HEPATITELE ACUTE VIRALE

6 virusuri cu tropism hepatic primar

virusuri cu transmitere fecal orala: A,E virusuri cu transmitere parenterala B,C,D,G,TT

virusuri hepatotrope cu afectare hepatica secundara: EBV, C V, vs!herpes simple", vs!varicelo#$osterian, vs!ru%eolic, vs!ru&eolic, vs!Co"sac'ie B si adenovirusuri!

HEPATITA ACUTA VIRALA TIP A Etiolo(ie

vs! hepatitei A este vs! A)*
unitar anti(enic multiplicare intrahepatica timp de +#, saptamani multiplicare san(uina fu(ace - la finalul incu&atiei. e"cretie fecala /#0 saptamani dupa infectie este pre$ent in ficat, &ila, fecale, san(e

 face parte din familia 1icornaviridae, (enul 2epatovirus re$ista luni in apa contaminata, apa de mare, re$iduuri inactivat la 63 de (rade C intr#o ora si la /33 (rade C intr#un minut inactivat de su&stante clori(ene in concentratii o&isnuite4 radiatii 5V

Clinic
incu&atia medie 63 de $ile - /,#,3 $ile. de&ut acut fe&ril cu
sdr! pseudo(ripal -cefalee, mial(ii. sdr! di(estiv - (returi, varsaturi, inapetenta. astenie fi$ica 78# artral(ii icter

9nvesti(atii de la&orator
serolo(ice:
Ac anti 2VA 9( infectie acuta Ac anti 2VA 9( G status post infectie acuta, persista toata viata , asi(ura protectie definitiva

A( V2A identificat in meterii fecale prin imunelectronomicroscopie

:ursa de infectie# e"clusiv umana

&olnavi cu forme clinice manifeste - icterice8 anicterice. conta(io$itatea incepe in ultimele ;#/3 $ile ale perioadei de incu&atie si se incheie odata cu aparitia icterului - apro"imativ ;#/3 $ile de la de&utul simptomatolo(iei.! &olnavul cu infectie asimptomatica nu e"ista purtatori nu e"ista infectie cronica

Transmitere
mecanism fecal oral indirecta simpla prin apa, alimente contaminate -<fructele de mare=. folosite crude sau insuficient prelucrate termic indirecta comple"a prin o&iecte contaminate, mana murdara,muste

)eceptivitatea (enerala &oala manifesta clinic apare la +,#,3 > din infectati copilul mic face frecvent infectii inaparente sau forme clinice usoare manifeste, dar anicterice - frecvent nedia(nosticate. copilul mare si adultul fac frecvent forme manifeste ale &olii 63#?3> din persoanele adulte poseda Ac protectori - ma%oritatea dupa infectii su&clinice. imunitatea postinfectionala durea$a toata viata nu se cunosc recidive sau reim&olnaviri

@actori favori$anti factorul natural se$onalitate de se$on rece -toamna#iarna. factorul economico#social
a(lomeratia conditii de i(iena precara (rad de educatie sanitara sca$ut

@orma de manifestare endemo# sporadica endemo# epidemica - )omania. sporadica -tarile de$voltate.

1rofila"ie administrarea de 9( standard

3,30 3,3, ml8 '( i!m! in ma"im ; $ile de la contactul infectant sau pree"punere asi(ura protectie 6#6luni indicatii :
pree"punere la calatorii neimuni in $onele endemice de hepatita A poste"punere la copii neimuni contacti cu &olnavi

imuni$are activa: vaccin cu vs! inactivat cu formol, adsor&it pe fosfat de aluminiu

HEPATITA ACUTA VIRALA TIP B infectia cu V2B este considerata una din cele mai importante infectii cronice virale , cuprin$and un spectru lar( de manifestari clinice:
forme inaparente forme fulminante de hepatita acuta hepatita cronica ciro$a hepatica carcinom hepatocelular

anual, peste ,3 milioane de persoane sunt infectate cu V2B infectia persistenta apare la 3,/# 03> din populatia afectata +3> din cei infectati cronic vor deceda

Clinic manifestarile clinice sunt asemanatoare cu ale celorlalte tipuri de hepatita acuta virala, dar cu unele particularitati:
de&ut insidios, frecvent marcat de manifestari ale &olii comple"elor imune -artral(ii, eruptii. perioada prodromala si de stare prelun(ite forme fulminante si complicatii mai frecvente

Etiolo(ie VHB: virus AD* face parte din familia 2epadnaviridae microscopul electronic: particula sferica de apro"imativ +0mm avand
invelis A anvelopa de ;nm, la nivelul careia se (aseste A(2Bs portiune centrala, sferica de 0B nm ce repre$inta nucleocapsida, care contine:
A(2Bc nedetecta&il in san(e, ci numai in hepatocite AD* partial du&lu catenar AD* polimera$a A(2Be care este corelat cu replicarea virala si infectivitatea

Dinamica markerilor virali in infectia acuta cu VHB AgHB

este primul mar'er ce apare in infectia acuta
apare in san(e la /#0 saptamani dupa infectie, respectiv 6#6 saptamani anterior manifestarilor clinice persista in perioada de stare apro"imativ /0 saptamani dispare in convalescenta - la apro"imativ /86 din infectati. daca persista mai mult de 6luniAC purtator cronic

AgHBe
apare imediat dupa A(2Bs dispare la apro"imativ /3 saptamani dupa de&utul clinic persistenta C /3 saptamani A infectie persistenta

 ADN viral
al 6#lea mar'er ce apare detectat prin 1C) mar'er de replicare virala

Ac.HBC
apar inainte de de&utul clinic cresc in perioada de stare si convalescenta scad rapid in primul an dupa infectie 9( anti 2Bc persista pana la 0 ani4 repre$inta mar'er de replicare virala poate fi mar'er de dia(nostic al infectiei acute in a&senta A(2Bs 9( G anti 2Bc persista toata viata la cei cu infectie cronica

Ac. anti HB
apar in convalescenta, tardiv, dupa disparitia A(2Bs la /3#03> pot apare inainte de de&utul clinic , formea$a comple"e imune A(#Ac AC eruptie, artrita persista toata viata si asi(ura protectie fata de reinfectie

A(2Bs 7 Ac9( anti 2BcA infectie acuta A(2Bs 7 Ac9(G anti 2BcA infectie persistenta Ac9( anti 2Bc 7 Ac anti 2BsA infectie autolimitanta recenta Ac9( G anti 2Bc 7 Ac anti 2Bs A infectie autolimitanta in antecedente

:ursa de infectie umana &olnavi - 0,#+,>. cu forme acute icterice8 anicterice infectatii cu forme inaparente - infectia inaparenta este consecinta do$elor infectante mici. infectatii persistent - purtatori sanatosi de A(2Bs. persoane cu raspuns imun inadecvat8 modificat
repre$inta re$ervorul natural de V2B porta%ul apare la 3,/# 03> din infectati, in functie de varsta, do$a infectanta, se" C @, factori (enetici, &oli asociate foarte frecventi la nou nascuti si su(ari cu infectie transmisa de la mama - ;3#?3>.

 infectiile manifeste clinic reali$ea$a rar persistenta la adulti -D/>. supravietuitorii formelor fulminante nu reali$ea$a porta% cele mai mici prevalente ale porta%ului sunt la donatorii de san(e -3,/ />. cele mai mari prevalente ale porta%ului sunt la (rupele porta%ul este mai frecvent la anumiti &olnavi: &oala DoEn, lepra lepromatoasa, leucemie cronica, infectati 29V. porta%ul este mai frecvent la anumite (rupari etnice -chine$i, africani.

purtatorii convalescenti de A(2Bs &olnavii cu hepatita cronica, ciro$a hepatica, 2CC

Transmiterea A(2Bs a fost identificat in toate secretiile si umorile or(anismului , dar implicate in transmitere sunt:
san(ele si derivate de san(e saliva secretii (enitale

do$a infectanta este de /3 ; /3 ?, in pre$enta unor minime le$iuni te(umentare sau mucoase infectivitatea serului dispare la ?3 (rade C dupa 03 min e"ista 6 modalitati de transmitere importante

1. Transmiterea percutana /permucoasa prin sange

inoculari prin manopere medicale - tratamente parenterale, tratamente stomatolo(ice, transfu$ii, investi(atii inva$ive, interventii chirur(icale. inoculari prin manopere nemedicale: consumatorii de dro(uri i!v, tatua%, piercin(, manichiura, &ar&ierit. inoculari <oculte= , prin <mod de viata= posi&ile datorita re$istentei crescute a V2B pe o&iecte ce pot intra in contact cu le$iuni mucoase si cutanate - importante in coa&itari prelun(ite : intrafamiliar, unitati de in(ri%ire de lun(a durata.

2. Transmiterea sexuala
prin secretii (enitale si saliva homose"uali 8heterose"uali cu parteneri multipli intrafamilial pentru tarile cu endemie inalta este modalitatea de transmitere cea mai importanta la varsta adulta

3. Transmiterea perinatala
poate surveni prin infectie < in utero=, in timpul nasterii, sau dupa nastere - prin alaptare. de la mama cu infectie acuta in trim 999 de sarcina sau purtatoare de A(2Bs infectia aparuta la nou#nascut este asimptomatica la nou#nascut imediat dupa nastere: 9( specifice antihepatita B7 vaccinare antihepatita B

)eceptivitatea
in $onele cu prevalenta mare a porta%ului de A(2Bs infectia este do&andita frecvent perinatal si apoi intrafamilial in $onele cu prevalenta mica a purtatorilor, infectia se reali$ea$a preponderent la varsta adulta, procentul infectatilor crescand cu varsta

@actori favori$anti
a(lomeratia promiscuitatea se"uala carentele i(ienice in colectivitati

anifestarea procesului epidemiolo(ic E"ista 6 $one de prevalenta a porta%ului de A(2Bs /! tari cu nivel sca$ut al porta%ului A(2Bs
tari de$voltate -:5A, Australia, *oua Feelanda, Europa de *ord si Vest. porta% A(2Bs D /> din populatia (lo&ala profila"ia este recomandata (rupelor cu risc

0! tari cu nivel mediu al porta%ului A(2Bs

Europa de Est si $ona mediteraneana porta% A(2Bs 0#;> -)omania ;#B>. profila"ia este recomandata nou#nascutilor si (rupelor cu risc de infectie -personal sanitar, familiile purtatorilor, homose"uali, dro(ati i!v.

6! tari cu nivel crescut al porta%ului A(2Bs

porta% A(2Bs B#63> Asia de :ud, Africa, Alas'a profila"ia recomandata de la nastere

1rofila"ia Specifica /! vaccinarea antihepatita B

actual: vaccin recom&inant ce contine A(2Bs viitor: vaccin recom&inant ce contine anti(ene de suprafata 7 anti(ene de mie$
asocierea de imunostimulatori care sa optimi$e$e raspunsul imun pe viata numai cu 0 do$e vaccinale

0! imuno(lo&uline specifice antihepatita B

nou# nascuti din mame A(2Bs po$itive -9( 3,3, ml8 '( c 7 vaccinare. poste"punere -intepari accidentale.
administrare in primele +Bh do$a: 3,3;ml8 '( c - apro"!,ml la adulti. asociere vaccinare se favori$ea$a san(erarea spalare cu apa si sapun - pt stropirile oculare# apro"!,33ml apa. de$infectie locala /#,min: apa o"i(enata 6>, alcool etilic ;3>, iodofori 0,,>, clorhe"idina 3,3,>, acid &oric 6>, colir antiseptic

Nespecifica
screenin(ul atent al donatorilor -e"cluderea definitiva a purtatorilor de A(2Bs si temporar #/an# a contactilor pacientilor cu hepatita acuta virala si a persoanelor care au primit san(e in ultimele 6luni. limitarea transfu$iilor autotransfu$ia sterili$area corecta a instrumentarului medical pentru instrumentele sensi&ile - endoscoape,tu&ulaturi de intu&atie. imersie in su&stante de$infectante -(lutalardehida 0+>.

2E1AT9TA C5 V2D Etiolo(ie

vs! A)* , citopato(en sferic, 6,#6; nm - descoperit in /?;; de )i$etto. mie$ cu A)* monocatenar circulari$at 7 proteina ce repre$inta A( D este un virus defectiv , necesitand V2B pentru reali$area infectiei si a replicarii infectia cu V2D este urmata de le$iune hepatica si supresia replicarii V2B infectia cu V2D se reali$ea$a in 0 moduri:
coinfectie VHB si VHD hepatita acuta in evolutia &ifa$ica clinica si &iochimica

frecvent se o&tine vindecare ,#/3> cronici$are

= suprainfectie VHD a purtatorilor cronici VHB

fa$a acuta#C frecvent hepatita fulminanta fa$a cronica #C pro(resia catre hepatita cronica si ciro$a hepatica in ;3> din ca$uri!

:ursa de infectie# umana

&olnavul si purtatorul cronic de V2D incu&atie 0#/3 saptamani similara cu a V2B, prin secretiile si umorile ce contin virusul, pe cale percutana, per mucoase si se"ual! cei mai afectati sunt: consumatorii de dro(uri i!v, hemofilici, mai putin homose"ualii! coinfectia depinde de circulatia V2B si V2D si de e"punerea repetata suprainfectia poate surveni oricand la purtatorii de A(2Bs

Transmiterea

)eceptivitatea

anifestarea procesului epidemiolo(ic

studiile seroepidemiolo(ice au demonstrat ca hepatita D are o distri&utie mondiala, dar modelul ei nu se suprapune cu cel al hepatitei B prevalenta cea mai mare este in &a$inul mediteranean, Africa Centrala, &a$inul Ama$onului si tari est europene epidemii severe au fost o&servate in America de :ud si Africa Centrala

1rofila"ie
presupune prifila"ia V2B

HEPATITA CU VHC

descoperita in /?B? C /33 milioane infectati cu V2C in lume

Etiolo(ie
V2C este un vs! ce contine A)* monocatenar cu /3!333 nucleotide apartine familiei @laviviridae, (enul 2epacivirus e"ista 6 (enotipuri cu mai multe su&tipuri )omania: (enotipul /& asociat cu cele mai mari rate de cronici$are si cel mai prost raspuns la tratament vs! are re$istenta sca$uta in mediul e"tern vs! se replica la nivelul hepatocitelor fara efect citopato(en, mecanismul le$iunilor hepatice este pro&a&il imunolo(ic aparitia 2CC se produce in 03#63 ani din momentul infectiei detectarea A)* viral prin 1C) este sin(urul mar'er al replicarii virale, utili$at si in monitori$area tratamentului antiviral Ac anti V2C sunt neprotectori, ei fiind mar'eri de infectivitate

Clinic
&oala manifesta clinic este rara si putin severa ?,> sunt infectii inaparente tendinta marcata la cronici$are si mali(ni$are -C,3>. incu&atia intre 0 sapt# 6luni -o&isnuit 6#? saptamani. purtatorii cronici de V2C prevalenta crescuta la :
consumatorii de dro(uri i!v! - +B# ;+>. hemofilici si politransfu$ati hemodiali$ati homose"uali 29V po$itivi viremia apare la /#0 saptamani dupa contactul infectant si persista apro"! /3 saptamani in infectiile autolimitante sau indefinit in infectiile cronice V2C se identifica in san(e, saliva, secretii (enitale

:ursa de infectie umana

&olnavii cu hepatita acuta cu V2C

&olnavii cu hepatita cronica cu V2C

Transmiterea
parenterala, percutan si permucoase posttransfu$ionala -actual riscul este de /80333# 6333 de unitati de san(e transfu$at. administrarea de dro(uri i!v!-C+3> din infectii. se"uala, posi&ila, dar mult mai redusa si mai putin eficienta decat transmitea V2B sau 29V transmiterea intrafamiliala este posi&ila dar cu risc redus - 6#,>. transmiterea verticala posi&ila ,este cu risc redus -6#,>. dependenta de sarcina virala a mamei! coinfectia cu 29V s#a dovedit a fi favori$anta pentru transmiterea verticala si se"uala a V2C saliva contine virus , dar este implicata in mod e"ceptional in transmitere!

)eceptivitatea# (enerala
?,> din infectii sunt inaparente

anifestarea procesului epidemiolo(ic

infectia cu V2C este raspandita in intrea(a lume, dar im&olnavirile sunt rare

1rofila"ia
nu e"ista profila"ie specifica nespecifica, similara cu a infectiei cu V2B

HEPATITA CU VHE
V2E particule sferice , neinvelite ,de 0+# 6+nm apartine familiei Caliciviridae ,(enul 2epevirus este un vs!A)*, continand un A)* monocatenar vs!a fost vi$uali$at prin microscopie electronica in materiile fecale ale infectatilor

Clinica
evolutia clinica este similara cu a hepatitei A &oala este autolimitanta , nu cronici$ea$a, nu e"ista stare de purtator evolutie severa la (ravide, cu t A 03#+3> incu&atia /,#6, $ile -medie 0,#+3 $ile. conta(io$itatea premer(e de&utul clinic disparand precoce in perioada de stare 9( V2E semnifica infectia acuta

:ursa de infectie# umana

&olnavi cu infectie aparenta clinic si inaparenta cale fecal orala, prin apa contaminata , contact persoana#persoana prin san(e,putin pro&a&ila, datorita viremiei de scurta durata ma%oritatea infectiilor la copii sunt inaparente - ca si la V2A. la adulti, forme manifeste clinic imunitatea postinfectioasa este solida, dura&ila, indiferent de forma de manifestare clinica

Transmiterea

)eceptivitatea

anifestarea procesului epidemiolo(ic

endemo# epidemica si endemo# sporadica in stransa le(atura cu consumul de apa contaminata fecal mari epidemii hidrice au fost raportate in 9ndia, 1a'istan, China, e"ic, e"# 5)::, tari din nordul Africii

1rofila"ie
nespecifica # similara cu a hepatitei A nu e"ista profila"ie specifica

2E1AT9TA C5 V2G V2G este un virul A)* transmiterea preponderent prin san(e si manevre parenterale frecvent infectii cronice