Legile Lui Murphy

1. Daca ceva poate sa mearg prost, va merge.

2. Daca ma mute ucrur pot merge prost, vor merge n cea ma
defavoraba secventa.
3. Probabtatea de apare a unu evenment este nvers proporona
cu dezrabtatea u.
4. Indferent de ce merge prost, probab ca arata bne.
5. Cnd ucrure par ca nu se ma nrutesc, a rbdare. Se vor
nrut curnd.
6. Cnd ucrure merg bne, ceva a mers prost.
7. Cnd ucrure se nrutesc: - daca perz prea mut, f atent;
Daca nu perz nmc, reaxeaz-te; - daca a ansa sa ctg,
reaxeaz-te; - daca nu conteaz, atunc n-are nc o mportanta.
8. Daca po dstnge sfature bune de cee ree, atunc nu ma a nevoe
de sfatur.
9. Ca sa obt un mprumut trebue ma nt sa dovedet ca nu a
nevoe de e.
10. O ppa da unu om detept tmp de gndre, ar unu prost ceva de
nut n gura.
1. Nc un genu, orct de mare, nu poate stpn detae.
12. Nmc nu este att de prost, nct sa nu devna ma prost.
13. Dup ce ucrure s-au nrutt sufcent de mut, ccu se repeta.
14. Indferent de ce merge prost, exsta ntotdeauna cneva care a tut
ca aa va f.
15. Cnd o mare personatate pare adnct n gndur e foarte posb
sa se gndeasc a mncare.
16. Probemee compcate au ntotdeauna rspunsur smpe, pe
neesu tuturor, dar grete.
17. Oportuntatea bate a usa n ce ma putn oportun moment.
18. Natura tne ntotdeauna cu atura ascunsa a ucruror.
19. Ca sa cure un ucru, murdret un atu. Dar po murdar ma
mute ucrur fara a curata ncunu.
20. A fura de de a o persoana nseamn pagat. A fura de a ma
mute nseamn cercetare.
21. Ban n-aduc fercrea dar o ntren.
2. Programee TV stupde sunt emnate de atee ma stupde.
23. Lucrure ncompatbe cu ate ucrur, pot f compatbe ntre ee.
24. Nmen nu seszeaz erore mar.
25. Sngur care gsesc ceea ce cauta n va sunt gstor de gree.
26. Daca antcpez ca sunt patru varante posbe de a e ceva prost
reuet sa e ocoet, atunc va apare medat o a cncea posbtate, care
va strca totu.
27. Probabtatea de a dstruge un ucru este drect proporona cu
vaoarea u.
28. Cnd ape dn greea pe doua tere a mana de scrs, se
mprma tera care nu trebue.
29. Tmbree care nu se pesc pe scrsor se vor p n schmb pe orce
atceva.
30. Cnd avonu n care et are ntrzere, avonu pe care trebue s-
e n contnuare peac a ora fxata.
31. Cnd psca adoarme pe pcoare te farmeca cu torsu e, sm
o nevoe mperoasa de a merge a bae.
32. Daca o frnghe are un capt, atunc are precs nca unu.
3. Cnd trebue s- concentrez atena asupra unu anumt ucru, este
mposb sa nu apar atu care s- dstrag atena.
34. Or de cte or stabet sa fac un anume ucru ma nt, survne
un at ucru care trebue fcut prmu.
35. Or de cte or ta unghe, consta ca dup aceea a nevoe de
ee.
36. ntotdeauna gset uor ceea ce nu cau. Iar ceea ce cau gset
aba n utmu oc n care po cuta.
37. Un ucru rtct po gs numa dup ce rscoet ntreaga casa.
38. Cnd cau un ucru, ncodat nu gset dect dup ce -a
cumprat un atu n oc.
39. Cnd garana unu produs este de 60 de ze, defectarea u se va
produce n a 6-a z.
40. Lege nu sunt dect nte smur ae reat.
41. Proferarea unor no eg conduce a proferarea unor no excep.
42. Indferent daca ege sunt bune, ree sau neutre, trebue sa se
supun ceor dn urma.
43. Daca o ege a u Murphy poate sa greeasc, va gre.
4. Murphy a fost un optmst.
LEGILE ENTROPIEI
45. Un om cu un sngur ceas te ct e ora. Un om cu doua ceasur nu
este sgur ncodat.
46. Antcpr negatve conduc a rezutate negatve. Antcpr poztve
conduc a rezutate negatve.
47. Cnd un ucru ese prost, orce ncercare de a- ndrepta nu face
dect s- strce ma mut.
48. Lucrure se nrutesc nante de a se mbunt.
49. Lsate sngure, ucrure se desfoar de a prost a ma prost.
50. Orce ucru care ncepe bne se sfrete prost. Orce ucru care
ncepe prost se sfrete ma prost.
51. Lucrure ncep sa mearg prost, toate deodata.
52. Snguru mod de a descoper metee posbuu este de a trece n
domenu mposbuu.
53. Anumte ucrur sunt mposb de cunoscut. Dar este mposb de
afat care sunt aceste ucrur.
54. Unversu este nu numa ma stranu ma engmatc dect ne
magnam, dar e este ma stranu ma engmatc dect ne putem magna.
(F. Hoye) 5. Informaa se deformeaz cnd trece spre nveee erarhce
superoare.
56. ntr-o ntreprndere, confuza creste odat cu nveu erarhc.
57. Expansunea nseamn compextate, ar compextatea conduce a
dezagregare.
58. Odat ce a deschs o cute cu rme, sngura soue de a e nchde
dn nou este sa fooset o cute ma mare.
59. Pentru un bccst, ndferent n ce drece o a, va f a dea
mpotrva vntuu.
60. Dup ce adaug doua sptmn a termenu de predare a
proectuu, datorta unor ntrzer neprevzute, ma adauga nca doua un
pentru ntrzere neprevzute care nu pot f prevzute.
61. Ma sgura este o pasare n mna dect una care zboar pe
deasupra capuu.
62. Cu ct tre proaste se transmt ma repede ma detaat, cu att
ma bne.
63. Istora nu se repeta, dar storc da.
LEGILE GRAVITA|IEI
64. Obectee cad ntotdeauna a 90 de grade fata de pmnt.
65. Cnd cade o scua de pe banc, se va rostogo spre cotu ce ma
putn accesb a ateeruu.
6. nante de a atnge podeaua, orce scua n cdere se va opr ma
nt pe degetee de a pcoare.
67. Nu po cdea ma |os dect podeaua camere.
68. Cu ct urc ma sus n erarha admnstratva, cu att caz ma de
sus.
69. n cond specae de atrace unversaa, cderea ceor dn vrfu
erarhe admnstratve se poate face pe orzontaa.
70. Nu po t dnante pe ce parte sa ung fea de pne cu unt.
ansa ca ea sa cada pe covor cu partea unsa cu unt este drect
proporona cu costu covoruu.
71. Cosmonau se supun egor gravtae numa cnd sunt pe
pmnt.
LEGILE RELATIVITA|I
72. Char daca faptee sunt rgde, adevru este fexb.
73. Durata unu mnut depnde de poza ta fata de usa de a bae.
74. Durata une casnc este nvers proporona cu durata petrecer
de nunta.
75. Daca pstrez un ucru prea mut, po arunca. Daca arunc un
ucru prea devreme, ve avea nevoe de e medat ce -a dat a guno.
76. Daca cumper banane necoapte, ee vor f mncate nante de a se
coace. Daca e cumper coapte, ee se vor strca nante de a se mnca.
7. Teefonu suna cnd et a bae, sau et n fata u de a ntrare
cau chee ca sa descu usa.
78. Cnd formez un numr gret, nu suna ncodat ocupat.
79. O |ucre care nu se sparge poate f foosta a spartu ator |ucr.
80. n Amerca este mportant nu att ct costa un obect oarecare, c
ct de mut se poate economs cumprndu-.
81. Opuenta de a ntrare este nvers proporona cu sovabtatea
frme.
82. La coada ceaat se servete ma repede dect a coada a care te-
a aezat.
83. Nmc nu arata att de frumos cnd este prvt de aproape, ca
atunc cnd este prvt de departe.
84. ntotdeauna poua cnd spe mana. Dar nu ncerca sa spe
mana ca sa poua, ca nu merge.
85. ntotdeauna este greeaa parteneruu.
86. Este foarte smpu sa fac ceva compcat, dar este foarte compcat
sa fac ceva smpu.
87. Cnd remedu ofert de mnster nu se potrvete probeme
rdcate, este ma uor sa schmb datee probeme dect sa ob un at
remedu.
8. Orce soue genereaz no probeme.
89. Locu n care a|ung depnde de scaunu pe care sta.
90. Daca a|ung prea devreme, s-a amnat. Daca da sufetu ca sa
a|ung a tmp, va trebu sa atep. Daca ntrz, este prea trzu. Daca te
sm bne, nu- face gr|. Ve trece peste asta.
91. Zmbete. Mne va f ma rau.
LEGILE MANAGEMENTULUI
92. Prma ege a managementuu este ca exsta.
93. Cne dene auru stabete regue.
94. Ce ce au, prmesc. Ce ce pot, fac. Ce ce nu pot, nvaa pe a.
Ce ce nu- pot nva pe a, admnstreaz.
95. Indecza este baza fexbt.
96. Orce este posb daca nu t despre ce vorbet.
97. Nu crea nc o probema pentru care nu a nc un rspuns.
98. Orcne poate ua o decze daca are sufcente nforma. Un
manager bun poate ua o decze fara a avea nforma sufcente.
Un manager perfect poate ua o decze fara a avea nc un fe de
nforma.
9. Cnd un manager vrea s- mpresoneze subatern cu deta
sofstcate, nseamn ca e a perdut dn vedere obectvu fna.
10. Nu ven ncodat cu de no, care t se pot da napo ca sarcn.
101. Pentru fecare vzune exsta o contravzune, a fe de atrgtoare.
102. ednee sunt evenmente n care mnutee conteaz, dar oree
nu.
103. Daca prset camera rt sa f aes.
104. Nu exsta un moment ma prenc ca acum, pentru a amna ceea
ce nu vre sa fac.
105. Cu ct un pan este ma compcat ma grandos, cu att ansee
u de eec sunt ma mar.
106. Cu ct panfc ma bne un proect, cu att este ma mare rscu
de confuze, atunc cnd ceva nu merge bne.
107. Orce probema tehnca poate f rezovata daca sunt destu ban ,
respectv, destu tmp. Dn pcate, ncuna dntre cee doua cerne nu poate
f ndepnt.
108. Prntre economt, umea reaa este consderata adesea un caz
speca.
109. Tehnooga este domnata de doua tpur de oamen: a) ce care
neeg ceea ce conduc; b) ce care conduc ceea ce nu neeg.
10. Daca exsta o cae de ntrzere a une decz mportante, un bun
manager o va gs.
1. n orce ntreprndere, munca se orenteaz spre nveee cee ma de
|os ae erarhe.
12. Daca o dee a supraveut unu sstem brocratc a fost
mpementata, nseamn ca nu a fost deoc nteresanta.
13. n orce ntreprndere exsta o persoana care te tot ce se ntmp
ac. Aceasta persoana trebue data afara.
14. Ma uor sunt recunoscute taentee dn ata parte dect taentee
dn propra compane.
15. Recrutarea personauu nseamn de mute or trumfu sperane
fata de experenta.
16. Daca un subordonat pune o ntrebare partcuara, dar pertnenta,
prvete a e de parca -ar f perdut sensu reat. Cnd va peca och,
parafrazeaz- ntrebarea.
17. Gndete nante de a acona.
18. Este bne ca n afara brouu sa a mersu grbt pentru a nu da
pre|u subordonaor s- puna ntrebr.
19. Daca da dspoz, sa fe verbae. Cee scrse pot f fooste ma
trzu mpotrva ta.
120. Un management bun este expresa une mar de.
121. Schmbarea ucruror este o tema preferata a orcre conducer.
12. Orct de mut muncet, ncodat nu fac destu. Ceea ce nu fac
este ntotdeauna ma mportant dect ceea ce fac.
123. Cnd et n dubu, murmura. Cnd et n dfcutate, deeag pe
atcneva sa rezove probema. Cnd et drect rspunztor, cntrete.
124. Un pan bun astz este ma necesar dect unu perfect mne.
125. Daca o probema conduce a prea mute edne, atunc ednee
devn ma mportante dect probema ns.
126. Atunc cnd nu este necesar sa se a o hotrre, este necesar sa
nu se a nc o hotrre.
127. Daca nu- po convnge pe brocra, atunc creeaz confuze.
128. Efcenta une edne este nvers proporona cu numru
partcpanor cu tmpu afectat.
129. Durata une edne creste cu ptratu numruu de partcpan.
130. Tmpu afectat fecre probeme de pe agenda edne va f
nvers proporona cu mportanta e.
131. Cu ct doret ma putn sa fac parte dn tot feu de comtete
coms, cu att ve f rugat ma mut sa o fac.
132. Tmpu nseamn ban.
13. Nu exsta prnz gratut.
134. Chetuee tnd sa creasc pna egazeaz venture.
135. Pentru srtur n nme este ma bne sa antrenez un om care
sare 2 m, dect do oamen care sar fecare 1 m.
136. Chestune banae pot f rezovate destu de repede; chestune
mportante nu sunt rezovate ncodat.
137. Rezovarea a "n+1" probeme necesta un tmp dubu fata de
rezovarea a "n" probeme.
138. Rezovarea a 90% dntr-o probema se face de obce n 10% dn
tmp, restu de 10% rezovndu-se n 90% dn tmp.
139. Nmc nu este mposb pentru ce care nu trebue sa e fac
sngur.
LEGILE COMPETENTEI
140. Competenta conne semnee ncompetente: competenta +
competenta = competenta competenta + ncompetenta = ncompetenta
ncompetenta + ncompetenta = ncompetenta 141. ntr-o erarhe, orce
anga|at tnde sa fe promovat pna a nveu u de ncompetenta.
142. n tmp, orce post va f ocupat de un anga|at ncompetent sa
rezove probemee u.
143. Munca rmne de obce pentru ce care nu -au atns nca neu
de ncompetenta.
14. Expert este ce ce te dn ce n ce ma mut despre dn ce n ce ma
putn, pna cnd te absout totu despre nmc.
145. Expert poate f orcne dn afara orauu.
146. Loatatea fata de superor vaoreaz ma mut dect catatea
munc efectuate.
147. Orce anga|at ncepe servcu de a nveu competente sae.
148. Supercompetenta deran|eaz ma mut dect ncompetenta.
149. Generazarea ncompetente este drect proporona cu nveee
erarhce spre care tnz sa urc.
150. Cut sa ar ca et o persoana foarte mportanta.
151. Un gram de magnae vaoreaz ct un kogram de competenta.
152. Cut sa f vzut n compana unor oamen foarte mportan.
153. Vorbete cu autortate, char daca spu banat.
154. Nu te asa atras n dscu contradctor.
15. Daca pstrez camu, cnd to cea - perd, nseamn ca nu
a nees probema.
156. Pentru a cunoate performantee unu agregat, nmuete cu 0,5
datee furnzate de frma constructoare, respectv cu 0,25 pe cee oferte de
frma comercaa.
157. Este mposb de a face ceva mpermeab a proste, pentru ca
prost sunt foarte ngeno.
LEGILE VIE|I UNIVERSALE
158. Ca sa studez ct ma bne o probema, ncearc s-o neeg ma
nt.
159. Nu crede n mracoe; bazeaz-te pe ee.
160. Cnd ntrebre studenor prmesc rspunsure profesoror,
tna se expca.
161. Cnd ntrebre studenor devn ntrebre profesoror, tna
progreseaz.
162. Progresu nu consta n nocurea une teor grete cu una
adevrat, c cu una ma subt gret.
163. Toate mare descoperr au fost fcute dn gree. Cu ct fondure
aocate une cercetr sunt ma mar, cu att ma mut tmp va ua comterea
une gree.
164. Orce probema ma mare conne una ma mca, care
condoneaz rezovarea probeme mar.
165. Soua une probeme schmba natura probeme.
16. Dup cercetr de aborator, atente mgoase, t se va spune ca
a prmt o proba de anaza gret.
167. Cnd te chnuet sa rezov o probema, de mare foos poate f
cunoaterea soue.
168. Pentru orce probema connnd "n" ecua, vor f ntotdeauna
n+1" necunoscute.
169. Este ma bne sa rezov o probema n mod aproxmatv sa af
adevru cu o eroare de 10%, dect sa ob o soue exacta sa nu t care
este adevru.
170. Cnd un student urmeaz cursure une facut e te ce vrea sa
fac n va. Cnd urmeaz n parae doua facut, nu ma e sgur.
171. Daca prezenta a curs este obgatore, atunc studen vor
absenta de a examen. Daca prezenta este facutatva a cursur, atunc se
vor prezenta a examen absen de a curs.
172. Fecare profesor consdera ca studen trebue sa se pregteasc
numa a cursu sau.
173. Daca examenu se da cu cartea deschsa pe banca, precs ca ve
uta cartea acas.
174. Nu atrbu rut ceea ce poate f expcat prn stupdtate.
175. Oraree studenor sunt astfe fcute astfe nct sa se pard ma
mut tmp a facutate.
176. Cnd nve a un examen, consta ca psete exact cursu ce
ma mportant.
17. Cnd trag betu a examen consta ca doua dn cee tre subecte
sunt dn cursure pe care nu e-a ma repetat.
178. O concuze marcheaz ntotdeauna momentu n care a obost sa
gndet.
179. Intua este o tn exacta.
180. Cnd sunt n dscue propre or probeme, profesor sunt foarte
conservator. Cnd sunt n dscue probemee atora, e devn bera.
181. Cre nu se perd atunc cnd sunt mprumutate. Excepe fac
numa cre a care nem foarte mut.
182. Ce ma mportant ctat este ce pentru care a utat bbografa.
Sursa bbografca va apare nsa n revsta n care t se va face o recenze
dezastruoasa.
183. Cnd un profesor pregtete o carte pentru pubcat, e nu
neege ca ucrarea va f neeas numa de ce ce stu ma mut dect e n
domenu respectv.
184. Daca expc ceva att de car nct orcne poate prcepe, se va
gs cneva care sa te neeag gret.
LEGILE PROGRAMARI CALCULATOARELOR
185. Sa greet este uman, dar ca sa zpcet de tot ucrure a
nevoe de un cacuator.
186. Un program de cacu face ceea ce cer, nu ceea ce a vrea tu s-
fac.
187. Daca feu n care programator scru programee ar f mtat de
constructor, prma cocntoare care ar trece ar dstruge cvzaa.
18. Vaoarea unu program este drect proporona cu greutatea
hrte pe care se scot rezutatee u.
189. Compextatea unu program va creste pna va dep capactatea
de neegere a operatoruu care trebue sa ucreze cu e.
190. Descoperrea une eror ntr-un program de cacu se face aba
dup ce programu a fost foost cteva un de ze.
191. Orce program de cacu a|uns n faza de expoatare este dept.
192. Orce program de cacu costa ma mut necesta ma mut tmp
dect s-a consderat na.
193. Daca un program este ut, va trebu schmbat. Daca nu ma este
ut va trebu sa fe |ustfcat.
194. Orce program se va extnde pentru a ocupa ntreaga memore
dsponba a cacuatoruu.
195. Daca pentru ntroducerea corecta a dateor n cacuator s-au
prevzut o sere de teste, se va gs un dot ngenos care va descoper o
metoda de a ntroduce date grete.
196. Daca a gst doua eror ntr-un program, caut-o pe a trea.
197. Cacuatoaree pot gre, dar oamen greesc ma mut.
198. Dup ce eroarea gst a fost corectata, se va constata ca de fapt
nu a fost nc o eroare.
19. Orce sstem care depnde de fabtatea umana este nefab.
20. Erore nedetectabe se preznt ntr-o nfntate de forme, pe cnd
cee detectabe sunt prn defne n numr fnt.
LEGILE CERCETARI EXPERIMENTALE
201. tna spune adevru. Nu te sa neat de fapte.
202. Prn defne, cnd nvestghez necunoscutu, nu t a ce rezutat
ve a|unge.
203. Daca un experment ese bne nseamn ca ceva nu a fost n
regua.
204. Daca repetarea unu test de aborator rdca probeme, e bne sa
fac testu o sngura data.
205. Nc un experment nu este reproductb. Daca ar f, atunc ar
trebu ca eecure or sa fe reproductbe.
206. Ncodat sa nu ncerc repetarea unu experment reut.
207. Progresu n tna este nvers proporona cu numru revsteor
de specatate pubcate.
208. Nu gset ncodat tmp sa fac bne un experment, dar ve gs
ntotdeauna tmp sufcent pentru a- reface.
209. Cu ct teora este ma sofstcata, cu att ma bne.
210. Un experment poate f consderat termnat cu bne daca nu se
gnora ma mut de 50% dn datee expermentae obnute, pentru ca totu sa
se conformeze teore.
21. Daca sufcente date expermentae au fost cuese, atunc se poate
demonstra orce prn metode statstce.
212. Daca un program de cercetr nu merta fcut, atunc nu merta sa
fe bne fcut.
213. O cercetare sufcent de ndeungat va tnde poate sa susn o
teore.
214. Daca anumte rezutate nu sunt conforme cu teora, ee trebue
gnorate.
215. n orce ucrare expermentaa, ma nt desenez curbee fnae
dup aceea fxez punctee corespunztoare dateor obnute.
216. n orce set de date expermentae, vaore care par a f corecte,
se dovedesc dup o verfcare atenta ca sunt eronate.
217. Orce dee revouonar trece prn tre stad caracterzate prn
reace: a) "Este mposb, nu-m ros tmpu." b) "Este posb, dar nu
merta." c) "Eu am spus ntotdeauna ca este o dee grozava." 218. n
domenu cercetr expermentae numa do dn ce tre parametr pot f
defn smutan. Ce tre parametr sunt:
Connutu teme, tmpu ban. De exempu, daca unu cunoate care
este connutu probeme peroada de tmp avuta a dspoze, atunc
nmen nu poate precza costu.
219. Drogure sunt acee substane, care n|ectate a oboan conduc
a no rapoarte tnfce.
20. Daca a o probema grea de rezovat sa o da unu om ene - e va
gs o cae ma comoda de rezovare a e.
LEGILE INGINERIEI
21. Mane ar trebu sa ucreze, ar oamen sa gndeasc.
2. Cnd a ncercat totu nmc nu a mers, ctete nstrucune de
foosre.
23. Ca sa funconeze, trebue sa ntroduc techeru n prza.
24. Nu fora. Foosete un cocan ma mare.
25. Experenta varaz drect proporona cu echpamentu dstrus.
26. Fabtatea une man este nvers proporona cu numru
persoaneor care prvesc a asambarea e.
27. Ma devreme, sau ma trzu, pot sa apar cee ma defavorabe
cond de expoatare. Dec toate sstemee trebue proectate astfe, nct sa
rezste a cee ma defavorabe cond de expoatare.
28. Echpamente dentce, testate cu bne n mod dentc, se vor
comporta n mod dfert n expoatare.
29. Mane care se defecteaz pornesc de cee ma mute or cnd
apare personau de reparae.
230. Pre nterschmbabe ae unu echpament nu vor putea f
schmbate ntre ee, fndc nu se potrvesc.
231. Orce schmbare de proect va f soctata dup ce echpamentu a
ntrat de|a n construce.
232. Daca nstaaa pot funconeaz perfect, nstaae ndustrae
corespunztoare vor funcona prost.
23. n orce proect ngneresc, daca se pot strecura eror, atunc ee se
vor produce.
234. Orce eroare n cacu ngneresc se va produce astfe nct sa
afecteze ce ma mut rezutatu fna.
235. n orce formua, constantee - n speca cee preuate dn
manuau ngneruu - se vor consdera ca varabe.
236. Dup ce toate pesee au fost asambate, pe bancu de ucru au
ma rmas cteva pese.
237. Dup ce au fost desfcute toate urubure de a componenta care
trebua reparata se va constata ca s-a gret componenta.
238. Fsure n matera nu apar dect nantea nspece fnae.
239. Un crcut eectrc cu autoprotece va dstruge n mod sgur ate
crcute.
240. Daca reazarea unu agregat necesta "n" componente, numa "n-
" componente vor f dsponbe n stoc.
241. Toerantee se vor cumua astfe nct sa fac mposba
asambarea peseor.
242. Orce cabu tat prea ung se dovedete a f prea scurt.
243. Un gram de practca vaoreaz ct un kogram de teore.
24. Mane nu sunt dect nte ampfcatoare.
245. n cond rguros controate de: umdtate, temperatura, presune,
voum etc. Un mecansm se va comporta dup bunu sau pac.
246. Msoar cu mcrometru. Fa semn cu creta. Tae cu toporu.
247. Nu po repara ceva daca nu- strcat.
248. Gure date sunt de doua feur: unee cu dametru ma mare
dect ce proectat, ar ceeate cu dametru bun, dar pozonate gret.
249. Daca este ma eftn sa cumper un agregat nou, compana va
nssta s- repar pe ce vech.
250. Cea ma mportanta funce a ngneruu proectant este sa fac
ucrure ct ma dfce pentru constructor aproape mposbe pentru
repara.
251. Fecare proect a une nstaa conne ce putn o parte care este
dept mora, doua part care nu se pot procura tre part care sunt nca
n faza de asmare.
LEGILE PSIHOSOCIOLOGIEI
252. Ma bne sa a un sfrt de comar, dect un comar fara de
sfrt.
253. Snguru ucru mperfect dn natura, este omu.
254. Daca ceva pare uor, sgur este greu de fcut. Daca pare greu,
este aproape mposb de fcut.
25. Nmc nu este att de uor pe ct pare.
256. Orce ucru a ma mut tmp dect crez.
257. Fecare are cte o dee grozava, dar napcaba.
258. Uttatea antcpata a unu ucru pe care aba -a cumprat este
nvers proporona cu uttatea u reaa.
259. n cond de stres, ce ma mut oamen aeg dntre ma mute
varante de acune, pe cee ma proaste.
260. Exsta ntotdeauna o cae ma uoar de a face un ucru. Dar cnd
o cau, n-o gset.
261. Propunere, ndferent de cum sunt fcute, vor f nterpretate atfe
de ctre cea.
262. Daca fac ceva care poate f pe pacu tuturor, se va gs cneva
crua sa nu- paca.
263. Preten vn peac, dar duman rmn se acumueaz.
264. Un om fara rege este ca un peste fara bcceta.
265. |-a uat rou prea n seros.
26. Adevru une propoz nu are nmc n comun cu credbtatea e
vceversa.
267. Popuaa panete creste contnuu, n tmp ce ntegenta e
rmne constanta.
268. Fecare ar trebu sa cread n ceva - eu cred ca as ma bea un
pahar cu vn.
269. Frumuseea se oprete a suprafaa pe, dar urena merge pna
a oase.
270. n orce sstem soca, rau este o constanta.
271. Oamen, ca naune, vor acona raona numa dup ce toate
ceeate posbt au fost epuzate.
272. Ncodat sa nu dorm cu cneva ma nebun dect tne.
273. Frumuseea & 274. & ntegenta = constanta.
275. Orce ucru bun n va este ega, mora sau ngra.
276. Dntre cee ma credncoase ucrur n va sunt ban, cn
femee btrne.
27. Orce rspuns de 50% a un sonda| de opne pubca poate f
consderat n categora de 40-60%.
278. Cebatu nu este eredtar.
279. Probabtatea unu tnr de a ntn o femee frumoasa pe care
-ar dor sa o cunoasc creste n progrese geometrca cnd e este nsot
de: a) pretena u; b) sota u; c) un preten ma bogat ma atrgtor.
280. Oamen se pot mpr n doua categor: a) ce care mpart
oamen n doua categor; b) ce care nu- mpart pe oamen.
281. Daca vre sa f acceptat, accepta.
282. Oamen se pot mpr n patru categor: a) ce care stau ntt
nu fac nmc; b) ce care vorbesc despre a nu face nmc; c) ce care
nfptuesc ceva; d) ce care vorbesc despre cum se nfptuesc ucrure.
283. Ce ce tpa ma tare prmete mcrofonu.
284. Vrtutea este o autopedeapsa.
285. Coure apar pe fata numa cu o ora nante de ntnre.
286. Iart, dar tne mnte.
287. Sa greet este uman, dar sa da vna pe atcneva este ma
uman.
28. Ce care rde a urma, probab ca nu a nees guma.
289. Probabtatea sa ntnet pe cneva cunoscut creste atunc cnd
et cu cneva cu care nu trebue sa f vzut.
290. Daca a|u un preten a nevoe, te va tne mnte. Data vtoare
cnd are nevoe de ceva apeeaz tot a tne.
291. Secretu succesuu este sncertatea. Fasfc-o ob medat
succesu dort.
292. Cnd to mnt, nmen nu ascuta.
293. Indferent despre ce este vorba, e vorbesc despre ban.
294. Cnd nu t a ce ucrez, ucreaz ngr|t.
295. Munca n echpa este esena. Ea permte ntotdeauna sa da
vna pe atcneva.
296. Nu arata superoror ta ca et ma bun dect e.
297. Nu t ncodat cne are dreptate, dar t cne decde.
298. Mute persoane pretnd ca fac totu ca a carte, fara sa te cne
este autoru cr, sau char despre ce carte este vorba.
29. E mposb de construt ssteme ant-prost deoarece do sunt
uneor gena.
30. Cnd vremea este frumoasa, prezenta a bserca este saba. Cnd
vremea este foarte urt, prezenta a bserca este saba. Cnd buetnu
meteo este necar, prezenta a bserca ntrece toate ateptre.
301. Nu dor moartea sefuu; f- sa -o doreasc sngur.
302. Daca pace modeu, nu vor avea numru tau. Daca pace
modeu au numru tau, este prea scump. Daca pace modeu, au
numru tau po cumpra, se va rupe a prma mbrcare.
303. Cnd oamen sunt sa sa fac ce doresc, de obce mta pe
a.
304. Daca pantof se potrvesc, cuoarea este nepotrvta.
305. A gre e uman, dar ma uman e sa da vna pe a.
306. Centu care ptete ce ma putn se pnge ce ma mut.
307. Ce care sfore adoarme ntotdeauna prmu.
308. Ce care zmbete atunc cnd ucrure merg prost, s-a gndt
de|a pe cne sa dea vna.
309. Ncodat sa nu argumentez cu un nebun. Ce dn |ur s-ar putea sa
nu fac dferena.
SFARIT