Frazbile si granchioase Lewiss Padgett Nu are rost sa ncercam sa-i descriem nici pe Unthahorsten nici locurile sale, deoarece,

unu la mna, trecusera multe milioane de ani de la Anno Domini !"# si, doi la mna, Unthahorsten nu se a$la pe Pamnt% Facea ce&a ce s-ar putea numi stat 'os, ntr-un loc ce s-ar putea numi laborator% (e pregatea sa-si ncerce masina timpului% )onectnd sursa de energie, Unthahorsten si dadu seama ca )utia era goala% Uitase lucrul cel mai important% Aparatul a&ea ne&oie de un subiect, de un solid tridimensional care sa reactioneze la conditiile altor timpuri% Alt$el, la ntoarcerea masinii, Unthahorsten n-ar $i putut spune ce perioada temporala $usese acesta% Un corp solid a$lat n )utie ar $i suportat nsa entropia si bombardamentul razelor cosmice din alta epoca, iar Unthahorsten ar" $i putut masura la napoierea masinii, schimbarile calitati&e si cantitati&e inter&enite% Dupa aceea, puteau intra n actiune calculatoarele, spunndu-i imediat lui Unthahorsten daca )utia $usese n A%D% *** ***, A%D% *** sau A%D% % De $apt, lucrul acesta era important numai pentru Unthahorsten% +ndi&idul era destul de copilaros n mai multe pri&inte% Nu a&ea &reme de pierdut% )utia ncepuse sa straluceasca si sa tremure% Unthahorsten pri&i disperat n 'ur, alerga n primul glossatch si cauta ntr-o lada% ,asi acolo o gramada de lucrusoare ciudate% -da% .ucariile baiatului sau, (nowen, pe care acesta le adusese de pe Pamnt dupa ce-si nsusise tehnicile respecti&e% /h, oricum (nowen nu mai a&ea ne&oie de ele% De acum era educat si trebuia sa lase deoparte copilariile% 0n plus, desi sotia lui Unthahorsten pastra 'ucariile din moti&e sentimentale, e1perimentul era cu mult mai important% Unthahorsten parasi glossatchul si trnti maldarul de 'ucarii n )utie, nchiznd capacul cu o clipa nainte de aprinderea semnalului de a&ertizare% )utia disparu% Disparitia ei ustura ochii lui Unthahorsten% Astepta% (i astepta% 0n cele din urma, renunta sa mai astepte si construi o alta a timpului% Nici (nowen, nici mama sa nu $usesera a$ectati de disparitia 'ucariilor asa nct Unthahorsten goli lada n )utia celei de-a doua masini% )on$orm calculelor sale cutia aceasta trebuia sa apara pe Pamnt, spre s$rsitul secolului nouasprezece, A%D% Daca ntr-ade&ar asa se ntmplase, masina ramasese acolo, deoarece nici ea nu mai re&eni% Dezgustat, Unthahorsten hotar sa nu mai construiasca nici o alta masina a timpului% 0nsa , raul $usese de'a $acut% /1istau doua masini, iar prima%%% (cott Paradine o gasi cnd chiulea de la scoala% 2rebuia sa dea un e1temporal la geogra$ie, iar (cott nu &edea nici un sens n memorarea unor denumiri - teorie destul de re&olutionara pentru anul !"#% 0n plus, era o zi calduta de prima&ara, cu un &nticel racoros, care mbina orice baiat sa se ntinda pe iarba si sa pri&easca norisorii pna adormea% La geogra$ie sa se duca prostii3 (cott atipi% Pe la amiaza, i se $acu $oame si picioarele lui grasute l purtara pna la pra&alia cea mai apropiata% Acolo si in&esti putina agoniseala cu o gri'a saracacioasa si un dispret sublim $ata de sucurile gastrice% (e duse n lunca rului, ca sa mannce%

2erminnd brnza, ciocolata si bomboanele, si golind pna la ultima picatura sticla de suc, (cott prinse mormoloci si-i e1amina cu un interes aproape stiinti$ic% Nu apuca, totusi, sa obser&e prea multe% )e&a se rostogoli pe mal si cazu n mlul de lnga apa asa nct, dupa ce pri&i atent n 'ur, se grabi sa cerceteze locul% /ra o )utie% De $apt, era )utia% Ane1ele ei reprezentau prea putin pentru (cott, desi se ntreba de ce era att de topita si arsa% -edita putin% Apasa si ncerca cu briceagul, scotnd &r$ul limbii prin coltul gurii%%% 4m-mm% Nu se zarea nimeni n prea'ma% De unde aparuse )utia5 )ine&a o lasase aici si solul, mncat de apa se surpase sub ea% -Asta este o spirala, decise (cott n mod gresit% Aspectul era spiralat, dar nu era o spirala din cauza de$ormarii temporale pe care o implica% Daca obiectul ar $i $ost un aeromodel, indi$erent ct de complicat, ar $i a&ut prea putine de ascuns n $ata lui (cott% )utia aceasta ridica nsa probleme% )e&a i spunea lui (cott ca era cu mult mai complicata dect motorul cu arc pe care l demontase cu atta ndemnare cu o saptamna n urma% 2otusi, nici u baiat nu lasa o cutie nedeschisa, doar daca este ndepartat prin $orta% (cott apasa mai tare% Unghiurile obiectului erau ciudate% (curtcircuitate, probabil% De asta%%%u$3 6riceagul alunecase% (cott si supse degetul si rosti cte&a cu&inte pe care nu le pomenea $ata de adulti% Poate ca era o cutie muzicala% (cott nu ar $i trebuit sa $ie deceptionat% Aparatul i-ar $i dat batai de cap lui /instein si l-ar $i nnebunit pe (teinmetz% 6inenteles, necazul &enea din $aptul ca cutia nu intrase complet n continuumul spatio-temporal unde e1ista (cott si deci, nu putea $i deschisa% )el putin pna atunci cnd (cott a $olosit o piatra, ciocanind si deplasnd non-spirala spiralata% De $apt, a ciocanit-o n punctul de contact cu cea de-a patra dimensiune, elibernd torsiunea spatio-temporala pe care o mentinea% (e auzi un pocnet sec% )utia tremura usor si ramase nemiscata, intrnd acum n domeniul de e1istenta a lui (cott% 6aiatul o deschise cu usurinta% Primul lucru pe care l-a &azut a $ost casca moale, din tesatura, dar a ignorat-o% /ra o sapca oarecare% A ridicat dupa aceea un cub de cristal, transparent, mic de ncapea n palma-mult prea mic pentru a contine labirintul de masinarii care se zareau nauntru% 0ntr-o clipa, (cott a rezol&at problema% )ristalul era un $el de lupa ce marea $oarte mult lucrurile a$late n cub% (e ntre&edeau acolo niste chestii $oarte ciudate% De e1emplu, omuleti minusculi%%% 7muletii se miscau% Aidoma $igurinelor unui ceas, desi mult mai lin% Parca ar $i $ost la teatru% Pe (cott l interesa cum erau mbracati, dar era pur si simplu $ascinat de miscarile lor% 7muletii construiau o casa% (cott ar $i &rut sa ia $oc casa% Pentru a &edea ce a&ea sa $aca% Pe cladirea neterminata aparura limbi de $oc% 7muletii strnsera incendiul, $olosind multe instrumente ciudate% Lui (cott nu-i trebui mult timp ca sa nteleaga% /ra totusi putin ngri'orat% 7muletii i puteau ndeplini gndurile% )nd si dadu seama de acest lucru, se sperie si arunca cubul% Dupa ce se ndepartase cti&a metri, se gndi mai bine si se ntoarse% )ubul de cristal stralucea n soare, pe 'umatate a$undat n apa% /ra doar o 'ucarie% (cott pricepu, cu instinctul per$ect al copilului% Nu-l ridica nsa imediat% -ai nti, re&eni la cutie si e1amina restul obiectelor%

,asi cte&a de-a dreptul remarcabile% Amiaza trecu mult prea repede% 0n cele din urma, (cott puse 'ucariile napoi n cutie si o cara acasa, g$ind si icnind% /ra rosu la $ata cnd a'unsese la usa bucatariei% Ascunsese cutia n $undul unui dulap din camera lui, a$lata la eta'ul casei% )ubul de cristal l strecura n buzunarul pantalonilor, um$lat de'a cu o s$oara, o srma bobinata, doua monede, un ghemotoc de staniol, un timbru si o bucata de mica% /mma, surioara de doi ani a lui (cott, aparu leganndu-se pe coridor si si i spuse buna% -6una, mototol, dadu (cott din cap, de la naltimea celor sapte ani si cte&a luni ale sale% 7 trata pe /mma cu superioritate, dar ea nu-si dadea seama de asta% -ica, durdulie, si cu ochii mari si rotunzi, cazu pe co&or, pri&indu-si resemnata panto$ii% -Leaga, (cott8, te rog% --ototol, i spuse (cott cu blndete, legndu-i sireturile% -asa e gata5 /mma ncu&iinta din cap% -+a sa-ti &ad minile% (urprinzator, erau remarcabil de curate, desi probabil nu si antiseptice% (cott si pri&i gnditor palmele si, strmbndu-se, intra n baie, unde se spala atent% -ormolocii lasasera urme% La parterul casei, n su$ragerie, Dennis Paradine si sotia lui, .ane, si sorbeau cocteilurile dinaintea mesei% Dennis era un barbat mai degraba tnar, cu parul usor spicat, $ata ngusta si gura mica9 preda $ilozo$ia la uni&ersitate% .ane era micuta, slabuta, bruneta si $oarte $rumoasa% -Panto$i noi, rosti ea sorbind din pahar% 0ti plac5 -(a bem pentru crima, murmura absent Paradine% )e5 Panto$i5 Nu acum% Lasa-ma sa termin paharul% Am a&ut o zi grea% -/1amene5 -0mh% 2ineri n$lacarati aspirnd spre barbatie% (per sa moara cu totii% 0n chinuri groaznice% +nsh:Alah3 -;reau maslina, ceru .ane% -(tiu, o$ta resemnat Paradine% Au trecut ani de zile de cnd n-am mai gustat si eu una% 0ntr-un -artini, &reau sa zic% )hiar daca-ti pun sase n pahar, tot nu esti multumita% -7 &reau pe a ta% Fratia de snge%%% (imbolism% Asta-i moti&ul% Paradine o pri&i amenintator si si ncrucisa picioarele lungi% -;orbesti ca una din studentele mele% -)a $rumusica de 6ett8 Dawson, poate5 si arata .ane ghearele% Poate ti mai &orbeste n stilul acela o$ensi&5 --da% )opila e o problema, psihologic &orbind% 6ine ca nu sunt taica-sau% Daca as $i $ost%%% Paradine ncu&iinta semni$icati&< constiinta se1ului si prea multe $ilme% )red ca are nca impresia ca poate promo&a anul, aratndu-mi genunchii% )are sunt, de $apt cam ososi% .ane si potri&i $usta cu o mndrie neascunsa% Paradine se ridica si turna alt -artini% -Pur si simplu, nu &ad ce rost are sa-i n&at $ilozo$ia pe maimutoii aia% N-au &rsta potri&ita% 7biceiurile lor, $elul de-a gndi sunt de'a $ormate% (unt oribil de conser&atori, desi nu recunosc asta% (ingurele persoane care pot ntelege $ilozo$ia sunt adultii maturi si copiii de &rsta /mmei si a lui (cott8%

-7ricum, nu-l nscrie pe (cott8 la cursul tau, $acu .ane% 0nca nu este gata sa de&ina Doctor n Filozo$ie% Nu sunt de acord cu grabirea geniilor precoce, mai ales cnd e &orba de copiii mei% -(cott8 ar $i probabil mai bun dect 6ett8 Dawson, mormai Paradine% -=-uri batrn si obosit la &rsta de cinci ani>, cita &isatoare .ane% ;reau maslina% -+a-o% Apropo, mi plac panto$ii% --ultumesc% Uite-o si pe ?osalie% -asa5 -/ste gata, doamna Paradine, raspunse ?osalie% (a-i chem pe domnisoara /mma si pe domnisorul (cott8% -0i chem eu% Paradine scoase capul pe usa si racni< )opii3 La masa3 Pe scara tropaira picioruse% (cott aparu primul, spalat si pieptanat, dar cu un smoc rebel ridicat n &r$ul capului% /mma l urma, cobornd gri'ulie $iecare treapta% La 'umatatea drumului, renunta sa mai coboare cu $ata si se ntoarse, terminnd parcursul n patru labe, $unduletul parnd a se descurca de minune n aceasta misiune complicata% Paradine o urmari, $ascinat de spectacol, pna ce receptiona n plin izbitura $iului sau% -6una, tati3 tipa (cott% Paradine se reculese si-l pri&i cu demnitate% -6una% A'uta-ma pna la masa% )red ca mi-am dislocat soldul% (cott na&alise de'a n cealalta ncapere, unde se sui pe panto$ii .anei ntr-un acces de a$ectiune, bolborosi cte&a scuze si $ugi sa-si ocupe locul la masa% Urmarindu-l, Paradine ncrunta o sprnceana% Degetul lui aratator se gasea n strnsoarea disperata a mnutei /mmei% --a ntreb ce-i cu dracusorul5 -Nimic bun, probabil, suspina .ane% 6una, scumpule% +a sa-ti &ad urechile% -(unt curate% Le-a lins -ic@e8% --da, limba unui Airedale e mult mai curata dect urechile tale, hotar .ane dupa o inspectie rapida% 2otusi, att timp ct poti auzi, murdaria este numai super$iciala% -Fisiala5 -Adica doar un pic% .ane si ridica $etita si o aseza pe un scaun nalt% Abia n ultima &reme, /mma dobndise demnitatea de a ser&i masa mpreuna cu restul $amiliei si era, dupa cum remarcase Paradine, coplesita de mndrie% + se spusese ca numai copilasii &arsa mncare% Drept urmare ducea lingura la gura cu o ncetineala att de gri'ulie, nct lui Paradine i dadeau lacrimile cnd o &edea% -7 banda rulanta ar $i ideala pentru /mma, remarca el tragndu-i .anei scaunul% Portii mici de spanac, sosindu-i la gurita la inter&ale regulate% -asa se des$asura normal, pna cnd Paradine zari $ar$uria lui (cott% -4ei3 /sti bolna&5 2e-ai ndopat prea mult la prnz5 (cott e1amina gnditor mncare dinaintea lui% ---am saturat, taticule, raspunse el% -De obicei, mannci ct poti si nca ce&a pe deasupra, comenta Paradine% (tiu ca baietii a$lati n crestere baga n ei, zilnic, tone de mncare, dar tu esti sub norma n seara asta% Nu te simti bine5 -6a da% Aau, nu mai mi-e $oame% -Nu mai &rei nimic5 -Nu% Am mncat alt$el% -)e&a ce te-au n&atat la scoala, ntreba .ane% (cott clatina solemn din cap%

-Nu m-a n&atat nimeni% Am descoperit singur% Folosesc scuipatul% -+a mai ncearca, i sugera Paradine% Foloseste cu&ntul care se cu&ine% -Aaa%%%(-sali&a% Da5 --da% -ai multe pepsine5 .ane, n secretia sali&ara e1ista pepsine5 Am uitat% -0n a mea e1ista otra&a, constata .ane% ?osaline a lasat iarasi co'i n piure% Paradine era nsa interesat% -;rei sa spui ca obtii tot ce ai ne&oie din hrana - ca nu irosesti nimic, si mannci si mai putin5 -Asa cred, raspunse (cott dupa o clipa de gndire% Nu e numai scu%%%sali&a% -asor, cum&a, ct de mult sa iau n gura si ce alimente sa combin% Nu stiu%%% Asa $ac eu% -4mm, pu$ni Paradine, hotarndu-se sa &eri$ice mai trziu% /ste o idee destul de re&olutionara% Adeseori, pustii au idei ciudate, dar aceea putea sa contina ce&a interesant% 0si umezi buzele< -Presupun ca, n cele din urma, oamenii &or mnca cu totul alt$el, att prin modul de-a consuma ct si prin tipul alimentelor% ;reau sa zic ca &or mnca alte alimente% .ane, $iul nostru da semne de genialitate% -Da5 -A $acut o constatare importanta pentru dieteticieni% (igur ai a'uns la concluzia asta, (cott85 -6inenteles, raspunse baiatul, creznd si el n &orbele sale% -De unde ti-a &enit ideea5 -Ah%%%Aaa, se $oi (cott% Nu stiu% )red ca nu-i important% Paradine era ine1plicabil de dezamagit% -)u siguranta nsa ca%%% -(-s-scuipat3 tipa /mma cuprinsa brusc de un acces de rea purtare, (cuipat3, ncerca ea sa repete, reusind numai sa-si scuipe n poala% )u un aer resemnat, .ane o ridica de la masa si o schimba, n &reme ce Paradine l pri&ea pe (cott cu un interes usor derutat% Abia dupa cina, n salon, se mai petrecu ce&a interesant% -Ai de $acut lectii pentru acasa5 -N-n-nu, rosi &ino&at (cott% )a sa-si ascunda stn'eneala, scoase din buzunar o 'ucarie gasita n cutie si ncepu s-o deplieze% ?ezultatul semana cu un abac presarat cu bilute% Paradine nu-l zari de la nceput, dar /mma l &azu% Dori sa se 'oace cu ea% -Nu, se rasti (cott% (tai cuminte, mototol% (e chinui cu bilele, scotnd mici sunete de interes% -(cott8, l a&ertiza Paradine% -Nu i-am $acut nimic% ---a ciupit, boci /mma% Paradine ridica ochii% (e ncrunta si pri&i atent% )e%%% -Acela este un abac5 0ntreba el% Da-mi-l, te rog% Fara tragere de inima, (cott aduse 'ucaria tatalui sau% Paradine clipi de mai multe ori% Depliat, =abacul> a&ea &reo suta de centimetri patrati si era compus din srme subtiri, rigide care se intersectau din loc n loc% Pe srmulite se gaseau bile colorate% Acestea se

puteau deplasa nainte si napoi, precum si de pe o srma pe alta, chiar si prin punctele de intersectie% Dar%%% o bila nu poate tra&ersa intersectia a doua srme%%% Deci, se parea ca nu erau $i1ate pe srma% Paradine pri&i mai de aproape% Fiecare biluta a&ea un canal ce o ncon'ura dupa un diametru, asa nct putea sa translateze si, simultan, sa se rostogoleasca pe srma% Paradine ncerca sa scoata o biluta% Parea mentinuta magnetic% 7tel5 (emana mai degraba cu plasticul% ?ama nsasi%%% Paradine nu era magnetician% 2otusi, unghiurile $acute de srme erau cam ciudate prin lipsa lor de logica euclidiana% Alcatuiau un labirint% Poate ca asta era 'ucaria%%% un labirint% -De unde ai asta5 --i-a dat-o unchiul 4arr8, raspunse (cott cu o inspiratie de moment% Duminica trecuta, cnd a &enit% Unchiul 4arr8 era plecat din oras, lucru cunoscut de (cott% La &rsta de sapte ani, un baiat si da seama iute ca adultii au remuscarile lor si se intereseaza de la cine pro&in cadourile% 0n plus, unchiul 4arr8 a&ea sa lipseasca &reo doua saptamni, o perioada de timp inimaginabila pentru (cott, iar $aptul ca, n cele din urma, minciuna sa a&ea sa $ie descoperita, nsemna pentru el mai putin dect a&anta'ul de a pastra 'ucaria% Paradine constata ca pe masura ce ncerca sa manipuleze 'ucaria, era tot mai derutat% Unghiurile erau oarecum lipsite de logica% /ra un 'oc ciudat% 6ila aceasta rosie, daca aluneca pe srma asta pna la nodul acela, trebuia sa a'unga acolo%%% dar nu a'ungea% Un labirint, straniu nsa, $ara ndoiala instructi&% Paradine simti ca n-o sa mai aiba rabdare cu obiectul% 2otusi (cott a&ea, retragndu-se ntr-un colt si miscnd bilele, acompaniindu-se cu mormaieli si e1clamatii% 6ilele ntepau atunci cnd (cott le alegea pe cele gresite, sau ncerca sa le deplaseze n directii care nu erau corecte% 0n cele din urma9 e1clama $ericit< -,ata, tati3 -4e5 )e5 +a sa &ad% Pentru Paradine, obiectul arata e1act la $el, dar (cott i ridica radiind multumit% -Am $acut-o sa dispara% -)e anume5 -6ila albastra% Nu mai este% Paradine nu putea crede asa ce&a si pu$ni% (cott se chinui iarasi cu 'ucaria% /1perimentata% De data aceasta, nu mai receptiona ntepaturi, nici macar usoare% Abacul i aratase metoda corecta% Acum trebuia sa $aca totul singur% Unghiurile ciudate ale srmelor pareau mai putin derutante% /ra o 'ucarie $oarte instructi&a%%% Functiona, se gndi (cott, ca si cubul de cristal% Amintindu-si de cub l scoase din buzunar si dadu abacul /mmei care era coplesita de $ericire% (e apuca imediat de treaba, deplasnd bilele $ara sa mai protesteze acum n $ata ntepaturilor - care, ntr-ade&ar, erau $oarte slabe - si, $iind atenta, reusi sa $aca o bila sa dispara aproape la $el de repede ca si (cott% 6ila albastra reaparu - dar (cott nu obser&a% (e retrasese ntr-un colt, dupa canapea, si se distra cu cubul% 0nauntrul obiectului se a$lau omuleti, manechine mititele, marite de proprietatile ampli$icatoare ale cristalului iar acestia se miscau% )onstruiau o casa% )ladirea lua $oc, cu niste $lacari $oarte realiste, iar omuletii se oprira% -(tingeti $ocul3 Pu$ni (cott%

Nu se ntmpla nsa nimic% Unde era tulumba aceea ciudata cu brate rotati&e care aparuse mai nainte5 Uite-o% Aparu si se opri% (cott o grabi% Asta era amuzant% (emana cu regina unei piese, numai ca era mult mai reala% 7muletii $aceau ceea ce le spunea (cott n mintea sa% Daca gresea, ei se opreau pna cnd el gasea rezol&area corecta% 0i puneau chiar si unele probleme%%% )ubul era si el o 'ucarie $oarte instructi&a% 0l n&ata pe (cott, cu o iuteala alarmanta - si-l n&ata n mod placut% Nu-i dadea nsa nici o in$ormatie noua% 6aiatul nu era nca pregatit% -ai trziu%%%mai trziu%%% /mma se plictisi de abac si porni n cautarea lui (cott% Nu-l gasi n camera lui dar, a'unse acolo, de&eni interesata de continutul dulapului% Descoperi cutia% )ontinea o comoara - o papusa remarcata de'a de (cott, nsa abandonata cu dispret% )hicotind /mma cobor papusa n salon, se aseza n mi'locul podelei si ncepu sa o des$aca% -+ubito3 )e-i asta5 -Ursuletul3 /&ident, nu era ursuletul, orb si $ara urechi, dar placut n rotun'imile sale moi% Pentru /mma, nsa, toate papusile erau =ursuletul>% .ane Paradine ezita% -7 ai de la $etita cealalta5 -Nu% Al meu% (cott iesi din coltul lui, ascunznd cubul n buzunar% -Aaa%%%/ste de la unchiul 4arr8% -Unchiul 4arr8 ti-a dat-o, /mma5 --i-a dat-o mie pentru /mma, se grabi (cott, adaugnd alta piatra la temelia minciunii sale% Duminica trecuta, completa el% -7 s-o rupi, scumpo% /mma arata papusa mamei sale% -Des$ace% ;ezi5 -Da5 /ste%%%uh3 .ane si trase rasu$larea% Paradine o pri&i% -)e s-a ntmplat5 /a i aduse papusa, ezita, apoi intra n su$ragerie, aruncndu-i o pri&ire semni$icati&a% Paradine o urma, nchiznd usa% .ane aseza papusa pe masa% -Nu-i prea draguta, asa-i Denn85 -4mm% La prima &edere era destul de neplacuta% Locul unui manechin anatomic era mai degraba ntr-un liceu sanitar, dect printre 'ucariile unor copii% .ucaria se des$acea n sectiuni< piele, muschi, organe miniaturale, dar per$ecte din cte si dadea seama Paradine% De&eni interesat% -Nu stiu% Pentru un copil, asemenea lucruri n-au acelasi nteles% -Uita-te la $icat% /ste $icat, nu5 -(igur% Auzi, eu%%% ce ciudat3 -)e anume5 -Nu-i chiar att de per$ect din punct de &edere anatomic% Paradine si trase un scaun si urma< 2raiectul digesti& este prea scurt% Nu are intestinul gros si nici apendicele% -Putem s-o dam /mmei5 --i-ar place si mie una% De unde Dumnezeu o are 4arr85 Nu, nu-i poate strica% Adultii sunt conditionati sa reactioneze cu neplacere naintea organelor interne% )opiii, nu%

/i cred ca n interior sunt ca un carto$% /mma poate capata notiuni corecte de $iziologie de la papusa asta% -Dar aceia ce sunt5 Ner&i5 -Nu, acestia sunt ner&ii% Arterele aici9 &enele%%% astea% )iudata aorta%%% Paradine pri&i surprins% Asta care este termenul latinesc pentru retea5 7ricum aa5 ?ita5 ?ata5 -?al, sugera .ane la ntmplare% -Asta este o respiratie, o corecta nemilos Paradine% Nu-mi pot da seama ce poate $i reteaua asta luminoasa% Acopera ntregul corp, ca si ner&ii% -(nge% -Nu% Nu-i circulatorul, nu-i neural%%% curios3 Pare sa $ie n legatura cu plamnii% De&enira preocupati, studiind papusa cea stranie% /ra realizata cu o deosebita per$ectiune a detaliilor, iar lucrul acesta era ciudat, considernd abaterile $iziologice descoperite% -(tai sa-l aduc pe ,ould, spuse Paradine si ncepu sa compare papusa cu plansele anatomice% Nu gasi nimic nou, dar mirarea i spori si mai mult% 7ricum, era mai distracti& dect un labirint% 0ntre timp, n camera alaturata, /mma deplasa nainte si napoi bilele abacului% Acum, miscarile nu mai erau att de stranii% )hiar cnd bilele dispareau% Aproape ca putea urmari directia cea noua%%% aproape%%% (cott o$ta, pri&ind n cubul de cristal si comandnd mintal, cu multe nceputuri gresite, constructia unei cladiri ce&a mai complicate dect cea distrusa de $oc% (i el n&ata%%%$iind conditionat%%% Din punct de &edere antropomor$, greseala lui Paradine $usese ca nu scapase imediat de 'ucarii% Nu-si daduse seama de semni$icatia lor si, atunci cnd ntelese, circumstantele progresasera binisor% Unchiul 4arr8 nu re&enise n oras, asa nct Paradine nu putea lua legatura cu el% 0n plus se apropiau e1amenele de s$rsit de semestru, ceea ce nsemna e$orturi mentale deosebite si epuizare totala n timpul noptii9 iar de o saptamna, .ane era usor racita% /mma si (cott domneau liberi asupra 'ucariilor% -2aticule, ntreba (cott ntr-o seara, ce este o plasta5 -Plasma5 (cott ezita% -Nu%%% nu cred% Nu este corect plasta5 -Pare a $i termenul scotian pentru plasa% Asa merge5 -Nu &ad cum, mormai (cott si se ndeparta, pu$nind, sa se 'oace cu abacul% 0l mnuia acum cu destula abilitate% Dar, cu instinctul copiilor de a e&ita ntreruperile, att el ct si /mma se 'ucau de obicei pititi pe unde&a% Nu ntotdeauna, desigur - nsa e1perientele mai complicate nu se des$asurau niciodata sub ochii unui adult% (cott n&ata repede% )eea ce &edea acu n cubul de cristal a&ea putine legaturi cu problemele simple de la nceput% /rau $ascinant de tehnice% Daca (cott si-ar $i dat seama ca educatia lui era diri'ata si supra&egheata - desi numai mecanic - probabil ca si-ar $i pierdut interesul% Pe cnd asa, initiati&ele sale nu erau niciodata respinse% Abacul, cubul, papusa%%%si alte 'ucarii pe care copiii le gasisera n cutie%%% Nici Paradine, nici .ane nu banuiau ce e$ect a&ea continutul masinii timpului asupra copiilor% )um ar $i putut5 )opiii dramatizeaza instincti&, n scopul auto-apararii% /i nu sunt nca adaptati e1igentelor - partial ine1plicabile pentru ei - unei societati mature% -ai mult, &iata lor este complicata de &ariabile umane% )ine&a le spune ca au &oie sa se 'oace n

gradina, dar $ara sa rupa $lori sau pomisori% Altcine&a le interzice cu desa&rsire 'ucatul n gradina% ?egulile nu sunt batute n cuie9 ele &ariaza si copii depind, nea'utorati, de capriciile celor care i nasc, i hranesc si i mbraca % (i i tiranizeaza% Puiul nu n$runta aceasta tiranie, deoarece $ace parte integrala din natura sa% 2otusi, el are o personalitate si si mentine integritatea printr-o lupta subtila, desi pasi&a% /l se schimba sub ochii adultului% Atunci cnd si aminteste se straduieste sa placa si sa atraga atentia asupra lui, aidoma unui actor pe scena% Asemenea ncercari nu sunt straine adultilor% Acestia e1agereaza nsa mai putin - $ata de alti adulti% /ste greu de admis ca subtilitatea lipseste copiilor% /i se deosebesc de maturi prin $aptul ca gndesc n mod di$erit% Putem distruge, cu mai multa sau mai putina usurinta, pretentiile lor - dar aceeasi situatie este &alabila si pentru ei% Nemilos, un copil poate $arma pretentiile unui adult% +conoclasmul este prerogati&ul lor% De pilda, scli&iseala% Aorzoanele relatiilor sociale, e1agerate pna aproape de absurd% Un gigolo%%% -)e =sa&oir $aire>3 )e curtoazie ra$inata3 ;adu&ele si prostutele blonde sunt adeseori impresionate% 6arbatii $ac comentarii mai putin placute% )opilul nsa merge direct la radacina% -)e prostie3 )um sa priceapa o $iinta umana nedez&oltata sistemul complicat al relatiilor sociale5 Nu poate% Pentru ea, e1agerarea politetii naturale este o prostie% (tructura $unctionala a rutinelor &ietii este baroca% )opilul este un animal mic si egocentric, care nu se poate imagina n postura altuia - cu siguranta nu n postura unui adult% Fiind o unitate autonoma, aproape per$ecta din punct de &edere natural, cu toate necesitatile suplinite de altii, copilul este asemanator unei creaturi unicelulare, plutind ntr-u $luid &ital, caruia i se aduce hrana, si de la care se ndeparteaza materiile e&acuate%%% Din punct de &edere al logicii, un copil este aproape teribil de per$ect% Un prunc ar putea $i chiar mai per$ect, dar este att de strain unui adult nct nu i se poate aplica dect standarde de comparatie super$iciale% Procese de gndire ale unui bebelus sunt de-a dreptul inimaginabile% )u toate acestea, pruncii gndesc, chiar si nainte de nastere% 0n pntecele matern, ei se misca si dorm, nu numai n mod instincti&% Noi suntem conditionati sa reactionam destul de neobisnuit la ideea ca un embrion uman poate gndi% (untem surprinsi, e&entual rdem ca sa ne mascam socul% Nimic omenesc nu ne poate $i strain% Un prunc nsa nu este ce&a omenesc% Un embrion%%% si mai putin% Din aceasta cauza, pesemne /mma n&ata de la 'ucarii mai multe lucruri dect (cott% Desigur, baiatul si putea comunica gndurile n mod e1plicit9 /mma nu putea, dect n $ragmente criptice% De pilda, chestiunea mzgalelilor%%% Dati hrtie si creion unui copil si &a desena ce&a, care pentru el nseamna cu totul altce&a dect pentru un adult% -zgalelile absurde seamana prea putin cu o masina, totusi pentru copil ele sunt o masina% Poate chiar tridimensionala% )opii gndesc si &ad alt$el lucrurile% 2oate acestea i treceau prin minte lui Paradine, ntr-o seara, cnd, ziarul deschis n $ata, i pri&ea pe /mma si (cott comunicnd% (cott o ntreba ce&a pe surioara lui% Uneori, $acea acest lucru &orbind normal% Adeseori nsa recurgea la bolboroseli si semne% /mma ncerca sa raspunda, dar handicapul era prea mare% 0n cele din urma, (cott recurse la hrtie si creion% /mma $u ncntata% Apasnd cu &r$ul limbii n obraz, scrise ce&a chinuindu-se, (cott lua hrtia, o e1amina si se strmba% -Nu-i bine, /mma, remarca el%

/mma ncu&iinta $urioasa in cap% Apuca din nou creionul si mai mzgali ce&a% (cott medita putin, apoi zmbi so&aitor si se ridica% Disparu pe coridor% /mma re&eni la abac% Paradine se ridica de pe scaun si pri&i hrtia, cu ideea nebuna ca /mma n&atase, cine stie cum, sa scrie% Nu era asa% Foaia era acoperita de mzgaleli lipsite de sens, $amiliare oricarui parinte% Paradine si musca usor buza% Putea $i un gra$ic reprezentnd &ariatiile mintale ale unui gndac melancolic, dar probabil ca nu era% 2otusi, $ara ndoiala, pentru /mma mzgalelile nsemnau ce&a% Poate era chiar portretul =ursuletului>% (cott se ntoarse pri&ind multumit% 0ntlni cautatura /mmei si ncu&iinta% Paradine se simti mpuns de curiozitate% -(ecrete5 -Nu% /mma%%% aaa%%% m-a rugat sa $ac ce&a pentru ea% -Aha% Amintindu-si de pruncii care bolborosisera n limbi necunoscute, uluind ling&istii, Paradine si propuse sa ia hrtia dupa ce copii a&eau sa termine cu ea% A doua zi, la uni&ersitate, arata $oaia lui /l@ins% +ndi&idul a&ea o e1perienta bogata n domeniile obscure ale ling&isticii, dar chicoti la ideea transpunerii mzgalelilor /mmei n cu&inte% -Uite o traducere libera, Dennis< )itez< Nu stiu nici eu ce nseamna asta, dar o sa-l pacalim al naibii pe taticu:% 0ncheiat citatul% )ei doi barbati izbucnira n rs si plecara sa-si tina cursurile% -ai trziu, Paradine a&ea sasi reaminteasca episodul mai ales dupa ntlnirea cu 4ollowa8% Dar pna atunci a&eau sa mai treaca niste luni de zile, iar lucrurile a&ansara si mai mult spre deznodamnt% Poate ca Paradine si .ane do&edisera un interes prea mare $ata de 'ucarii% /mma si (cott ncepura sa le ascunda, 'ucndu-se cu ele numai atunci cnd erau singuri% Nu o mai $aceau cu nepasare, ci cu o anumita prudenta% )u toate acestea, .ane era nelinistita% 0ntr-o seara, i &orbi lui Paradine despre ceea ce simtea% -(tii papusa pe care i-a daruit-o 4arr8, /mmei5 -Da% -Astazi a $ost n oras si am ncercat sa a$lu de unde pro&ine% Nici o indicatie% -Poate ca 4arr8 a cumparat-o din New Bor@% .ane nu era con&insa% -+-am ntrebat si n legatura cu celelalte lucruri% -i-au aratat toate 'ucariile - si .ohnson:s este un magazin mare, stii doar% Ne e1ista nimic asemanator abacului /mmei% -4m%%% Paradine nu era prea interesat% 0n seara aceea a&eau bilete la un spectacol si se $acuse trziu% Asa nct subiectul a $ost abandonat% ?e&eni n actualitate atunci cnd o &ecina i tele$ona .anei% -(cott8 n-a $ost niciodata asa, Denn8% Doamna 6urns a spus ca l-a speriat rau de tot pe Francis al ei% -Francis5 Derbedeul ala mic si gras, nu-i asa5 (emana cu taica-sau% 7data, pe cnd eram n anul ++ de liceu, i-am spart nasul lui 6urns% -2ermina cu laudaroseniile si asculta-ma, $acu .ane amestecnd un cocteil% (cott ia aratat lui Francis ce&a care l-a speriat pe pusti% N-ar $i mai bine sa &ezi%%% -Asa se pare% Paradine ciuli urechea% Agomotele din camera alaturata i spusera unde se a$la $iul sau< (cott83 -6ang3 e1clama (cott si aparu zmbind% +-am omort pe toti piratii spatiali3 Ai treaba cu mine, tati5

-Da% Daca poti sa-i lasi pe pirati nengropati cte&a minute% )e i-ai $acut lui Francis 6urns5 7chii albastri ai lui (cott e1primau o candoare uriasa% -)um5 --ai ncearca% (unt con&ins ca-ti poti aminti% -Aaa% Ah, aia%%% Nu i-am $acut nimic% Pe cu&nt% L-am lasat sa se uite la tele&izorul meu si l-a%%% l-a speriat% -2ele&izorul5 (cott arata cubul de cristal% -Nu e chiar tele&izor% ;ezi5 Paradine pri&i 'ucaria, surprins de sistemul de ampli$icare al imaginilor% )u toate acestea nu &edea dect un labirint de linii colorate, lipsite de sens% -Unchiul 4arr8%%% Paradine ntinse mna spre tele$on% (cott nghiti un nod% -Unchiul%%% unchiul 4arr8 s-a ntors n oras5 -Da% -6ine, eu ma duc sa $ac baie% (cott se ndrepta spre usa% Paradine ntlni pri&irea .anei si ncu&iinta semni$icati&% 4arr8 era acasa si nega orice amestec n legatura cu 'ucariile acela ciudate% Destul de suparat, Paradine i ceru lui (cott sa i le aduca pe toate% 0n cele din urma, 'ucariile au $ost asezate n sir pe masa< cubul, abacul, papusa, casca - sapca si alte cte&a obiecte misterioase% (cot a $ost interogat% Un timp, minti cu ncapatnare, dar n cele din urma, ceda si marturisi sughitnd% -Adu cutia n care au $ost lucrurile astea, ordona Paradine, si apoi te duci la culcare% -7 sa%%% 4c3%%% ma pedepsesti, taticule5 -Da, pentru minciuni% )unosti regula% Doua saptamni, nici un $ilm nici bani pentru pra'ituri% (cott nghiti un nod% -7 sa-mi iei 'ucariile5 -Nu stiu nca% -6ine%%% :pte buna, tati, :pte buna, mami% Dupa ce baietelul disparu pe scari, Paradine se aseza pe un scaun si studie atent cutia% 0ntinse gnditor mecanismele de deschidere topite% .ane l pri&ea% -)e este, Denn85 -Nu stiu% )ine sa $i lasat o cutie cu 'ucarii lnga ru5 -(-ar putea sa $i cazut dintr-o masina% -Nu n locul acela% Dincolo de calea $erata, drumul nu trece pe lnga ru% /ste un teren &iran%%% nimic altce&a% Paradine si aprinse o tigara< bem ce&a, iubito5 -Pregatesc eu% .ane se apuca de treaba, dar pri&irea i era tot ngri'orata% 0i aduse un pahar lui Paradine si ramase napoia lui, ciu$ulindu-i parul cu degetele% -)e&a n neregula5 -Nu, absolut nimic% Doar%%% de unde au aparut 'ucariile acestea5 -La .ohnson:s nu le cunostea nimeni, iar ei si comanda mar$a de la New Bor@%

-Am &eri$icat si eu, recunoscu Paradine% Papusa aia, o arata el, ma pune pe gnduri% /ste ade&arat, apar $el de $el de lucruri, dar as &rea sa stiu cine le-a $acut pe asta5 -Un psiholog5 Abacul%%% cu ast$el de obiecte nu se $ac teste de laborator5 -Ai dreptate, pocni din degete Paradine% (i $ii atenta3 (aptamna &iitoare, la uni&ersitate, trebuie sa tina o con$erinta un tip pe nume 4ollowa8, psiholog de copii% Are reputatie, este un nume celebru% Poate stie ce&a despre chestiile astea% -4ollowa85 Nu%%% -?e1 hollowa8% /%%% 4m - m - m3 (ta pe aici, pe aproape% )rezi ca el a construit 'ucariile astea5 .ane e1amina abacul% (e strmba si ridica din umeri% -Daca el le-a $acut, atunci tipul nu-mi place% 2otusi, Denn8, &ezi daca poti a$la ce&a% -7 sa ncerc, ncu&iinta Paradine% 6au cocteilul ncruntndu-se% /ra &ag nelinistit% Dar nu era speriat%%% nu nca% ?e1 4ollowa8 era un barbat grasut, chel si cu niste ochelari grosi, deasupra carora sprncenele sale negre si stu$oase stateau ca niste omizi zbrlite% Dupa o saptamna Paradine l in&ita la masa% Aparent, 4ollowa8 nu era atent la copii, dar nu-i scapa nimic din cte $aceau sau spuneau acestia% 7chii lui cenusii, ageri si sireti, &edeau totul% .ucariile l $ascinara% 0n su$ragerie, cei trei aulti se strnsera n 'urul mesei pe care se a$la cutia% 4ollowa8 le studie atent, n &reme ce-i asculta pe .ane si Paradine% 0n cele din urma ,&orbi si el< --a bucur c-am &enit aici n seara asta% Nu pe deplin, nsa% (titi, totul este $oarte tulburator% -4a5 Paradine se zgi la el, iar pe chipul .anei se ntipari consternarea% Urmatoarele cu&inte ale lui 4ollowa8 nu a&ura darul sa-i linisteasca% -A&em de-a $ace cu nebunie% Ambi, &aznd pri&irile socante ale celor doi soti% -Din punctul de &edere al adultilor, toti copii sunt nebuni% Ati citit cum&a cartea lui 4ughes< =;nt de naltime n .amaica>5 -7 a&em% Paradine scoase carticica din ra$t% 4ollowa8 ntinse mna, lua cartea si o $runzari pna gasi pasa'ul dorit% )iti cu glas tare< -=Desigur, pruncii nu sunt umani - sunt mai degraba animale si au o cultura stra&eche si rami$icata, aidoma pisicilor, pestilor si chiar serpilor9 asemanatoare cu ale acestora, dar mult mai complicata si mai plina de &iata deoarece, la urma urmei, pruncii sunt una dintre cele mai dez&oltate specii ale &ertebratelor in$erioare% Pe scurt, ei au creiere care lucreaza cu termeni si categorii proprii, ce pot $i traduse prin termeni si categorii apartinnd mintii omenesti%> .ane ncerca sa $ie calma, dar nu reusi% -Nu &reti sa spuneti ca /mma%%% -Ati putea gndi ca $iica dumnea&oastra5 ntreba 4ollowa8% Ascultati< =Un adult nu poate gndi ca un prunc, asa cum nu poate gndi ca o albina%> Amestecnd cocteilurile, Paradine rosti peste umar< -Acestea sunt pure speculatii, nu-i asa5 Din cte nteleg, a$irmati ca bebelusii au o cultura a lor, ba chiar un standard nalt de inteligenta%

-Nu neaparat% (a stiti ca nu e1ista o stacheta% /u spun doar att< copii gndesc alt$el dect noi% Nu neaparat mai bine - asta este o chestiune de &aloare relati&a% 0nsa, $ac cone1iuni di$erite% (e ncrunta, cautndu-si cu&intele% -Po&esti, mormai Paradine oarecum grosolan, dar de $apt, ngri'orat n pri&inta /mmei% 6ebelusii nu au alte simturi dect noi% -)ine a spus asa ce&a5 ntreba 4ollowa8% /i si $olosesc mintea n mod di$erit, att si nimic mai mult% /ste, totusi, su$icient3 -0ncerc sa nteleg, rosti ncet .ane% -a gndesc la mi1erul meu% Amesteca maioneza si piureul, dar poate stoarce si portocale% -)am asa ce&a% )reierul este un coloid, o masinarie $oarte complicata% Nu stim multe despre posibilitatile sale% Nu stim nici macar ct poate cuprinde% 0nsa, se stie ca mintea de&ine conditionata o data cu maturizarea indi&idului% /a urmeaza anumite trasee $amiliare si ma'oritatea gndirii ulterioare este structurata pe niste directii considerate ca atare% De e1emplu, aceasta 'ucarie% 4ollowa8 atinse abacul% Ati ncercat-o5 -Putin, raspunse Paradine% -Dar nu prea mult, asa este5 --da%%% -De ce5 -/ste lipsita de sens, se plnse Paradine% 7rice problema trebuie sa aiba o logica% 0nsa unghiurile alea aiurea%%% --intea &-a $ost conditionata de /uclid% Asta-i cauza pentru care%%% obiectul acesta ne plictiseste si pare lipsit de sens% Dar un copil nu stie nimic despre /uclid% 7 geometrie di$erita de a noastra nu socheaza ca $iind lipsita de logica% /l crede ceea ce &ede% -Nu cum&a &reti sa spuneti ca 'ucaria asta are o e1tensie ntr-o a patra dimensiune5 ntreba Paradine% -;izual nu, oricum, nega 4ollowa8% /u spun ca doar mintile noastre, conditionate de /uclid, nu &ad n acest obiect dect o nclceala ilogica de srme% Dar un copil - si n special un prunc - ar putea sa &ada mai multe% Nu din primul moment% Ar $i o problema desigur% Numai ca un copil n-ar $i handicapat de prea multe pre'udecati% -(cleroza arterelor gndirii, inter&eni .ane% Paradine nu era con&ins% -Atunci, un copil ar putea calcula mai bine dect /instein5 Nu, nu &oiam sa spun asta%%% 0nteleg cam ce &reti sa a$irmati% Att doar ca%%% -6ine, $iti atent% (a presupunem ca e1ista doua $eluri de geometrie - ma limitez tocmai pentru a $i mai clar% ,eometria noastra, euclidiana, si o alta, careia o sa-i spunem C% C nu prea are multe legaturi cu /uclid% /a se bazeaza pe teoreme di$erite% Doi si cu doi nu $ac neaparat patru9 pot $ace 8D, sau un numar irational% -intea unui prunc nu este nca conditionata, dect prin intermediul unor $actori, oarecum nesiguri, ce tin de ereditate si de mediul de &iata% 0n&atati un copil geometria euclidiana%%% -(armanul copil, $acu .ane% 4ollowa8 i arunca o pri&ire iute% -Notiunile de baza%%% 6locurile al$abetice%%% -atematica, geometria, algebra acestea &in mai trziu% (uita aceasta de materii, de cunostinte, ne este $amiliara% Pe de alta parte, n&atati-l pe copil principiile de baza ale logicii C% -6locuri5 )e $el5 4ollowa8 pri&i abacul%

-Pentru noi este lipsit de sens% Dar noi am $ost conditionati de /uclid% Paradine si turna un whis@8 sec% -Destul de neplacut% Nu &a limitati la matematica% -/1act3 Nu limitez nimic% )um as putea5 Nu sunt conditionat logicii C% -Asta este raspunsul, $acu .ane oarecum usurata% )ine a $acut-o5 2rebuie sa $ie o persoana destul de remarcabila pentru a realiza ceea ce noua ne par drept 'ucarii% 4ollowa8 ncu&iinta, clipind din ochi napoia lentilelor groase% -(-ar putea sa e1iste asemenea persoane% -Unde5 -(-ar putea sa pre$ere anonimatul% -(uperoameni5 -As $i si eu curios sa a$lu% ;edeti, apare din nou chestiunea stachetei% Dupa standardele noastre, persoanele acestea par uluitoare, din anumite puncte de &edere% Din late puncte de &edere, pot parea destul de limitate% Nu este o di$erenta cantitati&a, ci una calitati&a% /le gndesc alt$el% (i sunt sigur ca noi putem $ace lucruri pe care ele nu pot sa le $aca% -Poate ca nu &or, inter&eni .ane% Paradine ciocani mecanismul topit de pe cutie% -Dar asta5 +mplica%%% -Un scop, desigur% -2ransport5 -/ste primul lucru la care ne putem gndi% Daca este asa, cutia putea &eni de oriunde% -Unde - lucrurile - sunt - di$erite5 ntreba apasat Paradine% -/1act% Din spatiu, sau chiar din timp% Nu stiu9 sunt doar psiholog% Din ne$ericire si eu sunt conditionat de /uclid% -Locul acela trebuie sa $ie tare ciudat, spuse .ane% Denn8, 'ucariile astea sa dispara% -Asta si intentionez% 4ollowa8 ridica cubul de cristal% -+a-ti chestionat amanuntit pe copii5 -Da, raspunse Paradine% (cott spunea ca atunci cnd a pri&it cubul pentru prima oara, nauntrul se a$lau omuleti% L-am ntrebat ce se gaseste acum nauntru% -)e-a raspuns5 se apleca nainte psihologul% -)a se construieste un loc% /1act cu&intele astea mi le-a spus% L-am ntrebat cine l construieste - omuletii5 Nu mi-a putut e1plica% -Nu, era de asteptat, murmura 4ollowa8% 2rebuie sa $ie ce&a progresi&% De ct timp au copiii 'ucariile5 -)red ca de &reo trei luni% -2imp su$icient% ;edeti, o 'ucarie per$ecta este att educati&a ct si mecanica% 2rebuie sa $aca un lucru care-l poate interesa pe copil si, n acelasi timp, sa-l educe, pre$erabil n mod inconstient% La nceput, probleme simple% -ai trziu%%% -Logica C, sopti .ane alba la $ata% Paradine n'ura ncetisor% -/mma si (cott sunt per$ect normali3 -(titi cum le lucreaza mintile%%%acum5

4ollowa8 nu urma ideea% 0n&rtea n mini papusa% -Ar $i interesant de cunoscut conditiile locului de pro&enienta al acestor obiecte% +nductia nu a'uta nsa prea mult% Lipsesc multi $actori% Nu putem &izualiza o societate bazata pe $actorul C%%%un mediu adaptat mintilor care gndesc con$orm structurilor C% De pilda reteaua aceasta luminoasa din papusi% Ar putea $i absolut orice% Ar putea e1ista n interiorul nostru, dar n-am descoperit-o nca% Atunci cnd &om gasi calea cea buna%%%0nalta din umeri< )e parere a&eti de asta5 /ra un glob purpuriu, cu diametrul de E centimetri, cu o protuberanta pe supra$ata% -)ine ar putea $ace ce&a cu el5 -(cott5 /mma5 -Nu l-am &azut pna acum &reo trei saptamni% Apoi, /mma a nceput sa se 'oace cu el% Paradine si musca buza% Dupa aceea si (cott a de&enit interesat% -)am ce $aceau5 -0l tineau n $ata lor si-l miscau nainte si napoi% Nici o miscare mai aparte% -Nici o miscare euclidiana, l corecta 4ollowa8% La nceput, nu puteau pricepe scopul 'ucariei% 2rebuiau sa se n&ete cu ea% -)e oribil, $acu .ane% -Nu si pentru ei% Probabil ca /mma ntelege mai repede dect (cott $actorul C, deoarece mintea ei nu este conditionata nca acestui mediu% -0mi amintesc multe lucruri pe care le $aceam pe cnd eram copil, rosti Paradine% )hiar pe cnd eram mic de tot% -(i5 -/ram%%% nebun5 -Lucrurile pe care nu &i le amintiti reprezinta criteriile nebuniei, raspunse 4ollowa8% Utilizez cu&ntul =nebunie> doar ca un simbol con&enabil, desemnnd abaterea de la norma umana cunoscuta% (tandardul arbitrar al integritatii mintale% .ane lasa paharul din mna% -Domnule 4ollowa8, ati spus ca inductia este di$icila% -ie mi se pare nsa ca $aceti caz din ea din prea putine indicii% La urma urmei, aceste 'ucarii%%% -(unt psiholog si m-am specializat n copii% Nu sunt 'udecator% Aceste 'ucarii nseamna att de mult pentru mine tocmai pentru ca nseamna att de putin% -(-ar putea sa gresiti% -Ar $i mai bine% As dori sa e1aminez copiii% .ane se ridica brusc< -)um5 Dupa ce 4ollowa8 e1plica, ea ncu&iinta, desi cu o usoara ezitare% -6ine% Nu sunt nsa cobai% Psihologul si agita minile grasute% -Doamna draga3 Nu sunt un Fran@estein% Pentru mine, $actorul primordial este indi&idul, lucru $iresc, deoarece ma ocup de creier% Daca este ce&a n neregula cu pustii, &reau sa-i &indec% Paradine lasa tigara si pri&i $umul albastrui ce se unduia n sus% -Puteti pune un diagnostic5 -7 sa ncerc% Asta este tot ce pot spune% Daca mintile lor, nca nedez&oltate, au $ost cuplate pe canalul C, este necesar sa le readucem napoi% Nu spun ca ar $i masura cea

mai inteligenta, dar este impusa de standardele noastre% La urma urmei, /mma si (cott &or trai n aceasta societate% --da% -da% Nu cred ca s-a ntmplat cine stie ce%%% Par absolut normali% -Aparent, se poate% N-au nici un moti& sa se comporte anormal, nu5 (i cum puteti spune daca%%% gndesc di$erit5 -7 sa-i chem, rosti Paradine% -Fi-ti ct mai natural, da5 Nu &reau sa se auto-cenzureze% .ane arata cu barbia spre 'ucarii% -Lasati-le acolo, ncu&inta 4ollowa8% Dupa ce /mma si (cott sosira, psihologul nu-i ntreba nimic direct% +zbuti sa-l atraga pe (cott, pe nesimtite, n con&ersatie, aruncnd ici-acolo cu&inte cheie% Nimic e&ident, ca un test de cu&inte asociate9 pentru asa ce&a este necesara cooperarea subiectului% )el mai interesant lucru se petrecu atunci cnd 4ollowa8 lua abacul% -;rei sa-mi arati si mie cum $unctioneaza5 (cott ezita% -Da, domnule%%% Asa%%% misca cu abilitate o bila prin labirint, ntr-o linie nclcita, att de iute, nct nimeni nu a $ost sigur daca, n cele din urma, bila disparuse sau nu% (-ar putea sa $i $ost numai iuteala de mna% Apoi, iarasi%%% 0ncerca si 4ollowa8% (cott l pri&i, strmbnd din nas% -Asa este bine5 -Ntt%%% 2rebuie sa a'unga acolo%%% -Aici5 De ce5 -Pai, numai asa poate $i $acut sa merga% 4ollowa8 era nsa conditionat de /uclid% Nu e1ista nici un moti& pentru ca bila sa alunece de pe o anumita srma pe alta% Parea un $actor aleator% De asemenea, 4ollowa8 si dadu brusc seama9 anterior, cnd i aratase (cott, bila nu a&usese aceeasi traiectorie% )el putin, asa i se parea lui% -;rei sa-mi arati nca o data5 (cott mai arata o data si nca o data% 4ollowa8 clipi napoia ochelarilor% Aleatoriu, da si &ariabil< de $iecare data, (cott deplasase bila pe un alt traseu% )u toarte acestea, nici unul dintre adulti nu putea spune daca bila disparea sau nu% Daca s-ar $i asteptat sa o &ada disparnd, reactiile lor ar $i $ost di$erite% 0n cele din urma nu se rezol&a nimic% Pe cnd si lua ramas bun, 4ollowa8 paru stn'enit% -Pot sa mai re&in5 -As dori, raspunse .ane% 7ricnd% )redeti nca%%% 6arbatul ncu&iinta% --intile lor nu reactioneaza normal% (unt inteligenti, dar am impresia incredibila ca ei a'ung la solutii ntr-un mod pe care noi nu-l ntelegem% Parca ar $olosi algebra, pe cnd noi utilizam geometria% )oncluziile sunt aceleasi, dar di$era caile de a'ungere la ele% -)e-i cu 'ucariile5 ntreba Paradine% -Ascundeti-le% As dori sa le mprumut, daca se poate%%% 0n noaptea aceea, Paradine nu dormi prea bine% Paralela $acuta de 4ollowa8 $usese prost aleasa% Ducea la teritorii care te puneau pe gnduri% Factorul C%%% )opiii utilizau echi&alentul unei gndiri algebrice, n timp ce adultii a&eau o gndire geometrica%%% )orect% Numai ca%%%

Algebra ti o$era solutii pe care geometria nu le poate da, deoarece e1ista termeni si simboluri ce nu pot $i e1primate geometric% Daca logica C ducea la concluzii de neacceptat pentru mintea unui adult5 -La dracu3 sopti Paradine% .ane se $oi lnga el% -+ubitule5 Nici tu nu poti sa dormi5 -Nu% (e ridica si trecu alaturi% /mma dormea linistita ca un ngeras, cu bratul n 'urul ursuletului% Prin usa deschisa, Paradine zarea, pe perna, capul lui (cott% .ane &eni n prag, lnga el% 7 cuprinse cu bratul% -(aracutii, murmura ea% (i 4ollowa8 i numea nebuni% )red ca noi suntem cei nebuni, Dennis% -Da% A&em &edenii% (cott se $oi n somn% Fara sa se trezeasca, bolborosi ce&a asemanator unei ntrebari, desi nu parea sa $ie ntr-o limba cunoscuta% /mma gemu si ea, ncetisor, ca un mieunat de pisica% Nici unul nu se trezise% )ontinuau sa doarma% Paradine se gndi nsa - si o durere l sageta prin trup - ca (cott o ntrebase ce&a pe /mma si $etita i raspunsese% -intile lor se schimbasera ntr-att de mult nct si%%% somnul le era di$erit5 0si alunga gndul% -7 sa racesti% 4ai napoi n pat% ;rei sa bei ce&a5 -Asa cred, raspunse .ane, pri&ind-o pe /mma% -na i se ntinse orbeste spre $etita9 o retrase si adauga< 4aide, sa nu-i trezim% 6aura putin coniac, n trecere% Dupa ce adormi, .ane plnse n somn% (cott nu era treaz, dar creierul lui lucra ncet si atent% Ast$el< =;or lua 'ucariile% 6arbatul cel gras%%% poate lista&a periculos% 0nsa directia ,horica nu iese%%% e &an@rus dun nu le are% +ntransdectie%%% stralucitor si luminos%%% /mma%%%Acum este mai @hoprani@a dect%%% tot nu &ad cum sa%%% tha&arar li1er8 distan%%%> 7 particica din gndurile lui (cott puteau $i ntelese% /mma nsa se conditionase mult mai repede $actorului C% (i ea gndea% Nu ca un adult, sau un copil% Nici macar o $iinta umana% Poate doar ca o $iinta umana de un tip socant de ne$amiliar pentru =genus homo>% Uneori pna si lui (cott i &enea greu sa-i urmareasca logica% Daca n-ar $i $ost 4ollowa8, &iata ar $i intrat ntr-o rutina aproape normala% .ucariile nu mai erau pomenite% /mma continua sa $ie $ericita cu papusile si $ormele pentru nisip% (cott se preocupa de baseball si de trusa chimica% Faceau tot ceea ce $aceau si alti copii, aratnd putine, chiar deloc, stra$ulgerari ciudate% 4ollowa8 parea sa $i $ost un alarmist% 0ncercase 'ucariile si obtinuse rezultate stupide% 2rasese nenumarate gra$ice si diagrame, corespondase cu matematicieni, ingineri si alti psihologi si aproape ca nnebunise, cautnd sa gaseasca scopul constructiei obiectelor% )utia nsasi, cu mecanismul ei enigmatic, nu spunea nimic% 7 mare parte a mecanismului era topit% Dar 'ucariile%%% 7rice cercetare era data peste cap de $actorul aleatoriu% Desi denumirea era pur semantica, 4ollowa8 era con&ins ca nu era tocmai aleator% Nu a&ea nsa su$iciente date%

De e1emplu, nici un adult nu putea lucra cu abacul% (i, pre&azator, 4ollowa8 nu lasase nici un copil sa se 'oace cu obiectul% )ubul de cristal era tot att de criptic% Arata o sumedenie de culori tipatoare, care uneori se deplasau% Prin asta, aducea ca un caleidoscop, desi, n&rtindu-l si sucindu-l nu inter&enea nici o modi$icare% Din nou $actorul aleator% (au, mai degraba, necunoscutul% (tructura C% 0n cele din urma, Paradine si .ane re&enira la un soi de indi$erenta, cu senzatia ca copiii se &indecasera, acum cnd cauza $usese ndepartata% (iguri de actiunile /mmei si ale lui (cott, parasisera orice gri'i% )opiilor le placea sa noate, sa se plimbe cu bicicleta, sa mearga la $ilme si sa se 'oace cu 'ucariile normale la &rsta lor% /ste ade&arat ca mu stapneau unele 'ucarii mecanice, care mplineau o anumita logica% De pilda, un glob tridimensional, care trebuia construit din elemente componente, des$acute, 'ucarie pe care, ce-i drept, abia o ntelesese Paradine% Din cnd n cnd, mai e1istau nsa scapari% 0ntr-o smbata dupa-amiaza, (cott se plimba cu bicicleta mpreuna cu tatal sau si se oprisera pe &r$ul unui deal% (ub ei se ntindea o &ale superba% -Draguta, nu-i asa5 remarcase Paradine% (cott pri&ise cu gra&itate peisa'ul% -/ complet gresit% -)e - e - e5 -Nu stiu% -)e este gresit5 -2ii%%% (cott cazu ntr-o tacere uluita% -Nu stiu%%% -)opiilor le lipsira 'ucariile, dar nu mult timp% /mma se readapta cel mai usor, desi (cott mai strmba din nas% Ducea discutii de nenteles cu sora lui si studia hrtiile mzgalite de ea% Parca o consulta, atunci cnd apareau probleme di$icile, care l depaseau% Daca /mma ntelegea mai mult, (cott a&ea o inteligenta mai practica si, n plus, do&edea abilitate manuala% )onstrui un mecanism cu trusa lui, -ecano nsa ramase dezamagit% )auza nemultumirii sale era tocmai ceea ce l $acuse pe Paradine sa rasu$le usurat atunci cnd &azuse constructia% /ra e1act ceea ce ar $i $acut orice baiat de &rsta lui (cott< ce&a &ag, asemanator unei na&e cubiste% /ra chiar prea normala pentru a-l multumi pe (cott% 7 ntreba pe /mma mai multe lucruri, dar numai ntre patru ochi% /a se gndi un timp, apoi $acu alte mzgaleli, cu un creion tinut cu stngacie% -Poti citi lucrurile astea5 si ntreba .ane $iul ntr-o dimineata% -Nu le citesc% 0nteleg ceea ce &rea ea% Nu ntotdeauna, dar de cele mai multe ori% -/ste o scriere5 -N - nu% Nu este ceea ce pare% -(imbolism, sugera Paradine spre ceasca de ca$ea% .ane l pri&i cu ochii largiti< -Denn8%%% /l clipi si scutura din cap% -ai trziu, pe cnd erau singuri, i spuse<

-Nu te lasa in$luentata de 4ollowa8% Nu sugeram $aptul ca pustii se nteleg ntr-un grai necunoscut noua% Daca /mma deseneaza un patrat si spune ca e o $loare, asta nu este dect o regula arbitrara% (cott o tine minte% Data &iitoare, cnd ea $ace acelasi patrat, sau ncearca sa-l $aca%%% asta este3 --da, pu$ni .ane% Ai obser&at ca n ultima &reme, (cott8 citeste $oarte mult5 -Am &azut% 2otusi, nimic deosebit% Nici Fant, nici (pinoza% -?as$oieste cartile, doar att% -Asa $aceam si eu la &rsta lui, raspunse Paradine si pleca sa-si tina cursurile de dimineata% Prnzi cu 4ollowa8, lucru care de&enise o obisnuinta zilnica, si-i po&esti de ncercarile literare ale /mmei% -A&eam dreptate cu simbolismul, ?e15 Psihologul ncu&iinta% -Da% Limba'ul nostru nu este, de alt$el, dect un simbolism arbitrar% )el putin n aplicatiile lui% Uita-te aici% Desena pe ser&etel o elipsa ngusta% )e-i asta5 -Adica%%% ce reprezinta5 -Da% )e ti sugereaza5 Poate $i o reprezentare apro1imati&a a%%% ce anume5 --ulte, raspunse Paradine% Un pahar din hrtie &azut de sus%%% Un ou pra'it%%% 7 $elie de $ranzela%%%7 tigara de $oi%%% 4ollowa8 adauga desenului un triunghi cu &r$ul ntr-unul din capetele elipsei% ?idica pri&irea spre Paradine% -Un peste raspunse barbatul imediat% -(imbolul, $amiliar pentru noi, al unui peste% )hiar $ara aripioare, ochi sau gura l putem recunoaste, deoarece am $ost conditionati sa identi$icam aceasta $orma particulara cu imaginea noastra mentala a unui peste% 6aza unui rebus%%% Un simbol care pentru noi nseamna mai mult dect &edem pe hrtie% )e-ti trece prin minte, atunci cnd pri&esti desenul acesta5 -Pai%%%cum%%%un peste3 -)ontinua%%% )eea ce &izualizezi - totul3 -Aripioare, rosti ncet Paradine, pri&ind n gol% Apa%%% (puma%%% 7chiul unui peste%%% (olzi%%% )ulori%%% -Deci, simbolul reprezinta mai mult dect ideea abstracta de =peste>% 7bser&a ca simbolul este un substanti&, nu un &erb% (tii, este mai greu sa simbolizezi actiunile% 7ricum%%% sa o luam in&ers% (a presupunem ca doresti sa simbolizezi un substanti&, sa zicem pasare% Deseneaza-l% Paradine desena doua arce unite, cu conca&itatile n 'os% -(imbolul cel mai comun, ncu&iinta 4ollowa8% 2endinta obisnuita este de a simpli$ica% -ai ales atunci cnd un copil &ede ce&a pentru prima data si are putini termeni de comparatie% /l ncearca sa identi$ice lucrul cel nou cu ceea ce i este de'a $amiliar% Ai &azut &reodata cum deseneaza un copil oceanul5 Nu astepta un raspuns, ci continua% -7 serie de unghiuri% Asemanatoare liniei $rnte trasate de un seismogra$% )nd am &azut Paci$icul pentru prima oara, a&eam &reo trei ani% 0mi amintesc destul de bine% Parea%% ascutit% 7 cmpie plana, nclinata cu un anumit unghi% ;alurile erau triunghiuri regulate, cu &r$urile n sus% De $apt, nu le &edeam stilizate asa, dar mai trziu, amintindumi, a trebuit sa gasesc un termen de comparatie $amiliar% Acesta este singurul mod de a

conceptualiza un lucru inedit% )opilul obisnuit ncearca sa deseneze triunghiurile acelea regulate, dar coordonarea lui este nca de$ectuoasa% /l obtine o linie de tipul seismogramei% -(i, ce &rei sa spui cu asta5 -Un copil &ede oceanul% 0l stilizeaza% (chiteaza un desen care, n conceptia lui, simbolizeaza oceanul% -zgalelile /mmei ar putea $i tot simboluri% Nu &reau sa spun ca n ochii ei lumea arata alt$el - poate mai luminoasa, mai clara, mai directa si ce&a mai complicata dect o percepe ea% ;reau sa spun ca procesele ei de gndire sunt di$erite, ca ea traduce ceea ce &ede n simboluri neobisnuite% -)rezi nca%%% -Da% -intea ei a $ost conditionata ntr-un alt mod% (-ar putea ca ea sa descompuna ceea ce &ede n elemente simple, e&idente, dnd acestor elemente o semni$icatie pe care noi n-o putem ntelege% )a si abacul% A &azut logica n el, desi pentru noi era ce&a complet aleator% Paradine se hotar brusc sa renunte la prnzurile cu 4ollowa8% 2ipul era un alarmist% 2eoriile lui erau mai $antastice ca oricnd si utiliza orice, potri&it sau nu, care le putea sustine% ?osti, oarecum, sardonic< -;rei sa spui ca /mma comunica cu (cott ntr-un limba' necunoscut5 -0n simboluri pentru care ea nu are cu&inte% (unt con&ins ca (cott ntelege multe din aceste%%% mzgaleli% Pentru el, un triunghi isoscel poate reprezenta orice, chiar si un substanti& comun% )ine&a care nu stie nimic de chimie sau $izica ar ntelege ce nseamna 4#75 (i-ar da el seama ca simbolul poate e&oca imaginea unui ocean5 Paradine nu raspunse% 0i po&esti, nsa, lui 4ollowa8 despre remarca surprinzatoare a lui (cott n $ata &aii pri&ite de pe culme% Dupa o clipa, regreta impulsul, deoarece psihologul se porni iarasi< -(tructura gndirii lui (cott determina un total care nu-l egaleaza pe cel al acestei lumi% Poate ca, n mod inconstient, el asteapta sa &ada lumea din care au sosit 'ucariile acelea% Paradine nu-l asculta9 era satul% )opiii se dez&oltau normal si singurul $actor scitor era 4ollowa8 nsusi% 0n aceeasi seara, (cott mani$esta nsa un interes deosebit - abia mai trziu semni$icati& - pentru tipari% +storia naturala nu putea prezenta nici un rau% Paradine e1plica rabdator tot ce cunostea despre tipari% -Dar unde si depun icrele5 (au nu le depun5 -Asta continua sa reprezinte un mister% Locul lor de mperechere si nastere este necunoscut% Poate n -area (argaselor sau n adncuri, unde presiunea i poate a'uta la e'ectarea din pntece% -)urios, rosti (cott, gndindu-se pro$und% -(omonii $ac cam acelasi lucru% -erg n susul rurilor ca sa-si depuna icrele% Paradine continua cu detalii% (cott era $ascinat% -Dar e bine, taticule% (-au nascut n ru, iar cnd n&ata sa noate, coboara n ocean% Apoi de ntorc si depun icrele, nu5 -/1act% -Numai ca ei nu se ntorc, medita (cott% (i-au trimis doar icrele% -Ar trebui un o&ipozitor $oarte lung, spuse Paradine si adauga cte&a detalii re$eritoare la o&iparitate%

6aiatul nu era pe deplin satis$acut% -Florile, replica el, si trimit semintele la mare distanta% -Da, dar nu le pot diri'a% Nu toate gasesc pamnt $ertil% -0nsa ele nu au creier% 2aticule, de ce oamenii traiesc aici5 -0n ,lendale5 -Nu%%% aici% Peste tot% )red ca mai sunt si alte locuri% -2e re$eri la celelalte planete% (cott ezita% -2oate sunt numai%%% parti ale%%% locului cel mare% (eamana mult cu rul n care merg somonii% De ce oamenii nu coboara la ocean, atunci cnd cresc5 Paradine si dadu seama ca (cott &orbea $igurati&% (imti un $ior scurt% 7ceanul%%%5 Puii speciilor nu sunt conditionati sa traiasca n lumea parintilor lor% /i intra n lumea respecti&a dupa ce s-au dez&oltat ndea'uns% -ai trziu se mperecheaza% 7uale $ecundate sunt ngropate n nisip, n susul rului, unde mai trziu, produc% (i ei n&ata% +nstinctul, singur, este $atal de lent% -ai cu seama n cazul unei anumite rase, incapabila sa se descurce n lumea aceasta, incapabila sa se hraneasca, sa bea sau sa supra&ietuiasca, daca altcine&a, pre&azator, n-a intuit toate astea% )opii, hraniti si ngri'iti, &or supra&ietui% ;or e1ista incubatoare si roboti% ;or supra&ietui, dar nu &or sti cum sa noate n 'osul curentului, spre lumea mult mai &asta a oceanului% De aceea, trebuie n&atati% 2rebuie educati si conditionati n multe $eluri% (ubtil, $ara dureri, $ara senzatia obligatiei% )opiilor le plac 'ucariile care $ac lucruri%%% iar daca 'ucariile acelea te si n&ata n acelasi timp%%%

Paradine l abandonase pe 4ollowa8% .ane l detesta, natural de alt$el, pentru ca ea dorea numai sa-si potoleasca temerile% Acum, de cnd (cott si /mma se comportau normal, .ane se simtea multumita% /ra o multumire careia Paradine nu i se putea asocia cu totul% (cott continua sa-i prezinte /mmei di$erite constructii spre aprobare% De obicei, ea clatina din cap% Uneori, pri&ea nencrezatoare% Foarte rar ncu&iinta% Urma apoi o ora laborioasa de mzgaleli aiurea pe bucatele de hrtie si (cott, dupa ce studia notatiile, aran'a si rearan'a pietrele, piesele mecanice, mucurile de lumnari si celelalte gunoaie% 0n $icare zi, ser&anta le arunca, $acnd curatenie, si n $iecare zi (cott o lua de la nceput% 6ine&oi sa-i e1plice cte ce&a tatalui sau uluit, care nu ntelegea principiul si rostul 'ocului% -Dar de ce sta pietricica asta tocmai aici5 -/ste tare si rotunda, taticule% Aici trebuie sa stea% -Dar si asta este tare si rotunda%%% -Asta are &aselina pe ea% )nd a'ungi asa departe, nu &ezi doar un obiect tare si rotund% -Dupa aceea ce &ine5 Lumnarea5 (cott pri&i dezgustat% -Aia &ine la s$rsit% Acum &ine inelul de $ier% Paradine se gndi ca totul semana cu drumul unui cercetas prin padure, cu marca'ele unui labirint% /1ista nsa, iarasi, o &ariabila aleatoare%%% Logica se oprea - logica obisnuita naintea moti&atiilor lui (cott de aran'are a pieselor asa cum $acea el%

Paradine pleca% Peste umar, l &azu pe (cott scotnd din buzunar un ghemotoc de hrtie si un creion si ndreptndu-se spre /mma, care statea ghemuita ntr-un colt, gndindu-se% -da%%% .ane prnzea cu unchiul 4arr8, iar dupa-amiaza aceea $ierbinte de duminica cu prea a&eai ce sa $aci, dect sa citesti ziarele% Paradine lua un =)ollins>, se aciui n locul cel mai racoros pe care l putu gasi si se cu$unda n lectura% Dupa &reo ora, l trezi din motaiala un tropait de pasi la eta'% ,lasul lui (cott striga trium$ator< -Asta este mototol3 4aide%%% Paradine se ridica repede, ncruntndu-se% )nd iesi din hol, tele$onul ncepu sa trie% .ane promisese sa sune%%% Puse mna pe receptor si auzi glasul /mmei chicotind agitat% (e ncrunta% )e naiba se ntmpla la eta'5 -Uite3 tipa (cott% Asta-i calea3 )u ner&ii ine1plicabil de ncordati, Paradine uita de tele$on si urca scarile n goana% Usa camerei lui (cott era deschisa% )opii dispareau% (e topeau n $ragmente, ca $umul n &nt, sau ca miscarea ntr-o oglinda de$ormata% Dispareau, mna n mna, ntr-o directie pe care Paradine n-o putea ntelege si , pna ce clipi, ei nu mai erau% -/mma3 $acu el cu gtle'ul uscat% (cott83 Pe co&or se zarea o constructie din hrtii, pietricele, un inel de $ier%%% gunoaie% 7 structura aleatoare% Un ghemotoc de hrtie zbura spre Paradine% 0l prinse n mod re$le1% -)opii3 Unde sunteti5 Nu &a ascundeti%%% /mma3 ()722B3 La parter, tele$onul si opri tritul ascutit, monoton% Paradine pri&i ghemotocul de hrtie% /ra o pagina rupta dintr-o carte% 2e1tul era subliniat si adnotat pe margini de mzgalelile lipsite de sens ale /mmei% 7 stro$a de patru &ersuri $usese ntr-att de subliniata si mzgalita nct era aproape de necitit, dar Paradine cunostea bine =Peripetiile Alisei n lumea oglinzii>% -emoria i completa &ersurile% (tramina si pietrele murcoase (e n&rtesc si pi&oteaza-n plasta Frazbile toate, si granchioase +ar clipele le trec prin poarta &asta% /ste o prostie, se gndi el% A spus-o )oco )ocou din =Alise>% 7 plasta este cercul de iarba din 'urul unui ceas solar% )eas%%% 2imp%%% )e&a n legatura cu timpul%%% )u multa &reme n urma, (cott8 l ntrebase ce este o plasta% (imbolism%%% =(tramina%%%> 7 $ormula matematica per$ecta, care o$erea toate conditiile ntr-un limba' simbolic nteles n cele din urma de copii% ,unoaiele de pe podea%%% Pietrele trebuiau sa $ie murdare si lunecoase - &aselina - si plasate ntr-o anumita pozitie, nct sa se roteasca si balanseze% Nebunie3

Pentru /mma si (cott nu $usese nsa nebunie% /i gndisera alt$el% Folosind logica C% Notele $acute de /--A pe pagina%%% reprezentau traducerea &ersurilor lui )arroll n simboluri care puteau $i ntelese att de ea ct si de (cott% ;ariabila aleatoare $usese descoperita de copii% 0ndeplinisera conditiile ecuatiei spatio temporale% =+ar clipele te trec prin poarta &asta%%%> Paradine emise un scncet slab, adnc, n $undul gtle'ului% Pri&i structura lipsita de sens de pe co&or% Daca ar $i putut s-o urmeze, asa cum $acusera copiii%%% Dar nu putea%%% )onstructia nu a&ea nici un nteles% ;ariabila aleatoare l depasea% /ra conditionat de /uclid% )hiar daca nnebunea, tot n-ar $i reusit% Ar $i $ost tipul gresit de =nebunie>% )reierul i se oprise de-a mai gndi% Faza de oroare uluita a&ea sa treaca%%% dupa cte&a clipe% 6oti hrtia ntre degete% -/mma, (cott8, rosti el cu o &oce stinsa care nu astepta nici un raspuns% Lumina soarelui se strecura prin $erestrele deschise, stralucind pe blana aurie a ursuletului% La parte tele$onul rencepu sa trie%