Carteb 5

Mihaela (Ghindeanu) Colhon
Elemente de Logica Fuzzy
Craiova, 2012
Cu rin!
1 "e! re #$ 1&1 Conce te generale& #n! ira'tii & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 1&1&1 (e rezentarea cunoa!'terii 2 Elemente de Logica Fuzzy 2&1 2&2 Mul'timi )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&2&1 2&2&2 2&+ 2&. 2&3 2&0 2&6 ,rinci iul e-ten!iei & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & /umere )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & % % % 11 11 1. 10 12 21 20 22 +1 +2 +. +2 .2
* era'tii cu mul'timi )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 1+
t1norme !i t1conorme & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & (ela'tii )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 4aria5ile lingvi!tice & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&3&1 ,ro ozi'tii !'i im lica'tii )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&0&1 Modu! onen! generalizat & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 7i!teme )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&6&1 89o1#n ut:7ingle1*ut ut )uzzy !i!tem & & & & & & & & & & & & & 2&6&2 #n)eren'ta )uzzy ;<ntr1o (15aza a unui !i!tem )uzzy 89o1 #n ut: 7ingle1*ut ut & & & & & & & 2&6&+ Metode de de)uzzi)icare & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & +
4alori de adevar )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 22
. +
Cu rin! 7i!teme )uzzy entru control inteligent +&1 Mul'timi vagi & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & .% +&1&1 Func'tii de a artenen'ta ti ice & & & & & & & & & & & & & & & & & & +&1&2 * era'tii cu mul'timi )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & +&1&+ Evenimente )uzzy, ro5a5ilitate !'i entro ie & & & & & & & & & & +&2 Logica )uzzy de ti lingvi!tic & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & +&2&1 4aria5ile lingvi!tice & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & +&2&2 #m lica'tii entru logica )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & +&2&+ * eratori entru logica )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & +&+ Metodologia de !inteza a automatelor )uzzy & & & & & & & & & & & & & & +&+&1 =aza euri!tica a algoritmului & & & & & & & & & & & & & & & & & & +&+&2 "e)inirea varia5ilelor de lucru & & & & & & & & & & & & & & & & & +&+&+ =aza de reguli entru in)eren'te )uzzy & & & & & & & & & & & & +&. & #m lementarea !o)t9are a algoritmilor )uzzy & & & & & & & & & & & & & & +&.&1 7tructura unui automat )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & +&.&2 ,roiectarea !i!temelor )uzzy cu M$8L$= & & & & & & & & & & & +&.&+ $ lica'tie& 7i!tem )uzzy entru analiza ! a'tiala & & & & & & & & +&.&. 7i!tem )uzzy entru analiza ! atiala 1 #nter)ata & & & & & & & & +&.&3 7i!tem )uzzy entru analiza ! atiala 1 #m lementarea & & & & & .% 30 3+ 3+ 33 33 30 32 3% 00 01 0+ 0. 03 06 6. 66 62
Li!ta de )iguri
2&1 2&2 2&+ 2&. 2&3 2&0 2&6 Conve-itatea mul'timilor )uzzy & & & & & & & & & & & & & Marimi a!ociate mul'timilor )uzzy & & & & & & & & & & & ,rinci iul e-ten!iei a licat ;<n E-em lul 1&1 & & & & & & /umere )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 12 1+ 13 16 1% 20 2. 23 20 22 ++ ++ +0 +2 +% .0 .1 .2 .. .. .0
E-em le de t1norme & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & E-em le de t1conorme & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
Cele doua mul'timi )uzzy din E-em lul 2&.&+ & & & & & & & 2&2 & Mul'timea )uzzy >di)eren'ta de re!iune e!te & & & & mare> 2&% 4aria5ila lingvi!tica va; r!ta & & & & & & & & & & & & & & & & 2&10 & 4alori de adevar )uzzy & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&11 & $rhitectura unui controler )uzzy & & & & & & & & & & & & & &
2&12 * arti'tie )uzzy a intervalului ?11, 1@ & & & & & & & & & & & & & 0 Mul'timea de ie!'ire C core! unzatoare intrarilor cri! u0 !'i 2&1+ & 0 0 0 & 0 2&1. v Mul'timea de ie!'ire C core! unzatoare intrarilor )uzzy $ 2&13 !'i (e = rezentarea gra)ica a metodei de in)eren'ta Mamdani & & & & rezentarea gra)ica a metodei de in)eren'ta Lar!en & & & & 2&10 (e
& rezentarea gra)ica a metodei de in)eren'ta 87A & & & & & & & & & 2&16 & (e & 2&12 & "e)uzzi)icare & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&1% 4aria5ila lingvi!tica tem eratura & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&20 & 4aria5ila lingvi!tica re!iunea & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 2&21 & #e!'irea !i!temului )olo!ind im lica'tia Mamdani (a) !'i Lar!en & & & (5) 3
0 +&1 +&2 +&+ +&. +&3 +&0 +&6 +&2 +&% +&10 +&11 +&12 +&1+ +&1. Func'tia de a artenen'ta triunghiulara & & & & & & & & & Func'tia de a artenen'ta tra ezoidala & & & & & & & & & & Func'tia de a artenen'ta ara5olica & & & & & & & & & & Func'tia de a artenen'ta de ti clo ot & & & & & & & & & Func'tii de a artenen'ta de ti !atura'tie & & & & & & & & 4aria5ila lingvi!tica di!tan'ta cu trei valori lingvi!tice E)ectul o eratorilor Bconcentrator> !'i Bdilatator> & & & $rhitectura unui controler )uzzy & & & & & & & & & & & 7chema logica a unui controler )uzzy & & Func'tia G$C77MF & & & & & & & & & & & Func'tia 8(#MF & & & & & & & & & & & & & Func'tia 8($,MF & & & & & & & & & & & & 4aria5ila lingvi!tica Beroare> & & & & & & E)ectul )unc'tiei "EFCDD & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & &
Li!ta de )iguri & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & & 30 31 31 32 32 36 32 00 03 02 0% 60 61 6.
Li!ta de ta5ele
Ca itolul 1
"e! re #$
1&1 Conce te generale& #n! ira'ii
*5iectivul inteligen'tei arti)iciale e!te !imularea com ortamentului inteligent al unui om& #n inteligen'ta arti)iciala e-i!ta doua a5ordari unanim acce tate& $5ordarea cone-1 ioni!ta !e 5azeaza e ideea ca inteligen'ta e!te emergenta re'telelor neuronale& ,e de alta arte, a5ordarea !im5olica 5azata e i oteza !i!temelor !im5olice )izice a lui E& 7imon !'i $& /e9ell con!idera ca orice !i!tem inteligent (natural !au arti)icial) e!te un !i!tem )izic de relucrare a !im5olurilor& #n a5ordarile !im5olice de inteligen'ta arti)iciala, relucrarile !unt e)ectuate de un rogram care mani uleaza cuno!'tin'te dintr1o a!'a numita 5aza de cuno!'tin'te& ,rogramele de calcul !unt denumite ;<n ace!t caz !i!teme 5azate e cuno!'tin'te, rinci ala lor car1 acteri!tica )iind !e ararea neta ;<ntre 5aza de cuno!'tin'te !'i mecani!mul de ra'tionament& Cna din cele mai grele ro5leme ale dezvoltari unui a!t)el de !i!tem e!te con!truirea 5azei de cuno!'tin'te, a!'a numita achizi'tie de cuno!'tin'te&
1&1&1 cunoa!'terii
(e rezentarea
7 re deo!e5ire de in)orma'tie, no'tiunea centrala ;<n in)ormatica (de unde !'i termenul de #8 1 in)ormation technology 1 tehnologia in)orma'tiei) cunoa!'terea era, a;na de cura;nd, %
10
Ca itolul 1& "e! re #nteligen'ta $rti)iciala
! eci)ica doar inteligen'tei arti)iciale& #n ace!t conte-t, cunoa!'terea are o !emni)ica'tie 5ine recizata& Con)orm de)ini'tiei lui $lan /e9ell, unul dintre ionierii inteligen'tei arti)iciale, cunoa!'terea e!te ceea ce oate )i atri5uit unui agent uman !au arti)icial a!t)el ;<nca; t com ortarea !a !a oata )i catalogata dre t ra'tionala & 8ot /e9ell ;<n lucrarea !a /ivelul cuno!'tin'telor atrage aten'tia a!u ra )a tului ca ;<n univer!ul !'tin'tei calculatoarelor e-i!ta un nivel !e arat al cuno!'tin'telor !ituat dea1 !u ra nivelului rogramelor care la ra;ndul lui e!te dea!u ra celor ! eci)ice hard9are1 ului (tran!)erul ;<ntre regi!'trii, circuitele !'i di! ozitivele)& 8recerea la un alt nivel, cel al cuno!'tin'telor e!te noutatea adu!a tehnologiei in)orma'tiei&
Ca itolul 2
Elemente de Logica
2&1 )uzzy Mult'imi
Fuzzy
/o'tiunea de mul'time )uzzy a )o!t introdu!a de Lot)i $& Dadeh ;<nce a;nd cu anul 1%03 cu !co ul de a modela caracterul im reci! al a artenen'tei& El a ro u! generalizarea conce tului de a artenen'ta 5inara a unui element la o multime cri! deoarece teoria cla!ica a mul'timilor limiteaza o!i5ilitatea de!crierii matematice a unor !itua'tii reale& "aca entru mul'timile cri! a artenen'ta unui element la o mul'time e!te de ti 5i1 nar (da:nu) ;<n cazul mul'timilor )uzzy e!te vor5a de un grad de a artenen'ta& Fie F o mul'time cri! ale carei elemente dorim !a le analizam )olo!ind tehnici )uzzy& $tunciG $ H {(-, $ (-)) | - F } de)ine!'te o mul'time )uzzy a lui F unde $ e!te )unctia de a artenen'ta relativa la mul'timea $, entru $ F iar $ (-) re rezinta gradul de a artenen'ta al lui - la mul'timea )uzzy $& "e o5icei $ (-) ?0, 1@& Mul'timea F !e mai nume!te univer! de di!cu! !au mul'time re)eren'tial ?1@& "e)ini'ia 2&1&1 ?1@ * mul'time )uzzy $ !e nume!'te normalizata !au normala daca !u {$ (-) | - F } H 1 !'i !u5normala ;<n caz contrar&
11
12
Ca itolul 2& Elemente de Logica Fuzzy
Figura 2&1G Conve-itatea mul'timilor )uzzy *rice !u5mul'time )uzzy !u5normala !e oate normaliza con!idera;nd dre t )unc'tie $ (-) caracteri!tica e!u {$ (-) | - F } ;<n loc de $ (-)& "e)ini'ia 2&1&2 ?1@ * mul'time )uzzy $ a unei mul'timi univer! inclu!e ;<n ! a'tiul Euclid1 ian !e nume!te conve-a daca !'i numai daca G (u F)(v F)(9 F)($ (9) min($ (u), $ (v))) ori de ca; te ori I ?0, 1@ a!t)el ;<nca; tG 9 H Iu J (1 I)v !auG -1 , -2 , -+ F G -1 -2 -+ o5'tinemG $ (-2 ) min($ (-1 ), $ (-+ )) Conve-itatea mul'timilor )uzzy Koaca un rol im ortant ;<n de)inirea arti'tiilor )uzzy& "e)ini'ia 2&1&+ Cn tu lu ($1 , &&&, $n ) cu $i F, i H 1, n !e nume!'te arti'tie )uzzy daca G n F $i (-) H 1, $i , , $i , F
iH1
*5!erva'ia 2&1&1 * arti'tie )uzzy )ormata din mul'timi )uzzy normale !'i conve-e nu con'tine mai mult de doua mul'timi )uzzy !u ra u!e& Fie F o multime re)eren'tiar& "e)ini'ia 2&1&. ?1@ 7e nume!'te ta ietura de rag L !au L ta ietura mul'timea cri! G ?@L H { - F | (-) L} "aca inegalitatea e!te !tricta !e ! une ca L ta ietura e!te de ti tare !'i va )i notata cu ?@JL & Fie $ o mul'time )uzzy de univer! F&
Figura 2&2G Marimi a!ociate mul'timilor )uzzy "e)ini'ia 2&1&3 ?1@ /ucleul mul'timii $ notat Aer($) e!te ta ietura de rag 1 a mul'timiiG Aer($) H { - F | $ (-) H 1} "e)ini'ia 2&1&0 ?1@ 7u ortul mul'timii $ notat 7 u nivel 0 a mul'timii $G 7u ($) e!te ta ietura !tricta de
($) H { - F | $ (-) M 0} a
"e)ini'ia 2&1&6 ?1@ Frontiera mul'timii $ notata Fr($) e!te mul'timea cri! elementelor ce au grad de a artenen'ta intermediar ;<ntre 0 !'i 1G Fr($) H { - F | $ (-) (0, 1)}
"e)ini'ia 2&1&2 ?1@ #;nal'timea mul'timii $ notata h($) re rezinta cea mai mare valoare luata de )unc'tia !a de a artenen'ta G h($) H !u {$ (-) | - F }
2&2 )uzzy
* erat'ii cu mul'imi
Fie $ !i = doua mul'timi )uzzy de univer! F& "aca $ H = atunci !e ! une ca $ !'i = !unt mul'timi )uzzy egale ($ H =)& "aca $ = atunci ! unem ca mul'timea $ e!te inclu!a ;<n mul'timea = ($ =)& Func'tia de a artenen'ta a reuniunii $ = e!te de)inita cu aKutorul )unc'tiilor $ !i = a!t)el ?1@G
$ = (-) H ma-($ (-), = (-)), - F i# $i (-) H !u {$i (-)| i # }, - F Func'tia de a artenen'ta a inter!ec'tiei $ = e!te de)inita de a!emenea cu aKutorul )unc'tiilor $ !'i = ?1@G $ = (-) H min($ (-), = (-)), - F i# $i (-) H in) {$i (-)| i # }, - F ,re!u unem ca $ e!te o mul'time )uzzy normalizata& Func'tia de a artenen'ta a com1 lementarei mul'timii $, notata C?$@ e!te de)inita rin ?1@G C?$@ (-) H 1 $ (-)
2&2&1 ,rinci iul e-ten!iei

"e multe ori ;<n modelarea )uzzy e!te nece!ar !a )uzzi)icam mul'timi cri! & 7a con!id1 eram doua mul'timi cri! F !'i O iar ) G F O o )unc'tie& Fie $ o !u5mul'time )uzzy de re)eren'tial F cu )unc'tia de a artenen'ta $ & Dadeh a ro u! o metoda entru con!1 tuirea de mul'timi )uzzy indu!e de )unc'tii, metoda cuno!cuta !u5 numele de rinci iul e-ten!iei& "e)ini'ia 2&2&1 ?1@ ,rinci iul e-ten!iei #maginea mul'timii $ rin )unc'tia ) e!te mul'timea )uzzy ) ($) de re)eren'tial O cu )unc'tia de a artenen'ta de)inita du a cum urmeaza G N N !u - (y) $ (-), ) 1 (y) , ) ($) (y) daca N 1 H 0, alt ) el $ce!t rinci iu e!te unul din elementele im ortante ale teoriei mul'timilor )uzzy& "e e-em lu, entru o mul'time $ de univer! )init, rinci iul e-ten!iei ne ermite e-ten!ia unei )unc'tii ) de la unctele re)eren'tialului F la mul'timile )uzzy ale lui F ?1@G ) ($) H ) ($ (-1 ):-1 J $ (-2 ):-2 J &&& J $ (-n ):-n )H $ (-1 ): ) (-1 ) J $ (-2 ): ) (-2 ) J &&& J $ (-n ): ) (-n ) Fie = o multime )uzzy de re)eren'tial O cu )unc'tia de a artenen'ta = & #maginea inver!a a mul'timii = rin ) ) 1 (=) e!te mul'timea )uzzy de re)eren'tial F cu notata )unc'tia de a artenen'ta ?1@G
Figura 2&+G ,rinci iul e-ten!iei a licat ;<n E-em lul 1&1 ) 1 (=) (-) H = ( ) (-)) E-em lul 2&2&1 7a con!idera m urma torul ta5el care indica !alariile angaKa'tilor unei com anii ;<n )unc'tie de va; r!ta lorG var !ta 20 23 +0 +3 .0 .3 30 33 00 03 !alariu 000 000 200 1000 1000 1200 1200 1.00 1.00 1000 /e ro unem !a determina m care e!te !alariul angaKa'tilor tineri )olo!ind rinci iul e-ten!iei& ,entru acea!ta vom con!idera )unc'tia ) G 4 7 unde 4 H {20, 23, +0, +3, .0, .3, 30, 33, 00, 03} iar 7 H {000,200,1000,1200,1.00, 1000} a!t)el ;<nca; t ) (20)H ) (23)H 000, ) (+0)H 200, ) (+3)H ) (.0)H 1000, ) (.3)H ) (30)H 1200, ) (33)H ) (00)H 1.00, ) (03)H 1000& 4om de)ini multimea $ ca )iind multimea )uzzy de univer! 4 >angaKa'ti , tineri>& "eoarece 4 e!te o multime di!creta vom utea !crie e $ !u5 )ormaG $ H -4 $ (-):-G $ H 1:20 J 1:23 J 0&2:+0 J 0&0:+3 J 0&.:.0 J 0&2:.3 J 0:30 J 0:33 J 0:00 J 0:03 ,e 5aza mul'timii $ !'i a )unc'tiei ) con!truim mul'timea )uzzy = >!alariul angaKa'tilor tineri>& $vem ca = H ) ($) ( - 4, ) (-) 7 )& *5'tinemG = (y) H ) ($) (y) H ma- -4 (-)
| ) (-)Hy $
= H ) ($) H ) ($ (20):20 J $ (23):23 J $ (+0):+0 J $ (+3):+3 J $ (.0):.0 J $ (.3):.3 J $ (30):30 J $ (33):33 J $ (00):00 J $ (03):03) H $ (20): ) (20) J $ (23): ) (23) J $ (+0): ) (+0) J $ (+3): ) (+3) J $ (.0): ) (.0) J $ (.3): ) (.3) J $ (30): ) (30) J $ (33): ) (33) J $ (00): ) (00) J $ (03): ) (03) H 1:000 J 1:000J0&2:200J0&0:1000J0&.:1000J0&2:1200J0:1200J0:1.00J0:1.00J0:1000 H 1:000 J 0&2:200 J 0&0:1000 J 0&2:1200 J 0:1.00 J 0:1000 7a con!idera m acum mul'timea )uzzy C >!alarii mici> de univer! 7 G C H 1:000 J 0&63:200 J 0&3:1000 J 0&23:1200 J 0:1.00 J 0:1000 4rem !a de)inim mul'timea )uzzy > va; r!ta angaKa'tilor cu !alarii mici>& $cea!ta mul'time e!te de univer! 4 cu )unc'tia de a artenen'ta ) 1 (C) undeG ) 1 (C) (-) H C ( ) (-))& ( ) (-)):- H ( ) (20)):20J C C JC ( ) (23)):23 J C ( ) (+0)):+0 J C ( ) (+3)):+3 J C ( ) (.0)):.0J JC ( ) (.3)):.3 J C ( ) (30)):30 J C ( ) (33)):33 J C ( ) (00)):00J JC ( ) (03)):03 H 1:20 J 1:23 J 0&63:+0 J 0&3:+3 J 0&3:.0 J 0&23:.3J J0&23:30 J 0:30 J 0:00 J 0:03
- 4 )
1
) 1 (C) H
(C)
(-):- H
-4
2&2&2 /umere )uzzy

"e)ini'ia 2&2&2 Cn numa r )uzzy $ e!te o mul'time )uzzy a numerelor reale care a ro-1 imeaza un alt numar real !'i care are o )unc'tie de a artenen'ta conve-a !'i continua cu !u ort marginit& "e)ini'ia 2&2&+ Cn numa r )uzzy $ !e nume!'te numa r )uzzy triunghiular cu centrul c, la'timea la !ta; nga L M 0, la'timea la drea ta P M 0, daca )unc'tia de a artenen'ta are )ormaG N c NN N 1 -Lc , c L - c $ (-) H 1 P , cQ -cJP NN 0, alt ) el Folo!im entru un numar )uzzy triunghiular nota'tia $ H (c, L, P) cu !u ($) H (c L, cJP)& 7emni)ica'tia ace!tei mul'timi )uzzy cu centrul c e!te >numa rul e!te a ro-imativ egal cu c>&
Figura 2&.G /umere )uzzy "e)ini'ia 2&2&. Cn numa r )uzzy $ !e nume!'te numa r )uzzy tra ezoidal cu intervalul de toleran'ta ?c, d@, la'timea la !ta; nga L M 0, la'timea la drea ta P M 0, daca are urma toarea )unc'tie de a artenen'ta G N c N 1 L , c L - c NN 1, c Q - d $ (-) H d N 1 -P , dQ -dJP NN 0, alt ) el Folo!im urmatoarea nota'tie entru un numar )uzzy triunghiular $ H (c, d, L, P) entru care !u ($) H (c L, d J P)& 7emni)ica'tia lui $ e!te >numa rul e!te a ro-imativ ;<ntre c !'i d>& Cn numar )uzzy e!te ;<ntotdeauna o mul'time )uzzy ;<n!a reci roca nu e!te tot tim ul adevarata& E-tinza;nd no'tiunea de numar )uzzy utem de)ini no'tiunea de interval )uzzy& "e)ini'ia 2&2&3 Cn interval )uzzy e!te o mul'time )uzzy cu acelea!'i re!tric'tii ca entru numere )uzzy, cu e-ce 'tia )a tului ca nucleul nu mai e!te re!tric'tionat la un !ingur unct& * erat'ii )uzzy cu numere
Fie $ !i = doua numere )uzzy cu )unc'tiile de a artenen'ta $ re! ectiv = & * era'tiile aritmetice elementare ;<ntre doua numere )uzzy !e de)ine!c a!t)elG $(R)= (z) H ma-{min($ (-), = (y)), z H - y}
unde rin R notam o era'tiileG J (adunare), (!cadere), (;<nmul'tire), : (;<m ar'tire)& * era'tiile logice (!'i logic), (!au logic) !e realizeaza a!t)elG $()= (z) H ma-{min($ (-), = (y)), z H min{ -, y}} $()= (z) H ma-{min($ (-), = (y)), z H ma-{ -, y}} E-em lul 2&2&2 Fie $1 numa rul )uzzy >;<n Kur de 3> cu )unc'tia de a artenen'ta $1 (-) H ma-(1 1 | - 3|, 0) 2
!'i $2 numa rul )uzzy >;<n Kur de 2> cu )unc'tia de a artenen'ta $2 (-) H ma-(1 | - 2|, 0) 7e dore!'te calculul e- re!iei $1 (J)$2 & *5!erva m am5ele numere $1 !'i $2 !unt numere )uzzy triunghiulareG $1 H ca (3, 2, 2), $2 H (2, 1, 1)& "in e- re!iile )unc'tiilor de a artenen'ta o5'tinemG $1 H0&3:. J 1:3 J 0&3:0 iar $2 H 0:1 J 1:2 J 0:+ de unde rezulta $1 (J)$2 H 0&3:0 J 1:6 J 0&3:2 deci $1 (J)$2 e!te numa rul )uzzy triunghiular >;<n Kur de 6>, $1 (J)$2 H (6, +, +)&
2&+
t1norme !i t1conorme
"e)ini'ia 2&+&1 ?1@ * )unc'tie 8 G ?0, 1@ ?0, 1@ !e nume!'te t1norma daca !unt adeva rate toate ro rieta'tile urma toareG 8 (-, 1) H -, - ?0, 1@ condi'tia la limita 8 (-1 , -2 ) 8 (-+ , -. ), -1 -+ , -2 -. monotonie 8 (-, y) H 8 (y, -), -, y ?0, 1@ comutativitate 8 (8 (-1 , -2 ), -+ ) H 8 (-1 , 8 (-2 , -+ )), -1 , -2 , -+ ?0, 1@ a!ociativitate "in ace!te ro rieta'ti mai o5'tinem 8 (-, 0) H 8 (0, -) H 0, - ?0, 1@& E-em le de t1norme ?1@G
Figura 2&3G E-em le de t1norme 8 min (-, y) H min(-, y) H 8 0 (-, y) 8 LuSa!ie9icz (-, y) H ma-{0, - J y 1} not H 8 (-, y) 8
rod (-, y) not
H -y H 8 1 (, y)
not
Fie $ !i = doua mul'timi )uzzy& #n cazul ;<n care ace!te mul'timi !unt legate )olo!ind o eratorul lingvi!tic $/" atunci vom re rezenta acea!ta rela'tie )olo!ind o t1norma& Cele mai utilizate t1norme !untG minimumG $= (-) H 8 ($ (-), = (-)) H min($ (-), = (-)) rodu!ulG $ = (-) H 8 ($ (-), = (-)) H $ (-)= (-) "e)ini'ia 2&+&2 ?1@ * )unc'tie 7 G ?0, 1@ ?0, 1@ !e nume!'te t1conorma daca !unt adevarate toate ro rieta'tile urma toareG 7 (-, 0) H -, - ?0, 1@ condi'tia la limita 7 (-1 , -2 ) 7 (-+ , -. ), -1 -+ , -2 -. monotonie 7 (-, y) H 7 (y, -), -, y ?0, 1@ comutativitate 7 (7 (-1 , -2 ), -+ ) H 7 (-1 , 7 (-2 , -+ )), -1 , -2 , -+ ?0, 1@ a!ociativitate "in ro rieta'tile de mai !u! o5'tinem 7 (-, 1) H 7 (1, -) H 1, - ?0, 1@& E-em le de t1conormeG
Figura 2&0G E-em le de t1conorme 7 ma- (-, y) H ma-(-, y) H 7 0 (-, y) 7 LuSa!ie9icz (-, y) H min{ - J y, 1} H 7 (-, y) 7
rod (- , y) not not
H - J y -y H 7 1 (, y)
not
Fie $ !i = doua mul'timi )uzzy& #n cazul ;<n care ace!te mul'timi !unt legate )olo!ind o eratorul lingvi!tic *( atunci vom re rezenta acea!ta rela'tie )olo!ind o t1 conorma& Cele mai utilizate t1conorme !untG ma-imumG $= (-) H 7 ($ (-), = (-)) H ma-($ (-), = (-)), !uma ro5a5ili!ta G $ = (-) H 7 ($ (-), = (-)) H $ (-) J = (-) $ (-)= (-) !uma marginita G $ = (-) H 7 ($ (-), = (-)) H min(1, $ (-) J = (-)) "e)ini'ia 2&+&+ ?1@ * )unc'tie n G ?0, 1@ ?0, 1@ !e nume!'te nega'tie !au com lement daca !ati!)ace condi'tiileG n(0) H 1 n(1) H 0 daca u v atunci n(u) n(v) adica n e!te de!cre!ca toare * nega'tie n e!te !tricta ?1@ daca n e!te )unc'tie !trict de!cre!catoare !'i continua& Czual !e utilizeaza nega'tia !tandard n(-) H 1 -, - ?0, 1@& #n ace!t caz unei t1norme 8 i !e oate a!ocia o t1conorma 7 rinG
7 (-, y) H 1 8 (1 -, 1 y) Ctilitatea o era'tiei nega'tie !e oate o5!erva ;<n ro ozi'tia urmatoareG ,ro ozi'ia 2&+&1 ?1@ Fie 8 o t1norma !'i n o nega'tie !tricta atunci )unc'tia 7 n de)inita rinG 7 n (-, y) H n( 8 (n(-), n(y)) ) re rezinta o t1conorma & "aca 8 e!te min !'i n(-) H 1 - atunci 7 n e!te ma-&
2&.
(ela'ii )uzzy
* rela'tie 5inara cri! ((C,4) oate )i de)inita a!t)elG N N N 1, daca (u, v) ((C, 4 ) ( (u, v) H 0, alt ) el Fiind date mul'timile univer! C !'i 4 atunci o rela'tie )uzzy ((C, 4 ) e!te o !u5mul'time )uzzy a lui C 4 G ((C, 4 ) H { ((u, v), ( (u, v)) | (u, v) C 4 }, ( (u, v) ?0, 1@ E-em lul 2&.&1 7a re!u unem ca vrem !a de)inim conce tul >vehiculul - e!te a roa e de vehiculul y> ;<n condi'tiile ;<n care am5ele vehicule !e de la!eaza e un drum de .0 Sm& Fiecare ozi'tie a vehicului e!te de)inita con!idera; ndu1!e di!tan'ta dintre ace!ta !'i origine& "aca dorim !a de)inim ace!t conce t ;<n logica cla!ica , tre5uie !a !ta5ilim ;<ntr1 un mod neam5iguu ce ;<n!eamna a roa e !au de arte ;<n metrica con!iderata & $!t)el, daca o di!tan'ta de cel mult +0 Sm ;<ntre cele doua vehicule ne ermite !a ! unem ca vehiculele !unt a roa e unul de cela lalt atunci utem e- rima rela'tia cri! >vehiculul - e!te a roa e de vehiculul y> rin intermediul urma toarei matrici rela'tionaleG v1 H 0 v2 H 20 v+ H .0 u1 H 0 1 1 0 u2 H 20 1 1 1 u+ H .0 0 1 1 unde rin u1 , u2 , u+ nota m ozi'tiile vehicului - iar rin v1 , v2 , v+ ozi'tiile vehicului y iar domeniul (di!cret) de valori entru ozi'tia )ieca rui vehicul e!te {0, 20, .0}&
"aca ;<n !chim5 alegem !a de)inim ace!t conce t )olo!ind o rela'tie )uzzy ((C, 4) | | u v , (u, v) C unde C H 4 H { 0, 20, .0 } cu )unc'tia de a artenen'ta G ( (u, v) H 1 .0 4 atunci matricea rela'tionala devineG v1 H 0 v2 H 20 v+ H .0 u1 H 0 1 1:2 0 u2 H 20 1:2 1 1:2 u+ H .0 0 1:2 1 * rela'tie )uzzy e!te de )a t o mul'time )uzzy de)inita e un ! a'tiu rodu!, ceea ce ne ermite !a utilizam o era'tiile de 5aza ale mul'timilor )uzzy !'i e mul'timea rela'tiilor )uzzy& $!t)el, daca (1 !'i (2 !unt doua rela'tii )uzzy de)inite e acela!'i ! a'tiu rodu! C 4 atunci inter!ec'tia !'i reuniunea lor ot )i de)inite a!t)elG (1 (2 (u, v) H 7 ((1 (u), (2 (v)) (1 (2 (u, v) H 8 ((1 (u), (2 (v)) * rela'tie )uzzy de univer! C 4 !e nume!'te ?1@G re)le-iva daca ( (u, u) H 1, u C anti!imetrica daca din ( (u, v) M 0 !'i ( (v, u) M 0 avem u H v !imetrica daca ( (u, v) H ( (v, u) tranzitiva daca ( ( ( * rela'tie )uzzy re)le-iva, !imetrica !'i tranzitiva !e nume!'te rela'tie )uzzy de ordine ?1@& E-em lul 2&.&2 7a re!u unem ca vrem !a de)inim conce tul >vehiculul - e!te a roa e de vehiculul y !'i vehiculul - e!te mai a roa e de !)a; r!'itul drumului deca; t y>& ,rima arte a ro ozi'tiei e!te rela'tia de)inita ;<n E-em lul 2&.&1& $ doua arte a ro ozi'tiei oate )i de)inita )olo!ind urma toarea rela'tie )uzzy de v1ca H0 acela!'i univer! !'i vrecedentaG 2 H 20 v+ H .0 u1 H 0 0&3 0&23 0 u2 H 20 0&63 0&3 0&23 u+ H .0 1 0&63 0&3
Cum am5ele a r'ti ale ro ozi'tiei !unt de)inite e acela!'i ! a'tiu rodu! C 4 , ;<ntreaga ro ozi'tie oate )i calculata )olo!ind o 81norma (minimum)& "e )a t multe rela'tii )uzzy !unt o5'tinute rin com5inari ale mul'timilor )uzzy& ,entru a )ace ace!t lucru o!i5il mul'timile )uzzy !unt mai inta;i convertite la rela'tii )uzzy care a oi !unt o erate cu o norma& ,rimul a! e!te realizat )olo!ind rinci iul e-ten!iei cilindrice ro u!a de L& $& Dadeh& $ce!t rinci iu e!te a licat atunci cand !untem intere!a'ti !a adaugam o noua dimen1 !iune unei rela'tii )uzzy de n domenii entru a o5'tine o rela'tie )uzzy de n J 1 domenii& #n ace!t !en! daca avem o mul'time )uzzy F a carei )unc'tie de a artenen'ta e de)inita e univer!ul C , F G C ?0, 1@ atunci e-ten!ia cilindrica a lui F e C 4 e!te rela'tia )uzzy de)inita rinG ce o ) F on C 4 H { ((u, v), F (u, v)) | (u, v) C 4 } $!t)el, gradul de a artenen'ta a lui u C e!te co iat la toate erechile (u, v), v 4 & * eratorul com lementar e-ten!iei e!te cel de roiec'tie& "e)inim roiec'tia lui C 4 e C ca )iind mul'timea )uzzyG ro K o ) C 4 on C H { (u, vma-{( (u,v)} ) | u C } E-em lul 2&.&+ 7a re!u unem ca avem doua mul'timi )uzzy $ H >viteza )luidului e conducta e!te mare> !'i = H>de5itul )luidului e conducta e!te mare> (vezi Figura 2&6)& Cu ace!te doua mul'timi vrem !a con!truim rela'tia )uzzy >viteza )luidului e conducta e!te mare ca; nd de5itul )luidului e!te mare>& 4iteza )luidului ia valori ;<ntre 0 !'i 1 m:! iar de5itul e!te de)init e o !cara de la 0 la 13 m+ :! & "eoarece )unc'tiile de a artenen'ta ale mul'timilor $ !'i = !unt )unc'tii liniare vom con!idera domeniile (di!crete) C H {0, 0&3, 0&6, 1} entru mul'timea $ !'i 4 H {0, 6&3, 1., 13} entru mul'timea =& ,entru ;<nce ut )olo!im rinci iul e-ten!iei cilindrice entru a con!trui rela'tia )uzzy (1 ornind de la mul'timea $ !'i rela'tia )uzzy (2 ornind de la mul'timea =G
Figura 2&6G Cele doua mul'timi )uzzy din E-em lul 2&.&+ viteza\de5it viteza\de 5it 0 6&3 1. 13 0 6&3 1. 13 ((1 ) ((2 ) 0 0 0 0 0 0 0 0&3 0&% 1 0&3 0&3 0&3 0&3 0&3 0&3 0 0&3 0&% 1 0&6 0&6 0&6 0&6 0&6 0&6 0 0&3 0&% 1 1 1 1 1 1 1 0 0&3 0&% 1 (ela'tia )uzzy >viteza )luidului e!te mare ca; nd de5itul ace!tuia e!te mare> !e o5'tine a lica; nd o 81norma rela'tiilor (1 !'i (2 !'i anume min& 4om o5'tineG viteza\de5it 0 0&3 0&6 1 0 0 0 0 0 6&3 1. 13 0 0 0 0&3 0&3 0&3 0&3 0&6 0&6 0&3 0&% 1
7a con!ideram acum doua rela'tii 5inare de)inite e ! a'tii rodu! di)erite dar care au o mul'time comunaG (1 (C, 4 ) !'i (2 (4, T )& Com unerea ace!tor doua rela'tii e!te rela'tia ((C, T ) care ;<n logica cla!ica e!te de)inita a!t)elG ((C, T ) H (1 (C, 4 ) (2 (4, T ) H { (u, 9) C T | v 4 G (u, v) C 4, (v, 9) 4T} #n logica )uzzy com unerea a doua rela'tii 5inare de)inite e ! a'tii rodu! di)erite dar care au o mul'time comuna !e de)ine!'te analog com unerii cri! G
Figura 2&2G Mul'timea )uzzy >di)eren'ta de re!iune e!te mare> ((C, T ) H { ((u, 9), ( (u, 9)) | (u, 9) C T } unde ( (u, 9) H 7 v ( 8 ((1 (u, v), (2 (v, 9)) ) "e!'i !e oate )olo!i orice 8 1norma !'i 7 1norma cele mai multe com uneri de rela'tii )uzzy 5inare )olo!e!c ma-imul ca 7 1norma !'i rodu!ul !au minimul dre t 8 1normaG ( (u, 9) H ma-{min((1 (u, v), (2 (v, 9)) | v 4 } com unerea ma-1min ( (u, 9) H ma-{(1 (u, v) (2 (v, 9) | v 4 } com unerea ma-1 rodu! "e multe ori a!t)el de com uneri mai !unt numite !'i !u 1!tar com uneri unde o 1 eratorul !tar e!te o 8 1normaG ( (u, 9) H !u {(1 (u, v) (2 (v, 9) | v 4 } E-em lul 2&.&. 4om con!idera din nou rela'tia )uzzy din ultimul e-em lu >viteza )lu1 idului e conducta e mare ca; nd de5itul ace!tuia e!te mare> ((1 ) !'i ;<n lu! rela'tia >de5itul )luidului e conducta e!te mare ca; nd di)eren'ta de re!iune e!te mare> ((2 ) entru a calculaG >viteza )luidului e conducta e!te mare ca; nd di)eren'ta de re!iune e conducta e!te mare> (() )olo!ind o cum unere ma-1minG viteza\de5it ((1 ) 0 0&3 0&6 1 0 6&3 0 0 0 0 1. 13 de5it\ re!iune ((2 ) 0 6&3 1. 13 0 2&3 +&3 0 0 0 0 1
0 0 0 0&3 0&3 0&3 0&3 0&6 0&6 0&3 0&% 1
0 0 0 0&3 0&3 0&3 H 0&3 0&6 0&% 0&3 0&6 1
Figura 2&%G 4aria5ila lingvi!tica va; r!ta viteza\ re!iu ne (() 0 0&3 0&6 1
0 0 0 0 0
2&3 +&3
0 0 0 0&3 0&3 0&3 0&3 0&6 0&6 0&3 0&6 1
2&3
4aria5ile lingvi!tice
7 re deo!e5ire de varia5ilele alge5rice ale caror valori !unt numere, varia5ilele lingvi!1 tice au ca valori cuvinte !au !ecven'te de cuvinte ;<n lim5aK natural !au arti)icial& Mul'timea valorilor unei varia5ile lingvi!tice !e nume!'te mul'timea termenilor ?1@& Fiecare element din mul'timea termenilor e!te o valoare )uzzy de)inita ;<n ra ort cu o varia5ila de 5aza & 4alorile varia5ilei de 5aza de)ine!c mul'timea univer! C a tuturor valorilor )uzzy din mul'timea termenilor ?1@& "e)ini'ia 2&3&1 ?1@ 7e nume!'te varia5ila lingvi!tica !i!temul (-, 8 (-), C, G, M) undeG - e!te numele varia5ilei 8 (-) mul'timea termenilor lingvi!tici (termen lingvi!ticG valoare ce are a!ociata o )unc'tie de a artenen'ta !'i care caracterizeaza o varia5ila lingvi!tica ) C mul'timea univer!ului de di!cur! G gramatica care roduce termenii lui 8 (-)
M regula !emantica care ma eaza termenii lui 8 (-) la mul'timi )uzzy ale lui C E-em lul 2&3&1 7a con!idera m varia5ila lingvi!tica - cu numele cantitateG - H (cantitate, 8 (cantitate), C, G, M) 8 (cantitate) H {mult, ) oarte mult, ) oarte ) oarte mult, etc} C H ?30, 100@ G(cantitate) G 8 mult | ) oarte 8 M(mult) H { (u, mult (u)) | u ?30, 100@} iar N NN 1, daca u ?%0, 100@ mult (u) H %0 u 2 NN (1 J ) , u ?30, %0@
3
#n e-em lul de mai !u! termenul mult e!te utilizat ca varia5ila de 5aza ;<n 8 (cantitate)& $!t)el de termeni !e nume!c termeni rimari& $dauga;nd modi)icatori la termenii ri1 mari o5'tinem noi termeni 1 termeni )uzzy& #n general modi)icatorii lingvi!tici !e ;<m art ;<n trei categoriiG a ro-imatori de mul'timi )uzzy& Cu a!t)el de modi)icatori dintr1un !calar utem o5'tine o mul'time )uzzy& E-em le de a ro-imatoriG a roa e, ;<n Kurul, a ro-ima1 tiv, etc re!tra; ngere de mul'timi )uzzy& $ce!'tia modi)ica )orma )unc'tiei de a artenen'ta& E-em le de a!t)el de modi)icatoriG !u5, e!te inten!i)icare !au diminuare& 7' i ace!'tia modi)ica )unc'tia de a artenen'ta du a cum urmeazaG (- modi)icat) H (-)n U inten!i)icare (concentrare)G )oarte (nH2), e-trem de (nH+), etc& U diminuare (dilatare)G a roa e (nH1:2), ;<n mare ma !ura (nH3:6), etc Cn termen lingvi!tic de cele mai multe ori e!te )ormat dinG un termen rimarG 5un, ro!t, vechi, rar, etc& un modi)icator )uzzyG )oarte, a roa e, ;<n Kur de, ro5a5il, etc&
Figura 2&10G 4alori de adevar )uzzy
2&3&1 4alori de adeva r )uzzy

Folo!ind modi)icatorii lingvi!tici =ald9in a de)init e multimea univer! 4 H {v | v ?0, 1@} valorile de adevar )uzzy& Mul'timea lor e!teG 8H{adeva rat, )oarte adeva rat, a roa e adeva rat, a5!olut adeva rat, &&&, )al!, a5!olut )al!, ;<ndeaKun! de )al!} $ce!te valori de adevar )uzzy au )unc'tiile de a artenen'ta du a cum urmeazaG adeva rat (v) H v ) oarte
adeva rat (v) 2
) al! (v) H 1 adeva rat (v)
H (adeva rat (v)) ) oarte ) al! (v) H ( ) al! (v))2 a roa e adeva rat (v) H (adeva rat (v))1:2 a roa e ) al! (v) H ( ) al! (v))1:2 N N NN 1, v H 1 1, v H 0 a5!olut adeva rat (v) H N a5!olut ) al! (v) H N 0, alt ) el NN 0, alt ) el NN entru v ?0, 1@& 7e o5!erva caG ) oarte adeva rat (v) adeva rat (v) a roa e adeva rat (v) !'i ) oarte ) al! (v) ) al! (v) a roa e ) al! (v)
2&0
,ro ozi'ii !'i im lica'ii )uzzy
Logica )uzzy !e ocu a cu !ta5ilirea valorii de adevar a ro ozi'tiilor )uzzy& * ro ozi'tie )uzzy elementara e!te de )orma >- e!te $> unde $ 8 (-) !au $ C8 (-) ( rin C8 (-) notam mul'timea termenilor - care au )o!t modi)ica'ti) ?1@&
"in motive ractice tre5uie ca )unc'tia de a artenen'ta a termenului $ !a )ie nor1 malizata& 4aloarea de adevar a unei ro ozi'tii elementare >- e!te $> e!te de)inita rin intermediul lui $ (-) ?1@& * o era'tie im ortanta ;<n modelarea )uzzy e!te im lica'tia )uzzy& * im lica'tie ;<ntre doua ro ozi'tii )uzzy de)ine!'te tot o ro ozi'tie )uzzy care !e oate e- rima condi'tional rin ?1@G "aca - e!te $ atunci y e!te = $cea!ta con!truc'tie !e o5'tine ornind de la ?1@G doua varia5ile lingvi!ticeG (-, 8 (-), C, G - , M - ) !'i (y, 8 (y), 4, Gy , My ) $ 8 (-) o mul'time )uzzy de univer! C = 8 (y) o mul'time )uzzy de univer! 4 & ,ractic valoarea de adevar a im lica'tiei )uzzy e!te de)inita de )unc'tia de a artenen'ta ( a unei rela'tii ( ;<ntre mul'timile C !'i 4 & Mai reci! ?1@G ( (u, v) H V($ (u), = (v)) "e)ini'tia im lica'tiei ;<n logica ro ozi'tionala con!idera ca o ro ozi'tie e!te )al!a daca !'i numai daca antecedentul e!te )al! !'i concluzia adevarata& Func'tia V !e alege a!t)el ;<nca;t daca $ !'i = !unt mul'timi cri! atunci im lica'tia )uzzy !a )ie !imilara celei din logica 5ivalenta& E-i!ta atru cla!e im ortante de im lica'tii )uzzyG 71im lica'tiiG 5azate e XL1im lica'tiiG 5azate e n( 8 (( ), (W))))) W H W H 7 ( n(( ), (W)) ) WH ( W) H ( ( W)) H n(8 (( ),
XL1im lica'tiile (Xuantum Logic) modeleaza condi'tii de )ormaG >daca &&& atunci &&& alt)el>
$ce!te im lica'tii !unt 5azate e W H ( W) H ( ( W)) H n(8 (( ), n(8 (( ), (W))))) #n ace!t )el !tructura >daca - e!te $ atunci y e!te = alt)el y e!te "> !e oate inter retaG (-, y) ($ =) (C?$@ ") deci ( (-, y) H 7 (8 ($ (-), = (y)), 8 (C?$@ (-), " (y))) H 7 (8 ($ (-), = (y)), 8 (n( $ (-)), " (y)))& "aca 8 (n($ (-)), " (y)) H n($ (-)), adica daca " (y) H 1 atunci o5'tinemG ( (-, y) H 7 (8 ($ (-), = (y)), n($ (-)))) H n(8 ($ (-), n(8 ($ (-), = (y))))) (1im lica'tiile 5azate e W H !u {r ?0, 1@ | ( !u {r ?0, 1@ | 8 (( ), r) (W)} t1norm im lica'tiile 5azate e WH r) W} !au W H
W ()al!a ;<n logica 5ooleanaY)
"e!'i im lica'tiile t norm, cum ar )i im lica'tia Mamdani nu !e veri)ica entru mul'timi cri! ele !unt totu!i cele mai utilizate ;<n logica )uzzy& #n ta5elul de mai Ko! !unt rezentate cele mai utilizate im lica'tii )uzzy ?1@G /ume Functie Cla!a (eichen5ach 1 $ (u) J $ (u)= (v) 7 7, ( 5azat eG LuSa!ie9icz min(1, 1 $ (u) J ($ =) H ($) = (v))
=
GoZ del Gaine!
N NN 1, daca $ (u) = (v) NN = (v), alt ) el N N N 1, daca $ (u) = (v) NN 0, alt ) el ma-(1 $ (u), ma-(1 $ (u), min($ (u), min($ (u), = (v)) $ (u)= (v)
( modu! onen! generalizat ( 7, XL 5azat eG ($ =) H ($) = XL 5azat eG ($ =) H ($) ($ =) 8
Aleene1"iene! = (v)) Dadeh = (v))) Mamdani Lar!en
2&0&1 Modu! onen! generalizat

7chema de ra'tionament modu! onen! generalizat e!te urmatoareaG ,remizaG u i! $ (egulaG #F u i! $ 8EE/ v i! = Con!ecin'aG v i! = Mul'timea )uzzy $ din remiza oate !a )ie di)erita de mul'timea $ din regula, ;<n!a am5ele mul'timi $ !'i $ tre5uie !a )ie de)inite e acela!'i univer!& La )el entru = !'i = & ,entru e-em li)icare !a con!ideram urmatoarea regulaG "aca er!oana F e!te !cunda atunci acea!ta nu va )i un 5un Kuca tor de 5a!Set& !'i remizaG F are 102 cm ;<n ;<na l'time& #n logica cri! o regula oate )i a licata daca !'i numai daca remiza ei e!te identica cu antecedentul regulei iar rezultatul ace!tei o era'tii e!te concluzia regulei& #n!a ;<n log1 ica )uzzy o regula e!te a licata ata;ta tim ca;t gradul de a artenen'ta al valorii lingvi!tice din remiza la mul'timea )uzzy din antecedentul regulei e!te nenul& $!t)el, ;<n acea!ta regula de ra'tionament avemG o rela'tie )uzzy $ = undeG $ = H {((u, v), $= (u, v)) | (u, v) C 4 } iar C !'i 4 !unt mul'timile univer! entru $ re! ectiv =& o mul'time )uzzy $ a carei )unc'tie de a artenen'ta $ (u) e!te cuno!cuta, u C !'i vrem !a o5'tinem mul'timea )uzzy = adica valorile )unc'tiei = (v), cu v 4 & Mul'timea = e!te rezultatul com unerii dintre $ !'i $ =, adicaG = H $ ($ =) de unde rezultaG = H {(v, !u
u ( $
(u) R $= (u, v))) | v 4 }
unde rin o eratorul R notam orice 8 1norma& E-em lul 2&0&1 7a con!idera m urmatoarea regula G "aca re!iunea e!te mare atunci volumul e!te mic& "e)inim mul'timea )uzzy > re!iunea e!te mare> rin $ H 0:1 J 0&2:+ J 0&6:0 J 1:10 !'i mul'timea )uzzy >volumul e!te mic> rin = H 1:1 J 0&0:10 J 0:30& ,entru im lica'tia $ = vom )olo!i im lica'tia Mamdani $ = (u, v) H min($ (u), = (v))& $!t)el matricea rela'tiei $ = e!teG volum\ re!iune 1 10 20 1 + 0 10 0 0&2 0&6 1 0 0&2 0&0 0&0 0 0 0 0
7a con!idera m acum remizaG > re!iunea e!te de + 5ar>, ceea ce ne ermite !a !criemG $ H 0:1 J 1:+ J 0:0 J 0:10& Cum $ nu e!te mul'timea $ vom a lica metoda modu! onen! generalizat entru a o5'tine concluzia = G = (v) H ma-u (min($ (u), $ = (u, v))) !'i vom aveaG = H 0&2:1 J 0&2:10 J 0:20& #;n !chim5 entru remiza > re!iunea e!te de 10 5ar>, deci entru $ H 0:1 J 0:+ J 0:0 J 1:10 vom avea = H 1:1 J 0&0:10 J 0:20&
2&6
7i!teme )uzzy
(a'tionamentele ;<n logica )uzzy utilizeaza mul'timi )uzzy entru re rezentarea !'i mani 1 ularea cuno!'tin'telor incerte& Cn !i!tem de control )uzzy utilizeaza o colec'tie de )unc'tii de a artenen'ta !'i reguli entru a ra'tiona e 5aza cuno!'tin'telor date& 4alorile cri! care re rezinta intrarile unui a!t)el de !i!tem !unt tran!)ormate ;<n valori )uzzy entru a utea )i )olo!ite ;<n a licarea regulilor !i!temului, reguli ce !unt )ormulate rin intermediul e-1 re!iilor lingvi!tice& Cele mai multe !i!teme )uzzy tran!)orma !'i concluzia lingvi!tica o5'tinuta ;<n valoare cri! &
Figura 2&11G $rhitectura unui controler )uzzy
Figura 2&12G * arti'tie )uzzy a intervalului ?11, 1@ $rhitectura unui !i!tem )uzzy entru controlul roce!elor 1 controler )uzzy e!te rezentata ;<n Figura 2&11& $!'a cum !e o5!erva ;<n )igura de mai !u! com onentele unui controler )uzzy !untG modulul de )uzzi)icare care tran!)orma valorile de intrare cri! ;<n mul'timi )uzzy entru a utea calcula valoarea de adevar a remizei )iecarei reguli din 5aza de reguli entru intrarea data& #n general intrarile unui !i!tem )uzzy !unt valori cri! (valori !ingleton)& #n ace!t caz ace!t modul va tran!)orma valoarea de intrare ;<n mul'time )uzzy im ul! (!ingleton)& "e e-em lu valoarea 10 din mul'timea univer! C H {2, 3, 10, 13} va )i tran!)or1 mata ;<n mul'timea )uzzy im ul! $ de univer! C a!t)elG $ H 0:2 J 0:3 J 1:10 J 0:13 #n multe a lica'tii ractice !e normalizeaza domeniul intrarilor )olo!indu1!e urmatorul ti de arti'tieG /= (negativ mare), /M (negativ mediu), /7 (negativ mic), DE (zero), ,7 ( ozitiv mic), ,M ( ozitiv mediu), ,= ( ozitiv mare)& modulul de in)eren'ta calculeaza valoarea de adevar a remizelor din 5aza de
reguli ;<n ra ort cu datele de intrare !'i a lica valorile o5'tinute concluziilor core1 ! unzatoare o5'tina;ndu1!e a!t)el ca;te o mul'time )uzzy de ie!'ire entru )iecare regula& modulul de agregare com5ina toate mul'timile )uzzy a!ignate concluziilor reg1 ulilor de catre modulul de in)eren'ta entru a )orma o !ingura mul'time )uzzy& modulul de de)uzzi)icare are rolul de a converti mul'timea )uzzy o5'tinuta de mod1 ulul de agregare la o valoare cri! care va )i valoarea de ie!'ire a !i!temului entru intrarea data& E-i!ta mai multe ti uri de !i!teme )uzzyG !i!teme )uzzy M#M* (Multi le #n ut Multi le *ut ut) !i!teme )uzzy M#7* (Multi le #n ut 7ingle *ut ut) $!'a cum am recizat, un !i!tem )uzzy con'tine o mul'time de reguli e 5aza carora !e )ac ra'tionamentele& (egulile unui !i!tem )uzzy )ormeaza 5aza de reguli !au e !curt (15aza& Fiecare regula )uzzy e!te )ormata din doua ro ozi'tii )uzzyG remiza !'i con1 cluzia& $ce!te ro ozi'tii con'tin varia5ile lingvi!tice conectate rin intermediul o era1 torilor lingvi!tici and, or &&& & 8otu!'i marea maKoritate a !i!temelor )uzzy 5azate e reguli )olo!e!c doar o eratorul lingvi!tic and ;<n remizele regulilor ;<n tim ce concluzia e!te )ormata dintr1o !ingura valoare lingvi!tica (!i!teme M#7*)& #n cele ce urmeaza vom e-em li)ica com onentele !'i !chemele de ra'tionament ale !i!temelor )uzzy de cla!a M#7* !'i anume ale !i!temelor de ti ul 89o1#n ut: 7ingle1*ut ut&
2&6&1 89o1#n ut:7ingle1*ut ut )uzzy !i!tem

Forma generala a unui controler )uzzy de cla!a 89o1#n ut:7ingle1*ut ut e!te urmatoareaG #n utG - i! $ and y i! = (1 #F u i! $1 and v i! =1 8EE/ 9 i! C1 el!e (2 #F u i! $2 and v i! =2 8EE/ 9 i! C2 &&& el!e ( #F u i! $n and v i! =m 8EE/ 9 i! CS
0 0
*ut utG 9 i! C unde u !'i v !unt varia5ile lingvi!tice re rezenta;nd !tarile roce!ului modelat de !i!tem iar 9 e!te varia5ila lingvi!tica de control a !i!temului& $i , = K !'i CS !unt valorile lingvi!tice ale varia5ilelor u, v re! ectiv 9 de univer! C, 4, T entru iH1, n KH1, m !'i SH1, !& Cn a!t)el de !i!tem )uzzy nece!ita o 5aza de reguli ((15aza ) de nm reguli unde n re rezinta numarul de valori ale varia5ilei u iar m re rezinta numarul de valori ale varia5ilei v& * regula )uzzyG (G #F u i! $i and v i! = K 8EE/ 9 i! CS e!te im lementata ca o rela'tie de im lica'tie )uzzy !'i e!te de)inita du a cum urmeazaG (G ( $i and = K ) CS ( (u, v, 9) H ($i = K CS ) (u, v, 9) H ?$i (u) = K (v)@ CS (9) unde $i and = K e!te o !u5mul'time )uzzy $i = K in C 4 iar ( e!te o rela'tie de im lica'tie )uzzy e C 4 T & (egula com ozi'ionala de in)erent'a 7a con!ideram o regula )uzzy din (15aza !i!temului )uzzy con!iderat !'i in)eren'ta !a (GM, 1 modu! onen! generalizat)G 0 0 #n utG u i! $ and v i! = (G #F u i! $ and v i! = 8EE/ 9 i! C 0 *ut utG 9 i! C $ C, = 4, C T, u C, v 4, 9 T & 4om inter reta acea!ta regula ca o im lica'tie $ = C care e!te de)inita e mul'timea rodu! C 4 T& (G $ = C !au ( H $ = C Ca;nd !i!temul de in)eren'ta rime!'te intrarea ($ ,= ) atunci ie!'irea C e!te o5'tinuta rintr1o in)eren'ta notata cu o eratorul de com unere a!t)elG C H ($ ,= ) (
0 0 0 0 0 0
Figura 2&1+G Mul'timea de ie!'ire C core! unzatoare intrarilor cri! u0 !'i v0 Dadeh a numit ace!t roce! de in)eren'ta rin regula com ozi'tionala de in)eren'ta & #n)eren'ta ;<n !i!temele )uzzy e!te determinata de doi )actoriG Bo eratorul de im lica'tie> !'i Bo eratorul de com unere>& ,entru im lica'tie cei mai de! )olo!i'ti o eratori !untG im lica'tia MamdaniG o eratorul min im lica'tia Lar!enG o eratorul rodu! ,entru com unere de a!emenea avem doi o eratori )oarte utilizatiG com unerea MamdaniG ma-1min com unerea Lar!enG ma-1 rodu! ,ro ozi'ia 2&6&1 ,entru in uturi !ingleton mul'timea de ie!'ire C e!te determinata de minimul gradelor de otrivire ale mul'timilor )uzzy $ !'i = entru intra rile date& "aca 0 0 intra rile !unt valori !ingleton $ H u0 !'i = H v0 !'i nota m L H min{$ (u0 ), = (v0 )} atunci rezultatul rela'tiei de im lica'tie )uzzy ( e!teG C 0 (9) H L C (9) daca )olo!im im lica'tia Mamdani C 0 (9) H L C (9) daca )olo!im im lica'tia Lar!en "emon!tra'ie& Cum C H ($ ,= ) ( H ($ ,= ) ($ and = C) H ?$ ($ C)@ 0 ?= (= C)@ rezulta ca avemG C 0 (9) H min{u0 ($ (u) C (9)), v0 (= (v) C (9))} H H min{$ (u0 ) C (9), = (v0 ) C (9)}
0 0 0 0 0 0 0
1& "aca utilizam o eratorul de im lica'tie )uzzy MamdaniG C 0 (9) H min{min{$ (u0 ), C (9)}, min{= (v0 ), C (9)}} H min{min{$ (u0 ), = (v0 )}, C (9)} H min{L , C (9)} H L C (9) 2& "aca utilizam o eratorul de im lica'tie )uzzy Lar!enG C 0 (9) H min{$ (u0 ) C (9), = (v0 ) C (9)} H min{$ (u0 ), = (v0 )} C (9) H L C (9) ,ro ozi'ia 2&6&2 ,entru intrarea )uzzy ($ , = ) mul'timea de ie!'ire C e!te 0 0 determinata de minimul gradelor de otrivire ale lui ($ , $) !'i (= , =)& $!t)el, 0 0 daca intrarea e!te erechea de mul'timi )uzzy ($ , = ) atunci gradul de otrivire L 0 0 e!te dat de minimul dintre ($ , $) !'i (= , =), deciG L H min{ma-u ($0 (u) $ (u)), ma-v (=0 (v) = (v))} iar mul'timea de ie!'ire C e!te de)inita a!t)elG 1& C 0 (9) H L C (9) daca )olo!im im lica'tia Mamdani 2& C 0 (9) H L C (9) daca )olo!im im lica'tia Lar!en "emon!tra'ie& Cum C H ?$ ($ C)@ ?= (= C)@ o5'tinemG
0 0 0 0 0 0 0
C 0 (9) H min{$0 (u) ($ (u) C (9)), =0 (v) (= (v) C (9))} 1& "aca )olo!im o eratorii Mamdani min entru im lica'tie !'i ma-1min entru com1 unere avemG C 0 (9) H min{$0 (u) minu {$ (u), C (9)}, =0 (v) minv {= (v), C (9)}} H min {$0 (u)($ (u)C (9)), =0 (v)(= (v)C (9))} H min{ma-u minu {$0 (u), $ (u) C (9)}, ma-v minv {=0 (v), = (v) C (9)}} H min{ma-u ($0 (u) $ (u)) C (9), ma-v (=0 (v)= (v))C (9)} H min{ma-u ($0 (u)$ (u)), ma-v (=0 (v)= (v))} C (9) H L C (9) 2& "aca )olo!im o eratorii Lar!en rodu! entru im lica'tie !'i ma-1 rodu! entru com unere avemG
+2
Figura 2&1.G Mul'timea de ie!'ire C core! unzatoare intrarilor )uzzy $ !'i =
C 0 (9) H min{$0 (u) ($ (u) C (9)), =0 (v) (= (v) C (9))} H min{ma-u minu ($0 (u), $ (u))C (9), ma-v minv (=0 (v) = (v))C (9)} Hmin{ma-u ($0 (u) $ (u)) C (9), ma-v (=0 (v) = (v)) C (9)} Hmin{ma-u ($0 (u) $ (u)), ma-v (=0 (v) = (v))} C (9) H H L C (9)
2&6&2 #n)eren'a )uzzy ;<ntr1o (15aza a unui !i!tem )uzzy 89o1 #n ut: 7ingle1*ut ut
#n acea!ta !ec'tiune vom e-tinde regula com ozi'tionala de in)eren'ta la un !et de reguli& $!t)el vom con!ideraG 0 0 #n utG ($ ,= ) 7 ( H lH1 ( l unde (l G ( $i and = K ) CS 0 *ut utG C ,ro ozi'ia 2&6&+ Mul[timea de ie[!ire C e!te rezultatul roce!ului de agregare a tu1 0 0 0 turor concluziilor Cl H ($ ,= )0 ( reguli l , lH1, o5[tinute ;<n urma a lica rii celor 0 din (15aza entru intrarea ($ ,= )& 0 0 0 0 0 0 0 0 7 7 7 C H ($ ,= ) (H ($ , = ) lH1 (l H lH1 ($ , = ) (l H C
l
0
"emon!tra'ie& 7
#ntr1adevar rela'tia C H ($ , = )
lH1
lH1 (l e!te echivalenta cuG
C 0 (9) H ?$0 (u), =0 (v)@ ma-u,v,9 {(1 (u, v, 9), &&&, ( (u, v, 9)} #nlocuind o eratorul de com unere cu o eratorul ma-1min o5'tinemG C 0 (9) H ma-u,v minu,v {?$0 (u), =0 (v)@, ma-u,v,9 {(1 (u, v, 9), &&&,
Figura 2&13G (e rezentarea gra)ica a metodei de in)eren'ta Mamdani ( (u, v, 9)}}H ma-u,v ma-u,v,9 {minu,v {?$0 (u), =0 (v)@, (1 (u, v, 9)}, &&&, minu,v {?$0 (u), =0 (v)@, ( (u, v, 9)}} "ar ma-u,v minu,v {?$0 (u), =0 (v)@, (l (u, v, 9)} H ($0 (u), =0 (v)) (l (u, v, 9) H C 0 l (9) cu lH1,
0 0 7 C 0 (9) H ma-9 {C 0 (9), , &&&, C 0 (9)} deci H C& C lH1 l 1 ,entru !im licitate vom con!idera ;<n cele ce urmeaza ca !i!temul con'tine numai doua reguli ;<n 5aza !'i anumeG (1 #F u i! $1 and v i! =1 8EE/ 9 i! C1 el!e (2 #F u i! $2 and v i! =2 8EE/ 9 i! C2
a!'a ;<nca;t vom aveaG
/otam cu L1 , L2 gradul de otrivire al intrarilor ;<n ra ort cu remiza rimei, re1 ! ectiv a celei de1a doua reguli din 5aza& Motorul de in)eren'ta al unui controler )uzzy oate )i im lementat )olo!indu1!e diver!e metode de in)eren'ta& Cele mai cuno!cute !untG Mamdani, Lar!en, 8!uSamoto !'i 87A (8aSagi17ugeno1Aang)& Ele vor )i rezen1 tate ;<n cele ce urmeaza& Metoda Mamdani $cea!ta metoda )olo!e!'te o eratorul min entru im lica'tie !'i o eratorul min1maen1 tru com unere& $!'a cum !1a aratat C 0 (9) H Li Ci (9) cu iH1, 2
i
iar mul'timea de ie!'ire a !i!temului C e!te reuniunea mul'timilor C !'i C & Gra)ic, ie!'irea 1 2 unui !i!tem cu doua reguli ce )olo!e!'te metoda de in)eren'ta Mamdani e!te rezentata ;<n Figura 2&13&
.0
Figura 2&10G (e rezentarea gra)ica a metodei de in)eren'ta Lar!en Mul'timea rezultat C e!te o mul'time )uzzy !'i dre t con!ecin'ta daca dorim !a o5'tinem un control determini!tic tre5uie !a de)uzzi)icam acea!ta mul'time& Metoda Lar!en $cea!ta metoda )olo!e!'te o eratorul rodu! entru im lica'tie !'i o eratorul ma-1 rodu! entru com unere& "u a cum !1a demon!trat mai !u! C 0 (9) H Li Ci (9) cu iH1, 2
i 0
iar mul'timea de ie!'ire a !i!temului C e!te reuniunea mul'timilor C !'i C & Gra)ic, ie!'irea 1 2 unui !i!tem cu doua reguli ce )olo!e!'te metoda de in)eren'ta Lar!en e!te rezentata ;<n Figura 2&10& Metoda 8!uSamoto #n acea!ta metoda concluzia )iecarei reguli e!te re rezentata rintr1o mul'time )uzzy care are ca )unc'tie de a artenen'ta Ci (9) o )unctie monotona& "e aceea ie!'irea )iecarei reguli e!te o valoare cri! 9i ace!ta valoare calcula;ndu1!e ;<n )unc'tie de gradele de otrivire Li ale intrarilor ;<n ra ort cu valorile lingvi!tice din remizele (15azei& 9i H C1 i (Li ) cu i H 1, 2 (ezultatul )inal e!te media onderata a ie!'irilor )iecarei reguli& 90 H
L1 91 JL2 92 L1 JL2
.1
Figura 2&16G (e rezentarea gra)ica a metodei de in)eren'ta 87A Cum rezultatul a licarii )iecarei reguli din 5aza e!te o valoare cri! , modelul 8!uSamo1 to com5ina ace!te ie!'iri cri! ;<ntr1o medie onderata o5'tina;ndu1!e entru concluzia )i1 nala tot o valoare cri! & #n con!ecin'ta, )olo!indu1!e acea!ta metoda !e elimina con!umul de tim nece!ar de)uzzi)icarii& Metoda 87A $cea!ta metoda a )o!t ro u!a de 8aSagi, 7ugeno !'i Aang& * regula )uzzy ;<n ace!t model are )ormaG #F u i! $ and v i! = 8EE/ 9 H ) (u, v) unde $ !'i = !unt mul'timi )uzzy iar ) (u, v) e!te o )unc'tie cri! & "e o5icei ) (u, v) e!te un olinim de varia5ile u !'i v de aceea acea!ta metoda nece!ita intrari !ingleton& 7a re!u unem ca cele doua reguli ale (15azei au urmatoarea )ormaG (1 G#F u i! $1 and v i! =1 8EE/ 91 H ) 1 (u, v) H vJr1 (2 G#F u i! $2 and v i! =2 8EE/ 92 H ) 2 (u, v) H unde i , Wi , ri !unt con!tante&
2 uJW2 vJr 2 1 uJW1
4aloarea o5'tinuta ;<n urma a licarii regulii (i entru intrarea !ingleton u0 !'i v0 e!te valoarea cri! )i (u0 , v0 ) cu gradul de otrivire Li & (ezultatul agregarii ace!tor ie!'iri e!te dat de media onderataG 90 H
L1 )1 (u0 ,v0 )JL2 )2 (u0 ,v0 ) L 1 JL 2
L1 91 JL2 92 L1 JL2
La )el ca !'i metoda 8!uSamoto ie!'irea 90 nu nece!ita de)uzzi)icare )iind o valoare cri! &
Figura 2&12G "e)uzzi)icare
2&6&+ Metode de de)uzzi)icare

,entru !i!temele )uzzy care o5'tin concluzia )inala !u5 )orma unei mul'timi )uzzy !e une de multe ori ro5lema conver!iei ace!teia la o valoare cri! & $cea!ta conver!ie )uzzy1cri! e!te realizata de modulul de de)uzzi)icare& "oua din cele mai utilizate tehnici de de)uzzi)icare !unt metoda centrului de greu1 tate (center o) gravityGC*G) !'i media ma-imului (mean o) ma-imaG M*M)& #n metoda centrului de greutate valoarea cri! de ie!'ire e!te varia5ila a carei a artenen'ta la mul'timea )uzzy de ie!'ire !e a)la ;<n centrul de greutate al valorilor )unc'tiei de a artenen'ta& yC*G H
( ( -(-)d (-)d -
Folo!ind media ma-imului valoarea cri! de ie!'ire !e alege din mul'timea valorilor care au a artenen'ta ma-ima la mul'timea )uzzy care e!te !u u!a de)uzzi)icarii& E-em li)icareG Con!ideram !i!temul )uzzy cu doua intrari !'i o !ingura ie!'ire care modeleaza rela'tiaG
re!iunevolum tem eratura
H con!t
care e 5aza valorilor de intrare entru tem eratura !'i volum calculeaza valoarea core1 ! unzatoare re!iunii& #nainte de a roiecta regulile !i!temului tre5uie !a de)inim varia5ilele )uzzyG tem1 eratura, volum !'i re!iune& $!t)el de)inim varia5ila lingvi!tica tem eratura rin !i!1 temul (t, 8 (t), C, Gt , Mt ) undeG CH?0,120@ ma!urat ;<n grade Cel!iu!
8(t)H {mica , !u5 medie, medie, e!te medie, mare} 1 mul'timea termenilor vari1 a5ilei t Gt (t) G t mica |medie|mare t !u5 t| e!te t, daca t H medie M t (mica ) H { (u, mica (u)) | u ?0, 120@} N ?0, 20@ 1, daca u NN N .0 u mica (u) H , daca u ?20, .0@ 20 NN 0, alt ) el M t (medie) H { (u, medie (u)) | u ?0, 120@} N u.0 , daca u ?.0, 00@ 20 NN 20 u medie (u) H 20 , daca u ?00, 20@ NN 0, alt ) el M t (mare) H { (u, mare (u)) | u ?0, 120@} N u20 , daca u ?20, 100@ 20 NN 1, daca u ?100, 120@ mare (u) H NN 0, alt ) el M t (!u5 medie) H { (u, !u5 medie (u)) | u ?0, 120@} N NN N medie (u J 20) J 1, daca u ?20, .0@ !u5 medie (u) H medie (u J 20) 1, daca u ?.0, 00@ NN 0, alt ) el M t ( e!te medie) H { (u, e!te medie (u)) | u ?0, 120@} N NN N medie (u 20) 1, daca u ?00, 20@ e!te medie (u) H medie (u 20) J 1, daca u ?20, 100@ NN 0, alt ) el 4aria5ila lingvi!tica volum e!te de)inita rin !i!temulG (v, 8 (v), 4, Gv , Mv ) undeG 4 H{10,13,+0} 8(v)H {mic, mediu, mare} Gv (v) G v mic |mediu |mare
Figura 2&1%G 4aria5ila lingvi!tica tem eratura
Figura 2&20G 4aria5ila lingvi!tica re!iunea M v (mic) H 1:10 J 0&0:13 J 0:+0 M v (mediu) H 0&0:10 J 1:13 J 0:+0 M v (mare) H 0:10 J 0&.:13 J 1:+0 4aria5ila lingvi!tica re!iunea !e de)ine!'te de o maniera a!emanatoare celei )olo!ite ;<n cazul varia5ilei tem eraturaG ( , 8 ( ), T, G9 , M9 ) undeG T H?0,00@ ma!urat ;<n /:m2 8( )H{mica , !u5 medie, medie, e!te medie, mare} "eoarece intrarile tem eratura !'i volum au mul'timea termenilor de 3, re! ectiv + elemente o5'tinem ca (15aza !i!temului tre5uie !a ai5a 3+ rela'tii ca;te una entru )iecare o!i5ila com5ina'tie de intrari& Con!idera;nd urmatoarele nota'tii entru valorile lingvi!tice )olo!ite de !i!temG 7(mica), =M(!u5 medie), M(mediu), $M( e!te medie), =(mare) atunci !etul com let de reguli al !i!temului e!teG
volum\tem 7 M =
7 7 7 7
=M 7 7 7
M M =M 7
$M = $M = M M 7 =M
4om rezenta in)eren'ta ;<n ace!t !i!tem con!idera;nd intrarile cri! G t0 H 66 C !'i v0 H 10m+ & *5!ervam caG medie (t0 ) H 0&13, e!te medie (t0 ) H 0&23 mic (v0 ) H 1, mediu (v0 ) H 0&0 (ezulta ca urmatoarele reguli vor )i a licateG (1+ G #F t e!te medie $/" v e!te mic 8EE/ e!te medie L1+ H min(medie (t0 ), mic (v0 )) H min(0&13, 1) H 0&13 (1. G #F t e!te e!te medie $/" v e!te mic 8EE/ e!te e!te medie L1. H min( e!te medie (t0 ), mic (v0 )) H min(0&23, 1) H 0&23 (2+ G #F t e!te medie $/" v e!te mediu 8EE/ e!te !u5 medie L2+ H min(medie (t0 ), mediu (v0 )) H min(0&13, 0&0) H 0&13 (2. G #F t e!te e!te medie $/" v e!te mediu 8EE/ e!te medie L2. H min( e!te medie (t0 ), mediu (v0 )) H min(0&23, 0&0) H 0&0 $!'a cum am ! u! e-i!ta doua ti uri de im lica'tie )oarte de! )olo!iteG im lica'tia Mamdani !'i im lica'tia Lar!en& #m lica'tia Mamdani #m lica'tia Lar !en *C 8 ,C 8 (1+ ( ) H 0&13 medie ( ) *C 8 ,C 8 (1+ ( ) H *C 8 ,C 8 (1. ( ) H 0&23 e!te medie ( ) *C 8 ,C 8 (1. ( ) H *C 8 ,C 8 (2+ ( ) H 0&13 !u5 medie ( ) *C 8 ,C 8 (2+ ( ) H *C 8 ,C 8 (2. ( ) H 0&0 medie ( ) *C 8 ,C 8 (2. ( ) H
0&13 medie ( ) 0&23 e!te medie ( ) 0&13 !u5 medie ( ) 0&0 medie ( )
entru ?0, 00@& $!'a cum !1a recizat concluzia )inala !'i anume concluzia core! unzatoare celor atru reguli care au )o!t a licate e!te reuniunea concluziilor ar'tialeG *C 8 ,C 8 ( ) H *C 8 ,C 8 (1+ ( ) *C 8 ,C 8 (1. ( ) *C 8 ,C 8 (2+ ( ) *C 8 ,C
8 (2. (
) $ce!te mul'timi )uzzy de ie!'ire ot )i de)uzi)icate ;<n cazul ;<n care
!e dore!'te ca ie!'irea !i!temului !a )ie de aceea!'i natura cu intrarea ace!tuia 1 !'i anume o valoare cri! &
Figura 2&21G #e!'irea !i!temului )olo!ind im lica'tia Mamdani (a) !'i Lar!en (5) 4om a lica metoda de de)uzi)icare C*G entru mul'timea )uzzy o5'tinuta cu im lica'tia Mamdani !'i avemG yC*G H ( (-)d - H ( 11&3 ( 1)d - J ( 21&3
( -(-)d ( (-)d -
( +. ( +3 ( 2)d - J 0&0d - J (. 10 21&3 10 10 11&3 20 +. ( ( ( - )d - J +2&3 (- +)d - J .1&3 0&23d - J 30 (3 - )d - H 20&163 10 ( 10 ( 10 ( +3 +2&3 ( 21&3 .1&3 ( +. 11&3 20 2 ( -)d -J 0&13-d - J ( 2-)d - J 0&0-d - J -2 -(-)d - H 10 10 10 11&3 21&3 20 ( +3 (30 -2 2 ( )d - J (+2&3 ( - +-)d - J .1&3 0&23-d - J .1&3 (3- -2 )d - H +2+&623 (.10 10 10 +. +2&3 +3 "eci o5'tinemG yC*G H 1%&01 0&13d - J
( 20
=i5liogra)ie
?1@ #on 4aduva, Grigore $l5eanu #ntroducere in Modelarea Fuzzy, Editura Cniver1 !ita'tii din =ucure!'ti, 200. ?2@ L&$& Dadeh Fuzzy 7et! #n)ormation and control, vol& 2, & ++2 1 +3+, 1%03
?+@ (& Oager Fuzzy logic in control, ,h& "& di!!ertation, 8echnical Cniver!ity o) "el)t, 1%%3 ?.@ Carle! Garigga =erga $ ne9 a roach to the !ynthe!i! o) intelligi5le )uzzy model! )rom in ut1out ut data, ,h& "& di!!ertation, Cniver!itat (amon Llull, 2003 ?3@ (& \ang, C& 8& 7un, E& Mizutani /euro1Fuzzy and 7o)t1Com uting, Fir!t Edition, ,rentice Eall, 1%%6 ?0@ F& Chevrie, F& Guely Fuzzy Logic, Cahier techniWue no& 1%1, 1%%2 ?6@ "& "u5oi!, E& M& ,rade, Fuzyy !et! and !y!tem!G theory and a lication!, /e91 OorS $ccademic ,re!!, 1%20 ?2@ "e atament o) Com uting 7cience, Cmea Cniver!ity, 79eden, Fuzzy 7y!tem! 1 Lecture note!
.6
.2
Ca itolul +
7i!teme )uzzy entru control inteligent

+&1 vagi Mult'imi
/o'tiunea de mul'time vaga a )o!t introdu!a ;<n matematica !'i teoria !i!temelor de L&$& Dadeh ;<n 1%03 !u5 denumirea de mul'time )uzzy care ;<n traducere ;<n!eamna mul'time neclara, e!tom ata !'i !e )olo!e!'te cu !en!ul de vag, im reci!& $ce!tui domeniu ;<i !unt con!acrate deKa lucrari )undamentale recuno!cute& ,ornind de la conce 'tia cla!ica cu rivire la mul'time !'i element al unei mul'timi, !e oate !u!'tine ca no'tiunea de mul'time )uzzy re rezinta o a5ordare dintr1un unghi di)erit a conce tului de mul'time, mai reci!, ;<ntre a artenen'ta unui element la o mul'time !'i nona artenen'ta e-i!ta o !erie de !itua'tii tranzitorii, de natura continua, caracterizate de a!'a1numitele grade de a artenen'ta &
"e)ini'ia +&1&1 Fie F o mul'time oarecare& 7e nume!'te mul'time )uzzy (;<n F) rezultatul unei a lica'tii F G F ?0, 1@& Mul'timea )uzzy F e!te caracterizata de )unc'tia de a artenen'ta G mF G F ?0, 1@& .%
30
Ca itolul +& 7i!teme )uzzy entru control inteligent
Figura +&1G Func'tia de a artenen'ta triunghiulara
+&1&1 ti ice
Func'ii de a artenen'ta
,entru de!crierea )uzzy a unor )enomene !'i roce!e, a lica'tiile mF (-) ot admite di)erite e- rimari analitice& Ca;teva dintre ace!tea !unt con!acrate ;<n a lica'tii datorita unor )a1 cilita'ti legate de calcula5ilitate !'i u!'urin'ta im lementarii hard9are:!o)t9are& ,entru e-1 em li)icare vom con!idera ca )unc'tiile !unt de)inite e intervalul ?a, 5@ !'i c H (a J 5):2& Func'ia de triunghiulara a artenen'ta
E- re!ia analitica a ace!tei )unc'tii de a artenen'ta e!te identica cu ecua'tia dre tei ce trece rin unctele de coordonate (a, 0) !'i (c, 1) entru - ?a, c@ !'i cu ecua'tia dre tei ce trece rin unctele de coordonate (c, 1) !'i (5, 0), entru - (c, 5@& "eciG N (- a):(c a), a - c m(-) H 1 (- c):(5 c), c Q - 5 #n cazul ;<n care c H (a J 5):2 rela'tia !e oate !crie com act !u5 )ormaG m(-) H 1 2 5a Func'ia de a artenen'ta tra ezoidala E- re!ia analitica a ace!tei )unc'tii de a artenen'ta !e o5'tine !im lu o5!erva;nd ca tra ezul rezulta rin inter!ec'tia unui triunghi de )orma celui din Figura +&1, ava;nd ;<nal'timea ht M 1 !'i drea ta de ecua'tie m(-) H 1& $!t)elG h i | -c| m(-) H min 1, ht (1 2 5a ) , cut h M 1&
| -c|
Figura +&2G Func'tia de a artenen'ta tra ezoidala
Figura +&+G Func'tia de a artenen'ta ara5olica Func'ia de a artenen'ta ara5olica * ara5ola ava;nd a-a de !imetrie verticala !'i va;r)ul ;<n unctul (-0 , m0 ) de e acea!ta a-a e!te de!cri!a de ecua'tiaG m(-) m0 H 2 (- -0 )2 "in condi'tiile ca ara5ola !a ai5a va;r)ul ;<n unctul (c, 1) !'i !a inter!ecteze a-a a5ci!elor ;<n unctele de coordonate (a, 0) !'i (5, 0) rezulta e- re!ia analitica a )unc'tiei de a artenen'ta ara5olica din Figura +&+& $cea!ta e!teG m(-) H 1 .
-c 5a 2
Func'ia de a artenen'ta ti armonic * varianta a ace!teia !e oate con!trui cu aKutorul )unc'tiei !inu!oidale de am litudine 1 !'i )aza 0G m(-) H !in(-), cu - ?0, ]@, entru care, una;nd condi'tiile m(c) H 1 !'i m(a) H m(5) H 0 rezulta e- re!ia analiticaG
Figura +&.G Func'tia de a artenen'ta de ti clo ot
Figura +&3G Func'tii de a artenen'ta de ti !atura'tie

a m(-) H !in ] a5 , cu - ?a, 5@
ava;nd re rezentarea gra)ica !imilara cu cea din Figura +&+& Func'ia de a artenen'ta de ti clo ot E- re!ia analitica a )unc'tiei de ti >clo otul lui Gau!!> caracterizata rin di! er!ia ^, am litudinea $ !'i centrata e drea ta de ecua'tie - H -0 e!teG m(-) H $e
(- -0 )2 2^2
,entru )unc'tia de a artenenta din Figura +&. cu am litudinea $ H 1, di! er!ia ^ H 5 a !'i centrata e drea ta de ecua'tie - H c, !e o5'tine e- re!iaG m(-) H e
(-c)2 2(5a)2
Func'ii de !atura'ie
a artenen'ta
de
ti
$ce!tea !e de)ine!c ca )unc'tii de ti ram a la drea ta !au la !ta;nga, cu late ;<n artea e-trema cu or'tiunea de !atura'tie& E- rimarea analitica a ace!tor )unc'tii de a artenen'ta !e )ace e intervale, du a cum urmeazaG
N 1, - Q a 0, Q a NN NN - a m(-) H , a - !au m(-) H -a , a - 5 5 5a 5a NN 1, - M NN 0, - M 5 5 "e enden'ta liniara de e intervalul ?a, 5@ oate )i ;<nlocuita cu oricare alt ti de )unc'tie ( olinomiala, e- onen'tiala, etc&) a!igura;ndu1!e trecerea (cu derivata continua) de la valorile 0 !'i:!au 1 la valorile a ro iate&
+&1&2 * era'ii cu mul'imi )uzzy

* era'tiile uzuale din teoria cla!ica a mul'timilor !e ot re)ace ;<n cazul mul'timilor )uzzy ;<n termenii )unc'tiei de a artenen'taG mul'timea vida F e!te caracterizata de m (-) H 0, - F mul'timea totala F e!te caracterizata de mF (-) H 1, - F doua mul'timi )uzzy !unt egale, daca )unc'tiile lor de a artenen'ta !unt egale, adicaG M H / m M H m/ mul'timea )uzzy M e!te con'tinuta ;<n mul'timea )uzzy /, adicaG M / m M m/ (rela'tia de ordine unctuala ;<ntre )unc'tii) ;<ntre mul'timile M !'i / !e de)ine!c o era'tiileG reuniuneG M / cu m M / (-) H ma-(m M (-), m/ (-)) inter!ec'tieG M / cu m M / (-) H min(m M (-), m/ (-)) com lementara G C M , cu mC M (-) H 1 m M (-) rodu!ul alge5ric al mul'timilor M !'i /, notat M / e!te caracterizat de )unc'tia de a artenen'taG m M / H m M m/ !uma alge5rica a mul'timilor M !'i /, notata M J / e!te caracterizata de )unc'tia de a artenen'taG m MJ/ H m M J m/
+&1&+ Evenimente )uzzy, ro5a5ilitate !'i entro ie

7e nume!'te eveniment )uzzy ;<n ! a'tiul euclidian n1dimen!ional (n , o mul'time )uzzy E (n , a carei )unc'tie de a artenen'ta, mE , e!te ma!ura5ila =orel&
7e nume!'te ro5a5ilitate a unui eveniment )uzzy E, )unc'tia de)inita a!t)elG ,(E) H (

(
mE (-)d,(-)
"oua evenimente )uzzy !e nume!c inde endente, dacaG ,(E F) H ,(E) ,(F) 7e nume!'te entro ie a mul'timii )uzzy $ F H { -1 , &&&, -n } marimeaG # , ($) H , m$ (-i )
i i
ln
unde , H { 1 , &&&, n } re rezinta di!tri5u'tia de ro5a5ilita'ti& 7e nume!'te entro ie totala e- re!iaG #t H ,

i
ln
i7
(m$ (-i
)), unde 7 (m$ (-i )) re rezinta o ma!ura a gradului de incertitudine& *5!erva'ieG #t !e oate inter reta dre t media totala de incertitudine de a revedea elementul lui F, care a are dintr1o e- erien'ta ( roce!) aleator !'i de a lua o decizie (notata cu 0 !au 1) a!u ra ace!tui element& Mul'imi )uzzy tem orale Mul'timile )uzzy varia5ile ;<n tim re rezinta un conce t cu a licare ;<n )ormularea cri1 teriilor entru luarea decizilor !'i re)lecta caracterul dinamic al ace!tor roce!e& Car1 acterul tem oral al mul'timilor )uzzy e!te e- loatat ractic ;<n cadrul !i!temelor )uzzy ada tive& "e)ini'ia +&1&2 Fie {F(t)}t8 o )amilie de mul'timi !'i {$(t)}t8 !u5mul'timi )uzzy, $(t) F(t)& /umim )amilia {$(t)}t8 mul'time )uzzy de endenta de tim & Func'tia de a artenen'ta !e de)ine!'teG m$(t) G F(t) ?0, 1@, t 8 iar !co ul rinci al al introducerii varia5ilei de tim e!te de a analiza !itua'tii ;<n care ar'ti ale ro5lemei !e modi)ica ;<n
tim &
+&2
Logica )uzzy de ti lingvi!tic
Logica )uzzy e!te o generalizare a logicii cla!ice 5ivalente, ;<nlocuind caracterul di!cret al ace!teia (;<n 0 !'i 1) cu unul de natura continua& Fundamentul logicii )uzzy ;<l con!tituie a!'a1numitele logici olivalente introdu!e !'i !tudiate de \& LuSa!ie9icz, ;<n urma unor cercetari legate de !tudiul modalita'tilor& ,re!u una;nd ca 41 , 42 , &&&, 4n !unt varia5ile logice, ;<n logica )uzzy ace!tea iau valori ;<n intervalul ?0,1@& "e)ini'ia +&2&1 *rice varia5ila 4i e!te o )ormula )uzzy& "aca ,, X, &&& !unt )ormule ;<n logica )uzzy, valorile logice (de adevar) ale com1 u!elor , X, , X, , !e !ta5ile!c a!t)elG $(, X) H ma-($(,), $(X)) $(, X) H min($(,), $(X)) $(,) H 1 $(,) $(, X) H min(1 $(,) J $(X), 1) *5!erva'ie& E!te evident ca ace!t mod de a vedea lucrurile coincide cu cel din logica 5ivalenta, unde $(,) {0, 1}, oricare ar )i ro ozi'tia ,& Logica )uzzy e!te de ti logica continua, deoarece varia5ilele logice iau valori de adevar ;<n intervalul ?0,1@& $ce!t )a t atrage e-i!ten'ta unor elemente articulare cu rivire la varia5ilele lingvi!ticeG rela'tie de im lica'tie )uzzy !'i no'tiunea de in)eren'ta )uzzy& Cn alt ti de logica continua a )o!t ro u!a de E& (eichen5ach !'i !e de)ine!'te a!t)elG $(, X) H $(,) J $(X) $(,) $(X) $(, X) H $(,) $(X) $(,) H 1 $(,) $(, X) H 1 $(,) J $(,) $(X)
+&2&1 4aria5ile lingvi!tice

4aria5ilele )uzzy !unt marimi )uzzy a!ociate celor determini!te& Echivalentul valorii !calare ;<n !en! determini!t e!te entru o varia5ila )uzzy gradul lingvi!tic (eticheta,atri5utul) a!ociat ace!teia& $!t)el, a!'a cum entru logica 5ivalenta, valorii determini!te >1> i !e
a!ociaza atri5utul $"E4$($8, iar lui >0> eticheta F$L7, ;<n logica )uzzy, entru vari1 a5ila determini!ta numa r real ozitiv varia5ila lingvi!tica a!ociata oate )i, de e-em lu, di!tan'ta dintre doua uncte, care oate avea gradele lingvi!tice M#C$ , ME"#E, M$(E !au F*$(8E M#C$ , M#C$ , ME"#E, M$(E, F*$(8E M$(E& "omeniul de valori ale marimii determini!te !e nume!'te univer! de di!cur!& Fiecarui atri5ut al unei varia5ile lingvi!tice ;<i e!te a!ociat o )unc'tie de a artenen'ta, a carei valoare (;<n !en! determini!t) indica nivelul de ;<ncredere cu aKutorul caruia unei valori determini!te i !e oate a!ocia acel atri5ut al varia5ilei lingvi!tice& "e e-em lu, con!idera;nd entru varia5ila lingvi!tica di!tan'ta trei grade lingvi!ticeG M#C$ , ME"#E, M$(E, a!ociem ace!tora )unc'tii de a artenen'ta ti ice, a!'a cum !e arata ;<n Figura +&0& 7e o5!erva ca )unc'tia de a artenen'ta entru gradul lingvi!tic M#C$ e!te o drea ta, care indica )a tul ca ;<ntre 0 !'i 10 Sm di!tan'tele !unt con!iderate mici, cu di)erite niveluri de ;<ncredere !ituate ;<ntre 0 !'i 1G cu ca;t valoarea determini!ta e!te mai a roa e de 0, cu atat gradul de a artenen'ta al ace!teia la eticheta re! ectiva e!te mai mare& 7imilar, entru gradul lingvi!tic ME"#E !e con!idera nivelul ma-im de a artenen'ta la acea!ta categorie, core! unzator valorii 10 Sm& 4alorile mai mici !au mai mari deca;t acea!ta duc la !caderea nivelului de ;<ncredere relativ la atri5utul ME"#E& Gradul lingvi!tic M$(E !e a lica di!ta'telor mai mari de 10 Sm, cu niveluri de ;<ncredere din ce ;<n ce mai ridicate, e ma!ura ce valoarea cre!'te a;na la 20 de Sm, iar entru orice valoare e!te acea!ta, di!tan'ta e!te con!iderata M$(E cu nivelul de ;<ncredere ma-im& ,entru )unc'tiile de a artenen'ta din Figura +&0 !e oate a)irma, de e-em lu, ca o di!tan'ta ava;nd valoarea 3 Sm e!te M#C$ cu nivelul de ;<ncredere (valoarea )unc'tiei de a artenen'ta) m M #C $ (3) H 0&30 dar e!te !'i ME"#E cu nivelul de ;<ncredere m M E "# E (3) H 0&.. !'i e!te !'i M$(E cu nivelul de ;<ncredere 0& /umarul atri5utelor unei varia5ile lingvi!tice !'i )unc'tiile lor de a artenen'ta de ind de natura a lica'tiei&
+&2&2 #m lica'ii
entru logica )uzzy
#n logica )uzzy im lica'tia e!te o o era'tie de com unere a )ormulelor (varia5ilelor) )uzzy, ;<n !en!ul corelarii a doua categorii de evenimente, denumite remi!e, re! ectiv con!ecin'te& #m lica'tia )uzzy e!te !imilara, dar nu core! unde e de lin com unerii )unc'tiilor din cazul determini!t !'i !e re)era la evaluarea gradelor lingvi!tice ale unei !u5mul'timi )uzzy X, care e!te con!ecin'ta logica !au )unc'tionala a unei !u5mul'timi
Figura +&0G 4aria5ila lingvi!tica di!tan'ta cu trei valori lingvi!tice )uzzy ,& 0(ezultatul unei im lica'tii )uzzy e!te, de a!emenea, o !u5mul'time )uzzy notata X , X, care are acelea!'i grade lingvi!tice ca !'i X, dar )unc'tiile ei de 0 a artenen'ta, ce e- rima gradul de adevar $(X ) $(, X), rezulta ;<n urma unor calcule alge5rice e)ectuate a!u ra valorilor )unc'tiilor de a artenen'ta core! unzatoare gradelor lingvi!tice ce com un im lica'tia )uzzy& ,rin urmare, con!idera;nd )ormulele )uzzyG , G - e!te M $(E X G y e!te M #C unde -, re! ectiv y, re rezinta varia5ila determini!ta a ar'tina;nd univer!ului de di!cur! al !u5mul'timii ,, re! ectiv X, !e e- rima im lica'tia )uzzyG 0 X , X "$C$ - e!te M $(E, $8 C /C # y e!te M #C Con!idera;nd m, (-), re! ectiv mX (y), )unc'tiile de a artenen'ta ce caracterizeaza mul'timile )uzzy , !'i X, !e une ro5lema determinarii )unc'tiei de a artene'ta mX0 (-, y) H m,X (-, y)& Cele mai utilizate de)ini'tii ale im lica'tiei )uzzy !untG a) im lica'tia ;<n !en! MamdaniG m,X (-, y) H M # /?m, (-), mX (y)@ 5) im lica'tia 5ooleanaG m,X (-, y) H M $F?1 m, (-), mX (y)@ c) im lica'tia Dadeh #G m,X (-, y) H M # /?1, 1 m, (-) J mX (y)@ d) im lica'tia Dadeh ##G
Figura +&6G E)ectul o eratorilor Bconcentrator> !'i Bdilatator> m,X (-, y) H M # / { M $F?m, (-), mX (y)@, 1 m, (-)} e) im lica'tia Lar!enG m,X (-, y) H m, (-) mX (y)
+&2&+ * eratori entru logica )uzzy

Com5inarea mai multor varia5ile )uzzy, ;<n con)ormitate cu o anumita logica, conduce la a ari'tia unor e- re!ii )uzzy cu mai mul'ti termeni, legati rin o era'tii logice ele1 mentare ($/", *(, /*8)& $!'a cum !1a aratat deKa, gradele de a artenen'ta )uzzy ot )i com5inate cu aKutorul o eratorilor de com unere )uzzy ro u!'i de DadehG m$ $/ " m= H min(m$ , m= ) m$ *( m = H ma-(m$ , m= ) /*8 m$ H 1 m$ "ezvoltarea im etuoa!a a a lica'tiilor ractice ;<n domeniul !i!temelor )uzzy a con1 du! la ga!irea altor o eratori, !imilari celor utiliza'ti la com5inarea ro5a5ilita'tilorG o eratorul > rodu!>G m$ $/ " m= H m$ m= o eratorul >!uma>G m$ *( m = H m$ J m = m$ m = ,entru a )acilita modi)icarile care !e im un a!u ra )unc'tiilor de a artenen'ta ;<n di)erite a lica'tii, au )o!t crea'ti doi o eratori !ingulari, unici ;<n logica )uzzy, denumi'ti
Bconcentrator>, re! ectiv Bdilatator>& Cn o erator de concentrare com rima )unc'tia de a artenen'ta, iar un o erator de dilatare realizeaza o e- andare a ace!teia& MaKoritatea lucrarilor ;<n domeniu de)ine!c rinci alii o eratori de ace!t ti !u5 )ormaG C*/C(m) H m2 "# L(m) H m1:2 E)ectul ace!tor o eratori a!u ra unei )unc'tii de a artenen'ta de re)erin'ta m(-) e!te ilu!trat ;<n Figura +&6&
+&+ )uzzy
Metodologia de !inteza
a automatelor
Eta ele metodei de !inteza a automatului (controlerului) )uzzy ot )i !tructurate a!t)elG identi)icarea rela'iilor )unc'ionale e !tructura data a unui !i!tem de control !ta5ilirea varia5ilelor ( arametrilor) de lucru com letarea !tructurii cu elemente im u!e de modelul )uzzy "e!'i a;na acum a5ordarea )uzzy a roce!elor de control nu e!te e de lin )unda1 mentata ca teorie de !ine !tatatoare, numeroa!e a lica'tii con!tituie )ie o alternativa la ro5lemele de automatizare cla!ice, )ie !olu'tii ractice inedite ;<n diver!e domenii& MaKoritatea lucrarilor ;<n domeniu ado ta urmatoarele )aze ti ice ale algoritmului de modelare )uzzyG 1& de!crierea 5azei euri!tice a ro5lemei 2& alegerea varia5ilelor de intrare1ie!'ire +& !ta5ilirea mul'timilor )uzzy !'i a valorilor lingvi!tice a!ociate ace!tora .& ;<ntocmirea 5azelor de reguli entru in)eren'te )uzzy 3& !ta5ilirea rocedeelor de )uzi)icare, realizare a in)eren'telor logice !'i de de)uzi)i1 care a ie!'irilor
Figura +&2G $rhitectura unui controler )uzzy 0& ado tarea mecani!melor de de)uzi)icare 6& de!crierea mecani!melor de ada tare !'i a !chemelor de ;<nva'tare 2& ;<n )orma )inala, !i!temele )uzzy ot )i im lementate !u5 )orma ca5lata (hard9are) ;<n !tructuri dedicate !au rograma5ile de uz general
+&+&1 =aza algoritmului
euri!tica
#n cadrul ace!tei )aze !e urmare!'te o de!criere ca;t mai com leta !'i )idela a roce!u1 lui& E!te evident ca volumul in)orma'tiei ce tre5uie )urnizata e!te direct ro or'tional cu com le-itatea ro5lemei& *rice ;<ncercare de )ormalizare a de!crierii roce!elor con1 duce im licit la negliKarea unor a! ecte, de arta;nd a!t)el modelul de realitate& ,rin urmare a are natural !a !e ornea!ca cu de!crierea roce!ului ;<n termeni lingvi!tici ca )iind )orma rimara, cea mai )le-i5ila !'i cu grad mare de com letitudine ;<n modelarea evenimentelor& ,rin o era'tii de !tructurare a de!crierii lingvi!tice !'i a licarea logicii redicatelor de ordinul ;<nta;i, modelele lingvi!tice con!tituie 5aza !i!temelor cu #$& 7i!temele )uzzy !unt ;<n e!en'ta, modele numerice care e- loateaza cuno!'tin'te !truc1 turate !u5 )orma unor a!er'tiuni logice (cu valoare de regula )& $!'adar, roce!ul admite ;<n rima )aza o de!criere lingvi!tica Bgro!iera> care ulterior trece rin anumite )iltre logice, !u5 )orma de ra'tionamente !au Kudeca'ti, rezulta;nd un achet de cuno!'tin'te cu grad mai mare de !tructurare, ce concentreaza cva!itotalitatea in)orma'tiilor de! re ro1 ce!& #ni'tial, rolul de Kudecator ;<l are e- ertul uman (!au gru ul de ! eciali!'ti) !'i numai
ace!ta hotare!'te a!u ra a! ectelor ce ot )i minimalizate !au omi!e ;<n de!crierea ro51 lemei& #n cadul ace!tei eta e, de!crierea lingvi!tica nu oate )i e-hau!tiva, dar e!te e!en'tiala entru trecerea la celelalte )aze ale algoritmului de !inteza a !i!temului )uzzy& 8a5loul euri!tic al ;<ntregii ro5leme !e va com leta ;<n )aza ;<ntocmirii 5azelor de reguli )uzzy, recum !'i la ado tarea mecani!melor de )unc'tionare ada tiva&
+&+&2 "e)inirea varia5ilelor de lucru

,e 5aza )lu-ului in)orma'tional !'i a !chemei !i!temului !e urmare!'te alegerea ca vari1 a5ile de lucru a acelor arametri )izici care !unt direct acce!i5ili e 5aza ma!uratorilor cu aKutorul !enzorilor !i!temului& $ce!'ti arametrii ot )iG coordonate de ozi'tie, viteze de de la!are, )or'te, cu luri de )or'te, re!iuni, tem eraturi, curen'ti electrici, etc& con!ti1 tuind varia5ilele de !tare ale !i!temului de control& $ce!te marimi )izice vor )i tratate ca varia5ile )uzzy& "in mul'timea varia5ilelor de !tare !e !elec'tioneaza !u5mul'timea varia5ilelor de comanda ace!tea )iind con!iderate varia5ile de ie!'ire& Com lementara ace!tei !u5mul'timi rezulta dre t mul'timea varia5ilelor de intrare& 7e re!u une ca, ;<n general, arametrii de intrare ot )i acce!i5ili !i!temului e trei caiG ma!uratori directe, e!timarea rin calcul, )urnizarea ca valori a riorice& "u a cum !1a aratat, un atri5ut maKor al modelelor )uzzy e!te acela ca nu nece!ita cunoa!'terea e- licita a modului ;<n care varia5ilele de ie!'ire de ind de cele de intrare& $ce!t lucru e!te e!en'tial entru )enomenele com le-e deoarece rela'tiile de interac'tiune !unt, ;<n general, nedetermini!te !'i neliniare, !'i ca atare mai greu de modelat cu in!tru1 mente matematice cla!ice& Cn alt a! ect e!te acela ca varia5ilele de lucru, rivite ca !emnale in)orma'tionale, ot )i continue !au di!crete ;<n )unc'tie de modul )urnizarii lor de catre !enzorii !i!temu1 lui de urmarire& 4om )ace o5!erva'tia ca modul de relucrare a in)orma'tiei de catre algoritmul )uzzy im une tratarea !ecven'tiala a marimilor ca ;<n orice !tructura de calcul numeric, ;<n ciuda )a tului ca ;<n eta a o erarii cu reguli, modelele )uzzy !e com orta ca roce!oare aralele& E!'antionarea varia5ilelor de lucru !e roduce )ie e 5aza erioadei 48 de achizi'tie a in)orma'tiei de la !enzori, )ie datorita modului !ecven'tial de lucru al algoritmului )uzzy cu erioada de ra! un! (cva!icon!tanta) _t care de inde de com1 le-itatea calculelor (model ` conte-t)& "e ace!t a! ect !e va 'tine !eama la regatirea
rogramului !'i a datelor de !imulare& #n cele ce urmeaza vom con!idera de enden'ta )unc'tionala ;<n domeniul tim ca )iind di!creta, de )ormaG tS H tS1 J _t, S H 1, &&&, / Cniver!ul de di!cur! al varia5ilelor )uzzy ale!e e!te mul'timea numerelor reale ( dar din con!iderente tehnice acea!ta !e re!tric'tioneaza la intervale continue )inite& #n con1 tinuare ro5lema !e com leteaza din unct de vedere euri!tic rin de)inirea mul'timilor )uzzy a!ociate varia5ilelor de lucru, cu aKutorul unor valori lingvi!tice ale!e convena5il& 7e men'tioneaza ca nu e!te e!en'tiala codi)icarea ;<n !ine a nivelurilor re! ective, ci doar numarul !'i !u ortul lor intuitiv, care !e 5azeaza e !chema de modelare a roce1 !ului& 7ta5ilirea mul'timilor )uzzy a!ociate varia5ilelor de lucru !e realizeaza rin ado tarea )unc'tiilor de a artenen'ta & #n general, ado tarea )ormei )unc'tiilor de a artenen'ta re1 cum !'i re artizarea nivelurilor )uzzy e- rimate rin valori lingvi!tice, e domeniile de de)ini'tie ale varia5ilelor de lucru con!titue o ro5lema ce 'tine de e- erien'ta !'i intui'tia anali!tului de roce!& 71a aratat ca )unc'tiile de a artenen'ta ot )i ale!e dintr1 o gama larga de )orme )ara ca acea!ta !a in)luen'teze !emni)icativ ra! un!ul !i!temului )uzzy& "in ace!t unct de vedere !e aleg de o5icei )orme liniare, de)inind triunghiuri !au tra eze, care nece!ita calcule mai !im le& $lgoritmii )uzzy !unt )le-i5ili ;<n ceea ce rive!'te alegerea limitelor nivelurilor )uzzy a!ociate valorilor lingvi!tice !'i im lic1 it a gradului lor de !u ra unere& Cu alte cuvinte, e!te im ortant modul de di!tri5u'tie (re arti'tie) a nivelurilor lingvi!tice e univer!ul de di!cur! al varia5ilei )uzzy& #n gen1 eral, acea!ta ro5lema !e rezolva rin ;<ncercari, ;<n !co ul o5'tinerii celui mai avantaKo! ra! un! al !i!temului )uzzy ;<n ra ort cu un criteriu im u!& ,ro5lema e!te a5ordata ;<n cadrul mecani!melor cu )unc'tionare ada tiva & #n ace!t caz avem de a )ace cu mul'timi )uzzy de endente de tim & ,rin urmare, )unc'tiile de a artenen'ta vor )i de)inite ;<ntr1o )orma generala, )le-i5ila, entru a ermite articularizarea lor ;<n )unc'tie de conte-t& #n ace!t !en!, o eratorii C*/centrator !'i "#Latator i!'i dovede!c utilitatea& Ma mult deca;t ata;t, cei doi o eratori !unt o articularizare a rinci iului de o5'tinere a noilor )unc'tii de a artenen'ta ornind de la o )orma data, numita )unc'tie de a artenen'ta de 5aza & $!t)el, con!idera;nd, de e-em lu, ca valoarea )uzzy e!te de)inita de )unc'tia de M#C$ a artenen'ta m M #C $ (-) H ) (-) utem a lica un nou !u5nivel )uzzy 1 F*$(8E ca o
)unc'tie oarecare EF*$(8 E de )unc'tia de 5aza EF*$(8 E ( ) (-))& $tunci, ;<n mod recur!iv !e ot de)ini niveluri )uzzy !u limentareG mF*$(8 E mF*$(8 E F*$(8 E
M #C $ (-)
H EF*$(8 E (m M #C $ (-))
M #C $ (-)
H EF*$(8 E (EF*$(8 E (m M #C $ (-)))
+&+&+ =aza de reguli entru in)eren'e )uzzy

Cn !i!tem )uzzy !e de)ine!'te ;<n general ca )iind o rela'tie )unc'tionala tra!ata ;<ntre doua ! a'tii multi1dimen!ionale unitareG 7 G #n # ;<n care ! a'tiul n1dimen!ional unitar # n cu rinde toate cele n !u5mul'timi )uzzy ale vari1 a5ilelor de intrare, iar ! atiul 1dimen!ional # con'tine toate cele !u5mul'timi )uzzy ale varia5ilelor de ie!'ire& $cea!ta a!ociere ;<ntre ! a'tii de mul'timi )uzzy e!te con!acrata !u5 denumirea Fuzzy $!!ociative Memorie! (F$M!) ;<n!a ;<n acea!ta lucrare vom )olo!i denumirea de =aze de (eguli Fuzzy (=(F)& ,ractic, orice !i!tem oate )i con!iderat dre t o rela'tie intrare1ie!ire al carei ra! un! !e rezinta ca o )unc'tie generica ie!iri H ) (intrari)& $cea!ta )unc'tie con!tituie )unda1 mentul modelului de 5aza al !i!temelor, care ;<n general re rezinta o e- rimare matem1 atica a modului de lucru al ace!tora& Cn !i!tem 5azat e reguli oate a ro-ima orice )unc'tie continua cu orica;te varia5ile, cu o recizie orica;t de 5una& Con!i!ten'ta unei =(F oate )i dedu!a e 5aza datelor rivind unctele de )unc'tionare a !i!temului& $ce!te date !unt acce!i5ile rin monitorizarea !i!temului e-i!tent ;<n )unc'tiune, al unuia !imilar !au e 5aza unui model analitic& 7i!temele )uzzy rezinta o !tra;n!a interde enden'ta ;<ntre )unc'tiile de a artenen'ta ale varia5ilelor din !i!tem !'i =(F& $!t)el, o =(F !e con!truie!te rin unerea ;<n legatura (corelare) logica a mul'timilor )uzzy a!ociate varia5ilelor de ie!'ire cu mul'timile )uzzy ale varia5ilelor de intrare& #n ace!t !co !e orne!'te de la !trategia generala de de!criere a roce!ului, care eventual !e de)alca ;<n !u5!trategii ! eci)ice anumitor eta e de control& Cn rol im ortant ;<l au aici metodele euri!tice !'i tehnicile ingineriei de cuno!'tin'te& 7trategia de control !e e- rima ;<n termeni lingvi!tici e 5aza carora !e )ormeaza in)eren'te logice care vor con!titui regulile =(F (a!ocieri logice)& #n)eren'ta e!te o era'tia
logica care ermite trecerea de la remi!a la concluzie e 5aza ra'tionamentelor )ormale& 7chema generala a in)eren'tei e!te urmatoareaG ,(EM#7$
#/FE(E/8$
C*/CLCD#E
,ractic, o regula a are ca;nd e-i!ta o remi!a cu rivire la un eveniment, care im1 lica !au atrage o anumita con!ecin'ta logica (concluzie)& #n general, orice roce! )izic oate )i modelat e 5aza de!crierii !ale rin reguli& $cea!ta re!u une !ta5ilirea unui !et de remi!e !'i identi)icarea mul'timii con!ecin'telor ( ractic !e realizeaza o identi)i1 care a unei mul'timi de rela'tii de ti cauza1e)ect)& ,rin urmare, o regula !e e- rima rin com unerea remi!elor ,i (i H 1, &&&, n) cu aKutorul o eratorilor logici con!acra'ti (nota'ti generic cu !im5olul ) !'i echivalarea rezultatului cu con!ecin'ta C, adicaG ,1 ,2 &&& ,n H C
+&.
#m lementarea !o)t9are a algoritmilor )uzzy
#n momentul de )a'ta ;<n'telegem rin algoritm o metoda generala de rezolvare a unui anumit ti de ro5lema, care !e oate im lementa e calculator& #n ace!t conte-t un al1 goritm e!te e!en'ta a5!oluta a unei rutine& $lgoritmul care !ta la 5aza automatului )uzzy cu rinde, e la;nga artea logica, !'i o arte alge5rica& E!te deci un algoritm de ti mi-t, organizat ca o !ucce!iune )inita de a!'i, cu rinza;nd mai multe o era'tii ! eci)ice& $ce!1 tea ;<nde line!c ;<n totalitate condi'tiile de 5aza entru a )i im lementate e calculator, adica !unt de)inite !'i e)ective& Con)orm cele5rei ecua'tii a lui /& TirthG algoritmi J !tructuri de date H rograme un rogram e!te )ormat dintr1un an!am5lu de roceduri, rivite ca !'i cutii negre !'i un an!am5lu a)erent de date a!u ra carora o ereaza rocedurile& Forma e care o ca ata algoritmul ;<ntr1o im lementare e calculator e!te !u5ordo1 nata !tilului de rogramare !'i de inde ;<n ! ecial de ti ul lim5aKului& $cce ta;nd !tandar1 dul de rogramare !tructurata, !e rezinta ;<n Figura +&% !chema logica a algoritmului )uzzy entru un !i!tem de control& La ie!'ire rogramul a)i!'eaza valori numerice din roce! la momentul curent !au, o 'tional, re rezentari gra)ice&
Figura +&%G 7chema logica a unui controler )uzzy #m lementarea !o)t9are a automatului )uzzy oate )i realizata !'i ;<n 5aza unui al1 goritm aralel& Calculul aralel con)era o dimen!iune noua con!truc'tiei de algoritmi !'i rograme& 7e !u5liniaza ca rogramarea aralela nu e!te o !im la e-ten!ie a ro1 gramarii !eriale !'i ca nu to'ti algoritmii !ecven'tiali ot )i araleliza'ti&
+&.&1 7tructura unui automat )uzzy

#n cazul im lementarilor de ti !o)t9are !inteza automatelor (controlerelor) )uzzy e!te !u)icient de )le-i5ila, )iind ractic o ro5lema de emulare a )azelor ti ice ale algorit1 mului, entru modelul ro5lemei date& $5ilitatea de a rograma o ro5lema e!te ;<n ace!t caz )oarte im ortanta& * )acilitatate deo!e5ita o o)era, ;<n ace!t !co , achetele de rograme dedicate (tool!1urile) entru roiectarea !i!temelor )uzzy& 8otu!'i !unt nece1 !are ca;teva con!idera'tii, de care tre5uie !a !e 'tina !eama la !tructurarea unui !i!tem de
control )uzzy, indi)erent de )orma !u5 care va )i im lementat& Con)igurarea unui controler )uzzy, de!tinat conducerii unui roce!, 'tine !eama de de!com unerea conven'tionala a dinamicii ace!tuia, core! unzatoare !trategiilor de evolu'tie ado tate ;<n eta a de modelare& "in unct de vedere al comenzii, controlerul )uzzy va )i !tructurat e canale de comanda ;<n )unc'tie de ti ul !i!temului dinamic controlatG !ingle1in ut:!ingle1 out ut (7#7*), multi le1in ut:multi le1out ut (M#M*)& ,ro5lema inde enden'tei canalelor de comanda !e analizeaza ;<n conte-tul e-i!ten'tei cu laKului in)orma'tional& #nterde enden'ta canalelor e!te im u!a de metodologia conducerii roce!ului de control 'tina;ndu1!e !ea1 ma de ea la de!crierea 5azei euri!tice a ro5lemei !'i ;<n eta a de alcatuire a 5azei de reg1 uli& $ce!t lucru e!te im ortant, mai ale! la im lementarea !o)t9are, deoarece modul de roce!are a in)orma'tiei e!te tri5utar rinci iului !ecven'tial de o erare !'i a o!i5ilita'tilor limitate de aralelizare a calculelor& ,o!i5ilita'tile de im lementare direct hard9are a !i!temelor )uzzy !unt ;<n rezent o realitate datorita a ari'tiei circuitelor logice )uzzy (CLF), a ma!'inilor elementare entru e)ectuarea de in)eren'te )uzzy (ME#F) !'i a circuitelor entru generarea )unc'tiilor carac1 teri!tice cu grad de a artenen'ta comandat& $ce!te !i!teme microelectronice !e rega!e!c ;<n !tructura roce!oarelor )uzzy dedicate !au de uz general& Com onentele !o)t9are a!ociate roce!oarelor )uzzy !untG editorul entru de)inirea varia5ilelor #:*, a )unc'tilor de a artenen'ta !'i entru ed1 itarea regulilora de a!emenea editorul ermite utilizatorului !a ! eci)ice univer!ul de di!cur!, rezolu'tia datelor de intrare !'i dimen!iunea datelor com ilatorul entru generarea codului o5iect al roce!orului de anatorul (de5uggerul) ce ermite e-ecu'tia a! cu a! !'i monitorizarea ro1 gramelor !imulatorul entru !imularea !i!temului )uzzy ;<n 5ucla ;<nchi!a !'i a)i!'area gra)ica a rezultatelor in!trumente de e- ort entru a lica'tii )uzzy generate cu roce!orul, catre alte medii de !imulare
,roduc'tia de roce!oare )uzzy de!tinate unor controlere de uz general nu e-clude ;<n!a im lementarea !o)t9are a algoritmilor )uzzy e !i!temele de calcul de uz comun, ca eta a de cercetare1 roiectare ;<n realizarea modelelor )izice&
+&.&2 ,roiectarea !i!temelor )uzzy cu M$8L$=

#n mediul !o)t9are de ti Matla5 e-i!ta tool5o-1uri ! ecializate entru analiza !'i roiectarea unor !i!teme de control inteligent, din care )ace arte !'i Fuzzy Logic 8ool5o- (FL8)& $ce!t tool5o- e!te )ormat dintr1un an!am5lu de )i!iere Matla5 ( e doua !u5directoareG FCDDO !'i FCDDO"EM*7) cu aKutorul carora !e a5ordeaza eta ele caracteri!tice !in1 tezei unui !i!tem 5azat e in)eren'te )uzzy (F#7)& 7u5directorul FCDDO con'tine )i!'iere de ti )unction, gru ate e urmatoarele cate1 gorii de )unc'tii !'i o era'tii ! eci)iceG Func'tii entru inter)a'ta gra)ica cu utilizatorul (GC#)a )unc'tii entru editarea !i!1 temului de in)eren'te )uzzy (F#7), a )unc'tiilor de a artenen'ta (F$) !'i a regulilor utilizate, a diagramelor de in)eren'te !'i a !u ra)e'telor de control a!ociatea )unc'tii entru comanda de generare F#7 ( rin )uzi)icare 1 de)inirea unei F$ entru )iecare varia5ila im licata ;<n reguli de ti )uzzy, rin de)uzi)icare 1 e 5aza e!timarii in)eren'telor )uzzy, recum !'i rin tran!)erul de arametri ;<ntre )unc'tii !'i vari1 a5ile, re! ectiv rin evaluarea generica a F$ !'i vizualizarea !u ra)e'tei de con1 trol)a )unc'tii entru im lementarea altor rutine (F#7 de ti 7ugeno, clu!tere de ti C1mean! etc&) * era'tii re)eritoare la di)eren'ta a doua F$ cu di)erite )orme (!igmoidala, Gau!!, i, tra ezoidala, triunghiulara, D, 7, inclu!iv com5ina'tii ale lor), la concatenarea matricelor, la di!cretizarea F#71ului, la evaluarea de F$ multi le, la editarea lini1 ilor de te-t, inclu!iv hel 1uri active 7u5directorul FCDDO"EM*7 (FCDDO L*G#C 8**L=*F "EM*7) con'tine di)erite a lica'tii demo!trative entru )unc'tii !'i o era'tii )uzzy de 5aza, recum !'i modele )uzzy com lete ale unor !i!teme de control inteligent&
Figura +&10G Func'tia G$C77MF E-em le o era'ii de )unc'ii !'i
Func'ii de comanda entru inter)a'a gra)ica cu utilizatorul FCDDO entru ediatrea F#71ului MFE"#8 entru editarea )unc'tiilor de a artenen'ta (CLEE"#8 entru editarea regulilor 7C(F4#ET vizualiazarea !u ra)e'telor de control (CLE4#ET vizualizarea regulilor ((CLE4#ET(F#7)) !'i a diagramelor de in)eren'ta )uzzy entru o matrice F#7 1 (CLE4#ET([F#LE/$ME[) Func'ii (F$) de a artenen'ta
G$C77MF(-, ,$($M7) 1 F$ de ti Gau!! cu )lancuri !imetrice, unde ,$($M7H ?c d@ e!te un vector ce determina )orma !'i ozi'tia F$ rin arametrul de di! er!ie 1 ! !'i de medie 1 cG G$C 7 7 M F(-, ?! c@) H e- ? 2!2 @ E-em luG
x = (0:0.1:10); y1=gaussmf(x,[0.5 y2=gaussmf(x, [1 y3=gaussmf(x, [2 y4=gaussmf(x, [3 5]); 5]); 5]); 5]);
2 (- c)
subplot(321); plot(x, [y1 y2 y3 y4], k); 8(#MF(-, ,$($M7) 1 F$ de ti triunghi, unde ,$($M7 H ?$ = C@ e!te un vector cu trei elemente, care recizeaza unctele de di!continuitateG
Figura +&11G Func'tia 8(#MF

N N 0, - $ - $ , $ Q - = NN = $ 8 (# M F(-, ?$ = C@) H N C - , = Q - C C = NN 0, C Q "e remarcat ca acea!ta F$ are ;<ntotdeauna o ;<nal'time unitara& ,entru a genera o F$ triunghi1 ulara cu dimen!iune !u5unitara !e va utiliza comanda 8(#MF& E-em luG x=(0:0.1:10); y1=t !mf(x,[3 4 5]); y2=t !mf(x,[2 4 "]); y3=t !mf(x,[1 4 #]); subplot(321), plot(x, [y1 y2 y3], k); 8($,MF(-, ,$($M7) 1 F$ de ti tra ez, unde ,$($M7 H ?$ = C "@ e!te un vector de atru elemente, care recizeaza unctele de di!continuitate ale )unc'tieiG N N 0, - $ N - $ , $ Q - = NN =$ 8 ($,M F(-, ?$ = C "@) H 1, = Q - C N N " - , C Q - " "C NN 0, " Q "aca avem $ Q = Q C Q " )unc'tia de a artenen'ta e!te tra ezoidala& "aca $ Q " !'i = M C, acea!ta F$ va avea o )orma triunghiulara cu 5aza $" !'i va;r)ul de)init de coordonateleG
="$C , 1 = C ) ( " CJ= $ "CJ=$
E-em luG x=(0:0.1:10);
Figura +&12G Func'tia 8($,MF

y1=t apmf(x, [2 3 " #]); y2=t apmf(x, [3 4 $ %]); y3=t apmf(x, [4 5 5 "]); y4=t apmf(x, [5 $ 4 $]); subplot(321),plot(x, [y1 y2 y3 y4], k);
Func'ii de comanda
entru F#7
/ETF#7 1 creeaza o noua matrice F#7 (Fuzzy #n)erence 7y!tem) Moduri de a elareG F#7H/ETF#7(Fi!/ame) 1 creaza un F#7 de ti Fi!/ame Mamdani cu numele
F#7H/ETF#7(Fi!/ame, Fi!8y e, andMethod, orMethod, im Method, aggMethod, de1 )uzzMethod)& #m licit arametrii !unt !eta'ti a!t)elG Fi!8y e la ti ul [Mamdani[, andMethod 1 [min[, orMethod 1 [ma-[, im Method 1 [min[, aggMethod 1 [ma-[, de)uzzMethod 1 [cen1 troid[& $""4$( 1 adauga o varia5ila lingvi!tica la F#7& 4aria5ilelor li !e a lica indici ;<n ordinea ;<n care !unt adaugate& 4aria5ilele de intrare !'i de ie!'ire !unt numarate inde endent& Modul de a elareG F#72H$""4$((F#71, var8y e, var/ame, var(ange) E)ectul a elariiG adauga varia5ila ! eci)icata rin var/ame la varia5ilele lingvi!tice din F#71 undeG var8y e ! eci)ica ti ul varia5ileiG [in ut[ !au [out ut[ var(ange recizeaza domeniul varia5ilei E-em luG a=&'(f!s()o&t ol);
Figura +&1+G 4aria5ila lingvi!tica Beroare>

a=a**+a (a, !&put, ' oa ', [,1 1]); g'tf!s(a, !&put, 1); (ula;nd !ecven'ta de rogram de mai !u! !e o5'tineG -am'=' oa ' -um./s=0 ./0ab'ls= 1a&g'=[,1 1] $""MF adauga o )unc'tie de a artenen'ta la F#7& Modul de a elareG F#72H$""MF(F#71, var8y e, var#nde-, m)/ame, m)8y e, m),aram!) E)ectul a elariiG adauga o F$ la F#71 ! eci)ica;ndG m)/ameG numele )unc'tiei de a artenen'ta var8y eG ti ul varia5ilei ([in ut[ !au [out ut[) var#nde-G indicele varia5ilei m)8y eG )orma F$ m),aram!G arametrii )unc'tiei de a artenen'ta E-em luG a=&'(f!s()o&t ol); a=a**+a (a, !&put, ' oa ', [,1 1]); a=a**mf(a, !&put, 1, &'gat!+a, t !mf, [,1 ,0.5 0]); a=a**mf(a, !&put, 1, 2' o, t !mf, [,0.5 0 0.5]); a=a**mf(a, !&put, 1, po2!t!+a, t !mf, [0 0.5 1]); subplot(211),plotmf(a, !&put, 1); (ezultatul rularii ace!tui )i!ier Matla5 e!te rezentat ;<n Figura +&1+G
$""(CLE 1 adauga reguli la F#7& Modul de a elareG F#72H$""(CLE(F#71,ruleLi!t) E)ectul a elariiG adauga regulile date de varia5ila ruleLi!t la F#71, unde ruleLi!t e!te o li!ta cu mai multe ra;nduri, )iecare dintre ace!tea re rezenta;nd o regula data& "aca !i!temul are M intrari !'i / ie!'iri, tre5uie de)inite ;<n li!ta de reguli MJ/J2 coloane& ,rimele M coloane !e re)era la intrarile !i!temului, iar urmatoarele / coloane !e re)era la ie!'irile !i!temului& Fiecare coloana con'tine un numar care !e re)era la inde-ul F$ al varia5ilelor de intrare !'i ie!'ire& Coloana MJ/J1 con'tine onderea care e!te a licata la regula re! ectiva !'i e!te un numar ;<ntre 0 !'i 1& Coloana MJ/J2 con'tine 1 daca o eratorul )uzzy entru com unerea regulilor e!te $/" !'i 2 daca ace!ta e!te *(& E-em luG a=&'(f!s()o&t ol); a=a**+a (a, !&put, ' oa ', [,1 1]); a=a**mf(a, !&put, 1, &'gat!+a, t !mf, [,1 ,0.5 0]); a=a**mf(a, !&put, 1, 2' o, t !mf, [,0.5 0 0.5]); a=a**mf(a, !&put, 1, po2!t!+a, t !mf, [0 0.5 1]); a=a**+a (a, !&put, +a 34' oa ', [,1 1]); a=a**mf(a, !&put, 2, &'gat!+a, t !mf, [,1 ,0.5 0]); a=a**mf(a, !&put, 2, 2' o, t !mf, [,0.5 0 0.5]); a=a**mf(a, !&put, 2, po2!t!+a, t !mf, [0 0.5 1]); a=a**+a (a, output, )oma&*a, [0 2]); a=a**mf(a, output, 1, m!)a, t !mf, [0 0.5 1]); a=a**mf(a, output, 1, m'*!', t !mf, [0.5 1 1.5]); a=a**mf(a, output, 1, ma ', t !mf, [1 1.5 2]); ul'0!st=[1 1 3 1 2;2 1 3 1 2;3 1 2 1 2;1 2 3 1 2;2 2 2 1 2; 3 2 1 1 2;1 3 2 1 2;3 3 1 1 2]; a=a** ul'(a, ul'0!st); ( !t'f!s(a,)o&t ol); s5o( ul'(a); 7e o5'tine !etul de reguli ( onderate unitar)G 1& #) (eroare i! negativa) or (var eroare i! negativa) then (comanda i! mare) (1) 2& #) (eroare i! zero) or (var eroare i! negativa) then (comanda i! mare) (1) +& #) (eroare i! ozitiva) or (var eroare i! negativa) then (comanda i! medie) (1) .& #) (eroare i! negativa) or (var eroare i! zero) then (comanda i! mare) (1)
3& #) (eroare i! zero) or (var eroare i! zero) then (comanda i! medie) (1) 0& #) (eroare i! ozitiva) or (var eroare i! zero) then (comanda i! mica) (1) 6& #) (eroare i! negativa) or (var eroare i! ozitiva) then (comanda i! medie) (1) 2& #) (eroare i! ozitiva) or (var eroare i! ozitiva) then (comanda i! mica) (1) "EFCDD 1 realizeaza de)uzi)icarea entru un F#7& Modul de a elareG val"e ) uzzH"EFCDD(-, m ) , ty e) E)ectul a elariiG returneaza ;<n varia5ila val"e)uzz valoarea de)uzi)icata a unei F$ de ti m ) , utiliza;nd !trategia de de)uzi)icare recizata de ty e& 4aloarea o5'tinuta e!te a5ci!aG centrului de greutate al ariei entru ty eH[centroid[ (ti ul im licit) 5i!ectoarea ariei entru ty eH[5i!ector[ media ma-imelor entru ty eH[mom[ celui mai mic dintre ma-ime, entru ty eH[!om[ celui mai mare dintre ma-ime, entru ty eH[lom[ E-em luG x=,10:0.1:10 mf=t apmf(x, [,10 ,% ,2 "]); plot(x, mf, b); ax!s([m!&(x) max(x) 0 1.2]); 5ol* o&; typ'=)'&t o!*; xx=*'fu22(x, mf, typ'); plot(xx, 0.0, b6); t'xt(xx, 0.1, typ', 5o , )'&t' , +' , top, )olo , b); typ'=b!s')to ; xx=*'fu22(x, mf, typ'); plot(xx, 0.0, 6); t'xt(xx, 0.2, typ', 5o , )'&t' , +' , top,)olo , ); typ'=mom; xx=*'fu22(x, mf, typ'); plot(xx, 0.0, m6); t'xt(xx, 0.1, typ', 5o , )'&t' , +' , top,)olo ,m); typ'=som;
Figura +&1.G E)ectul )unc'tiei "EFCDD

xx=*'fu22(x, mf, typ'); plot(xx, 0.0, )6); t'xt(xx, 0.15, typ', 5o , )'&t' , +' , top, )olo , )); typ'=lom; xx=*'fu22(x, mf, typ'); plot(xx, 0.0, g6); t'xt(xx, 0.1, typ', 5o , )'&t' , +' , top, )olo , g); 5ol* off; #n Figura +&1. !e rezinta rezultatele o5'tinute la de)uzi)icarea unei F$ de ti 8($,MF cu metodeleG centroid, 5i!ector, lom, !om !'i mom&
+&.&+ $ lica'ie& 7i!tem )uzzy entru analiza ! a'iala

Cna din cele mai im ortante caracteri!tici ale !i!temelor de in)ormare geogra)ica (7#G) e!te inter1 retarea !'i rezolvarea ro5lemelor ! a'tiale& #n general, cercetatorii )olo!e!c achete de !tati!tici de inter)a'ta 7#G entru analiza ! atiala& $lte cai ale analizei datelor ! a'tiale !1au 5azat e logica, automate celulare, re'telele neuronale !'i tehnicile inteligen'tei arti)iciale ( recum !i!temele 5azate e in)orma'tii: cuno!'tin'te)& "e!i ca;teva din tehnicile #$ au )o!t )olo!ite entru analiza datelor ! a'tiale, e!te )oarte di)icil ca un non1e- ert ;<n tehnicile #$ !a dezvolte !'i !a )olo!ea!ca un !i!tem hi5rid ;<ntre tehnicile 7#G !'i #$& Motivul e!te acela ca maKoritatea tehnicilor #$ nece!ita a5ilita'ti de rogramare ale com uterului entru a )olo!i cuno!'tin'tele ;<n !i!tem& 8otu!'i, un !i!tem 5azat e reguli e!te cea
mai )olo!ita tehnica ;<n #$ entru un !i!tem hi5rid cu 7#G deoarece are o !tructura o tima entru derivarea unui ra! un!& ,rogramele tim urii, recum "E/"($L !'i MOC#/, au demon!trat o!i5ilitatea !imularii modalita'tii ;<n care e- er'tii, recum chimi!'tii !au )izicienii, ;<!'i rezolva ro5lemele& "u a ace!te !ucce!e, multe !i!teme e- ert au )o!t dezvoltate entru a lica'tii tehnice din diver!e domenii& 7i!temul de control )uzzy e care l1am im lementat utiliza;nd mediul de rogramare M$81 L$= oate )i )olo!it entru recunoa!'terea o5iectelor dintr1o )otogra)ie ! a'tiala& #n )unc'tie de caracteri!ticile e care utilizatorul le introduce entru un anumit detaliu din )otogra)ie !i!temul !ta5ile!'te daca ace!ta e!teG lac ra;u teren ara5il arc cartier reziden'tial !trada cor indu!trial E-i!ta atru elemente de 5aza entru inter retarea )otogra)iilor aerieneG te-tura e!te )recven'ta !chim5arilor de ton ;<n cadrul )otogra)iilor valoarea ! ectrala re rezinta den!itatea !tralucirii& E!te o ;<nregi!trare de re)lectare a lu1 minii de la !u ra)a'ta ama;ntului e )otogra)ie aria !e !ta5ile!'te ;<n ra ort cu a celorlaltor o5iecte din )otogra)ie& conturul re)lecta ca;t de regulat !au neregulat e!te detaliul ;<n cauza Folo!ind ace!te atru elemente au )o!t con!truite regulile din cadrul !i!temului& Mai inta;i conturul !'i valoarea ! ectrala !unt )olo!ite entru a !e ara utilita'tile ur5ane de alte elemente recum lacuri !au terenuri& 8e-tura e!te )olo!ita entru a !e ara ra;urile de terenuri, cor urile indu!triale de cele de locuin'te iar aria ne ermite !a !ta5ilim marimea o5iectului vizat ;<n ra ort cu celelalte&
=aza de reguli a !i!temului

$!'a cum am ! u!, e 5aza celor atru caracteri!tici ale detaliilor ce ot a area ;<ntr1o )otogra)ie ! a'tiala au )o!t con!truite regulile controlerului )uzzy& $ce!tea !untG
1& #) (contour i! regular) and (te-ture i! very um!mooth) and (! ectral i! medium) and (area i! medium) then (7tructure i! (e!idential) 2& #) (contour i! regular) and (te-ture i! v um!mooth) and (! ectral i! medium) and (area i! large) then (7tructure i! (e!idential) +& #) (contour i! regular) and (te-ture i! un!mooth) and (! ectral i! dee ) and (area i! medium) then (7tructure i! ,arS) .& #) (contour i! regular) and (te-ture i! un!mooth) and (! ectral i! dee ) and (area i! !mall) then (7tructure i! ,arS) 3& #) (contour i! regular) and (te-ture i! !mooth) and (! ectral i! light) and (area i! medium) then (7tructure i! #ndu!trial) 0& #) (contour i! regular) and (te-ture i! !mooth) and (! ectral i! light) and (area i! large) then (7tructure i! #ndu!trial) 6& #) (contour i! very regular) and (te-ture i! !mooth) and (! ectral i! dee ) and (area i! large) then (7tructure i! $ra5le Field) 2& #) (contour i! very regular) and (te-ture i! !mooth) and (! ectral i! dee ) and (area i! very large) then (7tructure i! $ra5le Field) %& #) (contour i! regular) and (te-ture i! very !mooth) and (! ectral i! medium) and (area i! large) then (7tructure i! Car (oad) 10& #) (contour i! irregular) and (te-ture i! very !mooth) and (! ectral i! dee ) and (area i! medium) then (7tructure i! (iver) 11& #) (contour i! very irregular) and (te-ture i! very !mooth) and (! ectral i! dee ) and (area i! !mall) then (7tructure i! LaSe) "u a cum !e o5!erva valoarea ! ectrala !e ara unita'tile ur5ane de cele naturale ( arcuri, terenuri, ra;uri)& "aca avem !tructuri arti)iciale, ca de e-em lu cartiere reziden'tiale !au zone in1 du!triale atunci acea!tea !unt di)eren'tiate ;<n rimul ra;nd du a te-tura & 7tructurile liniare care ot )i ra;uri !au !trazi !unt di)eren'tiate du a contur& Cn e-em lu de )igura ! a'tiala care e!te )olo!ita ;<n acea!ta ver!iune a !i!temului )uzzy entru analiza ! a'tiala !'i e 5aza careia !e ot )ace ra'tionamentele im lementate ;<n regulile de mai !u! e!te cea din Figura RR& bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb 7unt ca;teva limitari ;<n a licarea ace!tui !i!tem 5azat e reguli& Mai ;<nta;i, daca un diagno!tic ti ic !au o !arcina com le-a tre5uie e-ecutata, !unt nece!are ca;teva !ute de reguli& "aca regulile nece!ita mai multe cuno!tinte ;<n domenii variate, !1ar utea ca regulile !a )ie di)icil de con!truit datorita diver!elor a! ecte din cadrul domeniilor& #n al doilea ra;nd, un !i!tem e- ert 5azat e reguli nu oate )olo!i e- erientele ce au )o!t
)olo!ite ;<n rezolvarea ro5lemelor !imilare& "e!i o ro5lema e!te aceea!i !au !imilara cu cea veche, utilizatorii tre5uie !a ra! unda din nou la toate ;<ntre5arile ;<n ace!t !i!tem 5azat e reguli& /u e-i!ta nici o modalitate de a !alva un caz !imilar ;<n !i!temul 5azat e reguli& Mentinerea cuno!tintelor ;<ntr1un !i!tem 5azat e reguli e!te ;<n mod normal un roce! manual ce nece!ita achizitionarea unor cuno!tinte !u limentare& #n al treilea ra;nd, nu e-i!ta e-ce tii ;<n ceea ce rive!te regulile& (egulile tre5uie !a e- lice cuno!tintele, ;<ntre5arile e-acte, !i ra! un!urile e-acte& /u e!te ermi! ca utilizatorii !a )aca gre1 !eli ;<n ra! un!uri& ,entru a de a!i ace!te limitari, e-i!ta !i alte cai de acce! ;<n inteligenta arti)i1 cialaG rationamentul 5azat e model ((=M) ("avi! !i Eam!cher, 1%20) !au rationamentul 5azat e caz ((=C) (7lade, 1%%1)& 8otu!i, !i!temele 5azate e reguli !unt mult mai indicate entru rezolvarea ro5lemelor atun1 ci ca;nd e!te di)icil !a aduni date de! re caz ($ltho)) !i altii 1%%.)& #ntr1un !i!tem e- ert, cuno!tin1 tele ot )i mai u!or im lementate ;<n !i!temele 5azate e reguli deca;t ;<n !i!temele (=C deoarece regulile ot )i con!truite rintr1o !tructura de rationament )oarte !im la (!tructura daca1atunci) !i ;<ntr1un lim5aK natural&
+&.&. 7i!tem )uzzy entru analiza ! atiala 1 #nter)ata

Ca !i intreg controlerul )uzzy !i inter)ata ace!tuia e!te roiectata )olo!ind mediul de rogramare Matla5& $u )o!t im lementate cinci )ere!tre de dialog du a cum urmeazaG ,rima )erea!tra de dialog !au )erea!tra care e!te a)i!ata atunci cand lan!am in e-ecutie ro1 gramul are rolulG de a a)i!a )otogra)ia e 5aza careia !e vor )ace rationamente de a orni !etul de intre5ari e 5aza carora !e vor o5tine valorile (cri! ) entru varia5ilele lingvi!tice utilizate in remi!ele regulilor du a ce !etul de intre5ari a )o!t e uizat !i !1au o5tinut valorile nece!are rationamentului )uzzy rin intermediul ace!tei )ere!tre utem a)la rezultatul (concluzia) *data ce am a a!at e 5utonul >7tart (ea!oning> va )i a)i!at dialogul ce ne ermite !electarea valorii entru varia5ila lingvi!tica arie& $cea!ta )erea!tra a)i!eaza )unctiile de a artenenta core! unzatoare valorilor ace!tei vari1 a5ileG !mall, medium, large, very large !i un control de ti li!t5o- ce ermite !electarea valorii numerice core! unzatoare ariei detaliului entru care dorim !a !e e)ectueze rationamentul& ,rin ace!t control de ti li!t5o- utilizatorul va alege o valoare numerica cat mai a ro iata de valoarea ariei o5iectului vizat&
$!t)el, o5iectele !unt con!iderate >mici> daca au aria ana in 10000m2 , o5iectele >medii> !e re!u une ca au aria cu rin!a intre 2000m2 !i .0000m2 , etc& "e a!emenea !e a)i!eaza )otogra)ia initiala in!a )iltrata a!t)el incat utilizatorul !a oata com1 ara mai u!or dimen!iunea o5iectului vizat cu a celorlaltora& Filtrarea con!ta in a)i!area tuturor detaliilor in nunate ale aceleia!i culori !i e!tom area neregularitatilor ace!tora& Crmatoarea )erea!tra a)i!ata core! unde varia5ilei >contour>& Functiile de a artenenta ale ace!tei varia5ile core! und valorilorG very irregular, irregular, regular, very regular& 7 re deo!e5ire de dialogul anterior, in ace!ta )otoga)ia initiala e!te a)i!ata a!t)el incat nereg1 ularitatile in conturul detaliilor !unt u!e in evidentaG Cea de1a treia )erea!tra a)i!ata core! unde varia5ilei >te-ture>& Functiile de a artenenta ale ace!tei varia5ile core! und valorilorG very un!mooth, un!mooth, !mooth, very !mooth& #n )erea!tra core! unzatoare varia5ilei >te-ture> )otogra)ia e!te modi)icata a!t)el incat toate neregularitatile !unt evidentiateG !i anume nu numai conturul in lan cat !i conturul ! atial (tri1 dimen!ional)G Cltima )erea!tra core! unde varia5ilei >! ectral value> continand )unctiile de a artenenta ale celor trei valori ale ace!teiaG dee , medium !i light& Fotogra)ia de acea!ta data e!te modi)icata a!t)el incat etele de culoare !unt inten!i)icate !au intunecate mai tare du a caz& ,entru e-em li)icare vom con!idera urmatorul detaliu in )iecare din cele 3 )iguri a)i!ate in cadrul rogramului ( rima )iind cea initiala !i celelalte atru core! unzand )iecarei caracteri!tici in arte)G $!t)el daca vom alege entru varia5ila area valoarea numerica cri! .0000, entru varia5i1 la contour valoarea numerica 0&%, entru varia5ila te-ture valoarea 1 iar entru ! ectral value valoarea cri! 0&6 atunci !e va a lica urmatoarea regulaG #F $(E$ i! large, C*/8*C( i! very regular, 8EF8C(E i! very !mooth, 7,EC8($L 4$LCE i! medium 8EE/ C$( (*$" deci !e va con)irma ca detaliul in cauza e!te o !trada&
+&.&3 7i!tem )uzzy entru analiza ! atiala 1 #m lementarea

Fi!ierul de reguli ! atial&mG aHne9)i!([! atial[)a a&in ut(1)&nameH[contour[ a&in ut(1)&rangeH?0 1@a a&in ut(1)&m)(1)&nameH[v irreg[a
a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in a&in
ut(1)&m)(1)&ty eH[tra m)[a ut(1)&m)(1)& aram!H?0 0 0&2 0&.@a ut(1)&m)(2)&nameH[irreg[a ut(1)&m)(2)&ty eH[tra m)[a ut(1)&m)(2)& aram!H?0&2 0&. 0&. 0&0@a ut(1)&m)(+)&nameH[reg[a ut(1)&m)(+)&ty eH[tra m)[a ut(1)&m)(+)& aram!H?0&. 0&0 0&0 0&2@a ut(1)&m)(.)&nameH[v reg[a ut(1)&m)(.)&ty eH[tra m)[a ut(1)&m)(.)& aram!H?0&0 0&2 1 1@a ut(2)&nameH[te-ture[ ut(2)&rangeH?0 1@a ut(2)&m)(1)&nameH[v un!mooth[a ut(2)&m)(1)&ty eH[tra m)[a ut(2)&m)(1)& aram!H?0 0 0&2 0&.@a ut(2)&m)(2)&nameH[un!mooth[a ut(2)&m)(2)&ty eH[tra m)[a ut(2)&m)(2)& aram!H?0&2 0&. 0&. 0&0@a ut(2)&m)(+)&nameH[!mooth[a ut(2)&m)(+)&ty eH[tra m)[a ut(2)&m)(+)& aram!H?0&. 0&0 0&0 0&2@a ut(2)&m)(.)&nameH[v !mooth[a ut(2)&m)(.)&ty eH[tra m)[a ut(2)&m)(.)& aram!H?0&0 0&2 1 1@a ut(+)&nameH[! ectral[a ut(+)&rangeH?0 1@a ut(+)&m)(1)&nameH[light[a ut(+)&m)(1)&ty eH[tra m)[a ut(+)&m)(1)& aram!H?0 0 0&23 0&3@a ut(+)&m)(2)&nameH[medium[a ut(+)&m)(2)&ty eH[tra m)[a ut(+)&m)(2)& aram!H?0&23 0&3 0&3 0&63@a ut(+)&m)(+)&nameH[dee [a ut(+)&m)(+)&ty eH[tra m)[a
a&in ut(+)&m)(+)& aram!H?0&3 0&63 1 1@a a&in ut(.)&nameH[area[ a&in ut(.)&rangeH?1000 110000@a a&in ut(.)&m)(1)&nameH[!mall[a a&in ut(.)&m)(1)&ty eH[tra m)[a a&in ut(.)&m)(1)& aram!H?1000 1000 3000 10000@a a&in ut(.)&m)(2)&nameH[medium[a a&in ut(.)&m)(2)&ty eH[tra m)[a a&in ut(.)&m)(2)& aram!H?2000 20000 +0000 .0000@a a&in ut(.)&m)(+)&nameH[large[a a&in ut(.)&m)(+)&ty eH[tra m)[a a&in ut(.)&m)(+)& aram!H?+0000 30000 20000 100000@a a&in ut(.)&m)(.)&nameH[v large[a a&in ut(.)&m)(.)&ty eH[tra m)[a a&in ut(.)&m)(.)& aram!H?20000 100000 110000 110000@a a&out ut(1)&nameH[7tructure[a a&out ut(1)&rangeH?0 6@a a&out ut(1)&m)(1)&nameH[LaSe[a a&out ut(1)&m)(1)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(1)& aram!H?0 0&3 0&3 1@a a&out ut(1)&m)(2)&nameH[(iver[a a&out ut(1)&m)(2)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(2)& aram!H?1 1&3 1&3 2@a a&out ut(1)&m)(+)&nameH[$ra5le Field[a a&out ut(1)&m)(+)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(+)& aram!H?2 2&3 2&3 +@a a&out ut(1)&m)(.)&nameH[,arS[a a&out ut(1)&m)(.)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(.)& aram!H?+ +&3 +&3 .@a a&out ut(1)&m)(3)&nameH[(e!idential[a a&out ut(1)&m)(3)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(3)& aram!H?. .&3 .&3 3@a a&out ut(1)&m)(0)&nameH[Car (oad[a a&out ut(1)&m)(0)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(0)& aram!H?3 3&3 3&3 0@a
a&out ut(1)&m)(6)&nameH[#ndu!trial[a a&out ut(1)&m)(6)&ty eH[tra m)[a a&out ut(1)&m)(6)& aram!H?0 0&3 0&3 6@a a&rule(1)&antecedentH?+ 1 2 2@a a&rule(1)&con!eWuentH?3@a a&rule(1)&9eightH1a a&rule(1)&connectionH1a a&rule(2)&antecedentH?+ 1 2 +@a a&rule(2)&con!eWuentH?3@a a&rule(2)&9eightH1a a&rule(2)&connectionH1a a&rule(+)&antecedentH?+ 2 + 2@a a&rule(+)&con!eWuentH?.@a a&rule(+)&9eightH1a a&rule(+)&connectionH1a a&rule(.)&antecedentH?+ 2 + 1@a a&rule(.)&con!eWuentH?.@a a&rule(.)&9eightH1a a&rule(.)&connectionH1a a&rule(3)&antecedentH?+ + 1 2@a a&rule(3)&con!eWuentH?6@a a&rule(3)&9eightH1a a&rule(3)&connectionH1a a&rule(0)&antecedentH?+ + 1 +@a a&rule(0)&con!eWuentH?6@a a&rule(0)&9eightH1a a&rule(0)&connectionH1a a&rule(6)&antecedentH?. + + +@a a&rule(6)&con!eWuentH?+@a a&rule(6)&9eightH1a a&rule(6)&connectionH1a a&rule(2)&antecedentH?. + + .@a a&rule(2)&con!eWuentH?+@a a&rule(2)&9eightH1a a&rule(2)&connectionH1a
a&rule(%)&antecedentH?+ . 2 +@a a&rule(%)&con!eWuentH?0@a a&rule(%)&9eightH1a a&rule(%)&connectionH1a a&rule(10)&antecedentH?2 . + 2@a a&rule(10)&con!eWuentH?2@a a&rule(10)&9eightH1a a&rule(10)&connectionH1a a&rule(11)&antecedentH?1 . + 1@a a&rule(11)&con!eWuentH?1@a a&rule(11)&9eightH1a a&rule(11)&connectionH1a 9rite)i!(a,[! atial[)a
=i5liogra)ie
?1@ #on #ancu (ule!1=a!ed (ea!oning Cnder Cncertainty and #m reci!ion, 7u5!erie! o) (e1 !earch /ote! in Com uter 7cience, vol& +0., Editura Cniver!itaria Craiova, 2010 ?2@ Emil 7o)ron, /icu =izon, 7ilviu #onita, (adian (aducu 7i!teme de control )uzzy, Editura $LL, 1%%2 ?+@ #on 4aduva, Grigore $l5eanu #ntroducere in Modelarea Fuzzy, Editura Cniver!itatii din =ucure!ti, 200.
2+

Carteb 5

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Carteb 5

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Mihaela (Ghindeanu) Colhon

Elemente de Logica Fuzzy

Ca itolul 1& "e! re #nteligen'ta $rti)iciala

Ca itolul 2& Elemente de Logica Fuzzy

2&2&1 ,rinci iul e-ten!iei

2&2&2 /umere )uzzy

0 0 0 0&3 0&3 0&3 0&3 0&6 0&6 0&3 0&% 1

0 0 0 0&3 0&3 0&3 H 0&3 0&6 0&% 0&3 0&6 1

0 0 0 0&3 0&3 0&3 0&3 0&6 0&6 0&3 0&6 1

Figura 2&10G 4alori de adevar )uzzy

2&3&1 4alori de adeva r )uzzy

) al! (v) H 1 adeva rat (v)

,ro ozi'ii !'i im lica'ii )uzzy

W ()al!a ;<n logica 5ooleanaY)

GoZ del Gaine!

( modu! onen! generalizat ( 7, XL 5azat eG ($ =) H ($) = XL 5azat eG ($ =) H ($) ($ =) 8

Aleene1"iene! = (v)) Dadeh = (v))) Mamdani Lar!en

2&0&1 Modu! onen! generalizat

(u) R $= (u, v))) | v 4 }

Figura 2&11G $rhitectura unui controler )uzzy

2&6&1 89o1#n ut:7ingle1*ut ut )uzzy !i!tem

Ca itolul 2& Elemente de Logica Fuzzy

Figura 2&1.G Mul'timea de ie!'ire C core! unzatoare intrarilor )uzzy $ !'i =

lH1 (l e!te echivalenta cuG

a!'a ;<nca;t vom aveaG

Ca itolul 2& Elemente de Logica Fuzzy

Ca itolul 2& Elemente de Logica Fuzzy

Figura 2&12G "e)uzzi)icare

2&6&+ Metode de de)uzzi)icare

Figura 2&1%G 4aria5ila lingvi!tica tem eratura

) $ce!te mul'timi )uzzy de ie!'ire ot )i de)uzi)icate ;<n cazul ;<n care

7i!teme )uzzy entru control inteligent

Ca itolul +& 7i!teme )uzzy entru control inteligent

Figura +&1G Func'tia de a artenen'ta triunghiulara

Figura +&2G Func'tia de a artenen'ta tra ezoidala

Figura +&.G Func'tia de a artenen'ta de ti clo ot

Figura +&3G Func'tii de a artenen'ta de ti !atura'tie

+&1&2 * era'ii cu mul'imi )uzzy

+&1&+ Evenimente )uzzy, ro5a5ilitate !'i entro ie

7e nume!'te ro5a5ilitate a unui eveniment )uzzy E, )unc'tia de)inita a!t)elG ,(E) H (

unde , H { 1 , &&&, n } re rezinta di!tri5u'tia de ro5a5ilita'ti& 7e nume!'te entro ie totala e- re!iaG #t H ,

Logica )uzzy de ti lingvi!tic

+&2&1 4aria5ile lingvi!tice

entru logica )uzzy

+&2&+ * eratori entru logica )uzzy

+&+&1 =aza algoritmului

+&+&2 "e)inirea varia5ilelor de lucru

H EF*$(8 E (EF*$(8 E (m M #C $ (-)))

+&+&+ =aza de reguli entru in)eren'e )uzzy

#m lementarea !o)t9are a algoritmilor )uzzy

+&.&1 7tructura unui automat )uzzy

+&.&2 ,roiectarea !i!temelor )uzzy cu M$8L$=

Figura +&10G Func'tia G$C77MF E-em le o era'ii de )unc'ii !'i

Figura +&11G Func'tia 8(#MF

E-em luG x=(0:0.1:10);

Figura +&12G Func'tia 8($,MF

Figura +&1+G 4aria5ila lingvi!tica Beroare>

Figura +&1.G E)ectul )unc'tiei "EFCDD

+&.&+ $ lica'ie& 7i!tem )uzzy entru analiza ! a'iala

=aza de reguli a !i!temului

+&.&. 7i!tem )uzzy entru analiza ! atiala 1 #nter)ata

+&.&3 7i!tem )uzzy entru analiza ! atiala 1 #m lementarea

Potrebbero piacerti anche

H EF$(8 E (EF$(8 E (m M #C $ (-)))