur) 0i @n toate relele $e care carnea le -o0tene0teB (oal), trud), -oarte' @n a-(ele $o&e0ti, %e-eile #@nt cele care duc la $ierzanieK ele #@nt e-(le-a condiAiei noa#tre naturale, %iindc) ele dau na0tere c)rnii' Tat)l, la ur-a ur-elor, nu are nici o contri(uAie la &iaAa %iului, @n a%ar) de in%or-aAia 4enetic)K #u(#tanAa &ine toat) de la -a-)' Pandora e#te $ri-a %e-eieK Dde la ea #e tra4e #tir$ea %e-eia#c) a ra#ei u-aneE :Teogonia- : 5"' A0a cu- a adu# $e lu-e -oartea, a adu# 0i &iaAa' 9e#iod nu d) nici o e;$licaAie @n le4)tur) cu -odul @n care ()r(aAii &eneau $e lu-e @nainte ca %e-eile #) e;i#teK $oate c) &eneau din $)-@nt, #au $oate, -ai $ro(a(il, e;i#tau dintotdeauna' Nu e#te ne&oie de nici o e;$licaAie, $entru c) @n acea#t) $ri-) $erioad), &@r#ta de aur, oa-enii nu a&eau nici un ra$ort cu naturaK nu erau dec@t %iinAe culturale, $ur 0i #i-$lu' @n alAi ter-eni, -itul #e @nte-eiaz) $e o in&er#are conce$tual) nu %oarte di%erit) de i$oteza $ri&ind D#tarea de natur)E e-i#) de Ilu-ini#-' @n a-(ele cazuri ceea ce din $er#$ecti&a e&oluAiei e#te anterior #e #itueaz) $e o $oziAie in%erioar)' 2a ,ou##eau, indi&izii, la ori4ine autono-i, #e adun) $entru a %or-a o co-unitate (dar @n ce li-() au di#cutat ei Dcontractul #ocialE F"' 2a %el, la 9e#iod, oa-enii -ai @nt@i e;i#t) 0i a(ia $e ur-) do(@nde#c o &iaA) (iolo4ic)' 2a ,ou##eau in&er#iunea $ri&e0te ra$orturile dintre indi&id 0i 4ru$, la 9e#iod, relaAia dintre ()r(aAi 0i %e-ei' Cultura -a#culin) dateaz) dinainte de inter&enAia rolului -ediator al %e-eii @ntre cultur) 0i natur)' 9e#iod #itueaz) $o&e#tea Pandorei @n cadrul 4eneral al -i#o4iniei #ale e;$licite' DCel care #e @ncrede/n %e-eie, @n ?oA @0i $une credinAaE1' *e-eile, #crie el, #@nt ca tr@ntorii care #tau @n #tu$ toat) ziua 0i #e ?r)ne#c $e #ea-a al(inelor :Teogonia- : !/<55"' Dar acea#ta e#te o $roa#t) co-$araAieK -unca do-e#tic) 0i artizanal) din 4o#$od)riile Greciei rurale le datora $ro(a(il %e-eilor -ai -ult dec@t -enAinerea lor' Ni e#te o tot at@t de $roa#t) a$licare a zoolo4iei, du$) cu- 9e#iod 0tie' Tr@ntorii (cel $uAin a0a #$un $ronu-ele care #e re%er) la ei" #@nt de 4enul -a#culin, @n &re-e ce ?arnica al(in) e#te %ei$eieK lucrul e#te at@t de ade&)rat, c) Si-onide din A-or4o#, un alt -are -i#o4in al e$ocii ar?aice, o ia $e al(ina cea ?arnic) dre$t -odel al (rarei" %e-ei &irtuoa#e' Dar $oate c) 9e#iod indic) toc-ai acea#t) r)#turnareB ca 0i @ntre cultur) 0i natur), rolul #e;elor e#te in&er#at' @n natur), -a#culii #@nt a$roa$e @n e;cedentK @n #tadiul cultural, %e-eile, dac) nu #@nt co&@r0itoare nu-eric, con#tituie totu0i un #e-n al inca$acit)Aii culturii de a de&eni inde$endent) de natur)' G)#i- aici inter$retat), la ni&el

econo-ic, aceea0i condiAie de de$endenA) de $)-@nt $e care a- @nt@lnit/o deGa la ni&el $oliticB cet)Aeanul 4rec, @n de%initi&, $ro&ine dintr/o %a-ilie 0i creeaz) o alta, %iind con#acrat $olitic de $o#e#ia unei a&eri %a-iliale' Du$) cu- c)derea duce #$re natur), a#$iraAia c)tre r)#cu-$)rare duce la condiAia $ur cultural)' @n cadrul ace#tor ter-eni $ute- #) @nAele4e- de ce 4recii au a#$irat #)/0i dedice &ieAii $u(lice @ntrea4a lor e;i#tenA)K $ute- #) ne 4@ndi- c) #$artanii, cu izolarea lor de #%era
1' 9e#iod, ,unci 4i zile- 8+:, trad' ro-' Du-itru T' Burtea, Uni&er#, 1 +8, $' +5(n't''"' r Z . iuri ir \\\B tt7Xm SB/',Jlii#VlIO,,"!.aEM@MiO%tVb#RR/Rd
:

\ L

"

02X

JAMES ,ED*IE2D

econo-ic), au dat &iaA) i-a4inii %anta#tice a &@r#tei de aurB %)r) -unc) 1i %)r) %e-ei' Prin includerea @n #i#te-ul $olitic a -onar?ilor lor de ori4ine di&in), ei au realizat real-ente un %el de (anc?et cu zeii' In S$arta, #e -ai #$unea, #tatul ar %i $er%ect dac) n/ar e;i#ta %e-eile' *e-eile %)ceau ca (o4)Aia #) %ie i-$ortant) (-ai i-$ortant) dec@t onoarea", %iindc), a0a cu- #crie Ari#totel, D()r(aAii #@nt @-$in0i a #e l)#a do-inaAi de c)tre %e-ei, $ornire o(i0nuit) la $o$oarele ener4ice 0i r)z(oinice Y'''Z' E#te %oarte ade&)rat) ideea -itolo4ului aceluia care cel dint@i conce$u unirea lui Are# cu A%roditaE :Politica 13< ("B' *e-eile erau $ericuloa#e %iindc) erau atr)4)toare (0i erau deo#e(it de $ericuloa#e la S$arta, %iindc) erau deo#e(it de atr)4)toare $entru ()r(aAii #$artani"' @n acela0i %el, Pandora e#te irezi#ti(il)B e#te Dcurat) @n0el)torie, @-$otri&a c)reia %iinAele u-ane #@nt li$#ite de a$)rareE :Teogonia- :. "'
Puterea Pandorei @i e#te con%erit) de $ro$riile/i calit)Ai' Atena a @nze#trat/o cu talentul de a Ae#e (ade&)rat iz&or de #educAie $entru o %e-eieB &ezi &liada- Ia, 8 5"' 9er-e# i/a dat D#u%let li$#it de ru0ine Y'''Z 0i %)Aarnic) %ireE A,unci 4i zile- +."3' Weu# a @n#)rcinat/o $e A%rodita #) Dtoarne $e cre0tetu/i %ar-ecE 0i Ddoruri a$rin#e, i#$ite 0i $o%te ce duc la #leireE $e ()r(aAi :ibidem- <<"8' @n %ine, o$era de $re4)tire e#te du#) la (un #%@r0it de 9ore, GraAii 0i Peit?o, care @i $rind @n urec?i cercei de aur 0i o @-$odo(e#c cu %lori de $ri-)&ar)' *ar-ecele unei %e-ei #@nt @n -od #$eci%ic poi;iloi- $rotei%or-e, 0i a-inte#c acele #u$ra%eAe -ulti%or-e 0i co-$le;e care @n cultura 4reac) caracterizeaz) lucrurile @n0el)toare, @n&)luitoare' Colierele unei %e-ei #@nt o re$rezentare concret) a $urt)rilor ei lin4u0itoare' @ntre4ul uni&er# %e-inin, cu co0uleAele, cu &a#ele lui de $reA decorate, cu -o(ilierul 0i Ae#)turile lui, @l @ncurc) 0i @l $rind $e ()r(at @n cur#)' Ace#te @nAele#uri #i-(olice #@nt re$rezentate de E#c?il @n e;traordinara #cen) @n care Clite-ne#tra @l @ndea-n) $e A4a-e-non #) $)0ea#c) $e un co&or (rodat @nainte de a/1 ucide' Si-(olul cel -ai (un ar $utea %i centura A%roditei, o $an4lic) ale c)rei (roderii re$rezint) Ddra4o#te, dor @-$reun) cu dulci t)inuiri de iu(ire1 0i/ade-enirea ce $@n) 0i -intea/nAele$Ailor %ur)E :&liada- aI7"!' 7e0-intele #oAiei includeau o centur), 0i un eu%e-i#- $entru a indica con#u-area actului -atri-onial era Dde#%acerea centuriiE' Centura, a#e-enea (iGuteriilor, era un #i-(ol al $uterii #e;uale' Cu alte cu&inte, #oAia e#te @-$odo(it) a#t%el @nc@t #)/0i $oat) #educe #oAul @n ti-$ul c)#)toriei' 1' Ari#totel, Politica- ed'cit', $' +. (n't'"' 3' 9e#iod, ,unci 4i zile- ed'cit', $' <1 (n't'"' 8' &bidem (n't'"' 5* Goriier, 'lia(a, tiiicSt', p4 ,Qtn.i').d/U
0L1 G

m
(n &liada- 9era $ri-e0te de la A%rodita centura $entru a/0i $utea #educe #oAul' Puterea A%roditei #e e;tinde 0i a#u$ra lui Weu#, care e#te ecel -ai -are dintre toAi zeiiE 0i cel -ai D$rea-)ritE :&mn ctre Ffrodita- 8+"1' Weu# reacAioneaz), tran#%or-@nd/o $e A%rodita @n #cla&a $ro$riei $uteri, care o %ace #) #e @ndr)4o#tea#c) de Anc?i#e#' Ni %e-eile #@nt #u$u#e $uterii #e;uale B #@nt @n acela0i ti-$ #educ)toare 0i #educti/I (ile' @n -it, de o(icei ()r(atul are iniAiati&a' Tezeu o #educe $e Ariadna 0i/0i 4)#e0te @n %elul ace#ta dru-ul $rin la(irint' 2a %el, Ia#on o #educe $e Medeea 0i Pelo$# $e 9i$$oda-ia' *e-eia de -)ritat e#te @n -od #e-ni%icati& &eri4a #la() a #i#te-ului' Se $oate o(#er&a cu- #e;ualitatea %e-eii are rolul de a #u(-ina $uterea ()r(atului @n dou) direcAiiB %a$tul c) e#te dezira(il) o %ace #)/1 cucerea#c) $e $retendent, @n ti-$ ce dorinAa ei o %ace #) uite de #enti-entul datoriei %iliale %aA) de tat)' A-(ele a#$ecte intr) @n acAiune @n &er#iunea cea -ai curent) a i#toriei lui Pelo$# 0i a 9i$$oda-iei' 9i$$oda-ia @l iu(e0te $e Pelo$# 0i deci e#te al)turi de el @-$otri&a tat)lui #)u' Carul ace#tuia din ur-) #e #tric), %iindc) MXrtilo#, &izitiul, @nlocuie0te o trea$t) a #c)rii cu o alta %al#), %)cut) din cear) (0i co-ite ace#t act de necredinA) %iindc) at@t Pelo$#, c@t 0i 9i$$oda-ia i/au $ro-i# %a&orurile %etei @n $ri-a noa$te", @n acea#t) ulti-) &er#iune, #oAia %olo#e0te #in4ura $utere de care di#$une, atracAia #e;ual), $entru a #e de#$)rAi de tat) 0i a #e al)tura #oAului' @n -it, e&ident, orice lucru e#te du# la li-it)B

tat)l &rea #) #e c)#)torea#c) cu %iica #a 0i #)/i ucid) $retendenAii, dar e#te tr)dat de un #er&itor / c)ruia %iica lui i #e d)ruie @n #ecret / 0i -oare' @n &iaAa real), tat)l 0i #oAul reu0eau de o(icei #) cad) de acord @ntr/un %el #au altul, dar tat)l @ncerca o anu-it) tri#teAe $entru $ierderea %iicei, @n &re-e ce a$ro$iaAii care o @ncuraGau $e %at) #) #e c)#)torea#c) erau -inaAi de o a%ecAiune #incer) 0i autentic) $entru ea, iar %a&orurile $ri-ei no$Ai erau $ro-i#e 0i acordate #oAului' Po&e#tea 9i$$oda-iei o re$rezint) $e #oAie ca #u(iect acti& al contractului -atri-onial' De#i4ur, la Atena, @n &iaAa curent), %etele erau con#ultate 0i/0i d)deau acordul $entru c)#)torie' A&e- in%or-aAii, de $ild), de#$re e;i#tenAa unor promnestriai- -iGlocitoare ale c)#)toriei, care inter-ediau @ntre tineri' aeno%on $une @n 4ura lui Socrate ur-)toarele a%ir-aAiiB Odat) a- auzit/o $e A#$azia #$un@nd c) &rednicele $eAitoare duc de la unul la altul de#crieri e;acte, %)r) #) #e @nde$)rteze de la realitate, reu0ind a#t%el #) le4e c)#)torii 0i #@nt, di-$otri&), re%ractare la ideea de a Ae#e laude -incinoa#e' @n ace#t caz, $er#oanele @n0elate #e &or ur@ unele $e altele, a0a cu- @l &or ur@ $e cel care a %)cut le4)tura dintre ele PE :,emorabiliaC .@S<F8=d"l S@1tC# #a 9i'( ,87iR/jQio-i,&Cj 8itihtiiini iRir%0#St iui-.
)*K

n rb

luiu gmiC1' @n 9o-er, &mnuri- trad' ro-' Ion Ac#an, Miner&a, Bucure0ti, 1 +1, $' 5 (n't"'
1+5

JAMES ,ED*IE2D OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk

1+1

O(#er&)- c) inter-ediarul e#te o %e-eie 0i c) Socrate a auzit/&or(ind $e A#$azia, ce re$rezint) le4)tura lui cu uni&er#ul %e-inir C)#)toria, eng#e- $oate %i contractat) 0i @ntre ()r(aAi, dar $uterile %e-inine #@nt cele care o %ac #) %uncAioneze, @n #$ecial $uterile cele -ai %e-inine dintre zeiAe, A%rodita' Prin c)#)torie, $uterea A%roditei o de#$arte $e %at) de tat) 0i lea4) de #oA' 2ucrul ace#ta e#te nor-al' @n toate $o&e0tile $e care le/a- analizat $@n) aici / cea a lui la#on, Tezeu 0i Pelo$# / ne i-a4in)- c) tat)l e#te cel care $ierde, @n ti-$ ce t@n)rul care @i #educe %iica ur-)re0te un anu-it $lan' Mai t@rziu, cu- #e 0tie, at@t la#on, c@t G 0i Tezeu @0i $)r)#e#c #oAiile, dar ace#t lucru nu ar tre(ui #) #e @nt@-$le' In -itolo4ia 4reac), #oAiile a(andonate #@nt %i4uri $uternice, $ericuloa#e' At@t Ariadna, c@t 0i Medeea atin4 un %el de a$oteoz)' Ariadna (@n cea -ai -are $arte a &er#iunilor" #e c)#)tore0te cu DionX#o#K Medeea (@n &er#iunea lui Euri$ide", du$) ce/i ucide $e %iii lui la#on, di#$are @ntr/un car @n %l)c)ri' Prototi$ul #oAiei a(andonate e#te 9era, a c)rei ur) #cald) @ntre4ul uni&er# -itolo4ic, %iind @ndre$tat) @-$otri&a Troiei, a lui 9eracle, a lui Io, a lui 2eto, @-$otri&a oricui a %o#t &reodat) iu(it de Weu#' @n &mnul ctre Fpollo (855/8::", 9era #e #u$)r) at@t de tare $e Weu# $entru c) B ace#ta a n)#cut/o $e Atena, @nc@t @l na0te din $@ntecele ei $e TX$?on' @n 9e#iod ATeogonia- .35/.<.", TX$?on e#te ulti-ul -on#tru $e care Weu# &a tre(ui #)/1 @n&in4) $entru a/0i con#olida $uterea' 2u$ta a continuat totu0i @n 4eneraAiile ur-)toareB $ro4enitura lui TX$?on a %o#t 9idra din 2erna, @n&in#) de 9eracle cu aGutorul Atenei :Teogonia- 818/81."' C)#)toria #tear$), li$#it) de dra4o#te dintre Weu# 0i 9era re$rezint) c?eia de (olt) $entru #ta(ilitatea Uni&er#ului 0i #e-nul c) Weu# a ru$t ciclul 4eneraAiilor cere0ti 0i c) &a do-ni $entru totdeauna' Totu0i, noi nu #@nte- zei 0i $e $)-@nt lucrurile #e $etrec e;act in&er#B noi #u$ra&ieAui- nu-ai di#$)r@nd 0i l)#@nd locul ur-a0ilor no0tri, care #@nt cre#cuAi cu at@t -ai (ine cu c@t c)#)toria noa#tr) e#te nu doar %ertil), dar 0i tr)it) @n dra4o#te' @n c)#)torie, tat)l e#te @nlocuit $rin #oA, acea#ta e#te re4ula' A%ir-area -ai clar) a ace#tui $rinci$iu e#te, $ro(a(il, $o&e#tea 9X$er-ne#trei' Acea#ta era una din %iicele lui Danao#, c)rora tat)l le/a interzi# #) #e -)rite cu $retendenAii lor e4i$teniK c@nd, @n cele din ur-), ele au %o#t o(li4ate #) #e c)#)torea#c), li #/a %@rut #)/0i @nGun4?ie ()r(aAii @n $atul conGu4al' Nu-ai 9X$er-ne#tra u #/a #u$u# ace#tei $orunciK D$ati-a a %)cut/o #)/0i $iad) ca$ulE, #crie E#c?il :Prometeu- .:8"' Tat)l #)u a tri-i#/o @n Gudecat), $entru c) a @nc)lcat le4ile $atriar?atului' Pentru a/0i i#$)0i &ina de a nu/0i %i uci# #oAul, ea a @nte-eiat #anctuarul Arte-idei Peit?o (Pau#ania#, 11, 31, 1"'Z Pro(a(il c) ace#te %a$te au %o#t re$rezentate @n ulti-a dra-) a triolo4iei lui E#c?il intitulat) 0anaidele- din care ne/a r)-a# $ri-a, I Rugtoarele. Sin4urul %ra4-ent $)#trat din acea#t) o$er) e#te und discurs al A%roditei, $oate @n a$)rarea 9X$er-ne#treiBH' Cerul #%@nt (ine&oie0te #) $)trund) 4liaK iat) c) dorinAa iu(irii cu$rinde $)-@ntul'

Ploaia c)z@nd din u-edul cer *ace 4lia #) rodea#c) 0i acea#ta le d) -uritorilor Tur-ele de oi 0i darul &ieAii de la De-etra' Anoti-$ul co$acilor ace#tei (ine #c)ldate nunAi #e @-$line0te' Ni @n acea#ta a- 0i eu $artea -ea (@n Fthenaios- <55 ("' *a$tul c) o %e-eie @0i iu(e0te #oAul e#te %oarte %ire#c, #$une A%rodita' Dac) %e-eile #@nt #e-nul c)derii noa#tre @n condiAia de natur), nu tre(uie #) uit)- c) tot natura e#te cea care ne ?r)ne0te' *e-eile re$rezint) $ro(le-a, dar 0i #oluAiaK #@nt #e-nul -ortalit)Aii noa#tre, dar %ac $o#i(il) continuarea &ieAii nu nu-ai la $ro$riu, $rin %ertilitatea lor, ci 0i $e $lanul in#tituAiilor' 2or le a$arAine $uterea de a da 0i de a in#$ira dra4o#te, care @n cetatea/#tat de&ine $uterea de a -er4e de la o ini-) la alta 0i de a @n#u%leAi noile c)-ine' A%rodita #e nu-e0te D$artici$ant)E :paraitios) la c)#)toria dintre cer 0i $)-@nt' Se-ni%icaAia Guridic) a ace#tui ter-en e#te Dco-$liceE, dar $ute- #)/1 traduce-, de a#e-enea, $rin DcatalizatorE 0i Dinter/ -ediarE' Di%erenAa dintre ()r(at 0i %e-eie e#te cea -ai #e-ni%icati&) din $unct de &edere #ocialK -edierea de c)tre dra4o#te a ace#tei di%erenAe d) na0tere #ociet)Aii' ,e$ri-area la 4reci a ceea ce Aine de #%era do-e#tic) con#tituie @n acela0i ti-$ recunoa0terea $uterii #ale #ecrete' Dac) ()r(aAii re&endicau $entru ei #$aAiul $u(lic 0i &alorile culturale, erau totu0i con0tienAi c) acea#ta re$rezenta doar o Gu-)tate a $o&e0tii' Orice di?oto-ie /@ntre $u(lic 0i $ri&at, -a#culin 0i %e-inin, cultur) 0i natur) / e#te @n#oAit) de o -ediere' Pe $lan ritual o do&ede0te caracterul du(lu al c)#)toriei / eng#e 0i gamos. @n -it, con%ir-area o d) eterna, cordiala @n%runtare dintre Weu# 0i A%rodita' @n cetatea/#tat e#te &or(a de#$re Gocul dintre le4e 0i iu(ire'
.7.f[S

*& )3'
)

0 Uf ne t S

L $

iod -

Auditor i spectator
%harles Segal

7iziune- monument- memorie

Grecii #@nt un $o$or de #$ectatori' Curio0i din %ire, atenAi la di%erenAa dintre ei 0i ceilalAi / non/4recii, D(ar(ariiE /, #@nt (uni o(#er&atori 0i $o&e#titori talentaAi' A-(ele calit)Ai ie# @n relie% @n @ntrea4a o$er) a doi mari $o&e#titori care au tr)it la @nce$utul 0i, re#$ecti&, la #%@r0itul e$ocii ar?aiceB 9o-er, care a co-$u# 0i 0i/a tran#-i# oral -arile $oe-e e$ice la #%@r0itul #ecolului al 7UI/lea @'9r', 0i 9erodot, cu $o&e#tirea r)z(oaielor $er#ane din anii ! 5/!+ 0i a-$la $rezentare a ci&ilizaAiilor care o @nconGurau $e cea 4reac)' A-@ndoi #@nt %a#cinaAi de i-a4inile -i0c)toare $e #u$ra%aAa lu-ii, a-@ndurora le $lace #) %i;eze @n cu&inte in%inita &arietate a co-$orta-entelor u-aneB -odul @n care oa-enii #e @-(rac), &or(e#c, @0i ador) zeiiK #e;ul, c)#)toria, %a-ilia, r)z(oiul, ar?itectura 0i a0a -ai de$arte' 2a a-@ndoi e#te e&ident) $uterea de #educAie a curiozit)Aii, dorinAa de a &edea 0i de a cunoa0te' +diseea de(uteaz) cu eroul care Dcuno#cu @n dru-ul lui tot %elul de oa-eni, de ora0e 0i de datiniE (1, 3" 1' 2a @nce$utul &storiilor #ale, 9erodot nareaz) $o&e#tea lui Candaule# 0i a lui GX4e#, care #e (azeaz) $e $uterea i-a4inii &)zute, o(#er&area @n #ecret a cor$ului unei %e-ei $rin inter-ediul c)reia re4ele 2idiei, Candaule#, &rea #)/i arate locAiitorului #)u e;traordinara %ru-u#eAe a iu(itei #ale #oAii (1, ., 3"' @n %a$t, 9erodot @nce$e $o&e#tea lui Candaule# cu a%ir-aAia de ordin 4eneral c) Do-ul @0i crede -ai $uAin urec?ilor dec@t oc?ilorE3' Dar @n $o&e#tea care @nce$e a#t%el, &)zul #e a%l) la ori4inea unei tra4ice intri4i de iu(ire, &oXeuri#-, tr)dare, ru0ine 0i @n0el)ciune' 2a 9o-er, i-$actul &izual al %ru-u#eAii %e-inine e#te $e c@t de $uternic, $e at@t de $re&e#titor de con#ecinAe tra4ice' C@nd ()tr@nii Troiei o &)d $e Elena &enind #$re turnuri, o co-$ar) cu o zeiA) ne-uritoare 0i $entru o cli$) aGun4 $oate #) #e 4@ndea#c) c) ar -erita #) %aci un r)z(oi $entru ea :&liada- 8, 1:!/1<5"'
<:

1' 9o-er, +diseea- trad' ro-' Geor4e Murnu, Uni&er#, Bucure0ti, 1 + , $' 3+ (n't'"' S7j,'R'''/' ]p'r'i/r',, ,L LKK BQK X Z . 3' 9erodot, &storii- I, ., 8, ed'cit', $' 1. (n't'"'
1+!

C9A,2ES SEGA2

ai

@n #cene de ace#t %el, noi, cititorii, de&eni- e%ecti& #$ectatori $uterii caracteri#tice a &)zului' Ca #) r)-@ne- la cele dou) e;e-$le ale noa#tre, at@t 9o-er, c@t 0i 9erodot tind #) #ti-uleze 0i #) a-$li%ice i-a4inaAia &izual) a cititorilor' ,)z(oinicul lui 9o-er #t) @naintea noa#tr) D-@ndru la &edereE, thauma idesthai- du$) %or-ula e$ic) recurent)' Puterea lui e#te i-a4inat) &izualB #tr)lucitor @n ar-urile ce #c@nteiaz), #e re-arc) $rin teri(ila crea#t) 0i $rin $enele coi%ului 0i e#te ade#ea @n%)Ai0at @n -i0care ra$id), a#t%el @nc@t #u4ereaz) co-$araAii cu e;e-$le $ro&enite din uni&er#ul naturii 0i care iz(e#c oc?iul, ca ani-alele -ari, $)#)rile de $rad), %ocul, %ul4erul din ceruri' @n -od analo4, 9erodot ale4e 0i de#crie ceea ce e#te Dde-n de a %i &)zutE, aOiotheeton. An#a-(lul o$erei #ale re$rezint) o De;$unereE #au o Dde#criereE, apodeiOis (1'1"' Pe 9erodot, ca 0i $e 9o-er @i intere#eaz) $)#trarea -arilor %a$te ale ()r(aAilor @n ce&a ce ar ec?i&ala cu un -onu-ent realizat din cu&inte' Cu 9erodot ne a%l)- @n $rezenAa unuia dintre $ri-ele e;e-$le de #criitori @n $roz), autori ai unor o$ere de -ari di-en#iuni 0i care ne/au l)#at ace#te -)rturii de#$re trecut @n %or-) #cri#)' Dar 0i $entru $oetul oral, $)#trarea -arilor %a$te #e realizeaz) at@t $rin inter-ediul oc?iului, c@t 0i $rin inter-ediul urec?ii' @n%runt@nd c)$eteniile 4recilor @n cea de/a 0a$tea carte a &liadei- 9ector $ro-ite c) a-intirea du0-anului #)u &a tr)i #u( %or-a unui D-or-@ntE, -onu-entul #)u %une(ru :sema) $e A)r-ul 9elle#$ontului' Aici el &a %i #ur#a de in#$iraAie a altor cu&inteB DWice/&a cine &a trece $e/acolo c@nd&a du$) aceea1 c)l)torind @n cora(ie $e/ntunecatele &aluriB1 iat) -or-@ntul acelui ()r(at care o dat) $e &re-uri1 %o#t/a &e#tit ca &iteaz 0i $ierit/a de ar-a lui 9ector1 A#ta &a zice c@nd&a 0i #la&a -ea &e0nic) %i/&aE A&liada Dar $rin el @n#u0i, c?iar dac) e D&izi(il de de$arteE, -onu-entul nu $oate #) &or(ea#c)' El are ne&oie de &ocea unui o- 0i @n ace#t caz $oetul %olo#e0te cu&intele ro#tite de 9ector' SituaAia e#te analoa4) cu aceea a #tatuilor antice' In#cri$Aia d) 4la# $ietrei -ute, #$un@ndB DEu #@nt -or-@ntul, -onu-entul #au cu$a lui CutareE' Un -onu-ent ne@nze#trat cu acea#t) &oce nu $oate r]-@ne @n -e-orieK nu are o $o&e#te de #$u#, nu are ;leos (%ai-), de la ;luein- a auzi" la care oa-enii #) $oat) D$leca urec?eaE @n &re-urile care &or &eni' Nu e#te dec@t un lucru inert, ca #e-nul care deli-iteaz) terenul $entru cur#ele de cai la %uneraliile lui Patrocle, e $ur 0i #i-$lu D-or-@ntul unui o- -ort c@nd&aE A&liada- 38, 881"' E;$re#ia e#te identic) cu cea %olo#it) de 9ector @n cartea a 0a$tea, dar aici #e-nul nu are ni-ic de #$u#, nu $oate trezi nici o a-intire, nu e dec@t un loc #$re care #e n)$u#teau carele, $entru a trece a$oi -ai de$arte7 J Ceea ce e#te D-e-ora(ilE de&ine ;leos- a$t adic) #) rezi#te ti-$ului, du$) ce a %o#t auzit' 2a 9o-er, cea -ai -are nenorocire $entru un
AUDITO, NI SPECTATO, 1+:

()r(at e#te #) -oar) a;lees- adic) %)r) #) la#e o $o&e#te care #)/i $oat) eterniza -e-oria @ntr/o co-unitate' Ar %i %o#t -ai (ine, #$une Tele-a? @n $ri-a carte a +diseii- dac) Odi#eu ar %i -urit la Troia, %iindc) atunci DtoAi a?eii 1 A&eau #)/i nalte un -or-@nt 0i @n#u0i1 2)#au nu-e (un ca -o0tenire1 2a %iul #)u' Dar azi, %)r) -)rire1 7@ntoa#ele/1 r)$ir) #e du#e1 Necuno#cut 0i ne0tiut de ni-eniE1' @n ace#t %el, c?iar Dceea ce #e &a #$uneE de#$re un o- @n cetatea #a $oate de&eni criteriul de (az) $entru acAiune, ca @n decizia %atal) luat) de 9ector de a/1 @n%runta $e A?ile @n lu$t) :&liada- 33, 15:/15."' 9ector e#te e;e-$lul cel -ai realizat care $oate %i @nt@lnit @n e$ica ace#tui nou et?o# al polis.ului- eroul a c)rui cea -ai $uternic) 0i #u(#tanAial) relaAie #e #ta(ile0te cu &ocea co-unit)Aii' @n orice caz, acea#t) %uncAie a Da#cult)riiE ca -ecani#- de control #ocial re$rezint) doar o -ic) $arte a e;$erienAei acu#tice le4ate de e$ic)' 9o-er 0i 9e#iod in#i#t) cu -are $l)cere $e #ua&itatea 0i $e li-$ezi-ea &ocii 0i a lirei' C@ntul, $o&e#tirile 0i a#cultarea $o&e#tirilor con#tituie o $arte i-$ortant) a intri4ii din +diseea. @n &liada- A?ile, @n -o-entul &izitei -e#a4erilor, DSta &e#elindu/#e acolo cu dulcele #unet din lira/i1 Cea cu c)lu0ul de/ar4int, %ru-oa#) 0i -e0te0u4it)E ( , 35!" 3, rar e;e-$lu de -uzic) #olitar)' E;i#t) $a#iune 0i @n cei doi $)#tori @n%)Ai0aAi $e #cutul lui A?ile, care D#e de#%)tau cu naiulE, ne0tiutori de nenorocirea ce/i $@ndea (1., :3: 0i ur-'"' Mo-entele cul-inante i-$ortante #@nt -arcate de #unete $uterniceB tunetul lui Weu# la #%@r0itul c)rAii a 0a$tea a &liadei- #tri4)tul de durere al lui A?ile la -oartea lui Patrocle, auzit de T?eti# din ad@ncurile oceanului (1+, 8:", #au urletul lui din 0anA ce r)#un) ca un 4la# de tr@-(iA) @n Gurul unei cet)Ai %orti%icate (1., 35+ 0i ur-'"' Po&e#tind a#a#inarea #a de c)tre Clite-ne#tra, A4a-e-non adau4), detaliu -i0c)tor, c) Da auzitE, @n ti-$ ce -urea, &ocea Ca##andrei care era uci#) l@n4) el :+diseea- 11, !13"' GO%a%at%HI%lK Su$ra&ieAuirea @n a-intirea celorlalAi de$inde de auzK dar @n e$ic), la %el ca @n tra4edie, &ederea e#te

cea care $er-ite re$rezentarea -ai &i4uroa#) 0i -ai articulat) a e-oAiilor' ,ecunoa0terea dintre Odi#eu 0i Penelo$a, a-@nat) de -ai -ulte ori, #e $etrece $rintr/un delicat Goc al $ri&irilorB el, a0ezat @n %aAa ei, @0i $leac) $ri&irea (38, 11", @n ti-$ ce ea $)#treaz) t)cerea 0i $ri&e0te c@nd la el, c@nd la ?ainele lui, 0i ri$o#teaz) la ner)(darea 0i -@nia lui Tele-a? c) nu $oate #) i #e adre#eze direct, nici #)/i D$ri&ea#c) dre$t c?i$ulE (15:/15+"' 7ederea do-in) 0i #cena cul-inant) din &liada. Pria- 0i A?ile #c?i-() $ri&iri $line de ui-ire 0i ad-iraAie (3!, <3 /<8!"' Dar aici &)zul ilu#treaz) totodat) $recaritatea ace#tui -o-ent @ncre-enit' Pria- cere $er-i#iunea de a/0i r)#cu-$)ra %iul, #) D$oat) #)/1 &ad)E
1' 9o-er, &liada- ed'cit, $' 13:' 1 &dem- +disma- ed'cit', $' !1 (n't' Q' 3' &dem- &liada- ed'cit', $' 1<5 (n't'i' ,11 ,#%er8 ni '('J'nt T/E C 062 AUDITO, NI SPECTATO,

m
(3!, :::"' Ca 0i 9o-er, A?ile cunoa0te &iolenAa reacAiei $e care H a#e-enea $ri&eli0te ar %i $utut #/o declan0eze, de aceea $orunce0te ca tru$ul lui 9ector #) %ie #$)lat @n alt) $arte, D$entru ca nu cu-&a Pria- s.4i vad %eciorul1 Doar #e $utea ca ()tr@nul #) nu/0i @n%r@neze necazul1 *iul &)z@ndu/0i, 0i A?ile #)/0i ia#) cu-&a din #)rite1 Ni #)/1 o-oare $e el 0i #) calce $orunca lui Weu#E (3!, :.8/:.<" 1'

Priveli4tea gloriei' regele- rzboinicul- atletul

Dat) %iind $ro%unda @nr)d)cinare a $oeziei 4rece0ti @n %uncAiile co-unitare ale c@ntului 0i $o&e#tirii @n conte;tul unei culturi orale, ocaziile c@nd acea#ta e#te recitat) $ot %i tran#%or-ate @n $rezent)ri ale ordinii #ociale, re&elat) a#t%el -ulAi-ii adunate' Teogonia lui 9e#iod, de e;e-$lu, @l @n%)Ai0eaz) $e re4e @naintea adun)rii, unde Dnorodul c)tre acela #e -i0c), #)/i %ac) dre$tate de4ra()E c@nd D&or(e ca -ierea de dulci din (uzele/i cur4E :Teogonia- .!/.<, 1 0i ur-'3K cf. +diseea- ., 1+1/1+8"' 9e#iod acord) o atenAie deo#e(it) &ocii (l@nde 0i con&in4)toare a #u&eranului, dar ni/1 arat) 0i atunci c@nd -er4e $rin -ulAi-ea cet)Aenilor' I-a4inea re4elui ca @ntruc?i$are a ordinii @n cetate e#te caracteri#tic) -entalit)Aii unei #ociet)Ai de cultur) oral), unde nor-ele 0i idealurile @0i a%l) $er#oni%icarea @n #ituaAii concrete, $e care toat) lu-ea le &ede 0i le @-$)rt)0e0te' Cel ce do(@ndea o recunoa0tere $u(lic) de&enea o(iectul unei atenAii #$eciale, #e di#tin4ea din -ulAi-e, era e;prepes. E#te o Aint) #$re care, incitaAi de $oeAi, tindeau toAi' O-ul de #tat are @naintea lui idealul de re4e ?e#iodian @n adunareK %etele care $artici$) la dan#urile corale au dre$t -odel %ecioarele de#cri#e de Alc-an @n $art?enii :Parthenia- 1, !5/! " 0i, %ire0te, atleAii $artici$anAi la Gocuri #$er) #) atin4) -odelul de %ai-) de#cri# de Pindar atunci c@nd $ro-ite ca Ddulcele -eu c@nt #)/1 re&)r#1 Pentru 9X$$ocle#1 A#t%el 0i -ai -ult $rin i-ne1 De dra4ul cununilor, cin#tire @n cei de/o1 7@r#t) cu el de0te$t@nd''' 0i a#e-enea @n cei -ai &@r#tnici1 Ni @n %ecioare un $roa#$)t cutre-urE :P#thianice- 15, :+/: "8' @n tra4edie, @n orice caz, du$) cu- &o- &edea, %iinAa ad-irat) ca un e;e-$lar deo#e(it de -a#ele o(i0nuite con#tituie un a#$ect al a-(i4uei relaAii a eroului cu #ocietatea, iar $ri&irea uluit) a o(#er&atorului #e u-$le de durere, $er$le;itate 0i -il)' @ntrecerile de atleti#- #@nt cele -ai i-$ortante #$ectacole @n Grecia antic)' Ace#tea cu$rind nu doar cele $atru -ari Gocuri $anelenice (oli-$ice, $Xt?ice, ne-eene 0i i#t?-ice", ci 0i nu-eroa#e Gocuri locale
1' 3' 8' &bidem- $' !<: (n't'"' Trad' ro-' Du-itru T' Burtea, Uni&er#, Bucure0ti, 1 +8, $' 3+ (n't' Q' @n +de. II, P#thianice- trad' ro-' Ion Ale;andru, Uni&er#, Bucure0ti, 1 +:, $' :+ (n't'"'

care #e Aineau @n anu-ite cet)Ai, $recu- Ioleele la Te(a #au Panateneele la Atena' Odele lui Pindar 0i ale lui Bac?ilide, care cele(rau &ictoriile @n ace#te concur#uri, @l @n%)Ai0au $e @n&in4)tor #u( c?i$ul eroului ideal, care #e re%lect) @n -iturile $aradi4-atice $o&e#tite de $oet' 7ictoria re$rezint) @n#u0irile ale#e @nn)#cute ale #$orti&ului, di#ci$lina lui, a(ilitatea de care a dat do&ad), di#$oni(ilitatea lui $entru ri#c, cu-$)tarea @n (ucuria #ucce#ului' *ai-o#ul Furiga din 0elfi- -onu-ent din (ronz care cele(reaz) o &ictorie ce a a&ut loc la $uAin ti-$ du$) !+5, e#te o re$rezentare #cul$tural) a -ultora dintre ace#te calit)Ai' Odele dedicate @n&in4)torilor @0i $ro$un #) creeze un D-onu-entE &er(al care #)

ai() #oliditatea, %ru-u#eAea 0i durata @n ti-$ a unor #tatui ca acea#ta' De aici %rec&enta co-$araAie dintre od) 0i un te-$lu #au o co-oar) (de $ild), @n +l#mpice- <K P#thianice- < 0i + K $emeene- :"' Ceea ce %a-ilia %ace $entru @n&in4)tori %ac cet)Aile/#tat $entru ele @n#ele @n ti-$ de r)z(oi, $un@nd @n #anctuarele $anelenice, ca Del%i #au OlX-$ia, in#cri$AiiK @n $ractic), ace#te #anctuare con#tituie un teatru al ri&alit)Ailor 0i al ad&er#it)Ailor dintre cet)Ai' Prin ur-are, e de la #ine @nAele# c) #$ectacolul cel -ai -are 0i cel -ai i-$ortant $entru cetate e#te r)z(oiul' Ace#t lucru e#te &ala(il deGa @n &liada- iar $u(licul lui 9o-er @0i @n#u0e0te $unctul de &edere al zeilor, care $ri&e#c din Oli-$ e&eni-entele ce #e de#%)0oar) $e c@-$ia Troiei' @n r)z(oi, cetatea @0i etaleaz) @n c?i$ #$ectacular $uterea, %ie $entru $ro$riii cet)Aeni, %ie %aA) de alte #tate' De%ilarea unei -ari ar-ate, cu ar-ele ei #tr)lucitoare, cu ani-alele de $o&ar), c@inii, ci&ilii care/ o @n#oAe#c, a$ro&izionarea 0i @ntre4ul ec?i$a-ent, con#tituia un #$ectacol e;citant 0i le d)dea cet)Aenilor o i-a4ine %)r) e4al a $uterii 0i a re#ur#elor #ale' Tucidide ne o%er) o relatare $lin) de &iaA) a unei #cene de ace#t %el 0i a #t)rii de e-oAie $e care ea $utea #/o $roduc), atunci c@nd de#crie @-(arcarea $entru e;$ediAia c)tre Sicilia din !1< @'9r' (<'3'1/3"' Cel -ai au#ter dintre cla#icii 4reci ne $rezint), $entru un -o-ent, r)z(oiul ca o -are $arad) tra4ic) a 4loriei ateniene #tr)lucitoare, dar conda-nat) la o #oart) %une#t)' Nici aici nu #@nte- $rea de$arte de uni&er#ul e$ic' Pute- co-$ara acea#t) de#criere a unui e&eni-ent conte-$oran, de $ild), cu relatarea lui Pindar a $lec)rii -iticilor Ar4onauAi din Iol^o# AP#thianice- !

I
Iar #u# la $ror) c@nd at@rnar) 0i ancora, IIiHIiHI= BOJO7= -@inR a luat #coica de aur a $rino#ului Ar?ontele la $u$) 0i $e tat)l Uranizilor, S%cG'1RHlGG Pe oc?itorul cu %ul4erul Weu# 0i de a#e-eni re$ede Mi0c)toarele &aluri 0i #u%larea &@nturilor 2e/a #tri4at''' A$oi 0i no$Aile 0i dru-urile -)rii Ni, zi#eleiii#eninate 0i o #oart) (GD

m
C9A,2ES SEGA2

Prietenoa#) la @ntoarcerea @nd)r)$t' Din nouri In#) @i r)#$unde $rielnic 4la#ul tunetuluiK ,aze &eneau %ul4er@nd, #e ru$eau din #l)&i1' -n.. ,,A *i#t HII>otUF, @n o(#er&area unei de-on#traAii de %orA) r)z(oinic), atenAia iu Pindar e#te @ndre$tat) -ai -ult a#u$ra zeilor 0i a#u$ra naturii dec@ a#u$ra na&elor 0i @nze#tr)rii lor' H2 Si de#crierea de c)tre 9erodot a i-en#ei ar-ate a lui aer;e# ce #e $une @n -i0care conAine ele-ente #$ectaculoa#e (+, 1.+", accentuate de atitudinea lui aer;e#, care e#te, #e $oate #$une, literal-ente un #$ectator G al ()t)liei' 2a A(Xdo#, el a cerut #) i #e ridice un tron de $iatr) al() I $entru a $utea ur-)ri @n acela0i ti-$ ar-ata 0i %lota (+, !!"' 2aZ Ter-o$ile 0i la Sala-ina a#i#t) la ()t)lie @n calitate de #$ectator (T,G 313, ., .<", @n#oAit de un #ecretar a c)rui #arcin) e#te #) noteze nu-ele celor care #e re-arc) $rin %a$te de &iteGie (., .., 3"' Ca 0i Tucidide, 9erodot #crie @n ti-$uri dra-atice' Calitatea de #$ectator a re4elui, ca 0i a $o$orului atenian ce a#i#t) la $lecarea $ro$riei ar-ate c)tre Sicilia, a$ro;i-ati& <5 de ani -ai t@rziu, a#cunde tra4ica lui or(ii %aA) de #e-ni%icaAia real) a e&eni-entelor' S%@r0itul unui r)z(oi e#te tot at@t de #$ectaculo# ca 0i @nce$utul lu@'l Monu-entul Atropaion) e#te @n)lAat $e c@-$ul de ()t)lie' Au loc de%il)ri ale r)z(oinicilor &ictorio0i al)turi de $r)zile lor de r)z(oi (ar-e, ec?i$a-ent -ilitar, $rizonieri"K o $arte din $rad) e#te @n 4eneral $)#trat) 0i de$u#), ca o%rand), @ntr/un #anctuar 4rece#c, unde #) $oat) %i &)zut) de toat) lu-ea' Se ridic) @n -od curent -onu-ente @n a-intirea celor c)zuAi @n r)z(oi, #@nt $re-iaAi cei -ai &iteGi 0i #e $ronunA) ela(orate oraAii %une(re @n -e-oria celor -orAi' A0a cu- rezult) din cele(ra relatare a lui Tucidide de#$re oraAia %une(r) a lui Pericle de la #%@r0itul $ri-ului an al r)z(oiului din Pelo$one#, ace#t e&eni-ent e#te unul dintre cele -ai i-$re#ionante #$ectacole $u(lice' Cu dou) zile @naintea oraAiei, o#e-intele r)z(oinicilor c)zuAi #@nt e;$u#e $u(lic #u( un cort' A$oi are loc o -are $roce#iune, @n care rudele celor -orAi, ()r(aAi 0i %e-ei, de%ileaz) al)turi de carele ce $oart) co0ciu4ele din le-n de G c?i$aro#' Proce#iunea #e o$re0te la -ic) di#tanA) @n a%ara ora0ului, unde oa#ele #@nt @n?u-ate @ntr/o 4roa$) co-un) A&storii- 3, 8!"' Din cere-onia %une(r) %ace $arte 0i di#cur#ul Ainut de un cele(ru orator' Cetatea care/0i tr)ie0te @n%r@n4erea con#tituie un alt %el de #$ectacol, dra-atizat cu %orA) arti#tic) @n Per4ii lui E#c?il 0i @n Troienele 0i

!ecuba lui Euri$ide' @n dra-a lui E#c?il, @l &ede- $e -onar?ul @n%r@nt @ntorc@ndu/#e @n 4e-ete 0i &aiet, @i &ede- ar-ata $ierdut) 0i #tr)lucitoarele &e0-inte #%@0iate' Bucuria $lec)rii @0i arat) acuade&)rata #e-ni%icaAie' C?iar 0i Pindar zu4r)&e0te o #cen) #i-ilar) cu #co$ul de a #coate @n e&idenA), $rin contra#t, (ucuria 0i %ai-a ca rod al &ictorieiB
AUDITO, NI SPECTATO, cIN

eWcelor @n&in0iZ nu le/a %o#t @ntoarcerea aca#) la %el ca Aie1 Prietenoa#), la PXt?o ?ot)r@t)'''1 Ni &enind la -aica lor n/au a$rin# ?arul dulce1 Al r@#ului, (ucuria''' Ci $e uliAi l)turalnice, %erindu/#e de1 Du0-ani, ru0inaAi u-(l), cu ini-a #%@0iat) de nenoroc'''E :P#thianice- ., .8/.+"1' @n loc #) #e (ucure, cu- %ace @n&in4)torul, de %ai-a :;leos) do(@ndit), $entru c) e#te &)zut ca thaetos #au e;prepes- Dde-n de ad-iraAieE #au De;traordinarE, @n&in#ul r)-@ne ne0tiut 0i uitat' Wu4r)&ind @n#u%leAirea din -o-entul $lec)rii unei -ari ar-ate, E#c?il, 9erodot 0i Tucidide ate#t) totodat) intere#ul 4recilor $entru $uternica %a#cinaAie e;ercitat) de e-oAiile colecti&e' Grecii erau con0tienAi de $uterea e%ectului unui #$ectacol a#u$ra unei -ulAi-i, de0i @n $erioadele -ai &ec?i nu #/a @nre4i#trat ni-ic #i-ilar cu #@n4ero#ul %rea-)t din ti-$ul #$ectacolelor de circ de la ,o-a #au din BizanAul i-$erial, @n ! 8 @'9r', c@nd tra4edio4ra%ul P?rXnic?o# 0i/a $rezentat dra-a %ucerirea ,iletului- atenienii i/au dat o a-end) de o -ie de dra?-e, $entru c) trezi#e @n ei a-intirea #u%erinAelor unui $o$or din aceea0i #tir$e cu ei, $o$orul ionian' D@ntre4 teatrul a iz(ucnit @n lacri-iE, #crie 9erodot (<, 31"' Pa#aGul ne #e-naleaz) $artici$area e-oAional) a $u(licului atenian care a#i#ta la tra4edie, dar ne de-on#treaz) totodat) -odul @n care e-oAia colecti&) #e identi%ic) dre$t cate4orie @n #ine' Cu&@ntul %olo#it de autorii din Grecia antic) $entru a de%ini adun)rile $u(lice ce a&eau loc cu ocazia ace#tor re$rezentaAii e#te agon- a&@nd 0i @nAele#ul deri&at de Dco-$etiAieE' Ace#t al doilea #en# &a de&eni ulterior #en#ul $rinci$al al cu&@ntului' Grecilor le $lac concur#urile 0i ade#eori @0i or4anizeaz) @ntrunirile #u( %or-a Dco-$etiAiilorE' 9e#iod a $artici$at la o co-$etiAie de ace#t 4en, Gocurile %une(re @n cin#tea re4elui A-%ida-a#, cu un $oe-, $oate Teogonia- 0i a c@0ti4at un $re-iu A,unci 4i zile- <:5/ <: "' Platon enu-era @ntre Dconcur#urileE care @i Dde#%)tau $e #$ectatoriE co-edia, tra4edia 0i -uzica, 4i-na#tica, @ntrecerile de care 0i recitarea ra$#odic) ALegile- 3, <:. a/("' *etele care c@nt) $art?eniile lui Alc-an #e @ntrec @ntre ele (Alc-an, %ra4-' 1 PMG"' Poezia lui Sa$$?o 0i a lui Alceu, de la #%@r0itul #ecolului al 79/lea @'9r', do&ede0te c) @n in#ula 2e#(o# a&eau loc concur#uri de %ru-u#eAe %e-inin)' Trec@nd la lucruri -ai #erioa#e, @n an#a-(lul cultului -i#teric, @n #$ecial @n Mi#terele Eleu#ine, erau $u#e @n #cen) re$rezentaAii reli4ioa#e de#$re -oarte 0i rena0tere care tre(uiau #)/i re&eleze celui iniAiat o cunoa0tere ocult) a lu-ii de dincolo 0i @n ace#t %el #)/1 lini0tea#c) @n $ri&inAa de#tinului ce/1 a0te$ta du$) -oarte' Din cauza caracterului #ecret al riturilor, nu cunoa0te- cu $recizie detaliile, dar re$rezent)rile erau a$roa$e #i4ur @n#oAite de -uzic) 0i de i-nuri $oetice' Un %ra4-ent din %inalul &mnului homeric ctre 0emetra ne d) cel $uAin un indiciu de#$re ceea ce $utea #) &ad) un $artici$ant la riturile de ace#t %elB
2' &bidem- $' 81 in't'"'

1' &bidem- $' !. (n't'"'

nir- *' *'"v fr .fi.'

1.5 C9A,2ES SEGA2 AUDITO, NI SPECTATO,

'.*

m
*erice $)-@ntenii care cuno#c -i#terele de$lind Cel neiniAiat @n taine #au ne$)rta0 nicic@nd nu are Aceea0i #oart), c?iar c@nd -oartea @l z&@rle/n (eznele Gila&e' I-$ortanAa e;$erienAei &izuale @n ace#te rituri e#te $u#) @n e&ident de %a$tul c) iniAiatul #e nu-e0te epoptes- Dunul care %ace $e #$ectatorulRR

%unoa4tere auditiv 4i vizual

2a #%@r0itul #ecolului al 7UI/lea @'9r', 4recii au dez&oltat, $e (aza #crierii #ila(ice #e-itice #e$tentrionale, o #criere al%a(etic) -ult -ai ada$tat) li-(ii lor dec@t cea #ila(ic) -icenian)' Totu0i, datorit) tradiAiei con#olidate a culturii orale 0i li-it)rii te?nolo4iei #cri#ului, e;$re#ia oral) (0i c@ntat)" continua #) #e (ucure de o $oziAie $ri&ile4iat), @n +diseea- cul-ea 4loriei eroice e#te re$rezentat) de c@ntul -uzelor Dcu &oce %ru-oa#)E la %uneraliile lui A?ile, care %ac #) $l@n4) @ntrea4a ar-at) 4reac) (3!, <5/<3"' Peleu 0i Cad-o# #@nt e;e-$le de D%ericire de#)&@r0it)E, %iindc) a-@ndoi #/au c)#)torit cu

zeiAe 0i DMuzele, cu $an4lici de aur $e %runte, @n ?ora c@ntecelor1 Pe -unAi 0i la cele 0a$te $orAi ale T?e(ei le auzeau 4l)#uindE (Pindar, P#thianice- 8, ../ 1"1' A0a cu- e;$erienAa auditi&) e#te i-$ortant) $entru a-intire 0i $entru tran#-iterea culturii, 4@ndirea 4reac) tinde #) $ri&ile4ieze &ederea ca in#tru-ent $ri-ordial al cunoa0terii' Ni c?iar al e-oAiei, du$) cu- a- &)zut deGa la 9o-er' Oc?iul e#te locul dorinAei, $e care $oetul o &ede e-an@nd din $ri&irea iu(itului #au localizat) @n oc?iul celui iu(it' DCine @n oc?ii lui Teo;eno# &ede raze 0i #tr)luciri 0i nu e#te atin# de %iorul dorinAeiE, #crie Pindar, @n retoricul elo4iu adre#at acelui t@n)r corintian care Dde dia-ante #au de %ier a ar# ini-a @n %lac)r) receE (%ra4-' 138 Snell/Mael?er"' Su(iectul cuno#c)tor e#te #tructurat ca un o(#er&atorK ce e#te necuno#cut e#te 0i in&izi(ilB @ntunericul ceAo# dinaintea i&irii zorilor :+diseea- 15, 1 5,11, 18 0i ur-'" #au ad@ncurile 9ade#ului de #u( $)-@nt (Euri$ide, ' i#ppolit- 1 5 0i ur-'"' A %i @n &iaA) ec?i&aleaz) cu Da &edea lu-ina #oareluiE' Ne$)#area 0i uitarea, lethe- %ac $arte din @ntuneric, iar #tr)lucirea :aglaia) e#te atri(utul 4loriei #au al %ai-ei' Cele dou) ;a4edii ale lui So%ocle a&@ndu/1 ca #u(iect $e Oedi$ #@nt con#truite $e dentitatea dintre cunoa0tere 0i &edere 0i dintre or(ire 0i i4noranA), Rentru Platon, cunoa0terea uni&er#ului #u$ra#en#i(il al Ideilor @n#ea-n) $uterea de a &edea acel #$aAiu lu-ino# 0i etern de dincolo de %eno-enele contin4entului, o(#cure 0i -ateriale icf. Phaidon- 15 (/115 cK Republica- , :.< a"' DOrice #u%let o-ene#c / #crie @n Phaidros / a
1' &bidem- $' 35 (n't'"'
<.i.r.) ,C ,-VMiM<j

conte-$lat e#enAele :tetheatai ta ontaf (3! e"' @n cele(rul -it al carului ini-ii, el co-(in) din nou cele dou) a#$ecte ale &)zului, conce$ut ca iz&or de dorinAe 0i iz&or de cunoa0tere' 7iziunea $e care #u%letul o are a#u$ra ideilor @l u-$le de dorinA) 0i @n acela0i ti-$ @i arat) ade&)ratul #)u loc (3:5 a/3:3 ("' De la @nce$uturile 4@ndirii %ilo#o%ice 0i $@n) la neo$latoni#-, %ilo#o%ul Dridic) oc?iiE c)tre -i#terele cere0ti, dar are 0i re&elaAia a ceea ce #t) a#cun# D@n ad@ncuriE, du$) cu- #$une De-ocrit (<. B11+ *7S"' Parodia lui Ari#to%an din $orii a#ociaz) a-(ele a#$ecte ale cercet)rii, a ceea ce e#te @nde$)rtat 0i a ceea ce e#te in&izi(il' @n ti-$ ce di#ci$olii @l $ri&e#c de $e $)-@nt, Socrate #t) #u#$endat @ntr/un co0, @ncerc@nd @n ace#t %el #) dea -ai -ult) de#)&@r0ire ideilor #ale de#$re ta meteora- o(iectele cere0ti (33+/38!"' DO -are ideeE #e $ierde atunci c@nd e;cre-entele unei 0o$@rle @i cad @n 4ur) @n -o-entul @n care Do(#er&a -er#ul lunii 0i al re&oluAiei #ale $ri&ind @n #u#E (1+1/1+8"' Ari#to%an ironizeaz) $e te-a di#tanAei dintre realitate 0i $ri&irea %ilo#o%ului @ndre$tat) #$re o(iectele a%late la di#tanAe enor-e' Dar ace#t contra#t @ntre ceea ce e#te tan4i(il 0i ceea ce e#te @nde$)rtat con#tituie @nc) un a#$ect a ceea ce Eric 9a&eloc^ nu-e0te Dre&oluAia al%a(etic)E' TranziAia @nce$e @n #ecolul al 7l/lea 0i #e inten#i%ic) @n #ecolul al 7/lea' Cunoa0terea auditi&) de$inde de contactul direct, $er#onal dintre cel care &or(e0te 0i cel care a#cult), dintre -e#aGul &er(al 0i $erce$Aia auditi&)' Cunoa0terea &izual) $er-ite un ra$ort la di#tanA) -ai -are, -ai #$eculati& 0i i-$er#onal @n ce $ri&e0te in%or-aAia, -ai ale# c@nd acea#ta e#te tran#-i#) $rin inter-ediul cu&@ntului #cri# de c)tre cine&a care nu e#te $rezent %izic' 2iteratura oral) ($oe-ele ?o-erice, de e;e-$lu" are dre$t #co$ D$l)cereaE #u#citat) de de#crierile detaliate 0i de $o&e#tirea @n%ru-u#eAat) a e&eni-entelor' Scrierea %a&orizeaz) o -entalitate -ai @n acord cu a(#tractul, conce$tualul, uni&er#alul dec@t cu concretul 0i $articularul' Cu&@ntul care #e a#cult) e#te in&izi(il 0i di#$are o dat) cu e-iterea #u%lului ce @l $oart), $e c@nd #crierea %i;eaz) detaliile, $er-iA@nd criticile 0i co-$araAiile' TradiAia oral) $er-ite e;i#tenAa -ai -ultor &er#iuni ale unei $o&e#tiriK $rin caracterul de%initi& al #cri#ului #e dez&olt) o noAiune -ai @nc?i#) a ade&)rului con#iderat ca unitar, 4reu de atin# 0i nu-ai $rin inter-ediul unui $roce# de c)utare 0i de analiz)' A#t%el, @n $oezia 4reac) antic) ade&)rul, aletheia- e#te a#ociat cu Dne/uitareaE :a.lethe) -ai -ult dec@t cu e;actitatea #au &eri%ica(i/litatea''F\\db Ktee?Q HVr%tB%a(#aai 8aRVn%cOiteQiMHr RIB%ttttoO Pentru i#toricii 9erodot 0i Tucidide, z&onul, a;oe- $oate @n0ela 0i nece#it) &eri%icarea $rin o(#er&aAie, de $re%erinA) $rin -)rturia direct)' Tucidide #e declar) @n introducerea i#toriei #ale un scriitor. Con%runt@nd conce$Aia #a de#$re i#torio4ra%ie cu aceea a $redece#orilor lui, el o$une in#i#tenAa $ro$rie a#u$ra DacurateAeiE 0i a De%ortuluiE $re#u$u#e de cercetare $o$ularit)Aii %acile a D%a(ulo#uluiE, ce e#te $ur 0i #i-$lu D$l)cut
C9A,2ES SEGA2 AUDI

urec?ilorE, @ntr/un Dconcur# de a#cultat -o-entanE (1, 33"' De0i de$arte de Platon, Tucidide concord) cu el $rin aceea c) $ri&ile4iaz) &izualul %aA) de auditi&, @ntr/o $er#$ecti&) ce #e @nde$)rteaz) de tradiAia oral)' Ace#te anta4oni#-e iau di%erite a#$ecte @n tra4edie, du$) cu- &o- &edea -ai @n detaliu' Nu nu-ai c) tra4edia a#ociaz) e;$erienAa auditi&) J cu cea &izual) @n conce$Aia ei co-$le;) 0i contradictorie din $unct de &edere #tructural a#u$ra ade&)ruluiK ea e&idenAiaz) totodat) cu-ulul, #c?i-(ul 0i con%runtarea dintre $erce$Aiile #enzoriale' In#ulta lui Oedi$ adre#at) or(ului Tire#ia#, DE0ti or( de oc?i, de urec?i 0i de -inteE :+edip rege- 8+1", re%lect) @n $arte @-(inarea &ocii cu ele-entul &izual @n $arado;urile cunoa0terii 0i ale 4re0elii din acea#t) dra-)' 9ecu(a lui Euri$ide din Troienele adau4) $a#iune $o&e#tirii #u%erinAelor ei, relat@nd cu- nu nu-ai c) a Da%latE de#$re -oartea lui Pria-, ciB D2/a- &)zut cu oc?ii ace0tia -)cel)rit l@n4) %ocul din atriu- 0i cetatea @n&in#)E (!+ /!.!"' @n "lectra lui So%ocle, $o&e#tirea oral) a -orAii lui Ore#te (de&enit) -ai e;$re#i&) $rin $rezenAa %izic) a urnei %une(re" e#te -ai $uternic) dec@t ade&)rul a ceea ce Cri#ote-ide a &)zut cu oc?ii (..8 0i ur-'"' E;$lor@nd ace#te contra#te, tra4edia e&oc) in%initele &ariaAii $e te-a di%erenAei dintre a fi 0i a prea. In !#ppolit al lui Euri$ide &ede- cu- t@n)rul, ne&ino&at du$) le4e, e#te acuzat de o cri-) cu-$lit)' Dra-a e#te deo#e(it de intere#ant) $entru rolul #crierii ca re%lectare te;tual) a ace#tei r)#turn)ri %e-inine dintre ade&)r 0i a$arenA)' Ea $une @n le4)tur) in&er#area realit)Aii 0i a a$arenAei cu $uterea #cri#ului *edrei, -inciuna D-ut)E a t)(liAelor #ale care aco$er) 4la#ul ade&)rului :cf. .+ 0i ur-'"' Di#i-ularea 0i re&elarea din $ri-a #cen) a *edrei #e e;$ri-), @n ulti-ul ei 4e#t, @n #cri#, dar no(leAea iniAial) a @-$otri&irii a de&enit acu- @n0el)torie #@n4eroa#)' Prin inter-ediul a#ocierii (care nu a$are doar @n acea#t) $ie#)" @ntre #criere, tru$ul %e-inin, #ecret (cu tri-itere la #e;ualitate", co-$lot 0i re&elaAie a ceea ce #e a#cunde D@n)untruE, tra4edia lui Euri$ide @0i a%ir-) ca$acitatea de a trata @n #$aAiul $u(lic al teatrului #u(iecte care %oreaz) @n cea -ai ad@nc) inti-itate 0i @n #ecretele cele -ai a#cun#e ale #u%letului o-ene#c' Caracterul @n0el)tor al a$arenAelor @n tra4edie #e @nte-eiaz) $e u lun4) tradiAie a 4@ndirii 4rece0ti' DCa 0i de/a Iadului $oart) le?a-ite -i/e de ()r(atul1 Carele una &or(e0te 0i t)inuie/n #u%letu/i altaE, #$une A?ile @n &liada ( , 813"1, adre#@ndu/i/#e lui Uli#e' Tra&e#tirile ace#tui erou @n +diseea $un totodat) $ro(le-a relaAiei dintre #c?i-(area a#$ectului e;terior 0i ceea ce r)-@ne ne#c?i-(at, dac) r)-@ne ce&a ne#c?i-(at, @n %irea noa#tr)' Care #@nt criteriile de #ta(ilire a identit)Aii, dac) ea #e #c?i-() #au r)-@ne a#cun#) @ntr/o at@t de -are -)#ur)F Tra&e#tindu/#e, Odi#eu reu0e0te #)/0i @n0ele #oAia, dar nu $oate #)/i a#cund) doicii lui cicatricea din adole#cenA)' *ire0te, 9o-er nu i
JJJJJJJJJJJJJJJiBiq(BiiCSaCitCls= n i1 Oi8/F#Het58%GM BEiC;FMG< \#?o%otC eIraVtei Z' Ed'cit', $' 1<! %n't"'lCJ OO. )5 .BiuiumimiF.- %i SidMe1 ti19fm4-tuqoq.

fii
o%er) o tratare articulat) 0i con0tient) a ace#tor te-e, dar ele #@nt i-$licite @n -odul cu- ni/1 $rezint) $e eroul $rotei%or- 0i cu -ulti$le c?i$uri, $recu- 0i &iclenia la %el de -are a con#oartei lui, @ntotdeauna ocu$at) #) Aea#) 0i #) de0ire' Mult -ai t@rziu, Platon -editeaz) a#u$ra ur-elor re#$in4)toare $e care r)ul le la#) @nti$)rite $e #u%letul unui tiran coru$t :Gorgias- :3! c 0i ur-K cf. Republica- :.. c 0i ur-'"' In&izi(ile @n acea#t) &iaA), cicatricele #u%letului #e &or ar)ta @naintea oc?ilor Gudec)torilor din 9ade#' Aceea0i $reocu$are de a $)trunde cu $ri&irea dincolo de a$arenAa e;terioar), @n ade&)rata %ire a#cun#), caracterizeaz) di#cuAia, relatat) de aeno%on, dintre Socrate 0i un arti#t &e#tit de#$re cu- #e $ot $icta caracterul 0i -orala unui o- :,emorabilia- 8, 15"'

,agia plcerii' reprezentare 4i emo1ie

@n cultura Greciei antice #$ectacolele de cea -ai -are i-$ortanA) nu #@nt nici -ani%e#t)rile naturale, nici cele ale #u%letului indi&idual, ci ocaziile $u(lice @n care lu-ea #e adun) ca #) $artici$e la #er()ri, #) a#culte -uzic), #) a#i#te la co-$etiAii atletice 0i cere-onii reli4ioa#e' C?iar 0i $ictorii de %re#ce din $alatele -inoice din Creta 0i din T?era, din e$oca (ronzului, @n%)Ai0eaz) adun)ri ale $u(licului @n curAile interioare -arilor $alate 0i @n arenele al)turate' 9o-er $)#treaz) a-intirea ace#tor #er()ri c@nd a#ea-)n) un dan# coral @n%)Ai0at $e #cutul lui A?ile cu dan#urile din $alatul Ariadnei din Uno##o# :&liada- 1., : 5/: 3"' @n +diseea e;i#t) o #cen) a#e-)n)oare, care $rezint) c@Ai&a tineri dan#@nd @n $alatul lui Alcinou# (., 3:</3<:"' Adunarea ionienilor la Delo#, de#cri#) @n &mnul homeric ctre Fpollo- e#te #)r()toarea $er%ect) 0i, $rin e;ten#ie, re$rezentaAia $er%ect)' Aici #e d) &iaA) unui #$ectacol care aduce de#%)tare :terpsis) at@t zeilor, c@t 0i -uritorilor (1!</1::"' Poetul $are #) identi%ice acea#t) terpsis dat) de c@nt cu e%ectul de an#a-(lu al #er()rii' @n a%ar) de D$u4ilat, dan# 0i c@ntE (1! ", e;i#t) $l)cerea adu#) &ederii c@nd Dcei

$rezenAi $ot o(#er&a 4raAia @-$)rt)0it) de toAiE (1:8", Dc)ci l/ar %ace #)/i tre#alte ini-a &)z@nd @n Gurul lui ()r(aAii, %e-ei cu -@ndr) cin4)toare, @nari$atele cor)(ii @-$o&)rate cu de toateE (1:8/1::"5. *ra4-entul e#te o -)rturie $reAioa#) din $ri-a $erioad) ar?aic) a#u$ra e%ectului co-(inat al $l)cerii rezultate din &)z 0i auz @n ti-$ul -arilor #er()ri, ca 0i a#u$ra ad-iraAiei #$eciale $entru $uterea i-itati&) a &ocii' Autorul i-nului atri(uie -)ie#triei &ocale a %ecioarelor din Delo# &aloarea unui #$ectacol @n #ine, Do -are -inune, a c)rei %ai-) nu &a $ieri niciodat)E' Acea#ta nu con#t) nu-ai @n D&raGaE #unetelor, ci 0i @n $rice$erea %ecioarelor @n a i-ita D&ocile 0i intonaAiile tuturor ()r(aAilorE (1:</1<!"' 1' @n 9o-er, &mnuri- ed'cit', $' 8 (n't'"'
1.! C9A,2ES SEGA2

,e$rezentaAia oral) cere din $artea $u(licului o reacAie 4lo(al), at@t %izic) 0i e-oAional), c@t 0i intelectual)' Poezia recitat) 0i1#au c@ntat) @n ace#te @-$reGur)ri i-$lic) o relaAie $er#onal) $uternic) @ntre inter$ret 0i $u(lic' Atunci c@nd @i $o&e#te0te zeiAei T?eti# cearta lui cu A4a-e-non @n $ri-a carte a &liadei- A?ile re$et) un lucru cu care noi #@nte- deGa la curent, dar $o&e#tirea la $er#oana @nt@i a #u%erinAei @naintea -a-ei @i d) eroului #ati#%acAia de a co-unica cu un a#cult)tor i-$licat e-oAional 0i @n e-$atie cu el' Un e$i#od a#e-)n)tor e#te acela @n care Odi#eu @i $o&e#te0te Penelo$ei a&enturile #ale, du$) ce #/au re4)#it, @n cea de/a dou)zeci 0i treia carte a +diseii. A#e-enea #cene, @n care naraAiunii @i core#$unde o a#cultare $artici$ati&), $ot %i &)zute ca G analo4ii #au -odele ideale ale relaAiei $e care ra$#odul #$er) #) o #ta(ilea#c) @ntre el 0i $ro$riul #)u $u(lic' A0a cu-, @ntr/un -od -ai conci#, a%ir-) Ion @n dialo4ul $latonic care/i $oart) nu-ele, Ddac) reu0e#c #)/i %ac #) &er#e lacri-i, eu #@nt cel care &oi r@de, iu@ndu/-i $lata, dar dac) @i %ac cu-&a #) r@d), eu #@nt cel care &oi $lin4e du$) (anii $ierduAiE A&on:8: _"dM'S i#tcr dirB'>tea *gn9vit mQm am ia@a itm Platon con#ider) $ericuloa#) acea#t) eli(erare de e-oAii 0i/i e;clude deci $e $oeAi din re$u(lica #a ideal), dar dialo4ul &on ne d) o i-a4ine a unei a#t%el de re$rezentaAii' @l &ede- $e ra$#od cucerindu/0i $u(licul, a$roa$e ?i$notiz@ndu/1 c@nd %ace #)/i treac) $e dinaintea oc?ilor #ce/ G nele e$ice ale $o&e#tirii #ale (:8: c"' Platon co-$ar) e%ectul cu cel al unui -a4net a#u$ra $iliturii de %ier' Puterea -a4netic) #e tran#-ite de la $oet la ra$#od 0i de la ace#ta la $u(lic (:88 d, :8: e"' C@nd #e identi%ic) total cu rolul, @n#u0i naratorul e#te Die0it din #ineE (:8: ("' DOri de c@te ori recit ce&a care #t@rne0te -ila [ #$une ra$#odul [ -i #e u-$lu oc?ii de lacri-iK c@nd e#te @n#) ce&a 4roaznic #au tul(ur)tor, -i #e %ace $)rul -)ciuc) de 4roaz) 0i -i #e z(ate ini-a @n $ie$tE (:8: c"3' 2a #%@r0itul #ecolului al 7/lea, #o%i#tul Gor4ia# &ede @n ace#te reacAii e-oti&e e%ectul #$ecial al $uterii $e care $oezia o e;ercit) a#u$ra a#cult)torului' Elo4iind %orAa li-(aGului, @n "logiul "lenei- #crieB D@n cei care o a#cult) Y$oeziaZ #e #trecoar) un %ior $lin de #$ai-), o -il) $lin) de lacri-i 0i un re4ret ce alin) durereaE ( "' ,eacAiile de ordin %iziolo4ic $ro&ocate de li-(aG con%ir-) ceea ce $utededuce @n le4)tur) cu reacAiile e-oti&e la tra4edie, %ie din -)rturii -ai t@rzii, %ie din tra4ediile @n#ele' Mo-entele de criz) @n interiorul dra-ei au con#ecinAe cu caracter &iolentB %ri#oane, tre-ur)turi, $)r ce #e z(@rle0te, a%azie, a-eAeli, $al$itaAii #au nod @n 4@t, #enzaAie de %ri4 @n -)runtaie, ten#iune @n tot cor$ul' ta Qti*i9tit,= SM#?OV%ca 1' @n Platon, +pere- &oi' I, trad' ro-' Dan Slu0an#c?i 0i Petru CreAia, 9u-anita#, Bucure0ti, 3551, $' N1! (n't'"' 3' &bidem (n't'"'
AUDITO, NI SPECTATO,

Din cauza $uterii ei intrin#ece 0i reale de a trezi e-oAii, $oezia $oate re$rezenta at@t un $ericol, c@t 0i un ele-ent $ro&idenAial' Ca D%ar-ecE #au D&r)GitorieE, ea e;ercit) o $utere de natur) -a4ic), 0i @n ace0ti ter-eni o de#crie Gor4ia# @n "logiul "lenei (15, 1!"' ThelOis- cu&@ntul care e;$ri-) acea#t) D&raG)E, de#e-neaz) @n +diseea at@t c@ntecul #irenelor, c@t 0i $uterea de #educAie a Circei' Pindar $o&e#te0te cu- %i4urile -a4ice a#e-)n)toare #irenelor de $e %rontonul te-$lului lui A$ollo de la Del%i c@ntau @ntr/un %el at@t de #ua&, @nc@t ()r(aAii @0i uitau %a-iliile 0i #e -i#tuiau, #edu0i de c@ntec, a#t%el @nc@t zeii au tre(uit #) di#tru4) te-$lul APeana- ., %ra4-' :3 i, Snell/Mae?ler"' *iindc) 4recii tind #) re$rezinte @n0el)toria 0i #educAia 0i #u( %or-) de &iziuni, i-a4ini 0i %anta#-e, &raGa cu&@ntului ro#tit #e $oate -ani%e#ta #u( ?aloul unei %ru-u#eAi %a#cinanteB cea care @n&)luie -inciunile' Ca 0i Pandora lui 9e#iod, $o&e0tile $ot %i Durzite din %elurite -inciuniE, care ne a-)4e#c, D(a#-e @n0el)toareE (Pindar, +l#mpice- 1, 3. 0i ur-'"' Con#ideraAia -ai -are de care #e (ucur) Odi#eu co-$arati& cu Aia; e#te rodul a(ilit)Aii lui 9o-er, #$une Pindar @n $emeene- +, D$entru c) -)reAia @l @nconGoar), -inciunile 0i z(orul artelor'1 Aici ne @n0al) Poezia Asophia)T care #educe $rin $o&e0tiK1 oar() e#te ini-a -ulAi-ii de oa-eni'1 Dac) $uteau #) do&edea#c) ade&)rul, nu/0i @n%i4ea @n $ie$t #$ada #tr)lucitoare1 cel ur@t de ar-ele Ylui A?ileZ, Aia; &oiniculE'R Sirenele lui 9o-er #@nt cea -ai reu0it) re$rezentare @n $oezia antic) a $ericolului la care -a4ia c@ntului @l e;$une $e cel ce a#cult)' D@ndu/ne $o#i(ilitatea #) uit)- necazurile, cu- a%ir-) 9e#iod @n le4)tur) cu $oezia lui ATeogonia- :! 0i ur-'", c@ntul $oate #) ne 0tear4) a-intirile ce ne lea4) de trecut,

con%erindu/ne identitatea noa#tr) de oa-eni' 2a 9e#iod $arado;ul unei $uteri e&ocati&e a -e-oriei care duce #$re uitare e#te deGa o caracteri#tic) a $oeziei' @n cazul #irenelor @n#) $arado;ul #e de#%ace @ntr/o #erie de ele-ente contradictorii ce nea4) #co$ul c@ntecului' Sirenele 0tiu tot ce #/a @nt@-$lat la Troia, (a c?iar tot Dceea ce #e @nt@-$l) $e $)-@ntul roditorE A+diseea- 13, 1../1 1", dar in#ula lor e#te @nconGurat) de cada&re @n $utre%acAie 0i de o#e-inte o-ene0ti 0i #e a%l) de$arte de co-unitatea oa-enilor de care #e lea4) #e-ni%icaAia 0i %uncAia -e-oriei (13, !:/!+"' A#e-enea D&r)GitoarelorE aurite ale lui Pindar, la al c)ror c@ntec D()r(aAii #e -i#tuie de$arte de #oAii 0i de co$iiE, #irenele lui 9o-er #@nt -uze de$ra&ate' Ele #$un c) au o -e-orie total), dar acea#t) $utere coe;i#t) @n -od #traniu cu cele -ai ru0inoa#e #e-ne de dec)dere #$eci%ice lu-ii -uritorilor, antitez) a ne-uririi di&ine con%erite de %ai-), care e#te Dne$ieritoareE A;leos aphthiton). ,)-@n@nd la e%ectele $ur cor$orale ale -a4iei lor, D&raGaE lor, thelOis- e#te doar -o-entan)K r)#un) @n urec?i, dar nu tr)ie0te $e (uzele oa-enilor' E#te $ur acu#tic), 0i @n ace#t %el Odi#eu $oate #)/i z)d)rnicea#c) e%ectele $rin -iGloace e;clu#i& %izice, a#tu$@nd urec?ile to&ar)0ilor #)i cu cear) 0i le4@ndu/#e de catar4ul na&ei'
AUDITO, NI SPECTATO,
1.+

Ceea ce $entru $oeAii antici era o %or-ul) -a4ic) de&ine o $ro(le-) de a(ilitate te?nic) atunci c@nd artele li-(aGului #e $ro%e#ionalizeaz) 0i #e raAionalizeaz), la #%@r0itul #ecolului al 7l/lea 0i la @nce$utul #ecolului al 7/lea' Pro%e#orii de retoric), $recu- Prota4ora#, Gor4ia# 0i Prodico#, erau $ro%e#ioni0ti, iar Gor4ia#, @n al #)u "logiu al "lenei- e;tinde @n -anier) $ro$rie di#cur#ul de#$re @nrudirea dintre ace#te arte, -iGloacele -a4iei 0i dro4uri' Cine acce$ta #)/0i $l)tea#c) lecAiile $utea do(@ndi a#t%el arta de a con&in4e un auditoriu #$ecul@nd #enzaAiile ace#tuia' Dac) @i d)- crezare lui Tucidide, Pericle datora cel $uAin o $arte a $uterii #ale $olitice darului de a in%luenAa -ulAi-ile' At@t i#toricii, c@t 0i dra-atur4ii e$ocii do&ede#c o #en#i(ilitate de ti$ nou %aA) de -ulAi-e 0i de e-oAiile ace#teiaB $anic), i#terie, i-$ul#uri nea0te$tate de 4enerozitate 0i co-$a#iune' Teatrul, c?iar -ai -ult dec@t adunarea #au tri(unalul, e#te locul unde e-oAiile de -a#) #e -ani%e#t) din $lin' A0a cu- a- &)zut, $entru c) a #ti-ulat e-oAii i-$ro$rii, P?rXnic?o# a $ri-it o a-end) @n loc de coroana de @n&in4)tor' Platon #u4ereaz) ca $uterea de a trezi e-oAii #$eci%ic) $oeziei #) #e @nlocuia#c) cu dialo4ul %ilo#o%ic' Acea#ta ar %i D$oeziaE adec&at) #tatului ideal 0i %ilo#o%ic' @n Legile #ale, el de%ine0te D-uza cea -ai %ru-oa#)E ca %iind Dcea care/i -ulAu-e0te $e cei -ai (uni, care e#te $er%ect educat)E' Tra4erea la #orAi a Guriilor $entru dra-e e#te un #e-n c) D4u&ernul Atenei din ari#tocratic a de&enit teatrocratic, #$re nenorocirea #aE :Legile- 8, +51 a"1' *ilo#o/%ii/le4iuitori #@nt Dautorii unei tra4edii %oarte %ru-oa#e 0i %oarte (une $e c@t ne #t) @n $utinA)E, %iindc) #tatul lor ideal e#te Do i-itaAie :mimesis) a tot ce &iaAa are -ai %ru-o# 0i -ai (unE 0i @ntruc?i$eaz a#t%el Dade&)rata tra4edieE (+, .1+ ("3' 2)#@nd la o $arte rele&anAa lor @n ceea ce $ri&e0te ideea lui Plator a#u$ra $ro$riului rol de educator, ace#te o(#er&aAii $ot %i citite @r $er#$ecti&) i#toric), $entru a ne %ace, @ndre$t@ndu/ne $ri&irea #$re trecut, o idee de#$re locul central al teatrului @n co-unitatea atenian) 0i de#$re i-$ortanAa reacAiilor $u(licului' M@ndria deo#e(it) a atenieniloi @n le4)tur) cu ace#te #$ectacole e#te con%ir-at) 0i de o(#er&aAiile atri(uite de Tucidide lui Pericle @n di#cur#ul %une(ru' Aici Pericle laud) Atena $entru nu-eroa#ele $o#i(ilit)Ai de recreere $e care le o%er) du$) o(o#eala cotidian), DGocuri :agones) 0i #er()ri de/a lun4ul @ntre4ului anE, a c)ror Dde#%)tareE iterpsis) alun4) o(o#eala' Conti/nu@ndu/0i di#cur#ul, el co-$ar) Atena cu S$arta, l)ud@nd/o $e $ri-a $entru de#c?iderea eiK ni-)nui nu/i e#te interzi# #) Dcunoa#c) #au #) &ad) oriceE (#$ectacol, theama)- cu #in4ura condiAie ca acea#ta #) nu con#tituie un aGutor direct dat du0-anului (3, 8 , 1"' 2i-(aGul lui Tucidide e#te 4eneric, un $ic &a4, dar #$ectacolele de teatru $o$ulare
1' Ed'cit', $' 135 3' &bidem- $' 33 (n't'"'

$ot %i cu #i4uranA) inclu#e @n theama de#$re care &or(e0te PericleK la ele #e 4@ndea $ro(a(il atunci c@nd %)cea cuno#cuta 0i ?ot)r@ta a%ir-aAie D@ntr/un cu&@nt, a%ir- c) @ntrea4a cetate e#te un e;e-$lu de educaAie $entru GreciaE (3, !1, 1"'

0rama' origini 4i caracterisici

rtf
.R5!7+_

C?iar dac) #co$ul #)u e#te #) ne %ac) D#) &ede-E -arile %a$te ale i uni&er#ului e$ic ca $e ni0te

D-inuniE :thauma- thambos)- 9o-er nu are @ndoieli @n a con#idera cu&@ntul recitat (0i c@ntat" dre$t ade&)ratul &e?icul al co-unic)rii 0i al -e-oriei' De la #%@r0itul #ecolului al 7UI/lea l@'9r', c@nd #criitura ca$)t) o i-$ortanA) din ce @n ce -ai -are, ace#t ra$ort @ntre &)z 0i auz #e #c?i-()' 2a #%@r0itul #ecolului al 7l/lea 0i @nce$utul #ecolului al 7/lea, $oeAi ca Si-onide, Pindar 0i Bac?ilide, de0i $ro%e#eaz) 0i uneori @ntreAin ra$orturi $er#onale cu $ro$riii lor -ecenaAi, au o conce$Aie de#$re $ro$ria lor art) care #e dez&olt) @ntr/un #en# -ai $ro%e#ional' Scriind $entru (ani, du$) co-enzi care le &in din di%erite $)rAi ale lu-ii 4rece0ti, ei #e a%l) -ult -ai de$arte de caracterul ne-iGlocit al relaAiei directe cu $u(licul, #$eci%ic) ra$#odului de ti$ ?o-eric' Acea#t) relaAie -ai li(er) cu recitarea oral) e#te e&ident) 0i @n -eta%orele &izuale 4)#ite de Pindar 0i Bac?ilide $entru $ro$riile lor c@nturi' S$re deo#e(ire de i-a4inaAia oral) a lui 9o-er 0i 9e#iod, ei nu au ade#ea ni-ic ori au $rea $uAin de/a %ace cu @-$reGur)rile recit)rii, cu &ocea #au cu -uzica' Oda e#te o #tatuie, o 4?irland), o ta$i#erie (rodat), un te-$lu, o a(undent) li(aAie cu &in, un iz&or li-$ede, %lori, %oc, ari$i' Poetul @n#u0i $oate %i un &ultur care $lute0te @n @naltul cerului, un arca0 #au un arunc)tor de #uliA) care lan#eaz) un c@nt/$roiectil, un c)l)tor care c)l)tore0te $e un dru- lun4 #au un na&i4ator $e o cora(ie ce (r)zdeaz) -)rile' C@nd Si-onide #$une B DPictura e#te $oezie -ut), $oezia e#te $ictur) care &or(e0teE (Plutar?, 0e Gloria Fthen.- 8'8!< *", $une $oezia @n relaAie nu cu recitarea, ci cu e;$erienAa &izual), un do-eniu de#tul de di%erit' S@nte- tentaAi #) le4)- analo4ia lui Si-onide dintre &izual 0i acu#tic de interacAiunea #unet / &edere $e care a$ro;i-ati& @n aceea0i $erioad) tra4edia @nce$ea #) o dez&olte, @n #$ecial $entru c) Si-onide e#te @n -ulte $ri&inAe un $recur#or al #o%i#tului itinerant 0i al li(ert)Aii #ale de #$eculaAie raAional), ( i-iucA>%luJRiOM u'Q rentR/e @n tra4edie, or4anizarea -aterialului narati& al -iturilor $rin inter-ediul unui te;t #cri# %ace $o#i(il) o naraAiune &izual) nou), $uternic)B &ocea 0i i-a4inea &izual) #e @-(in) @n relaAii co-$le;e, de ti$ nou' Cu acea#t) in#i#tenA) -aGor) $e a#$ecte 0i conAinuturi @nnoite, #$ectacolul #au teatrul de&in -eta%ore $entru a de#crie e;$erienAa u-an) @n 4eneral' Platon #u4ereaz) @n Philebos c) &iaAa e#te tra4edie #au co-edie (:5 (" 0i acea#ta e#te $oate $ri-a %or-ulare @n literatura occidental)
0XX

a analo4iei dintre lu-e 0i teatru, de&enit) cele(r) datorit) -elancolicului Giaco-o al lui S?a^e#$eare :%um v place- II, +"' E$icur (citat de Seneca @n Scrisori ctre Lucilius- +, 11" o(#er&aB DPri-a con#tituie $entru cel)lalt un $u(lic de#tul de nu-ero#E' In %or-ularea #a cea -ai 4eneral), ideea e#te e;$ri-at), $oate la #%@r0itul #ecolului I d'9', de 2on4inu# @n tratatul 0espre sublim- ce co-$ar) @ntre4ul uni&er# cu un -are #$ectacol, unde o-ul e#te un #$ectator $ri&ile4iat 0i @n care recunoa0te -)reAia c)reia @i e#te de#tinat datorit) i-en#elor $o#i(ilit)Ai ale 4@ndirii #ale (8:"' Ace#t %ra4-ent, in%luenAat de #toici#-ul $latonizant, re&endic) de %a$t $entru o- ceea ce @n 4@ndirea Greciei ar?aice 0i cla#ice con#tituie $rero4ati&a zeilorB #tatutul de #$ectator deta0at al #u%erinAelor 0i al con%lictelor din &iaAa oa-enilor' Ace#ta e#te 0i $unctul de &edere al di&inei @nAele$ciuni a %ilo#o%ului @n e$icurei#- :cf. 2ucreAiu, 0e rerum natura- E- 1/18"' At@t $u(licul e$o$eii, c@t 0i cel al tra4ediei (ene%iciaz) de ace#t $unct de &edere $ri&ile4iatB @ntr/un #en# %i4urat @n e$o$ee, @n -)#ura @n care o-ni#cientul narator la $er#oana a treia ne %ace $)rta0i la #ecretul a ceea ce &)d 0i 0tiu zeiiK @n #en# -ai $ro$riu @n tra4edie, @ntruc@t noi do-in)- tra4edia de la o di#tanA) c&a#i/oli-$ian), c?iar dac) nu cu o deta0are $e -)#ur)' @n e$o$ee, ca 0i @n tra4edie, ace#t #$ectacol al #u%erinAei u-ane ne %ace 0i -ai inten# con0tienAi de li-itele &ieAii noa#tre -uritoare' Totu0i, &iziunea %ilo#o%ic) ur-)re0te toc-ai #) de$)0ea#c) ace#te li-ite' (c1QOB? .].=-fo I De0i ori4inile tra4ediei r)-@n o(#cure 0i contro&er#ate, relaAia #ta(ilit) de Ari#totel cu ditira-(ul :Poetica- !, 1!! a" e#te unani- acce$tat)' Ditira-(ul, la ori4ine o re$rezentare coral) 0i dina-ic) @n cin#tea lui DionX#o#, $are #) %i de&enit, la #%@r0itul #ecolului al 7l/lea, o %or-) arti#tic) cu un caracter -ai cal-, -ai liric, @n care #e $o&e#te#c -ituri de#$re zei 0i ulterior de#$re eroi' Ni anticii #e con%runtau cu $ro(le-a le4)turii dintre tra4edie 0i DionX#o#' De aceea, dictonul DNi-ic lui DionX#o#E a %o#t inter$retat ca o critic) adu#) di#tanAei e;ce#i&e dintre G tra4edie 0i cultul $ro$riu/zi# al zeului @n ti-$ul celei -ai i-$ortante dintre #er()rile care @i #@nt dedicate, -arile DionX#ii, $rinci$ala ocazie $entru re$rezentaAii dra-atice' De0i @nce$uturile tra4ediei tre(uie #ituate @n &re-ea tiranului Pi#i#trate (data tradiAional) acce$tat) e#te :8! @'9r'", acea#ta a %o#t reluat) 0i $er%ecAionat) @n e$oca noii de-o/ craAii, la @nce$utul #ecolului al 7/lea' E#te $o#i(il ca a#ocierea lui R DionX#o# -ai cur@nd cu cultul $o$ular dec@t cu tradiAiile ari#tocratice #) %i @ncuraGat dez&oltarea tra4ediei' DionX#o# #e de%ine0te ca zeu al &e4etaAiei, @n #$ecial al &iAei/de/&ie 0i al $rodu#ului o(Ainut $rin

%er-entarea %ructului eiK de a#e-enea, e#te a#ociat cu ne(unia 0i cu e;tazul reli4io#' Ade#ea a$are $e &a#e cu o #uit) de #atiri, creaturi cu co$ite de Aa$i, Gu-)tate oa-eni, Gu-)tate ani-ale, care dau %r@u li(er naturii lor ani-alice, $rin (eAie, 4e#turi o(#cene 0i un a$etit #e;ual li$#it de di#cri-inare' Du$) Ari#to
>I ':

dan#urile #atirilor au contri(uit 0i ele la dez&oltarea tra4ediei :Poetica- !, 1!! a", iar @n cadrul DionX#iilor %iecare autor a%lat @n concur# $rezenta, $e l@n4) cele trei tra4edii, o dra-) -ai $uAin ri4uroa#), cu un cor de #atiri' Alte @n#oAitoare ale lui DionX#o#, @n #tr@n#) (c?iar dac) nu nea$)rat 0i ar-onioa#)" le4)tur) cu #atirii, #@nt -enadele (literal-ente Dne(uneE"' Ni ele re$rezentau o eli(erare dezin?i(at) de ener4ia e-oti&) 0i %izic) $rintr/un a(andon total %aA) de zeu 0i cultul #)u' A#ocierile lui DionX#o# cu iraAionalul, ne(unia, %e-eile, dan#ul 0i -uzica %renetic) 0i cu la(ilitatea li-itelor dintre ani-al, o- 0i zeu au toate rele&anA) $entru tra4edie' 2e4)tura dintre DionX#o# 0i -a#c) e#te 0i -ai direct)' @n %a$t, DionX#o# e#te ade#ea &enerat #u( %or-a lunt -)0ti, a4)Aat) uneori @ntr/un co$ac #au de o coloan), alteori @-$odo(it) cu %runze de ieder), $lanta con#acrat) zeului' Ma#ca %ace $o#i(il) re$rezentarea cu caracter -i-etic a -iturilor @n %or-) dra-atic)' Actorul -a#cat $oate totodat) #) e;$eri-enteze %uziunea unor identit)Ai, e#enAe #au cate4orii de e;$erienAe di%eriteB -a#culin 0i %e-inin, u-an 0i ani-al, #tr)in 0i a$ro$iat, iniAiat 0i $ro%an' Ma#ca de&ine a#t%el central) @n e;$erienAa teatral), ca #e-n al &oinAei $u(licului de a #e #u$une iluziei, Gocului, #i-ulacrului, de a ri#i$i ener4iile e-oAionale @n ce&a care e#te conotat ca %icAiune #au Alteritate' Pri&irea %i;) a -)0tii, du$) cu- a #u4erat 7ernant, con#tituie @n acela0i ti-$ -odul de a re$rezenta $rezenAa di&init)Aii @ntre oa-eni' Pentru toate ace#te -oti&e, DionX#o# e#te zeul cel -ai $otri&it #) $atroneze tra4edia 0i a#$ectele ei #$eci%iceB at-o#%era @nc)rcat) de e-oAie, caracteri#tic) unui #$ectacol de ti$ -i-eticK $ro%undul #en/ ti-ent de identi%icare cu lu-ea -a4ic) creat) 0i $er#oni%icat) de actorii -a#caAiK a(ilitatea de a $une %aA) @n %aA) ele-entul ani-alic 0i $e cel di&in din &iaAa o-ului 0i de a recunoa0te iraAionalitatea 0i e-oti&itatea, a#ociate, @ntr/o #ocietate do-inat) de ()r(aAi, cu ele-entul %e-ininK de#c?iderea #$re $ro(le-atici de -ai lar4) a-$loare, $o#i(il) datorit) $rezenAei &izi(ile a zeilor ca %orAe acAion@nd @n lu-ea oa-enilor' 7raGa -)0tii dioni#iace eli(ereaz), @n doze controla(ile, te-erile, an;ie/t)Aile, iraAionalitatea ce -ocne#c #u( $atina de #tr)lucire a Atenei din e$oca lui Pericle' Tra4edia rede%ine0te rolul #$ectatorului' @n locul $l)cerii #au terpsis a recit)rii e$ice #au a re$rezent)rii corale, tra4edia @0i i-$lic) $u(licul @ntr/o ten#iune @ntre doi $oli, cel al $l)cerii care #e a0tea$t) de la un #$ectacol de calitate 0i cel al durerii $rodu#e de conAinutul lui' Uneori, c?iar autorii atra4 atenAia a#u$ra ace#tei contradicAii, a D$arado;ului tra4icE al $l)cerii @n #u%erinA) :cf. Euri$ide, ,edeea- 1 5/ 353 0i *acantele- .1:"' Tra4edia nu d) doar o re$rezentare concret) 0i i-$re#ionant) a &ec?ilor -ituri, ci, @n cadrul ace#tora, @0i concentreaz) atenAia a#u$ra #ituaAiilor de criz)' S$re deo#e(ire de naraAiunea a-$l) 0i cu$rinz)/

t]RHHM=H
1 5

ale4e1 Ri%%Rt%it%rti%e -o-ente critice 0i

C9A,2ES SEGA2

conden#eaz) #oarta unei %a-ilii #au a unei cet)Ai @ntr/o acAiune unitar care #e dez&olt) @ntr/un #$aAiu 0i @ntr/un inter&al de ti-$ li-itate' Toate co-$onentele tra4ediei #e re4)#e#c @n $oezia trecutuluiB recitati&ele $oetice ale di#cur#ului -e#a4eruluiK c@nturile corului e;$ri-@nc (ucuria, $l@n#ul #au tri-iA@nd la e;e-$le -itolo4iceK @ntr/un %el, 0i dialo4urile' Dar ace#te ele-ente atin4 o %orA) necuno#cut) @nainte atunci c@nd interacAioneaz) @n noul or4ani#- al tra4ediei' E#c?il %olo#e0te d #i-etria re$etiAiei de c)tre cor #au de#%)0urarea r)#$un#urilor $entru I a reda e%ectele unei -ulAi-i terorizate, ca @n %ei 4apte contra Tebei G (1:5/1.5"' In Per4ii- co-(in) responsum.ul liric dezn)d)Gduit al corului cu #$ectacolul &izual al re4elui @n%r@nt, care/0i arat) &e0-intele #%@0iate $entru a #u4era a-$loarea @n%r@n4erii $entru an#a-(lul co-unit)AiiZ :Per4ii- 5</15++"' Identi%icarea $u(licului de teatru cu cetatea a-enin/1 AaA), o(Ainut) $rin redarea i-itati&) a $ericolului, con%er) ace#torZ #cene o inten#itate care -er4e dincolo de orice e;e-$lu din lirica I coral)' 7ia1a lui "schil- dat@nd din Antic?itate, e&idenAiaz) $uterea #a de e;pleOis- de a D0ocaE $u(licul cu e%ecte &izuale r)#colitoare' @n -o-entul a$ariAiei *uriilor din "umenidele / ni #e $o&e#te0te @n lucrare / #/a @nt@-$lat ca unii co$ii #) le0ine, iar unele %e-ei au a&ortat' 7eridicitatea anecdotei e#te @ndoielnic), dar ea re%lect) $ro(a(il #$iritul artei lui E#c?il' E%ectele #ale acu#tice au aceea0i %orA)B #tri4)tele de

4roaz) ale Danaidelor @n Rugtoarele- -i#terio#ul ototototoi popoi da opollon opollon al Ca##andrei, e;$ri-@nd ce&a @ntre 4roaz) 0i $ro%eAie :Fgamemnon- 15+3 0i ur-'", -@r@itul ne-ulAu-it al *uriilor c@nd %anto-a Clite-ne#trei le #$erie la @nce$utul "umenidelor (11 0i ur-'", ur-at i-ediat de cu-$litul lor c@ntec Dcare #u(Gu4)E @ndre$tat @-$otri&a &icti-ei lor (85+/ <"K #au acel aaee al lui Io, orice #unet ar &re #) re$rezinte, atunci c@nd intr) @n #cen) ur-)rit) de un t)un :Promet /nln1uit- :<<"' So%ocle 0i Euri$ide #@nt -ai -)#uraAi, dar au 0i ei S%in;ul lor 0uier) (Euri$ide, +edip- %ra4-' II Au#tin", eroii lor care url) de %urie I (So%ocle, Trachinienele- .5:, .8/151+ K Euri$ide, !eracle- .< 0i ur-' $er#onaGele care #u%er) 0i deci #e &ait) #au #tri4) (So%ocle, "lectr .3</.85, .!5/.!: K Miloctet+85/+:+"' 2a cealalt) e;tre-), #@nt totodat)I ca$a(ili #) #e %olo#ea#c) de t)cere $entru a atin4e un e%ect tot at@t de $uternic' Ari#to%an @0i (ate Goc de lun4ile t)ceri ale $er#onaGelor lui E#c?il @n #cenele de @nce$ut :*roa4tele- 11/35"' T)cutele ie0iri din #cen) ale Ioca#tei, Deianirei 0i Euridicei (@n +edip rege- Trachinienele G 0i, re#$ecti&, Fntigona) re$rezint) #ini#trul -o-ent de lini0te car $reced) %urtuna nenorocirii' @n +edip la %olona- So%ocle creeaz) at-o#%er) de ten#iune, l)#@ndu/1 -ut $e ()tr@nul Oedi$ $e durata #ute de &er#uri, $@n) ce %uria -ocnit) @-$otri&a %iului Polinice e;$lodeaz) @n in#ulte @n#$)i-@nt)toare 0i @n (le#te-e (13:!/18:!"' *olo#indu/# treilea actor, E#c?il tre(uit
AUDITO, NI SPECTATO,

%i ui-it $u(licul @n Fgamemnon- atunci c@nd Ca##andra, care r)-@ne t)cut) @n ti-$ul lun4ii #cene dintre A4a-e-non 0i Clite-ne#tra, iz(ucne0te (ru#c @n cu-$litele ei #tri4)te di#$erate 0i $ro%etice' @n ur-)toarea tra4edie a trilo4iei, Pilade r)-@ne, de a#e-enea, t)cut $@n) la $unctul cul-inant, c@nd, @n teri(ilul -o-ent al ?ot)r@rii, @i d) lui Ore#te i-(oldul, care #e &a do&edi deci#i&, de a/0i ucide -a-a /0i ace#tea #@nt #in4urele trei &er#uri ro#tite de el @n ti-$ul tra4ediei :!oeforele- 55/ 53"'
,&noQ !atn n
.t33f3 ,i,

LimbaCul 4i tragedia
9h mi %tnluC

*orAa e&ocatoare a li-(aGului con#tituie o $ro(le-) %unda-ental) @n tra4edie' Ter-eni etici de o i-$ortanA) crucial), ca Ju#tiAieE, D(un)tateE, Dno(leAeE, D$uritateE, #@nt @n $er-anenA) $u0i @n di#cuAie 0i rede%iniAi' Parado;ul unei D%eroce $iet)AiE #t) @n centrul Fntigonei. Se-ni%icaAia cu&intelor D(un/#i-AE :sophros#ne) 0i D@nAele$ciuneE :sophia) e#te %unda-ental) at@t $entru !#ppolit- c@t 0i $entru *acantele lui Euri$ide' O -are $arte din %orAa unor o$ere ca Fgamemnon a lui E#c?il, +edip rege- Trachinienele 0i Miloctet ale lui So%ocle #e datoreaz) a$ro%und)rii te-ei $ri&itoare la li$#a de co-unicare, at@t @ntre oa-eni, c@t 0i @ntre oa-eni 0i zei' A-(i4uit)Aile li-(aGului, caracteri#tice $ro%eAiei 0i oracolelor, deter-in) e&eni-entele ace#tor tra4edii, ca 0i $e ale altora' Din ace#t $unct de &edere, tra4edia nu nu-ai c) #e re#i-te de $e ur-a e;a-enului critic al li-(aGului caracteri#tic ilu-ini#-ului #o%i#tic, dar antici$eaz) 0i ideea $latonic) de a con%eri #ta(ilitate &alorilor etice @n interiorul uni&er#ului in#ta(il 0i tr)d)tor con#tituit de cu&inte' I-$ortanAa te-elor li-(aGului 0i a #e-ni%icaAiei lui tran#$are din %a$tul c) ace#tea a$ar @n e4al) -)#ur) $e #cena co-ediei 0i $e cea a tra4ediei' @n $orii lui Ari#to%an, o -are $arte din @nc)rc)tura u-ori#tic) $ro&ine din iniAierea lui Stre$#iade @n #u(tilit)Aile #tudiului #o%i#tic al 4ra-aticii, cate4oriilor 0i -or%olo4iei' S$ectatorii co-ediei nu #e de#%at) doar la auzul &ocii u-ane' Corul din Psrile tre(uia #) %ie con#tituit dintr/o e;traordinar) i-itare a c@ntecului $)#)rilor (ca acela $e care $oetul &ec?i Alc-an #e l)uda c) e#te @n #tare #)/1 i-ite Y%ra4-' 8 0i !5 PMGZ", un e;$eri-ent 4lu-eA ate#tat @n -anu#cri#ele de care di#$une- doar de acel torotorotorotorotiO & ;i;;abau ;i;;abau :cf. 338 0i ur-', 3<5 0i ur-', 815 0i ur-'"' Jocurile de cu&inte, ter-enii cu du(lu @nAele#, di&erti#-entele &er(ale a(und) @n co-ediile lui Ari#to%an' Nu-ele o%er) nu-eroa#e ocazii $entru 4lu-e, -ulte dintre ele o(#cene, ca acelea care tran#%or-) o de-) attic) @ntr/o co-unitate de onani0ti :Fnaphl#stioi 0i anaphlan' *roa4tele- !3+"' @n tra4edie cu&@ntul, -uzica 0i -i0carea con#tituie $artea $re$onderent), iar ace#t lucru concord) cu rolul #u(ordonat acordat de Ari#totel

m
opsis.uliOi- #$ectacolului, @n Poetica. Dra-atur4ul a&ea la di#$oziAie ' #erie de -a0in)rii #cenice' O -acara $utea #) tran#$orte carele 0i eroii (ca Per#eu" @n z(or' "n;#;lema $utea #) aduc) @naintea oc?ilor $u(licului con#ecinAele unei acAiuni / @n 4eneral &iolent) / care #e $etrecea @n interiorul unei

ca#e' E#c?il, du$) cu- #/a &)zut, a %o#t cel -ai curaGo# dintre dra-atur4ii ale c)ror o$ere ni #/au $)#trat, $rin in&entarea unor e%ecte #$ectaculare, -iro(olante' @n an#a-(lu, totu0i, re$rezentarea teatral) era -ai -ult con&enAional) dec@t reali#t) 0i %)cea relati& $uAin uz de ele-entele de decor, #er&indu/#e de e%ecte #cenice #i-$le' ,olurile $er#onaGelor, -a#cate 0i @-(r)cate cu -are 4riG), tre(uiau #) %ie -ai de4ra() #tilizateK &ocea, dicAia 0i 4e#turile e;$loatau din $lin &aloarea lor e;$re#i&)' C?iar 0i @n cazul c@nt)reAilor erau a$reciate -i0c)rile 0i 4e#turile' @n le4)tur) cu cele(rul %lauti#t Prono-o#, de e;e-$lu, Pau#ania# relateaz) c) Dat@t $rin -i-ica %eAei, c@t 0i $rin -i0carea @ntre4ului #)u tru$ $roducea o -are de#%)tare #$ectatorilorE 1' E%ectele &izuale din o$erele lui So%ocle 0i ale lui Euri$ide a$ar @ntr/un %el -ai @n ar-onie cu te-ele centrale ale tra4ediei dec@t cele ale lui E#c?il 0i e;$ri-) -ai (ine caracteri#ticile $rota4oni0tilor 0i ale #ituaAiilor @n care ace0tia #e a%l)B or(irea lui Oedi$ @n cele dou) tra4edii care/1 au dre$t #u(iect, Penteu @-(r)cat @n -enad) @n *acanteledec)derea 0i (oala lui *iloctet' Euri$ide @-$in4e ade#eori acAiunea $@n) la li-itele #u%erinAei 0i ale ororii 0i a$oi o @ntreru$e (ru#c $rin inter&enAia unei di&init)Ai :deus eO machina). So%ocle #e #er&e0te de ace#t e;$edient o #in4ur) dat) 0i @ntr/o -anier) di%erit)B @n Miloctet- 9eracle &ine din Oli-$, @n carne 0i oa#e, ca $er#oni%icare a eroi#-ului 0i 4enerozit)Aii r)-a#e @n letar4ie @n eroul (olna& 0i a()tut' *rec&entele $arodieri ale e%ectelor &izuale din tra4edii $e care le @nt@lni- @n $ie#ele lui Ari#to%an ne arat) c@t de -ult i-$re#ionau ace#tea $u(licul atenian' @n -od %oarte a#e-)n)tor, So%ocle 0i Euri$ide i-itau, @n &er#iunile lor a#u$ra -itului, #cene din E#c?il, @n #$ecial din +restia. @n Trachinieneleintrarea @n #cen) a corte4iului lui 9eracle @-$reun) cu t)cuta lui $rizonier), Iole, e#te un ecou &izual al intr)rii lui A4a-e-non al)turi de Ca##andra @n Fgamemnon- un e;$edient care arunc) u-(ra uci4a0ei Clite-ne#tra a#u$ra %idelei, r)(d)toarei 0i $enelo$ienei DeiiiiMiQOOO=Hiil>l> "lectra lui Euri$ide re$rezint) $oate cea -ai con#i#tent) reluare &izual) a #cenelor e#c?iliene' Aici, Electra o atra4e $e Clite-ne#tra @n $ro$ria ca#) $entru a @-$lini -atricidul, #u( $rete;tul c) ea, c)#)torit) cu un A)ran #)r-an, a n)#cut 0i are ne&oie de aGutor $entru riturile de $uri%icare' So#ind cu un car, @-(r)cat) %a#tuo# 0i @n#oAit) de #cla&e troiene @n c?i$ de #luGnice, Clite-ne#tra @nde$line0te aici rolul lui A4a-e-non, &ino&at de h#bris @n dra-a e#c?ilian], @n ti-$ ce Electra,
1' Pau#ania#, %ltorie &n Grecia- II, '13'<, trad' ro-' M)ria Marine#cu/9i-u, Editura NtiinAi%ic) 0i Enciclo$edic), Bucure0ti, 1 .3, $' 35: (n't'"'

m
care atra4e $uternicul $er#onaG @n ca#a ei $entru a @nde$lini o ori(il), @n4rozitoare &endet), Goac) aici rolul inter$retat @n Fgamemnon de c)tre -a-a #a' At@t @n "lectra lui So%ocle, c@t 0i @n cea a lui Euri$ide, ace#te ecouri #cenice ne $ot duce cu 4@ndul la @-$linirea unei $ede$#e Gu#te, dar ele i-$lic) totodat) $er$etuarea i-$iet)Aii 0i a &iolenAei cri-inale'

Spectacol 4i nara1iune
Nici atunci c@nd atin4e de$lina -aturitate ca %or-) de #$ectacol, tra4edia nu re$rezint) o ru$tur) total) de tradiAia oral)' 2un4ile di#cur#uri ale -e#a4erilor, care ade#ea $o&e#te#c e&eni-entele cul-inante @n tra4edie, tre(uie #)/i %i #unat %a-iliar unui $u(lic o(i0nuit cu a-$lele naraAiuni @n &er#uri din $oezia e$ic)' Sen#ul ace#tor naraAiuni @n tra4edie e#te @n#) de#tul de di%erit de acela $e care/1 au ele @n e$o$ee' 2u$ta dintre Eteocle 0i Polinice @n Menicienele lui Euri$ide, de e;e-$lu (18: /1!3!", #e a#ea-)n) -ult cu duelurile dintre eroii &liadei. Dar, @n locul deo#e(irii cate4orice dintre $rieten 0i du0-an, naraAiunea tra4ic) &or(e0te de (le#te-, $)cat 0i %uziune1con%uzie @ntre doi %raAi care nu $ot nici #) #e @-$ace, nici #) #e de#$art) @ntr/o @n%runtare clar)' De aici le4)tura care #e %ace @n ace#t caz @ntre %or-ula ?o-eric) Da -u0ca A)r@na cu dinAiiE @n -o-entul -orAii 0i -oti&ul tra4ic al a#a#inatului unei rude de #@n4e 0i al i-$o#i(ilit)Aii o$er)rii unei di#tincAii (1!38 0i ur-'"' @nt@-$l)rile cele -ai &iolente 0i -ai dureroa#e ale tra4ediei 4rece0ti #@nt -ai -ult $o&e#tite @n ace#te di#cur#uri dec@t ar)tate $e #cen)B a#a#inarea lui A4a-e-non de c)tre Clite-ne#tra 0i uciderea ei 'd0 $ro$riii #)i co$iiK t)ierea @n (uc)Ai a lui PenteuK Tie#te, care/0i -)n@nc) $ro$riii co$iiK Medeea, care/0i otr)&e0te &icti-ele, a$oi @0i ucide co$iii cu #$ada 0i a0a -ai de$arte' Totu0i, @n tra4edie ace#te %a$te nu r)-@n li-itate @n #$aAiul naraAiunii, 0i acea#ta din trei -oti&e' @n $ri-ul r@nd, $u(licul $oate &edea i-ediat con#ecinAele actelor &iolente a c)ror de#%)0urare a a#cultat/oB tru$ul lui A4a-e-non 0i cei al Ca##andrei, t@r@te a%ar) din $alat $e en;#;lema- a$ariAia lui Oedi$ or( #au a lui Poli-e#tor (@n !ecuba lui Euri$ide", ori a lui A4a&e care arat) ca$ul lui Penteu @n *acantele. @n al doilea r@nd, relat)rile au loc ade#eori @n $rezenAa a dou) #au -ai -ulte $er#onaGe care au reacAii dia-etral o$u#e' @n "lectra lui So%ocle, de e;e-$lu, Electra 0i Clite-ne#tra reacAioneaz) di%erit la 0tirea (%al#)" a -orAii lui Ore#te' @n

Trachinienele- ca 0i @n +edip rege- di#cur#ul unui -e#a4er are o anu-it) #e-ni%icaAie $entru un $rota4oni#t -a#culin (9ilo#, re#$ecti& Oedi$" 0i una cu totul di%erit) $entru un $er#onaG %e-inin, care $)r)#e0te #cena -ut @n durerea #a 0i #e #inucide (Deianira 0i Ioca#ta"'
1 ! C9A,2ES SEGA2

@n al treilea r@nd / lucrul cel -ai i-$ortant /, relatarea &iolenAei $etrecute @n a%ara #cenei atra4e atenAia a#u$ra a ceea ce nu #e &ede' Se acord) a#t%el un #tatut $ri&ile4iat ace#tui #$ectacol in&izi(il doa $rin %a$tul de a/1 a#cunde &ederii' Un a#e-enea D#$ectacol ne4ati&E cu- $oate %i de%init / creeaz) o dialectic) @ntre e&eni-entele ce #e $ot &edea la lu-ina zilei, @naintea $u(licului, 0i cele a#cun#e, care #%l $etrec @n a%ara #cenei' Ace#tea din ur-) ca$)t) a#t%el o di-en#iune ulterioar) de -i#ter, oroare 0i %a#cinaAie $rin #i-$lul %a$t c) au loc @r #$atele #cenei' S$aAiul de dincolo de #cen), ce re$rezint) ade#ea interiorul ca#ei #au al $alatului, @nde$line0te rolul de teritoriu al iraAionalului I 0i al de-onicului, re$rezent@nd do-enii ale e;$erienAei #au a#$ecte ale $er#onalit)Aii a#cun#e, o(#cure 0i teri(ile' A0a #@nt, de $ild), $alatul @n care Clite-ne#tra @l atra4e $e A4a-e-non $entru a/1 a#a#ina, #au ca#a @n care Deianira $)#treaz) 0i a$oi %olo#e0te #@n4ele &enino# al Centaurului, #au cortul @n care 9ecu(a 0i to&ar)0ele #ale @i ucid $e %iii i lui Poli-e#tor 0i/1 or(e#c $e ace#ta, #au @nc?i#oarea #u(teran) @n careZ a$ariAia lui DionX#o# @n c?i$ de taur @nce$e #) $un) @n $ericol autoritatea raAional) a lui Penteu' Di#cur#ul #olului @n +edip rege- cel -ai cuno#cut @ntre $o&e#tirile de ace#t ti$ din tra4edia 4reac), e;$loateaz) la -a;i-u- contra#tul dintre ceea ce e#te Da#cun#E 0i ceea ce D#e $oate &edeaE' ,eticenAa #au G inca$acitatea de a da #ea-) de Ddurerile care/i $ot lo&i $e oa-eniE (133./1381" @n&)luie #cena @ntr/o $enu-(r) #u4e#ti&)' @-$in0i deZ Da-intireaE -e#a4erului o ur-)- $e Ioca#ta @n ca-era ei din)untrul $alatului, $e care ea ne @-$iedic) #/o &ede-, @nc?iz@nd u0ile (13!<"' O(#tacolul -aterial al u0ilor @nc?i#e 0i acela %i4urat al ezit)rilor #olului de a/0i a-inti 0i a $o&e#ti %ac nelini0tea ei in&izi(il), dar auzi- Din&ocaAiaE ei c)tre -ortul 2aio# 0i $ro$ria ei Da-intireE a actului conce$erii 0i a celui al na0terii, a c)ror oroare o Aine acu- $rizonier) %ii #$aAiul @nc?i# al ca-erei' Punctul cul-inant al $o&e#tirii #olului e#te o -i#terioa#), ine;$lica(il) re&elaAie con%or- c)reia Dun anu-it zeu @i arat) Ylui Oedi$Z ceea ce c)utaE (13:."' Cu #tri4)te @n#$)i-@nt)toare d)r@-) u0ile (arica/ date, e;$un@nd @naintea oc?ilor no0tri $ri&eli0tea @n#$)i-@nt)toare a tru$ului Ioca#tei care #e (alan#eaz), at@rnat) de laAul #tr@n#' DOri(ilul #$ectacolE a#cun# @nainte e#te @n %ine re&elat (13:8 0i ur-', 13<8 0i ur-'", dar nu-ai @naintea oc?ilor celor ce #e a%lau @n $alat (0i @n $o&e#te", 0i nu $u(licului teatrului' DA %o#t o $ri&eli0te ori(il)E, continu) -e#a4erul (13<+", 0i #e @ntoarce la Oedi$, care acu- Do &edeE 0i @0i #tr)$un4e oc?ii cu a4ra%ele &e0-intelor ei (13<< 0i ur-'"' Moti&ul %rec&ent al &ederii interzi#e #au $arAiale e#te o$ortun atunci c@nd ne a%l)- @n $rezenAa unei i-a4ini $rea teri(ile $entru a %i $o&e#tit) #au @n%)Ai0at) $e #cen)' Dar ten#iunea dintre $o&e#tirea a ceea ce e#te &izi(il 0i ceea ce e#te a#cun#, dintre ceea ce e#te a#cultat 0i ceea ce e#te &)zut di#$are $rin &ederea de$Gial,M lui Oedi$, care &rSO,b0IXH,iH
AUDITO, Nl SPECTATO,

$orAile $entru ca #) D#e arate tuturor te(anilorE c@t a %o#t el de $)c)to# (13.+/13. "' Naratorul d) e;$licaAiileB DSe de#c?id u0ileB &eAi &edea un #$ectacol :theama) care ar in#$ira -il) 0i unui du0-anE (13 : 0i ur-'"' A$ariAia lui Oedi$, teatralizat) @n c?i$ &oit, %ace ca e-oAiile re$ri-ate #)/0i 4)#ea#c) e;$re#ia colecti&) @n #tri4)tul corului c@nd ace#ta, ca 0i $u(licul, &ede @n %ine cu '$ro$riii #)i oc?i ceea ce $@n) atunci r)-)#e#e o e;$erienA) $ur oral)1a#cultat)' DCu-$lit) $ri&eli0te ia durerii $entru oc?i o-ene0ti / #tri4) corul /, cea -ai cu-$lit) $e t care a- @nt@lnit/o &reodat)dE D '' ,

Tragedia' spectacol citadin

De0i #u(iectul tra4ediei e#te, @n -od direct #au indirect, e;centricul, e;ce$Aionalul, iraAionalul, @n %iecare $arte a re$rezent)rii teatrale #e re%lect) %a$tul c) ea e#te inte4rat) @n cetate 0i @n in#tituAiile ei de-ocratice' Unul dintre -a4i#traAii de ran4 @nalt era de#e-nat #)/i alea4) $e cei trei autori tra4ici ale c)ror o$ere tre(uiau #) %ie re$rezentate la #er()rile citadine ale DionX#iilor 0i 2eneelor' S$re deo#e(ire de teatrul ro-an, actorii 0i -e-(rii corului erau cet)AeniK la @nce$utul #ecolului al 7/lea @n#) $oeAii @n0i0i recitau @n $ro$riile $ie#e' Juriul era %or-at din cet)Aeni ale0i $rin tra4ere la #orAi din %iecare dintre cele zece tri(uri' Teatrul @n#u0i era un edi%iciu $u(licK aici #e @ntrunea adunarea, @n ziua de du$)

@nc?eierea DionX#iilor, $entru a #ta(ili dac) #er(area #/a de#%)0urat du$) cu&iinA)' @n $aralel cu re$rezentaAiile dra-atice, @n ti-$ul DionX#iilor #e $ri-ea o-a4iul aliaAilor, erau nu-iAi $u(lic (ine%)c)torii cet)Aii iar or%anii cet)Aenilor c)zuAi @n lu$t) de%ilau cu ar-ele d)ruite de c)tre #tat' Du$) cu- ne la#) #) @nAele4e- at@t Tucidide, @n di#cur#ul %une(ru al lui Pericle, c@t 0i Ari#to%an, @n Fharnienii- DionX#iile erau $entru cetate o ocazie de a #e ar)ta @naintea aliaAilor 0i a cet)Ailor &ecine, de a/0i da o di-en#iune #$ectacular)' Dar tra4edia nu e#te o -ani%e#tare ca oricare alta @n an#a-(lul unui #$ectacol citadin de ace#t ti$, @ntruc@t, cu e;traordinara ei de#c?idere, deter-in) cetatea #) -editeze la ceea ce intr) @n con%lict cu idealurile ei, la ceea ce tre(uie #) e;clud) #au #) re$ri-e, la ceea ce @i in#$ir) tea-) #au con#ider) c)/i e#te #tr)in, necuno#cut, di%erit' @n acea#t) $er#$ecti&) #e $oate @nAele4e dra-atizarea re$etat) a $uterii #au a urii %e-eilor @n conte;tul do-e#tic (E#c?il, +restiaK So%ocle, Trachinienele K Euri$ide, ,edeea!#ppolit- *acantele)- cu r)#turnarea rolurilor #e;uale 0i tran#%or-area unor #u&erani $uternici @n $ro#cri0i @n&in0i 0i &rednici de -il) (Oedi$, Ia#on, 9eracle, Creon, Penteu etc"' Euri$ide $utea #) idealizeze Atena ca cetate Gu#t) 0i $ioa#), care #e lu$ta $entru @-$linirea dre$t)Aii :!eraclideleRugtoarele)- 0i acela0i lucru @l %ace So%ocle @n +edip la %olonei. Dar Euri$ide a #cri# 0i o$ere ca !ecuba 0i Troienele- ce #unau ca r
, ' #,

1 <

C9A,2ES SEGA2

(rutalit)Aii 0i a $oliticii r)z(oinice a Atenei' @n Per4ii- E#c?il a&ea %aA de in&adatorii @n&in0i o atitudine de indul4enA) 0i @nAele4ere' @n co-edie #e $oate e;$ri-a dorinAa de $ace, ilu#trat) clar @n o$ere ca Fharnienii- Pacea #au L#sistrataK @n $lu#, aici #e e;$ri-) #atira la adre#a unor in#tituAii ca tri(unalele #au adunarea A7iespile- Fdunarea femeilorbW #au $arodierea unor $er#onaGe $u(lice $recu- Cleon A%avalerii). Tra4edia $utea #) aduc) $e #cen), @n %or-) #i-(olic), dez(ateri conte-$orane $e te-e $olitice 0i -orale de $ri-/$lan, ca li-itarea $uterilor @n Areo$a4 @n "umenidele de E#c?il' Dar #e-ni%icaAia ei ci&ic) 0i $olitic) $utea %i @nc) 0i -ai lar4) 0i indirect)' ,olul lui Odi#eu @n FiaO al lui So%ocle, de e;e-$lu, e&idenAia &aloarea de-ocratic) co-$ro-i#ului %aA) de autoritari#-ul 0i intran#i4enAa ari#tocratic)' Tra4edia $une totodat) $ro(le-a $ericolelor inerente e;erciAiului $uterii APer4ii- +restiaFntigona)- arat) con#ecinAele %une#te ale dez(in)rii, ale di#cordiei @n cetate A%ei 4apte contra TebeiMenicienele) #au de#co$er) o #tructur) -oral) %unda-ental) la ori4inea @nt@-$l)rilor u-ane, a0a cu#e $oate &edea @n lenta, ane&oioa#a, ade#ea dureroa#a cale a dre$t)Aii de/a lun4ul -ultor 4eneraAii, de $ild) @n trilo4iile lui E#c?il' In ti-$ ce lirica coral) tinde #) con#olideze tradiAiile 0i &alorile %a-iliilor ari#tocratice, %or-a relati& nou) a #$ectacolului dra-atic e#te aceea ce caracterizeaz) polis.ul de-ocratic' Prin inte4rarea ei @n &iaAa cet)Aii, #tructura dialectic) a dez(aterii $rezente @n ea, relaAiile -ereu @n #c?i-(are dintre erou 0i co-unitatea re$rezentat) $rin cor, $ute- @nAele4e cu- de-ocraAia a $ro-o&at @nc) de la @nce$uturile ei, @n e$oca lui Pi#i#trate, acea#t) %or-) de art)' Et?o#ul ari#tocratic al indi&iduali#-ului, al 4loriei $er#onale 0i al e;celenAei @n co-$etiAie, e;$ri-at $rin $oezia e$ic), e#te @nc) &iu @n #ecolul al 7/lea' Du$) cu- rezult) li-$ede din o$ere $recu- %ei 4apte contra Tebei- a lui E#c?il, FiaO 0i Miloctet ale lui So%ocle #au !eracle al lui Euri$ide, una dintre %uncAiile tra4ediei e#te de a ree;a-ina ace#te atitudini @n lu-ina e;i4enAelor co-$ro-i#ului 0i coo$er)rii, $ro$rii unei #ociet)Ai de-ocratice, niahi Miturile $rezente @n tra4edie nu -ai o4linde#c &alorile tradiAionale ale unei e$oci trecute, idealizate' Dinnotri&), de&in c@-$ul de ()t)lie al lu$telor interne din cetateB conce$Aiile $recedente $ri&itoare la o r)z(unare #@n4eroa#), o$u#) noului le4ali#- ci&ic A+restia)K o(li4aAiile %a-iliale o$u#e o(li4aAiilor ci&ice AFntigona)[ con%lictele dintre #e;e 0i cele dintre 4eneraAii AFlceste- ,edeea 0i *acantele lui Euri$ide"K di%erenAele dintre 4u&ernarea autoritar) 0i cea de-ocratic) (Euri$ide, Rugtoarele- So%ocle, FiaO 0i +edip la %olona). Inclu#i& din ace#te -oti&e re$rezentaAiile tra4ice nu #@nt conce$ute ca un di&erti#-ent de ti$ #ta(il (ca @n teatrul -odern", ci #@nt li-itate la cele dou) #er()ri citadine dedicate r@ h lui DionX#o# 0i au loc @n #$aAiul #)r()tore#c a#ociat ace#tui zeu' uR/i OOE\RR i / 9 GDD VVOVMd LOKS KMibVOiiR/l %IR/H^1
AUDITO, NI SPECTATO,

Dar, -ai $re#u# de orice, tra4edia creeaz) un #$irit co-unitar, at@t @n teatru, c@t 0i @n cetate' Aici, cet)Aenii/#$ectatori, de0i di%eriAi, de&in con0tienAi de unitatea lor @n an#a-(lul cet)Aii 0i al edi%iciului $u(lic unde #@nt reuniAi' S$ectatorii tra4ediei de&in unii $entru alAii #$ectatori @n calitatea lor de cet)Aeni e;act @n acela0i -od @n care #@nt #$ectatori ai re$rezentaAiei' *a$tul de a %i adunaAi @n teatru

creeaz) le4)turi @ntre cet)Aeni, care @-$)rt)0e#c e-oAiile 0i -ila' 2a #%@r0itul lui !#ppolit- de e;e-$lu, durerea $entru -oartea %iului lui Tezeu e#te un Dr)uE care #e r)#$@nde0te @n #u%letul tuturor cet)Aenilor (1!<3/1!<<", @n ciuda %a$tului c) 9X$$olit $u#e#e @naintea @ndatoririlor #ale $olitice #co$urile $er#onale ale $ractic)rii &@n)torii 0i atleti#-ului' Acea#t) co-e-orare ci&ic) re$rezint), @n $lu#, tri(utul $e care/1 $oate o%eri o co-unitate, o$u# ritului $ri&at 0i reli4io# $rin care zeiAa #a, Arte-i#, @i &a cin#ti -e-oria (1!38/1!85"' Tra4edia nu @ndrea$t) #$re $ro(le-ele conte-$orane nu-ai o4linda di#tanAatoare a -itului' @n ea #e o4linde#c 0i unele dintre cele -ai i-$ortante in#tituAii ale cet)Aii' Si-ilitudinile -aGore #@nt cele cu tri(unalele' Wece #$ectatori ale0i la #orAi #@nt de %a$t Gudec)torii dra-ei' ,a$idul #c?i-( de re$lici @ntre $er#onaGele tra4ediei a%late @n con%lict #ea-)n) cu $ledoariile a&ocaAilor o$u0i @n tri(unale' @n realitate, tra4ediile @i atri(uie @ntr/un anu-it #en# $u(licului rolul de Gudec)tor al co-$le;elor $ro(le-e -orale @n care a-(ele $)rAi cer dre$tate 0i e#te 4reu #) deo#e(e0ti ceea ce e dre$t de ceea ce e#te nedre$t' Di#cuAia dintre 9ecu(a 0i Poli-e#tor din !ecuba- de e;e-$lu, e#te de %a$t o #ituaAie de ti$ Guridic (113 0i ur-'"' Se $ot cita, de a#e-enea, #cena $roce#ului din "umenidele lui E#c?il 0i $arodia unui tri(unal din 7iespile lui Ari#to%an' Scriitori -ai t@rzii &or elo4ia tra4ediile $entru a$ro$ierea lor reali#t) de dez(aterea Guridic) (c1l muintilian, 15, 1, <+ 0i ur-'"' Mai -ult dec@t Gudecata a#u$ra &inei 0i $ede$#ei, tra4edia trateaz) $ro(le-a ?ot)r@rii' A$roa$e toate dra-ele care ne/au $ar&enit ne @n%)Ai0eaz) un $rota4oni#t a%lat dinaintea unei ale4eri di%icile 0i c?inui/ toare @ntre alternati&e a%late @n con%lict, #au lu$t@ndu/#e #) ?ot)ra#c) @ntre #al&are 0i o acAiune $ericuloa#) ori cu %inal ne#i4ur' DCe &oi %aceFE :ti drasoL) e#te o @ntre(are recurentaO - -o-ente de criz)' Per#onaGe ca Medeea, *edra #au Ore#te ezita, 0o&)ie, @0i #c?i-() $)rerea' Intran#i4enAa $oate #) %ie tot at@t de %une#t) ca 0i ne?ot)r@rea #au ne#tatornicia, a0a cu- ne arat) Miloctet al lui So%ocle' SituaAii ca r)#turnarea $ro$riei $oziAii realizat) de Creon @n Fntigona #au iz(ucnirea de -@nie a lui Oedi$ @-$otri&a lui Tire#ia# @n +edip rege arat) $u(licului nu nu-ai caracterul di#tructi& al con%lictelor @n cadrul %a-iliei, dar 0i con#ecinAele Gudec)Ailor $ri$ite, dictate de -@nie #au 4re0ite' Acea#t) dra-atizare a ?ot)r@rii, a r)#turn)rii, a ri4idit)Aii etc' %ace a$el la e;$erienAa $e care $u(licul o are @n le4)tur) at@t cu adun)rile, c@t 0i cu tri(unalele' ,elatarea lui Tucidide de#$re #c?i-(area de $oziAie a
1 . 'O%&CGARLE' 'EGA0L4

atenienilor du$) conda-narea -Xtilenezilor e#te o de-on#traAie de#$re %elul @n care &iaAa real) #e (azeaz) $e ?ot)r@ri luate 0i @nc)lcate (8, 8<

Tragedie 4i scriitur

f
E#te $o#i(il ca $oeAii tra4ici #) %i co-$u# -ari $)rAi ale o$erelor lor @n -inte, a#e-enea ra$#ozilor tradiAiei orale, 0i tot oral #)/i %i @n&)Aat $e actori 0i corul #) le recite' Totu0i, -entalitatea le4at) de 0tiinAa de carte 0i de $roducAia de te;te #cri#e $are #) %ie @n -od clar indi#$en#a(il) #tructurii tra4ediei / concentrarea dinainte or4anizat) a unei acAiuni co-$le;e @ntr/o %or-) ri4uro# #tructurat) 0i care #e -ani%e#t) @ntr/un #$aAiu #i-(olic, 4eo-etric 0i con&enAional' *roa4tele lui Ari#to%an, @n anul !5: @'9r', re$rezint) $e #cen) con%lictul dintre &ec?ea conce$Aie a#u$ra $oeziei 0i teatrului 0i cea nou)' E#c?i @l acuz) $e -ai t@n)rul #)u ri&al, Euri$ide, c) Goac) rolul unui %actor deza4re4ant al -oralit)Aii antice $rin #u(tilit)Aile #ale intelectuale $rin $arado;uri 0i $rin %a$tul c) aduce @n #cen) $er#onaGe %e-inine i-orale (&ezi 15+./15.."' B)tr@nul $oet, -ai a$ro$iat de cultura oral) a trecutului, e#te totodat) -ai a$ro$iat de o core#$ondenA) direct) @ntre cu&@nt 0i lucru 0i de rolul tradiAional al $oetului ca $urt)tor de cu&@nt al &alorilor co-unitare (15:8/15:<"' Arta lui Euri$ide #e a#ociaz) -i0c)rii #o%i#tice, c)rAilor, %ri&olit)Aii #u$er%iciale, &olu(ilit)Aii @n0el)toare a li-(ii' E#te $rezentat) ca o di#ociere @ntre li-(aG 0i realitate (D&iaAa nu e &iaA)E"' Pe de alt) $arte, di#cur#ul lui E#c?il $o#ed) concreteAea $ro%an) caracteri#tic) &ocii @n cultura oral)K e;$re#iile #ale &in din D&i#cereE, din Ddia%ra4-)E, din D#u%luE (.!!, 155<, 151<"' @n D()t)lia $rolo4urilorE, unde &er#urile #@nt c@nt)rite $e (alanA), #u(tilit)Aile D@nari$ateE ale $er#ua#iunii euri$idiene $ierd @n @n%runtarea cu 4reutatea carelor, a -orAii 0i cada&relor lui E#c?il (18.1/1!!5"'K ,)#t)l-)cirea ironic) atin4e a$o4eul @n -o-entul @n care DionX#o# @l ale4e $e E#c?il toc-ai %olo#ind &er#ul lui Euri$ide de#$re #e$ararea dintre Dli-()E 0i DintelectE :*roa4tele- 1!+1K cf. !#ppolit- <13"' Poate $)rea $arado;al #) a#ocie- tra4edia / care co-(in) cu at@ta %orA), $entru o -ulAi-e e;citat) 0i

ade#ea z4o-otoa#) de -ii de $er#oane, i$ectacolul &izual, -uzica 0i $oezia [ cu co-unicarea au#ter) 0i -ono/;orn) a literaturii ne&or(ite' Ni totu0i, toc-ai $uterea #cri#ului @nI #$atele culi#ei $er-ite @-(inarea or4anic) a i-a4inii &izuale cu cee di#cur#i&) 0i cea acu#tic) @n re$rezentarea -ulti-edial)' *olo#ire# %rec&ent) a -eta%orelor #ine#tezice @n tra4edie 0i ar-onizarea e;$licite a e;$erienAelor &izuale 0i acu#tice @n -o-ente de -are ten#iune dra/, -atic) atra4 atenAia a#u$ra ace#tei intercone;iuni a di%eritelor #i-Auri' At@t #$aAiul 4ra%ic al #criiturii, c@t 0i #$aAiul #cenic al dra-ei de$ind J de crearea unui c@-$ de acti&itate #i-(olic) @n care cele -ai -ici G #Rel%te $ot #) ca$ete ceaHttSi#Bia%lN%t V=iOnOcaSAIsiiBdieiiKaOVniI He un c@tti$ li>iitat& &ld]F lttSiiV(luVi.at:JMRAV%e#toid9croco#-c
/.
AU8I%OR >I ':EC%A%OR #>ft

e#te -odelul unei ordini -ai &a#te, at@t #ociale, c@t 0i co#-ice' 2iteratura 0i tra4edia $re#u$un o acti&itate inter$retati&) care #e concentreaz) $e o arie re#tr@n#)' A-(ele de$ind de ca$acitatea de a o$era @n interiorul unui #i#te- de con&enAii, de a recunoa0te #e-ne 0i de a le inter$reta, de a le $une @n #ec&enAe corecte, Dde a Gudeca $rezentul c)l)uzindu/te du$) trecutE, cu- #$une Ioca#ta de#$re Oedi$ (cu re%erire totodat) la di()cia lui @n dezle4area 4?icitorilor", @n +edip rege ( 1<"' @n 4reac), Da citiE @n#ea-n) Da recunoa0teE, anaghignos;ein- iar $entru a indica Y$unctul cul-inant al tra4ediei Ari#totel %olo#e0te 0i el ter-enul Drecunoa0tereE, anagnorisis. *orAa e;traordinar) a tra4ediei #e $oate datora, cel $uAin @n $arte, Y%a$tului c) acea#ta a$are din cultura 4reac) @ntr/un -o-ent de tran/ $iAie al culturii 4rece0ti, c@nd $uterea -itului nu a %o#t @nc) erodat) ie #$iritul critic ce @n#oAe0te #criitura, 4@ndirea a(#tract) 0i $oziAiile tice #i#te-atice' Co-edia $)#treaz) &italitatea 0i $uterea de ino&are $@n) @n #ecolul al I7/lea, @n $arte $entru c) Menandru 0i ur-a0ii #)i reu0e#c #) di#tra4) atenAia co-ediei antice #$re $ro(le-e $ri&ate 0i do-e#tice, aGun4@nd la ele-entele de #enti-entali#- ale ulti-elor intri4i euri$idiene, (azate $e recunoa0tere/re4]#ire, 0i dez&olt) un #til coloc&ial 0i @n acela0i ti-$ ele4ant' @n #c?i-(, nici o tran#%or-are de ace#t %el nu d) o nou) &iaA) tra4ediei, cel $uAin dac) Gudec)- du$) ceea ce #/a $)#trat' Tra4ediile co-$u#e du$) #ecolul al 7/lea nu au %o#t #ocotite de-ne de a %i $)#trate 0i nici una nu a #u$ra&ieAuit' Tra4edia #ecolului G al 7/lea e#te @n -)#ur) #) @-(ine #eriozitatea -oral) 0i reli4ioa#) cu i-a4inaAia -itic) $ro$rie e$o$eii orale, cu c)utarea intelectual) caracteri#tic) unei e$oci @n care $roce#ul de al%a(etizare $ro4re#a 0i @n care a&eau loc @ncerc)ri curaGoa#e de a conce$tualiza o-ul 0i natura @n 0tiinA), -edicin), %ilo#o%ie, i#torie, 4eo4ra%ie etc' @n tra4edie, ca 0i @n %ilo#o%ie, 4@ndul 0i &iziunea #@nt @-$in#e $@n) @n #tr)%undurile necuno#cutului' E#c?il co-$ar) D4@ndirea $ro%und)E cu o #cu%undare D@n a(i#uriE #au @ncearc) #) #ur$rind) -intea lui Weu#, D&edere %)r) -ar4iniE, ce&a care #ca$) @nAele4erii u-ane :Rugtoarele- !5+ 0i ur-' 0i 15:+K c1l %ei 4apte contra Tebei- : 8 0i ur-', Fgamemnon- 1<5 0i ur-'"' ,e$rezentarea &izual) a -iturilor antice @n tra4edie $are #) $ri&i/le4ieze a$arenAele #u$er%iciale ale $erce$Aiei #en#i(ile, dar e;$loreaz) @n -od con#tant deo#e(irile dintre #u$ra%aA) 0i $ro%unzi-e, cu&inte 0i acAiuni, a$arenA) 0i e;i#tenA)' @n autentica de$lin)tate a %orAei #ale re$rezentati&e, $rin inter-ediul @-(in)rii cu&@ntului cu -uzica, dan#ul 0i 4e#tul -i-etic, ea #u(liniaz) i-$o#i(ilitatea de a atin4e un ade&)r de%initi& 0i arat) c@t e#te de 4reu, c?iar durero#, #) @nAele4i natura co-$orta-entului u-an, condiAia zeilor, ter-enii 0i li-itele condiAiei -uritoare' Oric@t ar %i de di%erit -iGlocul %olo#it, $oeAii tra4ici #@nt %raAii #$irituali ai %nlil%@ldHait%GRle%inAt]%c lui 9eraclit, De-ocrit 0i Platon, 0tiu
:00

VOl%c9A,2ES SEGnT5U1 AUDITO, NI SPECTATO,

351

c) @n lu-e e#te -ai -ult) @n0el)ciune dec@t ade&)r 0i #e #tr)duie#c @nAelea4) de ce &iaAa e#te ceea ce e#te, de ce e;i#t) durere, cu- #e $ realiza @n #ocietate dre$tatea 0i %a$ta -oral) 0i care e#te ordinea cea -ai cu$rinz)toare, dac) e;i#t) una, ce %ace e;i#tenAa noa#tr) inteli4i(il)' Du$) #ecolul al 7/lea continu) #) #e #crie 0i #) #e re$rezinte tra4edii, dar ener4iile creatoare, $reocu$)rile etice 0i cercet)rile teolo4ice care au $rodu# ca$odo$erele #e canalizeaz) acu- c)tre %ilo#o%ie 0i i#torie' S$ectatorii lui E#c?il 0i ai lui So%ocle #@nt acu- 0i cititorii lui Platon 0i Ari#totel'

Referin1e bibliografice
,odri4uez Adrado#, *', Miesta- comedia # tragedia- Barcelona, 1 +3' Connor, =',', DEarlX Gree^ 2and =ar%are

a# SX-(olic E;$re##ionE, in Past and Present- 11 , 1 .., $$' 8/3 ' Detienne, M', Les ,altres de verite dans la Grece ancienne- Pari#, 1 +8, ed' a IlI/a (trad' it' 2aterza, ,o-a, Bari, 1 .8"' &dem- L invention de la m#thologie- Pari#, 1 .1 (trad' it' Borin4?ieri, Torino, 1 .8"' &dem (coord'", Les savoirs de l ecriture en Grece ancienne- 2ille, 1 .. (trad' it' $arAial), Scienza e scriitura in Grecia- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 . "' Detienne, M', 7ernant J'/P', Les ruses de l intelligence. La ,etis des GrecsPari#, 1 +! (trad' it' 2aterza, ,o-a, Bari, 1 .!"' Eden, U', Poetic and Legal Miction in the Fristotelian Tradition- Princeton, El#e, G'*', The +rigin and "arl# Morm of Gree; Traged#- Ca-(rid4e (Ma##'", G 1 <:' Gentili, B', Lo spettacolo nel mondo antico- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 ++' &dem- Poesia e pubblico nella Grecia antica- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 .!' Gold?ill, S', Reading Gree; Traged#- Ca-(rid4e, 1 .<' &dem- DT?e Great DionX#ia and Ci&ic Ideolo4XE, in >ournal of!ellenic Studies-i 15+, 1 .+, $$' :./+<' 9a&eloc^, E'A', Preface to Plato- Ca-(rid4e (Ma##'", 1 <8 (trad' it' cu o introducere de B' Gentili, %ultura orale e civilt della scriitura. 0a +mero a Platone- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 +8"' &dem- The Literate Revolution in Greece and its %onsequencesPrinceton, 1 .3' &dem- The ,uses Learn to Urite- Ne> 9a&en, 1 .< (trad' it' 2aterza, ,o-a,R Bari, 1 .+"' 9erin4ton, C'J', DPoetrX into Dra-aE, Sather %lassical Lectures- ! , Ber^eleX, S 2o# An4ele#, 1 .:' Uno;, B'M'=', DSilent ,eadin4 in AntiCuitXE, in Gree;- Roman and *#zantine Studies- , 1 :3, $$' !31/!8:' &dem- Uord and Fction' "ssa#s Hm the Fncient Theatre- Balti-ore, 1 + ' 2onHo, O', Tecniche della comunicazinne nella Grecia antica- 2i4uori, Na$oli, 1 .1' L2oraV;,BMEG,i Z,g9mstiiactgiquesii9f HVUAMrtS1tBAttteRBOr]iiB lScKir!d,'%OAtd/ %ome G Pic^ard/Ca-(rid4e, A'=', 0ith#ramb- Traged# and %omed#- ed' a 9/a re&)zut) de T'B'2' =e(#ter, O;%ord, 1 <3' &dem- The 0ramatic Mestival of Fthens- ed' a Ii/a, re&)zut) de J' Gould 0i D'M' 2e>i#, O;%ord, 1 <.' Pucci, P', !esiod and the Language of Poetr#- Balti-ore, 1 ++' de ,o-illX, J', La crainte et l angoisse dans le the8tre d "sch#le- Pari#, 1 :.' Se4al, C, DTra4edX and Ci&ilizationB An Iiiter$retation o% So$?ocle#E, ,artin %lassical Lectures- 3<, Ca-(rid4e (Ma##'", 1 .1' l1de-, 0#onisiac Poetics and "uripides *acchae- Princeton, 1 .3' I &dem- Pindar s ,#thma;ing' The Mourth P#thian +de- Princeton, 1 .<' l1de-, La musique du SphinOPoesie et structure dans la tragedie grecquePari#, 1 .+' iStan%ord, ='B', Gree; Traged# and the "motions- 2ondon, 1 .8' ,'/,'KRG,B S&en(ro, J', La parole et le marbre2und, 1 +< (trad' it' Borin4?ieri, Torino, 1 .!"' &dem- Phrasi;leia. Fnthropologie de la lecture en Grece ancienne- Pari#, 1 .. (trad' it' Storia della lettura nella Grecia antica- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 1"' G Ta$lin, O', The Stagecraft of Fesch#lus- O;%ord, 1 ++' &dem- Gree; Traged# in Fction- Ber^eleX, 2o# An4ele#, 1 +.' T?al-ann, ='G', DS$eec? and Silence in t?e VOre#teiaME, in PhoeniO- 8 , 1 .:, $$' /11., 331/38+' 7e4etti, M' (coord'", +ralit- scriitura- spettacolo- Borin4?ieri, Torino, 1 .8' 7ernant, J'/P', ,#the et pensee chez les Grecs- Pari#, 1 <:, ed' a IlI/a (trad' it' Einaudi, Torino, 1 +<"' &dem- La mort dans les #euO- Pari#, 1 .: (trad' it' II Mulino, Bolo4na, 1 .+"' 7ernant, J'/P', 7idal/NaCuet, P', ,#the et tragedie en Grece ancienne- Pari#, 1 +3 (trad' it' Einaudi, Torino, 1 +<"' =Xatt, ='*' Gr', D9o-er in Per%or-anceB VIliadM I' 8!./!3+E, in %lassical >ournal- .8, 1 .+/1 .., $$' 3. /3 +' Weitlin, *'I', DPlaXin4 t?e Ot?erB T?eater, T?eatricalitX, and t?e *e-inine in Gree^ Dra-aE, in Representations- 11, 1 .:, $$' <8/ !'
'-!i

m
'V ,

Omul i formele socializrii!

+s=#n ,urra#

O-ul e#te un ani-al #ocial' 1O-ul 4re<RVMt%e OF crea#ie a p ace#ta e#te #en#ul %ai-oa#ei de%iniAii date o-ului de c)tre Ari#totel' O-ul ari#totelian e#te de %a$t D@n -od natural $oliticE"(Po1iHca, 1, 13:8 a"' Dar de%iniAia lui Ari#totel era %or-ulat) @n conte;tul unei teorii etico/(iolo4ice, @n care a %i $e de$lin u-an $re#u$unea e;ercitarea de$lin) a tuturor $otenAialit)Ailor $ro$rii naturii u-ane 0i @n care o ierar?ie -oral) acorda $rioritate 4@ndului @n de%a&oarea e-oAiilor' Prin ur-are, $erce$Aia $oHi#/ului ca %or-) de or4anizare #ocial) @n care o-ul $utea #)/0i realizeze -ai (ine $otenAialit)Aile #u(ordona e;i4enAele reli4ioa#e, %a-iliale 0i e-oAionale ordinii $olitice #u$erioare @n care ace#tea #e @n#criau, 4)#indu/0i locul' I#toria #tudiilor de#$re or4anizarea #ocial) a 4recilor e#te o ade&)rat) lu$t), -ai -ult #au -ai $uAin con0tient), ce ur-)re0te deta0area dlIQriziunea ari#totelic) a#u$ra #ociet)Aii 4rece0ti @n %a&oarea unei i-a4ini care #) redi-en#ioneze i-$ortanAa acelui %eno-en unic @n i#torie care e#te polis.ul 0i #) @ncerce #) Dde$olitizezeE o-ul 4rec, $entru a #ur$rinde le4)tura dintre %or-ele de or4anizare #ocial) ale ace#tei culturi 0i cele ale altor #ociet)Ai ale lu-ii antice' @n #intez), acea#ta e#te i#toria #tudiilor de#$re cetatea 4reac) de la *u#tei de Coulan4e# (1.<!" $@n) a#t)zi1' 4,Hfcra>ffcZ ,a$ortul care #e #ta(ile0te @ntre o- 0i #ocietate e#te @ntotdeauna dina-icB orice &@r#t) a o-ului are un trecut 0i un &iitor 0i nu e;i#t) un o- 4rec, ci o #ucce#iune de oa-eni 4reci1 du$) cu- ne arat) Burc^?ardt @n cel de/al $atrulea &olu- al lucr)rii #ale &storia culturii grece4tiE. Ur-@ndu/i e;e-$lul, &oi di#tin4e $atru ti$uri ideale, -ai
D Notele din ace#t e#eu #@nt @n -od intenAionat #curte 0i &or doar #)/1 tri-it) $e cititor la te;tele -ai re$rezentati&e 0i la $unctele de &edere -ai recente a#u$ra #u(iectului' Pentru o (i(lio4ra%ie -ai detaliat) a te-elor tratate %ace- tri-itere la M' Detienne 0i J'/P' 7ernant (1 + " @n J' S&en(ro, @n P' Sc?-itt Pantei (1 .+" 0i O' MurraX (1 . a"' 1' *u#tei de Cou?tn4e#, 1.<!' 3' Burc^?ardt, 1. ./1 53 K $ara4ra%ele din ca$' , &oi I7 r)-@n, du$) -ine, cea -ai (un) a(ordare a #ocialit)Aii 4rece0ti (#er()ri reli4ioa#e 0i %or-e de con&i/&ialitate"' Pentru (anc?et &ezi 0i &on der Mii?ll' 1 :+i% ,%tiitiV #%e ViO%i7
204 OS=6N MU,,A6

OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

$reci# $atru &@r#te ale o-ului 4recB o-ul e$ocii eroice, o-ul Gocuriloi o-ul $olitic 0i co#-o$olitul' A#e-enea #u-are cla#i%ic)ri cronolo4ic nu au, e&ident, o &ala(ilitate a(#olut), dar #@nt nece#are $entru @nAele4e, $rin inter-ediul unei analize diacronice, ra$orturile #in9 cronice a%late la (aza di%eritelor %or-e #ociale' S) tra#ezi dez&olt)riiO #ociale de/a lun4ul #ecolelor @n#ea-n) #) %al#i%ici i#toria culturii, $ri&i^ 4iind cauzalit)Aile @n de%a&oarea %uncAiilor, iar a accentua e;a4erat continuitatea @n#ea-n) #) i4nori tran#%or-)rile %unda-entale ce $etrec dincolo de ecranul JIGIcaHliH (,GIlal in#tituAiilor'

Morme sociale 4i institu1ia

*eno-enele #ociale $ot %i #tudiate din $uncte de &edere di%erite, dar $oate c) e#te util #) $rezent)i-ediat ra$ortul ace#tora cu econo-ia, @n #$atele %aAadei &izi(ile a %or-elor #ociale #e a%l) ra$orturile econo-ice, e;$re#ii ale di#tri(uirii di%erite a (unurilor' O analiz) -ar;i#t) &a con#idera #tructura #ocial) 0i deci relaAiile #ociale dre$t o con#ecinA) a lu$tei $entru a#i4urarea unei $)rAi -ai -ari din (unuri' ,@nd $e r@nd, unii #a&anAi au #u(liniat a(undenAa re#ur#elor naturale @n #ociet)Aile $ri-iti&e 0i, ca ur-are, i-$ortanAa unor acti&it)Ai #ociale ca darul, #er(area, lu;ul, etalarea (o4)Aiilor dinaintea #e-enilor 0i a zeilor1' @n a-(ele cazuri, surplusul- -are #au -ic, e#te con#u-at $entru a crea o #tructur) #ocial), care #u#Aine a$oi acti&it)Aile culturale, $olitice 0i reli4ioa#e ale co-unit)AiiK %or-ele redi#tri(uirii surplusului- realizat) $rin etalarea 4enerozit)Aii #au a $uterii, #@nt cele care #tructureaz) #ocietatea' Dat %iind rolul $ri-ordial al $)-@ntului 0i al roadelor #ale @n lu-ea antic), #ur$lu#ul a4ricol e#te @n -od curent utilizat $entru a #tructura #ocietatea 0i cultura re#$ecti&)' ,edi#tri(uirea lui @n ti-$ul #er()rilor reli4ioa#e creeaz), 4raAie ritualului $reci#, un -odel #ocial care a$oi $)trunde 0i @n celeiK lte ra$orturi ale #ociet)Aii re#$ecti&e' @n #$ecial, anu-ite $rodu#e rare de&in #i-(oluri ale #tatutului $ri&ile4iatK (anc?etul e#te ritualizat 0i #er&e0te la de%inirea co-unit)Aii ca un @ntre4 #au a unei cla#e @n interiorul ace#teia' @n Grecia, $rodu#ele cele -ai @nc)rcate de #e-ni%icaAie #@nt carnea 0i &inul, rezer&ate ocaziilor #$eciale 0i con#u-ate @n conte;tul anu-itor ritualuri' Carnea e#te ?ran) 0ahh)%cr,ece%HAbc8Hceroilor unei e$oci a$u#e' Ea e#te con#u-at) cu $rioritate @n ti-$ul cere-oniilor reli4ioa#e, cu ocazia #acri%iciilor, c@nd ani-alul Gert%it e#te ar#K zeii $ri-e#c -ire#-ele -)runtaielor, @n &re-e ce oa-enii $etrec @-$reun), -@nc@nd $)rAile co-e#ti(ile ale

ani-alelor a(ia uci#e 0i %ierte $entru a %r)4ezi carnea' A#e-enea ocazii nu #@nt rareK ele re$rezint) e&eni-ente co-une, #ta(ilite $rintr/un calendar co-$le; al %e#ti&it)Ailor' ,olul lor e#te acela de a -ani%e#ta #i-Aul a$artenenAei 4ru$ului la aceea0i co-unitate, reunit) @ntr/o e;$erienA) a $l)cerii 0i a #er()rii care include at@t oa-enii, c@t 0i zeii' Adorarea zeilor con#tituie -o-entul de (ucurie 0i de uitare a necazurilor la care @n -od %ire#c $artici$) @ntrea4a co-unitate #au o $arte a ei (ca adole#cenAii #au %e-eile" 0i care uneori aGun4e #) de#c?id) $orAile inclu#i& #tr)inilor 0i #cla&ilor1' Alcoolul e -ai ale# un dro4 #ocial, al c)rui ritual e#te le4at %ie de @nt)rirea le4)turilor din interiorul Yunui 4ru$ @nc?i#, %ie de o re&)r#are cat?artic) a ten#iunilor #ociale @ntr/un %el de carna&al al $er-i#i&it)Aii' Puterea &inului 0i nece#itatea Yde a e;ercita un control #ocial a#u$ra utiliz)rii lui #@nt %oarte clare @n cultura 4reac)' Bar(arul @0i $er-ite un con#u- de alcool dezordonat 0i e;ce#i&K o-ul 4rec, di-$otri&), #e de%ine0te toc-ai $rin con#u-ul ritualizat al &inului care e#te ()ut doar diluat cu a$) 0i @n cadrul unui conte;t #ocial #$eci%ic' Din raAiuni $e care le &o- ilu#tra @n cele ce ur-eaz), inutG $une @n -i0care anu-ite -ecani#-e ce duc la crearea unor 4ru$uri -ici, #$ecializate, cu %uncAie r)z(oinic), $olitic) 0i ?edoni#t)' I *olo#irea &inului ca in#tru-ent de eli(erare e#te -ai $uAin o(i0nuit), 9iar re&ine cu #i4uranA) @n di%erite ritualuri le4ate de DionX#o#' *e-eile, c)rora li #e interzice con#u-ul &inului @n conte;t co-unitar 0i care din ace#t -oti& #@nt @n%)Ai0ate ca @nclinate #$re o (eAie #ecret) 0i ne#tructu/ rat), @l adorau $e DionX#o# @n ritualuri @n care orice re4ul) era @nl)turat) B &icti-a #acri%icial) nu era uci#) cu cuAitul, ci ru$t) @n (uc)Ai 0i de&orat) -ai de4ra() crud) dec@t %iart) #au $r)Git), @n ti-$ ce &inul, nea-e#tecat cu a$), era con#u-at %)r) nici o -)#ur)' Acea#ta nu era @n#) o e;$re#ie a #ocializ)rii, ci -ai de4ra() o eli(erare de ten#iunile create c?iar de ritualurile #ociale' Din #tudiul culturii 4rece0ti #e $oate deduce cu u0urinA) i-A con&i&ialit)Aii 0i a ritualurilor le4ate de -@ncare 0i de ()utur)' @nce$@nd cu 9o-er, $oezia a %o#t @ntotdeauna $arte inte4rant) a (anc?etului, -ai ale# a %or-ei #ale ar?aice, #i-$ozionul' @n ceea ce $ri&e0te aco-$ania-entul -uzical, -etrica 0i #u(iectul, $oezia 4reac) antic) tre(uie analizat) @n le4)tur) cu locul re$rezent)rii, care @n cazul liricii corale e#te #er(area reli4ioa#), dan#at) 0i c@ntat) de tinere, iar @n cazul ele4iei 0i al liricii -onodice / cercul ari#tocratic, reunit cu ocazia li(aAiilor' Cera-ica 4reac) 0i $ictura de $e &a#e #er&eau -ai ale# la #ati#%acerea 4u#turilor unor a#e-enea 4ru$uriK %or-ele 0i decoraAiunile re%lect) acelea0i intere#e #ociale e;$ri-ate @n $oezia ar?aic)' Or4ani/ zarea -e#elor $u(lice 0i $ri&ate @n $erioada ar?aic) 0i cla#ic), cu cor$u#ul ei de re4uli 0i $ri&ile4ii #cri#e #u( %or-) de le4i 0i decrete, arat) c@t de i-$ortante au %o#t -e#ele @n co-un @n acti&it)Aile unor a#e-enea co-unit)Ai' Mai t@rziu, dez&oltarea unei literaturi %ilo#o%ice 1' 7ezi, de $ild), Ert4Sli, 1. 1 i 7e(len, 1< K Sl. Detienne 0i 7ernant, 1 + '
**;!

OS=6N MU,,A6

35<

a -e#elor co-une @n lu-ea cla#ic) 0i $o#tcla#ic) a creat o &iziune idealizat) a unei in#tituAii #ociale, $oate c) nu at@t de central) cu-Z %u#e#e @n trecut, dar care continua #) %ie de#tul de ti$ic) $entru cultura 4reac) $entru a atra4e intere#ul #criitorilor $e te-e antice din $erioada eleni#tic) 0i din cea ro-an)' +sp1ul sofi4tilor :0eipnosophistai) al luiZ At?enaio#, ade&)rat) enciclo$edie a con&i&ialit)Aii 4rece0ti de la #%@r0itulG #ecolului al II/lea @'9r', @0i @n%)Ai0eaz) $ro$riul o(iect #u( %or-a uneiZ con&er#aAii @ntr/un deipnon- ale c)rui conAinuturi #@nt ordonate du$) acti&it)Aile $artici$anAilor i-a4inari 1'

+mul v/rstei eroice

01 -:

In $oe-ele ?o-erice lu-ea e#te #tructurat) @n Gurul riturilor o#$eAelor co-une' Pie#ele e#enAiale ale ca#ei unui basileus eroic #@nt megaron.ul- #ala (anc?etelor 0i c)-ara, unde #e $)#treaz) #ur$lu#ul $roducAiei, $entru a %i utilizat @n cazul unor #)r()tori #au $entru a %i o%erit @n dar oa#$eAilor din aceea0i cla#) #ocial) cu basileus. Uli#e tra&e#tit #$une c) 0i/a recuno#cut ca#a du$) acti&it)Aile #ociale le4ate de o#$eAele care au loc @n eaB DDe (un) #ea-) oa-eni -ulAi n)untru1 Caut) de/o#$eAe, c) %u- #e/nalA)1 De la %ri$turi 0i #un) &ier# de lir),1 Cu care zeiiZ -e#ele/n#oAir)E :+diseea- 1+, 8<5/8<8"3' *azileul @i @ntreAine $e -e-(rii cla#ei #ale #ociale cu D(anc?ete de onoareE 0i $rin a#e-enea -iGloace el do(@nde0te autoritate 0i $re#ti4iu @ntr/o lu-e @n care #e lu$t) $entru onoare' Un 4ru$ a#t%el con#tituit e#te un 4ru$ de r)z(oinici, al c)rui #tatut #e e;$ri-) 0i a c)rui coeziune #e -enAine toc-ai $rin inter-ediul (anc?etului' @ntr/un anu-it #en#, ace#ta r)-@ne un rit #ocial le4at de $roce#ele de

autoidenti%icare 0i de %or-are a unei elite ari#tocratice K dar acea#t) elit) e#te totodat) cla#a r)z(oinicilor, care are %uncAia de a $roteGa #ocietatea' DPo&e0tile -incinoa#eE ale lui Uli#e, la %el ca 0i -eta%orele ?o-erice, #@nt $oate -ai ade&)rate dec@t naraAiunea @n care #@nt in#erate, @ntruc@t (@n calitate de #criitur) de 4radul al doilea" &or #)/i a-intea#c) $u(licului $ro$ria #a e;$erienA)' ,elaAia reci$roc) dintre (anc?et 0i acti&itatea -ilitar), at@t $u(lic), c@t 0i $ri&at), e#te (ine de#cri#) @n relatarea lui Uli#e de#$re &iaAa #a de %iu nele4iti- al unui no(il cretan, care,R de$o#edat de -o0tenirea #a, a reu0it #)/0i cucerea#c) un loc @n ari#tocraAie 4raAie &alorii lui de r)z(oinic $ro%e#ioni#tB #e @-(o4)Ai#e dind $r)zile de r)z(oi adu#e din e;$ediAiile $iratere0ti' Ace#tea erau i#$r)&i $ri&ateK dar c@nd iz(ucne0te r)z(oiul din Troia, $o$orul 1/a acla-at 0i 1/a &rut c)$etenie D0i n/a&ea- @ncotro, a0a de tare %u 4la#ul o(0tiiE
OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II Y36

:+diseea- 1!, 81./81 "1' Du$) r)z(oi, el #e @ntoarce la @ndeletnicirile #ale $ri&ateB D7reo nou) &a#e/a$re4)tit 0i/ndat)1 Cor)(ieri #tr@n#ei $e l@n4) -ine'1 7reo 0a$te zile c?e%uir) #oAii1 Iu(iAi ai -ei' Eu Gert%e o -ulAi-e1 2e @-$)rAii ca zeilor #)/nc?ine1 Ni/o#$)A #)/ntind) ei 0i $entru #ineE (1!, 881/88<" 3' In a#e-enea de#crieri #@nt $rezentate dou) ti$uri de %a$te B incur#iunile $ri&ate ale unei elite r)z(oinice [ alc)tuit) din c)$etenii ari#tocratice 0i din Dco-$anioniE din aceea0i cla#), ale c)ror le4)turi de loialitate iau na0tere @n cur#ul Gocurilor 0i al $etrecerilor co-une / 0i dre$tul D$o$oruluiE de a cere @ndru-area cla#elor de r)z(oinici @n caz de r)z(oi' E;$ediAia @-$otri&a Troiei #e @n#crie @n cel de/al doilea ti$ 0i $re&ede (anc?ete $e c?eltuiala co-unit)Aii $entru $artici$anAi 0i a-enzi $entru cei ce re%uz) #) $artici$e' @n cadrul co-unit)Aii, #tatutul e#te de%init de -odul de a #e ?r)niK @n %ai-o#ul di#cur# al lui Sar$edon c)tre Glauco#, ace#ta a%ir-) c) ei doi, cin#tiAi @n 2icia ca ni0te @n&in4)tori (D0i ne dau locu/nt@i $e la -e#e, %ri$turi 0i $a?are $lineE" 0i 4)zduiAi @ntr/un temenos- au datoria #) lu$te $entru co-unitatea din care %ac $arteK atunci DWice/&or dar licienii cei (ine/nar-aAi du$) a#taB1 2icia n/ o c@r-uie#c ca ni0te ne&rednici ai no0tri1 Do-ni a-@ndoi' In de0ert ei nu #e ?r)ne#c cu oi 4ra#e1 Ni (eau &in dulce $e/ale#, #@nt doar ini-o0i 0i $uternici,1 2u$t)/nainte -ereu @n %runtea o#ta0ilor no0triE :&liada- 13, 85./813"8' &liada e#te centrat) $e ura lui A?ile, care #e e;$ri-) $rin izolarea #a 0i $rin re%uzul de a $artici$a la riturile o#$eAelor @n co-unK @n +diseea #@nt $u#e %aA) @n %aA) dou) -odele de con&i&ialitate, cea a lu-ii ideale a %eacilor 0i cea a $retendenAilor din Itaca, @n cazul c)rora dec)derea &alorilor #ociale #e -ani%e#t) toc-ai $rin @nc)lcarea nor-elor con&i&ialit)Aii, care $re#u$un reci$rocitate 0i co-$etiAieB DPlecaAi din ca#), $re4)tiAi aiurea1 O#$eAele, -@ncaAi a&utul &o#tru1 Po%tindu/&) $e r@nd unii $e alAiiE, le #$une Tele-a? $eAitorilor :+diseea- 3, 1 !/1 <"!' 7ino&)Aia $eAitorilor con#t) @n uzur$area $rero4ati&elor unei cla#e de r)z(oinici @n a(#enAa c)$eteniei -ilitare' ,elaAia co-$le;) a ace#tei re$rezentaAii $oetice cu o realitate i#toric) oarecare nu ar tre(ui #) ne intere#eze' Poe-ele ?o-erice $rezint) i-a4inea unei #ociet)Ai trecute care la un -o-ent dat con#olideaz) o i-a4ine -ental) Dconte-$oran)E 0i in%luenAeaz) dez&oltarea &iitoare a con&i&ialit)Aii 4rece0ti' Totu0i o a#e-enea i-a4ine e#te, %oarte $ro(a(il, $arAial) 0i i4nor) %or-ele de #ocialitate @n care e#te i-$licat $o$orul, @n $ri-ul r@nd $e cele $ri&itoare la %e#ti&it)Aile reli4ioa#e'
t4. 1' Pentru i#toria #tudiilor a#u$ra con&i&ialit)Aii 4rece0ti &ezi introducerea MurraX, 1 . a' 3' Ed'cit', $' 8 : (n't'"' R , '/' RQR MMLM\\ I 1' &bidem- $$' 81./81 (n't'"' 3' &bidem- $$' 88!/88: (n't'"' 8' De#$re (anc?etul ?o-eric 0i %uncAia lui #ocial) &ezi *in#ler, 1 5<, Jean-aire, 01X1T,cap4 I, 0i MurraX, 1 .8, r' ''K a, BQ/ #ecO
D54 Ed4cit4, pr ;V @n4t4\
35.

Ceea ce nu @n#ea-n) c) tr)#)turile ace#tei i-a4ini #ociale nu i i-$ortante @n dez&oltarea #ociet)Aii 4rece0ti' Ma#a @n co-un din 9o-er :deipnon #au dais) e#te $recedat) de un #acri%iciu @n care &icti-ele ani-ale #@nt uci#e ca @ntr/o o%rand) adu#) anu-itor di&init)Ai, ade#ea @n ocazii #$eciale de cult %e#ti& #au cu o -are #e-ni%icaAie %a-ilial)' Carnea e#te %ri$t) @n Ae$u0e, iar (anc?etul #e de#%)0oar) @ntr/o #al) Amegaron) unde co-e#enii ()r(aAi #@nt a0ezaAi @n r@nduri de/a lun4ul $ereAilor, cu -ici t)&i @n %aA), c@te doi $entru %iecare ta&)K uneori e;i#t) GilAuri 0i $orAii de onoare, dar @n 4eneral accentul #e $une $e e4alitatea din a-(ele $uncte de &edere' Ni oa#$etele nein&itat, %ie c) e#te un ari#tocrat #au un cer0etor, @0i $ri-e0te $artea' 7inul e#te a-e#tecat cu a$) 0i e#te #er&it @n cu$e' Poetul $rezint) o a-(ianA) %ericit), e;$ri-at) @ntr/un ritual #ocial, @n centrul c)ruia #e #itueaz) $e #ineB

DEu cred c) nu el Ni-ic -ai dra4 0i -ai $l)cut @n &iaA)1 Ca ziua c@nd e &e#el tot $o$orul1 Ni/n #al) 0ed -e#enii/n 0ir 0i/a#cult)1 Pe c@nt)reA, iar -e#ele #@nt $line1 De $@ne 0i %ri$tur) 0i/un $a?arnic1 Aduce &in @n ca#) #co# 0i/1 toarn)1 Me#enilor @n cu$e' Mie/-i $are1 C) a#ta/i tot ce/i -ai %ru-o# $e lu-eE A+diseea- Ia, :/18"1' E#te &or(a de#$re o i-a4ine ce #e dore0te @n acela0i ti-$ o de#criere 0i o re$rezentare a (anc?etului, %iindc) (ardul ?o-eric e#te c@nt)reAul cu lira, care, din interiorul $o&e#tirii, re$rezint) naraAiunea @n#)0i' Noi ne $ute- re$rezenta cu 4reu noAiunea unei performance de $oezie e$ic) @n cadrul (anc?etului, dar e#te li-$ede c) 9o-er &rea #) ne %ac) #) crede- @n $oezia lui ca aco-$ania-ent al unui euphros#ne. Dac) &liada e;$ri-) %uncAia #ocial) De;tern)E a (anc?etului r)z(oinic @n or4anizarea acti&it)Aii -ilitare, +diseea e#te o e$o$ee Dintern)E, con#truit) ca di&erti#-ent @n ti-$ul (anc?etului' *iecare e$i#od al c)l)toriilor lui Tele-a? e#te -arcat de e;$erienAa -e#elor @n co-unB @ntrea4a acAiune con&er4e #$re (anc?et #au #e @nde$)rteaz) de ace#ta' Nucleul narati& al c)l)toriilor lui Uli#e ni #e @n%)Ai0eaz) ca o re$rezentaAie $etrecut) @n ti-$ul unui (anc?et, care cu$rinde di%erite %or-e de con&i&ialitate @ntre loto%a4i, @ntre Ciclo$i, cu Circe 0i @n lu-ea -orAilor' @n Itaca, -a#a #i-$l) a $aznicului de $orci e#te $u#) @n antitez) cu (anc?etul nede-n al $eAitorilor care Ge%uie#c ca#a eroului a(#ent' AcAiunea %inal) a ace#tei e$o$ei a con&i&ialit)Aii are @n centrul ei -)celul $eAitorilor la -a#), @n toiul $etrecerii' @n ti-$ ce $oetul c@nt) la (anc?et, e&oc) oroarea i-a4inar) a unui alt (anc?et, iaB a#cult)torii #e tran#$un @n acea #ituaAieB $e#te @nc)$erea unde #e a%l) ei #e la#) noa$tea, din carnea lor $icur) #@n4ele, @n ti-$ ce urletele 0i &aietele cre#c, #@n4ele @-$roa0c) $ereAii 0i 4rinzile $odului A+diseea 35, 8!: 0i ur-'"'
OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

+diseea creeaz) din c?iar #$aAiul re$rezent)rii ei o #tructur) narati&), @0i i-$lic) $u(licul @n acAiunea e$ic)K e#te o re$rezentare $oetic) #tudiat) $entru (anc?et 0i care trateaz) -ateria narati&) a ace#tuia' A#t%el, $u(licul $artici$) la naraAiune din interiorK at@t $oetul, c@t 0i $u(licul %ac $arte dintr/un du(lu e&eni-ent, narat 0i &)zut' ,olul ace#tei $oezii @n lu-ea con&i&ialit)Aii e#te de a e&idenAia $entru $arti/ ci$anAi #e-ni%icaAia ritualului #ocial @n care #@nt antrenaAi' A#t%el, (anc?etul eroilor $rezint) deGa -ulte dintre caracteri#ticile $rinci$ale care &or con#titui -ai t@rziu riturile 4rece0ti ale -e#elor @n co-un' Pe de o $arte e#te le4at la e;terior de %uncAia #ocial) a r)z(oiului, $e de alt) $arte e#te $ro%und le4at, la ni&el intern, de $l)cere Aeuphros#ne). @n conte;tul $oe-ului eroic, te-a (anc?etului $o#ed) o %or-) narati&o/dialo4ic) ada$tat) re$rezentaAiei @n -ediul con&i&ial 0i ca$a(il) #) #e re%lecte a#u$ra acti&it)Ailor (anc?etului' Dar i-a4inea $rezentat) e#te @nc) $arAial le4at) de e;i4enAele co-unit)Aii, iar -ulte dintre caracteri#ticile #$eci%ice ritualurilor ulterioare de #ocializare 4rece0ti li$#e#c' mNn dMF%i%ti]c +mul arhaic Dou) ele-ente #@nt con#iderate @n -od curent tr)#)turile di#tincti&e ale con&i&ialit)Aii 4rece0ti @n $erioada i#toric)B $oziAia @ntin#), 0i nu cea a0ezat), 0i #e$ararea acti&it)Ailor le4ate de ?ran) de cele le4ate de ()utur)' A-(ele ele-ente #@nt $)rAi con#tituti&e ale unei -ai a-$le dez&olt)ri a tradiAiei -e#elor co-une @n Grecia ar?aic) ti-$urie' PoziAia culcat), ca $arte a unui o(icei #ocial acreditat, e#te ate#tat) $entru $ri-a oar) de $ro%etul A-o# ca atitudine a locuitorilor Sa-ariei, @n #ecolul al 7UI/lea (A-o#, <, 8/+"K e#te &or(a, $oate, de un o(icei $e care 4recii l/au c)$)tat $rin contactul cu cultura %enician)' Pri-a -)rturie 4reac) e;$licit) a unui a#e-enea o(icei dateaz) de la #%@r0itul #ecolului al 79/lea, @n arta corintic) 0i la Alc-an, dar #e $oate de-on#tra c) acea#t) $ractic) e;i#ta @nc) din #ecolul $recedent 1' E#te &or(a de#$re o #c?i-(are %unda-ental) @n con&i&ialitatea 4reac), deoarece deter-in) aceea0i or4anizare a 4ru$ului' De %a$t, co-e#enii culcaAi c@te unul #au @n $erec?i $e $aturi de/a lun4ul $ereAilor #)lii, i-$un o or4anizare a #$aAiului #i-$ozionului ce de%ine0te di-en#iunile 4ru$ului 3' ,egaron.ul #e tran#%or-) @n andron- o #al) #$ecial conce$ut) #) ad)$o#tea#c) un nu-)r %i; de $aturi, ade#ea cu u0a di#$u#) @n $artea #tin4)' @n $lu#, di-en#iunile 4ru$ului erau li-itate 0i de $o#i(ilit)Aile de co-unicare
U'i)

l' Ed'cit', $' 35< (n't'"'

i9,*<=H;0f4 *#, ,'f"7f .

Mf

A#u$ra ori4inilor &ezi J'M' Dentzer, care $la#eaz) introducerea ace#tui o(icei @n Grecia @n #ecolul al 7ll/lea (eu @n#), @ntr/un &iitor articol a#u$ra cu$ei lui Ne#tor, &oi $ro$une o datare anterioar), @n #ecolul al 7UI/lea' De#$re conce$tul de #$aAiu al #i-$ozionului &ezi Ber4Cui#t, 1 . ' dintr/o $arte a #)lii @n altaB @n -od o(i0nuit @n andron #e a%lau R iartVH $O%clVIUiVI#OMu-)rul in&itaAilor o#cila de re4ul) @ntre 1! 0i de ()r(aAi' SiiOJ aOe.#1i3tmhXP.i. ustetL

Pute- #ur$rinde ace#t ti$ de or4anizare a #$aAiului @n dez&oltarea ar?itecturii ci&ile 0i reli4ioa#e a e$ocii cla#ice 0i @n aceea a necro$olelor etru#ce, ce re$rezentau unul dintre cei -ai (uni indicatori ar?eolo4icii ai in%luenAei 4rece0ti a#u$ra %or-elor con&i&ialit)Aii altor culturi antice'Z Dar i-$ortanAa #a con#t) @n $rinci$al @n %a$tul c) %)cea $arte dintr/oZ e&oluAie -ai a-$l), care ar %i du# la %or-area unor -ici 4ru$uri 0i la ela(orarea unor ritualuri #$ecializate' Unul dintre ace#te ritualuri con#t) @n #e$ararea ?ranei de ()utur), i Con&i&ialitatea 4reac) @n $erioada i#toric) e#te @-$)rAit) @ntre deipnon- G @n care #@nt con#u-ate at@t ?rana, c@t 0i ()uturile, 0i, -ai t@rziuGZ s#mposion- @n ti-$ul c)ruia accentul e#te $u# $e &in, care #e (ea @n#oAit doar de #i-$le li$ii' 0eipnon.ul din $erioada $reeleni#tic) a %o#t $uAin #tudiat, dar #e $are c) era %oarte #i-$lu 0i li$#it de rituali/z)ri, cu e;ce$Aia anu-itor cere-onii reli4ioa#e care $re&edeau unele interdicAii' Ela(orarea di#cur#ului 0i a ritualurilor #ociale e#te caracte/ G ri#tic) #i-$ozionului' Pentru #i-$ozion #/a creat un -o(ilier co-$le;' Fndron.ul $utea %i $re&)zut cu conducte, $er&aze, $odea $a&at) cu dale, #i#te- de drenareK $aturile 0i -e#ele laterale erau ade#ea lucrate cu -)ie#trie 0i a&eau decoraAiuni @n intar#iaK e;i#tau aici $ernuAe 0i ta$i#erii deo#e(it orna-entate' Multe dintre %or-ele &a#elor din e$oca ar?aic) #au din cea cla#ic) erau conce$ute #$ecial $entru #i-$ozionB c?iu$uri $entru I a-e#tecarea a$ei cu &inul, ps#;ter $entru r)cirea a-e#tecului, $@lnii 0i c)ni $entru di#tri(uirea lui 0i o i-en#) &arietate de cu$e $entru a/J (ea, di%erite ca %or-) 0i ca nu-)r, %iecare cu %uncAia ei' I-a4inile care @-$odo(e#c &a#ele de#criu conce$Aiile 0i acti&it)Aile cla#elor #ocialeZ care $artici$au la #i-$ozion' Scenele eroice, #cenele de r)z(oi #au celeZ e;tra#e din re$ertoriul $oetic #@nt %rec&ente, ca 0i i-a4inile luate din &iaAa ari#tocratic)B atleti#-ul, &@n)toarea 0i relaAiile ?o-o#e;uale' Y Di-$otri&), #cenele de -unc) #au de#crierea acti&it)Ailor %e-ininei #@nt rare, ca 0i #cenele cu te-) reli4ioa#)' E&ident, #e acord) o atenAieZ #$ecial) re$rezent)rii di%eritelor -o-ente din -e#ele zeilor, eroilor 0il conte-$oranilorK icono4ra%ia re%lect) a$roa$e @ntre4ul #$ectru al acti&it)Ailor le4ate de #i-$ozion, de la #cenele cele -ai $l)cute, $@n) la cele erotice 0i de (eAie &iolent)' Un a#e-enea co-entariu -eta#i-$otic #i-$ozionului re%lect) $rin inter-ediul re$rezent)rii $icturale acel %eno-en de autore%erenAialitate $e care l/a@nt@lnit 0i @n $roducAiaG $oetic) ce 4ra&iteaz) @n Gurul #i-$ozionuluiK icono4ra%ia deri&at) de aici e#te co-$le;) 0i #o%i#ticat)%XM ,RQ#taMC
1' @lii##arra4ue, .ituti u9W ##@o?'aiii] itoamii
''f> i is.t8/.?

OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

%ch

Poezia cu aco-$ania-ent -uzical r)-@nea un ele-ent central al #i-$ozionului' S/au dez&oltat dou) %or-e $rinci$ale, care core#$undeau a$ro;i-ati& celor dou) ti$uri de in#tru-ente -uzicale utilizate $entru aco-$ania-ent' *lautul du(lu :aulos) era in#tru-entul de $e c@-$ul de lu$t) 0i al $oeziei ele4iaceK dintre in#tru-entele cu coarde, ;ithara ?o-eric) a l)#at locul barbiton.ului- cu un #unet -ai $ro%undK tradiAia @i atri(uie lui Ter$andru in&entarea lui 0i @l con#ider) in#tru-entul ideal $entru $oezia liric) 0i #e-nul di#tincti& al $oeAilor #$ecializaAi @n #i-$ozion, ca Anacreon' *or-ele $oetice re%lectau @ntrecerile #$ontane 0i creaAia $oeAilor ocazionaliK di#ti?ul ele4iac e#te #$ecial ada$tat circularit)Aii i-$ro&izaAieiB o te-) alea#) era dez&oltat), $e r@nd, de rtoAi in&itaAiiK s;olion.ul era o ela(orare -ai %or-al)' Scurtele $oezii lirice cu &er#uri 0i -etric) re$etiti&), c@ntate cu aco-$ania-entul unei -elodii #i-$le, indicau un ti$ analo4 de re$rezentare' Pri-ii $oeAi lirici, ca Ar?ilo?, Alceu 0i Sa$$?o, @0i c@ntau -ai ale# $ro$riile lor $oezii, iar ele4ia $are #) %i r)-a# @ntotdeauna @n #%era i-$ro&izaAiei' Din ace#t -oti& erau %olo#ite e-oAiile, e;$erienAele $er#onale narate la $er#oana @nt@i 0i adre#area direct) c)tre $u(licK $oetul %olo#ea ade#eori $er#oanele @nt@i 0i a doua' In #ecolul al 7l/lea #/a dez&oltat o cla#) de $oeAi $ro%e#ioni0ti, ca Mi-ner-o# 0i Anacreon, care au ra%inat te?nicile dicAiei $oetice 0i au continuat o $roducAie de acela0i 4en, de in#$iraAie -ai 4eneral), din care li$#e0te re%erirea la e;$erienAa $er#onal) a $oetului 1' Te-ele ace#tei $roducAii $oetice re%lect) intere#ele 4ru$ului #ocial 0i #tilul #)u de &iaA) ari#tocratic' Du$) cua- &)zut deGa @n cazul icono4ra%iei &a#elor, ace#te $oe-e #e re%ereau la %a$tele eroice, la r)z(oi 0i la iu(irea ?o-o#e;ual)' S@nt %rec&ente i-nurile, at@t #o(re, c@t 0i u-ori#tice, dedicate in&itaAilor la #i-$ozion, dar nici aici nu 4)#i- re%erinAe la ritualurile reli4ioa#e conte-$orane' *a-ilia 0i %e-eia li(er) #@nt a(#enteK e;$ri-area dorinAei #e;uale e#te li(er), dar #e re%er) nu-ai la #cla&e 0i la ani-atoare' Pole-ica 0i @nde-nul la acAiune $olitic) -er4 de la a$)rarea $atriei $@n) la incitarea la r)z(oi ci&il' A#e-enea te-e #e #$riGin) $e %or-area unei etici a 4ru$ului @ntr/o lu-e ai c)rei -e-(ri #@nt le4aAi $rin Gur)-inte de lealitate :pistis) 0i de &alori co-une' In#tituAia (anc?etului e#te %oarte con0tient) de $ro$riile &alori 0i %uncAii 0i creeaz) un &oca(ular al %a$tului de a (ea @-$reun) #i-(olizat $rin @n#u0i ter-enul s#m.posion. Ace#t li-(aG @0i 4)#e0te de$lina e;$re#ie @n $roducAia $oetic) a lui Alceu, co-$u#) $entru a %i c@ntat) @n ti-$ul reuniunilor 4ru$urilor de to&ar)0i Yhetaroi) din ari#tocraAia din MXtilene, @n <55 @'9r' Conte;tul e#te @nc) @n -are $arte ?o-eric, &a#ta ca#) #tr)luce0te de ar-e de (ronz, dar accentul $u# $e D&in, %e-ei 0i c@ntE (a#ociate aici $entru $ri-a dat)" re&eleaz) (taaatll 1' ,eitzen#tein, 1 .8K Gentili, 1..!'

OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

&!!

un nou ti$ de euphros#ne. ,olul 4ru$ului nu -ai e#te acela de a Iu @-$otri&a du0-anului e;tern @ntr/ un -ediu #ocial con#olidat, ci de a con%ir-a unitatea de acAiune @n polis 0i de a a$)ra $ri&ile4iile cla#eiB r)z(oiul care #e $re4)te0te e#te un r)z(oi ci&il, a$elul e#te -enit #) @nt)rea#c) unitatea 4ru$ului, $re4)tit $entru acAiuni @-$otri&a tiranului' Alceu nu &rea #) con&in4) un $u(lic nu-ero#, -e#aGul #)u #e adre#eaz) doar celor care %ac deGa $arte din 4ru$, care @-$)rt)0e#c &alorile 0i Aelurile lui' Toate ace#tea #@nt caracteri#tice @nce$u/ Z turilor1Go1i#/ului 0i de-on#treaz) %uziunea total) dintre %or-ele #ociali/t)Aii 0i acAiunea $olitic) @n interiorul 4ru$ului ari#tocratic' Puterea @nl co-unitate le a$arAine de dre$t lui Alceu 0i to&ar)0ilor lui ari#tocraAi, dar le/a %o#t #-ul#) din -@iniK &a %i deci recucerit) $rin r)z(oi ci&il 0i c?iar cu aGutorul aurului luat de la (ar(ari' ,elaAia #tr@n#), $e carCl a- -enAionat/o deGa, dintre $olitic) 0i con&i&ialitate @0i 4)#e0te $unctul de #$riGin @n conce$Aia ari#tocratic) a #i-$ozionului ca or4ani#- e;clu/J #i&, de#tinat #) -enAin) ?e4e-onia unei cla#e #ociale a#u$ra lu-ii -ai &a#te a polis.ului5. De/a lun4ul #ecolelor al 79/lea 0i al 7l/lea, acea#t) lu-e ari#to/G cratic) a %o#t a-eninAat) de a$ariAia unor noi %or-e $olitice, econo-ice 0i -ilitare' Banc?etele co-une ar?aice core#$undeau declinului ari#tocraAiei 0i i-$ortanAei cre#c@nde a polis.ului- cel $uAin $rin dou) a#$ecte, e&idenAiind cele dou) caracteri#tici contra#tante ale con&i&ialit)tii ce0ti' Con&i&ialitatea -ilitar) de ti$ ?o-eric #e $otri&ea (ine cuR' co-unit)Ailor -a#culine, ca acelea din #ocietatea cretan) tradiAional) J unde ele-enele de continuitate 0i de ada$tare #@nt e;tre- de e&idente' Aici, co-unitatea ()r(aAilor era or4anizat) @n 4ru$uri, a&@nd tot at@tea \ Dca#e de ()r(aAiE :andreia) @n care ace0tia #e adunau ca #) -)n@nceG @-$reun)K ?rana era dat) de cetate 0i $ro&enea %ie de $e $)-@nturile \ co-unit)Aii, %ie din contri(uAiile $articularilor' Continuitatea ace#tor I uzanAe e#te de-on#trat) de %a$tul c) #e $)#tra#e &ec?iul o(icei de a G -@nca a0ezaAi 0i nu culcaAiK i-$ortanAa ei @n de%inirea co-unit)Aii e#te de-on#trat) de #e$ararea atent) a oa#$eAilor, c)rora le era rezer&at) Do ta&) $entru #tr)iniE, dedicat) lui Weu# aenio#' Du$) -a#) #e di#cutau $ro(le-ele de intere# $u(lic 0i D#e de#criau %a$tele r)z(oinice, ()r(aAii curaGo0i erau l)udaAi 0i daAi dre$t e;e-$lu de curaG $entru cei S -ai tineriE' Pedera#tia era ritualizat) 0i a&ea caracterul unui rit de iniAiere' A-antul %)cea iu(itului #)u trei daruri #i-(oliz@nd &irilitateaB un &e0-@nt, un (ou 0i o cu$), #i-(oluri ale intr)rii ace#tuia @n uni&er#ul adulAilor3' Pro(a(il c) $ri-a %uncAie #ocial) a ele4iei a %o#t aceea de a con#olida &alorile r)z(oinice $rin e;ortaAie, -ai de4ra() dec@t $rin -etoda indirect) a de#crierii %olo#it) de $oe-ele e$ice' Acea#t) tran#%or-are indic) o ten#iune 0i o tentati&) de a @nt)ri &alorile 0i atitudinile tradiAionale, %eno-en ti$ic $entru un -o-ent de tranziAie @n #ocietateB DC@t ti-$ o #) -ai #taAi a0a, @ntin0i 0i -olatici F C@nd o #) &) re4)#iAi -arele &o#tru curaG, o, tineriF Nu &) e#te ru0ine #) $ierdeAi $)-@nturile de la 4raniAe a0a de u0orFE, #$une Callino# din E%e#' Ele4ia de r)z(oi re$ro$une i-a4inea eroic) a unui -ai -are 4ru$ -ilitar, a%lat acu- In #luG(a $o%e/ului' E;e-$lul cel -ai co-$let al ace#tei Din#tituAionaliz)ri a (anc?etuluiE ne e#te o%erit de S$arta @n $erioada ar?aic), a$roa$e @n acela0i Vi-$ cu ado$tarea noii te?nici -ilitare de -a#), te?nica ?o$liAilor' Poate c) tradiAia #$artan) a -e#elor co-une a deri&at din $racticile (dorice de ti$ul celor $rezente la Creta, dar a %o#t co-$let tran#%or-at) @n in#tituAiile #ociale 0i -ilitare create de 2icur4' Tinerii cet)Aeni de Me; -a#culin, du$) ce trecu#er) $rin ri4uro#ul #i#te- %ondat $e cate/>orii de &@r#t), cuno#cut ca agoge- erau ale0i @ntr/un s#ssition- un 4ru$ de r)z(oinici care 4ra&ita @n Gurul $racticii cotidiene a (anc?etului Yco-un, ce a&ea loc @n phidition. *iecare $artici$ant era o(li4at #) dea o anu-it) cantitate %i;) de ?ran) 0i de &in $ro&enit) de $e $)-@nturile #aleK i-$o#i(ilitatea de a $artici$a la acea#t) c?eltuial) $re#u$unea $ierderea dre$tului de a a$arAine 4ru$ului 0i totodat) $ierderea dre$turilor de cet)Aean' ,a$ortul dintre -a#a @n co-un 0i or4anizarea -ilitar) e#te de#cri# @n 9erodotB 2icur4 decreta#e le4ile @n S$arta, Da$oi lu) ?ot)r@ri $ri&itoare la r)z(oaie, eno-otii :enomotiai)5, triecade :tire;ades)E, #X##itii :s#ssitia)_ :&storii- 1, <:"' Cu ace#te 4ru$uri (azate $e nu-erele 1: 0i 85, ar-ata #$artan) lu$t) de/a lun4ul @ntre4ii $erioade ar?aice 0i cla#ice' lhAAtQ%c%itl! Ace#te nu-ere re%lect) or4anizarea ar?aic) a #$aAiului #i-$ozionului, (azat) $e + #au 1: $aturiK $ri-a -)rturie literar) e;$licit) a (anc?etului @n Alc-an #e re%er) la un conte;t #$artan 0i ate#t) -odelul cu + $aturi' Ma#a #$artan) ur-eaz) cla#ica di&iziune 4reac) @n dou) $)rAi, nu-ite aici ai;lon 0i epai;lon. A-(ele $re#u$un Gert%e o(li4atorii 0i de aceea #@nt ele-ente rituale ori4inare' Du$) conce$Aia #$artan), @n orice caz, ai;lon a&ea %uncAia #i-(olic) de ele-ent de le4)tur) cu %or-ele -ai &ec?i 0i de

con#olidare a e4alit)Aii 0i a unei inaltera(ile au#terit)Ai' *elurile de ?ran) erau %i;e 0i con#tau @n li$ii de orz, carne de $orc %iart) @n#oAit) de %ai-o#ul #o# ne4ru de S$arta' Di-$otri&), epai;lon #u(linia di%erenAele de a&ere, #tatut 0i &irtuAi -ilitare $rin inter-ediul unui e&antai de $o#i(ile contri(uAiiK $rin ur-are, #/a dez&oltat 0i a de&enit o %or-) de #i-$ozion -ai ela(orat), care $re&edea o ale4ere ulterioar) de ali-ente, @n #$ecial carne, o(Ainut) din
1' ,o#ler, 1 .5' 3' At?enaio#, !, 1!'i 11, +.3 K I' Cea -ai -ic) unitate de in%anterie #$artan), %or-at) din 83 de oa-eni (n't' S. %e' Unit)Ai #ociale alc)tuite din treizeci de %a-ilii #au de $er#oane (n't'"' Me#ele luate @n co-un de cet)Aile cu con#tituAii de ti$ doric (n't'"'

aiO
t@InUF'@/1RdGOS=6N MU,,A6T%' 8 >g.%TC

&@n)toare 0i nu din #acri%icii' @n ciuda @ncerc)rilor ateniene din #l al I7/lea de a $ro$une, ca e;e-$lu $re#u$u# al #$artanilor, a(#tinenAa #$artanilor @n $ri&inAa &inului #au cel $uAin o $onderare a con#u-ului, &inul Guca un rol de $ri-) i-$ortanA) @n cadrul ritualului1' Ace#t -odel de o#$)A @n co-un e#te #tr@n# le4at de crearea de c)tre polis a %alan4ei ?o$liAilor ca Do cor$oraAie de r)z(oiniciE (Ma; =e(er" S el #e @nde$)rteaz) de -odelul ?o-eric $rin uni&er#alizarea $rero4ati&elor ari#tocratice 0i de cel doric $rin izolarea 0i $ri&ile4ierea %uncAiei -ilitare' De aceea nu #ur$rinde $rin ni-ic %a$tul c) $oetul #$artan Tirteu a %o#t unul dintre i-itatorii cei -ai %ideli ai -odelului ?o-eric, dar totodat) cel care a contri(uit @n cea -ai -are -)#ur) la $er%ecAionarea 4enului $oe-ului -ilitar3' Dez&oltarea o#$eAelor @n co-un la 4reci, o$u#) celei $rezentate anterior, #u(liniaz) a#$ectul lui intrin#ec de incarnare a $rinci$iului $l)cerii' Se $oate ca din ace#t -oti& #) %ie o -odalitate de a %a&oriza retra4erea unei ari#tocraAii -ar4inalizate @n lu-ea $ri&at), #$eci%ic) a0a/nu-itei euphros#ne. @n $erioada ar?aic) #i-(olurile unei cla#e $ri&ile4iate 0i @n#t)rite au c)$)tat o i-$ortanA) tot -ai -areB @n ti-$ ce r)z(oiul 0i $uterea $olitica au do(@ndit un caracter de dre$t e;clu#i&, atleti#-ul 0i (anc?etul au %o#t create $entru a le @nlocui' Toate ace#tea #@nt &izi(ile -ai ale# @n lu-ea coloniilor din Grecia a$u#ean), unda noua ari#tocraAie a $ri-ilor colonizatori a @ncercat #)/0i con%ere un #tatut #$ecial @n cur#ul #ecolului al 7ll/leaK @n ace#t conte;t, (anc?etul, #e dez&olt) $uternic 0i e#te acce$tat de 4ru$urile care a$ar, etru#cii italicii, ca un #i-(ol al &ieAii ari#tocratice de care nu #e $oate %a a(#tracAie8' R J%tB ^aM Pl)cerea era le4at) -ai ale# de ela(orarea ritualurilor, etalarea lu;ului 0i a co-odit)Ailor, ra%ina-entul -ereu @n cre0tere al @ntru/G nirilor, $oetice #au de alt ti$, 0i eli(erarea #e;ualit)Aii din con#tr@n4erila #ociale' Pe de alt) $arte, @n #c?i-(, con#u-ul ali-entelor 0i al &inului" nu $are #) #e %i tran#%or-at @n c?i$ #e-ni%icati&K #$re deo#e(ire de ceea ce #/a @nt@-$lat @n I-$eriul Per#an, %or-ele con&i&ialit)Aii 4rece0ti au r)-a# #i-$le, iar tr#phe era e;$ri-at) -ai de4ra() $rin ele4anA), 0i ra%ina-ent, dec@t $rin -@nc)rurile 0i ()uturile con#u-ate @n -ar cantitate' Poezia 0i ritualurile (anc?etului au %o#t deGa tratate @n linii -ari ne r)-@ne acu- #) a(ord)- te-a di#tracAiilor ne$oetice' Artele di#tracAiilor dez&oltate @n conte;tul #i-$ozionului erau ade#ea %ri&ole 0i $re&edeau $artici$area ani-atoarelor de $ro%e#ie, cu- ar %i c@nt)reAele din %laut, (alerinele, acro(aAii, -i-ii 0i actorii' @n $erioada cla#ic) e;i#tau deGa i-$re#ari @n %runtea 4ru$urilor de ani-atori,
1' At?enaio#, !, 18./1!3VSI9Ou!C?a=%l(XO US5ii=VG.(lV%HGi%tJi@M G(i- imn e 3' Bo>ie, 1 . ' #%e t-e ill/mhi ( c' #0ierU ni( #d at9nia S!MKSSJT' IW:umil 8' A-$olo, 1 +5H+1K DRA4o#tinMO +,+!1Q I,EHJ 7 a/mto.C H #i#ad D \S OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II
31:

$entru #cla&ii tineri 0i atr)4)tori de a-(ele #e;e $uteau #) #e #$ecializeze @n artele #$eci%ice (anc?etului' *i4ura'(u%onului :a;letos)- oa#$ete ne$o%tit care/0i c@0ti4a &iaAa di#tr@ndu/i $e in&itaAi, e#te %rec&ent @nt@lnit) @n literatura de#$re (anc?et1' E;i#t) anu-ite Gocuri de $etrecere cuno#cute din e$oca ar?aic)B cel -ai cuno#cut dintre toate e#te ;ottabos- care con#t) @n aruncarea re#turilor de &in din cu$) @ntr/o Aint) 0i e#te con#iderat o in&enAie #iciliana' De a#e-enea, toa#tul @n cin#tea unui in&itat era %rec&ent 0i ace#tui o(icei i #e datoreaz) in#cri$/ Aiile de# @nt@lnite $e cu$e cu nu-ele unui ()r(at, @n#oAit de adGecti&ul ;alos. Proposis.ul- o @n%runtare cu caracter de co-$etiAie, a %o#t unul din ele-entele (anc?etului criticate -ai t@rziu de -orali0ti, care co-$arau indul4enAa atenian) @n $ri&inAa ace#tor incit)ri la (eAii %)r) -)#ur) cu a(#enAa lor @n S$arta' Ele-entul co-$etiti& e#te caracteri#tic @n a#e-enea @ndeletniciri ale o-ului Dco-$etiti&E' TradiAia 4reac) a (anc?etului a a&ut in%luenAa cea -ai $uternic) @n #%era #e;ualit)Aii' 9o-o#e;ualitatea era nor-al) @n uni&er#ul &iril al 4ru$urilor de r)z(oinici 0i ade#ea era in#tituAionalizat) ca o $arte a riturilor de iniAiere $rin care tre(uiau #) treac) tinerii' E;i#t) o $uternic) co-$onent) de idealizare 0i #u(li-are @n le4)tura care #e crea @n ti-$ul ritualului de cucerire de c)tre t@n)rul ()r(at, erastes- a adole#centului, eromenos- care $utea, ca la Creta, #) %ie $ri-it @n -od %or-al @n lu-ea adult) a (anc?etului co-un toc-ai datorit) unui ra$ort de ace#t 4en' P@n) c@nd nu @-$linea &@r#ta adult) 0i nu do(@ndea, $rin ur-are, con#acrarea -ilitar), t@n)rul nu $utea #) #tea @ntin# @n ti-$ul (anc?etului, ci tre(uia #) #tea a0ezat al)turi de tat)l #au de a-antul #)u' A0adar

e;$re#ia iu(irii ?o-o#e;uale @n conte;tul #i-$ozionului e#te ade#ea idealizat) 0i $ri&e0te -ai -ult c)utarea 0i @ntrecerea dec@t cucerireaK @n orice caz ea 4ra&iteaz) @n -ediul unei educaAii #enti-entale 0i e#te le4at) 0i de alte a#$ecte ale &ieAii t@n)rului, ca de $ild) uni&er#ul atletic' Du$) ter-inolo4ia lui Mic?el *oucault, $edera#tia e#te D$ro(le-atizat)E, adic) $u#) @n #er&iciul celor -ai lar4i ne&oi ale co-unit)Aii 3' Se;ualitatea li(er) intr) @n (anc?etul ar?aic datorit) $rezenAei #cla&ilor, %e-ei 0i ()r(aAi, #er&itori #au ani-atori' Mitul lui Weu# 0i Gani-ede e;$ri-) (ine relaAia tradiAional) dintre in&itat 0i tinerelul care #t) l@n4) cu$) 0i toarn) &inul' PrezenAa a dou) %or-e di#tincte de iu(ire ?o-o#e;ual), du$) cu- o(iectul ace#tei iu(iri e#te un #cla& #au un o- li(er, co-$lic) ulterior @nAele4erea noa#tr) a#u$ra %eno-enului' 7o- $utea @nAele4e -ai (ine ti$ul de ra$ort #e;ual @ntreAinut cu #cla&ii dac)/1 co-$ar)- cu relaAia cu %e-eile' *e-eile li(ere, #au cet)Aene, nu erau niciodat) $rezente la (anc?etele 4rece0tiK nu e;i#t) ate#t)ri ale $rezenAei lor nici la (anc?etele ,i((ec^, 1..8B *e?r, 1 . K Pellizer, 1 . ' *oHault' 1 .!OOr
.

31<
"RAtS=6N

4eneral nu$Aiale, nici la cele %une(re, ace#tea %iind #%ere de care %e-eile @n -od tradiAional %oarte le4ate' ,euniunile %e-inine erau @n le4ate de %e#ti&it)Aile reli4ioa#e, de la care @n -od nor-al ()r(aAii erau e;clu0i, #au de co-$onenAa corurilor reli4ioa#eK #in4urul caz @n care e#te $o#i(il #) &ede- un #oi de co-unitate %e-inin), aceea din $oezia lui Sa$$?o, e#te %oarte contro&er#at 0i $are #) de$ind) de,, -odelul (anc?etului -a#culin1' Ni totu0i, A%rodita 0i DionX#o# #@nt di&init)Ai a#ociate 0i in&ocate curent @n $oezia recitat) la (anc?ete @nc) de la $ri-ele ate#t)ri, de $ild) $e Cu$a lui Ne#tor din #ecolul al 7UI/lea' *e-eile $rezente @n a#e-enea ocazii erau @n 4eneral #cla&e, ade#ea $re4)tite ca ani-atoare, (alerine, acro(ate 0i -uzicanteK a#e-enea tinerilor care @nde$lineau roluri #i-ilare, erau ale#e $entru %ru-u#eAea 0i tinereAea lor 0i #e $are c) dan#au a$roa$e 4oale 0i c) ade#ea #%@r0eau, ca de alt%el 0i acei tineri, @n $aturi' *e-eile @n#), #$re deo#e(ire de ceea ce #e @nt@-$la cu ()ieAii, #e $are c) $uteau do(@ndi un #tatut #$ecial 0i #e le4au @n c?i$ #tatornic de unul #au de -ai -ulAi ()r(aAiK @n ace#t caz erau nu-ite hetairai- calc ironic al -a#culinului hetairoi- -e-(re @n toate $ri&inAele ale 4ru$ului' 9etairele erau $rice$ute @n artele #$ectacolului 0i ale ani-aAiei 0i #e $are c) ade#ea erau $o#edate @n co$ro$rietate de doi #au -ai -ulAi ()r(aAi3' Toc-ai ace#te $ractici #ociale #@nt ele-entul care di#tin4e $oezia de dra4o#te din Grecia ar?aic)' Pe de o $arte, inten#itatea #enti-ental) a iu(irii ?o-o#e;uale e#te $er#onalizat) 0i @n 4eneral in#$irat) deG tineri -e-(ri ai acelea0i cla#e #ocialeK ea e#te de#cri#) ca nedo-olit) 0i e#te le4at) -ai -ult de dorinAa de a$ro$iere de un ideal $ur de G %ru-u#eAe dec@t de #ati#%acAia #e;ual), o dorinA) care treze0te e-oAiile $ro%unde ale iu(irii 0i ale 4eloziei' De cealalt) $arte #e #itueaz) $oezia I de dra4o#te, li(er) de con#tr@n4eri #ociale 0i u0uratic), in#$irat) de tinere G #cla&e, &)zute ca o(iecte #e;ualeK o iu(ire li$#it) de co-$licaAii, trec)toare G 0i $rocur@nd #ati#%acAii u0oare, un #enti-ent care $oate cel -ult trezi,Z -elancolia $entru tinereAea care #e o%ile0te 0i $entru 4@ndul -orAii' I 2u-ea (anc?etului crea deci o ordine #e$arat) 0i #tr)in) de re4ulile co-unit)Aii -ai lar4i, cu &alorile ei intrin#ece alternati&e' Eli(erarea ritual) de in?i(iAii, o(Ainut) 4raAie con#u-ului de alcool, a&ea re4ulile G #ale $ro$rii, de#tinate #) -enAin) ec?ili(rul @ntre ordine 0i dezordine' Ade#ea era ale# un #i-$oziar?, #au basileus- $entru a controla a-e#tecul &inurilorK atitudinile ur-au re4uli $reci#e 0i in&itaAii c@ntau #aul &or(eau $e r@ndK %iecare cu$) de &in ()ut) are o #e-ni%icaAie di%erit)' Z Du$) cu#$une $oetul co-ic Eu(ulo#B Nu-ai trei cu$e a-e#tec $entru cei cu-inAiB una $entru #)n)tate, $e care ei o (eau la @nce$utK a doua $entru dra4o#te 0i $entru $l)cereK
1' Cala-e, 1 ++' 3' Cea -ai (un) relatare a &ieAii unei ?etaire #e 4)#e0te @n di#cur#ul lui De-o#tene %ontra lui $eera- : K &ezi 0i At?enaio#, 18' OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

treia $entru #o-nK du$) ce le/au ()ut $e ace#tea, oa#$eAii cu-inAi $leai aca#)' Cea de/a $atra nu -ai e#te a noa#tr), ci a o(r)znicieiK a cincea e#te a 4@lce&iiK a 0a#ea a or4ieiK a 0a$tea a oc?ilor @ncerc)naAiK a o$ta a Gudec)toruluiK a noua a %urieiK a zecea a ne(uniei 0i a aruncatului cu #caunele (@n At?enaio#, 8, 8<"' Poetul antic e#te le4iuitorul (anc?etului' De aceea o -are $arte din I $roducAia #a $oetic) e#te -eta#i-$otic), re%erindu/#e adic) la atitu/I dinea de ado$tat #au de e&itat @n ti-$ul (anc?etului, care $re#u$une Itore$turi 0i @ndatoriri' Ni #i-$la de#criere a unui #i-$ozion la Al e-an I e#te nor-ati&) @n

$ri&inAa or4aniz)rii ritualuluiK @n -od analo4, aeno%an I de#crie 0i #e $ronunA) @n %a&oarea unui -odel de ritual #i-$otic @n care G #@nt e;clu#e $oe-ele e$ice 0i di#cuAiile de#$re r)z(oiul ci&il, $entru a I l)#a locul celor ce e;alt) curaGul' @n cor$u#ul $oetic al lui T?eo4ni# I e;i#t) nu-eroa#e %ra4-ente care de#criu co-$orta-entul corect @n ti-$ul #i-$ozionului 0i relaAiile cu&iincioa#e dintre in&itaAi, unde #@nt I e;altate -ai ale# le4)turile de dra4o#te 0i %idelitatea reci$roc)' Poezia -onodic) 4reac) e#te cu ade&)rat un $rodu# al (anc?etului 0i $rezint) o co-$le;) #erie de re%eriri la di%erite %or-e ale #ocialit)Aii ar?aice, @ncrederea 0i Gur)-@ntul #@nt -o-ente i-$ortante de trecere de la acti&it)Aile din ti-$ul (anc?etului la cele e;terioare' @ntre(area cine i e#te de-n de @ncredere 0i de ade&)rurile re&elate @n ti-$ul (eAiei con#tituie o te-) i-$ortant) $entru T?eo4ni#K 4ru$urile de ?etaire ale lui Alceu au Gurat credinA) unei ca#e' Unitatea 4ru$ului e#te con#iderat) un i-$erati& -oral a(#olutB @nc) din #ecolul al 7/lea tr)darea @ncrederii e#te Gudecat), du$) Andocide, $e -)#ura $aricidului1' Una dintre -etodele de a @nt)ri a#e-enea le4)turi e#te $artici$area @-$reun) la acAiuni anti#ociale #au de/a dre$tul cri-inale $entru a in#titui un pistis- o ulterioar) $edea$#) de co-$licitate' Toate ace#tea #@nt #e-ni%icati&e $entru ten#iunile care e;i#t) @ntre 4ru$ 0i re#tul #ociet)Aii' Co-$orta-entul necore#$unz)tor @n 4ru$ @i $re4)te0te @ntr/ade&)r $e $artici$anAi $entru e;?i(area (eAiei ur@te care cu$rinde @ntrea4a co-unitate $e ti-$ul ritualului ;omos.ului. @n -od concret, la #%@r0itul #i-$ozionului, $etrec)reAii, @-$odo(iAi cu 4?irlande, -er4 ade#ea (eAi $e #tr)zi, dan#@nd a$roa$e 4oi 0i a4re#@ndu/i intenAionat $e trec)tori, cu in#ulte, acte de &iolenA) 0i de &andali#-, @n dorinAa de a de-on#tra $uterea lor #ocial) 0i di#$reAul $entru co-unitate 3' Ace#te tendinAe $ot duce la ado$tarea de le4i re$re#i&e de c)tre polis.ul antic' 2a MXtilene, de e;e-$lu, le4iuitorul decreta#e #ancAiuni du(le $entru @nc)lcarea le4ii co-i#) @n #tare de e(rietateK la Atena, Solon a atacat co-$orta-entul (o4aAilor 0i a introdu# @n codicele IAX<n#/ului un delict $u(lic care #e re%erea la actele co-i#e @n #co$ul
Andocide, 1, :1K 3, +K 2i##arra4ue, 1 . ' 8: 0i altele'
n,rn 31.
OS=6N MU,,A6

dezonor)rii &icti-ei' Ace#te nor-e #e re%er) la dre$turile %e-eii 0 c?iar ale #cla&ilor 0i $ar #) re%lecte lu-ea #i-$ozionului' Alte cet)Ai au #ta(ilit $rin le4e &@r#ta la care tinerilor le era $er-i# #) (ea 1' @n ace#te ritualuri ari#tocratice zeii a&eau, @n -od %ire#c, $artea lor' Ocazia $utea #) #e i&ea#c) @n conte;tul unui e&eni-ent de ordin reli4io#, %iindc) deipnon.ul e#te ade#ea $recedat de un #acri%iciuK deipnon.ul #e @nc?eie cu o li(aAie @n cin#tea lui Fgathos 0aimon $e (az) de &in curat' Banc?etul $ro$riu/zi# @nce$e cu di#tri(uirea de coroane in&itaAilor, li(aAii @n cin#tea lui Weu# Oli-$ianul, eroilor 0i lui Weu# Soter 0i cu un i-n r)z(oinic c@ntat @n cin#tea tuturor zeilor' Pe ti-$ul (anc?etului @n#), zeii cei -ai de# in&ocaAi erau DionX#o# 0i A%roditaK la #%@r0it era $re&)zut) o li(aAie $entru Weu# Teleio#' @n orice caz, @n ciuda ace#tei $rezenAe rituale, di&init)Aile r)-@neau $e %undalK e#te &or(a de#$re o @-$reGurare @n -od e#enAial $ro%an), at@t $rin %uncAiile, c@t 0i $rin li-(aGul ei' Banc?etul reli4io# $ro$riu/zi# are loc @ntr/un alt conte;t 3' Me#ele co-une cu caracter reli4io# i-$lic) co-unitatea @n an#a-(lul eiK #er()rile @i in&oc) $e zei @n calitatea lor de $rotectori 0i 4aranAi ai co-unit)Aii 0i calendarul anoti-$urilor de care de$inde co-unitatea' Con&i&ialitatea @n cadrul reli4io# e#te o acti&itate $u(lic), a c)rei or4anizare core#$unde celei a #ociet)AiiK $reoAii $ri-e#c $orAii #$eciale datorit) %uncAiei lor, dar @n interiorul #)u -e-(rii co-unit)Aii #@nt con#ideraAi e4ali' Nucleul e#te deci, din ce @n ce -ai -ult, polis.ul. Orice rit de con&i&ialitate reli4ioa#) e#te #trict re4le-entat $entru a core#$unde #e-ni%icaAiei cultului' Pentru a do&edi ace#t lucru, #) analiz)- dou) e;e-$le #$artane' Pe ti-$ul celei -ai i-$ortante #er()ri reli4ioa#e dorice, Carneienele din S$arta, #e con#truiau nou) Dad)$o#turiE #au ca(ane, @n care nou) ()r(aAi (enc?etuiau @-$)rAiAi @n trei Dcon%reriiE #au %ratrii, re$rezentate @n %iecare ca(an)K acea#t) di#$oziAie re%lect) or4anizarea #ocial) ori4inar) @n trei tri(uri 0i @n %ratriile core#$unz)toare lor' E#te &or(a de#$re o re$etare #i-(olic) a %or-ei o#$eAelor co-une #$artane @ntr/o $erioad) anterioar) con#tituirii $o1z#/ului, care $ri&e0te @nte-eierea co-unit)Aii' @n $lu#, anu-ite #er()ri reli4ioa#e care a&eau loc @n &ec?iul ora0 $re#$artan A-Xclai 0i @n alte $)rAi $re&edeau un $r@nz #$ecial $entru #tr)ini, nu-it ;opis. Al)turi de te-$lul lui A$ollo #e con#truiau ca(ane cu culcu0uri de cren4i $e care orice #tr)in #e $utea @ntindeK toAi oa#$eAii, #$artani #au #tr)ini, erau ?r)niAi cu carne de ca$r), li$ii 0i alte -@nc)ruri #i-$le' E;clu#i&i#-ul ritualurilor ci&ice din S$arta #e atenueaz) @ntr/un conte;t reli4io#

#$ecial' Tot at@tea &ariante ale %eno-enului con&i&ialit)Aii reli4ioa#e ar $utea %i ilu#trate $entru %iecare cetate' A$elul la ritualu/
.-'#Bi-9nH' .s.nJJJJJJJJJJ.[Z. Z.'Z #% G#aii@t#Ed s8 #te# a@iriuC K"BQii8? t, 1' MurraX, 1 . ' 3' 7ezi Nil##on' 1 :3, $entru (anc?etK heticl>%lAiri(al%eareli4ioa#), Gernet, 1 3.'K G Gold#tein, 1 +.'
OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

rile $ri-iti&e, reale #au i-a4inare, 0i $ro(le-a o#$italit)Aii care tre(uie acordat) #tr)inului con#tituie te-e recurente' Unele ritualuri #@nt le4ate de o $erioad) de $)r)#ire a cet)Aii, c@nd locuitorii #e duceau la un #anctuar din a$ro$iereK altele, care au loc @n cetate, #e $ot @-$)rAi @n dou) cate4oriiB cele @n care carnea #acri%icial) e#te con#u-at) @n interiorul te-$lului 0i cele @n care ea e#te con#u-atKd - alt) $arte1' Nu e;i#t) @n#) o #e$araAie net) @ntre #i-$ozioniiK ui#tocratic 0i #er()rile $u(lice' @n #$ecial, tiranii din $erioada ar?aic) au @ncercat #) accentueze caracterul lu;o# 0i e;?i(iAioni#t al -odului lor de a (enc?etui 0i #) introduc) noi %or-e de $etrecere $u(lic), -odelate u$) conce$Aia lor Deroic)E de &iaA)' A#t%el, Cli#tene din Siciona a creat a-e#tec #$ecial de s#mposion 0i de agon ari#tocratic, cu concur#uri 0i (anc?ete $u(lice, @n ti-$ul unei @ntreceri $entru o(Ainerea -@inii %iicei #ale, care #/a @nc?eiat du$) un an cu #acri%iciul a 155 de (oi 0i un (anc?et $entru $retendenAi 0i pentru to1i cet1enii din Siciona (9erodot, <, 13< 0i ur-'"' Banc?etul $entru $retendenAi a luat, %)r) @ndoial), %or-a unui s#mposion o$ulent' Ace#t ti$ de ?i(rid $are #) %i %o#t curent $e ti-$ul lui Pindar, care/0i co-$unea odele $entru a c@nta &ictoria atleAilor ari#tocraAi @n ocazii ce $)reau #) co-(ine #er()rile $u(lice cu #)r()toriri $articulare ale &ictoriei 3' K Ni cei care &oiau #)/0i $rocla-e re%uzul de a #e inte4ra @n lu-ea nor-al) a polis.ului %)ceau ace#t lucru %or-@nd 4ru$uri care #e de%ineau datorit) di%eritelor ritualuri ale con&i&ialit)Aii' A#t%el, $ita4oreicii, la @nce$utul #ecolului al 7/lea, dez&olta#er) un -od de &iaA) (azat $e de#$)rAirea de co-unitate @n%)$tuit) $rin inter-ediul unor co-$le;e interdicAii ali-entare 0i $rintr/o &iaA) @n co-un care @nce$ea cu re4ula i] lor idee de %i inter$retat) ca o -i0care de $rote#t %aA) de establishmentul polis.ului. Ta(uurile lor ali-entare $un @n di#cuAie %or-ula cea -ai ele-entar) de &iaA) co-un), aceea di-$reGurul -e#eiK re%uzau ritualul central al tradiAiei reli4ioa#e, $r@nzul #acri%icialE 8' Ni totu0i, riturile lor, care #e de#%)0urau @n locuri de#tinate anu-e @nt@lnirii, nu #@nt altce&a dec@t o r)#turnare a %or-elor con&i&ialit]Aii uni&er#al acce$tate' Pentru c@t&a ti-$ $ita4oreicii au %o#t la $utere @n Crotona, dar la #%@r0it concitadinii #/au re&oltat 0i #/au r)z(unat, d@nd %oc locurilor lor de @nt@lnire 0i -a#acr@ndu/i $e -e-(rii #ectei' E;$erienAa reli4ioa#) a&@nd @n centru polis.ul e#te e;$erienAa @-$)rt)0it) de -aGoritatea 4recilor 0i tran#$u#) de ei @n -arile %e#ti&ale $anelenice din e$oca &ec?e, ade#eori le4ate de Gocuri (OlX-$ia, i#t-ul Corintului 0i Ne-eea" 0i de oracole (Del%i"K %uncAia lor $utea %i aceea de a a$ro$ia 4ru$uri care #e con#iderau o-oloa4e, ca ionii :Panionion
L1' At?enaio#, !, 18./18 K Bruit,lE ._' 3' 7an Gronin4en, 1 <5' 'RMaia .mm -bu/T S i'J nr" TOS 'C ,..<1

::0

din Priene #au Delo#"' Toate ur-)reau ca, $rin inter-ediul #er()rii al #acri%iciului, #) aGun4) la crearea unui %el de #enti-ent al D4recit)Aii :to helleni;on) deri&at din con0tiinAa c) #@nt Dde acela0i #@n4e 0i un 4rai, 0i Y'''Z au acelea0i l)ca0uri de @nc?in)ciune 0i acelea0i Gert%e 0i o(iceiuriE (9erodot, ., 1!!" 1' i ti t (rtS +mul politic *or-ele de #ocialitate @nt@lnite @n $erioada cla#ic) #@nt dez&olt)ri 0i ada$t)ri ale %or-elor $recedenteK #e #c?i-() @n #$ecial conte;tul #ocial 0i relaAia dintre #ocialitate 0i polis. Du$) Ari#totel, $entru o-ul cla#ic, Dtoate co-unit)Aile :;oinonia) au a#$ectul unor $)rAi ale co-unit)Aii $oliticeE :"tica $icomahic- , 11<5 a +"3' Ni totu0i, nici acea#t) $olitizare a %or-elor #ociale nu e#te un %a$t cu totul nouK di%erenAa con#t) -ai -ult @n co-$le;itatea relaAiilor reci$roce dintre di%eritele ti$uri de a#ociere dec@t @n #u(ordonarea unui ti$ %aA) de altul' I-$ortanAa di%erit) care le e#te atri(uit) aduce @n $ri-/$lan a#$ectele unor acti&it)Ai co-une -ai $uAin &izi(ile de/a lun4ul $erioadei ar?aice, dar @n orice caz i-$ortante' Ori4inea #ocialit)Aii $olitice a %o#t ade#ea identi%icat) @n conce$tul de D&atr) co-un)E' Cultul 9e#tiei 0i e;i#tentK unei &etre co-une a $o1i#/ului #@nt %eno-ene %oarte r)#$@ndite, $oate uni&er#ale, @n Grecia8' 7atra cet)Aii e#te le4at) de e;i#tenAa unui %oc etern 0i a-(ele o%er) o i-a4ine #i-(olic) a co-unit)Aii $olitice ca 4ru$ %a-ilialK @ntoc-ai ca o #oAie care $oart) %ocul de la ca#a $)rintea#c) laK noul ei c)-in, colonizatorii duc %ocul de la cetatea lor de ori4ine, la cea nou @nte-eiat)' Ace#t #i-(oli#- $oate con#titui %)r) @ndoial) unu dintre $ri-ele #e-ne ale a$ariAiei unei con0tiinAe a $oWi#/uluiK %ocul

&atra #@nt $)#trate @ntr/un #anctuar #au @ntr/un edi%iciu $u(lic 0i # a%l) #u( controlul direct al -a4i#traAilor cet)Aii ari#tocratice ar?aice #$re deo#e(ire de alte %or-e ale cultului citadin, o%iciat de dina#tii d $reoAi' 2a Atena, dar ade#ea 0i @n alte cet)Ai, &atra co-un) era $)#trat) /npr#taneion- #ediul o%icial al celui -ai @nalt -a4i#trat, ar?ontele e$oni-' Una dintre %uncAiile $ritaneului era aceea de loc $rinci$al al con&i&ia lit)Aii $u(liceK 0i alAi ar?onAi a&eau locuri #i-ilare, de#tinate a#$ecteloB co-une, dar de i-$ortanA) -ai -ic)' @n $ritaneu, ar?onAii, @n calita de 0e%i, @i @ntreAineau $e oa#$eAii cet)Aii 0i a#e-enea $ractic) $re#u$une o continuitate -itic) cu ti-$urile -ai &ec?i ale -e#elor @n co-un di e$oca eroic), (az@ndu/#e $e %a$tul c) #ineci#-ul lui Tezeu $re&edea a(olirea $ritaneelor locale 0i @n%iinAarea unui $ritaneu $rinci$al la

0iG
1' &storii- ed'cit', $' 8! (n't'"' 3' Trad' ro-' Stella Petecel, Editura NtiinAi%ic) 0i Enciclo$edic), Bucure0 '1 .., $' 355 (n't"' ?4 Gemet, 1 :3K Mal^in, 1 .+, ca$' II' Z .L,. V\ S.tFl
OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

Atena' In#tituAia e#te ari#tocratic), ritualul nu $re#u$une o -a#) co-un) #au %ie 0i nu-ai re$rezentati&), ci $r@nzul onori%ic al unei elite' A -@nca @n $ritaneu re$rezint) e%ecti& cea -ai @nalt) onoare o%erit) de c)tre cetatea de-ocratic), o onoare la care un -e-(ru o(i0nuit al demos.ului nu $oate a#$ira' Ace#ta e#te #en#ul co-entariului ironic 0i in#olent al lui Socrate, care, du$) conda-nare, a%ir-) c), @n loc #) %ie $ede$#it, ar tre(ui #) $ri-ea#c) -e#e 4ratuite @n $ritaneu $entru @ntrea4a lui &iaA) :Fpologia- 8+"1' Dre$tul de a -@nca aici @n $er-anenA) a$arAine de %a$t unei elite ari#tocratice re#tr@n#e, #ta(ilit) $rin le4e' Un te;t de le4e atenian, %ra4-entar, dat@nd de la Gu-)tatea #ecolului al 7/lea, @i @n0iruie $e cei car au ace#t dre$tB $reoAii Mi#terelor Eleu#ine, doi de#cendenAi direcAi ai tiranicizilor, Ar-odio# 0i Ari#to4eiton, cei Dale0i de A$olloE, @n&in4)torii @ntr/o $ro() i-$ortant) din cele $atru -ari @ntreceri @ntre cet)Ai 0i ($ro(a(il" 4eneralii :&GI, 8, 181"K cu #i4uranA), ar?onAii erau 0i ei $rezenAi' @n %ine, in&itaAia de a -@nca @n $ritaneu era o %or-) de Oenia cu care erau cin#tiAi #olii #tr)ini, #olii atenieni @ntor0i din -i#iune 0i, @n 4eneral, toAi cei $e care cetatea &oia #)/i onoreze' Ace#te $ri&ile4ii au %o#t e;tin#e 0i acordate -ai %rec&ent @n #ecolul al I7/lea 0i au de&enit o $arte a onorurilor re4ulate $e care adunarea cet)Aii ?ot)ra din c@nd @n c@nd #) le acorde (ine%)c)torilor ace#teiaK de e;e-$lu, cine $ri-ea cet)Aenia era in&itat #) -)n@nce @n $ritaneu, iar #$re #%@r0itul #ecolului al I7/lea #e in#tituie $o#i(ilitatea unui dre$t $er-anent, uneori c?iar ereditar, de sitesis. it;ritett9b 2e4ile reli4ioa#e ale Atenei cla#ice conAin, de a#e-enea, $re&ederi re%eritoare 0i la alAi deAin)tori ai dre$tului de sitesis @n $ritaneu #au @n alt) $arte' Ace0tia, nu-iAi cu ter-enul te?nic parasitoi- $ar #) %ie ade#ea a#i#tenAi o%iciali ai ar?ontelui #au ai #acerdotului unui anu-it cult reli4io# K a0a/nu-iAii parasitoi archon basileus.ului erau ale0i din co-unele Atticei, r)#$undeau de 4o#$od)rirea cerealelor adunate ca d)ri 0i a&eau un #ediu al lor' *olo#irea deni4ratoare a ter-enului D$arazitE deri&) toc-ai din acea#t) #ituaAie 0i re$rezint) co-entariul $o$ular la $ractica ari#tocratic) tradiAional), ca toAi cei ce #e ocu$au de tre(urile $u(lice #) -)n@nce $e c?eltuiala $u(lic)3' Caracterul ari#tocratic al ace#tor %or-e de con&i&ialitate e#te (ine ilu#trat de ur-)torul %ra4-ent $oeticB Atunci c@nd #tatul @l cin#te0te cu %a#t $e 9ercule 0i/i @nc?in) #acri%icii toate, nu/i toc-e0te $entru a aduce ace#te #acri%icii $e acei parasitoi zeilor ale4@ndu/i $rin tra4ere la #orAi, nici ale4@ndu/i la @nt@-$lare, ci a ale# @ntotdeauna cu 4riG) doi#$rezece ()r(aAi dintre cet)Aenii n)#cuAi din doi $)rinAi, a-(ii cet)Aeni de#toinici 0i $ro$rietari de $)-@nt (Diodor din Sino$e, @n At?enaio#, <, 38 d"' 1' Miller, 1 +.K 9enrX, 1 .8'H 3' 7ezi docta di#cuAie de#$re parasitos @n At?enaio#, <, 38! 0i ur-'
::: OS=6N MU,,A6 OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II ::$

Practica de a -@nca @n $ritaneu $ro&ine dintr/o in#tituAie &ec?e #tatului ari#tocratic, $)#trat) 0i dez&oltat) a$oi @n $erioada cla#ica dre$t $arte a unui #i#te- onori%ic, dar nu a %o#t niciodat) o %or-) de con&i&ialitate @-$)rt)0it) de @ntrea4a co-unitate $olitic), nici @n -oc direct, nici @n -od #i-(olic, $rin inter-ediul ale4erii unor re$rezentanAi ai $o$orului' Sin4urul e;e-$lu contrar cuno#cut e#te acela alG $r@nzului co-un con#u-at @n $ritaneu de nea-ul naucraAilor cu ocazi4 anu-itor #)r()tori reli4ioa#e (At?enaio#, !, 1! 0i ur-'", dar #e re%er) la un polis de e;ce$Aie, alc)tuit din co-unit)Ai #e$arate $ree;i#tente, @n con#ecinA) ace#t ti$ de con&i&ialitate re$rezint) o ada$tare a o(iceiurilor ari#tocratice la lu-ea $oWi#/ului 0i @0i 4)#e0te e;$re#ia ar?itectonic) @n hestiatoria $u(lice, 0iruri de @nc)$eri de#tinate (anc?etelor, a%late @n -iGlocul cet)Aii 0i @n a$ro$ierea celor -ai i-$ortante #anctuare, ca Brauron, @nce$@nd de la Gu-)tatea #ecolului al 7l/lea' Ace#te localuri erau rezer&ate %)r) @ndoial) -e#elor o%iciale ale unei elite de -a4i#traAi, oa#$eAilor i-$ortanAi 0i $reoAilor 1' Dar #tatul atenian a&ea un alt centru, cu ade&)rat de-ocratic, $entru -e#ele $u(lice' Din -o-entul in#tituirii unui con#iliu tra# la #orAi $entru a #e ocu$a de a%acerile care tre(uiau di#cutate @n adunare, :5 de $ritani lucrau @n acela0i ti-$, iar lor li #e $uneau la di#$oziAie o (uc)t)rie 0i o #al) de -e#e @n

T?olo#' Ace#t edi%iciu circular are m %or-) care nu #e $reteaz) la un (anc?et tradiAional, cu in&itaAi @ntin0i $e $aturi, 0i @n $lu# nu era de#tul de #$aAio# ca #) @nca$) toate $aturile nece#areK %or-a lui ar?itectonic) a-inte0te de cea a unor s;iades- con#trucAii $ro&izorii #au ad)$o#turi $entru uzul $o$ular care #e a%lau @n a$ro$ierea #anctuarelor, @n a%ara zidurilor cet)Aii, 0i #u4ereaz) o diferen# de cla#) @ntre dou) ti$uri de con&i&ialitate, cea @n care -e#enii #t)teau @ntin0i 0i cea @n care ei erau a0ezaAi' Me-(rii con#i/ i liului $ri-eau $orAii de carne #acri%icial) 0i o diurn) @n (ani' E#te ti$ic $entru docu-entaAia $e care o a&e- la di#$oziAie, %a$tul c) nu conAine nici o in%or-aAie detaliat) cu $ri&ire la acea#t) %or-) $ractic) 0i neonori%ic) a -e#elor @n co-un 3' Statul de-ocratic atenian nu a $rodu# niciodat) rituri uni&er#ale de con&i&ialitate co-$ara(ile cu cele ale S$artei' Totu0i, Dle4iuitorii I ('''" au dat le4i re%eritoare la -e#ele tri(urilor, de-elor, a0a/nu-iAilor thiasoi- %ratriilor 0i acelor orgeonesB (At?enaio#, :, 1.< a"K detaliile re4ula-entelor cu $ri&ire la #)r()torile $atronate de #tat arat) $@n) I la ce $unct atenienii #/au #tr)duit #) creeze un cor$u# Guridic care #e de%inea#c) co-$le;a reAea de o(iceiuri 0i in#tituAia o#$eAelor co-une 0i din care #) #e na#c) #enti-entul de #ine al unei co-unit)Ai $olitice Z re&enite @n ritualul reli4io#' @n ace#t $roce# #e di#tin4 cinci #tadii $rinci$ale, c?iar dac) @n 4eneral e#te 4reu #) dat)- introducerea I $racticilor #$eci%ice' 2e4ile lui Solon de la @nce$utul #ecolului al 7l/lea de%initi&au re4ula-entul $ritaneului 0i, $oate, al con#iliului, $recu- 0i $e cel al (anc?etelor ari#tocratice, at@t $ri&ate, c@t 0i reli4ioa#eK $e atunci era deGa recuno#cut un -are nu-)r de a#ociaAiiB
i -, '* .-9*;

Dac) o de-), #au phratores- #au orgeones- #au gennetai- #au 4ru$uri care #e adun) $entru a (ea, #au a#ociaAii #$ecializate @n cere-onii %une(re, #au a#ociaAii reli4ioa#e, #au de $iraAi, #au de co-ercianAi #ta(ile#c @ntre ele re4uli, ace#tea tre(uie #) %ie con#iderate o(li4atorii, cu condiAia #) nu %ie @n con%lict cu le4ile $u(lice :0igesto- !+, 33, !"' Acti&it)Aile tiranilor care au or4anizat unele dintre -arile culte I ateniene, ca Mi#terele Eleu#ine, Panateneele #au DionX#iile, tre(uie #) I %i a&ut e%ect a#u$ra $racticii #acri%iciilor 0i (anc?etelor co-unit)Aii' Ni I -ai i-$ortant) @n acea#t) direcAie a %o#t inter&enAia lui Cli#tene I (:5./:5+ @'9r'", care a or4anizat o reAea de in#tituAii locale o%iciale, de-e 0i %ratrii ce re4le-entau do(@ndirea cet)Aeniei #u( controlul 4eneral al cet)Aii, %iecare dintre ele a&@nd, #au @n orice caz cre@ndu/0i I cur@nd, $ro$riile rituri de con&i&ialitate' 2a #%@r0itul #ecolului al 7/lea, le4ile reli4ioa#e din Atena au %o#t codi%icate $entru $ri-a dat) de Nico-a? 0i din acea#t) $erioad) dateaz) $ro(a(il toate %ra4-entele a%late azi @n $o#e#ia noa#tr) $ri&itoare la le4ile re%eritoare la a#ociaAiile I reli4ioa#e1' @n #%@r0it, rein#tituirea uzanAelor reli4ioa#e tradiAionale, le4at) de &enirea la $utere a o-ului de #tat de-ocratic 0i con#er&ator 2icur4 (88./833 @'9r'", a du# la o re#tauraAie econo-ic) 0i reli4ioa#) 0i la a-$li%icarea celor -ai i-$ortante ritualuri le4ate de -e#ele @n co-un3' Ca rezultat al ace#tui $roce# @ndelun4at, @ntre$)trunderea in#tituAiilor ci&ice cu #ocialitatea e;$ri-at) @n (anc?etul reli4io# e#te a$roa$e total)K 0i a#t%el, toate 4ru$urile #ociale $u(lice 0i $ri&ate, cuI #@nt cele citate @n le4ile lui Solon, @0i ad-ini#treaz) c?iar $ro$riile a%aceri du$) -odelul adun)rii ateniene, cu %uncAionari, $ro$uneri, decrete re%eritoare la or4anizarea intern) 0i @n cin#tea D(ine%)c)torilorE 0i $roceduri %or-ale de conta(ilitate, ade#ea #cul$tate @n $iatr), ca 0i cu- acele 4ru$uri ar %i %o#t -ici cet)Ai @n interiorul cet)Aii' Marile #er()ri reli4ioa#e $o$ulare de la Atena ilu#treaz) co-$le;itatea ace#tor relaAii' Una dintre o(li4aAiile $rinci$ale era cea nu-it) hestiasis- datoria de a $re4)ti un (anc?et $entru -e-(rii $ro$riului tri( $e ti-$ul DionX#iilor #au Panateneelor' Se $are c) #acri%iciul o%erit de cetate %urniza o -are cantitate de carne B @n ti-$ul DionX#iilor din 88!/888 @'9r' au %o#t #acri%icate 3!5 de &aci' @-$)rAirea a %o#t or4anizat) @n Uera-i^o#, $oate @n zona Po-$eionului, la $orAile cet)Aii, de unde $lecau -arile $roce#iuni, zon) @n care au %o#t de#co$erite re#turile de #are $entru (anc?et 0i ur-ele (anc?etelor $o$ulare8' S)r()toarea care $re&edea ?r)nirea unui @ntre4 tri( %)cea $ro(a(il
1' Bor^er, 1 .8' Y4 Sc?-itt :astel,, Zf>@EE
F(

fi4 7ezi 2X#ia#, %ontra lui $icomah- 85' 3' De#$re re%or-ele lui 2icur4 &ezi Sc?>en^, 1 .:K 9u-$?reX#, 1 .:' 8' De#$re Po-$eion, ca Mestplatz &ezi 9oe$%ner, 1 +<, $$' 1</38''
::@ OS=6N MU,,A6

$arte din acea#t) cere-onie, @n care cetatea %urniza carnea, iar (o4aAi / re#tul' @n -od analo4, #e ale4eau dou) #oAii de oa-eni (o4aAi care tre(uiau #) $rezideze #er()rile %e-inine ale Te#-o%oriilor 0i #) #e ocu$e de ?rana $entru (anc?etele or4anizate @n de-e' A#t%el, $o$orul le cerea celor (o4aAi, ca o co-$onent) a datoriilor ci&ice ale ace#tora, #) o%ere -e#ele rituale @n acel #ector al cet)Aii din care %)ceau $arte' De a#e-enea, celui (o4at @i re&enea #arcina de a/i ?r)ni $e -e-(rii co-unit)Aii #ale $e durata (anc?etelor de nunt)' Dar riturile de trecere ale cet)Aenilor atenieni 4ra&itau -ai ale# @n Gurul %ratriilor, @ntr/o #erie de (anc?ete le4ate de &ec?ea #er(are ionic) a A$aturiilor' Unii %uncAionari #u$ra&e4?eau (anc?etul 0i a&eau datoria #) $artici$e cu o $arte din ?ran), @n#) carnea $ro&enea din #acri%iciile o%erite de $)rinAi @riG nu-ele %iilor lor' In ti-$ul A$aturiilor trei -o-ente #acri%iciale -arcau _adiile de trecere ale t@n)rului atenian c)tre &@r#ta adult)B meion- cu azia $ri-ei intr)ri @n 4ru$, ;oureion $entru $u(ertate 0i gamelia $entru #)torie' *iecare dintre ace#te -o-ente e#te #)r()torit) $rintr/un % tic?et or4anizat de -e-(rii aceleia0i %ratrii 0i acea#ta e#te cere-onia (lic) ce ate#t) le4iti-itatea actului' De aici #e $oate &edea @n ce %el ritualurile 0i actele / la ori4ine $ertinente @n 4ru$ul de rudenie / au %o#t tran#%or-ate de cetate @ntr/o $ractic) uni&er#al) 0i acu- #er&eau dre$t criterii de le4iti-are 0i de cet)Aenie' Toate ace#te tran#%or-)ri ale in#tituAiei con&i&ialit)Aii @n Atena de-ocratic) #@nt do&ada unui $roce# @ndelun4at de $olitizare a o(iceiurilor #ociale (azate $e ?ran), @n interiorul cet)Aii deGa #tructurateK ele $ot %i &)zute @n $arte ca dez&oltare a cutu-elor $recedente, @n $arte ca r)#$@ndire a celor li-itate @nainte la cla#e 0i ocazii #$eciale' Con&i&ialitatea $ri&at) &a continua, %ire0te, a;at) $e in#tituAia 0i ritualurile (anc?etuluiK ace#ta din ur-) nu a @ncetat #) %ie $erce$ut ca $arte a unui #til de &iaA) ari#tocratic' 7iespile lui Ari#to%an ni/1 $rezint) $e *ilocleon, un erou de-a4o4 care nu cunoa0te re4ulile co-$orta-entului cu&iincio# @n ti-$ul (anc?etului, din -o-ent ce tre(uie #) @n&eAe cu- #) #tea culcat 0i cu- #) con&er#eze' 2a #%@r0it, Ari#to%an ni/1 @n%)Ai0eaz) at@t de entuzia#-at de ocazie, @nc@t aGun4e #) o r)$ea#c) $e %lauti#t) 0i #) #e @ntoarc) aca#) ur-)rit de cet)Aenii #u$)raAi $entru c), %iind (eat, le/a #tricat $ro$rietatea @n ti-$ul ;omos.ului :7iespile- 1181/13<!, 13 3/1!! "' Gru$urile ari#tocratice co-(inau (anc?etele cu acti&it)Aile care #e de#%)0urau @n clu(uri $olitice, #au hetaireiai- or4anizate $entru Da in%luenAa cazurile Gudiciare 0i ale4erileE (Tucidide, ., :!"K oa-enii $olitici de-ocraAi, ca Pericle #au Cleon, a c)ror $utere #e (aza $ adunare, #@nt $rezentaAi ca $uAin @nclinaAi c)tre (anc?et, datorit) i-a4inii lor $olitice ari#tocratice' Platon @i de#crie a#t%el $e ade&)raAii 1 %ilo#o%iB
AB

OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

33:

o(0tea#c)' C@t de#$re le4ile #au decretele @n dez(atere #au &otate, nici nu le &)d, nici nu aud de#$re a0a ce&a, iar la $re4)tirile electorale ale 4ru$)rilor $olitice $entru ale4erile de -a4i#traAi, la @ntruniri, (anc?ete 0i $etreceri cu %lauti#te, nici -)car nu &i#eaz) #) $artici$e :Theaitetos- 1+8 d"1' 2a #%@r0itul #ecolului al 7/lea, hetaireiai au de&enit nucleul unei re&oluAii oli4ar?iceK de acolo au $lecat ordinele de ucidere a o$ozanAilor 0i au a$)rut ca$ii lo&iturii de #tat ar-ate din !11' Trecerea de la o I acti&itate $olitic) de elit), dar @nc) le4al), la e&er#iune statis a %o#t u0urat) de rolul Gucat de pistis #au Gur)-@ntul de #olidaritate' In !11, I uciderea o$ozanAilor $olitici a %o#t $rezentat) ca o %or-) de pistis 0i I deGa @n anul !1: di#tru4erea #i#te-atic) a 9er-elor dinaintea ca#elor I ateniene a %o#t inter$retat) ca un 4e#t al acelor hetaireiai care $uneau la cale re&oluAiaK anc?etele care au ur-at au dat la i&eal) %a$tul c) unele 4ru$uri ari#tocratice co-i#e#er) deli(erat #acrile4iul de a o%icia Mi#terele Eleu#ine $e ti-$ul #i-$ozionului' I-ediat ce #/a @ntor# la $utere, @n #ecolul al I7/lea, de-ocraAia a interzi# %or-al 0i cate4oric acele hetaireiai con#tituite $entru a o r)#turna (De-o#tene, !<, 3<", i iar Gur)-intele cet)Aenilor din alte cet)Ai conAineau $ro-i#iunea e;$licit) B DNu &oi $artici$a la nici o con#$iraAie :s#nomosia)B. Pentru Atena era &or(a totu0i de un -o-ent delicatB @n -od nor-al, di#tru4erile co-i#e @n #tare de e(rietate 0i #acrile4iile $uAin 4ra&e, de $ild) urinatul @n -icile te-$le de $e -ar4inea dru-ului #au %urtul 0i con#u-ul c)rnii #acri%iciale de#tinate zeilor, con#tituiau cul-ea co-$orta-entului #acri/le4ialK unele 4ru$uri #e di#trau $arodiind a0a/nu-itele thiasoi reli4ioa#e, d@ndu/0i nu-e o(#cene 0i @nt@lnindu/#e @n zilele de r)u au4ur3'

', , ''RERE Ace#te acti&it)Ai interzi#e le $un @n lu-in) $e cele nor-ale din thiasoi 0i din cadrul acelor orgeones reli4ioa#e, a#ociaAii $ri&ate #au #e-i/$u(lice dedicate @n #$ecial cultului anu-itor di&init)Ai, care e;i#tau @n -od %ire#c dintotdeauna 0i $ri-i#er), cu- #/a #$u#, recunoa0terea %or-al) @n le4ile lui SolonK @n $erioada cla#ic) au $roli%erat @-$reun) cu cultul eroilor -inori 0i al di&init)Ailor #tr)ine' Baza acti&it)Ailor ace#tor 4ru$uri o con#tituia toc-ai $r@nzul co-un du$) un #acri%iciu, con%or$racticilor %iec)rui cult' @n 4eneral, ace#ta cu$rindea deipnon.ul 0i s#mposion.ulK Ari#totel de#crie #acri%iciile 0i reuniunile ca 4e#turi $rin care oa-enii Daduc zeilor onoruri 0i @n acela0i ti-$ @0i o%er) lor @n0i0i recre)ri $l)cuteE :"tica $icomahic- ., 11<5 a 3<"8 0i le con#ider) iz&or@te din dra4o#tea $entru $l)cere' Alte 4ru$uri $ot %i cla#i%icate du$) %uncAia lorB eranos era la ori4ine un (anc?et or4anizat cu contri(uAia '''%ire0te c) de la (un @nce$ut nu 0tiu de -ici calea c)tre a4ora 0i nici" @n ce loc #e 4)#e0te tri(unalul ori #ala de con#iliu #au alt loc de @r
1' In Platon, +pere- ed'cit', 7I, $' 338 (n't'"' 3' De#$re clu(urile ateniene Ni rolul lor $olitic &ezi -ai ale# Cal?oun, 1 18K MurraX, 1 . (' 8' Ed'cit', $' 355 (n't'"'
::C

B1'OS=6N MU,,A6E -7i OMUL >I B E2E 'OCIALIONRII

::D

%iec)ruiaK -ai t@rziu a de&enit o i-$ortant) in#tituAie de aGutor reci$roc, care d)dea (ani -e-(rilor #)i %)r) do(@nd), centrat) ade#ea $e uni cult 0i care $re&edea un (anc?et co-un' @n -od #i-ilar, 4ru$uri #$ecializate @n cere-onii %une(re a#i4urau @n-or-@ntarea du$) cu&iinA) a -e-(rilor, dar @n realitate @nde$lineau o %uncAie #ocial) -ai a-$l)' Moartea era, cu #i4uranA), o c?e#tiune $ro(le-atic)' @n 4eneral, in#tituAia -e#elor co-une nu de$)0ea 4raniAele -or-@ntului, dar ace#te rituri erau at@t de i-$ortante @n ti-$ul &ieAii, @nc@t unele culte @ncercau #) %or-uleze $entru ade$Aii lor un credo al (anc?etului etern' Platon de#crie a#t%el doctrinele or%iceB DEi @i conduc $e dre$Ai, $rin @n&)A)tura lor, la 9ade# 0i @i a0az) $e $aturi, le $re4)te#c un o#$)A al #%inAilor, @ncunun@ndu/i 0i %)c@ndu/i #)/0i $etreac) @ntre4ul ti-$ cu ()utur)' Ei #ocote#c o r)#$lat) -inunat) a -eritului un &e0nic c?e%E :Republica- 1, 8<8"1' Moti&ul $rinci$al care/i deter-ina $e oa-eni #) #e iniAieze @n Mi#terele Eleu#ine era toc-ai $ro-i#iunea (anc?etelor post.mortem. Dar a#e-enea credinAe nu %ac dec@t #) #u(linieze #e$ararea a(#olut) dintre $l)cerile #ociale ale &ieAii 0i a(#enAa lor @n -oarte' Nu-ai eroilor le era dat #) #e #u#tra4) unei a#t%el de %atalit)Ai, iar @n $erioada eleni#tic) acea#ta tre(uie #) %i in%luenAat cultul -ortului tran#%or-at @n erou3' Caracterul re%le;i& al re$rezent)rii literare a con&i&ialit)Aii @n $erioada cla#ic) tinde #) i4nore di-en#iunea reli4ioa#) 0i #e re%er) -ai ale# lai di-en#iunea #ocial) a ritului' Pri-a tentati&) cu caracter -e-oriali#tic, aceea a lui Ion din C?io#, acord) un #$aAiu lar4 -arilor oa-eni @nt@lniAi la (anc?ete 0i le analizeaz) caracterele' O te-) $re%erat) 0i recurent) era, @nc) de $e atunci, aceea a o(iceiurilor e;otice, citate $entru a de#crie caracterul Ddi%eritE al (ar(arilor (9erodot, Euri$ide @n %iclopul)- care nu @nAele4 re4ulile con&i&ialit)Aii cet)Aene0ti' O(iceiurile di%eritelor co-unit)Ai 4rece0ti #@nt analizate de Critia# ca do&ezi ale @n#u0irilor lor -orale' Ace#te te;te, @-$reun) cu de#crierile (anc?etelor din $oezia &ec?e, #@nt $recur#oarele 4enului %ilo#o%ic al D(anc?etuluiE c)ruia i/au dat &iaA) Platon 0i aeno%on @n $ortretele lui Socrate' @n ace#te lucr)ri, ritualurile di#cur#ului 0i ale co-$orta-entului @n ti-$ul (anc?etului deter-in) at@t #tructura, c@t 0i te-ele di#cuAiei' Ni $entru %ilo#o%i, iu(irea, @n #$ecial cea ?o-o#e;ual), re$rezint) #in4urul #u(iect de di#cuAie $otri&it $entru un #i-$ozionK Platon arat), de e;e-$lu, c -)ie#tria lui de a e&oca o &iziune -i#tic) a#u$ra $uterii iu(irii, cu- @nAele4e el at-o#%era (anc?etului' Mai t@rziu, @n Legile- %ace do&ada unei @nAele4eri deo#e(it de $ro%unde a $uterii &inului, a -e#elor @nZ
S.t'a) 'h3 'V',I7 -'fa.bQ 11 @n Platon, +pere- ed'cit', 7, Zft l9f S%V2tt%cRSM M@ #uie#naJ] 3' @n ce $ri&e0te te-a arti#tic) a lui Toten-a?l7>itiCa toi
B

%unda-ental)'

, \L,

\'\''\

'\,RL,

2
gfti0

O%@

H 1 .3, e#te

co-un 0i a in%luenAei $e care ace#tea o e;ercit) a#u$ra #u%letului u-an 0i @n ra$orturile #ociale 1' Din ace#t -oti&, $entru 4reci, relaAiile $er#onale de dra4o#te 0i de $rietenie con#tituie %eno-ene #ociale' Ari#totel de%ine0te $rietenia @n ter-eni de 4ru$ #ocial, %iindc) Dorice %or-) de $rietenie i-$lic) o %or-) de a#ociereE' El enu-era $rietenia care/i lea4) $e #oAi 0i $e rude, cea care/i lea4) $e cet)Aeni, $e -e-(rii tri(ului, $e to&ar)0ii de c)l)torie 0i aceea e;$ri-at) @n le4)tura o#$italit)Aii' *iecare dintre ace#te %or-e i-$lic) un ti$ de a#ociere :;oinonia)- iar polis.ul e#te de#cri# @n aceia0i ter-eni, ca %iind el @n#u0i o ;oinonia- alc)tuit) dintr/o reAea de ;oinoniai :"tica $icomahic- ., 13<1 ("' 7iaAa o-ului e#te -arcat) @n orice -o-ent de le4)turile de $rietenie e;$ri-ate @n ritualuri #ociale, ade#ea $rin inter-ediul (anc?etului, dar $rin reli4iozitate, #$ort, educaAie 0i r)z(oi' @n ter-eni $ractici, #en#ul unei a#t%el de &ieAi e#te de#cri# cel -ai (ine @n %ai-o#ul a$el din !5! @'9r', din ti-$ul r)z(oiului ci&ilB i !%eOi Bra&i cet)Aeni, $entru ce ne alun4aAiF De ce &reAi #) ne ucideAiF Pentru c) noi nu &/a- %)cut niciodat) &reun r)u, ci a- luat $arte cu &oi at@t la #er()rile cele -ai -)reAe, c@t 0i la Gert%ele 0i $etrecerile cele -ai %ru-oa#eK a- c@ntat 0i a- Gucat cu &oi @n Gocurile #acre, a- @n&)Aat @n acelea0i 0coli, a- %o#t to&ar)0i de ar-e cu &oi 0i -ulte $ri-eGdii a- @n%runtat al)turi de &oi $e u#cat 0i $e -are $entru #al&area co-un), $entru li(ertatea noa#tr) 0i a &oa#tr)' @n nu-ele zeilor -aterni 0i $aterni, @n nu-ele le4)turii de #@n4e 0i a @nrudirii dintre noi, @n nu-ele $rieteniei / c)ci -ulAi dintre noi #@nte- le4aAi @ntre noi $rin toate ace#tea /ru0in@ndu/&) de zei 0i de oa-eni, @ncetaAi lo&iturile @-$otri&a $atrieiE (3, !, 35/ 33"3' @n ace#t ti$ de #ocietate nu e;i#t) li(ertatea indi&idului a0a cu- o @nAele4e- noi a#t)zi, deoarece indi&idul e#te @ntotdeauna con#iderat un ani-al #ocial, niciodat) #in4ur cu el @n#u0i' E;i#t) @n#) o di%erenA) @ntre #ociet)Aile con#tituite @n Gurul unei conce$Aii unice a#u$ra in#tituAiei -e#elor @n co-un, ca de $ild) S$arta, 0i lu-ea co-$le;) a AteneiK critic@nd in4enuitatea idealului $latonician al co-unit)Aii ca %a-ilie uni&er#al), Ari#totel a%ir-)B /'ii$nul2 VMi @ntr/ade&)r, e#te oare -ai (ine ca %iecare #) nu-ea#c) de %iul #)u $e oricare dintre cele dou) -ii #au zece -ii de co$ii, ori e#te -ai (ine #) nu-ea#c) al #)u ca @n #tatele de acu-F Unul nu-e0te %iul #)u $e aceea0i $er#oan) $e care altul o nu-e0te %ratele #)u, altul &)rul #)u, #au du$) alt) @nrudire, ori de #@n4e, ori de alianA) %ie cu #ine, %ie cu celelalte rude,

,4 ,

44

=I

e4 ,,,

1' Pentru 4enul literar al (anc?etului @n %ilo#o%ie 0i literatur) &ezi Martin, 1 81K $entru Platon, &ezi Tecu#an, 1 . ' 3' aeno%on, !elenicele- trad' ro-' N'I' Nte%)ne#cu, Editura NtiinAi%ic), Bucure0ti, 1 <:, $$' 15./15 (Ai'l5I ,-Q.SiS-oT/i# & vn.,toi.I[Z'-m a%aJ#r%an#d dlici

fff UaU1OS=6N MU,,AaN ori de tri(' E#te -ult -ai (ine #) %ie cine&a &)r ade&)rat (@n #tat actual", dec@t %iu @n or@nduirea acea#ta (a ,e$u(licii lui Platon" APoliticD 3, 13<3 a, ./1+"1' Ceea ce li$#e0te la Atena e#te conce$tul de indi&id, nu acela de li(ertate a indi&idului' O li(ertate $er#onal), o ca$acitate de a tr)i du$) $ro$riile dorinAe, care %ace $arte din idealul atenianB e#te &or(a de li(ertatea de a ale4e @ntre o -ultitudine de le4)turi #ociale ce #e #u$ra$un 0i de a/Ai 4)#i $ro$riul loc @ntr/un %el de Dli(ertate inter/#tiAial)E' E#te @n#) &or(a de o li(ertate @n #ocialitate, o li(ertate care e#te rodul certitudinii de a a$arAine #i-ultan -ai -ultor realit)Ai #ociale di%erite 3' +mul elenistic
3g84tg64CcvSCg ti

Uni&er#ul eleni#tic a %o#t do-inat de dou) %or-e o$u#e de or4anizare #ocial) care au a&ut, de#i4ur, e%ectele lor a#u$ra ritualurilor #ociali/t)Aii' Ace#te dou) %or-e con#i#tau @n &iaAa de la curtea din -onar?iile eleni#tice, cu %uncAionarii lor, 0i @n tran#%or-area ritualurilor ci&ice $recedente @ntr/o ri4uroa#) or4anizare colonial) care #/a r)#$@ndit $e @ntre4ul teritoriu al %o#tului I-$eriu Per#an, de la A%4ani#tan 0i India de nord la E4i$t 0i @n A%rica de Nord' Con&i&ialitatea re4al) -acedonean), $e care #e (azeaz) a$oi cea a -onar?iilor eleni#tice, re%lect) tradiAii ar?aice 4rece0ti 0i $rin -ulte a#$ecte a-inte0te de lu-ea ?o-eric)K de0i a ado$tat a$oi nu-eroa#e o(iceiuri 4rece0ti, cu- ar %i cel de a (enc?etui culcaAi, ea a %o#t @n#) conce$ut) la o #car) -ai lar4)' Monar?ul 0i Dto&ar)0iiE #)i con#tituiau o elit) ari#tocratic) ce -@nca @-$reun), ade#ea cu -ulAi in&itaAiK ?rana era o%erit) din a(undenA), 0i -acedonenii erau cuno#cuAi ca -ari ()utori' Unele

$ractici tradiAionale arat) cu- -acedonenii au @-$ru-utat 0i ada$tat o(iceiuri 4rece0ti' Printre ace#te $ractici #e nu-)ra, de $ild), re4ula con%or- c)reia un o- tre(uia #) %i &@nat 0i #) %i uci# un -i#treA $entru a a&ea dre$tul de a -@nca @ntin# 0i nu a0ezat (o(icei ce re%lect) deo#e(irea co-un) la 4reci @ntre adulAi 0i adole#cenAi", #au %olo#irea tr@-(iAei $entru a anunAa #%]r0itul deipnon.ului 0i @nce$utul (anc?etului8' Di#$unerea #)lii (anc?etului $entru ace#t ti$ de -ari reuniuni nu e#te li-$edeK -ulte dintre -arile edi%icii eleni#tice de#co$erite $rezint) caractere ce #u4ereaz) di#$unerea @ntr/o #in4ur) #al) a unor 4ru$uri inde$endente de $aturi' Pro(le-a de a @-$)ca tradiAia 4reac) a e4alit)Aii dintre con&i&i cu realitatea unei curAi re4ale #e
li'u%ld'cit', $' :8 (n't'"' i0 #%la,o%t% V@ iultriinfomd SSM ZOmm.iil luAio4 Vrtn#Rl , 3' Di#cuAia de#$re li(ertatea indi&idului @n Grecia antic) @nce$e deGa cu Con#tant
'i,iOin ' im / i /,

8' Pentru (anc?etele -acedonene &ezi To-lin#on, 1 +5K Borza, 1 .8'

OMUL NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

e;$ri-) $rin dou) -oti&e anecdotice contra#tanteB unul #u(liniaz) tradiAia Dli(ert)Aii cu&@ntuluiE :parrhesia) $entru curteni @n ti-$ul #i-$ozionului 0i, @n con#ecinA), acce$tarea din $artea (unului re4e a e4alit)Aii in&itaAilor luiK altul de#crie liti4iile, @nc)ier)rile dintre (eAi&i 0i c?iar o-orurile #)&@r0ite de -onar? @n %uria lui re4al), coru$Aia 4enerat) de $utere 0i i-$o#i(ilitatea unei ade&)rate $rietenii @ntre $er#oane ine4ale' Ace#ta e#te #tilul de con&i&ialitate caracteri#tic curAii eleni#tice, %)r) @ndoial) cu adao#ul unor ele-ente $er#ane' ,e4ele 0i de-nitarii #)i, de#e-naAi cu titlul de D$rieteniE, con#tituiau un 4ru$ care ade#ea -@nca @-$reun) 0i care a%i0a $u(lic lu;ul 0i a(undenAa re4al)K a#e-enea lu; :tr#phe) a de&enit, du$) #tilul $er#an, o &irtute re4al)' Ser()rile reli4ioa#e con#tituiau $arade o#tentati&eK ne/a r)-a# de#crierea uneia dintre ele, or4anizat) la Ale;andria de c)tre Ptole-eu *iladel%ul (At?enaio#, :, 1 < 0i ur-'"' 1 Ea cu$rindea o e;traordinar) $roce#iune 0i un (anc?et re4al Ainut @ntr/un $a&ilion con#truit ad/?oc, de#cri# ca $ut@nd #) cu$rind) 185 de $aturi di#$u#e circular' Edi%iciul era decorat cu $icturi, ta$i#erii, o$ere de art) 0i ar-e orna-entale caracteri#tice #)lilor de (anc?etK dou) #ute de in&itaAi erau adunaAi $e o #ut) de $aturi de aur, al)turi de care erau a0ezate dou) #ute de t)&i cu tre$ied, tot de aur' Pe un $at #$ecial erau a0ezate cu$ele $entru ()ut, de aur 0i @ncru#tate cu $ietre $reAioa#e' 7aloarea total) a -o(ilierului #e ridica la zece -ii de taleri de ar4int, circa trei #ute de -ii de ^ilo4ra-e' Din $)cate, (anc?etul $ro$riu/zi# nu e#te $rezentat, nici nu a&e- de#crierea -odului @n care au %o#t di#tri(uite -arile cantit)Ai de &in 0i ani-alele #acri%iciale etalate $e $arcur#ul $roce#iuniiK de alt%el, @n ciuda ace#tei co-$onente, e&eni-entul era #tructurat @n Gurul ritualurilor tradiAionale ale o#$eAelor co-une 4rece0ti' AlAi -onar?i, $oate, nu erau @n #tare #) concureze cu (o4)Aia Ptole-eilor, dar &iaAa lor de curte era -odelat) du$) acela0i #til #i-$otic, or4aniz@nd 0i ei a#e-enea etal)ri de o$ulenA) $e ti-$ul #er()rilor reli4ioa#e' C@t de#$re #%era $ri&at), At?enaio# o de#crie @n le4)tur) cu (anc?etul de nunt) al unui (o4at no(il -acedonean (!, 13. 0i ur-'"' E#te &or(a tot de un (anc?et du$) #tilul 4rec, dar @-(o4)Ait cu %or-e de di#tracAie 0i cadouri @n &a#e de aur 0i de ar4int, cadouri at@t de lu;oa#e, @nc@t Doa#$eAii c)utau acu- #) cu-$ere ca#e, $)-@nt 0i #cla&iE' S/a #u#Ainut ade#ea c) &a#ele de aur 0i de ar4int erau rare @n $erioada cla#ic) 0i au de&enit un lucru o(i0nuit doar @n e$oca eleni#tic)K de#i4ur, $o#i(ilit)Aile -ai -ari ale -acedonenilor de a/0i $rocura aur 0i ar4int tre(uie #) le %i indu# o(iceiuri di%erite, -ai ale# du$) ce cuceririle lui Ale;andru au de#c?i# dru-ul c)tre rezer&ele de aur 0i de ar4int ale I-$eriului Per#anK de a#e-enea, #/a e-i# i$oteza c) declinul ni&elului arti#tic al $icturii de $e &a#ele 4rece0ti $oate %i le4at de ace#te

hhhhhhhhhhhh
1' Studnicz^a, 1 1!'
:$0

& ,,&mm+m

tran#%or-)ri' C?iar dac) e#te ade&)rat c) @n $erioada cla#ic) a GreciD' -etalele $reAioa#e erau de#tinate a$roa$e e;clu#i& uzului reli4io# 0i c) lu;ul #e r)#$@nde0te $e #car) lar4) -ai t@rziu, a-$loarea tran#%or-)rii $rodu#e @n $erioada eleni#tic) nu tre(uie #u$rae&aluat)' @n #ecolul I @'9r', Iu(a din Mauritania a%ir-) c) D$e durata @ntre4ii $erioade -acedonene &a#ele %olo#ite la -a#) erau din cera-ic)E (At?enaio#, <, 33 c" 0i c) %olo#irea aurului 0i a ar4intului tre(uia atri(uit) unei recente ino&aAii ro-ane1' Noile cet)Ai 4rece0ti din $erioada eleni#tic) erau a0ez)-inte colonia2 @ntr/un -ediu #tr)in, indi%erent 0i

uneori o#tilK in#tituAiile lor re%lectau, $rin ur-are, dorinAa de a -enAine 0i de a @nt)ri identitatea cultural) a 4ru$ului' @n &re-e ce o-ul e$ocii cla#ice 0i/a 4)#it cea -ai ade&)ra e;$re#ie @n acAiunea $olitic) 0i deci a tin# #) #u(ordoneze orice a#$ect al &ieAii #ale #ociale ace#tui a#$ect al polis.ului$entru a ii cet)Aean @n $erioada eleni#tic) tre(uia #) a$arAii elitei culturale ele/niceK @n Gurul ace#tei noi conce$Aii de#$re cet)Aenie #/au dez&oltat e&ident, %or-e #$eci%ice de #ocialitate, iar (anc?etul ci&ic ca e;$eri cultural) a %o#t re-odelat3' HJ @n ace#t $roce#, educaAia do(@ndea o -are i-$ortanA)' 2a #%@r0itul #ecolului al I7/lea, la Atena, intrarea @n r@ndul cet)Aenilor era or4anizat) trec@nd $rintr/o $erioad) de iniAiere, efebia- $e ti-$ul c)reia t cet)Aenii ()r(aAi @ntre o$t#$rezece 0i dou)zeci de ani tre(uiau #) @n#crie la un cur# de $re4)tire 4eneral) 0i -ilitar) #u( control/O %uncAionarilor de #tatK ace0ti e%e(i alc)tuiau cla#e de &@r#t) care tindeau #) #e -enAin) de/a lun4ul ritualurilor -e#elor @n co-un' @n cet)Aile eleni#tice, educaAia %or-al) #e %)cea @n 4i-naziu, #u( conducerea unui #luG(a0 de #tat, 4i-naziar?ulK dre$tul de acce# la acea#t) educaAie era le4at #tr@n# de dre$tul de cet)Aenie, a#t%el c) -ulte dintre di#$utele $ri&ind re&endic)rile dre$tului de$lin la cet)Aenie din $artea co-uni taAilor e(raice rezidente @n cet)Aile 4rece0ti #@nt e;$ri-ate @n di#cuAiile de#$re dre$tul de acce# la 4i-naziu 0i de#$re $ro(le-ele le4ate de datoria de a #tudia te;tele literare nee&reie0ti 0i de o(iceiul de a #e antrena 4oi' In#tituAia 4i-naziului #e r)#$@nde0te, de/a lun4ul unui arc de ti-$ #e-ni%icati&, $e arii lar4iK acela0i re4ula-ent, alc)tuit din 1!5 de nor-e de ori4ine del%ic), a %o#t 4)#it @n 4i-naziul din Ai U?anu-, @n A%4ani#tan, @n cel din in#ula T?era din Marea E4ee, @n Anatolia 0i @n E4i$t' Din ace#t -oti& 4ru$urile de e%e(i 0i de neoi #e @n-ulAeau @ntr/o nou) #tructur) $e cla#e de &@r#t), nou) $entru acele A)ri @n care #e acorda -ult) i-$ortanA) acti&it)Ailor #$orti&e 0i 4etice ale tinerilor' H,r
1' Ace#te #curte re%eriri nu re%lect) $e de$lin di#cuAia @nce$ut) de 7ic^er# @riZ 1 .: a#u$ra ra$ortului dintre ar4int 0i cera-ic)' 3' Pentru acea#t) #ecAiune &ezi @n #$ecial $artea a treia din 'c`mitt :ai 1 .8'
OMUL NI /ORMELE 'OCIALIONRII

Ni #i#te-ul ta;elor din $erioada cla#ic) a #u%erit tran#%or-)ri, atunci c@nd cei (o4aAi au %o#t @ncuraGaAi, $rin con%erirea de %uncAii $u(lice, #) #e @ntreac) @n %uncAiile ci&ile 0i reli4ioa#e cu acte de (ine%acere dedicate $o$orului' Cele -ai r)#$@ndite -)rturii ale %or-elor de #ocialitate din acea#t) $erioad) con#tau @n decrete ce dicteaz) re4ulile du$) care #e de#%)0urau %e#ti&it)Aile reli4ioa#e or4anizate $e c?eltuiala unui (o4at euergetes #au @n te;te ce o-a4iaz) un (ine%)c)tor $entru 4enerozitatea #a' A#e-enea acte de (ine%acere $u(lic) #@nt ade#ea a#e-)n)toare cu datoria de sitesis i-$u#) atenianului (o4at, @ntruc@t #@nt le4ate de un rol #$ecial deAinut @n cadrul %uncAiilor $u(lice #au al #er()rilor reli4ioa#e, dar #/au dez&oltat ulterior, c@nd cei (o4aAi au dorit #) %ie -enAionaAi @n ti-$ul donaAiilor (ene%ice 0i te#ta-entare care $re&edeau di#tri(uirea $eriodic) de ?ran) 0i ulei $o$orului #au un (anc?et %une(ru co-e-orati&1' Multe dintre ace#te acti&it)Ai #e de#%)0urau $e l@n4) 4i-naziu, #anctuare #au alte #$aAii $u(lice' *eno-enul e&er4eti#-ului nu i-$lic) o alunecare #$re o %or-) de clienteli#- @n care #)racii de$ind de (o4aAi, ci re$rezint) -ai de4ra() e;$re#ia unei co-unit)Ai de &alori' E&er4eti#-ul e#te con#iderat @ntr/un %el o(li4atoriu 0i (cel $uAin din $unct de &edere ideolo4ic" o%erit @n -od li(er ca -ediere @ntre (o4aAi 0i cet)Aenii o(i0nuiAi, de#$)rAiAi de o $r)$a#tie econo-ic) din ce @n ce -ai ad@nc)' S$iritul $u(lic, care nu a 4)#it loc @n $olitic), #e e;$ri-) @n etalarea 0i ritualizarea unei c?eltuieli @n (ene%iciul co-unit)Aii' Cei care (ene%iciau de donaAii $uteau %ace $arte dintr/un 4ru$ e;clu#i& de #luG(a0i, con#ilieri #au $reoAiK $uteau #) %ac) $arte 0i dintr/un #u(4ru$ de cet)Aeni, de e;e-$lu -e-(rii tri(ului (ine%)c)torului' Dar, de %oarte -ulte ori, @ntrea4a co-unitate era in&itat) la o demothoinia- #au ca #) $ri-ea#c) daruri' 2i-itele ace#tei 4enerozit)Ai &ariauK uneori, ea era de#tinat) tuturor celor care luau $arte la o #)r()toare reli4ioa#), alteori, di-$otri&), @i cu$rindea $e toAi cet)Aenii de #e; -a#culin ai polis.ului. Scla&ii nu #@nt niciodat) e;$licit inclu0i, iar %e-eile $ri-e#c doar cadouri 0i nu #@nt niciodat) in&itate la (anc?ete' @n -od nor-al totu0i, in&itaAia e#te adre#at) DtuturorE, cet)Aeni de #e; -a#culin, #tr)ini rezidenAi 0i @n trecere 0i uneori Dro-anilorE/ con#ideraAi o cate4orie a$arte /, adic) italicilor' Ace#te in&itaAii e;$ri-) $er%ect &oinAa $oWi#/ului de a a$arAine unei co-unit)Ai culturale elenice -ai &a#te, deoarece in&itaAia nu e#te adre#at) 0i non/4recilor, cu e;ce$Aia cate4oriei $ri&ile4iate a Dro-anilorE K
I-$ortanAa e&er4eti#-ului e#te te-a $e care #e a;eaz) e#eul lui 7eXne, 1 +<, de unde &ezi @n #$ecial $artea a doua' De#$re e&er4eti#- 0i cultele %unerare &ezi Sc?-itt Pantei, 1 .3' Mani%e#tarea e;tre-) a ace#tei %or-e de con/&i&ialitate e#te cultul re4al in#tituit de re4ele Antio? din Co--a4enaJM #%]r0itul #ecolului I @'9r', care $re&edea or4anizarea o(li4atorie $entru toAi #u$u0ii #)i a unei #erii de (anc?ete ce tre(uiau #) ai() loc $e &ir%ul -untelui @n cin#tea #i 0iRb/Kitr)-o0ilor'Q& QLL GthCn i3.Ttq 4Fus11ib+*t

OS=6N MU,,A6

de %a$t, c?iar dac) cet)Aenii din alte cet)Ai 4rece0ti #@nt $ri-iAi cu (un)&oinA), A)ranii din $artea locului #@nt e;clu0i' @n ace#t %el, cet)Aile noi din lu-ea 4reac) @ncercau #) creeze, $rin inter-ediul %or-elor culturale, un #enti-ent al a$artenenAei la co-unitate care @n $erioadele $recedente era #$ontanK #) $ri&i- ace#te $ractici doar din $er#$ecti&a continuit)Aii @n#ea-n) #) i4nor)- ele-entele de noutate e;$ri-ate @n uni&er#alizarea lor 0i @n %uncAia lor #c?i-(at)' A#ociaAiile (azate $e acti&itatea econo-ic) au e;i#tat dintotdeauna @n polis.ul 4rece#c, dar, #$re deo#e(ire de lu-ea ro-an) 0i de cetatea -edie&al), nu $ar #) %i con#tituit un ele-ent #e-ni%icati& al #tructurii #ocialeK acea#ta re%lect) $oate #tatutul #ocial in%erior al acti&it)Ailor co-erciale 0i #u(ordonarea #%erei econo-ice celei $olitice' Ocazional #@nt -enAionate acti&it)Aile de cult ale unor 4ru$uri, cu- ar %i cel al -e0te0u4arilor @n (ronz #au al olarilor, dar &a tre(ui #) a0te$t)- $erioada ro-an) $entru ca a#e-enea a#ociaAii #) a$ar) @n #%era $u(lic)' Anterior, i-$ortanAa a#ociaAiilor artizanale era @n cea -ai -are $arte li-itat) la acti&it)Aile $ro%e#ionale e;terioare #tructurii ci&iceK toc-ai $entru c) erau itineranAi, -edicii, cel $uAin $@n) @n #ecolul al 7/lea, $)#tra#er) cultul lui A#cle$io#, centrele de $re4)tire $ro%e#ional) (@n #$ecial $e in#ula Co#", o con0tiinA) de #ine ca 4ru$ $ro%e#ional 0i Gur)-@ntul lui 9i$$ocrat' @n $erioada eleni#tic) a#i#t)- la a$ariAia technitai.lor lui DionX#o#, cor$oraAii de actori $ro%e#ioni0ti ale c)ror acti&it)Ai #@nt r)#$@ndite @n toate cet)Aile 4rece0ti' Ace#t %eno-en, cI 0i e;i#tenAa 4ru$urilor or4anizate de #tr)ini rezidenAi, $ro&enind din anu-ite zone ale Atenei 0i din alte cet)Ai, e#te e;$re#ia nu at@t a #tructurii polis.ului- c@t a ne&oii de %or-e #ociale care #/o tran#ceand)' @n -od analo4, 4ru$urile de ori4ine -ilitar), ade#ea cu un caracter #$eci%ic naAional, erau o con#ecinA) %irea#c) a o(iceiului de a an4aGa -ercenari $ro&eniAi din Ca-$ania #au din alte re4iuni, care ade#ea $uteau #) o(Ain) cet)Aenia #au #) #e i-$un) cet)Aii 1' Or4anizarea tra#-iterii 0tiinAei ur-a #c?e-a tradiAional) a or4aniz)rii cultului, caracterizat) de $ro$rietatea @n co-un 0i de ca-araderia creat) de -e#ele luate @-$reun)' 7ec?iul cadru al %ilo#o%iei din $erioada #ocratic), a0a cu- 1/a de#cri# Platon, cu lecAii $u(lice 0i @nt@lniri $ri&ate @n ca#ele ari#tocraAiei #au $e #tr)zile Atenei, a cedat locul in#tituAiilor $er-anente -ai con#olidate, le4ate de 4i-nazii (Acade-ia $latonic)", edi%icii $u(lice (Stoa" ori #anctuare (2iceul ari#totelic"' Nucleul %iec)reia dintre ace#te 0coli era %or-at dintr/un 4ru$ de $rieteni care %olo#eau un edi%iciu $entru @nt@lniri, lecAii 0i c)rAi co-une, c?iar dac) $ro$rietatea e%ecti&) #e a%la @n -@inile celui ce conducea 0coala' Ei o%ereau #acri%icii co-une 0i -@ncau re4ulat @-$reun)' Analo4, in#tituAia de @n&)A)-@nt creat) de Ptole-eu *iladel%ul la Ale;andria, Mu#eul, era con#tituit) dintr/un 4ru$ de #a&anAi $e care @i le4au $artici$area lai
OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II

cele(rarea unui cult 0i &iaAa co-un) @n interiorul $alatului 0i la -a#a re4al)' Aceea era $erioada (anc?etelor @nAele$Ailor, unde #e di#cutau $ro(le-e literare 0i %ilo#o%ice, $erioad) care a durat $@n) @n anul 1!: @'9r', c@nd Ptole-eu al 7UI/lea, e;a#$erat, i/a alun4at $e intelectuali de la curtea #a' Gr)dina lui E$icur o%er) cel -ai intere#ant e;e-$lu al ace#tei &ieAi co-unitare B di#ci$olii tr)iau @-$reun) Do &iaA) a#cun#)E @n ca#a -ae#trului, unde Aineau un (anc?et lunar, @n ziua de na0tere B lui E$icur' Printre -e-(rii 4ru$ului #e nu-)rau 0i %e-ei -)ritate, 0i #cla&i, at@t ()r(aAi, c@t 0i %e-ei' Era or4anizat ierar?ic, a#e-enea unei #ecte -i#tice, $e trei ni&eluriB da#c)li, a#i#tenAi 0i ucenici' A#t%el, de0i #/au re%u4iat din lu-ea $oWz#/ului, di#ci$olii lui E$icur nu $uteau #) #e #u#tra4) nor-elor #ociale ale (anc?etului co-un 0i ale cultului Mae#trului ca erou 1' Ace#tor nor-e li #/au #u#tra# do)tHG9HHc%Hor %u4) din #ocieA0H cu$rindea 0i re%uzul a(#olut al oric)rei con#tr@n4eri #ociale' @n#) conce$Aia lor de#$re &iaAa #i-$l) nu a reu0it #) con#truia#c) o nou) #tructur) @n care #) #e inte4reze indi&idul li(er, @ntruc@t era &or(a de o r)#turnare a %or-elor de #ocialitate de la care @ncercau #) #e #u#tra4)' Cea -ai intere#ant) lucrare %ilo#o%ic) a $erioadei eleni#tice, Republica#cri#) de %ondatorul 0colii #toice, Wenon din Uition, @n %aza lui cinic) e;$une ele-entele unui #tat ideal o$u# celui din Republica $latonic), unde o-ul @nAele$t re#$in4e le4)turile din cadrul $oWi#/ului, $entru c) nu a$arAine unei co-unit)Ai reale, ci unei cosmopolis ideale de @nAele$Ai' A#e-enea r)#$un#uri re%lect) di%icult)Aile @nt@-$inate @n @ncercarea de a #e eli(era de le4)turile #oeialit)Aii de%initorii $entru o-ul 4rec @n orice $erioad) a i#toriei'

Referin1e bibliografice
A-$olo, C', DSu alcuni -uta-enti #ociali nel 2azio tra lR7III e ii 7 #ecoloE, in 0ialoghi di Frcheologia- I7/7, 1 +5/1 +1, $$' 8+/<.' Ber4Cui#t, B', DSX-$otic #$aceB a %uncAional a#$ect o% Gree^ dinin4/roo-#E,

in O' MurraX (coord'", S#mpotica. The Papers of a S#mposium on the S#mposion- O;%ord, 1 . ' Biel#c?o>#^X, A', 0e Spartanorum s#ssitiis- Bre#lau, 1.< ' Bor^er, C, D*e#t(an^ett und 4riec?i#c?e Arc?ite^turE, in <enia- I7, Uon#tanz, 1 .8' Borza, E'N', DT?e #X-$o#iu- at Ale;anderR# courtE, in Fncient ,acedonia &&&Pa$er# read at t?e T?ird International SX-$o#iu- ?eld in T?e##aloni^i, In#titute %or Bal^an Studie#, T?e##aloni^i, #e$te-(rie 1 ++, $$' !:/::' .oUie, E'2', DMile# luden#F T?e $ro(le- $% -arAial e;?ortation in earlX Gree^ ele4XE, in MurraX, S#mpotica cit 1' In ce $ri&e0te a#ociaAiile $ro%e#ionale &ezi Wie(art?, 1. </K :oltrod, 1 5 ' 1' Teoria 0i $ractica $rieteniei e$icureene #@nt di#cutate @n ca$itolele 1 0i + din ,i#t, 1 +3'
:$@ n<T$, O'PM7 MURRAM

Bruit, 2', DT?e -eal at t?e 9Xa^int?iaB ritual con#u-$tion and o%%erin4E, ir ibidem. Burc^?ardt, J', Griechische Xulturgeschichte- Berlin, 1. ./1 53 (trad' i Storia della civilit greca- 3 &oi', San#oni, *irenze, 1 ::"' Bur^ert, =', Gree; Religion- Frchaic and %lassical- O;%ord, 1 .: (trad' i1 &Greci- 3 &oi', Jaca Boo^, Milano, 1 .!"' Cala-e, C, D2a %onction du c?ceur lXriCueE, in Les chceurs de Ceunes filles en Grece archaique- &oi' I', Edizioni dellRAteneo, ,o-a, 1 ++, $$' 8: /!! ' Cal?oun, G'M', Fthenian %lubs in Politics and Litigation- Au#tin, 1 18' Con#tant, B', DDe la li(ert) de# ancien# co-$aree ] celle de# -oderne#E, inR 0e la liberte chez les modernes' ecrits politiques- M' Gauc?et, Pari#, 1 .5 (trad' it' 0iscorso sulla libert degli antichi paragonata a quella dei moderni- 2i(reria edit' Cano&a, Tre&i#o, 1 :!"' Coo$er, *', Morri#, S', DDinin4 in round (uildin4#E, in MurraX, S#mpoticacit' DRA4o#tino, B', DGrec# et Vindi4ene#M #ur la cote tXrr?enienne au 7II #iecleB la tran#-i##ion de# ideolo4ie# entre le# elite# #ociale#E, in Fnnales "S%83, 1 ++, $$' 8/35' Dentzer, J'/M', DAu; ori4ine# du (anCuet couc?eE, in Revue Frcheologique1 +1, $$' 31:/3:.' &dem- Le motif du banquet couche dans le Proche +rient et le monde grec du S 7!.eme au &7.eme siecle- Ecole *rancai#e de ,o-e, ,o-a, 1 .3' Detienne, M', 7ernant, J'/P', La cuisine du sacrifice enpa#s grec- Pari#, 1 + I (trad' it' La cucina del sacrificio /n terra greca- Borin4?ieri, Torino, 1 .3"' En4el#, *', L origine della famiglia- della propriet privata e dello Statotrad' it' Bene&ento, 1..:' *e?r, B', DEntertainer# at t?e #X-$o#ionB t?e a^letoi in t?e Arc?aic $eriodE, in MurraX, S#mpotica- cit' RLRRLJ%t%RM=$i *in#ler, G', DDa# ?o-eri#c?e Uoni4tu-E, in $eue >ahrbucher- 1+, 1 5<, G $$' 818/88<K 8 8/!13' *oucault, M', !istoire de la seOualite- 3, D2Ru#a4e de# $lai#ir#E, Pari#, 1 .! (trad' it' Storia della sessualit- 3, D2Ru#o dei $iaceriE, *eltrinelli, Milano, 1 .!"' *u#tei de Coulan4e#, N'/D', La cite antique- Pari#, 1.<! (trad' it' L8D ffl antica- San#oni, *irenze, 1 +3"' Gentili, B', Poesia e pubblico nella Grecia antica- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 .!' Ge-et, 2', D*rairie# antiCue#E, in Fnthropologie de la Grece antique- Pari#, 1 <., $$' 31/<1 (trad' it' Fntropologia della Grecia antica- Mondadori, Milano, 1 .8, $$' 1:/!."' &dem- DSur le #X-(oli#-e $olitiCueB le *oXer co--unE, in ibidem- $$' 8.3/ !53 (trad' it' in ibidem- $$' 81 /88<"' Gold#tein, M'S', The Setting of the Ritual ,eal in Gree; Sanctuaries' c??._?? *.%.- di##' Ber^eleX, 1 +.' 9enrX, A'S', DEntertain-ent in t?e PrXtaneionE, in !onours and Privilege in Fthenian 0ecrees- 9ilde#?ei-, 1 .8, $$' 3<3/3 5' 9oe$%ner, =', 0as Pompeion und seine $achfolgerbauten- Berlin, 1 +<' 9u-$?reX#, S'C', D2Xcur4u# o% ButadaeB an At?enian ari#tocratE, i J'=' Eadie, J' O(er (coord'", The %raft of the Fncient !istorian. "ssa#s in honor of %hester G. Starr- $$' 1 /3:3'
OMUL >I /ORMELE 'OCIALIONRII Y?;

Jean-aire, 9', %ouroi et %ouretes- 2ille, 1 8 ' 2i##arra4ue, *', @n flot d images. @ne esthetiqueiduban4uetI3eiKSTRPesS*-

1 .+ (trad' it' L immaginario del simposio greco- 2aterza, ,o-a, Bari, 1 . "' &dem- DAround t?e ^raterB an a#$ect o% (anCuet i-a4erXE, in MurraX, S#mpoticacit' Mal^in, %i, Religion and %olonization in Fncient Greece- 2eiden, 1 .+' Martin, J', S#mposion. 0ie Geschichte einer literarischen Morm- Pader(orn, 1 81' Miller, S'G', The Pr#taneion- its Munction and Frchitectural Morm- Ber^eleX, 1 +.' MurraX, O', DT?e #X-$o#ion a# #ocial or4ani#ationE, in ,' 9a44 (coord'", The Gree; Renaissance of the "ighth %entur# *.%.' Tradition and &nnovationStoc^?ol-, 1 .8, $$' 1 :/1 ' &dem- D2a le44e #oloniana #ulla ?X(ri#E, in Fnnali dell &stituto +rientale Pi $apoli- , 1 .+, $$' 11+/13:' &dem (coord'", S#mpotica. The Papers of a S#mposium on the S#mposionO;%ord, 1 . ' &dem- DT?e a%%air o% t?e -X#terie#B de-ocracX and t?e drin^in4 4rou$E, in ibidem. Nil##on, M'P', DDie Gotter de# SX-$o#ion#E, in +puscula Selecta- 1, 2und, 1 :1, $$' !3./!!3' &dem- DDie Grundla4en de# #$artani#c?en 2e(en#, Alter#^la##en und SX##^enienE, in +puscula Selecta- 3, 2und, 1 :3, $$' .3</.! ' Pellizer, E', DOutline# o% a -or$?olo4X o% #X-$otic entertain-entE, in MurraX, S#mpotica- cit' Poland, *', Geschichte des griechischen 7ereins=esens- 2ei$zi4, 1 5 ' ,eitzen#tein, ,', "pigramm und S;olion- Gie##en, 1. 8' ,i((ec^, I', DUO2Aa, eine et?olo4i#c?e StudieE, in Fhb- Sachs. Gesellschaft d. Uiss.- , 1, 2ei$zi4, 1..8' ,i#t, J'M', "picurus- an &ntroduction- Ca-(rid4e, 1 +3 (trad' it' &ntroduzioUe a "picuro- Mur#ia, Milano, 1 +."' ,o#ler, =', 0ichter und Gruppe. "ine @ntersuchung zu den *edingungen und zur historischen Mun;tion friiher griechischer L#ri; am *eispiel Fl;aiosMiinc?en, 1 .5' Sa?lin#, M', Stone Fge "conomics- 2ondon, 1 +3 (trad' it' "conomia dell et della pietra- Bo-$iani, Milano, 1 .5"' Sc?-itt Pantei, P', D2e# re$a# au PrXtanee et ] la T?olo# dan# lRAt?ene# cla##iCue' Site#i#, tro$?e, -i#t?o#B re%le;ion# #ur le -ode de nourriture d]-ocratiCueE, in Fnnali dell &stituto +rientale di $apoli- 11, 1 .5, $$' ::/<.' &dem- DE&er4eti#-e et -e-oire du -ort' A $ro$o# de# %ondation# de (anCuet# $u(lic# dan# le# cit)# 4recCue# ] lRe$oCue ?elleni#tiCue et ro-aineE, in G' Gnoli, J'/P' 7ernant (coord'", La mort- les morts dans les soci8tes anciennes- Ca-(rid4e/Pari#, 1 .3, $$' 1++/1..' &dem- La %iti au banquet- tez. de licenA) din 1 .+' Sc?>en^, C'J', Fthens in the Fge of FleOander. The 0ated La=s and 0ecrees of the 2L#;ourgan "raB __]._EE *.%- C?ica4o, 1 .:'
:$C

Sl*,lS,SUV$ MU,,A6IB

Studnicz^a, *', DDa# SX-$o#ion Ptole-aio# II nac? der Be#c?rei(un4 D Ualli;eino# >ieder ?er4e#telltE, in Fbh. Schs. Gesellschaft d. Uiss.- 8( 3, 2ei$zi4, 1 1!, $$' 11./1+8' Tecu#an, M', D2o4o# #X-$oti^o#B $attern# o% t?e irrational in $?ilo#o$?icG drin^in4' Plato out#ide t?e SX-$o#iu-E, in MurraX, S#mpotica- cit' To-lin#on, ,'A', DAncient Macedonian #X-$o#iaE, @n Fncient ,acedoniaPa$er# read o% t?e *ir#t International SX-$o#iu- ?eld in T?e##aloni^i In#titute %or Bal^an Studie#, T?e##aloni^i, au4u#t 1 <., $$' 85./81:' &an Gronin4en, B'A', Pindare au banquet- &es fragments des scholies edites avec un commentaire critique et eOplicatif 2eiden, 1 <5' 7e(len, T', The Theor# of the Leisure %lassNe> 6or^, 1. (trad' it' @i +pere- ediAie @n4riGit) de *' De Do-enico, introducere de *' *errarotti UTET, Torino, 1 < "' 7etta, M' (coord'", Poesia e simposio nella Grecia antica- Guida storica e critica- 2aterza, ,o-a/Bari, 1 .8"' 7eXne, P', Le pain et le cirque. Sociologie historique d un pluralisme politique-5

Pari#, 1 +< (trad' it' && pane e ii circo- II Mulino, Bolo4na, 1 .!"' 7ic^er#, M', DArt%ul cra%t#B t?e in%luence o% -etal>or^ on At?enian $aintedO $otterXE, in >ournal of !ellenic Studies- 15:, 1 .:, $$' 15./13.' &on der Mii?ll, P', DDar 4riec?i#c?e SX-$o#ionE, in aeno$?on, 0as Gastmahl Berlin, 1 :+ (trad' it' @n 7etta, op.cit.- $$' 8/3."' Wie(art?, E', 0as griechische 7ereins=esen- 2ei$zi4, 1 .<'
.,i****-
n $%& ,

'!-'
' '' J
*# ' '.' GI

Q , ,, , -ivs G horn H z /i @@ E- Ff 9Gftf.

)' $ "'

<("

O-ul 0i zeii
,ario 7egetti Ari#totel $o&e#te0te c) ()tr@nul @nAele$t 9eraclit, adre#@ndu/#e unor oa#$eAi &eniAi #)/1 &iziteze 0i care r)-)#e#er) @n $ra4, $ri&indu/1 cu- #e @nc)lze0te l@n4) #o(a din (uc)t)rie, @i in&it) #) intre %)r) #) 0o&)ieB D0i aici, #$u#e, e;i#t) zeiE :0e partibus animalium- 1, :"' Anecdota ari#totelic) e#te #e-ni%icati&) 0i util) @n @nAele4erea atitudinii reli4ioa#e a o-ului 4rec din -ai -ulte -oti&e' Ea $une @n lu-in), @n $ri-ul r@nd, caracterul di%uz al e;$erienAei D#acruluiE, a$ro$ierea #a de -o-entele 0i #$aAiul &ieAii cotidiene' 7atra, @n Gurul c)reia %a-ilia #e adun) $entru a 4)ti 0i $entru a con#u-a ?rana, e#te con#acrat unei zeiAe, 9e#tia, care &e4?eaz) la $ro#$eritatea 0i continuitatea &ieAii %a-ilialeK %iecare nou/n)#cut e#te $urtat @n Gurul %ocului, $entru a con#%inAi 0i reli4io# intrarea lui @n #$aAiul do-e#tic' @n &or(a @nAelea$t) a lui 9eraclit, acea#t) r)#$@ndire a #acrului #e $relun4e0te @ntr/o relaAie de %a-iliaritate cu zeii ce caracterizeaz) din $lin e;$erienAa reli4ioa#) 4reac)K aici zeul nu e#te @nde$)rtat 0i inacce#i(il, co-unicarea cu el caracterizeaz), #e $oate #$une, %iecare -o-ent #e-ni%icati& al e;i#tenAei $ri&ate 0i #ocialeK #e @nt@-$l) de#tul de de# #)/i @nt@lni- i-a4inile, #)/1 @nt@lni- @n $racticile culturale care/i #@nt dedicate, @n $o&e#tea %a-ilial) 0i $u(lic) unde #e contureaz) tra-ele den#e ale unei #i-(oliz)ri #e-ni%icati&e a e;i#tenAei, @nc@t @ntre(area de ce credeau 4recii @n zeii lor a$are ca r)u $u#)' Ar tre(ui -ai cur@nd #) ne @ntre()- cu- ar %i %o#t $o#i(il ca ei #) nu cread) @n zei, a&@nd @n &edere c) necredinAa ar %i i-$licat negar=m!O,1fcttf831g9913 rienAei cotidiene de &iaA)' 2a #enti-entul o-ni$rezenAei #acrului 0i al %a-iliarit)Aii cu zeii #e adau4), @n conte;tul ari#totelic al anecdotei, un al treilea caracter, care #e re%er) @n #$ecial la atitudinea intelectual) a %ilo#o%ilor %aA) de #%era di&inului' Ace#ta e#te din ce @n ce -ai -ult identi%icat ca $rinci$iu 0i 4arant al ordinii, al re4ularit)Aii, al #en#ului lu-ii naturale (Ari#totel a citat de %a$t cu&intele lui 9eraclit $entru a le4iti-a #tudiul teoretic al naturii &ii, un -ediu cu #i4uranA) -ai $uAin no(il dec@t acela al cerurilor 0i a#trelor, -ai @nde$)rtat de di&initate, dar 4u&ernat 0i el de le4i ale ordinii 0i &alorii, deci 0i el D$lin de zeiE"' Acea#t) atitudine

,i
:$8 MA,IO 7EGETTI

%ilo#o%ic) nu contra#teaz), cel $uAin @n %ond, cu caracterele e;$erienA reli4ioa#e co-une, dar cu

#i4uranA) le $relun4e0te @ntr/o nou) conce$Aie ce tran#%or-) $ro;i-itatea 0i %a-iliaritatea di&inului @n i-anenAa # %aA) de ordinea lu-ii' De#$re toate ace#te tr)#)turi ale e;$erienAei reli4ioa#e 4rece0ti #e &a &or(i analitic -ai de$arte' Pentru a/i @nAele4e totu0i a#$ectul %und -ental 0i a$arent contradictoriu, acela de a %i o e;$erienA) di%uz) 4 $)trunz@nd @n toate #traturile e;i#tenAei, dar @n acela0i ti-$, ca # #$une- a0a, Du0oar)E, %)r) a o$re#a $#i?olo4ic 0i #ocial, &a tre(ui $ri-ul r@nd #) recur4e- la c@te&a deli-it)ri ne4ati&e' @ntr/un cu&@nt, &a tre(ui #) clari%ic)- ceea ce reli4ia 4reac) nu e#te'

+ religie fr dogme 4i fr biseric

In $ri-ul r@nd, acea#ta nu #e %unda-enteaz) $e nici o re&elaAie D$oziti&)E acordat) oa-enilor direct de c)tre di&initateK nu are deci nici un %el de $ro%et %ondator, #$re deo#e(ire de -arile reli4ii -onotei#te din (azinul Mediteranei, 0i nu $o#ed) nici o carte #%@nt) care #) enunAe ade&)rurile re&elate 0i #) con#tituie (aza unui #i#te- teolo4ic' A(#enAa C)rAii $re#u$une a(#enAa core#$unz)toare a unui 4ru$ de inter$reAi #$ecializaAiK @n Grecia nu a e;i#tat niciodat) o ca#t) #acerdotal) $er-anent) 0i $ro%e#ional) (acce#ul la %uncAiile #acerdotale %iind @n $rinci$iu de#c?i# oric)rui cet)Aean 0i de o(icei @n -od $ro&izoriu" 0i cui at@t -ai $uAin o (i#eric) uni%icat), @nAelea#) ca a$arat ierar?ic 0i 8 inde$endent, autorizat #) inter$reteze ade&)rurile reli4ioa#e 0i #) ad-ini#treze $racticile cultului' Nu au e;i#tat niciodat) nici do4-e de credinA), a c)ror re#$ectare #) %ie i-$u#) 0i #u$ra&e4?eat) 0i a c)ror @nc)lcare #) %ac) loc %i4urilor ereziei 0i (la#%e-iei' Ace#t #i#te- de a(#enAe #e $relun4e0te @ntr/o t)cere deo#e(it), dar $oate #e-ni%icati&)' In an#a-(lul credinAelor 0i $o&e0tilor de#$re di&i/nitate, cele re%eritoare la creaAia lu-ii 0i a oa-enilor nu au nici un rol central 0i de %a$t nu e;i#t) dec@t @n unele curente -ar4inale 0i #ectare du$) cu- &o- &edeaK @n e;$erienAa co-un) a e;i#tat dintotdeauna, @n lu-e, o con&ieAuire @ntre #tir$ea zeilor 0i cea a oa-enilor' Nu e;i#t), de a#e-enea (cu acelea0i e;ce$Aii deGa #e-nalate", nici o idee de D$)cat ori4inarE de care oa-enii ar tre(ui @n &reun %el $uri%icaAi 0i #al&aAiK dac) nu #e -urd)re0te cu o &in) 0i o conta-inare #$eci%ic), o-ul 4rec e#te @n -od nor-al D$urE 0i, ca atare, $oate #) accead) li(er la %uncAiile #acre' Tot at@t de -ar4inal) e#te, cel $uAin la ni&elul reli4iei $u(lice, c?e#tiunea #u$ra&ieAuirii #u%letului 0i a #al&)rii #ale du$) -oarte, c?iar dac) acea#ta &a tinde #) a$ar), du$) cu- #e &a &edea, @n co te;tul cultelor -i#terice 0i iniAiaticeiu4u VRO ulbRm nu 'M Ace#t an#a-(lu de con#ideraAii ne4ati&e %ace di%icil) o di#cuAi $oziti&) de#$re o Dreli4ieE 4reac), cel $uAin @n #en#ul @n care ter-en e#te %olo#it @n conte;tul tradiAiilor -onotei#te' @n 4reac) nu e;i#t) un cu&@nt al c)rui c@-$ #e-antic #) ec?i&aleze $ro$riu/zi# cu ter-enul Dreli4ieE' Ter-enul cel -ai a$ro$iat, eusebeia- e#te de%init de $reotul Eut?X$?ron, $rota4oni#tul dialo4ului $latonic o-oni-, cu D4riGa :therapeia) cu&enit) %aA) de zeiE1' Acea#t) reli4iozitate con#t) deci @n @nde$linirea ri4uroa#) a ritualurilor cultuale $rin care #e e;$ri-) re#$ectul oa-enilor %aA) de di&initate, $rin care li #e dau zeilor cu&enitele #e-ne de &eneraAie 0i de%erent), con#t@nd @n $ri-ul r@nd @n o%randele #acri%iciale 0i &oti&e' O &aloare la %el de #la() are ec?i&alentul 4rec al cu&@ntului DcredinA)E' @n li-(a co-un), e;$re#ia Da crede @n zeiE :nomizein tous theous) nu @n#ea-n) at@t o con&in4ere raAional) re%eritoare la e;i#tenAa lor (cu- #e &a @nt@-$la @n li-(aGul %ilo#o%ic -atur de -ai t@rziu", c@t Dre#$ectulE, cin#tirea @n $racticile de cult a di&init)AiiK nomizein &a ec?i&ala deci @n #u(#tanA) cu therapeuein- a dedica di&init)Aii @n4riGirile rituale nece#are' Nucleul ra$ortului dintre oa-eni 0i zei, al Dreli4ieiE 0i DcredinAeiE 4recilor a$are deci ca re#$ectare a cultelor 0i a ritualurilor $re#cri#e de tradiAie' Acea#ta nu tre(uie totu0i #) ne %ac) #) ne 4@ndi- la o ritualizare o(#e#i&) ce a%ecteaz) e;i#tenAa' Sarca#ticul $ortret al #u$er#tiAiei :deisidaimonia) $e care %ilo#o%ul Teo%ra#t @l zu4r)&e0te @n %aracterele #ale (1<" la #%@r0itul #ecolului al I7/lea @'9r' e#te in#$irat $ro(a(il de o atitudine r)#$@ndit)B #u$er#tiAio#ul e#te acela care tr)ie0te c?inuit de o continu) teroare %aA) de $uterea di&in) 0i care/0i dedic) @n c?i$ ridicol o -are $arte din e;i#tenA) #tr)daniei de a o(Aine 4raAia $rin inter-ediul riturilor, tentati&ei -aniacale de a e&ita i-$ietatea 0i de a #e $uri%ica de orice $o#i(il) cul$)' Dar e#te &or(a toc-ai de un D$er#onaGE de co-edieK #atira lui Teo%ra#t nu la#) nici un du(iu a#u$ra %a$tului c) o(#e#ia rituali#tic) nu a %o#t nici r)#$@ndit), nici a$reciat) @n conte;tul reli4iozit)Aii 4rece0ti' Acea#ta nu @n#ea-n) c) nu ar %i e;i#tat o $ro%und) tea-) %aA) de di&initate 0i %aA) de $uterea ei de a $ede$#i 4re0elile oa-enilor lo&indu/i @n ti-$ul &ieAii 0i $ede$#indu/i c?iar 0i $e ur-a0ii lor' Acea#t) tea-) e#te (ine re$rezentat) @n @ntrea4a e;$erienA) cultural) 4reac) din #ecolul al 7/lea 0i c?iar @n cel ur-)tor' E$icur, un %ilo#o% a$roa$e conte-$oran cu Teo%ra#t, con#idera c) una dintre #arcinile %unda-entale ale %ilo#o%@ei, dac) #e dore0te do(@ndirea de c)tre oa-eni a lini0tii, ar tre(ui #) con#i#te toc-ai @n a/i eli(era de acea#t) %ric) de $edea$#a di&in)'

An#a-(lul ace#tor atitudini, @n toat) co-$le;itatea lui, $oate %i ilu#trat de o anecdot) nai&) $o&e#tit) de i#toricul 9erodot, care #crie @n #ecolul al 7/lea, dar #e re%er) la do-nia tiranului atenian Pi#i#trate (Gu-)tatea #ecolului al 7l/lea"' 9erodot $o&e#te0te de#$re o #trata4e-) a lui Pi#i#trate $entru redo(@ndirea $uterii $ierdute @n Atena B el @-(rac) o %at) @n &e0-intele Atenei 0i @i d) ar-ele ace#teia, o a0az) @ntr/un car'
:@0 MARIO =EGE%%I OMUL >I OEII

@n#oAit) de crainici care @nde-nau $o$orul #)/1 re$ri-ea#c) $e tir %iind adu# a#t%el @n cetate de acea#t) zeiA) $rotectoare a polis.ului. 7iclenia @i reu0e0te, iar 9erodot e#te #ur$rin# de nai&itatea atenienilor care totu0i, la %el 0i c?iar @n -ai -are -)#ur) dec@t alAi 4reci, Derai -ai i#teAi la cu4et 0i de$arte de a %i 4ata #) cread) orice $ro#tie, Y'''Z deo#e(it de nea-urile (ar(areE (I#torii, 1, <5"1' Anecdota $oate %i citit) din dou) $er#$ecti&e di%erite' Pe de o $arte, %a-iliaritatea 4recilor cu zeii lor, o(i0nuinAa contactului cotidian i-a4inea lor e;$lic) cu- de au $utut atenienii DcredeE, ca @ntr/o e&idenA) i-ediat) ce nu -ai $utea %i $u#) la @ndoial), @n a$ariAia Atenei @n %runtea corte4iului lui Pi#i#trate #au cel $uAin cu- au $utut #)/0i la#e @n c?i$ con&in4)tor unii altora i-$re#ia de a %i crezut @n acea#t) a$ariAie' Dar ace#ta e#te un alt a#$ect, care #u(liniaz) caracterul DleGerE al credinAei 0i deci nu dez-inte, ci con%ir-) incredulitatea o(i0nuit) atri(uit) de c)tre 9erodot 4recilor' Aceea0i %a-iliaritate care induce DcredinAaE le $er-ite totodat) lui Pi#i#trate 0i acoliAilor #)i #) $un) la cale @n0el)toria, %al#i%ic@nd a$arenAele zeiAei, %)r) $rea -are tea-) c) ar co-ite un #acrile4iu 0i c) #/ar e;$une a#t%el -@niei di&ine' Di&initatea e#te $rea a$roa$e de oa-eni, $rea di#$oni(il) $entru contactul cu ei, $entru a nu %i uneori tran#%or-at) @n in#tru-ent de Goc, de @n0el)torie, de &iclenii i#cu#ite' Credulitatea 0i incredulitatea, tea-a de di&initate 0i dezin&oltura %aA) de ea #@nt deci #tr@n# @-$letite @n atitudinea reli4ioa#) a 4recilorK orice accentuare e;ce#i&) a unuia dintre cele dou) a#$ecte ar duce la r)#t)l-)cirea Z radical)' Acea#t) tr)#)tur) #$eci%ic) $oate %i e;$licat) nu-ai @ntorc@ndu/ne la 4eneza 0i la articularea %i4urilor #acrului 0i di&inului @n tradiAia cultural) 4reac), care, datorit) anu-itor a#$ecte, nu are core#$ondent @n alte uni&er#uri reli4ioa#e'
OB .2.mu '/
itt'1

nt',
i-+t '

-G(tel%Oi_lcruRRQ e#te un cu&@nt 4rece#c $ro&enit $oate dintr/o r)d)cin) indo/euro$ean) ce are @nAele#ul de D$uternicE' E;$erienAa 4reac) a #acrului @n 4eneral (a#e-)n)toare, @n acea#t) $ri&inA), cu -ulte alte culturi" #/a n)#cut $ro(a(il o dat) cu #enti-entul $rezenAei unor $uteri #u$ranaturale @n locuri tainice ($)duri, iz&oare, $e0teri, -unAi", @nG %eno-enele naturale -i#terioa#e 0i @n%rico0)toare (tunetul, %urtuna", @n -o-entele cruciale ale &ieAii (na0terea, -oartea"' Acea#t) e;$erienA) $ri-ar) #/a articulat a$oi @n dou) direcAii di%erite, c?iar dac) nu o$u#e' Pe de o $arte, #acrul #/a teritorializat, le4@ndu/#e de locurile D$uterniceE, H4raniAe $reci#e, ale -ani%e#t)rii #u$ranaturaluluiK ace#
,'1

1' Ed'cit', &oi' I, $' 8 (n't'"' locuri, @nc?inate de acu- @nainte cultului $uterilor di&ine care le locuie#c, #e tran#%or-) tre$tat @n #anctuare :temenoi) ce $ot #) ad)$o#tea#c) te-$le con#acrate di&init)Ailor $ro$riu/ zi#e #au c?iar #) deli-iteze alte #$aAii de de&oAiune (de e;e-$lu, ni-%ele a$elor #au -or-intele DeroilorE, ade#ea -or-inte de ori4ine -icenian), de&enite tali#-ane care 4aranteaz) $ro#$eritatea %a-iliilor 0i a co-unit)Aii, ca le4endarul D-or-@nt al lui Oedi$E a%lat @n #u(ur(ia atenian) a Colonei"' Deli-itarea #$aAiilor #acre co-$ort) o #erie de interdicAii 0i de ta(uuri -enite #) a$ere de $ro%anare 0i de a(uz tot ceea ce #e a%l) @n re#$ecti&ele #$aAii, @n $ri-ul r@nd rece$taculul e&entualei i-a4ini di&ine, dar 0i Gert%ele de @ndu$lecare @nc?inate di&init)Aii 0i #luGitorilor ace#teia' Prin e;tindere, D#acrulE &a %i deci con#iderat tot ceea ce e

cu$rin# @n incinta locului de cult #au e dedicat ace#tuia, ca &icti-ele #acri%iciale, %or-ele tradiAionale ale ritului, o%icianAii lui' @n Grecia, teritorializarea #acrului nu ia niciodat) %or-a ta(uului cuno#cut) @n alte $)rAiB interdicAiile nu e;clud niciodat) relaAia cu oa-enii, %rec&entarea, c?iar re4ulat)K di-$otri&), o $re#u$un or4anic, %iindc) nu e;i#t) #acralitate @n a(#enAa cultului colecti&' A0adar, re#$ectul con#tituti& al #acrului nu #e tran#%or-) niciodat) @n teroarea %)r) cu&inte 0i %)r) i-a4ine ce/1 @n#oAe0te @n alte culturi' Pe de alt) $arte, D#acruE [ de acea#t) dat) @n #en#ul lar4, nu inten#i&, ci e;ten#i& al ter-enului [ e#te $entru 4reci tot ceea ce e-an) de la $uterile #u$ranaturale 0i @n -od #$eci%ic din &oinAele di&ine' Sacre #@nt deci 0i ordinea natural), #ucce#iunea anoti-$urilor, a recoltelor, a zilei 0i no$AiiK la %el #@nt 0i ordinea i-ua(il) a &ieAii #ociale, #ucce#iunea re4ulat) a 4eneraAiilor a#i4urat) $rin c)#)torii, na0teri, ritualuri de @n-or-@ntare 0i de cin#tire a -orAilor, $er-anenAa co-unit)Ailor $olitice 0i a #i#te-ului $uterilor' @n a-(ele acce$Aii, e;$erienAa #acrului e#te deci @n $ri-ul r@nd aceea a unei $uteri #au a unui an#a-(lu de $uteri care inter&in @n $roce#ele naturii 0i ale &ieAii 0i a c)ror inter&enAie $oate %i, @n -od in#cruta(il, at@t (ine&oitoare, $rinci$iu de ordine 0i de ar-onie natural) 0i #ocial), c@t 0i $ertur(atoare, &iolent), di#tructi&), @n %urtun) ca 0i @n (oal) 0i @n -oarte (li-(a 4reac) &a continua #) denu-ea#c) D#acr)E cea -ai de ne@nAele# 0i tul(ur)toare dintre (oli, epilepsia). Prin ur-are, atitudinea %aA) de #%era %orAelor #u$ranaturale &a ur-)ri c@0ti4area (un)&oinAei di&ine 0i e;orcizarea &iolenAei ne4ati&eK ea &a %i deci conce$ut), du$) cu&intele $reotului Eut?X$?ron al lui Platon, ca D4riGa $e care o au #cla&ii %aA) de #t)$@niE :"uth#phron- 18 d"' ,itul de c@0ti4are a (un)&oinAei / un act indi&idual 0i colecti& care $oate 0i tre(uie #) %ie e%icace dac) e#te e%ectuat corect, du$) $rocedura #ta(ilit) de tradiAie, care #e #u$une cu (ucurie &oinAei c)reia i #e adre#eaz) /con#t) @n $ri-ul r@nd @n Gert%ele de @ndu$lecare, @n#oAite de in&ocare 0i ru4)ciune' Pentru 4reci, ace#tea includ d)ruirea de (o4)Aii, li(aAiile, -)reAele edi%icii de cult, dar @n centrul lor #tau darurile ali-entare 0i
Ml MA,IO 7EGETTI

Gert%a ani-al)' @n %uncAie de di&initate 0i de conte;tul #ocial, #acri%iciul, du$) cu- &o- &edea, $oate #) ia %or-e di&er#eK @n orice caz, el e;$ri-) renunAarea din $artea 4ru$ului u-an la o $arte din re#ur#ele #ale ali-entare -ai $reAioa#e, $entru a le da $uterilor di&ine, care $rin acea#t) D@n4riGireE ar tre(ui #) %ie @-(unate 0i con&in#e #) arate (un)&oinA) %aA) de oa-eni' Pentru ca ritualurile #) %ie e%iciente / re$et)- /, e#te deci#i& ca ele #) %ie @nde$linite @n -oduri 0i la -o-ente #ta(ilite de tradiAieK la ori4ine, calendarul 4rec e#te deci, @n $ri-ul r@nd, an#a-(lul datelor rituale, iar nu-ele lunilor &or r)-@ne @ntotdeauna le4ate de cere-oniile de cult care tre(uie #) #e de#%)0oare @n acea $erioad) a anului' Cere-onialul ritual, $rin care #e cele(reaz) 0i #e a#i4ur) (unele relaAii dintre oa-eni 0i $uterile di&ine, e#te totodat), @n -od %ire#c, un -o-ent $ri&ile4iat de con&ieAuire a oa-enilor, de autocele(rare a co-unit)Aii lorK de el #e lea4) deci @ntotdeauna e&eni-entele -ai #e-ni%icati&e ale #ociet)Aii 4rece0ti, de la (anc?etul @n co-un la Gocurile #$orti&e, de la dan#uri la $roce#iuni 0i #$ectacole de teatru' Dac) ritul / 0i @n $ri-ul r@nd cel #acri%icial / 4aranteaz) (unul -er# al relaAiei dintre oa-eni 0i di&initate, acea#t) relaAie $oate #) %ie, di-$otri&), alterat) 0i $ertur(at)' Se $oate @nt@-$la ca oa-enii #) @ncalce teritoriul #acrului, s,il &ioleze $ri&ile4iile 0i #) @ncalce nor-ele di&ine ce re4le-enteaz) ordin'nG #ocial)' Ace#t lucru #e @nt@-$la, de e;e-$lu, @n &liadac@nd 4recii el t@r)#c @n #cla&ie $e %iica unui $reot al lui A$ollo, C?ri#eidi#, con#acrat) de la na0tere zeului 0i #ocotit) o $arte din $ro$rietatea #aK c@nd Oedi$ co-ite 4e#tul #)u $aricid, -urd)rindu/#e cu #@n4ele lui 2aio#K c@nd, @n &re-urile &ec?i, %a-ilia Alc-eonizilor @i tri-ite la -oarte $e UXlon 0i $e di#ci$olii #)i care #e re%u4ia#er) ca ru4)tori @n te-$lul Atenei (9erodot, :, +1"' @n toate ace#te cazuri #/ a $rodu# o Dconta-inareE G :miasma)- 0i conta-inare e#te ori de c@te ori #e @ncalc) Gur)-intele %)cute @n nu-ele zeilor, c@nd #e &ar#) #@n4e o-ene#c, c@nd nu #e re#$ect) re4ulile ritualului' Conta-inarea e#te o &in) care -er4e dincolo de ordinea Guridic) 0i -oral)K ea atra4e a#u$ra &ino&atului r)z(unarea di&in) 0i #e r)#$@nde0te at@t @n #$aAiu, cu$rinz@nd co-unitatea care/1 4)zduie0te (ar-ata 4recilor 0i cetatea Te(ei i#$)0e#c, $rin D$e#tilentaE tri-i#) de zei, &ino&)Aia lui A4a-e-non 0i a lui Oedi$", c@t 0i @n ti-$, atin4@ndu/i i-$laca(il $e ur-a0ii celui conta-inat, ca @n cazul %a-iliilor tra4ice ale 2a(dacizilor 0i Atrizilor' Ideea de miasma are $ro(a(il ori4ini -ateriale, #e-ni%ic@nd -urd)rie, necur)Aenie,

-acularea celui care tr)ie0te #u( #au @n a%ara re4ulilor i-$u#e de co-unitatea lui #ocial)K @n #en# $ro$riu, ea a$are $e -@inile -urdare de #@n4ele o-uciderii, @n G $l)4ile care/1 acce$t) $e cel ce $oate %i i-a4inat ca lo&it de o $edea$#) di&in)' Murd)ria -aterial) de la @nce$ut tinde #) #e tran#%or-e @n -urd)rie -oral), de&enind o -eta%or) a Dcul$eiE 0i a D(le#te-uluiE di&in' Cel care e#te lo&it de ea nu #e $oate a$ro$ia de #acru @n $racticile i
OMU2 NI WEII

rituale 0i tre(uie #) %ie alun4at din co-unitate, care alt%el ri#c) #) %ie conta-inat)' Un ecou al ace#tei #ituaAii e;i#t) @n ritualul e;tre- de &ec?i al pharma;os.ului- care $rezint) ne@ndoielnice ra-i%icaAii orientale B @n %iecare an, co-unitatea ale4e unul dintre -e-(rii #)i -ar4inali, atin# de un ?andica$ %izic #au $#i?ic, 0i @l alun4) din cetate, duc@ndu/1 cu alai la $orAile cet)Aii, cu #co$ul ca o dat) cu el #) %ie alun4ate toate conta-in)rile care $ot e;i#ta @n 4ru$ul #ocial ($ute- &edea un ecou literar al ritualului @n e;$ulzarea lui Oedi$, re4ele $aricid 0i ince#tuo#, din cetatea Te(ei, cu care #e @nc?eie +edip rege al lui So%ocle"' A0a cu- la ori4ine ideea de conta-inare e#te -aterial), la %el de -aterial) r)-@ne @n %or-a ritual) $rocedura de $uri%icare :;atharsis). E#te &or(a de o a(luAiune e%ectuat) cu a$) (-ai rar de o %u-i4aAie"K acea#ta &izeaz) aducerea indi&idului -urdar, i-$ur, la #tarea de cur)Aenie, deci de $uritate, cerut) de #tatutul #)u de cet)Aean' A(luAiunea $uri%icatoare #e &a e%ectua @n toate cazurile @n care o-ul #e @nt@lne0te, c?iar 0i %)r) &in), cu %eno-ene $otenAial conta-inante, cu- ar %i na0terea, -oartea, #e;ul, (oala' @n cartea a noua a Legilor- Platon reco-and) ace#t ritual 0i @n cazurile de o-ucidere in&oluntar) #au le4iti-)K e#te nece#ar) $uri%icarea du$) un ra$ort #e;ual @nainte de a te a$ro$ia de o(iectele de cultK @n -od #i-ilar, &a %i $uri%icat) ca#a @n care #/a n)#cut #au a -urit cine&a' @n cazurile -ai 4ra&e de miasma- ritualul &a %i @nde$linit du$) indicaAiile conAinute @n r)#$un#ul cerut de la $reoAii lui A$ollo, zeul $uri%icator $rin e;celenA) :;athartes). @n con0tiinAa -oral) 0i reli4ioa#) a #ectelor, $relun4it) a$oi @n 4@ndirea %ilo#o%ic), de#$re care &o&or(i ulterior, ideea $uri%ic)rii #e dez&olt) @n $aralel cu conce$Aia &ino&)Aiei conta-inante, inerent) condiAiei u-aneK @ntrea4a &iaA) &a %i atunci @nAelea#) ca un e;erciAiu de $uri%icare de cor$oralitate 0i de &iciile le4ate de acea#ta, cu #co$ul de a $re4)ti dezle4area #al&atoare a ele-entelor #$irituale, a #u%letului de le4)turile #ale tere#tre' Dar dez&oltarea e;tre-) a conce$Aiei de#$re miasma 0i ;atharsis &a a%ecta @ntotdeauna -inorit)Aile reli4ioa#e 0i intelectuale -ar4inale, c?iar dac) in%luente, %aA) de &iaAa reli4ioa#) din #ocietatea 4reac)' 0iui^ '' ' heu- poe1ii 4i cetatea Ele-entele $rezentate $@n) aici nu #@nt #$eci%ice culturii 4rece0ti, @ntruc@t #e re4)#e#c @n %or-e de#tul de a#e-)n)toare @n e;$erienAa reli4ioa#) a altor $o$oare de cultur) tradiAional) 0i nu $ot con#titui deci $ro%ilul 0i cadrul unitar al unui uni&er# reli4io# $ro$riu/zi#' Acea#t) #$eci%icitate 0i acea#t) uni%icare a reli4io#ului #@nt -ai de4ra() $rodu#ul a doi %actori culturali #$eci%ic 4rece0tiB $oezia e$ic) @n primul r@nd (@n care &liada lui 9o-er 0i Teogonia lui 9e#iod Foac un rol
:@@

3?

deci#i&" 0i, @n al doilea r@nd, arta %i4urati&), care din ace#t $unct &edere con#tituie co-$le-entul icono4ra%ic al $oeziei' E$o$eea ia na0tere, %)r) @ndoial), din $o&e0tile -itice tradiAionale de#$re di&init)Ai 0i de#$re $uterile #u$ranaturale care locuie#c @n lu-e 0i care o #t)$@ne#c' Anoni-e, o-ni$rezente, re$etate 0i @n&)Aate din 4eneraAie @n 4eneraAie, ace#te $o&e0ti [ un %el de &a#t catalo4 i-a4inarului reli4io# / %or-eaz) an#a-(lul 0tiinAei #ociale a#u$ra zeilor, credi(il) 0i con&in4)toare @n -od i-ediat, care nu #u#cit) @ntre()ri toc-ai datorit) caracterului anoni-, r)#$@ndirii @n ti-$ 0i #$aAiu 0i &ec?i-ii i-e-oriale a ori4inilor #ale' Dar, din cauza acelora0i caracteri#tici, $olitei#-ul care e-an) din -a#a a-e#tecat) a $o&e0tilor -itolo4ice e#te ?aotic, con%uz, li$#it de o %or-) co-$re?en#i(il) 0i controla(il) Dcu oc?iul li(erE' A$ariAia $oeziei e$ice [ &liada @n $ri-ul r@nd, c?iar dac) nu li$#e#c $ro(a(il unele $recedente -iceniene /con#tituie @nainte de toate o o$eraAie de #elecAie 0i de ordonare a -aterialuluiK e#te con%erirea unei %or-e or4anice 0i &izi(ile #%erei di&inului, care de acu- &a $)#tra $entru totdeauna acea#t) %or-)' Aici deci [ @n $olitei#-ul antro$o-or%ic 0i ordonat du$) ra$orturi %uncAionale de $utere $reci#e din &liada [ #e a%l) #e-nul unei re&oluAii intelectuale e;traordinare, care -odeleaz) reli4ia 4reac) @n ceea ce &a r)-@ne %or-a ei i#toric)' Poezia e$ic) -enAine totu0i 0i c?iar @nt)re0te cu e%icienAa -arii literaturi caracteri#ticile %unda-entale ale $o&e#tirilor -itolo4ice' Ea r)-@ne o $o&e#te

care nareaz) %a$te ale zeilor, nu-ind locurile unde #/au $etrecut ele, caracteriz@ndu/i $e $rota4oni0ti ca $e ni0te indi&izi @nze#traAi cu un nu-e, o $er#onalitate 0i tr)#)turi %eci%iceK $er#onaGe narati&e deci, nu a(#tracAii conce$tuale 0i -eta/ice 0i nici %i4uri tote-ice' C@nd 9e#iod &a @ncerca ulterior #) $un) ordine @n uni&er#ul reli4io# ?o-eric, co-$un@nd, cu Teogonia- ceea ce a %o#t $ri-ul 0i @n %ond #in4urul D-anualE reli4io# 4rec, nu &a $utea dec@t #) $ornea#c) de la acea#t) e;$erienA) de (az)K ra$orturile dintre $er#onaGele/zei nu &or %i deci re4le-entate du$) tra-a conce$telor 0i con#tr@n4erilor teolo4ice, ci du$) ordinea 4enealo4ic) a 4eneraAiilor 0i du$) altern)rile la $utere, ordine caracteri#tic) le4)turilor dintre indi&idualit)Ai #in4ulare, care tr)ie#c 0i acAioneaz)' Ge#tul %ondator al e$icii, $ri&irea #a con%i4ur@nd uni&er#ul di&init)Aii @n %or-a $o&e#tirii antro$o-or%ice, &a %i $u# @n le4)tur) cu cultura ari#tocraAiei 4rece0ti ocu$at) cu e;$ediAia de colonizare a A#iei Mici' @n e$o$ee, acea#t) ari#tocraAie #e autocele(reaz), @0i 4lori%ic) $ro$riile ori4ini 0i $ro$riii eroi 0i, totodat), d) %or-) $rin $roiecAie $ro$riilor di&init)AiK zeii #)i nu deri&) at@t din cultul #au din @n&)A)turile $reoAilor, cu- #crie Snell, c@t Dau %o#t creaAi $rin c@nt, o dat) cu eroiiE' Di-en#iunea $roiecti&) a %or-)rii uni&er#ului di&in @n $oezia e$ic @n acela0i ti-$ cu %or-area eroilor ari#tocratici, de%ine0te @n -oc dura(il caracterele #ale %i4urati&e' Weii a$ar re$rezentaAi ca eroi adu0i la li-ita -a;i-) a e;celenAei :arete) $rin %ru-u#eAe, inteli4enA), $t $rin caracterul con#tant 0i $er-anenAa unor a#t%el de calit)Ai, $rin ne-urireK acea#ta $re#u$une totodat), @n -od %ire#c, o tran#cendere a condiAiei u-ane, un $ra4 de nede$)0it care/i de#$arte $e zei de eroi -ai -ult dec@t #@nt ace0tia din ur-) de#$)rAiAi $rin calit)Aile lor e;ce$Aionale de re#tul oa-enilor' Ace#t $ra4 e#te i-$u# de caracterul $roiecti& care do-in) i-a4inarul $oetic ce $roduce di&init)Aile ?o-ericeK $ra4ul tinde totu0i #) %ie -ereu de$)0it, @n &irtutea aceleia0i atitudini intelectuale care 1/a deter-inat' Actul ce con%i4ureaz) uni&er#ul di&in r)-@ne Darti#ticE, deci @ntr/o anu-it) -)#ur) Darti%icialE, ori4inea lui e#tetizant) 0i lini0titoare #ta(ile0te un ra$ort de o4lindire reci$roc) @ntre %irea -uritoare a eroului ari#tocratic 0i aceea ne-uritoare a zeilor #)i' Pra4ul e#te de$)0it @n $ri-ul r@nd @n 4enealo4ie, care le 4aranteaz) eroilor o de#cendenA) 0i o rudenie di&in) datorit) unirii re$etate a zeilor 0i zeiAelor cu -uritorii, ceea ce d) na0tere %a-iliilor ari#tocratice 4rece0ti' S@nt a$oi ra$orturile con#tante dintre zei 0i oa-eni, $e care $ri-ii @i %rec&enteaz) a#iduu, %iind le4aAi de ei $rin relaAii de rudenie, de dra4o#te #au, di-$otri&), de a&er#iune, dac) nu de aceea0i nece#itate de a recla-a -ereu o-a4iile care li #e datoreaz) @n calitate de #t)$@ni cu $utere e;traordinar)' ,ezult) de aici acea @-$letire 0i acel a-e#tec continuu @ntre lu-ea zeilor 0i cea u-an) care #@nt o caracteri#tic) %ra$ant) a &liadei 0i, du$) ea, a i-a4inarului reli4io# al 4recilor' De aici 0i o(i0nuinAa ra$ortului cu zeii, %a-iliaritatea cu $rezenAa lor, atri(uirea unor tr)#)turi #$eci%ic u-ane zeilorB ei $ot #)/i r)nea#c) $e eroi 0i #) %ie r)niAi de ace0tia $e c@-$ul de lu$t), cuno#c dra4o#tea, 4elozia, in&idia 0i orice alt) $a#iune caracteri#tic) oa-enilor' Toate ace#tea %ac ca zeii, de0i te-uAi $entru $uterea lor deo#e(it), #) $oat) %i $ri&iAi 0i cu ironia 0i uneori cu #arca#-ul cu&enit #l)(iciunilor o-ene0ti K a#t%el, &liada- $oe-ul %ondator al uni&er#ului reli4io#, a $utut %i de%init) @n acela0i ti-$, @n -od $arado;al dar nu li$#it de te-ei, dre$t Dcel -ai nereli4io# dintre toate $oe-eleE (P' Mazon"' De ace#t lucru era $er%ect con0tient Platon, care de$l@n4ea @n cartea a treia a Republicii %a$tul c) zeii din &liada au %o#t re$rezentaAi r@z@nd, $l@n4@nd #au ca &icti-e ale dorinAei erotice B DTre(uie contenit cu $o&e#tirea unor a#t%el de -ituri, ca nu cu-&a #) le dea tinerilor o #tra0nic) $ornire #$re r)uE (8, 8 1 0i ur-'"1' Educatorul Platon $ro$une deci #) #e a-endeze $a4inile reli4ioa#e ale e$o$eii #au, c?iar -ai r)u, $ro$une ca 9o-er 0i di#ci$olii #)i #) %ie alun4aAi din noul polis- cu toate $oe-ele lor $ericuloa#e :Republica- cartea a a/a"' Dar $ro4ra-ul lui Platon nu &a a&ea #ucce# 0i e;$erienAa reli4ioa#) a 4recilor &a continua #) %ie -odelat) de te;tele $oeziei e$ice care le/au @nte-eiat cultura' Politei#-ul antro$o-or%ic, @n care di&initatea e#te &)zut) @n $ri-ul r@nd ca $er#onaG concret al unei $o&e0ti 0i a$oi de&ine &izi(il) $rin &, $'
Y52
MARIO 7EGETTI OMU2 NI WEII :@D

inter-ediul %i4uraAiei care o ilu#treaz), co-$ort) o #erie de con#ecinA i-$ortante' Pe de o $arte, acea#ta e;clude o-ni$otenAa 0i, @ntr/ur anu-it #en#, o-ni#cienAa, at@t ale %iec)rui zeu @n $arte, c@t 0i ale zeului #u$re-, Weu#' Acolo unde e#te atot$uternicie nu e;i#t), e&ident, $o&e#te, %iindc) $o&e#tea $re#u$une o -ultitudine de actanAi, a c)ror $utere 0i ale c)ror intenAii #e li-iteaz) 0i #e condiAioneaz)

reci$roc, $roduc@nd intri4a narati&)B Weu# nu $utea ?ot)r@ $e loc 0i #in4ur deznod)-@ntul r)z(oiului troian %)r) #) ai() de @nt@-$inat o$oziAii, %)r) #) aGun4) la co-$ro-i#uri, #) ticluia#c) $lanuri co-$le;e, de0i era cel -ai $uternic dintre zei' Pe de alt) $arte, ceea ce/i de#$arte $e zei de oa-eni e#te, de#i4ur, @nainte de toate, $uterea lorB ei #@nt, de de$arte, Dcei -ai $uterniciE' Puterea lor decur4e %ie din e;$erienAa $ri-ordial) a e;i#tenAei $uterilor #u$ranaturale @n lucrarea lu-ii, %ie din actul $oetic de @n%)Ai0are a di&init)Aii $rin inter-ediul unei $roiecAii la li-ita calit)Ailor eroice' Weii #@nt deo#e(iAi $rin do-eniul #$eci%ic a#u$ra c)ruia @0i e;ercit) $uterea, c?iar dac), ne%iind &or(a de#$re a(#tracAii conce$tuale, ci de $er#onaGe concrete, ei #@nt de re4ul) %i4uri -ulti%uncAionale, a c)ror putere #e e;tinde ade#ea la o -ultitudine de #ectoare, ce #e @-$lete#c 0i #e #u$ra$un' @n an#a-(lu, @n ace#t i-a4inar reli4io#, a0a cu- a #cri# Du-ezil, Dconce$tele, i-a4inile 0i acAiunile #e articuleaz) 0i %or-eaz), $rin le4)turile lor, un %el de reAea @n care, @n $rinci$iu, orice -aterie a e;$erienAei $oate %i luat) 0i di#tri(uit)E' Multitudinea de %uncAii #e e;$ri-) @n -ultitudinea de a$elati&e #$eci%ice de care e#te @n#oAit nu-ele %iec)rei di&init)Ai, atunci c@nd acea#ta e#te in&ocat) @n le4)tur) cu di%eritele do-enii unde #e e;ercit) $uterea 0i tutela ei' E;i#t) a#t%el un Weu# al Gur)-intelor, un Weu# al 4raniAelor, un Weu# $rotector al ru4)torilor 0i al oa#$eAilor, un Weu# al $loii 0i al %ul4erului' Dar dincolo de acea#t) $luralitate de %uncAii, %i4ura zeului @0i -enAine %ocalizarea 0i indi&idualitatea $ro$rii, care nu rezult) din #ituarea @ntr/ un #i#te- teolo4ic, ci din tra-a narati&) care/1 identi%ic) dre$t $er#onaG (e;i#t) totu0i e;ce$Aii, c@nd nu-ele unuia dintre zeii Oli-$ului ?o-eric #e #u$ra$une $e#te unele %i4uri cultuale $ree;i#tente di%icil de identi%icatK e#te cazul Arte-idei, zeiAa %ecioar) a &@n)/torii @n uni&er#ul $oetic, dar le4at) de $ild), la E%e#, de un cult al -a-ei de ori4ine oriental)"' Acea#t) %ocalizare $oate %i ilu#trat) $e #curt de cele dou)#$rezece -ari di&init)Ai ale Oli-$ului' Weu# e#te $rinci$iul #u&eranit)Aii le4ale, ce reune0te @n el $uterea 0i dre$tatea 0i acAioneaz) ca 4arant uni&er#al al ordinii @n lu-e 0i @n #ocietate -ulAu-it) atot$uterniciei lui' Ace#te e#te, de alt%el, te-eiul $uterii lui Weu#, care nu e $ri-ordial), ci e#t cucerit) datorit) unei #erii de acte eroice' Du$) 4enealo4ia lui 9e#iod (#ecolele 7III/7II @'9r'", Weu# ar %i $u# ca$)t unei dina#tii di&ine de ori4ine nocturn) 0i ?aotic), a&@ndu/1 ca ulti- de#cendent $e tat)l #)u, Crono#, care/0i de&ora co$ii' Sc)$at de %uria $atern) 4raAie &iclenie -a-ei #ale, ,?ea, Weu# l/ar %i detronat $e Crono#, de&enind re4ele zeilorK noua dina#tie cerea#c) 0i oli-$ic) @0i &a a%ir-a de%initi& $uterea datorit) r)z(oiului &ictorio# $urtat de Weu# @-$otri&a di&init)Ailor ?tonice 0i $ri-iti&e, nu-ite titani, le4ate de lu-ea ?aotic) a lui Crono#' O dat) cu do-nia lui Weu#, #e o(Aine deci @n cele din ur-) o deli-itare clar) @ntre cer 0i $)-@nt, lu-in) 0i @ntuneric 0i #e 4aranteaz) ar-onioa#a #ucce#iune a 4eneraAiilor' SoAia lui, 9era, @n calitate de $rotectoare a c)#)toriei, a unirii ca$a(ile #) dea na0tere unei de#cendenAe le4iti-e @n #@nul %a-iliei, e#te le4at) c?iar de #ocietatea u-an) 0i de ci&ilizaAie, $e care o @-$iedic) #) recad) @n #)l()ticia li$#it) de le4i a #t)rii de natur)' *ratele lui Weu#, Po#eidon, e#te o di&initate #tr)&ec?e 0i $uternic), a c)rei ori4ine -icenian) e#te li-$ede' @n uni&er#ul ?o-eric, el e#te @ntr/un anu-it %el -ar4inalizatK dac) lui Weu# @i re&ine #t)$@nirea cerului 0i a $)-@ntului, lui Po#eidon @i re&ine $uterea a#u$ra a(i#urilor oceanului 0i ale #u(#olului, care/1 %ac #t)$@nul %urtunilor 0i al cutre-urelor' Weu de te-ut, el &a r)-@ne -ereu, @n calitatea lui de $rotector al -arinarilor, %oarte a$ro$iat de acea#t) di-en#iune %unda-ental) a e;$erienAei 4rece0ti' Dintre %iicele lui Weu#, $re%erata e#te Atena, %ecioara $e care el a n)#cut/o #in4ur, %)r) inter&enAia ele-entului %e-inin, 0i care re$rezint) deci @n lu-ea #e;ului din care %ace $arte $rinci$iul $atriar?al, &aloarea -a#culin), @n -)#ura @n care acea#ta $oate %i @-$)rt)0it) cu %e-eia' @n ace#t #en#, Atena e#te de$ozitara inteli4enAei $ractice care $roteGeaz) at@t -unca artizanilor, c@t 0i $e cea ti$ic %e-inin), a Ae#utului' ,e$rezentat) de o(icei @n ar-ur) ?o$litic), Atena e#te @n $lu# promachos- c)l)uz) 0i ocrotitoare a r)z(oinicilor' @n acea#t) du(l) calitate, ea e#te @n)lAat) la rolul de zeiA) $rotectoare a polis.ulni atenian, le4at) -ai ale# de #oarta cet)Aii, 0i con#tituie o(iectul unei &eneraAii #$eciale (e;i#t), de alt%el, -ulte di&init)Ai $rotectoare %e-inine, ca 9era la Sa-o# 0i Arte-i# la E%e#K acea#ta #e $oate e;$lica $rin calitatea lor de doici, 4arante ale %ecundit)Aii 0i $ro#$erit)Aii $o$ulaAiei, la care #e $oate ad)u4a cea de $rotectoare @n lu$te"' Dintre ceilalAi co$ii ai lui Weu#, un rol e;traordinar &a a&ea A$ollo' I-$ortant zeu #olar, la ori4ine 0i r)z(oinic, A$ollo &a do(@ndi din ce @n ce -ai -ult tr)#)turile unui zeu al lu-inii $uri%icator 0i &indec)tor, @nze#trat cu darul $rinci$al al @nAele$ciunii, A$ollo cunoa0te &iitorul 0i din ace#t -oti& e#te #t)$@nul -arilor #anctuare oraculare, ca acela de la Del%iK le4at de -uzic) 0i de $oezie, deci de

di-en#iunea cultural) e#enAial) a ci&ilizaAiei 4rece0ti, a#i4ur@nd ar-onia, %ru-u#eAea, ordinea e#tetic de%init) a lu-ii, A$ollo &a r)-@ne di&initatea D%ilo#o%ic)E $rin e;celenA)' Pentru toate ace#te -oti&e, @n e$oca &ec?e $re#ti4iul #)u @l &a u-(ri uneori c?iar 0i $e cel al lui Weu#' B// O alt) -are zeitate antic) 4reac) %or-eaz) cu A$ollo o $erec?e (i$olar)B DionX#o#, c)ruia 4recii @i atri(uie @n#) ori4ini orientale' Weu al &inului, DionX#o# e#te le4at de e;$erienAa (eAiei, a delirului, a
:@8

MA,IO 7EGETTI OMU2 NI WEII

3!

ne(unieiK el do-in) zona o(#cur), care $reced) ordinea e;i#tenAe ci&ilizate, @n care #e #ta(ile#c le4)turi i-ediate @ntre oa-eni, ani-ale 0i natur)' Cultul lui, care $re%er) -untele 0i $)durea 0i atra4e %e-eile 0i (ar(arii, e#te ade#ea $erce$ut ca #u(&er#i& %aA) de ordinea con#tituit) a polis.uluiK -ar4inal @n $oezia e$ic), unde $redo-in) i-a4inea eroic) a di&init)Aii, DionX#o# de&ine, di-$otri&), di&initatea $rotec/ toare a $oeziei tra4ice' E#te ade#ea &)zut @n o$oziAie cu ordinea 0i ar-onia $ro$rii lui A$ollo, ca %i4ur) a Celuilalt / cel)lalt a#$ect #acrului, nu #ta(il 0i re4ulat, ci tul(ur)tor 0i 4reu de #e#izat' Totu0i, e;$erienAa reli4ioa#) 4reac) #e #tr)duie0te #) inte4reze %)r) con%licte ace#te dou) a#$ecte' @n acela0i #anctuar de la Del%i, DionX#o# a %o#t &enerat al)turi de A$ollo, ca %rate al luiK @n reli4ia cet)Aii a e;i#tat tendinAa de a/i l)#a lui DionX#o# un loc $ro$riu 0i un rol #$eci%ic @n cadrul #)r()torilor, @n -o-entele de carna&al, c@nd &inul e#te #t)$@n, 0i -ai ale# @n %e#ti&alurile teatrale, de#tinate #) %ac) co-$re?en#i(ile 0i acce$ta(ile @n ordinea #ocial) alteritatea dioni#iac) 0i di-en#iunile e;$erienAei $e care ace#ta le re$rezint)' J=S;aJM1ei M\L\%i/Xo%dJ Trei di&init)Ai %e-inine 0i trei di&init)Ai -a#culine co-$leteaz) $anteonul 4rec' Arte-i#, #ora 4ea-)n) a lui A$ollo, e#te o zeiA) &ir4in) le4at) de #$aAiile din a%ara cet)Aii, ca $)durea, unde @i $lace #) &@neze cu arcul 0i #)4eAile, #$re deo#e(ire de Atena, in#talat), cu ar-ura ei ?o$litic), @n centrul cet)Aii' Arte-i# e#te le4at) de cultul %e-inin, $atroneaz) riturile tinerelor %e-ei @n trecerea lor de la condiAia de %ecioare la aceea de %e-ei -)ritate, $roteG@nd @n $lu# na0terileH$G,, *oarte di%erit) e#te natura A%roditei, zeiAa #e;ualit)Aii 0i a na0terii, @nrudit) $ro(a(il cu -arile zeiAe orientale ale %ecundit)Aii' 2e4at) de e;$erienAa dorinAei erotice (e#te -a-a lui Ero#", A%rodita r)-@ne #tr)in) de zona %a-ilial) 0i conGu4al)K a#ociat) di-en#iunii incontrola(ile 0i $ri-ordiale a #e;ualit)Aii, ea #e de%ine0te deci, #u( anu-ite a#$ecte, @n o$oziAie $olar) cu %ecunditatea re4le-entat) de -atri-oniu, re$rezentat) de 9era' 'V%cRtiuGi;ii9iiHB 2e4at) de %ertilitatea $)-@ntului 0i de ciclurile naturii, De-etra $oate %i din ace#t $unct de &edere al)turat) din ace#t $unct de &edere lui DionX#o#K do-eniul ei e#te @n#) a#ociat nu &inului, ci culturii cerea/ill51'%i@.e a%l) deci c?iar la ori4inile ci&ilizaAiei a4ricole' Prin -itul Per#e%onei, %iica De-etrei, r)$it) de 9ade# 0i du#) @n ad@ncul $)-@ntului, unde #e a%l) re4atul -orAii 0i al tene(relor, 0i redat) a$oi, la inter&enAia -a-ei #ale, @n %iecare $ri-)&ar) lu-inii #oarelui, #e cele(reaz) #ucce#iunea anoti-$urilor 0i a lunilor, de la #e-)nat la recoltat, dar 0i, -ai 4eneral, ciclul na0terilor 0i al -orAilor' Ace#te a#$ecte %ac dir De-etra o di&initate le4at) -ai ale# de cultele %e-inine' AlternanAa dintre De-etra 0i Per#e%ona le a#i4ur) @n $lu#, du$) cu- &o- &ede un rol central @n Mi#terele Eleu#ine' C@t de#$re trinitatea -a#culin), acea#ta include o di&initate caracteri#tici %oarte #$eciale, 9er-e#, care @ntruc?i$eaz) %i4ura -e#a4er 0i a c)l)toruluiK zeu -o(il, le4at de dru- 0i de #$aAiile de#c?i#e, 9er-e# #e-ni%ic) @n $lu# trecerea din lu-ea celor &ii @n lu-ea celor -orAi, deoarece are -i#iunea de a conduce @n lu-ea de dincolo #u%letele de%uncAilor' Ca$acitatea de a #ta(ili #c?i-(uri 0i contacte, -o(ilitatea de c)l)tor %ac din el un zeu @nte-eietor at@t al co-erAului, c@t 0i al culturii, ca art) a co-unic)rii 0i @nAele4erii @ntre oa-eni' 2a $olul o$u# #e a%l) 9e%ai#to#, di&initate a -e0te0u4urilor le4at) de #$aAiile @nc?i#e ale atelierului 0i ale %ocului %ierarului, e;$re#ie a $uterii de tran#%or-are 0i de creaAie a te?nicii' @n cultul -e0te0u/ 4arilor, 9e%ai#to# e#te le4at ade#ea de Atena' SoAia lui e#te totu0i A%rodita / o c)#)torie care a#ociaz) %ecunditatea #e;ual) a naturii cu $roducti&itatea arti%icial) a te?nicii' Dar A%rodita nu recunoa0te le4)tura c)#)toriei, $re%erind, @n locul ?arnicului 9e%ai#to#, %orAa $ri-ordial), r)z(oinic) 0i di#tru4)toare a lui Are#K zeu al r)z(oiului, te-ut zeu al c@-$ului de lu$t), Are# e#te le4at @n #$ecial de &aloarea eroic) a lu$telor ?o-erice, $rin di-en#iunea #a de %urie 0i de i-$ul# uci4a0 incontrola(il' Panteonul 4rece#c cu$rinde, %ire0te, 0i alte di&init)Ai @n a%ar) de cei doi#$rezece -ari zei' *iecare dintre ace#te di&init)Ai -ai -ici e#te de#tul de &ec?e, ca deGa citatul 9ade#, zeul in%ernului 0i al -orAii, 9e#tia, Ero# 0i Per#e%ona' Altele #e &or ad)u4a @n e$oca cla#ic), ca ur-are a unui $roce# ti$ic de conce$tualizare -oralizatoare, $e %ond Guridic 0i $olitic, a uni&er#ului reli4io# #$eci%ic e$ocii ar?aice'

Pe -)#ur) ce ace#ta a$are ca inadec&at, @n $er#onalizarea lui narati&) 0i iconic), $entru a e;$ri-a co-$le;itatea cre#c@nd) a e;$erienAei #ociale, i #e adau4) %i4uri noi, deri&ate nu din con%or-aAia $oetic) ori4inar) a lu-ii $o&e0tilor -itolo4ice, ci direct din a(#tracAia, din #u(li-area &alorilor 0i $ro(le-elor noii realit)Ai colecti&e' A$ar a#t%el di&init)Ai ca Di^e, Ju#tiAia, i-a4inat) ca %iic) a lui Weu# $entru a re$rezenta directa i-$licare @n 4arantarea &alorilor etico/$olitice ale coe;i#tenAei #ociale /#au Eirene, Pacea, o di&initate care e;$ri-) ne&oia de ar-onie @n interiorul 0i @n a%ara polis.ului . #au, -ai t@rziu, TXc?e, *ortuna, al c)rei cult &a de&eni de#tul de i-$ortant @n e$oca eleni#tic) con%runtat) cu e;$erienAa r)#$@ndit) a in#ecurit)Aii $er#onale 0i colecti&e' Tot @n e$oca eleni#tic), contactele cu culturile reli4ioa#e #tr)ine, @n #$ecial cu cea e4i$tean), au deter-inat intrarea @n $anteonul 4rece#c a unor zeit)Ai #tr)ine, a#i-ilate totu0i, $e cale #incretic), celor @n -od tradiAional %a-iliareK a#t%el, A-on &a %i uni%icat cu Weu#, &enerat uneori cu ace#t du(lu nu-e, I#i# cu De-etra, iar O#iri# cu DionX#o#' @nainte de toate ace#tea @n#) &ec?ile di&init)Ai ale Oli-$ului ?o-eric cuno#cu#er) o alt) tran#%or-are ?ot)r@toareK ele %u#e#er) inte4rate @n orizontul polis.ului- de&enind @n #en# $ro$riu re$rezentante ale unei reli4ii ci&ice 0i $olitizate' A$ariAia @n Grecia cla#ic) a unui or4ani#- #ocial 0i $olitic atotcu$rinz)tor, ca$a(il #) re#tructureze e^perien#a colecti&) 0i -odurile de &iaA) $u(lic) 0i $ri&at) / polis.ul / nu putea #) nu -odi%ice %or-a ra$ortului dintre oa-eni 0i zei 0i rolul ace#tora
:%0

MA,IO 7EGETTI

din ur-) ra$ortat la e;i#tenAa u-an)' Di&init)Aile oli-$iene, inte4rate @n #$aAiile #ociale ale &ieAii $u(lice, #@nt c?e-ate #)/0i aduc), la %el ca orice cet)Aean acti&, contri(uAia la &iaAa cet)Aii oa-enilor' Acea#t) contri(uAie, care &a %i r)#$l)tit) a$oi $rin $ractici cultuale de&enite nor-), le4i%erate 0i %inanAate de co-unitatea $olitic), &a con#ta @nainte de toate @n a#i4urarea $rotecAiei 0i $ro#$erit)Aii polis.ului- #arcin) ce/i re&ine @n $ri-ul r@nd di&init)Aii $rotectoare, 0i a$oi @n #%aturi, a#i#tenA) 0i 4arantarea acti&it)Ailor' Nu e;i#t) r)z(oi #au @nte-eiere a unei colonii, $ro-ul4are de le4i #au tratate, @nc?eiere de c)#)torie #au contract care #) nu %ie $u#e #u( $rotecAia unei di&init)Ai, a c)rei a#i#tenA) e#te in&ocat) $rin actele $otri&ite de cult 0i cu&enitele $ractici #acri%icialeK nu e;i#t), -ai ale#, nici un ele-ent de con&ieAuire @ntre cet)Aeni, de la #er(are $@n) la adunare $u(lic), care #) nu %ie con#acrat di&init)Aii de la care #e a0tea$t) (un)&oinA) 0i 4aranAie' Con&ieAuirea oa-enilor cu zeii @0i 4)#e0te locul $ri&ile4iat @n o#$italitatea $e care cetatea o a#i4ur) zeit)Ailor ei $rin inter-ediul re$rezent)rilor #tatuareB a%lat @n centrul cet)Aii, @n ini-a #$aAiului ei $u(lic 0i %oarte &izi(il din orice $unct al $o1i#/ului, te-$lul e#te de#c?i# $u(licului 0i con#tituie o $ro$rietate co-un) a cet)Aenilor' Co-unitatea cultual) reunit) $rin %rec&entarea te-$lului 0i $racticile rituale care/i #@nt a#ociate #e identi%ic) cu cor$ul ci&ic 0i re$rezint) un -o-ent $uternic al coeziunii #ale, a#t%el @nc@t unitatea cet)Aenilor e#te con#olidat), a#i4urat) de ra$ortul lor co-un cu zeitatea' A#t%el, 9e#tia, zeiAa care &e4?eaz) &atra co-un) a polis.ului- $oate %i identi%icat) cu D@n#)0i le4alitateaE cet)Aii (aeno%on, !elenicele- 3, 8, :3"' Toc-ai din ace#t -oti&, %uncAiile #acerdotale, cole4iile de $reoAi :hiereis) care ad-ini#treaz) te-$lele 0i conduc cultul nu $ot %i con#iderate roluri $ro%e#ionale $er-anente 0i #tructuri #e$arate ale cor$ului ci&ic' Ade#eori %uncAiile #acerdotale, cu- ar %i -a4i#traturile, #@nt de#e-nate $rin ale4eri #au $rin tra4ere la #orAi 0i, de alt%el, c?i -a4i#traAii polis.ului- ca ar?onAii atenieni 0i e%orii #$artani, @nde$line# direct %uncAii #acre' Dar 0i c@nd e;i#t) #acerdoAii ereditare, ca acelea ale %a-iliilor ateniene ale Buzi4ilor 0i ale Pra;ier4izilor, ace#tea #@nt oricu- #u$u#e controlului $u(lic al cet)AiiK @n calitate de $)#tr)tori ai cultului 0i ai $ro$riet)Aii di&ine, $rin ur-are co-une, ei tre(uie #) de #ocoteal) @naintea cet)Aii de acti&itatea lor la #%@r0itul -andatului care e#te @n orice caz te-$orar 0i re&oca(il' De alt%el, #acerdoAilor n li #e $oate cere [ date %iind @n#u0irile #$eci%ice ale reli4iei 4rece0ti nici o co-$etenA) teolo4ic) #$ecial), dincolo de $atri-oniul -itico /ritual cuno#cut de orice cet)AeanK din $unct de &edere -oral, &a #u%icient ca ei #) nu %ie atin0i de &reo dezonoare 0i #) e%ectueze $racticile de $uri%icare nece#are @nainte de a trece la @nde$linir ritualurilor 0i #acri%iciilor' Sacri%iciul @nc?inat di&init)Ailor oli-$ice con#tituie, cu #i4uranA -o-entul e#enAial a ceea ce Platon de%ine0te dre$t D$rietenia din oa-eni 0i zeiE :*anchetul- 1.. c" 0i deci, totodat), acela al ar-oniei $olitice dintre oa-eni $e care di&initatea e#te -enit) #/o a#i4ure' @n centrul $racticii #acri%iciale #t), du$) cu- #/a #$u#, actul o%ertei de @-(unare adre#at $uterii di&ine' Dar @n ela(orarea -itolo4ic) a 4recilor 0i @n ritualizarea #acri%iciului $racticat) de ei e;i#t) ce&a -ai #$eci%ic' Con%or- -itului, la ori4inea #acri%iciului #t) o

@n0el)torie, urzit) de Pro-eteu, care le/a dat oa-enilor $)rAile co-e#ti(ile din carnea ani-alelor, l)#@ndu/le zeilor doar $)rAile neco-e#ti(ile, de#tinate #) %ie ar#e 0i tran#%or-ate @n %u-' Acea#t) @n0el)torie a $u# ca$)t de$rinderii iniAiale a oa-enilor de a -@nca @-$reun) cu zeii 0i le/a rezer&at celor dou) 4ru$uri un re4i- ali-entar di%eritB %u- 0i -ire#-e $entru zeii ne-uritori, ali-entaAie cu carne, le4at) de -ortalitate, $entru %iinAele u-ane' ,u$tura $rodu#) de Pro-eteu nu e#te anulat) $rin actul #acri%icial / deoarece @ntoarcerea la con&i&ialitatea ori4inar) nu -ai e#te $o#i(il) /, ci re%)cut) @n -od ar-onio#' Weii #@nt $rezenAi la #acri%iciu 0i #e (ucur) de elK oa-enii au dezle4area #) -)n@nce carne, @ntruc@t $ro&ine de la ani-ale, a c)ror ucidere e#te $er-i#), %erit) de conta-inare, @n &irtutea con#acr)rii cultului di&in' ,itului #acri%icial @i ur-eaz) deci (anc?etul, o -a#) co-un) unde re$artizarea c)rnurilor decreteaz) 0i le4iti-eaz) ierar?iile #ociale, $)rAile cele -ai (une re&e/nindu/le -a4i#traAilor, $reoAilor, cet)Aenilor celor -ai ilu0tri' ,itul #acri%icial 0i (anc?etul care/i ur-eaz) au loc @ntr/o a-(ianA) %e#ti&)K Panateneele ateniene, de e;e-$lu, @n%)Ai0ate @n %rizele Part?enonului, re$rezint) unul dintre cele -ai e;traordinare e;e-$le de autocele(rare a cor$ului #ocial, de $unere @n #$ectacol a concordiei 0i ar-oniei care do-ne#c at@t @ntre -e-(rii #)i, c@t 0i @ntre el 0i zeit)Aile #ale' DDar zeii, -ilo#ti&i %aA) de nea-ul o-ene#c, ur#it din %irea #a la -unc), #crie Platon, ne/au ?)r)zit, ca r)4azuri de odi?n), #)r()torile @ntoc-ite @n cin#tea lor' Ei au &rut ca Muzele, A$ollo, 0e%ul lor, 0i Bacc?u# #)/i cele(reze @-$reun) cu noiE ALegile- 3, <:8"1' ,)4azuri nu rare, de alt%el, dac) ne 4@ndi- c) @n Atena #ecolului al 7/lea a$ro;i-ati& o #ut) de zile $e an erau dedicate di%eritelor #er()ri care @n#oAeau riturile #acri%iciale' Caracterul $u(lic, %e#ti&, #olar al #acri%iciului o%erit di&init)Ailor oli-$ice e#te 0i -ai accentuat, $rin contra#t, %aA) de a#$ectele riturilor #acri%iciale dedicate $uterilor in%ernale, telurice, le4ate de lu-ea -orAilor, care #e -enAin, c?iar dac) @n $oziAii -ar4inale, 0i @n $erioada cla#ic) a polis.ului. Ace#tea #e de#%)0oar) de re4ul) @n o(#curitatea no$Aii, %)r) #) (ene%icieze de un altar con#truit 0i &izi(il $entru toAi, ci direct $e $)-@ntul 4olK #e $ractic) @n -od nor-al ?olocau#tul, adic) arderea @n @ntre4i-e a &icti-ei #acri%iciale, a#t%el @nc@t #) nu -ai r)-@n) $)rAi di#$oni(ile $entru -a#a co-un)' E#te &or(a deci, @n an#a-(lu, de un 1' Vd'cit, $' <
. .'
3:3 MARIO =EGE%%I

ritual a$otro$aic, de @nde$)rtare 0i a&er#iune, -ai de4ra() dec@t contact 0i de $aci%icare ar-onioa#) @ntre 4ru$ul u-an 0i di&init)Aile care/1 $roteGeaz)' Acea#t) lo&itur) o(#cur) a ritului #acri%icial arunc) de alt%el o lu-in) ra$id) a#u$ra unei di-en#iuni a e;$erienAei reli4ioa#e 4rece0ti, un nod de $ro(le-e e;i#tenAiale le4ate de tea-a de -oarte, de #$ai-a i de in&izi(il 0i de necuno#cut, $entru care reli4ia oli-$ian), at@t @n $erioada ei Deroic)E, c@t 0i @n -eta-or%ozele ei $olitice ulterioare, nuG $oate #) dea r)#$un#uri lini0titoare, nici #) o%ere %or-e de @nAele4ere 0i de control' Pe ace#t teren / terenul di%icil al de#tinului indi&idual 0i al an4oa#ei le4ate de $recaritatea lui / #e re4)#e#c li-itele unei reli4iozit)Ai le4ate @n @ntre4i-e de $roiectarea unei di-en#iuni $u(lice, G #ociale, co-unitare' Acea#ta &a %i a$oi inte4rat) @n di&er#e %or-e de ra$ortul cu #acrul, care con#tituie o $arte #u(teran), dar nu -ai $uAin, i-$ortant) #u( anu-ite a#$ecte, a reli4iozit)Aii o-ului 4rec'
R,i@ % 1 .=

H/;aatt ni u%o RF i

sectele

Weul in%ernului 0i al -orAilor, 9ade#, e#te $entru 4reci o di&initate f %)r) te-$lu 0i %)r) cult' Toc-ai acea#t) e;cludere a #a din #%era &izi(ilit)Aii oli-$iene, @-$reun) cu teroarea #u#citat) de lu-ea in&izi(i/G lului, a indici(ilului, a ceea ce e#te conta-inant, creeaz) nece#itatea unei e;$erienAe reli4ioa#e di%erite, @nde$)rtat) de #$aAiile 0i de -odu/G rile cultului $u(lic 0i diurn' Din acea#t) e;i4enA) #e na0te %or-% reli4iozit)Aii -i#terice (ter-enul m#steria deri&) din m#stes- iniAiat, 0i e;$ri-) #ecretul de care ace#te culte #@nt @n&)luite, o(li4aAia ca $e $anAii la ele, adic) iniAiaAii, #) $)#treze t)cerea @n le4)tur) cu ce %)cut 0i au &)zut @n ti-$ul riturilor"' Tre(uie #) clari%ic)- @n#) ol a-(i4uitate care $oate %i %oarte u0or a#ociat) caracterului iniAiatic 0i i #ecret al cultelor -i#terice' Ace#tea nu #@nt de %a$t rezer&ate uneid -inorit)Ai e;clu#i&e 0i #ectareB orice cet)Aean $oate %i iniAiat 0i, de o(icei, c?iar e#teK @n $lu#, #@nt ad-i0i 0i indi&izii e;clu0i de re4ul) de la cultele oli-$iene ale polis.ului- ca #tr)inii 0i #cla&ii 0i, (ine@nAele#, A0adar, cultele -i#terice nu #@nt -ai re#tr@n#e dec@t cele ci&ice, (a @n $rinci$iu 0i c?iar @n %a$t #@nt -ai r)#$@ndite dec@t ace#tea, a#t%el c), nu-)rul iniAiaAilor $otenAiali 0i e%ecti&i de$)0e0te de de$arte li-itele

$artici$)rii la cet)Aenie' Acea#ta @n#ea-n) c) ele #e adre#eaz) o-ului ca atare, -ai -ult dec@t a0a/ nu-itului polites- 0i c) atin4 o #%er) deG e;$erienA) -ai $ro%und), -ai radical), -ai r)#$@ndit) dec@t aceea careG $ri&e0te autore$rezentarea 0i $roteGarea cor$ului ci&ic al polis.ului. G Nece#itatea unei $roceduri co-$le;e de iniAiere 0i #ecretul ce @n&)luie riturile -i#terice nu co-$ort) deci o #elecAie @ntre $o#i(ilii $artici$anAi, 1TOMU2 NI htSm e;$erienAei la care #e re%er)' E#te $o#i(il ca r)d)cina cea -ai &ec?e a reli4iozit)Aii -i#terice #) #e a%le @n riturile $rei#torice de e;orcizare a -orAii, la ine%a(ilele e;$erienAe de ie0ire din cor$oralitate 0i de ne-urire care #e &eri%icau $oate $rin ele, $rin inter-ediul dro4urilor ?alucino4ene, @n ceea ce/i $ri&e0te $e 4reci, a&e- $uAine in%or-aAii (deoarece, @n -od #ur$rinz)tor, @n 4eneral #ecretul iniAiatic #/ a $)#trat" de#$re Mi#terele Eleu#ine, cele(rate @n interiorul polis.ului atenian (e;i#tau @n#) alte culte -i#terice i-$ortante, de $ild) cel de la Sa-otrace"' Nucleul cele(r)rilor eleu#ine era $o&e#tea De-etrei 0i a Per#e%onei, o re%erire li-$ede, $rin ur-are, la alternarea -orAii 0i a rena0terii caracteri#tice ciclului &e4etal, dar 0i la di-en#iunea %ecundit)Aii #e;uale 0i r #$eranAei @ntr/o #al&are 0i @ntr/o e&itare a -orAii care #e a%l) la li-ita oric)rei e;$erienAe indi&iduale' DCele &)zute, #$u#e 0i %)cuteE @n ti-$ul -i#terelor / du$) e;$re#ia canonic) ce de%ine0te ritualul / &or cul-ina @ntr/o &iziune #au @ntr/o #erie de &iziuni ca$a(ile #) e&oce direct #au #i-(olic #e;ul, -oartea rena0terea, #) $ro&oace deci @n cei $rezenAi o e;$erienA) a terorii $ri-ordiale ($artea cea -ai i-$ortant) a ritualului are loc noa$tea, @ntr/o $e0ter) @ntunecat), lu-inat) de %ocul torAelor" 0i a$oi #) corecteze, cu e$i%ania lini0titoare a #al&)rii 0i a rena0terii, acea#t) e;$erienA), #)/i D$uri%iceE $e #$ectatorii/actori' De0i $ro%und) 0i radical), re%erindu/#e la o-ul @n #ine 0i nu la cet)Aean, e;$erienAa cultelor -i#terice o inte4reaz), nu o nea4) 0i nici nu o e;clude $e aceea a reli4iei oli-$iene' Polis.ul atenian tuteleaz), $roteGeaz) 0i ad-ini#treaz) Mi#terele Eleu#ineK ace#tea nu $roduc un ti$ de o-, o %or-) de &iaA) #tr)in) de cea a co-unit)Ailor $olitice, @ntruc@t iniAiatul @n -i#tere nu duce 0i nu $retinde o e;i#tenA) di%erit) de aceea a celorlalAi concet)Aeni ai #)i (de re4ul) iniAiaAi 0i ei"' Mi#terele atin4 deci o #%er) a e;$erienAei 0i a $ro(le-elor $#i?olo4ice 0i reli4ioa#e c)rora cultele $u(lice ale $oWt#/ului nu le dau nici 4la#, 0i nici r)#$un#uriB dar toc-ai $rin acea#ta re$rezint) un #u$li-ent $e c@t de nece#ar, $e at@t de ar-onio# inte4ra(il 0i nu in#tituie nici un con%lict, $ri&at #au $u(lic, @ntre cet)Aean 0i iniAiat' Cu totul di%erit e#te cazul #ectelor #a$ienAial/reli4ioa#e, @n care #e e;$ri-) &er#antul -i#tic #au $oate, -ai (ine #$u#, D$uritanE al reli4iozit)Aii 4recilor' Mi0carea or%ic) / de la nu-ele lui Or%eu, c@nt)reA le4endar, $oet 0i teolo4 c)ruia i #e atri(uia o co(or@re @n In%ern / ia na0tere @n Grecia #ecolului al 7l/lea @'9r', @n acela0i -ediu cultural 0i #ocial unde #/au dez&oltat cultele dioni#iace' Aici #e aduna#er) $ro(a(il ecourile tradiAiei 0a-anice a$)rute din lu-ea #citic), ca 0i ale credinAelor indo/iraniene de#$re ne-urire' Din $unct de &edere #ocial, ace#te -i0c)ri reli4ioa#e de $rote#t $ar #) #e re%ere la zonele de e;cludere 0i de $ri&aAiuni $rodu#e de %or-area uni&er#ului $olitizat al cet)AiiB %e-ei, #tr)ini, co-unit)Ai $eri%erice, %i4uri de intelectuali -ar4inalizaAi' Din $unct de
3:!

MA,IO 7EGETTI

&edere $#i?olo4ic, -i0c)rile #ectare r)#$und acelora0i e;i4enAe al #traturilor celor -ai indi&iduale 0i -ai $ro%unde ale e;$erienAei reli4ioa#e, care acAionau 0i @n ritualitatea -i#teric), d@ndu/le totu0i r)#$un#uri -ai e;$licite, -ai articulate at@t $e $lan reli4io#, c@t 0i $e $lan intelectual, $ro$un@ndu/#e, @n %ine, nu ca o inte4rare, ci ca o alternati&) radical) la %or-ele reli4iozit)Aii oli-$iene 0i citadine' Acea#t) alternati&) #e @n%)Ai0eaz) @n $ri-ul r@nd ca $ro$unere a unei %or-e de &iaA) o$u#e celei a cet)Aeanului' Ea #e articuleaz) @ntr/o #erie co-$le;) de o(li4aAii 0i interdicAii, @n $ri-ul r@nd aceea de a con#u-a carne, al c)rei #en# reli4io# @l &o- &edeaK dar -ai i-$ortant) dec@t conAinutul -aterial al o(li4aAiilor 0i interdicAiilor e#te ca$acitatea lor de a #ta(ili o re4ul) a-)nunAit) 0i de a induce iniAiaAilor un an;io# @n re#$ectarea re4ulilor 0i a di#ci$linei' ,e4ula 0i di#ci$lina @n #ine a#i4ur) $uritatea -e-(rilor #ectei, con%ir-) deo#e(irea lor %aA) de ceilalAi, de $ro%aniO cu lu-ea lor i-$ur) 0i conta-inat)' Modul de &iaA) #cru$ulo# con#tituit 0i re#$ectat al #ectelor re$rezint) deci $rinci$iul de e;cludere care/i #e$ar) $e cei $uAini ce au luat calea $uri%ic)rii 0i a #al&)rii de -ulAi-ea $)c)to0ilor, de lu-ea cet)Aii tru%a0e care/0i

@nc?i$uie c) $oate #)/i eli-ine $e cei #la(i 0i -ar4inali 0i care aGun4e @n #c?i-(, la r@ndul ei, datorit) ale4erii #ectare, dl %ie re%uzat) 0i e;clu#)' Dar cu- #e %unda-enteaz) re%uzul cet)Aii 0i al reli4iei #ale din $artea ace#tor -inorit)Ai #ectare, le4ate de 4ru$uri #ociale 0i de e;$erienAe culturale #tr)ine polis.uluiL E#te re#$in# @n $ri-ul r@nd caracterul &iolent, a#$ectul crud 0i uci4a0 care #e di#tin4e ca %iind central @ $olitizarea &ieAii' Cetatea e#te le4at) #tructural de e;cludere 0i i o$ri-area unor 4ru$uri #ociale @ntre4i, de r)z(oiul dintre di&er#e co-u nit)Ai, de stasis 0i polemos- de -)celul :phonos) care, ine&ita(il, @n#oAe0ti toate ace#tea' @ntr/un cu&@nt, cetatea e#te indi#olu(il le4at) de a-i rea &iolenAei eroice din &liada 0i e#te -arcat) de ea c?iar 0i @n $raticil #ale reli4ioa#e' @n centrul ace#tor $ractici #t) de %a$t #acri%iciul crud, uciderea ani-alului, &)r#area #@n4elui #)u, 0i @n ace#te %or-e de reli4iozitate $uritan), de#tinat), du$) cu- &o- &edea, #) @-(race 0i ?aina teoriei, e#te r)#$@ndit) con0tiinAa c) $o#i(ilitatea latent) @n orice #acri%iciu e#te o-uciderea 0i c) &iolenAa, o dat) declan0at), nu $oate #t)&ilit) 0i re4le-entat) @n #i-(olizarea ei #acri%ical)' Prin ur-are, &iaAa #ocial) e#te conta-inat) de o &in) de #@n4e, c $relun4e0te 0i $er$etueaz) o alt) du(l) &ino&)Aie, -ai &ec?e, de care #@nt -arcate @n#)0i e;i#tenAa u-anit)Aii, $e de o $arte, 0i aceea %iec)rei %iinAe u-ane, $e de alt) $arte' KXEE &or(a @n %a$t de#$re un a#a#inat ori4inarK con%or- unui -it or%i titanii l/ar %i atra# @ntr/o cur#), l/ar %i uci# 0i l/ar %i -@ncat $e ze adole#cent DionX#o#' Din cenu0a titanilor, lo&iAi de %ul4erul lui Weu# care a &rut #)/i $ede$#ea#c) $entru acea#t) teo%a4ie $ri-ordial), #/a %i n)#cut $ri-ii oa-eni, -aculaAi deci @nc) de la @nce$uturi de atroce conta-inare' Or, &ina ori4inar) #e -ulti$lic) @n %iecare e;i#tenA) indi&idual)K du$) E-$edocle, un @nAele$t de la @nce$utul #ecolului al 7/lea, le4at at@t de reli4iozitatea or%ic), c@t 0i de %ilo#o%ia $ita4oreic), orice &iaA) $re#u$une $rezenAa @ntr/un cor$ -uritor a unui #u%let [ daimon / ne-uritor, de ori4ine di&in), dar alun4at din l)ca0ul lui cere#c din cauza unui o-or #au a unui #$erGur (B 11: Diel#/Uranz" 0i con#tr@n# deci #)/0i i#$)0ea#c) cul$a $rin tr)irea &ieAii tere#tre in%erioare' 7iaAa oa-enilor e#te #tri&it) #u( 4reutatea tri$lei &ino&)Aii, care -arc?eaz) @n#)0i e;i#tenAa u-anit)Aii, $e aceea a #ociet)Aii $olitice 0i $e aceea a %iec)rui indi&idK $edea$#a $entru acea#t) cul$) con#t) @n &iolenAa de care e#te i-$re4nat %iecare -o-ent al &ieAii, @n durerea, o$re#iunea 0i an4oa#a care o @n#oAe#c, @n a0te$tarea @n%rico0at) a -orAii' Totu0i, e;i#t) o cale de #al&are 0i de acce# c)tre %ericirea &e0nic), ca$a(il) #) de$)0ea#c) @n#e0i li-itele condiAiei u-ane' Ea con#t) @ntr/o du(l) #trate4ie' E#te &or(a @n $ri-ul r@nd de a o$une cor$oralit)Aii conta-inate 0i -uritoare ele-entul di&in 0i ne-uritor care #e a%l) @n noi, #u%letul ($ro%unda conce$Aie de#$re #u%let ia %iinA) @n cultura 4reac) toc-ai @n ace#t conte;t reli4io# 0i #a$ienAial"' Prin ur-are, #u%letul tre(uie eli(erat, dezle4at din c)tu0ele cor$oralit)Aii, @n acela0i ti-$, el tre(uie $uri%icat de &ina care 1/a %)cut #) decad) din condiAia lui de daimon di&in 0i #) #e @ntru$ezeK le4)tura cu tru$ul e#te %olo#it) ca un in#tru-ent nece#ar $entru a -)#ura &ina a c)rei $edea$#) o re$rezint) tru$ul @n#u0i' Pentru a-(ele #co$uri [ $uri%icarea tru$ului 0i $uri%icarea #u%letului / &iaAa tre(uie &)zut) ca un e;erciAiu de #acri%iciu, de renunAare, de a#cez)K #$re acea#ta Ainte#c toate re4ulile ce de%ine#c -odul de &iaA) #ecret' Din $unct de &edere #i-(olic, $ri-a 0i cea -ai i-$ortant) renunAare e#te aceea de a nu -ai con#u-a carne 0i, o dat) cu acea#ta, renunAarea la #acri%iciul care @n#oAe0te @n reli4iile cet)Aii con#u-ul de carneK du(la renunAare &rea #) #e-ni%ice re%uzul &iolenAei, al o-orului, al &)r#)rii de #@n4e care conta-ineaz) e;i#tenAa u-an)' Ei i #e a#ociaz) o @ntrea4) #erie de re4uli de a(#tinenA), @nce$@nd cu controlul #e;ualit)Aii, care @n#ea-n) re%uzul de a a-e#teca #u%letul cu tru$ul' @n dialo4ul $latonic i-$re4nat de tradiAia or%ic) 0i $ita4oreic) -ai -ult dec@t oricare altul, Phaidon- &iaAa e#te caracterizat) li-$ede, ca e;erciAiu de $re4)tire @n &ederea -orAiiB
t0 iiR@uiod'& aoe aiaJ iR&%4r& an tai0ti ia ar,0c i@ iO Ni oare $uri%icarea :;atharsis) nu e#te toc-ai ce #$une @n&)A)tura aceea de de-ultF Adic) #tr)dania

#u%letului de a #e deta0a c@t -ai -ult de tru$, de a #e o(i0nui #) #e concentreze @n #ine, #tr@n4@ndu/#e @n el @n#u0i, din toate un4?erele tru$ului, de a tr)i at@ta c@t #t) @n $uterea lui, 0i @n &iaAa de acu-, 0i @n cea care ur-eaz), #in4ur @n #ine @n#u0i, de#$rin# de tru$ ca de ni0te lanAuriF Y'''Z Dar acea#t) eli(erare, acea#t) de#$rindere a #u%letului de tru$, nu e#te toc-ai ceea ce #e nu-e0te -oarteF (<+ c/d" 1 1' In Platon, +pere- ed'cit', &oi' I7, $' <: (n't'"'

-T.
:%C

MA,IO 7EGETTI

nu

A0adar, $entru or%i#-, #al&area indi&idual) e#te @n e#enA) #al&a #u%letului do(@ndit) $rin inter-ediul unei $ractici de $uri%icare ce #e li-iteaz) la un 4e#t ritual, ci -arc?eaz) @ntrea4a e;i#tenA)K zeul or%i#-ului e#te A$ollo ;athartes- D$uri%icatorulE' Eli(erat din tru$G #u%letul $uri%icat #e $oate @ntoarce la %ericirea condiAiei #ale di&ine ori4inareK ade$Aii #ectei o(i0nuiau #) duca cu ei @n -or-@nt t)(liAe aurite #au de corn (ca acelea de#co$erite la 2ocri#, @n Ma4na Grecia, #au la Ol(ia, la Marea Nea4r)" care ate#tau &iitoarea $uri%icare in&ocau zeii lu-ii de dincolo $entru ca #u%letul de%unctului #) %i $ri-it al)turi de #u%letele lor' Ade$Aii or%i#-ului au @nte-eiat acea#t) conce$Aie a #u%letului 0i #al&)rii #ale $e o teo4onie care #e o$une celei a lui 9e#iod, a0a cu- re%uzul cruzi-ii #acri%iciilor #e o$unea $racticilor reli4ioa#e ale polis.nlui. Teo4onia or%ic) ne e#te cuno#cut) %ra4-entar (@ntre altele, datorit) unui $a$iru# recent de#co$erit la Der&eni"' Dac) 9e#iod $rezenta or4anizarea uni&er#ului di&in ca o trecere de la ?ao#ul iniAial la ordinea realizat) $rin do-nia lui Weu# (@n care #e $utea recunoa0te #ocietatea eroilor 0i a$oi aceea $olitic)", $entru ade$Aii or%i#-ului #en#ul e&oluAiei lu-ii re$rezenta @n #c?i-( o dec)dere din ordinea iniAial), #i-(olizat) de unitatea $rinci$iului $ri-ordial / ar-onia Oului co#-o4onic, Noa$tea indi#tinct) /, #$re dezordinea -ulti$licit)Aii 0i a di%erenAierii, cu con%lictele 0i &iolenAa $e care ace#tea le co-$ort)' Prin ur-are, $rin &enirea lui DionX#o#, $rin D$ati-ileE #ale / actul de teo%a4ie al titanilor / 0i re@n&ierea %inal) #e e;$ri-) o nou) ordineK @n o-, ec?i&alentul e;$erienAei lui DionX#o# #e e;$ri-) $rin conta-inarea ori4inar), $uri%icarea 0i #al&area #u%letului' @n orizontul reli4io# al or%i#-ului, DionX#o# Goac) deci un rol la %el de i-$ortant, dac) nu c?iar -ai i-$ortant dec@t A$ollo' ,a$ortul e;i#tent @ntre $uritani#-ul a#cetic 0i &e4etarian al or%i#-ului 0i de# %r@narea eli(eratoare a riturilor (a?ice $ro$rii cultului dioni#iac co #tituie o #erioa#) $ro(le-) inter$retati&)' *)r) @ndoial), e#te &or(a d %or-e de cultur) 0i de reli4iozitate care $ri&e#c #traturi #ociale -ar4inale, re$rezent@nd $rote#tul, alternati&a culturii 0i a reli4iozit)Aii Do%icialeE ale #ociet)Aii polis.ului. Dar, $e l@n4) acea#ta, or%i#-ul a &)zut $ro(a(il @n DionX#o# zeul inocenAei ori4inare $ierdute, al @-$)c)rii @ntre oa-e 0i @ntre ace0tia 0i natur), $e care &iolentele #ociet)Ai ale r)z(oiului 0 le $oliticii le adu#e#er) @n criz)' De#i4ur, inocenAa cultului dioni#ia D-$ort) o $uri%icare de condiAia i#toric) a o-ului D@n Go#E, adic) @ direcAia unei @ntoarceri la inocenAa natural) a ani-alit)AiiK cea or%icilor e#te @n #c?i-( @ndre$tat) -ai cur@nd #$re @n)lAi-e, #$rS recu$erarea de c)tre #u%let a unei condiAii di&ine' Cele dou) laturi au $utut %i @n#) e;$eri-entate, cu #i4uranA), ca e;$re#ii ale unui re%u co-un, al unei a#$iraAii co-une c)tre o ordine 0i o $ace $e car reli4iozitatea $olitic) nu le $utea 4aranta'
OMU2 NI WEII 3:+

,e%erirea la A$ollo / zeu nu doar al $urit)Aii, ci 0i al @nAele$ciunii /do-in) @n #c?i-( cate4oric tradiAia %ilo#o%ic), care, de la $ita4oreici $@n) la Platon, reia 0i ela(oreaz) teoretic -e#aGul reli4io# al or%i#-ului' @n #ecolele al 7l/lea 0i al 7/lea, $ita4oreicii dez&olt) conce$Aia or%ic) a #al&)rii @ntr/o doctrin) ela(orat) a ciclului reincarn)rilor #u%letului' 0aimon ne-uritor, #u%letul trece $rintr/o #erie de incarn)ri @n di%erite cor$uri -uritoare, de condiAie #u$erioar) #au in%erioar), du$) ni&elul de $uri%icare atin# @n &iaAa $recedent)' @n cele din ur-), #u%letul #e &a $utea de#$rinde de%initi& din ciclul na0terilor $entru a #e @ntoarce la di&initatea din care $ro&ine (du$) o &er#iune a doctrinei" #au $oate #) #e reincarneze @n cele -ai @nalte %or-e de &iaA) $er-i#e o-ului, re4ele dre$t 0i -ai ale# @nAele$tul, care de acu- @ncolo / a0a cu- #e @nt@-$l) de%initi& @n reela(orarea $latonic) a ace#tei tradiAii / a#u-) rolul %ilo#o%ului' 2a $ita4oreici, de alt%el, $uri%icarea a#cetic) cerut) de D&iaAaE or%ic) #e con%i4ureaz) deGa @ntr/o nou) -anier)B a#ceti#-ului 0i renunA)rilor rituale li #e adau4) %or-a #u$erioar) a $uri%ic)rii Da$oliniceE, care $re#u$une ca iniAiaAii #) #e dedice @nAele$ciunii teoretice, #tudiului celor -ai $ure

o(iecte ale cunoa0terii' Mate-atica, 4eo-etria, ar-onia, a#trono-ia, co#-olo4ia, %ilo#o%ia [ @ntr/un cu&@nt, do-eniul teoriei $ure [ $e de o $arte inte4reaz) 0i, @ntr/un anu-it #en#, @-$in4 $e un $lan #ecund a#$ectele $ro$riu/zi# rituale 0i reli4ioa#e ale $racticilor de $uri%icare ale #u%letului, $e de alt) $arte do(@nde#c o &aloare reli4ioa#), o con#acrare a$olinic) ce tran#%or-) &iaAa @nAele$tului 0i a #a&antului @n %or-a de &iaA) cea -ai @nalt) 0i -ai iu(it) de zei' Acea#t) tradiAie &a in%luenAa c?iar 0i un 4@nditor DlaicE cu- a %o#t Ari#totel, care, @n ulti-ele $a4ini ale "ticii $icomahice (15, +/ ", &a @n)lAa un ade&)rat i-n $er%ecAiunii, (eatitudinii a$ro$ierii de di&initate ce caracterizeaz) &iaAa %ilo#o%ului' De/a lun4ul ace#tui dru-, relaAia dintre atitudinea @nAele$Ailor, a %ilo#o%ilor, a intelectualilor 0i credinAele reli4ioa#e nu &a %i totu0i @ntotdeauna una de inte4rare 0i de ada$t)ri $ro4re#i&e, cu- #e @nt@-$l) @n curentul -inoritar 0i #ectar care -er4e de la or%i#- la $ita4ori#- 0i a$oi la Platon' Ace#t ra$ort e#te ade#ea de#tinat #) cunoa#c) 0i -o-ente de con%lict 0i de criz)'
,i )

%ritica religiei 4i divizarea credin1elor

2a 4reci, e;$erienAa reli4ioa#) #/a de#%)0urat @ntotdeauna $e dou) $lanuri di%erite, dar #tr@n# le4ate @ntre ele' Pe de o $arte, ritualul cotidianK $e de alt) $arte, e;$ri-@nd ni&elul de #en#uri 0i de inteli4i/ (ilitate, an#a-(lul $o&e0tilor -itolo4ice, -ai -ult #au -ai $uAin le4ate de ne&oile $ro%unde de a#i4urare a ar-oniei lu-ii, a #en#ului 0i &alorii e;$erienAei #ociale 0i indi&iduale' ,e#$ectarea ritului recla-) deci @ntr/o oarecare -)#ur) credinAa @n uni&er#ul -itolo4icK iar ace#t lucru
' '-'('

3:. MARIO =EGE%%I

de&ine la r@ndu/i $o#i(il / @ntr/o $anora-) intelectual) din ce @n -ai co-$le;), -ai (o4at) @n $ro(le-e, in#tru-ente 0i $ro&oc)ri nu-ai $rin inter-ediul unei de#%)0ur)ri @ntr/un #$aAiu 0i @ntr/un ti-A di%erite de cele i#torice 0i #ociale' Mai $reci#, ea cere @n#crierea @ntr/ur re4i#tru autono- de ade&)r, care nu e#te le4at de cel re%eritor T# realitatea i#toric), $olitic) a &ieAii, care $oate %i controlat) raAional, @ntr/un anu-it #en#, Ari#totel $utea #) con#idere @nc), @n Poetica- $o&e0tile -itolo4ice ni0te @nt@-$l)ri :genomena) ce au a&ut loc cu ade&)rat (1!:1 ( 1: 0i ur-'", dar nu-ai @n -)#ura @n care ace#tea Ain de o di-en#iune #$aAio/te-$oral) di#continu) 0i #tr)in) de aceea @n care #e de#%)0oar) e;$erienAa i#toric) 0i a#u$ra c)reia au $utere in#tru-entele #ale intelectuale' Criza credinAei -itolo4ice, ten#iunea creat) @ntre acea#ta 0i raAionalitatea $olitico/%ilo#o%ic) ce 4u&erneaz) &iaAa #ocial) a oa-enilor #e &eri%ic) $rin contra#t, atunci c@nd cea de/a doua tinde #) in&adeze #$aAiul celei dint@i #au c@nd credinAa @n#)0i #e de#%)0oar) @ntr/o di-en#iune #$aAio/te-$oral) nedeli-itat) de cea i#toric)' Pri-a dintre ace#te dou) coliziuni are loc atunci c@nd %or-a de TAionalitate #a$ienAial) 0i a$oi %ilo#o%ic), @n &irtutea $uterii #ale de #tracAiune cre#cute, tinde #) in&adeze #$aAiul D#tr)inE, necotidian al itului' In acea#t) con%runtare ine4al), i-a4inea reli4ioa#) antro/ $o-or%ic) a -itului @0i re&eleaz) i-ediat inadec&area intelectual), natura #a $oetic) 0i @n -od nai& $roiecti&)' @n #ecolul al 7l/lea, aeno%an #e-nala deGa %)r) -il) ace#t a#$ectB DMuritorii nutre#c $)rerea c) zeii #@nt %iinAe n)#cute, c) au -odul lor de a #e @-(r)ca 0i a#$ectul lor $articularE (B 1! Diel#/Uranz"K Dde aceea, dac) (oii, caii 0i leii ar a&ea -@ini #au ar %i @n #tare #) $icteze 0i #) %ac) cu $ro$riile lor -@ini o$ere de art) a#e-enea oa-enilor, caii ar re$rezenta i-a4ini de zei 0i #tatui #u( %or-) de cai, iar (oii #u( %or-) de (oiE (B 1: Diel#/Uranz"K Detio$ienii #$un c) zeii lor #@nt ne4ri 0i c@rni, tracii c) au oc?ii al(a0tri 0i $)rul ro0uE (B 1< Diel#/Uranz"' Acea#t) critic) de&a#tatoare a antro$o-or%i#-ului -itolo4ic la#) loc $entru in&azia a(#tracAiei %ilo#o%ice' Par-enide &a in#tala aici, i-ediat du$) aeno%an, %iinAa #a unic), i-ua(il), nece#ar) (toc-ai o$u#ul -ulticolorei 0i -ulti%or-ei narati&it)Ai caracteri#tice lu-ii -itice" K du$) el, ace#t ni&el Ddi%eritE 0i #u$erior lu-ii &a %i tre$tat ocu$at de alte con%i4ur)ri teoretice, $@n) la teolo4ia co#-olo4ic) a lui Ari#totel, care &a acce$ta @n ,etafizica #) arunce o $ri&ire retro#$ecti&) a#u$ra $recur#orilor #)i' DE#te o tradiAie r)-a#) de la cei &ec?i 0i din ()tr@ni #u( %or-) de -it 0i tran#-i#) ur-a0ilor c) ace#te Ya#treZ #@nt zei c) di&inul cu$rinde @ntrea4a %ire'E P@n) aici, Ari#totel e#te @nAele4)tor 0i indul4ent' Dar i-ediat du$) aceea co-$leteaz)B DCelelalte @n#u0iri I ale zeilor au %o#t ad)u4ate, @n -od -itolo4ic, $entru a con&in4e -ul Ai-ea, c@t 0i $entru %olo#ul le4ilor 0i al (inelui co-un' C)ci #e #$un
li)/')/012 Y;1

c) ace0ti zei au @n%)Ai0are o-enea#c) 0i c) #@nt a#e-)n)tori altor ani-ale, 0i ur-eaz) 0i alte @n#u0iri concordante 0i a#e-)n)toare cu cele de -ai #u#E1' Ari#totel de#$arte deci cate4oric un nucleu de ade&)r, Drelic&)E a @nAele$ciunii %oarte &ec?i / credinAa @n natura di&in) a a#trelor /, de con%i4urarea -itico/$oetic), de acel antro$o-or%i#- narati& @n Gurul c)ruia #/a articulat reli4ia 4recilor' O dat) ce a

in&adat #$aAiul, 4@ndirea %ilo#o%ic) nu $oate dec@t #) dea o e;$licaAie in#tru-ental) ace#tui (a4aG -itic tradiAional' Pri-a e#te de ti$ $oliticB zeii credinAei co-une au %o#t in&entaAi / @n &er#iunea lor -oralizant), de 4aranAi ai dre$t)Aii / $entru a le in#u%la re#$ectul %aA) de le4e 0i %aA) de &alorile #ociale oa-enilor #i-$li, care le/ar %i @nc)lcat, dac) nu ar %i #i-Ait tea-a de $edea$#a di&in)' @n $ri&inAa ace#tei idei, Ari#totel a %o#t $recedat de alt%el, #$re #%@r0itul #ecolului al 7/lea, de #o%i#tul cu con&in4eri oli4ar?ice Critia#, care #cri#e#eB DEu cred c) un o- inttM li4ent 0i cu -intea @nAelea$t) a in&entat $entru oa-eni %rica de zN% ca toAi cei r)i #) #e tea-) 0i $entru ceea ce %)ceau, #$uneau #au 4@ndeau @n tain)' Y'''Z A0a cred c) la @nce$ut cine&a i/a con&in# $e oa-eni c) zeii e;i#t)E (B 3: Diel#/Uranz"' Iar du$) Critia# 0i Ari#totel, o @ndelun4at) tradiAie %ilo#o%ic), de la E$icur la 2ucreAiu, #e &a #tr)dui #)/i con&in4) $e oa-eni de a(#urditatea #$ai-ei de $ede$#ele di&ine' Cea de/a doua e;$licaAie in#tru-ental) a -itului con#t) @n inter$retarea #a ale4oric), ce #e -@ndre0te 0i ea cu o %oarte lun4) tradiAie, de la @nAele$Aii $re#ocratici $@n) la %ilo#o%ii #toici 0i neo$latonici' Du$) acea#t) tradiAie, -itul ar e;$ri-a @n %or-) $oetic), $entru uzul -inAilor #i-$le 0i $rin @n%ru-u#eAare, un nucleu de ade&)r %ilo#o%ic ce #e $oate citi @n #$atele lui' A#t%el, carul lui A$ollo ar re$rezenta -i0carea SoareluiK dre$tatea lui Weu# / e;i#tenAa unei raAiuni $ro&idenAiale, care ar con#titui le4alitatea @n natur)K na0terea zeilor / ordinea con#tituirii Co#-o#ului 0i a0a -ai de$arte' Dac) $ri-a %or-) a ciocnirii dintre credinAele -itico/reli4ioa#e 0i raAionalitatea %ilo#o%ico/$olitic) #e $roduce @n -o-entul c@nd cea de/a doua in&adeaz), @n &irtutea $uterii #ale de a(#tracAie, #$aAiul @nde/ $)rtat al celei dint@i, al doilea i-$act #e $roduce @n #c?i-( atunci c@nd acele credinAe, cu ca$acitatea lor de a in%luenAa $rin inter-ediul edu caAiei &iaAa i#toric) a oa-enilor, $)trund @n #$aAiul etico/$olitic' Du$E cu- a- &)zut, Platon #e te-ea de e%ectele de coru$ere ale $oezie Dteolo4iceE a lui 9o-er 0i a ade$Ailor #)i 0i/i $ro$unea le4iuitorului noii cet)Ai #) cenzureze @n -od core#$unz)tor &ec?ile te;te 0i #)/i alun4e a$oi $entru totdeauna $e $oeAi din cetate' At@t ti-$ c@t #e &a crede c) 9o-er Da educat Grecia 0i c) el e#te &rednic de luat @n #ea-) $entru cine &rea #) a%le cu- #) or@nduia#c) $ro(le-ele o-ene0ti 0i
04 Ari#totel, ,etafizica- 0Y, .' trad' ro-' Andrei Cornea, 9u-anita#, Bucure0ti, Y330, p4 ?12 @n4t4A4
3<5
MA,IO 7EGETTI

cu- #) le @n&eAeE, crede Platon, nu &a e;i#ta nici o %or-) (un) = &iaA), nici o cetate drea$t)K a#t%el @nc@t el adau4)B DDac) ai $ri-i @i cetate / #u( %or-) tra4ic) #au e$ic) / Muza a4rea(il), $l)cerea 0O #u%erinAa &or do-ni la tine @n cetate, @n locul le4ii 0i al raAiunii, care $ar a %i -ereu, du$) o$inia 4eneral), cel -ai (un lucruE, adic) raAiunea %ilo#o%ic) :Republica- :, <5< e 0i ur-'"1' Noua cetate nu tre(uie doar #) alun4e d)un)toarea reli4ie -itolo4ic) a $oeAilor, $entru e%ectele ei $er&er#e a#u$ra educaAiei cet)AenilorK ea tre(uie #)/0i @nte-eieze $ro$riile in#tituAii 0i $ro$ria educaAie $e oB nou) teolo4ie, care #) r)#$und) $rinci$iilor raAiunii %ilo#o%ice, 0i &a %i &or(a, du$) Legile $latonice, de#$re o teolo4ie @nte-eiat) $e credinAa @n natura di&in) a a#trelor 0i @n e;i#tenAa unei $ro&idenAe di&ine care 4aranteaz) ordinea co#-o#ului 0i e#te nor-ati&) $entru e;i#tenAa u-an)' Acea#t) nou) teolo4ie %ilo#o%ic), de#tul de #)rac) @n conAinuturi narati&e 0i i-a4inare co-$arati& cu cea D$oetic)E, dar -ult -ai e;i4ent) @n o(li4aAii nor-ati&e 0i educati&e 0i -ult -ai (o4at) @n teze JJo4-atice, &a do&edi tentaAia recurent) de a #e @nze#tra cu un a$arat de control 0i de con#tr@n4ere, a%lat @ntre #tat 0i (i#eric), a$t #) i-$un) ortodo;ia 0i #)/i $ede$#ea#c) $e cei ce o @ncalc)' A#t%el, Platon #e &a 4@ndi #) @nze#treze teolo4ia %or-ulat) @n cartea a zecea a Legilor cu un or4an de control, Con#iliul nocturn, @-$uternicit #) $ede$#ea#c) cu -oartea delictul de i-$ietate :Legile- 15, 13"K de a#e-enea, #toicul Cleante $ro$unea, @n #ecolul al III/lea @'9r', tri-iterea @naintea unui tri(unal $anelenic $entru delictul de (la#%e-ie a a#trono-ului Ari#tar?, care $u#e#e la @ndoial) ideea c) P)-@ntul (0i o dat) cu el u-anitatea 0i zeit)Aile lui" #e a%l) @n centrul #i#te-ului a#trelor 0i $lanetelor' Con%runtat cu di%erite i-(olduri dezinte4ratoare / #ectare 0i %ilo#o%ice [, polis.ul reacAioneaz) @n a$)rarea reli4iei 0i a Panteonului care a in#tituit/o 0i a @nte-eiat/o, @n di%erite -oduri' *aA) de cultele dioni#iace #/au ado$tat, a0a cu- a- &)zut, %or-e ela#tice de inte4rare @n an#a-(lul reli4iilor ci&ice, care $er-it @n acela0i ti-$ un control a#u$ra $otenAialului #u(&er#i& 0i o %olo#ire $ro%ita(il) a relaAiei ace#tora cu o di-en#iune D#tr)in)E a #acrului (#$re deo#e(ire de ,o-a, polis.ul 4rec nu &a -er4e niciodat) $@n) la interzicerea riturilor (a?ice, $u#) de alt%el @n #cen) de Euri$ide @n *acantele- cu concur#ul re4elui Penteu, $ede$#it crunt de zeu $entru acea#t) (la#%e-ie"' Or%icii &or %i re#$in0i 0i -enAinuAi @ntr/o condiAie -ar4inal) 0i decla#at) de -a4i $uri%icatori 0i -i#tici, redu0i la #tatutul de 0arlatani, r)t)cind dintr/o cetate @n alta, din ca#) @n ca#), $ro$un@ndu/0i c)rAile 0i ritualurile (izare 0i

uneori in#talaAi @n co-unit)Ai $eri%erice %aA) de uni&er#ul -arilor poleis. Di%erit e#te cazul $ita4oreicilorK atunci c@nd au @ncercat #) tran#%or-e, @n Ma4na Grecia, erezia lor reli4ioa#) @ntr/un re4i- $olitic
l1@n Platon, +pere- ed'cit', &oi' 7, $' !3+ (n't'"'
*=HrH%%Hir HPH T%%HHH

%inalizat cu $uritani#-ul #ectei, au %o#t alun4aAi, cu- #/a @nt@-$lat la Crotona, $oate #$re Gu-)tatea #ecolului al 7/lea @'9r', $rintr/un $o4ro- #@n4ero#K ca ur-are, dia#$ora $ita4oreic) decade @n Grecia $@n) la un ni&el a#e-)n)tor cu cel -ar4inal al or%i#-ului, c?iar dac), din $unct de &edere intelectual, -ult -ai in%luent' Atitudinea polis.ului 0i a reli4iei #ale %aA) de $ro&ocarea %ilo#o%ilor $rezint) caracteri#tici co-$le;e, 4reu de inter$retat' Nea&@nd o ortodo;ie teolo4ic), polis.ul i4nor) de o(icei $ro&oc)rile 0i @nc)lc)rile %ilo#o%ice, re#tr@n#e de alt%el la o -inoritate li-itat) de intelectuali %)r) in%luenA) $olitic) e%ecti&)' Acea#t) atitudine cunoa0te @n#) @n $erioada cla#ic) dou) e;ce$Aii nota(ile, $roce#ele de (la#%e-ie intentate la Atena @-$otri&a lui Ana;a4ora#, $e la !!5 @'9r', 0i @-$otri&a lui Socrate, @n 8 @'9r' Pri-ul e#te acuzat c) a ne4at caracterul di&in al a#trelor 0i @n #$ecial $e cel al Soarelui, %i4ur) a$olinian) $rin e;celenA), inter/$ret@ndu/le dre$t con4lo-erate de -aterie incande#cent), 0i e#te $ede$#it cu e;ilul' Socrate, du$) cu- #e 0tie, a %o#t acuzat c)/i coru$e $e tinerii atenieni, ne4@nd $rintre altele zeii polis.ului 0i introduc@nd noi zei, $oate de ori4ine or%ic) :daimonul) 0i co#-olo4ic) (DnoriiE de#$re care &or(e0te Ari#to%an @n #atira #a"' Pentru ace#te delicte, Socrate a %o#t conda-nat la $edea$#a cu -oartea, $e care el a re%uzat #/o con&ertea#c) @n e;il, a0a cu- ar %i a&ut dre$tul' Contrar a ceea ce ar $utea #) la#e de $re#u$u#, ace#te dou) $roce#e /care le/au in#$irat %ilo#o%ilor o atitudine de $rudenA) %aA) de polis- a#t%el @nc@t Platon, ca ele& al lui Socrate, a $re%erat #) $lece @ntr/un e;il $ro&izoriu, iar Ari#totel #/a te-ut de un $roce# ca al lui Socrate /nu @n#ea-n) c) @n cetate e;i#ta o intoleranA) reli4ioa#) @-$in#) $@n) la $er#ecutarea ereziilor' At@t $roce#ul lui Ana;a4ora#, c@t 0i cel al lui Socrate tre(uie $ri&ite -ai de4ra() ca e$i#oade ale lu$tei $olitice care #e de#%)0ura @n cetateK $rin Ana;a4ora# era $ede$#it) at-o#%era $oli/tico/intelectual) din $reaG-a lui Pericle, iar $rin Socrate, un -e-(ru e-inent al 4ru$ului oli4ar?ic a&@ndu/1 @n %runte $e Critia#, care $rin lo&itura de #tat din !5! $u#e#e @n $ericol de-ocraAia atenian)' Cu toate ace#tea, @n a-(ele cazuri un Guriu $o$ular, ce re$rezenta @ntre4ul polis- a $utut %i @-$in# #) $ronunAe o conda-nare de natur) $olitic) $e (aza unor -oti&aAii reli4ioa#e' Acea#ta @n#ea-n) @n e#enA) c) re#$ectarea reli4iei oli-$iene 0i a ritualurilor #ale era $erce$ut) $retutindeni ca #olidar) cu @n#)0i e;i#tenAa $o1i#/ului 0i a ordinii #ale $oliticeK -ai $reci#, DcredinAa @n zeiE @n#e-na @n $ri-ul r@nd nu at@t un act #$iritual de credinA) 0i un re#$ect teolo4ic, c@t un #i-A i-ediat de a$artenenA) la co-unitatea $olitic) 0i ec?i&ala @n cele din ur-) cu a %i un (un cet)Aean atenian, #$artan 0i a0a -ai de$arte' Toc-ai de aceea, polis.ul 0i/a rezer&at @ntotdeaunn dre$tul de B le4i%era @n le4)tur) cu cultul zeilor 0i co-$onenAa $ro$riului panteon ad-iterea de noi zei, cu- #e @nt@-$l) cu $ri-irea lui Asclepio Atena @n anul !35 @'9r' 0i -a#i& @n e$oca eleni#tic i cu recunoa terea
3<3 MA,IO 7EGETTI

unor di&init)Ai de ori4ine oriental) #au le4ate de cultul noilor -onar?i, nu @nc)lca ordinea 0i #ta(ilitatea cet)Aii dac) era le4i%erat) $u(lic 0i de c)tre @ntrea4a co-unitate' @n -od #i-ilar erau re4le-entate de polis 0i $u#e #u( $rotecAia #a -o-entele de inte4rare reli4ioa#) $ane/lenic) #au @ntre cet)Ai, cu- ar %i or4ani#-ele reli4ioa#e :amph#ctiones)- Gocurile oli-$ice, acce$tarea autorit)Aii $reoAi-ii del%ice a#u$ra unei i #erii de e&eni-ente $u(lice' Ace#te -o-ente de reli4iozitate $anelenic), de0i re4le-entate de polis- %)ceau ca acce$tarea reli4iei oli-$iene, a $anteonului 0i riturilor ei #) certi%ice, $e l@n4) #tatutul de cet)Aean al $ro$riului polis- c?iar #tatutul de 4rec / adic), @n %ond, cel de o- @n #en#ul de$lin al cu&@ntului' Se @nAele4e, $rin ur-are, @n ce %el re%uzul ace#tei co-unit)Ai reli4ioa#e $oate #) co-$orte $entru con0tiinAa co-un) o autoe;cludere din cor$ul ci&ic, din #ocietatea elenic), din @n#u0i 4enul u-an cu care acea#ta #e identi%ica, i4nor@nd de4ener)rile (ar(are' Dar @ntruc@t acea#t) acce$tare era $u(lic) 0i #e e$uiza @n #%era $u(lic), %)r) #) co-$orte o credinA) la ni&elul con0tiinAei, 0i nici o ortodo;ie teolo4ic) @n 4@ndire, era $o#i(il) o di&izare a ni&elurilor credinAei, care #/a accentuat $ro4re#i&' DA credeE @n reli4ia oli-$ian) a&ea #) continue #) @n#e-ne, $entru toAi, re#$ectarea ritualurilor co-une 0i $artici$area la cunoa0terea narati&) a -iturilor, care erau #e-nul a$artenenAei la o co-unitate, la o cultur), la o #ocietateH I%/B %cl%icu-M rau %olo#irea li-(ii 4rece0ti, cunoa0terea lui 9o-er, a o(iceiurilor @-$)-@ntenite ale &ieAii #ociale' 2a un alt ni&el, acea#t) credinA) &a $utea #)

coe;i#te, cu- #e @nt@-$l) din ce @n ce -ai -ult, cel $uAin din #ecolul al I7/lea @'9r', cu -onotei#-ul 0i i-anenti#-ul $ro$riu teolo4iei %ilo#o%ice, $)trunz@nd tre$tat @n #traturile culti&ate ale #ociet)Aii (care tinde din ce @n ce -ai -ult #)/i identi%ice $e zei cu $ri-ul dintre ei, iar $e ace#ta, cu- #e @nt@-$l) @n cazul #toicilor, cu $rinci$iul raAional al ordinii 0i #en#ului i-anent al naturii lu-ii", #au, $ur 0i #i-$lu, cu #ce$tici#-ul reli4io# %oarte r)#$@ndit @ntre intelectuali' A0adar, tolerantul $olitei#- al -iturilor 0i riturilor, %)c@nd a(#tracAie de e;i4enAele $olitice 0i #ociale indi#olu(il le4ate de el, a con&ieAuit ti-$ @ndelun4at @n con0tiinAa 4recilor cu cele -ai $a#ionante e;$eri-ente intelectuale @n do-eniul teolo4ic, etic 0i 0tiinAi%ic' Cel $uAin $@n) la a$ariAia unor noi %or-e reli4ioa#e, dotate cu o $uternic) @nc)rc)tur) de ortodo;ie teolo4ic) 0i cu o in#tituAie eclezia#tic) cu $utere de cor #tr@n4ere, care @l &or ataca direct at@t $e $ri-ul, c@t 0i $e cele din ur-)' Dar aici #@nte-ult @n a%ara e;$erienAei reli4ioa#e a 4recilor, c?iar dac) noile -onotei#-e, de la cel iudaic $@n) la cel cre0tin 0i cel i#lar #e &or re&endica @n -)#uri di%erite de la ela(or)rile lor teolo4ice 0i la conce$Aia lor de#$re #al&area #u%letului' F.iii.hf.ii) '/@d ' RS Sili -fnu! '''ai 8 .ba F ' .i Referin1e bibliografice
4 #-

iu a Bianc?i, U', La religione greca- Torino, 1 +:' G Brelic?, A', Gli eroi greci- ,o-a, 1 :.' ig1 &dem- !omo necans- Berlin/Ne> 6or^, 1 +3 (trad' it' Torino, 1 .1"' Bur^ert, =', Griechische Religion der archaischer und ;lassischen "pocheStutt4art, 1 ++ (trad' it' La religione dei greci- Milano, 1 .8"' &dem- Structure and !istor# in Gree; ,#tholog# and Ritual- Ber^eleX, 1 + ' Derenne, E', Les proces d impiete intentes auO philosophes Fthenes au 7.e et au 17/e siecle a.%hr.- 2i)4e/Pari#, 1 85' Detienne, M', Les >ardins d Fdonis- Pari#, 016Y @trad4 it4 1 Giardini di FdoneTorino, 1 +:"' &dem- 0ion#sos mis mort- Pari#, 1 ++ (trad' it' 0ioniso e la pantera profumata- ,o-a/Bari, 1 .+"' &dem- L invention de la m#thologie- Pari#, 1 .1 (trad' it' L invenzione della mitologia- Torino, 1 .8"' M' &dem- L ecriture d +rphee- Pari#, 1 . ' &dem (coord'", && mito. Guida storica e critica- ,o-a/Bari, 1 +<K Detienne, M', 7ernant, J'/P' (coord'", La cuisine du sacrifice- Pari#, 1 + (trad' it' La cucina del sacrificio- Torino, 1 .3"' *a?r, =', Theous nomizein- Dar-#tadt, 1 < ' Gernet, 2', Boulan4er, 2', Le genie grec dans la religion- Pari#, 1 +5, ed' a Ii/a' Girard, ,', La violence et le sacre- Pari#, 1 +3 (trad' it' La violenza e ii sacroMilano, 1 .5"' Gut?rie, ='U'C', The Gree;s and their Gods- Bo#ton, 1 :5' UerenXi, U', 0ie ,#thologie der Griechen- Ouric`, 01;0 @trad4 it4 Gli dei e gli roi della Grecia- Milano, 1 <8"' \irH, G'S', The $ature of Gree; ,#ths- Londra, 01V5 @trad4 ii Ra natura3"i miti greci- ,o-a, Bari, 1 ++"' Jean-aire, 9', 0ion#sos- Pari#, 1 +5, ed' a Ii/a (trad' it' Dioni#o, Torino, 1 +3"' Mo-i4liano, A', 9u-$lireX#, S'C', Saggi antropologici sulla Grecia antiia, Bolo4na, 1 +5' Nil##on, M'P', Geschichte der griechischen Religion- 3 &oi', Miinc?en, 1 <+/1 +!' Otto, =', 0ie Gbtter Griechenlands- Bonn, 1 3 (trad' it' Gli dei della Grecia*irenze, 1 ::"' de# Place#, E', La religion grecque- Pari#, 1 < ' ,ud?ardt, J', Le delit religieuO dans la cite antique,o-a, 01X04 Sa((atucci, D', Saggio sul misticismo greco- ,o-a, 1 <:' Si##a, G', Detienne, M', La vie quotidienne des 0ieuO grecs- Pari#, 1 . (trad' it' La vita quotidiana degli dei greci- ,o-a/Bari, 1 . "' Snell, B', 0ie "ntdec;ung des Geistes9a-(ur4, 1 <8, ed' a IlI/a (trad' it' La cultura greca e le origini del pensiero europeo- Torino, 1 <8"' Unter#teiner, M', La fisiologia del mito- *irenze, 1 +3' 7ernant, J'/P', Les origines de la pensie grecque- Pari#, 1 <3 (trad' it' Le origini del pensiero greco- ,o-a, 1 +<"'
'

:C@
i .

MARIO =EGE%%I

&dem- ,#the et pensie chez &es Grecs- Pari#, 1 +3, ed' a Ii/a (trad' it' ,it e pensiero presso i Greci- Torino, 1 +., ed' a Ii/a"' &dem- ,#the et societe en Grece ancienne- Pari#, 1 +! (trad' it' ,ito e societS nell antica Grecia- Torino, 1 .1"' &dem- Religions !istoires Raisons- Pari#, 1 + (trad' it' $ascita di immagini Milano, 1 .3"' 7ernant, J'/P', 7idai NaCuet P', ,#the et tragedie en Grece ancienne- Pari#, 1 +3 (trad' it' ,ito e tragedia nell antica Grecia- Torino, 1 +<"' 7e4etti, M', L etica degli antichi- ,o-a, Bari, 1 . ' 7eXne, P', Les Grecs ont.ils cru leurs m#thes L- Pari#, 1 .8 (trad' it' &grecii hanno credeto ai loro miti L- Bolo4na, 1 .!"' =ill, E', Le monde grec et l +rient- &oi' I, Pari#, 1 +3'
SH H>& il IV
0

'H>, -*I 4T L l li!

i< 4
i3 9-

:rezentarea autorilo I7%RO8UCERE OMUL >I ECO7OMIA (Claude Mo##)"'''''''''''''LVHL[''''''''''''''''''3+

Referin1e bibliografice'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''':5 OMUL >I RNO.OIUL (6&on Garlan"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''':8 ,)z(oi 0i $ace''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''':8 Cauzele r)z(oiului''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''':< Moti&aAiile co-(atanAilor'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''':. *uncAia -ilitar) 0i #tatutul #ocial''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''<1 Modelul ?o$litic''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''<8 O(li4aAiile -ilitare ale celor de ran4 #u$erior #au in%erior $e #cara #ocial)''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''<+ 2a -ar4inile cet)Aii'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''t9dF'SFD''' < Diletanti#-ul -ilitar'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''+3 Mercenariatul''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''+: Militarul 0i $olitica''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''+. Referin1e bibliografice''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''.5

:E7%RU A 8E=E7I OM @Giuseppe CambianoA Referin1e bibliografice'''''

f6;,rv

.E"$
000
,*26p

Hna <O1 , M/'u

CE%NiEA7UL @Luciano CanforaA4444444444444444444444444444444444444J$Jibms,e 00? Introducere4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444400? Grecii i ceilal#i444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444005 Cet#eanul,rzboinic4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444006 e=aca!4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444440Y0 Concep#ia personal asupra statului''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''0Y; \inein tous nomous'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''0Y6 2i(ertate1de-ocraAie, tiranie1oli4ar?ie ''''''''''''/4i5r'''''''''''''''1H Teoria Dciclic)E''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' L'I Referin1e bibliografice'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' I 05

r
A$endice de te;te''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''H'H'H'''''#'''H' OMU2 NI 7IAgA DOMESTICk (Ja-e# ,ed%@eld"'''',A''''''',','''','',1!@ Iz&oareB $rezenAa unei a(#enAe'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1!I

Su$ri-area D#%erei do-e#ticeE''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' E;cluderea %e-eilor'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''',''1:8 7er#iunea #$artan)'''''''hJ%MGC%JnI'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1: PoziAia contradictorie a %e-eilor'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1<3 B)r(aAi 0i %e-ei '''''''''K'SK''',''','',KK''K''''2''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

e5
8$ AUDITO, NI SPECTATO, (C?arle# 7iziune, -onu-ent, -e-orie'''''', (o Pri&eli0tea 4lorieiB re4ele, r)z(oinicul, atletul'' Cunoa0tere auditi&) 0i &izual) Ma4ia $l)cerii B re$rezentare 0i e-oAie'''''''''F'''''''''MD'd''''''''''''' 1.8 Dra-aB ori4ini 0i caracteri#ici'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1h 2i-(aGul 0i tra4edia' S$ectacol 0i naraAiune'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''1 8 Tra4edia B #$ectacol citadin''''''''''''''''D''''K''''''''''''''''''''''''''''''''''''1 : Tra4edie 0i #criitur) 'KKKKKK'''d_,3b33*.b8.3*33>.*.3l,l 1 . Referin1e bibliografice. OMU2 NI *O,ME2E SOCIA2IWk,II (O#>Xn 3!>333 *or-e #ociale 0i in#tituAia -e#elor @n co-un' O-ul &@r#tei eroice'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''35< O-ul ar?aic'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''L?#ri#nE'''''''''35 oA, O-ul $olitic'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''335
X Omni plp%%igfi-L L JB ,b t i OOG

Referin1e bibliografice'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''#O'''i''''''K''''',,'''''''388 ''''''''',''''''' ime0 sqq=iai+) MU" g,UfS, F UMTHiM WEII (Mario 7e4etti"Y'L&'&'&'&'&H&'r1HJ%%4%l=H/HOi+H&38+ O reli4ie %)r) do4-e 0i %)r) (i#eric)''''''''''JJft,a.'''''''''',''DD','''38. @& aBPPni'''''''''''''''''''''B'''''''''''''''''(atol;taO ona%ou8T JU=A8O1 ?Fn
OciLi ui4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444J4V44444 -;5U

'i

Weii, $oeAii 0i cetatea BKB'jbjjjjjj&KKiKKKH Mi#terele 0i #ectele '''''jj&KBK'&BBKKH&H&KKBBK'&'&'&KKBH'HDFDd'E@F'J'F''i@F't'''''3:3 reli4iei 0i di&izarea credinAelor
T.'

*
44Z

TEJ' 1/81 Referin1e bibliografice''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''\D\''\''E''''''1F'@tf 3<8 ') ihh.

.'-, 6...,....) ..2>f) ) ,r, . ><7 7 f)-, 8' ))1"#*

@n colecAia P2U,AH4HH
RSK\O', Q au a$)rutB 1' Adrian Marino .Pentru "uropa. &ntegrarea Rom8niei. Fspecte i(eolo6ic7 4i culturale 3' 2e& Ne#to& / $oaptea din grdina :89etsimaru 8' Matei C)line#cu / 7ia1a 4i opiniile lui :ac9ariai *;c9ter !' Bar(eX dRAure&illX / 0and#smul :' 9enri Ber4#on / G/ndirea 4i mi4carea <' 2i&iu Antone#ei .>urnal din anii ciumei' 5]!V 5] +' Stelian B)l)ne#cu, Ion Solacolu / 'nconsistena mituriloi H 'a ml /u legionare .' Marcel Mau##, 9enri 9u(ert / Teor1ii 'R'RV1ii nK1SK SK rna ' Paul 7alerX [ %riza spiritului <i alte itturi 15' 7ir4il Ne-oianu / /icro-;rmonia 11' 7ladi-ir Ti#-)neanu / ,alul nur..ai 13' I4naAiu de 2oXola / "Oerci1ii spirituale 18' O O O .Testamenturn =omini @edi#ie biling<A 1!' Adrian Marino / Politic 4i cultur 1:' Geor4e# Du(X / Fnul 5??? 1<' 7a#ile Go4ea / Mragmente salvate :5]d^.5]f]) 1+' Paul E&do^i-o& / Rugciunea /n *iserica de Rsrit 1.' 9enri Ber4#on / ,aterie 4i memorie 1 ' Io#i% Sa&a / Radiografii muzicale. c Serate T7 35' Ga(riel Andree#cu / $a1ionali4ti- antina1ionali4ti... + polemic /n

publicistica rom8neasc 31' Stelian T)na#e / Revolu1ia ca e4ec 33' Ni^olai Berdiae& / Sensul istoriei 38' *ran4oi#e T?o- / Sf/r4iturile comunismului 3!' Jean Baudrillard / Strategiile fatale 3:' Paul ,icoeur, J'2' Marion 0'a' / Menomenologie 4i teologie 3<' T?ierrX de Mont(rial / ,emoria timpului prezent 3+' E&a4rie Ponticul / Tratatul practic. Gnosticul 3.' An#el- de Canter(urX / 0e ce s.a fcut 0umnezeu omL 3 ' Ale;andru Paleolo4u / 0espre lucrurile cu adevrat importante 85' Ada- Mic?ni^ / Scrisori din /nchisoare 4i alte eseuri 81' 2i&iu Antone#ei / + prostie a lui Platon. &ntelectualii 4i politica 83' Mircea Car$ / 27ocea FmericiiB /n Rom8nia :5]c].5]df) 88' Marcel Mau##, 9enri 9u(ert / "seu despre natura 4i func1ia sacrificiului 8!' Nicolae Bre(an / Riscul /n cultur 8:' Io#i% Sa&a / &nvita1ii "utherpei. f Serate T7 8<' Arnold 7an Genne$ / Mormarea legendelor

.m
16, ?X4 8 ' !5' !1' !3' !8' !!a !:' !<' !+' !.' ! ' :5' :1' :3' :8' :!' ::' :<' :+' :.'
: ' <5' <1' <3' <8' Claude Uarnoou? .0u4manii no4tri cei iubi1i. ,ici cronici din "uropa Rsritean 4i de prin alte pr1i Z- G Cri#tian B)diliA) (ed'" /"liadiana Ioan Buduca [ 6i a fost sear- 4i a fost diminea1 Pierre 9adot / %e este filosofia antic F 2eon =ie#eltier / /mpotriva identit1ii Ctns iAi DDD.Fpocalipsa lui Pavel Marcel Mau## / "seu despre dar Eu4eniu Sa%ta/ ,o-ano / Frhetipuri Curidice /n *iblie GuX Scar$etta ."logiu cosmopolitismului - Dan Pa&el / %ine- ce 4i de ce L 7ladi-ir Jan^ele&itc? / &ertarea tMaVG/,VE : Zb iMOV%ei Q

m
tih

Andrei Cornea / Penumbra Io#i% Sa&a / ,uzica 4i spectacolul lumii. 5? Serate T7 Pierre 9adot / Plotin sau simplitatea privirii ZZB Gl#@M>'Jn Cri#tian B)diliA) / %lugrul 4i moartea , , Q% i O O O / %onvorbiri cu Schopenhauer Dan Pa&el / Leviathanul bizantin Sorin Anto?i / %ivitas imaginalis Ba#ara( Nicole#cu [ Transdisciplinaritatea. ,anifest E-anuel S>eden(or4 / 0espre /n1elepciunea iubirii conCugale JacCue# Derrida / 0espre ospitalitate AD9B9. Paul Bar()nea4r) .Frhitectur 4i geografie sacr. ,ircea "liade 4i redescoperirea sacrului *rancoi# *uret / Revolu1ia /n dezbatere 5AulQd :u&i1j / # fiTiC m Claude Uarnoou? / %omunismTPostcomunism 4i modernitate t/rzie. /ncercri de interpretri neactuale Carlo M)ria Martini, U-(erto Eco / /n ce cred cei care nu cred L ,o-ano Prodi / + viziune asupra "uropei RjaiMoijioSd / S7*P. Ada- Mic?ni^ / Restaura1ia de catifea

ti-

P2U,A2M 1' E-ile Dur^?ei- / Mormele elementare ale vie1ii religioase 3' Arnold 7an Genne$ / Riturile de trecere 8' Carlo Ginz(ur4 / &storie nocturn !' Mic?el de Certeau / Mabula mistic :' G'=' 2ei(niz / "seuri de teodicee <' J' Martin 7ela#co [ &ntroducere /n fenomenologia religiei d. D O O \,arele &nchizitor. 0ostoievs;i . lecturi teologice ariBOiK1'1 irrUT A .' ,aX-ond Trou##on / &storia g/ndirii libere

' Marc Bloc? / Regii taumaturgi 15' *ilo#trat / 7ia1a lui Fpollonios din T#ana 11' Dio4ene# 2aertio# / 0espre vie1ile 4i doctrinele filosofilor 13' Nte%an A%loroaei / %um este posibil filosofia /n estul "uropei 18' Gail Uli4-an / $unta mor@ilui.v3r. c>u>'tc%X / \ ipInS 1!, 1:' Jean Delu-eau / Pcatul 4i frica 1<' Mi?ail P#ello# / %ronografia. @n veac de istorie >i?anul ]dc.5?dd 1+' Cicero / 0espre divina1ie 1.' 1 ' Elena NiculiA)/7oronca / 0atinele 4i credin1ele poporului rome adunate 4i a4ezate /n ordine mitologic 35' O O O [ %armina *urana. Fntologie de poezie latin medieval 31' Paul Wu-t?or / *abei sau nedesv/r4irea 33' Por%ir / 7ia1a lui Pitagora. 7ia1a lui Plotin 38' E',' Dodd# / Grecii 4i ira1ionalul BSL . aiinad > #%a irtG>% 3!' Jean Delu-eau / ,rturisirea 4i iertarea. 0ificult1ile confesiunii. Secolele <&&&.<7&&& 3:' T?o-a# de ACuino / 0espre fiind 4i esen1 3< I'/Aurel Candrea / Molclorul medical rom8n comparat. Privire general. ,edicina magic 3+' 7ladi-ir Peterc) / Regele Solomon &n *iblia ebraic 4i /n cea greceasc. %ontribu1ie la studiul conceptului de -idra0 3.' *--anuel 2e&ina# / Totalitate 4i &nfinit 85' JacCue# 2e Go%%/ +mul medieval 81' JacCue# Derrida / Spectrele lui ,arO. Starea datoriei- travaliul doliului 4i noua &nterna1ional 83' Ga(riel Andree#cu, Gu#zt]& Moln]r (ed'" [ Problema transilvan 88' Seneca . $aturales quaestiones. 6tiin1ele naturii /n primul veac 8!' Cri#tian B)diliA) / Platonopolis sau /mpcarea cu filozofia 8:' 9an#/Geor4 Gada-er / "logiul teoriei. ,o4tenirea "uropei 8<' Pa&el *loren#^i / St/lpul 4i Temelia Fdevrului. /ncercare de teodicee ortodoO /n dousprezece scrisori 8+' Eu4enio Garin / +mul Rena4terii 8.' Julien ,ie# / Sacrul /n istoria religioas a omenirii 8 ' 7ir4il Ne-oianu / >ocurile divinit1ii. G/ndire- libertate 4i religie la sfir4it de mileniu !5' ,o(ert Darnton / ,arele masacru al pisicii 4i alte episoade din istoria cultural a Mran1ei !1' DDD.Fntihristul !3' 2ie Wi / %alea vidului desv/r4it !8' Cicero [ 0espre destin !!' Mic?el 7o&elle / +mul Luminilor !:' *rancoi#e Bonardel / Milosofia alchimiei. ,area +per 4i modernitatea !<' Tatiana Sla-a/Cazacu / Stratageme comunica1ionale 4i manipularea !+' O O O / Trei apocrife ale 7echiului Testament !.' JacCue# 2e Go%%/ Sfintul Mrancisc din Fssisi ! ' A',' ,adcli%%e/Bro>n / Structur 4i func1ie /n societatea primitiv. "seuri 4i discursuri :5' *rancoi# *uret / +mul Romantic :1' 9an#/Geor4 Gada-er .Fctualitatea frur :3' Pliniu# / $aturalis historia. "nciclopedia cuno4tinirlor din Fntichitate (&oi' 1" :8' Arnold 7an Genne$ / Totemismul. Starea actual a problemei totemice :!' ,o#ario 7illari / +mul baroc afii<i -7G ::' Jo?n ,' Searle / Realitatea ca proiect social :<' Peter SloterdiG^ / %ritica ra1iunii cinice (&oi' I" :+' I#a(elle Sten4er# [ &nventarea 4tiin1elor moderne :.' Gu4liel-o Ca&allo / +mul bizantin : ' Nicolae Corneanu / Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri cre4tine <5' Pierre Teil?ard de C?ardin / Scrisori inedite <1' Andrea Giardina / +mul roman <3' Ser4io Donadoni / +mul egiptean <8' Anne C?en4 / &storia g/ndirii chineze <!' Arte-idoro# / %arte de tlmcire a viselor <:' Dolore# To-a / 0espre grdini 4i modurile lor de folosire <<' Sil&iu ,o4o(ete [ + ontologie a iubirii. Subiect 4i Realitate Personal suprem /n g/ndirea teologic a printelui 0umitru Stniloae <+' Pliniu# / $aturalis historia. "nciclopedia cuno4tin1elor

din Fntichitate (&oi' II" Q% <.' Jean/Pierre 7ernant / O-ul 4rec @n $re4)tireB 9'it, >&ISoiO/9RBBQd IiH ' Nor(ert Elia# / Procesul civilizrii. %ercetri sociogenetice 4i psihogenetice

V1 %erao%e / >%]t Vr
i i<i 0i - *i-.f6.F-,,

d nai

?tt$B11>>>'$oliro-'ro Co$ertaB Manuela O(oroceanu Bun de ti$arB dece-(rie 3551' A$)rutB 3551 Editura Poliro-, B/duI Co$ou nr' ! L P'O' Bo; 3<<, <<55, Ia0i Tel' l *a; (583" 31'!1'55K (583" 31'!1'11K (583"31'+!'!5 (di%uzare"K E/-ail'o%%icev$oliro-'ro Bucure0ti, B/dul I'C' Br)tianu nr' <, et' +K JJJJJJTel'B (51" 818'. '+., E/-ailB $oliro-vdnt'ro Ti$arul e;ecuta(la S'C' 2UMINA TIPO #'r'l' #tr' 2ui4i Gal&ani nr' 35 (i#, #ect' 3, Bucure0ti Tel'1*a;B 311'83'<5, 313'3 '3+, E/-ailB lumina,le^jf^4ro