BASMUL

Praslea cel voinic si merele de aur -demonstratieBasmul este specia genului epic popular in proza sau in versuri, de mare intindere in care se impletesc elementele reale cu cele fabuloase, la actiune participand personaje fantastice inzestrate cu puteri supranaturale, reprezentand binele si raul, in final triumfand fortele binelui. Basmul popular romanesc are trasaturile caracteristice creatiei populare: caracter anonim, colectiv si popular. Basmul Praslea cel voinic si merele de aur poate fi incadrat in genul epic, fiind ca specie literara un basm popular, deoarece autorul este anonim, s-a transmis pe cale orala. Actiunea se bazeaza pe conflictul fortelor antinomice: binele si raul, adevarul si minciuna, deznodamantul relevand trimful valorilor morale pozitive asupra celor negative. In e pozitiune este prezentat imparatul care avea o frumoasa gradina, in care se afla un mar cu mere de aur, dar nu se putea bucura de roadele sale deoarece altii le furau inainte de a se coace. Intriga este marcata de !otararea imparatului de a taia pomul, insa fiul cel mai mic, Praslea, reuseste sa-l induplece pe imparat sa-si incerce si el norocul si reuseste sa-l raneasca pe !ot ducandu-i imparatului cateva mere. Praslea se !otaraste sa plece in cautarea !otului impreuna cu fratii mai mari care il insoteau cu gand sa-l piara. "omentul desfasurarii actiunii evidentiaza drumul lui Praslea pe taramul celalalt. Ajungand in fata unei prapastii el coboara in timp ce fratii sai urmau sa traga frang!ia afara, numai cand acesta o va lovi de marginea gropii. Intalnind trei zmei, Praslea se lupta cu ei si ii invinge, transformand palatele lor in trei mere: de aur, de argint si de arama. Punctul culminant releva inclestarea dramatica ce se produce datorita dificultatilor drumului. Praslea a legat de frang!ie cu o piatra deasupra careia a pus caciula lui, ca sa verifice loialitatea fratilor pe care ii banuia ca-i vor raul. #u toate ca fratii au dat drumul funiei, Praslea reuseste sa se salveze, dupa ce este ajutat de o zgripturoaica. $eznodamantul marc!eaza sosirea lui Praslea la palatul tatalui sau. Aflandu-se nelegiuirile fratilor, Praslea da dovada de intelepciune si generozitate, cerand ca pedeapsa sa fie data de $umnezeu, fratii pierind de propriile sabii. Basmul se inc!eie cu o formula specifica %i incalecai pe-o sa si va spusei dumneavoastra asa. %i in acest basm spiritul malefic este invins iar cei viteji si cinstiti duc o viata indelungata si fericita, fiind astfel rasplatiti pentru virtutile lor deosebite ce reprezinta simboluri ale valorilor morale ale omului. Praslea este personajul principal al basmului: el participand la toate momentele subiectului si intruc!ipand idealul etic, de cinste, dreptate si adevar. &ste mezinul imparatului dar si cel mai viteaz. Praslea este o fire inteligenta si bun cunoscator de oameni, deoarece intuieste intentiile ostile ale fratilor sai, pe care ii pune la incercare. Pe langa trasaturile reale, Praslea este dotat si cu insusiri supranaturale: intelege graiul fapturilor de pe alt pamant si poate comunica in c!ip natural cu ele' se poate metamorfoza in foc. $intre personajele fantastice fac parte balaurul si zgripturoaica, intalnite numai in basm. Personajele reale: imparatul, fetele de imparat, mesterul argintar ca si cele

fantastice: Praslea, zmeii, balaurul, indiferent de locul pe care il ocupa in opera au o anumita importanta in desfasurarea intamplarilor deoarece contribuie fiecare la aflarea adevarului si infaptuirea dreptatii. Praslea cel voinic si merele de aur respecta caracteristicile speciei, formula introductiva A fost odata ca niciodata sugerand un timp imaginar, cititorul fiind introdus intr-o lume in care totul este posibil. (imbajul basmului se caracterizeaza prin oralitate)pana una alta, vai de mine* care atrage, mentine, stimuleaza atentia cititorului, vorbirea directa se imbina cu vorbirea indirecta, verbele la perfectul simplu)multumi, fu primit* creeaza dinamism si dau impresia ca actiunea se desfasoara sub oc!ii nostri. Inversiunile si repetitiile)si merse si merse*, specifice stilului oral precum si cuvintele si e presiile populare si mijloace si procedee specifice basmului. In basm se impletesc cu multa maiestrie cele trei moduri de e punere: naratiunea, descrierea si dialogul, dand farmec e primarii, raspunzand nevoii de bine, dreptate si adevarar a poporului. $eoarece respecta structura specifica basmului, personajele au fost forte supranaturale, elementele reale se impletesc cu cele fantastice, finalul aduce victoria binelui asupra raului, opera Praslea cel voinic si merele de aur se incadreaza in specia basm.