STRUCTURA MUSCHILOR

STRUCTURA MUSCHILOR
Muschiul are o structura extraordinara, capabila sa converteasca energia chi ica derivata din ali ente in energie !i"ica # ecanica$, devenind in acest !el ele entul e!ector al iscarii% O ul are in &ur de '(( de uschi scheletici, adica cei ce produc iscarea seg entelor corpului, insu and aproxi ativ )'( de ilioane de !ibre usculare striate si care repre"inta *(+*', din greutatea corpului la adultul tanar, iar la sportivi poate chiar sa depaseasca chiar '(,% Haideti sa vede care este alcatuirea anato ica a unui uschi% In general, cand spune - uschi- ne gandi la corpul uscular propiu+"is si la tendoane% .e !ata !iecarui seg ent al corpului o enesc se a!la una sau ai ulte grupe usculare avand rol co un si care sunt invelite intr+o !ascie co una, cu rol de protectie% /iecare corp uscular ce co pune aceste grupe usculare este invelit intr+un anson con&unctiv, nu it epi isiu , care entine !or a uschiului si ii con!era anu ite caracteristici ecanice in iscare% 0in epi isiu pornesc septuri con&unctive + peri isiu + care invelesc !asciculele usculare% 0in peri isiu pornesc alte septuri + endo isiu + care patrund in interiorul !asciculelor usculare si invelesc !iecare !ibra% Toate aceste structuri !or ea"a un !el de -schelet- con&unctiv al uschiului, cu rol de sustinere si rol ecanic% /ibrele usculare sunt unitatile structurale ale uschilor% /iecare !ibra usculara e acoperita de catre o structura nu ita sarcole a, care este o e brana extre de subtire, !lexibila si elastica ce acopera co plet !ibra usculara% Rolul sau este de a entine co ponentele vitale ale celulei in interiorul ei, de a transporta produsii de etabolis re"ultati in ur a contractiei usculare si de a per ite patrunderea selectiva a nutrientilor vitali !unctionarii, intretinerii si repararii celulei usculare #a inoaci"i, carbohidrati, oxigen$% Se pare ca in ur a antrena entelor viguroase sarcole a su!era deteriorari structurale, ceea ce ar putea parea un !apt negativ la pri a vedere, insa are si o parte bene!ica, deoarece devine ai per eabila pentru agenti anabolici cu ar !i hor onii, gluco"a, a inoaci"ii% Acestia pot patrunde ai usor in celula !acilitand re!acerea celulei usculare si in plus sti ulea"a hipertro!ia ei, adica o crestere in di ensiuni% Citosolul este !luidul intracelular ce se gaseste in interiorul !ibrei usculare% In aceasta structura patrund, traversand sarcole a + glicogenul, care este ateria pri a din care se va produce energia, si a inoaci"ii, olecule !olosite la intretinerea si repararea celulei% In are parte, ediul intracelular este !or at din apa si este bine de stiut ca o cantitate ai are de carbohidrati in celula atrage dupa sine o cantitate ai are de apa, ceea ce con!era volu uschilor /ibra usculara este de !apt celula usculara si contine pe langa nuclei, e brana si protoplas a, singurul ele ent contractil al uschiului + io!ibrilele% /iecare uschi contine cateva ii sau "eci de ii de !ibre usculare, de !or a unor cordoane cilindrice lungi de 1+*(( si groase de 1(+1(( icroni, in !unctie de sex, varsta si grad de antrena ent% Cea ai lunga !ibra usculara are in &ur de 1) c , ceea ce corespunde la aproxi ativ '((%((( de sarco eri% O !ibra usculara poate de"volta prin contractie o !orta de 1((+2(( g, ceea ce insea na ca daca, teoretic, toata usculatura unui o s+ar contracta si ultan, ar putea de"volta o !orta de '( de tone% Muschiul este un organ !oarte bine vasculari"at3 1 ) din supra!ata usculara are aproxi ativ )((( de capilare, iar lungi ea tuturor capilarelor usculare puse cap la cap este de 1((((( 4 % /ibrele usculare se contracta sub co anda unui nerv otor% Acest nerv i preuna cu !ibrele usculare !or ea"a o unitate otorie% UNITATEA MOTORIE Un nerv otor i preuna cu !ibrele usculare pe care le inervea"a !or ea"a o unitate otorie% /iecare nerv otor patrunde intr+un uschi inervand una pana la cateva ii de !ibre usculare, care se vor contracta si relaxa sub in!luenta i pulsului nervos% Cand un nerv otor este sti ulat, i pulsul tri is la !ibrele usculare se va raspandi la toate unitatile otorii sau la nici una, con!or legii -totul sau ni ic-% Aceasta insea na ca oricat de slab sau puternic ar !i i pulsul, el va crea in uschi aceeasi tensiune sau nu va produce nici un e!ect% 5u toate unitatile otorii sunt activate in ti pul unei contractii usculare% 5u arul de unitati otorii i plicate in contractie depinde de solicitarea la care este supus uschiul si este direct proportional cu !orta produsa% 0aca solicitarea #incarcatura$ este !oarte are, atunci toate sau aproape toate unitatile otorii vor !i recrutate, re"ultand o !orta axi ala% In schi b, daca greutatea este ica, nu ai un ic nu ar de unitati otorii vor !i recrutate, iar !orta contractiei va !i slaba% 0eoarece unitatile otorii sunt recrutate intr+o ordine secventiala, singura cale pentru a antrena intregul uschi este expunerea acestuia la incarcatura axi a, ast!el incat !iecare unitate otorie sa !ie utili"ata in cadrul contractiei usculare

CONTRACTIA MUSCULARA
/ace "eci de ii de contractii usculare in !iecare "i, la !iecare pas si iscare% In cea ai are parte a ti pului nu constienti"a contractiile usculare% Luati o gantera si !aceti cateva !lexii ale antebratelor pe brate% In cateva secunde, in uschii vostri au avut loc o su edenie de procese biochi ice si ecanice, despre care vo discuta in ceea ce ur ea"a% Contractia usculara este un proces co plex, ce presupune o succesiune de trei procese3 trans iterea excitatiei pe calea nervoasa, deci co anda contractiei, cuplarea excitatiei cu contractia si contractia usculara propiu+"isa% Cu cat excitantul este ai puternic, cu atat nu arul unitatilor otorii care raspund va !i ai are si deci contractia ai puternica% Antrena entul de !orta este etoda prin care pute creste !orta contractiei usculare% 6a propun sa !ace i preuna un exercitiu de i aginatie si sa ne inchipui ca privi la icroscopul electronic structura unui uschi% 6o -vedea- cu are loc o contractie usculara% Mio!ibrilele sunt ase"ate in !ascicule paralele, avand la icroscopul electronic aspectul unei structuri tigrate printr+o alternanta de "one clare si intunecate% /iecare io!ibrila este alcatuita din ii de sarco eri + unitati contractile ase"ate cap la cap% Sarco erul are o lungi e de )+2 icroni si este alcatuit din ) tipuri de !ila ente proteice contractile, io!ila ente de actina si io"ina care se intrepatrund% Atunci cand un i puls nervos -da co anda- unei contractii usculare, !ila entele subtiri de actina vor aluneca peste !ila entele groase de io"ina catre centrul sarco erului si se vor cupla te porar intre ele% Contractia unui uschi re"ulta din succesiunea ai ultor sute sau ii de ase enea cuplari intre actina si io"ina%

/iecare !ila ent de io"ina este incon&urat de 7 !ila ente de actina si este legat de acestea prin niste ici punti transversale% Cand un i puls nervos a&uge la nivelul unitatilor otorii, el va sti ula intreaga !ibra, producand odi!icari chi ice care per it !ila entelor de actina sa se uneasca cu puntile !ila entelor de io"ina% /iecare olecula de io"ina din !ila entul gros este !or ata din doua !or atiuni + co"i alungite in!asurate una in &urul celeilalte% La partea ter inala a co"ii se gaseste capul, cu care !ila entul de io"ina se prinde de cel de actina si -trage-% Acest cap, are o ase"are oblica !ata de !ila entul de actina% Actiunea celor doua !ila ente contractile ale !ibrei usculare re"ulta intr+o alunecare a acestora una pe langa cealalta, ceea ce !acilitea"a suprapunerea partiala a !ila entelor de actina si io"ina%% Aceasta iscare de translatie scurtea"a #contracta$ uschiul, producand !orta% Cand sti ularea incetea"a, !ila entele de actina si io"ina se separa, iar uschiul revine la lungi ea de repaus% .entru a se obtine tensiune axi a in uschi, contractia trebuie sa !ie initiata atunci cand uschiul se gaseste la lungi ea de repaus, ceea ce va per ite cuplarea tuturor puntilor cu !ila entele de actina% Acesta ar !i unul dintre argu entele !i"iologice pentru a !ace iscarile co plete, trecand prin toata a plitudinea de iscare la un anu it nivel articular%

TIPURI DE CONTRACTIE MUSCULARA

0aca pana acu a anali"at structura uschilor la nivel icroscopic, va rog sa il lasati de+o parte pentru a arunca o privire asupra ansa blului usculoscheletal, at!el incat sa intelege cu se organi"ea"a uschii pentru a pune in iscare corpul% Siste ul loco otor este alcatuit dintr+o serie de ele ente rigide, oasele, care sunt atasate unele de celalte prin inter ediul structurilor articulare% Muschii sunt ele entele dina ice care generea"a !orta necesara deplasarii oaselor unele !ata de celelalte% Cei aproxi ativ '(( de uschi ai organis ului u an au di!erite di ensiuni, !or e si actiuni% 8i nu actionea"a independent, ci coordonat, indeplinind in !unctie de actiunea pe care ur ea"a sa o e!ectue"e, roluri principale sau secundare% Agonistii sunt uschii principali care generea"a iscarea% In -echipa- cu ei se a!la uschii sinergisti, care ii asista in ti pul iscarii% Antagonistii sunt uschii opusi agonistilor% Spre exe plu, atunci cand !aceti !lexia antebratului pe brat cu gantera, bicepsul brahial este agonist, brahioradialul este sinergist, iar tricepsul brahial este antagonist% Muschii antagonisti trebuie sa se relaxe"e in ti pul actiunii agonistilor, pentru ca iscarea sa se reali"e"e cu usurinta% Acest aspect este coordonat de catre siste ul nervos central prin inter ediul re!lexului de inhibitie reciproca% Antagonistii au si un rol protector, ei oduland !orta contractiei agonistilor% Cand bicepsul se contracta !oarte puternic, tricepsul se contracta si el intr+o oarecare asura pentru a preveni s ulgerea tendonului bicepsului si pentru a controla iscarea% Exista mai multe tipuri de contractie musculara Contractia i!otonica + este cea ai obisnuita contractie usculara% Se produce cu odi!icarea lungi ii uschiului, deter ina iscarea articulara, de aceea este considerata o contractie dina ica% .e tot parcursul iscarii, tensiunea de contractie ra ane teoretic aceeasi% Contractia i"otonica si pla, !ara incarcare #deci !ara greutate supli entara$ nu deter ina cresterea !ortei usculare si nici a asei usculare% 8xista ) tipuri de contractie i"otonica3 concentrica si excentrica% Contractia i"otonica concentrica presupune scurtarea in lungi e a uschiului si este posibila doar daca incarcatura este ai ica decat potentialul axi al individului% #8xe plu3 !lexia antebratului pe brat$% Cu alte cuvinte nu veti putea !ace niciodata o contractie i"otonica co pleta cu o greutate ai are decat cea cu care puteti !ace o repetare axi ala% Contractia i"otonica excentrica #sau negativa$ este inversul unei contractii concentrice si readuce uschiul la po"itia de start #exe plu3 coborarea halterei dupa o !lexie a antebratului pe brat$% 0esi uschii se alungesc, ei tot generea"a !orta% Contractia excentrica este cea ai e!icienta din punct de vedere al castigului de !orta usculara, pentru ca poate !i utili"ata incarcatura ai are decat potentialul axi al sportivului #raportat la o contractie concentrica$, insa este !olosita doar ca tehnica de intensitate in cadrul antrena entului, studiile aratand ca poate provoca degradari serioase la nivel uscular cand se depaseste tensiunea de contractie% Contractiile dina ice contra unei re"istente #exercitiile cu greutati$ asigura nu nu ai o crestere a !ortei, ci si o crestere a re"istentei usculare la e!ort% Con!or cercetarilor, solicitarea usculara nu se reali"ea"a pe toata durata contractiei, ci doar in o entul cand uschiul este alungit% .e asura ce uschiul se scurtea"a, tensiunea scade si ast!el isi pierde valoarea de -excitant-% 0e aceea, antrena entul trebuie sa !ie alcatuit din contractii dina ice re"istive repetate pentru a creste !orta, re"istenta si pentru a declansa hipertro!ia usculara% .entru a creste !orta trebuie sa !ie i plicat un nu ar cat ai are de unitati otorii si ultan, iar acest lucru nu se inta pla decat atunci cand solicitarea este i portanta, respectiv o greutate de lucru se ni!icativa% Repetarea iscarilor contra unei re"istente va induce oboseala usculara, ceea ce va conduce la recrutarea a tot ai ulte unitati otorii pentru a !ace !ata solicitarii% 0atorita oboselii acu ulate, re"istenta oderata de la inceput va a&unge sa !ie aproape axi ala, de aici si i portanta ulti elor repetari dintr+o serie% Stresul etabolic generat de oboseala va declansa procese anabolice ce deter ina cresterea !ortei si hipertro!ie usculara% Contractia i!ometrica + in ti pul acestui tip de contractii usculare, tensiunea in uschi creste, dar !ibrele usculare nu isi odi!ica lungi ea, de aceea se ai nu esc si statice% Unghiul articulatiilor nu se odi!ica% Spre exe plu, atunci cand i pingeti un perete sau incercati sa ridicati un obiect deosebit de greu, uschii sunt i plicati in contractie i"o etrica% Tensiunea care se de"volta in uschi in aceste contractii este ai are decat in cele i"otonice% In ti pul contractiilor i"o etrice, uschiul intra in -datorie de oxigen- datorita !aptului ca circulatia usculara este partial intrerupta si se acu ulea"a etaboliti% Aceste !eno ene declansea"a un !eno en de rebound in o entul cand uschiul se relaxea"a, ceea ce insea na ca circulatia usculara este reluata si crescuta cu *(, !ata de cea din repaus, etabolis ul este sti ulat, iar sinte"a proteica este accelerata, ceea ce conduce la hipertro!ie usculara #contrar opiniilor ai vechi, con!or carora contractiile i"o etrice nu produc hipertro!ie$% Antrena entul i"o etric pre"inta ca principal de"avanta& suprasolicitarea cardiaca #cu cresterea travaliului ventriculului stang, a !recventiei cardiace si a tensiunii arteriale%$ Contractia i!o"inetica + este un tip de contractie dina ica in care uschii se contracta la capacitate axi a pe intreaga a plitudine de iscare% 9anuiesc ca ati observat ca atunci cand va antrenati bicepsul cu haltera, greutatea pare di!erita in diversele puncte ale traiectoriei sale% /olosind echipa ent special #spre exe plu aparatele cu scripeti din sala de !orta$ vite"a de executie va ra ane constanta pe tot parcursul iscarii% Re"istenta pe care o generea"a aparatul va !i egala atat in !a"a concentrica, cat si in cea excentrica a iscarii% 9ene!iciul principal este dat de !aptul ca acest tip de antrena ent per ite uschiului sa lucre"e axi al pe tot parcursul iscarii% Se eli ina acel punct slab existent in toate iscarile% Studiile co parative arata ca antrena entul cu contractii i"o4inetice de"volta ai repede !orta usculara decat cel cu contractii i"otonice

TIPURI DE #ORTA
/orta% Iata un cuvant usculara% agic cu care cred ca a reusit sa va atrag atentia%%% in ca"ul in care nu v+a pierdut la explicatiile despre contractia

.rin !orta usculara intelege capacitatea uschilor de a se contracta pentru a pune in iscare seg entele corpului i potriva unei incarcaturi #greutate$% /orta generala este !undatia intregului progra de antrena ent% In pri a !a"a a de"voltarii corporale #care poate dura pana la cativa ani$ accentul trebuie pus pe de"voltarea !ortei generale, !iindca un nivel redus li itea"a progresele, deschide calea accidentarilor si de"voltarii asi etrice% /orta axi ala se re!era la cea ai are incarcatura pe care o puteti anevra la un o ent dat% Se ai notea"a si -1RM- #o repetare axi ala$% Trebuie sa !aceti distinctie cu re"istenta usculara #sau anduranta$, care se re!era la capacitatea uschiului de a sustine un e!ort + o contractie sau o serie de contractii #activitate !i"ica pe o perioada prelungita$% Re"istenta generala a organis ului de!ineste capacitatea lui de a executa activitati !i"ice co plexe pe o perioada prelungita la intensitate &oasa% Multi se intreaba de ce unii oa eni reusesc sa isi de"volte atat de ult !orta, in ti p ce altii se chinuiesc ani de "ile si !ac progrese ici% 8xista o serie de !actori de care depinde de"voltarea !ortei usculare3 ult ai

Tipul unitatilor motorii si numarul lor + cu cat sunt activate ai ulte unitati otorii, cu atat e generata ai ulta !orta% Unitatile cu contractie rapida generea"a ai ulta !orta decat cele cu contractie lenta% Muschii ari, avand ai ulte !ibre, generea"a ai ulta !orta decat uschii ici% Lun$imea musc%iului + Muschii si tesuturile con&unctive adiacente #!ascii, tendoane$ au proprietati elastice% Atunci cand aceste structuri sunt intinse, vor genera la revenire o !orta si ilara unui elastic, care sa adauga la co ponenta activa a contractiei usculare% In organis , uschii atasati de schelet se gasesc intr+o usoara tensiune, ast!el incat daca sunt sectionati isi reduc lungi ea cu aproxi ativ )(,% Aceasta este tensiunea de repaus% Cercetatorii au aratat ca !orta axi ala poate !i obtinuta atunci cand uschiul este intins cu )(, !ata de lungi ea de repaus% 0epasind )(,, !orta re"ultata se va reduce proportional, ast!el incat la dublarea lungi ii !orta re"ultata este "ero% Un$%iul articulatiei + Muschii isi exercita actiunile prin inter ediul unor parghii constituite din oasele corpului% .unctul de insertie al uschilor in raport cu articulatia, repre"inta unul din ele entele esentiale in reali"area !ortei si iscarii% /orta generata in uschi este trans!erata la nivelul osului prin inter ediul insertiei usculare #tendon$% .entru !iecare articulatie exista un unghi opti la care uschiul are o lungi e adecvata pentru a exercita !orta axi ala% Spre exe plu, uschiul biceps trans!era oaselor antebratului !orta axi a la un unghi de 11( grade intre brat si antebrat% &ite!a de actiune + Capacitatea de de"voltare a !ortei depinde si de vite"a actiunii usculare% In ti pul contractiilor concentrice #cu scurtarea uschilor$ !orta axi a de"voltata scade progresiv cu cresterea vite"ei% Sa ne gandi ce !ace cand trebuie sa ridica un obicet !oarte greu3 incerca sa actiona lent, pentru a ari !orta pe care o aplica , !iindca daca incerca sa il ridica rapid, sunt sanse sa nu reusi % In ca"ul contractiilor excentrice situatia este invers% Ar%itectura musc%iului + In a!ara de ecanica uschiului, aran&a entul #sau arhitectura$ ele entelor contractile este un para etru de care depinde !orta axi a

#I'RELE MUSCULARE
In de"voltarea volu ului si !ortei uschilor, tipul de !ibre usculare este deosebit de i portant pentru ca dictea"a potentialul de de"voltare% /ibrele usculare pot !i clasi!icate in !unctie de !orta axi a de"voltata, rapiditatea contractiei si re"istenta la oboseala% 8le se i part in ) tipuri principale + tip I sau !ibre cu contractie lenta si !ibre tip II sau !ibre cu contractie rapida, acestea !iind la randul lor subi partite in alte trei tipuri + IIa, IIb si IIc% .rincipala di!erenta dintre acestea, vite"a de contractie este deter inata de !or a de AT.+a"a io"inica, acesta !iind o en"i a care -rupe- olecula de AT. generand energie% Ast!el !ibrele tip I ating tensiunea axi a prin contractie in 11( s # ilisecunde$, in ti p ce !ibrele tip II in nu ai '( s% Tipul I ( )i*re cu contractie lenta + tonice ,slo-(t-itc% )i*ers. + se contracta ai lent si au o re"istenta ai are la e!ort #obosesc ai greu$, de aceea sunt i plicate in actiuni ai lente, ai coordonate, cu ar !i entinerea posturii, ersul, alergarea usoara% Siste ul energetic care le ali entea"a este cel aerob si de aici trage conclu"ia ca proprietatile lor vor !i indeptate catre e!orturile ce presupun re"istenta% .entru ast!el de e!orturi este nevoie de o re!acere continua a AT.+ului si deci o cantitate crescuta de itocondrii% 0e ase enea, presupun un aparat en"i atic bine repre"entat pentru a catali"a reactiile de etaboli"are a carbohidratilor si lipidelor in scopul producerii de energie% Aceste reactii se des!asoara doar in pre"enta oxigenului si de aceea !ibrele vor avea o co po"itie i portanta de iglobina #ceea ce le da culoarea rosie$, si o vasculari"atie capilara bogata% /olosesc in principal aci"i grasi ca surse de energie% 6ite"a lor de contractie este lenta% Au ai putine proteine contractile decat !ibrele cu contractie rapida si di ensiuni ai reduse% Tipul II ( )i*re cu contractie rapida + )a!ice + $licolitice ,)ast(t-itc% )i*res. + au o vite"a are de contractie, de"volta o !orta de 2+' ori ai are decat !ibrele lente, insa obosesc ai repede% Au culoarea alba, datorita continutului de redus de ioglobina% Acest tip de !ibre sunt recrutate in ti pul e!ortului anaerob, cu este cel din cadrul exercitiilor cu greutati% Siste ele anaerobe sunt destinate sustinerii contractiilor usculare puternice #explo"ive$ in absenta oxigenului% In ceea ce priveste exercitiile cu greutati, cu cat greutatea este ai are, cu atat iscarea este ai explo"iva% Ce proprietati ar trebui sa aiba o ast!el de !ibra pentru a avea capacitatea sa genere"e e!icient !orta axi ala, in lipsa oxigenului: In pri ul rand nu va contine o cantitate prea are de ioglobina #substanta care stochea"a oxigenul in uschi$ si nici nu va aloca prea ult spatiu pentru capilare si itocondrii, deoarece asa cu a spus este o !ibra destinata de"voltarii unei cantintati ari de energie pentru activitati ce presupun !orta si nu re"istenta, ceea ce conduce la constatarea, de&a a intita ca acest tip de !ibra va obosi !oarte repede% /ibrele !a"ice se contracta rapid si au o capacitate crescuta de depo"itare a glicogenului% /ibrele cu contractie rapida au o cantitate crescuta de proteine contractile, ceea ce le con!era un volu ai are% 0eoarece cantitatea de itocondrii este redusa, re!acerea AT.+ului este li itata, ceea ce va conduce la o vite"a ai redusa de re!acere dupa e!ort% /ibrele tip II sunt subdivi"ate in alte trei tipuri3 IIa, IIb si IIc% /ibrele IIa sunt !olosite in ti pul e!orturilor scurte, de intensitate crescuta, dar care presupun si o co ponenta re"istiva, cu ar !i o cursa de 1'(( alergare sau *(( inot% Aceste !ibre, denu ite si inter ediare, au culoare ro" si detin caracteristici de la a bele tipuri principale de !ibre; ele se contracta rapid, dar au si o cantitate su!icienta de iglobina pentru a le !ace destul de re"istente la e!ort% Capacitatea lor aeroba este considerata oderata% /ibrele tip IIb au o re"istenta ai redusa la e!ort, nu sunt activate usor de catre siste ul nervos si intervin in e!orturile intense, explo"ive, cu ar !i curse de 1(( alergare sau '( inot% Au o capacitate aeroba redusa% /ibrele cu contractie rapida au o capacitate ai are de hipertro!iere decat cele cu contractie lenta, de aceea indivi"ii cu un procent ai are din acest tip de !ibre bene!icia"a de o ai buna de"voltare a asei usculare si a !ortei% 0espre !ibrele tip IIc nu se cunosc !oarte ulte lucruri, existenta lor !iind recent dovedita% Se constata la sportivii de per!or anta o de"voltare a !ibrelor usculare in stransa legatura cu caracterul sportului practicat3 in sporturile de re"istenta se de"volta in special !ibre tip I, in ti p ce in sporturile de !orta se de"volta !ibre tip II% Sedentarii au in &ur de '(, !ibre tip I, )', !ibre tip IIa, ))+)* !ibre tip IIb si nu ai 1+2, !ibre tip IIc% Unele persoane au constitutional un nu ar ai are de !ibre tip II, acestia avand potential ai are pentru a !ace per!or anta intr+unul din sporturile de !orta% La sprinterul -innascut-, predo ina !ibrele cu contractie rapida, la !el si la cei dotati pentru a !ace per!or anta in culturis , in ti p ce la aratonistii -innascuti- predo ina !ibrele cu contractie lenta%

<enele pe care le osteni de la parinti deter ina care neuroni otori vor inerva !ibre usculare individuale, !or and unitati otorii% 6a rea intesc ca o unitate otorie este alcatuita dintr+un singur neuron otor si !ibrele usculare pe care le inervea"a% O unitate otorie de tip I presupune un neuron care inervea"a 1(+1=( !ibre usculare, iar o unitate tip II + un neuron care inervea"a 2((+=(( !ibre usculare% 0upa ce inervatia este stabilita, !ibrele usculare se di!erentia"a in !unctie de neuronul care le sti ulea"a% S+a constatat ca antrena entul poate trans!or a din punct de vedere etabolic tipul de !ibra, odi!icandu+le co po"itia si caracteristicile, ast!el incat sa !ie ai adaptate la un e!ort speci!ic #de exe plu ridicarea greutatilor$% Ast!el se odi!ica procentual co po"itia in !ibre tip I si II, prin inducerea unor trans!or ari en"i atice #i"o!or ele io"inei$% Si inactivitatea poate avea acelasi e!ect% 0e ase enea, la batranete se odi!ica distributia !ibrelor, !iindca uschii incep sa piarda unitatile otorii tip II si ast!el creste procentul de !ibre tip I% 0aca un uschi este alcatuit predo inant din !ibre cu contractie lenta, el va !ace parte din categoria uschilor tonici sau de re"istenta, iar daca va avea in co po"itie in special !ibre rapide, poate !i considerat uschi !a"ic sau de !orta% 0e ce unii uschi sunt tonici, iar altii !a"ici:

Raspunsul este si plu3 co po"itia in !ibre a unui uschi re!lecta rolul sau in organis % 0aca un uschi este destinat pentru a contribui la entinerea posturii #adica po"itia corpului$ va !i predo inant alcatuit din !ibre cu contractie lenta, pentru ca in acest ca" este nevoie de re"istenta% Muschiul solear #situat la nivelul ga bei$ este exe plu cel ai potrivit, la !el si usculatura gatului% Asadar uschii posturali sunt in cea ai are parte tonici% Spre deosebire de acestia, alti uschi, cu ar !i uschii posteriori ai coapselor, care trebuie sa de"volte in od opti !orta de diverse intensitati vor !i !a"ici, deci vor avea in co po"itie !ibre cu contractie rapida% 8xista insa si uschi cu procente aproxi ativ egale de !ibre cu contractie lenta si rapida, cu ar !i cvadricepsul, datorita i plicarii sale in entinerea posturii, cat si in iscari intense, precu alergarea sau sarituri% Cunoscand co po"itia uschilor se poate presupune ca sportivii cu procent are de !ibre tip I pot avea un avanta& in sporturile ce presupun re"istenta la e!ort, in ti p ce aceia cu predo inenta !ibrelor tip II sunt ai potriviti pentru activitati explo"ive de scurta durata% Cu toate acestea, studiile au aratat ca, co po"itia in !ibre nu constituie un predictor pentru succesul atletic% Cu poate !i stabilita co po"itia unui uschi in !unctie de tipul de !ibre:

Singura etoda capabila sa stabileasca procentual co po"itia este biopsia usculara% Acesta este o tehnica inva"iva, ce presupune introducerea unui ac gros in uschi cu extragerea unui !rag ent care este anali"at la icroscop% In a!ara acestei tehnici, ai poate !i !olosite studii biochi ice ale en"i elor usculare% O cale neinva"iva de apreciere a co po"itiei generale a uschilor, care se ba"ea"a ai ult pe spiritul de observatie decat pe preci"ia stiinti!ica este exa inarea caracteristicilor per!or antelor !i"ice% 0aca o persoana pare a !i ai talentata la sporturi ce presupun re"istenta, atunci exista ai ulte !ibre cu contractie lenta, in ti p ce daca se descurca ai bine la activitati ce presupun vite"a si !orta, atunci sunt sanse ai ari de a avea predo inant !ibre rapide% Si aspectul !i"ic poate !ace o apreciere in are a co po"itiei usculare3 deoarece !ibrele tip II au o buna capacitate de hipertro!iere, daca un individ are un !i"ic ai bine de"voltat, atunci sunt sanse ai ari de a avea ai ulte !ibre de acest tip% Cercetand co po"itia uschilor si odul cu raspund acestia la diverse tipuri de antrena ente, oa enii de stiinta au a&uns la conclu"ia ca pentru a obtine per!or ante axi e, progra ele de antrena ent ar trebui individuali"ate tinand cont de co po"itie% 5u arul de repetari pe serie este i portant, dar in aceeasi asura si ti pul cat uschiul este solicitat continuu in cadrul unei serii%

RECRUTAREA UNITATILOR MOTORII

8xecutia unei iscari incepe cu intentia% Raspunsul otor este doar ulti a etapa%

I pulsul electric calatoreste de+a lungul nervilor prin inter ediul neuronilor otori pana la &onctiunea neuro usculara #locul unde neuronul reali"ea"a contactul cu uschiul$% 0e acolo, i pulsul se raspandeste la toate !ibrele usculare pe care le inervea"a acel neuron% Sa ne rea inti ca un neuron otor si !ibrele pe care le inervea"a !or ea"a o unitate otorie% /iecare !ibra usculara este inervata doar de un singur otoneuron, in ti p ce un otoneuron poate inerva de la cateva !ibre la cateva ii de !ibre, in !unctie de !inetea controlului pe care trebuie sa il exercite #de exe plu, la nivelul usculaturii extraoculare, 1 neuron inervea"a in &ur de 1' !ibre, in ti p ce in usculatura ga bei, 1 neuron inervea"a in &ur de )((( de !ibre$% O unitate otorie poate !i alcatuita doar din !ibre cu contractie lenta sau rapida% Cand un otoneuron este sti ulat, i pulsul se distribuie la toate !ibrele sau nu a&unge la nici una% Aceasta este legea -tot sau ni ic-, care ne arata ca un i puls slab poate creea aceeasi tensiune la nivelul unitatilor otorii, ca si unul puternic% Legea -tot sau ni ic- nu se re!era la tot uschiul, ci doar la o unitate otorie% 5u arul de unitati otorii i plicate in contractie depinde de incarcatura i pusa uschiului, ceea ce se corelea"a direct cu !orta produsa% 0aca incarcarea este !oarte are, atunci aproape toate unitatile otorii vor !i recrutate, ceea ce va genera !orta axi ala, iar daca incarcarea e ica, vor !i recrutate nu ai cateva unitati otorii% Cercetatorii au ca"ut de acord asupra !aptului ca unitatile otorii sunt in general activate pe ba"a unei ordini de recrutare prestabilite #-recrutare ordonata-$% .e asura ce nu arul de unitati otorii creste, !orta usculara creste% 0eci !orta depinde atat de nu arul de unitati otorii recrutate, cat si nu arul de !ibre usculare din cadrul unei unitati otorii% Cu cat sunt ai ulte !ibre intr+o unitate otorie, cu atat va !i ai are !orta produsa% 5u arul de !ibre este deter inat genetic, ceea ce explica de ce unii oa eni isi de"volta !oarte usor !orta si asa usculara, in ti p ce altii trebuie sa unceasca din greu pentru cele ai ici castiguri% Ordinea recrutarii se va !ace in !unctie de ari ea otoneuronului, ceea ce explica de ce unitatile otorii ce contin !ibre cu contractie lenta vor !i recrutate pri ele, ele avand neuroni otori ici% Unitatile otorii ce contin !ibre cu contractie rapida sunt recrutate atunci cand este nevoie de de"voltarea unei !orte i portante% Ordinea recrutarii unitatilor otorii este alterata daca usculatura este de&a obosita% S+a constatat ca dupa ce se atinge capacitatea axi a de recrutare a unitatilor otorii dintr+un uschi, castigul de !orta se produce in continuare% Acest lucru se datorea"a cresterii !recventei #rit ului$ descarcarilor i pulsurilor nervoase ce sosesc la uschi% /recventa si su atia te porala a descarcarilor sunt a eliorate prin antrena ent% In plus, la sportivii antrenati s+a re arcat o ai buna sincroni"are a potentialelor de actiune, ceea ce creste !orta usculara #gradul de sincroni"are este de 2+* ori ai are decat la indivi"ii neantrenati$% Acesti !actori neuronali pre"entati explica de"voltarea rapida a !ortei usculare in pri ele sapta ani de antrena ent, ti p in care hipertro!ia usculara nu are loc inca%