Modificri fiziologice pulmonare n senescenta

-functia pulmonar scade cu vrsta; -scade elasticitatea pulmonar (reculul elastic pulmonar), prin pierderea legturii alveolare la fibrele elastice parenchimatoase. -scderea elasticittii contribuie la cresterea VR (volumului rezidual),

Modificri fiziologice pulmonare n senescenta

-PaO2 (presiunea arterial a O2) scade cu vrsta n principal ca rezultat al dezechilibrului ntre V/Q (ventilaie/perfuzie); - rspunsul ventilator scade la hipoxie si hipercapnie reflectnd scderea functiei chemoreceptoare; - creste complianta pulmonar, expansibilitatea exagerat a plmnului fiind ns contrabalansat de cretere rigiditii toracice;

Particularitati ale patologiei respiratorii la varstnic

gripa ca si infectiile cilor respiratorii superioare nu sunt mai frecvente la vrstnici; creste ns incidenta complicatiilor infectioase la nivelul cilor aeriene inferioare si n special cea a puseelor de bronsit acut si a pneumoniilor.

Astmul bronsic
- diagnosticarea este mai dificil la vrstnici pentru c dispneea cu wheezing poate apare si n alte conditii patologice; - semnele clinice pot lipsii, bolnavii prezentnd doar dispnee si tuse accentuat la efort; - se observ uneori tahipnee, folosirea muschilor respiratori accesorii, tahicardie, hipertensiune arterial ce indic agravarea bolii si obstructia bronsic important cu VEMS sub 1,5 l.

Astmul bronic
- n astmul sever frapeaz contrastul dintre dispneea intens cu hiperinflaie pulmonar si lipsa ralurilor(obstrucia cilor aeriene mici). - rolul alergenilor n declanarea crizei este mult mai mic dect la tineri, - n schimb btrnii pot prezenta crize severe de astm dup medicamente (Aspirin, AINS).

Bronita cronic si emfizemul

- frecventa este att de mare nct aproape nu se pot descrie particulariti ale bolii datorate vrstei. - diagnosticarea este ntrziat deoarece tusea cronic si expectoraia sunt atribuite de regul fumatului, iar dispneea progresiv, caracteristic sindromului obstructiv este considerat eronat ca semn al emfizemului senil.

Bronita cronic si emfizemul

-

datorita evoluiei ndelungate, afeciunile sunt de obicei intricate la vrstnici, care prezint frecvent manifestri bronhospastice, mai ales n timpul episoadelor infecioase intercurente;

- semnele clinice apar trziu, fiind puin specifice si nu coreleaz nici cu modificrile morfologice, nici cu perturbarea funcional.

Tuberculoza pulmonar
- tabloul clinic este rareori tipic; - de regul se prezint ca o maladie cronic, ru definit sau cu declin progresiv al strii generale, atribui n mod eronat fie unei neoplazii nediagnosticate, fie sindromului depresiv de vrst. - revrsatul pleural poate fi tuberculos la orice vrst. - aproximativ din bolnavi nu au febr si sunt asimptomatici, iar diseminrile miliare trec neobservate.

Tuberculoza pulmonar
Radiologic imaginea este nespecific, putnduse observa: - noduli pulmonari solitari, - infiltrate pneumonice nespecifice n lobii inferiori, - diseminri miliare Anomalii hematologice: - leucocitoza cu limfocitoza -VSH accelerat

Neoplasmul bronho-pulmonar
- are latent clinic mare, - n 15-20% din cazuri manifestarea fiind doar alterarea nespecific a strii generale, atribuit declinului de vrst; - dintre simptomele caracteristice, tusea si durerea sunt bine tolerate de btrni, deoarece majoritatea bolnavilor de neoplasm bronic au bronit cronic preexistent si nu observ modificarea caracterului tusei; - chiar tusea care apare la o persoan indemn, este considerat ca bronit de vrst.

Neoplasmul bronho-pulmonar
- creterea pragului de sensibilitate la durere cu vrsta face

ca acest simptom s fie mai puin suprtor; - bolnavii se prezint de regul la apariia celui de al treilea simptom: hemoptizia; - frecventa determinrilor pleurale este mai mare ca la tineri; - pleurezia neoplazic a vrstnicului evolueaz cronic, afebril, cteodat cu dureri si totdeauna nsoit de dispnee; - neuromiopatia paraneoplazic este de asemenea mai frecvent, slbirea simetric a musculaturii proximale a membrelor sugernd existenta unei neoplazii viscerale.

Tulburri respiratorii extrapulmonare

1. Accidentele vasculare cerebrale: - se pot nsoti de tulburri ale ritmului respirator. - leziunile bulbare determin neregulariti importante si persistente n descrcarea stimulilor respiratori, urmate de hipoventilatie alveolar cu hipoxie si hipercapnie. 2. Boala Parkinson: - poate determina rigiditatea musculaturii toracoabdominale si scderea controlului voluntar asupra frecventei si profunzimii respiraiei. - timpul de apnee este scurtat la 1-2 secunde. 3. Cifoscolioza: - produce modificri profunde n mecanica toracopulmonar cu distorsia cilor aeriene, tulburri n repartitia intrapulmonar a aerului si hipoventilatie alveolar.

Recuperarea kinetic la vrsta a III-a afectiuni respiratorii

Obiective ale kinetoterapiei: 1. ameliorarea calitii reologice ale secretiei bronsice si a funciilor muco-ciliare; 2. meninerea/creterea expansiunii toracice n zonele n care este sczut mobilitatea; 3. scderea travaliului ventilator prin asuplizare toracovertebral si creterea contribuiei ventilaiei diafragmatice, a respiraiei abdominale;

Recuperarea kinetic la vrsta a III-a afectiuni respiratorii

Obiective ale kinetoterapiei: 4. creterea randamentului pompei musculare respiratorii; 5. ameliorarea distribuiei intrapulmonare si intracapilare a aerului (ameliorarea raportului V/Q ventilaie/perfuzie); 6. tonifierea musculaturii respiratorii si abdominale; 7. acomodarea la efort, foarte util pentru meninerea condiiei fizice generale si controlul respiraiei n micare si efort.

Recuperarea kinetic la vrsta a III-a afeciuni respiratorii

Mijloace: 1. drenaj de postur si educarea reflexului de tuse deficitar la vrstnic, asociate cu administrare de secretolitice; 2. educare/reeducare respiratorie pe toate cadranele cu constientizare si autoconstientizare; 3. exerciii de translare a respiraiei spre volumul de rezerv cu alungirea fibrelor musculare preinspirator (se creste durata expirului prin scderea volumului toraco-abdominal cu mpingerea peretelui abdominal posterior, ascensionarea diafragmului, alungirea fibrelor musculare); exerciii de tonifiere a muschilor respiratori; 4. nvarea si utilizarea diferitelor tipuri de relaxare; 5. antrenament la efort.