Baltagul - comentariu literar Mihail Sadoveanu

Prin capodopera Baltagul, aparut in 1930, Sadoveanu realizeaza o noua interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicand sursa de inspiratie: Stapane stapane,/ Mai cheama s-un cane. Subiectul este simplu, pastrand elementele baladei: un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, apri a si inteli enta nu are liniste pana nu afla faptasii si nu-i pedepseste dupa le ea nescrisa a comunitatii. !ntri a, dupa modelul romanului politist, pune in lumina vocatia "ustitiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. #aptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al $!$-lea si inceputul secolului al $$-lea, insa intr-o societate patriar%ala, ar%aica, strapunsa de zorii unei civilizatii, de noi relatii sociale, capitaliste. Titlul romanului este simbolic. !n sensul basmului vec%i, balta ul este unealta ma ica si simbolica insusita de raufacatori si cucerita de erou, unealta care ramane pura, nepatata de san e. Compozitia e determinata de semnificatia cartii: infatisarea unei societati de tip ar%aic si un individ reprezentativ al ei, o lume esentiala, lumea oamenilor de la munte si &itoria 'ipan, e(ponentul acestei lumi. )omanul incepe cu prezentarea sintetica a vietii pastorilor *vec%imea, felul de viata, psi%olo ia+, fi(ata intr-o cosmolo ie populara: Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam.[ ! "a urma au #enit si muntenii s-au ingenunchiat la scaunul imparatiei. [ ! - $poi ati #enit cei din urma, zece Domnul cu parere de rau. Dragi imi sunteti, dar n-am ce #a face. %amaneti cu ce a#eti. &u #a mai pot da intr-un adaos decat o inima usoara ca sa #a 'ucurati cu al #ostru. Sa #a para toate 'une( sa #ie la #oi cel cu cetera) si cel cu 'autura, si s-a#eti muieri frumoase si iu'ete*. ,aratiunea simpla, ar putea fi delimitata sc%ematic in trei parti: partea intai de la inceput pana la plecarea &itoriei in cautarea lui 'ipan *cap. &!!+- prezentarea ar atului .itrea si a lui /%eor %ita, coborat la vale, cu oile, asinii si dulaii la iernat, intr-o balta a 0i"iei, in apropiere de tar - nelinistea &itoriei pentru intarzierea barbatului ei, peste obicei, cunoasterea si citirea semnelor naturii- mersul femeii la parintele 1anila, la biserica, sa-i ceteasca- mersul la baba .aranda, care avea unele tainice stiinti si mestesuguri- drumul la Piatra, popasul la manastire, la icoana Sfintei 2na- mersul la autoritati pentru a-si spune necazul. +artea a doua, incepand cu cap. &!!, cand &itoria are intr-insa stiinta mortii lui &echifor "ipan si crancena durere, se #azu totusi eli'erata de intuneric - parintele 1anila ii scrie "alba catre autoritati- trimite fata, pe .inodora, cu zestrea la manastirea &araticului, la calu arita .elania, sora a mamei &itoriei- lasarea ospodariei in ri"a lui .itrea- pre atirea de plecare. #irul naratiunii urmeaza popasurile &itoriei 'ipan in

cautarea adevarului despre barbatul ei *itinerariul se sfarseste prin asirea ramasitelor lui ,ec%ifor intre Sabasa si Su%a+. $ treia, si ultima parte, sta sub semnul actului "ustitiar- prezinta actiunile &itoriei pentru indeplinirea datinei crestine si cinstirea mortului, cercetarea despre vinovati, in Sabasa si Su%a- intoarcerea acasa, la .a ura 3arcaului pentru randuirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovatilor. )omanul construieste pe parcursul sau ima inea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai lar revine lumii satului de munte: peisa"ul, datinile si oamenii. )itmul e(istentei pastoresti este diri"at de fenomenul trans%umantei, iar acesta urmareste miscarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trasaturile ce definesc aceasta colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fara lirism: "ocuitorii acestia de su' 'rad sunt niste fapturi de mirare. ,uti si nestatornici ca apele, ca #remea) ra'datori in suferinti ca si-n ierni cumplite, fara gri-i in 'ucurii [ !, placandu-le dragostea si 'etia si datinile lor de la inceputul lumii, [ ! mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta( cel mai adesea se desmiarda si luceste - de cantec, de prietenie. $sa era si acel &echifor "ipan care acum lipsea* . 4i au o e(istenta simpla, dar rea: .unteanului i-i dat sa-si casti e painea cea de toate zilele cu toporul ori cu cata. /ospodaria 'ipanilor arata oameni cu indeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri in care se practica inca sc%imbul de produse: 2vere aveau cat le trebuia, poclazi in casa, piei de miel in pod, oi in munte. 2veau si parale stranse intr-un cofaiel cu cenusa. #iindu-le le%amite de lapte, branza si carne de oi sfartecate de lup, aduceau de la campie le ume. 3ot de la campii lar i cu soare mult aduceau faina de papusoi. )omanul lui Sadoveanu are un caracter mitic-baladesc, zu ravind o civilizatie pastorala milenara. 4venimentele fundamentale ale acesteia, ceremoniile sunt si ele prezente in roman: cumatria de la 5orca, la 6ruci nunta, in care traditia e plina de stralucire. 1ar Baltagul ramane, in ultima analiza, romanul unui suflet de munteanca, vaduva &itoria 'ipan. 4a este din .a ura 3arcaului si traieste viata aspra a oamenilor de la munte. #i ura reprezentativa de erou popular, &itoria intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu, care se inscriu in principiile etice dintotdeauna ale poporului roman: cultul adevarului, al dreptatii, al le ii stramosesti si al datinei. Scriitorul dezvaluie nelinistea eroinei datorate intarzierii *saptezeci si trei de zile+ peste obicei, a lui ,ec%ifor 'ipan, dra ostea ei de douazeci si mai bine de ani, plecat la 1orna sa cumpere oi. 2steptarea se transforma in banuiala, banuiala in neliniste, nelinistea in presimtire si de aici decur actiunile ei. .unteanca isi cunoaste barbatul asa cum stie semnele vremii. !n aceste ceasuri de cumpana, de cautare a adevarului despre omul ei, marea descoperire a &itoriei ramane insa pastrarea tineretii iubirii. 3ema fundamentala, a(ul romanului in "urul caruia sunt polarizate timpul si spatiul, este cautarea adevarului in la'irintul sau interior. &itoria pare aceeasi, in e(terior, dar viata ei interioara se adanceste. 2colo, in sine, se %otaraste totul. !ntrea a strate ie a &itoriei are la baza doua coordonate fundamentale ale cunoasterii: stiinta semnelor, si i deplin acord e(perienta morala. Primele semne rau prevestitoare sunt visele: cel dintai vis, care a impuns-o in inima si a tul'urat-o, i-l arata pe ,ec%ifor calare cu spatele intors spre ea- alta data l-a visat rau, trecand o apa neagra .ra cu fata incolo.

&itoria nu masoara vremea cu calendarul, ci cu semne cerului. 4a intele e semnele firii. 4lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. .ai ales vantul da semne: trecu susuind prin cren ile subtiratice ale mestecenilor. &itoria este o sinteza de spiritualitate stravec%e romaneasca, ea respecta neabatut datina mostenita din vec%ime, manifestata in viata cotidiana, sau la evenimente cruciale *nunti, botezuri, inmormantari+. 3oate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: &itoria isi lasa fata la manastire, se marturiseste preotului, ia sfanta impartasanie, sfinteste balta ul pentru feciorul ei. !ntelepciunea, inteli enta si luciditatea ii diri"eaza comportamentul: cere bani marunti ne ustorului, sa-i aiba la indemana , ii lea a intr-un colt de naframa. 6uvintele c%eie in "urul carora se concentreaza discursul narativ al romanului au valoare simbolica, definind eroina: randuiala, semn, intuneric, lumina. !n roparea barbatului dupa datina marc%eaza momentul reintrarii in linistea si ordinea vietii de la inceput. Descoperind ade#arul, /itoria #erifica implicit armonia lumii( afla ce#a mia mult decat pe faptuitorii omorului si anume ca lumea are o coerenta pe ca moartea lui "ipan n-a distrus-o.*,. .anolescu+ !n comportamentul eroinei se cuprinde o intrea a filozofie de viata *ca cea a banului din Miorita+, un ec%ilibru si o masura in toate, fara nici o tan uire, mostenite din asprimea vietii din vremuri imemoriale.