Vladsabie Stefan Cl.

XII i

Religiile monoteiste. Ce le uneste si ce le desparte

In primul rand, trebuie subliniat faptul ca avem de-a face cu trei mari religii monoteiste ale lumii: crestinismul, iudaismul si islamismul. Crestinismul Crestinismul este o religie a iubirii, caci Dumnezeu este iubire. Este o religie revelata, pentru ca Dumnezeu s-a facut el insusi cunoscut oamenilor si le-a dezvaluit Planul Sau privind mantuirea oamenilor. Crestinii recunosc trei taine fundamentale: Treimea, Intruparea si Invierea. Este religia veritabila, adevarata pentru ca intemeietorul ei este insusi Dumnezeu, prin persoana Iisus ristos, fiul lui Dumnezeu. In aceasta constau taria si veridicitatea acestei religii, oglinda crestinilor fiind !oul Testament. Dumnezeu a pus crestinismul peste toate celelalte religii, asa cum a pus "mul - c#ipul si asemanarea Sa - peste intreaga sa creatie, peste toate vietatile pamantului. Crestinismul este barca de salvare a omenirii. Este un mod de viata si de traire autentica - unica si singura cale spre Dumnezeu. Crestinismul da singura definitie completa a omului si a lumii, a vietii si a lui Dumnezeu. Iudaismul Iudaismul este o religie a $egii, unde predomina legea si actiunea.%Evreu&, in ebraica 'e#udi, insemna initial %cel ce se trage din tribul lui Iuda&. Dupa divizarea regatului lui Solomon in doua regate, Israel la nord, Iuda la sud ()** i. r.+, cuvantul %evreu& desemna locuitorul regatului Iuda. "glinda iudaismului este T#ora. ,n pagan il intreaba pe fariseul illel (sec.I i. r.+ la ce se rezuma T#ora, iar el i-a raspuns: &-ltuia nu face ce tie nu-ti place. -sta e toata Tora, acum du-te si studiaza&.

Conform traditiei evreiesti, .oise insusi a primit intreaga T#ora pe muntele Sinai, %T#ora& insemnand grup de legi, oracol profetic, mesa/ al unui profet. Pe langa T#ora mai e0ista o colectie de traditii cu invataturi privind mistica religioasa, numita 1abbala. -cest curent de interpretare mistica a 2ec#iului Testament are la baza ermetismul, o doctrina filosofica inc#isa, a carei intelegere presupune initiere. Intemeietorul acestei religii este .oise. Traditia iudaica privind interpretarea ezoterica a 2ec#iului Testament este inclusa in 1abbala. Islamismul Islamismul este o religie cu prioritate a actiunii. Intemeietorul acestei religii este .o#ammed, iar oglinda islamului este Coranul. -lla# nu este Dumnezeul musulmanilor. Cuvantul -lla# provine din limba araba si nu din religia musulmana. -lla# este numele dat lui Dumnezeu de catre arabi, cu mult inainte de aparitia islamului. Cuvantul islam isi are originea in a patra forma verbala a radacinii slm-aslama 3 a se supune, ce are intelesul de&supunere devotata (fata de -lla#+&. ,nul care se supune cu totul voiei lui -lla# este un moslem. $a randul sau, cuvantul Coran (4ur5an + isi are radacina in 6ara5a 3 a citi, a recita, reprezentand pentru adeptii religiei islamice cuvantul lui -lla#. Coran mai poate insemna una sau mai multe pericope ale unei singure carti sau intreaga colectie de revelatii ale lui .o#ammed, intemeietorul islamismului. " singura revelatie de sine statatoare .o#ammed o numea sura, cuvant la care si-au dat moslemii multa silinta zadarnica spre a-l talcui, nu este altceva decat evreiescul sura, care poate insemna un sir de pietre intr-un zid, un rand intr-o carte sau o epistola. 7iecare sura cuprinde mai multe semne. In acelasi timp, Coranul indeplineste functia de logos, de 2erb vesnic al lui Dumnezeu atotputernic si creator. Termenul islam - supunere devotata (fata de -lla#+ - mai circula si cu intelesul de lume musulmana, lume care impartaseste credinta islamica, precum si de civilizatie islamica. Deosebiri Spre deosebire de 8iblia crestina, Coranul este o invatatura morala, un codice religios si, in acelasi timp, si un cod /uridic, prin care se reglementeaza %intreaga viata religioasa, politica, civila si penala, pana la ocupatia zilnica&. "bligatiile rituale esentiale (cei cinci&stalpi& ai credintei+ - marturia de credinta, rugaciunea, milostenia, postul si pelerina/ul 9 sunt reglementate strict de legislatia islamica. E0ista diferente categorice intre crestinism si islamism : ristos a condamnat folosirea violentei pentru promovarea credintei crestine, in timp ce .o#ammed a ordonat folosirea sabiei pentru inaintarea cauzei islamului. Iata de ce este greu de spus despre islam ca ar fi o religie a pacii. Prin contrast, crestinismul este nu numai o religie a pacii, ci mai mult este iubitoare de pace : Iisus ristos i-a invatat pe urmasii Sai astfel : %Iubiti pe vra/masii vostrii, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc. Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti& (.t. ;, <<-<;+. Coranul mai poate fi considerat si o stransura de versete din T#ora, Evang#elie si fabule, asa cum recunoaste de fapt insusi .o#ammed. $iderii religiosi radicali considera %/i#adul islamic& ca al saselea&stalp& al credintei. Coranul este o carte vasta, plina de poezie si

contradictii. In el puteti gasi condamnari ale razboiului si incitari la lupta, minunate e0presii de toleranta si imagini aspre impotriva necredinciosilor. Pe langa Coran e0ista o colectie de traditii cu privire la invataturile lui .o#ammed, transmise prin surse demne de incredere, numita adit#. Este cu adevarat Coranul o carte contradictorie care cu o mana condamna razboiul, iar cu cealalta il comanda = Categoric raspunsul este %!u >&. -ceste contradictii din Coran sunt rezolvate prin recunoasterea invataturilor progresive ale lui .o#ammed, care trec de la pace la razboi in timpul vietii si e0perientei sale. In plus, invatati islamici au concluzionat ca declaratiile contradictorii reflecta %revelatia progresiva&, care a fost croita pentru a se potrivi cu circumstantele lui .o#ammed. Episodul fugii din .e??a ( egira+ a lui .o#ammed si adapostirea acestuia timp de trei zile intr-o pestera a muntelui T#aur, aproape de .e??a, in data de @A iunie A** are o insemnatate deosebita pentru adeptii islamului, aceasta constituind si data inceperii erei mo#ammedane (dupa religie, lumea araba s-ar afla in anul @BC<+. E0ista de altfel si o obligatie de credinta ca fiecare adept sa mearga cel putin o data in peregrina/ la 1aaba, conditie impusa si de Coran. .arturia de credinta (s#a#ada#+ consta in afirmatia: %!u e0ista alta divinitate decat -lla# si .o#ammed este trimisul lui -lla#&(Coran CDII, @+. -ceasta lege fundamentala a islamului e0prima caracterul teologic rigid al acestei religii, atat de controversata in urma evenimentelor din ultimii douazeci de ani. Impusa popoarelor cucerite si trecute cu forta la islamism, doctrina religioasa musulmana 9 timp de peste douasprezece secole 9 a creat fatalismul acestora, fara concesii in raport cu e0istenta. ,n rau foarte mare al Islamului este admiterea poligamiei, usurinta divortului, in general inferioritatea femeii si instituirea sclaviei. -cest mod de gandire, impus prin forta armelor, este specific doctrinei religioase islamice care nu are ca esenta dragostea pentru creator, ci frica si supunerea oarba in fata acestuia, este normal, deoarece religia islamica - rigiditatea sa - se conduce strict dupa te0tul literar coranic si dupa traditia sacra Sunna#. Eitualurile tin de morala islamica si se bazeaza pe Coran si Traditie. Sc#ismele religiei islamice au fost reprezentative prin dimensiunile genealogice, teologice si politico-militare. .area sc#isma din primul secol al egierei i-a impartit pe musulmani in doua grupuri inegale: Sunnitii - masa ma/oritara, care se &considera& ortodo0a - si minoritatea siita. Sunnismul este orientarea ma/oritara in islam, cuprinzand apro0imativ C;F din totalul musulmanilor. Islamul siit este intim legat de traditiile persane, fiind concentrat mai ales in Iran. " invatatura noua fata de Iudaism si Crestinism, asadar, este invatatura ca .o#ammed este trimisul lui Dumnezeu, pecetea profetilor, care adevereste si inc#eie toate revelatiile anterioare. Pentru crestini, binecuvantarea tuturor neamurilor intru semintia lui -vraam este o profetie mesianica. Ea implica faptul ca -vraam a fost ales drept stramosul %.antuitorului&, a carui venire fusese profetita cu mult timp in urma. De altfel, -postolul Pavel da prima interpretare a istoriei lui -vraam pentru crestini. Pe de alta parte, el subliniaza ca Dumnezeu isi tine fagaduinta si intregul popor al lui Israel va fi mantuit. Totodata, atrage atentia ca acum si celelalte popoare crestine sunt %fii lui -vraam& si, prin urmare, fagaduinta lui -vraam, si nu pastrarea $egii, care a venit mai tarziu prin .oise.

-postolul Pavel sustine ca credinta in Iisus ristos este conditia pentru a fi alesul lui Dumnezeu. Prin aceasta e0tensiune a fagaduintei date de Dumnezeu lui -vraam asupra %popoarelor& care cred in ristos, -postolul Pavel a depasit legatura stransa intre religie, popor, politica. Poporul ales nu mai este poporul unei anumite etnii, ci noul Israel, poporul nascut in credinta, in ristos. C#iar daca crestinismul a devenit religie de stat sub Constantin cel .are, el nu este in esenta o religie politica, ci urmareste, asa cum ne-a invatat .antuitorul, pregatirea fiecaruia pentru a deveni %cetatean& al Imparatiei vesnice. Spre deosebire de aceasta atitudine, pentru evrei si musulmani legatura dintre religie, politica, stat este foarte pregnanta. Evreii sustin ca -vraam a actionat conform vointei lui Dumnezeu, de el a tinut $egea, inainte sa fie data lui .oise. Prin urmare, -vraam este un precursor al $egii lui .oise si fagaduinta lui -vraam se refera doar la poporul lui Israel. Islamul s-a raspandit din sec.al 2II-lea prin cuceriri si stabilirea unui stat bazat pe legea Coranului. In centrul Islamului nu se afla (ca in crestinism+ credinta interioara, refle0ia asupra invataturii, ci actiunea oamenilor la toate nivelurile religiei, dreptului, economiei si politicii. Si daca invatatura Coranului nu se e0prima prin sistem economic, de drept sau religios, atunci ei trebuie sa actioneze. -cestea se definesc prin actiune si nu prin mistica. -ceasta atitudine se regaseste si in descrierea lui -vraam, care nu mai este, ca parintele evreilor, o persoana interiorizata, care isi asuma vointa lui Dumnezeu. Pentru musulmani, Ibra#im (-vraam+ este omul actiunii, el este cel care distruge idolii poporului sau (cum au distrus talibanii statuile budiste din sudul tarii+. Iar fiul lui -vraam nu isi asculta in liniste tatal, cand acesta intentioneaza sa-l /ertfeasca, ci ca un adevarat musulman, el confirma cu tarie ca doreste sa fie /ertfit, daca este voia lui -lla#. In Coran nu Isaac va urma sa fie sacrificat (ca in T#ora+, ci Ismael, fiul lui -vraam si a roabei sale -gar. Ca fiu al roabei, Ismael, fiul lui -vraam nu /oaca un rol important in 2ec#iul Testament. In sc#imb, pentru musulmani, Ismael este parintele arabilor, care a intemeiat impreuna cu -vraam, .e??a. Prin urmare, nu fiul nascut dintr-o casatorie legitima este considerat patriar#, ci intaiul nascut al lui -vraam. .usulmanii au dreptul de a trai in conformitate cu religia lor, cu valorile si invataturile ei. -ceasta este o optiune pe care va fi dificil sa incercam sa le-o luam. Cu toate acestea, ceea ce oferim este o intelegere moderata si ec#ilibrata si va trebui sa ne aplecam mai mult asupra acestei probleme, sa studiem elementele religiei islamice intr-un mod obiectiv si rational, sa ne consolidam ideea pe care o avem despre islamism. Iata, bunaoara, musulmanii il respecta pe Iisus, pe care il considera unul dintre cei mai importanti mesageri ai lui Dumnezeu. Coranul confirma nasterea sa si o considera pe 7ecioara .aria femeia cea mai pura a Creatiei. -sadar, cele trei religii nu pot fi puse in acord, singurele lucruri ce pot fi facute sunt cunoasterea identitatii fiecaruia si constientizarea ca religie distincta. Crestinismul se defineste prin mistica, prin interiorizare, prin cercetare launtrica. Iudaismul se defineste prin pastrarea cu sfintenie a $egii lui .oise. $a ei legatura dintre religie, politica si stat este pregnanta. .usulmanii se definesc prin actiune in numele lui -lla#, avandu-l ca mare profet pe .o#ammed. Si la ei legatura dintre religie, politica si stat este foarte pregnanta.

" alta deosebire este data de ziua de odi#na, care la crestini este duminica, la evrei, sambata (Sabbatul+, in timp ce .o#ammed a oranduit ca sarbatoare saptamanala pentru mosleni, vinerea (Coran DIII : @*;+.

Asemanari -vraam este considerat parintele crestinilor, evreilor si musulmanilor, un parinte comun celor trei mari religii. " caracteristica comuna este venerarea proorocului Ilie de catre cele trei religii, cu mentiunea ca profetul Ilie ocupa un loc important in cadrul misticii iudaice si islamice. Ilie este maestrul spiritual invizibil care se adreseaza celor care sunt c#emati la o relatie directa cu lumea divina. In traditia iudaica Ilie este si marele facator de bine pentru cei suferinzi, dar si mesagerul mantuirii, de aceea in seara zilei de Pesso# se tine desc#isa usa casei pentru ca sa poata intra la ritualul Seder si c#iar se pregateste un al cincelea pa#ar. Toate cele trei religii monoteiste au modele similare de dezvoltare, care creeaza entitati cu predispozitie spre tensiune si conflict, indiferent de locul ocupat de violenta in sistemul de valori al fiecarei religii. Predispozitia pentru raporturi conflictuale provine din considerentele urmatoare: G doua dintre ele au fost initiate de &profeti& ale caror actiuni au dus la formarea unor comunitati politico-religioase, in timp ce crestinismul a fost intemeiat de Iisus ristos, fiul lui Dumnezeu, si are la baza legea iubirii: G aceste religii dispun de un profund si de nezdruncinat sens al %Istoriei Sacre&, care transcende granitele nationale, definind viziunea si et#osul unui %popor al lui Dumnezeu&: G fiecare dintre aceste religii s-a format in opozitie cu alte comunitati politico-religioase: .oise si-a condus poporul din Egipt ridicandu-l pe Ia#ve contra zeilor egipteni si a faraonului: Iisus ristos a fost rastignit de romani cu spri/inul liderilor religiosi conservatori ai Ierusalimului, titlul sau de %Eege al iudeilor& punandu-l in stare de conflict cu autoritatea Cezarului, laica si religioasa: .o#ammed si discipolii sai au folosit toate resursele religioase si politice pentru a-i aduce sub ascultarea lui -lla# pe toti&paganii& si structurile lor politice.