Padurea

ROLUL PADURII

Tipuri de paduri Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Putem descoperii mai multe iomuri forestiere si anume! paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga, padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai ine reprezentate in azinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in "alaezia. #egetatia este foarte ogata! peste $%%% specii de ar ori si &'( eta)e de vegetatie. *auna este extrem de ogata si specializata. In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice. Padurea ecuatoriala. Padurile din zona calda ocupa doar + , din suprafata uscatului, dar contin mai mult de )umatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Padurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot anul, se deose este de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin eta)area sa in functie de inaltimea ar orilor. Primul eta) este format din ar ori mici, de -% m inaltime. Urmeaza eta)ul mi)lociu, cu ar ori de .% m inaltime, a caror coroana formeaza o olta continua. Ultimul eta), cel mai inalt, este format din ar ori de &%'+% m. Printre ar orii padurii ecuatoriale cresc ier uri si ferigi ar orescente. Pe trunc/iurile si ramurile copacilor se spri)ina si se incolacesc liane, lungi de peste -%% m. Din aceasta cauza, padurea ecuatoriala este foarte deasa, intunecoasa si greu de stra atut. Ar orii au frunze mari si carnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte, fara ramificatii, cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. 0ei mai frecventi ar ori sunt! ma/onul, aca)uul, a anosul, palisandrul, ar orele de cauciuc, palmierul de ulei, ananierul, ar orele de cacao, ar orele de c/inina etc. 1umeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. 0orpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci, sa sara si sa se catare. 0ele mai ine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. Pentru a se prote)a de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului. In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi 2cimpanzeul, urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul3, serpi de mari dimensiuni, soparle,

pasari viu colorate 2papagali multicolori, pasarea coli ri, pasarea paradisului3, furnici, tantari si paian)eni uriasi. In Africa traieste musca te'te. Intepatura ei omoara vitele, iar la om provoaca oala somnului. La marginea padurii traiesc elefanti, rinoceri, /ipopotami si )aguari. Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde at musonii si unde, intr' un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice se deose esc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre ar ori isi pierd frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. Ar orii au trunc/iuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra. 0urios este ca, odata cu pierderea frunzelor, ar orii infloresc. 0a si in padurea ecuatoriala, pe trunc/iurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici. Ar orii care alcatuiesc padurile musonice sunt! a anosul 2cu lemn negru3, tec4ul 2cu un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor3, santalul 2cu lemn parfumat3, palmierul. Padurile musonice sunt populate de maimute 2gi oni, macaci3, elefanti indieni, tigri, pantere, serpi, soparle, veverite z uratoare si diferite specii de pasari. In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere. Padurile de foioase 2cu frunze cazatoare3 se gasesc in zona climei temperate umede 2in partea centrala si vestica a 5uropei, in estul Americii de 1ord, in Asia de 5st3, unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de ogate pentru ca ar orii sa creasca. Ar orii padurilor de foioase sunt! ste)arul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc. Toamna, cand ar orilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza. In aceste paduri traiesc! lupul, vulpea, caprioara, mistretul, )derul, veverita, pisica sal atica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a. Padurile de conifere 2sau padurile oreale3 apar doar in emisfera nordica, dincolo de paralela de ((6, in America de 1ord, 5uropa si Asia, dar se extind si catre sud in muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari. 0oniferele 2 radul, molidul, pinul, laricele s.a.3 sunt ar ori inalti, cu trunc/iul drept, fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. 0onifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se a ate doar laricele. In 5uropa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga. Padurea de conifere ofera animalelor un un adapost, mai ales iarna, si /rana tot anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei. "aretia si decadenta lemnului Poate ca n'a existat produs al 7uzinei verzi8 mai cautat ca lemnul. *olosit din cele mai vec/i timpuri 9 am putea cita ata vanatorului, foisoarele sau locuintele lacustre ale omului primitiv 9 lemnul a avut mii si mii de intre uintari! porti de case si cetati, stalpi de pridvor, ingradituri si tarcuri, scari si arme de lupta 9 de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian, pana la arcuri si uzdugane, poduri si pontoane peste ape, pava) pentru strazi 2asa'zisele strazi podite3,

instrumente casnice 2lingura, caus, plosca, utoi3, mi)loace de transport terestre 2car, caruta, diligenta3 sau pe apa 2 arci, cora ii3. Uriasele progrese te/nice ale secolului al :I:'lea au sla it incetul cu incetul atotputernicia lemnului, punand capat exploatarii lui intensive si sal atice, salvand ruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare prime)die insasi existenta omului. ;etonul si fier' etonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor. Otelul, aluminiul, sutele de alia)e metalice ' mai rezistente si mai dura ile ' au luat locul lemnului pe santierele navale ori in industria mi)loacelor de transport 2vapoare, trenuri, avioane3. Astazi sectorul de folosire a lemnului s'a ingustat si mai mult prin explozia industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii unde acestea se dovedesc la fel de vulnera ile ca si lemnul in fata agentilor naturali. 0/iar si parc/etul, usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice. 0u tot asaltul aluminiului si maselor plastice, industria de mo ile inca nu s'a lipsit de lemn 2scandura, panel, placa), placi aglomerate3. Lemnul de rezonanta mai e inca intre uintat la constriurea instrumentelor muzicale, iar fa ricile de c/i rituri nu se pot inca dispensa de el. In -<=% s'a aplicat prima metoda industriala de o tinere a matasii artificiale prin tratarea celulozei o tinuta din lemn 2 vascoza3. De asemenea vascoza tratata cu glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan, mult folosit ca material decorativ si de am ala). In -=(% s'a o tinut un nou tip de matase, prin dizolvarea celulozei in acid acetic an/idru 2otet3, o matase foarte rezistenta, nesifona ila si transparenta pentru razele ultraviolete, numita matasea acetat. Tot din celuloza de lemn se prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si um acul. In ultimele decenii, datorita actiunii de crutare a lemnului, c/imistii au intreprins cercetari si au o tinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari, foarte apropiati de matasea artificiala preparata din lemn 2 n>lon, relon, melana3. Despaduririle si urmarile lor catastrofale Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le'a suferit padurea. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmat'o desertificarea. 0u un deceniu in urma, pe glo , padurile ocupau o suprafata de aproximativ .,< 9 &,? miliarde /a si reprezentau cam $,+ 9 .,& , din suprafata uscatului. In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, ec/ili rul ecologic este foarte la il, se verifica succesiunea! padure@ vegetatie ier oasa@ teren agricol@ eroziune@ desert. In zonele temperate cu climat favora il, socul este mai scurt, oprindu'se la eroziune, desi se poate a)unge si la instalarea unor semideserturi. Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glo , padurea planetara de azi ocupa suprafete incompara il mai mici, nu mai formeaza masive mari si neintrerupte, refugiindu'se in munti si in locuri greu accesi ile, cu soluri sarace si climat neatragator pentru agricultura. Din circa ?% ,, cat detinea padurea in perioada preistorica, proportia a scazut in prezent la .% ,.

La defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului, agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca sta ilitate, rezistenta si forta protectiva. In functie de procenta)ul actual de impadurire, distingem! tari cu paduri suficiente 2in Asia, Oceania, America 0entrala3A tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de ec/ili ru ecologic 2in 5uropa si America de 1ord3A tari extrem de sarace in paduri 2in Africa Tropicala, Australia3. Pe ansam lu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Bud, fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire 2&+,? ,3. In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, 5gipt, Africa de Bud. *oarte afectata a fost Ba/ara, care din zona fertila, partial impadurita, a devenit un vast desert. In C/ana, 1igeria si Den>a se despaduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Repu lica "algasa, unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut, ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. Bingura parte a Africii relativ pastrata, cu un potential forestier aprecia il, este zona ecuatoriala 2Eair, Ca on, 1igeria, 0ongo3. In Asia, pe locul padurii de odinioara s'a instalat desertul 2Findustan, Iranian, Ara ic, Birian3. Ta litele de lut a iloniene descoperite la "area "oarta vor esc de ogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, paduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din "untii Taurus 2Turcia3 pana in "untii Li anului, Amanului 2Biria3 si 0ipru. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. Astazi exista in Li an o modesta rezervatie cu cedrii. La fel de puternic a fost impactul si in 5xtremul Orient. 0ele mai mari distrugeri au avut loc in 0/ina, in azinele fluviilor Fuan/e si Iantzi. In America de 1ord, desi padurea a fost ine conservata pana la venirea colonistilor 2sec. -<3, apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria omenirii. Padurea a fost afectata astfel ca din .<$ milioane /a au mai ramas doar .-- milioane /a, din care $-+ milioane /a productive, + milioane /a rezervatii si <= milioane /a paduri degradate. In America de Bud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de gradul de accesi iliate si directia de propagare a presiunii demografice. 0ea mai afectata zona a fost ;razilia rasariteana, dar si 0olum ia si 0/ile. Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mi)loacelor de transport 9 marea magistrala amazoniana. In 5uropa, despaduririle s'au produs lent, dar 7moartea padurilor8 este aici poluarea. Taierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor, ci c/iar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s'a intamplat in nordul Italiei, unde, din cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare. In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. +,$ milioane /a, reprezentand $+ , din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa ?%' <% , din suprafata tarii, fapt pentru care in anul -($+, cand sultanul Boliman "agnificul a repurtat victoria de la "o/acs asupra armatei ungare si a ocupat ;uda,

nu s'a incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau ine aparate de muntii cei mai a rupti si de padurile cele mai greu de stra atut 9 7 codrul frate cu romanul8. Denumiri ca Transilvania 2provine de la latinescul silva care inseamna padure3, ;ucovina 2provine de la cuvantul de origine slavona' u4, care inseamna fag3, dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra. Bu aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, unele vitale. In zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului. Padurea prote)eaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor. Pentru a'si indeplini aceste functii, este necesar ca cel putin (% , din suprafata azinului /idrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare, sa fie acoperita cu padure 2 la o acoperire de numai -( ,, de itele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii3. Picaturile de ploaie 2care lovesc solul si erodeaza3 sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera 2stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure3, micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un /a de padure poate inmagazina in sol, in primii sai (% cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ -&(% m. de apa 2ec/ivalentul a -&( mm precipitatii3. Padurile produc unuri materiale deose it de utile, cum ar fi! lemn pentru constructii, pentru industria mo ilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, /artiei, lemn pentru foc s.a. *auna padurii ofera vanat pentru carne si lanuri, dar si variate fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. In procesul de fotosinteza, padurea are o contri utie deose it de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si glo al. Un /ectar de padure produce annual aproximativ .% t oxigen, din care, acesta consuma cca -. t in procesul de respiratie a ar orilor sai. #egetatia ar oriscenta a padurii pe suprafata de un /ectar consuma in procesul de fotosinteza circa -+ t ioxid de car on, avand un rol relevant antipoluant. Ar orii si ar ustii din padure contri uie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a vi ratiilor aerului. In acest sens, in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la -% deci eliA in B.U.A. s'a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ .% m, trasata de'a lungul unei sosele, reduce zgomotul produs de circulatia autove/iculelor cu <'-- ,. Referitor la fenomenul de poluare c/imica si rolul depoluant al padurii, in literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu ioxid de sulf in concentratie de %,- mgGm. poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un /ectar de padure. Padurea realizeaza si o epurare micro iana, remarcata mai cu seama la cea de conifere. Bpre exemplu, pe ulevardele Parisului s'au determinat aproximativ (?% mii acteriiGm. aer, iar in unele magazine c/iar &'< milioane acteriiGm. aer, in timp ce in padurea *ontain leau din apropiere se inregistrau numai (%'(( acteriiGm. aer.

Ansam lul conditiilor favora ile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu &'< pulsatiiGminut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de una dispozitie. Pentru olnavii cu unele afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt enefice. In zonele de campie, cu suprafete reduse de padure, perdelele forestiere de protectie au o influenta deose it de favora ila asupra mediului incon)urator. Astfel, acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu ( pana la -% ori latimea lor, determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului ara il, care prote)eaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor, marind rezerva de apa a solului, prote)eaza caile de comunicatii, localitatile si unele ferme zoote/nice contra inzapezirilor. Pe cursurile de apa, perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul sloiurilor de g/eata, aparand digurile de avarii. Privita in ansam lu, contri utia padurii la mentinerea ec/ili relor in iosfera prezinta o importanta deose ita fie su forma de masiv, fie ca perdele de protectie. Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national, tre uie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita, pe cat posi il, reducerea fondului forestier. 0resterea suprafetelor de teren agricol, nu mai este posi il a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri, a dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive. Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingri)oratoare fenomenul de desertificare, evident mai ales pe continentul African, unde daunele produse padurii nu pot fi )ustificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic. In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului, care produce fenomenul de uscare al ar orilor. In 5uropa, de exemplu, pe aproximativ -% milioane /ectare de padure, s'a semnalat uscarea ar orilor de molid, rad, ste)ar si gorun, iar in tara noastra, asemenea fenomen a afectat -,+ , din suprafata totala a padurilor. La uscarea ar orilor a mai contri uit, de asemenea, poluarea de mare altitudine, cat si cea produsa de industriile c/imica si petroliera, de fa ricile de ciment, com inatele metalurgice si miniere. Privite in ansam lu, importanta padurii si mentinerea ec/ili rului ecologic si actiunile distructive la care aceasta este supusa, se poate usor desprinde necesitatea cola orarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul prevenirii, refacerii si mentinerii ec/ili relor ecologice, atat de importante vietii de pe Terra.