Istoria ilustrata a romanilor Istoria Romaniei (ICI) Romania este situata in centrul Europei, in partea de nord a Peninsulei Balcanice,

si teritoriul sau este marcat de Muntii Carpati, Dunare si Marea Neagra. Avand un climat temperat si un mediu natural diversi icat, care este oarte avora!il vietii, teritoriul romanesc a ost locuit inca din cele mai vec"i timpuri. Cercetarile acute de ar"eologii romani la Bugiulesti, #inutul $alcei, a dus la descoperirea unor relicve umane, datand de la inceputul Paleoliticului In erior (apro%. & milioane de ani inainte de 'ristos). Aceste vestigii sunt dintre cele mai vec"i din Europa, scotand la iveala perioada in care omul, un "umanoid, de apt, parcurgea, i(ic si spiritual, etapele depasirii statutului sau de animal. ) populatie umana mai densa ()mul de Neandert"al), a trait apro%. *++.+++ de ani in urma, dar, relativ sta!ila populatie, nu a ost descoperita decat incepand cu Neoliticul (cu -+++./+++ ani inainte de 'ristos).

Ceramica de Cucuteni 0a un moment dat, populatia de pe teritoriul actualei Romanii, a creat o remarca!ila cultura, a carei dovada se regaseste in policromia ceramicii de Cucuteni (compara!ile cu ceramica unor alte culturi europene importante, la vremea aceea, din Ba(inul Mediteranei de Rasarit si a )rientului Mi1lociu), precum si cultura statuetelor 'amangia (2anditorul de la 'amangia este cunoscut asta(i in intreaga lume).

Ganditorul de la Hamangia (statueta neolitica) 0a inceputul mileniului al doilea, cand Epoca Paleoliticului acea loc Epocii de Bron(, tri!urile tracice de origine indo.europeana se sta!ileau alaturi de populatia care de1a traia in Ba(inul Carpato.Balcanic. De pe vremea tracilor, se poate vor!i de un enomen neintrerupt de creare a poporului roman. In prima parte a primului mileniu dinainte de 'ristos, in (ona carpato.dunareano.pontica . care era partea de nord a unei mari supra ete locuite de tri!urile tracice . un grup al tracilor de nord s.a ndividuali(at3 s.a creat un mo(aic de tri!uri getice si dacice. 4tra!o . un geogra si istoric renumit din epoca imparatului Augustus, ne in ormea(a ca 5dacii aveau aceeasi lim!a ca si getii5. Initial, a ost acelasi popor, singura di erenta dintre daci si geti iind (ona in care locuiau ei3 dacii . in mare parte, locuiau in muntii si pe platoul #ransilvaniei, getii . in campiile Dunarii. In antic"itate, grecii, care i.au intalnit primii pe geti . au olosit acest nume pentru intreaga populatie de la nordul Dunarii, in timp ce romanii, care i.au intalnit primii pe daci, au e%tins olosirea acestui nume pentru toate celelalte tri!uri ce locuiau pe teritoriul de asta(i al Romaniei. Dupa cucerirea acestui teritoriu,

romanii au creat aici provincia Dacia. Iata de ce, intregul teritoriu al Romaniei de a(i este numit Dacia, in toate sursele de in ormatie din perioada latina si a Evului Mediu. Contactul daco.getilor cu lumea greaca a ost usor de acut, prin intermediul coloniilor grecesti create pe teritoriul tarmului Marii Negre al Romaniei de a(i3 Istros ('istria), ondat in sec. $II inainte de 'ristos, Callatis (Mangalia de a(i), si #omis (Constanta de a(i), ultimele doua create un secol mai tar(iu. In istoria scrisa, populatia de la nordul Dunarii (getica), a ost prima data mentionata de 'erodot, 5parintele istoriei5 (sec. I$ inainte de 'ristos). El ne.a vor!it despre povestea campaniei regelui persan Darius I, impotriva scitilor din stepele a late la nord de Pontic (anul /*6 inainte de 'ristos). El a scris ca getii erau cei mai mari luptatori dintre traci. Ei au ost singurii care au re(istat regelui persan, pe drumul dintre Bos or si Dunare. Bure!ista (7& . pana in 1ur de 88 inainte de 'ristos), care a reusit sa uneasca tri!urile geto.dacice, pentru prima data, a creat un regat puternic si intins, pe vremea cand suveranul dac i.a o erit spri1in lui Pompei impotriva lui Ce(ar (anul 87 inainte de 'ristos), si se intindea de la Bes9it, in nord, Ba(inul Dunarii Mi1locii, in vest, raul #iras (Nistru) si tarmul Marii Negre, in est, pana la Muntii Balcani, in sud.

Cetatea dacica de la Sarmisegetuza In primul secol inainte de 'ristos, pe masura ce Imperiul roman se e%tindea si se creau provincii romane in Panonia, Dalmatia, Moesia si #racia, granita cu Dunarea se intindea pe aproape */++ 9m si despartea Imperiul Roman de lumea dacica. In Do!rogea, care se a la su! conducerea romana, de sapte secole, incepand cu domnia lui Augustus, poetul Pu!lius )vidius Naso si.a petrecut ultimii ani ai vietii sale 5printre greci si geti5, intrucat el a ost e%ilat acolo, la #omis (intre anii 7 si *: e.n.), din ordinul aceluiasi Ce(ar. Dacia s.a a lat in apogeul puterii sale su! regele Dece!al (7:.*+- e.n.). Dupa o prima con runtare, pe timpul domniei lui Domitian, (7:.7; e.n.), s.au impus cu necesitate doua ra(!oaie pentru Imperiul Roman (*+*.*+& e.n. si *+/.*+- e.n.), pentru ca, in culmea gloriei sale, imparatul #raian (;7.**: e.n.), sa.l invinga pe Dece!al si sa.i trans orme regatul intr.o provincie romana numita Dacia.

Regele Decebal

Imparatul Traian

Columna lui #raian, inaltata la Roma, si mausoleul de la Adamclisi (Do!rogea) povestesc despre aceasta inclestare militara, care a ost urmata de o masiva si sistematica coloni(are a noilor teritorii integrate

noului imperiu.

Columna lui Traian din Roma - certificatul de nastere a poporului roman

Mausoleul roman de la Adamclisi (secolul II e.n.) Dacii, cu toate ca au su erit pierderi grele, au ramas, c"iar si dupa ce a ost instaurata noua conducere, principalul element din Dacia, provincia a ost supusa unui proces de romani(are comple%, elementul sau de !a(a iind impunerea si adoptarea de initiva a lim!ii latine. Romanii sunt asta(i singurii descendenti ai Imperiului Roman de Rasarit, lim!a romana este una din marile mostenitoare ale lim!ii latine, alaturi de <ranta, Italia, 4pania, Romania este o oa(a de latinitate in aceasta parte a Europei. 0ocuitorii, ie ei descendenti ai Imperiului Roman sau a daco.romanilor, si.au continuat e%istenta neintrerupta ca tarani sau ca pastori, c"iar dupa retragerea romana su! imparatul Aurelian, (&:+.&:/), atat a armatei, cat si a administratiei romane, care s.a mutat la sud de Dunare. Dar, stramosii romanilor au ramas timp de cateva secole in s era de in luenta a Imperiului Roman, atat in politica, cat si in economie, religie sau cultura, dupa despartirea in doua a Imperiului Roman, in anul 6;/ e.n., ei au ramas in s era de in luenta a Imperiului Bi(antin. Ei traiau mai mult in spiritul vec"ilor romani, care acum deca(use, si au supravietuit impre1urarilor grele din timpul valurilor succesive ale popoarelor migratoare. 0a vremea cand sim!io(a etno.culturala dintre daci si romani a ost reali(ata, si s.a inali(at in sec. $I.$II, prin ormarea poporului roman, intre sec. II si I$, daco.romanii au adoptat crestinismul in orma sa latina. Prin urmare, in sec. $I.$II, cand procesul de ormare a poporului roman a ost gata, natiunea a patruns in

istorie ca o natiune crestina. Iata de ce, spre deose!ire de natiunile vecine, care au ca date de crestinare (!ulgarii . anul 7-/, sar!ii . 7:8, polonii . ;--, slavii de est . ;77, ungurii . *+++), romanii nu au o data i%a a crestinarii, intrucat ei au ost prima natiune crestina din regiune. In sec. I$.=III, poporul roman a tre!uit sa aca ata valurilor de popoare migratoare . gotii, "unii, gepi(ii, avarii, slavii, pecinegii, cumanii, tatarii . care au traversat teritoriul Romaniei. #ri!urile migratoare au controlat acest spatiu, din punct de vedere militar si politic, intar(iind de(voltarea economica si sociala a !astinasilor si ormarea entitatilor statale locale. 4lavii, care s.au sta!ilit masiv in sec. $II la sud de Dunare, au despartit in doua masa compacta a romanilor din (ona carpato.danu!iana3 cei de la nord (daco.romanii), au ost separati de cei de la sud, care s.au deplasat spre vestul si sud.estul Peninsulei Balcanice (aromanii, megleno.romanii si istro. romanii). 4lavii s.au sta!ilit la nord de Dunare si au ost asimilati incetul cu incetul de poporul roman si lim!a lor a lasat urme in voca!ularul si onetica lim!ii romane. Peste lim!a romana s.a suprapus asa. numita lim!a slavica (in acelasi mod cum s.a impus idiomul germanic rancilor). Romanii apartinand religiei ortodo%e au adoptat ast el lim!a vec"e slavona !isericeasca, ca o lim!a de cult si incepand cu sec. =I.=$II ca o lim!a de curte si cultura. 0im!a slava n.a ost niciodata o lim!a vie, vor!ita de popor, pe teritoriul Romaniei, ea a 1ucat pentru romani, la un momentdat, in Evul Mediu, acelasi rol pe care l.a 1ucat latina in vest, la inceputul epocii moderne, ea a ost inlocuita pentru totdeauna in !iserica, la curte si in cultura de catre lim!a romana. Datorita po(itiei lor, romanii de la sud de Dunare au ost pentru prima data mentionati in sursele istorice (sec. =), su! numele de vla"i sau !la"i (vala"i), acest nume aratand ca ei erau vor!itori ai unei lim!i romanice, si ca popoarele non.romanice din 1urul lor recunosteau acest apt. Dupa anul -+&, slavii sta!iliti masiv la sud de Dunare au ondat un tarat puternic !ulgar, in sec. I=. Asta a acut o !resa intre romanii din nordul Dunarii si cei a lati la sud de Dunare. Pe masura ce au ost supusi la tot elul de presiuni si i(olati de trunc"iul puternic romanesc de la nord de Dunare, numarul romanilor din sudul Dunarii a sca(ut continuu, in timp ce ratii lor de la nordul Dunarii, cu toate ca traiau in conditii e%trem de di icile, si.au continuat evolutia lor istorica, ca o natiune separata, cea mai indepartata la est descendenta a Imperiului Roman.

ala!ia" Moldo#a si Transil#ania

Incepand cu sec. al =.lea, surse !i(antine, slave si ungare, si mai tar(iu surse occidentale, mentionea(a e%istenta entitatilor statale ale populatiei romanesti . cne(ate si voievodate . la inceput in #ransilvania si Do!rogea, apoi in sec. =II.=III, si in teritoriile de la estul si sudul Carpatilor. ) trasatura speci ica a istoriei romanilor din Evul Mediu, pana in epoca moderna, este aceea ca ei au trait in trei principate vecine, dar autonome, . $ala"ia, Moldova si #ransilvania. Acest enomen . care este, ara indoiala, unic in Europa medievala, este e%trem de comple%. ) serie de cau(e tin de esenta societatii eudale, dar sunt de asemenea si actori speci ici. Printre ultimii, dorim sa mentionam e%istenta imperiilor vecine puternice, care s.au opus uni icarii entitatilor statale romanesti si c"iar au ocupat . pentru o perioada mai scurta sau mai lunga . teritoriile romanesti. De e%emplu, la vest, romanii a tre!uit sa aca ata politicii de cucerire dusa de regatul ungar. In 7;/, tri!urile ungare care au venit din tinuturile $olgai, conduse de Arpad, s.au sta!ilit in Panonia. Ei au ost opriti in inaintarea lor spre vest de catre imparatul )tto I (;;/), ast el ca ungurii s.au sta!ilit si si.au intors ata catre sud.est si est. Aici, ei s.au intalnit cu romanii. ) cronica ungara descrie intalnirea dintre mesagerii trimisi de Arpad, regele ungur, si voievodul Menumorut al Bi"arei, un oras in vestul #ransilvaniei. Am!asadorii unguri au pretins ca teritoriul sa le ie cedat lor. Cronica a pastrat pentru noi raspunsul plin de demnitate dat de Menumorut3 54puneti.i lui Arpad, ducele >ngariei, conducatorul vostru. Bucurosi ii vom iesi in intampinare, ca de la prieten la prieten, pentru a.i da lui tot ce are nevoie, pentru ca este strain, si unui strain ii lipsesc multe. Dar pamantul pe care il pretinde, nu.l va avea niciodata de la noi de !unavoie, cata vreme vom trai5. In ciuda re(istentei cne(atelor si voievodatelor romanesti, ungurii au reusit in sec. =.=II sa ocupe #ransilvania si s.o incorpore(e regatului ungar (pana la inceputul secolului =$I, ca voievodat autonom). In scopul de a consolida puterea lor in #ransilvania, unde romanii au continuat sa ie de.a lungul secolelor marea ma1oritate etnica, ca si in scopul de a apara granita estica si sudica a voievodatului, coroana ungara a recurs la coloni(area regiunilor de rontiera, cu sasi si secui, in sec. =II.=III.

$iserica din %ensusi In sec. =I$, odata cu declinul puterii imperiilor vecine (polonii, ungurii, tatarii), s.au ormat o serie de state eudale, in sudul si estul lantului muntos al Carpatilor3 $ala"ia, su! Basara! I, in 1urul anului *6-+, si Moldova, su! Bogdan I, in 1urul anului *6/;. Regatele Poloniei si >ngariei au incercat in sec. =I$ si =$ sa ane%e(e sau sa su!1uge cele doua principate, dar n.au reusit. In cea de.a doua 1umatate a sec. =I$, o noua amenintare se a!atea asupra teritoriilor romanesti3 Imperiul otoman. Dupa ce au pus prima data piciorul pe pamantul european, in *6/8, turcii otomani au inceput rapida lor e%pansiune pe continent, ast el ca stindardul verde al Islamului lutura de1a in sudul Dunarii, in *6;-.

Scene din Cronica pictata de la iena" reprezentand #ictoria romanilor la &osada ('(()) impotri#a armatei regelui *ngariei 4ingure sau in alianta cu tarile crestine vecine, mai degra!a in alianta cu voievodatele vecine ale celorlalte doua principate romanesti, voievo(ii Mircea cel Batran al $ala"iei (*67-.*8*7) si $lad #epes (Dracula din legendele medievale . *8/-.*8-&), precum si 4te an cel Mare si 4 ant (*8/:.*/+8), voievodul Moldovei si Iancu de 'unedoara, voievodul #ransilvaniei (*88*.*8/-), au dus grele !atalii de aparare impotriva turcilor otomani, impiedicandu.le e%pansiunea spre centrul Europei.

Mircea cel $atran" domnitorul Tarii Romanesti ('(+,-'-'+)

lad Tepes" domnitorul Tarii Romanesti (%racula din legendele medie#ale" '-.,-'-,/)

Stefan cel Mare si Sfant" %omnitorul Moldo#ei ('-.0-'.)-) Intreaga Peninsula Balcanica a devenit teritoriu turcesc. Constantinopole a ost capturat de Mo"amed al

II.lea, in *8/6, 4oliman Magni icul a capturat orasul Belgrad, in */&*, si Regatul ungar a disparut in urma Bataliei de la Mo"aci . */&-. Prin urmare, $ala"ia si Moldova erau incercuite si a tre!uit sa recunoasca su(eranitatea Imperiului )toman timp de peste trei secole. Dupa ce Buda a ost capturata si >ngaria a devenit pasalac, #ransilvania a devenit principat autonom, in */8*, dar ea a recunoscut, de asemenea, su(eranitatea Imperiului )toman, ca si celelalte doua teritorii romanesti. 4pre deose!ire de toate celelalte popoare din sud.estul Europei, spre deose!ire de unguri si poloni, romanii au ost singurii care si.au mentinut entitatea statala in timpul Evului Mediu, ca si propria politica, precum si structurile militare si administrative. #ri!utul platit sultanului avea menirea sa garante(e pastrarea autonomiei interne, dar in acelasi timp, si protectia impotriva altor dusmani puternici. $ala"ia si Moldova, detinand propriul lor statut autonom, au continuat, dupa caderea Imperiului Bi(antin, sa cultive traditiile culturale !i(antine si au luat asupra lor, in acelasi timp, pastrarea religiei ortodo%e rasaritene, pe teritoriul lor, invatati din toata Peninsula Balcanica, la adapost de islamul intolerant, au putut continua munca lor, ara nici un o!stacol. Ei au pregatit renasterea culturala a propriilor natiuni.

1rasul Soroca pe malul raului 2istru 4 arsitul sec. =$I a ost dominat de personalitatea lui Mi"ai $itea(ul. El a devenit voievod al #arii Romanesti in */;6 si s.a alaturat 0igii Crestine . o coalitie antiotomana, initiata de papalitate si de 4 antul Imperiu Roman. El a reusit, dupa grele !atalii (Calugareni, 2iurgiu) sa redo!andeasca c"iar independenta tarii sale. In */;;.*-++, pentru prima data in istorie, el a unit toate teritoriile locuite de romani, proclamandu.se 5Print al #arii Romanesti, al #ransilvaniei si al intregii Moldove5. 4ituatia interna era oarte complicata, marile puteri vecine . Imperiul )toman, Polonia si Imperiul "a!s!urgic . ii erau ostile si si.au unit ortele pentru a.l in range, ast el ca aceasta unire a ost de scurta durata, intrucat Mi"ai $itea(ul a ost asasinat in *-+*. >nirea reali(ata de domnitorul domnitor a devenit totusi un sim!ol pentru posteritate. In sec. al =$II.lea, su! di erite orme, si cu succese trecatoare, si alti printi au incercat sa relanse(e am!itiosul program politic al lui Mi"ai $itea(u, incercand sa orme(e un ront de uniune antiotomana din cele trei principate si sa restaure(e unitatea Daciei antice.

Mi!ai iteazu ('.3(-',)')" cel care a unit primul cele trei teritorii romanesti 4 arsitul sec. =$II si inceputul sec. =$III au adus sc"im!ari, politice, atat in centrul, cat si in estul Europei. Imperiul )toman a esuat in tentativa sa de a captura $iena, in *-76 si, prin urmare, Imperiul 'a!s!urgic

si.a inceput e%pansiunea catre sud.estul Europei. #ratatul de pace austriaco.turcesc de la ?arlo@it( (*-;;) sanctiona ane%area #ransilvaniei si organi(area ei ca un principat autonom la Imperiul Austriac (din *:-/ a devenit mare principat, condus de un guvernator). Polonia era divi(ata si Rusia, prin cuceriri succesive, a atins, su! Petru cel Mare, (*-;-.*:&/) raul Nistru, devenind ast el vecinul de rasarit al Moldovei. Am!itiosul vis al tarilor de a domina 4tramtoarea Bos or si Constantinopolul situa Principatele Romanesti in calea e%pansiunii rusesti. Imperiul )toman, in incercarea de a.si apara vec"ile po(itii, a introdus in Moldova (*:**) si #ara Romaneasca (*:*-) 5regimul anariot5, care a durat pana in *7&*, si su! care 4u!lima Poarta desemna in cele doua principate domnitori greci, recrutati din <anar, un cartier al Istan!ulului, care erau considerati drept credinciosi ai turcilor. Aceasta a ost epoca in care controlul politic otoman si e%ploatarea economica a luat proportii, la el ca si coruptia, dar, s.au introdus, de asemenea, si cateva re orme sociale . cum este a!olirea ser!iei ., ca si re orme administrative, de moderni(are, dupa modelul european, din perioada iluminismului. Autonomia interna, desi limitata, a ost conservata la !a(a, in cele doua principate, care au continuat sa ie entitati distincte in Imperiul )toman, aceasta situatie a ost recunoscuta in cateva tratate internationale (de e%. in cel de la Cuciuc ?ainargi) (*:78). 4ituate la granita celor trei mari imperii si ravnite de toate trei, #ara Romaneasca si Moldova au devenit, timp de mai !ine de */+ de ani, nu numai teritorii de con runtare, dar c"iar si de !atalie, pe care armatele imperiilor s.au intalnit. Multi ani, Austria si Rusia au luptat impotriva Imperiului )toman (*:*+.*:**, *:*-.*:*7, *:6/.*:6;, *:-7.*::8, *:7:.*:;&, *7+-.*7*&, *7&7.*7&;, *7/6.*7/-)3 acele lupte au avut loc pe pamantul Romniei si au ost insotite intotdeauna de ocupatie militara straina, care, adeseori, s.a mentinut mult timp dupa ce ra(!oiul propriu.(is s.a terminat, ast el ca tarile romanesti au indurat nu numai devastarea si pierderile irecupera!ile, dar au trecut, de asemenea, si prin dislocari de populatie si amputari de teritorii dureroase. De e%emplu, Austria a ane%at )ltenia temporar (*:*7.*:;6), precum si Nordul Moldovei, numit Bucovina (*::/.*;*7). Dupa ra(!oiul ruso.turc din *7+-.*7*&, Rusia a ane%at partea de rasarit a Moldovei, teritoriul dintre raurile Prut si Nistru, numit mai tar(iu Basara!ia (*7*&.*;*7).

Renasterea nationala
In sec. =$III si la inceputul sec. =I= au avut loc uriase trans ormari economice si sociale, structurile eudale erau pro und erodate, incepusera sa apara primele intreprinderi de tip capitalist si, in acelasi timp, produsele romanesti intrau, putin cite putin, in circuitul oriental. Ideea nationala, ca pretutindeni in Europa, avea sa devina visul inaltator al intelectualitatii si elementul de !a(a in planurile de viitor, acute de politicieni. >nirea unei parti a creierului din #ransilvania cu !iserica catolica (greco.catolicii), reali(ata de casa de 'a!s!urg intre anii *-;;.*:+*, a 1ucat un rol important in emanciparea romanilor transilvaneni. 0upta lor pentru drepturi egale cu alte grupuri etnice (cu toate ca romanii detineau peste -+A din populatia principatului, ei erau inca considerati 5tolerati5 in propria lor tara), a ost pornita de episcopul Inocentiu Micu.?lein si continuata de grupul de intelectuali din cadrul miscarii 54coala Ardeleana53 2"eorg"e 4incai, Petru Maior, 4amuel Micu, Ion Budai Deleanu. Acesti carturari au dovedit latinitatea lim!ii romane si a poporului roman, !a c"iar mai mult aptul ca ei au avut o e%istenta neintrerupta ca populatie auto"tona. In virtutea acestei mosteniri, ei au pretins drepturi egale cu celelalte natiuni din #ransilvania . ungurii, secuii si sasii. Revendicarile romanilor din #ransilvania au ost supuse atentiei Curtii din $iena, intr.o lunga petitie, numita 4upple% 0i!ellus $alac"orum (*:;*), care insa n.a primti nici un raspuns. Pro!lema Renasterii in #ara Romaneasca a ost e%primata in cadrul Revolutiei condusa de #udor $ladimirescu (*7&*), care a i(!ucnit in acelasi timp cu miscarea 2reciei pentru li!ertate.

Tudor ladimirescu" conducatorul Re#olutiei Romane de la '+/' Cu toate ca trupele otomane si tariste au ocupat principatele dunarene in acelasi an, sacri iciile acute de romani au dus la a!olirea regimului anariot si domnitorii pamanteni au ost din nou numiti pe tronurile din Moldova si #ara Romaneasca. #ratatul de Pace din *;&;, semnat la Adrianopole (asta(i Edirne), a dus la inc"eierea con lictului ruso.turc din 7&7.7&;, care a dus in inal la ra(!oiul de eli!erare nationala purtat de 2recia. Acest tratat a sla!it oarte mult su(eranitatea otomana si a sporit protectoratul Rusiei. Acum, comertul era li!er, cerealele romanesti au inceput sa patrunda pe pietele europene. 4u! Pavel ?isele , comandantul trupelor rusesti, care ocupa cele doua principate romanesti (*7&7.*768) a ost introdus un Regulament )rganic in #ara Romaneasca (*76*) si Mildova (*76&). Pana in *7/;, aceste regulamente au servit ca legi undamentale (constitutii) si au contri!uit la moderni(area si omogeni(area structurilor sociale, economice, administrative si politice, care incepusera in decadele premergatoare. Prin urmare, in prima 1umatate a sec. =I=, Principatele Romanesti au inceput sa se distante(e de lumea otomana orientala si sa isi spuna cuvantul in spatiul spiritual al Europei de $est. Idei curente, atitudini din vest erau mai mult decat !inevenite in societatea romaneasca care su erea un proces ireversi!il de moderni(are. Acum, constiinta ca toti romanii apartin aceleiasi natiuni era generali(ata si uniunea intr.un singur stat independent a devenit idealul tuturor romanilor.

*nirea si independenta
$antul revolutiei din *787 a !atut si asupra principatelor romanesti de asemenea. Ele au adus in mi1locul scenei politice o serie de intelectuali straluciti precum Ion Eliade Radulescu, Nicolae Balcescu, Mi"ail ?ogalniceanu, 4imion Barnutiu, Avram Iancu si altii.

2icolae $alcescu" unul din conducatorii Re#olutiei din '+-+ In Moldova tul!urarile au ost ina!usite rapid dar in #ara Romaneasca revolutionarii practic au condus tara din iunie pina in septem!rie *787. In #ransilvania revolutia s.a prelungit pina aproape la s irsitul lui *78;. Acolo, liderii unguri au re u(at sa ia in consideratie revendicarile romanilor si ei au reusit sa ane%e(e #ransilvania la >ngaria, asta a dus la separarea ortelor revolutionare romanesti si unguresti. 2uvernul ungar al lui ?ossut" 0aios a incercat sa ina!use lupta romanilor, dar el s.a con runtat cu re(istenta armata a romanilor in Apuseni su! conducerea lui Avram Iancu.

A#ram Iancu" conducatorul Re#olutiei din '+-+ in Transil#ania Cu toate ca interventia !rutala a armatelor otomane, tariste si "a!s!urgice a ost incununata de succes in *787.*78;, valul de inoire in avoarea ideilor democratice s.a raspindit peste tot in urmatoarea decada. Rusia a ost in rinta in Ra(!oiul din Crimeea (*7/6.*7/-) si asta a pus su! semnul intre!arii din nou ragilil ec"ili!ru european. Datorita po(itiei lor strategice la gurile Dunarii, pe masura ce aceasta cale de navigatie era din ce in ce mai importanta pentru comunicatiile europene, la Congresul de pace de la Paris ( e!ruarie.martie *7/-) s.a pus pro!lema statutului Principatelor Dunarene. $ala"ia si Moldova ramaneau inca su! suveranitate otomana, dar acum ele erau plasate su! tutela colectiva a celor sapte puteri care semnau #ratatul de pace de la Paris3 aceste puteri au "otarit atunci sa ie convocate adunarile locale care sa "otarasca asupra viitoarei organi(ari a celor doua principate. #ratatul de la Paris stipula de asemenea3 retrocedarea sudului Basara!iei la Moldova, teritoriu ce usese ane%at de Rusia in *7*& (1udetele Ca"ul, Bolgrad, Ismail), navigatia li!era pe Dunare3 sta!ilirea unei comisii europene a Dunarii, statutul de neutralitate a Marii Negre. In *7/: au ost convocate Adunarile Ad."oc la Bucuresti si Iasi in !a(a prevederilor Congresului de Pace de la Paris din *7/-3 toate categoriile sociale participante la aceste adunari au "otarat in unanimitate sa uneasca cele doua principate intr.un singur stat.

Imparatul rance( Napoleon al III.lea a spri1init aceasta "otarare, Imperiul )toman si Austria au ost impotriva, ast el ca s.a convocat o noua con erinta a celor sapte puteri in Paris (Mai.august *7/7)3 cu acea oca(ie doar citeva din revendicarile romanilor au ost acceptate. Dar, romanii au ales in /.*: ianuarie *7/;, in Moldova, si in &8 ianuarie./ e!ruarie *7/;, in #ara Romaneasca, pe colonelul Ale%andru Ioan Cu(a, ca domnitor unic, reali(and, de acto, unirea celor doua principate.

Ale4andru Ioan Cuza ('+.3-'+,,)" %omnitorul &rincipatelor *nite 4tatul national roman, a luat in &8 ianuarie . / e!ruarie *7-&, numele de Romania si si.a sta!ilit capitala la Bucuresti. Asistat de Mi"ail ?ogalniceanu, cel mai apropiat consilier al sau, Ale%andru Ioan Cu(a a initiat un program de re orme care a contri!uit la moderni(area societatii romanesti si a structurilor statale3 0egea seculari(arii averilor manastiresti . *7-6, 0egea re ormei agrare, eli!erand taranii de sarcina indatoririlor eudale si improprietarindu.i cu pamant (*7-8), 0egea codului penal, 0egea codului civil (*7-8), 0egea educatiei, in principiul careia scoala primara devenea o!ligatorie si gratuita (*7-8), in iintarea universitatilor din Iasi (*7-+) si din Bucuresti (*7-8).

Mi!ail 5ogalniceanu ('+'0-'+3))" parintele reformei" care a facut din Romania o tara moderna Dupa a!dicarea lui Ale%andru Ioan Cu(a (*7--), Carol de 'o"en(ollern.4igmaringen, inrudit cu amilia regala de Prusia, si care a ost spri1init de Napoleon al III.lea si Bismar9, a ost proclamat, in *+ mai *7--, dupa un plei!iscit, ca print conducator al Romaniei, su! numele de Carol I.

Carol I" primul rege al Romaniei Noua Constitutie, inspirata dupa cea !elgiana (din *76*), care a ost promulgata in *7-- si s.a a lat in u( pana in *;&6, proclama Romania ca o monar"ie constitutionala. In urmatorii *+ ani, lupta romanilor de a. si do!andi independenta totala de stat a ost parte integranta din miscarile ce au avut loc, impreuna cu alte popoare din sud.estul Europei . sar!ii, ungurii, muntenegrenii, !ulgarii, al!ane(ii . si aveau ca scop sa taie ultimele lor legaturi cu Imperiul )toman. Intr.un cadrul international avora!il . in *7-/ ., a i(!ucnit din nou cri(a orientala si a inceput atunci, in *7::, ra(!oiul ruso.turc. Romania si.a declarat independenta de stat totala, in ;.&* mai *7::. 2uvernul condus de Ion C. Bratianu, si in care Mi"ail ?ogalniceanu unctiona ca ministru de e%terne, a "otarat ca, in cadrul cererii de asistenta a Rusiei, sa se uneasca cu ortele rusesti ce operau in Bulgaria. Armata romana, su! comanda directa a printului Carol I, a trecut Dunarea si a participat la asediul Plevnei, re(ultatul a ost incercuirea armatei otomane, condusa de )sman Pasa (*+ decem!rie *7::).

Atacul redutei Gri#ita Gra#ura a Raz6oiului de Independenta ('+00-'+0+) Independenta Romaniei, ca si independenta 4er!iei si a Muntenegrului, precum si unirea Do!rogei cu Romania, au ost recunoscute, in #ratatul de pace ruso.turc de la 4an 4te ano (6 martie *7:7). In urma insistentei marilor puteri, s.a tinut Congresul de Pace de la Berlin (iunie.iulie *7:7), in cadrul caruia s.a recunoscut si mentinut statutul pe care si.l proclamase Romania cu un an mai inainte. 4.a resta!ilit, de asemenea, dupa o lunga perioada de dominatie otomana, dreptul Romaniei asupra Do!rogei, care a ost realipita la Romania. Dar, in acelasi timp, Rusia a violat conventia semnata in 8 aprilie *7:: si a ortat Romania sa retrocede(e 1udetele Basara!iei de sud ?apul, Bolgrad si Ismail. Pe *8.&- martie, *77*, Romania s.a proclamat regat si Carol I de 'o"en(ollern 4igmaringen a ost incoronat ca rege al Romaniei. Dupa ce si.a o!tinut independenta, statul roman a ost locul catre care si. au indreptat oc"ii toti romanii care traiau in teritoriile a late inca su! ocupatie straina. Romanii din Bucovina si Basara!ia se con runtau cu politica sistematica de asimilare in lumea germana, respectiv ruseasca. Imigratia strainilor era diri1ata catre teritoriile lor. Enclavele romanesti din Peninsula Balcanica

aveau di icultati tot mai mari vi(avi de politica de de(nationali(are. 0a inceputul sec. ==, romanii erau un popor cu peste *& milioane de locuitori, dintre care aproape 1umatate se a lau su! dominatie straina. In aceeasi vreme, in #ransilvania, romanii su ereau consecintele serioase ale acordului prin care statul ungar se resta!ilea, dupa mai mult de 6 secole de colaps, in care a ost creata dualitatea austro.ungara (*7-:). #ransilvania si.a pierdut statutul autonom pe care l.a avut su! stapanirea austriaca si a ost incorporata in >ngaria. 0egislatia adoptata de guvernul de la Budapesta proclama e%istenta unei singure nationalitati in >ngaria . aceea mag"iara, destinata sa distruga din punct de vedere etno.cultural celelalte populatii, ortandu.le sa devina ungare. Asta a supus populatia romaneasca, alaturi de alte grupuri etnice, la grele incercari. 0a vremea aceea, Partidul National Roman a 1ucat un rol important in impunerea identitatii nationale a romanilor, partidul a ost recunoscut in *77* si a ost promotorul in lupta de o!tinere a recunoasterii drepturilor egale pentru natiunea romana, precum si re(istenta ei impotriva proiectelor de de(nationali(are. In *7;&, lupta nationala a romanilor a atins apogeul, in cadrul Miscarii Memorandistice. Memorandumul a ost conceput de liderii romanilor din #ransilvania, Ion Ratiu, 2"eorg"e Pop Basesti, Eugen Brote, $asile 0ucaciu si a ost trimis la $iena pentru a i supus atentiei imparatului <ran( Iose I. El averti(a opinia pu!lica europeana asupra revendicarilor romanilor si o punea in garda ata de intoleranta aratata de guvernul de la Budapesta, re eritor la pro!lema nationala. Perioada *7:7.*;*8 a ost una de sta!ilitate si progres pentru Romania. Politica s.a polari(at in 1urul a doua partide mari . conservator (0ascar Catargiu, Petre Carp, 2"eorg"e 2rigore Cantacu(ino, #itu Maiorescu) si li!eral (Ion C. Bratianu, Dimitrie 4tur(a, Ion I. C. Bratianu). Ei au venit la putere alternativ si asta a ost caracteristic pentru comportamentul politic al epocii. Politica e%pansionista a Rusiei a determinat Romania sa semne(e, in *776, in secret un tratat de alianta cu Austria, >ngaria, 2ermania si Italia, tratatul a ost reinnoit periodic pana la primul ra(!oi mondial. Dupa ce la inceput a ramas neutra, in primul ra(!oi !alcanic (*;*&.*;*6), Romania s.a alaturat 2reciei, 4er!iei, Muntenegrului si #urciei impotriva Bulgariei, in cadrul celui de.al doilea ra(!oi !alcanic. Pacea de la Bucuresti (*;*6) a marcat s arsitul con lictului si ea prevedea ca sudul Do!rogei . Cadrilaterul (1udetele Durostor si 4ilistra) sa devina parte la Romania. In august *;*8, cand a i(!ucnit primul ra(!oi mondial, Romania s.a declarat neutra. Doi ani mai tar(iu, in *8.&: august *;*-, ea s.a alaturat Aliatilor, care i.au promis spri1in pentru do!andirea unitatii sale nationale. 2uvernul condus de Ion I.C. Bratianu a declarat ra(!oi Austro.>ngariei.

Ion I.C. $ratianu" prim ministru al Romaniei Dupa primul succes, armata romana a ost silita sa a!andone(e o parte din tara, inclusiv Bucurestiul, si sa se retraga in Moldova, datorita o ensivei unite a armatelor din #ransilvania, comandate de 2eneralul von <al9en"eBn si a celor din Bulgaria, comandate de Maresalul von Mac9ensen. In vara lui *;*:, in marile !atalii de la Marasesti, Marasti si )itu(, romanii au respins incercarea puterilor centrale de a se apara si au scos Romania din ra(!oi, ocupandu.si restul teritoriului.

7upta de la Marasesti - gra#ura din primul raz6oi mondial

Monumentul de la Marasesti dedicat eroilor primului raz6oi mondial 4ituatia insa s.a sc"im!at complet dupa Revolutia din *;*: din Rusia si pacea separata, inc"eiata de sovietici la Brest.0itovs9 (6 martie *;*7). Asta atragea dupa sine s arsitul operatiunilor militare pe rontul de est. Romania a ost o!ligata sa urme(e pasii aliatei sale Rusia, deoarece pe rontul din Moldova trupele romanesti se intercalau cu trupele rusesti si era imposi!il ca lupta sa continue intr.o (ona a rontului, si pacea sa se instale(e in alta (ona a rontului. Rupandu.se de aliatii sai occidentali, Romania a ost o!ligata sa semne(e #ratatul de Pace de la Bucuresti cu puterile centrale (&8 aprilie.: mai *;*7). Procedura de rati icare n.a ost insa niciodata dusa la !un s arsit, ast el ca din punct de vedere legal tratatul n.a ost niciodata operativ, de apt, la s arsitul lui octom!rie *;*7, Romania a denuntat tratatul si a reintrat in ra(!oi. Dreptul popoarelor la autoguvernare a trium at la s arsitul primului ra(!oi mondial, si asta a servit cau(elor romanilor care traiau in imperiile tarist si austro.ungar. Colapsul sistemului tarist si recunoasterea de catre guvernul sovietic al dreptului la autoguvernare permis romanilor din Basara!ia sa. si e%prime prin vot in cadrul organului national repre(entativ . Parlamentul tarii, care s.a convocat la C"isinau, vointa lor de a se uni cu Romania (&: martie.; aprilie *;*7). Caderea monar"iei "a!s!urgice in toamna lui *;*7, a acut posi!ila, pentru natiunile a late su! opresiunea austro.ungara, emanciparea acestora. 0a */.&7 noiem!rie *;*7, Consiliul National din Bucovina a votat la Cernauti unirea acelei provincii cu Romania.

&alatul Metropolitan din Cernauti"

unde a fost #otata unirea $uco#inei cu Romania (/+ noiem6rie '3'+) Adunarea nationala din #ransilvania, convocata la Al!a Iulia in *7 noiem!rie.* decem!rie *;*7, a votat, in pre(enta a preste *++.+++ de delegati, unirea #ransilvaniei si Banatului cu Romania. Ast el ca, in ianuarie *;*7, cand s.a inaugurat la Paris con erinta de pace, unirea tuturor romanilor intr.un singur stat era un apt pe deplin reali(at. #ratatele de pace internationale din *;*;.*;&+, semnate la NeuillB, 4aint 2ermain, #rianon si Paris, sta!ileau noile realitati europene si sanctionau, de asemenea, unirea provinciilor care erau locuite de romani intr.un singur stat (&;/.+8& 9m.p, cu o populatie de */,/ milioane). $otul universal a ost introdus (*;*7), re orma radicala a ost aplicata (*;&*), noua Constitutie a ost adoptata . una dintre cele mai democratice de pe continent . (*;&6) . si toate aceste au creat un cadru general democratic si au pavat drumul pentru o de(voltare economica rapida (productia industriala s.a du!lat intre *;&6 si *;67. Cu cele :,& milioane de !arili de titei produs in *;6:, Romania era cel de.al doilea producator european si nr. : in lume. $enitul national pe cap de locuitor atingea ;: de dolari, in *;67, comparativ cu cel al 2reciei de :-C, cel al Portugaliei de 7* C, cel al Ce"oslovaciei de *8*C si al <rantei de &8-C. In politica, erau mai multe partide a late in competitie. Ast el ca 2uvernul a ost controlat, de.a lungul anilor, de cateva dintre ele3 Partidul Poporului (Ale%andru Averescu), Partidul National 0i!eral (Ion I.C. Bratianu, I.2. Duca, 2"eorg"e #atarescu), Partidul National #aranesc (Iuliu Maniu). Partidul Comunist Roman, ondat in *;&*, si care avea un numar nesemni icativ de mem!ri, a ost inter(is, in *;&8. 2arda de <ier, o miscare e%tremista a aripii nationaliste de dreapta, ondata de Corneliu Delea Codreanu, in *;&:, a ost, de asemenea, e%ilata. In *;6+, Carol al II.lea s.a ra(gandit in legatura cu deci(ia sa anterioara de a renunta la tron si l.a detronat pe iul sau minor, Mi"ai (care devenise rege in *;&:) si a luat tronul. )pt ani mai tar(iu el instaura propria sa dictatura (*;67.*;8+). )!iectivele politicii e%terne in perioada inter!elica, cand Nicolae #itulescu a 1ucat un rol ma1or, erau indreptate spre mentinerea status.Euo.ului teritorial, prin crearea aliantelor regionale, spri1inind 0iga natiunilor si politica de securitate colectiva, la el ca si promovarea unei stranse cooperari cu democratiile vestice . <ranta si Anglia.

2icolae Titulescu" ministrul afacerilor e4terne roman" suporterul securitatii colecti#e in 8uropa Impreuna cu Ce"oslovacia si Iugoslavia, Romania a ondat Mica Antanta, in *;&+.*;&* si a creat o noua organi(atie de securitate regionala . Antanta Balcanica, impreuna cu Iugoslavia, 2recia si #urcia, in *;68. Pe masura ce na(ismul crestea in 2ermania, aceasta impreuna cu Italia spri1inea pretentiile revi(ioniste ale statelor vecine Romaniei, politica de orta a avut succes pe continent si acest lucru a ost marcat de Ansc"luss, Pactul de la Munc"en (*;67), de separare a Ce"oslovaciei (*;6;). 4.a produs o apropiere intre >niunea 4ovietica si cel de.al treilei Reic", toate acestea au dus la i(olarea internationala a Romaniei. Pactul Ri!entropp.Molotov (&6 august *;6;), stipula intr.un protocol secret interesele sovietice

in statele !altice, estul Poloniei, precum si in Basara!ia. Cand a i(!ucnit cel de.al doilea ra(!oi mondial, Romania si.a declarat neutralitatea (- septem!rie *;6;). Dar ea a spri1init Polonia ( acilitand tran(itul te(aurului Bancii Nationale si garantand a(il presedintelui polone( si guvernului). In rangerile su erite de <ranta si Marea Britanie in *;8+ au creat o situatie dramatica pentru Romania. 2uvernul sovietic a aplicat capitolul 6 al protocolului secret din &6 august *;6; si a ortat Romania, prin ultimatumul din &- si &7 iunie *;8+, sa cede(e nu numai Basara!ia, dar si nordul Bucovinei si teritoriul 'ertei (ultimele doua nu au apartinut niciodata Rusiei). 4u! tratatul de la $iena . de apt, un dictat . (6+ august *;8+), 2ermania si Italia i.au dat >ngariei nord.estul #ransilvaniei, unde populatia ma1oritara era romaneasca. In urma discutiilor romano.!ulgare de la Craiova, s.a semnat un tratat, in : septem!rie *;8+, prin care sudul Do!rogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.

Harta Romaniei cu teritoriile pierdute in anii 9-) 4erioasa cri(a din vara lui *;8+ a dus la a!dicarea regelui Carol al II.lea, in avoarea iului sau, Mi"ai I (septem!rie *;8+), in acelasi timp, a dus la preluarea 2uvernului de catre generalul Ion Antonescu (el a devenit maresal in octom!rie *;8*). Intr.un e ort de a o!tine spri1inul 2ermaniei si Italiei, Ion Antonescu a antrenat la guvernare miscarea 2ar(ii de <ier. Miscarea a incercat, intr.un act de re!eliune in &*.&6 ianuarie *;8*, sa ia intreaga conducere a guvernului, si ca urmare ea a ost eliminata din politica. Dorind sa recapete teritoriile pierdute in *;8+, Ion Antonescu a participat, alaturi de 2ermania, in ra(!oiul dus impotriva >niunii 4ovietice (*;8*.*;88). In rangerile su erite de puterile A%ei au dus dupa *;8& la sporirea incercarilor acute de regimul Antonescu, precum si de opo(itia democratica (Iuliu Maniu, C.I.C. Bratianu) de a scoate Romania din Alianta cu 2ermania. Pe &6 august *;88, maresalul Ion Antonescu a ost arestat din ordinul regelui Mi"ai I. Noul guvern, ormat din militari si te"nocrati, a declarat ra(!oi 2ermaniei (&8 august *;88) si, ast el, Romania si.a adus intregul ei potential economic si militar in Alianta Natiunilor >nite, pana la s arsitul celui de.al doilea ra(!oi mondial in Europa. In ciuda e orturilor umane si economice, pe care Romania le acuse pentru cau(a Natiunilor >nite timp de noua luni, #ratatul de Pace de la Paris (*+ e!ruarie *;8:), nega Romaniei statutul de co.!eligerant si o o!liga sa plateasca o imensa despagu!ire de ra(!oi, dar, #ratatul recunostea retrocedarea teritoriilor din nord.estul #ransilvaniei la Romania, in timp ce Basara!ia si nordul Bucovinei ramaneau ane%ate la >R44.

Monumentul de la Moisei" dedicat #ictimelor teroarei !ortisto-ungare in Romania ocupata #rupele sovietice stationau pe teritoriul Romaniei si tara a ost a!andonata de puterile occidentale, ast el ca urmatorul stadiu a adus o evolutie similara acesteia, ca si celorlalti sateliti ai imperiului sovietic. Intregul guvern a ost preluat prin orta de comunisti, partidele politice au ost inter(ise, iar mem!rii lor au ost persecutati si arestati, regele Mi"ai I a ost ortat sa a!dice si in aceeasi (i a ost proclamata Repu!lica Populara (6+ decem!rie *;8:). 4.a instaurat dictatura unui singur partid, !a(ata pe o supraveg"ere omnipotenta si omnipre(enta si pe orta de represiune. Intreprinderile industriale, !ancile si mi1loacele de transport au ost nationali(ate (*;87), agricultura a ost colectivi(ata ortat (*;8;.*;-&). Intreaga economie s.a de(voltat potrivit planurilor de cinci ani, o!iectivul principal iind industriali(area de tip stalinist. Romania a devenit mem!ru ondator al CAER (*;8;) si al #ratatului de la $arsovia (*;//). 0a moartea lui 2"eorg"e 2"eorg"iu.De1 (*;-/), liderul comunist al epocii de dupa ra(!oi, conducerea partidului, care mai tar(iu a ost identi icata si cu conducerea de stat, a ost monopoli(ata de catre Nicolae Ceausescu. Intr.o scurta perioada, el a reusit sa concentre(e in propriile maini (si ale celor ale clanului condus de sotia sa, Elena Ceausescu), toate parg"iile puterii partidului comunist si cele ale sistemului de stat. Romania s.a distantat de >R44 (acest lucru a ost acut pu!lic in 5Declaratia5 din aprilie *;-8, politica interna a ost mai putin rigida si s.a inregistrat o oarecare desc"idere in politica e%terna (Romania a ost singurul stat mem!ru al #ratatului de la $arsovia, care nu a intervenit in Ce"oslovacia, in *;-7), toate acestea, ca si capitalul politic construit pe o linie mai putin ortodo%a, erau olosite pentru a consolida propria po(itie a lui Ceausescu, ca sa preia intreaga putere in cadrul partidului si a statului. Dictatura amiliei Ceausescu, una dintre cele mai a!surde orme de guvernare totalitarista din Europa secolului ==, !a(ata pe cultul personalitatii care ri(a, de apt, patologicul, a avut ca re(ultat, printre altele, distorsiuni in economie, degradarea in viata sociala si morala, i(olarea tarii in cadrul comunitatii internationale. Resursele tarii au ost a!u(iv olosite pentru construirea unor proiecte gigant a!surde, nascocite de megalomania dictatorului. Asta a contri!uit, de asemenea, la scaderea dramatica a nivelului de trai al populatiei si la adancirea cri(ei regimului. In aceste conditii, i(!ucnirea revoltei starnite la #imisoara in *- decem!rie *;7;, a cuprins rapid toata tara, si in && decem!rie dictatura a ost rasturnata, prin sacri iciul a peste *+++ de vieti.

Re#olutia romana din // decem6rie '3+3 $ictoria revolutiei a desc"is drumul spre resta!ilirea democratiei, a sistemului politic pluralist, pentru intoarcerea la economia de piata si reintegrarea tarii in spatiul economic, politic si cultural euroepan.