Trece toamna,iarna,vara, Si in inimi urca seara, Gandul canta in nestire, Peste glezna ta subtire.

Palma mea in rugaciune, Peste sanii tai apune, Si visez ca esti aieve, Vas de aur plin cu seve Cand de fapt,esti amintire, Tu si glezna ta subtire, Mana vai,pe strune-mi moare, Si pe tine,nu te doare, Hei,suflet fara chei, Fara porti si fara ziduri, Lasi in urma,numai riduri. Trupul tau cu gust de miere, Lumineaza-n incapere, Din alt timp,din alta viata, Care se destrama-n ceata, Doar la mine in cuvinte, Doarme coapsa ta fierbinte, Doar in cantec te mai am, Mar aprins lucind in ram. Si mi-e dor si mi-e pustiu, Si ma-ntreb daca sunt viu, Mana vai,pe strune-mi moare, Si pe tine,nu te doare, Hei,suflet fara chei, Fara porti si fara ziduri, Lasi in urma,numai riduri. Hei,suflet fara chei, Fara porti si fara ziduri, Lasi in urma... Vine iarna,vara Numai tu nu vii Trupul tau ca o Nu mai intra in vine, la mine, vapaie, odaie,

Steaua bate in fereastra, Unde-i umbra ta albastra, Unde-s pasii tai cei dragi, Sanii mirosind a fragi. Si mi-e frig,si mi-e amar, Si ma chinui in zadar, Mana vai,pe strune-mi moare, Si pe tine,nu te doare, Hei,suflet fara chei,

Fara porti si fara ziduri, Lasi in urma,numai riduri. Hei,suflet fara chei, Fara porti si fara ziduri, Lasi in urma,numai riduri. Hei,suflet fara chei, Fara porti si fara ziduri, Lasi in urma,numai riduri.