HEPATITELE ACUTE VIRALE

- 6 virusuri cu tropism hepatic primar - virusuri cu transmitere fecal orala: A,E - virusuri cu transmitere parenterala B,C,D,G,TT - virusuri hepatotrope cu afectare hepatica secundara: EBV, CMV, vs herpes simple!, vs varicelo-"osterian, vs ru#eolic, vs ru$eolic, vs Co!sac%ie B si adenovirusuri HEPATITA ACUTA VIRALA TIP A Etiolo&ie - vs hepatitei A este vs A'( - unitar anti&enic - multiplicare intrahepatica timp de )-* saptamani - multiplicare san&uina fu&ace + la finalul incu$atiei, - e!cretie fecala --. saptamani dupa infectie - este pre"ent in ficat, $ila, fecale, san&e - face parte din familia /icornaviridae, &enul 0epatovirus - re"ista luni in apa contaminata, apa de mare, re"iduuri - inactivat la 61 de &rade C intr-o ora si la -11 &rade C intr-un minut - inactivat de su$stante clori&ene in concentratii o$isnuite2 radiatii 3V Clinic - incu$atia medie 41 de "ile + -*-*1 "ile, - de$ut acut fe$ril cu - sdr pseudo&ripal +cefalee, mial&ii, - sdr di&estiv + &returi, varsaturi, inapetenta, - astenie fi"ica - 56- artral&ii - icter 7nvesti&atii de la$orator - serolo&ice: - Ac anti 0VA 7&M 8 infectie acuta - Ac anti 0VA 7& G 8status post infectie acuta, persista toata viata , asi&ura protectie definitiva - A& V0A identificat in meterii fecale prin imunelectronomicroscopie 9ursa de infectie- e!clusiv umana - $olnavi cu forme clinice manifeste + icterice6 anicterice,

- conta&io"itatea incepe in ultimele :--1 "ile ale perioadei de incu$atie si se incheie odata cu aparitia icterului + apro!imativ :--1 "ile de la de$utul simptomatolo&iei, - $olnavul cu infectie asimptomatica - nu e!ista purtatori - nu e!ista infectie cronica Transmitere - mecanism fecal 8oral - indirecta simpla prin apa, alimente contaminate +;fructele de mare<, folosite crude sau insuficient prelucrate termic - indirecta comple!a prin o$iecte contaminate ,mana murdara,muste 'eceptivitatea - &enerala - $oala manifesta clinic apare la )*-*1 = din infectati - copilul mic face frecvent infectii inaparente sau forme clinice usoare manifeste, dar anicterice + frecvent nedia&nosticate, - copilul mare si adultul fac frecvent forme manifeste ale $olii - 61->1= din persoanele adulte poseda Ac protectori + ma#oritatea dupa infectii su$clinice, - imunitatea postinfectionala durea"a toata viata - nu se cunosc recidive sau reim$olnaviri ?actori favori"anti - factorul natural 8 se"onalitate de se"on rece +toamna-iarna, - factorul economico-social - a&lomeratia - conditii de i&iena precara - &rad de educatie sanitara sca"ut ?orma de manifestare - endemo- sporadica - endemo- epidemica + 'omania, - sporadica +tarile de"voltate, /rofila!ie - administrarea de 7& standard - 1,1. 8 1,1* ml6 %& i m in ma!im : "ile de la contactul infectant sau pree!punere - asi&ura protectie 4-6luni - indicatii :

@ pree!punere la calatorii neimuni in "onele endemice de hepatita A @ poste!punere la copii neimuni contacti cu $olnavi - imuni"are activa: vaccin cu vs inactivat cu formol, adsor$it pe fosfat de aluminiu HEPATITA ACUTA VIRALA TIP B - infectia cu V0B este considerata una din cele mai importante infectii cronice virale , cuprin"and un spectru lar& de manifestari clinice: - forme inaparente 8 forme fulminante de hepatita acuta - hepatita cronica - ciro"a hepatica - carcinom hepatocelular - anual, peste *1 milioane de persoane sunt infectate cu V0B - infectia persistenta apare la 1,-- .1= din populatia afectata - )1= din cei infectati cronic vor deceda Clinic - manifestarile clinice sunt asemanatoare cu ale celorlalte tipuri de hepatita acuta virala, dar cu unele particularitati: - de$ut insidios, frecvent marcat de manifestari ale $olii comple!elor imune +artral&ii, eruptii, - perioada prodromala si de stare prelun&ite - forme fulminante si complicatii mai frecvente Etiolo&ie VHB: - virus AD( - face parte din familia 0epadnaviridae - microscopul electronic: particula sferica de apro!imativ ).mm avand - invelis @ anvelopa de :nm, la nivelul careia se &aseste A&0Bs - portiune centrala, sferica de .A nm ce repre"inta nucleocapsida, care contine: @ A&0Bc nedetecta$il in san&e, ci numai in hepatocite @ AD( partial du$lu catenar @ AD( polimera"a @ A&0Be care este corelat cu replicarea virala si infectivitatea

Dinamica markerilor virali in infectia acuta cu VHB - AgHB - este primul mar%er ce apare in infectia acuta - apare in san&e la --. saptamani dupa infectie, respectiv 4-6 saptamani anterior manifestarilor clinice - persista in perioada de stare apro!imativ -. saptamani - dispare in convalescenta + la apro!imativ -64 din infectati, - daca persista mai mult de 6luni@B purtator cronic - AgHBe - apare imediat dupa A&0Bs - dispare la apro!imativ -1 saptamani dupa de$utul clinic - persistenta B -1 saptamani @ infectie persistenta - ADN viral - al 4-lea mar%er ce apare - detectat prin /C' - mar%er de replicare virala - Ac.HBC - apar inainte de de$utul clinic - cresc in perioada de stare si convalescenta - scad rapid in primul an dupa infectie - 7&M anti 0Bc persista pana la . ani2 repre"inta mar%er de replicare virala - poate fi mar%er de dia&nostic al infectiei acute in a$senta A&0Bs - 7& G anti 0Bc persista toata viata la cei cu infectie cronica - Ac. anti HB - apar in convalescenta, tardiv, dupa disparitia A&0Bs - la -1-.1= pot apare inainte de de$utul clinic , formea"a comple!e imune A&-Ac @B eruptie, artrita - persista toata viata si asi&ura protectie fata de reinfectie A&0Bs 5 Ac7&M anti 0Bc@ infectie acuta A&0Bs 5 Ac7&G anti 0Bc@ infectie persistenta Ac7&M anti 0Bc 5 Ac anti 0Bs@ infectie autolimitanta recenta Ac7& G anti 0Bc 5 Ac anti 0Bs @ infectie autolimitanta in antecedente 9ursa de infectie 8 umana - $olnavi + .*-)*=, cu forme acute icterice6 anicterice - infectatii cu forme inaparente + infectia inaparenta este consecinta do"elor infectante mici,

- infectatii persistent + purtatori sanatosi de A&0Bs, 8 persoane cu raspuns imun inadecvat6 modificat - repre"inta re"ervorul natural de V0B - porta#ul apare la 1,-- .1= din infectati, in functie de varsta, do"a infectanta, se! MB ?, factori &enetici, $oli asociate - foarte frecventi la nou nascuti si su&ari cu infectie transmisa de la mama + :1->1=, - infectiile manifeste clinic reali"ea"a rar persistenta la adulti +C-=, - supravietuitorii formelor fulminante nu reali"ea"a porta# - cele mai mici prevalente ale porta#ului sunt la donatorii de san&e +1,- 8 -=, - cele mai mari prevalente ale porta#ului sunt la &rupele - porta#ul este mai frecvent la anumiti $olnavi: $oala DoDn, lepra lepromatoasa, leucemie cronica, infectati 07V, - porta#ul este mai frecvent la anumite &rupari etnice +chine"i, africani, - purtatorii convalescenti de A&0Bs - $olnavii cu hepatita cronica, ciro"a hepatica, 0CC Transmiterea - A&0Bs a fost identificat in toate secretiile si umorile or&anismului , dar implicate in transmitere sunt: - san&ele si derivate de san&e - saliva - secretii &enitale - do"a infectanta este de -1 : 8 -1 >, in pre"enta unor minime le"iuni te&umentare sau mucoase - infectivitatea serului dispare la >1 &rade C dupa .1 min - e!ista 4 modalitati de transmitere importante 1. Transmiterea percutana /permucoasa prin sange - inoculari prin manopere medicale + tratamente parenterale, tratamente stomatolo&ice, transfu"ii, investi&atii inva"ive, interventii chirur&icale, - inoculari prin manopere nemedicale: consumatorii de dro&uri i v, tatua#, piercin&, manichiura, $ar$ierit, - inoculari ;oculte< , prin ;mod de viata< posi$ile datorita re"istentei crescute a V0B pe o$iecte ce pot intra in contact cu le"iuni mucoase si cutanate + importante in coa$itari prelun&ite : intrafamiliar, unitati de in&ri#ire de lun&a durata, 2. Transmiterea sexuala - prin secretii &enitale si saliva - homose!uali 6heterose!uali cu parteneri multipli - intrafamilial

- pentru tarile cu endemie inalta este modalitatea de transmitere cea mai importanta la varsta adulta 3. Transmiterea perinatala - poate surveni prin infectie ; in utero<, in timpul nasterii, sau dupa nastere + prin alaptare, de la mama cu infectie acuta in trim 777 de sarcina sau purtatoare de A&0Bs - infectia aparuta la nou-nascut este asimptomatica - la nou-nascut imediat dupa nastere: 7& specifice antihepatita B5 vaccinare antihepatita B 'eceptivitatea - in "onele cu prevalenta mare a porta#ului de A&0Bs infectia este do$andita frecvent perinatal si apoi intrafamilial - in "onele cu prevalenta mica a purtatorilor, infectia se reali"ea"a preponderent la varsta adulta, procentul infectatilor crescand cu varsta ?actori favori"anti - a&lomeratia - promiscuitatea se!uala - carentele i&ienice in colectivitati Manifestarea procesului epidemiolo&ic E!ista 4 "one de prevalenta a porta#ului de A&0Bs . 4 tari cu nivel sca"ut al porta#ului A&0Bs tari de"voltate +93A, Australia, (oua Eeelanda, Europa de (ord si Vest, porta# A&0Bs C -= din populatia &lo$ala profila!ia este recomandata &rupelor cu risc tari cu nivel mediu al porta#ului A&0Bs Europa de Est si "ona mediteraneana porta# A&0Bs .-:= +'omania :-A=, profila!ia este recomandata nou-nascutilor si &rupelor cu risc de infectie +personal sanitar, familiile purtatorilor, homose!uali, dro&ati i v, tari cu nivel crescut al porta#ului A&0Bs porta# A&0Bs A-41= Asia de 9ud, Africa, Alas%a profila!ia recomandata de la nastere

/rofila!ia Specifica - vaccinarea antihepatita B - actual: vaccin recom$inant ce contine A&0Bs - viitor: vaccin recom$inant ce contine anti&ene de suprafata 5 anti&ene de mie" - asocierea de imunostimulatori care sa optimi"e"e raspunsul imun pe viata numai cu . do"e vaccinale . imuno&lo$uline specifice antihepatita B - nou- nascuti din mame A&0Bs po"itive +7& 1,1* ml6 %& c 5 vaccinare, - poste!punere +intepari accidentale, @ administrare in primele )Ah @ do"a: 1,1:ml6 %& c + apro! *ml la adulti, @ asociere vaccinare @ se favori"ea"a san&erarea @ spalare cu apa si sapun + pt stropirile oculare- apro! *11ml apa, @ de"infectie locala --*min: apa o!i&enata 4=, alcool etilic :1=, iodofori .,*=, clorhe!idina 1,1*=, acid $oric 4=, colir antiseptic Nespecifica - screenin&ul atent al donatorilor +e!cluderea definitiva a purtatorilor de A&0Bs si temporar --an- a contactilor pacientilor cu hepatita acuta virala si a persoanelor care au primit san&e in ultimele 6luni, - limitarea transfu"iilor - autotransfu"ia - sterili"area corecta a instrumentarului medical - pentru instrumentele sensi$ile + endoscoape,tu$ulaturi de intu$atie, 8 imersie in su$stante de"infectante +&lutalardehida .)=, 0E/AT7TA C3 V0D Etiolo&ie - vs A'( , citopato&en - sferic, 4*-4: nm + descoperit in ->:: de 'i"etto, - mie" cu A'( monocatenar circulari"at 5 proteina ce repre"inta A& D - este un virus defectiv , necesitand V0B pentru reali"area infectiei si a replicarii - infectia cu V0D este urmata de le"iune hepatica si supresia replicarii V0B - infectia cu V0D se reali"ea"a in . moduri:

= coinfectie VHB si VHD - hepatita acuta in evolutia $ifa"ica clinica si $iochimica - frecvent se o$tine vindecare - *--1= cronici"are = suprainfectie VHD a purtatorilor cronici VHB - fa"a acuta-B frecvent hepatita fulminanta - fa"a cronica -B pro&resia catre hepatita cronica si ciro"a hepatica in :1= din ca"uri 9ursa de infectie- umana - $olnavul si purtatorul cronic de V0D - incu$atie .--1 saptamani Transmiterea - similara cu a V0B, prin secretiile si umorile ce contin virusul, pe cale percutana, per mucoase si se!ual - cei mai afectati sunt: consumatorii de dro&uri i v, hemofilici, mai putin homose!ualii 'eceptivitatea - coinfectia depinde de circulatia V0B si V0D si de e!punerea repetata - suprainfectia poate surveni oricand la purtatorii de A&0Bs Manifestarea procesului epidemiolo&ic - studiile seroepidemiolo&ice au demonstrat ca hepatita D are o distri$utie mondiala, dar modelul ei nu se suprapune cu cel al hepatitei B - prevalenta cea mai mare este in $a"inul mediteranean, Africa Centrala, $a"inul Ama"onului si tari est europene - epidemii severe au fost o$servate in America de 9ud si Africa Centrala /rofila!ie - presupune prifila!ia V0B

HEPATITA CU VHC
- descoperita in ->A> - B -11 milioane infectati cu V0C in lume Etiolo&ie - V0C este un vs ce contine A'( monocatenar cu -1 111 nucleotide - apartine familiei ?laviviridae, &enul 0epacivirus - e!ista 6 &enotipuri cu mai multe su$tipuri - 'omania: &enotipul -$ 8 asociat cu cele mai mari rate de cronici"are si cel mai prost raspuns la tratament - vs are re"istenta sca"uta in mediul e!tern - vs se replica la nivelul hepatocitelor fara efect citopato&en, mecanismul le"iunilor hepatice este pro$a$il imunolo&ic - aparitia 0CC se produce in .1-41 ani din momentul infectiei - detectarea A'( viral prin /C' este sin&urul mar%er al replicarii virale, utili"at si in monitori"area tratamentului antiviral - Ac anti V0C sunt neprotectori, ei fiind mar%eri de infectivitate Clinic - $oala manifesta clinic este rara si putin severa - >*= sunt infectii inaparente - tendinta marcata la cronici"are si mali&ni"are +B*1=, - incu$atia intre . sapt- 6luni +o$isnuit 6-> saptamani, 9ursa de infectie 8 umana - purtatorii cronici de V0C 8 prevalenta crescuta la : - consumatorii de dro&uri i v + )A- :)=, - hemofilici si politransfu"ati - hemodiali"ati - homose!uali - 07V po"itivi - $olnavii cu hepatita acuta cu V0C - viremia apare la --. saptamani dupa contactul infectant si persista apro! -1 saptamani in infectiile autolimitante sau indefinit in infectiile cronice - V0C se identifica in san&e, saliva, secretii &enitale - $olnavii cu hepatita cronica cu V0C

Transmiterea - parenterala, percutan si permucoase - posttransfu"ionala +actual riscul este de -6.111- 6111 de unitati de san&e transfu"at, - administrarea de dro&uri i v +B)1= din infectii, - se!uala, posi$ila, dar mult mai redusa si mai putin eficienta decat transmitea V0B sau 07V - transmiterea intrafamiliala este posi$ila dar cu risc redus + 4-*=, - transmiterea verticala posi$ila ,este cu risc redus +4-*=, dependenta de sarcina virala a mamei - coinfectia cu 07V s-a dovedit a fi favori"anta pentru transmiterea verticala si se!uala a V0C - saliva contine virus , dar este implicata in mod e!ceptional in transmitere 'eceptivitatea- &enerala - >*= din infectii sunt inaparente Manifestarea procesului epidemiolo&ic - infectia cu V0C este raspandita in intrea&a lume, dar im$olnavirile sunt rare /rofila!ia - nu e!ista profila!ie specifica - nespecifica, similara cu a infectiei cu V0B

HEPATITA CU VHE
-V0E 8 particule sferice , neinvelite ,de .)-4)nm - apartine familiei Caliciviridae ,&enul 0epevirus - este un vs A'(, continand un A'( monocatenar - vs a fost vi"uali"at prin microscopie electronica in materiile fecale ale infectatilor Clinica - evolutia clinica este similara cu a hepatitei A - $oala este autolimitanta , nu cronici"ea"a, nu e!ista stare de purtator - evolutie severa la &ravide, cu Mt @ .1-)1= - incu$atia -*-6* "ile +medie .*-)1 "ile,

- conta&io"itatea premer&e de$utul clinic disparand precoce in perioada de stare - 7&M V0E semnifica infectia acuta 9ursa de infectie- umana - $olnavi cu infectie aparenta clinic si inaparenta Transmiterea - cale fecal 8orala, prin apa contaminata , contact persoana-persoana - prin san&e,putin pro$a$ila, datorita viremiei de scurta durata 'eceptivitatea - ma#oritatea infectiilor la copii sunt inaparente + ca si la V0A, - la adulti, forme manifeste clinic - imunitatea postinfectioasa este solida, dura$ila, indiferent de forma de manifestare clinica Manifestarea procesului epidemiolo&ic - endemo- epidemica si endemo- sporadica in stransa le&atura cu consumul de apa contaminata fecal - mari epidemii hidrice au fost raportate in 7ndia, /a%istan, China, Me!ic, e!- 3'99, tari din nordul Africii /rofila!ie - nespecifica - similara cu a hepatitei A - nu e!ista profila!ie specifica

0E/AT7TA C3 V0G - V0G este un virul A'( - transmiterea preponderent prin san&e si manevre parenterale - frecvent infectii cronice