DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC- MODULUL COMPACT POLITICI EDUCATIONALE

ESEU DESTINUL SCOLII ROMANESTI

POPESCU CORINA- MIHAELA

DESTINUL SCOLII ROMANESTI

Despre scoala romaneasca s-a scris si s-a discutat permanent; au fost aduse argumente pro si contra sistemului de invatamant, argumente privind pregatirea efectiva a elevilor romani; au fost compuse melodii care surprind emotia anilor de liceu si s-au facut topuri si clasamente nationale si internationale. Dar care este adevarul care se ascunde in spatele unei jumatati de mileniu de istorie? Prima scoala romaneasca a fost consemnata in cronicile romanesti in jurul anului 1500, in cadrul Bisericii Sfantul icolae, din Brasov. !n 1"#5, c$nd si-a desc%is por&ile Prima Scoal' (omaneasca, era lucru mare. )a scoala veneau doar alesii satului, ca sa invete si sa devina dascali, notari sau c%iar preotii satului. )a scoala aduceau cate o galeata de grau, un car cu lemne si " florini *+ani cu care cumparai ,-" +oi-,si studiau gramatici, .nv'&'tur' +i/antin', pilde din +i+lie, dar 0i filo/ofia secolul 123 *citate din 4ristotel, Democrit-. 5levii de atunci invatau cum se fac actele oficiale in cancelarii, aveau un manual de cultura al+inelor, unul cu legile comerciale, si c%iar un manual de macro+iotic', ap'rut .n 16"". 7ra&ie diaconului 8oresi aici au v'/ut lumina tiparului primele carti in lim+a romana.. 4u fost tiparite ,# de carti, in 150-900 de e:emplare. 3n mu/eul scolii este pastrata tiparnita, impreuna cu cele # e:emplare coresiene. 3n mu/eu se mai pot admira carti ferecate in argint, documente de pe vremea lui Stefan cel ;are, un %risov din 1<5<, precum si salile de mu/ica si pictura. . = de/voltare a scolii romanesti apare in anul 16"0, cand ;i%ail >ogalniceanu, in revista Dacia literara, propune de/voltarea unei literaturi romane originale, inspirata din folclorul romamesc si istoria nationala. (evista Dacia literara va fi inter/isa c%iar dupa primul numar, pentru ca se adresa romanilor din toate cele trei tari intr-un moment politic dificil, in care unirea nu era inca posi+ila. 4utorul isi e:pune aceasta intentie, afirmand ca revista va fi un repertoriu general a literaturii romanesti, ,,in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, +anateni, +ucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu lim+a sa, cu c%ipul sau?. 4ceasta desc%idere catre toti romanii repre/inta primul pas catre cladirea unei literaturi si a unei lim+i unitare. in spiritul acestei recomandari se va de/volta literatura noastra preromantica *momentul pasoptist- si romantica *5minescu-, pana aproape de inceputul secolului nostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie. Programul estetic din 3ntroductia lui ;i%ail >ogalniceanu se intemeia/a, asadar, pe idei care vi/ea/a formarea unei literaturi nationale. >ogalniceanu porneste de la o o+servatie simpla@ in cultura romana domina traducerile din literaturi straine. 5l recunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac o literatura, ci pot fi primejdioase pentru ca ucid du%ul national; de aceea tre+uie cautate su+iecte in spatiul romanesc. 4stfel, el recomanda ca scriitorii sa fructifice episoadele eroice din istoria noastra, sa transfigure/e artistic frumusetile naturii si sa prelucre/e folclorul auto%ton. 4cestea sunt si principalele teme romantice, dar, in ca/ul literaturii romane, ele constituie fundamentul unei literaturi originale.

3mplicati in revolutiile democratice de la 16"6, majoritatea scriitorilor din aceasta perioada manifesta interes pentru ideile lui >ogalniceanu, contri+uind decisiv la cladirea unei literaturi moderne. Aotodata, >ogalniceanu pune pentru prima oara pro+lema unei critici o+iective, in acest sens el vor+ind despre o ,,interpretare directa a scriiturii? *a se critica cartea, iara nu autorul- si despre o critica facuta fara ura si partinire. 4ceasta va duce implicit la constituirea unui sistem de valori. Si ru+ricile revistei, anuntate in acest program, sunt de interes. >ogalniceanu concepe pu+licatia in patru parti. 3ntroductia lui >ogalniceanu a desc%is drumul literaturii romane moderne. 8ea mai mare de/voltare apare in perioada domniei lui 4le:andru 3oan 8u/a, and a avut loc reforma invatamantului. )egea instructiunii pu+lice, adoptata la 95 noiem+rie 16<". )egea 3nstruc&iunii Pu+lice din (om$nia 1, promulgat' .n 16<", consacra, .n conformitate cu ideile novatoare ale (evolu&iei (om$ne de la 16"6, principiile separ'rii .nv'&'m$ntului de +iseric' 0i constituirea unui .nv'&'m$nt primar pu+lic de patru ani, general, gratuit 0i o+ligatoriu pentru elevii 0i elevele .ntre B 0i 19 ani,locuitori ai tuturor satelor 0i ora0elor (om$niei 0i care aveau cet'&enia rom$n'. Are+uie remarcat c', prin prescrip&iile sale privind caracterul general o+ligatoriu 0i gratuit al .nv'&'m$ntului pu+lic primar, legea 0colar' rom$n' din 16<" se situa .n avangarda planului european .n domeniul .nv'&'m$ntului. De remarcat faptul c', prin lege, .nv'&'m$ntul primar c'p'ta un caracter unitar9 C 0coli primare de patru ani, at$t .n sate c$t 0i .n ora0e. ;odific'rile ulterioare, legate de structura organi/atoric' a 0colilor primare consacrate, apoi, legea de organi/are 0i func&ionare a .nv'&'m$ntului primar 0i normal primar, dat' .n 16#<, .n timpul ministeriatului lui Petru Poni, sta+ileau principii discriminatorii .ntre 0colile primare rurale de cinci ani, .ncadrate cu .nv'&'tori, 0i 0colile primare ur+ane de patru ani, asigurate cu institutori, ce se vor men&ine .n practic' p$n' .n 1#9". De asemenea, legea din 16<", instituia, ca forme de .nv'&'m$nt secundar, gimna/iile 0i liceele clasice de +'ie&i de patru ani 0i respectiv de 0apte ani, 0colile secundare de fete, seminariile teologice, iar, .n ceea ce prive0te structura .nv'&'m$ntului profesional, erau prev'/ute 0coli de meserii, 0coli agricole, 0coli de menaj pentru fete 0i 0coli comerciale. (e/ultatele cele mai semnificative, .nregistrate .n cursul perioadei 16"6C 1#00 .n domeniul .nv'&'m$ntului, sunt legate de constituirea unui organism central, care s' coordone/e politicile de promovare a accesului ne.ngr'dit la educa&ie, respectiv ;inisterul !nv'&'m$ntului, constituit la " iunie 16<9 ,, cu titulatura de ;inisterul 8ultelor 0i 3nstruc&iunii *titulatur' ce a cunoscut numeroase modific'ri, de-a lungul timpului-.
1

Ministerul nvmntului, Op.Cit., p. 118. Ilie Popescu Teiuan, Contribuii la studiul legislaiei colare romneti, Legea Instruciunii Publice din 1864, Bucureti, 19 !, p. 9!. ! Pro".#r.#oc. $te"an Brsnescu, pro". %lorela Brsnescu, &icionar 'ronolo(ic, ducaia !n"##mntului, $ndirea pedagogic# din %omnia, )#itura $tiini"ic i )nciclope#ic, Bucureti, 19*8, p. 19 .
2

(om$nia se dotase, astfel, la doar c$&iva ani de la constituirea sa ca stat na&ional unitar modern *165#-, cu principalele elemente institu&ionale apte s' impulsione/e de/voltarea ulterioar' a .nv'&'m$ntului pu+lic. 3n anul 16<0 apare prima universitate romaneasca de stat, la 3asi, iar cativa ani mai tar/iu *16<"- cea de a doua, la Bucuresti. Prin mari eforturi financiare, re&eaua 0colilor secundare 0i speciale *profesionale 0i postliceale- a ajuns s' cuprind', .n anul 0colar 16#6C16##, un num'r de 0aisespre/ece licee clasice, dou'spre/ece licee 0i gimna/ii moderne, 0aptespre/ece gimna/ii clasice, 0ase seminarii teologice, 0ase 0coli normale de institutori 0i .nv'&'tori, patru 0coli normale de institutoare 0i .nv'&'toare, treispre/ece 0coli profesionale de fete, dou' conservatoare, dou' 0coli de arte frumoase 0i o 0coal' polite%nic', adic' un total de B0 de astfel de institu&ii. !n aproape ,5 de ani fuseser' finan&ate peste "0 de 0coli secundare 0i speciale, fa&' de cele circa ,0 e:istente .n 16<"." Dupa 1#00, invatamantul romanesc o+ligatoriu ramane gratuit. 8onstitutia din 1#9, prevede in art. 9" ca ,,3nvatamantul este li+er in conditiunile sta+ilite prin legile speciale si intrucat nu va fi contrar +unelor moravuri si ordinei pu+lice. 3nvatamantul primar este o+ligator. 3n scolile Statului acest invatamant se va da gratuit. Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile preva/ute de lege.?5 Deasemenea, 8onstitutia din 1#,6 pastrea/a in art. 91 prevederile 8onstututiei anterioare@ ,,3nvatamantul este li+er in conditiunile sta+ilite prin legi speciale si intru cat nu va fi contrar +unelor moravuri, ordinei pu+lice si intereselor de Stat. 3nvatamantul primar este o+ligator. 3n scolile Statului acest invatamant va fi gratuit.?< 8onstitutia (omaniei din 1, aprilie 1#"6 prevede ca ,, 3n (epu+lica Populara (omana, toti cetatenii au drept la invatatura. Statul asigura indeplinirea acestui drept prin organi/area si de/voltarea invatamantului primar o+ligatoriu si gratuit, prin +urse de Stat acordate elevilor si studentilor meritosi si prin organi/area si de/voltarea invatamantului profesional si te%nic.? B ici prevederile 8onstitutiei din 1#59 nu difera foarte mult de prevederile anterioare. 4stfel, 4rt. 60 prevede ca ,,8etatenii (epu+licii Populare (omane au dreptul la invatatura. 4cest drept este asigurat prin invatamantul elementar general, o+ligatoriu si gratuit; prin sistemul +urselor de stat acordate studentilor si elevilor merituosi din scolile invatamantului superior, mediu si elementar, prin organi/area pe langa intreprinderi industriale, gospodarii agricole de stat, statiuni de masini si tractoare si gospodarii agricole colective a invatamantului profesional gratuit pentru cei ce muncesc. 3nvatamantul de toate gradele este invatamant de stat. Statul se ingrijeste de de/voltarea stiintei, literaturii si artei.? 6 Drepturile, li+ertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, in 8onstitutia (omaniei din1#<5, sunt reglementate in titlul 33, care repre/inta o
+ /

),position -niverselle #e Paris #e 19.., Op. Cit, pp. 21/ 0 21 .

'onstitutia 1omaniei #in 192! 'onstitutia 1omaniei #in 19!8 * 'onstitutia 1omaniei #in 19+8 8 'onstitutia 1omaniei #in 19/2

carta destul de completa de drepturi si li+ertati. Dnul dintre drepturile fundamentale ramane dreptul la invatatura, preva/ut in art. 91@ ,, 8etatenii (epu+licii Socialiste (omania au dreptul la invatatura. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general o+ligatoriu, prin gratuitatea invatamintului de toate gradele, precum si prin sistemul +urselor de stat. 3nvatamintul in (epu+lica Socialista (omania este invatamint de stat.? Dupa decem+rie 1#6#, dreptul la invatatura constituie cea mai importanta parte a dreptului la educatie, la care orice om are vocatie. 3n acelasi timp, dreptul la invatatura este principalul mijloc de formare si perfectionare a fortei de munca, de educatiei si de civili/atie. 3nvatamantul este caracteri/at institutional ca o+ligatoriu si gratuit pana la un anumit nivel de instruire; laic si democratic. # 3n aceasta perioada, scoala romaneasca a cunoscut o perioada de inflorire, prin aparitia multor gradinite, scoli, licee si universitati private, speciali/ate in domenii multiple. Desi numarul institutiilor de invatamant din (omania este considera+il, calitatea invatamantului este foarte sca/uta comparativ cu perioada anterioara. 4cest lucru se datorea/a atat lipsei de interes a elevilorE studentilor, din cau/a dificultatilor de integrare pe piata muncii si a salariilor foarte reduse, in special in sectorul +ugetar, cat si a lipsei de intres a cadrelor didactice. 4cest lucru se datorea/a salariilor mici din acest sector, care ii ,,o+liga? sa isi gaseasca mai multe locuri de munca si a normelor incarcate. 3n momentul de fata, diploma de studii superioare nu mai asigura un trai decent, din cau/a numarului mare de a+solventi prost pregatiti, care in loc sa se dedice studiului, prefera sa o o+tina prin alte modalitati. 3n loc sa ne apreciem formatorii, sa le asiguram posi+ilitatea unui trai cel putin mediu, sa ii rasplatim cum se cuvine pentru munca depusa in descoperirea si formarea unor noi valori, preferam sa ii lasam sa traiasca in mi/erie. 8um poate scoala romaneasca sa ai+a un destin infloritor, cand organele de conducere ale statului arunca cu noroi in cei care o compun, in cei care ne formea/a valorile? u se gasesc solutii, se aduc doar critici; graitor in acest sens este discursul Presedintelui tarii din 19 iulie 900B@ ,, 3nvatamantul romanesc este ineficient, irelevant, inec%ita+il si de sla+a calitate?, a declarat presedintele Araian Basescu la pre/entarea raportului despre educatie ela+orat de 8omisia pre/identiala condusa de ;ircea ;iclea, fostul ministru al 10 3nvatamantului. . ,,4ltfel spus, avem o rata foarte mare de parasire a sistemului de educatie, avem o rata infima de participare a adultilor la educatia permanenta si o pondere nesemnificativa de adolescenti care ating un nivel minim de performanta cognitivaF, a continuat presedintele. 3n raportul despre educatie se arata ca invatamanul este inec%ita+il pentru ca in loc sa produca oprtunitati si sanse, el creea/a de/avantaje si discriminari. FSla+a calitate a resurselor materiale si umane agravea/a toate acesteaF, a mai spus presedintele.

23eor(3e Iancu4 &repturile, libertatile si indatoririle 'undamentale in %omania , )#itura 5ll Bec6, Bucuresti 2..!, op cit, pa( 1 1
1.

Dragos Comache ,HotNews.ro

8riticile sunt graitoare, dar solutiile sunt ine:istente. ,,5 adevarat ca avem varfuri, elevi e:ceptionali, dar acestia sunt e:ceptii care castiga concursuri; avem varfuri in multe domenii, insa tre+uie sa scapam de pacatul de a generali/a?. 8um poate fi destinul scolii romanesti daca nici cel putin elevii e:ceptionali, e:ceptiile despre care vor+este institutia pre/identiala nu sunt apreciati cum se cuvine in propria tara si aleg sa plece peste granita pentru a fi apreciati la adevarata valoare? Scoala romaneasca este in declin de 90 ani, dar in locul unei strategii pe termen lung in domeniu, fiecare nou ministru vine cu o idee proprie, care dispare o data cu terminarea mandatului, lasand locul unor noi ministri, cu noi idei, care intr-un timp scurt creea/a doar %aos, atat pentru corpul profesoral, cat si pentru elevi. Dn sistem de .nv'&'m$nt performant este cel care asigur' egalitatea de 0anse .n .nv'&'m$ntul o+ligatoriu 0i care promovea/' e:celen&a .n .nv'&'m$ntul superior. !nv'&'m$ntul rom$nesc este .ns' departe de a asigura toate aceste lucruri. 4stfel, sistemul de invatamant romanesc devine neadaptat la realitatile actuale. 3nginerii invata dupa manuale editate acum ,0 de ani, cei de la Gacultatea de Ginante E Banci termina " ani de studii superioare fara sa stie cum se completea/a o factura fiscala. 4+senta nejustificata de e:periente practice in toate institutiile de invatamant superior face ca ruptura dintre teorie si viitorul jo+ sa fie colosala. Scoala romaneasca, fata in fata cu invatamantul european 5uropa are un model de succes pe care &'ri cu tradi&ie au .nceput s'-l copie/e. Decenii la r$nd, &'ri precum 7ermania, 4nglia, Gran&a au fost convinse c' sunt im+ata+ile la capitolul .nv'&'m$nt. 4cum c$&iva ani au suferit .ns' un 0oc. )a dou' evalu'ri interna&ionale, pe primul loc a ie0it Ginlanda. De atunci, toate &'rile lumii .ncearc' s' fure c$te ceva din 0coala finlande/' pentru a-0i perfec&iona .nv'&'m$ntul. Sistemul este at$t de performant, .nc$t .n 7ermania, spre e:emplu, se scriu ,00 de articole de /iar pe an despre el. Primul lucru care s-a decis a fost ca 0coala elementar' s' fie format' din nou' clase. De la nord la sud, Ginlanda a .nceput s' se umple de 0coli. 5duca&i, oamenii din /onele preponderent agrare, dar 0i cei din .ng%e&ata )aponie n-au mai migrat spre ora0e, ci au r'mas s' contri+uie la prosperitatea /onei. S-a ajuns la conclu/ia c' e nevoie de profesori 0coli&i la cel mai .nalt nivel. 4stfel, legea impune fiec'rui cadru didactic s' ai+' la +a/' cinci ani de facultate 0i un master .n pedagogie. !nv'&'m$ntului .i revine un procent de 1"H din +ugetul de stat. Bani .n care intr' transportul elevilor, pr$n/ul /ilnic servit .n 0coli 0i, pentru primii nou' ani de 0coal', tot ce .nseamn' rec%i/ite de la radier' p$n' la manuale. 40a c' Ginlanda nu are .nv'&'m$nt particular la nici un nivel. Dnul dintre punctele forte ale reformei finlande/e a fost facultatea destinat' profesorilor. Speciali0tii au .n&eles c' f'r' cadre didactice foarte +ine

preg'tite, mai ales .n psi%ologie 0i pedagogie, elevii nu vor fi nici motiva&i, nici .nc$nta&i s' vin' la 0coal'. !n plus, un profesor preg'tit la o universitate special' asigur' un .nv'&'m$nt de v$rf 0i .n centrul capitalei, 0i la marginea &'rii. Iansele perfect egale, oferite elevilor, este ideea care a stat la +a/a reformei finlande/e. 3n cadrul Dniunii 5uropene, se pune un accent deose+it pe calitatea din invatamant. 3n acest sens, la Bologna a fost semnata o declaratie comuna privind Domeniul .nv'&'m$ntului superior european. Declara&ia de la Sor+ona, din 95 mai 1##6, care a fost dominat' de aceste considera&ii, pune .n prim plan rolul central al universit'&ilor .n de/voltarea dimensiunilor culturale europene. Se pune accent pe crearea unei arii, a unui spa&iu european pentru .nv'&'m$ntul superior, ca un mod c%eie de a promova mo+ilitatea cet'&enilor 0i posi+ilitatea lor de a se angaja 0i de a lucra oriunde pe continent, asigur$ndu-i astfel 0i de/voltarea. ;ai multe &'ri europene au acceptat invita&ia de a se implica ele .nsele .n atingerea o+iectivelor sta+ilite .n declara&ie, prin semnarea acesteia sau prin e:primarea acordului lor de principiu. Direc&iile luate de c'tre diverse reforme .n ceea ce prive0te .nv'&'m$ntul superior, lansate .n acela0i timp .n 5uropa, au dovedit %ot'r$rea multor guverne de a ac&iona. 3nstitu&iile europene de .nv'&'m$nt superior, din perspectiva lor, au acceptat provocarea de a juca un rol important .n construirea spa&iului european de .nv'&'m$nt superior, ca 0i .n aplicarea principiilor stipulate .n Bologna ;agna 8%arta Dniversitatum, din 1#66. 4cest lucru este de ma:im' importan&', dat fiind faptul c' independen&a 0i autonomia universit'&ilor asigur' adaptarea continu' a .nv'&'m$ntului superior 0i a sistemelor de cercetare la nevoile .n sc%im+are, la cerin&ele societ'&ii 0i la progresele 0tiin&ifice. 4ceasta declaratie a fost semnata si de catre (omania, prin 4ndrei ;arga, ;inistrul 5duca&iei a&ionale. Printre prevederile declaratiei se numara urmatoarele@ 4doptarea unui sistem de diplome u0or de comparat 0i de, de asemenea, de recunoscut, prin implementarea ideii de completare a diplomei, .n vederea promov'rii puterii de angajare a cet'&enilor 5uropei 0i competitivit'&ii interna&ionale a sistemului educa&ional superior european. 4doptarea unui sistem +a/at .n mod esen&ial pe dou' cicluri, de su+a+solvire 0i de a+solvire. 4ccesul la al doilea ciclu va necesita completarea cu succes a studiilor din primul ciclu, care ar putea dura cel pu&in trei ani. Diploma primit' dup' a+solvirea primului ciclu va fi, de asemenea, relevant' pentru pia&a de munc' european' ca un nivel anume de calificare. 4l doilea ciclu ar tre+ui s' duc' spre diploma de master 0iEsau de doctor, a0a cum se .nt$mpl' .n multe &'ri ale 5uropei. Sta+ilirea unui sistem de credite . la fel ca sistemul 58AS . ca o manier' oportun' de a promova ideea de mo+ilitate a studen&ilor peste tot .n lume.8reditele ar putea fi o+&inute 0i .n conte:te care nu implic' .nv'&'m$nt superior, care include .nv'&area pe tot parcursul vie&ii, ceea duce la recunoa0terea lor de c'tre universit'&ile .n cau/'. Pentru studen&ii, accesul la studii 0i la oportunit'&i de formare 0i serviciile legate de acestea; *

Pentru profesori, cercet'tori 0i personalul administrativ, recunoa0terea 0i valorificarea perioadelor petrecute .n concursul european, prin cercetare, predare 0i formare, f'r' a fi prejudiciate drepturile lor statutare. Promovarea cooper'rii europene .n asigurarea calit'&ii unei vi/iuni legate de ideea de a de/volta criterii 0i metodologii compara+ile Promovarea dimensiunilor necesare europene legate de .nv'&'m$ntul superior, mai ales .n ceea ce prive0te de/voltarea curricular', cooperarea inter-institu&ional', sc%emele de mo+ilitate 0i programele integrate de studiu, formare 0i cercetare.

Putem spera ca (omania, pusa in situatia de a armoni/a legislatia interma cu cea europeana, va adopta modelul de succes al altor state, pentru ca destinul scolii romanesti sa redevina unul infloritor, creator de valori.

BIBLIOGRAFIE

1. 3lie Popescu Aeiu0an, 8ontri+u&ii la studiul legisla&iei 0colare rom$ne0ti,)egea 3nstruc&iunii Pu+lice din 16<", Bucure0ti, 1#<, 9. Prof.dr.doc. Itefan B'rs'nescu, prof. Glorela B'rs'nescu, Dic&ionar 8ronologic, Educaia nvmntului, Gndirea pedagogic din Romnia , 5ditura Itiin&ific' 0i 5nciclopedic', Bucure0ti,1#B6 ,. 5:position Dniverselle de Paris de 1#00, =p. 8it, pp. 915 C 91<. ". 8onstitutia (omaniei din 1#9, 5. 8onstitutia (omaniei din 1#,6 <. 8onstitutia (omaniei din 1#"6 B. 8onstitutia (omaniei din 1#59 6. 7%eorg%e 3ancu- Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale in Romania, 5ditura 4ll BecJ, Bucuresti 900, #. Dragos 8omac%e ,Kot eLs.ro 10. Domeniul .nv'&'m$ntului superior european .Declara&ie comun' a ;ini0trilor 5duca&iei din 5uropa 8onvenit' la Bologna, 1# iunie 1###

CUPRINS

DESTINUL SCOLII ROMANESTI

Scoala romaneasca..............................................................................1 Scoala romaneasca fata in fata cu invatamantul european...................< Bi+liografie.............................................................................................# 8uprins................................................................................................10

1.