Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Este un organ cu functie mixta (endo- si exocrina). Este un organ pereche situat in pelvis,
inapoia ligamentelor largi. El nu este invelit de peritoneu, care se prinde doar la nivelul hilului ovarului
unde continua epiteliul de acoperire de pe suprafata ovarului.
Forma, dimensiunile si greutatea difera in functie de varsta femeii. In perioada fertila ovarul
are 6-8 g, lungime 3 cm, latime 2 cm si grosime 1 cm.
In structura ovarului intre 4 componente importante:
1. epiteliul de acoperire
2. albugineea
3. corticala
4. medulara
Epiteliul de acoperire
Se mai numeste si epiteliul germinativ Waldayer. Se numeste epiteliu germinativ pentru ca s-a
considerat ca la nivelul lui isi au originea celulele germinative primordiale care dau nastere
ovogoniilor. Dar, de fapt, originea lor nu este la nivelul epiteliului ovarului ci la nivelul epiteliului
celomic, in tesut extragonadal.
Forma epiteliului variaza in functie de varsta:
• pana la pubertate epiteliul este simplu cilindric
• de la pubertate pana la menopauza este simplu cubic
• la menopauza este simplu pavimentos.
Aceste celule nu sunt sensibile la actiunea hormonilor ovarieni, deci aspectul lor morfologic nu
se modifica in functie de fazele ciclulul ovarian.
Ca aspect, au citoplasma putina iar la ME s-au obsrvat numeroase formatiuni veziculare cu
mucina, aglomerate catre polul bazal si multe granule dense la fluxul de electroni. Initial s-a emis
ipoteza ca aceste granule sunt lizozomi care isi permeabilizeaza membrana cu 2-3 ore inainte de
ovulatie si isi elibereaza enzimele lizozomale la nivelul albugineei, iar aceste enzime vor slabi peretele
folicular al foliculului matur de Graaf, in zona in care acesta intra in contact cu albugineea. Ulterior,
dupa perfectionarea tehnicilor citoenzimatice, s-a constata ca aceste granule nu sunt lizozomi
deoarece ele dau rezultat negativ la reactia Gömöri de evidentiere a fosfatazei acide.
Forma nucleului poate varia, in functei de forma celulei: celula cilindrica are nucleu alungit,
celula cubica are nucleu rotund iar celula scuamoasa are nucleu turtit, paralel cu membrana bazala. La
ME s-a observat ca nucleul prezinta numeroase indentatii, care au tendinta sa fragmenteze nucleul in
mai multi lobi, fapt pentru care celula seamana cu un PMN, de unde a aparut si ipoteza ca celula din
epiteliul de acoperire al ovarului ar avea rol in apararea locala a folicului matur de agentii patogeni din
peritoneu.
La polul apical al celulei se evidentiaza o retea de microvili si printre ei cativa cili.
Printre celulele epiteliului de acoperire se evidentiaza insule celulare care pot sa degenereze
chistic, formand microchiste ce se pot detasa de suprafata ovarului, formand microchisturi
paraovariene, care sunt anormale dar nu au semnificatie patologica. Ele pot ramane ca atare sau pot sa
degenereze calcar, formand concretiuni calcare.
Albugineea
Este formata din tesut conjunctiv dens neorientat si incapsuleaza aproape complet organul, cu
exceptia hilului, fiind responsabila de culoarea albicioasa a ovarului. Nici ea nu sufera influente din
partea hormonilor ovarieni, fapt pentru care nu isi modifica in timpul ciclului ovarian.
Uneori ea poate suferi ingrosari pasagere care pot fi responsabile de ciclurile anovulatorii si
poate degenera chistic. Cand albugineea se ingroasa excesiv, apare sindromul ovarelor de portelan -
Stein-Löwental care nu vor ovula. Este necesara rezectia albugineei pentru vindecare.
Albugineea are un rol foarte important in ovulatie. La zona de contact intre foliculul matur si
albuginee, cu cateva ore inainte de ovulatie, se formeaza stigma. Stigma reprezinta locul unde se va
rupe albugineea. La acest nivel scade fluxul sangvin, deoarece vasele isi schimba cursul, iar zona
devine palida si transparenta si se poate vedea vezicula cu foliculul matur, prin celioscopie, cu 2-3 ore
inainte de ovulatie.
Medulara ovarului
Se situeaza in centrul ovarului, inconjurata aproape complet de corticala, cu exceptia hilului.
Este formata din tesut conjunctiv lax, bogat vascularizat, in care se gasesc:
• aa. helicine, care au un traseu spiralizat si care pe sectiune pot fi surprinse de mai multe ori
• vene de calibru mare care formeaza plexuri
• vase limfatice
• fascicule de fibre musculare netede
• fibre nervoase
• celule ganglinare
• celule deciduale
• celule interstitiale Berger
• rete ovari (vestigiu embrionar ce apare uneori) care reprezinta canalul Wolf si care se prezinta ca
niste formatiuni tubulare acoperite de epiteliu simplu cubic.
Corticala ovarului
Este componenta cea mai dezvoltata a ovarului. Ea variaza ca dezvoltare in functie de varsta
femeii. La pubertate are un maxim de dezvoltare, se gaseste un numar maxim de foliculi ovarieni.
Corticala scade apoi in grosime spre menopauza, iar la menopauza apare ca un tesut conjunctiv fibros
fara parenchim.
D.p.d.v. structural, corticala are doua componente:
• stroma conjunctiva
• formatiunile parenchimatoase
Stroma conjunctiva
Este formata din tesut conjunctiv lax cu functii speciale: tesut conjunctiv lax spinocelular in
care predomina fibroblastele, in principal cele de forma fusiforma, care sunt organizate in fascicule ce
formeaza vartejuri in jurul vaselor de sange si in jurul formatiunilor parenchimatoase. De asemenea,
exista putina substanta fundamentale si putine fibre de reticulina.
Fibroblastele au particularitati structurale si functionale diferite de fibroblastele cu alte
localizari. Aceste fibroblaste sunt foarte sensibile la actiunea hormonilor ovarieni. Prin urmare:
• unele fibroblaste pot capata caractere de celula endocrina si vor edifica teaca interna foliculara
care va produce hormoni androgeni: androstendionul.
• alte fibroblaste se vor transforma in miofibroblaste sau chiar fibre musculare netede si vor forma
teaca externa foliculara.
• alte fibrobaste pot edifica in stroma conjunctiva glanda interstitiala a ovarului care secreta
hormoni ovarieni: estrogen si progesteron. Insa acest lucru nu este posibil la om.
Formatiunile parenchimatoase
Acestea sunt:
• foliculii ovarieni
• corpul galben
• corpii albicans
Foliculii ovarieni pot fi si ei de mai multe feluri:
• evolutivi:
• primordiali
• primari:
• unilamelari
• multilamelari, preantrali sau plini
• secundari (veziculari) dintre care unii pot fi antrali
• matur (de Graaf) - antrali
• involutivi (atretici)
Ovogeneza
Celulele germinative primordiale iau nastere in L1 de viata intrauterina din epiteliul celomic.
Acestea se vor divide intens mitotic la acest nivel iar apoi vor migra spre crestele genitale.
In crestele genitale o parte din celulele germinative primordiale se vor transforma in ovogonii
prin mitoza. Apoi aceste celule migreaza in corticala viitorului ovar unde sufera diviziuni mitotice (de
4, 5 ori) care au loc pana in L5 de viata intrauterina cand exista aproximativ 3 milioane de ovogonii
pentru fiecare ovar (deci 6 milioane de ovogonii in total).
In paralel, din L3, unele ovogonii trec in ovocite de ordinul I, proces care se definitiveaza in
L7. Ovocitul I intra imediat in prima diviziune de maturatie si se opreste in profaza. Apoi el se
inconjoara de un strat de celule epiteliale (numite celule foliculare) care vor forma, impreuna cu
ovocitul aflat in meioza, foliculul primordial care va ramane in acest fel pana la pubertate.
In aceeasi perioada au loc procese de atrezie foliculara (apoptoza), in special in L5-L7 cand
incepe moartea celulara. Astfel, la nastere exista doar aprox. 400.000 foliculi primordiali in ambele
ovare.
In perioada pubertate procesul de ovogeneza se continua. Cu putin timp inainte de ovulatie (2-
3 ore inainte) ovocitul I isi termina prima diviziune meiotica si rezulta ovocitul II si primul globul
polar. Aceste celule sunt fiecare haploide. Globulul polar preia foarte putina citoplasma si este foarte
mic. El involueaza si este fagocitat de macrofagele locale.
Apoi ovocitul II, aflat tot in corticala, incepe a doua diviziune de maturatie dar se opreste in
metafaza si va fi expulzat asa in trompa uterina. Aici exista doua posibilitati:
1. ovocitul II este fertilizat in zona infundibulara si atunci acesta isi termina a doua diviziune meiotica
din care se elimina al doilea globul polar iar celula care ramane este preovulul. Preovulul se
uneste cu spermatozoidul si se reface garnitura diploida luand nastere zigotul. Zigotul, timp de
4-5 zile se divide in trompa uterina apoi el patrunde prin ostium in uter unde va nida si se va
implanta, astfel incepand o sarcina uterina. Exista totusi si sarcini tubare care, in functie de
localizarea lor pot evolua pana la 3 luni.
2. ovocitul II nu este fecundat. In acest caz nu se definitiveaza a doua diviziune meiotica si ovocitul
II se autolizeaza (apoptoza) sau este fagocitat de macrofagele locale.
Foliculul primordial
Foliculii primordiali sunt cei mai numerosi. La nastere exista 400.000 foliculi primordiali in
cele doua ovare. In viata intrauterina au loc fenomene de atrezie foliculara prin apoptoza. Aceste
fenomene pot exista si in momentul nasterii, si in timpul sarcinii si la pubertate si la intrarea la
menopauza, adica in toate cazurile in care se schimba profilul hormonal al organismului. In timpul
sarcinii, corpul galben si din L5 placenta secreta hormoni ovarieni, iar la nastere aceasta secretie
dispare.
Foliculii primordiali sunt formati din ovocitul I si un singur rand de celule foliculare.
Ovocitul I are un diametru de 25-30 µm, un nucleu excentric, eucromatic, cu nucleol vizibil
(deoarece cromozomii nu sunt spiralizati inca). Citoplasma este usor acidofila si are un aspect fin
granular. La ME se observa mitocondrii mici, RE, cateva zone Golgi, toate organitele fiind dispuse in
jurul nucleului. Membrana prezinta rari microvili.
In jurul ovocitului I sunt dispuse celulele foliculare care sunt celule epiteliale turtite, cu
citoplasma putina si care stabilesc intre ele jonctiuni de tip desmozom. Aceste celule sunt asezate pe
MB ce separa foliculul avascular de stroma conjunctiva.
Pe parcursul cresterii foliculare creste ovoictul, cresc elementele epiteliale, cresc elementele
conjunctive. La inceput creste mai mult ovocitul iar in a doua jumatate cresc mai mult celulele
foliculare si tecile conjunctive. In final, ovocitul va ajunge pana la 130 µm.
Perioada de luteinizzare
In momentul in care foliculul matur a expulzat ovocitul, se deschid vasele de sange care fac
sangele sa extravazeze si va patrunde in antrul folicular. Sangele se va coagula si se va forma un
cheag. Cheagul va fi invadat de tesut conjunctiv si se va forma un cheag invadat de tesut conjunctiv.
Granuloasa foliculara si si teaca interna sufera procese de luteinizare. Granuloasa luteinica va
reprezenta 80% din parenchimul corpului galben iar celulele tecale luteinice vor reprezenta 20% din
parenchimul corpului galben. Diferentele intre cele doua tipuri de celule luteinice constau in aceea ca
celulele granuloase sunt de 2,3 ori mai mari decat celelalte, avand un diametru de 50-60 µm fata de
15-20 µm cat au celulele tecale. De asemenea, citoplasma celulelor granuloase este mai palida, in timp
ce citoplasma celulelor tecale este mai densa, mai intens acidofila.
Luteinizarea este un proces ce cuprinde mai multe etape. Mai intai are loc hipertrofierea
celulelelor (cresc in dimensiuni), apoi are loc hipertrofierea organitelor, aparand multe mitocondrii cu
criste tubulo-veziculare, REN, RER, aparat Golgi si numeroase picaturi lipidice. Apoi celulele se
incarca cu un pigment de culoare galbena (luteina).
Perioada de vascularizatie
Vasele de sange de la nivelul tecii interne patrund in granuloasa luteinica si vor apare lacuri
sangvine in granuloasa luteinica.
Perioada de regresie
Regresia se face diferentiat, in functie de aparitia sau nu a unei sarcini.
Daca nu apre o sarcina, corpul galben se va numi corp galben menstrual, catamoenial si va
incepe sa involueze in ziua a 10-14-a de la formare.
Daca apare o sarcina, corpul galben va exista in corticala ovarului pana in L6, cand va incepe
sa involueze dar nu va disparea de tot. El are dimensiunile de 2, 3 ori mai mari decat un folicul matur
si secreta estrogeni, progesteron (care este miorelaxant) si relaxina (care se secreta doar in sarcina si
are rol de a facilita imbibitia apoasa a articulatiilor bazinului, in special a simfizei pubiene). Corpul
galben de sarcina involueaza dinspre cheagul din centru catre granuloasa luteinica si teaca, inlocuind
celulele granuloasei si celulele tecale cu bandelete de tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen.
Inainte de inlocuire, nucleii celulelor luteinice devin picnotici si se incarca in exces cu pigment luteinic.
Treptat se va forma in locul corpului galben, corpul albicans (alb de la fibrele de colagen) care
apoi sufera o degenerescenta hialina si in final rezulta o structura amorfa care nu fixeaza nici un
coloarant (nu are tinctorialitate). El formeaza o cicatrice la suprafata ovarului.
Ciclul ovarian
Are o durata de 28 de zile.
• faza foliculinica (din ziua 0 pana in ziua a 14-a) - are loc cresterea foliculara sub actiunea FSH.
• ovulatia - are loc in ziua a 14-a sub actiunea LH.
• faza luteinica- are loc formarea corpului galben care va secreta estrogeni si progesteron.