Prof, em. Dr, med. KARL LEONHARD AKZENTUIERTE PERSUNLICHKEITEN arbeitete Auflage Ik und Gesundheit Rerlin 1976 Proj. dr, KARL LEONHARD Directoral clinici de psihiatrie si _neurolosie a Universititii Humboldt din Bertin PERSONALITATI ACCENTUATE iN VIATA SI IN LITERATURA Editia a Tha revizuita si imbogiifita ‘Traducere de Dr. VIRGIL SORIN $i MARIANA ZOLTAN Prefata edifiei I de Acad. ARTHUR KREINDLER Prefafa editiei a I-a de Prof. dr. doc. VASILE PREDESCU {IAI = ® EDITURA STIIN‘IFICA’ $1_ENCICLOPEDICA Bucuresti, 179‘ t 5 Note, indici, glosar, fist Bq seriitori si personaje “pa citate: De. VIRGIL SORIN. LL 226/5 > HBLIOTECA DB LeviGCRi..clts LOB Me. | Coperta: VASILE SOCOLIUC ee Prefafad la edifia a Il-a Reprezentind dovada continuitifii si multilateralitayit gin- dirii binecunoscutului psihiatru german Karl Leonkard, ,,Per- sonalitafi accentuate in viafai $i literatura a devenit. prin traducerea editiet anterioare de ciitre Dr. Virgit Sorin Mariana Zoltan (1972), una dintre ctirfile apreciate atit ae specialistit psihiatri si neurologi si fn general de medici si psihologi cit si de un numdr mare de oameni de culturd si arti din jara noastrd. Aceastt traducere a izbutit si redea, cu competentii si intr-o frumoast expresie literard, textul ger- man in toate nuantele si subtilitapile sale. Epuizatdi in prima lund de la aparitie, Iuerarea profesorului Leonhard a fost elogios apreciatii in cotidiene si in reviste de specialitate, Accasti a Il-a edifie, cu un plus de peste 200 pagini fatii de prima redactare, imbogiteste considerabil ilustrarea tipu- rilor de fersonalitate din viaja si din literatura, Cuprinzind ultimele achizitii din domeniul psihiatriei si psihologiet_mo- derne, se obfine astfel 0 mai bunit delimitare a tipurilor de personalitate normald si patologica. Autorul a amplificat in special bibliografia beletristicd si a inclus numeroase noi texte literare ain 19 seriitori clasici printre care Aristojan, Byron, Eschil, Euripide, Goldoni, Hugo, Heinrich Mann, Plaut, Sien- Kiewicz, Sofecle si Voltaire. In acest mod, cartea a cistigat considerabil in‘consistenta si in precizie. Diferité de linia de gindire clinico-nozologiea locatizatio- nist Gunoscuti sub denumirea de scoala Kleist-Leonhard, vIncrarea este aparent mai apropiaté de fenomenologia clinica dominant descriptivd a lui Jaspers, Gruhle, Kronfeld, Mayer Gross, Kurt Schneider. . ‘Aceasta carte isi propune sd desluseascd tipuri de oameni cole caror trisaturé diferd in sfera aspirafitlor si predispozijiitor, in slera ajectiv-volifionald si asociativ-verbald, avind note jamai acute decit cele intilnite in medie in populatie. Preocupindu-se de evidentierea trésiturilor firii omenesti, Karl Leonhard aminteste o serie de autori germani — Kretsch- mer, Ewald, K, Schneider — pentru contribujiile lor in Giugnosticul personalitafii, dar avertizeazi ea prin metodica corcetarii si orientarea chestionarelor utilizate conceptia sa poate fi grew comparata cu a predecesorilor sat. Desi K. Leonhard enunjii hotdrirea de a evita confrunta- rea conceptiilor sale despre personalitate cu cele ale ultor aautori, prin descricrile bogat expresive ale subiecfilor anali- zaji personal sau prin analiza deosebit de ilustrativa a per- sonajelor din literatura puncteazd si evidentiazi cu si mai mare pregnan{a criteriile de diferentiere intre variafiile per- sonatitafii din cadrul normatului, tipurile de personatitate accentuatd si personalitéfile psihopatice propriu-zise, criterit in bund parte enunjate de o serie de psihiatri germani citati chiar de autor, ‘Trasdturile de personalitate din cadrul normalului ne oferd tun numdr infinit mai mare de variabite decit in zona de tre core spre patologic, intdérindu-ne astfel convingerea in absenga smc identitafi totale intre personalitdfi. Daca in puzderia de Jrunze ale aceluiasi copac nu vom gisi poate niciodaté dowit core sit fie absolut identice, cu atit mai mult o asemenca identitate este exclusé atunci cind ne referim la oameni. I funetie de condifiile social-istorice generale si de microclima- tul in care tréiesc, oamenit exprimd in mod original, indi- vidual yi irepetibil nuanfe ale intelectului, comportamentului, caracterului si temperamentului care constituie acel ,ceva® co-i deosebeste intre ei. Prin acest complex ,ceva® ei siut ceea ce sint iar, in functie de aceste trasdturi particwlare, noi ne definim pozitia fala de ei, le apreciem calitayile si defec- VI tele, i iubim sii respectam, ti urim sau fi dezavuim, ne comportim. concordant cu rolul pe care ei il joacd in colec- tivitate si le acorddm dreptul la statutul social corespunzétor. i firea_omu: ecea ce face ca oamenii ste deosebeasca in:re ci T_giseste sorgintea in -mesagU genetic implicit in multiple tendin'e reflexiv inconstiente care, @Semenca unui ascensor care se detaseaza lin din profunzimile normalului, se transpun “la nivelul sferei aspiratii-tnelinajii si tsi gdisesc expresia dif renfiaté in reacfitle individuale afectiv-volifionale si asnciativ- intelectuale. Dupa autor, sentimentele asociative isi au origi- nea in interesul pentru nou, dar riimin ancorate ca origine si prezenfii in special in simful ordinei ca tréstitura Junca- tnentala si, dup autor, inndscuté a personalitatilor normale. Acest mod de abordare a personalittitii si structurii et patologice completeazi principiul intensitifit inseris de Gan- nuskin alituri de cel al totalitatii, constantei si dinamicii, principii care definese in mod convingiitor cel putin cadrul psihopatiilor de nucleu. Am evidentiat in special principiut intensitipit pentru e& prin el se demonstreazt locul persona- Lstatilor psihopatice in zona care acoperd aria trecerii dinspre normal spre patologic dincolo de marginile cireia se situeazd intensitatea psthotiet a patologiei psihice. — - Desi in editia aparuta la noi in 1972 nu utilizeard mij- loacele de investigatie de care dispune psihologia moderna, totusi, pe baza observatiei directe si pornind de la manifesta- rile comportamentale in functie de firea omului asa cum se precinat el tm societate, autorul diferen{iaed trisiturite ex- treme ale firii- normale de acele ale personalitatilor accen- tuate. Exemplifictrile unor cazuri limita ale normalutui se concretizeazti in tipuri de personalitati cu trastituri hiperperse- verente, hipereracte, hipertimice etc. Acestea reprezinta doar variabile care exprimi devierea personalititii de la norma medie fara a da nastere la 0 accentuare care si 0 proiecteze dincolo de limitele largi ale normalului. vuDupé o evidenfiere relativ convingdtoare a limitelor in wzig-zag* ale normalului, autorul sesizeazit adevirul de ne- contestat conform caruia variabilele scad ca numar de la zona normalului ciitre patologic. Insesi tristiturile accentuante ale firit sint mult mai pufin numeroase decit variafiile intitnite ‘in zona normalului. Karl Leonhard infelege prin_,tritturl_sezentuante™ oh firfi: omului insusirile personaTitafit_care—detaseazdpersoana de iimitele_normaliilit si 0 sitweazd—in_zona-de~treeerecatre ‘maladaptare_mai-alesin-conditit defavorabile de_viatii, forte a fi vorba de personalittfiabnorme. In fapt, aici am intilni zona de interjerenfé a unor trasiituri mai intense care pot favoriza dezvoltdri de intensitate nevroticd si psihopaticd. In ultimul caz, disabilitéfile de adaptare armonicd si supld ta condijiile mediului social (familial, 1a locul de muncii) nu au aspectul de continuitate intilnit in psihopatii (principiut con- tinuitifit al Ini Gannuskin, radicalit lui Binder, psihopatia de anuclen descrisit de Kurt Schneider). Kurt Schneider diferenfiazd personalitayile normale de cele anormale prin accea ea personalitijile anormale sint repre~ zontate de variatiile si divergentele situate deasupra sau sub zona mijlocie si, ca atare, et extinde zona anormalului atit ‘supra personalitéjilor caracterizate pozitiv cit si a acelora caracterizate negativ, Fara a minimaliza gradul de relativitate a acestor tipuri existentiale, apreciem eforturite, erudijia clinict, capacitatea de penetratie a intregului colectiv care a cooperat la strin- gerea datetor de observatie menite si fundamentese diferon fierile in cadrul unui continuum, situat intre normalitate (medic) — si variafiile extreme ale normalitatii (zig-zag al zonelor de trecere in sens pozitiv si negativ). Zona persona- litatilor accentuate apare deci situatt in vecinitatea intensi tafii patologice nevrotice (de dezvoltare) sit psikopatice. Aceastit trecere cursivd, cum 0 considerau Sutter si Pascalis, de la normal spre patologic, reprezinta (zicem noi) piatra de incer- care a psihologilor, psihiatrilor consacrafi, care vor sii-si in- cerce finefea, capacitatea gi aria orizontului de cuprindere Vu date de gradul instruirii si erudifiet, Pentru aceasta apreciem drumul croit cu dalti de maestru de cdtre Karl Leonhard. Cunoscind duritatea drumului, ma intore cu fascinafia impusit de variafiile extreme ale personalitatii umane la cercetiirile preponderent explicative ale lui Wernicke, care se orienteazd dupi structura anatomico-subiacentit, adicd dupa gruparea st suecesiunea natural a modifictrilor psihologice si, in sfirsit, la cele trei aspecte functionale ale arcului siu reflex, si anume: senzoriu, asociatie interneuronala si motricitate, Ma refer aci prin comparatie cu conceptia prezentaté de scoala lui Kleist si Leonhard care a incercat la vremea res- pectivé si aprofundeze sistematica Kraepeliniand in functie de principiile fundamentale ale lui Wernicke. Din torentul orientarii clinico-nozologice localizationiste gi original reflexo- logice réimine in discufia prezenta descrierea psihologica a fil- ‘mului existential al personalititilor accentuate in diferenfierea Jatii de personatitiiile psihopatice cu decompensiri uneori psi- hotice cit si cu dezvoltirile psihotice ale unor astfel de de- compenséiri, Stratiitind rindurile dense ale cirtii de pe pozitia psihia- trului, recunose inalta competent profesionald care abordeazé cu onestitate normalul declarind ferm ca nu doreste si se conjrunte cu cei care Lau abordat deja si nici cu cei care sivau propus sd stabileascd bariere intre acesta si limantl zbuciumat al psihopatologici de intensitate nevrotic’, psiho- paticti saw. psihoticd. Avind in vedere conjinutul lucrdrii, de valoare incon- testabilé, “putem susfine ei ea rezolva pe deplin problema delimitarié variabilelor posibile de trecere de la normal céitre patologic? Desigur ci nu! Dar trebuie si recunoastem cn condescendenfa ca prin confinutul ei calitativ aceastti oper’ pune prcbleme, ofera metodologii si deschide drumuri catre acest unlvers pe-cit de complex, pe atit de dificil de abordat. In azest sens recunoastem cti personalititile accentuate sint predispuse la manifestiiri patologice in condifii defavora- bile de via. In diferentierea personalitifilor accentuate de personalitijfile psihopatice, autorul apeleazd la criteriut conti- Ixnuitatit si la cel al deficitului de adaptare la psihopati, desi structura psiopaticd tnsisi este dependenta de -condifjiile de mediu care favorizeazi sau diminueazi radicaliit psikopatis Cum este lesne de infeles, autorul, fiind pus in fafa lipsei ( unor tinii rigide de demarcatie, admite contipuumul dintre trasdturile accentuante de personalitate dupé comportament Uirile domonstrativd, hiperexactii, hiperperseverenta, nestiipt- nita) pure sau combinate cu diverse trdsituri accentuante de temperament si de dispozitie afectiva (firile hipertimicd, disti- mica, labild, exaltata, anzioas, emotiva), la care adaugit firile cxtravertité. si introvertita cu interferenjele lor posibile. Desi nu o declari, autorul last cititorului posibilitatea st gaseasca legdtura dintre trasdturile accentuante ale personali- ta4ii_ si aiferitele spurte peemate propia (seni * isterice, instabile, epilepidlde, schizoide, pShasteniee. anan- ‘caste, impulsive, paranoiace, perverse ete,). Asemanetor—unui con cu baza situati tr zona normalului, variabilele personali- tatilor umane se ingusteazi in zona personalitafilor accen- tuate, eapité limite si mai restrinse in zona psihopatici si se apropie de vir{ in zonele seismice ale decompensirilor sar structurdrilor psihotice ale unor structuri psihopatice. In baza analizei unui bogat evantai de subiecti,autorwl ace o interesantéparaleld tntre di uri_de, persona- TAT accentuate si psihopaliite_care le-ar corespunder WFR{el, Alpes toronsraed et dornga sv e-0 He ala tn central C “Ghentici, cu strangularea sentimentelor si trdirea excesiv’ « prezentului — reprezinté miniatura psthopatiei isterice. Firea hiperexacté poate fi asemdnata cu variantele de personalitate psihopatica-paranoiact, hipocondrict si anancastdé. Firea hiper- perseverenta — ctt sentimente de supraevaluare, egocentrismi, rigiditate, suspiciune in cazul personalitatilor accentuate — reprezintd tristiturile care amintese psthopatia de tip para- noiae expansiv (mai ales atunci cind afectele ocupa primul plan al seenei psihopatologiei), Firea nestapinita — dominata {de imputsuri, tu sens tngust — este modelul personaliayitor psihopatice epileptolde, impulsive, mitomanice, perverse etc SY x Mustrate dominant dupa temperament sint: firea hiper- timica (timopatia hiper- si hipomaniacala), apoi firea distimica (timopetia depresivai cu temperamentul subdepresiv), firea ta bili sau ‘fivea ciclotimicd care ar constitui trdstiturile unor personalitafi cu inclinajie spre psihoza maniaco-depresiva sau ‘structuarea psihopatiilor de tip instabil isterie sau anancast din sistematica lui K. Schneider. Tot astfel elementele consti- tutive ale firii exaltate, anxioase, emotive pot corespunde unor trasitwi paranoiace anancaste, isterice, depresiv-melanco- lice etc.'In firile extravertite (orientate mai curind spre Iumea percepjiei decit spre cea a imaginafiei) si in cele ena (orientate ‘preponderent spre imaginatie) se reflecté triisaturi ale gixdirii si comportamentului care pot constitui nucleul uunor personalitafi psihopatice (primele : isterice, timopatice expansive, paranoiace, iar cele din urmit: astenice, schizoide, depresive etc). Recunoseind eforturile autorulut, sintem obligafi sit sem- nalim variabilitatea mare a trisdturilor accentuante, multitu- dinea de posibilitati de combinare, cu polimorfismul consecu- tiv care Jace aproape imposibild o sistematizare certa. Acest aspect nu seade valoarea tuerarii, dar reclama mijloace mai Jine de investigatie pe care le oferd psihologia moderna cit gi noi eforturi in stabilirea unor jaloane de diferentiere intre cea ce aparfine normalului si ceea ce apartine zonei care ne duce alunecind usor spre comportamentul aberant at personalititilor abnorme. Aceste neimpliniri ale edifiei din 1972 vin a fi satisfacute intr-o bund masurd in edifia a II-a, revi- zuitd si completatd. Personal, tutnd in consideratie analiza tipurilor de perso- nalitate pe care le ofera personajele capodoperelor de artit si literatura, nu pot sd nu-mi exprim admirafia faté de inte- resul, capacitatea de analizi psihopatologict si psihologica ale autortiui. Parcurgind aceasté deosebit de elevata si instruc- tivd parte a ciirfit, tmbogajita in ultima editie, apreciem efor- tul de a pune in valoare si la indemina cititorului modcle de fir pe care le-a creat geniul uman prin Shakespeare (frumos analizat de Alexandru Olarw in ,Psihiatria dramatici), Dosto~ievski si Gotthelf, Gogol, Alfred de Vigny si Gottfried Keller, Goethe, Tolstoi, Flaubert, Euripide, Sienkiewicz si Strindberg. Autorul ne oferd punfi peste genune intre Alceste al lub Mo- igre, Othello din tragedia lui Shakespeare, Raskolnikov din Dostoievski, Crespo din ,,Aleadele de Zalameed al lui Calde- ron. Acestea sint doar citeva din multitudinea de exemple de tipuri accentuate din literatura analizati de autor cu abilitate si erudific Atit edigia din 1972 cit mai ales cea prezentd, mult imbo- gafita, constituie un model si o reali contribufie a lui Karl Leonhard in domeniul psihologiei artei. Facind aceste citeva reflectii asupra continutului si cali- tafit acestei ciirti, ne exprimam convingerea ca ea va trezt un vin interes publicului larg din fara noastra si va constitui un stimulent in plus in mobilizarea specialistilor spre aber- darea largii a acestui vast domeniu de care se leagti valoarea indivizibila si irepetabila care std la temelia existenfei, fiect- ruia dintre noi. Profesor doctor docent VASILE PREDESCU ‘Bucuresti, aprilie 1978 Prefafd la edifia intii Am citit cu o atensie sustinutd si cu o reala plicere cartea de fafa. Socotese ct tuerarea prof. L interesanta prin aceea cit aduce in di nalitifii umane punctul de vedere original al unui psihiatra care a acumulat o mare experienti ca medic si director al Clinicit de psihiatrie si neurologie a Universitatii Humbotat din Berlin. Omul ca individ se deosebeste de tofi ceilalti, 0 persona- litate nu este la jel cu cealaltd, Unii indivizi au insd caracte- ristici care ies din comun. Bi reprezinta ceea ce prof. Leonhard numeste ,personalitati accentuate*, Prima parte a carfii cuprinde o clasificare a ,,triisiturilor accentuate* ale personalita{ii omenesti. Autorul deserie pe rind cele tristituri caracteristice ale individului care, cind sint mai prominfate, il situeazi pe individ deasupra mediei obis- nuite, Desigur, aceastit clasificare nu are nici in intentia auto~ rului carceterul unei scheme rigide, absolute, menitit si epui- zeze marea varietate a personalitdfilor umane. In aceasta primi parte a lueririé sale, autorul utilizeazt pentru studiul personalitafit un material propriu, EL nw pre- zint& decit cazuri examinate de el si de colaboratorit siti, ple- cind de Ia criteriul cf, pentru ca acest studiu sit fie conclu- dent, trebuie considerat omul asa cum se comportii in viata de toate zlele, in mod concret, XIIntr-adeviir, pe misurdi ce parcurgem paginile eirtii, inain- tea noastra se perindé o lume pestrifa, tot felut de oameni eu particularitajile si bizareriile lor, cu triirile si destinele lor, oameni pe care-i intilnim zilnic, ctt care conviefuim, care jac in bunt méasurd parte din lumea ce ne imconjoard. Unit — exemplare umane cu totul normale, dar cu anumite parti- cularitdti de comportament care ies din comun; alfii, cu tul- buraré de comportament atit de insemnate incit cer interventia unui psihiatre. Cu un simf fin de analizd clinicd, profesorul Leonhard ne infatiseazd, prin exemple concrete, zeci si zeci de astfel de personalitiyi, creionindu-le in mod plastic, uneori numai in putine rinduri, etichetindu-le pe fiecare si asezindu-le in raftul colecfionarului de tipuri si specimene umane. Cartea ne infaifiseazd 0 gamé larga de asemenea tipuri, care merge de la omul obisnuit, ce nu se distinge prin ceva joarte caracteristic, la cet cu ,accentudiri® mai mult sa mai putin importante — insti perfect compatibile cu o rodnicd viafit sociala — si se termina cw psihopatul caracterizat prin incapacitatea tui de a se Incadra in societatea én care tritieste ‘Trecerea de la normal la patologic se face pe nesimfite, nu exista aici o Limit neti, Intrucit 2xemplele patologice sint mai pregnante, profesorul Leonhard le foloseste ca puncte de reper, in special in partea I. Adeseort, vorbind despre perso- naliti{i absolut normale, hiperperseverente sau demonstra- tive etc, antortl recurge, pentru o mai mare reliefare, la ter- monul echivalent psihiatric folosit in cazurile de exceptionalil cocentuare @ tristiturii respective: ,,paranoid%, respectiv ,is- toric ote. Aveasta, se intelege, nu arunci 0 lumind negativa supra individualitatilor descrise. Am finut totusi si atragem atentia cititorului pentru ca acesta, in cunostinfé de cauzi, si poatt evita interpretiiri gresite ale acestor termeni. Un interes exceptional prezint partea a Il-a a cdirtii, care se ocupa cu Personalititile accentuate in literatura. In loc sa wtilizeze pentru monografia sa numai date ale psihiatrilor si psihologilor, prof. Leonhard a recurs la un mate- riql mult mai grditor si mai interesant : Ia documente ome- XIV nesti asa cum apar ele in bogatul tezaur al liferaturii univer- sale, Marit scriitori si marit poeti sint si mari psihologi, iar ‘operele lor constituie un imens material care poate fi consultat cu folos pentru a defini si studia personalitatea umand, cu variatele ei aspecte si manifestdri. Exemplifiedrile sint lucte din aproape 40 de autori, mergind de la Cervantes pind la Kafka si de la Racine pind la Strindberg. Lectura acestei parfi este captivanti si instructiva. Ea con- stituée o contribujie originalé a unui psihiatru la interpretarea literaturii. Cu mult discerniimint si cu un remarcabil simf de ana- liza, profesorul Leonhard alege din galeria de tipuri a litera- turii mondiale 0 mare varietate de personalitafi ,accentnate*, toate deosebit de interesante, de la Iago al lui Shakespeare pind la prinjul Miskin al tui Dostoievski si la Madame Bovary a lui Flaubert. Shakespeare, de pilda, este un neobisnuit cunoscdtor al oameniior si al tuturor celor omenesti. In opera lui gisim tot felul de personalitati mai mult sau mai pufin accentuate, asa cum. se comporta ele in multiplele imprejuriiri ale viefii si in cele mai diferite aspecte ale interrelajiilor omenesti. In acelasi timp Shakespeare este 0 incomparabilé cdlauzd in lume si in viafd. Desigur, pe autorul lucrarii prefatate, ca neuropsihiatru, nu-l intereseaztt atit latura esteticd sau cea eticd a operelor literare folosite, ci in primul rind tipul de personalitate pe care-l ilustreazd cutare sau cutare personaj literar. Noi, citi- torii, si chiar eu insumi — un specialist — nu ne putem ab- tine de a folosi prilejul pe care ni-l ofera K. Leonhard pentru @ ne bucura de intreaga bogajie yi multilateralitate a operci titanulai de la Stratford-on-Avon. Anatole France a spus cindva despre Hamlet ct este omul in toati complezitatea lui, Hamlet este un nesecat izvor de ginduri care traduc semnificafiile wnei profunde umanitati. Desigur, Hamlet ne apare ca o personalitate ,accentuatii“, dar el este in acelasi timp purtatorul unui mesaj de excepfionaldt valoare etici. xvIn jelul acesta, zugréivindu-ne cu 0 incomparabildi maies- trie anumite personalitaqi accentuate", cu tristituri de multe ori bizare, uneori chiar anormale sau caricaturale, Shakespeare ne sugereazd totodata valori filozofice si etice etern valabile. Uneori insti, cuvintul ia la Shakespeare aspectul unei go- iciuni infiordtoare, care ne uimeste, ba chiar ne inspitimin: Ce-i drept, numai in scurte momente — datorite, poate, unt trecdtor sentiment de neputinti — geniul artistic al lui Shakespeare last naturii si cuvintului golas intiietatea ; foarte curind insit, Shakespeare {si reia — invidios parca pe natura -— suprematia si, prin intorsiitura pe care 0 dé acfiunii sau prin- ir-un enunt cu valoare de aforism, tsi impune propria-i puirere. In ascmenea enunfuri giisim un sens profund, 0 infelepciune care este rezultatul reflectiirii experientet omenesti — indivi- duale si sociale — tntr-un creier lucid si inteligent. Intre comportarea personajelor si enunfurile lor tnfelepte existt de multe ori un contrast izbitor, dar totodatti elocvent. Doud laturi — dows aspecte ale omenescului. Comportarea ni este numai rezultatul unei gindiri, al unei cugetiiri, ci si al unei interacfiuni cu imprejurarile si — pentru a rimine in omeniul evaludirié personalitajii — cu emotivitatea si afecti- vitatea individului. Pint Ia un anumit punct il putem considera si pe Faust al lui Goethe ca 0 personalitate accentuati*, Unii l-au von- siderat ca un reprezentant tipie al pesimismului, al nihilis- mului, expresia ,marii nevroze a epocii noastre“, Dar Faust este in acelasi timp intruchiparea tendinfei continue spre per- fectionare a omenirii, spre mari infaptuiri utile colectivivitif. La un moment dat el reprezintd omul in avintarea lui spre realizarea celor mai desiivirsite idealuri. Fart indoiala et semnificatiile mesajului uman al opere- lor literare vor fi incd multi vreme discutate. In acest caz, cartea profesorului Leonhard aduce creatorilor si criticilor un material documentar valoros. Lectura lucrdrii lui K. Leonhard este foarte sugestivé si stimulatoare pentru parinfi, pedagogi, medici, juristi, scriitori, CVI ziaristi ote. si, in general, pentru oricine o citeste cu atenjie si cantii sii desprindit din ca inv Mie, ca neurolog, tectura mi-a sugerat in primul rind problema relafiei dintre structura morfo-functionala a creieru- lui si fenomenologia psihologica atit de variatt expusti torul carjii. Ce putem sii spunem noi azi despre substratul ‘material cerebral al viefié psihice? ‘Astiizi, drumul de la mecanismele cerebrale ta experienta psihicd, la triirea mintalé constienta trece inet printr-o fart a niminui, Neurofiziologul care cerceteaz&t mecanismele ce brale nu s2 ocupi si nici nu este menirea lui si se ocupe de fenomenul psihic, iar psihologul si psihiatrul nu simt dectt in micd mdsurd nevoia de a se preocupa in cercetérile lor de ceca ce se intimpli in creier in cursul unui proces mintal. Neurofiziologul nu are nevoie de notiunea de ,mintal* pentru a explica cum functioneazti sistemul nervos. O mare distan{a separ inca metodele de abordare a ¢é cctiirii creierului utilizate de psihologi de acelea folosite de fiziologi. In ambele este posibil si se construiased: modele teo- retice. Dar entitajile si ciile modelelor psihologice au 0 micit implicafie morfologied si fiziologied, iar pe de alt parte, cercetirile fiziologului nu au, din cauza evidentet complexititi a problemei, decit 0 corespondenta foarte vagi cu comporta- mentul constient uman, Mai este si o alta laturd care deosebeste neurofiziologia ee psihologie. Neurofiziologul studiazi, e adeviirat, procescle nervoase care stau la baza viefii constiente acestei viefi, dar in acest studiu el ignoreazi cu totul con- ceptul de individualitate, Acest divor} existent actwalmente intre metodele care abordeazti studiul creierului aratii ¢ tem abia la primele tnceputuri ale formidabile: probleme care constii in a infelege creierul nostru. Vasta panorama de indi- vidualitafi variate pe care ne-o previnti in cartea sa profe- sorul Leonhard pune cu acuitate problema relafiei dintre indi- vidualitaten psihologica si substratul ei cerebral. Totusi, progresele din ultimele decenii au facut ca pri pastia dinire mintal si material si nu mai fie un Iucru chiar i sint necesare sin- XVIasa ,de la sine infeles* cum o admiteau metajizicienii. Psiho- logia si fiziologia sint azi stiinfe experimentale si aduc merew noi fapte care contribuic la diminuarea acestei préipastii. Un pas curajos in aceasta directie Ia Jacut ined Descartes. Ela eliberat sistemul nervos in primul rind de,ceca ce impic- dica cel mai mult studinl tui: ,sufletul’, Plasind ,sufletul* jn glanda pineala si izolindu-l acolo, sistemul nervos a devenit, pentru el un automat susceptibil de a fi studiat din punct de vedere al mecanismelor lui fiziologice. Ca orice mecanism, oricit de complex ar fi, sistemul nervos poate fi deci studiat prin analiza fiecdrei componente, prin disamblarea si asambla- rea parfilor constituente, asa cum o facem pentru mecanismul unui ceasornie. “Aristotel ins considera ci organismul fiinfetor vii func- fioncaza ca wn tot si in consecinfé concepfia aristotelica nu incuraja analiza sistemelor vii in termeni de mecanisme in- terne izolate. Astdzi cxisté o tendin{i de imbinare a studiilor analitice de tip Descartes si a concepfiet aristotelice, Conceptul analitico-sintetic actual asupra mecanismelor cerebrale, tmbi- nore a analizei sistemice a lui Aristotel si a analizei compo- nentelor a lui Descartes, reprezinté sinteza care ne va per- mite in viitor un progres in studiut mecanismelor cerebrale ate vie{ii poihice Pavlov a fost printre primii neurofiziologi care au cdutat sa explice uncle caracteristici ale comportamentului animalu- iui si ale omului prin anumite particularitifi ale sistemului nervos central. Dupi cum se stie, el distingea patru tipuri esentiale do sistem nervos: tipul slab, la care pe primul plan se situeazd energia scdzutié a ambelor procese nervoase funda- mentale, excitafia si inhibijia; tipul puternice neechilibrat, cu © energie mare a procesului excitator si o energie comparatir mai slabd a procesului inhibitor ; tipul puternic echilibrat inert, cu o valoare ridicatii a energie ambelor procese nervoase si fo mobilitate redusii a lor, in sensul trecerii dificile de la oxci tajie la inhibifie si invers ; in sfirsit, tipul puternic echilibrat mobil, la care, spre deosebire de tipul anterior, mobilitatea proceselor nervoase este mare. Dar Pavlov observa ci intre XVHOL comportarea generalé a animalului si caracterul tipidui siw de sistem nervos, determinat experimental, exist numai une ori 0 concordanfa, deoarece comportarea exterioar’i se elabo- react in functie de condifiile de viatii, care, Jiind varinbite, pot determina tablouri diferite pentru animale cu acelast tip de sistem nervos, cu aceleasi caracteristici ale proceselor ner- voase fundamentale Cu atit mai complicati’ devine problema pentru sisted nervos central al omului. Si la om se pot admite in principiu accleasi tipuri de sistem nervos ca si cele descrise pentru animale Procescle clementare, fundamentale, ce se petrec in sistemul nervos al omului nu se deosebesc in principin de cele ale animalului, Dar in conditiile viefii sociale umane, atunci cind in comportamentul uman intervine si factorul regu- lator determinant care este limbajul, problema rolului pe care-t joact tipul functional al sistemului nervos, cu complicatele Tui mecanisme de inhibifie si excitajie, de mobilitate si de echilibrare a acestor procese Jundamentale, ajunge la un grad foarte inalt de complenitate. Functiile nervoase superioare nu sint niste procese con- stante, rigide, determinate strict de legi formulabile in mod ‘simplu. Fenomenologia viefii psihice prezinta 0 enorma diver- sitate ; funcfiile variazi continuu, in raport de nevoi si soli- citari si se tradue prin performanje care se caracterizeazt printr-o mare plasticitate, printr-o adaptabilitate continud la solicitarile miereu variabile ale vietii, Solicitarea determina functia. Performanta este 0 rezultantit dintre solicitare si func- tie. Performanjele sint de fiecare dati improvizatii, sint ori- ginale, sint unicate. Viafa consti dintr-o aldturare de astfel de unicate, de unicate configurationale, din astfel de trasdturi discontinue. Viafa este 0 continud discontinuitate, determi- nati in bund parte de variatiile in structura morfo-functionald @ sisteraului_nervos’ al omului. Personalitifile mai mult saw ‘mai pufin ,accentuate* pe care ni le prezinti profesorul Leon- hard siat si ele expresia unei astfel de ,discontinuitafi con- tinue®, determinate pe de o parte de particularitajile morfo- fiziologice ale creierulut lor, iar pe de alta parte de felul in care XIXreacfioneazti acest creier la solicitirile sociale mereu variabile ale viefii Neurofiziologia comportamentului incepe sit fie din ce in ce mai bine eunoseutd $i socotese ct poate fi de folos pentru infelegerea cel putin a unora si poate a celor mai simple § mai elementare devieri ale personalitétii umane, Neurofizio- logia a adus date interesante in problema comportamentului apetitiv, aversiv, agresiv si sexual, Mecanismul lor neural, studiat prin metoda stimuldrii anumitor regiuni ale ereierwlui, incepe sa fie mai bine precizat. Voi insista inst mai mult asupra comportamentului social, care are, cred, 0 importanta deosebité in ,accentuarea unei personalitafi. Motivirile comportamentului social 1a om sint foarte va- riate si complexe, In multe cazuri comportamentul social uman este determinat de impulsuri nesociale care pot duce la o interactiune sociala, cum sint impulsurile date de nevoile bio- logice {foame, sete, sexuale ete.); ele pot duce la un compor- tament cooperativ sau competitiv. Dar de cele mai multe ori comportamentul social este determinat de motiviiri com- plexe, cum ar fi dependenta (interactiunea, ajutorul, protectia conducerea}, adaptarea si acceptarea de ciitre semeni, domi nanfa, agresiunea etc. Comportamentul social imbracti de multe ori forma comportamentului'de grup. Se poate vorbi de o invitare in grup, de fenomenul de obisnuire in grup, care poate avea alte caractere decit obisnuirea unui individ, de o motivare de grup, alta decit motivarea individuali, si asa mai departe. Trebuie sé remarcim ei avem date nourofizinlogice relativ insemnate asupra tnvafirii, obignuirit, motivarii indi- viduale, dar nu cunoastem inci nimie despre neurofiziologia comportamentului de grup. Comportamentul social se stabileste in funcfie*de mediul social inconjurditor si in funcfie de relafii interpersonale. Or, aceste relajii se stabilese intre unul si mai multe creiere si este evident ci far suportul funcfiilor elementare cerebrale, de motivajie, de memorie, de invdfare etc., nici o relafie inter- personal nu se poate stabili. XX Creierul omului este supus, tntre altele, influenjet pe care 0 exercitd asupra lui creierele celorlalfi oameni. Creierul omului constituie substratul morfo-functional care stit la baza comportamentului tui social. Datoritd limbajului, creierul omu- lei poate si stocheze nu numai informatia imediaté, senzoriali, ci si un numar enorm de informasii cumulate de alte creiere, nu numai contemporane, ei si din treeutul indepiirtat. Limbajul constituie un instrument de prim ordin pentru perfectionarea continua a comportamentului social al omului. Creierul omului are — am putea spune — 0 putere ra- Giant. Dupa ce eu ajutorul mecanismelor lui structurale 52 firlologice inregistreazt ceea ce i-au transmis alte creiere, el prolucreazi acest material si fl transmite la rindul lui altor creiere. Aceastit prelucrare si transmisie constituie baza morfo- functionald a comportamentului social, Creierul omului consti: tuie deci substratul material al comportamentului tui social. Creierul omului difera in constructia sa de la individ la indi- vid; existé diferente individuale pe care nu le putem pune insti in evidentti cu tehnicile de cercetare de care dispunem astézi, In cursul existenjei sale, ereierul omutui creeazi, prin colaborare cu multe alte creiere, valori pe care le transmite urmasilor. In acest fet se realizeazi o experienjii acumulaté, se realizead valori culturale si spirituale. Comportamentul social al omului este si el o recultanta a unei astfel de acu- mula Comportamentul social implied un numir insemnat de funefiuni psthice elementare cum sint percepfia, memoria, obisnuinfa, motivarea, invijarea si altele. Comportamentul so- cial este 0 functie integrativa superioara a acestor functii ele- tnentare $i este evident cd sila baza lui std un mecanism cerebral foarte complicat pe care nu-l cunoastem inci decit destul de semar. Tata etteva consideratii pe care mi le-a sugerat mie, ca neurolog, lectura cdirtié profesorului Leonhard. Sint convins ca si alficititori, ‘ew alte preocupari, vor giisi in aceasta carte © sursti bogatd de sugestit si de idei. Sociologul va giisi mult material documentar in lectura cazuisticii prezentate si care XXIax putea constitui baza de plecare a fundamentdrii sociolugice @ genezei personalitafii accentuate’, $i mai ales pedagogul va avea prilejul sé cugete asupra rolului pe care-L poate juca factorul educatir in geneza unei ,personalitapi accentuate cu 0 valoare social pozitive. : Lucrarea are un profund caracter stiinfific si in acelasi timp constituie — repet — o lecturit agreabilé nu numai pen- tru specialist, ci si pentru orice om de cultura. Consultarea ci de catre variate categorii de cititori este facilitata de un glosar si de diferiti indict ajutatori. NDLER Introducere - Dact mi s-ar aduce critici pentru faptul cB, ocupindu-ma de trasaturile firii omenesti, nu tratez problema suficient de amplu si nu utilizez bogata literatura psihiatrica si psihologica existenta, mi-as permite si invoc, drept primi explicatie, un motiv de ordin exterior : spafiul de care dispun fiind timitet, mi se pere mai potrivit si expun in amanungime rezultatele cercetarilor proprii, decit si discut opiniile altor autori, care pot fi gésite in numeroase alte scrieri. Orice psihiatre ti cu- noaste p2 autorii care s-au ocupat de diagnosticul persouali- tufii — in frunte cu Kretschmer, Ewald, Kurt Schneider — si orice psiholog ti cunoaste pe autorii care au adus o contri butie deosebita in specialitatea sa. La acest motiv exterior se mai adauga si unul launtric, Metodica mea de cercetare @ personalitapii nu poate fi prea lesne comparatit cu alte pro- cedee. E drept ca si eu pornese de la investigarea subiecfilor — cum se obisnuieste dintotdeauna in psihiatrie —, dar ches- tionarele mele sint astfel orientate incit reprezinté ceva deo- sebit, Lucrul acesta va iesi mai pregnant in evidenji atunet cind voi expune metodica cercetirilor mele, Ca urmare, rezul- tatele la care am ajuns sint si ele de un gen aparte, greu de corelat cu lucriirile altora, Ar trebui si arat de fiecare data cd, desi pot si am o piirere aseménitoare cu cea a unui autor sau a altuia, vad totusi intr-un mod diferit legdturile dintre fenemenele studiate. O asemenea continud comparare ar fi obositoare si totodata destul de sterild. Cred, dealtfel, c& acest neajuns al lucrarii mete este compensit de faptul’ ci ma voi folosi de literatura sub un 1alt aspect, neuzual : caut si ilustrez si sit fundamentez con cepliile mele despre structura personalitayit prin exemple luate din lumea personajelor literaturii beletristice mondiale. Vo trebui de aceea si citez foarte multe opere. In legiituré cu aceasta, sii-mi fie ingiiduit si formulez si ew o critica. In bele- tristicd se gisesc un numdr atit de mare de excelente descrieri de personalitati, incit ar fi fost necesar ca lucrarile stiinfifice sd se refere in mai mare miisurd la ele. Marii seriitori sint, in majoritatea cazurilor, si mari psihologi; este prin urmare indicat sd ne ocupiim mai. mult de personajele.lor_dact. vrem sf_intete rdiversele personalitati individuale. In tucrarea fe fafa ma voi strédui si corectez aceasté carenti, ceea co imi va ojeri totodata si posibilitatea de a Wirgi in mod consi- dcrabil baza pe care se sprijind concepfitle mele Aceastit baz consti, in rest!, de cele mai multe ori in observatiile clinice nemijlocite pe care le voi cita. In mare parte, cazurile pe care vreau sit le prezint le-am putut extrage din lucrarea Normale und abnorme Personalititen, scrist im- eund ct colaboratorit mei. Citez numai aceé subiecti pe care cunose personal, insé descrierite le preiau in general asa cum au fost intoemite de colaboratorii mei, cdirora le exprim muljumirile mele pentru acest ajutor. Acestor cazuri Ii se vor ‘mai adiuga si altele. Cred ca in explorarea structurit personalitayit nici con- sideratitle teoretice, nici cercetitrile experimentale nu ne vor ajuta si ajungem prea departe dact nu vom studia in mod coneret omul insusi, asa cum se comporta el in viati, verisi- cind pe aceasta cale att teorla cit st experienta. ata de ce consider c& misiunea mea este de a da neincetat exemple din viata, adict de a descrie personalitafi care prin structura spe- cificd a firii lor se distanteazd de anturajul lor, Numai ceca ce se confirma pe oameni care tréiese si acfioneazii reprezintdé 0 certitudine psihologica. Ne vom ocupa, asadar, indeosebi de ceea ce eu numesc ,personalititi accentuate*. 1 In partea inti a lucent (NT). 2 Partea I FIREA OMENEASCA Camenii nu se deosebese intre ei numai pr trasdturile accentuante ale firii lor, ei sip treg felul Jor de a fi, Chiar daca nu au nicl o tr turd care sii deosebeasc de media general, ef nu sint totusi la fel unul cu celalalt, Este vorba de acele particularitati care transforma o fina umané intr-o individualitate, Este necesar deci si cuncas tem si aceste trisituri mai pujin pregnante, daci vrem si infelegem ce anume inseamna o persona~ fitate accentuatIndividualitdfi obisnuite si personalitéti accentuate Cea ce ti deosebeste pe oameni intre ei este, in mar misurd, rezultatul dezvoltarii lor diferite in cursul vietii, si nu felul lor de a fi inniscut. Comportamentul lor difers in functie de familia in care au crescut, de scoala la care au fnvatat, de profesia pe care o au gi de oamenii cu care intra in contact. Dou’ persoane cu firi innascute asemaniitoare pot ajunge in felul‘acesta cu totul diferite una de cealalta, in p ce o asemanare a destinului exterior poate avea drept rezultat ca persoane foarte diferite ca structuri psibici inceapa si semene una cu cealalta. ,,Pipurile* din viaja — al comereiantului, al ofiferului, al functionarului, al savantului, al invafitorului, al ospatarului — se formeazi prin faptul cd o,anumita in societate isi pune amprenta pe compor- tamentul lor obisnuit. Birieinfeles, aceastii modelare este ade- sea usuraté de faptul c inclinatia naturala merge in aceeasi directie si cA profesiunea respectivi a fost aleasa fiinded ea ite inelinatiilor individuale sa se realizeze in modul cel mai complet. Diagnosticul personalitatii mu este in mod seri riclitat de influentele care intervin in perioada matu- Asemenea influenje fixeazi mai mult forma ext comportamentului, si nu orientarile launtrice, Cind un {ator isi dé importanta, aceasta se explicd prin faptul ca este obisnuit si fie pentru copii personajul central, si nu prin aceea ci ar fi vanitos si ar vrea neaparat si joace pretutindeni primul :ol. El poate fi la fel de modest ca oricare altul, Cind 5un ofifer este scrupulos pind la extrem in respectarea regu- Iilor viejii militare, aceasta este altceva decit atunci cind un om are de la natura inclinatia citre 0 mare meticulozitate. Deosebirea nui poate fi trecutd cu vederes. In general; un anu~ mit comportament dobindit prin obignuintd nu este confundat cu un comportament rezultat dintr-o particularitate lduntric’. Situatia este, bineinfeles, alta in cazurile in care influentele speciale se produc in copilarie, mai precis in prima copi Este insi greu de spus in ce masurd asemenea influente pro- voaci schimbari fundamentale in firea omului, Dar aceasta nu afecteazi in mod esential felul meu de a pune problema. In cele ce urmeazi ne vom ocupa de turile firii umane asa cum ne apar ele, deci indiferent de felul in care s-au format. Sint convins, de exemplu, cd este in firea omului s@ tinda a fi apreciat in societate i ca el are © inclinatie fireasea spre mila, dar modul in care aceste doud trasdturi se vor dezvolta in cursul viefii poate fi determinat de imprestile din perioada copilariei. In mod evident, con- finutul aspiratiel respective este dat din afar. Dac& un om ambitios isi va exercita ambitia intr-o directie sau intr-alta, aceasta depinde exclusiv de inflyentele exterioare. Doi oameni Ja fel de ambitiosi pot fi dusmani de neimpacat flinded urma- rese {eluri opuse, Sentimentul datoriei poate si se manifeste in cele mai diferite directii, directia aleasa depinzind in intre- gime de societatea in care traieste omul. Aspiratiile si incti- nafiile Inndscute nu impiedied, asadar, educarea omulul, ele constituind, dimpotriva, baza fara de care educatia nu ar fi posibila, Dac intr-un om nu ar exista sentimentul datorie’ ex tendinta inndscuté, ar fi imposibil sd i se insufle acest senti- ment prin educati Oamenii — indiferent cum s-a ajuns Ja aceasta ~~ sint foarte diferiti. Dupi cum nu seam&n& unul cu altul din punet de vedere fizic, ei nu sint la fel nici ‘din punct de vedere psihic, Trasdturile firli omenesti nu prezinta insé un sir ne- sfirgit de posibilititi, la care si se mai adauge eventual tran- 2ifil continue, astfel ineit sk se poaté distinge extrem, de 6 multe trisituri speciale ; realitatea este cd trisiturile care determina firea omului_sint numeroase, dar nu infinite. ‘Multe ins psihice apartin_sferei_aspirafit-inclinayii '. nele aspivafit’ sint egoiste, altele altruiste, Un om poate si tindé spre cistig sau si dorease’i ‘si se impund ; un altul poate sa fie milos gi si aibi un puternic sim} de rispundere fata de colectivitate. Simful dreptatif, frica, ura omului asuprit impotriva asupritorului sint si ele trasdturi care fin de sfera aspirafii-inclinafii, Dac& una sau alta dintre aceste insusiri este deosebit de accentuatd — sau, dimpotriva, putin deavol- | tat —, aceasta formeazi trasaturile individuale care definese * personalitatea, Dat existen{a unor asemenea trésituri nu duce la formarea unor ,personalitati accentuate, care prin felul~ lor de a fi sa se ridice deasupra mediei ; dupa cum se poate constata, devierile intr-un sens sau intr-altul se mentin intot~ deauna fntre anumite limite, aga Incit nu ridied individul dea~ supra a ceea ce este general uman. Ceea ce este dat In mod instinctiv constituie baza naturii specific umane. Aceste tra- situri psihice sint, tocmai din cauza semnificatie! lor general umane, atit de adine inradicinate, incit nu dau loc Ia deose- biri individuale prea pronunjate, Exist ins variafii ale mo- dului de reacjie — oameni mat mult sau mai putin egoisti sau altruigsi, mai mult sau mai putin ambitiosi, milosi, con- stiinciosi etc. Cu alte cuvinte, pe baza acestor variatii in sfera aspirajii-inclinafii putem constata existenta unor oameni care se deosebesc intre ef, dar nu a unor personalitati accentuate. Modul in care sint prelucrate Iauntrie tririle prezints, de asemenca, deosebiri individuale si poate modifica firea omu- lui. Pe de o parte, este vorba aici de desfisurarea reactiilor afective, de rapiditatea cu care ele crese si apoi descresc, de profunzimea a care ajung; pe de altd parte, este vorba de felul reacfiilor volitive, de care tin nu numai forta sau slabi ciunea voiajei, dar si excitabilitatea voinfei in sensul ag: numitului temperament coleric sau, invers, lipsa de excitabi- litate, in sensul asa-numitului temperament flegmatic. Insusi- " Autoral reia in lugrares de fatd multe dintre conceptiile per- sonale pe ecre le-a dezvoltat in Blologische Psychologie (N-T'). 7 arile acestei sfere, afectiv-volitive — cum ar putea fi denu- mité —, sint si ele favorabile formérii unor variafii de com- portament, determinind anumite trisituri individuale gfe omu- Jui, Dar nici din aceasta sferd nu iau fiinta, de obicei, perso- nalitati care si se deosebeased in mod pronuntat de media celor din jur . In general, inteligenta nu este inclusi in notiunea de personalitate ; exist ins sfera sentimentelor asociative (vezi B.P.*, pp. 117—140) in care isi au originea uncle trasaturi ale personalitatii, cum ar fi interesul pentru nou si simful ordinil, Dac aceasta din urma insusire nu o concepem in mod eronat drept 0 dorin{a anancast? de ordine, vom constata ca in aceasta sferd asociativ-intelectuala pot exista, ce e drept, trisituri individuale, dar nu-si pot avea originea trasiturile personalitatii accentuate, ‘acd vrem si injelegem natura unui om, trebuie si finem ecama de toate aceste trisaturi ale diferitelor sfere psilice. Gintre care nu am mentionat aici decit citeva. De fapt, ar trebui sa ilustrez si aceste variafii ale firii omenesti prin exem-~ ple concrete din viaa, asa cum voi dlustra personalitajile accentuate. Ar fi inst © incercare nereugiti. Insusirile speciale despre care este vorba aici nu sint atit de reliefate ineit si poata fi prinse intr-un mod univoc. Ele nu pot fi stabilite cu suficienta certitudine nici prin observatie si nici printr-o conversatie cu. omul respectiv. Aceste insugiri devin insa ev dente daci avem posibilitatea S& privim omul din interior. Scriitorii ne ofera adesea aceasta posibilitate. Ei ne deseriu nu pumai comportamentul exterior al omului, nu numai vorbele Jui sau ceea ce spune despre sine insugi, ci ne comunica in mod nemijlocit ceea ce omul gindeste, simle si dureste. In felul acesta, la personajele literare devin vizibile si variatii mai subtile ale personalitatii, Cind un om se araté fricos sau arogunt, drept sau milos, e greu de stiut in ce misura el este intr-adevar astfel, chiar dacd el insusi se caracterizeaza T Ald si in alte locuri, inifialele B.P. indica tucrarea Rictogische Psychologie, in care se gasese multe premise principiale ale tucrarit de fata, pe care nu le pot reproduce aici. Trimiterile Ja anumite pagin; sint yolabile pentru editia a IV-a a operei mentionate. 2 Vexi Glosaral (N.T), ca atare, Dac insé un seriitor ne deserie un om fricos sau un om drept, cu toate gindurile si sentimentele lui intime, atunci figea acestula ni se reliefeazi puternic. Agadar, perso- najele din Jiteratura imi vor da posibilitatea binevenita de a infaitiga si ‘acele varlajii ale psihicului omenese care se m Ja nivelul mediei generale. In contrast eu acestea vor iegi jn eviclenfa si mai clar personalitatile accentuate. Desigur, ¢ greu sd se elimine orice incerlitudine -atunei cind. trebuie si-deosebim ‘rasaturile care dau nastere tunel personalivati. accentuate de acele trasaturi care nu produc decit idividualitagi obisnuite. Exista gradatii din dowd puncte de federe."Pe-de-o~parte; o trasatura de caracter hiperperseve- lent ', hiperexacta 2, hipertimica poate fi atit de putin pro- Auntata, ineit nu ia nastere o ,accentuare", ci numai o de- flere de la medie, fra a depasi acest cadru. Deosebit de ‘bil este acest Iueru in cazitl insusirilor temperamentale, > unde pot fi constatate toate treptele intermediare, mergind |, pind Ja confundarea cu media generald. Accentuarea presu- pre deci intotdeauna un anumit grad de intensitate a tra- {aturilor respective, Pe de alti parte, despre unele trasituri nt se poate afirma cu certitudine dac& fac parte din categoria lelor car2 due in mod obisnuit la ,accentuari* sau din cate: Joria celor care nu dau nastere decit la variatii. Cind vorbim despre ambitie trebuie si ne gindim la posibilitatea de a avea de-a face cu 0 insusire,apartinind sferei.aspiratii-inclinatii. Ar putea fi insé vorba si despre un fenomen partial “de“hiper- perseverenti accentuati, O reliefare mare a trasiturii ne va permite x4 alegem Intre aceste doud posibilitai. Un arivism maniac mu mai este compatibil cu o simpla variatie a as Tiel. Hipepesseverenfa nu se manifesté, dealtfel, niciodots au-") mai prin ambifie : intotdeauna ea este insotita de o suscepti- 4 bilitate exagerata fafa de jigniri si de o inclinatie spre ran chiuna. Asemanatoare este situaia atunci cind constatém Ja cineva un foarte pronuntat simf al datoriei. Si aici poate fi vorba de o simpld varietate a sferei aspirafli-inclinajii, dar putem 99 W 23 Veet capitotele respective din prezenta luerare, 9avea de-a face si cu o trisatura anancasta. Diferentierea re- zulta aici din faptul cé in cazul obignuitului simt al datoriei se observ o atitudine linistita, oarecum de la sine infeleasi, lipsita de tensiune, pe cind in cel de-al doilea caz ne gasim in fafa unei continue intrebéri anxioase daci omul si-a facut sau nu indeajuns datoria. Este interesant si, totodat’, important din punct de ve- dere psihologic, faptul cé oamenii hiperperseveren{i au o ten- dinfa spre manifestiri egoiste de ambitie si susceptibilitate fata de jigniri, pe cind cei hiperexacii tind spre manifestari altruiste ale simtului datoriei. Pentru a intelege acest lucru trebuie avut in vedere faptul cd — aga cum am ardtat mai pe larg in B.P. — hiperperseverenta activizeazd mai ales sen- timentele mai puternice, adica egoiste, in timp ce ezitarea pune in evidenta mai degraba sentimentele mai slabe, adicd cele altruiste, Cu cit un om chibzuieste mai mult im Ivarea hotaririi, cu atit interesele colectivitatii fi devin mai constiente si influenteazi aceasta hotarire. Aceeasi situatie, dar cu semn invers, 0 avem atunci cind comparaim cu personalitatile anan- caste nu pe cele hiperperseverente, ci pe cele isterice, care, de asemenea, manifesté o tendinA spre egoism. Ble chibzuiese prea putin, se hotdrdse prea repede, mentinindu-se astfel_ in sfera egoisti a nazuintelor primare ale omului, In domeniul anancasticului si istericulut mai exist’ o posibilitate de interferenta, In B.P. (pp. 218 si 219) a trebuit sa raspund daca ezitarea in luarea hotiirilor frebuie infe- Jeasi drept o forma benign a unei tendinfe anancastice sau dacé reprezinti o insusire de sine statatoare a sferei afectiv- volitive. Paralel cu aceasta a trebuit si-mi pun si intrebarea daci inclinatia de a actiona oarecum nechibzwit este expresia unei naturi in oarecare masurd isterice sau daca si ea trebule considerata ca o insusire de sine statdtoare din sfera afectiv- volitiva. Exist gi alte neclarititi similure, Atunci cind viafa afectiva este intensd, sentimentele al- truiste ale milei, ale bucuriei resimtite fata de reusita altors, ale datoriei sint — in mod analog cu ceea ce am vézut in 10 cazul hiperperseverentei — mai puternic activizate decit sen timentele egoiste, cum ar fi nazuinta spre putere sau spre avere, revolta impotriva unei leziri personale. Oamenii emo- tivi se remarci mai ales prin sentimentul de mili. Una si aceeasi incusire poate si alba surse diferite. Neomogend_este trisituraanietitii. In limitele normale, ea este proprie multor oameni ; uneori’ea poate deveni domi- nant, punindu-si pecetea pe tot comportamentul irisului .res- pectiv. In acest caz se constati destul de des o hiperexcita- bilitate a sistemulut nervos vegetativ, ceea ce, repercutin- du-se asupra vaselor sanguine, poate duce la angoasi i la o ,stringere de inim&* resimfita corporal. Dupi toate proba- ilitatile, numai in acest din urma caz anxietatea poate depisi media, preducind 0 accentuare a personalitatii. Ca o consecinté a multiplelor posibilitati de interferenta, unit specialisti sint de pérere cd atunci eind este vorba de trasiturile firii omenesti s-ar cuveni sa se renunte complet la clasifictri, riminindu-se in limitele unei deserieri_ generale a ceea ce se constatd, Intrucit, in cea ce ma priveste, voi proceda altfel, mi se va reproga probabil ci schematizez ceva eefeuyesyecerees ia scheme, Sint insi de parere c& putem vorbi despre trisdturi fundamentale ale_firli_omenesti,care exist in mod ObIectv gi a eee anes ace deci ficuti”saucel’‘pufin fneereaté, chiar dacd ar fi si se iveasc& numeroase dificulta{i, Nu este vorba de a aplica unei diversitaifi difuze 0 schema mai mult sau mai putin valabilé, ci de a pune in evidenfd, in ciuda numeroaselor interferen{e, fajii, Este vorba tocmai de acele Snsusiri care manifest tendinfa de a aluneca spre anormal. Ni este cu totul lipsit de ele nici acel om care nu iese din cadrul mediei. Cite ceva din trsiturile anancaste, isterice sau_peranvide, exist in flecare Omi, dai’ atunct” éind exista intr-un grad redus ele mu apar in mod manifest in exterior. Cind insd aceste trasaturi ajung la o anumita intensitate, ele {si pun amprenta pe personalitatea omulul, lar cind se accen- ll\ \ y verenti poate, in conditii nefavorabile, si devind un cic: tueazi si mai mult, ajung s4 perturbe structura personalitatii, deveninid astfel anormale. Personalitiijile care. pot fi considerate drept accéntuate nu sint’deci~anormale. Dad am interpreta cazurile acestea in alt mod, ar trebui s4 consideram numai media drept_nor— mala, orice deviere de la medie fiind in acest caz considerata drept patologica. In felul acesta, personalitatile care printr-un specific individual se ridicd clar deasupra mediei ar trebul excluse din sfera normalului.' Acestia sint insd tocmai acei foameni pe care ii denumim ,,personalitati*, cei care poarta propria lor amprenti, Omul care nu are nimic din ceva ce, jntr-o formA mult mai accentuati, este paranoid, anancast, isteric, hipomaniae sau subdepresiv etc., poate fi, fara indo- iala, considerat drept un om mediu si absolut normal, dar in nici un caz mu poate fi o personalitate pregnanté. Dac& vrem ‘8 apreciem evolutia unui asemenea prototip al omului normal, putem admite cd e putin probabil ca el si aibi o evolutie defavorabila, dar la fel de putin probabil este ci se va dis- tinge intro directie pozitiv’.| Personalitatile accentuate mani- festa, in schimb, vocatia pentru ceva iesit din comun, atit in sens pozitiv din punct de vedere social, cit si in sens nega- tiv, Unii se prezinté sub un aspect negativ din cauza unor imprejurari exterioare neprielnice firii lor; in alte impreju- rari ar fi putut si devina oameni cu realis iri deasupra mediel, Pentru a ne exprima mai coneret, 0 personalitate hiperperse- itor asocial, dar in conditii favorabile poate manifesta o sirguinta neobositi. O persoani hiperexactd poate dezvolta in cazul lunor Imprejurdti uefavorabile o nevrozi obeesiv’, dar in im- prejurari favorabile ea poate deveni o pildd pentru ceilalti in dezvoltatul sim{ al datoriei de care di dovadi. O per- ‘Sonalitate demonstrativi poate solicita insistent 0 pensie neme- ata, in alte conditii insi poate avea realiziri artistice ete. { Cind ne gaisim tn prezenta unei imagini psihice negative sin- “tem de cele mai multe ori inclinafi si presupanem o psiho- patie; in cazul unei imogini pozitive ne gindim mai curind Ja o personalitate accentuatd. O asemenea atitudine este oare- | | 12 cum ind-eptatité, deoarece devierile ugoare au un efect mai degraba pozitiv, pe cind cele puternice au un efect mai de- graba negativ. Drept personalitati_ a ear trebuisi calificim-numal | - pe_acei-oariéii_care_se .deosebese intr-o-masurdatit.de mare. \ de medic, incit chiar in lipsa unor_Imprejurari exterioare.ng- favorabile au. dificullaji-in..a se adapta _cerinjelor_vietii. Nu exist insi o grani{a fixa intre oamenii medii obi sonalitatile accentuate. Deci nici aici nu trebuie sé dam ter-" menilor o interpretare prea ingustd ; nu trebuie si presupunem o deviere de la medie in cazul oricarei particularitafi neinsem- “nate. Printre cei pe care in mod curent fi consideram -- in- tr-un sens mai larg — oameni obignuifi, oameni care nu les din comun, existd insi destul de mulfi care trebuie consider personalibati accentuate. Din cercetarile facute in clini tra de citre Sitte la adulfi si Gutjakr Ia copit, Teiese ca aproximativ jumatate din populafia noastra poate fi ‘consid ratit ca neiesind “din “comun, iar ce: fate ca ace’ ‘tuatd. Aceasté proporfie nu’ € “decit “Pentru i este ins valabila situafia de la noi. In ceea ce priveste populatia unei alte tari, situalia poate fi cu totul alta. Despre germani se spune ci sint ambitiosi, si aceasta nu numai in sens laudativ, dar $i in sensul unui carierism supirator. Poate cd acesta este motivul pentru care Sitte a gisit printre ei relativ numerosi hiper~ perseverenti si hiperexacti. In cele ce urmeazi voi arita cum infeleg eu personali- tafile accentuate, Intrucit vorbeam mereu si despre persona- litati anormale, ar trebui s& arat in mod detaliat in ce masurd se deosebese propriile mele conceptii de cele ale unor auteri de seamé. Imi permit insi si mentionez cd, in lucrarea sa Kombiniert abnorme Wesensziige in neurotischen Reaktionen, doamna Bergmann a arétat, in introducere, in ce masura se deosebesc pirerile noastre de schema lui K. Schneider si in ce misuri sint ele compatibile eu aceasté schema. In brosura mea Kinderneurosen und Kinderpersénlicheitein mi-am mai expus 0 data parerile. De aceea nu voi spune decit citeva cu- vinte despre aceasta problema, 13Personalitatile hiperexacte ', respectiv anancaste, pe care K. Schneider nu le diferentiaz de celelalte tipuri, aledtuiese, dupa pirerea mea, un grup deosebit de important, attt prin frecvena cazurilor cit si prin masura in care pot devia de la medie. Acelasi lucru este valabil si pentru personalitatile de- ‘monstrative — respectiv isterice —, categorie care in ultimul timp nu mai este acceptaté de cdtre unii. Trasiturile anan- castice sau isterice pot marca foarte profund firea unui om. In ceea ce mA priveste, eu definesc nofiunea de paranoid in- tr-un fel oarecum deosebit de felul in care a fost definita pind in prezent, intrucit consider cA principala tras&turi a acestei personalitaji este hiperperseverenta afectului. Perso- nalitatile instabile nu vor figura in expunerea mea, deoarece acestea nu pot fi incadrate intr-o structuré unitara a carac- terului, Cine citeste caracterizarea care li se di poate si recunoascd personalitati isterice, hipomaniace, ba chiar si epi- leptoide, AS propune ca nofiunea de instabilitate sX fie folositti nu- mai in infelesul lipsei de voinfé ; eu insi nu o includ, nici in aceasti acceptie, printre trisiturile accentuante, ci numai tn variafiile firii, lipsa de voin}a ca atare neajungind niciodata la o asemenea intensitate incit si-si puna pecéted’pé intreaga personalitate. Daca, in opozitie cu cele de mai sus, instabili- tatea reprezinté in diagnosticul obisnuit forma cea mal frec- venta a psihopatiei, cauza rezida in faptul cd in aceasté no- fiume sint incluse felurite trisituri de caracter anormale si c& numai rareori lipsa de vointd ca atare este socotiti 0 trast turd aparte. Printre trasdturile accentuante ale. personalitatii nu_.vom gasi nici lipsa de afectivitate. Dac ea existé intr-o masuré atit de mare incit si rezulte grave’ deficienjé -etice, atunci este vorba de o stare heboidd, deci, dup cum indicd numele, de o boalé mintald latenté. Simpla lipsti de afecti- vitate 0 vom intilni numai la variatiile de caracter. 1 Menfioniim c& aldturi de termeni curenti in lmbajul_psihiatele si psihologle : hipertimicl, paranoicl, isterici, introvertit{, autorul pro- Pune o serie de fermeni noi: hiperperseverenti, hiperexacti ete, (1. 4 In ce ma priveste, diferentiez personalititile hipertimice, distimice si ciclotimice dupa Kretschmer, dar inteleg prin ciclo-) timicl numai pe aceia a ciror dispozitie psihicd labila osci leazi intre stiri hipertimice si distimice. Sintoni sint oamenii/ cu © dispezitie uniforma, medie, Din grupa ciclotimicilor fi separ pe exaltafi, care au tendinja spre oscilatii de dispozitie extreme, de Ja un pol Ja altul. In domeniul gindirii si al pstho- motricitatii ar trebui, de fapt, si mai distingem si alte forme speciale de temperament, deoarece uni oameni sint excitati sat inhibati numai in gindire, respectiv se detaseazi de medie prin psihomotricitatea lor, adicd sint vioi sau apatici in spe- cial in mimica lor. Doamna von Trostorff a tratat aceasti pro- blema mai pe larg. Este vorba ins& de particularitati care nu influenteazé in mod esenfial cursul viefii unui om ; cercetaitorii le constata, dar felul de viaté al unui om nu depinde fn mod esenial de felul in care temperamentul siu se repercuteazi asupra gindirii si a migearilor. In aceasti lucrare va trebui si mA ocup mal pe larg de personalitaj:le introvertite si extravertite. Daca le acord o atentie deosebitd, aceasta se datoreazd faptului ef in Lterattira de specialitate aceste notiuni nu au mai pistrat dectt partial continutul ce le fusese dat pe vremuri de Jung. Am incercat SA clarific cceste nofiuni atunci cind m-am ocupat de Trans- formarea copilului in adult (vezi B.P., pp. 228-287); aici imi voi permite si repet, pe scurt, felul in care vad situatia. | Copilul este extravertit, el este sensibil la evenimentele care acfioneazi ssupra simfurilor sale gi reactioneazi la ele prin- tr-un anum't comportament. Ginduri proprii nu_prea are, In comparafie cu copilul, adultul este introvertit ; lucrurile, eve- nimentele din jur il impresioneazd mai putin, nu reactioneazé la fel de nemijlocit 1a ele, de obicei mediteazd mai inti asu- pra lor. In extraverstune predomina — in gindire $1 acfiune — lumea perceputd, pe cind in introversiune este preponderenti lumea reprezentirilor, Extravertitul este mai inclinat s& ia hottiriri rapide, deoarece el ia in considerare mai pufine posi- bilitdfi @supra crora ar trebui s& chibzuiascd decit o face un ins care are tendinja de a tia firul in patru. La extravertiti 15mai exista, independent de gindice, o inclinafie mai mare spre patituding activa in lumea exterioar, adica el au © impulst pitate mai mare — trasdtura de caracter comund Gu copiii. Introvertitul sovaie si din cauza unor factor! care fin de gin- dire, dar si Tard ei este mai pujin prompt’ in luarea de hotariri, In copiliric extraversiumea este Ta fel de dezvoltata lo ambele-sexe, Cotituta spre introversiune in timpul pubertétit este de obicei mai accentuaté la biiefi decit la fete. Din fceasti cauzi femeia rimine mai puternic afectatd decit: bir- batul de intimplarile obiective ale vietii, avind, In general, ‘mai mult sim{ practic decit el. La rindul sdu, barbatul infelege mai bine decit femeia unele corelafil intime care nu sint direct Visibile, deoarece el mediteazi mai mult asupra lor. Femela este in pericol de a judeca si de a actiona prea pripit, in mp ce, dimpotriva, barbatul riscd si se piardé in speculaii teore- fice si deci si nu facd coea ce ar fi necesar in situatia de moment dati, Prin prisma acestei deosebiri intre sexe, lo femeie trebuie si judecdm o extraversiune sau o introver- siune accentuata alffel decit la barbat. Ceea ce la femeie, con- stituic media, la buirbat inseamna extraversiune, ceea ce la barbat ni se prezinta ca medie, la femeie este introversiune. In conceptia mea aceste notiuni reprezinté ceva esenfial- mente diferit de antinomiile realism-idealism sau obiectivitate- subjectivitate. Concluzia, ci ne aflim in fafa unei extraver~ siuni se poate dovedi mai putin realisti si obiectiva decit ‘aceea ci avem de-a face cu o introversiune ; aceasta se poate intimpla mai ales in cazurile cind starea de fapt poate fi apreciata corect abia dupa o profunda chibzuinyi. Sint de acord cu Jung atuncl cind spune (p. 456): ,Primul se orie teazd dupa faptele exterioare date, cel din urmé isi formeazi © opinie care se intercaleazi intre el si faptele oblectives. Mai departe insi (p. 469) gasim la Jung urmétoarea preci- zare : ,Exista — si acum ma refer la intelectul introvertit — si un gen cu totul deosebit de gindire, ciruia cu greu i sar putea contesta aceasté denumire, si anume un gen de gindire 16 care nu se orienteazii nici dupa experienta obiectiva nemijlo citd, nici dupa idei generale, obiectiv mediate". ‘Asadar, Jung isi exprima aici pirerea ci atitudinea intro- vertitd exclude nu numai orientarea conereté dupa obiect, ci si un asemenea proces de formare a idellor care porneste de la obieet. Dacd la inceput se parea ca extravertitul accept situatia cbiectivé aga cum este, in timp ce introvertitul mai inti o prelucreaza, dupa Jung acesta din urma sesizeazi de la bun irceput situafia obiectiva cu o nota accentuaté de su- biectivism, Citim (p. 513): ,Denumese factor subiectiv acele actiuni seu reactii psthologice care, contopindu-se cu influenta obiectulul, formeazd o noua stare psihicd, El araté apoi $i mai prees cum se prezinti gindirea in cazul unei atitudini introvertite: ,.In acest caz, ideea nu-si va mai putea nega originea, care este o imagine arhaici, estompaté si ascunss de vreme, Aceasta ii va da o nuanja mitologicd, care va fi considerata drept ,originalitate* sau, in cazuri mai grave, drept bizarerie, deoarece specialistii necunoscdtori ai moti- velor mitologice nu vor sesiza caracterul arhaic al ideiit, Aceasta faseamna in mod coneret (p. 468): ,,.n gindirea prac- ticd a comerciantului, tehnicianului, cercetitorului naturii, orientarea spre obiect este evidenta din capul loculul. In ce priveste gindirea unui filozof, poate exista un dubiu atunci cind ea este orientata inspre idei, In acest caz trebuie cercetat, pe de o parte, daca aceste itlei nu sint decit rezultatul unui proces de abstragere din experienta privitoare la obiecte, prin urmare nu reprezinta decit notiuni colective de ordin superior, constituind sinteze ale unor situafii obiective; iar pe de alta parte, trebuie cercetat daci nu cumva aceste idei (cind nu pot fi identificate cu sintezele abstracte ale unor experiente nemijlocite) sint fie preluate din tradi, fie imprumutate din mediul spiritual inconjurditor. Daca rispunsul este afirmativ, atunci asemenea idei fae si ele parte din categoria datului cbietv dec act fal de giadee trie 4 el dena extravert!t* Dupi-parerea mea, pe un naturalist nu-l putem considera extravertit decit atunci cind activitated lui consti mai ales 7din stringerea de fapte; cu cit prelucreazi mai mult prin gindire cele observate, cu atit inclini mai mult spre un com- portament introvertit, Pe un filozof, care ajunge in mod catt goric la elaborarea de idei, fl consider introvertit, ‘chiar dact sirul ideilor sale a pornit de la fapte obiective. Dac&, in ciuda acestor deosebiri de vederi, folosese ter- menii introdusl de Jung, o fac, pe de o parte, fiindea in psiho- logia medical s-au incetajenit in sensul pe care li-l atribul eu, iar pe de alti parfe, pentru ci in aprecierea practica deosebirea nu este atit de mare ca in teorie. Sint cu atit mai mult de acord cu Jung cu cit exemplele lui sint mai concrete. Astfel, de pilda, el serie (p. 455): ,Unii, pe motiv cd e frig afar, se decid imediat si-si imbrace pardestul, altil, pe motiv c& vor si se cileascd, gisese cA este inutil si o fact ; unul il admira pe un tenor pentru ci toaté lumea 1 admiri, altul nu-l admiri nu pentru ci iar displace, ci fiindek este de parere ca ceea ce e admirat de toatd lumea nu trebuie neapa- rat s4 si merite admiratie ; unul se supune imprejurarilor date deoarece, dupa cum stie din experientd, nu exista alte posi- bilitafi, altul este insi convins c&, indiferent dac& eventmen- tele au avut acelasi curs de o mie de ori, a o mié sf una aard se poate intimpla altfel etc.*. In ceea ce ma priveste, si eu a§ clasifica aceste comportamente contraril la fel ca Jung. Atunei cind, intr-un anumit caz, vrem si stabilim daca este vorba de un comportament extravertit sau introvertit, exist pericolul ca, in mod eronat, si luim in considerare si trisdturile temperamentului. Personalititile hipomaniace sint influenfabile, foarte atente la evenimentele exterioare si isi regleazi actiunile in conformitate cu ele. Le putem deci numi extravertite, dar comportamentul lor nu este determinat de acea particularitate specifica la care ne referim aici. Eysenck, in al cirui diagnostic al personalitdtii firea extravertitd si ceo introvertita joacd un mare rol, a comis dup& pirerea mea gre- seala de a include si temperamentul hipomaniac. Iaté ce scrie el printre altele despre ‘pmul_extravertit (p. 155): ,,li, plae glumele, are replica pronipta, fi place varlatia, este optimist si fl place 84 rida. Prefer agitatia, are o inclinafie spre agre- 18 jt_plerde_usor.rabdarea, Nu-gi prea controleaz’ uneori nu te prea poti, bizui-pe-el, Aict poti identifica, fara putinja de indoiald, temperamentul hipomaniac, care este fundamental altceva decit firea extravertita. Un om sobru, fra inclinajie spre optimism si ciruia nu-i place si ridi, ba chiar si o personalitate subdepresiva poate avea ten- dinfa spre extraversiune tot aga cum 0 poate avea un hipo- maniac, cu deosebirea ca la cel dintii aceasta tendinfA nu se exteriorizeaza atit de puternie, Pe de alt parte, gio personali- tate hipomaniacd poate fi introvertiti, dupii cum vom vedea din exemple. Mai exista si o alt& posibilitate de combinare a traisitu- nilor psihice: un_om care triieste mai mult in lumea per- ceptiei giseste de obicei ugor contactul cu ceilalfi oameni, pe cind cel care trdieste mal mult in imaginatie stabileste acest contact mai greu, Contactul cu oamenii despre care este vorba aici nu este intotdeauna corelat in modul acesta cu extraversiunea sau introversiunea. Un om poate sii fie intror vertit si din aceasta cauzi si nu prea Simté lipsa de societate, dar atunel cind se afla intre oameni si stabileased repede $i bine contactul cu ef. Un altul, orientat in intregime spre exte- rior, poate avea, cu toate acestea, dificultiti in a se apropia de oamerii cu care are de-a face. Este vorba in fond de infe- Jegerea remijlocita dintre om s1 om, lucru care depinde tn mare misurd de capacitatea de exteriorizare. Existi, fara tn- Aoiali, 0 capacitate nemijlocité de a actiona asupra oamenilor prin diversele modalitati de exterlorizare, precum si de a inte- lege modalitatile de exteriorizare ale semenilor ; 1a al{ii poate ‘nsa si se manifeste lipsa acestei capacititi sub ambele aspecte. In primul caz contactul se realizeazi ugor, chiar daci este vorba de un introvertit ; in cel de-al doilea, chiar dac& este vorba de un extravertit, in relajille cu ceilalti oameni se mentine o anumita stingicie, o anumitd rigiditate. Capacifatea de contact sau lipsa acestei capacitafi sint, cu toate acestea, concepute adésea ca insusiri echivalente cu extraversiunea sau introversiunea. In special atunci cind se vorbeste despre au- tism sau despre firea schizoida se infelege atit introversiunea 19cit $1 greutatea de a intra in contact eu alfi oameni, Doamna von Trostorff si-a dat osteneala de a delimita cu exactitate notiunile. . Dupa aceste observatii preliminare putem aborda diagnos~ ticul personalitafilor accentuate. Chiar atuncl cind parerea mea este similara cu cea a altor autori, descrierea nie de prisos, deoarece ea va arata cum anume pot fi delimitate concret personalitafile in diagnosticul practic. Dupd cum se stie, Kurt ‘Schneider si-a exprimat despre propria sa schema parerea cdi este greu de transpus in practica deoarece diferitele trasituri se intrepitrund prea mult si 4 din aceastd cauzi trebuie si se rimind de cele mai multe ori la caracterizarea generala de psihopatie. M-am pronunfat in repetate rinduri impotriva acestel conceplii si a vrea si anit concret in expunerea mea ca personalitajile pe care le disting aici pot fi, in marea majo- ritate a cazurilor, recunoscute cu certitudine, indiferent daci au o singurd trasituré accentuanté sau mai multe concomi- tent. Pentru acest diagnostic al personalitajii este nevoie de ‘9 metodici adecvata, Jucru de care ne vom ocupa in capitolul ce urmeazi. Meiodica diagnosticului personalitafi Din pacate, nu exist reguli precise pentru a identifica trisiturle accentuante. Aceasta se datoreazd faptului cd, pen- tru fiecare sublect in parte, spre a putea interpreta corect raspunsurile trebuie si stabilim in mod strict individual cum a infeles intrebarile ce i s-au pus, Jocul schematic al intre- barilor si rispunsurilor este, asadar, pierdere de vreme, iar examincrea prin teste este utilizabila numai in anumite con- ifii strict circumserise. Schmieschek.'si Miiller au intocmit un chestionar, care cuprinds multe din intrebarile pe care le pun atunci cind vreau si stabilese diagnosticul unei personalitafi, Ramine de vazut cit de mari sint greselile ce se pot savirsi atunct cind intrebiile sint puse fard observarea prealabila nemijlocité a celui chestionat. Intrebarile referitoare Ia firea omului permit prea multe posibilitati de interpretare; mai mult, la aceeasi intrebare acelagi subiect poate raspunde in moduri contrare, in functie de felul in care a infeles-o. In cele ce urmeazd voi demonstra acest lucru in’ mod amplu. S-ar putea erede cA prin multi- plicarea intrebarilor in cursul a numeroase teste ar putea fi eliminace treptat greselile. Este ins& probabil ca un asemenea rezultat nu va putea fi obfinut, deoarece in afard de cuvinte mai ex'sté si mimica, iar aceasta poate da aceluiasi raspuns sensuri total diferite. Am aratat in mod detaliat in alt loc (in lucrarea Der menschliche Ausdruck) cit de mare este 214 | rolul pe care observarea mimicii 1 are in diagnosticul per- sonalitafii; vol avea si acum efte ceva de spus in actasl privinta. - Mijloacele esentiale pentru aprecterea unel personalitati f constau in observare si explorare, Dacd avem posibilitatea de a observa in mod nemijlocit un individ, comportamentul si in profesie si in timpul liber, fn familie si intre prieteni lee cunoscufi, intr-un cere restrins sau fntr-o societate mai mare, ne putem forma o parere asupra personalitatii lui. YE drept, unele aspecte pe care subiectul nu le exteriorizea: ‘nu pot fi nici in acest caz cunoscute, ci abia atunci cind exa- {minatorul are o legétura strinsd si indelungata eu persoana explorata. In general, o observatie atit de precisa nu este posibilé nicl chiar la pacientii din clinicd, cdci ei se gasesc aici in afara sferei in care se manifesta personalitatea lo lipseste mediul profesional si familial. Este adevarat ca ei isi fac prieteni si cunostinte din rindul celorlalfi pacienti, dar ca medie nu traiesti in cercul lor. In plus, un pacient nu se comporta in general in clinica aga cum ar dori el, ci. aga cum o cere regulamentul clinicii. Alta este situatia la copiii fiziceste sinditosi, care se pot migca in voie, De indaté ce s-au acomodat cu clinica, ei se Poarti mult. mai degajat decit adulfii, La inceput, si ei. con- sider noul mediu ca ceva aparte, ceva ce impune un com- portament deosebit. Totodata le este fricd de cadrul neobig- nuit, Dar nu trece mult — la unii copii doar citeva zile, la alfii ceva mai mult — si ei se simt in clinied la ei aca Ceilalsi mici pacienti nu mai sint consideraji ca tovarasi de suferin{a, cu care au comun faptul cd au nevoie de asistenta medical, cl ca al{i copli, la fel ca cet de acasi, de pe strada satt de la scoala, copii cu care te joci, te cerfi si te impact. Intr-o seciie de psihiatrie infantili jocul nu se deosebeste decit foarte putin de jocul in comun obignuit al copiilor. Pro- gramul clinieii, desteptarea, culcarea, Iuarea mesei nu sint resimfite de micii pacienti ca lucruri pe care le privesti cu alli ochi sivcare sint caracteristice spitalului, ci ca o ordine care, desi sub forma putin diferita, este ceruta si acasi. De 22 aceea, prin simpla observatie tn clinied, de la copii se poate obtine mult mai mult decit de la adul{i, Este drept cd acest lucru nu-l poate face intotdeauna medicul insusi, dar el poate fi informat de psihologii si educatoarele care traiese tn mij- locul copiilor. $i mai rodnicd poate fi observatia daci sectia spitaliceases este legata in mod nemijlocit cu o scoala, pentru c& im acest caz copiii au la dispozitie si cereul in care ei se pot afirma prin rezultatele pe care le obtin, Comportamentul in ptofesie, atit de important pentru adulfi si care nu se poate manifesta in clinicé, corespunde in mare misuri comporta~ mentului copilulut la scoala, In aceste douA situalii se poate vedea cum igi indeplineste omul sareinile, cum isi infelege el indatoririle si cum aspir& spre realiziri in cadrul emulatiei. Dat fiind faptul cd la copii putem afla atit de multe prin observare in clinicd si la scoald, trebuie sa acceptim faptul c& cel de-al doilea procedeu, adicd explorarea — mult mai eficace la adulfi —, 44 putine rezultate la copii dac& procedém numai Je interogarea acestora si nu interogim totodata pe parinfi si pe educatori. Copii nu au ine& suficienta capacitate de introspectie pentru a putea da informatii despre ei insis Lg fe! de important. Ja_adul{i.ca. sila copii este obser- varea wifi, a gesturilor si_a fonicii. Aceste observatii ne oféra adeseachéia pentru o fnfelegere corecti a subiectulul, Cind vrem si stim, de pildd, dacd persoana cu care stim de vorba simte intr-adevar — asa cum afirma — tristefe, bucu- rie, entuziasm, speranta, teama, dezamagire etc, nu putem afla cu certitudine acest Iucru numai din cuvintele sale, de- oarece ea isi poate potrivi vorbele dupa cum doreste. Din mimici putem ins& vedea in mod nemijlocit dacé ceea ce spune corespunde intr-adevéir cu ceea ce se petrece in inte- riorul su, Dacd lucrurile nu se petrec in felul acesta, avem {in fata noastré un om care, din punct de vedere al mimicii, mu participa la explorare si stim cd fn acel moment el este indiferent, chiar dacé pretinde c& e trist, plin de speranta etc. Cind subiectul vorbeste despre un sentiment din trecut, acest lucru trebuie de asemenea si-si gdseascd o expresie in mi- miei, cici, atunci cind ni le reamintim, sentimentele se tre- 23zese intr-o anumité misuri din now la viafé, $i in acest fel verificdm, chiar {ara si vrem, autenticitatea cuvintelor auzite. Jar daci nu ne indoim de veracitatea celor spuse, putem con- stata chiar numai din mimica cit de profund este resimfit ceea ce se exprima prin cuvinte — de pilda daca cel care vorbeste despre durerea resimfita la pierderea unei rude apropiate este sau a fost intr-adevar profund afectat, Sau, cind un alt pacient vrea sé-gi ascunda mihnirea si afirma ci de mult nu mai suferd, s-ar putea ca din mimica lui sd putem deduce ca, dimpotriva, mai este ine& profund afectat. Intonatig are de asemenea o mare importanfa, intrucit din ea se poate deduce altceva, mai veridic decit ceea ce reiese din cuvintele rostite, Este vorba mai ales de modulatia care insofeste exprimarea verbal. Ocazional poate si apard chiar un sunet de sine stittor — un oftat, de exemplu — care trideazi ceea ce cuvintele inceared si ascundd. Din mimicd i fonici se poate constata si importanta pe care subiectul 0 acordi unei afirmatii. S-ar putea, de asemenea, ca in relatarile unui subiect si nu fie vorba de starile sufleteti care se exteriorizeazi in mimica lui. Subiectul se poate limita la niste constatari laconice, eventual Ia simple afirmatii sau negafii. Dar si in asemenea cazuri cele spuse sint confirmate sau atenuate prin mimica. Din expresia sublectului, ca si din felul in care articuleazi cuvintele, se poate constata daca acesta afirma ceva de care in sinea sa este absolut convins sau dacd nutreste o oarecare indoialé. Un da, un nu sau o asertiune pot fi univoce dacd ne luim dupa cuvintele rostite, dar intonafia gi expresia pot sugera exact contrariul. Uneori iti atrage atentia o rostire cam sovaielnica, taraganaté a cu- Vintelor si ili dai seama ca ele sint insotite de o anumita Uneori incertitudinea se observa din mimica : a ezitare launtri © privire intrebitoare sau scrutatoare, eventual o anum! pozitie a gurii poate indica faptul ca, Liuntric, problema inca nu este pe deplin rezolvata, Nu este neapirat nevoie de o Gescifrare constienti a expresiei fefei, faptul ¢ sesizat in mod nemijlocit si e inclus in formarea unei opinii. 24 ©, a ge contribuie intr-o mare ia” diagnosticul_. yr personalititii, S-ar puted” ca unii si creadi ci este vorba de © metoda foatte nesigura. Trebuie sd subliniem ins& cd, dim- potriva, este poate metoda cea mai sigur pentru aprecierea unei persoane, deoarece in acest caz o stare sufleteascd duce nemijlocit la expresia exterioara si este la fel de nemijlocit infeleasi de interlocutor, Daca, de exemplu, intr-o situatie anumité subiectul manifest teama, aceasta se poate constata cu cea mai mare certitudine din mimica sa. El poate incerca si-si inving’ expresia de fricd, nu o poate insi elimina cu totul din mimica sa $i, in orice caz, acest lucru fi reuseste in mult mai micd masura decit negarea fricii_ prin cuvinte sau chiar prin fapte. Dacd motivul exterior al fricii este ne- insemnat, se poate conchide ci frica reprezinta 0 trasiturad de caracter. Este adevarat ci nu se poate stabili cu exacti- tate si nici nu se poate demonstra matematic ci in cazul mi- micii corespunzatoare omul resimte léuntric bucurie, mihnire, dubiu etc si, in general, sentimentul care este sesizat in mod nemijlocit, dar situafia reald e totusi descifrata cu mai mult certitudine decit prin cea mai bund argumentare. Din expe- rienfa cotidiana se stie cu certitudine ci un om este aga cum se manifest in varlatia mimicii sale, pentru cd niciodatd un om cu o mind tristé mu se gindeste in acel moment la o poveste vesela si niciodata un om cu o mind iritata nu poate ave concomitent o stare de spirit pagnica. Cum in aceste cazuri facem constatari nemijlocite, se intimpla adesea si stim mai mult despre personalitatea unui om cu care am stat de vorbi numai dowd minute decit putem afla din explo- rari precise prin teste s1 chestionare. ‘Tot mimica ne ajuté si adaptam convorbirea la nivelul cultural si la gradul de mobilitate intelectuala a subiectului. Aici nu este vorba numai de aptitudinile intelectuale, ci si de felul in care inteligenta a fost exersaté prin inva scolar si, mai tirziu, in viafa de toate zilele. $i acest Iucru poate fi descifrat din mimica. Iti poti da seama cu destul siguran{é daca omul cu care ai de-a face se indeletniceste mintul 25cu o muncé fizied sau eu una intelectualé, Nu este nevoie si te uifi la miinile lui gi nu trebuie si consideri drept un criteriu sigur faptul ci la oamenii care nu depun muned fizicd trasdturile fefei rémin adesea mai fine, Il recunosti pe lucré- torul intelectual chiar atunei cind este vorba de un om care in timpul liber face multi migcare in aer liber, pe vint $i furtund, ceea ce a avut darul sd-i indspreased s1 si-i brizdeze fafa. Cu atit mai pufin poate constitui un criteriu hotaritor imbracdmintea, Pe omul muneii fizice fl identifict chiar dact poarté un costum ireprosabil, si zicem, duminica. Este firese SA urméresti modul in care se mised, dar nict dups aceasta nu te pol{ lua far teama de a gresi; pe de alté parte, te poti orienta just chiar atunci cind subiectul respectiv sade Tinistit pe un scaun, Desigur, diversele circumstante concrete pot juca un anumit rol in formarea unei pareri, dar esenfiald Himine observarea mimicii. Independent de inteligenta persoanei respective, activi-] tatea intelectual’ pe care o desfigoaré atit in cadrul profe- sional cit si in afara acestuia, in restul zilei, ii dezvolta mobi~ Iitatea spirituala. Deosebirea de finutd incepe ined de pe ban~ eile seoli. Tnvatamintul nu ofera omului numai material de gindire si un antrenament al intelectului, cf fl si deprinde, totodata, si aibi o activitate spiritual, care are drept rezultat faptul ca el intimpin cu intrebéri si reflectii tot ce i se intimpla, in timp ce omul care nu are aceasta deprindere accept totul in mod mai pasiv. Asadar, nivelul instructiei scolare este in foarte mare misur’ rispunzitor de mohilitaten intelectual cu care este dotat un om pentru viaté. Dar chiar si dupa cele mai bune studii vioiciunea intelectual descreste din ce in ce mai mult daca nu persist’ impulsurile care au stimulat-o ; in acest caz activitatea reflexiva scade treptat. Se poate chiar afirma ca intr-o unitate de timp un om deprins cu gindirea are mai multe ginduri decit cel nedeprins, indiferent care dintre ei este mai inteligent. Avind in vedere ci dupé mimic se poate constata daci un om are o gindire vioaie Saif Tent? ne.putem da seama in mod nemijlocit daci avem de-a face 26 cu_un_intelectual.sau..un.muncitor manual, chiar dac ei ar fi Wentic imbracafi si ar, sedea Nnistiti, astfel incit, sA_nu se poati observa felul in care se migcd. Gresim insé in mod aproape sigur atunci cind intelectualul, in cluda profesiei sale, nu este decit prea putin stimulat sau cind, in afara profesiei sale, muncitorul are si numeroase alte interese. Ag vrea dealifel sA precizez ca notiunile de intelectual si de mun- citor manval nu trebuie absolutizate ; ele trebule infelese sub © forma generala: primul are profesional si extraprofesional © activitate mai mult intelectualé, iar cel de-al doilea una mai mult fizied, _f Daci din mimicd se poate deduce 0 mai mic mobilitste ! intelectuala, aceasta se datoreste faptului cA expresia fefei este mai putin animaté. Subiectul respectiv are, intr-o unitate de timp, mai putind miscare mimicé. Cind pe fata unui muncitor manual se observa o expresie oarecare, ea nu este stearsd, ci poate avea aceeasi profunzime ca la intelectual, diferenja con- stind intr-o modulare mai redusi. In cea ce priveste profun- zimea, formele de exprimare ale intelectualului sint mai putin evidente, deoarece la el intervin in permanenfa imagini care pot prejucicia caracterul unitar al trairii si, implicit, al ex- presiei. Mimica intelectualului apare astfel ca fiind ugsor reti- nuta. La un muncitor manual o expresie poate fi foarte repede inlocuité de una contrara, in timp ce la intelectual tranzi sint mai treptate. Acesta din urmé se las maj pufin impre- sionat de evenimente, deoarece contribuie la ele prin trairile sale interioare, Asada, este, in_general,_suificient..sA_privesti_f om pehtrersfi forma o pirere despre mobili tuala. Lucvul acesta este de o importan{a capitalé fn. ‘convor- ‘Birile duse pentru analiza personalitatii. La fiecare intrebare pusd si la fiecare réispuns primit trebuie intr-adevar si avern in vedere finuta intelectuala a persoanei cu care stam de vorba. Acest lucru este necesar in special atunci cind exami- nim problema extraversiunii sau a introversiunii, deoarece cu eft omal este mai mult stimulat prin instructie sau edu- cafie sA gindeascd in mod de sine statdtor, cu atit mai mari 27* sint exigentele pe care le putem avea fafa de el. De aceea, la © persoand cu un nivel cultural mai ridicat numai o inclinatie foarte accentuaté spre formarea de idei proprii denota -intro- versiunea, Pe de alta parte, la un individ fara pregatire inte- Jectuald extraversiunea se manifesta deosebit de, puternic. Mimica nu are totusi decit un rol auxiliar in cercetarea mai amanun{ita a trésaturilor personalitatii, Constatarile con- crete sint verificate prin mimicd, dar reaulta in detaliu dintr-o explorare care are drept scop si cerceteze modul de reactie al subjectului si sa deduct de aici trasaturile firii lui, Imi voi inguidui sa Lamurese acest aspect. La inceput putem ruga subiectul si ne comunice propriul siu punct de vedere, cerindu-i si ne descrie in mod general firea sa si s& precizeze cum priveste el viaja si cum rezolvi problemele pe care ea le pune. Objinem astfel indicatii impor- tante ca, de exemplu, ca ia lucrurile. prea in. serios, c& are © sensibilitate si iritabilitate’ matite sau, invers, cd ia viata prea usor §i, eventual, ci manifesta o inclinatie spre sociabi- litate si veselie, Chiar daca, judecind dupa mimici si dupa modulatiile vocii, avem impresia c& aceste aprecieri sint facute cu oarecare nesiguran{a, putem totusi porni de la ele, cerce- tind semnificafia lor concreta. Daca ni se pare ci se mani- fest in mod mai proeminent 0 anumita trasdturé de caracter, ‘© vom urméri, incercind s-o scoatem in evidenta. Pentru a fi considerata cert, aceasta trasdtura trebuie si fie demonstrat in mod coneret, adicé nu prin afirmafii generale sau prin rispunsuri afirmative la intrebarile puse, ci prin raportiri nemijlocite la atitudini efective din viata. Unele persoane ris- pund cu ugurinfa in mod afirmativ la intrebirile puse, dar, daca remaream ca raspunsul nu a fost motivat in mod obiee- tiv, ele nu pot ~prezenta fapte care si ilustreze aceasta insu- sire pe care gi-o atribuie, O persoand se poate aprecia ca [ind sirguincioasd, serioasd, zeloasd, vioaie ete, dar indicatiile sale sint inutilizabile dacd ea nu poate descrie cum s-au mani- festat pind atunci in’ viata sirguinta sa, zelul sau ete, Trebuie intotdeauna si cerem s4 ni se prezinte exemple..de;eompor- tament in care si fie reliefate insusirile indicate. Exemplele trebuie si fie semnificative, fiind vorba de insusiri prin care omul se'distinge clar de medie. Aceste exemple, daca sint bine alese, demonstreazi ca, in diferite ocazii, subiectul s-a comportat altfel decit se comporta de obicei prietenii sai, tova- rsii sai ce munca, sofia sa etc. Desigur, nimic mai ugor decit si afirmi teoretic ceva ce in mod obiectiv nu corespunde realitatii, dar nimeni nu poate relala drept fapte doveditoare intimplari concrete daca ele nu au avut realmente loc, in afard de cazul in care am avea de-a face cu un actor inzestrat cu rmulld fantezie, ceea ce ar reiesi repede din comportamentul siu general. Asadar, indicafiile teoretice furnizate de un sv- biect nu pot servi decit pentru orientare, confirmarea firii sale fiind posibilé abia prin descrieri concrete ale unor situafii in care se manifesta un comportament deosebit. Ag putea sustine cé aceste descrieri concrete constituie aproape eel ‘mai important element metodic in analiza personalitifi, Voi cerita acum detaliat cum anume dintr-o convorbire cu subjeclul poate si relasi o trisituri accentuata a fill, in aga fel incit aceastd trasdtura sa poata fi cu certitudine considerati ca existenté. De aci vor rezulta si indicafii despre structura personalitatilor accentuate, a caror descriere urmeaza_ mai jos. ES Dac banuim cA avem in faja noasiré 0 personalitate hiperperseverenta trebuie si punem intrebari in privinta_sus- ceptibilitt:ii_el. Unii oameni nu injeleg bine aceasta nofiune si se gindese mai curind la sensibilitate in acceptia ei gene- rali, In asemenea caz trebuie sé le explicém ca ne referim la sensibilitatea fafa de ceea ce ii prejudiciaz’ personal, adica la susceptibilitate. Intrebim subiectul cum reactioneazi cind ise face o nedreptate, dacd poate accepta aceasta cu calm. ‘Ar putea el si suporte o nedreptate, cum i se intimpla ori- carui om din cind in cind? Unii se codese si admita o ase- menea susceptibilitate, temindu-se ca li s-ar putea aduce reprogul de a fi gilcevitori, poate fiinded Ii s-au mal facut asemenea reprosuri. O atare atitudine poate fi constatata din mimica lor si atunei trebuie sé le explicém cd nu este vorba de o agresivitate grosoland, ci ci ne referim mai cu seama 29 quae eERnENNNR REET% £ Ja reactia lor Mduntricd fafa de jigniri, Daca izbutim si-i facem si infeleagé ci un asemenea comportament nu are nuanta unei insusiri negative, persoanele hiperperseverente admit ci se simt cu usurin{a jignite $i ofensate. In schimb, multe dintre ele continua si nege c& ar fi ranchiunoase, insusire care de obicei este caracteristic’ personalitatilor hiperperseverente. Prin aceastd negare ele vor doar si explice cd In comportarea lor exterioaré nu rmin ostile partenerului gi nu mai dau urmare celor intimplate, Multi hiperperseverenti neaga c& ar avea inclinafia de a reveni iar i iar asupra unel intimpliri trecute, dar nu neagd si sentimentul Mduntric ca atare. Unit marturisese chiar, cu sinceritate, c& pot ierta ofensele, dar nu le uitd. Faptul cdi nedreptatea suferita le ramine mereu in memorie este ins destul de concludent in sensul unei tréisé- turi accentuate, deoarece o eventuala agresivitate orlentatd spre exterior ar putea fi inhibata de alte componente ale per- sonalitafii respectivé. Un Iueru ce nu poate fi uitat are in orice caz o inriurire puternicd, Mulli dintre ei spun chiar ca sufera foarte mult din cauza nedreptitilor, dar nu exteriori- acest fapt. Cind gradul de susceptibilitate este mal fnalt, se intimpla rareori ca aceastd insusire si nu se manifeste si prin reacfii exterioare. Subiectul trebuie intrebat dacd a avut conflicte freevente pe motiv cd nu a putut suporta o nedreptate, dacd fa plrisit vreodata un loc de muncé fiinded nu a vrut s& se acomodeze situatiet existente sau chiar dacd n-a fost cumva concediat vreodata pentru faptul ci a rémas intransigent in- tr-o divergent de pirerl, Daca Intrebarea nu se refera la susceptibilitate, ci la inclinatia de a lua pozifie in interesul dreptafii, atunci, in majoritatea cazurilor, personalititile hiperperseverente rispund afirmativ chiar de la inceput. Vazind in acest fapt o insusire pozitiva, ele nu au motive si o nege. Desigur, trebuie si ne convingem dac& nu este vorba mai mult de propria dreptate decit de dreptatea altora, Cind conflictele devin freevente, cind se observa existenta unei firi artagoase, atunci — dacd nu este vorba de o situatie zeazi 30 de viata nefavorabili — nu mai avem de-a face cu o trisitura accentuati, ci cu o psihopatie paranoid, unde hiperperseve- renfa existi intr-o masura patologicé. Hiperperseverenja nu se manifest’ numat prin suscepti- bilitate, camenii de acest fel find totodata si ambifiosi, Rela~ tia launtricd dintre susceptibilitate si ambitie poate fi obse: vati daci se ia in consideratie faptul ci jignirea apare de obicei atunci cind prestigiul personal pare stirbit, Cel ce a suferit 0 nedreptate ca urmare a unei erori sau a unel misuri prin care nu se urmirea in nici un caz o discreditare perso- ald nu se simte ofensat. Aspiratia spre recunoasterea sociala se manifesta ins si independent de susceptibilitate, lucru confirmat de obicei de modul in care evolueaz’ viata profe- sional a persoanelor hiperperseverente. Ele s-au ridicat prin munca si o caracte- ristica a acesteia constituind-o oscilafii extreme ale dispo- zitiei. Intr-adevar, temperamentul isi poate avea originea in- tr-o diluare a bolii, dar aceasté legitura nu este obligatorie, Cind anomaliile sint de un grad mai redus, care nu justificd decit caracterizarea ,exaltare*, cu atit mai putin trebuie si ne gindim la ceva maladiv. Oameni exaltafi reacfioneazi mult mai intens la diferi- tele intimpliri din viafa lor decit oamenii obignuifi. Eveni mentele imbucurdtoare le provoaci foarte repede entuzias- mul, iar ele triste fi due tot aga de repede la dosporare. Expresiile ,,chiuind pind-n inaltul cerului“ si ,mihnit de moarte“ se potrivese firilor exaltate chiar mai bine decit personalitafilor ciclotimice, Exaltarea se asociaz’ mai putin cu pornirile josnice, adie mai ales egoiste, decit cu cele de nivel superior, adic’ altruiste. Dragostea de oameni, bucu- ria simfit’ pentru prosperitatea altora pot’ ajunge la o mare intensitate, Se manifest ins& si impulsuri care se aflé in afara ,sferei aspirafii-inclinafii" si care, din aceasti cauzi, sint, in prineipiu, mai slabe. Dragostea pentru muzic’, arti, 178 naturé, sport, devotamentul pentru o religie, 0 conceptie des- pre lume — toate acestea Si pot emofiona pe oamenii exaltati pind la exiaz, Tot astfel si reacfia lor la celalalt pol este provoeati de cauze banale. Hi pot fi desperati din cauza milei pe care o simt pentru un om sau un animal. Pot fi profund nefericifi din cauza unui esec usor de remediat, din cauza nei mici decepfii care miine poate fi uitati sau din cauza unei boli inofensive de care sufera 0 ruda, ea si pentru faptul c& unui pricten i s-a intimplat ceva neplicut. E drept insi ¢& friea si grija pentru propria lor persoani pot deveni de Asemenea excesive, Teama este deosebit de susceptibili de accentuare, probabil fiinded la o anumit& intensitate se trans- forma intr-o stare fizicé, devenind in felul acesta coplesitoare. Pentru sentimentele egoiste acest lucru nu este valabil, Faptul c& Ja oamenii exaltafi se constata in special sen- timente nobile este cauza pentru care aceasta fire e deseori intilnita 1a artisti si poefi. Trebuie s& ne punem insi intre- barea: de ce, in general, acesti creatori intruchipeaz altceva decit niste simple talente intr-un domeniu special, asa cum este cazul la- oamenii de stiinfa care au realiziri remareabile intr-un domeniu anumit? De ce nu sint mari compozitori sau pictori pur si simplu genii specializate cum sint, de pilaa, mari matematicieni ? Dupa piirerea mea, fiinded tal gur_nu duce la arti; este necesar s existe si un puternic raport afectiv intre individ si arti. Privita exclusiv sub prisma nevesitifilor imediate ale viefii, arta nu are o mare valoare, Un om cu simf practic are suficiente motive sii dezvolte talentul pentru matematicé, tehnich sau organizare. Inir-o asemenea stare sufleteasci el nu serie ins poezii sau AU compune muzicl, chiar daci are talent pentru aceasta. Un altul, chiar pentru a-si putea forma o pirere despre opera artistic’ pe care tocmai o plimédeste, are nevoie de senti- ment, Talentul specializat poate aprecia perfectiunea teh nied, dar cind’ este vorba de valoarea unei opere de arté, hotiritor este efectul ei emotiv. Este deci lesne de infeles cA 0 vie sensibilitate afectivi este o trisitura proprie artisti- Jor si poctilor. Am vazut c& o alt tristitura care favorizeazs 179ia artistic 0 constituie firea demonstrativd, iar o a treia Som conta tune nd vor orb despre introveriie 4 firile artistice se descurcd adesea greu in viafa, caua ete Samal faptul cA, datorit& reacfiilor lor Senet de sensibile, nu sint in suficienti misuré inarmate petit fa face fata cerinjelor brutale ale vietii, Dintre poof, Hil derlin ne oferi cea mai pregnanti confirmare a faptilil ca exaltarea sentimentelor favorizeazi ereatla poetic& si tot data ingreviazi lupta pentru existenta. S-ar putea ca ‘t in parte un fundament maladiv, cici, tivitatea lui sa fi avu mde elteva decent dupa ce a creat operele sale geniale, tim © le ‘st alienat mintal (de aceasta. problema m-am ocupat 0s 1 (de ac 4 Juerar i in 1964), sea lll est Peal mull’ dei 1a eicre alt poet insemnitatea unei sensibilitdji excepfionale. In intense oper, atit In poezii, elt si in Hyperion, aceasta sensibilta® se vadeste intr-un mod impresionant. Dack ta vate ale ticular’ Hélderlin a suferit mult mai mult decit alfi oameft dacd, pe de altd parte, putea sit simt& bucurli extatice, {apt fe datoreste in mod cert marilor greutéfi pe care leva AVE in via, greutiji cauzate tocmai de sensibilitatea sa. Setsl> bilitatca sa afectiva s-a intensificat la inceputul boll. Tni> serigoare a lui, citaté de W. Lange, se spune: Cre a eumpul mew! Am luptat pind 1a epuizare mortalli pent 2 ma menfine 1a acel nivel mai inalt al vietii unde se aflé coe dinfa si contemplarea. Da, am Tuptat impotriva unos inje care, dupé toate probabilitijile, sint mai coplesitoare decit tot cea ce puate si indure un om fnrestrat cu 0 forts de fier", Chiar si in aceste exagerdri maladive il recunoaste pe Hélderlin si, totodat’, putem intuit puternicele impulsuri pe care sensibilitatea le-a oferit creajiei sale. 11 citez pe marele lirie german doar ca exemplu. Chiar dacd nu in aceeasi masuri, dar intr-un fel aseménator, GR sibilitatea afectiva il orienteazd pe om spre valorile dftei, trezindu-i totodati dorinfa si creeze el insusi cea ce fl emo atit de profund. 180 Primul exemplu la care ma voi referi este acela al unei femei la eare capacitatea de a se entuziasma s-a trezit la viat datocita unor idealuri politice. Acest caz a fest descris jn Tucrarea neastré celectiva de citre ven Tresterff. | MARGARETHE B. 5-4 nascut in 1905. Ambii ei pirinti au fost foarte activi din punct de vedere politic ; tatal ei era supra- numit ,,rogul. Ine& din copilarie ea il ajuta la difuzarea clandesting a unor ziare revolutionare. La 17 ani, cu o puter- nic& participare launtrieé, a incercat si le determine pe tovarasele ei de munca dintr-o ofelarie ‘sa facd grev. A fost foarte dezamigitA cind acestea au abandonat-o in mod las, jar ea a fost concediata, Cind, in ultimele siptimini ale rézboiului, a vicut cum au fost impuscaji pe strazi niste soldati tineri, a fost profund zguduité. De atunci a considerat ci misiunea ei este de si pune intreaga fort in slujba idealurilor ei politice si, in’ 1945, a intrat in Partidul Comunist. Plind de entuziasm, a exclamat : ,,/cum. m-am hotérit, aparfin partidului !". De atunci_a lucrat cu deosebiti energie — in mod onorifie — in mai multe functii. A amenajat adaposturi de zi pentru | batrini, le-a pregitit de mincare, s-a ocupat de lagirele de refugiati. Din proprie initiativa a organizat o vasté actiune sub lozinca ,Salvafi copiii !" A infiintat gridinife si crese, a organizat intilniri ale parintilor si nu si-a crujat nici o osteneali pentru a face tot ce era cu putint& pentru prote- i ei, La virsta de 46-de ani a fost aleasi intr-o functie politicd de réspundere. Era neobosita si se pricepea si antre- neze si Fe alfii, pentru ci faptele si cuvintele ei porneau din inima si erau impregnate de sentimente autentice. Am vrut sa sprijin copiii_de muneitori si s& ajut la educarea unor tineri talentafi. Orice ma apue sii fac, fac aga cum se cuvine. | Decit prast, mai bine nimic !* Cind a mai inaintat in virst a ramas eredincioas’ vechi- lor ef icealuri, dar dup o activitate public’ de zece ani s-a retras pentru a-si creste nepotica, care locuia la ea. In convorbiri se intrezireste inci entuziasmul ei politic, dar — asa cum spune singuré’ — viata ei aparfine acum cu totul’,micujei". Abia daci si-a facut putin timp pentru | 0 viziti la noi gi din nou era cu gindul la copil. In entuziasmul de care era: stiipinité aceasté femeie, se simfea totugi intotdeauna si emotia pe care i-o insuflau eve- 181nimentele triste. De polul negativ al unui asemenea caracter ne putem da seama cind studiem firea fiului ei, Klaus. KLAUS E, niiscut in 1928, se temea in copilirie de intuneric. ‘Avea tot timpul impresia ci sti cineva la spatele lui, se ita mereu inapoi si fugea cit fl fincau picioarele, in timp ce inima ii batea intr-un ritm accelerat, Era ticut, iar cind era mai multaé lume de fajé vorbea cu greutate ; in aseme- nea ocazii vorbea ragusit i transpira de emofie. Daci flicea © expunere, prefera s& citeasc, fiindu-i tot timpul teama ca se va impotmoli, Nu suporta sé vadi pe cineva bitind un animal, fi era atit de mild incit trebuia s& intoarc& capul. Din cauza-emotiei nu putea vorbi, In ocazii solemne era foarte impresionat : ,M& tree nidugelile de emofie. Cind se cinta un imn solemn, trebuie si am grija sé nu mA podi- deasca lacrimile“. Teatrul il fascina, dar el insusi nu putea | 8% joace deoarece avea un trac atit de mare incit nu mai | era’ in stare 4 rosteasct nici un cuvint. Ii plicea si asculte muzica; ,,o muzica plind de gingisie*, ca Reverie de Schu- mann sau cintecul cirmaciului, insofit de corul plin de mire- fie din Olandezut zburdtor. Si-a luat bacalaureatul abia la 25 de ani, dupa-care s-a | inseris la o facultate. Timp de. doi ani a studiat cu multa ardoare, dar apoi au inceput esecurile, Dup& o bal indelun- gata, mama lui fi trimitea lunar o suma mai mare de bani ca si se supraalimenteze, El a cedat insA insistenfelor cole- gilor, folosind bani pentru bauturé. Spunea cu patos: ,,Am facut acest lucru dintr-un sentiment de prietenie, unul tre~ buie si-l ajute pe celélalt ! Cind bea alcool, vorbea mai usor si lega prietenii cu mai multi ugurinfi. Dup& unele esecuri minore, care i-au provocat depresiuni serioase, a in- ceput si bea tot mai des. Acesta a fost motivul pentru care mama lui I-a adus la noi. In temperamentul acestui subject era preponderenta pre~ dispozitia pentru desperare. Inch din copilarie fl emotionau puternie evenimentele triste sau infricositoape, Mai tirziu ajungea repede intr-o stare de desperare ori de cite ori nu-si atingea vreun scop gi suferea de anxietate, Ca acestea se datorau temperamentului situ exaltat, adie anxios-fericit, se vede din profunda emofie care-l cuprindea in ocazii solemne, 182 emofie ce exprima un sentiment de fericire. Lacrimile care {i podidecu erau lacrimi de fericire, ‘xemplele urmiitoare vor flustra faptul ei poefii si ar tistii au adesea un temperament exaltat. {MARTIN R, nascut in 1901, era poet lirie, Cu ani in urma a seris multe poezii, dar cind, la virsta de 62 de ani, a venit la consultatie, se’ocupa mai mult de traduceri de’ versuri Potrivit spuselor sale, avea si o ,,vind muzicalé ; poeziile sale le resimfea mai curind ‘ca pe niste lieduri. fnainte a lucrat un timp gi ca grafician, fticind afise. Intreaga sa viata a fost mareaté de frdmintarile viefii sale afective. Inc& din copilarie era capabil s se entuziasmeze in mod excesiv, pe atunei mai ales pentru probleme sociale. La un moment dat si-a instigat colegii impotriva unui profesor meschin si int lerant, ejungindu-se aproape la o greva a elevilor. In anit urmitori fi stirneau entuziasmul muzica, poezia si femeile frumoase. Pe actuala sa sofie o liuda intr-un mod exaltat si o caracteriza patetic ca pe 0 femeie minunata*, La fel cum se putea entuziasma pentru tot ce e frumos si bun, se simfea imediat profund deprimat cind ceva nu-i mergea ‘asa cum ar fi dorit. In asemenea cazuri se gindea adesea la sinu- cidere. Cind a venit la mine era foarte deprimat, fiindc’, in urma unor colici renale avute in ultimul timp, se temea c& e bolrav de cancer, Acest poet lirie este un exempli de pronunjat tempera- ment exaltat. El este Ja fel de capabil de entuziasm, ca si de desperare, mergind pind la intenfii de sinucidere. Voi deserie acum cazul unei pictorife, citat de von ‘Trostorff in lucrarea noastra colectiva. ADELE H, niseuti in 1901, era mama unui pacient care inc& din prima copilirie devenise imbecil in urma_unei encefa- lite, dar care, tocmai de aceea, era copilul ei favorit. 1 in- grijea cu un devotament deosebit. Viafa si-a consacrat-o acestui fiu bolnav si artei. Este pictorifa si se entuziasmeazA pentru tot ce e frumos, Cind am cunoscut-o noi, la virsta de 63 de ani, nic-a declarat cu exaltare : ,,Pictez pentru bucuria de a picta; pur si simplu trebuie s&'pictez I" Frumusefile naturii o transpuneau intr-o anumité stare de spirit si atunci simfea dorinfa de a picta. 183»Nu-mi aleg decit teme care imi produc bucurie Muntricd. Vreau si exprim in culori tot ce imi daruieste natura, Ade- sea, cind tree printr-un cimp sau o padure, ma coplesaste un puternic sentiment de fericire, Atunci imi zie: E atit de frumos c& trebuie si pictez asta! Fira pictura nu exist pe tru mine fericire !" Cind a fost intrebata de ce isi da atita osteneali, daci tot nu-si expune niciodaté tablourile, a ras puns: ,Nu scopul conteazé la mine, imi e de ajuns dacs pot si pictez". Apoi a declarat: As vrea si redau firea unei flori, Floarea soarelui, de pildd, are atita veselie in ea prin galbenul ei luminos !* In tramvai studiaza figurile oame- hilor. ,E greu s& pictezi chipul unui om, deoarece ay vrea mereu'si redau in trisituri expresia sufletului !* Copacitatea de a se entuziasma a contribuit cu siguranté la faptul c& subiectul nostru s-a putut consacra cu atita de- votament creafiei sale artistice. La celdlalt pol, marea ei sen- sibilitate se manifesta in cAldura, izvorita dintr-o profundi compatimire, cu care il ingrijea pe fiul ei debil mintal, Voi cita acum cazul unui cintdret si actor, care a fost deseris de Seige in lucrarea noastr colectiva. MARTIN Z., in virst de 25 de ani, a manifestat ined din copilirie talent pentru muzicd si cinta cu plicere. Talentul siu pentru canto a fost descoperit cu ocazia unui concurs la radio, dupa absolvirea scolii generale si terminarea uce- niciei ca lécdtus, A urmat cu regularitate cursuri de canto, iar-mai tirziu a avut succese frumoase ca solist de muzica usoari. Participa mai ales la emisiuni distractive si la spec- tacole organizate de radiodifuziune, Ar fi dorit insi si joace odat si intr-o revista sau intr-un musical, deoarece nu-l interesa numai cintatul, ci i creatia actoriceascd. Se straduia sa sublinieze prin gesturi si mimica partitura vocald. Subiectul se deseria el insusi ca plin de temperament, ba avind chiar prea mult temperament, asa ci uneori 0 ,wclllea pe nervi* pe sofia Iui. Era in stare si se entuziasmeze Yoarte ugor, devenea chiar ultrafericit, dar tot asa de repede trecea la o profunda tristefe sau la o ingrozitoare anxietate si atunci se simfea foarte deprimat, In asemenea cazuri sofia lui trebuia si-i redea echilibrul. De cele mai multe ori predomina insi buna dispozitie, Era optimist. Uneori ar fi j avut chef si danseze pe mese, de bucurie, In momentele de 184 euforie era capabil si diruiascé tot ce avea, Se putea trans- pune repede in starea de spirit ceruta de un slagar si atunci, Ih aceast dispozifie sufleteascd, era in stare — dupa cum se exprima — si dea o interpretare convingatoare. Era a bitios si se striduia s& faci s& triumfe dreptatea, {4rd sé fie ins& bitdios si nici vindicativ. In primavara aceasta a venit la medic intr-o stare de mare anxietate,.pricinuiti de faptul ci il deranjau mult dowd coroane dentare aplicate in aceeasi dimineaja. N-aves Gureti propriuezise, ei numai o jen& provocaté de corpul strain din gurd. [i era team ci din aceasta cauzi n-o si poatd cinta, cd va fi incapabil si-si exercite profesiunea, poate chir timp de citeva stptimini, Dupi o convorbire linistitoare, a plecat fericit, mulfu- mind cu exuberan{é. Citeva zile mai tirziu a confirmat cl totul era in ordine. In cazul acestui subiect, sensibilitatea exaltatd a contri- buit in mare masuri la faptul ci putea fi atit de puternie Jegat de arta sa de cintdret si actor. Totodata, ingrijorarea excesiva pe care a resimfit-o dup un tratament stomatologic arati cit de labil era si in directia polului opus. Firea anxioasd In copildrie, frica se manifesta foarte adesea atit de in- tens, incit domind intreaga personalitate. Copii anxiosi se recunose, de exemplu, prin faptul ci le e frick si ramina seara singuri in pat sau pretind ca macar lumina si nu fie stinsi, Le este frick de intuneric in diverse imprejurari, de pild& cind cint trimigi intr-o pivnifa prost luminata sau dacd trebuie s& fack cumparaturi dupa ce se intunecd. $i clinii ii pot speria, Aproape tuturor le este frici de furtund. Se tem de alfi covii; de accea, adeseori se intimpli ca acestia din ‘urma si-i persecute. In teama lor, nu indriznese si se apere de atacuri; copii mai puternici si mai curajosi se simt din aceasti cauzi stimulati si le demonstreze superioritatea lor, sii batjocoreasci, ba chiar si-i bat. ,,Tapii ispasitori* sau, 185cum mi se pare mai potrivit si-i denumese, ,,fintele vii — fiinded prin felul lor de a fi au darul de a atrage atacu- rile asupra lor — sint in majoritatea cazurilor copii anxiosi. Este ciudat cit de repede identified cei de aceeasi. virsta aceastA slabiciune. Un copil care acasi la el a fost o {inti este persecutat, la foarte scurt timp dupa internare, si in secfia de psihiatrie infantilé, daci educatoarea nu este cu bagare de seam’. Coplilor anxiosi le e de obicei foarte team de profesori, Din picate, adeseori, acestia din urmA nu-si dau seama c& au de-a face cu un copil anxios si se poartd foarte sever cu ei. Se mai intimpla ca uni copii mai puter- nici, dupa ce au f&cut o nazbitie, si dea vina pe un copil anxios, care, fiind ineapabil sa se apere, devine asifel ,{ap ispigitor“ fn fafa profesorului, La adulfi frica nu mai poate exercita o influent& atit de dominanta. Ceilalfi oameni nu mai par atit de amenin- fatori ca in copilirie, aga incit slabiciunea este mai putin vizibil’, Persistd totugi incapacitatea de a se afirma in cazul_ unei_divergente de opinii_ cu_o altA persoana. fn momentul in care oponentul adoptio atitudine mai energica, fricosii dau speriafi inapoi. De aceea devin_timizi. Aceast forma de timiditate include si 0 nuanji de_docilitate; existi si 0 timiditate anancastd, care deriv insi numai dintr-o_nesigu- ranji Miuntricd. In primul caz, timiditatea este orientat spre mediul exterior, fiind legati de observarea anxioasé a aces- tuia ; in cel de-al doilea, este mai important& jena provocata de faptul c& propriul comportament st& el fnsugi in centrul atentiei altora, Putem deosebi cele dowa atitudini constatind intr-un caz_feamg si in celilalt_jena, In amindoud cazurile se poate produce 0 supracompensatie, avind ca rezultat o atitudine sigura de sine sau chiar aroganti, dar se poate ob- serva cé atitudinea este nenatural si voitd. Pe de altd parte, din timiditatea anxioasi poate rezulta o atitudine plini de ineredere, in care partenerul ar putea s& disting& rugimintea nerostita de a nu se arta neprietenos. Sub forma timiditatii, firea anxioasi persist deci si la adulfi, Deseori, mai ales 1a femei, timiditatii i se mai adaugé 186 si tendinfa spre spaimé, care, dac& nu apare doar ca un reflex, reprezint& o fried resimtiti subit. Cu cit aceasti tendinta spre spaimA este insi mai claré, cu atit ne putem gindi cu mai mult certitudine la 0 hiperiritabilitate a sistemului neuro- vegetativ, hiperivitabilitate care sporeste reactia fiziologic a spaimei, dar care, prin intermediul sistemului nervos al inimii, poate s& intensifice si friea, Pentru inceput voi cita descrierea unui copil ficuti de Zeller in Iucrarea noastra colectiva. Din cauza firii sale fri- coase, se transformase in ,,finta*. BCKEHARD R.néscut in 1951, a fost ingrijit in 1960 in sectia noastra de copii. Tatil Iui avea o fire care ii facea si se indispuna repede, In dou rinduri, amindoi pfrinfii au trait in concubinaj cu al{i parteneri, Din aceste legituri, E. avea sapte fraf: si surori vitrege. Din actuala legaturd a mamei sale avea o sora cu patru ani mai mic& decit el. In aceeasi lo- mai triiau un frate vitreg — mai mare cu gapte — si 0 sora vitregi — mai mare cu cinci ani. Parinfii si copiii se certau adesea intre ei. De mai multe ori mama voise si pirdiseasca familia. Ambii pirinfi il bateau des si fara noim’. Cind aducea note proaste, bijiatul era intotdeauna aspru pedepsit. Suro- rile vitrege il biteau adesea cu brutalitaie, de tura, sau ida cu ma- inchideau in pivnif. Favorita’ familiei era sora | Lui E. ti era fried de parinfi si frati. In special ii era fried de pedepsele corporale aplicate de mama lui, Ceda in totdeauna in fafa fratelui stu vitreg, care il blitea descori si care eta totusi-singurul lui tovardis de joaei. Copiii din varlier il persecutau. Adesea era fugarit de o ceatd in- treagi de copii care strigau dupa el ,,biiatul care primeste = Pe cit putea, E. fi evita si mai tot timpul se juca numai cu ciinele Iui. Incd de la virsta prescolara era fricos, Seara nu voia s& se culee singur si nu adormea decit dacd lumina era aprinsi. Se temea foarte mult de furtuni, Mai avea unc + enurezis. De a inceput s& meargi la seoali, E. a devenit yfapul ispigitor“ al clasei. Nu avea prieteni. In timpul recrea- {illor isi gasea cite o ocupatic singur, intr-un loc izolat. Aproape ailnic era bitut sau batjocorit’ de mai multi copii, 187fir ca el s& se apere. II tachinau si pentru imbracdmintea lui sirécdcioasa. Se plingea invatatoarei cind o gisea sin- gurd, povestindu-i despre riutatea colegilor, A inceput s& fulbure din ce in ce mai des lectiile prin grimase i con- vulsii ale corpului; probabil cf in felul acesta spera si se aca si el remarcat, In sectia de copii a clinicii noastre, EB. ‘s-a ardtat tot timpul fricos. La fiecare examinare sau chestionare se temea ise va face o injectie, In conversatii era deschis, inteli- gent, ba chiar precoce. Pentru cel mai neinsemnat motiv plingea si se vaita, ascunzindu-se intr-un colf. Pind si in visele sale era bitut si batjocorit. In colectivul de copii era un clement inadaptabil. Fara nici un motiv fécea grimase si se comporta ca un clovn. Uneori chiar ,,féicea pe nebunul" Ceilalfi copii nu-1 acceptau in jocurile lor. Cu toate.ci era de o inteligenti normal, Si lipsea_cu_desivirsire increders te Se eta interes si-e-sinidtingsincer™ tn rea a varea temelor, dar renunja repede, luind o_atitudine plin- | pasessa ‘Acest copil a fost, {4rd indoiala, grav timorat de com- portarea brutalé a aduljilor si copiilor. El nu ar fi ajuns insé in starea in care se afla daci ar fi avut capacitatea de a se impune. Cum se intimpli adesea in asemenea cazuri, nea- jutorarea lui, izvoriti din fricd, provoca atacurile copiilor mai puternici, iar aceste atacuri duceau la o si mai mare timorare. Din pacate, exist gi adulfi care au uncori tendinta de_a fi brutali_toomai_cu_acei_copii_care_nu_se_pot_apara Parinjii, adesea iritafi din cauza certurilor dintre ei, menajat: cel’ mai pufin tocmai pe acest copil care nu indriznea si ise impotriveasea. In timp ce anxietatea care igi are originea in hiperexac- fitate sc accentueacd la maturitate, anwietatea veritabild des creste. Printre cei care au nevoie de psihoterapie se numard, fireste, si fricosii, Voi descrie acum cazul unei femei care din cauza timorarii a devenit hipocondrd, | INCH E. niscutd tn 1092, Tura oa salariath tn comert ia fost din copilirie foarte fricoasi. Pe intuneric 0 apuca groaza | si nu mai iegea din cas& decit cu mare neplicere, Cind, in- 188 indraznit s& urce scdrile propriei sale case, deoarece credea c& din majina ar putea séri un barbat care si alerge dupa ea si si-i fac& vreun ru. A rimas in strada, unde circulau oameni, si l-a sunat pe soful ei, care a coborit si a condus-o sus pe seri. Ti era o fricd groaznica de furtund, In momen- tele acelea i se contracta tot corpul“. Ocolea clini, Daci auzea ci intr-o p&dure sint serpi, ori nu se mai plimba deloc | pe acolo, cri se uita tot timpul dacd nu apare cumva vreun sarpe, si era mereu gata s-o ia la fuga. Uneori, cind se trezea noaptea, era cuprinsa de fricd si il trezea si pe soful ei ca s-o linigteascd, Alteori trestirea speriaté din somn. Fafa de strdini era timida si ii evita pe cit posibil. Pe soful ei il con- sidera drept apardtorul ei. in 1953, din neglijenfa unui chirias beat, a fost intoxi- cata cu gaze. Din acel moment anxietatea ei a crescut si mai mult. In 1961, dupa o zi de muncd extenuanta, a avut in drum spre casa palpitafii sia transpirat din abundenta. In aceasta perioadi au survenit in intreprinderea la care lucra dowd decese prin infarct miocardic. De atunci, pacienta a dat.semne de nevroza hipocondricé. Se temea ci are o boal& grava de inima si cé va trebui s& moar’. Dintotdeauna fi fusese tare fried de moarte, dar acuma frica s-a intensificat in asemenea masuré incit nu se mai incumeta s& iasd din casi de team si nu aiba un acces cardiac si si se prabu- seascd in strada. Th clinica, bolnavei fi era fricd de orice misura luati de medici, de pildi de recoltarea singelui. Dupa citva timp s-a adaptat bine mediului din clinica si a putut fi eliberaté de formele fricii care constituiau fobii Felul ei fricos de a fi a rdmas insd. tr-o seard, a avut impresia cA o urmarea o magin’, nu a Avem jin acest caz un subiect care, incd din copilarie, suferea de friek intr-un mod cu totul iosit din comun. O 2gu- duia profund cea mai mic& primejdie, chiar presupusi. Pe fondul acestei firi anxioase s-a dezvoltat 0 nevrozd hipocon- dried. Factorul declangant I-au constituit infaretul miocardic al celor doi colegi ai sai, precum si transpiratia si palpitatiile pe care le-a avut dupa o solicitare istovitoare. Prin psiho- terapie a putut fi influenfata evolutia patologicé, nu insi si firea ei anxioasi, 189Firea emotivd Firea emotivi se caracterizeazi prin reacfii de mare_sen- sibilitate si profunzime in sfera_sentimentelor_subtile. Emo-~ “Tivii nu sint impresionafi usor de sentimentele grosolane, ci de cele aparfinind domeniului spiritual. Am observat ceva ase- manétor la temperamentul exaltat, eu care cel emotiv prezinté de exagerate si nici nu progreseazi atit de rapid. Ei_nu reactioneaz4_atit_de_vehement_ca_exaltafii, ci intr-un_mod mai_sentimental. Cauze relativ minore dau nagtere unor ‘sentimente profunde. Cei ,,cu inima sensibild*, cum sint nu- mifi uneori oamenii de acest gen, simt mai repede mila decit altii, sint_mai repede induiosafi, sint mai accesibili bucuriilor produse de arti, de natura. Se poate vorbi si de o anumitd nduiosie“ a firii lor, pentru a sublinia si mai mult legatura cu sensibilitatea afectiva, Aceast sensibilitate este mai intotdeauna legata de mo ‘litatea_mimicii. La personalitafile emotive se poate observa “mediat orice reactie a laturii lor afective in timpul unei con- versafii, pentru cA i trédeazA mimica. Foarte caracteristic este faptul c& le dau usor_lacrimile, de pild& cind urmarese un film trist sau cind ditesc o povestire tristii. Aceste lacrimi, care apar cu atita usurinf§, pot fi lacrimi de bucurie sau de induiosare. Sint unii copii emotivi edrora nu li se pot spune basme pentru ca incep s& pling’ atunci cind acfiumea ia o intorsatura rea, cum se intimpli adeseori la inceputul basmului, si nu mai vor eX asculte, Se intimpl’ fns& ca, in anumite imprejuriri, si birbaji in toatA firea si nu se poatii abfine de la plins. Foarte jenafi, cind sint intrebati de motivul pentru care le-au dat lacrimile, ei recunose c&, in- tr-adevar, au o ,,inima sensibila", Datoritd acestei sensibilitifi afective deosebite, o traums psihicd poate si fie resimfit’ cu o intensitate patologica si 4 dea nagtere unei_depresiuni reactive. Cind se ajunge la + Cu un prag selzut de declangare (N.P'). 190 © tentativa de sinucidere, se poate constata cu deosebiti cla- ritate cA avem de-a face cu o depresiune de o intensitate patologied. Aici mecanismul este putin deosebit de acela al depresiunilor respective ale personalitiitilor distimice sau ciclo- timice. La acestea din urma, evenimentele exterioare provoacd dezvoltarea unei predispozitii innascute pentru depresiune. Tucrul acesta se poate intimpla chiar dac& soarta pe care trebuie si o indure nu e excesiv de vitregi cu ei; adescori, evenimentul exterior reprezintdé mai curind un prilej de de- clangare decit 0 cauzi. La personalitatile emotive, dimpotriva, gravitatea depresiunii merge paralel cu gravitatea evenimen- telor exterioare. Ele nu au o predispozitie deosebité pentru depresiuni ; ele se gi bueuré mai repede gi mai intens decit alfit Toemai in aceasta const deosebirea cea mai importanté dintre reacfia emotive si cea ciclotimicd. In ambele cazuri exist o labllitate a sentimentelor — dintr-o dispozitie mijlo- cie poate lua nastere anormal de usor bucuria sau tristetea. La ciclotimict_ins’, reactia nu este strins legati de_eveni ment, nici tn ceca ce_priveste natura ei, nicl In_privints dntensitatii, Un succes de_micd importanfa il poate duce pe ciclotimic la euforie, un mic esec la o stare de depresiune. Dupa cum am VEZit, o societate veseli sau una trist le poate provoca euforie, respectiv depresiune, La personalitatile emo- tive, numai evenimentul ca atare exercité o influenji; el duce la 0 comportare adeevatd, dar_nu_scoate Ia iveala dis- pozitii sufletesti preexistente. Un emotiv se poate bucura in- tens atunci cind se bucur& un alt om, intrucit participarea la bucuria altuia este, ca si compiitimirea, adecvat& ever mentelor, Nu este insi in felul de reactie al_unui_emotiv si 8¢_lase_contaminat firi_motiv deo societate vesel si si devin si_el_vesel_in_compania acesteia. Voi descrie acum cazul unei femei emotive care, din cauza morfii sofului ei, a fuicut o depresiune reactivd. ——eEeee GERTRUD J,naseuti in 1916, femeie de servieiu, a avut in din copilitie ,o inima sensibila“, Plingea des si nu putea si refuze cind alfi copii fi cereau ceva, Odati a diruit unica 191| ei jucirie, iar unui copil cergetor i-a dat unica ei bomboand. ‘A avut numerosi fra{i si surori pe care fi iubea mult. A su- ferit foarte mult cind i-a murit o sora mai mic. $i mai tirziu fa ramas atagati de familie. Cind a trebuit si-si cistige exis- tenja angajindu-se ca femeie de -serviciu, a suferit foarte mult din pricina desparfirii de familie, Era fericita cind se putea duce acasi si plingea de bucurie cind isi revedea Familia, Daed vedea_un_copil_plingind, plingea si ca. La cinema i-dadeau adeseaTacrimile la scenele triste. Uind pe Geramul televizorulul apireau oament care Sufera dintr-un motiv sau altul, ea pirisea inedperea. 5 La virsta ‘de 22 de ani s-a cAsdtorit si de la inceput s-a atasat foarte mult de soful ei. Indelungata desparfire cau- zaté de rézboi a suportat-o foarte greu. Pe cei doi copii ai | sai ica ingrijit exemplar. Copiii, iar mai tirziu si un nepo- | fel, au fost pentru ea o sursé de mari bucur In 1966, soful ci — in virsta de 60 de ani — s-a sinucis far vreun motiv aparent. Inainte de savirsireaacestui act a declarat cu un prilej oarecare ci nu mai este apt pentru munei. Gertrud a fost profund zguduité de moartea Jui, Nu mai putea minca, nu mai dormea si s-a gindit chiar sA se sinucida, A renunjat la acest gind numai din cauza copiilor, Isi spunea mereu ci nu s-a ocupat destul de soful ei si ci de aceea poarta si ea vina pentru moartea lui, Din punct de Vedere obiectiv a fost insi intotdeauna o sofie model. Putin fnainte de a muri, sojul ei a declarat ci un om mai cumse- cade ca ea nu mai exist pe lume, Cind pacienta a venit in clinie&, sojul ei murise de aproape un an. In acest rastimp devenise neurastenicd din cauza insomniei sia lipsei de pofté de mincare si slabise eu zece kilograme, Dac i se amintea de moartea sofului ei, © podideau imediat lacrimile. Incepea s& pling’ si atunci €ind se vorbea despre alte evenimente triste din viafa ei Dupa tratament, starea de neurastenie a incetat, a luat sfi gil $i depresiunea patologica, dar durerea eufleteased per | sista. ‘Avem de-a face cu o personalitate pronunfat emotivé, care ined din copilirie traia evenimentele viejii mai intens decit alfii. Era foarte lesne cuprins’ de mili, Dar si bucuriile le traia cu o mare intensitate, mai cu seamA bucuria pe care i-o pricinuiau copiii el. Era foarte atasati de familia ei, 192 mai inti de p&rinji, apoi de sof si copii. Moartea sojului ei i-a zdruncinat viaja din temelii; totodati, a fost din now coplesita de mila, cdci o obseda gindul c& ar fi fost de dato- ria ei s& observe c& soful suferea si si-i vind in ajutor, Prada unei grave depresiuni reactive, era stdpinitd de gindul sinuci- deri; si dacd grija pentru ceilalji membri.ai familiei a im- piedicat-o s&-si pun& capat ailelor, framintérile, ‘insomnia si lipsa de pofté de mincare au impins-o la neurastenie. Din aceasta cauzé, depresiunea reactiva, care, chiar in cazurile cind exist’ la subiect 0 predispozitie, trece de obicei mai repede, a per- sistat de ast& data timp indelungat. Cazul in care 0 personalitate cu un caracter sensibil este pind intr-atit doborita de un eveniment exterior incit igi pierde orice forfé de rezistenfé este comparabil cu depre- siumea reactiva, In starea de depresiune, revolta impotriva altor oameni sau impotriva soartei devine imposibila. Voi descrie acum cazul unui barbat care, prin compor- tarea sa, a devenit ,,jinta elevilor sai. HELMUT K,ndscut in 1911, invafitor, a fost un copil fricos. Adesea era batjocorit de copiii mai’ puternici decit el, dar a fost numai rareori batut, deoarece se retragea inainte de a se ajunge atit de deparie, Se altura mai- mult. copiilor inigtifi ; alteori stitea singur, bucurindu-se de frumusefea naturii."Nu lua parte la jocurile mai brutale ale colorlalti copii. Cind avea o supirare, gisea refugiu Ia mama lui. Mai tireiu, cind s-a fécut mai mare, si-a gisit camarazi de virsta lui care, ca si el, se abtineau de la jocuri brutale si preferau s& faci excursii, s4 discute despre muzic& sau poezie. Foarte curind a manifestat mult interes pentru lectiile de desen si de atunei s-2 ocupat gi de probleme ale artei. La scoali a avut un invafator sever, care fi bitea pe copii. El insusi nu a avut decit putin de suferit si de aceea nu prea fi era fried. Plingea insd deseori cind erat batuti alti copii, Din aceasta cauza era dojenit de invatator. A r&mas toaté viata ,o inimA sensibila“, Ti dadeau_cu usurinfa laerimile, de pildd cind vedea la cinema un film trist sau cind citea o povestire trista, Ani ce zile a lucrat in functia de cartograf. Era capabil profesional si nu avea dificultéfi. In 1948 i s-a propus si devin& profesor. A dat examenele de rigoare si ulterior a 193funcfionat: ca profesor de desen cartografie intr-o scoala profesionala. In 1963 scoala a fost desfiinjata si el s-a anga- Jat Ja un licev. Aici a intimpinat curind mari dificulti{i in menfinerea discipline, In asemenea cazuri ii admonesta pe elevi sau mai degraba ii ruga si fie linistifi, dar elevii raspun= deau cu o si mai mare obriznicie. Aga, de pild’, dimineata intorceau harta de-a-ndoaselea, se asezaul pe scaune cu spatele Ja el si incepeau sa citeasc’’ cu voce tare in timp ce el le vorbea. Cind vedea c& toate indemnurile lui nu aveau succes, igi pierdea uneori rabdarea si mai ,scutura" pe cite un baiat. Acesta, spre distractia intregii clase, se asa s& cada pe jos. Dupi incidente de acest fel se simfea uneori atit de desperat, incit izbuenea in plins in fata elasel, Superiorii lui il ficeau r&spunzitor pentru lipsa de disei- plina din clas, iar pirinfii unora dintre elevi voiau chiar sé] reclame pentru maltratare din cauzA cé-i ,scuturase" copiii lor. Un baiejas i-a spus o dati: ,,A, v-ati intors !* ‘si La informat c& fratele stu mai mare ii povestise cf el ar sta Ja inchisoare pentru ci maltratase un elev. Numai citeva fete mai compitimitoare fi mai luau uneori apirarea, se opuneau celorlalfi si fi spuneau si nu mai tolereze totul. In cele din urmé a fost trimis la medic pentru a se constata daci e apt si exercite profesiunea de profesor. Asa a ajums la noi in clinic’. Ne-a spus cA se simte pur si simplu dezarmat in fata elevilor. Cind baiefii fi fac cite’o farsi, acest fapt il de- prim& fn asemenea misurd incit nici na’ mai e in stare si se infurie. In felul acesta, cerintele si admonestifrile lui au devenit mai degrab’ rugiminti, Ia care elevii au reactionat prin obrdznicii. Este adevarat e& s-a ajuns pind acolo incit sd pling’ in fafa clasei. $i in timpul cit a fost internat in clinic& s-a putut constata sensibilitatea lui. Cind povestea unele evenimente din viafa: lui, subiectul avea lacrimi in ochi. Pe de alta parte, relata cu mult emofie despre bucuria pe care 0 simfea ca desenator, Tot astfel povestea si despre alte evenimente din viata lui. A beneficiat mult de psiho- terapie si l-am ajutat s& fie reincadrat si si predea la o clas de adulfi, unde nu era de asteptat si se iveases pro- bleme de disciplina. Avem aici de-a face cu un om la care, ined din copilirie, s-a putut observa o fire de 0 mare sensibilitate. La inceput, emotivitatea nu i-a creat dificultifi in activitatea profesio- 194 nal, pe care gi-a exercitat-o cu. mult interes launtric, Toate acestea s-au schimbat ins& cind nu a mai fost pus numai {in fafa problemei de a transmite cunostinfe unor biiefi, dar si de a-i educa, Slabiciunea Iui a fost imediat remareati de copii si acestia, cu lipsa lor de scrupule, au profitat de ea. Numai niste fete mai compatimitoare i-au luat apararea, Neajutorarea lui la scoali se datora in mare misurd faptului cA Ja purtarea grosoland a elevilor a reacfionat prin depri- mare, ceca ce la impiedicat si se arate energic fa{i de ei si si lupte impotriva indisciplinei, Se muljumea si cergeascd crufare, pe care elevii obraz- nici nu erau dispusi si i-o acorde, Copiti cu o fire emotiva sint de obicei si anziosi, La o examinare mai atent& putem insi recunoaste reactia emotiva general, ceea ce ne permite si privim anxictatea in acest cadru, Voi prezenta acum un copil emotiv. El a fost deseris de doamna Lindner in lucrarea noastri colectiva, HANS-JOATHIM R, de 9 ani, a fost in tratamentul nostra stajionar de Ia 3.1. pin la '5.1V.1963, din cauzi cd de inet gh, dupa ce devenise complet curat, a inceput din neu ca facd in pantaloni, mai bine zis si-si minjeasea pantalonl: ou Festurt de excremente, Acest lucru s-a intimplat atunel eind fratele si: mai mic a inceput si devina curat, Zacientul traia in condifil familiale ordonate si ingrijite. Ara cel mal mare din patru copii. Mama, care parea blayind Si gnxioasi, nu era angajati pentru moment,’ fiind forte Qevpatdi cu ingrijirea eopiilor si cu gospodaria, ‘Tatal ave Ln est de contabil sef si se ocupa mult do familie. Comper amentul siu era calm, ‘chibzuit si foarte exact. Fratit sal tineri ai gacientului s-au dezvoltat, pina in momentil cou eee eyngrmal. -Dupa cit ni s-a spus, raporturile dintre copii erau bune, Pacientul s-a niscut cu trei siptimini inainte de tere men. In eopilatie s-a dezvoltat fara nimic anormal, cet drept inti, deprinderea de a se pastra curat nu si-a insugit-o deci relativ tirziu, Ja virsta de patru ani, Baiatul avea’adesee 4 qeandine ,vsitoare, reacfiona puternic Ia cea mai miei! pe. Geapsi, ere ranchiunos si isi punea totul la inima; de co, menea, era citeodata abitut si deprimat, Se obignuia gre ca un medi nou si, probabil din aceasta cauzd, nui plicos ot 195| mearga cu mama in vizite la cunostinfe. Fajd de straini era foarte rezervat si anxios, avind nevoie de un anumit timp pentru a stabili contactul, Si despartirea de pirinji si frali €ra intotdeauna foarte grea. De exemplu, povestea mama, cind ea voise si-si ia rimas bun de Ja dinsul si de la fratii lui inainte de a se interna in maternitate cu ocazia nasterii fetijel celei mai mici, la gisit pe pacient, dupa o lunga cdu- tare, culcat in pat. Se prefiicea ci doarme, dar la o privire mai atonti a reiesit c& plinsese. Dupi ce mama s-a intors din clinic’, in primele zile pacientul nu s-a miscat de linga ea. Relatari asemandtoare ne-au fost faicute si despre despir- firea de tata si de cei doi frafi ai sii, atunci cind acestia plecau in vacanfa. Biiatul s-a agezat atunci la mash si a {neeput si priveascA cu mult interes Viafa animalelor de Brehm ; nu a putut fi convins si-i conduc pe cei ce plecau pind la’ us si, cu atit mai putin, s& le faca semn cu mina de la fereastra. Incerca s& evite accasti situafie din cauzd ca era prea emotionat. ‘In timpul sederii sale ‘in clinicé, pacientul ni s-a infifisat ca un copil relativ ticut, prietenos si aproape intotdeauna ascultitor si cuminte. Accepta bucuros toate sarcinile ce i se @ideau, dar reacfiona puternic la cele mai usoare critici sau fadmonestiri ; de cele mai multe ori i se umpleau ochii de lacrimi, Cu ceilalfi copii avea, in ciuda firii sale rezervate, un contact bun. La terapia special a encoprezisului se preta fara nici o reticenfa. A iesit din spital dup& ce nu mai prezentase timp de trei siptémini nici unul din simptome. Din faptul 4 fécea in pantaloni in timpul zilei se poate vedea dorinfa de a acapara ingrijirile mamel, El a folosit acest mijloc atunei cind fratele mai mic a devenit curat, pierzind astfel o parte din ingrijirea maternd. Pacientul nos- tru a vazut probabil acum o posibilitate de a objine, impo- triva fratelui mai puternic yi care reusea mai uyor of se im- pund, mai multé atenfie din partea mamei. La acest biiat nu prea putea fi vorba de fricd, in schimb este foarte claré blindetea firit sale. Dupa pedepse era deprimat, desparjirea de pirinfi fi era foarte grea, pe straini prefera sii oco- leased, lacrimile ii veneau foarte usor. Pentru a-si_ stip! totusi reactiile sentimentale, incerca, in situatiile respective, sA se retragi din timp. Deoarece se temea de tot cc era grosolan, a fost intotdeauna un copil cuminte. 196 La adulji, 0 trisituré emotiva a firii duce destul de freevent, dupi cum am vazut, la o reacfie depresiva mala- divi fafi de trairi zguduitoare. La copii, care in reactiile lor sentimentale sint mai superficiali, acest Iucru se intimpla rar, Pe moment ef pot fi profund emofionafi, dar uiti totul repede, De aceea, sinuciderile sint rare in timpul copiliri E drept ca acest Iucru se datoreazi si faptului c& o sinuci- dere necésita o oarecare planificare, de care un copil nu este inet in stare din punct de vedere intelectual. Cind in perioada copiliriei se ajunge la o tentativa de sinucidere, aceasta se intimpla de cele mai multe ori sub forma unei actiuni impulsive. Un soc puternic produce 0 depresiune pro- funda, poate fiindes este vorba de o fire emotiva, iar aceasta duce, inainte ca atentia subiectului sé fi fost abatut& de la sursa durerii, la o incereare de sinucidere nechibzuita si nepregitits, dar care, din fericire, de obicei mu reuseste. De Gele mai multe ori, In copti incercirile de sinueidere au toe lin cauza unei frici puternice si acute de pedeapsd. Combinafii ale trastiturilor de caracter si temperament accentuante Nu am intenfia si prezint toate combinafi trisituilor de earner $1 temperement, Cid Gouk saa chia ai multe trasituri coexista far o prea mare interferenta, cunoasteres. fiecirel trasituri in parte ne permite si dedu- cem si rezultatul eombinatiet lor. Cu toate acesten, tm cazul anumitor eombinafii ale trisiturilor de caracter am avut pri- lejul sa seoatem in evidenfi prin observatii clinice ‘une Particulartifi la care nu ne-am fi putut ajtepta dinainte. trisaturi ale temperamentului, precum si la uncle tréséturi de temperement combinate cu triistituri de caracter. Pentru a completa tabloul general al accentuarilor trebuie si exa- minim si aeeste combinafii. 197S-ar putea presupune c& 0 inclinafie demonstrativé pen- tru preficdtorie se accentueazi in mod deosebit daci i se adauga o activitate hipertimied. Acest Iucru nu este valabil decit pentru virsta copildriei. La aceasti virsti se poate in- tr-adevar constata destul de freevent cd, in cazul unor ase- menea combinafii, nevoia de activitate determin’ o aglome- rare de actiuni necinstite. In brosura mea Kinderneurosen und Kinderpersénlich- keiten am deseris aménunfit un copil hipertimic-isteric, Voi prezenta acum, ca exemplu, un copil descris pe scurt de Bergmann in lucrarea noastra colectivi. MONICA K., in virgtii de 7 ani si 11 luni, @ fost adusi Ia not din cauza unei stiri de agitafie patologics. Tatil ei avea 0 fnelinajie citre furt si Mudarosenie si cauta totdeauna si apard In ochii oamenilor mai mult decit era in -realitate. Pacienta fusese inca de la 4 ani un copil foarte silbatie si grew de st€pinit, care prin purtarea sa tulbura viafa colec~ fivului de copii din care ficea parte. Nici dupa ce a inceput 5h mearga la scoali nu a devenit mai suportabild, aga incit a trebuit sA fie retrasd, Spunea tot fclul de mineiuni, sus. tragea lucrurile care ii placeau, alerga mereu incoace si in~ colo si copiii mu puteau s-o sufere din cauza dorinfet et permanente de a Ii se impune. Tn clinica, ne-a relatat, pe lang, Piri jend si far nici o inhibitie, ispravile si furtisagurile ei, Nu se vedea pe chipul ci nici un semn de remuseare sau de parere de ru, In plus, era agitaté, miscindu-se fara incetare, vorbea muit si intreaga ei purtare nu avea nici o continuitate. Era Insi de o veselie care mu o pirasea niciodatd. Jucériile el erau murdare, aruncate in dezordine, unde i se _n&efirea. Geilalfi copii se fineau, si in clinicd, departe de ea, din cauza purtarilor ei nesuferite. Petija, mereu in ciutarea’cuiva care 54 se ocupe de ea, se striduia’ si cistige aprecierea adulfilor, | pe care cduta si 'si-i apropie prin linguseli. Veselia si permanenta agitatie a acestei fetife sint carac- teristic comportamentului copiilor hipertimici. Totodatd insa, ea era inclinaté spre minciuni gi furtisaguri si nu pfirea si se sinchisease& de caracterul nepermis al faptelor ei. Aceasta, ca $i atitudinea lingusitoare pe care o lua fafi de adulfi in 198 timp ce pe copii ii nesocotea, confirma prezen{a unei tré- situri isterice. Avind in vedere comportarea asocial a aces~ tei fetife, s-ar putea formula cu privire la dezvoltarea ei viitoare 0 prognozi defavorabili, dar aceasti dezvoltare ar putea s& ia si un curs mai bun, fiinded la virsta adulté com- binatia celor doud trisituri mai sus mentionate are adeseori manifestiri diferite de cele din copilatie. | La adulti, nevoia hipertimic& de activitate nu mai este asociat& cu inclinatia spre necinste, aceasta din urma pérind si descreased. Sociabilitatea, la care predispune temperamen- jul hipertimic, duce mai degrab& la corectitudine, incorecti- rudinea avind astfel mai pufine ganse de a se afirma. Copii u de la naturé mai pufine inhibifii care si-i impiedice si fie necinstifi cind este vorba de realizarea dorinjelor lor ; ei isi realizeazi nazuinfa de afirmare cu mai pufine scrupule. La copii se poate intimpla ca nesinceritatea si se impace cu © atitudine comunicativ’, cea ce la adulfi este mult mai far. In plus, aceast®i combinafie pare s& favorizeze exercitarea nei anumite profesiuni, respectiv ea sporeste dispozitia si lalentul pentruo activitate scriitoriceases. Vor injelege acest jucru daci ne gindim cit de mult pot fi ajutati scriitorii, Hi in specisl ziaristii, de o sociabilitate hipertimics si de o fantezie de tip demonstrativ. In lucrarea noastra colectiva am citat cazuriie a patru scriitori cu firea demonstrativ-hiper- limieé. Voi deserie acum putin mai pe larg pe unul dintre acestia, | BANS ST. c-a niiscut in 1933, Mama lui, ,,cind e in societate, preferd si vorbeascd decit ‘si asculte’, ‘este vesela, antre- nant; pe vremuri a jucat la un teatru de amatori, Este foarte ’abiti in relafiile ei cu al{i oameni, se adapteaz usor, fi plac muzica, pictura si cArtile. In momentul de fafa ea prelucreazé jurnalul intim al mamei sale. Hans St, a avut intotdeauna o inclinatie catre conver satie. In societate se situa aproape intotdeauna in centiul atentiel, Inc de copil fi plicea si se deghizeze, juca teatru de pipusi si dorea si devin’ actor. Are capacitatea de a trai infens rolurile pe care si le imagineaza, 199La scoala, materiile sale preferate erau germana, muzica si istoria, Dup bacalaureat a incercat si intre la o scoala Ge actorie, Pentru examen si-a ales rolul lui Mefisto, dar nea fost admis. A incercat apoi sa fie primit la cutsul de regie. Aici, condijia era de a scrie o dram, lucru pe care La ficut th trei zile. Dar nici de data aceasta nu a reusit sé fie admis. Intre timp a izbucnit un scandal pentru ci fncepuse si aibi legituri amoroase cu o profesoark de reli- | gic. Pentru a cistiga ceva bani a executat un timp diferite munci, de pild’ ca tipograf. In sfirgit, la trei ani dup& ce-si luase bacalaureatul, a inceput si lucreze ca scriitor, fard a avea un angajament fix. Curind a avut succes sia clstigat bine, Scria nuvele si povestiri de actualitate, tratind eve- nimentele curente intr-un stil satiric. Pe vremea aceea s-a cisitorit, dar la 28 de ani era deja divoriat. De la virsta de 20 de ani s-a apucat si bea aleool in cantitiji din ce in ce mai mari, crezind ci in felul acesta va putea lucra mai bine ca scriitor, In realitate, in cele din urma era atit de des beat incit nu mai era in stare de nimie, Dupa divort, in ciuda venitului bun pe care-l avea, a facut datorii sia avut numeroase conflicte cu diversele sale prictene, pe care le schimba cu usurinté. Una dintre acestea a incercat sa se sinucida din pricina lui, In clinica noastra, unde a venit pentru o cura de dez- | intoxicare, s-a ardtat foarte volubil si aproape intotdeauna vesel. Mereu avea cite ceva de povestit si mai era si pur {Storul de cuvint al altor pacienti. Cind era lisat si vor~ easel, fiicea tot felul de digresiuni si nu mai termina. Dar era foarte mindru ci se putea produce in publie si fi placea | sa foloseascd un limbaj pretios, presdrat cu cuvinte stréine chiar atunci cind nu era nevoie, Cind povestea despre viafa lui, se puteau observa inflorituri si amplifieéri prin care dotea si-si dea important, Dac& i se reprosau viata agitat’, abuzul de ulcool si datoriile ficute, gicea o mulfime de seuze si din atitudinea sigira de sine pe care o avea in aceste | ocazii se putea vedea ca in sinea sa se considera nevinovat, \In afara de asta, credea cd, datorita realizarilor sale literare, pe care le socotea importante, este indreptitit si aib’ pre- tentii_ mai mari de la viafi, Infumurarea lui n-a facut 0 impresie proasté in_sectie, cdci totul era debitat in felul lui vioi si glume}. Dupa cura de dezintoxicare, subiectul a redevenit productiv ca scriitor si — in orice caz pentru | moment — s-a readaptat din punct de vedere social, 200 Acest subiect avea, fari indoial, o fire demonstrativa si chiar istericd. Dintotdeauna simfise 0 mare nevoie de a se impune, isi supraestima talentele, era mindru ck a fost in stare si scrie in trei zile o drama, care nu avea, fireste, nici o valoare. Pentru viafa sa nestapinit’ si pentru abuzul de alcool avea gata pregétite scuze in care, in mod vadit, credea si el. S-ar fi putut ca el si-si fi ratat in si mai mare misuri viaja dacd, pe linga trasétura istericd, n-ar fi avut sio trasdturi hipomaniacald, Datoriti acesteia din urmé, viafa Tui era si mai agitatd, ins {ard firea lui deosebit de activa si de receptivi fai de intimplarile din viaté activi- tatea sa literara s-ar fi impotmolit, Dacd imbinarea acestor trasdturi este intr-un fel favorabilé, ea prezinta insa un peri- col din cauza aleoolismului, deoarece hipertimicii, fiind socia~ bili, inclin& si bea, anulind in felul acesta aspectul pozitiv care ar putea rezulta din combinafia cu trasitura demon- strativa, Si aptitudinea pentru profesiunea de actor poate deveni mai pronunjati daci trisiturii demonstrative i se alaturé mobilitatea hipertimicd. fn Iucrarea noastra colectiva, Seige a deseris trei actori de acest fel. Voi cita mai jos numai cazul unuia dintre ei. HEINZ G. in virsti de 42 de ani, actor, regizor si autor, se interesa — dup cum ne-a relatat — de teatru si de mu- zicd inci de pe cind era elev si lua lectii de muzicd si arta dramaticd. ‘Tatal siu dorea ca el s& urmeze studii universi- tare. Heinz s-a inscris insi la universitate numai de forma si, cu ajutorul unor amici, si-a procurat adeverinte de frec- venj fictive. El nu s-a ocupat ins decit de teatru, si in special de organizarca nor spectacole de _varietifi. "Mai firziu a infiinjat un mic teatru propriu, care ins dup& scurt timp a trebuit s& fie inchis din motive financiare. $i-a supra~ estimat adesea posibilitatile financiare, ajungind’ astfel in repetate rinduri intr-o situatie material precara. Adesea se ocupa de diferite lucruri in acelasi timp si de aceea nu a putut si-si indeplineasca constiincios toate sarcinile. A seris si citeva’scenarii radiofonice, precum si alte piese. Din cauza atitudinii sale arogante, a avut discufii aprinse cu per- \soane cu munci de raspundere, De fiecare data era convins 201| vina © poarti celal, Bra de obieel bine dispus in con- versajie era foarte volubil, cu tendinfi spre digresiuni si in | trucitva si spre fugé de idei. La acest subject, firea hipertimicd se manifesta (printr-o activitate intensA si multilateralé, locvacitate si tendinti la fuga de idei) mult mai védit decit firea demonstrativd. Asa se explicd probabil faptul cA activitatea lui era mai mult organizatoricd decit propriu-zis actoriceasca. Pe de alti parte, nota demonstrativa se fécea si ea simfiti: nu era prea exact in ceea ce priveste adevarul, era gata si faci mici inselé: torii, iar in cazul unor dispute cduta intotdeauna si dea vina pe ceilalfi. Simjea o puternici nevoie de recunoastere sociala. ‘Un deosebit interes il prezintti combinatia dintre firea demonstrativa si cea exaltatd, fiinde& fiecare dintre aceste trisituri méreste inclinafia si aptitudinea pentru indeletni cirea de poet sau artist, Din trasitura demonstrativa rezulté activizarea fanteziei, din cea exaltata 0 nizuinji spre valorile afective ale literaturii gi arte Voi cita cazul unei femei care, prezentind 0 combinatie a acestor trésdturi, a simfit un puternice imbold de a serie. BARBEL G., ndscut in 1935, era de fapt infirmierd, dar sim- fea vocatia pentru literatura’, Tot timpul liber si-t petrecea seriind poezii lirice, povesti pentru copii, basme, uneori si satire. Putea s& fie in asemenea misurd absorbitd de lumea fanteziei sale, incit ita tot ce e in jur. Lipsa de succes nu a impiedieat-o s& continue si serie cu mult entuziasm liun- tric. Polul depresiv — adicd predispozitia la desperare era de asemenea foarte pronunfat si a dus la citeva fneeretri de sinucidere. In parte, aceste inceredri aveau si 0 compo- nent istericd si nu erau prea serioase. Mai avea si alte trisituri demonstrative :-evita pe cit putea dificultajile pro- fesionale, se refugia in boli si avea o inclinatie cdtre auto- compitimire. In clinic, unde a fost internat de citeva ori, cocheta, era foarte bine dispusi, in timp ce in alte ocazii cduta si stirneasc compasiune prin accese de plins. Dupi cum am aflat, si mama ei ,,juca teatru® in mediul familial ; cu prilejul vizitelor ei la clinica, felul ei de a fi, patetic, 0 prezenta ca pe o personalitate demonstrativa. 202 De dnd am descris acest caz in lucrarea noastra colec- tiv’, ea 2 continuat si se afle in ingrijirea noastra psiho- terapeuties, $i in ani urmétori a ramas credincioas& mari ef inclinafii pentru literatura si a scris in special istorioare pen- tru copii $i poezii. Creatiile ei sint adesea pesimiste. In ulti- mul timp s-a dedicat tot mai mult artelor plastice —- modela figurine din argila si se ocupa cu Iucrari de art decorativa Continua sa-si exercite profesiunea de infirmierd, dar ec si poatd rezista trebuia ajutata destul de des prin psihoterapic. Subiectul nostru era mereu in pericol de a se cufunda cu totul in lumea fanteziei sale, neglijind realitatea. Pe de alté parte, capacitatea ei de a se entuziasma constituia un imbold si in meseria de infirmier’ pe care, in ciuda unor reactii de eschivare a dificultitilor profesionale, 0 exercita cu devotament, In aceasta privinté, exaltarea are efecte favo- rabile asupra egoismului su isteric, Este evident ci si realizdrile in domeniul artei actoricesti primese un sprijin daci trasaturii demonstrative i se asociaza © trisitura de exaltare, Sentimentele profunde, in combinatie cu predispozifia demonstrativa, duc la o puternict dezvol- tae a expresivititii mimicii, Actorul care nu este decit isteric poate reda bine starile sufletesti, dar redarea unor sentimente profunde nu este posibili decit pentru acel actor care este in stare s& le triasca intens el insusi Voi prezenta acum un subiect descris de Seige in lucra- rea noastra colectiva. BENTHA SCH, de 68 de ani, actrifi, juca de mulfi ani, inca din tinerefe, la acelayi tealru, impreuna cu sora et, care avea acceagi profesiume. Dupi cite ni s-a relatat, avea inci din adolescentii o dispozifie foarte labili. Uncori putea si se bucure extraordi- nar de mutt, sa aibi chiar un pronunfat sentiment de fericire, ins adesea, si pe neasteptate, cddea pradi unor accese de profunda desperare, Subiectul igi exercita profesiunea eu mare Garuire de sine si era extrem de ferieitA cind reusea bine jintr-un rol. Eta, in general, o entuziasti a teatrului, a mut | zicii si a tot ce este frumos. Dintotdeauna fi era fried de infectii, iar mai tirziu de tubereulozi. La inceput, starile ei de anxietate se explicau prin exeitatii exterioare. Ulterior 203insti, se plingea adesea deo mare fried, fara o cauzd viaibils. Era foarte superstifioasi, Din cauza anxiet&ii a solicitat in repetate rinduri internarea in clinica noastra, punind insé folodata diferite condifii. In special nu voia sa reriunje la somniferele pe care le lua de ani de ile in doze masive | Gum acest lucru nu putea fi acceptat, ea nu a urmat in perioada internarii decit o singurd data un tratament, Ta care Prenunjat dealtfel inainte de a-l fi terminat, Ulterior, i-a mai feut din timp in timp aparijia in clinic, cerind cu Vorbe si gesturi exaltate si i se aplice tratamentul pe care il considera ea ins&gi cel mai potrivit, Se puteau observa in aceste cazuri afecte reale ; ca suferea foarte mult din pricina anxietafii, dar nu voia nici in ruptul capului si admita ci, | in primul rind, abuzul de somnifere era cauza starii ei anor male, Cind nu ie implineau dorinjele, devenea, in ade- Yaratul sens al cuvintului, teatralé, Tmplora cu brajele ridi- tate, se pregatea sé ingenuncheze in fala medicului si in- | corea si-l cistige prin elogii aduse competentei lui. Subiectul a fost dintotdeauna ezaltat, inclinat spre entu- ziasm ca si spre desperare, ceca ce nu explicd ins in sufi- cienl& masuré manifestarile exagerate ale sentimentelor sale. Unei actrife ii poate veni mai curind decit altcuiva ideea de fa ingenunchia in fata medicului, dar in aceastit scend si in altele asemandtoare, pe care ni le-a facut de mai multe ori, se vedea clar firea ei demonstrativd, Ea o confirma prin lipsa de conseevenfi in felul de viafé ce-l ducea, Imbinat& cu. in- clinafia spre abuzul de somnifere. Hiperexactitatea se atenueaz& daci i se asociazA un tem~ perament hipertimic, cu tendinta acestuia spre superficiali- tate. Cu toate acestea, nu se ajunge Ja o echilibrare reali. Cele doua trasaturi aparfin unor planuri psihice prea diferite pentru a se putea anihila reciproc, $i un hipomaniac este constiincios cind firea lui are in acelasi timp 0 trasaturi anancasté. Voi cita un caz descris de Bergmann in lucrarea noastra colectivd. CHARLOTTE K. de 44 de ani, a fost ined din copilirie foarte silitoare si plina de rivnd. $i mai tirziu, in viata de toate zilele, isi propunea obiective pe care le indeplinea, de obicei, fnainte de termen, Era totodata intreprinzétoare gi a deschis 204 un salon de coafuré propriu. Din momentul absolvirii scolii — adic de treizeci de ani — lucreazi aproape 12 ore pe zi, stind mai mult in picioare. Niciodata nu a considerat acest Iueru ca 0 povara, céci munca ii ficea placere. In timpul rézboiului gi-a pierdut soful. Dupi razboi a reusit sii readuca salonul de coafurd intr-o stare de inflorire, ajungind s& aibi 12 salariafi. Isi intretinea gi parinfii, care fineau foarte mult a ea. Cu fiul ei era in relatii bune, Charlotte K. avea o fire veseli, vioaie, senind, ti plicea la" fea, avea multe prietene si era iubita de tofi pentru buna ei d'spozitie. In ciuda vioiciunii, era foarte serioasi si constiincioasa, atit in gospodarie cit si in profesiune, De la alariati cerea de asemenea o munca constiincioasa. fsi_con- | trola de citeva ori registrele ca nu cumva sa se strecoare vreo greseala. K. a venit la noi pentru cé isi inchipuia c& nu va mai putea conduce salonul de coafura. Cu ocazia unei gripe a continuat si lucreze firé si se ingrijeascd, iar acum avea diferite simptome neplicute. Se plingea de palpitatii si de © senzafie ciudati in brate, ,de pared ar trece prin ele un curent electric“, In afar de aceasta, simfea o neliniste laun- tric si era irascibilé, Dupi o scurté odihn&, si cu foarte puting psihoterapie, pacienta s-a simfit din nou bine si s-a Ireintors la indatoririle sale gospodaresti si profesionale, Combinafia celor dowd triséituri accentuate a avut la aceast pacienta un efect foarte bun. Cu o hirnicie si o sir- guint neobosité, de hipomaniac, ea si-a croit un drum ascen- dent in viata, iar hiperexactitatea era cheziisia ca totul va fi pregatit cu grijé si executat in mod constiincios. Cele doua trisdturi se imbinau armonios, Nu s-a ajuns nici la o anihilare reciproci, dar nici la o personalitate léuntric con- tradictorie. E drept ©& treedtoarea ei neurastenic a fost pro- babil un rezultat al combinarii celor doud trasdturi. Atit din nevoia de activitate cit si din ‘constiinciozitate, pacienta a continuat si Iucreze chiar atunci cind, in mod obiectiv, nu avea forta necesara. ‘Un temperament hipomaniac nu poate nici el sa evite fenomenele obsesive atunci cind predispozitia anancasté este foarte mare. In acest caz, ele sint in general mai slab fixate si nu cuprind intreaga personalitate. Un temperament hipo- 205maniac pare sé-l apere pe anancast de nevroza obsesiva pro- priu-zisi, dar nu si de fobii, care fl stingherese in unele privine, far si-i pericliteze in mod serios libertatea in ale- gerea modului de viata. Voi descrie in cele ce urmeazi un barbat hipomaniae cu fenomene obsesive clare. GONTER P., nascut in 1921, de profesiune dentist, avea la scoali foarte mult trac inaintea examenelor, fi era adesea greafi si nu putea si minince, Mai tirziu, a rimas, dupi cum spunea chiar el, ,un mare pedant", punctual, exact si foarte constiineios. A mostenit acest fel’ de a fi de la tatal lui, care intorcea pagina de zece ori incolo si incoace cind ‘trebuia si reporteze cifre de pe o paginé pe alta. El insugi ne-a declarat ci respect’ cu sfintenie un orar zilnic, seara controleazd intotdeauna daci gazul este inchis, iar inainte de a se culea mai inceared 0 dati usa si vada dact este Incuiatd, Pe de alta parte, este foarte vesel, ti place si pe~ treacd si chiar si danseze, In 1956 P., dupa o zi foarte obositoare, s-a simfit prost, cu greturi, vomitari si transpiratie, A constatat o accelerare a pulsului si s-a temut cd va avea un infaret cardiac, De atunci_nu se mai putea dezbira de gindul c& este bolnav de cord. Nu se mai ducea la cinema, la teatru si, in general, evita si stea in Incperi mici; pe cit putea, nu mai urca seri, Dimineata se ridica foarte incet din pozitia culeata ca sa nu-si impovareze circulatia, A continuat totusi sé-siexer- cite profesiunea si fi plticea si condued masina. Devenea chiar temerar si mergea cu vitezi nepermisi. Cind era oprit de polifie, era'bun de gura si stia si se justifice, aga ineit de cele mai multe ori sepa neamendat. Dupa un an si jumatate de Ja inceputul neplacerilor sale, P, a fost internat tn sectia noastré de psihoterapie. Se plingea de anxietafile sale. In cadrul tratamentului a trebuit mai inti si fie convins, ineetul eu incetul, si meargi la cinema, la teatru si s& intre in inciperi mici, Era inst de la inceput vesel, vorbaret si intotdeauna dispus si glumeascé. Cind era lasat's4 vorbeasea, nu mai termina. Oamenii fl ascultau cu pliicere, deoarece avea intotdeauna ceva amuzant de poves- tit, Si in timpul sederii sale in clinied a fost o data oprit de polifie pentru depésirea limitei de viteza. In urma tratamentului nostru, subiectul s-a debarasat de inhibifiile sale, dar a ramas de bundvoie in ingrijirea noas- tra, dat fiind ‘ei tot mai avea repetate temeri ci ceva nu 206 av fi in regula cu inima lui si ci ar putea sii aibi o crizi de slibicizne. Continua si evite locurile unde, dupa cite isi amintea, simfise vreodat& teama si neliniste. La acest subiect este vorba de 0 personalitate pronuntat hipomaniacd, cu o dispozitie de baz& veseld si o locvacitate digresivi. Cu toate acestea, el se autocaracteriza pe drept cuvint ca ,pedant, infelegind prin aceast denumire o sonalitate hiperemactd, care ined din copilirie avea inhi iar mai tirziu avea inclinafii spre o ordine exagerat& in pro- gramul zilei, Prin aceasta doua componenta s-a ajuns la © nevrozi ripocondried, acompaniati de claustrofobie, ad frica de inedperi inchise. Fobia nu putea insi niciodata domina intreaga personalitate, Temperamentul hipomaniac se facea simfit in alte privinge, Acelasi om, care era chinuit de gindul ca inima ar putea inceta s&-i mai bat, era un conducdtor auto de o temeritate nebund, care din acest motiv intra adesea in conflict cu politia, dar care cu abilitate de hipo- maniac gisea cuvintele potrivite pentru a.scipa din incures- turd, Fara acest temperament ar fi ajuns cu certitudine in- tr-o stare mult mai gravi de nevrozi obsesivi si n-ar fi putut fi atit de lesne influentat prin tratamentul psihotera- peutic. Este fins de mare interes si observam cum cele dowd trisdituri ale firii sale puteau coexista fird vreo legiturd In- tre ele, acticnind fiecare separat. Dup’ cum hiperexactitatea si temperamentul_hipertimic nu se anihileazéi reciproe, tot astfel nu se ajunge’ la o simpli fnsumare de anomalii atunei cind 0 fire hiperemactd se com- bind cu una distimicd. Din aceasti combinatie nu se produce © simpli insumare a trisiturilor, dar rezulta totusi o accen- tuave a specificului. fn secfia noastra de psihoterapie consta- ‘tm mereu ci ananeastii care sint totodatd si subdepresivi se vindeck mult mai anevoie de fobiile lor decit dact au un temperamert mediu sau chiar hipertimic, In ce priveste viata Jor, ea ese Gi mai dificili atunci cind hiperexactitatii i se alituré distimia. Citez un cax deseris de Bergmann in lucrarea‘noestrd colectivi. 207jminz S, in vitsté de 30 de ani,a fost inhibat incd din copi- [erie si a avut complexe de inferioritate. Dup& ce a absolvit | liceul si facultatea de filozofie, a devenit mai inerezdtor in | sine, dar nu prea putea si se hotdrascd ce carlera sicsi alea- | GE, A incercat mai intii s4 luereze in diferite servicii de stat, \far mai tirziu a intrat ca lector la o editurd. Aici nu se | Simfea la largul sau, dar deocamdata nu avea nimic alteeva in | perspectiva. S-a cisitorit de foarte tinar, dupa cum spune, dia | cauza singuratatii. Fafa de solia sa, care avea un copil dintr-o cisdtorie anterioard, simfea mai curind mili decit dragoste. Era evident cd ea se maritase cu el din motive materiale si dupa seurt timp sa incureat cu un alt birbat. A divorjat, iar la virsta de 28 de ani s-a cisdtorit pentru a doua oara. Acum se comporta mai mult pasiv, in timp ce sofia era vioaie si activa, In easatoric, ea domina, El se tinea departe de tot ee era de rezolvat in familie. Din punet de vedere sexual era, de aseme- nea, putin pretentios. Cel mai mult fi plécea s& stea singur si s& citeasct o carte. Pacientul a venit si urmeze un tratament psihoterape- utic pentru c& avea o stare general proastd si credea c& s-ar putea sd fie bolnav de inima. Desi inainte de internare nu au avut loc in viafa lui evenimente nefericite mai, importante, era ticut, oarecum resemnat, apatic si a povestit cA avusese destul de des gindul sinuciderii. Ne-a relatat c& dintotdeauna ‘a avut o tendinfé spre depresiune si c& niciodaté nu a simtit cu adevarat bucuria de a trai, Ne-a semnalat de asemenea cA melancolia era un lucru obignuit in familia lui. La virsta de 80 de ani, bunicul din partea tatilui s-a injunghiat cu un cufit in inima cind a aflat c& doi dintre nepojii sai au murit in réizboi. Mama lui a avut intotdeauna o fire inchis’ si refinut, iar atunci cind se produceau evenimente dificile hu-si regisea cchilibrul decit dupa foarte mult timp. Avea foarte puline legaturi de prietenie, Pacientul ne-a mai informat cf este un_om foarte exact. Cind, citva timp, a fost profesor, ce progites exagerat de temeinic pentru lecfii. $i in toate celelalte posturi sia luat obligajiile foarte in serios. Adesea, seara, acasi, std gi se gin- deste daci in cursul zilei a rezolvat bine tot ce a avut de | ficut. Toate problemele din timpul zilei il urmirese si noap- tea — mediteazd indelung asupra lor si nu se poate dez~ bara de ele, Acas& fine foarte mult la ordine, fiecare carte | igh are locul ef bine stabilit. | peoattatamentul, psthoterapeutc. a decurs foarte anevoios, deoarece, din cauza atitudinii lui depresive, pacientul nu a 208 izbutit s& participe activ la terapie. Firea lui este peste misuri de exactd, lueru care se manifesta tot timpul : voia si capete informatii foarte aménuntite asupra bolii sale si mereu mei avea cite un dubiu si punea intrebari. In cele din urmA insa starea pacientului s-a ameliorat si el si-a putut relua munca. La acest subiect s-ar putea vorbi despre 0 psihopatie — adic& concomitent de o psihopatie subdepresivd si de una anancasté, deoarece amindoud trasaturile accentuate erau cu mult iesite din comun si fi ingreuiau serios cursul normal al viefii, Fiecare trastituri in parte nu ar fi fost probabil atit de grav, dar este cert cli fiecare dintre ele a agravat-o pe cealalté, Din’ cauza firii sale distimice, pacientul vedea viaja in culori negre, era pesimist. Aceasta i-a accentuat in- clinatia spre despicarea firului in patru si, prin acfiune in- versa, ica egravat atitudinea depresiva. Pe ling& aceasta, lipsa de elan datoraté temperamentului distimic a influenjat in mod nefavorabil cursul normal al viefii sale, Faptul ci a ajuns totusi intr-un post de raspundere in domeniul cultural se datoreste laturilor pozitive ale celor doua trasituri ale sale : constiinciozitatea gi inclinafia de a lua in serios — in ambele sensuri descrise mai sus — sarcinile care fi reveneau. In psihoteraple apar greutéfi asemiindtoare atunci cin un om prezint, pe ling& hiperexactitate, si o dispozitie labild. Aceasta fiinde& oscilafiile dispozitiei rastoarné mereu succe- sele terapeutice. In cea ce priveste conduita general a per- soanelor care prezinté aceasté combinatie de trasituri, putem observa cf, sub influenta dispozitiilor schimbatoare, hotdririle au si ele ceva oscilant, Tat& mai jos un caz, pe care la de- seris Dergmann tn lucrarea noastré colectiva. HORST H. de 43 de ani, a invitat, conform dorinjei_tatalui siu, mecanica fini, dar nu indréigea aceasti meserie, Din copilarie, dorinja lui a fost intotdeauna s& devin& muzician. Din considerafie pentru tata su, nui a insistat si-si realizeze propria 2 dorinji, dar dupa ce nua mai locuit in casa pa- Tinteascd s-a apucat de muzica. In razboi nu a fost un soldat bun, deoarece suferea foarte mult din cauza evenimentelor si nu se putea implica cu executarea unor ordine condamna- 209hile. Dupa razboi a cintat in diferite orchestre, Era considerat un om de n&dejde si, ca atare, apreciat. De asemenea, cra liudat pentru atitudinea sa impiciuitoare. Adesea Insi nu se simfea bine in posturile pe care le avea si, cu toate ci atunci cind avea vreo mic& neplicere nu i se putea citi ni mic pe fat si pirea mai degraba conciliant, suferea Kiuntric foarte mult. Cind nu se injelegea cu un coleg, nu ajungea si se certe cu el, dar, un timp mai indelungat, nu-1 mai putea suferi, Din aceasté cauz& renunta la postul ‘pe care-1 avea, mai des decit ar fi fost justificat din punct de vedere obiec- tiv, i isi cduta un altul, care nu era intotdeauna mai bun. Cind subiectul a venit la’ noi la tratament, isi schimbase toc mai postul, pentru ca unul din superiorii lui ii spusese citeva lucruri neplacute, faré si fi fost efectiv supirat. In_gospo- | divie era grijuliu gi f’aicea multe treburi pe care altfel ar fi trebuit si le faci sofia lui, dar adesea era prost_dispus, iar un timp a evitat chiar si raporturile sexuale, deoarece credea ca ele ar dita sénatatii sale. Ca elev era destul de inhibat. Cind era scos la lectie avea impresia ci i se pune un nod in git. A avut intotdeauna o dispozitie labila, Putea si se simtd la un moment dat in culmea fericirii si imediat dupa aceea, {ri vreun motiv major, deprimat de moarte. Era foarte impresionabil si plin- gea cu usurinta. In privinta lucrurilor personale era exact, meticulos si ordonat, Totul trebuia si fie Ia locul séu, avea tendinta de a-si controla de doua ori actiunile, verifica dacs e inchis gazul, dac& este incuiatd usa si, fnainte de a pleca intr-o calatorie, dac& sigurantele sint scoase. Din piesele de muzici copia adesea partea lui ca si o poata studia acasé temeinic si in liniste, H. a venit la noi din cauza unor simptome cardiace care i insuflau teama de moarte. Chemase in repetate rinduri medicul de la Salvare, care'o dati I-a si internat intr-in spital, gisindu-l suspect de infarct. Din cauza durerilor de inima, dispozitia lui s-a inrdutatit, astfel ineit, atunci cind a venit la noi, pacientul prea foarte deprimat, Dupa ce i s-a explicat natura simptomelor pe care le resimjea, moralul i a ridicat repede si a devenit vesel si intreprinzitor. De indata ce auzea ins vorbindu-se de boli de inima sau dac& itea ceva despre cle, fi reveneau imediat simptomele. Cind, odata, a avut 0 mick hemoragie hemoroidalé, s-a temut cd amestecul materiilor fecale in singe i-ar putea provoca o septicemie, A redevenit imediat foarte deprimat si era cople- sit de temerile sale. 210 Cind starea i s-a ameliorat, se putea observa clar firea Jui labil& cu oscilajii ale dispozitiei psihice. Zilele in care era bine dispus alternau cu altele de depresiune. Concomi- tent se putea constata clar firea lui meticuloasi. Fra foarte ordonat in materie de imbrdciminte si foarte constiincios in | pregatirea obligatiilor profesionale, chiar si atunci cind mai era in tratament. In modul siu de viaji putem constata inainte de toate ciclotimia, ajunsi la gradul unei psihopatii, si care, din cauza unor indispozifii, determina subiectul la freevente schimbiri de post, f8ri motive obiective serioase. $i cdsnicia lui avea de suferit de pe urma acestei labilitati. In schimb, hiperexac- fitatea nu s-a manifestat la inceput in mod dezavantajos, ea ducindu-1 doar la 0 congtiinciozitate imbucurdtoare. Mai tir- ziu inst, a fost si ea rispunziitoare pentru faptul c& subiectul a ajuns la 0 nevrozd hipocondried. Cind a avut niste senzafii neplicute fh regiunea inimii, a inceput si-si faci tot felul de ginduri cu privire la ele si s-a incurcat tot mai mult in temerile Jui, In cursul terapiei s-a constatat ci aceste temeri nu erau determinate exclusiv de hiperexactitate, ci erau alimentate si de ciclotimie, deoarece in perioade de buna dis- Pozijie puteau fi usor influentate de psihoterapie, ceea ce devenea foarte greu in perioadele de proasta dispozitie. Din punct de vedere psihic, hiperewactitatea si anzieta- tea se afld de asemenea pe planuri diferite. Dar in acest caz, atunei sind ecle doud triséturi accentuante se unesc, sat putea sproape vorbi de o insumare a anomaliilor. Aceasta se datoreazé faptului ea si fn cazul anomaliei anancaste, anxie~ tatea se afi in punctul central. Voi prezenta in continuare un subiect descris de Bergmann in lucrarea noastra colectiva, WALTER R, de 31 de ani, era bun in profesia sa. Mai inti a fost lueritor sculer, apoi a frecventat cu succes 0 scoali de inginer: si, de mai mulfi ani, lucra in aceeasi intreprin dere in calitate de inginer. Dintotdeauna insti lega greu relat cu al{i oameni si se simfea inhibat in societate. In compania unor perseane mai putin cunoscute, se simfea nesigur si prefera s& se retragi. Foarte usor se simfea ‘stingherit. De femei se apropia foarte greu sau deloc si, far vreun motiv obiectiv, se indoia cd ar avea o potenti normald. 211biectul era foarte exact in munca sa, Voia sii se asi- gure intotdeauma c& rezolvase totul bine, De accea verifica Galeulele mai des decit 0 féccau colegii lui, controla dack gazul este inchis si pivnija incuiatd. Adesea se Intorcea din drum, nefiind sigur dacd incheiase anumite activitati, Cind punes o scrisoare la cutie, incerea cu mina daci a intrat | bine. Se mai addiuga faptul ca ined din copilirie era fricos. Se temea de furtund si chiar la virsti maturé fi mai era fried de elini, pe care fi ocolea. De asemenea, nu putea vedea singe. Daca i se lua singe pentru analizd, trebuia si priveasc’ in alté parte. Se autocaracteriza ca extraordinar de sperios, Cind se intimpla ceva pe neasteptate, chiar ceva neinsemnat, ee ¢ tul_ a inceput si se © apendiciti supurati, pacientul a i a eama Be boil ale Intestinelor. Credea ch scaunul neregulat ar fi un simptom al unei perforéri a intestinului sau al ‘unui cancer incipient. Din eauza unor senza{ii de apisare la eap, pe care le resimfea, se temea c& va innebuni, Urmarea cu anxietate fiecare functie a corpului. ; Prin terapia aplicaté. de noi a trebuit nu numai_si-l sedpim de nevroza lui hipocondricd, dar si-l si ajutim si oat avea contacte sociale mai bune, ceea ce, pind la un anumit grad, am reusit. Din cauza inclinafiei sale spre anxietate, acest subiect a avut mult de suferit. Astfel, la 31 de ani nu avusese inci relajii cu sexul feminin. $i in alte privinfe avea inbibifii In viaja sociald, in timp ce in profesiune avea succese. Acolo unde anxietatea juca un rol, adici in viaja de toate zilele, ea iesea la ivealé in relajiile cu alfi oameni. In schimb, in profesiune, unde ccea ce importi este performanfa, nu se ubserva, In plus, din cauza anxietafii sale, subiectul nu ajun- gea sf se certe cu superiorii. Nu ineape indoiali cd aceasta grava inhibifie se datora faptului cé anwietatea era alimen- tata de doud surse : dintotdeauna subiectul a fost foarte exact in toate hotfririle sale si, inci din copilirie, foarte fricos. Combinafia dintre hiperexactitate si anxietate produce adesea, inc din copildrie, grave prejudicii. Oamenii care se bilbiie din copilarie sint adesea anxiosi sau anancasti sau, de cele mai multe ori, si una si alta, Datoriti anxieta(ii, 212 ei ajung ugor, ined din copilarie, la o stare de tensiune lun- tried care Ie provoacé 0 proasti functionare a articulirii cu- vintelor. Din cauza hiperexactitafii, ei incep curind si-si su- pravegheze procesul vorbirii cea ce, la rindul sau, ti deran- jeazi si mai mult. Voi deserie in continuare un copil care, din cawza unei asemenea firi combinate, a fiicut 0 nevrozi a bilbiielii. HELMUT K., nascut in 1949, avea doi frafi, unul cu patru si celilalt cu opt ani mai tinr decit el. A invifat si umble la un an si jumatate, dar nu a invafat sa se find curat decit la cinci ani Inainte, urina in pat noaptea si destul de free- vent se uda si ziua, A fost dintotdeauna foarte fricos, nu-i plicea sd iasi singur din cas& si nu se putea afirma printre cei de o virst cu el. Se temea adesea si de mama lui, care era cam surdi gi ne-a fost deseris’ drept foarte iritabilé. $i acum inca trimitea pe fratele mai mic la p§rin{i cind avea © dorint, ceoarece el insusi nu indraznea si ceara ceva. Cind era batut’ de alti copii nu se apira, ci fugea. Fafa de adulfii strini era intotdeauna timid, Temele gi le ficea constiincios, | Biringii au aveau nevole sic} controleze, Era printre primi din clas, In materie de imbrdciminte era ordonat. Bani de buzunar ii administra foarte exact si economicos. Cind, la virsta de doi ani, a inceput si vorbeasc, s-a observat cl adesea nu articula corect cuvintele, iar mai tirziu acest de- fect s-a_transformat intr-o pronuntata bilbiialé, care s-a inrautétit cind baiatul a ineeput si meargi la scoala, unde colegii isi kateau de multe ori joc de el. Copii nu-] tachinau numai, dar fi si jucau tot feiul de feste, ascunzindu-i, de pildd, ‘ghiozdanul sau luindu-i sapea din cap, asa incit el trebuia sa-si caute lucrurile, Cind era dojenit, plingea. Bilbiiala a fost motivul pentru care in 1961 Helmut a fost. internat in. sectia noastri psibiatriek pentru copii. Aici s-a_constatat c& era foarte fricos si inhibat. Se apuca cu nesiguranfi de sarcinile ce i se diideau si fi era mult timp teama ci nu le va putea rezolva. Cind se iveau greutafi, se descuraja inediat. Fati de adulfi era timid sia trebuit mai intii_s& se obignuiascd treptat cu viata din clinicé. Faja de ceilalfi copii era retinut si nu se apara. Trebuia si avem grija s& nu fie tachinat, cum se intimpla acasi. Se atasa de preferinfi de copii mai mici. Dupi ce s-n obisnuit cu viata | din clinied si a stabilit relajii cu adulfi 9i copii, tratamentul 213 pees icontra bilblielii a progresat bine. Isi didea toaté silinja si urmeze indrumérile medicului terapeut. ‘Avem aici de-a face cu un copil care, pe de o parte, era foarte exact, constiineios la scoalé, ordonat in finerea Iucru- rilor sale si care, pe de altd parte, a manifestat dintotdeauna semne de ansietate, Primele dificultdji care s-au ivit Ia in- vafatul vorbirii au dus la dezvoltarea bilbiielii. Cert este ci pe vremea aceea biiatul, datorita firii sale anxioase, a fost adesea intr-o stare de neliniste, printre altele din cauza mamei sale, care este iritabila, Sub influenfa impresiilor de la scoali sia persecutirii din partea colegilor lui, bilbfiala isa agravat. Anxietatea singurd nu ar fi fost probabil sufi- cienté pentru a da nastere si a menfine acest defect, daci a doua trisiturd a firii lui, care fl obliga la eforturi sporite in indeplinirea tuturor sarcinilor in general si mai ales in vorbire, nu ar fi dus la accentuarea tensiunii lduntrice, Dintre combindtrile trisdturilor de caracter hiperperseve- rente cu alte insusiri de temperament, combinafia hiperper- severent-hipertimicd este deosebit de insemnaté, deoarece atrage dup& sine primejdia unei dezvoltdri cverulente (unei atitudini de ,,circotas"), Aceasté dezvoltare este inifiati de hiperperseverenfa si continud cu tot mai multd intensitate din eauza nevoii hipertimice de activitate. In cazul unei hiper- perseverenfe pure, motivele pentru noi si noi nemulfumiri se epuizeazé in cele din urmA; in schimb, dac& i se adaugi un caracter hipertimic, se vor gisi mereu noi motive de cearta. In opozitie cu dezvoltirile pur paranoice, temperamentul eve- rulent confine o tendinfa spre activitifi multiple si intense. Totodaté, in asemenea cazuri nu intervine resemnarea, de- oarece, in ciuda tuturor nemulfumirilor, dispozifia rimine bund. In cele ce urmeazi voi prezenta un subiect descris de Seige in lucrarea noastra colectiva. RUDOLF K, de 52 de ani, de profesie mester sobar, s-a pre- | zentat prima dati la noi in ianuarie 1960, fiind trimis de | Institutul de medicin& legala din Berlin, Acolo ceruse efec- | tuarea unei expertize, cate si certifice ci sofia lui decedase 214 ca urmare a unei intoxietiri cu oxid de carbon, datorit’ unor defecte ale unui cos; el cerea acest Iucru cu ‘toate cA prin- ‘tr-o expertiz prealabild cererea sa fusese respinsi, Dat fiind | c& medicilor legisti K. le paruse foarte suspect din punct de veder> psihie, Iau indrumat la noi, Chiar in momentul sosirii la policlinica noastré, paci tul a avut o discutie violent cu secretara de la intern cind aceasta Ia intrebat de motivul trimiterii sale la noi. ‘Mai tirziu, intr-o discufie cu medicul, subiectul sa plins foarte iritat de secretard : pretindea cd’ este o nerusinare ca salariafii, ,,a ciror treabi este s& execute ordinele", s& se poarte a%it’de ,arogant“, Pari si fi fost intrebat, el’ a scos din servieti 0 mulfime de documente, extrase din’ acte, foto- grafii ale unor semineuri ete., t&birind asupra medicului cu numeroase plingeri privitoare la autoritiifi si alte instante. Cu toata discutia destul de lung, abia dup o nou& expli- cafie s-au putut clarifica oarecum ‘dedesubturile reclamatiilor sale. Adesea intrerupea intrebirile medicului eu reprosuri vehemente la adresa autoritatilor ete. Din acest motiv, stabi- lirea anamnezei a fost foarte dificila. La scoala, K, nu diduse dovadi de prea multi ambitie, dar igi fficea ‘toate temele corect, ceea ce considera a fi de datoria s2. Dupi terminarea scolii a invafat meseria de sobar, trecind toate examenele, inclusiv cel de maistra, cu note foarte bune. Mulfi ani si-a exercitat meseria pe ‘cont pro- pri; s-a striduit intotdeauna si-gi satisfacé clientii, lucrind bine si repede. Dupa rizboi s-a angajat la o mare firma din branga si, deoarece, din punct de vedere economic, activi- tatea pe cont propriu devenise dificil’. A continuat s& fie consideret drept un muncitor corect si congtiincios, pe care te puteaj bizui, Datoriti veseliei si vioiciunii sale era pretu- tindeni iubit. Dansa cu mult& plicere, era membru activ al unei asosiatii sportive si se simfea intotdeauna mai bine in societate deceit singur. Inainte nu resimfise niciodati nein- credere, invidie sau gelozie, Cu necazurile termina repede. Nu Je lua in seama, find, dup& cum spunea el, optimist, Sufletest2 era foarte ‘cinstit si intotdeauna se striduia si nu facd cuiva vreo nedreptate. Cisitoria lui, datind din 1938, era_fericita. Considera fidelitatea fa} de sojie drept o datorie stint. Un fiu, nascut in 1948, a murit a doua zi dup nastere. Mult timp ‘nu $i: putut reveni dup& moartea acestui copil, singurul pe care hha avut. De la inceputul razboiului locuia intr-un apartament de trei camere, Cu ocazia bombardamentelor, locuinfa lui a su- 215ferit avarii parfiale ; printre altele, au aparut crépituri in cosul care treeea prin dormitor. Pentru moment nu le-a dat prea mult& important. Avariile mai mici din bucatarie si din camera de zi le-a reparat pe cheltuiali proprie. Din 1954 sofia lui suferea din cind in cind de insuficienfa respiratorie. ‘Acum a inceput si dea erépiturilor din peretele cosului o importanja deosebita, iar la inceputul anului 1955 a facut fo reclamatie adresaté administratiei locative. Era de pirere c& aceste cripituri s-au agravat din cauza unei gresite in~ cilziri in apartamentul aflat sub al lui si cerea ca avaria si fie cit mai grabnic reparaté, Cum la prima reclamatie nu i s-a rispuns decit intr-un mod superficial, s-a suparat foarte rau, s-a. simfit desconsiderat si, dupa scurt timp, a adresat administrajici alti cerere, susfinind acum ca prin crapiituri oxidul de carbon pitrunde permanent in dormitor. Cerea ca gradul de stricuiciune a copului si fie stabilit de cosarul- sef al cartierului ; acesta a si venit, dar a contestat posibi litatea unei intoxicari cu oxid de carbon. Pompierii, sesizati de pacient, au fost si ei de aceeasi parere. Cu toate acestea, |x. a inainiat in repetate rinduri petifii administrafiei locuin- felor, far si fie luat in seama, La inceputul anului 1957 a refuzat si pliteascd o majorare a chiriei stabilita de auto- ritaji, motivindu-si refuzul prin faptul cd nu i se reparase cosul. De atunci plitea o chirie mai mica, stabilita de el. In cursul actiunii in justifie, intentat& de administratia loca~ tiv contra lui K., intregul conflict privitor la cos a fost adus in faja judecatii. Intre timp s-a agravat boala doamnei K., care era in- continuu in tratament medical deoarece avea ameteli, sufo- cri, lips de pofti de mincare si, uneori, grefuri, I s-a pus diagnosticul de insuficienté mitral cu stenozi, ceea ce determina o insuficienta cardiac. Trebuia s& stea adesea in pat. K. era foarte ingrijorat gi o ingrijea cu multa dra-~ goste. Nici ol nu se mai simfea atit de bine ca inainte, Se Gindea tot timpul la conflictul in legiturd cu apartamentul si credea din ce in ce mai mult ef dificultatile de respiratie cauzate de boala de cord pe care Ie avea sofia sa erau ur- marea unei intoxicafii continue cu oxid de carbon, In acjiu- nea pe care o intentase, K. cerea nu numai o exami- nare temeinica a cosului din dormitor, dar si despagubiri de la administratia locativa pentru pierderea de salariu pe care a avut-o sofia sa ca urmare a incapacitaifii de muncé. De asemenea, a cerut si i se acorde sofiel o pensie deoarece, din cauza gazelor toxice, invaliditatea ei devenise perma- 216 nent. Pacientul a refuzat o infelegere in afara justitiei. El voia ¢a totul si fie constatat in mod temeinic si si fie fixat in seris in fata justitici. Cosarul-sef al raionului (recent numit) a confirmat in fata instanfei c& existau avarii ale cosului, probabil inc’ din 1952, si ci din felul cum era folosita soba in aparta~ mentul aflat sub cel al reclamantului s-ar putea s& fi p’ truns in apartamentul acestuia miei cantitati de oxid de |carbon. Acestea nu puteau insi produce o intoxicatie cit de cit importanta. La insistenfa lui K., a fost audiat si fostul cosar-sef, care de ast dati a admis ci inc din 1954 stiuse de existerja acestor avarii, In cele din urma, K, a acuzat pe mesteral cosar raional de intentia de ,omor premeditat', pe motiv ei, desi cunoscuse avaria cosului, nu raportase acest lucru mai departe ca ,sursd grav de pericol“, K. la denun- fat Ja procuraturi pentru tentativa de asasinat (!) Actiunea a fost respinsi. Pe numeroasele sale _plingeri, reclamafii serise etc, cheltuia uneori eam un sfert din ceea ce cistiga. Cind, in martie 1958, una din reclamatiile sale a fost res- pinsd, a facut apel. Curtea de apel a respins si acest demers. Administrafia locuinjelor a reparat temeinic, pe costul ei, dormitorul, inliturind astfel si avaria cosulut Pacientul nu s-a linistit ins, A citit mult despre intoxi- cafiile cu oxid de carbon si era convins c& recunoaste atit la sofia lui cit si la el insusi simptomele descrise. ,,La mine, din fericire, mu era ined atit de grav!" Starea Sofiei Iui, in ciuda tratamentului medical, s-a inrdutatit, ajungind la serioase tulburari de circulatie ‘arterialé, mai ales la mem- brele inferioare, asa incit abia de mai putea si umble. Colo- ritul cianotic, aparut pe picioare in urma acestor tulburari, K, ba ,d-agnosticat* drept ,,pete tipice, provocate de oxidul de carbon‘. In cele din urma, in 1959, doamna K. a trebuit sa fie internata pentru tratament. Atunci K. a corut in fafa justitiel o expertizd medicala a sinatatii sale sia sotiei sale cu privire la intoxicatia cro- nic& cu oxid de carbon. Expertiza facut nu a putut constata niei un indiefu al unei asemenea intoxicari, K. nu s-a declarat satisfaicut, cu atit mai mult cu cit, pufin timp dupa aceea, sofia sa a decedat din cauza gravel leziuni cardiace mai sus menfionata. El nascocea tot timpul noi e&i pe care ar putea obtine dreptate. Astiel, s-a adresat, cerind 0 expertiz& care si constate la el leziuni produse de oxidul de carbon, si Institutului de medicina legal al uni- versitdfii, care 1-a indrumat spre clinica noastra, 217Dup& cum am spus mai sus, aici era foarte iritat si faicea declaratii agresive la adresa administrafiei locative, a cosa~ rilor-sefi, a justifiei, a medicilor care I-au examinat si lau tratat, pe scurt la adresa tuturor celor care, intr-un fel sau altul, aveau vreo contingenta cu conflictul referitor la cos sicu tratamentul aplicat sofiei lui. Cind a fost rugat sit aduca odatd toatd documentatia si toate actele strinse pentru a fi cercetate minutios, el a oftat sincer: ,PAi e un dosar atit de gros c& nu-l pot cara“, La urmétoarea discufie a apirut eu un dosar relativ voluminos in care, dup’ parerea lui, se aflau incopeiate cele mai importante dovezi pe care Ie adu- nase special ca si ni le arate. Era ins& neinerezitor in temei- nicia selectiei si la cerut inapoi ca si-l mai studieze acasi, Numeroasele lui plingeri erau adesea impanate cu termeni tebnici, juridici si medicali, pe care si-i insusise in decursul litigiilor sale de ani de zile. La stradania medicului, care voia si-1 conving& de absurditatea procesului, a avut la in- ceput o atitudine banuitoare. Spunea ci doctorul, fiind sala- riatul unei clinici universitare, deci ,medic de stat", era nevoit si cocologeasci greselile altor organe de stat*, In repetatele discufii cu pacientul revenea de fiecare data cere- rea categoricé de a i se face dreptate. Susjinea c& ,din cauza oxidului' de carbon era atit de intoxicat“, incit is] pierduse sindtatea si capacitatea de munel. Se temea ci are o leziune Ja plimini si la creier si cd nu-si va mai redobindi niciodata intreaga capacitate de muncd sau, poate, va lua chiar dru- mul pe care a mers sofia sa, adicit'va muri inainte de veeme. In cele aproximativ zece discufii avute cu pacientul in decursul unui sfert de an, am reusit s&-1 facem si renunte pentru scurt timp la atitudinea sa cireotasa, Propunerea noastrd de a urma un tratament psihoterapeutic cu internare in clinica a fost ins& respinsii de K. cu suspiciune si indig- nare. In cele din urmé, a cerut si fie transferat din nou la policlinica unde fusese tratat inainte gi, in cluda sfatului | nostru insistent, nu s-a mai prezentat niciodati la noi, La acest subiect sa manifestat mai inti in special tem- Peramentul hipertimic. Era pretutindeni iubit din pricina ve~ seliei si vioiciunii sale, ti pliceau societatea si dansul. Dar ines de pe atunci era foarte insistent in aptrarea dreptului sdu, S-ar putea ca firea lui veseld sé-l fi ferit in oarecare mésuré de inclinafia spre susceptibilitate si neincredere. Mai tirziu, firea lui paranoidé s-a manifestat intr-un mod foarte 218 pronunjat. Temerea ed prin crapitura din perete putuse se infiltreze atit oxid de carbon incit si provoace boala sotiei sale era védit neintemeiatd, Nu se lisa ins& convins, perse- vera in plingerea lui, ajungind din ce in ce mai mult la atitudinea unui ,circotas tipie", Deteriorarea tot mai gra a snitafii sofiei sale a constituit de fiecare daté un nou sti- mul, dar acelasi efect I-a avut si faptul cf gisea mereu not posibilittifi de continuare a litigiului, Enorma cantitate de materiale i documente pe care a strins-o indie perseverenta sa, dar totodata si neobosita si febrila sa activitate. Cind inclinafia paranoick este mai pujin marcati, astfel incit firea hipertimied se poate impune cu mai multd putere, se intimplé adesea ca hiperperseverenta si nu fie atit de pronunfaté inelt si duced la 0 dezvoltare progresiva. Datorita labilitsfii tamperamentului apar mereu in cimpul vizual al subiectului lucruri noi care fntrerup dezvoltarea de pind atunei. In asemenea cazuri se poate constata eX mereu incep dezvoltiiri noi, care ins&, de fiecare data, sint intrerupte, fiind urmate de noi atitudini paranoice. Un subiect deseris de Bergmann in luerarea noastri colectivé demonstreazi acest rut, 1 voi prezenta in cele ce urmeazii. EMIL R., de 54 de ani, a inviijat dupa absolvirea scolii mese- ria de constructor de’ masini. In timpul inflatiei a fost sor- tator de d2seuri, iar mai tirziu léctitus. In 1923, In sfatul tat lui su, a devenit militar de profesie. Dupa doi ani si-a dat fns& demisia. Cu toate ci se angajase pentru 12 ani, i s-a primit ugor demisia, deoarece devenise incomod datoritt nu- meroaselor sale cereri si reclamatii. Dup& aceea a lucrat iarigi ca ‘AcStus, dar nu se prea infelegea cu sefii. Ulterior si-a'deschis un atelier propriu, care mergea bine, eiici Iuera intotdeaura cu plicere, In perioada rizboiului a’ fost mobi- lizat si folosit in calitate de casier. Activitatea Iui era apre- ciatd,' dar conflictele nu lipseau. Cu unul din superiori a avut'o cearté vehement, aga ci sa vazut amenintat de o ‘het disciplinara. In cursul anchetei s-a constatat ck a avut in parte dreptate si a scipat doar cu mutarea intr-alt loc, Dupa cum povestea, multi dintre colegii sai, care il apr au, AU intervenit in favoarea lui. DupA rizboi, in 1945, 219a lucrat in agricultura, iar apoi Ja un cuptor de mangal, deoarece, din cauza activitatii sale in perioada nafional-soe listé, nu’a gasit altA slujba. La inceput s-a plins de aceasté desconsiderare, intervenind la autoritafi cu o multime de acte ; apoi s-a Impacat cu soarta si lucra cu harnicie. In 1950 a objinut, prin intermediul unui cumnat al lui, un_post de contabil la serviciul salariilor, $i aici au urmat curind con- flicte cu cei din jur. Voia o remuneratie suplimentar’: pen- tru volumul mare de mune’, ceea ce nu i s-a acordat. Cind a vazut c& plingerile sale nu’au nici un succes, a inceput, in semn de protest, si Iucreze mai neglijent ; atunci cind i s-au Hicut reproguri, a pretextat ci are o dificultate fizici la seris, ceea ce s-a considerat a fi o ,crampi a seriitorului*. Cind a vizut ei i se acorda mai mult consideratie, a ince- put si lucreze iarasi bine, deoarece munca nu-i crea nici © dificultate. Ca si in toate slujbele anterioare, si-a facut gi aici mulfi prieteni, cdci atit timp cit nimeni nu se opunea dorinjelor lui avea o fire veselé. Cei din jur s-au obisnuit si cu pretentiile lui de ai se da intotdeauna dreptate si-] lasau in pace. Cind ins in fruntea intreprinderii a venit un sef nou, au reinceput de indaté greutatile, cici E. R. se simfea controlat si supravegheat de acesta, Credea cd dato- rita lungii-sale experiente putea judeca lucrurile mai bine decit noul sef. Cum a inceput sé aibé iarasi pretinsul sau spasm, a fost internat in sectia noastra de psihoterapie | Aici s-a constatat_imediat ci nu existii 0 meteahné real la scris, ci c& subiectul s-a obignuit, atunci cind nu-si atingea scopul, si protesteze printr-o asa-zisii incapacitate de a serie. Aceasta a gi dispirut, deoarece subiectul se linistise. ‘Avea 0 atitudine de siguranta-de sine. In diseutii putea si se aprinda, Era un om cu 0 fire mobili, plind de tempe- rament, cio mimici si gesturi vioaie. fn povestirile lui ficea multe digresiuni, Se simfea bine printre ceilalji_ ps Gien{i, si prin felul siu vioi putea si creeze o atmosfera de veselie. Cind se discula cu el despre numeroascle con- | Hicte pe care Ie avusese in viata, isi iegea din fire si afirma jc& numai ceilalfi au fost vinovali. Totdeauna gisea ceva de relatat din ofensele ce i se adusesera si impotriva cdrora avu~ sese, dupa parerea lui, tot dreptul si se apere. In aceste ocazii ajungea usor s& fie certaret ; nu se mulfumea sa cri- tice numai ceea ‘ce-1 privea pe el, dar se simjea Indreptatit si judece si multe alte lucruri din punctul situ personal de vedere, In’ asemenea convorbiri dispareau veselia $i elanul, dar cu citeva cuvinte glumefe cle puteau fi repede readuse. 220 La acest subiect firea hipomaniacd determina o activi- tate febrild. La aceasta se adauga ins’ faptul ca de Ia inceput apiruse tendinja de a pretinde si i se dea totdeauna drep- tate, ceea ze ii pricinuise greutdti. Astfel, toati viata i-a fost marcati de conflictele pe care le avea la locurile sale de muned, Dar in nici unul din cazuri mu s-a ajuns la un con- flict de durati ; dupa ce subiectul lupta o bucata de vreme, igi schimba locul de munca si citva timp nu manifesta vreo ostilitate fafa de cei din jurul lui, Din pricina firii vioaie si vesele, uneori se facea chiar iubit. Se ajunge adesea Ia o dezbinare Iauntried mai ales atunci cind hiperperseverenja se imbind cu anzietatea. Aceasta situa- fie are drept consecinjé faptul cd omul nu se poate impune celorlalfi, fiind din aceast cauzi in multe eazuri infrint, ceca ce oamenii hiperperseveren{i greu pot suporta ; ei cauté de aceea si se pun in alt mod in evident pentru a-gisatis- face orgoliul. In acest fel ia nagtere la aceste firi combinate asa-numita supracompensare. Si in anumite cazuri cind omul di dovadé de o anumit& slabiciune datoriti emotivitatii, el poate fi inclinat si compenseze accasti slabiciune printr-o atitudine siguré de sine, dar cel mai freevent putem constata acest Iueru la anxiosi. Dat find efortul de a ascunde cit mai complet slabiciunea reald, atitudinea adoptaté in acest scop pare nesigura si nenaturali, Aceasti nesiguranta si lips& de naturalefe ne permit si diferentiem. supracompensarea de simpla nazuinji de a sc impune. Si la copii existi o supra- comperisare; ei fac adesea pe grozavii intr-un fel obraznic tocmai pentru ca si-si mascheze slibiciunea anxioas. Voi prezenta mai jos un copil descris de Bergmann in lucrarea noastr colee MICHAEL F. a yenit pentru prima data in sectia noastra psi- hiatried de copii in 1960, la virsta de noua ani, motivul find ca prin turbulenta sa impiedica bunul mers’ al procesului de invifinint. Parinfii sai nu triau in armonie, deoarece mama avea 0 tendin(4 spre gelozie, iar tatal era cam inc pifinat. Michael a urinat in pat pind la virsta de patra ani, A fost intotdeauna foarte fricos. La patru-cinci ani ma: |nifesta o fricd de neinvins de a cobort scarile. ‘ipa pit 221venea cineva gi-l lua de mind, li era fried si de api, aga_ ch trecea peste poduri cit putea mai repede ; si clinii ii insuflau fried. Nu voia niciodati si ramini singur in casi, se trezea in cursul nopfii si se ducea in dormitorul pirintilor si vada dac& sint acasi. Dintotdeauna a fost gelos pe fratii sii, doi baieti de opt si de patru ani, asa incit intre ei se iscau adeseori certuri, Michael voia si aibi intotdeauna cel mai mult din toate si se simfea adesea neglijat. In ase- menea cazuri era prost dispus si neprietenos. Complicatii mai_serioase s-au ivit atunei cind Michael a fnceput si meargi la scoali. Colegii sai i-au descoperit foarte curind frica si au inceput si-1 sictie si si-l bata. Si fetele rideau de el. Michael se rizbuna cind avea ocazia, inghiontind si ciupind copiii pe ascuns. Odatd, in timpul unei lectif, s-a bagat sub banca pentru a-i ,plati unei fete care-si batuse joe de el, adic pentru a o ciupi. Cind frafii mai mict Si spunea ceva’ nepotrivit, ti bittea imediat, La scoal devenise din ce in ce mai turbulent, se urea pe biinci, arunca cu coji de portocale in aer tipind si chiuind, se impotrivea profesoarei, ba chiar o data a ameninat-o cu pumnii, De indata ce era’ certat mai serios incepea si plingi si nu mai indrdznea si scoati un cuvint. Rezultatele Iui scolare erau in general bune. $i in scoala clinicii noastre a corespuns cerintelor. Mai intii a trebuit insi si se obignuiasci. In sectie a fost la inceput suspicios si ti- cut. Totodata avea si ceva depresiv. Incetul cu incetul s-a inviorat si didea informafii despre comportarea lui necuviin~ cioasi de la scoali. Odati, cind se urcase pe bane’, invaa- toarea nu i-a mai scris numele pe tabl pe lista copiilor cu- min{i si silitori, Mai des se infuria ins pe colegii lui, In schimb, nu a putut si explice motivul pentru care ficea grimase si prostii, aruncind, de pildd, cu coji de portocale fn jurul sau, fipind si chiuind. Baiatul s-a adaptat bine in sectie. Avea relafii bune cu colectivul de copii de aici, dar cduta si alba un ‘oarecare contact cu adulfii ca si fie prote- Jat de acestia, A fost trimis acast, dar dup’ doi ani a revenit din cauzd c& atitudinea lui nedisciplinata la scoala s-a agravat din now. De multe ori nu réspundea cind era intrebat gi avea accese de furie, Odata, cind din motive disciplinare a trebuit si ramina in clasa in timpul recreatici, a aruncat cosul de hirtii, cu confinut cu tot, asupra copiilor care se jueau in curte, De asti dati, in sectie s-a imprietenit cu niste copii prost ereseufi si era mindru ci acestia il primisera in rindul lor. 222 | Cu educatoarele era citeodatd obraznic. Pe de alti parte, se bucura daci adulfii se ocupau de el, dact ii dideau mici sareini si fl udau. Nepliceri grave nu a provocat. De mic copil, Michael se caracteriza prin anvietatea sa. Curind insi a manifestat si 0 gelozie excesivi, cea ce de- noti o triséturd hiperperseverenté, La scoald, baiatul a avut mult de suferit din cauza anxietafii, devenind pentru cole sai un fel de ,finti*. Aceasta ins nu la determinat si aiba atitudine cit mai rezervatd pentru a evita persecutia ; dim- potriv, cdiuta ocazii si se rézbune pe ascuns, pentru ca in felul acesta si devin totusi superior colegilor sti si, in gene- ral, ciluta si-si dea importanjé. Din pricina acestei atitudini lduntriee, copilul, in fond atit de fricos, a devenit la scoala un zurbagiu care tulbura orele de curs. Cu toate cd era bat~ jocorit si bitut si nu avea forja de a riposta, se simjea totusi in centrul atenfiei sau, poate, chiar al admiratiei, atunei cind isi permitea obriznicii ca nimeni altul, Clovneriile si farsele pe care le facea denotd dorinfa de a se face remarcat. Nu avea motiv si-i fie teami de pedeapsa, dati find blindefea actualului regulament scolar. Cind o fire nestapinita, despre ale ciel combinatii voi vorbi acum, se neste cu um alt temperament, nu iav nastere aspecte proprit-zis noi, dar apar unele forme remar- cabile, Este greu de cricumseris situafia in care o fire nestii- pinita se combin& cu un temperament Inbil, deoarece pers nalitafile eyileptoide au ca atare o fnclinajie spre oscilafii ale dispozitiei. E drept ins& c& intr-un asemenea eaz nu prea apar stiri de veselie, Mai degrab’ ne putem intreba care va rezultatul. cind o fire epileptoida greoaie se combini cu © mobititate maniacd. Cred ca, in baza unei observatii, sint in masura si dau un rispuns la aceastd intrebare, REINHARD K, nfscut in 1939, a rimas de dowd ori repe- tent la scoalé, dar nu atit din cauza unor deficiente ale inteligenjei, eit din lipsa dorintei de a invata. Adesea tragea chiar chiulul de la scoali. Dupa absolvire a luerat in agri- culturd, La virsta de 24 de ani s-a casatorit, Pind atunci avusesé de Ia dows femet cite un copil nelegitim. Un an 223[si jumétate mai tinziu a divorfat, dupa ce sofia sa fi facuse humeroase scene de gelozie, iar el o bituse destul de des. Din cisktorie, K. a avut un al treilea copil. Cu plata pen | siilor alimentare era in restanti la toti trei copiii. Excitatia | sexual era Ja el foarte puternica ; in timpul cisniciei cerea ‘adesea de citeva ori pe zi raporturi sexuale, Legiturile sexuale Ye schimba des. Mai multe dintre prietenele lui au confirmat ca era foarte violent. Daci 0 femeie nu-i indeplinea dorin- | fele, o bitea atit de tare, incit obrazul ei era plin de vindtai, In muncii avea perioade cind lucra bine, Daci insi ceva nu-i plicea, ldsa lucrul baltd si se apuca de altceva, Avea si fnclinafia ca, in loc si lucreze, s& se find de tot felul de sotii si si-i amuze pe colegi cu glumele lui, Cu animalele |Se puria in general bine, dar cind era furios le bitea fa mili, In timpul acceselor de furie minuia cu atita lipsi de grij obiectele de uz personal, incit cele mai multe erau deteriorate. Dacd era rechemat de colegi dupa ce pardsise Jocul de muncd, se ajungea regulat la discufii, vehemente insolite de adevarate explozii de injurdturi si de cele mai vulgare expresi Tn 1958 K. a fost condamnat pentru furt cu efractie Ulterior sau mai adaugat si alte furturi. In fine, in 1964 a fost acuzat de viol si asasinat. A cunoscut o femeie cu care avea logéturi intime, dar care in ziua aceea fl refuzase | Giiea so sileascd s& se culce cu el a sugrumat-o. Cind a plecat de la ea, femeia murise. La autopsie s-a constatat oi | Se sufocase cu'o bucata de cartof care ajunsese in trahee. |Femeia biuse inainte de viol o cantitate atit de mare de alcool ineit nu mai putea vorbi decit bilbiit. Declaratia su- biectului cd femeia aproape ci nu se aplrase gi cd el a sitins-o foarte putin de git parea verosimila. T-am vizut cind avea 26 de ani, Daci discutam cu el | despre delictele lui, se enerva imediat. Tar cind aduceam |Sorba despre uncle intimplari mai veehi, se infuria, spunind ta nu au nici o legatura cu tema discufiilor. Furia ii trecea Ge ficcare data repede, dup’ care era mai degraba vesel, | rdea si o Tua pe un ton glumet, In discufii era foarte greoi, | chiar eind era vesel. Testul de produetivitate nu s-a putut efectua, deoarece la refuzat cu citeva cuvinte ironice. In | schimb, am putut si-l convingem si se supund testului de | inteligenti, la care a reusit si dea rispunsuri destul de | corecte. Din punet de vedere fizic era un barbat puternic, cu o conformatic grosoland a trupului si eu trasdturi aspre. 224 La acest subiect putem observa o extraordinara iritabi- Tilate cu o tendinfA spre acte de violenjé. In meserie era nestatornic, lisind luerul balti daci nu-i plicea, La asta se mai adaugi 0 sexualitate foarte puternicd. Chiar si pentru un psihopat epileptoid, iritabilitatea si instabilitatea Iui erau accentuate intr-un grad neobignuit. Probabil cd aceste trasa- turi, proveneau din faptul ci avea totodaté si 0 trisdturd hipertimicd. Se poate vedea din antecedentele sale ci, perio- dic, in loc sa luereze, glumea si isi amuza colegii, molipsindu-i cu veselia lui, In discujia pe care am avut-o cu el, a fost atunci cind nu era iritat — vesel si pus pe glume. Ce- drept, nu s-a putut constata o vioiciune in gindire sau fapte. Ea a fost, probabil, total acoperiti de firea greoaie, carac- teristicd epileptoizilor. Este de presupus cé puternica domi nafie a impulsurilor asupra comportatii lui si fi fost de na- ee epileptoida, dar, in plus, a fost accentuata de firea lui hipomaniae’. Dupi cit se pare, atunci cind unei firi nestépinite i se adauga o trésdturd distimicd, efectul poate fi déundtor. Una din observatiile mele indic& acest lucru. GERHARD SCH. avea, cind I-am vézut, 31 de ani ; pind atunci fusese condamnat pentru furt, santaj, escrocherie, atribuirea frauduloes a unei funcfii de stat si delapidare. Subiectul era extraordinar de greoi: chiar la cele mai simple intrebari raspundea lent, adesea dupa 0 pauzé. La testul de producti- vitate nu a ajuns deeit la 25 de obiecte in 3 minute. La intre- barile relative la diferentiere réspundea satisfacator, dar a dat greg la examenul de combinatii, nefiind in stare sé for- meze nici cea mai simpli propozifie din 3 cuvinte date. De aici s-a pufut vedea ci, din punct de vedere al intelectului, tocmai latura combinatorie era limitat. fn timpul examenu- Tui medical, subiectul era ursuz si neprietenos, Nu s-a putut ins observa o iritabilitate mai accentuat. In schimb, a povestit & era predispus la ginduri neplacute, adica la sti Gepresive, in timpul cirora se gindea la intimplari triste, de pilda la moartea tatalui stu, la faptul c& nu-si vaizuse de mult copilul sau chiar la delictele comise de el. La aceasta tema atitudinea lui ursuzi se transforma tot mai mult in- 225tr-una depresivi, ajungind in cele din urm& pe punctul de a-l podidi lacrimile ; ca s se stapineasci, isi inclesta gura si lisa capul in jos. Incetineala epileptoida a fost probabil accentuat in caz de trisitur’ depresivd. ‘Tocmai aceasti component ex- plied si faptul c& subiectul nu prezenta acel gen de deline- venfa pe care il gisim de obicei la epileptoizi. Multilaterali- tatea delictelor sale s-ar putea compara cu delineventa unui epileptoid tinar, dar lipseste violenfa ce caracterizeazi acest tip. Cred cA datorit& firii sale subdepresive, care acfiona im- potriva iritatiei minioase, subiectul a fost ferit de a deveni mai violent, Dar dispozitia pentru delineven{é nu a fost dimi: nuatd, ci doar dirijatd in alte directii, S-ar putea ca subiectul s& fi fost impins spre comiterea de delicte in mai mare mi- suri decit alti epileptoizi, deoarece el suferea mai mult decit ei de laturile negative ale viefii. Pot deci presupune ci depen- denta epileptoidi de impulsuri si instinete a dus la comiterea delictelor, care au rezultat toate, in mod impulsiv, din situafii concrete, dar ci componenta subdepresiva este cea care a determinat caracterul lor specific, La un alt subiect cu acceasi fire combinati, descris de Schirmer in lucrarea noastré colectiva, trisitura nestdpinité era mai pufin accentuat, in schimb cea distimici mai mult. S-ar putea ca acest Iucru s& se explice prin faptul c& domi- nafia impulsurilor asupra comportamentului nu s-a feut re- mareata intr-un grad atit de mare si cA inclinatia pentru de- presiune nu a sporit numai tendinta spre o proastd dispozitie, dar a putut si si dezvolte unele efecte favorabile, ca de pild& constiinciozitatea in indeplinirea datoriei. Voi prezenta, in continuare, acest subiect. icest HELMUT Z, in virstd de 22 de ani, era tehnician de telecomu- nicajii, — un om puternic, calm, chibzuit, Buniea din partea materna suferea de migrene violente. Alte aminunte nu se semnaleaz4 in anamneza familiei. Z. s-a nascut prin operatie cezarian’, cu pufin inainte de termen, dar a recuperat foarte repede. La virsta de 11 ani a avut citeva aceese de ,,migrene ale ochiului*. Cind avea 226 @ureri putemice de cap, timp de aproximativ 0 or nu per cepea decit jumitate din cimpul vizual. In scoala elementaré a avut rezultate bune, iar in scoala medie, pe care a urmat-o pind in clasa a X-a, rezultate satisfécdtoarc, Find intot- deauna un copil linistit, 1a purtare nota a fost de obicei mai buna decit notele primite la diversele materii, Dup& absol- virea celor 10 clase, a Invifat meseria de mecanic de tele- comunicatii al Cailor ferate, trecind examenele de_muncitor calificat cu foarte bine“. A fost apoi trimis de ciitre Caile ferate la studii politehnice, pe care a trebuit si le intrerupa din motive banesti. Apoi, in 1953, Z. s-a inrolat in armata, unde a lucrat in profesiunea sa, Si patru ani mai tiraiu, cind a venit in cliniea noastra, mai facea inci parte din cadrele armatei. Z. este un om Ient, greoi, care anevoie isi deschide sufle~ tul. Are irtotdeauna nevoie’de un imbold exterior pentru a putea participa la ceva si nici atunci nu o face ,,din toata inima“. Iuheste mult copiii si animalele ; inca din copilarie si-a construit cu mult& dragoste si sirguinfa un acvariu mare. Nu a fost niciodata un solitar propriu-zis, dar se ataga greu de alfi oameni si niciodati prea strins. Din cele mai nein- semnate motive (,pentru orice fleac") ajunge intr-o stare de puternic& icitafie si proast’ dispozitie, cu toate ci, in acelasi timp, este constient ci motivul e lipsit de importanta. Cind Z. a descoperit e& e ingelat de logodnica sa, s-a retras, resimfind o furie neputincioasa. De atunci a inceput sA bea cind se afla intr-o stare de iritatie launtried, menti- nindu-se insi un timp indelungat ,{n limita obisnuitA in so- cietate*. Dar chiar si in acest stadiu a avut adesea ginduri de sinucidere. Odata, in stare de betie, a manifestat dorinta de a fugi si numai cu greu a putut fi retinut, Atunci s-a repezit Ia dulap, a luat o lamé si a vrut sa-si deschid’ ve- nele ; cind i s-a luat lama, a scos un are din saltea ca s& se omoare ou él, Pind la urmi a putut fi calmat si a adormit, A doua zi nu gia mai putut-aminti de cele petrecute si cra consternat cind mama sa i-a povestit cum se comportase. Ori de cite ori avea o cearté, se ducea la circum’. Ade- sea nici nu-i plicea berea, citeodata gustul ei fi provoca chiar greafé, dar continua 'si bea din cauza efectului ei limistitor*, Betia il ficea fnsi de multe ori si mai depresiv, se simfea plrasit de toatA lumea si in repetate rinduri a manifestat idei de sinucidere. Pind la urmé, parinfii lui au intervenit la ofiferii_uni- tafii in care era incadrat, unde pind atunci nu se faicuse 227remarcat niciodaté prin abuz de alcool. A fost adus Ja noi, jar ofijerii care il insofeau nu mai conteneau cu lauda la adresa onestitifii lui, alitudinii lui modeste, faptului ct era intotdeauna gata si dea o mind de ajutor, sirguinjei lui si cunostinjelor lui profesionale, Ofijerii_ au mai spus ch for~ fele armate au vrut si] trimita la studii, cea ce, din motive ihexplicabile, a refuzat, Camarazit din unitatea militar din care facen parte fineau deosebit de mult si nu-l piarda pe Z. ) si doreau sa fie salvat de alcoolism. $i la acest om greoi si lent, inclinafia spre alcoolism reste efectul negativ al firii nestdpinite. Totodata, exist si parfi pozitive ale personalitafii lui : indatoririle si le lua in serios, cu tovarasii de muned avea relajii bune. Este evi- dent ea aceste insusiri pozitive se datorau firii lui depresive. Ea il ajuta sd-si stépineasc& iritarea in timpul muneii. Pe de alta parte, daca ne gindim Ja gravele crize de alcoolism si la incercarile lui de sinuecidere, nu putem spune c& la acest subject tréisitura depresiva ar fi avut o. influen{& prea bund. Posed si alte indicii din care rezulta cA, la o fire ne- stapinitd, anwietatea nu prea poate avea un efect compen: sator, La subiectul pe care fl voi prezenta mai jos, ea nu a avut alt efect decit acela de a orienta in altA direcfie incli- nafia lui spre delineventa. JOACHIM R. ayea 19 ani cind Lam vézut, In copilérie f foarte fricos si in repetate rinduri devenise ,,,inta% colegilor sii mai puternici, Se temea de ceilalfi copii, de clini, de intu- nerie, Pind in ziua de azi fie fricd in pivnita, unde cinta | a sa-si facd curaj. La virsta de 15 ani s-a introdus in timpul Gilei in locuinja unei familii cunoscute, de unde a furat Houé mire, un creion cu patra culori, un ceas de mind, 0 lupa gi un aparat de ras, A tras citeva focuri cu 0 pusca cu aer comprimat, dar nu a luat-o cu el. In acelasi an a facut cinel spargeri intr-un cartier cu gradini, unde a furat nai ales alimente. La scoala profesionala trigea chiulul. Cind mama ii cerea sd aducd o adeverinfi semnati de profesor cd | freeventeaz’i regulat cursurile, el contrafacea de ficcare daté | semndtura profesorului. In orele cind ar fi trebuit si fie la scoala, s¢ plimba cu bicieleta prin ora. In buletinul de iden- Rate a modificat data nasterii, pentru a avea virsta necesard teruté Ja intrarea in cinematografe. La 16 ani a comis iardsi 228 jo spargere intr-o locuinfé, furind un ceas de mini, Dupa |aceea s-a plimbat un timp cu o bicicleté pe care 0 gisise acolo unde ficuse spargerea, dar a adus-o inapoi. A. vrut s& inveje meseria de brutar, dar a renuntat pretextind ci nu ar suporta cildura excesivé. Apoi a inceput sd lucreze in diferite locuri; de fiecare dat incepea prin a fi harnic, pentru ca dup un timp si nu mai vind la munca, fard a indica vreun motiv. Dup& cum s-a dovedit ulterior, la 17 si 18 ani a comis sapie spargeri, iar la 19 alte gase, Uneori intra in apartamente de unde locatarii pleaser’ pentru scurt timp lisind cheia in ug, alteori deschidea uya cu un spera~ clu, Fura bani si alimente. Subiectul ne-a declarat ci atunci cind are ocazia si comiti un firt, nu st pe ginduri si trece imediat la actiune. Abia dupa aceea igi di seama c& din now a procedat gresit. Violent nu-a fost niciodati, In copilirie, cind era batut de alfi copii, se infuria, ce e drept, foarte tare, dar nu indraz- nea niciodata s& riposteze. $i acum ajunge foarte repede in- ‘r-o stare de iritare, iar in aceste cazuri e capabil si arunce pe jos tot ce are la Indemind, Cind joacd c&rfi yi ceva nu- merge asa c1m vrea, se necajeste adesea in asemenea masura, incit nu’ mai poate ‘continua s& joace, In timpul convorbirii, subjectul era zgircit la vorba si réspundea pe un ton suparat. Inteligenta lui era medie, dar nu se putea vorbi de debili tate mintali, La testul de productivitate nu a ajuns decit la 27 de obiecte in 3 minute. La acest subicct delincventa a luat nastere cu siguranté tot din dominafia epileptoida a impulsurilor asupra compor- tamentului. Lipsa violenfelor se explic& prin aceea c& avea 0 trisitura clard de ancietate. Din cauza ei, in copilirie se lasase persecutat de alfi copii. Mai tirziu, colegii i spuneau este lay. ‘Dupa relatarile lui, se infuria foarte repede si arunea obiecte pe jos, dar din cauza fricli nu indriznea sa devina agresiv. S-ar putea presupune ca isi descirca impulsi- vitatea in furturi, neputind si si-o descarce in infruntéri deschise. Pind acum nu am prezentat combinafii ale trdsdtitritor de temperament intre ele, ci doar combinatii ale trasdturilor’ de caracter. Intr-adevir, acestea din urma oferi mult mai multe conformatii speciale demne de remarcat. Cind se com- 229bind insusiri de temperament, nu obfinem de obicei nimic esenjial nou, in schimb se obfin adesea amestecuri in care greu se pot stabili granife. Cind ancictatea se uneste cu emotivitatea, unele tipuri de reactii pot fi tot atit de bine explicate printr-o trisituré a firii cit si prin cealalti, Com- portamentele pe care le gsm in acest caz, de pilda de a-si pune la inima cele ce se intimpli, de a plinge usor, sint, in plus, posibile si la firea distimica sila un pol al firii ciclo~ timice. Cind nu exist decit o singurd trisitura tempera- mentali, atunei din totalitatea reacfiilor rezulti o imagine clara; in combinafie, aceasti imagine se estompeazi insi usor. Cum in nici un caz nu ia nastere ceva nou, nu este necesar si determinam cu precizie corelajia dinfre 0 anumité comportare si una sau cealalté trisétur& a firii dintr-o com- binafie, Mai trebuie de asemenea si nu uitim ci hipertimia si distimia se anihileazit reciproc. Nu voi prezenta decit o singurai combinafie, deoarece ima- ginea generala este caracteristicd, Sar putea vedea o oare- care inrudire intre un temperament de om fericit“, adica un pol al temperamentului exaltat, si o fire hipomaniacd. In realitate este vorba insi de trisdturi foarte diferite, care — atunei cind se combina’ — pot fi delimitate intre ele. Voi prezenta mai jos un subiect descris de Sehirmer in lucrarea noastra colectiva. RUDI M, un om de 38 de ani, era scund, putesnic, cu parul ondulat, cu gesturi largi, patetice, un actor cunoscut care se bucura de mult succes. Bunicii lui au fost oameni veseli si bine dispusi. Mama lui oscila intre voiosie si gravitate, In schimb,- tat&l lui era intotdeauna vesel si intreprinzitor. Fratele lui, eu patru ani mai tinar, este si el vesnie voios, O filed, de 15 ani, este | técut, intotdeauna foarte serioasi si adesea neprietenoas’. Fiiea mai miei, de 12 ani, are in schimb 0 fire veselA, senin’, Pacientul insusi era vesel, deosebit de activ, antrenarit si extraordinar de vorbare}. Putea amuza excelent o intreagi societate, era blind si se ingrijea de familia sa, Citeodata avea accese de iritabilitate, provocate de motive minore, Cind era intr-o asemenea stare o batea si pe sofia sa. 230 Copiliivia gi tineretea au decurs fara probleme. La scoala avea performanfe medi, Era jubit de colegi, putea si se im- pundi gi si-i antreneze. A urmat scoala de economisti in ramura cerealelor, Dupi absolvire 2 luerat un an in profesiune, apoi a fost mobilizat. Dupa sfirsitul celui de-al doilea rzboi mondial a intemeiat cu mult clan o miei fabried si un magazin cu articole de larg consum, unde prelucra si vindea materiale de prove- nientA miltara devenite inutile. A inventat si o muljime de Jocuri distractive, precum si jucdrii cu rafinamente tehnice. In acclagi timp a néiscocit, pentru surdo-mufi, 0 metoda de comuniare perfect’ prin mimicd. Acest project se baza pe intimpliri tréite in timpul razboiului, Sistemul sau era astfel gindit incit si inlocuiase’ obignuita vorbire prin semne, insofit’ de gesturi inestetice, a surdo-mufilor. $i-a_publicat sistemul in brosuri pe cheltuiala sa, Cum autoritafile nu manifestau interes pentru comunicarea prin mimic, a folo- sit-o pentru sine insusi. El a inceput s-o intrebuinfeze ca baz a unor trucuri scenice si a devenit in scurt timp un aclarvazitcr* renumit in fara si in str&indtate, Numele sau de artist a devenit simbolul acestor insusiri si numeroase cotidiene serioase (pacientul stringea cu grija tAicturi din aceste ziare) publicau lungi si entuziaste recenzii ale spec- tacolelor date de el, punind’ adesea intr-o formA prudent& intrebarea daci, finind seama de cele vazute, nu existi totugi o percepfie paranormal. M. fsi mai continua si in momentul internarii, cu aceeasi intensitate, activitatea in acest domeniu. Avea mereu idei noi si se gindea si trezeasci interesul cinematografici si al tele- viziunii pentru spectacolele sale, $irul succeselor Iui nu era intrerupt decit de intimpliri ocazionale, legate de patima be- fiei. Din tinerefe a baut zilnic bere in cantitiii mari, mai tirziu din ze in ce mai mari, Acum era cel pufin o data sau de dou ori pe s&ptimind beat. La befie era agresiv, molesta alte persoane si fneerea s& provoace Inciierari. Sofia lui fi reprosa cu mult insistenf& comportarea pe care o avea in timpul befiei, Iucru care I-a determinat si vind, din proprie inifiativa, la cliniea noastra. In seefie s-a adaptat imediat. Din prima zi_a schimbat atmosfera secfiei, i-a sirins pe tofi in jurul siu, ficea glume nu prea fine, prezenta mici trucuri si se amesteca in toate. La inceput, era o atmosferé de mare veselie, asa incit pind si cei gray bolnavi erau mai destingi. Mai ‘tirziu, cind MM. a pretins si exercite un fel de rol dictatorial printre pacienti, 231s-au produs frecvente situafii iritante. In unele cazuri, M. a si lovit pe unii pacienti. Dupa ce a pirasit clinica, s-a sustras controlului periodic, dar igi facea din cind in cind aparitia la noi, intotdeauna atunel cind, datorité unor acte agresive sivirgite la belie, era in conflict cu legea si spera sa objind ajutorul clinicii. Revederea cu medicii o organiza in stil mare, intervenea fir serupule in programul lor zilnic si incerca sii con- vinga s& colaboreze cu cl la noile lui planuri. Asculta poli- ticos indemnurile noastre de a rémine abstinent, dar apol le rezolva" facind vesel cu ochiul. In felul intreprinzator al pacientului si in dispozifia sa aproape intotdeauna vesela se vadea clar temperamentul hiper- timic. Dar succesele Tui nu au fost repurtate datoritd activi- tafii febrile a hipomaniacului, ci printr-o munc& tenace. El isi urmirea cu diruire de sine ideile si planurile si isi didea multa osteneala pentru realizarea lor, ceea ce avea ca rezultat invenfii remarcabile. Un hipomaniac are 0 activitate febrila, poate inregistra chiar numeroase succese, dar nu se pasio- neazi pentru ideile sale si nu le aprofundeazi, asa cum era cazul la acest subiect. Confirmarea exaltérii lui o obtineam observind felul Jui de a fi, in parte foarte patetic, afectele profunde cu care se consacra celor grav bolnavi si atitudinea desperati Ja care putea si ajungi prin compitimire. Uneori comportarea Tui aducea a teatralism isteric, dar sentimentele lui crau reale si profunde, Un isteric, care pe deasupra mai este si hipomaniac, nu ar fi avut perseverenja de a duce la bun sfirgit atit de multe idei. Firea extravertité si combinatiile ei Dupi cum am mai ardtat, eu vad caracteristica indivi- duiui extravertit in faptul c& este orientat mai mult spre lu- mea percepfiei decit spre lumea imaginafiei. Extravertitul ¢ in cdutare de impresii exterioare, e prezent acolo unde erede ca se va intimpla ceva interesant, ii place si meargé la cinema, si priveascd la televizor, se simte bine intr-o socie- 232 tate de oameni vioi si amuzanfi, bucurindu-se chiar si de o simpl& conversafie cu cineva. Printre preferinjele lui se nu- mari destul de frecvent sportul, atit in calitate de participant actiy eit si de spectator. Uneori are si pasiunea de colectio~ nat, {irk insd ea aceasti indeletnicire si constituie pentru el un stimulen: intelectual cit de cit important, Ceea ce-l inte- reseazi in eilatorii este posibilitatea de a trai evenimente, nu de a deslusi si infelege ceea ce este nou in cunostinfele astfel dobindite. ‘Dat find cA inclinafia de a avea ginduri proprii este mai redusi, extravertitul accept tot ce vine din afara fa ‘0 examinare mai riguroas, In acest fel iau nastere influen- ubilitatea si credulitatea lui. El accept drept fapte certe toate comuricirile si afirmatiile facute pe un ton ferm, desi daci ar reflecta cit de pufin asupra celor auzite ar trebui si se nasci in el indoieli, El devine asifel cu usurinfé pur- {atorul de cuvint al celor din jur. Tot ce spun ceilalfi, tot ce e scris in ziare, tot ce se spune la radio (iar 1a femei adesea tot ce spune barbatul) reprezinté pentru oamenii cu aceasta fire adeviruri obiective. La extravertiti conceptiile nu sint pu- ternic fixate, pentru ed nu provin dintr-o preluerare Muntricé. © noua comunicare cu un confinut contrariu le poate schimba bruse conceptiile, Puternica sorientare spre exterior favorizeazi si reactia nemijlocita la influenfe din afara. Deoarece intimplirile care le atrag pentru o clipa atentia devin atit de usor dominante, ele faciliteazé si actiunile ce urmeazi ca raspuns. Gindurile care ar putea frina aceste acjiuni sint inexistente, De aceea uctiunile impulsive fac parte din firea extravertita. Cites cazul unei femei extravertite cu studi universitare reusite, cea ce‘atestd ci.extraversiunea nu inseamna nic decum lips de aptitudini intelectuale, chiar dintre cele mai une. RAUHILD M, niiscutli in 1913, casnicdi, a fost o eleva bund, care la 19 ani si-a luat bacalaureatul. A studiat apoi engleza si istoria. La virsta de 22 de ani s-a cisitorit si si-a intre rupt studiile, Dupa ce soful ei a cdzut in rizboi, si-a reluat 233,studiile si a terminat facultatea, apoi a exereitat profesiunea de invatatoare. La 33 de ani s-a recisitorit si dupa scurt timp a renunfat definitiv s& mai profeseze. Nu se simtea atras& nici de studiul propriu-zis, nici de activitatea pentru care se pregatise. Prefera si faci'o treabii practic’, se ocupa cu plicere de gospodiirie si de copiii ei — unul din prima cisnicie, celilalt dintr-a doua. Cu toate ci ambii sofi au fost sub nivelul ei — atit din punet de vedere profesional cit si, dup& toate probabilitifile, ca intelect —, ea ii lisa sé hotiirascd in toate chestiunile care depiiseau’sfera gospodé- riei si prelua parerile lor politice si sociale, Studiile si le ficuse urmind cu sirictete regulile in vigoare, indicafiile pri- mite. Invja cu usurin{d, infelegea usor, dar accepla ca atare tot ce i se prezenta, Nu-si faicea in aceasta privinfa ginduri proprii si nici nua avut vreodata probleme personale mai importante. Ca profesoara 0 scotea bine la capt cu copiii Citea din obligatie unele lucréri de care avea nevoie pentru a putea preda, dar in esenti fuicea numai ceea ce era pre- seris in planul de invatamint. fn timpul ei liber nu-i plicea sd stea singura si, avind de regula mai multe prietene, if era usor si giseascd societate. Stabilea foarte lesne contactul cu alffi, imclusiv cu birbafi, Se bueura intotdeauna cind putea s& stea de vorba si niciodata nu-i lipseau subiectele de conversatie. In plus, faicea atletism, inota si fi pliicea si asiste Ja intreceri sportive, la meciuri, ‘Se bucura cind lupta era aprigi si cu sor{i schimbitori, dar nu-si facea ginduri despre evolufia jocului. Ti placea sa’ cilitoreasca far planuri pre- cise, resimfind doar bucuria de a trai ceva nou. In discutiile pe care le-am avut cu M., ea sa ardtat relaxata, prictenoasd si s-a_calificat singuri drept extra- vertita cind — dupa ce i-au fost date explicafiile necesare — i s-a pus aceasta intrebare, Avem aici o confirmare convingitoare a faptului ei mu depinde de inteligenta dac& un om este extravertit sau intro- vertit, Subiectul nostru era, in felul siu, inteligent, Nu avea ins_nici o inclinafie pentru o gindire independent. Se bizuia pe judecata sofilor ei, iar in profesiune se pricepea si transmi elevilor cea ce invaitase, fSrd si adauge nimic personal. In general, lua viafa asa cum i se oferea. Ficea sport, lua parte la manifestari sportive, discuta mult, cdlitorea. Toate acestea ins& iri a-si face prea multe ginduri proprii. 234 Pe lingé extraversiune, subiectul avea si usurinfa de a-si jface relafii, Dar asa cum am vazut, extraversiunea nu duce intotdeauna la usurin{i in stabilirea contactelor. Acest luerw il putem observa Ia subiectul pe care fl voi descrie mai jos si care, desi in mare mésura extravertit, intimpina totusi dificultafi in stabilirea contactelor. WOLFGANG G,, nascut in 1945, zidar, avea ined din copilirie © fire vioaie. Acasi era vorbiret, dar se atasa destul de greu de alfi oameni, La scoala invatat bine, si la fel de bine a progresat si in profesiune, Dintotdeauna a fost amator de distractii. fi place sportul, joacd fotbal, inoati, face ciclism. Cind pleacd in excursii cu’bicicleta ia cu el aparatul de radio portativ si asculti muzica ugoars, operete, scenarii radio~ fonice. Acasi ascultA discuri, din care are 0 colectie proprie. La televizor, cel mai mult if place si urmireascd filme poli- {iste si operete. Ocazional citeste si cérti, eventual un roman de aventuri sau o carte despre sport. Prefera revistele ilus- trate, pentru efi poate nu numai si citeasci, dar si si vada ceva; ii plac insé si descrierile de e&latorii cu fotogratii frumoase. Are 0 colectie de carti postale flustrate din tari striine. Cel mai mult se bucurd cind poate si céléitoreascd si_s& vadi locuri noi. Are in general o inclinatie pentru colectionare — pe vremuri a colectionat timbre si capace de In sticlele de bere, Nu-si face probleme. Politica si religia nu-l preocupa. . De obicei este singur in tot ceea ce intreprinde, Nu are prieteni si giseste greu contactul cu fetele, Pind acum nu a _avut nici o legitura stabila cu o femeie. Nu cauti sit giscascA un om caruia si-{ poat spune ceea ce are pe suflet, este mulfumit daci poate povesti familiei sale cele ce i se infimplA. Rafi de straini se simte putin inhibat si nu giseste subiecte ée conversatie. Nu merge aproape deloe in vizita, unde stie ei se discuti mult, foarte rar se duce la dans. Cind sti singur cu aparatul de radio in fafa sau cind ascult& discuri, nu simte nevoia si mai aibi pe cineva ling’ el. In’ convorbirile noastre, G. era prietenos si dispus si dea informatii, fcen ins& foarte putine gesturi si avea o mimick neexpresivi, Cuvintele lui — chiar atunci cind exprimau 0 participare untried puternici — nu erau insotite de mimici sau de gesturi vioaie, astfel incit nu puteai trage concluzii despre sentimentele lui, De asemenea, modulatia vocii era redusi. E de inteles ci alti oameni nu’ se imprieteneau prea ugor cu el. 235, | |G. are o fire extravertité pronuntati, interesele sale sint continuu indreptate spre exterior : face sport, se plimba prin far cu bicicleta pentru a vedea lucruri noi, ia cu sine apa~ ratul de radio portativ pentru a da acestor excursii o atvac- ie in plus, citeste romane de aventuri si reviste, in care, pe linga text, mai giseste “si ilustrafii, Are foarte pufine ginduri proprii. Desi e atit de puternic orientat spre exte- rior, are dificultdgi in stabilirea de relafié cu alti oameni. Nu fare prieteni si in tot ce face este, de cele mai multe ori, singur. In conversafii, comportamentul siu confirma nepla- eerea de a stabili contacte cu alfii, Dupa cum am vazut mai gus, la persoanele care intimpind greuta{i in stabilirea con- tactului cu alfi oameni se constaté o slabii expresivitate a mimicii, Vedem ca si aici, ca intotdeauna, extraversiunea il orienteazi spre exterior, dar din lipsa de contacte ea se in- dreapt’ mai pufin spre alfi oameni si mai mult spre eveni- mente obiective. orientare a omului spre exterior rezultd si din prezenta unui temperament hipomaniac, deoarece acesta implicé si ten- dinfa spre distragerea atentiei de citre evenimentele exte- Hoare. Dupi cum am vazut, acest fenomen ne poate face si confundim 0 trasituré a firli cu trdsitura temperamentului. Yom ardta cf distinctia ramine totusi posibil, dat find cé existé personalitafi hipomaniace care sint totodati introver- tite, In acelasi fel putem fi inclinaji si considerém un om tieut, serios, cu pufine manifestiri in afara, drept introvertit. Si aici se poate inst constata ocazional ci temperamentul subdepresiv se combina cu o atitudine extravertitd. Subiectul urmvitor nc-o dovedeste. HELENE W, nascuti in 1934, era muncitoare. La scoala fost ordonata si se numéra printre cele mai bune eleve, rou- sind chiar 0 data si treacd doug clase intr-un an, A fost impiciuitoare si devotata. Su- poria multe de Ja ceilalfi copii. A avut intotdeauna prietene, jar cu unele dintre ele mai este si acum in contact. Eveni- mentele triste 0 deprimau si suferea de pe urma lor timp mai indelungat decit alfii, Era si pesimist’, adeseori se gindea ci lucrurile vor iesi prost, pe cind in realitate totul se ter- 236 mina cu bine. Fai de persoanele striine era cam timid, in schimb avea un contact bun cu persoanele cunoscute, Nui plicea si fie singurd, era foarte legati de familie, cu care discuta cespre toate ‘grijile ei. Ii facea plicere s&i iasi cu mama, cu sora sau cu o prietend, dar prefera natu: societiiji vescle. Citeodata citea cite ceva distractiv, dar plicea mai mult si stea de vorba. In afar de preocuparile cotidiene nu-si fiicea probleme. Nu o interesa politica, religia sat tehnca, mulfumindu-se cu ceea ce auzea la radio sau cu plrerea ‘pe care o aveatt prietenele sau rudele. La virsta de 30 de ani nu avusese inca relafii eu sexul opus. In discufiile pe care le-am avut cu ea era tAcuta, se- rioasi, ridea extrem de rar, dar emana totusi o anumit cildura, astfel c& te puteai infelege usor cu ea. Dac se vorbea despre alte teme decit viata ei de zi cu zi, reproducea pareri preluate de 1a alii. Despre accasti pacienté am putea avea impresia cli este slab inzestrati din punct de vedere intelectual si ci, din aceasti cauzi, nu o intereseazi nimic in afari de banalita- ile cotidiene. In realitate, ea a avut rezultate bune la scoald, ficind chiar dou& clase intr-un an. Din punct de vedere intelectual ar fi posedat deci, fara indoiali, capacitatea de a avea pireri personale despre multe lucruri, Cu atit mai mult ne-am fi agteptat Ja aga ceva, cu cit, din punctul de vedere al temperamentului, era inctinat spre depresiune, din care cauzd era pufin predispusi si se manifeste in exterior. De aici nu rezulti insd decit faptul c& extraversiunea nu se manifesta cind era vorba de oameni straini si de obiecte greu accesibile ei, ci exclusiv in raporturile cu prietenii mai intimi si cu familia, Firea ei subdepresiva stingherea contactul eu persoanele striine. Firea introvertité $i combinafiile ei Introvertitul isi traieste mai mult reprezentarile decit percepfiile. Din aceasti cauza, evenimentele din afar il ating ‘mai pujin decit propriile sale ginduri despre ele. In majori- tatea cazurilor, introvertitul ajunge pe aceasta cale la o jude- 237catd corectii si obiectivi, pentru ci vede mai departs de clipa prezentii si ia in considerare si ceea ce implicd reprezentirile sale, adicd experientele anterioare, O anumita dozi de intro- versiune favorizeaz& deci formarea unor pireri juste. In ca~ aul unei accentuéri mai puternice insé, personalitatea intro- vertita se indepirteazA de realitate. Ea triieste atit de intens in Iumea sa imaginard incit ceea ce poate fi perceput in mod obiectiv nu mai e luat indeajuns in considerare. In acest fel, ideile nu mai primese corectia necesari prin ceea ce e dat jin mod nemijlocit, ele putind si se dezvolte pe propria lor baz gi si dobindeascd 0 realitate subiectiva cAreia fi lipseste un fond obiectiv.' In timp ce 0 doa stinitoasi de introver- siuine slujeste mai ales la formarea wnei judecdfi indepen- dente, omul cu o introversiune mai pronunfatd traieste in mare parte intr-o lume ireala a ideilor. Unde vor duce ideile in caz de introversiune gi in ce suri pierd cle contactul cu realitatea, aceasta depinde si de inteligenfa omului. In toate cazurile exist insi inclinatia spre o viaté Iuntricd. In profesiunea ‘sa,. introvertitul “are idei proprii, inifiaz schimbiirile care i se par indicate, chiar @aed in’ mod obiectiv uneori nu sint potrivite. In timpul liber isi cauta ocupatii care ii stimuleazi ideile, nu accept in mod pasiv confinutul cirfilor, ci ia atitudine fata de cea ce citeste, cauti 0 lecturd care si-i dea posibilitatea si aprofundeze un anumit domeniu. Introvertitul isi alege drept ocupatie preferati. pentru timpul stu liber ceva care si-istimuleze gindirea, ceva care s& nu constituie numai o activitate mai mult sau mai_putin mecanicd si.nicio simpla activitate de colecjionar. Cind indrageste sportul, face caleule gi se orien- teaz dupa considerente care nu at poate nici o valoare prac~ tick, Cind este insi pur si simplu vorba de plicerea unei activitifi fizice, aceasta nu fine nici de introversiune i nici de extraversiune. Printre jocurile preferate ale introvertitu- Tui se num&r& adesea saul, pentru ci oferé multe ocazii de gindire. Cind un introvertit inclina spre a mesteri tot felul de lucruri, el igi satisface acest gust pe bazii de planuri si ino- 238 vatii proprii, Unii introvertifi realizeaz efectiv inventii, altii fiurese tot felul de proiecte ale unor inventii irealizabile Unii difitre ei elaboreaz& idei de reformare a lumii. Adesea introvertitii sint puternic stimulaji de probleme greu de re- zolvat ; de aceea ei reflecteazi mult asupra filozofiei, religiei, politicii si isi formeazi propria lor opinie care, eventual, este din punct de vedere obiectiv mai intemeiati dectt accea a majoriti{ii oamenilor, dar care, tot atit de bine, poate fi si © opinie rupta de viatd, care nu fine seama de realitafi. La introvertifi acfiunea urmeazi ideile ezitind, sau chiar nu le urmeazA deloc. Pe de o parte, 0 ineereare de a actiona s-ar lovi adesea de realitate, insuficient inelusi in caleul ; pe de alta parte, o prea puternici ideatie este adescori in sine potrivnici actiunii, Actiunea este indreptatA spre un obiect. Daci obiectul atrage mai puternie atentia, asa cum se intim- pli la personalitifile extravertite, subiectul ajunge mai usor la acfiune ; dack ins atentia este indreptati spre interior, pornirea azfiunii este intirziata, deoarece solicitarea care emani dé la ea isi pierde din eficacitate. Aga ia nastere 0 anumit legituri intre o inclinafie accentuaté spre gindire si 0 predispozitie minima pentru actiune. In consecintii, introvertifii sint de obicei sovaielnici in acfiune. Fac aici Dineinfeles abstractie de faptul ci predispozitia pentru ac- fiume poate si fie sporitd sau redus& si de alte trisdturi ale firii, mai ales ale temiperamentului. © mai pronuntati introversiune duce la izolarea de cei- laifi oameni, care nu au intelegere pentru ideile neobisnuite. Pe de alt& parte, legitura cu oamenii din jur poate fi stin- gheriti printr-o inaptitudine primara pentru contacte. Deose- birea poate fi constatati fari greutate dack ne vom ocupa mai indeaproape de asa-numifii ,,singuratici* — cum mai sint numifi introvertitii — deoarece intr-un caz constatim for- marea de idei neobignuite, iar in celdlalt dificultatea de a stabili un contact nemijlocit, chiar si in chestiuni dintre cele mai obisnuite. In acest din urma caz este vorba, dupa cum am mai. spis, in primul rind de o lipsi de expresivitate in gesturi si in modulafia vorbirii. Cind capacitatea de a stabili 239contacte este bund in eiuda introversiunii, atuncl persoana res- pectiva cauti si aiba legituri cu alfi oamenii, dar se loveste mereu de dificultatea de a gisi la ei infelegere. Dacd reuseste totusi, se bucuré de aceasti relafie umand si este capabilé si aibé un contact nemijlocit, plin de cildura. Prezentind in cele ce urmeaz& personalitati introvertite, precizez ci le-am explorat in scopul de a diagnostica in uncle cazuri o nevrozd jar in altele o psihozi. Parerea mi-am for- mat-o in baza propriilor lor declarafii, precum si a deciara- fiilor facute de membrii familillor Jor. Imi exprim recunostina fafa de doamna von Trostorff si domnul Schmieschek pentru ajutorul po care mi lau dat. Cred ci nu am motive de ezita si descriu aici si oameni care au trecut printr-o psi hozi, pentru c&, in primul rind, nu era vorba intotdeauna de schizofrenie, ci, in anumite cazuri, si de 0 psihozi fazicd, iar, in al doilea rind, ceea ce interesa era comportamentul lor in afara psihozei. Se stie c& schizofrenieii sint in multe cazuri introvertiji de la naturd, ined din tinereje, deci adesea cu mulfi ani inainte_de izbucnirea bolii; Am putut observa cazuri deosebit de convingitoare de introversiune in compor- tamentul schizofrenicilor inainte de imbolnivire si — in ma- sura in care aga ceva mai era posibil, — si dupa imbolnivire, Nu se cunoaste corelatia exact dintre fire (personalitate) si boal, Parerea mea este ci in fond nu au nimie comun, cé indivizii introvertifi sint doar mai receptivi fat de boalé de- cit ceilalfi, aga incit la ei procesul se declanseazi mai usor. ‘Am puiea compara aceasté stare de Iucruri cu faptul cd, de fexemplu, uncle conformafii somatice favorizeazi aparifia tu- ereulozel. In orice cuz, nu pot si constat vreo deosebire intre indivizii introvertifi care au rémas simitosi gi cei care sau imbolnavit de o psihozi.| Cauza unei predispozifii mai pronuntate pentru schizofrenie nu pare si fie introversiunea ci, mai curind, dificultatea de a stabili contacte, eventual combinajia eclor doud trisituri, Doamna von Trostorff sa ocupat mai indeaproape de aceasti problema. Pentru inceput, voi descrie un individ introvertit la care apare totusi cu claritate upurinja de a stabili contacte, 240 MARTIN SC3., niscut in 1925, administrator de imobil, a fost in copilirie modest si rezervat. Fati de straini era timid. Avec intotdeauna prieteni si voia sa fie conducatorul lor, cel care da tonul. In perioada’ pubertaitii a avut un timp obiceiul si-l puni pe profesor in situafii penibile, adresin- du-i intrebiri la care acesta, dup’ cum prevaause, nu putea si rispundi. Colegii si fi cunosteau intenjiile si se bucurau de reugita ,,atacului*. Nu se simfea bine in organizatia hhitleristi de’ tineret, dar stia si se impuné si a devenit conducitor de grupi (avea in subordine 30 de tineri). La virsta de 12 ania fost trimis pe mai multe luni intr-o colo- nie de vari pentru fortificare fizicd. Nici acolo nu s-a simtit ins& bine, deoarece ii pliicea si fie impreuna doar cu citeva persoane si si stea de vorbi cu ele, dar nu ,s& se dizolve* intr-o masi de tineri, Intre altele, nu suporta si faci dusuri in comun, Pind la urma s-a Imprietenit cu un educator care fl infelegea si era de acord cu el in cea ce priveste proasta conducere a coloniei. In rizboi s-a descurcat destul de bine. nfscocea tot felul de metode prin care reusea adesea si se eschiveze de la serviciul pe front, In prizonierat fl scirbea flecireala pe teme sexuale a camarazilor sai. Pe vremea aceca se ocupa intens de jocul de sah, Dupi razboi si-a luat baca~ laureatul. | Tn domeniul erotic, Martin Sch. avea pareri originale Cam pe la, virsta de 17 ani gia ales 0 fata care corespundea conceptiei ‘sale despre femeia idealé. Avea de gind si se cdsitoreasci mai tirziu cu ea, pentru moment insd se limita si-i viziteze familia, fri a Incerea s& aiba o legdturé intima cu fata, Dupa ce s-a intors din prizonierat a vizitat-o din now pe prictena sa, de ast dati cu intenfia de a avea cu ea raporturi intime, Fata gia dat insi seama cA la dinsul nu era vorba de o dragoste adevirati, ci de punerea in apli- care a unor idei preconcepute si la respins, spunindu-i si se duct in alti parte dacd vrea si acumuleze experienfa. Nu mult dup’ aceea a cunoscut-o pe viitoarea sa sofie, cu Zsitorit cind ea astepta un copil. Mai tireiu ea i-a aga ineit s-a ajuns Ja divorf. Cei doi sofi nu au putut gasi preocupari comune si mai cu seamai femeia infelegere pentru ideile lui. Martin Sch. nu iubea singurdtatea, dar trecea totusi drept un ,singuratic’, Intotdeauna fi plicea si stea de vor! i suferea cind nu gisea un partener de conversafie. Nu se putea insi apropia decit de putini oameni, deoarece dupa scurt timp iegeau la ivealé concepfiile Iui care, de cele mai 241multe ori, nu giseau infelegere 1a alfii. Inci de pe cind era elev avea ideile sale despre toate si tocmai datorita acestui fapt era in masura si-l pun in’ incuredturd pe profesor cu intrebarile pe care i Je punea, L-a analizat mult pe acest profesor ; dealtfel, si ulterior el incerca si-i” analizeze pe oamenii din jurul'siu, sf le descifreze caracterul. In aceasta privinjd i se plea importanté mai ales vocea’oamenilor. Facea aprecieri chiar si despre caracterul animalelor. 11 mai preocupa fenomenul morfii, si la 17 ani citea o muljime de lucriri de biologie pentru ‘a infelege misterul viefii, Medita adesea timp indelungat asupra celor citite, Mai tirziu si-a imaginat 0 noua orinduire sociala, stabilind tot ce ar trebui schimbat. Dup& parerea lui, trebuia sa se ajungi la un hibrid intre capitalism gi comunism ; statele urmat si dis- para si tofi oamenii s& vorbeascd aceeasi limb. In anit ur matori s-a ocupat si de budism, in care vedea religia desi- virsit’, Crestinismul fi aprea ca un fel de afacere, deoarece promite recompense in schimbul faptelor bune, in timp ce budismul propovaduieste niizuinja spre perfectiune firs a oferi nici o rasplata. Un timp a citit cu plicere romane de aventuri, incercind sé-si imagineze continuarea acjiunii aces- tora, Nu era de acord cu nici una din orientirile politice. Era prieten cu un om care din punet de vedere politic avea pireri complet diferite de ale sale. Divergenfele le discutau fir si se ceric. In conversafile pe care le-am avut eu Sch, acesta s-a ardtat prietenos $i atent. fi pliicea si vorbeasea, dar se gindea bine inainte de a se pronunta. Din punct de vedere afectiv era usor s& te apropii de el. Acest subiect era, fara indoiald, o fire introvertitd, Incd din timpul pubertafii avea tendinja de a-si forma idei pro- prii, care in parte se indepiirtau mult de realitate, In acelasi timp fncerea si alibi contact eu alfi oameni, cea ce fi reugea cu prietenii intimi, In aceste cazuri ii facea placere s& vor- beascd despre viata sa lduntried. Faptul ei era considerat a fi un solitar nu se datora incapacitajii sale de a se apropia de oameni, ci idellor sale, care numai rareori erau acceptate de altcineva, Lumea proprie pe care si-o construise in sinca sa riminea ceva strdin pentru cei din jur. Cu atit mai mult era sortita si stimeased repulsie orice tentativa a lui de a-si pune in aplicare ideile, cum s-a si 242 Intimplat in domeniul erotic. In perioada pubertafii si-a for- mat un ideal de femeie si, de atunci, a avut necontenit inain- tea ochilor aveasti imagine ideala. Cind, dupa multi ani, s-a fntors Ia prietena lui si, cilduzit nu atit de iubire: cit de prineipiile lui, a incereat si si-o apropie, s-a lovit de impo- trivirea fireascé a unei femei cu ochii deschisi spre viata. Pe femeia care avea si-i fie sofie a cunoscut-o, mai tirziu, in imprejurari care presupuneau din partea lui o baz de contact nemijlocité. Este evident cf pasiunea i-a dat peste cap principiile, ceea ce mu a prea fost in avantajul lui; in- tr-adevar, eisnicia s-a dovedit curind neviabili, Avern asadar inaintea och‘lor tabloul general al unui om inclinat spre intvoversiune, care din aceasté cauzi a devenit un singuratic, desi nu-i lipsea capacitatea de contact. | © introversiune clard ramine identificabila chiar atunci | cind deschiderea spre contacte umane este in mod deoscbit | accentuatt de un temperament hipomaniac. O demonstreazi cazul urmiator. PWALD K, néscut in 1908, de profesiune frizer, a invitat bine Ja seozla, Ar fi dorit 's& deviné muzician, dar, din mo- | live materiale, Iuerul acesta nu a fost posibil, Examenul de frizer I-a lat cu ,,bine“, Era apreciat de superiori, dar, dup cum spunea, dupa cifiva ani munca lui a inceput si-i para din cale afari de plicticoasd, simfea nevoia de 0 anu- mité variafie, In perioada ce a urmat, a lucrat in diferite intreprinderi ; in cele din urma a fost insofitor pe o masin’ postal. In aceasti calitate si-a facut si serviciul militar in timpul rizboiului, Apoi si-a reluat activitatea de frizer si s-a cdsitori:, Cu femeile stabilea intotdeauna usor_ contactul, dar abia ti-zitt a ajuns la o legatura durabila. Inainte de cdséitorie era foarte multumit de modul in care mama lui Si purta de grija; cit despre femeile cu care intra in relatii mai apropiate, se indoia dac& vreuna din ele i-ar putea fi cu adevarat 0 tovariigi de viatl potriviti. K. era un om vesel, plin de viatd; cind se afla intr-o societate, toati Iumea se bucura, cici era antrenant. De aceea ‘avea o mulfime de prieteni, Uneori amuza pe cei, din jur imitind programe de music-hall la care asistase. Ca frizer, Joevacitatea ii era de folos. Gisea pentru fiecare client cite © tema.~fi plicea si fack muzica atit cind era singur, cit si 243in societate, Cinta la fitera valsuri, cintece populare si altele, In convorbirile pe care Je-am avut cu subiectul, era vesel, vorbirey si facea multe digresiuni. ‘Acest fel de a fi dezvailuia insi numai o anumita laturd a personalitatii lui K., cfci ii placea de asemenca si fie Singur si sti depene firul propriilor sale ginduri. Citea mult, mat ales in domeniul fizicii, cdutind si-si insuseascd ‘legile earora li so supun fenomenele, Totodata fi pliceau romancle care ofercau descrieri fantastice ale viitorului. Existenta ste- Ielor cra de asemenea pentru el o sursi de probleme. Se gindea la rostul lor si isi punea in legitura cu ele 0 multime de intrebari : ce se intimpla pe ele, dac& exist sau nu acolo | cameni, dack pamintenii vor ajunge vreodati pind la ele. | Cauta si un raport intre propria sa persoand si univers si gi spunea cd omul traieste in general cel mult 90 de ani, pe cind Pamintul are deja in urma sa miliarde de ani, Audia Thulte conferinte pe teme astronomice si a aderat la un cere astronomic, Religia 0 privea in lumina faptului ci Pamintul, pe care trdiese oamenii, nu este in Marele Tot decit un firicel fe hnisip. Nu avea inclinare spre activita}i manuale, ca, de pildd, de a mesteri diverse construcfii sau aparate, dar cul- fiva ilori si citea diverse cdrfi pentru a afla cum sé le in- grijease’, Afard de aceasta, ined de mult ti plicea si rezolve cuvinte incrucisate. ‘Avem inaintea noastri un hipomaniac, care pretutindent stabilea repede contacte umane, un om plin de viaji care stia si amuze chiar grupuri numeroase, Cu toate acestea, gindirea Iui nu era orientata spre exterior ; dimpotriva, era totdeauna plin& de problemele care il pasionau. In multe pri- vinfe, ea se indeplrta mult de ceea co gisea in anturajul imediat, Se poate constata ci o hipomanie, care, la 0 exami- nare superficiala, pare sa genereze o extraversiune, nu limi- teazi esential o atitudine introvertitd a gindiril. Intr-adevar, este cu totul altceva cind temperamentul este cel care dete; mind la un om o anumit& deschidere spre exterior, decit in cazul cind aceasta este rezultatul unci orientiri extravertite spre universul percepjiilor. Cred, dealtfel, c& si in compor- tamentul practic al subiectului pot fi recunoscute, una ali- turi de cealalta, ambele tristituri caracteristice ale firii lui Atunci cind K. a simjit nevoia de variafie in activitatea pro- 244 fesionali, aczasta se datora firii sale hipertimice. Dimpotriva, atunei cind fiecare femeie trezea in el indoiala c& s-ar po- trivi cu el, ceea ce lea si determinat si se insoare atit de tirziu, eauza era introversiunea lui. Desigur, introversiumea este mai putin bititoare la ochi dacii i se asociazi capacitatea de a stabili contacte sau, even- tual, un temperament hipertimie, Dimpotrivi, atunci cind este combinati cu incapacitatea de a stabili contacte, intro- versiunea apare in mod deosebit de pregnant. Subiectul pe care il voi descrie mai jos va demonstra acest Iucru, GERHARD D, niscut in 1935, grafician, era ined din copilirie foarte ticut si inchis in sine, La scoali a fost foarte silitor sia avut intotdeauna rezultate bune, Nu a avut dificultati nici cu pregitirea profesionala ; in meserie era constiincios In afara activitafii sale profesionale, D. era preocupat ex- clusiv de sine. Dintotdeauna citea foarte mult, era in stare sd stea nopfi intregi aplecat asupra unei cérti In special il interesay ‘Nietzsche, Schopenhauer si Goethe. Stia pe de rost partea thtii din Faust. Se mai interesa si de astronomie si psihologie, ajungind si\ se fntrebe care este sensul uni- versului cu ‘stelele lui si care este sensul vietii omenesti. © bucati de vreme a incercat si serie, ins fara rezultate apreciabile Ii plcea foarte mult si deseneze si se striduia fncontinuu si se perfectioneze in acest domeniu. Avea o predilectie deosebita pentru jocul de sah. Cumpira culegeri cu partide jucate de campioni mondiali, rejuca aceste par- tide si incerca. si elucideze de ce anume pierduse unul din jucktori. A cumpirat si dowd cér{i voluminoase despre sah, pe care le-a studiat. Uneori juca cu fratele Tui, dar cel mai adesea jucz de unul singur. In familie, D. vorbea despre problemele sale, dar in afara ci mu era fn stare si stabileascd contacte. Incd din copilarie, de cele mai multe ori nu lua parte la jocurile celorlalfi, preferind si stea acasi si si citeascd. Cu alti elevi se intilnea numai atunci cind avea de discutat o problema legaté de invajituré. Nici mai tirziu nu a avut prieteni. La cinema sau la teatru se ducea singur. Acasi povestea apoi ce a vizut gi ce a gindit cu aceasta ocazie. De multe ori gindurile lui aveau un caracter critic. N-a gisit niciodata contactul cu persoanele de sex feminin. tn prezenja altor oameni, si in special fata de femei, era foarte 245,inhibat, astfel imeit nu a ajuns nici macar la o apropiere superficial’, Cind am vazut pacientul, avea o expresivitate mimic& si gestuala redusi la minimum ; réspunsurile le dadea adesea cu sovéiali, Dup&. spusele familiei, avusese , dintotdeauna aceasta atitudine si era o fire inchisé, aga incit hu se prea putea sti ce se petrece in sufletul lui. Dupa cum relata sora lui, nu puteai avea cu el relajii cu adevarat apropiate. Observiim aici, pe ling& 0 introversiune pronunfati, si © incupacitate de a stabili contacte, Subiectul tréia numai in Jumea ideilor sale. Din aceast cauz& a pierdut Iegatura cu cei din jur; dealtfel, fi lipsea si capacitatea de a intra in contact afectiv nemijlocit cu oamenii, De aceea, nu a avut niciodaté un prieten. Acasi mai vorbea despre ceca ce-l preo- cupa, dar si atunci se putea observa incapacitatea lui de a stabili contacte. Intre el si membrii familiei Ini nu s-a creat niciodata o atmosferé calda. Prin combinarea unei firi introvertite cu una anancastd poate si aparé o imagine foarte caracteristicd. Numeroasele idei proprii care iau nastere 1a un introvertit ridici, totodata, multe probleme care cer o solutie, Dac& lucrul nu este posi- bil, atunci o personalitate care nu este decit introvertitd se impac& cu aceasta situatie: ea poate si Inliture din gind intrebarile fara raspuns, asa incit ele nu o impovareazA prea mult. Cu totul altfel se prezinti Iucrurile eind exist& in ace- lasi timp si o fire hiperexact4 care nu poate lisa nimic ne- rezolvat. Dupi cum in viata practic’ ananeastii nu pot inla- tura pur si simplu problemele si indoielile ce li se ivese, ci trebuie si chibzuiasedé totul pind in cele mai mici’ ama- nunte, ei se pot foarte greu debarasa si de problemele teo- retice care le-au stirnit atenfia. Ei urm&rese aceste probleme chiar dack nu sint in stare s& géseasct un raspuns la ele, chiar dacd, cum este cazul cu unele probleme filozofice, nu exist posibilitatea unui rispuns, Este 0 meditare frdmintati, jar atunci cind e mai accentuati — omeditare obsesivd. Putem observa cele de mai sus la un subiect care este in acelasi timp introvertit si hiperexact. 246 MANFRED S, niscut in 1937, lcdtus, a fost un copil linistit gi silitor. Totdeauna gi-a facut lecfiile cu meticulozitate. Caie- tele si clirfile de scoald le pistra foarte curat, iar temele gi le facea imediat dup cursuri. Niciodaté nu a vrut si ipseased de la scoalé. Mai tirziu, in meseria lui, era tot afit de exact sinu didea un lucru din mina deci’ dupa ce il examina ined o dati, Prefera si stringi suruburile o 3 doua si a treia oari, Inci din copilirie a avut citeodata idei obsesive, de pild, si infepe oameni stréini cu un ac sau si facd pozne medicului cu prilejul examindrii periodice pe eare o ficea copiilor la scoali. Mai tirziu a avut 0 usoa agorafobie ; trecea cu neplacere de pe o parte a anumitor str3zi pe cealalti si de aceea prefera si evite aceste tra- versa. S. a fost dintotdeauna un ,singuratic* ; in copilérie a avut, ee-i drept, prieteni, dar prefera si slea singur si. si mesterease’, A construit, de pildi, un carucior pentru’ fra tele lui mai mic, luera ‘mult la bicicleta lui, se ocupa de aparate vechi de radio si de telefon si voia sa inventeze un aparat de radio de un tip special, Odata a vrut si construiasci in camera, dintr-o cease’, 0 finting arteziand, Lucrarea sa de calfé a ficut-o dupi idei proprii, ceea ce a provocat dez~ aprobarea maistrului siu, care l-a obligat si mai invefe ined 0 jumitate de an. In casi se pricepea la tot ce era de domeniul tehnicii ; repara instalaia electric’, aspiratoarele, mixerele etc, Adesea demonta obiecte numai pentru a ve- dea cum sint construite. Intotdeauna citea mult, clteodati pind noaptea tirziu, proferind cirti tehnice, unde eiuta punsul la probleme proprii. Adesea avea indoicli asupra color citite, intrebindu-se daci Iucrurile stiteau chiar asa si dac& el nu le-ar putea face pe uncle dintre ele mai bine. Se gindea chiar si faci inventii. De multe ori medita timp indelungat la cele citite. Destul de freevent avea idei pe care ar fi preferat si nu le aibi. Astfel, de pildi, stia c& este absurd si te iei dup& horoscoape, dar totus ‘chibzuia fndelung : ,Spune horoscopul adevarul sau nu 2“ Cind citea, {I framinian adesca unele probleme neinsemnate ; isi punea intrebarea dacd autorul are sau nu dreptate. Se gindea des si la personalitatea autorului, intrebindu-se ce fel de om ar putea si fe. De multe ori, aceleasi ginduri le avea i cind intilnea un om strin. In asemenea cazuri pornea in parte de la idei cezonabile, vrind si determine firea — dupa cum spunea el, ,tipul* omului —, dar, pe de alt& parte, isi punea si intrebiir” absurde, ca, de pila, la ce anume se gindeste ersoana respectiva in acel moment, unde se duce ete. 247Contactul cu alfi oameni il stabilea greu, dar nici nu-i prea simfea lipsa, el fiind tot timpul ocupat ou propriile Sale ginduri, La virsta de 20 de ani s-a imprietenit cu 0 fata, Curind insi, aceasta si-a manifestat nemulfumirea pen- tru motivul ci el o scotea prea rar in oras. Cind a fost sit ajungi la intimitafi, el se tot gindea cum si se comporte. Th sfirsit, cind i s-a parut cd fata ar fi de acord, a incercat s& aib’ cu ea raporturi sexuale, dar a suferit un esec. Dupi faceea nu a mai indriznit si facd 0 nous incercare, se con- sidera anormal din punct de vedere sexual si se tot fraéminta cdutind sé-si dea seama de ce si-o fi pierdut capacitatea sexualé, Dupé scurt timp, fata s-a despirfit de el In discufiile pe care le-am avut cu subicctul, acesta a manifestat o atitudine prictenoasi si vorbea cu pliicere des pre ideile lui, Am reusit s& stabilim cu dinsul un. contact bun, I-am dat sfaturi in privinfa greutitilor lui sociale i a inclinafiei lui spre meditaia obsesiva. ‘Avem aici de-a face cu un om care inci din copilarie era un anancast gi inci de timpuriu predispus spre meditiri obsesive i impulsuri obsesive. $i introversiunea sa pare sd fi existat ine’ din copilirie, céci dintotdeauna prefera si se preocupe de sine insusi, Mai tirziu ill interesa in special tehnica, citea multe ciirji tehnice si avea idei proprii in aceasti privinfi. Spera si poatd face eventual inventii, Mes- terea mereu i nascocea Intotdeauna ceva deosebit. Este ca- racteristic c& lucrarea la examenul de calfi nu a fécut-o conform celor invafate, ci aga cum credea el ci este mai bine. Meditafiile tl duceau adesea la frimintiri, isi punea intrebiri la care nu putea gisi un rdspuns sau pe care le considera poate chiar absurde. Cert este ci cele dou com- ponente ale firii sale sint determinante pentru aceste medi- obsesive. Datorit introversiunii ii veneau multe ginduri si, odaté cu ele, se nagteau si multe probleme ; datorité ins firii lui anancaste, ele se transformau in idei obsesive, de care nu se putea dezbira nici atunci cind isi didea seama c& sint de nerezolvat, ba chiar absurde. $i in greutdfile sale de a intra in legiturd cu celiilalt sex s-au fiicut simfite efec- tele combinarii celor dowd trasdturi ale firii lui, Datori introversiunii nu avea destul contact eu alfi oameni, iar din 248 cauza firii sale anancaste avea inhibifii puternice, in special fn domeniul erotic, unde si in mod normal existé destule motive de ezitare. Un interes deosebit prezinté combinatia firii introvertite cu cea hiperperseverentd, deoarece s-ar putea presupune c& exist mulfi oameni cu ,idei_prevalente*, la care prevalenta ia nastere din introversiune, Judecind dup practica noastra, acest Iucru nu pare s4 fie general valabil. Voi prezenta in continuare un subiect cu aceste trsituri combinate WOLF K, niscut in 1939, tehnician radio, a avut la, scoald relafii bune cu cei de o virstd cu el. Lua parte la toate poz nele si un timp a fost chiar ,,capul riutatilor“, motiv pentru care a avut unele greutiti ‘cu profesorli. De la inceputul pubertifii, contactul ‘cu colegii sai a slibit. Lua numai rar parte la teunjunile lor si deloc 1a chefuri, fiind din prin- cipiu impo:riva alcoolului. Acum isi petrecea majoritatea timpului acas’, citea cirfi si medita’ asupra unor probleme filozofice. Tot de pe vremea aceea a avut si cu pirinfii un contact mai slab si rar vorbea cu ei despre problemele lui, Cu profesorii a inceput sa aib& frecvente conflicte, deoarece igi susfinea cu fermitate piirerile, neputind si cedeze. In special pe teme politice avea adeseori ciocniri, Cum era ins foarte talentat, a fost promovat. La examenul de bacalaureat a ajuns totusi intr-o situatie fara iesire. A refuzat_ si serie aga cum prescria tema data, deoarece asifel ar fi trebuit si declare ceva ce ar fi fost’ impotriva conceptiilor lui, asa incit a preferat si nu serie nimie. Profesorii au ciutat Incd © data si-l ajute, i-au vorbit in mod prietenos si i-au propus si predea Iucrarea la o data ulterioara. El a persistat ins& cu inedpafinare in refuzul stu, Ca urmare nu si-a luat baca- laureatnl, desi era cel mai inzestrat dintre tofi elevii. A invafat apoi meseria de tehnician radio, dar si cu acest prilej a avut diferite certuri cu superiorii lui, deoarece isi sustinea propriile idei, Cu ocazia unei divergente de opinii s-a ajuns © dat aproape Ia violente fizice. Descori parinfii au trebuit si intervini gi s& aplaneze conflictele, La armata lucrurile au mers mai bine decit se credea, Subiectul isi flicea servi- ciul cu constiinciozitate, dar se izola complet de camarazii i, iar despre ideile lui nu vorbea. Cu sexul opus nu avusese ined niciodata vreun contact intim, © bucati de vreme a iubit o faté din intreprinderea 249unde lucra, fra si-si dea seama ci ea era prieteni cu un alt tindr, cu care s-a gi logodit dupa aceea. Dup& terminarea serviciului militar, subiectul isi gaisea preocupiiri de unul singur si nu se plictisea niciodata. Citea cAr{i tehnice sau de cultura stiintificd generala si cra abonat la dowd reviste stiinfifice de specialitate. In plus, lucra cu multi migala; construia dupa idei proprii difuzoare si alte obiecte. Ti plicea si se plimbe singur si_a invitat si deosebeascd intre ele cintecele pisirilor. Adesed le inregistra pe banda de magnetofon, pe care 0 punea apoi s& reproduc cele inregistrate in apropierea pisdrilor, pentru a le atrage si a inregistra alte cintece, Cu ajutorul cirjilor isi perfectiona mereu cunostinfele despre Iumea pisirilor. In ceea ce priveste politica, era tot atit de interesat de aceasti tema ca pe vremea anilor de scoala, dar cu strinii nu vorbea deloc despre acest subicct, iar cu familia foarte pujin. Pare- rile lui coincideau foarte rar cu cele oficiale. In discufiile pe care le-am avut cu dinsul, subiectul a fost la inceput rezervat. Mai tirziu a devenit’ prietenos gi s-a bucurat vizibil e& poate vorbi cu un om care il infelege. Cu toate cdi era plin’ de bunavoinfd, ezita oarecum si ras- punda ; se vedea c& nu voia sa spun nimic inainte de a fi reflectat. Mimica Iui era destul de refinuté, dar ii insofea cuvintele intr-un mod firese. Contactul nemijlocit s-a rea~ lizat bine. La acest subiect se poate observa ci inci din copilirie avea o inclinafie paranoied, ceea ce {1 féicea si fie uncori capul rautitilor“, Mat tirziu, aceasta trasitura s-a manifestat foarte clar printr-o atitudine inflexibilé. Cel mai pregnant s-a_viidit ea cu ocazia bacalaureatului, eind a preferat sé-si distrugi carlera decit sa serie o lucrare a carei tendinfa era in contradictie cu vederile sale. Pinit la pubertate, la el nu s-a putut observa introversiunea, deoarece pe vremea aceea subjectul participa la tot ce fliceau ceilalfi. Acest Iucru este remarcabil, dar nu de neinfeles, Pe citi vreme, in general, trisiturile firii se pot observa ine din copilirie, in cazul introversiunii nu se intimpli asa. Dup& cum am vazut, la Pubertate omul face o cotituré de la extraversiune la intro versiune ; in multe cazuri fenomenul nu reprezintii probabil aliceva decit o inelinatie care a existat dinainte si care acum 250 capita forma definitiva. In cazurile examinate pind acum, asa pare s& fi fost. Dar se poate intimpla ca instisi cotitura si reprezinte un anumit grad de anormalitate, astfel incit si ia nastere o introversiune pentru care in copilirie nu existase Inc& vreo premisa. Se pare cd asa s-a intimplat la ultimul nostru subject. Inainte de pubertate era mai mult in societatea altor copii, dar odaté cu intrarea in pubertate a devenit fard echivoc un introvertit. Acum trifia mai ales pentru sine insusi, avea despre toate idei proprii, medita mult, ajungind si aiba conceptii si obiceiuri care i deosebeau de ceilalfi oameni. Presuptnerea ci 0 combinatie a firii hiperperseverente eu cea introvertitd ar favoriza in mod deoscbit de2voltarea paranoied na se adevereste la acest subject. Desi ideile unui om introvertit alimenteaz&i hiperperseverenta, nu decurge de aici c& aceasta ar favoriza o dezvoltare paranoicd, Experienta psihiatried ne arati ci aceasté dezvoltare are loe mai ales la personalittqile hipertimice, care prin firea lor au o incli- nafie mult mai pronuntaté spre extraversiune decit spre intro- versiune, Sindromul cverulent constituie dovada ci avem de-a face cu acest aspect, el find forma cea mai frecventi a dezvoltarii paranoice, E drept efi ar mai trebui examinat dact devin cverulente personalititile care efectiv nu sint numai hipertimice, dar si extravertite, S-ar putea ca introversiunea, desi existent, sii fie mascati de temperament. Intr-o dez- voltare paranoici este intotdeauna necesaré 0 activitate ; ftir’ a, oscilafia afectelor, care sti la baza dezvoltirii, nu ar fi posibili, Am putut constata cd oamenii ,circotagi“, tocmai datoriti activitatii febrile proprie hipertimicilor care creeazi tot timpul conflicte noi, nu-si epuizeazi niciodat resursele conflictuale, Dimpotriva, subiectul deseris nu s-a putut men- fine pe terenul activitafii. La bacalaureat a mai dovedit combativitate in apirarea ideilor sale, Mai tirziu inst, cu toate cii-si mentinea eu aceeasi fermitate pirerile, nu mai incerca si convingi si pe alfii de justejea lor. Aga se pre~ zint8 probabil mai ales ,,paranoicit ascunsi® — cum i-am pu- tea denumi —, care se afl'in contradictie cu lumea incon jurditoare, dar nu trag concluziile ce decurg din aceast opo- 251zifie, sau care persistdi in edutarea a tot felul de idel inova- toare fri a face ins caz de ele, cu alte cuvinte este vorba de oameni care sint in acelasi timp paranoizi si introvertifi, dar nu paranoici deschis ‘De mare importanfi este combinafia dintre firea intro- vertita si coa demonstrativd, deoarece aceastA combinafie pro- moveazii inclinafiile poetice si artistice. Voi prezenta un ase- menea subiect. MARGIT W. ndscutd in 1944, era functionari la post. Per- formantele ei seolare au fost schimbitoare. Cind avea suc- cese, se simjea stimulati, devenea foarte sirguincioasi si faves rezultate excelente. Cind se evidentia mai putin, ti Seidea imediat energia. Citeodat& voia sA lipseascd de la Scoala din cauza unor dureri fizice pentru eare nu putea fi Constatat’ nici o cauzi cit de cit serioast. Nu era iubité de ceilalfi copii, pentru c& voia s& joace intotdeauna rolul prin- Cipal, In internat, unde fusese trimisi pentru a-si continua Studiile, s-a simfit foarte stingherita si dupa patru sptimini Ja parisit din proprie inifiativa. Mai tirziu, dup’ cum a si serig in jurnalul ei intim, s-a simfit gi acasi ,,ca intr-o inchi- soare“. Jurnalul a fost inceput la virsta de 16 ani si avea un aspect dezordonat, cu multe stersituri si un seris foarte schimbitor. In ceea ce priveste confinutul, pe ling’ relatari despre intimplirile zilei, se gases observafii fucute pe un ‘ton superior la adresa parinfilor, precum si deserieri ale unor stiri de spirit, descrieri cam patetice, dar uncori, ca limba, resive. In aceastii perioadi a seris si poezii. In jieea mult muzica, cinta la acordeon si desena Gin ‘cind in cind. Aproape cA nu avea prietene. De cele mai multe ori isi urmarea preocuparile de una singura. Din punetul de vedere al meseriei, nu s-a putut fixa ; mai intii PMiuerat ca tehnician dentist, dup accea la post, {irk sk se fi putut decide. Serviciul i se plirea adesea prea greu, astfel cd trecea de la un post la altul. La 22 de ani s-a miérita Subicctul stabilea intotdeauna usor contactul eu barbafii si, in general, ar fi putut sisi fack cu usurinfé relafti, dack acest Iucru ar fi prezentat pentru ea vreo importanji. Ea putea ins si-si ocupe singura timpul ; 0 interesau peda~ ‘gogia si psihologia, citea cirti din aceste specialitati si medita fsupra celor citite. Inainte fi plicuse chimia, deoarece, dupa cum spunea, in aceasti stiinfA se manifest viafa. Fizica 252 i se plrea moarti, n-o atragea, Se putea transpune usor in cele ce vedea sau citea, Participa la filme cu toati ‘fiinfa. La televiziune {i pliceau emisiunile care fi puneau probleme, pe care le discuta adesea cu mama si cu soful ei; in aceste discufii avea de multe ori cu totul alte pareri decit ceilalti. Si in politica isi formase conceptii diferite de cele ale pirin- filor sai, O interesau problemele filozofice gi religioase si se fntreba cum a aplrut lumea si dac& exist intr-adevir un dumnezeu. Pe aceasti tema putea s& discute cu mama ei ore intregi. In afaré de filmele cu probleme, ii pliceau si cele in care erau infaigate {ari indepiirtate ; le continua in reve~ rile ei acfiunea, iar imaginafia ii zugravea aidoma ‘totul. Despre sine spunea: ,$tit. c& am o fantezie vie; in capul meu totul se deruleazd ca intr-un film !* Adesea retraia sub form de imagini gi alte lucruri pe care le vedea. Inci din copilarie avea inclinajii spre visare cu ochii deschisi. La fneeput igi.iniagina in reveriile ei cd va deveni o mare cer- cetatoare sau’ descoperitoare. Mai tirziu a regretat ci nu devenise efectiv ceea ce dorise. Nu se oprea asupra gindu- rilor neplicute, putind si se debarasoze de ele ca un sarpe de pielea lui", Nu avea niciodaté inhibitii cind trebuia si apari in fafa altor oameni, putea sf tind cuvintari fra s& aiba nici un trac, Raminea’ intotdeauna calmé, chiar Ja exa- mene. In diseusiile noastre eu W., contactul a fost foarte bun, plirea interesatA si raspundea cu plicere. Mimica si gestica era vioaie, eiteodata chiar vizibil exagerate. La acest subiect se poate recunoaste clar 0 tréséturd demonstrativi. Inci din copilirie avea tendinja sii se plaseze in centrul intimplarilor si s evite neplacerile scolii, Mai tir- ziu, povestea ea insisi ce usor fi venea si inliture gindurile pe care nu voia si le aibi. Lipsa fricii si a tracului atunei (dud se afla Intr-un cere mai larg de oameni sau inainte de examene dovedesc talentul ei de a climina din constiin{a fdeile care er fi apasat-o. Tot atit de clar se manifest la acest subiect gi introversiunea. Nu accepta pur si simplu trdirile sale, ci medita asupra lor si Je discuta citeodata timp indelungat. Cu toate e& prin pregitirea sa profesional nu avea nici o contingenfa cu pedagogia si psihologia, aceste domenii o interesau in mod deosebit pentru ci gasea in ele 253© muljime de probleme la care’se putea gindi. Din acelasi motiv se ocupa si cu religia si filozotia. Din combinafia celor doua firi, cea demonstrativa si cea introverlité, reault si inclinatia subiectului pentru visare cu ochii deschisi. Istericii au o inclinatie spre gindirea ,,des- tins&“, deci pentru o gindire in‘imagini ; dac& la acclasi om este prezenti si introversiunea, atunci fantezia launtrica ia un avint cu atit mai puternic, De aici poate si rezulte 0 inelinajie sau chiar un talent poetic, Daci mai sus m-am referit la eacitabilitatea exaltatd a sentimentelor’ si la predis- pozifia demonstrativa ca trisaturi care promoveazi perfor- manjele poetice, aici trebuie si adaug si introversiunea. Ace- lasi lucru este valabil si pentru producia artistic’ gi muzi- eal, deoarece si in acest caz este necesari o fantezie cu reprezentiri in imagini. Partea a Il-a FIREA OMENEASCA IN LITERATURADupé cum se stie, mulfi scrtitori sint excelenti. psihologi. Ei au un ascutit spirit de observatie, capacitatea de a se transpune in situafia gi in felul de a reacfiona al altora; fn plus, au si talentul de a exprima perfect ceca ce au injeles si au intuit, Acesti scriitori ne prezinti personajele asa cum gindese, simt si actioneazi acestea, adicd in mod concret, nu sub forma unor analize abstracte, Nu intotdeauna autorii ne dau ins si solufiile psihologice ; uneori problemele rimin deschise, deoarece descifrarea felului neobignuit de a se com- porta al unui personaj literar permite mai multe solutii, Dar si im asemenea cazuri trebuie si se Intrezireascdi anumite ex- plicafii sau cel pufin indicafii sumare in aceasta privinta, finde altfel comportamentul personajului ar rimine numai bizar, pierzind orice interes psihologic. Prezentind in lucrarea de fafA personaje din operele unor serlitorl, las la o parte firile problematice care trebuie in prealabil interpretate, eventual, in diferite feluri, Avind in vedere c& ne stimuleazi gindirea, asemenea personaje pot fi deosebit de interesante din punct de vedere psihologic, dar intenfia mes nu este de a explica ceea ce poate fi neclar in literaturd, ci de a extrage din literaturi exemple care si-mi confirme si si-mi ilustreze concepfiile. Ma intereseaz, asadar, acele persoralit’ji din Literatura care evidenfiazit nemijlocit cauza care le declangeaz& reactiile, fie ci scriitorul dezvaluie cu claritate motivele acjiunilor lor, fie c& aceste motive re- 257ulti fra echivoe din insusi felul de a vorbi ori de a acfiona al personajelor, Pot fi, bineinfeles, mai multe motive, care actioneazi convergent sau contradictoriu, Dar simpla cunoag- tere a motivelor unei actiuni este insuficienta pentru a iden- tifica 0 trisdtura de caracter a personajului respectiv; ea indie’ doar 0 dinamicd Iiuntried a acestuia. De cele mai multe ori insa, chiar autorul ne ofera posibilitatea si ne dim seama daci personajul situ este congenital structurat asa cum ni-l prezinti sau dacd a ajuns la acest comportament ca ur- mare a unor evenimente exterioare. Din cele de mai sus rezulti ci unele personaje din lite raturi, pe drept cuvint considerate ca deosebit de interesante din punct de vedere psihologie, nu ne pot fi utile, deoarece ar trebui si fie mai inti interpretate. De exemplu, cu Macbeth din tragedia lui Shakespeare facem cunostinfé abia in momentul cind comite asasinatul ; ru stim decit cum s-a comportat ulterior, In fond, motivele care I-au determinat si fAptuiascd acest act ingrozitor nu pot fi decit deduse, Despre caracterul Tul, care trebuia si se fi manifestat cu mulfi ani inainte de comiterea crimei, nu aflim aproape nimic, Era, far indoiald, stapinit de ambifie, dar trebuie si fi avut si o pronunjata inclinatie spre anxietate, cAci friea (nu scrupulele morale) I-ar fi facut si. renunfe in ultimul moment la fapta sa daci lady Macbeth nu Lar fi instigat_mereu. Jar mai tirziu, in bund parte tot datorit’ frieii ca il va ajunge braful rézbunatorilor, Macbeth s-a trans- format Intr-un tiran singeros. Asa ar putea fi infeles compor- tamentul siu ; nu este ins deloc sigur c& autorul si-a gindit in acest fel personajul. Si.comportamentul Iui Hamlet putem incerca si nil ex- plicdm® prin firea acestuia, Furi indotalé, este vorba de 0 personalitate pronunjat introvertita, care, chiar faji de prie~ teni, las si se intrez&reased foarte putin din universul su Wuntric, De aceasti trisituri de caracter pare a fi strins legati intreaga comportare a lui Hamlet: permanenta’ lui sovaial’, hotarirea lui de a rizbuna asasinarea tatélui siu, precum si repulsia ce 0 resimte totusi fafa de acfiunile con~ 258 crete, Intr-adevir, nu despre scrupule -etice. poate fi vorba la un barba: care il injunghie pe Polonius i care fi pred caliului fara reticenje pe Rosencrantz si Guildenstern, In schimb, se manifest’ mereu inclinafia lui spre o reflexivitate exagerata, Accasta reiese cel mai pregnant din celebrul mo- nolog al lui Hamlet din actul al Il-lea, monolog care incepe cu cuvintele: ,A fi sau a nu. fi, iat intrebarea. Iar apoi continua (p. 100) : Ast gind pe tofi ne face-a fi migei. / Gi-astfel fiveseul chip’ al hotiririi / Arata bolnav de gindire ‘pal, / Si-avin~ turile cele mai marefe / Sub semnul stu se-abat din ‘drumul lor / $i pier ca fapta, Marea reflexivitate a lui Hamlet il impiedicd in luarea unor hotiriri care sii se manifeste prin fapte concrete, Cu alte cuvinte ,gindirea palé" fi limiteazi actiunea, Rediim si in limba englezi versurile-cheie : And thus the native hue of resolution Is sicklied o’er with the pale cast of thought*. In mod analog, firea multor personaje problematice din literatura poate fi interpretati pornind de la comportarea lor, dar asemenea personaje nu sint utile scopului pe care mi lam propus. Nu pot lua drept exemple decit personaje care se profileazi clar inaintea noastri, far a necesita vreo interpretare. Cind esie vorba de trisituri de caracter, trebuie s lectém doar personaje pe care Je putem intilni in vieja, chiar daci, trisfiturile meapeelive sint ingrogate ca urmare a ex! ririi literare. In afara unor asemenea personaje, literatura si personalitati de un gen cu totul diferit : perso- naje reprezentind fie oameni ideali, fie personificiri ale unui principiu (riul, binele, sublimul, dreptatea, violenta), fie me~ sageri ai urei idei. Dostoievski si-a spus pfrerea in aceasta privinfa. In Idiotul, el serie (p. 61) : in Exist oameni despre care ¢ greu s& spui ceva ce iar putea prezenta sub infiitisarea lor cea mai tipic’, cea mai 259caracteristicl ; acestia sint aga-numifii oameni obisnuiti, ba- nali, care intr-adevar formeazi marea majoritate a oricirei societafi, In romanele si povestirile lor, seriitorli preferd de cele mai multe ori sd ia tipuri din societate si sii le reprezinte intro zugrivire figurativa, artisticd, tipuri care in realitate 52 fntilnese exceptional de rar in ansamblul trisiturilor lor si care tolusi sin mai reali decit realitatea insisi. Podko- liosin, in expresia lui tipiel, poate cd este chiar o exagerare, in nicl un eaz ins 0 aberafie, Cifi dintre oamenii inteligenti, {cu mintea luminatii, aflind de la Gogol cum este acest Pod= Koliosin, n-au constatat dup& aceea c& zeci gi sute de pricteni si cunostinfe de-ale lor seamind grozav cu Podkoliosin, atit doar ci ei nu stiuseri pind atunci ci acesta li-e numele*, Deci, dupa piirerea Jui Dostoievski, personajele din lite~ raturi nu trebuie s4 fie copiate dup un anumit model exis- tont. Ele trebuie totugi si infitigeze ceva real, ceva caracte- istic viefii reale. Cind este vorba numai de ingrosari parfiale (moderate) care scot in evidenta deosebit de pregnant anumite trisituri de caracter, aceste personaje rimin totusi oameni reali, pe care fi simfim omeneste aproape de noi, oamenj al cfror com~ portament fl putem infelege. In textul citat, Dostoievski nu se gindeste insi mumai la asemenea personalitati, pe care le~a intruchipat cu miicstrie in propriile sale personaje. Refe- rindu-se la Podkoliosin din comedia lui Gogol Césatoria, el ne da a infelege cf se gindeste si la personalitaji dé un gen cu totul aparte, Podkoliosin e un om care ar vrea si se cisitoreasci, dar nu se poate hotiri, Cind prietenul stu in- sist, el face un pas inainte, dupa care se retrage, pentru ca in cele din urmé, inainte de nunt, si se arunce pe fereastra ca si scape definitiv de insurdtoare. Desigur, dupa cum spune Dostoievski, mulfi oameni au aversiune fali de cisitorie si incearcd fie s-o amine, fie s-o evite cu totul. Dar aceastd atitudine este singura prin care Podkoliosin apare ca un om real. De aici nu putem insi trage concluzii asupra intregii sale personalitdfi, cici rimine cu totul neclar de ce tocmai el se teme pind intr-atit de cisitorie. Nici in rest nu mai aflim nimic despre firea lui. Desigur, un om al cirui comporta- 260 ment il cunoastem numai intr-o anumit& situafie poate fi eventual considerat caracteristie in misura in care amintitul comportamen: poate fi definitoriu pentru firea anumitor oameni, Din punct de vedere psihologic inst, aceasta nu re prezintii desccierea unel personalitai, fiindei in jurul acestui unic comportament nu gisim decit un invelis gi nimic mai mult, Accleagi considerente sint valabile si pentru celillalt exem- plu dat de Dostoievski in observatiile sale. El se referd la Georges Dandin din comedia lui Moliére, ale cirui cuvinte »Tu {i-ai ficut-o, Georges Dandin‘ Je citeaz’ si despre care serie in. continuare : Dar, 0, doamne, de cite milioane si biliome de ori a fost ‘repelati aceasta exclamafie pornité din inima de citre oamenii din toat lumea, dupa luna de miere sau, poate, cine stie, chiar din prima’zi dupa nunti“. Hote, decigur, adevirat ei dup’ luna de miere mulfi isi dau cu groazi seama in ce nenorocire sau virit chidindu-si cisnicia pe niste false valori, dar aceasti concluzie a unei experienje de viaji nu are, in opera lui Moliére, nici o legi~ turd cu vreo individualitate, Dandin trebuie si rabde orice din partea sofiei sale si a socrilor sai, fiinded, atunci cind a fost admis ir, sinul unei familii de nobili, i s-a facut de fapt © favoare. Este ingelat de sofia Iui, crede ci a izbutit, in sfirgit, si-i dovedeasci vinoviifia, dar ea stie, de fiecare data, si iasi din fncuredturé. In repetate rinduri bietul Dandin trebuie si coark umil iertare sofici sale gi amantului acesteia pentru binuielile sale, pretins neintemeiate, Daci din punct de vedere psihologic Georges Dandin ar reprezenta 0 perso- nalitate, atunci ar trebui macar sé aflim care a fost atitu- dinea launtricd datoriti cireia a ajuns intro situafie atit de dezagreabili, si de ce 0 suporti cu atit de pujini demnitate. Dar despre toate acestea nu aflim nimic: ne este iarasi pre~ ventati o experienti de viajA cu caracter general, intr-un invelis care nu mai confine nimic altceva. 261