Hipnoterapia

Un volum de prezentari de cazuri

de

Milton H. Erickson
si

Ernest L. Rossi

IRVINGTON U!LI"HER"# Inc.# Ne$ %ork Halsted ress &ivision o'

(OHN )ILE% "ons# Inc.

Copyright 1979 by Ernst L.Rossi, PhD

Distributed by Halsted Press A division o !"H# $%LE& '"#', %n(., #e) &or*

Library o Congress Cataloging in Publi(ation Data Eri(*son, +ilton H. Hypnotherapy, an e,ploratory (aseboo*

%n(ludes bibliographi(al re eren(es 1. Hypnotis-./herapeuti( use. %. Rossi, Ernest La)ren(e, 0oint author. %%. /itle. RC192.E719 312.4215 74.56469 %'7# 8.178.53292.7

Printed in the 9nited 'tates o A-eri(a

*uprins
*uvant inainte re'ata *apitolul +. "trate,ia Utilizarii in -ipnoterapie 1. Pregatirea 5. /ransa terapeuti(a 6. Rati i(area s(hi-barii terapeuti(e. Re:u-at . E,er(itii *apitolul .. /ormele indirecte de "u,estie

1. 'ugestia dire(ta si indire(ta 5. 'trategia Presararii a; <a(ali:area aso(iativa indire(ta b; <o(ali:area ideodina-i(a indire(ta 6. /ruis-e utili:and Pro(esele ideodina-i(e

a; Pro(esele ideodina-i(e b; Pro(esele ideosen:oriale (; Pr(esele %deoa e(tive d; Pro(esele ideo(ognitive 1. /ruis-e utili:and ti-pul 2. A nu sti, a nu a(e 3. 'ugestii des(hise 7. A(operirea tuturor posibilitatilor a unei (lase de raspuns 4. %ntrebari (are a(ilitea:a noi posibilitati de raspuns a; %ntrebari (are a(ilitea:a noi posibilitati de raspuns b; %ntrebari in indu(tia transei (; %ntrebari (are a(ilitea:a raspunsul terapeuti( 9. 'ugestii (o-puse a; 'etul de =da = si intarirea b. 'ugestii (ontingente si retele de aso(iere

(; !u,tapunerea ele-entelor opuse d; #egatia e; 'o(, surpri:a si +o-ente (reative 18. %-pli(atia si Dire(tiva i-pli(ata a; Dire(tiva i-pli(ata 11. Legaturi si Duble legaturi a; Legaturi -odelate pe (on li(te tip evitare.evitare si apropiere.apropiere b; Dubla legatura Constient.%n(onstient (; Dubla diso(iere Dubla legatura 15. #iveluri -ultiple de se-ni i(atii si (o-uni(are> Evolutia (onstiintei prin ?lu-e, 0o(uri de (uvinte, -eta ore si e,er(itii si-bol *apitolul 0. "trate,ia Utilizarii1 Inductia transei si su,estia 1. a((eptarea si util:iarea (o-porta-entului -ani est al pa(ientului 5. 9tili:area situatiilor de urgenta 6. 9tili:area realitatilor interioare ale pa(ientului 1. 9tili:area re:istentelor pa(ientului 2. 9tili:area a e(telor negative ale pa(ientului si a (on u:iei 3. E,er(itii de utili:are a si-pto-elor pa(ientului *apitolul 2. "u,estii post3-ipnotice 1. Aso(ierea sugestiilor post.hipnoti(e (u (o-porta-entele inevitabile 5. 'ugestii post.hipnoti(e in serie 6. Conditionarea in(onstienta (a sugestie post.hipnoti(a 1. Asteptarile initiate re:olvate post.hipnoti(

2. 'urpri:a (a o sugestie post.hipnoti(a. E,er(itii *apitolul 4. Modi'icarea 'unctiilor "enzorial3 erceptive1 con'ortului Cazul 1 Abordarea prin conversatie pentru modificarea functiilor senzorial perceptive; Durerea membrului fantoma si acufene Cazul 2. Soc si surpriza pentru mondificarea functionarii Senzorial-Perceptive: Durerea de Spate Refractara ro5lema durerii si a

Cazul . Reprofilarea Cadrelor de Referinta pentru Anestezie si Anal!ezie

Cazul " #tilizarea Propriei Personalitati a Pacientului si Abilitatile pentru $liberarea de Durere Cazuri mai scurte selectate: E,er(itii pentur anali:a *apitolul 6. Rezolvarea simptomului Cazul % & abordare !enerala a comportamentului simptomatic

'esiunea intai> Partea intai. Pregatirea si initierea transei Partea a doua. /ransa terapeuti(a in or-a unei intense a(tivitati interne Partea a treia. Evaluarea si rati i(area s(hi-barii terapeuti(e 'esiunea a doua> %nsight si Lu(rul (u (lse de proble-e si-ilare Cazul '. Demonstrarea astmului psi(osomatic cu facilitarea rezolvarii simptomului prin soc si insi!(t Cazul ). Rezolvarea simptomului prin Cat(arsis care faciliteaza maturizarea personalitatii: o abordarea autoritara 2

Cazul *. Dis un(tii se,uale> Antrena-entul so-na-buli( intr.o abordare hipnoterapeuti(a rapida Partea %ntai. <a(ilitarea (o-porta-entului so-na-buli( Partea a doua. " abordarea hipno.terapeuti(a rapida utili:and si-bolis-ul terapeuti( si levitatia -ainii Cazul +. Anore,ia nervoasa Cazuri scurte selectate. E,er(itii pentru anali:a *apitolul 7. Reactivarea memoriei Cazul 1,. Re:olvarea unei e,periente trau-ati:ante Partea intai. Antrena-entul so-na-buli(, Autohipno:a, si Aneste:ia hipnoti(a Partea a doua. Reorgani:area e,perientei de viata trau-ati:ante si rea(tivarea -e-oriei *apitolul 8 *opin, emotional Cazul 1. Re:olvarea proble-elor a e(tive si a obiei prin (adre noi de re erinta Partea intai. 'tra-utarea unui si-pto- obi( Partea a doua. Re:olvarea unei trau-e ti-purii (a sursa de obie Partea a treia. <a(ilitarea invatarii> De:voltarea noilor (adre de re erinta Cazuri scurte selectate> E,er(itii pentru anali:a *apitolul 9. /acilitarea resurselor1 modi'icarea identitatii Cazul 12. 9tili:area transei spontane > o e,prienta (are integrea:a a(tivitatea e-is erelor (erebrale, dreapta si stanga %ntegrarea A(tivitatii e-is erei stangi si drepte 3

'esiunea 1> /ransa spontana si utili:area sa> @inde(area si-boli(a 'esiunea 5> partea intai. <a(ilitarea auto.e,plorarii Partea a doua. '(rierea auto-ata si diso(ierea Cazul 1 . Hipnoterapia in a e(tarea organi(a a -aduvei spinarii> #oua identitate (are re:olva depresia sui(idara Cazul 1". 'o(ul psihologi( si surpri:a pentru trans or-area identitatii Cazul 1%. Revederea e,perientei de viata in trans or-area identitatii *apitolul +:. *rearea identitatii1 &incolo de teoria utilizarii ; Cazul 1'. "-ul <ebruarie. Re'erinte

*< ITOLUL +
"trate,ia utilizarii in Hipnoterapie
#oi vede- hipnoterapia (a pe un pro(es prin (are ii a0uta- pe oa-eni sa.si utili:e:e propriile lor aso(iatii -entale, a-intirile si potentialul vietii lor pentru a.si indeplini propriile lor s(opuri terapeuti(e. 'ugestia hipnoti(a poate a(ilita utili:area abilitatilor si potentialelor (are e,ista de0a in interiorul persoanei dar (are ra-an neutili:ate sau insu i(ient de:voltate din (au:a unei lipse de or-are sau de intelegere. Hipnoterapeutul e,plorea:a (u atentie individualitatea pa(ientului pentru a des(operi (e le(tii de viata, (e e,periente si (e abilitati -entale sunt disponibile pentru re:olvarea proble-ei. /erapeutul a(ilitea:a apoi o abordare a e,perientei transei in (are pa(ientul poate utili:a a(este raaspunsuri interne personale pentru a.si indeplini obie(tivele terapeuti(e. Abordarea noastra poate i va:uta (a un pro(es (o-pus din trei stadii > A1; o perioada de pre!atire in ti-pul (areia terapeutul e,plorea:a repertoriul e,perientelor de viata ale pa(ientilor si a(ilitea:a (adre (onstru(tive de re erinta pentru a orienta pa(ientul (atre s(hi-barea terapeuti(a, A5; o a(tivare si utili:are a propriilor abilitati -entale ale pa(ientului in ti-pul perioadei de transa terapeutica; A6; o atenta re(unoastere, evaluare si rati i(are a s(hi-barii terapeuti(e (are se produ(e. %n a(est pri- (apitol vo- pre:enta (ativa dintre a(torii (are (ontribuie la su((esul e,perientei pentru ie(are din a(este 6 stadii. %n (apitolele (are ur-ea:a le vo- ilustra si vo- dis(uta despre ele in detaliu.

+. re,atirea
<a:a initiala a pro(esului hipnoterapeuti( este repre:entata de o perioada de atenta observare si pregatire. %n ori(e interviu terapeuti(, (el -ai i-portant a(tor initial este stabilirea raportului.adi(a un senti-ent po:itiv de intelegere si atentie re(ipro(a intre terapeut si 4

pa(ient. Prin a(est raport terapeutul si pa(ientul (reea:a i-preuna un nou (adru terapeuti( de re erinta (are va (onstitui -ediul de (restere in (are se vor de:volta raspunsurile pa(ientului la terapie. Raportul este -i0lo(ul prin (are terapeutul si pa(ientul isi asigura o atentie re(ipro(a. A-andoi de:volta un set de B da C, de a((eptare re(ipro(a. 'e presupune (a terapeutul are o abilitate de:voltata de a observa si de a se relationaD pa(ientul invata sa observe si dobandeste o stare de atentie la raspuns, a(easta stare de e,tre-a atentie (a raspuns la nuantele (o-uni(arii pre:entate de terapeut. %n interviul initial terapeutul strange eveni-entele relevante legate de proble-ele pa(ientului si repertoriul e-perientelor de viata si al e-perientelor de invatare care vor fi utilizate in scopuri terapeutice. Pa(ientii au proble-e datorita li-itarilor invatate. Ei sunt prinsi in tipare -entale, (adre de re erinta, (redinte, (are nu le per-ite sa.si e,plore:e si sa.si utili:e:e propriile abilitati in s(opul obtinerii unui bene i(iu -a,i-. <iintele u-ane se a la in(a in pro(esul de invatare a -odului de utili:are a potentialelor lor. /ran:a(tia terapeuti(a (reea:a la -odul ideal o noua lu-e eno-enala in (are pa(ientii isi pot e,plora potentialele, eliberandu.se intr.o anu-ita -asura de li-itarile lor invatate. Asa (u- vo- vedea -ai tar:iu, transa terapeutica este o perioada in timpul careia pacientii sunt capabili sa-si depaseasca cadrele limitate de referinta si credintele. pentru a e-perimenta in interiorul lor alte tipare de functionare. A(este tipare di erite sunt de obi(ei potentiale de raspuns (are au ost invatate in e,perientele anterioare dar (are, dintr.un -otiv sau altul, ra-an indisponibile pentru pa(ient. /erapeutul poate e,plora istoria personala a pa(ientului, (ara(terul si dina-i(a e-otionala, aria lor de a(tiune, interesele, pasiunile, et(. , pentru a evalua ga-a de e,periente de viata si de abilitati de raspuns (are pot i disponibile pentru atingerea s(opurilor terapeuti(e. +area -a0oritate a (a:urilor din a(easta (arte vor ilustra a(est pro(es. Pe -asura (e terapeutul e,plorea:a lu-ea pa(ientului si a(ilitea:a raportul, se (reea:a aproape inevitabil noi (adre de re erinta si siste-e de (redinta. A(est lu(ru se inta-pla de (ate ori oa-enii se intalnes( si intera(tionea:a strans. A(easta des(hidere spontana si a(easta s(hi-bare a (adrelor de re erinta -entale si a siste-elor de (redinta este atent studiata, a(ilitata si utili:ata in hipnoterapie. /erapeutul se a la intr.un pro(es (onstant de evaluare a li-itarilor (are stau la ba:a proble-elor pa(ientului si a noilor ori:onturi (are pot i des(hise pentru a a0uta pa(ientul sa.si depaseas(a a(este li-itari. %n a:a pregatitoare a travaliului hipnoti(, a(ilitarea (adrelor -entale se a(e intr.o -aniera (are va per-ite pa(ientului sa raspunda la sugestiile pri-ite -ai tar:iu in ti-pul transei. 9

'ugestiile a(ute in ti-pul transei un(tionea:a deseori (a niste (hei (are =invartE pro(esele aso(iative ale pa(ientului in =broas(aE anu-itor (adre -entale anterior (onstituite. " serie de autori A$eit:enho er, 1927, '(hne(*, 1978, 1972; au des(ris in (e -asura (eea (e este spus inainte de a indu(e or-al transa poate (reste e e(tul sugestiei hipnoti(e. 'unte- de a(ord si sublinie- aptul (a indu(erea e e(tiva a transei este pre(edata de o a:a pregatitoare in ti-pul (areia a0uta- pa(ientii sa (ree:e o atitudine opti-a si un siste- de (redinte pentru a obtine raspunsul terapeuti(. 9n aspe(t deosebit de i-portant al a(estei atitudini opti-ale este e-pectanta. Asteptarile pa(ientilor re eritor la s(hi-barea terapeuti(a le per-ite sa e,(luda li-itarile invatate si e,perientele de viata negative (are se a la la originea proble-elor lor. Eli-inarea nein(rederii si e,istenta unor asteptari e,traordinare de la trata-ent au ost luate in (onsiderare in (a:ul unor vinde(ari -ira(uloase dobandite uneori in (adrul unui siste- de (redinte religios. Asa (u- va i aratat in ur-atoarea se(tiune, in anali:a noastra globala a dina-i(ii transei terapeuti(e, ast el de vinde(ari aparent -ira(uloase pot i intelese (a o -ani estare spe(iala a unui pro(es -ai general pe (are.l utili:a- pentru a a(ilita raspunsurile terapeuti(e in hipnoterapie.

.. Transa terapeutica
/ransa terapeuti(a este perioada in ti-pul (areia se produ(e o -odi i(are a li-itarilor (adrelor de re erinta si siste-elor de (redinte ale pa(ientului, ast el in(at a(esta sa devina re(eptiv la alte tipare de aso(iere si -oduri de un(tionare -entala (are (ondu( la re:olvarea proble-ei. Considera- (a dina-i(a indu(tiei transei si utili:area sunt e,periente personale in (are terapeutul a0uta pa(ientii sa.si gaseas(a propriul lor dru-. %ndu(erea transei nu este un pro(es standardi:at (are poate i apli(ata in a(elasi -od la toti. #u e,ista o -etoda sau tehni(a (are sa un(tione:e intotdeauna (u ori(ine sau (hiar (u a(eeasi persoana in situatii di erite. De a(eea vorbi- despre abordari ale e,perientei transei. Prin ur-are sublinie- aptul (a e,ista -ulte -odalitati de a(ilitare, ghidare sau invatare a -odului in (are (ineva poate i (ondus sa e,peri-ente:e o stare de re(eptivitate pe (are o nu-i- transa terapeuti(a. %n ori(e (a:, nu ave- o -etoda universala pentru a indu(e a(eeasi transa uni or-a la toata lu-ea. +ulte persoane (u proble-e pot i ghidate sa e,peri-ente:e propriul lor tip de transa terapeuti(a atun(i (and inteleg (a a(est lu(ru le.ar putea i olositor. Arta unui hipnoterapeut (onsta in a.i

18

a0uta pe pa(ientii sai sa inteleaga (a renuntarea la anu-ite li-itari ale pun(telor lor de vedere obisnuite, din viata de :i (u :i, ii va a0uta -ult sa dobandeas(a o stare de re(eptivitate la nou si la (apa(itatea lor (reativa. %n s(opuri dida(ti(e noi a- (on(eptuali:at dina-i(a indu(tiei transei si a sugestiei (a un pro(es (u (in(i stadii, asa (u- arata <igura 1 %n ti-p (e utili:a- a(easta paradig-a (a pe un (adru util in anali:area -ai -ultor abordari hipnoterapeuti(e pe (are le vo- ilustra in a(est volu-, trebuie inteles aptul (a -ani estarile individuale in a(est pro(es vor i tot atat de uni(e si variate (a si natura persoanelor (are le e,peri-entea:a. @o- e,pune a(u- -odul in (are intelege- noi a(este (in(i stadii.

/i,ura +1

aradi,ma in cinci stadii a dinamicii inductiei transei si a su,estiei =dupa via 9tili:area (redintelor si (o-porta-entelor

Erickson si Rossi# +976> 1. <i,area atentiei pa(ientilor pentru a (on(entra atentia asupra 5. Depotentiali:area (adrelor de via re erinta obisnuite si a siste-elor de (redinta 6. Cautare in(onstienta 1. Pro(es in(onstient 2. Raspuns hipnoti( via @ia @ia realitatilor interioare Distragere, so(, surpri:a, indoiala, (on u:ie, diso(iere, sau ori(e alt pro(es (are intrerupe (adrele obisnuite de re erinta ale pa(ientului %-pli(atii, intrebari, 0o(uri de (uvinte si alte or-e indire(te de sugestie hipnoti(a A(tivarea aso(iatiilor personale si a -e(anis-elor -entale prin toate (ele de -ai sus " e,presie a potentialelor (o-porta-entale (are sunt e,peri-entate (a avand lo( in -od autono-.

/i?area atentiei
<i,area atentiei a repre:entat abordarea (lasi(a pentru initierea transei terapeuti(e sau a hipno:ei. /erapeutul il roaga pe pa(ient sa priveas(a i, un spot de lu-ina stralu(itoare sau la(ara unei lu-anari, o oglinda (are se roteste, o(hii terapeutului, gesturi sau ori(e alt(eva. Pe -asura (e se a(u-ulea:a e,perienta, devine evident (a pun(tul de i,are poate i ori(e

11

retine atentia pa(ientului. %n plus, pun(tul de i,are nu trebuie sa ie neaparat e,ternD este (hiar -ai e i(a(e de a (on(entra atentia pa(ientului asupra propriului (orp si a unei e,periente interioare. '.au de:voltat ast el de abordari (u- ar i levitatia bratului sau rela,area (orpului. %n(ura0and pa(ientul sa se o(ali:e:e pe sen:atii sau pe o i-agine interna, se (ondu(e atentia spre interior (hiar -ai e i(a(e. +ulte din a(este abordari au devenit standardi:ate si sunt bine des(rise in lu(rari de re erinta in hipno:a A$eit:enho er, 1923D Hartland, 1933D Haley, 1937;.

%n(epatorul in hipnoterapie trebuie sa studie:e bine a(este abordari standardi:ate si sa ur-e:e indeaproape unele dintre ele pentru a initia transa intr.o -aniera or-ali:ata. A(estea a( o i-presie puterni(a pa(ientului si sunt oarte e i(a(e in indu(erea transei. /erapeutii studenti vor gresi da(a vor in(er(a sa utili:e:e nu-ai o abordare (a pe o -etoda universala si ast el sa se orbeas(a singuri, (onsiderand (a ie(are persoana ar avea o a(eeasi uni(a -otivatie si a(eeasi de:voltare a transei. /erapeutul (are studia:a (u gri0a pro(esul atentiei atat in viata de :i (u :i (at si in (abinetul de (onsultatie va re(unoaste (urand (a o poveste interesanta, un apt as(inant sau o ilu:ie pot i,a atentia la el de e i(a(e (a si o indu(tie or-ala. "ri(e as(inea:a sau -entine F absoarbe atentia unei persoane poate i des(ris (a hipnoti(. E,ista (on(eptul transei de ie(are :i pentru a(ele perioade din viata obisnuita (and sunte- absorbiti sau preo(upati de un lu(ru sau de un altul, ast el in(at pierde- legatura instantaneu (u -ediul in(on0urator. Cele -ai e i(a(e -i0loa(e de a (on(entra si i,a atentia in pra(ti(a (lini(a sunt a(elea prin (are se re(unoaste si se a((epta e,perienta (urenta a pa(ientului. Cand terapeutul (ara(teri:ea:a (ore(t e,perienta (urenta pe (are pa(ientul o traieste in a(el -o-ent, pa(ientul devine de obi(ei i-ediat re(unos(ator si se des(hide la ori(e alt(eva are de spus terapeutul. Re(unoasterea realitatii (urente a pa(ientului des(hide ast el un set de =daE pentru ori(e sugestie pe (are terapeutul ar dori sa o introdu(a. A(easta este ba:a strategiei utili:arii pentru a indu(e transa, prin (are terapeutii (astiga atentia pa(ientilor (on(entrandu.se pe e,perientele si (o-porta-entele lor (urente. AEri(*son, 1924,1929;. %n alt treilea (apitol al a(estei lu(rari vo- ilustra strategia utili:arii in indu(tia transei.

&epotentializarea cadrelor de re'erinta o5isnuite si a sistemelor de credinta

15

%n vi:iunea noastra una din (ele -ai utile e e(te ale i,arii atentiei este tendinta de a depotentiali:a seturile A(on iguratiile; -entale sau (adrele de re erinta obisnuite ale pa(ientului. 'iste-ele lor de (redinta sunt -ai -ult sau -ai putin intrerupte sau suspendate pentru un -o-ent sau doua. Constiinta a ost distrasa. %n ti-pul suspendarii instantanee, tiparele de aso(iere latente si e,perientele sen:oriale per(epute au o(a:ia sa se -ani este singure intr.un -od (are poate initia starea -odi i(ata de (onstiinta (are a ost des(risa sub nu-ele de transa sau hipno:a. E,ista -ulte -oduri de a depotentiali:a (adrele obisnuite de re erinta. "ri(e e,perienta de so( sau surpri:a i,ea:a atentia i-ediat si intrerupe tiparele anterioare de aso(iere. "ri(e e,perienta a irealului, a neobisnuitului, a antasti(ului, o era o(a:ia unor -odalitati -odi i(ate de tea-a. Autorii au des(ris (u- (on u:ia, indoiala, diso(ierea, si de:e(hilibrul sunt toate -oduri de depotentiali:are a li-itarilor invatate ale pa(ientilor, ast el in(at a(estia sa devina des(hisi si disponibili pentru noi -i0loa(e de e,peri-entare si invatare, (are sunt esenta transei terapeuti(e AEri(*son, Rossi and Rossi, 1973;. %ntreruperea si suspendarea siste-ului nostru de (redinte obisnuite au ost des(rise de (atre autorul 0unior (a iind un moment creator ARossi,1975a;> Dar (e este un -o-ent (reator G " intuitie e,tre- de interesanta pentru oa-enii de stiinta si o inspiratie pentru artisti A7arron, 1939;. #n moment creator apare atunci cand se intrerupe un tipar obisnuit de asociereD poate i vorba de o intrerupere sau de o rela,are a pro(eselor aso(iative obisnuiteD poate i vorba de un soc psi(ic, de o e,perienta sen:oriala sau e-otionala (oplesitoareD de un drog psihedeli(, de o (onditie to,i(a sau de o deprivare sen:oriala (are pot sa a(tione:e (a un (atali:atorD yoga, Hen, e,er(itiile spirituale si de -editatie pot in a(elasi el sa intrerupa aso(iatiile noastre obisnuite si sa produ(a i-ediat un vid in starea noastra de (onstiinta. %n a(ea ra(tiune de se(unda in (are (ontinuturile obisnuite ale (onstiintei sunt doborate, e,ista sansa (a lu-ina pura a vidului, (onstiinta pura, sa stralu(eas(a AEvans.$ent:, 1938;.A(easta ra(tiune de se(unda poate i traita (a o stare -isti(a, satori, o e,perienta a0unsa la un pun(t (ul-inant sau o stare -odi i(ata de (onstiinta A/art, 1939;. Poate i traita (a un -o-ent de as(inatie sau de indragostire (and bresa in (onstiinta subie(tului respe(tiv este u-pluta de noul (are apare inte-pestiv. /omentul creator este deci o bresa in tiparul obisnuit al constiintei. 7artlett A1924; a des(ris -odul in (are gene:a gandirii originale poate i inteleasa (a iind o u-plere a breselor -entale. 16

0oul care apare in momentele creatoare reprezinta astfel unitatea bazala a !andului ori!inal si a insi!(t-ului. la fel si sc(imbarea de personalitate. /rairea unui -o-ent (reator poate i (orelat eno-enologi( (u s(hi-barea (riti(a in stru(tura -ole(ulara a proteinelor din (reier aso(iate (u invatarea A?aito 1975D Rossi, 1976b;, sau (u (rearea a unor noi ansa-bluri (elulare sau se(vente de a:a AHebb, 1936; Relatia dintre so(ul psihologi( si -o-entele (reatoare este aparenta> un so( psihologi( intrerupe aso(ierile obisnuite ale persoanei asa in(at (eva nou poate apare. %n -od ideal, so(ul psihologi( stru(turea:a (onditiile pentru un -o-ent (reator atun(i (and apare la subie(t o noua atitudine, un nou insight, sau o s(hi-bare de (o-porta-ent. Eri(*son A1914; a des(ris de ase-enea transa hipnoti(a (a pe o stare psihologi(a spe(iala (are e e(tuea:a o pau:a si-ilara in aso(ierile (onstiente obisnuite ale pa(ientului, ast el in(at sa se produ(a invatarea (reativa. %n viata de ie(are :i ne (on runta- (ontinuu (u situatii di i(ile, (are ne pun in in(ur(atura si (are ne produ( un so( -oderat intrerupand -odul obisnuit de gandire. %n -od ideal, a(este situatii proble-a vor initia un -o-ent (reator in (adrul re le,iei, o o(a:ie pentru aparitia a (eva nou. Proble-ele psihologi(e se de:volta (and oa-enii nu per-it i-pre0urarilor naturale ale vietii sa le intrerupa tiparele ve(hi de aso(iere si e,perienta (are au devenit ne olositoare, ast el in(at sa apara solutii si atitudini noi.

*autarea inconstienta si procesul inconstient

%n viata de :i (u :i e,ista -ulte abordari pentru a i,a atentia, depotentiali:and aso(iatiile obisnuite, si initiind ast el o (autare in(onstienta pentru o noua e,perienta sau pentru a solutiona o proble-a. %ntr.o situatie di i(ila, de e,e-plu, (ineva ar putea a(e o glu-a sau un 0o( de (uvinte pentru a intrerupe sau reorgani:a situatia dintr.un pun(t de vedere di erit. Ar putea sa utili:e:e alu:ii sau i-pli(atii pentru a intelege intr.o alta -aniera a(eeasi situatie. Ca si -eta ora sau analogia, A!aynes, 1973; a(estea sunt -i0loa(e de a suspenda instantaneu atentia, produ(and o (autare. in esenta o (autare la nivel in(onstient. pentru a produ(e o noua aso(iere sau un nou (adru de re erinta. /oate a(estea sunt o(a:ii pentru -o-ente (reatoare in viata de ie(are :i, (and se produ(e o reorgani:are ne(esara a e,perientei.

11

%n transa terapeuti(a utili:a- -i0loa(e si-ilare de initiere a (autarii la un nivel in(onstient. A(estea sunt or-e indire(te de sugestie, asa (u- au ost des(rise de autorul senior AEri(*son si Rossi, 1973D Eri(*son, Rossi si Rossi, 1973;. %n esenta, o sugestie indire(ta initia:a o (autare in(onstienta si a(ilitea:a la pa(ienti pro(ese in(onstiente (are de obi(ei sunt si ei surprinsi. <or-ele indire(te de sugestie a0uta pa(ientii sa isi s(urt(ir(uite:e li-itarile lor invatate, asa in(at sunt (apabili sa a(a -ult -ai -ult de(at in -od obisnuit. <or-ele indire(te de sugestie sunt a(ilitatoare ale asociatiilor mentale si ale proceselor inconstiente. %n (apitolul ur-ator vo- e,pune intelegerea noastra pre:enta asupra unei varietati din a(este or-e indire(te de hipno:a.

Raspunsul Hipnotic
Raspunsul hipnoti( este re:ultatul natural al (autarii in(onstiente si al pro(eselor initiate de terapeut. Deoare(e este -ediata pri-ar de (atre pro(esele in(onstiente interne ale pa(ientului, raspunsul hipnoti( pare sa se produ(a auto-at sau autono-D pare sa se de(lanse:e singur, intr. o -aniera (are pare stranie sau diso(iata ata de -odul obisnuit de a raspunde la nivel voluntar. +a0oritatea pa(ientilor e,peri-entea:a tipi( o sen:atie de surpri:a pla(uta (and se des(opera rea(tionand in a(easta -aniera auto-ata si involuntara. 'ensul surpri:ei, de apt, poate i luat (a un indi(ator al naturii autono-e veritabile a raspunsului. Raspunsurile hipnoti(e nu au nevoie totusi sa ie initiate de terapeut. De apt, -a0oritatea eno-enelor (lasi(e de hipno:a au ost des(operite a((idental (a -ani estari naturale ale (o-porta-entului u-an, si s.au produs spontan, in transa, ara ni(i o sugestie. <eno-enele (lasi(e de hipno:a (u- ar i (atalepsia, aneste:ia, a-ne:ia, halu(inatiile, regresia de varsta si distorsiunea ti-pului sunt toate eno-ene spontane ale transei (are au ost o sursa de ui-ire si de tulburare pentru (er(etatorii ti-purii. Cand -ai tar:iu au in(er(at sa indu(a transa si au studiat siste-ati( eno-enele transei, a(esti (er(etatori au des(operit (a ar putea sugera a(este eno-ene hipnoti(e variate. "data (e au gasit posibilitatea de a a(e a(est lu(ru, au in(eput sa utili:e:e sugestibilitatea insasi (a pe un (riteriu al validitatii si adan(irii e,perientei transei.

12

Cand s.a a(ut ur-atorul pas si s.a utili:at e,perienta transei (a o or-a de terapie, sugestibilitatea hipnoti(a a ost si -ai -ult s(oasa in evidenta, (a un a(tor esential pentru o reali:are de su((es. 9n e e(t se(undar ne eri(it al a(estei evidentieri a sugestibilitatii a ost pretinsa putere a hipnoti:atorilor de a (ontrola (o-porta-entul prin sugestii. %ntre ti-p, (on(eptia noastra despre eno-enele hipnoti(e a a0uns departe ata de des(operirea lor initiala, (onsiderandu.le o -ani estare naturala si spontana a -intii. Hipno:a a dobandit (onotatiile -anipularii si (ontrolului. Cea -ai ne eri(ita turnura in istoria hipno:ei a ost e,ploatarea eno-enelor transei (are apar natural, (are a devenit o de-onstratie de putere, prestigiu, in luenta si (ontrol Aasa (u- au ost olosite in hipno:a de s(ena;. %n e ortul de a (ore(ta a(este pareri gresite despre hipno:a, autorul senior AEri(*son, 1914; a des(ris ast el -eritele sugestiilor dire(te si indire(te in hipnoterapie > 9r-atoarea (onsideratie se re era la rolul general al sugestiei in hipno:a. Deoare(e starea de transa este indusa si -entinuta de sugestie, iar -ani estarile hipnoti(e pot apare in ur-a sugestiei, se a( prea des presupuneri neinte-eiate si gresite (a ori(e se de:volta din hipno:a repre:inta intr.o -aniera ne(esara si (o-pleta un re:ultat si o e,presie pri-ara a sugestiei. Contrar a(estor (on(eptii gresite, persoana hipnoti:ata ra-ane a(eeasi persoana. #u-ai (o-porta-entul sau este -odi i(at in ur-a starii de transa, dar, (hiar si atun(i, a(est (o-porta-ent -odi i(at deriva din e,perienta de viata a pa(ientului si nu provine de la terapeut. %n (el -ai bun (a: terapeutul poate in luenta nu-ai -odul de e,pri-are. %ndu(erea si -entinerea transei produ(e o o stare psihogi(a spe(iala in (are pa(ientul poate reaso(ia si reorgani:a (o-ple,itatea sa psihologi(a interioara si isi poate utili:a propriile (apa(itati intr.o -aniera (on(ordanta (u e,perienta sa de viata. %i per-ite sa invete -ai -ult despre sine si sa se e,pri-e intr.un -od -ai ade(vat. 'ugestia dire(ta s.a ba:at la in(eput, ara sa se stie, pe presupunerea (a ori(e se de:volta din hipno:a deriva din sugestia data. A(easta ar i i-pli(at aptul (a terapeutul ar avea puterea -ira(uloasa de a produ(e la pa(ient s(hi-barile terapeuti(e, netinand (ont de aptul (a terapia re:ulta dintr.o resinte:a interioara a (o-porta-entului pa(ientului, in prealabil dobandit de a(esta. Este adevarat (a sugestia dire(ta poate produ(e o -odi i(are a (o-porta-entului pa(ientului (ondu(and la o vinde(are si-pto-ati(a, (el putin te-porar. /otusi, a(easta vinde(are nu este de(at un si-plu raspuns la sugestie si nu antrenea:a o reaso(iere si o reaorgani:are a ideilor, a intelesurilor si a a-intirilor, esentiale pentru o vinde(are e e(tiva. 13

Ceea (e produ(e vinde(area este e,perienta de reaso(iere si reorgani:are a e,perientei de viata a pa(ientului si nu -ani estarea unui (o-porta-ent responsiv (are ar putea, (el -ult, sa. l satis a(a nu-ai pe observator. De e,e-plu, aneste:ia -ainii poate i sugerata dire(t si se poate obtine un raspuns ade(vat, dupa (ate se pare. Cu toate a(estea, da(a pa(ientul nu a interpretat spontan (o-anda pentru a in(lude intelegerea nevoii de reorgani:are interna, a(easta aneste:ie va esua in ata testelor (lini(e si nu va i de(at o pseudo.aneste:ie. " aneste:ie e i(a(e este -ai bine indusa, de e,e-plu, prin initierea unei stratage-e a a(tivitatii -entale a pa(ientului, sugerandu.i -ai intai sa.si rea-inteas(a sen:atia de a-ortire pe (are a e,peri-entat.o (u un aneste:i( lo(al, sau (u un brat sau un pi(ior in ti-p (e ador-ea, iar apoi sa i se sugere:e (a a(u- ar putea e,peri-enta a(eeasi sen:atie in -ana. Printr.o ast el de sugestie indire(ta pa(ientul are posibilitatea sa trea(a prin a(este pro(ese interne di i(ile de de:organi:are, reorgani:are, reaso(iere si proie(tare interioara a unei e,periente reale pentru a indeplini (erintele sugestiei. Ast el, aneste:ia indusa devine o parte a e,perientei sale de viata, i-n lo( sa ie un raspuns si-plu, super i(ial. A(eleasi prin(ipii sunt valabile si in psihoterapie. Al(ooli(ului (roni( i se poate indu(e prin sugestie dire(ta (ore(tarea te-porara a a(estui obi(ei, dar re:ultatul e i(a(e nu se va produ(e pana (and el nu va tre(e printr.un pro(es intern de reaso(iere si reorgani:are a e,perientei sale de viata. Cu alte (uvinte, psihoterapia hipnoti(a este pentru pa(ient un pro(es de invatare, o pro(edura de reedu(are. Re:ultatele e i(a(e din psihoterapia hipnoti(a sau din hipnoterapie deriva nu-ai din a(tivitatile pa(ientului. /erapeutul nu a(e alt(eva de(at sa sti-ule:e pa(ientul sa intre intr.o a(tivitate, deseori ara sa site (are va i a(ea a(tivitate, iar apoi ghidea:a pa(ientul si -ani esta rationa-entul (lini( pentru a deter-ina (at de -ult trebuie a(ut pentru a obtine re:ultatele dorite. Cu- sa ghide:e si (u- sa a(a rationa-entul ra-ane proble-a terapeutului, in ti-p (e sar(ina pa(ientului este sa invete prin propriile sale e orturi sa.si inteleaga intr.o -aniera noua e,perienta sa de viata. A(easta reedu(are se produ(e, bineinteles, nu-ai in ter-enii e,perientei de viata a pa(ientului, a intelegerii lui, a a-intirilor, atitudinilor si ideilor sale, si nu depinde de ideile si parerile terapeutului.

17

%n -un(a noastra, asadar, pre era- sa sublinie- -odul in (are transa terapeuti(a a0uta oa-enii sa evite propriile li-itari invatate, pentru (a sa.si poata e,plora din plin si sa.si poata utili:a potentialele. %n un(tie de disponibilitatea pa(ientului, hipnoterapeutul abordea:a in di erite -oduri starile -odi i(ate de (onstiinta. +a0oritatea pa(ientilor nu pot intra (onstient in starea de transa deoare(e a(easta indru-are nu poate veni de(at dintr.o -aniera de un(tionare invatata anterior (are inhiba utili:area din plin a potentialelor proprii. Din a(est -otiv pa(ientii trebuie sa invete (u- sa per-ita propriilor lor potentiale in(onstiente de raspuns sa devina -ani este in ti-pul transei. 'i terapeutul, de ase-enea, se ba:ea:a pe in(onstientul pa(ientului (a sursa de (reativitate pentru re:olvarea proble-ei. /erapeutul a0uta pa(ientul sa gaseas(a a((esul la (reativitatea sa prin starea -odi i(ata de (onstiinta pe (are o nu-i- transa terapeuti(a. /ransa terapeuti(a poate i ast el inteleasa (a iind o perioada libera de e,plorare psihologi(a in (are terapeutul si pa(ientul (ooperea:a in (autarea a(elor raspunsuri hipnoti(e (are vor (ondu(e la s(hi-barea terapeuti(a. #e vo- indrepta a(uatentia (atre evaluare si a(ilitarea a(estei s(hi-bari.

0. Rati'icarea sc-im5arii terapeutice

Re(unoasterea si evaluarea tiparelor -odi i(ate de un(tionare a(ilitate de transa terapeuti(a repre:inta una din (ele -ai subtile si -ai i-portante sar(ini ale terapeutului. +ulti pa(ienti re(unos( pro-pt si a((epta s(hi-barile pe (are le.au e,peri-entat. Altii, (u -ai putine abilitati introspe(tive, au nevoie de a0utorul terapeutului pentru a evalua s(hi-barile (are au avut lo(. Este ne(esara o re(unoastere si o apre(iere a a(tiunii transei, (a nu (u-va ve(hile atitudini negative ale pa(ientului sa sub-ine:e si sa distruga noile raspunsuri terapeuti(e (are sunt in(a intr.un stadiu ragil de de:voltare.

Recunoasterea si rati'icarea transei

%ndivi:i di eriti e,peri-entea:a transa in -oduri di erite. 'ar(ina terapeutului este de a re(unoaste a(este tipare individuale si atun(i (ind este ne(esar sa ii atentione:e pe pa(ienti pentru a.i a0uta sa veri i(e sau sa rati i(e starea lor -odi i(ata de transa. Constiinta nu re(unoaste intotdeauna propriile sale stari -odi i(ate. De (ate ori nu re(unoaste- aptul (a

14

visa- G De obi(ei re(unoaste- nu-ai dupa (e a- trait o stare de reverie sau de visare (u o(hii des(hisi. 9tili:atorul nepri(eput de al(ool sau de droguri psihedeli(e trebuie de ase-enea sa invete sa re(unoas(a si apoi sa intre intr.o stare -odi i(ata de (onstiinta pentru a (reste e e(tele si a trai din plin e,perienta. Deoare(e transa terapeuti(a este de apt nu-ai o variabila a transei obisnuite de ie(are :i sau a reveriei (u (are toata lu-ea este a-iliari:ata, ara (a sa o re(unoas(a drept o stare -odi i(ata de (onstiinta, unii pa(ienti nu vor (rede (a au ost a e(tati in vreun el. Pentru a(esti pa(ienti, in parti(ular, este i-portant sa se rati i(e transa (a o stare -odi i(ata de (onstiinta. <ara a(easta dovada, atitudinile negative si (redintele pa(ientului pot re(vent sa anule:e valoarea sugestiei hipnoti(e si sa a(a sa esue:e pro(esul terapeuti( (are a ost initiat. Din a(easta (au:a vo- lista in /abelul 1 unii dintre indi(atorii obisnuiti ai e,perientei transei (are au ost anterior dis(utati si ilustrati destul de detaliat AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973;. Deoare(e e,perienta transei este inalt individuali:ata, pa(ientii vor -ani esta a(esti indi(atori in (o-binatii variate si in grade di erite.

/A7EL9L 1 CA/%@A %#D%CA/"R% "7%'#9%/% A% EIPER%E#/E% /RA#'E% %deatie autono-a si e,perienta %nterna %nghitire Re le, de tresarire /oni(itate e(hilibrata ACatalepsie; %-obilitatea (orpului Reorientarea (orpului dupa transa '(hi-barea (alitatii vo(ii Con ort, rela,are E(ono-ia -is(arilor Asteptare %n(etinirea pulsului +odi i(ari ale o(hilor si in(hiderea lor Rela,are a(iala ina 'en:atie de distantare sau diso(iere <eno-ene hipnoti(e spontane A-ne:ie Aneste:ie %lu:ii (orporale %deatie i-personala si obie(tiva Raspuns psihoso-ati( '(hi-bari pupilare Raspuns de (on(entrare a atentiei '(hi-bari sen:oriale, -us(ulare Apareste:ii; Respiratie

19

'en:atie de bine dupa transa LiteralisPierderea sau intar:ierea re le,elor Clipire

Catalepsie Regresie Distorsiunea ti-pului De(ala0 de ti-p la nivel -otor si (on(eptual Co-porta-ent

+a0oritatea a(estor indi(atori vor i ilustrati pe -asura (e apar in (a:urile din a(easta (arte. Considera- de:voltarea spontana a eno-enelor hipnoti(e (u- ar i regresia de varsta, aneste:ia, (atalepsia, et(, (a iind indi(atori -ai veritabili ai transei de(at atun(i (and a(eleasi eno-ene sunt sugerate. Cand sunt sugerate dire(t, intra- in di i(ultatile i-puse de atitudinile (onstiente ale pa(ientului si siste-ul sau de (redinte. Cand apar spontan, ele sunt re:ultatul natural al diso(ierii sau reorgani:arii (adrelor de re erinta obisnuite ale pa(ientului si al orientarii generale a realitatii, (eea (e este (ara(teristi( transei. Anu-iti (er(etatori au sele(tat unele din a(este eno-ene spontane (a iind (ara(teristi(i de initorii a naturii unda-entale a transei. +eares A1927; si 'hor A1928;, de e,e-plu, au (onsiderat regresia (a iind un aspe(t unda-ental al transei. Din pun(tul nostru de vedere, totusi, regresia in sine nu este o (ara(teristi(a unda-entala a transei, desi este pre:enta re(vent (a un epi eno-en in stadiul pre(o(e al de:voltarii transei, (and pa(ientii sunt invatati sa renunte la (adrele lor obisnuite de re erinta si la -odul lor de un(tionare. %n a(est pristadiu de invatare a e,perientei unei stari -odi i(ate de (onstiinta, se pot inta-pla -ulte lu(ruri ne(ontrolate, in(lu:and regresia spontana de varsta, pareste:ii, aneste:ii, ilu:ii de distorsiune (orporala, raspunsuri psihoso-ati(e, distorsiunea ti-pului, et(. De indata (e pa(ientii invata sa.si stabili:e:e a(este rea(tii se(undare nedorite, pot atun(i sa per-ita -intilor lor in(onstiente sa un(tione:e liber in intera(tiunea (u sugestiile terapeutului ara vreuna din li-itarile (adrelor lor obisnuite de re erinta.

"emnalizarea ideomotorie si ideosenzoriala

Deoare(e o a(tivitate hipnoterapeuti(a (onsistenta nu presupune o e,perienta dra-ati(a a eno-enelor (lasi(e hipnoti(e, este (hiar -ai i-portant (a terapeutul sa invete sa re(unoas(a -ani estarile -ini-e ale transei (a -odi i(ari ale un(tionarii pa(ientului in plan senorial-

58

perceptual. emotional si co!nitiv. 9n -i0lo( valoros de evaluare a a(estor -odi i(ari este utili:area se-nali:arii ideo-otorii si ideosen:oriale AEri(*son, 1931D Chee* si Le Cron, 1934;. " e,perienta a transei (a o stare -odi i(ata de (onstinta poate i validata de (ererea ori(aruia dintre raspunsurile ideo-otorii, (u- ar i> &aca ai trait anumite momente de transa in activitatea ta de astazi# mana ta =sau unul din de,etele tale> se va ridica sin,ur=a>. &aca ai 'ost astazi in transa 'ara sa3ti dai macar seama# capul tau se va inclina in semn de da =sau oc-ii ta se vor inc-ide> sin,ur=i>. E,istenta s(hi-barii terapeuti(e poate i se-nalata intr.o -aniera si-ilara> &aca inconstientul tau nu mai are nevoie ca tu sa e?perimentezi =indi'erent ce simptom># capul tau se va inclina. Inconstientul tau poate sa treaca in revista cauzele acestei pro5leme# si atunci cand ii va 'i 'urnizat mintii tale constiente sursa intr3o maniera con'orta5ila pentru ca tu sa poti discuta despre asta# inde?ul tau drept se va ridica sin,ur. 9nii subie(ti e,peri-entea:a raspunsurile ideo-otorii -ai usor de(at altii. Ei pot ast el si-ti o sen:atie de usurare, greutate, ra(oare sau intepaturi intr.o parte indi(ata a (orpului. %n soli(itarea a(estor raspunsuri per-ite- probabil in(onstientului pa(ientului sa raspunda intr.o -aniera (are este e,peri-entata (a involuntara de (atre pa(ient. A(est aspe(t involuntar sau autono- al -is(arii sau sen:atiei este indi(atia (a provine dintr.un siste- de raspuns (are este oare(u- diso(iat de tiparul obisnuit de raspuns voluntar sau intentional al pa(ientului. Pa(ientul si terapeutul au ast el indi(atia (a s.a produs (eva independent de vointa (onstienta a pa(ientului. A(est (eva poate i transa sau ori(e alt raspuns terapeuti( (are a ost soli(itat. Dintr.o perspe(tiva (are nu adu(e (riti(i se-nali:arii ideo-otorii si ideosen:oriale, a(este raspunsuri ar repre:enta adevarata vo(e a in(onstientului. %n a(est stadiu al intelegerii noastre pre era- sa le (onsidera- (a pe un alt siste- de raspuns (are trebuie veri i(at si rati i(at (a ori(e alt siste- de raspuns verbal sau non verbal. Pre era- sa evo(a- raspunsurile 51

ideo-otorii in asa el in(at -intea (onstienta a pa(ientului sa nu le ateste Ade e,e-plu, sa aiba o(hii in(hisi sau dire(tionati in alta parte atun(i (and se produ(e se-nalul dat de -ana sau de deget;. Este de(i oarte di i(il sa stabili- da(a -intea (onstienta este luata prin surprindere de a(est raspuns si (a a(est raspuns este dat de apt independent de intentia (onstienta. 9nii pa(ienti si-t (a raspunsul ideo-otor sau ideosen:orial este dat de la un nivel e,(lusiv involuntar. Altii si-t (a trebuie sa.l a0ute sau (el putin sa stie dinainte (e se va produ(e. " a doua -odalitate -a0ora de a utili:a se-nalarea ideo-otorie sau ideosen:oriala este a(eea de a a0uta pa(ientii sa.si restru(ture:e siste-ul de (redinte. %ndoielile despre s(hi-barea terapeuti(a pot persista (hiar si dupa o perioada -ai indelungata de e,plorare si de (onta(t (u proble-a in transa. A(este indoieli pot i atenuate (and pa(ientul (rede (a raspunsurile ideo-otorii sau ideosen:oriale sunt un indi(ator independent al rati i(arii a(tivitatii terapeuti(e. /erapeutul poate utili:a ur-atoarele sugestii> &aca inconstientul tau recunoaste ca a 'ost initiat procesul sc-im5arii terapeutice# capul tau se va inclina. *and vei sti ca nu mai ai nevoie sa 'ii deran@at de aceasta pro5lema# inde?ul tau se va ridica sau se va incalzi =sau orice altceva>. %ntr.o ast el de utili:are este valoros, bineinteles, (a -intea (onstienta a pa(ientului sa re(unoas(a raspunsul po:itiv. Cu (at raspunsul ideo-otor sau ideosen:orial este -ai autonosi -ai involuntar, (u atat este -ai (onvingator pentru pa(ient. %n pre:ent nu ave- o (ale de a distinge da(a un raspuns ideo-otor sau ideosen:orial este A1; un indi(ator sigur si valid pentru (eva (are se petre(e in in(onstientul pa(ientului Ain a ara (ategoriilor i-ediate de (onstienta; sau A5; un -i0lo( si-plu de restru(turare a siste-ului de (redinte in(onstiente. %n a(est do-eniu este ne(esara -ulta a(tivitate e,peri-entala atent (ontrolata. Ra-ane o proble-a de rationa-ent (lini( de a deter-ina (e pro(es, sau gradul in (are a-bele din (ele doua pro(ese operea:a in ie(are situatie individuala.

Rezumat

55

Prin(ipiul utili:arii in hipnoterapie s(oate in evidenta aptul (a transa terapeuti(a este un -i0lo( prin (are ii a0uta- pe pa(ienti sa invete sa.si utili:e:e abilitatile si potentialele lor -entale pentru a.si reali:a propriile lor obie(tive terapeuti(e. Atata ti-p (at abordarea noastra este (entrata pe pa(ient si dependenta intr.un grad -are de nevoile i-ediate ale individului, e,ista 6 a:e unda-entale (are pot i s(hitate si pre:entate in s(op dida(ti(> Pregatirea, /ransa terapeuti(a si Rati i(area s(hi-barii terapeuti(e. '(opul perioadei initiale de pregatire este de a stabili (adrul de re erinta opti-al pentru a orienta pa(ientul (atre s(hi-barea terapeuti(a. A(easta este a(ilitata de ur-atorii a(tori, (are au ost dis(utati in a(est (apitol si (are vor i ilustrati in (a:urile din a(easta (arte. Raport Raspuns de (on(entrare a atentiei Evaluarea abilitatilor (are vor i utili:ate <a(ilitarea (adrelor de re erinta terapeuti(e Crearea e,pe(tantei /ransa terapeuti(a este perioada in ti-pul (areia li-itarile (adrelor de re erinta obisnuite sunt te-porar -odi i(ate ast el in(at persoana sa ie re(eptiva la -oduri de un(tionare -ai ade(vate. E,perienta transei este oarte varabila, dina-i(a globala a transei terapeuti(e si a sugestiei poate i s(hitata (a un pro(es (u (in(i stadii> A1; <i,area atentiei D A5; depontentiali:area (adrelor obisnuite de re erintaD A6; (autarea in(onstientaD A1; pro(esele in(onstienteD A2; raspunsul terapeuti(. Principiul utilizarii si formele indirecte de su!estie sunt (ele doua -i0loa(e -a0ore de a(ilitare a a(estor dina-i(i globale a transei terapeuti(e si sugestiei. Prin(ipiul utili:arii s(oate in evidenta i-pli(area (ontinua a ie(arui pa(ient (u repertoriul sau uni( de abilitati si potentiale, in ti-p (e or-ele indire(te de sugestie sunt -i0loa(ele prin (are terapeutul a(ilitea:a a(este i-pli(ari. #oi (rede- (a indu(tia si -entinerea transei terapeuti(e urni:ea:a o stare psihologi(a spe(iala in (are pa(ientii isi pot reaso(ia si reaorgani:a e,perienta interioara, ast el in(at terapia sa re:ulte dintr.o resinte:a interioara a propriilor lor (o-porta-ente.

56

Rati i(area pro(esului s(hi-barii terapeuti(e este o parte integranta a abordarii noastre privind hipnoterapia. A(est lu(ru i-pli(a re(vent un e ort spe(ial de a a0uta pa(ientii sa re(unoas(a si sa valide:e starea lor -odi i(ata de (onstiinta. /erapeutul trebuie sa.si de:volte abilitati spe(iale pentru a invata sa re(unoas(a -ani estari -ini-e de un(tionare -odi i(ata in pro(esele sen:oriale.per(eptuale, e-otionale si (ognitive. 'e-nali:area ideo-otorie si ideosen:oriala are o utilitate spe(iala (a indi(ator al s(hi-barii terapeuti(e si (a -i0lo( de a(ilitare a -odi i(arii siste-ului de (redinte ale pa(ientului.

E?ercitii
1. %n or-area (a hipnoterapeut, pri-ul stadiu il repre:inta noile abilitati de observare. Ave- nevoie sa invata- sa re(unoaste- variatiile instantanee a pro(esului de gandire a (eluilalt. A(este abilitati pot i de:voltate prin antrena-entul individual de a observa (u atentie staarile -entale ale (elorlalti atat in viata de :i (u :i (at si in (abinet. E,ista (el putin 1 niveluri, (lasi i(ate de la (el -ai evident la (el -ai subtil. 1. Rolul relatiilor 5. Cadre de re erinta 6. Co-porta-ente ale transei obisnuite de ie(are :i 1. Raspuns de (on(entrare a atentiei 1. Rolul relatiilor> #otati atent gradul in (are, in toate preo(uparile vietii, indivi:ii sunt prinsi in anu-ite roluri, si gradul de le,ibilitate pe (are il au de a iesi din rolurile respe(tive si de a se relationa (u tine (a persoana uni(a. De e,e-plu, in (e -asura van:atorii de la super-ar*et se identi i(a (u rolul lorG #otea:a nuantele vo(ii si postura (orpului (are indi(a (o-porta-entul rolului lor. +odul lor de a se (o-porta si tonul vo(ii lor i-pli(a oare aptul (a se gandes( la ei (a la o autoritate pentru a te -anipula sau (auta sa a le (eva despre tine si despre (e ai nevoie (u adevaratG E,plorea:a a(eleasi aspe(te (u politia, persoanele o i(iale de toate (ategoriile, asistente -edi(ale, so eri de autobu:, pro esori, et(. 5. Cadre de referinta> La studiul rolului relatiilor adauga o (er(etare a (adrelor de re erinta (are ghidea:a (o-porta-entul subie(tului tau. Este so erul de autobu: sau de

51

ta,i do-inat preponderent de un (adru de re erinta de sigurantaG Care din van:atorii de la -aga:in este -ai preo(upat sa.si asigure servi(iul pre:ent si in -od evident aspira la o pro-ovare G A(tionea:a do(torul din perspe(tiva unui (adru de re erinta inan(iar sau terapeuti(G Comportamente ale transei obisnuite de fiecare zi: /abelul 1 poate i un ghid pentru a sti (e sa (auti in evaluarea transei obisnuite de ie(are :i. Chiar si intr.o (onversatie obisnuita (ineva poate sa observe atent a(ele pau:e instantanee (and (elalalt priveste in gol la distanta sau i,ea:a (eva, (a si (u- ar re le(ta la (eva din interior. A(este -o-ente pretioase in (are (elalalt este anga0at intr.o (autare interna si intr.un pro(es in(onstient pot i ignorate si distruse vorbind prea -ult si distragand ast el atentia persoanei. Ce bine ar i sa ra-ane- pur si si-plu ta(uti si sa observa- atent -ani estarile individuale ale (o-porta-entului (eluilalt a lat in transa obisnuita de ie(are :i. #otea:a -ai ales da(a (lipitul persoanei devine -ai rar sau da(a se opreste de tot. 'e in(hid o(hii (hiar si pentru un -o-ent G #u ra-ane (orpul per e(t ne-is(at, poate (hiar (u -e-brele intr.o stare de aparenta (atalepsie, i,ate la 0u-atatea unui gest G 9r-arirea a(estor -o-ente si pau:e este deosebit de i-portanta in psihoterapie. 'i autorii uneori se opres( brus( la -i0lo(ul ra:ei (and observa (a pa(ientul intra intr.o ast el de stare de (on(entrare spre interior. 'i-ti- (a (eea (e spune- este probabil -ai putin i-portant de(at aptul de a per-ite pa(ientului sa aiba a(est -o-ent de interiori:are. 9neori pute- a(ilita (autarea interna spunand pur si si-plu ur-atoarele > Este 5ine# continua asa cum esti Urmareste aceasta acum Interesant# nu3i asa ; oate imi vei vor5i despre aceasta mai tarziu Dupa un ti-p pa(ientii se obisnuies( (u a(easta toleranta si in(ura0are neobisnuite pentru -o-entele lor interioareD pau:ele devin din (e in (e -ai lungi si se trans or-a in (eea (e a- nu-i transa terapeuti(a. Pa(ientii e,peri-entea:a atun(i o stare de rela,are si de 52

(on ort (res(ut si pot pre era sa raspunda (u se-nale ideo-otorii pe -asura (e re(unos( stare de transa. ". Raspuns de (on(entrare a atentiei. A(esta este (el -ai interesant si util indi(ator al transei. Autorul 0unior isi a-inteste (u- in a(ea :i noro(oasa in (are o serie de trei pa(ienti va:uti individual in ore su((esive s.a inta-plat (a ei sa -ani este o asteptare si-ilara (u o(hii larg des(hisi, privind i, in o(hii sai. Ei au avut de ase-enea (u o stare de reverie sau de (on u:ie (u un dis(ret :a-bet nosti- Asau un (hi(otit; si-ilar . A(easta a ost J Dintr.o data a re(unos(ut (eea (e autorul senior in(er(a sa.l invete in ulti-ii (in(i ani > raspunsul de (on(entrare a atentieiJ Poate pa(ientii nu si.au dat sea-a (at de -ult (autau dire(tionare in a(el -o-ent, privindu.l pe autorul 0unior. A(ela a ost -o-entul de a introdu(e sugestia terapeuti(a sau (adrul de re erinta JA(ela a ost -o-entul de a introdu(e transa dire(t sau indire(t J Autorul 0unior isi poate rea-inti a(eeasi sen:atie de usor dis(o- ort (u ie(are pa(ient la -o-entul respe(tiv. Privirea goala a pa(ientului in asteptare trada un el de des(hidere si de vulnerabilitate (are poate i surprin:atoare si un pi( de(on(ertanta (and este intalnita brus(. %n situatiile de ie(are :i ave- tendinta de a privi in alta parte si de a ne sustrage a(estor -o-ente deli(ate. Cel -ult ne per-ite- sa ne bu(ra- de ele ugitiv (u (opiii sau in ti-pul intalnirilor de dragoste. %n terapie a(este -o-ente (reatoare sunt pretioase deoare(e des(hid setul de B da C si de trans er a e(tiv po:itiv. Hipnoterapeutii isi per-it sa ie des(hisi la a(este -o-ente si pot i la el de vulnerabili pe -asura (e o era (ateva tentative de sugestii terapeuti(e. La s arsitul (apitolului trei vor i pre:entate e,er(itii -ai detaliate privind re(unoasterea si utili:area raspunsului de (on(entrare a atentiei.

*< ITOLUL .
/ormele indirecte ale su,estiei +. "u,estii directe si indirecte
" sugestie dire(ta a(e apel la -intea (onstienta si initia:a un (o-porta-ent, (and noi a((epta- sugestia si (hiar ave- (apa(itatea de a.l indeplini intr.o -aniera voluntara. La 53

sugestia (uiva, KK/e rog, in(hide gea-ulKK, eu il in(hid, da(a a- (apa(itatea i:i(a s.o a(, si da(a a((ept (a buna a(easta sugestie. Da(a -intea (onstienta ar avea o (apa(itate si-ilara sa indeplineas(a toate tipurile de sugestii psihologi(e intr.o -aniera agreabila si voluntara, atun(i psihoterapia ar i intr.adevar o (hestiune si-pla. /erapeutul ar trebui nu-ai sa dea sugestia (a pa(ientul sa renunte la o obia sau ne-ultu-irea respe(tiva si a(esta ar i s arsitul (o-porta-entului. Evident, a(easta nu se inta-pla. Proble-ele psihologi(e e,ista to(-ai pentru (a -intea (onstienta nu stie (u- sa initie:e e,perientele psihologi(e si s(hi-barea (o-porta-entala la nivelul asteptat. %n -ulte ast el de situatii, e,ista o oare(are (apa(itate a tiparelor (o-porta-entale dorite, dar ele pot i indeplinite nu-ai (u a0utorul unui pro(es in(onstient (are se produ(e la nivel involuntar. #oi pute- a(e un e ort (onstient sa ne a-inti- un nu-e pe (are l.a- uitat, de e,e-plu, dar da(a nu pute- a(e asta, noi intrerupe- in(er(area, dupa (ateva -o-ente de e orturi inutile. Cin(i -inute -ai tar:iu nu-ele poate veni spontan in -intea noastra. Ce s.a inta-plat G Evident, (autarea a ost in(eputa la nivel (onstient, dar ea se poate (o-pleta singura (u un pro(ese in(onstient, (are (ontinua (hiar si dupa (e (autarea (onstienta si.a intrerupt e ortul. 'ternberg A1972; a a(ut o tre(ere in revista a datelor e,peri-entale (are sustin ipote:a potrivit (areia (autarea in(onstienta (ontinua la o rata de apro,i-ativ de 68 ite-iFse(unda (hiar dupa (e -intea (onstienta a tre(ut la alte proble-e. <or-ele indire(te ale sugestiei sunt strategii pentru a initia si a a(ilita (autarile la nivel in(onstient. Cand se (onstata (a la nivelul (onstiintei nu se poate prelua o sugestie dire(ta, noi pute- sa a(e- atun(i un e ort terapeuti( de a initia o (autare in(onstienta, prin sugestie indire(ta, pentru gasirea unei solutii. Pun(tul de vedere naiv despre sugestiile dire(te sustine aptul (a intretin un (ontrol al pa(ientului pasiv, (are a(e ori(e ii sugerea:a terapeutul. %n utili:area sugestiei indire(te, totusi, noi ne da- sea-a (a a(el (o-porta-ent sugerat este de apt raspunsul subie(tiv al pa(ientului, sinteti:at in interiorul a(estuia. Este un raspuns subie(tiv (are utili:ea:a repertoriul uni( al e,perientelor de viata si de invatarare ale pa(ientului. Esenta sugestiei nu (eea (e spune terapeutul, (i (eea (e a(e pa(ientul (u (eea (e s.a spus. %n hipnoterapie, (uvintele terapeutului evo(a o serie (o-ple,a de raspunsuri interne in interiorul pa(ientului, iar a(este raspunsuri interne sunt ba:a sugestiei. 'ugestia indire(ta nu spune pa(ientului (e sa a(a D -ai degraba e,plorea:a si a(ilitea:a siste-ul de raspunsuri ale

57

pa(ientului, (e se pot obtine la un nivel autono-, ara sa a(a un e ort (onstient sa se dire(tione:e el insusi. <or-ele indire(te ale sugestiei sunt -edii se-anti(e, (are a(ilita:a e,perienta unor noi posibilitati de raspunsuri. Ele evo(a in -od auto-at (autari si pro(ese in(onstiente in interiorul nostru, independent de vointa noastra (onstienta. %n a(est (apitol vo- dis(uta un nu-ar de or-e indire(te de sugestie (are au dovedit o valoare pra(ti(a in a(ilitarea raspunsului la hipno:a. Cele -ai -ulte din a(este or-e indire(te sunt in u:ul (o-un in viata de :i (u :i. %ntr.adevar, ai(i a re(unos(ut Eri(*son valoarea lor, (onsiderandu.le -i0loa(e -ai e i(a(e de a a(ilita a(tivitatea hipnoti(a. Pentru (a a- dis(utat de0a (ele -ai -ulte din a(este or-e indire(te din pun(t de vedere teoreti( AEri(*son si Rossi,1973D Eri(*son, Rosi si Rosi, 1973; sublinierea noastra in a(est (apitol va i pentru apli(atiile terapeuti(e. 'e va vedea (a a(este or-e indire(te sunt in relatie stransa una (u (ealalta, (a -ai -ulte pot i olosite in a(eeasi ra:a sau propo:itie, si (a este (ateodata di i(il sa le distinge- una de (ealalta. Din a(easta (au:a, poate i valoros pentru (ititor sa re(unoas(a (a o atitudine sau o strategie a ost pre:entata (u a(est -aterial -ai degraba de(at (a o tehni(a (are este proie(tata sa dobandeas(a re:ultate de inite si predi(tibile Adesi li-itate;. 1ormele indirecte de su!estie sunt cele mai folositoare pentru e-plorarea potentialelor si facilitarea tendintelor de raspuns natural al pacientului. mai de!raba decat de a impune controlul asupra comportamentului.

5.

"trate,ia presararii

Eri(*son a des(ris strategia de presarare AEri(*son, 1933, Eri(*son si Rossi, 1973; a(easta iind (ea -ai i-portanta (ontributie a lui la pra(ti(a sugestiei. %n or-ele traditionale ale sugestiei dire(te, hipnoterapeutul vorbeste in(ontinuu, repetand a(eeasi sugestie nein(etat. E ortul a ost aparent dire(tionat pentru progra-are sau i-pri-are adan(a in -inte a unei idei i,e."data (u aparitia psihologiei psihodina-i(e -oderne totodata re(unoaste- (a -intea este intr.o (ontinua stare de elevare si s(hi-bare D (o-porta-entul (reator este intr.un pro(es (ontinuu de de:voltare. %n ti-p (e progra-area dire(ta poate evident in luenta (o-porta-entul, nu a0uta la e,plorarea si utili:area potentialului uni( al pa(ientului. 'trategia

54

presararii, pe de alta parte, este o -odalitate potrivita de a pre:enta sugestiile intr.o -aniera (are sa dea posibilitatea in(onstientului pa(ientului sa le utili:e:e in propria or-a uni(a. 'trategia de presarare pot opera la di erite nivele. Pute- in (adrul unei singure propo:itii sa presara- un (uvant (are sa a(ilite:e aso(iatiile pa(ientului. oti descrie aceste sentimente cat de li5er doresti. Cuvantul introdus liber aso(ia:a auto-at o valenta po:itiva a libertatii (u senti-entele pa(ientului, posibil supri-ate. Poate ast el sa a0ute pa(ientii sa isi elibere:e senti-entele pe (are dores( sin(er sa le arate. %ndividualitatea ie(arui pa(ient este in (ontinuare respe(tata ori(u-, deoare(e libera alegere este ad-isa. Eri(*son A1933; a ilustrat (u- o sesiune intreaga de terapie poate i (ondusa prin presararea de (uvinte si de (on(epte sugestive de (on ort, utili:and propriile (adre de re erinta ale pa(ientului, asa in(at a-eliorarea durerii se reali:ea:a ara o indu(tie or-ala in transa. Ca:ul 1 din a(est volu- va urni:a o alta ilustrare (lara a a(estei abordari. %n ur-atoarele se(tiuni vo- dis(uta si ilustra focalizarea asociatiilor indirecte si ideodinamice (a doua aspe(te ale strategiei de presarare.

..a. /ocalizarea asociatiilor indirecte

" or-a de ba:a a sugestiei indre(te este sa puna in dis(utie o topi(a relevanta ara sa o dire(tione:e in vreo -aniera evidenta pentru pa(ient. Lui Eri(*son ii pla(e sa arate (a (ea -ai usoara (ale de a a0uta pa(ientii sa vorbeas(a despre -a-ele lor este (a el sa vorbeas(a despre propria sa -a-a sau despre -a-e in general. 'e stabileste ast el in -od natural in interiorul pa(ientilor un pro(es aso(iativ indire(t, (are a(e sa apara, aparent spontan, aso(iatii spontane despre -a-a lor. Deoare(e nu intreba- dire(t despre -a-a pa(ientului, se s(urt(ir(uitea:a li-itarile iresti ale (onstientului si (adrele -entale obisnuite Ain(lu:and de ensa psihologi(a;, re eritoare la o proble-a dire(ta (e ar putea i evo(ata. 7andler si ?rinder A1972; au des(ris a(est pro(es (a pe un eno-en transderivational . un pro(esul lingvisti( de ba:a, in (are subie(tul si obie(tul sunt auto-at s(hi-bate intre ele in(onstient, la un nivel pro und, stru(tural.

59

%n terapie pute- olosi un pro(es de o(ali:are a aso(iatiilor indire(te pentru a a0uta pa(ientul sa re(unoas(a o proble-a. Eri(*son, de e,e-plu, va olosi re(vent re-ar(i presarate sau va spune un nu-ar de povesti si ane(dote intr.o aparenta (onversatie obisnuita. Chiar (and povestile lui par ara rost, ele au totusi un nu-itor (o-un sau o o aso(iatie o(ali:ata obisnuita pe (are le (onsidera, prin ipote:a, (a ar repre:enta un aspe(t relevant in proble-a pa(ientului. Pa(ientii s.ar putea intreba de (e terapeutul a(e (onversatie intr.un -od atat de interesant, dar aparent irelevant, pe durata orei de terapie. Da(a aso(iatiile o(ali:ate obisnuite repre:inta de apt un aspe(t relevant pentru proble-a lor, pa(ientii se vor tre:i vorbind re(vent despre a(easta intr.o -aniera surprin:ator de relevanta. Da(a psihoterapeutul interpretea:a gresit, ni-i( nu este pierdut. Pa(ientul pur si si-plu nu va vorbi despre aso(iatiile o(ali:ate pentru (a nu e,ista o re(unoastere parti(ulara si o (ontributie in interiorul propriilor sale pro(ese aso(iative ast el in(at sa se e,pri-e la nivel verbal. " valoare -a0ora a strategiei de presarare este (a psihoterapeutii pot evita intr.o oare(are -asura sa.si i-puna pa(ientilor propriile lor (on(eptii teoreti(e si preo(upari. Da(a o(ali:area aso(iatiilor este valoroasa pentru pa(ienti, pro(esele lor in(onstiente de (autare si evaluare le va per-ite sa le re(unoas(a (a pe un aspe(t al proble-ei lor si sa le utili:e:e in propriul -od pentru gasirea solutiilor proprii. E,e-ple ale a(estor pro(ese de o(ali:are a aso(iatiilor indire(te pentru a a0uta pa(ientul sa re(unoas(a si sa re:olve dina-i( proble-ele, vor i pre:entate intr.un nu-ar de (a:uri ilustrate in a(est volu- Ae,. in spe(ial Ca:ul 2, o abordarea generala a (o-porta-entului si-pto-ati(;.

..5. /ocalizarea indirecta ideodinamica

9na din pri-ele teorii ale raspunsului hipnoti( a ost or-ulata de 7ernhei- A1492;, (are a des(ris.o (a pe o aptitudine speciala de a transforma o idee primita intr-un act . El (redea, de e,e-plu, (a in e,perienta hipnoti(a a (atalepsiei era vorba de =o e-altare a e-citabilitatii a refle-ului ideo-motor. care produce transformarea inconstienta a !andului in miscare. necunoscute vointei. %n e,perienta hipnoti(a a halu(inatiilor sen:oriale, el teoreti:ea:a (a memoria senzatiei este resus(itata odata (u e-altarea e-citabilitatii refle-ului ideo-senzorial. care produce transformarea inconstienta. a !andului in senzatii sau intr-o ima!ine senzoriala2. A(easta vi:iune a raspunsului ideodina-i( Apotrivit (aruia ideile pot i

68

trans or-ate in e,periente pre:ente de -is(ari, sen:atii, per(epetii, e-otii, et(., independent de intentionalitatea (onstienta; este in(a si asta:i un argu-ent valabil. /eoriei noastra a utili:arii sugestiei hipnoti(e sublinia:a (a sugestia este un pro(es de evo(are si utilizare a propriilor pro(ese -entale ale pa(ientului pe (ai (are sunt in a ara :onei obisnuite de (ontrol a ego.ului AEri(*son si Rossi, 1973;. Pro(esele ideodina-i(e pot i evo(ate printr.o strategie a presararii, utili:and o(ali:area aso(iatiilor indire(te asa (u- a ost des(ris in se(tiunea anterioara. Cand Eri(*son s.a adresat grupurilor pro esionale despre eno-enul hipnoti(, de e,e-plu, el presara studii de (a: interesante si spunea povesti despre levitatia bratului sau sen:atiile halu(inogene. A(este ilustratii viva(e initiau un pro(es natural a raspunsului ideo-otor si ideosen:orial in interiorul as(ultatorilor, ara (a a(estia sa.si dea sea-a. Cand apoi a intrebat (ine dintre as(ultatori ar dori sa ie voluntari pentru a a(e o de-onstratie privind (o-porta-entul hipnoti(, ei erau a-orsati pentru o sensibilitate a raspunsului prin pro(esele ideodina-i(e (are de0a se produsesera in ei intr.o -aniera involuntara, la un nivel in(onstient. A(este raspunsuri ideodina-i(e nere(unos(ute pot i -asurate adesea de instru-ente ele(troni(e.APro*asy si Ras*in, 1976; %ntr.o -aniera si-ilara, (and sunte- (on runtati (u un subie(t re:istent, il pute- in(on0ura (u unul sau -ai -ulti subie(ti hipnoti:abili (atre (are dire(tiona- sugestii hipnoti(e. %n interiorul subie(tului re:istent se produ(e in -od auto-at un pro(es de responsivitate ideodina-i(a pe -asura (e as(ulta sugestile si observa raspunsurile (elorlalti. El este (urand surprins despre -odul in (are este a e(tat de at-os era hipnoti(a in sensul in (are devine -ult -ai responsiv de(at inainte. +ulte ilustratii (lare ale a(estui pro(es de presarare a unei sugestii indire(te ideodina-i(e vor i gasite in (a:urile a(estei (arti. %n pri-ul (a:, Eri(*son vorbeste despre prietenul sau !ohn, (are avea o durere a -e-brului anto-a la nivelul pi(iorului sau, ase-eni pa(ientului> !ohn a ost i-presionat. 'i eu adis(utat (u el i-portanta sen:atiilor pla(ute din pi(iorul de le-n, din genun(hiul de le-n... i-portanta sen:atiior agreabile in pi(iorul de le-n, in genunu(hiul de le-n... 'i-tindu.l (ald, re(e, odihnit, obosit...poti avea o pla(ere anto-a.

61

%n (onte,tul unui nu-ar de ane(dote si povesti, despre (u- au invatat altii sa e,peri-ente:e pla(erea anto-a in lo(ul durerii, presararea sugestiilor indire(te ideodina-i(e (a (ele de -ai sus in(epe sa initie:e auto-at (autari si pro(ese in(onstiente, (are vor du(e la a-eliorarea durerii anto-a, (hiar ara indu(tia or-ala in transa.

0. Truisme utilizate in procesele ideodinamice

9nitatea ba:ala a o(ali:arii ideodina-i(e este truis-ul> o a ir-atie si-pla in general despre (o-porta-entul e,peri-entat de pa(ient atat de re(vent in(at nu poate i negat. %n (ele -ai -ulte din (a:urile ilustrate Eri(*son vorbeste re(vent despre anu-ite pro(ese psiho i:iologi(e sau -e(anis-e -entale, (a si (u- ar des(rie pa(ientului niste apte obie(tive. De apt a(este des(rieri verbale pot un(tiona (a sugestii indire(te (and produ( raspunsuri ideodina-i(e din aso(iatiile si paternurile invatate, (are de0a e,ista in interiorul pa(ientului, (a un depo:itar al e,perientei lui de viata. "rientarea realitatii generali:ate A'hor, 1929;, -entine de obi(ei a(este raspunsuri subie(tive intr.o veri i(are adaptata, (and noi sunte- anga0ati intr.o (onversatie obisnuita. Cand atentia este i,ata si o(ali:ata in transa, ast el in(at unele li-itari -entale obisnuite ale pa(ientului sunt depotentiali:ate, ur-atoarele truis-e pot indu(e e,periente literale si (on(rete ale (o-porta-entului sugerat, s(rise in italic.

0.a. rocesele ideomotorii

Ma@oritatea persoanelor pot e?perimenta senzatia ca o mana e mai usoara decat cealalta. Toata lumea a avut e?perienta datului din cap in sens afirmativ sau scuturarea pentru negativ, fara sa realizeze aceasta. *and suntem obositi, ochii nostri incep sa clipeasca usor si cateodata sa se inchida# 'ara sa realizam intru3totul aceasta. *ateodata cand ne rela?am sau mer,em sa dormim# un musc-i ne tresare# ceea ce face ca o mana sau un picior sa faca o miscare involuntara =Overlade# +976>. 65

0.5. rocesele ideosenzoriale

Tu de@a stii cum sa e?perimentezi senzatiile placute# cum ar 'i caldura soarelui pe pielea ta. Ma@oritatea oamenilor se 5ucura de reimprospatarea racoroasa a 5rizei usoare. Unii oameni isi pot ima,ina mancarea lor pre'erata# deci c-iar ii pot simti gustul. "area si mirosul 5rizei usoare a oceanului sunt placute de ma@oritatea oamenilor.

0.c. rocesele ideoa'ective

Unii oameni rosesc usor cand isi recunosc unele sentimente despre ei insisi. Este usor sa simti furia si resentimentul cand esti 'acut sa te simti prost. &e o5icei ne incruntam cand ne gandim la ceva ce e prea dureros de amintit. *ei mai multi dintre noi incearca sa evite ganduri si amintiri care produc lacrimi# desi ele sunt 'recvent in le,atura cu lucruri dintre cele mai importante. *u totii ne 5ucuram cand cineva zambeste la un gand personal si 'recvent noi ne trezim zam5ind la zam5etul lor. In 'ormularea unor su,estii ideoa'ective este util de a include un marcator comportamental =inrosirea# incruntarea# lacrimile# zam5etul> cand este posi5il# sa se 'urnizeze daca este posi5il un 'eed 5ack catre terapeut despre ceea ce pacientul primeste si dupa cum se comporta.

0.d. rocesele ideoco,nitive

66

"tim ca atunci cand esti adormit# inconstientul tau poate visa. oti usor uita ceea ce ai visat cand te3ai trezit. oti uneori sa3ti amintesti o parte importanta din vis# care te intereseaza. Uneori putem sa stim un nume si sa3l avem in pe var'ul lim5ii si totusi sa nu 'im in stare sa3l spunem.

2.Truisme utilizand timpul

%n -un(a hipnoterapeuti(a, truis-ele utili:and ti-pul sunt oarte i-portante, deoare(e e,ista re(vent o intar:iere in e,e(utarea unor raspunsuri hipnoti(e. Etapele (autarii si pro(eselor in(onstiente (are (ondu( la raspunsurile hipnoti(e soli(ita lungi-i de ti-p variate in un(tie de pa(ient. De obi(ei este (el -ai bine de a per-ite prpriului in(onstient al pa(ientului sa deter-ine intervalul (el -ai potrivit de ti-p ne(esar pentru de ori(e raspuns. Mai devreme sau mai tarziu# mana ta se va ridica...=oc-ii se vor inc-ide# etc>. &urerea ta de cap =sau alta> poate pleca acum# de indata ce sistemul tau este ,ata sa o lase sa plece. "imptomul tau poate sa dispara acum, de indata ce inconstientul tau stie ca poti manui pro5lema in cel mai constructiv mod posi5il.

2.

< nu sti si a nu 'ace

%n ti-p (e truis-ele sunt un -i0lo( e,(elent in a introdu(e sugestii intr.o -aniera po:itiva, pe (are -intea (onstienta sa le poata a((epta, e,perienta hipnoti(a reala i-pli(a utili:area pro(eselor in(onstiente. 9n aspe(t de ba:a al transei terapeuti(e, este de a aran0a (ir(u-stantele in asa el in(at pro(esele -entale (onstru(tive (are sunt e,peri-entate sa se produ(a singure, ara (a pa(ientul sa a(a vreun e ort (are sa le (ondu(a sau sa le dire(tione:e.

61

Cand (ineva este rela,at, (u- este tipi( in -a0oritatea e,perientelor transelor, siste-ul parasi-pati( predispune individul -ai degraba la a nu face de(at la a a(e ori(e e ort a(tiv de a(tiune. %n -od si-ilar, (and sunte- rela,ati si in(onstientul este preponderent, ne si-ti- de obi(ei (on ortabil si nu stim (a in(onstientul isi indeplineste a(tivitatile. #estiind si ne a(and sunt sinoni-e (u responsivitatea in(onstienta sau autono-a, (are este esenta e,perientei transei. " atitudine a nestiintei si a ne a(erii este, de a(eea, de o -are valoare in a(ilitarea raspunsurilor hipnoti(e. A(easta este un adevarat in spe(ial pe durata etapei initiale de indu(tie in transa, unde sugestiile ur-atoare pot i potrivite. Nu e nevoie sa vor5esti# sa misti# sau sa 'aci vreun de e'ort. Nici macar nu e nevoie sa iti tii oc-ii desc-isi. Nu tre5uie sa te straduiesti sa ma asculti# pentru ca inconstientul tau poate 'ace asta si va raspunde de unul sin,ur. Oamenii pot dormi si sa nu stie ca sunt adormiti. ot visa si sa nu isi aminteasca 'aptul ca au visat. Nu stii momentul e?cact cand pleoapele se vor inc-ide sin,ure. E posi5il sa nu stii ce mana se va ridica prima. A(este e,e-ple ilustrea:a (lar (at de di erite sunt a(este or-e indire(te de hipno:a ata de abordarea dire(ta, (are are un in(eput (ara(teristi(> A(u- ii atent la vo(ea -ea si a e,a(t (eea (e iti spun. Abordarea dire(ta o(ali:ea:a atentia (onstienta si tinde sa a(tive:e (ooperarea (onstienta a pa(ientului. Poate i valoros in initierea unor tipuri de raspunsuri (o-porta-entale, la subie(tele usor hipnoti:abile, dar pentru pa(ientul -ediu poate a(tiva pro(esele (onstientului, pana la pun(tul unde pro(esele in(onstientului sunt -ai degraba inhibate de(at intarite. #estiind si ne a(and au o valoare parti(ulara in a(tivitatea transei, (and dori- sa evo(aindividualitatea pa(ientului in (autarea (elei -ai bune -odalitati a raspunsului terapeuti(.

62

Nu stii cu e?actitate cum te va a@uta inconstientul sa rezolvi acea pro5lema. &ar mintea constienta poate 'i receptiva la raspuns cand va veni. Mintea ta constienta are cu si,uranta multe intre5ari# dar nu stii cu adevarat e?act cand inconstientul te va lasa sa renunti la o5iceiul nedorit. Nu stii daca va 'i mai devreme sau mai tarziu. Nu sti daca va 'i totul odata sau mai lent# treptat. Inca poti invata sa3ti respecti drumul natural in a 'ace lucrurile.

6. "u,estiile desc-ise
/erapeutii, la el (a pa(ientii, nu stiu intotdeauna (are este (alea (ea -ai buna pentru (a pro(esele (onstru(tive sa se e,pri-e de la sine. Predispo:itiile si potentialitatile u-ane sunt atat de (o-ple,e in(at a- putea (onsidera (a este de.a dreptul o inga- are sa a ir-i (a (ineva ar putea sti din (apul lo(ului (are este strategia (ea -ai (reatoare de a inta-pina noul (are ne surprinde in(ontinuu. %ntr.adevar, este o dovada de inadaptabilitate aptul (a in(er(a- sa i-pune- pareri ve(hi si solutii in s(hi-barea (ir(u-stantelor vietii, desi ele nu -ai sunt potrivite ARossi, 1975;. 'ugestiile des(hise sunt o -aniera de abordare a a(estei proble-e. 'ugestiile des(hise ne per-it sa e,plora- si sa utili:a- ori(e posibilitate de raspuns (are este -ai valabila pentru pa(ient. Este valoros atat pentru nivelul alegerii (onstiente, (at si pentru deter-inarea in(onstienta. Cand pa(ientii sunt in stare de veghe si isi dire(tionea:a (onstient propriul (o-porta-ent, sugestia des(hisa per-ite auto.deter-inarea. Cand pa(ientii sunt in transa, sugestia des(hisa per-ite in(onstientului sa sele(te:e intelesurile (ele -ai apropiate, du(and spre raspunsul terapeuti(. Asa (u- a- va:ut de0a, a nu sti si a nu a(e du(e natural spre sugestii des(hise. 9r-ea:a (ateva ilustratii supli-entare. *u totii avem potentialitati de care nu suntem constienti si de o5icei nu stim cum se vor e?prima.

63

Mintea ta poate revedea multe sentimente# multe trairi si ,anduri le,ate de acea pro5lema# dar inca nu poti sti care iti va 'i cea mai 'olositoare pentru rezolvarea pro5lemei cu care te con'runti. Te poti surprinde calatorind in trecut# in prezent sau in viitor# pentru ca inconstientul tau selecteaza mi@loacele cele mai potrivite pentru a rezolva aceasta. El nu stie ce invata# dar invata. "i nu este corect ca eu sa3i spun 1 A Invata asta sau cealalataB C Lasa3l sa invete orice doreste# in ordinea in care doreste. %n ti-p (e o eriti pa(ientului o libertate aparenta de e,plorare si e,pri-are a individualitatii sale, sugestiile des(hise produ( o puterni(a i-pli(are ast el (a raspunsul terapeuti( sa vina in (urand.

7. <coperind toate posi5ilitatile unei clase de raspunsuri

%n ti-p (e sugestiile (u s arsit des(his per-it (ea -ai larga latitudine posibila pentru e,pri-area unui raspuns terapeuti(, sugestiile (are a(opera toate posibilitatile unei (lase de raspunsuri sunt -ai valoroase atun(i (and terapeutul doreste sa (on(entre:e raspunsurile pa(ientului intr.o dire(tie parti(ulara. %n initierea transei, de e,e-plu, ur-atoarele pot i potrivite > *urand vei ,asi un de,et miscandu3se putin# poate de la sine. "e poate misca in sus sau in @os# in lateral sau apasand. oate 'i lent sau rapid sau poate sa nu se miste deloc. Cel mai important lucru este sa simti din plin senzatiile dezvoltate. /oate posibilitatile de -is(are a degetului au ost invo(ate, in(lu:and posibilitatea ne-is(arii (o-plete. 'ugestia este ast el prote0ata de a esua. Pa(ientul are su((es, indi erent (e raspuns de:volta. /erapeutul e,plorea:a pur si si-plu responsivitatea initiala a pa(ientului, in ti-pul initierii transei, prin o(ali:area atentiei. E,a(t a(eeasi strategie poate i olosita atun(i (and pa(ientul a e,peri-entat transa terapeuti(a si este pregatit sa aborde:e o proble-a.

67

In curand vei constata ca pro5lema ,reutatii cu care te con'runti se re,leaza mancand mai mult sau mai putin alimente 5une# de care te poti 5ucura. oti mai intai sa casti,i sau sa pierzi in ,reutate sau sa ramai la aceeasi ,reutate un timp pe masura ce inveti lucrurile cu adevarat importante pentru tine. %n a-bele ilustratii pute- observa (u- distrage- atentia pa(ientului de la aria i-portanta de sensibilitate, (u o idee interesanta in inal Ain italic;, pentru (a in(onstientul sa aiba -ai -ulte oportunitati de a deter-ina (are dintre posibilitatile de raspuns A(are nu sunt in itali(; vor i e,pri-ate. A(easta este in legatura (u notiunea (lasi(a de hipno:a, pentru o(ali:area si-ultana si distragerea atentiei.

8. Intre5ari care 'aciliteaza noi posi5ilitati de raspuns

Re(entele (er(etari A'teinberg, 1972;, arata (a, (reierul u-an, (and este (hestionat, (ontinua o (autare e,haustiva pretutindeni in intregul siste- al -e-oriei, la un nivel in(onstient, (hiar dupa (e a gasit un raspuns , (are este aparent satis a(ator la un nivel (onstient. A(easta (autare si a(tivare in(onstienta a pro(eselor -entale la un nivel autono-, este, in esenta, strategia noastra indire(ta, prin (are (auta- sa utili:a- potentialele nere(unos(ute ale pa(ientului, pentru evo(area eno-enului hipnoti( si a raspunsului terapeuti(. A(est pro(es al (autarii in(onstientului si al pro(esarii autono-e de in or-atii, este evident in -ulte eno-ene in viata de :i (u :i. Potrivit unei :i(ale populare, noaptea e un s etni( bun. Dupa (e seara a- ra-as o(ali:ati asupra unei proble-e, gasi- solutia venind -ult -ai usor di-ineata. %n -od evident, s.au produs o (autare in(onstienta si un pro(es de re:olvare de in ti-p (e (onstientul se odihnea. E,ista dove:i (a visarea poate i un teatru e,peri-ental al -intii, unde intrebarile pot i raspunsuri si noi posibilitati sinteti:ate ale vietii ARossi, 1971. 1976;. +etoda de edu(atie so(rati(a, unde un pro esor intreaba un student o serie de intrebari tintite, este o ilustratie (lasi(a de utili:are a intrebarilor (a initiatoare ale pro(eselor -entale.

64

#e pute- intreba intr.adevar, da(a (onstientul ar i putut evolual pana la a(est nivel pre:ent, ara de:voltarea si utili:area intrebarilor (a o or-a sinta(ti(a provo(atoare, (are a(ilitea:a pro(esele interne de (er(etare. %n a(easta se(tiune vo- ilustra (u- intrebarile pot o(ali:a aso(iatii la el de bine (u- pot sugera si intari noi posibilitati de raspuns.

8.a. Intre5ari pentru 'ocalizarea asociatiilor

" ilustratie interesanta despre (u- intrebarile pot o(ali:a aspe(te di erite ale e,perientei interioare, vine de la (er(etarea raportarilor subie(tive ale subie(tilor hipnoti(i A7arber, Dalai si Calverley, 1934;.Cand au ost intrebati > B Ati e,peri-entat starea hipnoti(a (a iind in esenta similara (u starea de vegheGE, -a0oritatea subie(tilor A 46L; au raspuns a ir-ativ. Pe de alta parte, (and au ost intrebati > B Ati e,peri-entat starea hipnoti(a (a iind in esenta diferita ata de starea de vegheG C 75L au raspuns a ir-ativ. A- putea lua a(este raspunsuri aparent (ontradi(torii (a un indi(ator al in(onstantei raportarilor subie(tilor re eritor e,perienta hipnoti(a. Dintr.un alt pun(t de vedere, ori(u- pute- intelege (u- a(este intrebari o(ali:ea:a subie(tii pe di erite aspe(te ale e,perientei lor. Pri-a intrebare o(ali:ea:a atentia pe ase-anarile intre stare de veghe si starile hipnoti(eD a doua o(ali:ea:a atentia pe di erente. A-bele intrebari pot initia raspunsuri valide despre aspe(te di erite ale e,perientei interioare ale subie(tilorD ni(i o (ontradi(tie nu este i-pli(ata. %n hipnoterapie este adesea valoros sa a0uti pa(ientii sa deosebeas(a di erentele dintre

aspe(tele vietii lor interioare ale a(estora sau sa gaseas(a un nu-itor (o-un pentru e,periente di erite in aparenta. %ntrebari or-ulate (u gri0a, (u- sunt (ele de -ai 0os, pot a(ilita a(est pro(es.

8.5. Intre5ari in inductia transei

%ntrebarile au o valoare parti(ulara (a or-e indire(te de sugestie, (and nu li se poate raspunde de -intea (onstienta. Ast el de intrebari a(tivea:a pro(esele in(onstiente si initia:a raspunsuri autono-e (are sunt esenta (o-porta-entului in transa. 9r-atoarele ilustrea:a (uo serie de intrebari pot i utili:ate pentru initierea si adan(irea transei, prin doua strategii

69

di erite de indu(tie, i,area o(hiului si levitarea -ainii. %n ie(are e,e-pli i(are, pri-ele intrebari pot avea raspunsuri prin (o-porta-ente sensibile (are sunt ghidate de alegerea (onstientului. 9r-atoarele (ateva intrebari pot avea raspunsuri ie de la nivelul intentionalitatii (onstiente, ie de la (el al alegerii in(onstiente. 9lti-ele intrebari pot avea doar raspunsuri de la nivelul in(onstient sau autono- de sensibilitate. A(este (ategorii de intrebari nu pot i olosite intr.o -aniera i,a si rigida, dar trebuie intotdeauna in(orporate si utili:ate in un(tie de (o-porta-entul pa(ientului. Este de inteles (a pa(ientii nu trebuie sa raspunda intr.un -od verbal (onventional la a(este intrebari, (i doar (u (o-porta-entul sugerat. De obi(ei pa(ientii nu re(unos( (a se produ(e o s(hi-bare oarte i-portanta dar subtila. Ei nu -ai intera(tionea:a verbal, intr.o -aniera so(iala, (u -e(anis-ele lor tipi(e de aparare. +ai degraba ei sunt o(ali:ati intens pe interiorul lor, intrebandu.se despre (u- vor raspunde. A(easte i-pli(a o diso(iere (are se produ(e intre gandirea lor (onstienta A(u pre:enta (ontrolului; si raspunsurile lor aparent autono-e la intrebarile terapeutului. Aparenta natura autono-a a raspunsurilor (o-porta-entale este, de obi(ei, re(unos(uta (a hipno:a. Cu a(easta, s(ena este aran0ata pentru aparitia -ai -ultor raspunsuri terapeuti(e, autono-e si in(onstiente deter-inate.

Fixarea ochilor 1. 1. +.Vrei sa ,asesti o pata la care sa te uiti con'orta5il ; 5. 5. .. &aca vei continua sa te uiti o vreme la acea pata# vor dori pleoapele tale sa clipeasca ; 6. 6. 0. leoapele tale vor clipi impreuna sau separat ; 1. 1. 2. Incet sau repede ; 2. 2. 4. "e vor inc-ide dintr3o data sau vor clipi in voia lor mai intai 3. 3. 6. "e vor inc-ide din ce in ce mai mult# pe masura ce stai din ce in ce mai con'orta5il ; 7. 7. 7. Este 5ine. ot oc-ii tai sa ramana acum inc-isi pe masura ce starea ta de con'ort se adanceste ca atunci cand te duci sa te culci ; 4. 4. 8. oate acel con'ort sa continue din ce in ce mai mult# asa incat nici macar sa nu incerci sa desc-izi oc-ii ; 9. 9. 9. "au mai de,ra5a vei incerca si vei a'la ca nu poti ;

18

18. 18. +:. "i cat de repede vei uita despre toate pentru ca inconstientul tau doreste sa viseze =terapeutul poate o5serva miscarile usoare ale ,lo5ilor oculari ai pacientului# cand acesta# cu oc-ii inc-isi# urmareste sc-im5arile in scena visului interior>. A(easta serie in(epe (u o intrebare (are soli(ita alegerea (onstientului si vointa unei parti a pa(ientului si se ter-ina (u o intrebare (are poate i indeplinita doar de pro(esele in(onstientului. " trasatura i-portanta a a(estei strategii este a(eea (a este prote0ata i-potriva ese(ului, in sensul (a ori(e ese( de raspuns la o intrebare poate i a((eptat (a un raspuns valid si se-ni i(ativ. Alta trasatura i-portanta este (a ie(are intrebare sugerea:a un raspuns observabil, (are ii da terapeutului o in or-atie i-portanta despre (u- pa(ientul ur-ea:a sugestiile. A(este raspunsuri observabile sunt dease-enea aso(iate (u aspe(te interne i-portante ale e,perientei transei si pot i olosite (a indicatori ale a(estora. Da(a e,ista un ese( de a raspunde ade(vat, terapeutul poate (ontinua (u alte (ateva intrebari la a(elasi nivel, pana (and (o-porta-entul sensibil se va -ani esta din nou sau terapeutul poate intreba pa(ientii despre e,perientele lor interioare, pentru a e,plora ori(e tipar neobisnuit de raspuns sau di i(ultati pe (are le.ar putea avea. #u este neobisnuit pentru unii pa(ienti, de e,e-plu, sa.si des(hida o(a:ional o(hii, (hiar dupa (e le este sugerat sa.i tina in(hisi. A(easta pare sa ie un -e(anis- de veri i(are auto-ata, pe (are unii pa(ienti il oloses( ara sa ie (onstienti. #u inter era (u lu(rarea terapeuti(a a transei. <or-atul intrebarii o era ast el individualitatii ie(arui pa(ient oportunitatea sa raspunda intr.o -aniera terapeuti(a (onstru(tiva. A(este trasaturi se regases( de ase-enea in strategia levitatiei -ainii, pe (are o vo- ilustra a(u-. Levitatia mainii 1. 1. +.Te simti con'orta5il odi-nindu3ti mainile usor pe coapse ; =Terapeutul demonstreaza> <sa e 5ine# 'ara sa la lasam sa se atin,a . 5. 5. .. oti lasa mainile sa se odi-neasca usor # asa incat var'urile de,etelor de3a5ia sa3ti atin,a coapsele ; 6. 6. 0. <sa este. <sa cum ele se odi-nesc usor# ao o5servat cum au tendinta de a se ridica putin sin,ure# cu 'iecare inspiratie a ta ; 1. 1. 2. Incep sa se ridice c-iar si mai usor sin,ure# cu cat restul corpului tau se odi-neste din ce in ce mai mult ;

11

2. 2. 4. &aca asta se intampla# una din maini sau cealalta sau poate amandoua continua sa se ridice si mai mult ; 3. 3. 6. "i acea mana sta ridicata si continua sa se ridice mai sus si tot mai sus# incetul cu incetul sin,ura ; Vrea cealalta mana sa a@un,a la acelasi nivel# sau se va rela?a in poala ; 7. 7. 7. <sa este. "i mana continua sa se ridice cu acele miscari mici si intermitente sau se va ridica din ce in ce mai lin# in timp ce mana continua sa urce spre 'ata ta ; 4. 4. 8. "e misca mai repede saumai incet cu cat se apropie mai mult de 'ata# cu adancimea con'ortului ; <re nevoie de o pauza cu putin inainte sa3 ti atin,a 'ata# ca tu sa stii ca intri in transa ; "i nu o va atin,e pana cand inconstientul tau nu va 'i pre,atit cu adevarat sa te lase sa intri mai pro'und in transa# nu3i asa ; 9. 9. 9. "i corpul tau automat va respira adanc# cand mana iti va atin,e 'ata pe masura ce te rela?ezi cu adevarat si traiesti e?perienta de a te adanci in transa ; 18. 18. +:. <sa este. Te va deran@a vreodata sa o5servi sentimentul con'orta5il de adancime cand mana ta se va intoarce sin,ura# usor# in poala ta ; "i inconstientul tau va visa in timp caemana vine sa se odi-neasca;

8.c. Intre5ari care 'aciliteaza sensi5ilitatea terapeutica

%ntrebarile pot i (o-binate (u nestiind si sugestiile (u s arsit des(his, pentru a a(ilita o varietate de -odele ale sensibilitatii de raspuns.

"i care va 'i intelesul e'ectiv al pierderii ,reutatii ; Va 'i pentru ca pur si simplu uiti sa mananci si vei avea putina ra5dare cu mesele ,rele# pentru ca te impiedica sa 'aci lucruri mult mai interesante; Mancarurile care te 'ac sa te in,rasi# nu te vor mai atra,e. la tine# oricare ar 'i motivul ; Vei descoperi 5ucuria =placerea> unor noi alimente si noi cai de a le prepara si de a le manca ast'el incat te va surprinde pierderea ,reutatii# pentru ca tu c-iar nu ai pierdut nimic ;

15

9lti-a intrebare din a(easta serie este o e,e-pli i(are despre (u- se (o-pun intrebarile (are se (onstruies( (u si sau deci. pentru a a(ilita a(ea tendinta (are este -ai naturala pentru pa(ient. A-biguitatea si e e(tele sugestive ale intrebarilor (o-puse au ost re(unos(ute in

0urisprudenta. <olosirea intrebarilor (o-puse de (atre avo(ati este de a(eea inter:isa pe durata e,a-inarii unui -artor. %ntr.un (a: (ontestat, 0ude(atorul sau avo(atul opo:itiei poate i adesea au:it obie(tand in ata (o-punerilor (u (are un avo(at ara s(rupule poate (on u:a sau poate prinde in (ap(ana un -artor neavi:at. %n utili:area noastra terapeuti(a a intrebarilor (o-puse, a-biguitatea lor are -are valoare in depotentiali:area li-itarilor invatate ale pa(ientului, ast el in(at se pot e,peri-enta noi posibilitati. #e vo- intoar(e a(u- la o e,a-inare -ai detaliata a sugestiilor (o-puse.

9. "u,estiile compuse
A- va:ut de0a in -ulte din e,e-pli i(arile anterioare, (u- doua sau -ai -ulte sugestii pot i (o-binate pentru a se sustine una pe alta. %n a(easta se(tiune, vo- privi -ai de.aproape o varietate de sugestii (o-puse pe (are le.a- gasit a i de valoare in -un(a terapeuti(a. Cel -ai si-plu nivel de sugestie (o-pusa este or-at din doua a ir-atii alaturate printr.o (on0un(tie gra-ati(ala sau printr.o -i(a pau:a, (are le plasea:a intr.o aso(iere apropiata. ?ra-ati(a traditionala a (lasi i(at (on0un(tiile in coordonatoare si subordonatoare. Con0un(tiile (oordonatoare si. dar si sau unes( a ir-atii (are sunt (oordonate logi( sau egale in propo:itie, in ti-p (e (on0un(tiile subordonate (a desi. totusi. daca. astfel ca. asa ca. dupa, pentru ca. din. de atunci. pana la . pana in sunt olosite in propo:itii a0utatoare sau subordonate. E,presiile lingvisti(e aso(iate sau separate au (orespondente evidente (u pro(esele si-ilare din -ate-ati(a si logi(a (a si (u pro(esele psihi(e -entale de aso(iere si diso(iere, esentiale in hipnoterapie. ?eorge 7oole A1412.1431;, unul din pionierii logi(ii si-boli(e, a si-tit (a a or-ulat legile gandirii prin e(uatiile lui. #oi sti- asta:i (a desi li-ba0ul natural, atun(i (and este logi( si pro(esele -entale i-partases( (ateva inter ate ui-itoare, nu e,ista un siste- de (orespondenta (o-pleta intre ele. %n ti-p (e un siste- logi( sau -ate-ati( poate i (o-plet de init, limba3ul natural si procesele mentale sunt intr-o stare perpetua de flu- creativ. #u e,ista, in prin(ipal, o or-ula i,a sau un siste- logi( sau un

16

li-ba0 (are poate deter-ina in totalitate sau (ontrola pro(esele -entale. #e.a- a-agi singuri da(a a- (auta o -etoda (o-plet deter-inata de -anipulare a pro(eselor -entale si (ontrol al (o-porta-entului (u or-ele noastre de sugestie indire(ta. #oi le.a- putea olosi, totusi, in e,plorarea si a(ilitarea potentialelor de raspuns posibil din interiorul pa(ientului. %n a(easta se(tiune noi vo- ilustra (in(i (lase de sugestii (o-puse (u o utilitate parti(ulara in hipnoterapie > A1; setul de a ir-atii si de intaririD Ab; eventualitatiD A(; alaturarea (ontrariilorD Ad; negatiaD Ae; so(ul, surpri:a si -o-entele (reative. Alte or-e ale sugestiei indire(te (a i-pli(area, legaturile si dublele legaturi sunt asa de (o-ple,e, in(at le vo- dis(uta in se(tiuni separate.

9.a. "etul de a'irmatii si intariri

" or-a de ba:a a e,pri-arii (o-puse olosite pe s(ara larga in viata :ilni(a este si-pla aso(iere a unei anu-ite notiuni evident bune (u sugestia unei posibilitati dorite. Este o zi atat de 'rumoasa# sa mer,em sa inotam. Este vacanta# de ce sa nu 'ac ceea ce vreau ; <i 'acut 5ine si poti continua. %n ie(are din (ele de -ai sus o aso(iatie initiala po:itiva A:i ru-oasa, va(anta, a(ut bine; introdu(e un set de a ir-atii (are a(ilitea:a a((eptarea sugestiei (are ur-ea:a. A- va:ut -ai devre-e (u- truis-ele sunt alte -i0loa(e de des(hidere a setului de a ir-atii a(ilitarea sugestiei. Cand truis-ul sau aso(ierea po:itiva si -otivanta ur-ea:a sugestiei, atun(i a(easta este o -odalitate de intarire . Ast el > "a mer,em sa inotam# este o zi atat de 'rumoasa. pentru

9.5. "u,estii intamplatoare si retele de asociere

11

" or-a utila de a ir-atii (o-puse apare (and lega- o sugestie de un inevitabil pattern (o-porta-ental. " sugestie hipnoti(a, (are poate i di i(ila pentru un pa(ient, este -ai usoara (and este aso(iata (u un (o-porta-ent a-iliar. 'ugestia hipnoti(a se (uplea:a (u raspunsurile naturale si spontane (are sunt bine po:itionate in repertoriul nor-al al pa(ientului. 'ugestiile inta-platoare sunt s(rise in italic in e,e-plele ur-atoare> *u 'iecare respiratie poti deveni constient de ritmurile naturale ale corpului tau si de senzatiile de confort care apar. *ontinuand sa stai acolo, vei constata cum devii tot mai relaxat si mai confortabil. *and mana ta coboara, vei constata ca te intorci confortabil in timp la sursa problemei. e masura ce revezi mental sursa acelei probleme, inconstientul tau poate dezvolta catevacai posibile de urmat pentru a o rezolva. . "i cand mintea ta constienta recunoaste o solutie plauzi5ila si 5una# degetul tau se poate ridica automat. *and te vei simti pre,atit sa vor5esti despre aceasta# vei observa trezindu-se semzatii de prospetime si vioiciune, cu aprecierea muncii bune pe care ai fost capabil s-o faci. Dupa (u- poate i va:ut din ulti-ele patru e,e-ple, sugestiile inta-platoare pot i legate i-preuna intr.o retea de aso(ieri, (are (reea:a un siste- -utual de suport si un -o-ent pentru a initia si a reali:a un tipar terapeuti( de raspunsuri. Din pun(tul (el -ai larg de vedere, o intreaga sedinta de terapie M intr.adevar, un intreg (urs de terapie. poate i (on(eputa (a o serie de raspunsuri inta-platoare in (are ie(are pas terapeuti( de su((es evoluea:a pe ba:a (elorlalti pasi anteriori. Haley A1971; a pre:entat lui Eri(*son un nu-ar de (a:uri (lini(e (are ilustrea:a a(est pro(es.

9.c. (u?tapunerea elementelor opuse

12

Alta or-a indire(ta a sugestiei (o-puse poate i des(ris (a o balanta sau 0u,tapunerea unor ele-ente opuse. " balanta intre siste-ele oponente este un pro(es biologi( de ba:a, (are este (onstruit in interiorul stru(turii siste-ului nostru nervos ANingsbourne.1971;. Cele -ai -ulte siste-e biologi(e pot i (on(epute (a o balanta ho-eostati(a a pro(eselor (are prote0ea:a siste-ul global sa se abata de la do-eniul relativ ingust ne(esar pentru un(tionarea opti-a. Pe sea-a eno-enelelor hipnoti(e au ost puse alternativele din di erite siste-e opuse, (u- ar i siste-ul si-pati( si parasi-pati(, e-is era (erebrala stanga si (ea dreapta, pro(esele (orti(ale si sub(orti(ale, pri-ul si al doilea siste- de se-nali:are APlatonov, 1929;. A(easta e(hilibrare sau alaturare a pro(eselor opuse se produ(e si la nivelurile psihologi( si (el so(ial. E,ista tensiune si rela,are, -otivatie si inhibitie, (onstient si in(onstient, Eros si Logos, sinte:a si antite:a. Constienti:area si intelegerea dina-is-ului pro(eselor oponente are o oarte -are i-portanta in ori(e or-a de psihoterapie. %n a(easta se(tiune vo- urni:a nu-ai (ateva e,e-ple despre -odul in (are pute- e(hilibra pro(ese opuse prin nter-ediul sugestiilor verbale. %n pro(esul de indu(tie hipnoti(a, de e,e-plu, ave- ur-atoarele > e masura ce pumnul tau devine mai strans si mai tensionat# restul corpului se

relaxeaza. e masura ce mana ta dreapta se ridica# cea stan,a coboara. e masura ce 5ratul se simte mai usor si se ridica# pleoapele tale se pot simti mai grele si pot cobori pana se inc-id. 'ugestii si-ilare pot i or-ulate teoreti( pentru ori(are din pro(esele oponente sen:oriale, per(eptive, a e(tive, (ognitive. e masura ce 'runtea ta se racoreste# mainile tale se pot incalzi. e masura ce ma?ilarul tau devine din ce in ce mai insensi5il si amortit# o5serva cum mana ta stan,a devine din ce in ce mai sensi5ila. Iti poti e?perimenta toate sentimentele despre ceva ce s3a intamplat la varsta D# 'ara a 'i capa5il sa3ti amintesti ce anume a cauzat acele sentimente. Imediat dupa ce iti desc-izi oc-ii# vei avea o memorie neo5isnuit de clara despre toate acelea# dar 'ara sentimentele pe care le3ai avut atunci. 13

e masura ce revezi acest lucru# vei e?perimenta acum un ec-ili5ru corespunzator intre ceea ce ,andesti si ceea ce simti despre intrea,a situatie. Dupa (u- s.a putut vedea din ulti-ele trei e,e-ple, pro(esul diso(ierii poate i utili:at sa.l a0ute in pri-ul rand pe pa(ient sa e,peri-ente:e a-anuntit a-bele laturi ale unui sisteoponent, inainte (a a(estea sa ie aduse i-preuna pentru un nivel de integrare -ai ade(vat.

9.d. Ne,atia
%n stransa legatura (u 0u,tapunerea ele-entelor opuse este sublinierea pe (are Eri(*son o a(e re eritor la i-portanta des(ar(arii negativitatii sau re:istentei (are se (onstruieste de ie(are data (and un pa(ient ur-ea:a o serie de sugestii. %n viata de :i (u :i pute- re(unoaste (uoa-enii (are deobi(ei -ani esta negatia sau re:istenta, au un istori( al unui senti-ent (are le. a ost i-pus prea -ult. Din a(easta (au:a, a(u- ei vor sa aiba o (ale proprieJ Ei re:ista iind prea -ult dire(tionati si oarte adesea a( invers de(at (onsidera el (a ar vrea (eilalti sa a(a. Desigur, a(easta tendinta de opo:itie este, in pre:ent, o (o-pensatie sanatoasa pentru povestea lor din tre(ut. 'e pare (a natura doreste (a noi sa ne individuali:a-, si -ulti (red (a istoria de:voltarii (ulturale si psihologi(e a o-ului a ost un e ort de a dobandi un grad si -ai (uprin:ator de e,presie de sine autenti(a, libera, des(atusata. %n (er(etarile e,peri-entale ale psihologilor s.a de:voltat un (on(ept de in(ibitie reactiva. pus pe sea-a eno-enelor si-ilare (o-porta-entale A$ood)orth si '(hlosberg,1921;. Dupa repetarea unor sar(ini A ugind intr.un labirint, re:olvand anu-ite proble-e de natura si-ilara;, subie(tul ie sobolan, ie o-, devine din (e in (e -ai putin dispus sa (ontinue si a((epta -ai usor (ai alternative si alte -odalitati de -ani estare a (o-porta-entului. A(easta inhibitie are, se pare, o un(tie adaptativa in blo(area (o-porta-entului anterior in avoarea e,pri-arii de raspunsuri noi (are pot (ondu(e spre noi posibilitati. %n a(tivitatea sa pra(ti(a (u pa(ientii, Eri(*son a e,plorat -oduri variate de abordare si utili:are e e(tiva a a(estei tendinte inhibitoare sau opo:itionale. El (rede (a e,presia si-pla a negarii de (atre terapeut, poate adesea servi (a un paratrasnet pentru des(ar(area auto-ata a ori(arei inhibitii -inore si a re:istentei, (are a ost (ladita in interiorul pa(ientului.

17

Ast el, el va olosi ra:e (a (ele de -ai 0os> A oti si nu poti ; oti incerca# nu poti ; Nu poti sa te opresti# poti tu ; Tu vei vrea# nu vrei; Vei 'ace# nu vei 'ace; &e ce nu lasi sa se intample ; Cer(etarea a de-onstrat o alta valoare in 0u,tapo:itia apropiata a a ir-atiei de negatie. '.a gasit (a este (u 68L -ai di i(il sa intelegi o negatie de(at o a ir-atie ADonaldson,1929;. %n a(est -od utili:area negatiei poate provo(a (on u:ie, (are tinde sa depotentiali:e:e setarile li-itative ale (onstientului pa(ientului, ast el in(at sa se poata a(e o -un(a interioara. 9tili:area negatiei este de ase-enea in legatura (u o alta or-a indire(ta M nestiind F

ne a(and. A(easta utili:are a negatiei poate i oarte olositoare si o(a:ional introdus in sugestii inta-platoare, (a ur-atoarele (are utili:ea:a (one,iunea pana (and. Nu tre5uie sa intri in transa pana cand nu esti cu adevarat pre,atit. Nu vei respira adanc# pana cand mainile tale nu iti vor atin,e 'ata. Nu vei sti cu adevarat cat de con'orta5il iti poate 'i in transa# pana cand mana ta nu va co5ori usor# complet# pentru a se odi-ni in poala ta. "i nu tre5uie sa o 'aci = ca raspuns terapeutic> pana cand =comportament inevita5il in viitorul apropiat al pacientului>. Nu o vei 'ace pana cand inconstientul tau nu va 'i pre,atit. 9lti-a or-a a negatiei este de apt o or-a de dubla legatura (onstient Min(onstient, pe (are o vo- dis(uta intr.o se(tiune ur-atoare.

9.e. "oc# surpriza si momente creative

Cea -ai interesanta or-a a unei sugestii (o-puse este ilustrata (and un so( surprinde (adrele -entale habituale ale unui pa(ient, ast el in(at setarile (onstiente obisnuite sunt

14

depotentiali:ate si apare o dis(ontinuitate in (onstient, (are poat i atun(i suplinita (u o sugestie adaptata. ARossi,1976, Eri(*son si Rossi, 1973;. 'o(ul des(hide posibiltatea unui -o-ent (reator, in ti-pul (aruia in(onstientul pa(ientului este anga0at intr.o (autare interioara pentru un raspuns sau o (on(eptie (are sa poata restabili e(hilibrul psihi(. Da(a pro(esele in(onstiente proprii ale pa(ientului nu produ( un raspuns, terapeutul are oportunitatea sa introdu(a o sugestie (are poate avea a(elasi e e(t. 'o(ul si surpri:a pot (ateodata sa pre(ipite rea(tiile autono-e (are in -od nor-al nu se a la sub (ontrol voluntar. %ntr.un -o-ent deli(at al unei (onversatii, (ateodata, (ineva roseste intr. un -od ne(ontrolat, (and pro(esele e-otionale in(onstiente sunt atinse. Da(a persoana nu nu roseste in ti-pul unui -o-ent indis(ret, pute- deseori produ(e o i-bu0orare intreband si-plu, De (e rosesti G A(easta intrebare - (a o or-a indire(ta de sugestie ad-inistrata in ti-pul unui -o-ent deli(at A(u potential (reativ;, -o-ent (and (adrele -entale habituale ale as(ultatorului sunt in lu, as(endent, evo(a (u usurinta pro(esele autono-e sugerate. %n viata de :i (u :i, un :go-ot strident poate genera in noi o stare de in-ar-urire, produ(and pe -o-ent o inhibitie a tuturor -is(arilor (orpuluiD noi sunte- arun(ati intr.o transa -o-entana, pe -asura (e in(onstientul (auta sa inteleaga pe deplin (e s.a inta-plat. Raspunsul ne poate stra ulgera, (a a(ela era (la,onul unei -asini, apoi ne rela,a-. Dar da(a in a(el -o-ent pre(is (ineva striga o sugestie > bo-ba J aproape (u (ertitudine ne vonapusti, vo- privi in 0ur (u pani(a ori ne tranti- la pa-ant (a sa ne prote0a-. Hilni( viata este plina de e,e-ple dra-ati(e de so(uri neasteptate, luari prin surprindere si surpri:e (are ne (ondu( poate la double.ta*e (and trebuie sa privi- inapoi sau sa tre(e- -ai departepentru a intelege (ese inta-pla de apt. Pute- teoreti:a (a li-ba0ul ne(uviin(ios este o or-a a(tuala de so(, (are s.a de:voltat in -a0oritatea (ulturilor pentru a.i a(e pe as(ultatori sa tresara pentru (a ei sa ie -ai re(eptivi la (eea (e s.a spus si -ai usor de in luentat de a(easta.

Da(a oa-enii au proble-e din (au:a li-itarilor invatate, poate i un de-ers terapeuti( depotentiali:area -o-entana a a(estor li-itari (u unele or-e de so(uri psihologi(e. Ei pot apoi sa.si reevalue:e situatia pe (alea pro(eselor auto-ate in(onstiente de (autare initiate in interiorul lor. %n a(est (a:, pro(esul de so(, surpri:a si -o-ente (reatoare au un s arsit des(hisD pro(esele in(onstiente proprii ale pa(ientului produ( ori(e reorgani:are sau solutie (are apare. Da(a ni-i( satis a(ator nu apare, terapeutul poate atun(i sa adauge sugestii (a un 19

sti-ul supli-entar in ti-pul -o-entului de pau:a, in speranta (a a(estea pot (atali:a raspunsul terapeuti(.

'o(ul -o-entan poate i generat in dialogul terapeuti( prin presararea de (uvinte so(ante, (on(eptii inter:ise si e-otii. Cuvinte (a se-. secrete si soapte i,ea:a -o-entan atentia si as(ultatorul este -ult -ai re(eptiv. 9n -o-ent de pau:a dupa so( per-ite (autarii interioare sa aiba lo(. A(easta poate i ur-ata de o reasigurare sau o sugestie adaptata.

Viata ta sexuala = auza> este e?act ce ai nevoie sa stii si s3o intele,i. *eea ce doresti in secret = auza> Este cel mai important pentru tine. Tu poti divorta = auza> daca nu ati invatat cu adevarat sa primiti ceea ce aveti nevoie in relatia voastra. %n ie(are din e,e-plele de -ai devre-e, so(urile s(rise in itali( initia:a o (autare interioara (are pot (ondu(e la e,pri-area unui raspuns i-portant in ti-pul pau:ei. /erapeutul invata sa re(unos(a si sa evalue:e rea(tiile (orporale nonverbale in ast el de so(uri psihologi(e. Da(a e,ista indi(ii (a pa(ientul a devenit preo(upat de (autarea interioara, terapeutul ra-ane ta(ut pana (and pa(ientul revine (u ori(e -aterial (are a ost sti-ulat. Da(a nu sunt indi(atii (a ar e,ista un -aterial de raspuns de la pa(ient, terapeutul ter-ina pau:ele (u reasigurarile sau 28

sugestiile (are au ost ilustrate. %nitiatorii (ei -ai e i(ienti ai so(ului utili:ea:a propriile (adre de re erinta ale pa(ientului, tabu.urile si nevoile de spargere a tiparelor ve(hi ast el in(at sa se produ(a o reorgani:are (reativa. %lustratiile a(estui pro(es au ost publi(ate in alt parte A Rossi 1976;, si detaliile e,e-plelor (lini(e pot i gasite intr.un nu-ar de (a:uri in a(est volu-.

+:. Implicatia si directiva implicata

%-pli(atia este o or-a ba:ala lingvisti( Mpsihologi(a, (are ne adu(e (el -ai (lar -odel de dina-i(a a sugestiei indire(te. +a0oritatea psihoterapeutilor a((epta (a nu (eea (e :i(e terapeutul este i-portant, (i (eea (e aude pa(ientul. A(easta esteJ Cuvintele terapeutului un(tionea:a doar (a sti-uli, evidentiind inlantuiri personale de aso(ieri in interiorul pa(ientului. A(este serii de inlantuiri personale de aso(iere din interiorul pa(ientului un(tionea:a (a un -are a0utor Avehi(ul; pentru pro(esul psihoterapeuti(. A(est pro(es poate i intrerupt (and re-ar(ile ino(ente ale terapeutului au, din pa(ate, i-pli(atii ne eri(ite pentru pa(ient, dar pot i usor a(ilitate atun(i (and (uvintele terapeutului poarta i-pli(ari (are evo(a potentiale latente in pa(ient. " buna intelegere a (o-uni(arii in viata :ilni(a, (a si in terapie, este reali:ata prin i-pli(area intr.o -aniera (are nu este, in (ea -ai -are parte, ni(i (onstient plani i(ata si ni(i -a(ar re(unos(uta de (atre parti(ipanti. 'unte- -artori in viata de :i (u :i (and o sotie (asni(a, de e,e-plu, loveste -ai tare (ratitile (and este suparata pe sotul ei, dar poate sa redone:e in(etisor (and este intr.o stare buna. Ea poate sa nu re(unoas(a (eea (e a(e, iar sotul ei nu poate intotdeauna sa stie e,a(t (u- sa pri-eas(a -esa0ul, dar o si-te la un anu-it nivel. Li-ba0ul trupului si al gesturilor A7ird)histell,1928, 1971 D '(he len, 1971;, sunt -odalitati non.verbale de (o-uni(are , (are, de obi(ei, un(tionea:a prin inter-ediul i-pli(atiilor. %n a(este i-pli(atii, -esa0ul nu este a ir-at dire(t, dar este evo(at de un progra- de (autare interioara si de (on(lu:ii. A(easta (autare interioara soli(ita propriile pro(ese in(onstiente, asa in(at raspunsul (are apare este deopotriva o un(tie atat a pa(ientului (at si a terapeutului. Ca toate or-ele indire(te ale sugestiei, u:ul nostru psihologi( al i-pli(atiei evo(a in -od ideal si a(ilitea:a propriile pro(ese de (reativitate ale pa(ientului. #ivelul (el si-plu de i-pli(atie este or-at de ra:a > B Da(aOatun(i C.

21

Daca stai @os# atunci poti intra in transa. <cum# daca nu3ti incrucisezi picioarele si iti asezi con'orta5il mainile in poala# atunci vei 'i pre,atit sa intri in transa. Pa(ientii (are ur-ea:a a(este sugestii prin pozitia sezand. fara sa-si incruciseze picioarele, si plasandu-si mainile in poala a((epta, de ase-enea, probabil ara sas.i dea sea-a, i-pli(atia (a vor intra in transa. Care este valoarea unei ase-enea i-pli(atii G %deal, ase-enea i-pli(atii s(urt(ir(uitea:a (onstiinta si evo(a in -od auto-at pro(esele in(onstiente dorite (are vor a(ilita indu(erea in transa, intr.un -od in (are -intea (onstienta nu poate pentru (a nu stie (u-. #e pute- pregati sa -erge- sa dor-i-, dar -intea (onstienta nu poate a(e sa se inta-ple asta. Ast el, da(a ordona- unui pa(ient naiv > B 'tai 0os si intra in transa C, 4cititorul va nota ca pana si aceasta
su!estie. aparent directa. contine de fapt o forma indirecta de (ipnoza : o su!estie intamplatoare compusa a intrarii in transa este continuta de 5 Stai 3os 6 7. Pentru anumiti subiecti. apti sau e-perimentati. aceasta e-primare poate facilita o inductie efectiva8

el sau ea s.ar putea ase:a in ti-p (e protestea:a

politi(os> Dar nu a- intrat ni(iodata in transa, si -i.e tea-a (a nu stiu (u-. Deoare(e esenta sugestiei hipnoti(e re:ida in aptu (a raspunsurile sunt indeplinite la un nivel autono- si in(onstient, este deobi(ei inutil sa ne astepta- (a -intea (onstienta sa le uindeplineas(a prin inter-ediul sugestiei dire(te. Cand sugestiile dire(te au su((es, el edeobi(ei i-pli(a pregatirea pentru a(tivitaea hipnoti(a in a(elasi sens in (are spalatul pe dinti si intinsul in pat sunt (onstiente, a(te pregatitoare (are pregates( s(ena pentru adro-ire, (are este in a(el -o-ent -ediata de pro(esele in(onstiente. Cu i-pl(iatia si (elelalte or-e de sugestie indeire(ta, presupune- (a a(e- (eva -ai -ult> <a(e- un e ort pentru a evo(a si a a(ilita pro(esele in(onstiente reale (are vor (rea raspunsul dorit. Pe -asura (e re le(ta- asupra pro(esului i-pli(atiei, deveni- treptat.treptat (onstienti (a ori(e spune- are i-pli(atii. Chiar si (ea -ai generala (onversatie poate i anali:at a(a un stdiu asupra i-pli(atiei . in (e -od (uvintele unui vorbitor pot evo(a tot elul de aso(iatii la as(ultator. %n viata de :i (u :i, (a si in hipnoterapie, deseori implicatiile sunt su!estii mult mai active de(at (eea (e se spune dire(t. %ntr.o (onversatie publi(a parti(ipantii sunt re(vent inhibati si raspund (u asoi(atii (are nu sunt alt(eva de(at (lisee. %ntr.o intera(tiune -ai

25

personala, (u- ar i hipnoterapia, parti(ipantii au per-isiunea sa raspunda (u aso(iatiile lor -ai inti-e sau -ai parti(ulare. %n ast el de intera(tiuni personale sunte- uneori surpinsi de aso(iatiile si e-otiile pe (are le e,peri-enta-. Cand -intea noastra (onstienta este surprinsa in a(easta -aniera, terapia a avut su((es in a(iltarea e,pri-arii individualitatii noastre despre (are -ai inainte nu era- (onstienti. A- putea spune (a s.au eliberat potentialele sau (a s.au sinteti:at noi di-ensiuni ale insight.ului si ale (onstiintei. E,e-plele ur-atoare re le(ta utili:area i-pli(atiei pentru adan(irea i-pli(arii pa(ientilor in realitatile lor interioare in ti-pul transei. ropriile tale amintiri# ima,ini si sentimente sunt acum mai importante pentru tine in aceasta stare. %n ti-p (e dati o sugestie aparent dire(ta despre a-intiri, i-agini si senti-ente, a(easta a ir-atie poarta de ase-enea i-pli(atia (a transa este o stare di erita ata de starea de veghe obisnuita, si in a(easta stare ori(e alt(eva este irelevant A:go-otele de a ara, -o-entul :ilei, aran0a-entul biroului, et(.;. &e o5icei nu suntem constienti de momentul in care vor adormi si uneori nici macar nu suntem constienti ca am adormit. A(easta a ir-atie are i-pli(atii evidente privind lipsa vigilentei despre aspe(tele se-ni i(ative ale transei, o lipsa (are -ai tar:iu poate depotentiali:a seturile de li-itari ale (onstiintei. A(easta i-pli(atie este subliniata in ur-atorul -onolog, (are stru(turea:a un (adru de re erinta in (are poate i a(ilitat (o-porta-entul auto-at si in(onstient. <cum stii ca intr3o zi 'aci multe lucruri despre care nu esti constient. Inima ta 5ate continuu 'ara vreun a@utor sau vreo directionare constienta din partea ta. La 'el cum respiri 'ara sa 'ii constient de asta. "i c-iar si atunci cand pasesti# picioarele par sa se miste sin,ure si te conduc oriunde vrei sa mer,i. Iar mainile tale 'ac aproape toate lucrurile pe care le doresti 'ara sa le spui. <cum mainile 'ac asta# acum 'ac altceva. Mainile tale lucreaza automat pentru tine si deo5icei nu tre5uie sa le acorzi atentie. *-iar si cand vor5esti# o 'aci in mod automat# nu tre5uie sa 'ii constient despre cum sa pronunti 'iecare cuvant. oti vor5i c-iar 'ara sa stii. "tii cum sa o 'aci automat 'ara 26

macar sa te ,andesti la asta. &e asemenea# cand vezi sau auzi lucruri sau cand atin,i sau simti lucruri# ele vor lucra automat 'ara ca tu sa 'ii constient de ele. Ele lucreaza sin,ure si nu tre5uie sa le acorzi atentie. Ele isi poarta sin,ure de ,ri@a 'ara ca tu sa iti 5ati capul cu ele.

+:. &irectiva implicata

" or-a spe(iala de i-pli(atie (are este strans aso(iata (u sugestiile inta-platoare este (eea (e a- nu-it directiva implicata AEri(*son si Rossi, 1973;. Dire(tiva i-pli(ata este o or-a indire(ta de sugestie (are este obisnuit utili:ata in hipno:a (lini(a AChie* si LeCron, 1934; (hiar da(a nu a ost pri-ita in(a o anali:a psihologi(a detaliata. Ca si alte ore- de sugestie indire(ta, utili:area sa a re:ultat din re(unoasteera valorii sale in viata de :i (u :i. Dire(tiva i-pli(ata are trei parti re(ognos(ibile> 1. 1. 1. o introdu(ere legata de ti-p 5. 5. 5. sugestia i-pli(ata (are se produ(e in interiorul pa(ientului 6. 6. 6. raspunsul (o-porta-ental (are se-nalea:a (and sugestia i-pli(ata a ost indeplinita. Ast el, de indata (e 1. 1. 1. o introdu(ere legata de ti-p inconstientul tau a a@uns la sursa acelei pro5leme# 5. 5. 5. sugestia i-pli(ata initia:a o (autare in(onstienta (are are lo( in interiorul pa(ientului de,etul tau se poate ridica. 6. 6. 6. raspunsul (o-porta-ental (are se-nalea:a (and sugestia i-pli(ata a ost indeplinita. Asa (u- poate i va:ut din a(est e,e-plu, dire(tiva i-pli(ata este o or-a indire(ta de sugestie (are initia:a o (autare interna si pro(ese in(onstiente si (are apoi ne in or-ea:a (and s.a reali:at raspunsul terapeuti(. Are o valoare parti(ulara atun(i (and ave- nevoie sa initie-

21

si sa a(ilita- un pro(es e,tensiv de e,plorare interna si atun(i (and in(er(a- sa (lari i(adina-i(a or-arii unui si-pto-. Alte or-e indire(te de de sugestie (are sunt in -od parti(ular utile pentru initierea unei (autari in(onstiente in hipno:a sunt dire(tivele i-pli(ate, (u- ar i ur-atoarele> *and ai a@uns la o senzatie de rela?are si con'ort# oc-ii tai se vor inc-ide sin,uri. %n a(est e,e-plu pa(ientul trebuie in -od evident sa reali:e:e o (autare la nivel in(onstient (are va initia in -od ideal raspunsuri parasi-pati(e (are pot i e,peri-entate (a rela,are si (on ort. %n(hiderea o(hilor este un raspuns aso(iat natural (u a(est (on ort intern si ast el devine se-nalul ideal pentru produ(erea unui pro(es intern. e masura ce con'ortul se adanceste# mintea constienta se poate rela?a in timp ce inconstientul tau trece in revista natura pro5lemei. Iar cand ,anduri interesante si relevante a@un, in mintea ta constienta# ochii tai se vor desc-ide de indata ce vei lua cu ,ri@a in considerare aceasta. A(est e,e-plu se (onstruieste pe pri-ul si initia:a o alta (autare in(onstienta pentru o strategie de e,plorare generala a proble-ei. Asa (u- se vede dina (este e,e-ple, o (autare in(onstienta inintia:a un pro(es in(pnstsient (are de apt solutionea:a proble-a pe (are -intea (onstienta nu o poate re:olva. Pro(esele in(onstiente sunt esenta (reativitatii si re:olvarii de proble-e atat in viata de :i (u :i (at si in terapie. Hipnoterapia, in parti(ular, depinde de utili:area (u su((es a a(estor pro(ese in(onstiente pentru a a(ilita raspunsul terapeuti(. Chee* si LeCron A1934; au dat e,e-ple e,tensive despre -odul in (are o serie de intrebari in or-a de dire(tive i-pli(ate pot i utili:atre atat pentru e,plorarea (at si pentru solutionarea si-pto-elor.

++. Le,aturi si du5le le,aturi

Legaturile si dublele legaturi psihologi(e au ost e,plorate de -ai -ulti autori AHaley, 1936> $at:la)i(* et al, 1937, 1971D Eri(*son si Rossi, 1972; pentru utili:area lor in situatii

22

terapeuti(e. Con(eptul de legaturi apare a avea un potential as(inant (are e,tinde (autarea noastra pentru noi abordari terapeuti(e in ariile lingvisti(ii, logi(ii,se-anti(ii, episte-iologiei, si ilo:o iei stiintei. Deoare(e sunt avangarda pentru noile tipare ale (onstiintei naostre terapeutei(e, intelegerea noastra desper ea(estea este in(a oarte in(o-pleta. #u sunte- siguri (e se-ni i(atie au legaturile si dublele legaturi, sau (u- le pute- or-ula sau utili:a -ai bine. +a0oritatea (unostintelor noastre depsre ele vin din studiile (lin(ie si din or-ularile teoreti(e A7ateson, 1975; (u destul de putine (er(etari e,peri-entale (ontrolate (are sa spe(i i(e e,a(t para-etrii lor. Din a(easta (au:a vo- util:ia ter-enii de le!atura si dubla le!atura nu-ai intr.un sens oarte spei(al si li-itat pentru a des(rie anu-ite or-e de sugestie (are o era pa(ientilor sansa unor raspunsuri terapeuti(e. & le!atura o era pa(ientului o alegere libera, (onstienta, intre doua sau -ai -ulte alternative. "ri(are din variante este aleasa, (ondu(e pa(ienturl intr.o dire(tie terapeuti(a. " le!atura dubla o era, prin (ontrast, posibilitati de (o-porta-ente (are sunt in a ara alegerilor (onstiente ale pa(ientilor si a (ontrolului lor voluntar. Dubla legatura ridi(a posibilitatea de (o-uni(are la -ai -ult de un nivel. %n viata de :i (u :i spune- (eva verbal in ti-p (e (o-enta- e,traverbal. Pute- spune> Hai sa -erge- la un il-. Pute- spune a(est lu(ru (u o variatie in inita de tonuri si de intentii (are pot avea -ulte i-pli(atii. A(este variatii sunt toate e,pli(atii sau -eta(o-uni(atii ale -esa0elor verbale pri-are despre a -erge la un il-. Asa (u- vo- vedea in se(tiunile ur-atoare, legaturile si dublele legaturi depind oarte -ult de (el (are re(eptionea:a -esa0ul. Ceea (e repre:inta o legatura sau o dubla legatura pentru o persoana poate sa nu repre:inte a(elasi lu(ru pentru o alta. Asa (ueste (a:ul (u toate (elelalte or-e de sugestie indire(ta, legaturile si dublele legaturi utili:ea:a repertoriul uni( de aso(iatii si tipare de invatare pe ter-en lung ale pa(ientului. +a0oritatea legaturilor si dublelor legaturi nu pot i apli(ate intr.o -aniera -e(ani(a sau rote. /erapeutii trebuie sa inteleaga (u- vor i re(eptionate -esa0ele lor pentru a le a(e sa ie -ai e i(a(e.

++.a. Le,aturi modelate pe 5aza con'lictelor Evitare3Evitare si <propiere3 <propiere

23

Legaturile psihologi(e sunt situatii de viata in (are e,peri-enta- o (onstrangere in (o-porta-entul nostru. %n -od tipi( sunte- prinsi in anu-ite (ir(u-stante (are ne per-it nu-ai alternative nepla(ute de raspuns. 'unte- prinsi intre diavol si -area adan(a albastra. E,perie-nta- ast el un (on li(t de tipevitare. evitareD trebuie sa a(e- o laegere desi apre era sa evita- toate alternativele. %n ast el de (ir(u-stante deobi(ei alege- (el -ai -i( rau dintre (ele doua. Legaturile psihologi(e pot i de ase-enea (osntruite pe -odelul (o li(tului tip apropiere. apropiere. %n a(est (a: (ineva este in situatia de a avea de ales nu-ai unul din (ursurile de:irabile de a(tiune, e,(lu:and (elelalte posibilitati dorite. %n vorbirea (urenta, nu poti sa ai pra0itura si sa o si -anan(i. Deoare(e (u totii a- avut nenu-arate e,periente de a(est gen, (on li(tele tip evitare.evitare si apropiere.apropiere e,ista deobi(ei (a pro(ese prestabiltie (are ne (ondu( (o-porta-entele. Pe -asura (e studie- pa(ientii, invata- sa re(unoaste- (u- unii sunt guvernati -ai -ult de (on li(tele tip evitare.evitare in ti-p (e altii, poate -ai noro(osi Adar nu neaparat ;, par a i intr.o (ontinua -anipulare a alternativelor apropiere.apropiere. Arta terapeuti(a de utili:are a a(estor -odele de (on li(t (onsta in a re(unoaste (are tendinta este do-inanta la un anu-it pa(ient si apoi (u- se pot stru(tura legaturile pentru a o eri nu-ai alternative terapeuti(e de raspuns. Da(a nu sti- (e tendinta este predo-inanta, pute- o eri legaturi generale (are sunt apli(abile ori(ui, (u- ar i ur-atoarele> <i dori sa intri in transa acum sau mai tarziu ; <i dori sa intri in transa sezand sau intins; <i dori sa intri intr3o transa usoara# medie sau adanca; %n raspunsul la alternativele o erite -ai sus, pa(ientul are posibilitatea de alegere libera, (onstienta. De indata (e alegerea este a(uta, ori(u-, pa(ientul este hotarat sa intre in transa. Asa (u- se vede din a(este e,e-ple, or-atul intrebarii este in -od parti(ular potrivit pentru a o eri legaturi. Cand olosi- a(easta (u se-nali:area ideo-otorie, pute- sa or-ulare(vent o retea de aso(iatii de intrebari stru(turate (are pot rapid sa (lari i(e dina-i(a proble-ei si sa o re:olve. Chee* si LeCron A1934; au ost pionierii unor ast el de serii de intrebari stur(turate pentru -ulte situatii psihologi(e si psihoso-ati(e.

27

9n e,e-plu al utili:arii terapeuti(e a legaturii tip evitare.evitare pentru a re:olva si-pto-ul inso-niei este dat de situatia unui do-n varstni( -eti(ulos (are se -andrea (u aptul (a se gospodarea singur. (u e,(eptia aptului (a nu suporta sa re(e podelele. Dupa o a-iliari:are (u personalitatea sa, Eri(*son i.a spus do-nului (a e,ista o solutie evidenta la proble-a inso-niei, dar (are s.ar putea sa nu.i pla(a. Do-nul a insistat politi(os spunand (a el ar a(e tot (eea (e este ne(esar pentru a i (apabil sa adoar-a. Eri(*son a (ontinuat sa e:ite, dandu.i ti-p do-ului sa devina si -ai -otivat dand e,e-ple despre (at de perseverent este el in re:olvarea proble-elor di i(ile atun(i (and a de(is (a doreste a(est lu(ru. A insistat pe (uvantul (are era legatura sa, aptul (a era obisnuit sa aiba de.a a(e (u treburi nepla(ute. A(est lu(ru a (on ir-at (lar aptul (a a(est barbat (u un (ara(ter ad-irabil apli(a, intr.adevar, oarte bine de-ersurile pentru tipul de (on li(t evitare.evitare. Hotararea sa in ata unor ast el de (on li(te a ost utili:ata in stru(turarea legaturii terapeuti(e de tip evitare.evitare. % s.a spus (a da(a nu adoar-e in (in(ispre:e(e -inute de (and s.a dus la (ul(are, trebuie sa se s(oale si sa re(e podelele pana (and si-te (a paote sa doar-a. Da(a din nou nu a ador-it in (in(ispre:e(e -inute, trebuie sa se s(oale din nou si sa (ontinue a(easta pro(edura pana adoar-e. Do-nul a raportat -ai tar:iu (a avea podele oarte bine re(ate si (a dor-ea oarte bine. Pute- nu-i a(easta situatie o le!atura tip evitare.evitare iind(a do-nul a pre:entat alternative negative asurpa (arora avea un (ontrol (onstient, voluntar. El putea alege intre alternativele negative de inso-nie sau re(atul podelelor. Asa (u- vo- studia a(est e,e-plu un pi( -ai tar:iu, ne va revela aspe(te de dubla le!atura. A- putea (on(eptuali:a stru(tura (ara(teriologi(a a batranuoui do-n, (are l.a deter-inat sa persiste in ata di i(ultatilor, la el (u- =cuvantul sau era le!atura sa2 (a si -etanivelurile (are il legau auto-at de sar(ina sa terapeuti(a. A(este -etaniveluri ale (ara(terului sau au ost util:iate intr.o -aniera (are a ost in a ara do-eniului sau nor-al de (ontrol si alegere (onstienta. A(est e,e-plu ilustrea:a d i(ultatile in ori(e or-ulare e,a(ta sau intelegere a -odului de a(tiune a legaturii sau a dublei legaturi in pra(ti(a (lini(a pre:enta. Pute- spune in general (a, (u (at i-pli(a- -ai -ult propriile aso(iatii ale pa(ientului si tiparele invatate de raspuns, (u atat este -ai probabil sa e,peri-ente:e o legatura, o dubla legatura sau o tripla legatura (a pe un agent e i(a(e in s(hi-barea (o-porta-entala (are se e,perie-entea:a la un nivel autonoAin(onstient, hipnoti(;.

24

++.5. Le,atura du5la constient3inconstient

9na dintre (ele -ai as(inante si utile legaturi duble sunt (ele (are au de.a a(e (u inter ata intre pro(esele (onstiente si in(onstiente AEri(*son, 1931D Eri(*son si Rossi, 1972;. /oate a(este duble legaturi se ba:ea:a pe aptul (a in ti-p (e nu pute- sa ne (ontrolain(onstientul nostru, pute- sa pri-i- un -esa0 (onstient (are poate initia pro(ese in(onstiente. Legatura dubla (onstient.in(onstient este -enita sa s(urt(ir(uite:e li-itarile intelegerii si abilitatilor noastre (onstiente ast el in(at (o-porta-entul poate i -ediat de potentialele as(unse (are e,ista la un nivel -ai autono- sau -ai in(onstient. De e,e-plu, ori(e raspuns la situatia ur-atoare (ere (a pa(ientul sa e,perie-ente:e o (on(entrare interioara si o (autare (are initia:a pro(esele in(onsitente intr.o -aniera (are deobi(ei este in a ara (ontrolului (onstient. &aca inconstientul tau doreste ca tu sa intri in transa# mana ta dreapta se va ridica sin,ura. In caz contrar mana ta stan,a se va ridica. <ie (a raspunsul pri-it la a(easta sugestie este unul a ir-ativ A-ana dreapta; sau negativ A-ana stanga;, persoana a in(eput de0a sa indu(a transa , deoare(e ori(e raspuns (u adevarat autono- Aridi(area ori(arei -aini; i-pl(ia aptul (a transa e,ista. Da(a pa(ientul sta pur si si-plu linistiti, si nu apare ni(i un raspuns al -ainilor dupa (ateva -inute, terapeutul poate introdu(e o alta dubla legatura (u ur-atoarea adaugare> &eoarece ai stat linistit si nu e?ista inca nici un raspuns al mainilor# te poti intre5a daca inconstientul tau ar pre'era sa nu 'aca nici un e'ort pe masura ce intri in transa. <r 'i mult mai con'orta5il sa nu tre5uiasca sa te misti sau sa vor5esti sau sa te straduiesti sa mentii o(hii desc-isi. %n a(est -o-ent o(hii pa(ientului se pot in(hide si transa devine -ani esta. "(hii pot ra-ane des(hisi intr.o privire pasiva si i-obilitatea (orpului poate (ontinua sugestiv pentru de:voltarea transei. Da(a pe de alta parte pa(ientul e,peri-entea:a o di i(ultate, se vor produ(e -is(ari de dis(on ort ale (orpului, -is(ari a(iale si in inal va dis(uta desrpe proble-a.

29

Legatura dubla (onstient.in(onstient in aso(iere (u intrebari, i-pli(atii, nestiind si ne a(and, se-nali:area ideo.-otorie este ast el un -i0lo( e,(elent de initiere a transei si de e,ploraera a tiparelor de raspuns ale pa(ientului. %n terapie legatura dubla (onstient.in(onstient are nenu-arate util:iari, toate ba:ate pe (apa(itatea sa de a -obili:a pro(ese in(onstiente. 9tili:area negatiei, asa (u- a ost des(risa -ai devre-e, este oarte utila ai(i. Nu trebuie sa ma asculti pentru ca inconstientul tau este aici si poate auzi tot ceea ce are nevoie pentru a raspunde in modul cel mai adecvat. Intr3adevar nu are importanta ce 'ace mintea ta constienta 'iindca inconstientul poate ,asi calea cea mai potrivita pentru a 'ace 'ata durerii =sau altceva>. <i spus ca nu stii cum sa rezolvi acea pro5lema. Esti nesi,ur si con'uz. Mintea ta constienta cu adevarat nu stie ce sa 'aca. "i stim ca inconstientul are acces la multe amintiri si ima,ini si e?periente pe care le poate 'ace disponi5ile pentru tine intr3o maniera care poate 'i surprinzatoare pentru rezolvarea pro5lemei. Tu nu stii inca care sunt posi5ilitatile tale. Inconstientul tau poate lucra asupra lor sin,ur. "i cum vei stii cand pro5lema ta s3a rezolvat; Va apare solutia intr3un vis pe care ti3l vei aminti sau vei uita visul dar vei constata ca pro5lema se rezolva treptat treptat# sin,ura# intr3un mod pe care mintea ta constienta nu-l poate intele,e ; Va veni rezolvarea rapid in timp ce esti complet treaz sau intr3un moment linistit de re'lectie sau de visare cu oc-ii desc-isi ; Vei 'i la lucru sau la distractie# la cumparaturi sau conducand masina# cand iti vei da seama in s'arsit de aceasta; *u adevarat nu stii# dar cu si,uranta vei 'i 'ericit cand solutia va veni. %n a(este e,e-ple poate i va:ut (u- legatura dubla (onstient.in(onstient in aso(iere (u intrebari si sugestii (u s arit des(is pot a(ilita ori(e raspunsuri sunt -ai potrivite pentru individualitatea pa(ientului. /oate (a:urile -a0ore din a(est volu- ilustrea:a in (e el a(easta or-a de legatura dubla poate i apli(ata intr.o varietate -are de proble-e si situatii. %n toate a(este situatii depotentiali:a- tiparele obisnuite, (onstiente si probabil -ai li-itative ale pa(ientului, in avoarea pro(eselor si potentialelor in(onstiente. Da(a dori- sa identi i(aa(este pro(ese in(onstiente (u a(tivitatea e-is erei (erebrale non do-inante Ade obi(ei (ea 38

dreapta M ?alin, 1971D Hoppe, 1977; si auto.dire(tionarea (onstienta si pro(esele rationale (u e-is era do-inanta Ade obi(ei stanga;, a- putea spune (a legatura dubla (onstient. in(onstient tinde sa depotentiali:e:e li-itarile e-is erei do-inante si posibil ast el sa a(ilite:e potentialele (elei non.do-inante. A(esta este (a:ul spe(ial al dublei diso(ieri dubla legatura, spre (are ne vo- indrepta a(u- atentia.

++.c. &u5la disociere &u5la le,atura

%n -od traditional (on(eptul diso(ierii a ost utili:at pentru a e,pli(a hipno:a.

Co-porta-entul hipnoti( sau autono- are lo( in a ara do-eniului i-ediat de (onstiinta si este de(i diso(iat de -intea (onstienta. Eri(*son a per e(tionat -ulte -i0loa(e subtile si indire(te de a a(ilita diso(ierile (are par sa utili:e:e -ulte (ai per e(t nor-ale dar alternative de (o-porta-ente (are (ondu( la a(elasi de:noda-ant. /oate dru-urile du( la Ro-a este un (liseu (are e,pri-a evidenta si de(i utilitatea a(estei strategii. Deoare(e (aile alternative ale a(eluiasi raspuns sunt evident adevarate si respe(ta individualitatea pa(ientilor, sugestiile (are le utili:ea:a sunt oarte a((eptate. Dubla diso(iere dubla legatura a ost des(operita de autori AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973; (and anali:a- ur-atoarele e,e-ple Te poti trezi ca persoana# dar nu este necesar sa te trezesti ca si corp. = auza> Te poti trezi cand corpul tau se trezeste dar 'ara o recunoastere a corpului tau. %n pri-a 0u-atate a a(estei sugestii tre:irea unei persoane este diso(iata de tre:irea (orpului. %n a doua 0u-atate tre:irea persoanei si a (orpului sunt diso(iate de re(unoasterea (orpului. 'ugestiile (are in(lud a(este diso(ieri a(ilitea:a (o-porta-entul hipnoti( in ti-p (e e,plorea:a abilitatile uni(e de raspuns ale pa(ientului. Dubla diso(iere dubla legatura (ondu(e la (on u:ionarea -intii (onstiente a pa(ientului si ast el depotentiali:ea:a setarile, tendintele ei obisnuite si li-itarile invatate. A(easta setea:a s(ena pentru (autarile si pro(esele

31

in(onstiente (are pot -edia (o-porta-entul (reator. E,e-plele ur-atoare sugerea:a do-eniul sau de apli(are> oti visa ca esti treaz c-iar si atunci cand esti in transa. =pauza> "au poti actiona ca si cum ai 'i in transa c-iar si cand esti treaz. oti constata ca mana ta se ridica 'ara sa stii unde se duce. =pauza> "au poti simti unde se duce desi de 'apt nu o directionezi tu. oti sc-ita un desen a5stract 'ara sa stii ce reprezinta. = auza> Vei ,asi mai tarziu in el anumite semni'icatii c-iar daca acestea nu par sa ai5a le,atura cu tine personal. oti vor5i in transa desi nu recunosti intotdeauna intelesul cuvintelor tale. = auza> "au poti ramane tacut pe masura ce capul tau se inclina sin,ur 'oarte incet in semn de da sau lateral in semn de nu ca un raspuns la intre5arile mele. Asa (u- se poate observa din a(este e,e-ple, dubla diso(iere dubla legatura este deseori un potpuriu al(atuit din tot elul de or-e indire(te sugestii> i-pli(atii, eventualitati, negatii, sugestii (u s arsit des(is., aparent a(operind toate posiblitatle unei (lase de raspuns, nestiind si ne a(and, si asa -ai departe. #u-itrul lor (o-un este a(iltiarea dis(o(ierilor (are au gtendinta de a depotentiali:a seturile (onstiente obisnuite ale pa(ientului, ast el in(at pot i e,pri-ate -ai -ulte niveluri de raspuns involuntar. Autorii AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973; 35

au dis(utat

(u- a(easta

or-a de dubla legatura se relationea:a (u (on(eptele

neuropsihologi(e or-ulate de Luria A1976;. 9n studiu detaliat si o evaluare la el de detaliata a raspunsului pa(ientului la o or-ulare atenta a dublei diso(ieri dubla legatura poate i deosebit de utila in plani i(area viitoare a a(tivitati hipnoti(e. 'a (onsidera- (eea (e ur-ea:a, lu(ru (are poate asigura ie o initiere in antrena-entul so-na-bulis-ului ie (el putin o validare a transei. <cum# intr3o clipa# oc-ii tai se vor desc-ide dar nu va 'i nevoie sa te trezesti. = auza> "au te poti trezi cand oc-ii tai se vor desc-ide# dar 'ara sa3ti amintesti ce s3a intamplat cat timp i3ai avut inc-isi. A(easta dubla diso(iere dubla legatura are un -ar(a0 bine de init indi(and (a sugestia a ost pri-ita si (a s.a a(tionat in (onse(inta> o(hii s.au des(his. Cand o(hii se des(hid, terapeutul observa ie A1; e,ista o -is(are si-ultana a (orpului, indi(and (a pa(inetul se tre:este, ie A5; pa(ientul ra-ane i-obil, indi(and (a transa (ontinua. Da(a (orpul pa(ientului ra-ane i-obil in ti-p (e o(hii se des(hid, pa(ientul va avea o a-intire (o-pleta a tuturor eveni-entelor transei, da(a a(ea transa (ontinua. /erapeutuel poate evalua a(easta (onditie prin intrebari si apoi (erand un raspuns ideo.-otor asa in(at in(onstientul pa(ientului sa valide:e er- (a transa este in(a pre:enta Ae,. Da(a esti in(a in transa, degetul pentru da se va ridi(a, (apul poate sa se in(line in(etisor pentru da, et(;. 9n raspuns ideo.-otor a ir-ativ, indi(and (a pa(ientul (ontinua sa e,peri-ente:e transa, (hiar si (u o(hii des(hisi, este o indi(atie i-portanta (a pa(ientul a intrat in pri-ele stadii ale antrena-entului so-nabulis-ului> Pa(ientii in a(easta stare (pot sa a(tione:e in general (a si (and ar i tre0i, desi (ontinua sa ur-e:e sugestiile (a si (u- ar i intr.o transa adan(a. /erapeutul (ontinua apoi pur si-plu a(est antrena-ent al so-nabulis-ului prin urni:area unor sugestii viitoare pentru a adan(i i-pli(area si e,tinderea s(ala de sensibilitate hipnoti(a Avorbirea auto-ata, s(risul auto-at, halu(inatii vi:uale si auditive, si asa -ai departe;. Da(a, pe de alta parte, a(est pa(ienti se -is(a si vorbes( (a si (u- ar i per e(t tre:iti (and des(hid o(hii, ei a(tionea:a aparent dupa a doua alternativa, si vo- evalua validitatea transei deter-ind pre:enta unei a-ne:ii pentru eveni-entele transei. Dar (e se inta-pla da(a pa(ientul se tre:este si nu e,ista a-ne:ie G %nsea-na a(easta (a nu a ost e,peri-entata 36

transaG Posibil. +ai degraba a(esti pa(ienti isi vor a-inti nu-ai unul sau doua lu(ruri de o se-ni i(atie spe(iala pentru ei, produse in ti-pul transei, (are au atras atentia (onstienta si de a(eea sunt re-e-orate usor dupa transa. Pentru -ulte alte eveni-ente ale transei e,ista o tendinta la a-ne:ieD o alta posiblitate este (a a-ne:ia sa ie un raspuns destul de di i(il pentru ast el de pa(ienti. Ei au e,peri-entat probabil o transa autenti(a dar dintr.un oare(are -otiv nu pot e,peri-enta raspunsul a-ne:iei. Pentru a evaluaa(easta posibiltiate, terapeutul reintrodu(e transa si atun(i, dupa o alta dubla aso(iere dubla legatura, utili:ea:a o alta -odalitate (a o indi(atie pentru transa. %n (eea (e ur-ea:a, de e,e-plu, -is(area (orpului Asau un raspuns verbal inhibitor; este utili:ata (a o indi(atie a transei in lo(ul a-ne:iei. <cum# intr3o clipa# oc-ii tai se vor desc-ide# dar nu e nevoie sa te trezesti. "au te poti trezi cand oc-ii tai se desc-id# dar nu vei simti nevoia sa misti 5ratele pentru cateva minute =sau nu vei dori sa vor5esti pentru cateva minute>. Pa(ientii (are a((epta a(easta a doua alternativa si (are se tre:es( pot valida transa prin aptul (a nu.si -is(a bratele Asau nu vorbes(; ti-p de (ateva -inute. Este intelept sa o eriti indi(atori ai transei intro -aniera per-isiva. 40u vei simti nevoia sa misti bratele8 -ai degraba de(at o provo(are A#u vei fi capabil sa.si -isti bratele;, iind(a provo(area este luata deseori (a un a ront de (atre (onstiinta noastra -oderna (are pri-este a(est e,(es de orgoliu in (onotatia sa aparenta de independenta si putere.

+.. Niveluri multiple de "emni'icatie si *omunicare1 evolutia constiintei prin ,lume# @ocuri de cuvinte# meta'ore si sim5oluri.
Paradig-a noastra in (in(i stadii despre dina-i(a indu(tiei si utili:arii transei A<igura 1; ilustrea:a (ateva din pro(esele esentiale a (eea (e a- putea nu-i niveluri ultiple de se-ni i(atie si (o-uni(are AEri(*son si Rossi, 1973;. +a0oritatea pro(edeelor stilisti(e literare sunt in pre:ent -i0loa(e de initiere a (autarilor si pro(eselor in(onstiente pentru a evo(a niveluri -ultiple de se-ni i(atie. A(esta este (el -ai interesant si (el -ai se-ni i(ativ aspe(t al e(ono-iei dina-i(ii-entale si a evolutiei (onstiintei. <reud a dis(utat se-ni i(atia antiteti(a a (uvintelor pri-ale A<reud, 1918; si relatia glu-elor si a 0o(urilor de (uvinte (u in(onstientul A<reud, 1982;. ?lu-ele au o valoare spe(iala in strategia noastra deoare(e a0uta

31

pa(ientii sa depaseas(a seturile lor -entale prea li-itative si sa initie:e ast el (autari in(onstiente pentru alte si poate pentru noi niveluri de intelegere. !ung a dis(utat despre (on(eptul de simbol nu (a un si-plu se-n pentru un lu(ru sau altul (i -ai degraba (a (ea -ai buna repre:entare pentru (eva (e se a la in(ain pro(esul de a deveni (onstient A!ung, 1923;. <a(torul se-ni i(ativ in toate a(este (on(eptii este ideea evolutiei constiintei. Da(a pa(ientii au proble-e din (au:a li-itarilor invatate, atun(i este (lar (a pro(esele terapeuti(e pot i initiate a0utandu.l sa de:volte potentiale (o-porta-entale si noi tipare de (onstiinta prin s(urt(ir(uitarea a(estor li-itari. Din a(est pun(t de vedere pute- intelege (u- -eta ora si analogia pot i (eva -ult -ai -ult de(at -i0loa(e artisti(e> Ele pot evo(a noi tipare si di-ensiuni de (onstiinta. Derivatia e,a(ta a (uvantului -eta ora A-eta, din(olo deD pherin> a adu(e, a purta; sugerea:a (u- noi intelesuri de:voltate in in(onstient sunt adus(e la nivelul (onstiintei prin inter-ediul -eta orei. De initia traditionala a (uvantului -eta ora este aptul (a este un (uvant sau o ra:a (are dpdv. literal denota un lu(ru dar prin analogie sugerea:a de apt un altul Ae,. vasul bra:dea:a -area ....;. %n utili:area noastra psihologi(a ast el de -i0loa(e literare traditionale (u- ar i -eta ora, analogia, si altele ase-enea sunt intelese (a -i0loa(e de a(ilitare a de:voltarii a insight.ului sau a noii (onstiinte in tran:a(tia terapeuti(a. A(estia sunt sti-uli esentiali (are initia:a (autarile si pro(esele in(onstiente (ondu(and la (reatia unor noi intelesuri si di-ensiuni de (onstiinta. Re(ent !aynes A1973; a integrat o larga paleta de date din do-eniile psihologiei, lingvisti(ii, neuropsihologiei si antropologiei (are a ir-a ipote:a (a -eta ora si analogia generea:a noi niveluri de (onstiinta. Eri(*son a ost des(hi:ator de dru-uri in utili:area unor ast el de abordari pentru a a(ilita pro(esele terapeuti(e in hipnoterapie. De:voltarea gradata a strategiei presararii a ost a(torul (el -ai se-ni i(ativ (are l.a deter-inat sa invete sa (ultive niveluri -ultiple de se-ni i(atii si (o-uni(are si sa avori:e:e evolutia (onstiintei. 'unt puse in evidenta atat pro(esele deter-inisti(e (at si (ele nedeter-inisti(e. %n -ulte din (a:urile din a(easta (arte Eri(*son utili:ea:a a(este abordari pentru a a(ilita (onstienti:area unor anu-ite dina-i(i pe (are el le si-te a i -ie:ul proble-elor pa(ientului. El utili:ea:a niveluri -ultiple de (o-uni(are intr. un -od inalt deter-inisti( pentru a a0uta pa(ientul sa re(unoas(a anu-ite dina-i(i de inite. %n -a0oritatea (a:urilor, dealt el, pa(ientii invata de ase-enea lu(ruri noi pe (are ni(i ei si ni(i Eri(*son nu le.ar i pre:is. Aspe(tul nedeter-inisti( al a(estor strategii este aspe(tul (el -ai as(inant in a(ilitarea evolutiei (onstiintei. !ung a or-ulat a(este dina-i(i in (eea (e noi 32

nu-i- functia transcendenta: integrarea (ontinuturilor (onstiente si in(onstiente intr.o -aniera (are a(ilitea:a evolutia unor noi tipare de (onstienta A!ung, 1938;. Presupune- (a -ulte abordari pra(ti(e ilustrate de (a:urile din a(est volu- sunt de apt -i0loa(e de a a(ilita evolutia unor noi tipare de (onstienta.

E?ercitii
1. A- pre:entat anterior un nu-ar de e,er(itii pentru a a(iltia dobandirea de abilitati (u -a0oritaea or-elor indire(te de sugestie dis(utate in a(est (apitol AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973;. Posibilitatile strategiilor indire(te au atat de -ulte atete, in(at (ineva (are ar in(er(a sa pra(ti(e siste-ati( utili:area lor s.ar si-ti depasit. Din a(easta (au:a re(o-anda- (a (ititorul sa ivnete sa le utili:e:e pe rand. Strate!ia presararii, i-preuna (u toate or-ele de intrebari si de truisme, de e,e-plu, pot i utili:ate in ori(e interviu terapeuti( (hiar ara o indu(tie or-ala a transei. Este oarte instru(tiv doar sa observi de:voltarea unui set de da atun(i (and a(este strategii sunt util:iate (u propirul vo(abular al pa(ientului si (u cadrele sale de referinta. La a(est nivel abordarea ar putea parea si-ilara (u abordarea non.dire(tiva, (entrata pe (lient a lui Rogers A1921;. 5. Chiar ara indu(tia or-ala a transei (ineva poate e,plora e i(a(itatea procesului ideodinamic (u pa(ientul intr.o -aniera cu sfarsit desc(is, nu-ai prin -entinera unei atitudini de asteptare despre (e ar putea i trait (a e,perienta. Este instru(tiv de a nota dupa o perioada de 2.58 -inute de ast el de e,eri(tii (u o(hii in(hisi (u- -a0oritatea subie(tilor se vor intinde, vor (as(a si isi vor reorienta (orpul lor (and isi des(hid o(hii si inali:ea:a lu(raera lor interioara. (a si (u- ar i ost ador-iti sau in transa. Poate (hiar au ost AEri(*son, 1931;. #u ave- (u adevarat (riterii independente de a evalua da(a au ost sau nu. 6. 9r-atorul nivel de (o-petenta i-pli(a probabil utili:area plani i(ata a varietatilor de su!estii compuse. /erapeutul are nevoie de ti-p si de rabdare petnru a s(rie dinainte (u atentie tiparele de sugestii inta-platoareF(on0un(turale si retele de aso(iere. 9tili:area so(ului, surpri:ei si -eo-entelor (reatoare pot i-pli(a un studiu atent si retrospe(tiva despre (u- a(este eno-ene operea:a spontan in viata de :i (u :i. o anal:ia

33

1. 9tili:area i-pli(atiilor poate i a(iltiata de un studiu atent al inregistrarilor (asetelor unei sedinte de terapie. Care sunt i-pli(atiile (onstiente si in(onstiente ale re-ar(ilor terapeutului si pa(ientului G Dupa o perioda de studiu ne de:volta- o (onstienti:are a i-pli(atiilor (uvintelor pe (are (ineva to(-ai le rosteste. Atun(i ne a la- in po:itia de a in(epe sa plani i(a- utili:area i-pli(atilor (a pe o strategie terapeuti(a. Ast el devin a(u- disponibile nivelurile -ultiple de se-ni i(atii prin inter-ediul glu-elor, 0o(urilor de (uvinte si -eta orelor. 2. Legaturile terapeuti(e si dublele legaturi dis(utate ina (est (apitol sunt relativ si-plu de invatat si ele ne urni:ea:a o in initate de posibilitati penru a e,plora psihodina-i(a si a(ilitarea sensibilitatii la hipo:a Araspunsului la hipno:a;. /erapeutul nou interesat in a(est do-eniu poate sa petrea(a (u pla(ere -ulte ore or-uland duble legaturi constientinconstient si duble disocieri duble le!aturi plau:ibile (are aparent acopera toate posibilitatile de raspuns, asa (u- (ineva si.ar petre(e ti-pul re:olvand (uvinte in(ru(isate. Pentru a testa a(estea in pra(ti(a (lini(a este o pro(edura sigura, iind(a in (el -ai rau (a: pa(ientul o va ignora probabil si nu se va inta-pla ni-i(. Alte or-e de dubla legatura dis(utate de $at:la)i(* si altiiA1937;, Haley A1936,1976;, si autorii AEri(*son si Rossi, 1972; au venit (atre autorul 0unior printr.un eri(it a((ident. 'unte- ai(i in avangarda intelegerii intelegerii noastre. Este oarte -are nevoie (a studiile (ontrolate e,peri-entale (a si e,e-plele (lini(e interesante sa ie publi(ate. 3. <or-ele indire(te de sugestie pot adu(e o (ontributie in (ontroversa privind s(rierea unui progra- ele(troni( pentru psihoterapie A$ei:enbau-,1973D #i(hols, 1974;. Cititorii (u e,perienta ade(vata ar putea e,plora posibilitatea (a un (o-puter progra-at (u a(este or-e de hipno:a sa genere:e noi (o-binatii de sugestii potrivite nu-ai pentru un (o-ple, de si-pto-e spe(i i(e, proble-e de personalitate si stari -odi i(ate de (onstiinta.

37

*< ITOLUL 0

34

Modul de utilizare1 inductia transei si a su,estiei

Autorul AEri(*son, 1924, 1929; a a(ut di erentierea intre pro(edurile rituale (lasi(e A or-ale; de indu(ere a transei, in (are se apli(a a(eeasi -etoda, indi erent de persoana si abordarea naturalista, in (are ie(are pa(ient este privit (a uni(itate din pun(t de vedere al personalitatii si (o-porta-entului, uni(itate utilizata in a(ilitarea transei. %ntr.o ast el de -etoda, pa(ientului i se fi-eaza atentia pe un o trasatura sau aspe(t i-portant al personalitatii si (o-porta-entului, intr.o -aniera (are (ondu(e la o (on(entrare -ai pro unda, la o o(ali:are spre interiorul sau, (eea (e de ineste, de apt, transa terapeuti(a. Constientul pa(ientului are posibilitatea de a i in a(est -od -ai -ult sau -ai putin depotentiali:at, iar (autarile si pro(esarile in(onstiente sunt initiate pentru a a(ilita un raspuns terapeuti(. %n a(est (apitol vo- ilustra a(easta -odalitate de indu(ere a transei si sugestiei prin inter-ediul unei -ari varietati de e,e-ple (lini(e din pra(ti(a terapeuti(a. @o- anali:a (eea (e este tipi(, spe(i i( in tehni(ile de a pregati pa(ientii pentru e,perientele transei pe par(ursul indu(tiei si rei i(arii transei. %n a(este e,e-ple ne vo- (on(entra asupra -odalitatii de intera(tiune a strate!iei de utilizare si a formelor indirecte de su!estie, (are a(ilitea:a re:ultatele terapeuti(e in ori(e situatie virtuala s.ar gasi terapeutul si pa(ientul sau.

+. <cceptarea pacientului

si

utilizarea

comportamentului

mani'est

al

Pri-ul pas in strategia utili:arii, (a si in (ele -ai -ulte or-e de psihoterapie . , este (ea de a a((epta (o-porta-entul -ani est al pa(ientului, de a.i (unoaste (adrele lui de re erinta. A(easta des(hidere si a((eptare a universului pa(ientului a(ilitea:a o (orespondenta (u des(hiderea si a((eptarea terapeutului in ata pa(ientului. E,e-plele ur-atoare au ost puse la dispo:itie de autor PEri(*son, 1924, 1929Q din -ulti-ea inregistrarilor (a:urilor publi(ate si nepubli(ate, reusind sa ilustre:e (are este raportul (e se poate de:volta si (at de repede se a0uunge la o transa terapeuti(a. De:voltarea unei stari de transa este un eno-en intrapsihi(, dependent de pro(esele interne, de a(tivitatea pe (are o ur-areste hiponti:atorul, de e,perienta lui, toate a(estea iind ne(esare pentru a (rea o situatie avorabila a((esului la transa. Prin analogie o pute- (o-para (u un 39

in(ubator in (are e,ista un -ediu prielni( (lo(irii oualor din (uib, iar a(est lu(ru este in stransa legatura (u dina-i(a si de:voltarea pro(eselor din interiorul oului. %n pro(edura de indu(tie a transei, hipnoti:atorul nee,peri-entat adesea in(ear(a sa dire(tione:e sau sa in luente:e restri(tiv (o-porta-entul pa(ientului (u s(opul (a a(esta sa raspunda po:itiv la abordarea terapeuti(a sau de a se (o-porta asa (u- isi doreste terapeutul. Ceea (e ar trebui sa se inta-ple este to(-ai -ini-ali:area (onstanta a rolului hipnoti:atorului si a-pli i(area sau sti-ularea (ontinua a rolului subie(tului. 9n e,e-plu (are ar putea i (itat este (el al unui subie(t voluntar . e-eie, utili:at ulterior in pro(esul de invatare al studentilor privind pro(edeul hipno:ei. Dupa dis(utie generala despre hipno:a, ea a (onsi-tit sa intre i-ediat intr.o transa. 'ugestia (are i.a ost data a ost (ea de a alege un s(aun si o po:itie in (are s.ar putea si-ti (el -ai (o- ortabil. Cind ea a ost pregatita si si.a gasit lo(ul si starea potrivita, ea a re-ar(at (a ar vrea sa u-e:e o tigareta. % s.a dat i-ediat una si a in(eput sa u-e:e linistita si (al-a, privind -editativ la tigara, ur-arind (er(urile de u-. A(easta situatie a relevat pla(erea de a vorbi despre u-at, pre(u- si -odul in (are subie(tul ur-area (er(urile de u-, si-tind (a apropierea tigaretei de bu:ele ei adu(ea un sens pro und de satis a(tie, devenind in intregi-e absorbita in ti-p (e u-a (on ortabil, ara a si-ti nevoia de a a(orda atentie obie(telor din 0urul ei. %n s(urt ti-p a in(eput sa vorbeas(a despre inspiratie si e,piratie si toate a(este (uvinte erau rostite in (on(ordanta (u respiratia ei. Altele re-ar(i erau a(ute in -o-entul in (are isi du(ea auto-at tigareta spre gura, (oborandu.si -ana (atre bratul s(aunului. Enunturile ei se a lau in (on(ordanta (u (o-porta-entul si atitudinea pre:enta. Cuvintele pareau sa se (oordone:e (u inhalarea, e,pirarea, ridi(area sau (oborarea bratului, dobandind treptat o valoare (onditionata a (eea (e in(onstient pri-ea prin inter-ediul sugestiilor. %n -od si-ilar, sugestiile i.au o erit prin inter-ediul (uvintelor (a> so-n, so-noroasa, dor-ind, dire(tia de raspuns> in(hiderea pleoapelor. %nainte de a.si ter-ina tigareta, ea a intrat intr.o transa usoara Apoi i s.a ad-inistrat sugestia (a poate sa (ontinue sa se bu(ure de u-at, (a si de un so-n pro und si linistit.D terapeutul i.a luat tigareta in ti-p (e ea era absorbita de (eea se inti-pla in interiorul ei, iind (uprinsa de un so-n pro undD desi dor-ea, ea (ontinua e,perienta de a.si satis a(e pla(erea si sen:atiile u-atului. A re:ultat o transa pro unda si satis a(atoare, o erindu.i oportunitatea sa invete sa raspunda in a(ord (u patternul (o-porta-ental in(onstient.

78

%n a(est e,e-plu, pregatirea initiala si a(ilitarea unui (adru opti- de re erinta a ost reali:ata printr.o dis(utie generala despre hipno:a, subie(tul a landu.se in postura de as(ultator. Eri(*son nu o putea a0uta dire(t, insa putea sa utili:e:e indire(t o(ali:area aso(iativa si o(ali:area ideodina-i(a in ti-pul dis(utiei despre hipno:a. Dupa (u- a- va:ut in (apitolul anterior, toate a(este dis(utii (u (ara(ter general initia:a auto-at pro(esele ideodina-i(e (are pot servi la randul lor (a unda-ent pentru e,peri-entarea transei. Prin a(est e,e-plu se indi(a (a pregatirea initiala a avut o e i(ienta spe(iala pentru ea. 9na din pla(erile -un(ii (u grupurile de subie(ti voluntari poate i -ult -ai e i(ienta pentru re(unoasterea si observarea -ani estarilor din ti-pul transei. %n (a:ul nostru, subie(tul a ost surprins de dorinta de a u-a, asa (a, de0a parea pregatita pentru o transa, iar a(est apt, in (a:ul unui terapeut nee,peri-entat ar i ost interpretat (a o re:istenta. %ntr.adevar, (and a(est subie(t a ost olosit ulterior in lu(rul (u studentii . (are nu au a((eptat dorinta ei de a u-a . a(estia nu au ost (apabili de a o (ondu(e spre transa. Eri(*son a a((eptat i-ediat (o-porta-entul ei si (hiar a servit.o (u o tigareta. A(est e,e-plu ilustrea:a (ooperarea si a((eptarea terapeutului, stabilindu.se ast el un raport, o stransa legatura prin (are s.au anga0at re(ipro( in a(tiunea de a e,peri-enta transa. . Ea a in(eput sa u-e:e (u lentoare -editativa si in a(est -od a- apre(iat -odul in (are a(easta deprindere distrugatoare de a u-a poate, in -od in(onstient, deter-ina o or-a de (ooperare in (adrul pro(esului hipnoti(. Pentru a(est subie(t, u-atul i.a des(his (alea (atre interior, (ondu(and.o spre o stare -editativa oarte utila in -entinerea transei. Eri(*son a re(unos(ut si utili:at a(easta stare -editativa pentru a a(ilita transa prin focalizarea atentiei pe enunturile din ti-pul (onversatiei, in ti-p (e ea u-a. A(easta (onversatie i.a o erit posibilitatea lui Eri(*son sa presare sugestii legate de pla(ere, de plutire, despre senti-entul si sen:atiile de satis a(ere a pla(erii, sa devina pe deplin absorbita de u-at, confortabil. fara vreo nevoie de a se ocupa de vreun lucru e-terior . A(easta stare ii o erea (on ortul, prin i:olarea de e,terior. A(este presarari ale sugestiilor au avut (a s(op depotentializarea si pregatirea pentru ur-atoarele stadii ale transei. Pro(esul de a nu sti si de a nu face s.a instalat i-ediat dupa de(uplarea de obie(tele din 0urul ei, lasand libera (alea de (autare interna in in(onstient, de gasirea a unei alte dire(tii si orientari.

71

A(easta noua dire(tie a de-onstrat autorului interesul ei pentru (o-porta-entul u-atului. El a utili:at a(est (o-porta-ent distru(tiv al ei pentru pro(esul de (onditionare in(onstienta M inhalarea, e,pirarea, ridi(area si (oborarea -ainii, (are (apatau valori (onditionate prin vo(ea si sugestiile lui. Conditionarea in(onstienta era (alea prin inter-ediul (areia se pot a(e evaluari si se poate intari raspunsul legat de o(ali:area atentiei. %n inal, valoarea aso(iativa ideodina-i(a a (uvintelor (u se-ni i(atii de so-n, au ost aso(iate (u rea(tivitatea pleoapelor ei . la sugestia de so-n Ain(hiderea pleoapelor, (lipirea lor et(;. Atat terapeutul (at si pa(ientul re(unos( (a transa terapeuti(a nu insea-na so-n, insa (uvintele (are evo(a ideea de so-n tind sa (ondu(a la (o-porta-ente aso(iate a(estuia Arela,are, (on ort, ne-is(are et(;, avand rolul de a a(ilita transa. Pro(esul a(estui raport a ost -ult intensi i(at atun(i (and terapeutul i.a luat tigara si i.a sugerat (a poate sa (ontinue sa se bu(ure de pla(erea u-atului (a si (u- s.ar bu(ura de so-n, asa (a subie(tul s.a lasat (uprins de so-n din (e in (e -ai -ult. Ea a si-tit pla(erea unei dorinte antas-ati(e Fhalu(inatorie satis a(ute, asa (a u-and, subie(tul nu a a(ut alt(eva de(at sa se lase in voia so-nului, din (e in (e -ai pro und. % s.a o erit (ontinuarea satis a(erii dorintelor, senti-entelor, asa (a ea a intrat intr.o transa pro unda. 9tili:area deprinderii ei de a u-a a ost aso(iata unor sugestii indire(te (are evo(au pro(esele ei aso(iative, (a -ai apoi sa se tinda (atre pregatirea transei. Ca:ul nostru ur-ator este o ilustare vie a (eea (e se-ni i(a (adrul de re erinta al unei inalte intele(tuali:ari, de-onstrandu.se -aniera in (are se (o-uta atentia de la obie(te e,terne, spre o(ali:area atentiei (atre interior, (are este -ai potrivit transei terapeuti(e. %ata un alt (a:. 9n pa(ient a intrat intr.un birou intr.un -od energi(, dina-i( si a de(larat dintr.o data (a el nu stie da(a ar putea i hipnoti:abil. Era oarte -otivat sa intre in transa da(a ar i ost posibil, (u (onditia (a totul sa se des asoare intr.o -aniera intele(tuali:ata, iind s(riitor, si nu intr.o -aniera -isti(a, ritualista. El a de(larat (a are nevoie de terapie pentru -otive oarte variate si (a in(er(ase di erite s(oli de psihoterapie ara a avea vreun bene i(iu sau vreo s(hi-bare in bine. Hipno:a usese in(er(ata in di erite situatii si i s.a parut nepotrivita din (au:a (ara(terului -isti( si a lipsei de apre(iere pentru intera(tiunea intele(tuali:ata.

75

Anali:a datelor pre:entate de pa(ient, (ulese prin (hestionarea lui in legatura (u -odul sau de a gandi si si-ti in raport (u realitatea, indi(a (a a(esta se si-tea se-ni i(ativ -ai apropiat unei abordari intele(tualiste si nu si-plelor sugestiilor de idei. El a de(larat (a ar vedea in s(aunul pe (are ar trebui sa se ase:e, a(el obie(t (are sta de obi(ei in ata biroului si a(est apt indi(a (a se vorbeste despre ele-entele realitatii pe (are el o vede. Asadar, a(estea nu pot i tre(ute (u vederea, uitate, negate sau ignorate. %n ilustrarea ur-atoare, autorul de(lara (a subie(tul era in -od evident tensionat, an,ios si ingri0orat in privinta tre-orului -ainilor (are erau ase:ate pe bratele s(aunului, a(ordand atentie sporita la tot (eea (e era in 0urul lui. Eri(*son a retinut (o-entariile lui, luandu.le drept unda-ent in (ooperarea (u el. El a spus subie(tului R@a rog, -ergeti -ai departe (u ideile si intelesurile dvs., per-itandu.-i nu-ai putin sa va intrerup pentru a ma asi!ura ca intele! pe deplin ce-mi spuneti si sa va urmaresc mai departe. De e,e-plu, ati -entionat s(aunul insa, evident, dvs. ati va:ut biroul -eu si ati ost derutat de obie(tele de pe el. @a rog sa.-i e,pli(ati asta. El abia verbali:a, -ai -ult sau -ai putin (one(tat la (o-entariile terapeutului (u privire la (eea (e vedea in ata sa. La ie(are pau:a a(uta de subie(t, Eri(*son stre(ura un (uvant sau o ra:a pentru a.i dire(tiona atentia spre (eva nou. A(este intreruperi in(epeau sa (reas(a (a re(venta in elul ur-ator> R si (a sugativaD isetul din (abinetD pi(iorul tau pe (arpetaD la-padarulD draperiileD -ana ta dreapta pe bratul s(aunuluiD tablourile de pe peretiD s(hi-bind privirea D interesul pentru titlurile (artilorD tensiunea din u-erii taiD senti-entul de a i se D :go-ote deran0ante si ginduriD greutatea -ainilor si pi(ioarelorD greutatea proble-elor, a birouluiD stationarea in po:itie verti(alaD inregistrarea -ultor pa(ientiD e,perientele vietii, eno-enele bolii, ale e-otiilor, -ani estarile (o-porta-entului i:i( si -entalD odihna din ti-pul rela,ariiD nevoia de a i atent la nevoile altuiaD nevoia de a avea gri0a de tensiunea e,istenta in ti-p (e privesti spre birou sau spre suportul de sugativa sau spre isetD (on ortul retragerii din -ediuD oboseala si -aturi:areD (ara(terul nes(hi-bat al birouluiD -onotonia (abinetuluiD nevoia de a te odihniD (on ortul o erit de in(hiderea o(hilorD sen:atia de rela,are printr.o respiratie pro undaD pla(erea invatarii pasiveD (apa(itatea intele(tuala de a invata de la propriul in(onstient. 'i alte e,presii si-ilare, s(urte au ost interpuse pentru a.i o eri, pentru in(eput -ai rar si apoi (res(and (a re(venta si se-ni i(atie indu(tiva.

76

%nitial, a(este presarari au ost (o-pletate de (eea (e pa(ientul insusi le antrenase

in

gandurile si in de(laratiile lui. Pentru in(eput e e(tul a ost (el de a.l sti-ula pur si si-plu, a(and posibila utili:area a((eptarii sti-ularii (o-porta-entului prin pro(edura pau:elor si e:itarii in (o-pletarea a(estor e,presii. A(easta pro(edura i.a servit pentru a provo(a si de a obtine un e e(t de asteptare in stransa legatura (u (ea a terapeutului, de a obtine o sti-ulare (o-pleta ulterior. Ast el, a(easta pro(edura a (ontinuat, gradual si neobservat pentru pa(ient, dire(tionand progresiv atentia lui spre e,perientele subie(tive interioare. %n a(est -od a devenit posibila utili:area nu nu-ai a sugestiilor dire(te, si-ple, (i si (ele de rela,are progresiva, olosita in tehni(a (lasi(a de indu(tie a transei, (u s(opul de a a(ilita o transa usoara. Pe intreaga durata a terapiei, indu(tiile ur-atoare au ost (o-parabile (u (ele din pri-a etapa, (hiar da(a pro(edura devine in -od progresiv redusa (a durata. Pri-a de(laratie a pa(ientului era (a el nu stie da(a este hipnoti:abil, de apt iind o a((eptare a (apa(itatii lui pentru o transa. Dupa (u- a- va:ut in (apitolul anterior, nestiinta si incapacitatea de a face ceva 4nu stiu si nu fac; devin a(u- (onditii i-portante pentru e,peri-entarea unei transe. #ivelul inalt intele(tuali:at este de apt o a((eptare a e,istentei unui lo( unde el nu stie (a stie, a unui lo( in (are setul de deprinderi, de (redinte si (adrele de re erinta nu sunt stabile . hipno:a este o di-ensiune Aun lo(; in (are a(este deprinderi, (redinte si s(he-e -entale pot i re or-ulate, trans erate intr.un (adru psihoterapeuti(. Pa(ientul traieste, in (onditiile lui, propria e,perienta a transei. Autorul AEri(*son; trebuie sa o(oleas(a, sa evite se-ni i(atia ritualista si -isti(a a a(estei pro(eduri si sa utili:e:e -ai degraba o abordare -ai intele(tuala. "rientarea intele(tuala a pa(ientului este evident o abilitate pe (are terapeutul ar trebui sa o utili:e:e (u ta(t pentru evaluarea si lu(rul (u pa(ientul. Pa(ientul. subie(t, din e,e-plul dat, a des(ris o stare de derutare asa (a Eri(*son a olosit.o i-ediat pentru un pri- pas spre (ooperarea (u el. El a in(ura0at pa(ientul sa (ontinue ideile lui pentru a se asigura (a Ml intelege bine, pentru a.l a(e sa.l ur-e:e. A(easta este o sugestie interpusa neidenti i(ata, nere(unos(uta a (arei se-ni i(atie sublinia:a> intelegerea si insotirea Aur-arirea;, doua pro(ese indispensabile in terapie. 71

Ca terapeut, intelegerea si insotirea pa(ientului, vor deter-ina, (a la randul sau, pa(ientul sa inteleaga si sa.l ur-e:e pe terapeut. A(easta (olaborare, (a de alt el si obtinerea o(ali:arii atentiei lui, alaturi de o atitudine opti-a pentru (rearea unui (adru terapeuti( de re erinta sunt i-pli(ate, inter(orelate -ani estarilor pa(ientului. Eri(*son soli(ita pa(ientului sa.i e,pli(e, sa.i relate:e (at -ai -ult. %n a(est el vor i a(tuali:ate a(ele se-ni i(atii ne(unos(ute, neidenti i(ate ale o(ali:arii sau i,arii atentiei pa(ientului pe un aspe(t i-portant, do-inat al propriului (o-porta-ent Adistragandu.l; si orientandu.l asupra propriei persoane. Atun(i (and pa(ientul relatea:a a(est aspe(t al propriului (o-porta-ent, ar trebui sa se tina (ont si de interesul pe (are.l are, (a ast el sa poata servi unei se-ni i(atii ideale in -entinerea atentiei A prin substituirea obie(tului atentiei;. %n a(est (a: poate i i-pli(ata dubla (onstrangere > Distra!erea atentiei de la obiect este utilizata pentru a-l orienta. pentru a-i focaliza atentia. %n a(easta a:a, autorul AEri(*son; va intera(tiona gri0uliu si pre(aut (u pa(ientul prin dire(tionarea atentiei (atre (eva nou in ie(are pau:a, asa in(at sa dea se-ni i(atie (ooperarii (u el si in a(elasi ti-p, sa intensi i(e starea de (on(entrare. Pas (u pas, terapeutul va (onstrui o retea aso(iativa (are va (ondu(e pa(ientul pornind de la suportul pentru sugativa si iset (atre pla(erea de a invata pasiv sau spre de:voltarea (apa(itatii pentru invatarea intele(tuala prin inter-ediul in(onstientului. Comutarea atentiei de la e,terior spre interior este (ea (are -entine lucrul in transa 4travaliul in timpul transei8. Co-utarea atentie este a(ilitata de (ontinuarea utili:arii unei abordari intele(tuale a pa(ientului, subliniind pro(esul de invatare pasiva si de invatare prin inter-ediul in(onstientului. Aspe(tele pasivitatii si ale inconstientului a(tivate in ti-pul transei sunt ast el aso(iate (u notiunea de invatare pe (are pa(ientul de0a o a((epta, pentru (a el stie (u- sa reali:e:e a(est lu(ruD de a(eea este -ult -ai usor pentru pa(ient sa a((epte pasivitatea si in(onstientul (ind a(estea sunt aso(iate (u invatarea. %n a(est pro(es de s(hi-bare . de (o-utare a atentiei de la e,terior (atre interiorul sau, Eri(*son a o erit oportunitatea de a presara -ai -ulte or-e de o(ali:are a atentiei prin asociatii indirecte, prin o(ali:are interna Ae.g., e,perientele de viata, -ani estarile bolii, ale e-otiilor, Ae.g. odihna prin (o-porta-entul i:i( si -ental; si or-e ideodina-i(e de o(ali:are . ele a(ilitand sugestia si a((eptarea (o-porta-entului si

rela,area, .(on ortul, desprinderea de -ediu, oboseala si -aturi:area, de:voltarea;. /oate a(estea au ost utili:ate pentru a a(ilita indu(tia transei prin initierea (autarilor interne Ain 72

pro un:i-ile in(onstientului; si prin pro(ese (are ar putea evo(a partial aspe(tele e,perientei din ti-pul transei, ase-eni unui re:u-at al proble-elor pa(ientului. Eri(*son a (ontinuat sa utili:e:e -ai departe propriul -od de gandire al pa(ientului si e,pri-arile sale, pre(u- si raspunsurile sale de (on(entrare, pentru a a-pli i(a intr.un grad si -ai inalt dependenta de asteptare a pa(ientului, asa (u- se inta-pla (and privirea pa(ientului se (o-uta de la terapeut (atre sine insusi, spre pro un:i-ile lui, des(operind ast el (are sunt proble-ele psihologi(e ale a(estuia. " abordare si-ilara a ost utili:ata in ur-atorul (a:, din (are (ititorul va des(operi (at de -ult se si-pli (a anali:a in ter-enii dina-i(ii pe (are a- pre:entat.o -ai sus. %n -are, s.a olosit a(eeasi pro(edura in (a:ul unui pa(ient barbat, in varsta de aproape 68 de ani, (are a intrat in (abinetul lui Eri(*son in(epand sa se pli-be de (olo.(olo. El i.a e,pli(at in -od repetat (a nu poate sa se e,pri-e si sa.si relate:e proble-ele stand linistit pe s(aun sau pe (anapea. De ase-enea, a adaugat, repetat (a usese de:a-agit de oarte -ulti psihiatri, (are.l a(u:au de in(apa(itate de (ooperare. El a intrebat da(a psihoterapia la (are (onsi-te a(u-, il va elibera de an,ietatile aproape insuportabile, (are se a(uti:ea:a, se a-pli i(a (a intensitate, in -o-entul in (are se a la in (abinetul psihiatrului, repetandu.i (a ii este ne(esar sa se pli-be. Repetitia e,pli(atiei re eritoare la nevoia lui de a se pli-ba a ost in inal intrerupta de o intrebare pusa de Eri(*son> RDoriti sa (ooperati (u -ine (ontinuand pli-barea, (hiar da(a tu o a(i (hiar a(u-GE Pa(ientul a ra-as surprins, repli(and> RDa(a dores(G "h, Doa-neJ De0a a- a(ut.o, da(a stau in (abinetE. Dupa a(easta, el a ost rugat de Eri(*son sa parti(ipe, in -ersul sau, la stabilirea dire(tiei in (are se va deplasa. El si.a dat a(ordul -ai degraba de(at sa de(at sa.si e,pri-e ui-irea. A ost rugat sa a(a pasii inainte si inapoi, sa se intoar(a la dreapta, la stanga, sa indeparte:e si sa se apropie de s(aun. A(este pri-e instru(tiuni i.au ost ad-inistrate in te-poul pasilor lui. ?radual, te-poul ad-inistrarii instru(tiunilor s.a in(etinit, de alt el si sensul sugestiilor> RA(u- du.te la dreapta s(aunului pe (are te vei ase:aD intoar(e.te spre stanga s(aunului pe (are te vei ase:aD -ergi, pli-ba.te spre s(aunul pe (are poti sa stai> du.te (atre s(aunul pe (are te poti ase:a et(. Prin a(este (uvinte au ost puse ba:ele (o-porta-entului (ooperant.

73

/e-poul a ost in(etinit din (e in (e -ai -ult iar instru(tiunile au variat pana (and ele au devenit ra:e> Rs(aunul de (are, (urand te vei apropia, isi va o eri (on ortul ne(esar doar da(a te vei ase:a pe el. 'i (u- te tot pli-bi (atre s(aun, la un -o-ent dat vei des(operi (a te poti si-ti (on ortabil si rela,at se:and pe el.E Pasii pa(ientului au devenit din (e in (e -ai lenti si dependenti de instru(tiunile verbale ale terapeutului, pana (and, prin sugestii dire(te i se va soli(ita sa se ase:e pe s(aun si ast el sa intre din (e in (e -ai pro und in transa pentru a relata povestea lui. %n (ele apro,i-ativ 12 de -inute petre(ute ast el, pa(ientul a intrat intr.o transa -edie, a0utandu.l sa se detensione:e si sa rela,e:e, in vederea unei bune (olaborari in sedintele ur-atoare. @aloarea a(estui tip de /ehni(a de utili:are (onsta in a de-onstra e e(tiv pa(ientului (a are (apa(itatea de adaptare, de a de-onstra e i(ienta a((eptarii depline a -ani estarilor pa(ientului, dar -ai ales ideea (a terapeutul poate a(e ata ade(vat proble-elor pa(ientului. %n a(easta pro(edura se i-bina doua aspe(te i-portante> prezentarea nevoilor pacientului si implicarea. intr-o masura semnificativa a procedurii de inductie. a acelor comportamente9manifestari9 simptome dominante ale pacientului. %ntrebarea lui Eri(*son> RDoriti sa (ooperati (u -ine continuand plimbarea. c(iar daca tu o faci (hiar a(u-GE devine un e,e-plu e,tre- de neobisnuit pentru olosirea unui nu-ar de -odalitati hipnoti(e indire(te or-ulate intr.o singura propo:itie. Con(reti:area proble-elor pa(ientului a ost e,pusa printr.o intrebare si-pla, Eri(*son reusind ast el sa focalizeze atentia pacientului si sa.l (ondu(a (atre propria persoana, catre interiorul sau pentru a (auta un raspuns ade(vat. Este un e,e-plu de su!estie compusa into(-ai a(est (o-porta-ent a (are aso(ia:a> o sugestie i-portanta privind (ooperarea si (o-porta-entul de du-te - vino al pa(ientului. De a(eea, ost considerat ca fiind o abilitate. care a fost evaluata. acceptata si utilizata pentru a obtine consimtamantul pacientului. %ntrebarea pusa a avut rolul unui -i( so( sau a unei surpri:e, (are a depotentiali:at setul As(he-a; do-inanta -entala. Re:istentele anga0ate de pa(ient la in(eputul sedintei s.au risipit, a(andu.l sa.si e,pri-e ui-it dorinta de (ooperare. A(est raport terapeut-pacient a ost (u adevarat reali:at, (eea (e inse-na (a terapia putea in(epe si se putea preta unei plani i(ari.. Prin inter-ediul a(estui raport 4cooperari8 puterni( s.au putut (on(reti:a asteptarile pa(ientului si ale terapeutului, s. 77

a a(ut posibil un raspuns ade(vat de -entinere a atentiei si de (on(entrare asupra starilor interne, a(ilitand raspunsul la sugestiile ur-atoare ale terapeutului. Printr.un pro(es gradual al asociatiei si conditionarii inconstiente. a(est raspuns spe(i i( o(ali:arii atentiei a ost e,ploatat ulterior, ast el in(at, la inal, pa(ientul devenise (apabil sa a((epte sugestiile se:and si e,plorand interiorul sau si pregatit pentru a putea relata istoria sa, de (are parea pro und absorbit M (eea (e ar (orespunde unei transe pro unde. /erapeutul in(epator, (are abia invata sa integre:e utili:area abordarii prin inter-ediul sugestiilor indire(te, ar putea ie ui-it de pre:entarea a(estor e,e-ple (are soli(ita o interventie rapida si un (ontrol ade(vat. %n pra(ti(a (lini(a (ei -ai -ulti pa(ienti soli(ita un a0utor rapid si sunt oarte doritori sa (oopere:e da(a li se o era oportunitatea. A(est apt este ilustrat de ur-atoarele e,e-ple. 9n alt subie(t, absolvent de psihologie, a e,peri-entat (u -are di i(ultate intrarea in transa pro unda. Dupa (ateva ore de e ort intens, ea a soli(itat ti-id da(a ar putea sa -a s atuias(a in privinta tehni(ii, (hiar da(a nu are su i(ienta e,perienta in hipno:a. " erta ei a ost a((eptata, dandu.-i (ateva indi(atii> R@orbiti prea repedeD ar trebui sa spuneti asta -ai rar si -ai e-pati( si sa olositi repetitia a(easta. 'puneti asta repede si asteptati un pi( apoi repetati rarD si va rog, a(eti o pau:a a(u- si apoi lasa.-a sa -a rela,e: si va rog, nu separati in initiveleE Cu a0utorul ei, a- reusit sa o introdu( intr.o transa pro und, aproape stuporoasa (are a durat -ai putin de 68 de -inute. Dupa a(easta, ea s.a i-pli(at oarte -ult intr.o ga-a oarte variata de studii e,peri-entale, invatandu.i si pe altii (u- se indu(e o transa pro unda. A((eptarea unui ast el de a0utor nu este e,presia ni(i a ignorantei si ni(i a in(o-petenteiD -ai degraba este o re(unoastere onesta (a hipno:a insea-na (ooperare (u pa(ientul, pentru (a si el -un(este, (a hipnoti:atorul ar trebui sa in(er(e sa sti-ule:e subie(tul sa a(a e ortul ne(esar. Re(unoaste- des(his (a ni(i o persoana nu poate intelege (u adevarat pattern.urile de invatare individuale si raspunsul (eluilalt. %n a(elasi ti-p, este (ea -ai buna -asura a inteligentei, a serio:itatii subie(tilor interesati si (ea -ai e i(ienta (ale. Prin inter-ediul unei ast el de abordari (unoaste- se-ni i(atia senti-entului de in(redere, al (on identialitatii si rolul parti(iparii a(tive pentru atingerea obie(tivelor terapeuti(e. +ai -ult, ea serveste la di:olvarea pre(on(eptiilor sau pre0ude(atilor legate de puterile -isti(e ale hipnoti:atorului si in -od indire(t de ineste rolurile spe(i i(e pa(ientului si pe (ele ale terapeutului. 74

"btinerea a((eptarii si (o.i-pli(arii in spri0inul a(ordat pa(ientului este o trasatura i-portanta in abordarea noastra, (are (ontrastea:a -ult (u abordarea (lasi(a, (u -etodele autoritare, in(a engra-ate in i-aginatia nespe(ialistilor si presei. De a(eea, in tre(ut, parerile gresite (a e,perienta hipnoti(a ar putea sublinia si indu(e sensul de pasivitate obedienta in(a se -ai propaga din ne eri(ire. +ai -ult de atat, Eri(*son a ilustrat (a -odalitatea de (ooperare (u pa(ientul si -entinerea auto(ontrolului este binevenita in -un(a terapeuti(a, (u -ult ti-p in ur-a, (eea (e poate i observat si in utili:area e-ergentei situatiilor des(rise in ur-atoarea se(tiune.

.. Utilizarea situatiilor critice sau de ur,enta

%n ti-pul indu(erii transei pot e,ista si situatii (riti(e. Chee* AChee* and LeCron, 1934D Chee*, 1929, 1933, 1939, 1971; a ilustrat -odalitatea in (are o serie de proble-e (u (ara(ter iatrogen sau si-pto-ati( neurologi(e ar putea i preluate prin indu(tie sau asi-ilate in situatii stresante, (riti(e, in -od (u totul inta-plator M de e,e-plu, in (a:ul in (are pa(ientul (ade in genun(hi Aa(esta iind un raspuns pri-itiv de prote(tie in ata peri(olului; ur-are a unui grad inalt de sugestibilitate. Eri(*son a pre:entat o -odalitate spe(i i(a (a a(este situatii (riti(e sa ie utili:ate gradual in introdu(erea sugestiilor terapeuti(e. %n a(est (onte,t, el ne o era doua e,e-ple in (are sunt i-pli(ati proprii sai (opii. Allan, de 7 ani si.a taiat pi(iorul intr.o sti(la sparta. A venit alergand in bu(atarie plangand si tipand tare din (au:a durerii si spai-ei . R%-i (urge sange, (urge sangeJE %n -o-entul in (are a intrat in bu(atarie, a luat un prosop si l.a pus pe rana sangeranda, pentru a opri (urgerea sangelui. Atun(i a a(ut o pau:a din tipat si a respirat pro und, apoi a adaugat repede (a R'terge.-aJ 'terge.-aD ia un prosop de baieD ia un prosop de baieD un prosop de baie, nu (u unul de -aini, unul de baieED si a luat unul (hiar (u -ana lui. A arun(at apoi prosopul pe (are.l olosise de0a. 'punea a(este lu(ruri repede si repetand intruna. RA(u-, leaga pi(iorul, stringe bine, strange bineJE.

79

/oate a(estea le spunea (and era per e(t trea:, insa su i(ient de a e(tat si i-presionat de situatie. A (ontinuat in a(elasi regi- de urgenta, spunand> RA(u- tine strins , tine stransD hai sa iei -asina si sa -erge- la do(torD tine strans.E /ot dru-ul pana la (abinetul de (hirurgie, i.a- e,pli(at (u -ulta gri0a (a a(easta rana a lui nu era prea -are (a sa 0usti i(e asa -ulte (op(i asa (u- s.a inta-plat (u sora lui, (are se lovise la -ana. "ri(u-, el a ost i-ediat (onsiliat si inde-nat sa.si asu-e responsabilitatea de a vedea intreaga interventie a (hirurgului, si (ate (op(i ii va pune. Asa (a, pe tot par(ursul dru-ului, el a (ooperat e-pati( soli(itand in or-atii. "data a0unsi in (abinetul de (hirurgie, ara a astepta vreo invitatie, Allan i.a spus asistentei (a el doreste 188 de (op(i. +irata, a(easta i.a spus> RPo titi, do-nule, ai(i este (hirurgiaE si i.a spus lui Allan in ti-p (e o ur-a> RAi(i e asistenta, do(torul este in (a-era alaturata. 'i nu uita sa.i spui si lui (eea (e dorestiE Asa (a, Allan, a intrat in (a-era si a in or-at (hirurgul (a REu vreau 188 de (op(i. @e:iJE . strangand prosopul si aratand spre pi(ior, Allan spunea> RChiar ai(i, 188 de (op(iJ " sa ie -ai -ulte de(at a avut 7etty Ali(e. 'i nu le pune asa departate una de alta. 'i nu sta in ata -ea, vreau sa vad tot. #u le.a- putut nu-ara. 'i vreau ata neagra, asa (a sa pot sa le vad. Hei, nu vreau sa.-i puneti banda0e. @reau doar (op(iJE Chirurgului i s.a e,pli(at (a Allan intelege bine situatia si nu are nevoie de aneste:ie. %ntr. adevar, autorul AEri(*son; i.a e,pli(at lui Allan (a pi(iorul lui trebuie sa ie -ai intai spalat si apoi poate sa priveas(a lo(ul suturat pentru a se (onvinge (a nu sunt prea departate (usaturileD (opilul le.a nu-arat pe toate (u -are atentie si nu a a(ut ni(i o greseala. El a (ontinuat sa le nu-ere (at ti-p (hirurgul isi a(ea treaba in liniste. El a soli(itat (a a(este (usaturi sa ie -ai apropiate unele de altele si se la-enta (a nu are atat de -ulte (a sora lui. Co-porta-entul (opilului a ost (at se poate de bun si (u atat de putin e ort, ast el (a pana si (hirurgul s.a supus ruga-intilor lui si i.a a(ut -ai -ulte (usaturi. %n dru- spre (asa, Allan privea rela,at (atre rana suturata si se lauda (u taria lui de a asista la intreaga pro(edura. % s.a sugerat sa -anan(e bine si sa -earga la (ul(are, pentru (a pi(iorul lui sa se vinde(e -ai repede ara a -ai i nevoie de a -ai -erge la spital, asa (u- se pro(edase (u sora lui. Plin de :el, Allan a a(ut (e i s.a sugerat. 48

#u s.au a(ut -entiuni (u privire la durere sau la aneste:ie, (i -ai degraba s.a sugerat starea de (on ort, de vinde(are. #u s.a olosit ni(i un e ort or-al de a intra in transa. %n s(hi-b, au ost utili:ate aspe(te variate ale situatiei pentru a.i distrage (o-plet atentia lui Allan de la durere prin (o-entarii privitoare la aptul (a este un baiat de 7 aniD s.a subliniat -ai degraba (ooperarea si intensa parti(ipare la (eea (e se inta-pla pentru a a(e ata ade(vat a(estei situatii. %n ast el de situatii de (ri:a A de urgenta sau peri(uloase; in (are se pot a la pa(ientii, ei trebuie angrenati intr.o a(tivitate, ei trebuie sa a(a (eva. %denti i(area a(estor nevoi va i ur-ata de utili:area a(estora printr.o a(tiune in dire(ta legatura (u (eea (e li se inta-pla si (u (au:a a(estora. A(est lu(ru (onstituie o -odalitate e i(ienta de sugestionare (are se(uri:ea:a pa(ientul prin i-pli(area si (ooperarea sa. +i(uta Ro,ana a intrat intr.o :i in (asa plangand (u suspine pentru (a isi 0ulise genun(hiul. Adevarata terapie nu este a(eea in (are i se spune pa(ientului (a proble-a, rana sau tulburarile lui sunt prea -inore pentru a ne(esita un trata-ent si ni(i -a(ar (ei din 0ur, in (a:ul nostru, -a-a, sa in(ura0e:e e,(esiv etita, sa o sarute, pentru (a doar asa durerea va disparea sau rana se va vinde(a -ai usor. /erapia e i(ienta se ba:ea:a pe utili:area nevoilor persoanei de a i implicat si atras spre cooperare. in le!atura stransa (u proble-a, (u durerea sau si-pto-ul. +aniera de a apli(a un sarut in dreapta, un sarut in stanga si apoi un sarut (hiar pe :garietura, au avut pentru Ro,ie rolul unei vinde(ari instantanee a ranii si in(identul a devenit ast el parte a istoriei trau-ati(e a tre(utului. A(easta tehni(a se ba:ea:a pe utili:area nevoilor de intarire a Eului, a personalitatii atat in (a:ul (opiilor, (at si a adultilor. Ea ar putea i rapid adaptata situatiilor, adoptand parti(ipative. Dupa (u- a- va:ut din a(este e,e-ple, hipnoterapeutul utili:ea:a per-anent (adrele de re erinta interne ale pa(ientilor (hiar si atun(i (and a(estia se gases( in situatii de peri(ol, de (ri:a sau de urgenta. 9r-atoarele pre:entari de (a:uri vor pune in lu-ina si vor (lari i(a -ai o -odalitate -ai a(tiva, -ai intaritoare, soli(itand pa(ientului raspunsuri -ai i-pli(ate, si

41

bine i-portanta utili:arii realitatilor interne ale pa(ientilor, regasindu.se in se(tiunea (e ur-ea:a.

0. Utilizarea realitatilor interne ale pacientului

9tili:area -ani estarilor (o-porta-entale, atitudinale ale pa(ientului, poate i inteleasa in general (a pe o a((eptare si utili:are a realitatilor interne Aganduri, idei, a e(te, senti-ente, e,periente de viata;. Autorul, Eri(*son, ilustrea:a a(est lu(ru in (ele (e ur-ea:a. " alta tehni(a utili:ata este (ea in (are se anga0ea:a interiorul pa(ientului, (a notiune (ontrara -ediului e,terior . notiune (are in(lude (o-porta-entul observabilD de a(eea utili:area ideilor, gandurilor, (redintelor, per(eptiilor si intelegerilor stau la ba:a pro(edurii de indu(tie a transei. A(easta tehni(a ar putea i angrenata in situatiile e,peri-entale si in (ele terapeuti(e in (a:ul in (are re:istentele pa(ientilor sunt evidente M (u- ar i de e,e-plu, (a:ul pa(ientilor naivi, -ai putin inteligenti, neobisnuiti (u pra(ti(ile terapeuti(e sau nein or-ati. De obi(ei, o inteligenta buna si un anu-it grad de instru(tie asigura nota de su((es si de serio:itate de (are este nevoie in terapie. Pro(edura este relativ si-pla. 'ubie(tului e,peri-entului terapeuti( i se (ere sau i se per-ite sa.si e,pri-e liber gandurile, opiniile si per(eptiile sale. El este apoi in(ura0at sa spe(ule:e pe -arginea lor, e,pri-andu.se (u vo(e tare si (at de -ult posibil in privinta e,perientelor, trairilor, gandurilor pe (are le.a de:voltat in ti-pul starii de transa. Pa(ientul, (hiar da(a va avea o atitudinea protestatara, isi va e,pri-a i-posibilitatea de a a(e ast el de spe(ulatii (u privire la transa si ast el, enunturile vor i repetate in (on or-itate (u esenta lor, (u se-ni i(atia personala, ast el in(at sa se (onvinga de a(est de-ers de (autare ulterioara a intelesurilor sau sa (on ir-e a(est apt prin a ir-atii. Co-entariul ulterior al subie(tului este provo(at si repetat din nou de operator Ahipnoterapeut;. %n (a:ul unui subie(t -ai edu(at si ra inat intele(tual, e,ista tendinta unei -ai -ari spontaneitati a (o-entariilorD in -od o(a:ional, subie(tii -ai putin instruiti, inteligenti sau (hiar naivi Ai-aturi; pot de-onstra o rea(tivitate re-ar(abila in ti-pul indu(tiei transei.

45

Printr.o ast el de tehni(a, de(laratiile verbale ale pa(ientilor ar putea varia enor- de la o instanta la alta si pentru a intelege a(est lu(ru, va pre:enta- -ai 0os un e,e-plu (are ar putea i la-uritor in privinta -etodei. A(est pa(ient, a lat in (autarea unui a0utor psihiatri( de(lara (a > R#.a- a(ut ni(i un progres in trei ani de psihanali:a, si anul pe (are l.a- dedi(at hipnoterapiei a ost o totala pierdere de vre-e. #i(i -a(ar nu a- intrat in transa. A- in(er(at din greu asta. #u -.a dus ni(aieri. Desigur, -.a- re erit la tine Ala Eri(*son; si tun nu ve:i -are lu(ru. Probabil va i o alta pierdere. De0a nu -ai -a pot (onvinge sa intru in transa. Chiar nu stiu (e este o transaE. A(este re-ar(i alaturi de alte in or-atii pri-ite anterior de la terapeutii sai, sugerau posibilitatea unei anga0ari, dovedita de propria.i verbali:are, in pro(edeul de ind(utie. Autorul AEri(*son; a(e o serie de enunturi subliniate in te,t (u itali(e> :ntr-adevar tu nu-ti poti ima!ina ce este o transa M #u, (hiar nu pot astaG M Da, atun(i spune. -i (e este o transaJ M " stare psihologi(a, presupun M & stare psi(olo!ica. presupui tu. desi!ur. ce altceva6 M #u, eu nu stiu... M ;u nu cunosti si te intrebi acum si-ti spui...!andestete la asta M Da. foarte bine. ce !andesti. ce simti. ce sentimente ai < = pau:a M #u stiu da(a pot M insa tu te miri. de intrebi .@oi ador-iG M 0u. te vei simti obosita. rela-ata. somnoroasa M (u adevarat obosita M Atat de obosita si de rela-ata. si cum altfel< - %n(er( sa a lu, -a ra-ant sa (aut = :ncearca. intreaba-te. vezi ce sentimente ai. ce !anduri. ce simti< M o(hii -ei M Da. oc(ii tai. cum< M ei par in(etosati, (a nu -ai vad (lar M grei, in(hi:andu.se . Apau:a;. ei sunt inc(isi- lipiti. respiratia din ce in ce mai profunda M Apau:a; M obosita si rela-ata. si oare mai cum< M Apau:a; M somnoroasa. obosita. rela-ata. cu respiratia profunda M Apau:a; M cum altfel te simti GM E (iudat M ciudat. dar confortabil. invatind ceva cu adevarat M Apau:a; M invatand. da. invatand din ce in ce mai mult = Apau:a; M cu oc(ii inc(isi. respirand calm si profund. rela-ata. bine. intr-o stare foarte confortabila. si mai altfel G M Apau:a; M #u stiu M tu. intr-adevar nu stii. dar ceea ce e adevarat e ca inveti sa mer!i din ce in ce mai mult in profunzimile tale .Apau:a; Mprea obosita (a sa -ai vorbes(, (i doar sa dorM poate un cuvant sau doua sa mai imi spui . #u stiu Avorbind (u e ort; M respiratia ta este mai profunda si intr-adevar nu stii ca te indrepti din ce in ce mai mult de un somn linistit. din ce in ce mai linistit. fara sa mai ai nici o !ri3a. ci doar invatand. continuand din ce in ce mai in profunzime din ce in ce mai profund. din ce in ce mai profund si invatand din ce in ce mai multe despre mintea ta inconstienta. 46

Din a(est pun(t al indu(tiei este posibil sa se de:volte transa prin sugestii si-ple, dire(te, ara elaborari spe(iale. /ransele ulterioare vor i se(uri:ate prin utili:area sugestiilor post. hipnoti(e. Cele a ir-ate -ai sus repre:inta o (ondensare a tipurilor de enunturi utili:ate pentru indu(erea transei. %n general se apelea:a la -ai -ulte repetitii, de obi(ei pentru a sublinia anu-ite idei, a(estea iind or-ulate di erit in un(tie de pa(ient . 9neori a(easta tehni(a i-pli(a o de(i:ie rapida in alegerea sugestiilor. %n (a:ul pa(ientilor an,iosi, ri(osi, a(easta tehni(a serveste in -od re(vent pentru a reali:a (on ortul lor, asigurandu.le un -ediu se(uri:ant si lipsit de i-puneri si (onstrangeri, ast el in(at ei sa si-ta, in -od (onstient, (a se vor si-ti rela,ati in ie(are etapa a pro(edurii. Ei vor avea posibilitatea, (a in -od (onse(vent, sa si-ta deplina (olaborare si (ooperare pentru a depasi di i(ultatile si pentru a le asigura (on ortul. Pre:entarea reali:ata -ai sus ne o era posibilitatea de a identi i(a si (unoaste e,perienta pa(ientului de a nu sti (e se inta-pla. M#u stiu (e insea-na o transa, poate i -o-entul ideal pentru a initia o transa si de a in(epe e,plorarea realitatilor interioare. %n ur-atoarele randuri vo- ilustra -odul in (are e,perienta de viata a pa(ientului poate i olosita pentru a a(ilita indu(tia transei. 9n subie(t voluntar, inaintea unui (urs de la universitate a de(larat> RA- ost hipnoti:at o singura data a(u- (ativa ani in ur-a. A ost o transa usoara, nu prea satis a(atoare si in ti-p (e (oopera- (u pro esorul, avea- siguranta (a nu pot i hipnoto:atE . @a a-intiti settingul transeiGM R"h, desigur, se inta-pla in laboratorul de psihologie al universitatii pe (are o re(venta-. MEri(*son> Ati putea sa va ase:ati ai(i si sa va rea-intiti si sa.-i des(rieti (adrul i:i( situational al a(elei transeGE 'ubie(tul a dat (urs invitatiei si a in(eput sa des(rie (a-era de laborator in (are el usese hipnoti:at, in(lu:and des(rierea obie(telor din 0ur M a s(aunului pe (are statea, a pro esorului (are i.a indus transa. A(est apt a ost ur-at de (ererea si Eri(*son de a des(rie se(ventele si -odalitatea prin (are a ost posibila rea-intirea transei, prin inter-ediul unui set de sugestii a(tuale pe (are i le dadea (a si (u- situatia ar i avut lo( aievea, dar si prin inter-ediul raspunsurilor subie(tului in ti-pul transei. 41

%n(et, in(et, prin re le(tie, subie(tul a des(ris tehni(a (u un o(hi in(his la sugestiile de rela,are, de oboseala, greutate si so-n. Pe -asura (e progresa in verbali:area rea-intirii transei traite (u (ativa ani in ur-a, o(hii lui s.au in(his treptat, (orpul s.a rela,at, vorbirea a devenit din (e in (e -ai anevoioasa si e:itantaD subie(tul des(operea treptat (a intra intr.o stare de transa. +ai -ult de atat, i s.a (erut subie(tul sa des(rie unde era si (ine era pre:ent a(olo> A nu-it o universitate anterioara (elei in (are se des asura e,peri-entul transei si un ost pro esor. %-ediat i s.a sugerat sa as(ulte (u -are atentie tot (eea (e Eri(*son ii va spune si anga0andu.se ulterior in transa de-onstrand eno-enele (ara(teristi(e unei transe pro unde. Rossi a des(operit (a intrebarile o(ali:ate pe a-intiri pot avea o se-ni i(atia unei evaluari, (at -ai aproape de adevar, in (eea (e priveste disponibilitatea pa(ientului pentru indu(tia transei si in -od re(vent a(easta interogare poate deveni un a(tor e,tre- de i-portant in a(ilitarea indu(tiei. De e,e-plu, in (a:ul unei pa(iente, atun(i (and a ost intrebata (are este a-intirea ei (ea -ai ti-purie, s.a oprit in pri-ul rand la (ea -ai a-iliara ei. 'i atun(i, in(ura0ata sa e,plore:e -ai departe, ea s.a oprit pentru (ateva (lipe, dovedind (on(entrarea asupra sa, asupra interiorului sau . -e(anis- e,tre- de obisnuit in transa (otidianaD ulterior, rea(tiile ei indi(au (a ar privi in sus (atre un pun(t lu-inos, desi interiorul ei indi(a un reper nede init. +ai tar:iu, nu dupa -ult ti-p, pi(iorul ei in(epuse sa levite:e, in ti-p (e (orpul se a la ne-is(at, dar rela,at. %n a(este -o-ente de (al-, pa(ienta a indi(at (a si-te (u- in gitul ei (reste un RtipatE si dintr.odata si.a s(uturat (apul si (orpul (a si (u- ar i dorit sa se tre:eas(a. %n pro un:i-ile ei, in ti-pul (autarii a(estei a-intiri ti-purii, ea a intrat spontan in transa, traind e,perienta unor (lipe din (opilarie, intr.o regresie de varsta. %n a(est (onte,t, (a-pul vi:ual si propria (orporalitate nu -ai erau in intregi-e (ontrolate voluntar, pa(ienta si-tand nevoia de a plange, de a tipa asa (u- o a(ea (and era (opila. %nspai-antata de (eea (e traia, se orienta (atre starea de veghe. Cu toate (a nu intotdeauna obtine- raspunsuri (u a(easta -are in(ar(atura dra-ati(a, adesea vo- observa (a intrebarile destinate o(ali:arii pe registrul intern, inti-, al vietii si a(tivitatii pa(ientilor, vor a(ilita a(easta (autare interna si a(tivarea -e(anis-elor in(onstiente intr.un -od pe (are terapeutul le va re(unoaste (u usurinta.

2. Utilizarea rezistentelor pacientului

42

Regretabilul pun(t de vedere privind -e(anis-ele de do-inare.supunere in hipno:a (onstituie unda-entul e,pli(ativ a (eea (e nu-i- re:istenta ata de hipno:a. Din a(est -otiv autorul a(estei lu(rari a pre:entat -ai -ulte abordari terapeuti(e si or-e indire(te de sugestie (a strategie de (oping (u re:istente pa(ientilor. Abordarea lui este in -od esential a(eeasi (u (ea subliniata in (apitolele anterioare, unde el re(unoaste si sublinia:a (a iind de pri-a i-portanta, (o-porta-entul -ani est al pa(ientului . unda-entul pentru stabilirea raportului terapeuti( si ulterior pentru de:voltarea pro(esului de o(ali:are graduala a atentiei pa(ientului asupra propriului eu, asupra pro un:i-ilor psihis-ului. %n oarte -ulte (a:uri, re:istenta a(tiva re(vent intalnita la pa(ienti poate i, -ai degraba, o -asura a i-pli(arii in(onstiente pe (are hipnoti:atorul o doreste a o intalni la ei, in ti-p (e in(ear(a sa.i R orte:eE sa a(tione:e M rea(tione:e in intregi-e (on or- ideilor sale. De a(eea, un subie(t, (are in(er(ase, ara ni(i un su((es, re:olvarea proble-elor prin inter-ediul -ai -ultor hipnoterapeuti, s.a (o-portat, in -od voluntar, (a un subie(t de-onstrativ. %n (a:ul unei pa(iente, de e,e-plu, (and i s.a propus sa a((epte po:itia de -ediu- si a a((eptat.oD ea s.a ase:at pe s(aun, (u ata la publi(, (u rigiditate, intr.o po:itie (o-petitiva, ara a pri-i vreo invitatie in sensul a(esta. 9n (o-porta-ent aparent ne.binevoitor, opo:itionist sau e,(esiv de binevoitor sunt re(vent intalniteD in (a:ul nostru, re-ar(ile si -esa0ele trans-ise (atre auditoriu e,pri-au aptul (a hipno:a nu este neaparat ne(esara pentru a obtine rela,area (o-pleta sau auto-atis-ele, insa hipno:a poate i indusa doar da(a pa(ientul doreste si doar da(a hipnoterapeutul este pe deplin (onvins de (onsi-ta-antul pa(ientului. 'ubie(tul a(estui (a: raspundea la toate a(estea intreband sau ridi(and proble-a da(a ea ar putea i hipnoti:ata in pi(ioare. Cerinta ei a ost inta-pinata de sugestia> RDe (e nu ne de-onstre:i (a se poateGE. 'i ast el, seria de sugestii ad-inistrate ulterior au de:voltat rapid o transa pro unda. Aspe(tele or-ulate de auditoriu au relevat aptul (a a(est subie(t a (itit oarte -ult (u privire la hipno:a dar si aptul (a era in -od obie(tiv nela-uritaD de ase-enea, auditoriul adeseori priveste persoana hipnoti:ata (a iind pasiva, o erind raspunsuri auto-ate, in(apabila de auto e,presie. 'ubie(tul a e,pli(at ulterior publi(ului (a (eea (e ar trebui (lari i(at este to(-ai a(est (o-porta-ent spontan si (a utili:area hipno:ei e i(ienta to(-ai prin re(unoasterea a(estui apt. ar putea i

43

Repli(a data de Eri(*son RDe (e nu ne de-onstre:i (a se poateGE -erita a i retinuta si poate repre:enta, in apt, o a((eptare a (o-porta-entului ei, (a e,perienta dobandita prin hipno:a. %n a(est el se asigura deplina ei (olaborare in (eea (e priveste atingerea s(opurilor ei, pre(usi pe (ele ale hipnoti:atorului. %n a ara de-onstratiei, ea o erea in -od re(vent sugestii autorului Fspe(ialistului pentru a i se soli(ita spri0inul in a de-onstra (apa(itatile ei, uneori desigur alterand sar(ina terapeutului. Alteori, ea era pasiva si nu o erea raspunsuri. #i se ilustrea:a din nou -odul in (are intrebari aparent si-ple, ur-ate de raspunsuri negative sau de re u: M RDe (e nu de-onstre:i asta da(a potiGE . vor i i-ediat a((eptate si utili:ate (a re:istente ale pa(ientului, in s(hi-b, (eea (e subie(tul a de-onstrat, din proprie initiativa, provenea din propriile (autarea interna, in or-atii evo(ate partial (onstient si partial in(onstient, (ondu(and ast el la raspunsuri hipnoti(e. @o- vedea (a (eea (e denu-este ea re:istenta nu este (u adevarat o re:istenta, (i -ai degraba o rea(tie re:onabila F obisnuita ata de po:itia do-inare.supunere, in -od eronat e,pusa in (adrul pro(esului de hipno:a. Crede- (a, (el -ai adesea, atun(i (and ne re eri- la re:istente ave- (a pun(t de ple(are to(-ai propriul (adru de re erinta al pa(ientului. Rezistenta este. in mod obisnuit. o e-presie a individualitatii pacientului6 'ar(ina terapeutului este de a intelege, de a a((epta si -ai ales de a utili:a a(easta individualitate (u s(opul de a a0uta pa(ientii sa a(a tre(erea de la li-itele (elor dobandite prin (unoastere si e,perienta la reali:area propriilor s(opuri. A(est e,e-plu devine ilustrativ pentru -odul in (are pa(ienta (auta sa detina per-anent (ontrolul, in ti-p (e terapeutul devine un adevarat urni:or de sti-uli utili si de (adre de re erinta (are a0uta pa(ientul in a e,peri-enta si e,pri-a noi potentialitati. @ede- (u- poate i oarte potrivit pentru pa(ient (are sa respinga sau sa -odi i(e sugestiile terapeutului in asa el in(at a(estea sa se ade(ve:e nevoilor lui. %n e,e-plul ur-ator, Eri(*son va e,pune pe larg utili:area or-elor indire(te de sugestie in pentru a utili:a re:istenta la terapie a pa(ientului, (u s(opul de a a(ilita transa si rea(tivitatea hipnoti(a. Este o ilustrare neobisnuit de (lara a -odului spe(ial in (are se poate a-este(a (ondu(erea pa(ientului si ur-arirea lui, atat de (ara(teristi( strategiei lui Eri(*son. 47

E,ista nu-eroase lu(rari de spe(ialitate (are e,pli(itea:a re:istenta pa(ientului la tehni(ile teraputi(e, (u -otivatia de a se opune sau (hiar de a RinvingeE . Autorul relatea:a din e,perienta sa, subliniind aptul (a (ea -ai buna pro(edura in (a:ul in (are pa(ientul anga0ea:a re:istente in terapie, este (e a a((eptarii si utili:arii a(estor re:istente, asa (u- se pro(edea:a si in (a:ul unui si-pto- sau (o-porta-ent, ast el (a ele sa ie angrenate in de:voltarea hipno:ei. A(easta poate i reali:ata prin (uvinte, prin e,presii sugestive (hiar da(a ave- de.a a(e (u un raspuns po:itiv sau negativ sau (u o absenta a vreunui raspunsD toate a(eastea ori(u- de ines( un (o-porta-ent de raspuns, o rea(tie din partea pa(ientului. De e,e-plu, un pa(ient re:istent (are nu re(eptionea:a sugestiile terapeutului de levitatie a bratului i s.ar putea indi(a > R/e vei (on(entra -ai bine pe -ina dreapta, sau -ai bine (ea stanga, ea se va ridi(a sau ar putea (obori sau nu se va -is(a delo(, insa noi vo- astepta sa vede- (a totusi de0a a(est lu(ru se inta-pla. Poate (a pri-ul (are va se-nala a(est lu(ru va i degetul -are, sau vei avea senti-entul (a (eva se inta-pla (u degetul -i(, insa (eea (e este i-portant nu este (a -ana ta dreapta se va ridi(a sau va (obori sau va ra-ane ne-is(ataD -ai i-portanta este abilitatea ta de a si-ti deplin a(ele sen:atii (are se de:volta in -ana ta. 'etul e,presiilor (are indi(a absenta unei -is(ari, ridi(area sau (oborarea sau presiunea va i des(operit in intregi-e de (atre pa(ient si, indi erent de alegere, (el putin pentru o parte a (orpului, va raspunde sau va rea(tiona. " ast el de situatie (reata va sti-ula subie(tul sa.si e,pri-e re:istenta lui intr.o -aniera (onstru(tiva, intr.un -od (ooperantD -ani estarea re:istentei va i (el -ai bine utili:ata ast el in(it ea sa serveas(a unui s(op, unui obie(tiv . ulterior e,ploatat terapeuti(. #u se poate spune (a e,ista re:istenta la hipno:a da(a nu se in(ear(a sau se e,peri-entea:a in -od real a(est lu(ru. Hipnoti:atorul, (unos(and a(est lu(ru, va de:volta o ast el de situatie in (are sa e,iste oportunitatea de a se -ani esta re:istenta, a(and posibil un raspuns hipnoti( si o lo(ali:are a tuturor posibilitatilor de re:istenta. Re:istenta subie(tului de levitatie a bratului poate i data prin sugestia> Rbratul tau drept se va ridi(a, iar bratul tau stang va ra-ane pe lo(E. Re:istentele su((esive, (ontrare unui (o-porta-ent trebuie sa ie -ani estate intr.un -od. 'ubie(tul gaseste in el -odalitati de raspuns la sugestie si un -od propriu de satis a(ere. +asurarea -anierei de anga0are terapeuti(a a unui pa(ient trebuie sa satis a(a (el putin sase para-etri prin (are subie(tul a lat intr.o ast el de situatie (reata de a-bivalenta sa ar putea i elu(idata.

44

9n hipnoterapeut -ai putin e,peri-entat, (are pra(ti(a o pro(edura si-ilara (u (ea ilustrata in e,e-plu, a soli(itat subie(tilor sa opuna re:istenta in ti-pul transei (u -entiunea de a de-onstra de apt (a ei nu pot re:ista sugestiilor hipnoti(e. 'ubie(tii si.au dovedit (ooperarea si dorinta de a a((epta rapid sugestiile to(-ai pentru a de-onstra (a ei nu pot intra in transa. A(est studiu a ost publi(at, iind (onsiderat un e,e-plu privind naivitatea in lu(rul (u pa(ientii. "ri(e rea(tie o erita de subie(t ar trebui a((eptata si utili:ata (u s(opul de a de:volta -ai departe raspunsuri (o-porta-entale. "ri(e in(er(area de a (ore(ta sau altera (o-porta-entul subie(tului, sau ortarea lui de a a(e lu(ruri pentru (are el nu pre:inta ni(i un interes, -ilitea:a de apt i-potriva indu(tiei transei si desigur i-potriva trairii unei transe pro unde. Adeseori, subie(tii voluntari (are soli(ita sa ie hipnoti:ati indi(a o re:istenta a-bivalenta (are poate i re(unos(uta si utili:ata, servind (u su((es s(opurilor subietilor (at si ale terapeutului. %denti i(area nevoilor pa(ientilor pre(u- si utili:area (o-porta-entelor nu (onstituie, dupa (u- de(lara unii spe(ialisti, o tehni(a neortodo,a, (are s.ar ba:a doar pe intuitie (lini(aD di-potriva, o ast el de abordare (onstituie o -odalitate de re(unoastere a (onditiilor e,istente, unda-entata pe respe(tul deplin pentru subie(t, (a individualitate un(tionala uni(a. Cititorul va re(unoaste utilitatea or-elor indire(te de sugestie, a(operindu.se ast el toate posibilitatile unei (lase de raspuns, sugestiile (ontingente si dubla (onstrangere. A(este abordari sunt integrate de autorul lu(rarii in ur-atorul e,e-plu, dintr.o perspe(tiva (o-prehensiva, adaptata ori(arei situatii pra(ti(e. Este o alta tehni(a de utili:are in (are se a la angrenati e,peri-ental si (lini( atat subie(tii (u e,perienta (at si (ei ara. %n a(est (onte,t se utili:ea:a se-ni i(atia re:istentelor (are vi:ea:a deturnarea sau sustragerea din (adrul terapeuti(, (a pe o -etoda initiala de indu(tie a transei dar si (a pe o pro(edura de reindu(tie a transei. Este o tehni(a ba:ata pe dedu(tii i-ediate si dire(te a se-ni i(atiilor in(onstiente (are stau la bara raspunsurilor (o-porta-entale, tehni(a (e lu(rea:a si antrenea:a do-inant a(tivitatile (onstiente dire(te (u e,(eptia (elei dedi(ate o(ali:arii atentiei. Pro(edura vi:ea:a ur-atoarele aspe(te> Depin:and de nivelul edu(ational al subie(tului, se pledea:a pentru intera(tiunea (on(eptelor si a pro(eselor (onstientului si ale in(onstientului sau ale sub(onstientului. %n a(easta situatie 49

este ne(esar un instru(ta0 atent pentru a(tivitatea ideo-otorie, pre:ente si in situatii (otidiene, in(lu:and ai(i, de e,e-plu, levitatia bratului. Apoi, in -od natural se invita pa(ientul sa stea linistit, sa.si rela,e:e -ana (u pal-a in 0os pe genun(hi si sa as(ulte (u atentie intrebarea (are ii va i pusa. A(easta (erinta, i-pli(a un raspuns nu-ai din partea -intii in(onstiente, nu si a (elei (onstiente. El poate Ase adauga; o eri o repli(a (onstienta, insa un ast el de raspuns este doar o or-ulare (onstienta si nu raspuns real. A(easta interogare in sine, ar putea genera alte intrebari pertinente, (hiar da(a nu are vreo se-ni i(atie parti(ulara pentru subie(t. Este doar o propunere (are se a(e -intii in(onstiente de a avea oportunitatea sa se -ani este in raspunsul dat. E,pli(atia o erita ulterior releva aptul (a raspunsul pa(ientului la intrebarea pusa -intii in(onstiente va i un raspuns ideo-otor a unuia din brate (are se ridi(aD da(a bratul stang se va ridi(a atun(i insea-na #9 , iar da(a se ridi(a (el drept insea-na DA. 'e pre:inta intrebarea> R+intea ta in(onstienta poate sa intre in transaGE 9lterior se sublinia:a (olaborarea> RConstient, tu nu poti sa (unosti (ea (e -intea ta in(onstienta stie de0a. Dar -intea in(onstienta va per-ite -intii tale (onstiente sa des(opere (eea (e intelege, si-te prin pro(esul si-plu de levitatie a unuia dintre bratele tale. Ast el, -intea ta in(onstienta va putea (o-uni(a intr.un -od vi:ibil, usor de re(unos(ut, (u -intea (onstienta. A(u-, priveste.ti bratul si ve:i (e si-ti, (e raspuns iti o era el. #i(i tu si ni(i eu nu stiu (eea (e -intea ta in(onstienta stie de0a, dar tu poti se ve:i sa si-ti (u- unul din bratele tale (are se ridi(a, ie (el stang sau (el drept, va stiE. Da(a se intar:ie rea(tia, se pot o eri sugestiile> 9nul din bratele tale se ridi(a in(et. %n(ear(a sa si-ti si sa observi (u -ulta atentie ie(are -is(are, in(ear(a sa si-ti si sa ve:i a(est lu(ruuD bu(ura.te de sen:atiile pe (are ti le o era a(easta inaltarea a bratului si de (eea (e inveti de la in(onstientul tau, (are stie de0a a(est lu(ru. %ndi erent (are brate levitea:a, (el -ai re(vent starea de transa este insotita si-ultan de rea(tivitatea tipi( so-na-buli(a. De obi(ei se re(o-anda atun(i (and se vi:ea:a tre:irea pa(ientului de(at rela,area si apro undarea transei. De a(eea este bine (a re(o-andarile, sa ie si-ple si naturale . Este oarte pla(ut sa des(operi (a in(onstientul tau poate (o-uni(a (i -intea ta (onstienta ast el. E,ista -ulte alte lu(ruri pe (are in(onstientul tau ti le poate o eri pentru a invata de la el. De e,e-plu, (hiar a(u-, (eea (e tu de0a ai invatat este (a poti sa intri 98

si sa traiesti o transa si poti s.o a(i oarte bine, (a posti e,peri-enta si alte eno-ene. De e,e-plu, tu ai putea i interesat de... Aa(este interese se pot or-ula in un(te de pa(ient, de situatie;. A(easta tehni(a se (entrea:a pe utili:area intereselor pa(ientului de:voltate in a(tivitatea in(onstienta a a(estuia. #egarea sau a((eptare se a la in legatura dire(ta (u -odul lui de gandire, in legatura (u a(tiunile (ontingente, asigurandu.se ast el (o-uni(area in(onstientului, prin -ani estari ba:ale, (a parte integrala a transei hipnoti(e. Cu alte (uvinte, este ne(esar pentru subie(t sa intre in transa pentru a des(operi raspunsul la intrebare. Des(hiderea pa(ientului pentru o ast el de e,perienta, pentru o ast el de tehni(a dai, (i aptul (a intri in pri-ul rand in transa. De:valuirea dorintelor subie(tilor nu vor a e(ta interesul pentru a in(epe (u o e,peri-entarea unei transe. Re:istenta subie(tilor se poate -ani esta in atitudinile (u privire la di i(ultatea de intelegere a e,pli(atiilor preli-inare, (u privire la -odalitatea de interogare repetitiva utili:ata pentru instruirea lui, pentru a(o-odare (u tehni(a, dar si (u privire la anti(iparea levitatiei bratului, prin ridi(area bratului stang in -od voluntar. A(esti subie(ti (are se raportea:a ast el la indu(tia transei tind sa se tre:eas(a la pri-ul e ort de testare sau de utili:are a transei. Cei -ai -ulti dintre ei, se vor intoar(e i-ediat in transa atun(i (and li se sugerea:a> 'i tu poti sa traiesti transa, poti intra in transa tot atat de usor si de repede dupa (u- -intea ta in(onstienta va sti sa -iste -ana ta pentru a atinge ata. Asa (u- -ana ta se -is(a, o(hii tai se vor in(hide, si vei intra intr.o transa pro unda. %n a(este (onditii subie(tul va de:volta o transa. " (o-ponenta esentiala a a(estei tehni(i este atitudinea de asteptare rela,ata, naturala, si ireas(a, (are plasea:a asupra subie(tului intreaga responsabilitate pentru ori(e -ani estare. %n a(est sens, este ne(esar (a, spune autorul lu(rarii, sa se reali:e:e (u -ulta gri0a si atentie evaluarea bac>!round-ului pacientului si apoi sa se utili:e:e (on(eptele potrivite pentru a de ini (adrele de re erinta ale a(estuia. El oloseste un pro(es Apro(edeu; indirect de focalizare asociativa. pe ba:a (areia sa dis(ute procesele constientului si inconstientului (are. l unda-entea:a, si ulterior sa utili:e:e dubla constran!ere constienta si inconstienta. Asteptarile, nevoile, (erintele pa(ientilor sunt (antarite A-asurate; prin c(estionarea a(estora, 91 va i

re(unos(uta de (atre a(este i-ediat prin > Ce interesantJ De apt ni(i nu (ontea:a (e raspuns

initiindu.se ast el investi!area

interioara a proceselor inconstientului, (eea (e (ondu(e

ulterior la raspunsuri ideo-otorii sau ideosen:oriale. %n a(est -od se sublinia:a pla(erea de a invata si de a (ontinua utili:area ariilor de interese pentru ie(are pa(ient. Dubla (onstrangere (onstient.in(onstienta este stru(turata asa in(at ori(e raspuns va pri-i (ara(teristi(a (ontingentei in de:voltarea transei. Pri-a e,perienta traita (u su((es este o erita de a(tivitatea ideo-otorie, e,perienta (are apoi poate i generali:ata pentru a re(unoaste si a((epta indu(tia transei printr.o implicare diri3ata Asugestie dire(ta;> Asa (u- bratul tau se va ridi(a, o(hii tai se vor in(hide si vei intra intr.o transa pro unda. 9n e,e-plu e,tre- de relevant, (are ilustrea:a -odul in (are (o-porta-entul din ti-pul transei se -ani esta, (hiar da(a pa(ientul opunea re:istenta la ideea de a intra in transa, a ost inregistrat (u prile0ul unui )or*shop al 'o(ietatii A-eri(ane de Hipno:a Clini(a, in anul 1938. Autorul a(estei lu(rari a tinut un dis(urs privind dina-i(a hipno:ei. %n ti-pul a(estui dis(urs, s.a (reat posibilitatea de a presara o serie de sugestii ideodina-i(e, (are nu.l puteau a0uta sa des(rie into(-ai pro(esul ideodina-i( de(at partial in ata audientei. Dupa o de-onstratie de levitatie a bratului, el a des(ris ur-atoarele situatii> 9nul dintre subie(ti si-tea oarte, oarte puterni( (a nu este un bun subie(t. A(est apt este de-onstrat in (a:ul unei pa(iente. A- observat (a ea i-i a(orda intreaga atentie A un raspuns de concentrare a atentiei;, si a- si-tit oarte puterni( (a ea era un bun subie(t. Asa (a i.a(erut> " era -intii tale in(onstiente privilegiul de a se -ani esta intr.un -od in (are sa si-ti esti apta pentru hipno:a, insa tu nu vei re(unoaste a(est lu(ru (onstient. %n a(elasi ti-p, tu poti (ontinua sa un(tione:i (onstient la el de bine. %-i per-it sa adaug (a (eea (e vei a(e va i evident pentru audienta insa nu si pentru tine. Chiar da(a ea (ontinua sa se o(ali:e:e asupra -ea A(a terapeut; si nu pe audienta sau pe alt(eva, ea spunea (a REu nu sunt bun subie(t si nu (red (a -a vei (onvingeE. %n a(est -o-ent a- utili:at re:istenta ei pentru a.i lasa libertatea de a (rede (a ea era trea:a si nu intr.o transa so-na-buli(a. Pa(ienta i-i privea absorbita ie(are -is(are si ur-area tot (e se inta-pla si ii spunea- (eea (e inse-na (a era intr.o situatie de so-na-bulis-. A- intrebat.o din nou da(a as putea.o introdu(e in transa, dar ea a s(uturat din (ap RnuE (a nu dorea sa (oopere:e. %n a(el -o-ent, -ana ei stanga in(epea sa se ridi(e, dar ea nu vedea a(est lu(ru pentru (a privea undeva din(olo de -ine, spre dreapta. 95

Ea a ras si a glu-it (u -edi(ii din sala si spunea (a ei nu.i pla(e sa se gaseas(a in po:itia de ne(ooperare si (a si-tea (a nu poate intra in transa. A-intiti.va, eu i.a- spus sa un(tione:e oarte bine la nivel (onstient si oarte bine la nivel in(onstient. Atun(i ea a in(eput sa vorbeas(a si (u -ine si (ei din sala. A- rugat un (oleg -edi( din sala sa vina alaturi si sa atinga bratul ei stang a lat in levitatie. El a des(operit (a bratul ei parea sa ie aneste:iat si sa nu si-ta atingerea lui, (u toate (a ea 0urase in ata auditoriului (a este per e(t trea:a si nu e,ista posibilitatea de a intra in transa. Do(torul s.a pli-bat in 0urul ei si i.a (iupit bratul drept si abia atun(i ea a tipat (a o doare. R#atural (a a- si-tit (and -.ati (iupitJE Ea a ost (iupita din nou de bratul stang dar nu a si-tit ni-i(. Ceea (e a- dorit sa de-onstre: -edi(ilor din sala si dvs. este separarea un(tionalitatii e,istenta per-anent in (orpul u-an, separarea la nivelul gandirii, a a(tivitatii intele(tuale, la nivel e-otional, separarea nivelului sen:orial, asa (u- se inta-pla in (a:ul in (are uita- (a ave- panto i in pi(ioare si o(helari pe nas. A(est e,e-plu interesant ilustrea:a i-portanta invatarii per-anente a hipnoterapeutului de a re(unoaste starea de (on(entrarea atun(i (and pa(ientul este de0a intr.o transa i,ata pe terapeut, si ni(i nu -ai (ontea:a (a el poate de(lara (ontrariul a (eea (e se inta-pla de apt. Atun(i (and autorul M hipnoterapeutul observa a(easta stare intensa de (on(entrare asupra sa, el o era paa(ientului una sau -ai -ulte or-e de sugestie indire(ta (are pot da oportunitatea obtinerii unei rea(tivitati hipnoti(e. %n a(est (a: el a olosit dubla (onstrangere (onstient. in(onstienta (eea (e a o erit o (ale libera in(onstientului pa(ientei sa aleaga o -ani estare hipnoti(a Alevitatia bratului pe (are ea a aratat.o publi(ului; in ti-p (e -intea ei (onstienta pastra (onta(tul (u realitatea, e,pri-and o buna un(tionare. Asadar, ea avea posibilitatea sa. si -entina re:istenta in ti-p (e -ani esta o buna rea(tivitate hipnoti(a. 9r-atorul (a: va ilustra -odalitatea de indu(erea a transei in (onditii de inalta re:istenta a subie(tului, in(er(and sa si-ule:e o hipno:a, el iind de apt un a(tor pro esionist. %naintea unei de-onstratii e e(tuate in ata unui grup -edi(al, unul dintre subie(ti a ost instruit sa 0oa(e rolul de a(tor hipnoti:at, iar a(est apt nu a ost adus la (unostinta lui Eri(*son Aautorul si le(torul a(estei de-onstratii;. El in(epuse s(ena privind (u atentie (atre publi(, in (on(ordanta (u (eea (e stabilise in prealabil (u un grup din sala de a si-ula hipno:a si de a de-onstra aneste:ia, po:itia negativa si po:itiva ata de auditoriu, halu(inatiile vi:uale si 96

de:voltarea in(ontrolabila a stranutului in situatia unei repre:entari a in lores(ente pline de polen la (erinta (olegilor R(onspiratoriE, toate a(estea e,pri-ate in ata hipnoterapeutului. %n ori(e (a:, Eri(*son a observat lipsa de -ani estare a (atalepsiei pleoapelor a(torului si (a rea(tivitatea sa era atipi(a. Ca de alt el si (elelalte re le,e -inore au ost notate, si nu nu-ai, a ost luat in observatie si (ontrolul tendintei involuntare de rasu(ire a (apului spre psihoterapeut atun(i (and i se adresa de partea (ealalta. Dandu.si a(ordul, subie(tului i s.a (erut sa de-onstre:e levitatia bratului iindu.i a-plasata a(easta sugestie (u -are prudenta. A(torul nu a initiat in ti-p util raspunsul la sugestiile date, s-u(ind sau intrerupand -is(arile. /oatea a(eastea l.au (onvins pe Eri(*son (a totul a ost o arsa. 'i atun(i, re(onsiderand (onte,tul, Eri(*son i.a indi(at subie(tului, dandu.i un (reion si o hartie, sugestia s(rieirii auto-ate, si prin a(easta -odalitate a veri i(at, prin stil si (ore(titudinea s(rierii, da(a era vorba de s(riere auto-ata. 'ubie(tul, a(tor, nu usese -artor ni(iodata la o s(riere auto-ata, si in a(est -od el a in(eput sa s(rie, iar sugestia data vi:a s(rierea dupa di(tare in rit- lent si din (e in (e -ai bine a propo:itiei RA(easta este (ea -ai ru-oasa :i de iunieE. Cuvintul Ra(easta E a ost repetat de patru ori, iind subliniat prin tonalitate inalta si tare, pentru i,area lui (onstienta, in ti-p (e restul propo:itiei a ost rostit (u tonalitate usoara, asa in(at sa e,iste tendinta de a i o(olit (onstient si sa ie re(eptat -ai degraba in(onstient. A(est (uvant subliniat a ost s(ris nor-al in te,tul sau, iar restul propo:itiei a ost s(ris intr.un -od auto-at. A(torul . subie(t in(epuse de0a sa e,peri-ente:e un (o-porta-ent obisnuit, natural al transei ara sa reali:e:e (onstient a(est lu(ru. La inal, dupa (e ter-inase de s(ris, i.au ost luate din ata hartia si (reionul si a ost readus in starea de tre:ie sugerandu.i.se amnezia evenimentelor din timpul transei. El s.a tre:it i-ediat si i s. a (erut sa relate:e despre hipno:a publi(ului. Atun(i, (u o -are satis a(tie a in(eput sa e,puna arsa pregatita pentru Eri(*son Ahipnoterapeutul; pentru a-u:a-entul publi(ului si privind (atre (ei (are (onspirasera a(est apt. 'ubie(tul a vorbit liber despre (eea (e a a(ut si a de-onstrat prin abilitatile lui, (a de e,e-plu, (u- a in(eput sa stranute atun(i (and a si-tit nevoia. Dupa (e i s.a aratat si produsul s(ris in ti-pul s(rierii auto-ate, el a ost intrebat (e (rede despre a(est lu(ru. El a (itit propo:itia (u glas tare, spe(i i(and (a este un enunt si-plu ara ni(i o relevanta se-ni i(ativa. %ntrebat iind de s(riitura sa, el a observat -irat (a s(risul este in antil si s(ris (u -ari e orturi. Curand a ost (lar pentru toata lu-ea din sala (a el este total a-ne:i( in (eea (e priveste s(rierea propo:itiei, dar oarte (urios in privinta s(riiturii si de (e este intrebat a(est lu(ru. %n -o-entul in (are a-ne:ia subie(tului a ost de-onstrata, el a 91

(erut un dupli(at al a(estei produ(tii hipnoti(e, a((eptand.o, insa veri i(ata pe lo( (u propria s(riere, luand un (reion si o hartie si de:voltand o alta transa Arepetand (o-porta-entului transei anterioare prin aso(iere (u reindu(erea transei;. Dupa (e s(risese propo:itia a doua oara, i s.a ad-inistrat sugestii de tre:ire (u pastrarea a-ne:ia eveni-entelor transei. La tre:ire, el a re:u-at in(a o data glu-a a(uta lui Eri(*son prin si-ularea transei, pentru a.l du(e in eroare. Din nou i s.a aratat (eea (e a s(ris. El a re(unos(ut s(risul, a re(unos(ut propo:itia (itita anterior, dar -ai era o propo:itie pe (are nu a re(unos(ut.o si ni(i nu o -ai va:use inainte. % s.a pres(ris a-ne:ia ti-p de o sapta-ana. %ntre ti-p -edi(ii . grupul (elor (are au (onspirat arsa a(uta autorului AEri(*son;, i.au relatat (a intregul plan a ost pentru a.i de0u(a de-onstratia si de a arata (a eno-enele hipnoti(e ar putea i in -od deliberat si (u su((es i-itate. Ei, de ase-enea, au de(larat (a au in(er(at sa.l (onvinga pe a(tor (a (eea (e a(use prin s(rierea auto-ata s.a datora e orturilor lor. Ei au adaugat apoi (a au aran0at (a Eri(*son sa.l intalneas(a pe a(torul.subie(t pentru (a a-ne:ia hipnoti(a sa ie anulata. De apt, aparenta lor satis a(tie si a-u:a-entul a(torului, au pri-it repli(a lui $ric>son care suna astfel: ?@ine. foarte bine. acum este mai clar si mai evident pentru mine ca cea mai buna cale pentru a simula sau deturna o (ipnoza este c(iar intrarea in transa.2

4. Utilizarea a'ectelor ne,ative ale pacientului si a con'uziei

Cei -ai -ulti terapeuti sunt ingri0orati de a e(tele negative ale pa(ientilor, de indoielile, nein(rederea si (on u:iile lor. A e(tele negative sunt de obi(ei privite (a pe (eva (are trebuie sa ie de0u(at. %n (ele ur-ea:a se va ilustra de (atre autor -odul in (are a e(tele negative pot i utili:ate pentru a indu(e transa si pentru a a(ilita s(hi-barea terapeuti(a. De ase-enea pot i utili:ate (a tehni(i de indu(tie hipnoti(a si neintelegerile, indoielile, in(ertitudinile si (on u:iile pa(ientului. Pentru a e,e-pli i(a a(easta abordare terapeuti(a vopre:enta doua pa(iente, doua e-ei instruite, absolvengte de (olegiu, una in varsta de -ai bine de 68 de ani si (ealalta de aproape 18. 9na din pa(iente si.a e,pri-at dire(t indoiala si nein(rederea privind validitatea terapiei prin inter-ediul eno-enului hipnoti( in privinta ei,

92

desi si.a e,pri-at (a are -are nevoie de suport pentru a in(er(a hipno:a (a or-a posibila de terapie. Cealalta a de(larat (onvingerea (a hipno:a si so-nul i:iologi( sunt identi(e si (a ea ar putea i hipnoti:ata, dar nu ar putea intra in transa ara (a -ai intai sa intre in so-nul nor-al, i:iologi(. A(est lu(ru, a e,pli(at ea, ar e,(lude terapiaD de ase-enea ea si-tea (a hipno:a ii o era doar posibilitatea, si a(eea sub se-nul intrebarii, unei psihoterapii pentru proble-ele ei, spunand (a hipnoterapia ar putea.o (ondu(e sa.si s(hi-be parerea Ceea (e era posibil de vre-e (e ea nu se indoia prea tare de a(est lu(ru. E orturile de a.i e,pli(a au ost :adarni(e si au servit doar la (resterea an,ietatii si tensiunii in (a:ul a-belor pa(ienteD s.au olosit -ulte tehni(i de apropiere si de (lari i(are a neintelegerii lor. /ehni(a utili:ata, (u e,(eptia (elei de a((entuare a anga0arii in pro(edura, a ost a(eeasi in a-bele (a:uri. <ie(arei pa(iente i s.a e,pli(at (a hipno:a pro unda poate i indusa. Ele au (ooperat in (eea (e priveste evaluarea, posibilitatea de reali:are, esti-area si e,a-inarea (alitatii unei transe pro unde si aptul (a transa este naturala si poate i regasita in realitatea (otidiana, in ie(are ite- al e,perientei subie(tive. Asadar, e-eile au si-tit nevoia sa dis(redite:e si sa respinga ori(e, (eea (e le a(ea sa ie nein(re:atoare si suspi(ioase. Pentru una din pa(iente s.a pus a((entul in pri-ul rand pe sen:atiile si rea(tiile subie(tive, interpunandu.se (o-entarii privind realitatea obie(tiva. Pentru (ealalta, s.a utili:at (on(entrarea pe realitatea obie(tiva, (a dovada per-anenta a starii de tre:ie, interpunandu.se sugestii pentru raspunsurile subie(tive. %n a(easta -aniera, se (reea:a o ingustare progresiva a (a-pului (onstiintei si o (orespondenta (res(uta in stransa dependenta (u responsabilitatea terapeutului. Ast el devine posibil (a pro(esul de indu(tie nevoilor si trebuintelor parti(ulare ale (elor doua pa(iente. %n ur-atoarele enunturi a((entul (ade pe dihoto-ia realitatii> (ea spe(i i(a aspe(telor subie(tive si ale realitatii obie(tive, ilustrand i-portanta verbali:arii reale anga0ate. Asa (u- stai in a(est s(aun, tu poti si-ti greutatea din bratele tale (are se odihnes( pe bratele s(aunului. "(hii tai sun des(hisi si poti vedea lu(rurile din 0urul tau, biroul, et(. si si-ti (a pleoapele tale (lipes(, (eea (e a(e sau nu sa observi, dupa (u- si-ti si panto ul pe (are Ml porti a(u- si de (are ai uitat. De0a, stii (a poti vedea bibliote(a, dupa (u- te poate ui-i aptul 93 a transei so-na-buli(e sa anga0e:e, doar prin si-pla in(hidere a o(hilor si prin tehni(a rela,arii progresive, o intalnire a

(a in(onstientul tau de0a a inregistrat titlul unei anu-e (arti. A(u-, din nou tu poti si-ti panto ii in pi(ioare si (u- ele se odihnes( pe podea si (u-, in a(elasi ti-p, poti deveni (onstient de aptul (a pleoapele tale (oboara atun(i (and privesti la podea. 7ratele tale se odihnes(, (u greutatea lor, de (ele ale s(aunului, si toate a(este lu(ruri sunt reale si tu poti i atent la ele si sa le si-ti. 'i da(a privesti in(heietura -ainii tale si apoi te uiti la (oltul (a-erei, probabil si-ti s(hi-barea de orientare vi:uala. 'i poate iti vei rea-inti de tine, (opil iind, (u- te 0u(ai e,peri-entand -odul de a privi lu(rurile (a si (u- ele s.ar a la oarte departe si in(hise in tine. Asa (u- tre( prin -intea ta a-intirile din (opilarie, din tre(ut, le ordone:i de la (ele si-ple la (ele -ai (o-ple,e, stiind (a ele au ost reale. E,ista lu(ruri, unele abstra(te, alte reale (u- este s(aunul sau biroul. 'enti-entul de oboseala (are va in(ear(a stand asa ne-is(at in s(aun, ar putea i (o-pensata rela,area -us(hilor si sen:atia de greutate a (orpului, asa (u- si-ti- greutatea pleoapelor (and sunte- obositi, iar rela,area se de:volta din (e in (e -ai -ult. 'i toate a(estea (are au ost spuse si la (are ati ost atent le puteti si-ti din (e in (e -ai bine, pentru atentia dvs. se indreapta spre -ana sau spre pi(iorul dvs. sau spre birou, pe respiratia dvs. sau pe a-intirea senti-entului pla(ut de a sta rela,at si (on ortabil, (u o(hii in(hisi pentru a va odihni privirea. 'i -ai stii (a visele, reveriile tale sunt reale, asa (u- vede- s(aunele si (opa(ii si oa-enii, asa (u- au:i-, (utrai- anu-ite stari atun(i (and visa- si toate a(este i-agini vi:uale si auditorii sunt reale pre(u- s(aunele, birourile, bibliote(ile, devenind la randu.le i-agini vi:uale. %n a(est el, odata (u (resterea re(ventei sugestiilor dire(te (u s(opul obtinerii unor raspunsuri subie(tive, enunturile autorului Fhipnoterapeutului devin si-ple. A(easta tehni(a a utili:arii dubiilor, indoielilor, a neintelegerilor, (on u:iilor au ost utili:ate si (u alti pa(ienti si (u alti subie(ti in pra(ti(a (lini(a e,peri-entala. Este bine de stiut (a utili:area levitatiei bratului este doar inalul evolutiei F de:voltarii transei, pana (and a(tivitatea ideo-otorie din seriile vi:uale o era oportunitatea pentru realitatile obie(tive si subie(tive. Ca:ul pre:entat anterior este o e,(elenta ilustrare a abordarii interdi-ensionale a strategiei presararii (u s(opul de a introdu(e gradual pa(ientii in (a-pul subie(tiv al raspunsurilor (at si o -aniera de focalizare a atentiei spre interioritatea si pro un:i-ea psihologi(a in ti-pul transei. Aso(ierea a(estor realitati interne (u realitatea e,terna F (u obie(tele e,terne, pa(ientii pot valida e,perientele lorD ilustrea:a (apa(itatea lor de a a((epta tre(utul, ve(hea stru(tura din (e in (e -ai pro und. Autorul hipnoterapeut a utili:at ulterior> a; serii de su!estii desc(ise 97

in dis(utii oarte generale despre sen:atii, senti-ente,

a-intiri, vise si

b; focalizarea

asociativa si ideodinamica indirecta asupra i-aginilor vi:uale, pentru a i-pli(a -ai pro und pa(ientul in realitatile subie(tive, pe (are le a(e utili:abile. 9tili:area indoielii, a nein(rederii, suspi(iunii sau neintelegerii in e,e-plele pre:entate, serveste (a introdu(ere . (a prea-bul M in intelegerea -ai larga a (eea (e se-ni i(a a e(tele negative, (a indi(atori ai s(hi-barii personalitatii. E,perienta an,ietatii, (on u:iei, indoielii, nesigurantei si depresiei este o (ara(teristi(a a (elor -ai -ulti pa(ienti i-pli(ati in pro(esul de de:voltare si de re or-ularea a personalitatii ARossi, 1937, 1934, 1971, 1975a, 1975b, 1976D Eri(*son, Rossi, and Rossi, 1973;. De a(eea, atun(i (and un pa(ient se si-te ne(on ortabil avand a(este -ani estari, terapeutul poate re(unoaste in ele indi(iile pro-itatoare ale -ult doritelor pro(ese de trans or-are a personalitatii pa(ientului. %n a(est -od a- putea (on(eptuali:a (eea (e este tipi( pentru starea depresiva si nesiguranta (u (are (ei -au -ulti oa-eni, (are se a la in terapie, sunt doar (ateva -ani estari spontane ale stadiului doi sau trei a paradig-ei generale de indu(tie a transei si sugestiei Adepotentiali:area (onstienta a deprinderilor si (autarea interna. E,ista stadii nor-ale si ne(esare in (adrul pro(esului de de:voltare a personalitatii, de -aturi:are a a(esteia si de trans or-are ARossi, 1975a;. #u-ai in or-ele patologi(e de depresie si (on u:ie . in(ertitudine nu se poate lu(ra (u a(este a e(te dureroase. %n spri0inul pa(ientilor de a se adapta a(estor stadii, pute- re(unoaste (at de bine este inteleasa hipnoterapia (a pe o oportunitatea si a(ilitare a pro(eselor naturale, innas(ute in (adrul -aturi:arii si de:voltarii psihologi(e.

6. Utilizarea simptomelor pacientului

Din -o-ent (e si-pto-ul pa(ientului este de obi(ei (el (are o(ali:ea:a intreaga atentie, noi a- putea uneori utili:a to(-ai a(est apt in a(ilitarea indu(tiei transei si re:olvarea rapida a proble-elor pe (are pa(ientul le des(rie. %ntr.o ast el de abordare se re(onsidera (eea (e denu-i- realitate interna a pa(ientului M (adrele do-inante de re erinta si (redintele a(estuia . pentru a a(ilita indu(tia transei si a(ilitarea terapiei. Autorul ne o era (ateva e,e-ple -ai neobisnuite privitor la a(est -od de abordare a indu(tiei transei in pra(ti(a sto-atologi(a>

94

9n barbat de 68 de ani devenise interesat de hipno:a si se o erise (a voluntar pentru (ateva din studiile e,peri-entale e e(tuate in (adrul universitatii. %n pri-a sedinta de hipno:a el a des(operit (a a devenit un e,(elent subie(t hipnoti:abil, pier:andu.si interesul pentru studiile e,peri-entale in (are se i-pli(ase initial. Cativa ani -ai tar:iu el s.a de(is sa ie hipnoti:at de (atre dentistul sau to(-ai pentru a(easta (alitate -ai ales (a avea nevoie de o lu(rare dentara -ai a-pla si avea o -are sensibilitate la durere . ii era oarte tea-a. El a intrat in stare de transa destul de rapid, de:voltand o e,(elenta aneste:ie a -ainii prin sugestie, insa nu era (apabil sa trans ere a(easta aneste:ie sau (hiar analge:ie la nivelul gurii in ni(i un el. %n s(hi-b, el parea sa (apete o sensibilitate bu(ala si -ai -are. E orturile de a de:volta o aneste:ie sau analge:ie in -od dire(t au esuat. Dupa e orturi repetate ara vreun su((es l.au deter-inat pe dentist si pe un (oleg al sau sa invete pa(ientul o serie de tehni(i (are sa.i de:volte aneste:ia sau analge:ia. El putea raspunde in a(est -od nu-ai pentru anu-ite :one ale (orpului, dar nu si (ea din :ona bu(ala. Atun(i el a ost adus autorilor, (a un (a: spe(ial. Pa(ientului i s.a indus o stare de transa prin sugestii dire(te, a(andu.l sa.si rea-inteas(a starea de (on ort in s(aunul sto-atologi(. Dupa a(easta, el a ost instruit sa ie atent la (eea (e i se spune si sa e,e(ute into(-ai. 'ugestiile (are au ost induse ulterior au vi:at bratul stang (are ar i trebuit sa devina e,trede sensibil la toti sti-ulii, in spe(iali (ei ai durerii. 'tarea de hipereste:ie trebuia sa (ontinue pana (and pri-ea instru(tiile (u (ara(ter opus M (ontrarii. Pe durata a(estor sugestii s.a avut in vedere prote0area pa(ientului de sti-uli durerosi. Pa(ientul a raspuns deplin si ade(vat la a(este sugestii. Alaturi de hipereste:ia bratului si a intregului (orp fara a primi vreo su!estie in acest sens, el a de:voltat in -od spontan o aneste:ie la nivelul :onei bu(ale, per-itand interventia sto-atologi(a ara a i ost nevoie de aneste:ie. Chiar da(a e ortul de obtine aneste:ia sau analge:ia nu au putut i induse dire(t, ea s.a reali:at doar pe o regiune a (orpului prin sugestii parti(ulare de hipereste:ie.aneste:ie.

99

"ri(u-, a(easta nu este doar singurul tip de raspuns (o-porta-ental. %n alte (a:uri (o-parabile (u a(esta re:ultatul a ost obtinut doar din (and in (and. %n -od aparent, din pun(t de vedere psihologi(, pa(ientul a(e o i,atie pe interventia

dentaraFsto-atologi(a, adeseori iind aso(iata (u hipersensibilitatea. Atun(i (and ave- de.a a(e (u a(este (a:uri, aneste:ia dentara ar putea i reali:ata printr.o pro(edura analoga de rela,are a unui -us(hi, per-itandu.i (ontra(tia altuia. A(easta pro(edura a ost in -od re(vent in(er(ata si pra(ti(ata insa ara su((es si asupra sotiei sto-atologului de (atre sotul ei si de alti (ativa (olegi. De ie(are data ea devenea inspai-antata, asa (a dentistul nu -ai putea a(e -are lu(ru. #u se putea ni(i rela,a si nu putea obtine levitatia bratului. #u.i putea in(hide ni(i o(hiiD tot (e dorea sa se inta-ple nu se reali:a . De retinut din a(est e,e-plu sunt ur-atoarele> apropierea naturala de pa(ient si anga0area sinergi(a in relatia (u a(esta. Pe s(urt, in situatia sotiei dentistului, potrivite ar i ost ur-atoarele (uvinte F sugestii> Doresti sa traiesti starea de (ipnoza in le!atura cu problema ta le!ata de interventiile stomatolo!ice. Sotul tau si cole!ii lui doresc acelasi lucru. dar de fiecare data cand s-a incercat (ipnoza. tu nu ai reusit sa intri in starea de transa. Ai fost speriata si ai trait un disconfort. $ timpul nu se mai intample acest lucru si sa nu mai tipi si sa intri in panica. Acum. doresc sa ma lasi sa te tratezi din punct de vedere psi(iatric. daca este necesar. dar nu cred ca se va a3un!e aici. :n sc(imb. doresc sa intri in transa pentru a putea e-perimenta (ipnoza doar pentru interventiile stomatolo!ice. Ea a repli(at> R%n(a -i.e tare ri(a si voi tipaE. % s.a raspuns (u RnuED Aei deveni mai intai ri!ida. fara sa te misti. Acesta este primul lucru pe care trebuie sa-l faci si fa-l acum. Devii din ce in ce mai ri!ida. bratele tale. picioarele tale. corpul tau. !atul tau = devii mai ri!ida c(iar mai mult decat atunci cand erai cu sotul tau.

188

Acum inc(ide oc(ii si intepenesti-ti pleoapele. ele sunt atat de ri!ide incat nu le mai poti ridica. Rea(tiile ei au ost pe -asura (erintelor. A(u-, ur-atorul lu(ru pe (are trebuie sa.l a(i sa devii atat de inspai-antata si apoi sa tipi. 7ineinteles, tu nu doresti sa a(i a(este lu(ruri, dar trebuie pentru (a asta ai invatat, dar nu le a (hiar a(u-. Ar i -ai bine si -ai usor sa inspiri adan( si sa te rela,e:i total si sa ador-i pro und. De (e nu in(er(i sa te rela,e:i, sa respiri (al- de(at sa te sperii si sa tipiG Raspunsul ei la a(easta alternativa o erita a ost i-ediat si re-ar(abil de bun. 9r-atoarea sugestie a ost> Desigur, tu poti (ontinua sa te rela,e:i, sa dor-i pro und in starea de transa si sa ii (al-a si sa te si-ti (on ortabil. 'i, ori de (ate ori doresti, tu poti sa ii pani(ata, speriata si sa tipi. Dar, poate a(u-, asa (u- de0a stii, vei ra-ane in starea de liniste si rela,are, de bine a transei si ori(e interventie dentara sau -edi(ala de (are ai nevoie poate i reali:ata (on ortabil. " si-pla sugestie post.hipnoti(a pres(rise. %n (ele doua e,e-ple pre:entate, terapeutul a((epta (adrul de re erinta do-inant al a(e posibila indu(tia viitoarelor transe (are i.au ost

pa(ientului Ahipersensibilitatea in pri-ul (a: si pani(a, tea-a in (el de al doilea; si apoi il oloseste pentru a introdu(e si a(ilita raspunsurile terapeuti(e. El in(ura0ea:a pa(ientii sa a(a (eea (ei de0a stiu si apoi inlo(uieste, substituie, trans or-a sau adauga la a(est (adru un anu-e (eva, de (are ei au nevoie. Hipnoterapeutul utili:ea:a interogarile, sugestiile (ontingente Anepreva:ute, (on u:e, parado,ale; si setul aso(iational pentru a s(oate pa(ientul din lantul deprinderilor si al (o-porta-entelor neadaptative, pentru a obtine raspunsuri terapeuti(e ade(vate. Alte e,e-ple instru(tive, vor ilustra (u- prin a(easta abordare se pot atinge obie(tivele terapeuti(e, dupa (u- ur-ea:a.

181

@o- pre:enta un alt (a:, apli(and a(eeasi -etoda si (are a ost utili:ata in situatia unei persoane, (are in pri-a sapta-ana de -aria0 inta-pina o serie de proble-e M ea dorea nespus un (onta(t se,ual (u sotul ei, insa de ie(are data de:volta o stare de pani(a e,tre-a in spe(ial la nivelul pi(ioarelor, ele luand po:itia oar e(elui, in(ru(isandu.le strans. A(easta persoana a intrat in (abinet (u sotul ei, relatandu.-i situatia si rugandu.-a da(a pot a(e (eva pentru ea, deoare(e era a-enintata (u anularea (asatoriei. 'otul ei a (on ir-at povestea ei si a des(ris, in plus, o serie de alte aspe(te i-portante. /ehni(a utili:ata a ost in esenta a(eeasi, asa (a a- pro(edat la utili:area (elor sase instante (are asigura indu(tia transei. A ost intrebata da(a soli(ita sau isi doreste (eva inainte de a in(epe pro(edura. Raspunsul ei a ost RDa. "ri(e (u e,(eptia atingerii, nu trebuie sa -a atingeti (u ni-i( pentru (a atun(i si-t (a innebunes(. A(est lu(ru a ost (oroborat (u (eea (e spusese si sotul ei. Ea a pri-it e,pli(atii in (eea (e priveste hipno:a si a (onsi-tit e:itant, rea ir-and (erinta ei de a nu o atinge. %.a- spus (a sotul ei va sta tot ti-pul pe s(aun, de partea (ealalta a biroului, (a de alt el si asistentul . persoana (are notea:a Ftrans(rie datele sedintei. A ost rugata sa -ute s(aunul intr.un alt lo( din (abinet, sa stea 0os si sa.si priveas(a sotul (ontinuu. Atun(i (and a(esta din ur-a sau asistentul vor parasi s(aunele, ea trebuia sa paraseas(a (a-era i-ediat, ea iind po:itionata langa usa (abinetului. Apoi, pa(ientei i s.a spus sa se ase:e (at -ai rela,at pe s(aun, sa intinda spatele si pi(ioarele M in(ru(isandu.le . po:itie (are indi(a o -are tensiune a -us(ulaturii. % s.a spus sa.si priveas(a sotul i, pana (and ar putea sa devina tot una (u el si sa a(a abstra(tie de asistent (are de apt se a la po:itionat intr.un (olt al (a-erei si pe (are ea il surprindea doar (u (oada o(hiului. 7ratele ei erau in(ru(isate in ata si (u pu-nii strans in(lestati. Ea s.a supus indi(atiilor. Asa (a ea indeplinit a(este lu(ruri si i s.a spus sa adoar-a adan(, din (e in (e -ai adan(, ne-aiva:and in ata ei (eva, ni(i pe sot si ni(i pe asistent. 'i lasandu. se (uprinsa de so-nul din (e in (e -ai pro und, ea ar putea deveni speriata, pani(ata, in(apabila sa se -iste sau sa a(a ori(e alt(eva (u e,(eptia aptului (a putea privi pe (ei doi, si 185

intrand intr.un so-n pro und, oarte pro und, in so-nul transei, dire(t proportional (u starea ei de pani(a. A(easta stare de an,ietate, de pani(a, i s.a spus, i.ar putea adan(i transa si in a(elasi ti-p, i.ar -entine rigiditatea . i-obilitatea ei in s(aun. Apoi, gradual, i s.a spus (a ea ar putea in(epe sa.si si-ta sotul atingand.o usor, intr.un -od inti-, (u gentilete, (hiar da(a ea il privea pe a(esta in (oltul (elalalat al (a-erei. A ost intrebata da(a doreste sa e,peri-ente:e a(este sen:atii si a ost in or-ata (a rigiditatea ei (orporala ar putea sa se s(hi-be, sa devina -ai rela,ata, su i(ient doar (at sa.i per-ita sa.si aple(e sau sa s(uture din (ap, si (a un raspuns onest ar trebui dat in(et, ara ortare si bine gandit. Atun(i ea a dat usor din (ap a ir-ativ. A ost rugata sa inregistre:e da(a sotul si asistentul isi intor( privirea sau (apul de la ea, pentru (a atun(i ea ar putea in(epe sa si-ta (res(ind progresiv o atentie spe(iala, inti-a, din partea sotului, pana (and, la inal, sa poata si-ti in intregi-e pla(erea, satis a(tia si rela,area. Dupa apro,i-ativ (in(i -inute -ai tar:iu ea s.a adresat asistentului> R/e rog nu te uita. +a si-t rusinata. A- putea -erge a(asa a(u-, sunt bineGE Ea a ple(at din (abinet si sotul ei a ost instruit sa o ia a(asa si sa astepte -odi i(arile, s(hi-barile (u rabdare. Doua ore -ai tar:iu i-i tele ona sa.-i spuna> R/otul este bineE. A- sunat pentru o veri i(are dupa o sapta-ana si -i s.a spus (a este bine, iar dupa 12 luni s.a nas(ut pri-ul lor (opil. 9n alt e,e-plu este (a:ul unui baietel de 4 ani, (u enure:is, (are a venit (onstrans la (abinet, i-preuna (u parintii. %nitial, a(estia soli(itasera a0utorul ve(inilor si biseri(ii. A(u- el a ost adus la un do(tor neobisnuit, (a la o ulti-a solutie, a(andu.i.se pro-isiunea unei (ine (opioase. Datele interviului ne evidentia:a ur-atoarele> 186

Resenti-entele si ostilitatea lui ata de tot erau evidente. +.a- apropiat de el si i.a- spus> Esti urios la (ul-e si ai de gand sa tot o tii asa, si (re:i (a nu e,ista ni-i( (are sa te s(hi-be, insa nu.i asaD e,ista. #u.ti pla(e sa te intalnesti (u a(el Rdo(tor (iudatE , insa esti ai(i si (hiar iti pla(e anu-e (eva dar nu stii (e anu-e. Parintii tai te.au adus ai(i, te.au obligat la asta. 7ine, tu poti sa.i dai a ara din (abinet. De apt, noi a-andoi le pute- spune sa iasa a ara din (abinet. %n a(el -o-ent, parintii si.au aratat i-ediat intelegerea, indi(and se-nale de supunere pe (are baietelul le.a re-ar(at (u satis a(tie. Autorul a(estei lu(rari a (ontinuat> R@ad (a in(a esti uriosD si eu sunt, pentru ei -i.au ordonat sa te trate: de urinatul in pat %nsa ei nu.-i pot da -ie ordine asa (u- a( (u tine. %nainte de a ne i,a atentia pe ei M aratand. cu !esturi lente. elaborate. pline de afectiune spre niste (atelusi. Cel -ai -ult i-i pla(e (el -aro, dar presupun (a tieMti pla(e (el alb (u negru, pentru (a are labutele albe. Da(a vei i as(ultator poti sa iei unul (u tine. %-i pla( (atelusii, tie nuG %n a(est -o-ent (opilul, luat prin surprindere, a de:voltat rapid o transa so-na-buli(a, in(epand sa -earga si sa se indrepte spre (ei doi (atei, si -angaindu.i pe ie(are. Cand privi spre -ine, i.a- (o-uni(at> 'unt eri(it (a nu -ai esti urios pe -ine si (red (a atat tu (at si eu trebuie sa le spune- parintilor tai (eva. De apt, poate (a (eva (e si.ar dori ei sa auda inainte de -o-entul in (are te.au adus ai(i, da(a ai asteptat pana sa se ter-ine s(oala. Dar un lu(ru este sigur. Poti pune ra-asag (a dupa (e o luna de :ile vei avea patul us(at, ei iti vor darui un (atelus, e,a(t (a -i(ul 'potty de a(olo, (hiar da(a tu nu ai spus ni(i un (uvant despre asta. Ei ti.l vor darui. A(u-, in(hide o(hii, trage aer in piept adan(, ador-i pro und si te vei tre:i oarte la-and. Copilul a a(ut (e i s.a re(o-andat si s.a supus din gri0a pentru parintii lui, (are la randul lor l.au instruit in privat. Doua sapta-ani -ai tar:iu, el a ost invitat (a subie(t intr.o sedinta de-onstrativa in ata unui grup de -edi(i. #u s.a apli(at ni(i o or-a de terapie. %n perioada ulti-ei luni de s(oala, baiatul bi a in ie(are di-ineata din (alendar .

181

%n ulti-ele :ile ale lunii el a a(ut o re-ar(a (i rata spre -a-a lui> RAr i bine sa te pregatestiE %n (ea de a 61 Ma :i, -a-a i.a spus (a are o surpri:a pentru el. %n repli(a, el i.a spus> RE -ai bine sa ie alb si negruE. Chiar in a(el -o-ent, tatal a venit (u un (atelus a(asa si baiatul e,(itat de pla(ere a uitat sa puna la intrebari. 14 luni -ai tir:iu patul baiatului era tot us(at. Da(a anali:a- (u atentie e,e-plele o erite in a(est (apitol, ele vor releva a(elasi pattern. %n ie(are din (a:uri, spe(ialistul, autorul a(estei lu(rari a aso(iat> A1; (eea (e pa(ientii pot a(e bine (u A5;. Co-porta-entul in ti-pul transei in (are A6; pot e,peri-enta, pot trai (eea (e isi doreau in realitatea interna antas-ati(a Ahalu(inatorie;. A(estea leaga (apa(itatile lor (o-porta-entale reale de dorintele antas-ati(e (are ar putea sa ie ast el a(tuali:ate. /ransa terapeuti(a asigura a(easta legatura stransa, starea de (on(entrare sau -ediul in (are antas-ele si dorintele sunt aso(iate si legate de (apa(itatile (o-porta-entale, (eea (e a(e (a (eea (e este dorit sa poata i a(tuali:at in (o-porta-entul real. %n pra(ti(a hipnoterapeuti(a, noi (ontinua- sa (rea-, sa (onstrui- legaturi, punti intre (eea (e pa(ientii pot a(e si (eea (e ei dores( sa a(a. A(est lu(ru va deveni -ult -ai evident in (apitolul ur-ator in (are se tratea:a sugestiile poshipnoti(e si in (a:uisti(a apli(ativa ale studiilor de (a: (e vor i pre:entate ulterior.

E?ercitii
1. As(ultati (aseta (u inregistrarea sedintelor de terapie si deter-inati in (e grad utili:ati (o-port-entele, interesele si trasaturile de personalitate spe(i i(e pa(ientului (a a(tori a(ilitatori in -un(a terapeuti(a. 5. Prin studiul a(estor inregistrari ale sedintelor, luati in (onsiderare -odul in (are ati introdus observatiile, (o-entariile si sugestiile alternative (are ar putea i utili:ate in sensul repo:itionarii pa(ientului ata de e,perientelor sale de viata si (are ar putea i -ai -ult de:voltate un(tional pentru a(ilitarea progresului terapeuti(. E,plorati si anali:ati a(ele or-e de sugestie indire(ta (are se potrives( (u propriul dvs. repertoriu verbal si pe (are le

182

puteti utili:a in -od e i(ient pentru a a(ilita anali:a pro un:i-ilor pa(ientului, pro(esele in(onstiente (hiar si in a ara indu(tiei or-ale a transei. 6. 'tudiati (asetele (u inregistrari video ale sedintelor de psihoterapie si des(operiti a(ele -o-ente in (are atentia pa(ientului a ost -ai -ult o(ali:ata pe dvs. M -o-entele in (are pa(ientul s.a (on(entrat pro und asupra dvs. Cat de e i(ient ati utili:at a(este -o-ente pentru a introdu(e sugestiile si interpretarile terapeuti(eG 1. %nto(-iti un plan al -odului (u- puteti olosi a(este raspunsuri de -a,i-a (on(entrare pentru a introdu(e or-ele indire(te de sugestie (are pot a(ilita aso(iatia libera orientate terapeuti( (atre proble-ele ale pa(ientului. Pre:enta- -ai 0os o serie de e,e-ple> <r dori ochii dvs sa se odi-neasca si sa se inc-ida pentru un moment in timp ce mintea dvs. inconstienta e?ploreaza =orice>. &oresc sa 'iti linistit pentru un moment si pe masura ce va ,anditi la asta# veti descoperi ce va aduce la lumina mintea dvs. inconstienta. Nu tre5uie sa vor5iti despre acest lucru pana nu va simtiti cu adevarat pre,atit pentru asta. Psihoterapeutii trebuie sa gaseas(a (o-binatiile de (uvinte intr.o -aniera proprie, sa ie naturali si adaptati pa(ientilor (arora li se adresea:a pentru a le a(ilita de-ersul de (autare interna, de a a(ilita pro(esele in(onstiente abordandu.le nu -ai (au:al (i si intr.un -od natural, rela,at. 2. Abordarile pre:entate -ai sus au re(urs la or-ele indire(te de indu(ere a transei. Ele nu sunt prea di erite de or-ele de transa pe (are le intalni- in ie(are :i atun(i (and pa(ientul este absorbit de (eva anu-e, priveste lung pe ereastra, isi priveste -ainile sau isi i,ea:a privirea pe un lu(ru de pe podea sau de pe tavan, sau de oriunde. De a(eea terapeutii le pot introdu(e in or-ele de indu(tie indire(ta a transei, de e,e-plu, in ur-atorul -od> In acest moment sunteti a5sor5it de ceva anume si daca mintea dvs. inconstienta este de acord# atunci acest moment este potrivit pentru a intra in transa. Veti descoperi ca oc-ii dvs. se vor inc-ide de la sine. 183

&oreste inconstientul dvs. ca pleoapele sa se inc-ida# asa incat sa puteti continua sa va simtiti si mai rela?at# mai con'orta5il; Lasati ca lucrurile sa se intample in ritmul dvs.# si corpul dvs. va descoperi ca nu va mai dori sa se miste din aceasta pozitie pana cand mintea dvs. inconstienta va ,asi o solutie care va va surprinde# c-iar daca constient nu realizati cea anume e?acte este. %n ti-pul a(estui -o-ent de (on(entrare, (and atentia pa(ientului este o(ali:ata pe terapeut, transa ar putea i introdusa prin sugestiile ur-atoare> "tiu ca nu sunteti deplin constient de acest lucru# dar remarc ceva la dvs. care arata ca sunteti pre,atit de@a sa intrati in transa. "i# daca inconstientul dvs. doreste cu adevarat acest lucru atunci veti descoperi ca pleoapele dvs. sunt inc-ise de@a [ca bratul dvs. este deja ridicat sau orice alte sugestie . 3. Re u:ul absolut va per-ite sa utili:ati o alta or-a de indu(tie hipnoti(a ie rituala, ie (lasi(a. De a(eea ar trebui luate in (onsiderare ur-atoarele 3 (onditii ne(esare ale intrarii in transa> -ani estari (o-porta-entale, interesele, abilitatile, e,perientele interioare, (adrele de re erinta, re:istentele sau si-pto-ele. Ele pot i in(orporate in pro(edurile de indu(tie. Apoi pra(ti(ati -odalitatile de intera(tiune (u individualitatea ie(arui pa(ient si a(easta indi(atie este valabila pentru toate or-ele standard de indu(tiei a transei> bratului si asa -ai departe. 7. 'tudiul -ani estarilor (o-porta-entale si a si-pto-elor pa(ientului deter-ina -odul in (are ei se pot i (anali:ati Forientati pentru a raspunde terapeuti(. +odalitatea pra(ti(a a (onstru(tiei aso(iative a(e legatura intre (eea (e (unoaste- de0a si (eea (e posibil ne(unos(ut sau dorit. 4. 'tudiul ulterior al indu(tiei hipnoti(e (lasi(e ia in (onsiderare (eea (e este neasteptat. De e,e-plu, un volu- de poe:ie (u (ara(ter hipnoti( A'nyder, 1968; pre:inta te:ele (are atesta (a e,ista 5 tipuri de poe:ie> hipnoti(a A(u ri-a . rit-, in (are vorbirea pre:inta variatii ase-eni valurilor; si (ea intele(tualista. Pri-a este (entrata pe indu(erea transei, in ti-p (e a doua apelea:a -ai -ult la intele(t. 187 i,area privirii, levitatia

Autorul adu(e in dis(utie o -are varietate de sugestii literare (are pot indu(e e e(tul de transa (u- ar i> A1; un -odel per e(t al vo(ii Asunetului; si stresului, (u o greutate pe vo(ali:area stresului, a tensiunii la intervalul unei 0u-atati de se(undaD A5; absenta s(hi-barilor bruste si a (o-petitiei intele(tualeD A6; i-pre(i:ia sau gradul de generalitate al i-ageriilor (eea (e per-ite in(onstientului pa(ientului de a le u-ple sau i-pregna (u detaliiD A1; so-nolenta, greutatea si rela,area pentru (eea (e denu-i- depontentiali:area (adrelor -entale obisnuiteD A2; utili:area repetitiei sau re renuluiD si A3; o erirea unor sugestii (lare, dire(te dar neobisnuite sau a unor sugestii poshipnoti(e nu-ai dupa rela,area deplina a pa(ientului si adu(erea lui intr.o stare propusa anterior. El (ontinua sa sublinie:e i-portanta inspiratiei poeti(e si a (reatiei artisti(e in general (are sunt pre:enta intotdeauna in starea autohipnoti(a. 'tudiul atent al poe-elor o era hipnoterapeutului o (on(eptia -ai larga despre -un(a (reativa i-pli(ata in ie(are indu(tie hipnoti(a. 9. 'tudiile (lasi(e -entionate anterior (ondu( la ideea (a e orturile re(ente se (on(entrea:a asupra ne(esitatii intelegerii transei hipnoti(e (a un(tiune a unor a(tivitati spe(iali:ate si, de ase-enea, (a intera(tiune a patternurilor e-is erelor (erebrale stangi si drepte A(on or"rnstein, 1975, 1976D Hilgard and Hilgard, 1972D 7andler and ?rinder, 1972D Eri(*son, Rossi, and Rossi, 1973D Rossi, 1977;. Anali:a indu(tiilor in a(est (apitol, (at si in (ele (e ur-ea:a a( apel la i-portanta legaturii indu(tiei (u spe(i i(itatea e-is erelor (erebrale stangi si drepte. A- introdus o serie de (onsideratii pe a(easta te-a in (o-entariile privind Ca:ul 15 din Capitolul 9.

*< ITOLUL 2
"u,estiile post3-ipnotice
%n -od traditional, sugestiile hipnoti(e au ost olosite pentru a evalua e i(ienta transei si pentru a intari un pro(es terapeuti(. 'e (redea (a o persoana (are pri-este o sugestie in ti-pul 184

transei si o e,e(uta ulterior, dovedeste (hiar prin a(est apt (a a trait o transa e i(ienta. /ransa a ost (on(eptuali:ata (a o stare de vid Ablan* state; pe par(usul (areia un individ era progra-at atat de usor pe (at ii este ori(ui posibil sa u-ple o tabla goala. A(u- re(unoaste(a a(easta tabula rasa si -odelul de progra-are al hipno:ei este o indu(ere in eroare pentru -un(a psihoterapeuti(a. %ndivi:ii isi pastrea:a dina-i(a personalitatii pe durata transei. /ransa terapeuti(a are intentia de a o(usa atentia si de a utili:ara dina-i(a personalitatii intr. o -aniera (are sa per-ita pro(eselor in(onstiente sa -edie:e raspunsuri (are au valoare (lini(a. %n (el -ai larg sens, pute- vorbi de sugestiile post.hipnoti(e ori(and introdu(e- o idee, intr.un -o-ent de re(eptivitate, (are este -ai tar:iu a(tuali:ata in (o-porta-ent. A(el -o-ent de re(eptivitate poate aparea in ti-pul unei transe induse or-al sau in ti-pul transei obisnuite zilnice in (are atentia este i,ata si absorbita intr.o (hestiune de -are interes.

+. <socierea su,estiilor post3-ipnotice cu comportamentele inevita5ile

Abordare traditionala a sugestiei post.hipnoti(e dire(te ia de obi(ei or-a> Dupa (e vei iesi din transa, vei a(e Bsau vei traiC asta si asta. Prin (ontrast, sugestia post.hipnoti(a indire(ta i-pli(a olosirea unor or-e indire(te de sugestie i-preuna (u un nu-ar de alte pro(ese (e se gases( in viata de :i (u :i la el (a si in pra(ti(a (lini(a. Cele -ai utile dintre a(estea sunt sugestiile (ontingente si retelele aso(iative, prin (are lega- sugestiile post.hipnoti(e de -odele de (o-porta-ent inevitabil pe (are pa(ientul le va trai in viitor. A(este -odele de (o-porta-ent inevitabil un(tionea:a (a indi(atie sau vehi(ul pentru e,e(utarea sugestiei post.hipnoti(e. Propriile aso(iatii ale pa(ientului, e,perienta de viata, dina-i(a personalitatii si viitoare prospe(tii sunt toate utili:ate pentru a (onstrui sugestia post.hipnoti(a in stru(tura naturala a vietii pa(ientului. 9n e,e-plu din viata de a-ilie a lui Eri(*son poate sa ne introdu(a in a(est (on(ept de sugestie post.hipnoti(a indire(ta in (el -ai larg sens al ei. Pri-a data (and un -edi( ortodont a lu(rat uneia dintre etele -ele, i.a- spus> 'tii, a(ea retea de ire din gura ta este groa:ni( de in(on ortabila. De (e nu i.as spune adevarulG %l stia, era sigura de el. %.a- spus apoi> ?ura ta plina de obie(te de -etal si inele de (au(iu( este pro und indurerata si vei avea sar(ina al naibii de grea sa te obisnuiesti (u ele. Ei bine, (e i.asugeratG ;e vei obisnui cu ele. Sa se obisnuiasca cu ele era sugestia indire(ta. Ea -.a au:it iind de a(ord (u su erinta ei, dar in(onstientul ei a au:it de ase-enea si restul propro:itiei.

189

/rebuie sa stii intotdeauna (at de (uprin:atoare si de patrun:atoare este a ir-atia ta. $ste o sarcina al naibii de !rea sa te obisnuiesti cu ele. Cand or-ule:i ast el, ea a((epta a-bele parti ale propo:itiei, desi nu stie (a a a((eptat si a doua parte. Apoi i.a- spus> Esti doar o etita a(u-, dar (e :a-bet (re:i (a vei avea in otogra ia de nuntaG Atat dl. Eri(*son, (at si eu a- tinut -inte sugestia post.hipnoti(a un ti-p oarte lung pana ea s.a (asatorit. #u a- tradat. o vorbind despre a(easta sau spunand.o alt(uiva. Cand ata s.a (asatorit, :e(e ani -ai tar:iu, si a va:ut otogra ia ei de nunta, a spus> /ati, a(easta este pre erata -ea. Priveste (e :a-bet. A(easta a ost o sugestie post.hipnoti(a indire(ta (are a lu(rat pe o perioada de :e(e ani (hiar da(a ea nu a putut.o re(unoaste (a atare. Cand a -ers la sto-atolog pri-a data, (asatoria era (el -ai indepartat gand din -intea ei. #u se gandea delo( la (asatorie, dar stia (a e-eile se (asatores( si (a e,ista a(easta posibilitate indepartata (a ea sa.si a(a :a-betul pentru otogra ia de la nunta. A(easta este (eea (e un(tionea:a in (ea -ai e i(ienta sugestie terapeuti(a post.hipnoti(a. Cand o eriti unui pa(ient o sugestie post.hipnoti(a sub or-a unei progno:e opti-iste, aso(iati.o unui eveni-ent (ontingent re:onabil. A(est e,e-plu ilustrea:a un nu-ar de prin(ipii de ba:a in o erirea de sugestii post.hipnoti(e. Pro(esul a ost initiat, (a intotdeauna, prin re(unosterea si (on ir-area deplina a e,perientei (urente, in des asurare a individului. Atentia ii(ei a ost i-ediat i,ata (and tatal ei a e,pri-at realitatea (urenta prin (on ir-area su erintei ei in ur-a noului trata-ent ortodonti(. El a utili:at apoi o a ir-atie (o-binata pentru a lega sugestia indire(ta de a se obisnui (u ele, (u realitatea ei (urenta si in(ontestabila. A intarit sugestia, -ai departe, prin aso(ierea ei (u un eveni-ent viitor re:onabil, obisnuirea (u aparatul ur-and a i rasplatita (u un :a-ber ru-os in otogra ia ei de nunta. Patru a(tori -a0ori (are au a(ilitat a(easta sugestie post.hipnoti(a pot i enu-erati> 1. 1. 1. 1i-area atentiei si desc(iderea unui set de ?da2 prin re(unoasterea si (on ir-area e,perientei (urente. 5. 5. 5. Aso(ierea unei sugestii (u a(easta e,perienta (urenta prin inter-ediul unei forme (ipnotice indirecte Asugestia (o-binata;. 6. 6. 6. #tilizarea dina-i(ii personalitatii persoanei Anevoia de a avea un :a-bet dragut in :iua nuntii sale; (a -i0lo( pentru sugestie. 1. 1. 1. Asocierea su!estiei cu un eveniment viitor contin!ent. rezonabil Aviitoare sa nunta;. Alte e,e-ple de sugestiilor hipnoti(e aso(iate (u (o-porta-ente inevitabile sunt ur-atoarele. 'ugestia propiu.:isa este in itali(> 118

La scurt timp dupa trezirea ta# iti voi spune ceva. Te voi trezi si iti voi induce din nou o transa. In po'ida a orice ai ,andi# ce-ti spun va fi adevarat.

.. "u,estiile post3-ipnotice in serie

Este -ai instru(tiv sa reali:ati (a este -ult -ai di i(il sa respingi doua sau -ai -ulte sugestii date i-preuna intr.o retea aso(iativa de(at sa respingi o singura sugestie separata. Considerati ur-atorul e,e-plu al autorului AEri(*son and Eri(*son, 1911;, (are utili:ea:a interesul unei etite de (in(i ani privind papusa pre erata. " etita de (in(i ani, (are nu a ost ni(iodata -artora la o transa hipnoti(a, a ost (onsultata separat de un hipnoti:ator. Ea a ost ase:ata pe un s(aun si i s.a spus in -od repetat adormi si sa dormi foarte adanc, in ti-p (e.si tinea in brate papusa pre erata. #i(i o alta sugestie de ni(i un el nu i.a ost data de(at dupa (e a dor-it aparent adan( pentru (eva ti-p. Apoi i s.a spus, (a sugestie post.hipnoti(a, (a intr.una din :ilele ur-atoare hipnoti:atorul o va intreba despre papusa ei, dupa (are ea o va Aa; pune pe un s(aun, Ab; se va ase:a langa ea si A(; va astepta (a papusa sa adoar-a. Dupa -ai -ulte repetari ale a(estor instru(tiuni, i s.a spus sa se tre:eas(a si sa.si (ontinuie 0oa(a. A(easta sugestie post.hipnoti(a in or-a de triada a ost a(tivata deoare(e supunerea la ea va (ondu(e progresiv la o stare stati(a esentiala pentru subie(t. %n -od spe(ial, ulti-ul ite- (o-porta-ental soli(ita o or-a pasiva si inde init prelungita de raspuns, (are ar putea i (el -ai bine obtinuta printr.o (ontinuarea a transei post.hipnoti(e spontane. Cateva :ile -ai tar:iu, ea a ost va:uta in ti-p (e se 0u(a si i.a ost adresata o intrebare inta-platoare despre papusa. 'e(uri:and papusa in leaganul ei, ea a aratat.o (u -andrie si apoi a e,pli(at (a papusa era obosita si vroia sa -earga la (ul(are, si in ti-p (e vorbea, a plasat.o in s(aunul potrivit si s.a ase:at alaturi, in ta(ere, pentru a o privi. Curand, ea a lasat i-presia de a i in starea de transa, (hiar da(a o(hii ei erau in(a des(hisi. Cand a ost intrebata (e a(e, ea a repli(at> Astept, si a in(uviintat din (ap agrebil (and i s.a spus insistent> 'tai e,a(t asa si (ontinua sa astepti. %nvestigarea siste-ati(a, (u evitarea ori(arei -asuri (are ar putea genera o -ani estare pur rea(tiva la o sugestie hipnoti(a spe(i i(a, dar neintentionata, a dus la des(operirea unei largi varietati de eno-ene (ara(teristi(e transei induse in -od obisnuit.

111

" serie de sugestii hipnoti(e subtile potrivite pentru a a(ilita pregatirea transei si reindu(erea transei la adulti poate sa se des asoare dupa (u- ur-ea:a> 1. 1. +. *and te trezesti# vei desc-ide ochii... 5. 5. .. Te misti si poate te intinzi putin... 6. 6. 0. oti vor5i putin despre ceea ce te intereseaza in e?perienta ta... 1. 1. 2. "i uita tot restul... 2. 2. 4. ana cand iti cer sa te intorci in transa... 3. 3. 6. <st'el incat sa e?perimentezi si sa3ti amintesti ceva mai mult. Pri-ele trei a ir-atii de -ai sus sunt o serie de truis-e (are i-preuna or-ea:a o retea aso(iativa de (o-porta-ente inevitabile. Din -o-ent (e sunt inevitabile, ele tind sa initie:e un set de RdaE pa(ientului, (are probabil ni(i nu va re(unoaste a ir-atia 1 (a pe o sugestie subtila pentru a-ne:ia hipnoti(a. A ir-atia 2 este o sugestie post.hipnoti(a destul de dire(ta pentru reintrarea in transa, (are (onstituie o (ontingenta i-portanta (u (uvintele Rpana (andE. RPana (andE insea-na (a la reintrerea in transa pa(ientul isi va a-inti (eva uitat in stare de tre:ire datorita unei a-ne:ii hipnoti(e. A ir-atia 3 (ontinua reteaua aso(iativa, legand o transa viitoare (u e,perienta (urenta, si de ase-enea (ontine o a-biguitate subtila> @a e,peri-enta pa(ientul si isi va rea-inti (eea (e a ost uitat prin a-ne:ie sau va i o noua e,perienta pe (are si.o va rea-inti apoiG 'i.o va a-inti doar pe par(ursul transei sau si dupa transaG De obi(ei terapeutul nu stie raspunsurile la a(este intrebari M sunt -i0loa(e de a e,plora site-ul uni( de raspuns al pa(ientului. Da(a des(opera (a sunt pre:ente a-ne:ii se-ni i(ative (are pot i a(tivate de sugestii viitoare, terapeutul poate de(ide sa utili:e:e a(easta abilitate in -od terapeuti(. Da(a o noua e,perienta se iveste (u ie(are transa, a(easta poate deveni -odalitatea terapeuti(a ideala de a a0uta pa(ientii sa.si e,plore:e universul interior.

0. *onditionarea inconstienta ca su,estie post3-ipnotica

+a0oritatea terapeutilor isi s(hi-ba auto-at tonul si (adenta vo(ii pe par(ursul transei. %n s(hi-b, pa(ientii devin auto-at si de obi(ei, in(onstient (onditionati sa e,peri-ente:e transa in un(tie de a(este -odi i(ari vo(ale. Da(a terapeutul adopta a(este s(hi-bari vo(ale pe par(ursul unei (onversatii obisnuite, pa(ientul in(epe re(vent sa e,peri-ente:e aspe(te

115

partiale ale transei ara sa stie e,a(t de (e. Deoare(e a(esti indi(atori -ini-ali depases( (adrul (onstient de re erinta al pa(ientului, ei sunt adesea surprin:ator de e i(ienti. Cand terapeutii re-ar(a a(este -ani estari de in(eput ale transei Ae,> (lipitul o(hilor, -is(ari reduse, blo(a0, (eva (on u:ie si asa -ai departe;, ei pot sa le reintareas(a (u alti indi(atori nonverbali sau verbali pe (are ii oloses( de obi(ei in a:a initiala a indu(erii transei. De e,e-plu, (and pa(ientul se uita dire(t la Eri(*son pe par(ursul indu(tiei transei, el se uita la ata pa(ientului, dar isi o(usea:a privirea din(olo de pa(ient. Cand -ai tar:iu a(e a(est lu(ru intr.o (onversatie obisnuita, pa(ientul se si-te initial putin deran0at, apoi in(epe sa e,peri-ente:e o de:orientare (are poate i re:olvata doar prin intrarea in transa AEri(*son, Rossi, and Rossi, 1973;. %n a(este -o-ente autorul poate intari pro(esul (u o privire de asteptare eri(ita si intrebari (u legatura dubla pre(u- ur-atoarele> Ma intre5 doar cat de treaz esti acum; *at de mult incepi sa e?perimentezi transa; Este o transa ceea ce incepi sa e?perimentezi; Este con'orta5il sa lasi lucrurile sa se intample in voia lor# nu3i asa; Nu tre5uie sa vor5esti# nu3i asa; Este placut sa te lasi in voia lucrurilor. Cand in(epe- sa privi- (ontinutul, reali:a- (a sunt nenu-arate pattern.uri de (onditionare in(onstienta (are se instalea:a per-anent intre terapeut si pa(ient. +ulti pa(ienti devin in(onstient si auto-at (onditionati sa in(eapa pro(esul e,peri-entarii transei de indata (e intra in sala de asteptare a terapeutului. #u este nevoie (a terapeutul observator sa (onstruias(a intentionat ase-enea pattern.uri de (onditionare in(onstienta sau sa le regi:e:e. Este -ult -ai e i(ient sa le observi (u- se des asoara in -od natural si apoi, sa le utili:e:i (a indi(atori i-portanti ai pro(eselor in(onstiente. 9nii pa(ienti, de e,e-plu, isi po:itionea:a (orpul in anu-ite eluri (ara(teristi(e pe par(ursul transei. +ai tar:iu, pe par(ursul unei sedinte terapeuti(e obisnuite, terapeutul poate observa de:voltandu.se aspe(te ale a(elei po:itii (orporale din ti-pul transei. Poate (apul, bratul, pi(iorul, -ana sau degetul (ade in po:itia de transa. A(esta poate i un se-nal (orporal nonverbal si in(onstient (a pa(ientul ree,peri-entea:a o aso(iere (u transa la un anu-it nivel si are nevoie sa lu(re:e in stare de 116

transa. Cand terapeutii re(unos( a(esti indi(atori (orporali, pot sa a(ilite:e pro(esul (u o privire de asteptare si intrebari ase-anatoare ur-atoarelor> Esti constient de ce ti se intampla acum; auza pentru un moment. oti percepe ce se instaleaza in interiorul tau; "imti ca esti cu adevarat si complet treaz; *at de mult incepi sa e?perimentezi transa; Cand li-ba0ul (orporal al pa(ientului este, intr.adevar, un se-nal (a a(tivitatea transei este ne(esara, pa(ientul va utili:a re(vent (autarea interioara initiata de a(este intrebari pentru a intra -ai adan( in transa. Da(a li-ba0ul (orpului a inse-nat alt(eva A(a de e,e-plu, (a are nevoie sa vorbeas(a despre o aso(iatie i-portanta privind transa anterioara;, intrebarile terapeutului o era o oportunitate pentru (a a(easta sa ie e,pri-ata in stare de tre:ire sau poate intr.o stare de transa usoara, di i(il de deosebit de starea de tre:ire.

2. <steptarile initiate rezolvate post3-ipnotic

" abordare -ai e i(ienta a sugestiei post.hipnoti(e (onsta in initierea unor asteptari, tensiuni sau pattern.uri de (o-porta-ent (are pot i indeplinite sau re:olvate dupa (e transa a ost in(heiata or-al. A(easta abordare are validare e,peri-entala in nu-eroase studii ale e e(tului Heigarni( A$ood)orth and '(hlosberg, 1921;, (are de-onstrea:a (u- (opii se vor intoar(e la o sar(ina neindeplinita, dupa o intrerupere datorata tensiunii sau de:e(hilibrului starnit de setul lor de inali:are. %n se(tiunea anterioara a- va:ut (u- (onditionarea in(onstienta poate initia aspe(te partiale ale transei (are pot i re:olvate de pa(ient doar da(a intra e e(tiv in transa sau (are pot i re:olvate dupa transa printr.o s(hi-bare (o-porta-entala terapeuti(a. Paradig-a noastra in (in(i a:e privind dina-i(a indu(tiei transei si sugestiei din <igura 1 este, in -od spe(ial, evidentiata in a(easta abordare Ave:i pagina 1;.

111

Autorul oloseste re(vent a(easta abordare (u pa(ientii (are e,peri-entea:a transa pentru pri-a data. Pe par(ursul pri-ei transe, el va re-ar(a o(a:ional (at de interesant si terapeuti( poate i sa e,peri-ente:i o surpriza placuta. 'e asigura apoi de disponibilitatea lor de a e,peri-enta o surpri:a pla(uta dupa (e se tre:es(. Ast el, o asteptare pla(uta se instalea:a inlauntrul pa(ientilor si a(easta poate i re:olvata printr.un so( terapeuti( sau printr.o surpri:a dupa (e se tre:es(. A(easta asteptare este o tensiune nere:olvata (are le (reste sensibilitatea pentru surpri:a terapeuti(a pe (are terapeutul a planuit.o. Asteptarea surpri:ei pla(ute tinde sa suspende seturile si atitudinile obisnuite ale pa(ientului si sa initie:e (autari si pro(ese in(onstiente pentru surpri:a pla(uta pro-isa. Dupa (e pa(ientul ra-ane trea: o vre-e, autorul diri0ea:a -ana si bratul pa(ientului in sus, (u o privire de asteptare distrata. 7ratul pa(ientului ra-ane de obi(ei suspendat in aer deoare(e i s.au dat indi(atii ta(tile subtile, dar dire(tive de a se -entine ast el AEri(*son, Rossi, and Rossi, 1973;. Pa(ientii nu re(unos( de obi(ei a(este indi(atii ta(tile la un nivel (onstient, asa (a ei sunt intr.adevar surprinsi de (o-porta-entul aparent straniu al bratului lor. Autorul va intari a(easta surpri:a si va insinua aptul (a a(easta insea-na (a pa(ientii intra in transa pentru a indeplini sugestia post.hipnoti(a pe (are el a dat.o anterior prin re-ar(i (a ur-atoarele> "urprinzator# nu3i asa; Mana ta ramane intotdeauna ridicata cand cineva o atin,e; "i poate 'i o surpriza placuta sa descoperi ca te intorci in transa 'ara nici un e'ort. Oc-ii incep sa ti se inc-ida; "i mana aceea nu va co5ori pana cand cealalta mana nu se va ridica. 'upri:a si in(ur(atura pa(ientului in legatura (u (eea (e se inta-pla (onstituie, in -od esential, o abordare prin (on u:ie -enita sa depotentiali:e:e (adrele si seturile (onstiente obisnuite ast el in(at se a(ilitea:a o stare alterata de (onstiinta. %n se(tiunea ur-atoare, voelabora, -ai departe, (on(eptia noastra privind utili:area surpri:ei si a asteptarii pentru a a(ilita e,e(utarea sugestiei terapeuti(e post.hipnoti(e. 112

4. "urpriza ca su,estie terapeutica

'urpri:a este o sugestie terapeuti(a (are (reste asteptarea, o erind in a(elasi ti-p o -odalitate lipsita de ese( pentru e,pri-area individualitatii pa(ientului dupa tre:ire. Luati in (onsiderare ur-atoarea sugestie post.hipnoti(a, (are este o erita, (el -ai ade(vat, la inalul unei a(tivitati in (adrul unei transe de su((es pe par(ursul (areia pa(ientul este intr.o stare po:itiva si e,peri-entea:a un set de RdaE. Ti3ar placea sa e?perimentezi o supriza placuta dupa ce te trezesti; 9n pa(ient (are raspunde a ir-ativ la a(easta intrebare Aprin (latinarea (apului, se-nalarea (u degetul, raspuns verbal, :a-bind, si asa -ai departe; se gaseste in situatia ur-atoare> 1. 1. 1. 'etul po:itiv RdaE din (adrul a(tivitatii de transa se prelungeste in perioada post. hipnoti(a. 5. 5. 5. /re:irea este insotita de un senti-ent de asteptare (res(uta si -otivare po:itiva pentru a e,peri-enta (eva nou. 6. 6. 6. 'etul (onstient obisnuit al pa(ientului nu stie (are va i surpri:a sau noutatea. 'eturile (onstiente u:uale si li-itative al pa(ientului sunt, prin ur-are, depotentiali:ate in avoarea a (eva nou (are poate veni doar din in(onstientul pa(ientului. 'ugestia pentru o surpri:a pla(uta a ost data sub or-a unei intrebari (are prin ea insasi initia:a o (autare in(onstienta (are poate des(operi si per-ite unui nou potential sau aspe(t al individualitatii pa(ientului sa se -ani este. 1. 1. 1. 'ugestia tinde sa ie lipsita de ese( deoare(e ori(e e,peri-entea:a pa(ientul sau raportea:a dupa o perioada de a(tivitate in (adrul unei transe de su((es poate i a((eptat (a o surpri:a pla(uta. Da(a pa(ientii sunt entu:ias-ati, a(easta poate i o supri:a pla(uta. Da(a pa(ientii sunt -ai ganditori si par sa revina intr.o stare de i-obilitate (orporala in ti-p (e re le(ta la e,perientele lor de transa, terapeutul poate sa a(ilite:e o surpri:a (u o sugestie pre(u-> Asa (u- ai observat (at de linistit e (orpul tau, poate i surprin:ator sa observi (at de usor o(hii tai se pot in(hide in ti-p (e te intor(i in transa pentru a dobandi o intelegere (o-pleta a acesteia. /erapeutul poate sa nu stie (e este a(easta, dar ori(e ar i, ea poate i a(ilitata.

113

2. 2. 2. Cand pa(ientul e,peri-entea:a o surpri:a sub o or-a oare(are, dupa transa, un (o-entariu inal al terapeutulu (a> 'i a(eea a ost o surpri:a pla(uta, nu.i asaG tinde sa rati i(e a(tivitatea terapeuti(a (are to(-ai s.a des asurat, la el (a si valoarea transei (a o abordare valida de re:olvare a proble-elor. 9n nu-ar de e,e-ple ilustrand a(est tip de sugestii post.hipnoti(e sub or-a surpri:ei va i gasita in (a:urile a(estei (arti.

E?ercitii
1. Aso(ierea sugestiilor terapeuti(e (u (o-porta-ente inerente poate i pra(ti(a atat in viata (otidiana, (at si in (abinetul de (onsultatii. Este o abordare potrivita, in -od spe(ial, in lu(rul (u (opii in (a:ul in (are adultul evita -orali:area. 5. 'ugestie post.hipnoti(e in serie (er -ai -ulta gandire si plani i(are. %-preuna (u sugestiile de contin!enta, retelele asociative si legaturile duble, ele pot (onstitui un arsenal aproape i-batabil de (aptare a ori(arei aso(iatii inta-platoare sau a ori(arui potential (o-porta-ental pe (are pa(ientul il poate avea si de -entinere a a(estora in (adrul de-ersului terapeuti(. Devine un e,er(itiu as(inant sa interpenetre:i (o-porta-entele inerente individuale ale ie(arui pa(ient (u pattern.uri seriale de sugestii, ast el in(at sa se intareas(a re(ipro( in speranta dislo(arii si-pto-ului pa(ientului. 6. Conditionarea in(onstienta (a sugestie post.hipnoti(a (ere o observare atenta a pattern. urilor (o-porta-entale si a rea(tivitatii pa(ientului ori(and a(estea apar in pre:enta terapeutului, dupa o e,perienta hipnoti(a de su((es. /erapeutul trebuie atun(i sa invete sa (ontinue observatia prin inter-ediul unor intrebari (are pot sa a(ilite:e (autarea interioara si sa adan(eas(a i-pli(area in transa. %n(epatorul in do-eniu poate gasi di i(il sa (reada si sa invete sa observe a(ele pattern.uri spontane si (onditionate de (o-porta-ent spe(i i( transei (are se de:volta in -a0oritatea pa(ientilor (and reintalnes( terapeutul dupa e,perienta unei transe de su((es. De a(eea poate i instru(tiv sa intrebati ie(are pa(ient (a rutina, la intalnirea ur-atoare in -aniera sugerata in a(est (apitol. Da(a se-nali:are ideo-otorie a ost de0a de:voltata, este oarte usor sa intrebati in pri-ele (ateva -inute ale intalnirii ur-atoare> A(u- da(a in(epi de0a sa e,peri-ente:i vreo stare de transa, -ana ta dreapta se va ridi(a Asau o(hii tai se vor in(hide, si asa -ai departe;. Este i-portant sa se evalue:e starea pa(ientului in

117

pri-ele (ateva -inute ale ur-atoarei intalniri, deoare(e dupa a(eea, re(eptivitatea la transa, initial (onditionata, se poate stinge rapid iind dislo(ata de (onventiile relationarii la situatia terapeuti(a. 1. Asteptarile initiate rezolvate post-(ipnotic prin inter-ediul surprizei (onstituie o inde-anare (are se de:volta odata (u utili:area su!estiilor contin!ente si a retelelor asociative. Ele pot i (el -ai usor invatate prin e,pri-area asteptarii si-ple a unui senti-ent de odihna si (on ort dupa tre:ire. A(easta este in -od general lipsita de ese(, din -o-ent (e a(este raspunsuri sunt aproape inevitabile. La a(este inevitabilitati se pot adauga gradual sugestii ade(vate nevoilor pa(ientului si asteptarilor sale privind aspe(tele (e pot i e,peri-entate.

114

*< ITOLUL 4
Modi'icarea 'unctiilor senzorial3perceptive1 ro5lema durerii si a con'ortului
Re(ente lu(rari e,peri-entale (lini(e ALassner, 1931D +el:a(* si Perry, 1972;, AHilgard and Hilgard, 1972; au de-onstrat noua era a e,perientelor (u hipno:a (a -odi i(are a per(eptiei sen:oriale (are un(tionea:a pentru a a(e ata durerii si a(ilitand (on ortul. Abordarile hipnoterapiei au avut su((es in redu(erea durerilor provenite din surse so-ati(e serioase A(uar i trau-a psihi(e, operatii (hirurgi(ale, dentist, obsteri(a, (an(er, si asa -ai departe; dar si proble-ele psihoso-ati(e. '.a stabilit pe ba:a e,peri-entala (a eliberarea de durere (u a0utorul hipno:ei se datorea:a (eva -ai -ult de(at e e(tului pla(ebo A+(?lashan, Evans, si "rne, 1939; sau redu(erea an,ietatii AHilgard si Hilgard, 1972;. Din -o-ent (e s.a dovedit utilitatea hipno:ei in a(est do-eniu, ne vo- o(ali:e atentia pe abordarile pra(ti(e (are au ost elaborate de a(tre autorul senior al situatiilor (lini(e.

Introducere
[!rmatorul material a fost scris de autorul senior, si a aparut in original in "#$roceedings of the %nternational Congress for &'pnosis and $s'chosomatic (edicine. ). Lassner, *ed.+ ,-./.

Hipno:a este in esenta sa o (o-uni(are (atre pa(ient a unor idei si intelegand intr.un anu-it -od (a va i oarte re(eptive la ideile pre:entate si de(i -otivate sa.si e,plore:e propriul potential (orporal pentru a.si (ontrola raspunsurile si (o-porta-entul psihologi( si i:iologi(.

119

%ndividul obisnuit nu are (unostinte despre propriile (apa(itati, (are au ost des(operite de.a lungul e,perientelor (orpului in ti-pul vietii. "-ului (otidian , in opinia sa, durerea este o e,perienta subie(tiva i-ediata, (are ii atrage atentia, si pentru a i si -ai usor de inteles > o e,perienta (e nu poate i (ontrolata de propria persoana. 'i totusi (a un re:ultat al e,perientelor in ur-a eveni-entelor petre(ute in viata anterioara, s.au (reat in (orp , desi de nere(unos(ut , anu-ite (unostinte psihologi(e, i:iologi(e si neurologi(e, aso(iatii si (onditii (are a( posibil (a durerea sa ie (ontrolatra si (hiar inlaturata. "-ul trebuie doar sa se gandeas(a la situatii e,tre-e de tensiune sau an,ietate pentru a observa (a o -are parte din intensitatea durerii dispare atun(i (and isi o(ali:ea:a atentia asupra altor sti-uli i-ediati, de intensitate -ai -are sau de natura sa puna viata in peri(ol. Pentru e,periente obisnuite trebuie sa se gandeas(a la o -a-a (are su era dureri oarte severe si totul se absoarbe in durerea a(esteia. 'i totusi ea uita ara e ort sau intentie (and isi vede (opilul intr.un peri(ol sau in dureri serioase . 'e -ai poate gandii la barbatii a lati la ra:boi (are au ost raniti grav, dar nu isi observa ranile de(at ulterior. #u-eroase ast el de e,e-ple sunt obisnuite e,perientelor -edi(ale. Ase-enea aboliri ale durerii se inta-pla in viata de :i (u :i (and durerea este (o-batuta de (onstiinta prin sti-uli (o-petitive de alt gen. Cel -ai si-plu e,e-plu este o durere de -asea uitata in dru- (atre dentist sau durerile de (ap disparate in suspansul dra-ati( al (ine-atogra iei. Cu ast el de e,periente in (ursul vietii, ie ele -inore sau -a0ore, (orpul invata un (u-ul de aso(iatii si (onditii ne(unos(ute psihologi(e, e-otionale, neurologi(e si i:iologi(e. A(este (unostinte ne(unos(ute repetat intarite de e,perienta vietii (onstituie sursa potentialului (are poate i anga0at in hipno:a pentru a (ontrola durerea in -od intentionat ara a are(urge la -edi(a-ente.

*onsideratii cu privire la durere

%n ti-p (e durerea este o e,perienta subie(tiva (u anu-ite -ani estari obie(tive, nu este ne(esar o e,perienta (onstienta. 'e inta-pla ara preavi: (onstient in starea de so-n, sub in luenta -edi(a-entelor, si (hiar in anu-ite situatii de (hi-oaneste:ie, (u- a ost subliniata de insotitori obie(tivi si a ost de-onstrat prin e,plorarea hipnoti(a e,peri-entala a e,perientelor anterioare ale pa(ientilor. Dar pentru (a durerea este in pri-ul rand un eno-en

158

(onstient subie(tiv, (u toate tipurile de nepla(eri, a-enintari, (hiar intelesuri e-otionale si psihologi(e peri(uloase vitalitatii, si abordarea proble-ii se poate a(e re(vent (u a0utorul hipno:ei, uneori usor, uneori (u -are di i(ultate. +ai departe, e,tensia durerii nu este neaparat un a(tor. Ast el in(at sa a(e- hipno:a utila in tratarea durerii, ave- nevoie sa privi- durerea intr.un stil (at -ai analiti(. Durerea nu este un sti-ul obisnuit ne(o-pli(at. Are (erte te-poralitati, e-otii, se-ni i(atii psihologi(e si so-ati(e. Este o putere -otivanta in e,perientele (otidiene. Este un -otiv de ba:a in (autarea a0utorului -edi(al. Durerea este un (o-ponent (o-ple, al a-intirilor dureroase, al e,perientelor dureroase a(tuale, si al anti(iparii durerilor viitoare. Ast el, durerea i-ediata este potentata de durerile tre(ute si (res(uta de posibilitatile durerilor din viitor. 'ti-ulii i-ediati repre:inta nu-ai o trei-e (entrala a intregii e,periente. #i-i( nu intensi i(a durerea -ai -ult de(at tea-a (a va i pre:enta si -aine. Este probabil sa (reas(a datorita (onstienti:arii (a a(eeasi durere sau o durere ase-anatoare a -ai ost intalnita in tre(ut, iar a(easta si durerile i-ediat apropiate a( viitorul -ult -ai inspai-antator. %n sens (ontrar, reali:area (a durerea a(tuala este un eveni-ent uni( (are va du(e (u siguranta la un inal pla(ut serveste la di-inuarea sa. Deoare(e durerea este un ele-ent, este -ult -ai vulnerabil la hipno:a (a -odalitate de trata-ent (u su((es (are va i tratata (a o e,perienta de su((es a -o-entului. Durerea (a e,perienta a(e si -ai -are sensibilitatea la hipno:a deoare(e varia:a in natura si intensitatea sa, de.a lungul vietii, obtine sensuri se(undare (are re:ulta in varierea interpretarii durerii. De(i pa(ientul isi poate vedea durerea in ter-eni te-porali, (a un tran:it, re(urent, persistent, a(ut sau (roni(. A(este (alitati spe(iale o era ie(are posibilitati variate de abordare a hipno:ei. Durerea are de ase-enea anu-ite atribute e-otionale. Ar putea i iritant, (oplesitor, in(apabil, a-enintator, sau peri(ulos din pun(t de vedere vital. /oate a(este aspe(te (ondu( (atre anu-ite (adre psihologi(e aale -intii (u aso(ieri si idei variate, ie(are o erind oportunitati spe(iale pentru interventia hipno:ei. /rebuie sa introdu(a in -inte anu-ite alte (onsideratii oarte spe(iale. Durerea de lunga durata intr.o anu-ita :ona a (orpului poate i re:ultatul in obisnuinta interpretarii tuturor 151

sen:atiilor in a(ea :ona (a dureri auto-ate. Durerea originala poate i de -ult disparuta, dar represiunile a(elei e,periente dureroase a (ondus la or-area unui obi(ei (are in ti-p poate du(e la adevarate dis un(tii so-ati(e. %ntr.o anu-ita (ategorie si-ilara sunt dis un(tiile iatrogeni(e si bolile (are se nas( din lipsa de (on(entrare a do(torului asupra pa(ientului. 7oala iatrogeni(a are o se-ni i(atie -ai ingro:itoare deoare(e in idea (a pot e,ista boli psihoso-ati(e de origini iatrogeni(e, i-pli(atiile nu pot i negli0ate > sanatatea iatrogeni(aare o i-portanta -a,i(a pentru pa(ient.asai din -o-ent (e durerea iatrogeni(a poate i produsa de ri(a, tensiune, an,ietate, de(i se poate de:lantui de produ(erea sanatatatii iatrogeni( (are este sugerata de hipno:a. Durerea (a un siste- so-ati( de aparare nu trebuie negli0ata deoare(e -otivea:a pa(ientul sa prote0e:e :ona dureroasa, pentru a evita sti-ulii no(ivi si pentru a (auta re-ediu. Dar datorita (ara(terului subie(tiv al durerii se de:volta rea(tii psihologi(e si e-otionale (are in inal re:ulta (a deran0a-ente psihoso-ati(e de la -e(ani-es-ele de prote(tie prelungite prea -ult. A(este rea(tii psihologi(e si e-otionale sunt posibil de supus la -odi i(ari si trata-ent de.a lungul hipno:ei in dereglari psihoso-ati(e. Pentru a intelege in (ontinuare durerea, trebuie sa ne gandi- la ea (a un (o-ple, neuro. psiho. i:iologi( (ara(teri:at de intelesuri variate ale se-ni i(atiilor ingro:itoare despre su erinta. /rebuie doar sa ruga- pa(ientul sa des(rie durerea pentru a.l au:i des(riind.o (a grea, apasatoare, as(utita, taioasa, ar:atoare, re(e, grea.. si -ulti alti ter-ini ad0e(tivali. A(este interpretari variate ale e,perientelor dureroase au o i-portanta -ar(anta in abordarea hipnoti(a a pa(ientului. Pa(ientul (are isi interpretea:a e,perienta dureroasa subie(tiva in ter-enii unor di erite sen:atii (u variate (alitati o era hipnoterapeutului o -ultitudine de posibilitati pentru a trata durerea. Este posibil de a lua in (onsiderare o strategie globala. Dar -ai a(ila este utili:area hipno:ei in relatie intai (u aspe(tele -inore ale (o-ple,ului de durere si apoi (alitatilor stresante din (e in (e -ai severe. Ast el, su((esul -inor repre:inta un unda-ent pentru su((esul -ai -are in relatie (u atributele -ai stresante ale (o-ple,ului neuro.psiho. i:iologi( al durerii si ast el sunt atrase -ai usor intelegerea si (ooperarea pa(ientului pentru interventiile hipnoti(e. %n plus, ori(e -odi i(are hipnoti(a a ori(arei (alitati interpretative a durerii serveste la e e(tuarea unei alterari a (o-ple,ului de durere.

155

" alta (onsideratie i-portanta in intelegerea (o-ple,ului durerii este re(unoasterea se-ni i(atiilor e,perientiale ale di eritelor atribute sau ale (alitatilor sen:atiilor subie(tive si relatiile lor di erite in situatii (u- ar i> durerea a-intita, durerea tre(uta, durerea i-ediata, durerea indurata, durerea tran:itorie, durerea re(urenta, durerea pesistenta, durerea re ra(tara, durerea insuportabila, durerea a-enintatoare, et(. %n apli(atii a(este (onsideratii la variatiile subie(tive ale ele-entelor durerii (o-ple,e, interventia hipnoti(a este oarte a((elerata. Ast el de anali:e o era -ari oportunitati pentru interventia hipnoti(a la un nivel -ai inalt. Devine -ai usor de (o-uni(at idei si intelesuri (u a0utorul hipno:ei si de a asigura re(eptivitatea si sensibilitatea atat de vitale peuntru obtinerea unui raspuns bun la interventia hipnoti(a. Este de ase-enea i-portant sa (onstienti:e:i ade(vat orta nere(unos(uta a nevoii e-otionale u-ane de a pretinde i-ediata abolire a durerii, atat din partea pa(ientului (at si din partea (elor (are il tratea:a.

rocedurile -ipnotice in controlul durerii

Pro(edurile hipnoti(e de in luentare a durerii au nu-eroase (ara(teristi(i. Pri-a dintre (ele -ai pra(ti(ate dar nu in totdeauna apli(abila este olosirea su!estiei (ipnotice directe pentru abolirea totala a durerii. La un nu-ar li-itat de pa(ienti a(easta este -etoda (ea -ai e i(ienta. Dar adesea:a esuea:a, servind nu-ai la des(ura0area pa(ientului si sa i-piedi(e olosirea hipno:ei in trata-entul viitor al pa(ientului. De ase-enea, e e(tele sale, desi bune, sunt (ateodata li-itate in durata, (eea (e poate li-ita e i(ienta indepartarii durerii prin (ipnoza indirecta permisiva. A(easta este deseori -ult -ai e i(ienta, desi in esenta este si-ilara in (ara(teristi(i (u sugestia dire(ta, este o erita intr.un -od (e (ondu(e -ai -ult la re(eptivitatea si sensibilitatea pa(ientului. " a treia pro(edura pentru (ontrolul durerii prin hipno:a este amnezia. %n viata de :i (u :i observa- uitarea durerii ori(and o e,perienta -ai inspai-antatoare atrage atentia su erindului. 9n e,e-plu este o instanta de0a (itata a -a-ei (are tre(e prin dureri e,tre-e, dar uite de ele atun(i (and isi vede (opilul in su erinta. La polul opus sta uitarea unei artrite dureroase, dureri de (ap sau de -asea in ti-pul vi:ionarii unei dra-e plina de suspans. Dar a-ne:ia in relatie (u durerea poate i apli(ata hipnoti( intr.o -are varietate de posibilitati. Pa(ientul se poate anga0a partial, sele(tive, sau (o-plet in a-ne:ie in relatie

156

pentru a sele(ta (alitatile si atributele subie(tive ale sen:atiilor in (o-ple,ul durerii, asa (usunt des(rise de (atre a(esta, dar si intregului (o-ple, de durere. " a patra pro(edura hipnoti(a este utili:area anal!eziei (ipnotice, (are poate i partiala, (o-pleta sau sele(tiva. Ast el, se poate adauga la e,perienta de durere a pa(ientului o anu-ita sen:atie de a-orteala ara pierderea sen:atiei ta(tile sau de presiune. %ntreaga e,perienta dureroasa devine atun(i -odi i(ata si di erita si da pa(ientului un senti-ent de eliberare si satis a(tie, (hiar da(a analge:ia nu este (o-pleta. +odi i(arile sen:oriale introduse in e,perienta subie(tiva a pa(ientului prin ase-enea sen:atii (a a-orteala, o (restere a (aldurii si a greutatii, rela,are, et(. serves( la intensi i(area hipno:ei analge:i(e la un nivel oarte (res(ut. Anestezia (ipnotica este a (in(ea -etoda in tratarea durerii. Este adesea di i(il de reali:at si uneori poate i produsa dire(t, dar -ai adesea este (el -ai bine reali:ata indire(t, prin (onstru(tia situatiilor psihologi(e si e-otionale (are sunt (ontradi(torii e,perientei durerii si (are serves( la stabilirea unei rea(tii aneste:i(e (ontinuata de sugestii post.hipnoti(e. " a sasea pro(edura hipnoti(a olositoare in a stapani durerea o era sugestia (are produ(e inlocuirea (ipnotica sau substituirea senzatiilor. De e,e-plu, o pa(ienta (are su era de (an(er si are dureri de nesuportat raspunde re-ar(abil la sugestia unei in(redibil de pli(tisitoare -an(ari-i in talpa. 'labi(iunea (orpului ei, produsa de (ar(ino-ato:a si de(i neputinta de a se s(arpina a( din a(est prurit psihogeni( un prile0 de a.i absorbi toata atentia. Apoi hipnoti(, sen:atii de (aldura, ra(eala, apasare .. au ost siste-ati( induse pentru di erite parti ale (orpului unde su erea dureri. 9lti-a -asura luata a ost sugestia unei -an(ari-i ar:atoare suportabile dar e,tre- de nepla(ute la nivelul lo(ului -aste(to-iei sale. 'i in inal a(easta pro(edura de substitutie a ost su i(ienta pentru ulti-ele sase luni de viata ale pa(ientei. +an(ari-ea pi(iorului a disparut treptat dar sen:atia de usoara arsura a persistat. Deplasarea (ipnotica a durerii este a saptea pro(edura. A(esta presupune utili:area unei sugestii de deplasare a durerii dintr.o parte in alta a (orpului. Poate i usor de ilustrat printr.un pa(ient in a:a inala de (an(er prostati( (are su era ingro:itor atat in stadiul de ad-inistrare a -edi(a-entelor (at si in ti-pul hipno:ei, in -od spe(ial dureri ale abdo-enului. A ost invatat din pun(t de vedere -edi(al si a inteles (on(eptul de durere deplasata. %n transa hipnoti(a a a((eptat idea (a in ti-p (e durerea abdo-inala este durerea (are il va distruge a 151

ost de a((ord (a durerea egala a bratului stang putea i suportabila, deoare(e in lo(atia a(eea nu va avea se-ni i(atii a-enintatoare. A a((eptat idea trans erului durerii abdo-inale (atre -ana stanga , si desi ara dureri (orporale ,s.a obisnuit (u durerea severa din bratul stang , pe (are il prote0a e,(esiv. A(easta durere nu a inter erat (u viata sa de a-ilie pe par(ursul ulti-elor sale trei luni de viata. '.a observat (a durerea -ainii stangi di-inua adesea , dar (restea prin auto sugestie. A(easta posibilitate de desprindere a durerii per-ite de ase-enea o desprindere a nu-eroaselor attribute ale durerii (are alt el nu pot i (ontrolate. Prin a(easta -asura a(este alt el de ne(ontrolat attribute se -i(sorea:a oarte tare. De(i intregul (o-ple, de durere se -odi i(a devine -ai re(eptiv la interventiile hipnoti(e. Disociatia (ipnotica poate i utili:ata pentru (ontrolul durerii , si (ele -ai e i(iente -etode sunt a(elea de dezorientare a timpului si corpului. Pa(ientul (u dureri re ra(tare la -edi(a-ente sau la hipno:a poate i reorientat hypnoti( in ti-p la perioada in(ipienta a bolii (and durerile aveau intensitati -ai -i(i. %ar de:orientarea (ara(teristi(ilor a(elei perioade poate ra-ane (a o (ontinuare post.hipnoti(a de.alungul perioadei de tre:ire. Chiar da(a pa(ientul in(a -ai are durerile originale , a(estea au ost reduse (onsiderabil si aduse la stadiul initial. 'e poate (a uneori sa reoriente:e (u su((es pa(ientul (u dureri re ra(tare la o perioada dinaintea bolii si prin sugestia post.hipnoti(a , sa obtina o restaurare a sen:atiilor nor-ale e,istente inaintea bolii."ri(u-, (hiar da(a durerea intra(tabila adesea previne un re:ultata total , senti-entele pla(ute dinaintea bolii pot i proie(tate in pre:ent pentru a anula (ateva din (alitatile subie(tive ale (o-ple,ului de durere. Cateodata a(estea au un e e(t de redu(ere -a0ora a durerii. %n -aterie de dezorientare a corpului , pa(ientul este diso(iat hypnoti( si indus sa e,peri-ente:e trairea sa in a ara (orpului. Ast el o e-eie (u dureri teribile (are raspunde la sugestiile post.hipnoti(e, ar de:volta o stare de transa si ar putea e,peri-enta starea in (are ea este in alta (a-era in ti-p (e (orpul sau ra-ane in pat. A(easta pa(ienta i.a e,pli(at autorului (and a(esta a venit la patul ei>E Chiar inainte de a veni du-neavoastra a- avut un ata( de pani(a ingro:itor. 'i a- intrat in transa, -.an ur(at in s(aunul (u rotile , a- -ers in su ragerie sa -a uit la un progra- la televi:or, si -i.a- lasat (orpul in su erinta in dor-itor.E 152

'i a povestit (u pla(ere si eri(ire despre progra-ul antasti( la (are s.a uitat. Alt ast el de pa(ient re-ar(a (atre (hirurgul sau> SK'titi oarte bine do(tore,(a intotdeauna lesin (and i-i s(hi-bati pansa-entele pentru (a nu suport durerea ,de(i da(a nu va deran0ea:a voi intra intr. o stare de transa si o sa.-i iau (apul si pi(ioarele si ple( in sera si i-i las (orpul ai(i (a sa lu(rati pe elE. Pa(ientul e,pli(a -ai departe> -.a- ase:at in sera intr.un lo( unde il puteavedea Ape (hirurg; aple(anduse peste (orpul -eu dar nu putea- sa vad (e a(e. Apoi -.auitat pe ereastra si (and -.a- uitat inapoi nu l.a- -ai va:ut , de(i -i.a- luat (apul si pi(ioarele si -.a- intors pentru a -a uni din nou (u (orpul -eu si -.a- si-tit oarte (o- ortabil. A(est pa(ient , in -od spe(ial a ost antrenat in hipno:a de (atre autor de.a lungul a -ai -ultor ani, a invatat autohipno:a,si apoi si.a indus propria transa autohipnoti(a prin ra:a>,,'titi oarte bine do(toreKK . A(easta era o ra:a pe (are putea s.o anga0e:e verbal sau -ental in ori(e -o-ent si i-ediat intr.o transa pentru e,perienta psihologi(o.e-otionala de a i in alta parte, departe de durerea (orporala, pentru a se bu(ura de sine si pentru a ra-ane pana (and (orpul ii va asigura siguranta.%n a(easta stare de transa (are a prote0at.o oarte bine de (eilalti ,ea isi vi:ita rudele dar le va per(epe (a si (u- ar i i-preuna (u ea in a(est (adru nou ara sa.si trade:e orientarea personala. " a noua pro(edura hipnoti(a in (ontrolorarea durerii (orporale ,(are este oarte ase-anatoare (u inlo(uirea sau substituirea sen:atiei , este reinterpretarea (ipnotica a durerii. Prin a(easta se intelege reinterpretarea pentru pa(ient in ti-pul hipno:ei a unei dureri apasatoare, (hinuitoare, grele intr.un senti-ent de slabi(iune, inertie pro unda si apoi indu(erea rela,arii i-preuna (u (aldura si (on ortul (are a(o-pania:a rela,area -us(ulara pro unda. %n rangerea durerii poate i reinterpretata (a o rea(tie neasteptata,(u (ara(ter deran0ant, dar de durata -i(a si nedureros. Durerile as(utite, (a o strapungere sau (a o arsura pot i uneori reinterpretate (a o rea(tie de tresarire brus(a, (u (ara(ter perturbator, dar -o-entana si nedureroasa. Durerea de tip pulsatie, sa(aitoare, os(ilanta, a ost reinterpretata (u su((es (a o e,perienta nepla(uta dar nestresanta a -is(arilor unei bar(i in ti-pul urtunii, sau (hiar pulsatia pe (are o e,peri-enta- de la o taietura -inora la var ul degetului, ara (ar(ateristi(i stresante. Pentru o reinterpretare hipnoti(a ade(vata a sen:atiilor durerii este oarte ne(esara (onstienti:area deplina a elului in (are pa(ientul isi e,peri-entea:a durerea. Distorsiunea timpului (ipnotic, a ost initial des(risa de Cooper si ulterior de:voltata de Cooper si Eri(*son ACooper, L., si Eri(*son, +., /i-e Distortion in Hypnosis, 7alti-ore> $illia-s si $il*ins, 1929; este adesea (ea -ai utila -asura hipnoti(a in (ontrolul durerii. 9n 153

e,e-plu e,(elent este a(ela al unui pa(ient (u ata(uri de durere re ra(tara (are aveau lo( la apro,i-ativ doua:e(i, trei:e(i de -inute, :i si noapte , si (are aveau o durata de (in(i pana la :e(e -inute. %ntre a(este ata(uri -intea pa(ientului ingro:ita de ur-atorul ata(. 9tili:and hipno:a si invatandu.l distorsiunea ti-pului, a ost posibila utili:area, asa (u- este obi(eiul in (a:ul ie(arui pa(ient, o (o-binatie de (ateva -Tsuri (e au ost des(rise ai(i. %n transa pa(ientul a ost invatat sa de:volte o a-ne:ie pentru toate ata(uri de durere tre(ute. El a ost dupT a(eea invatat distorsiunea ti-pului (a sa poata sa e,peri-ente:e episoadele de 2 . 18 -inute de durere in 18.58se(unde. %.au ost o erite sugestii post.hipnoti(e prin (are ie(are ata( (are va veni asupra sa ie pentru el surprin:ator, (a atun(i (and se va petre(e ata(ul sa de:volte o stare de transa , adesea de o durata de 58 de se(unde , sa e,peri-ente:e intreaga intensitate a durerii, si apoi sa.si revina din transa ara ni(i o (onstienti:are a aptului (a a ost in transa sau (a a avut dureri. Ast el pa(ientul, in dis(utiile (u a-ilia sa, va intra subit si evident in transa, (u un strigat de durere, si probabil 18 se(unde -ai tar:iu va iesi din transa,va parea (on u: pentru un -o-ent si apoi isi va (ontinua propo:itia. " a unspre:e(ea pro(edura hipnoti(a este a(eea a o eririi su!estiilor (ipnotice in vederea diminuarii durerii, nu o inlaturare (o-pleta a durerii avand in vedere (a pa(ientul nu raspunde (o-plet a(estor sugestii. Este indi(at (a a(easta di-inuare sa ie adusa prin sugestia (a durerea se va di-inua i-per(eptibil , ora dupa ora, ara stirea sa, pana (and probabil vor i tre(ut de0a (ateva :ile. Apoi va deveni (onstient de toata durerea sau de toate (alitatile spe(iale ale durerii. 'ugerand (a di-inuarea s.a petre(ut i-per(eptibil, pa(ientul nu poate re u:a sugestia. 'tarea lui e-otionala de speranta, in (iuda disperarii e-otionale, il deter-ina sa anti(ipe:e (a in (ateva :ile ar putea surveni o di-inuare, -ai ales s.ar putea produ(e o di-inuare evidenta a anu-itor atribute ale trairilor durerii. A(easta in sine serveste (a autosugestie pentru pa(ient . %n anu-ite (a:uri pa(ientului i se spune (a di-inuarea durerii va i -inora. A(easta di-inuare se poate a((entua prin utili:area unui tru( >un pro(ent din di-inuarea durerii nu va i vi:ibila , ni(i doua pro(ente, ni(i trei, ni(i patru, ni(i (in(i pro(ente , dar (a un ase-enea pro(ent este, totusi, (onsiderat o di-inuare. 'e poate utili:a tru(ul prin sustinerea (a di-inuarea (u 2 la suta in pri-a :i si doi la suta in :iua ur-atoare tot nu vor i per(epetibile. %ar da(a in a treia :i -ai survine o di-inuare (u trei la suta, ni(i a(easta nu va i per(epetibila. Dar ar totali:a :e(e la suta din durerea totala. A(eeasi serie de sugestii poate i (ontinuata pana la redu(erea durerii la 48 de pro(ente din intensitatea initiala

157

a durerii , apoi la 78 la suta, 28, 18, si (hiar 18 pro(ente. %n a(est -od pa(ientul poate i ghidat progresiv la un (ontrol opti- al durerii sale. %n ori(e (a: in toate pro(edurile hipnoti(e pentru (ontrolarea durerii se tine (ont de posibilitatea de e e(tuare si de a((eptare de (atre pa(ient a -etodelor indire(te in (o-paratie (u sugestiile hipnoti(e si se tine (ont de nevoia de abordare a proble-ei prin -etode indire(te si per-isive (a si prin utili:area (o-binatiilor variatelor pro(eduri -etodologi(e des(rise -ai sus.

Rezumat
Durerea (a e,perienta subie(tiva este probabil (el -ai se-ni i(ativ a(tor (are deter-ina nevoia de apelare la a0utor -edi(al. /rata-entul durerii este va:ut in general, atat de -edi( (at si de pa(ient, (a iind in pri-ul rand o proble-a de di-inuare sau anulare a sen:atiei. Durerea poate servi anu-itor s(opuri utile pentru individ. Constituie un avertis-ent persistent al nevoii de a0utor. Produ(e restri(tii asupra a(tivitatii i:i(e (eea (e de -ulte ori adu(e bene i(ii su erindului. Atrage s(hi-bari in plan psihologi( de natura (urativa pentru (orp. Durerea nu este doar o sen:atie inde:irabila (are se doreste anulata, (i -ai degraba o e,perienta (are trebuie indreptata spre bene i(iul (elui su erind. A(easta poate i in aptuita in -ai -ulte -oduri, dar e,ista o tendinta de a nu tine sea-a de bunastarea adusa pa(ientului de se-ni i(atiile psiho.neuro. i:iologi(e ale durerii. Durerea este o stru(tura (o-ple,a, (o-pusa dintr.o -are diversitate de valori subie(tive interpretative si legate de e,perienta pa(ientilor. Durerea traita pe par(ursul vietii are (a s(op stabilirea -odalitatilor de invatare trupesti, aso(ierilor si (onditionarilor (are (onstituie o sursa a potentialelor (orpului (are per-it utili:area hipno:ei in vederea studiului si (ontrolului durerii. Pro(edurile hipnoti(e, singure sau (o-binate pentru e e(tele lor -a0ore sau -inore in (ontrolul durerii sunt> 'ugestia hipnoti(a dire(ta pentru anularea durerii , a-ne:ia, analge:ia hipnoti(a sau substituirea sen:atiilor, deplasarea hipnoti(a a durerii, diso(ierea hipnoti(a, reinterpretarea e,perientelor dureroase, sugestiile hipnoti(e e e(tuand o di-inuare a durerii.

*azul + <5ordarea prin conversatie pentru modi'icarea 'unctiilor senzorial3perceptive

154

&urerea mem5rului 'antoma si acu'ene

Pri-ul (a: ilustrea:a terapia si-ultana a unui (uplu (asatorit (are pre:inta doua si-pto-e aparent deosebite > sotul de 75 d AH; su erind de durere de -e-bru anto-a , sotia sa A$; de 72 de ani su erind de a(u ene si tiuit (onstant in ure(hi (are o deran0ea:a (onstant de -ai -ulti ani. 'otul a ost (onsultat de Eri(*son AE; pentru pri-a data (u o sapta-ana -ai devre-e, a si-tit o i-bunatatire. Eri(*son si Rossi AR; le.au (erut (elor doi soti sa li se alature pentru o sedinta de hipnoterapie gratuita da(a a((epta sa ie inregistrati pentru o posibila publi(are. A(easta o erta a ost a((eptata de soti (u -ulta re(unostinta. Raportul de0a stabilit de Eri(*son (u sotul a ost a-pli i(at a(u- deoare(e (ei doi au pri-it terapie si o atentie spe(iala. Cei doi au intrat in (a-era de terapie avi:ati (u asteptari pline de speranta si si.au (anali:at i-ediat atentia asupra lui Eri(*son. Concentrarea atentiei la raspuns era de0a la un nivel ideal. Dupa (u- se poate observa, din trans(riere, a-bii sunt oarte respe(tuosi, (ooperanti si dorni(i sa pri-eas(a a0utor. A(estia nu pre:inta idei pre(on(epute sau re:istenta la hipno:a, ast el in(at Eri(*son poate sa.i a-iliari:e:e i-ediat (u (on(eptul de -odi i(are a un(tiilor per(eptiei sen:oriale pentru a-elioarea si-pto-elor lor. Eri(*son (ondu(e o (onversatie rela,anta si aparent neintentionata, spunandu.le povesti interesante despre tineretea sa si despre -odurile as(inante prin (are oa-enii pot sa.si (ontrole:e si sa.si -odi i(e -ulte dintre pro(esele trupesti. A(easta (o-versatie pla(uta este o pregatire atenta in ti-pul (areia Eri(*son stru(turea:a cadre de referinta despre(apa(itatea lor de a.si -odi i(a propriile pro(ese sen:orial. per(eptive. A(esta ii pregateste pentru perioada relativ s(urta de transa (are va ur-a, (and le va o eri sugestii (are sa.i a0ute la evo(area repertoriului lor de abilitati sen:orial.per(eptive, abilitati (are pot si-pto-elor lor. i utili:ate pentru a-eliorarea

O a5ordare prin conversatie pentru modi'icarea 'unctionarii senzorial3 perceptive1 structurarea unui cadru de re'erinta terapeutic

)1 Ei 5ine# aceasta durere 'antoma3 daca am putea sa o ,ustam# ar 'i minunat E1 !ine. <cum o sa3ti spun o poveste ca sa intele,i mai 5ine. Invatam lucrurile intr3un mod 'oarte ciudat# un mod despre care nu stim nimic. In primul meu an de 'acultate mi

159

s3a intamplat sa dau peste o 'a5rica de 5oilere. "i s'Eramat departe de 5oilere

acele ciocanele pneumatice au

conducand nituri in 5oilere. <m auzit acel z,omot si am vrut sE descopEr ce era. <'land ca era o 'a5ricE de 5oiler# am intrat si nu auzeam pe nimeni vor5ind. uteam sE vEd ca personalul an,a@at vor5ea. uteam sa vad 5uzele se'ului de ec-ipE miscandu3se# dar nu puteam sE aud ce mi3a spus. El auze ce am spus. L3am c-emat a'ara ca sa putem vor5i. I3am cerut permisiunea sa dorm pe podea pe o patura pentru o noapte. < crezut ca e ceva in nere,ula cu mine. I3am e?plicat ca sunt un student paramedic si ca eram interesat in procesul invatarii. El a 'ost de accord sa dorm pe @os. Le3a e?plicat tuturor muncitorilor si a lasat o nota e?plicative pentru cei ce urmau. In dimineata urmatoare m3am trezit. uteam sa3i aud vor5ind despre copilul ala ciudat. entru ce dormea pe podea; *e credea ca poate sa invete; %n timpul somnului, in acea noapte, am anulat zgomotele acelea ingrozitoare ale ciocanelor pneumatice si puteam sa aud voci. 0tiam ca este posibil sa inveti sa auzi numai anumite sunete daca iti exersezi urechea. %ti tiuie urechea dar nu te-ai gandit sa o reglezi in asa fel incat sa nu auzi tiuiala. Din -o-ent (e raportul si atentia la rDspuns au ost de0a stabilite (u a(eastT pere(he, autorul senior a putut sa stru(ture:e i-ediat un (adru de re erintT terapeuti( (u a(eastT povestire despre (u- in(onstientul in -od auto-at invatT sT regle:e un(tionalitatea noastra sen:orialT per(eptiva intr.o -aniera adaptativa (hiar si (and noi sunte- ador-iti. El nu le spune intr.un stil dire(t si intele(tual (a vor trebui sa invete sa.si s(hi-be un(tionarea sen:orial.per(eptiva. Da(a ar i a(ut.o, ei ar i putut sa gTseas(T niste idei pentru a argu-enta despre sau, asa (u- se inta-pla de obi(ei (u pa(ienti (are au e,peri-entat -ulte ese(uri, ar putea sa plede:e (a nu pot sa.si -odi i(e un(tiunileD nu stiu (u- s.o a(a, sau nu ar putea sa (reada (a li se poate inta-pla. Povestile sale despre sine si ilustratiile pe (are le pre:inta, sunt apte stabilite (are stru(turea:a i-preuna (adrul de re erinta ba:al de (are (uplul va avea nevoie pentru terapia lor. Continua a(u- intr.o -aniera destul de u-oristi(a.

resarand su,estii terapeutice

E1 0i acum maniera de a va adapta. <m petrecut trei luni pe raul Mississippi# am 'ost invitat intr3o casa si m3am simtit atat de intemnitat dupa ce 'usesem atat timp a'ara. Intrand intr3o camera# oriunde te3ai 'i uitat# intr3un 'inal nu mai ai unde te uita. *and

168

citesti vec-ile povesti ale marinarilor# cand te uiti la capatul lumii# nimic nu poate interveni. "i vec-ile povesti despre claustro'o5ia marinarilor. /rica de spatii inc-ise. &e asemenea cand m3am intors din acea e?cursia cu canoe F ai incercat vreodata sa dormi intr3un pat moale; Te simti in,rozitor. <m invatat sa dorm pe @os# in tu'isuri# in interiorul canoei. *oastele mele luptanduse cu coastele canoei. *and m3am intors acasa si aveam o saltea# a 'ost tortura. Indienilor nu le placea la inceputuri patul omului al5. Ei vroiau sa doarma pe @os. Ei voiau confort . 1imic altceva decat pur confort. In pro,ramul Tri5al EGe pe H<ET. <cei nomazi din Iran. *um pot sa se im5race cu -ainele alea peticite; "i sa se simta con'orta5il in soareld puternic din desert; 0i te poti obisnui cu tiuitul in urechi pe care nici nu-l mai auzi. <m crescut la o 'erma. < tre5uit sa 'iu departe de 'erma cativa ani pana am invatat mirosul de ,ra@d de pe maini cand locuiesti la 'erma. Nu il simteam niciodata cand eram la 'erma. < tre5uit sa 'iu departe de 'erma un timp destul de lun, inainte sa3i descopar mirosul. R1 *red ca acesta este motivul pentru care este di'icil sa convin,i pe cineva care se spala rar ca ar tre5ui sa o 'aca mai des. El nu se miroase pe sine. E1 ot sa va povestesc o intampare nostima le,ata de acest su5iect. Intr3un an un 5aiat din camera alaturata# dintr3un 5loc de ,arsoniere a avut un cole, de camera din &akota de sud. Iar He55ie provenea din Mil$aukee. "i He55ie i3a spus lui Lester# I I uti# du3te sa 'aci un dus. II Era s'arsitul lui septem5rie iar Lester i3a raspuns ca a 'acut 5aie in iulie si ca nu mai are nevoie de una pana la Jiua Recunostintei. Lester putea cu adevarat# iar He55ie i3a spus Tu vei 'ace 'ace o 5aie c-iar daca va tre5ui sa te 5a, eu in cada. Ceea ce oamenii nu stiu este ca pot scapa de durere si de tiuitul din urechi . *and am descoperit ca mirosul de ,ra@d revenise puteam sa3l simt cu adevarat .M3am intre5at cat imi va lua in acea zi sa scap de miros. <poi pe la @umatatea amiezei nu3l mai simteam. Toti traim cu idea ca atunci cand avem o durere trebuie sa-i acordam atentie. 0i credem ca daca avem un tiuit in urechi trebuie sa-l auzim in continuare.

161

Pe -asura (e autorul senior (ontinua (u o ilustrare de (a: dupa altele, el in(epe treptat sa presare sugestii terapeuti(e Ain italic; despre (u- poate sotia sa SEinc(idaEKtiuitul din ure(hi iar el poate sa scape de durere. Deoare(e a(este sugestii au ost presarate intr.o retea de povestiri, pa(ientii sunt interesati sa auda in (ontinuare, a((eptand sugestia Aara -a(ar sa reali:e:e (a are lo( terapia; -ai ales (a autorul senior tre(e rapid de la o poveste la alta ara (a a(esti sa aiba o(a:ia sa proteste:e, sa respinga, sau sa se gandeas(a la sugestiile terapeuti(e presarate.

Desi Eri(*son nu a a(ut ni(i un e ort sa indu(a transa intr.o -aniera or-ala, este evident (a povestile sale absorb atentia (uplului (are se a la intr.o oare(are -aniera in transa. Ei pur si si-plu stau linistit (u o(hii latintiti. 'unt in -od evident rela,ati si neatenti la ori(e alt(eva (e s.ar putea inta-pla in 0urul lor. Ei -ani esta o stare de concentrare a atentiei (are este idealT, pentru re(eptivitate, iind(a re(eptivitatea va spori e,perienta lor de transa terapeuti(T.

<cceptarea cadrului terapeutic de re'erinta

E1 Iar acum# durerea pe care o simti# unde este; Unde simti durerea; H1 *-iar in momentul de 'ata# in picior. E1 &a )1 Unde nu este nici un picior. H1 Unde nu este nici un picior. E1 !ine# am avut un prieten pe nume (o-n. Era psi-iatru si ne vizitam. "3a aplecat si s3a scarpinat la ,lezna. I3am spus1 (o-n# c-iar te mananca# nu ; Mi3a raspuns ca da. <mandoi stiam ca era un picior de lemn.

165

H1

uterea mea de intele,ere este ca atunci cand eram in spital a avut loc o du5la

amputare# l3am vazut de . ori la spital si la Good "amIs 'acand terapiei# dar asistenta care il in,ri@ea la "t. (osep-# cand i3a spus ca il mananca piciorul l3a scarpinat prin cearsa'. )1 Unde ar 'i tre5uit sa3i 'ie piciorul; H1 Unde ar 'i tre5uit sa3i 'ie piciorulB < scarpinat cearsa'ul ,andindu3se ca va 'i usurat. Dupa (e a as(ultat ane(dota despre durerea in(hipuita a pi(iorului, sotul a((epta si se alatura (adrului de re erinta terapeuti( povestind propria sa ane(dota despre durerea in(hipuita. El -erge -ai departe si el a(u- in(epe sT a(T un e ort a((entuat pentru a.si (onvinge sotia (and ea se indoieste.

*rearea asteptarilor prin introducerea unor noi posi5ilitati de raspuns lacerea inc-ipuita
E1 &upa cum l3am intre5at pe prietenul meu (o-n# deci te3ai scarpinat# cum se simte piciorul tau acum; !ine # a raspuns. <sistenta aceea era isteataB $entru ca poti sa ai senzatii bune in picior# nu doar dureroase. H1 <sa sper# doctore. E1 La persoanele cu amputari acest lucru se trece cu vederea . Ei uita ca pot avea si senzatii 5une. H1 <m 'ost la piciorul omului ieri. iciorul meu nu se desc-ide. M3am dus la el. <vea trei camere di'erite. Nu# doua di'erite in a'ara de mine. In 'iecare se discuta despre ce se poate 'ace in le,atura cu aceasta durere inc-ipuita. El a spus# asta ma inne5uneste. !ineinteles# nu a desc-is ,ura# eu eram in alta camera. N3am spus ca am 'ost a'ara sau nimic. "tiam ca am simtit alinare de la ce 'acuserati inainte.

166

E1 !ine. <cum vreau sa va inre,istrez ast'el incat &r. Rossi sa poate include materialul in carte. Daca aveti durere inchipuita in picior, puteti avea si senzatii induse pozitive si sunt incantatoare. H1 Inca nu le3am avut E1 <sa e. H1 Inca nu le3am avut. E1 &ar le puteti invata B Deoare(e sotul a((eptase in -od evident (adrul terapeuti( de re erinta, Eri(*son a (ontinuat (u o sugestie despre (u- poate (onvietui (u durerea -e-brului anto-a (onvertind.o intr.o sen:atie po:itiva, pla(uta a -e-brului anto-a. Eri(*son introdu(e pla(erea in a(est -o-ent (a pe o posibilitate. Pa(ientul in(a nu este pregatit pentru o sugestie dire(ta asupra trairii pla(erii. Cand sotul ad-ite (a nu a si-tit pla(ere, Eri(*son utili:ea:a (adrul de re erinta pentru invatare pe (are l.a de:voltat (u gri0a -ai devre-e prin povestirile sale. %n a(est (onte,t al ilustratiilor ii poate spune a(u- in -od (on idential sotului (a le poate invata. De vre-e (e sotul a a((eptat si s.a bu(urat de ane(dote, de a larea -etodelor de a s(hi-ba e,perientele per(eptive.sen:oriale, a(u- nu poate respinge sugestia dire(ta a lui Eri(*son despre o eventuala invatare. Chiar inainte (a e,perienta transei sa in(eapa or-al in a(easta sesiune, Eri(*son a stru(turat ba:ele (adrului terapeuti( de re erinta pentru sot in asa el in(at el se gaseste a((eptand. A(ueste nu-ai o (hestiune de ti-p pana (and va in(epe sa utili:e:e (adrul de re erinta terapeuti(. Cand sotul raspunde ,,'perKK se poate re(unoaste (a s-a creat un inalt !rad de asteptare pentru un raspuns t(erapeutic.

<uto-ipnoza1 Terapia prin ro,resie Geometrica

H1 Voi spune asta1 dupa amiaza ma voi aseza pentru o ora si voi intra complet intr3o transa si nu ma voi ,andi la nimic.

161

)1 &upa KHL a venit la tine KEL. H1 &upa ce plec de aici nu ma mai ,andesc la nimic . "i nu este somn# stiu ca nu sunt adormita. &ar sunt intr3o transa. Nu simt nici o durere. Iar cand ma trezesc ma simt cu totul di'erit. E1 !ine. Urmatorul pas este sa inveti sa pastrezi aceasta stare de 5ine mai mult timp. H1 "titi dumneavoastra doctore# dupa cate3mi amintesc# mi3ati spus sa incep numaratoarea inversa de la .:. <sta 'ac cand ma asez. <cum nu3mi amintesc tot ce ati spus dar imi amintesc ca uneori vor5eati de 9#6#0. Incerc sa ma ,andesc la numerele acestea inainte sa intru in transa sau cum se numeste. Incerc sa ma ,andesc la aceste numere de 'iecare data cand ma asez sa numar invers de la .:. Ma concentrez pe 9#6#0. &ar # dupa cum am spus # nu dorm. ot sa stau acolo si mi se pare uneori ca pentru o vesnicie. &oua# trei ore da nu dorm# sunt in transa. Oc-ii mei sunt inc-isi. Nu aud nimic. "otia mea poate intra in camera# nu o aud. &ar dupa un timp sunt per'ect treaz. E1 "i am auzit asta de la el. R1 &a . Nu este minunat . O 5una descriere a transei. H1 *-iar asa este. < 'ost cu mine si nu am venit aici decat de lunea trecuta# nu; )1 <sa cred. 'otul (rede a(u- in (onvingerea autorului senior (a e,ista abilitatea de a invata sa -odi i(i durerea -e-brului anto-a des(riind e,perienta lui de autohipno:a pe (are a invatat.o (u doar o sapta-ana in ur-a. De0a a invatat sa eli-ine durera in ti-pul transei autohipnoti(e. Eri(*son tine (ont de a(est lu(ru si (auta sa e,tinda (on ortul pentru un ti-p (at -ai lung. se(unda de se(unda. A(easta este una dintre abordarile sale terapeuti(e avorite.progresia geo-etri(a. Este usor, in general, pentru pa(ienti sa s(ape de durere in ti-pul auto hipno:ei. Proble-a apare (and pa(ientii ies din transa. Autorul senior le.a (erut sotilor sa.si e,tinda starea lipsita de si-pto-e dupa transa, pentru in(a o se(unda. Apoi dublea:a perioada la doua se(unde a doua :i. 'i apoi o dublea:a din nou penru patru se(unde ur-atoarea :i. Da(a 162

(ontinua sa duble:e ti-pul lipsit de sen:atia de durere, in 14 :ile o vor e,tinde pentru -ai -ult de 51 de ore. 9n aspe(t interesant este legat de des(rierea transei autohipnoti(e de (atre sot si despre (on(entrarea asupra (i relor 9,3 si 6 (and isi revine. Eri(*son antrenea:a oa-eni re(vent sa intre in transa nu-arand de la 1 la 58 si sa iasa din transa nu-arand invers. #u era (onstient sa i spus (eva despre nu-erele 9,3 sau 6.A(esta pare sa ie un raspuns subie(tiv, idiosin(ra:i(, din partea sotului. A(est apt este a((eptat (a o parte valida si valoroasa din e,perienta personala a sotului legata de transa, -otiv pentru (are a(ilitea:a intrarea in transa, utili:and aso(ierile sale interne proprii intr.un -od (onstru(tiv. 'otii (ontinua sa dis(ute despre relatia lor gri0ulie unul pentru (elalalt. Eri(*son utili:ea:a (onversatia pentru a vorbi despre ii(a sa Ro,ana (are studia pentru a deveni asistenta. A(easta dis(utie este i-portanta pentru (a sublinia:a aptul (a (ine reuseste in viata este dispus sa invete.

/acilitarea cadrului terapeutic de re'erinta "u,estii desc-ise

H1 &esi,ur sotia mea este in,ri@orata din pricina mea. <re ,ri@a de mine ca de un copil. Ma in,ri@orez din pricina ei pentru ca ea se in,ri@oreaza din pricina mea. &ar dupa cum a spus si ea1 vom reusi impreuna. E1 Ii spun sotiei mele sa nu se in,ri@oreze din pricina mea. "unt doar intr3un scaun cu rotile# atata tot . Vreau sa3I canalizez ener,ia spre lucruri de care sa se 5ucure H1 O5isnuia sa 'ie 'oarte activa# inota# a invatat la 4: de ani. )1 44 H1 44. Inota 4 mile 'ara oprire# a casti,at un tro'eu la %)*<# lucreaza cu copii retardati. <ceasta vreau sa 'aca in loc sa ai5a ,ri@i din pricina mea.

163

)1 *and va 'i mai 5ine# o sa 'ac asta. H1 *red ca sunt capa5il ca tu sa incepi. "unt intr3adevar. )1 *and am lucrat cu un copil -andicap mie mi3a priit mai mult decat lui. E1 Unde in "un ValleG; Un 5aietel# care canta la pian. H1 "otia mea canta o piesa iar el se dadea @os sa se uite in @urul pianului la tot. Ea il punea pe pian . *and termina ii spunea ca este randul lui sa cante la pian. )1 ianul era in am'iteatru. Iar eu spuneam# HennG pretinde ca interpreteazi cu sala plina. Inc-ide oc-ii si zam5este. <sta 'acea si canta la pian. E1 !ine H1 Ii placea si eu ma 5ucuram pentru ea. Ii 'acea 'oarte mult 5ine munca asta. E1 KVor5este despre 'iica sa in dmersuluirile ei si e?perientele ei de invatare inainte de a 'i si,ura ca va deveni asistenta medicala.L <cum 'iica mea este de accord sa invete. )1 *orect E1 "otul tau stie cum sa simta durerea in picior si a a'lat ca alt pacient a invatat sa se simta con'orta5il cand sora scarpina piciorul de lemn prin cearcea'. H1 <sta a si 'acut. E1 E corect. (o-n a spus ca se simte 5ine cand isi scarpina piciorul de lemn. "i3a dat -.&. si M.&. R1 "carpinand un picior de lemn.

167

)1 "una 'antastic# nu; R1 "incer# da. uterea mintii E1 O poveste adevarata. (o-n e minunat. "i am discutat cu el despre importanta senzatiilor placute in piciorul tau de lemn, in genunchiul tau de lemn. H1 *e ai discutat acum; E1 <m discutat despre importanta de a avea senzatii pozitive in mem5rul de lemn# sa3l simti ca 'iind cald# in re,ula# rela?at. &ar multi pacienti cu durere ine?istenta la picior se ,andesc doar la ea. "i daca poti simti durere ima,inata poti simti si stare de 5ine ima,inata. H1 <sta daB )1 "una 5ine# nu m3am ,andit la asta. HM. &a# accept starea de 5ine. R1 !ine domnuleB E1 "i ai vazut pe altcineva demonstrand asta scarpinand cearsa'ul. I3a 'acut 5ine. <sistenta a avut succes. Cu a(easte re-ar(i autorul senior intareste (adrul de re erinta terapeuti( (u e,e-ple despre trans or-area durerii -e-brului anto-a in (aldura, ra(oare, odihna si posibilitatea de pla(ere. %ndu(e -ulte posibilitati terapeuti(e in -od des(his. %n a(est -o-ent Eri(*son nu stie (are dintre a(este raspunsuri va putea i utili:at in (a:ul sotului. @a ingadui sotului sa aleaga varianta (are % se potriveste -ai bine> %ata un prin(ipiu de ba:a in terapie. ;erapeutul ofera posibilitati iar inconstientul pacientului ale!e si mediaza modalitatea de raspuns a sc(imbarii terapeutice in limita propriilor posibilitati. 'ugestiile terapeuti(e nu pot i-pune (eva strain pa(ientilor> poate doar a0uta pa(ientul sa aleaga varianta ade(vata propriului sau repertoriu de raspunsuri. 164

Conversatia tre(e a(u- la s(hi-burile de tura ale asistentelor, la -edi(ului sotului la pa(e-a*er.ul (ardia( pe (are il are sotul ei. Autorul senior oloseste ulti-ul subie(t pentru a ilustra -ai departe abilitatea de a s(hi-ba un(tiile i:iologi(e (a (ele ale ini-ii si presiunii sanguine.

*adre terapeutice de re'erinta suplimentare1 "c-im5area ritmului cardiac si a presiunii arteriale

E1 In re,ula. Un doctor din Mic-i,an si unul din ennsGlvania ma vizitau# iar 'iica mea Ro?anna lua atunci tensiunea arteriala prin oras. Ea i3a intre5at daca ar putea sa le ea tensiunea arteriala. "i am5ii au spus1 O doriti asa cum este in mod o5isnuit sau di'erit# cu zece puncte mai @os sau puncte zece sus; Ea a spus# Toate trei varianteleB <sa cE a primit citirea normalE si dupE aceea i3au spus sE descopere dacE este mai ridicat sau mai scazut . Ea a descoperit. )1 *um ar 'i putut ei sa controleze; E1 Tensiunea arterialE se sc-im5E in 'unctie de unde este san,ele. *and mer,i la culcare seara# sin,ele ti se scur,e din creier in ple?us# mai multe vase san,uine din a5domen. *ind va treziti tensiunea arterialE creste si san,ele este impins inapoi in creier. H1 In 'iecare dimineatE# primul lucru pe care il 'ac este sa trec pe la ea. In timp ce imi pre,ateste o ceascE de ca'ea imi iau pulsul si pulsul meu este in medie intre saptezeci si saptezeci si unu in 'iecare dimineata.Ei mi au spus spus ca daca scade su5 saizeci si noua sa ii c-em. NepoatE mea locuieste sus in /la,sta''# si eu nu am mai 'ost pe acolo de cind au cumpErat o a'acere si au de ,and sa cumpere o casE. L3am intre5at pe doctorul meu dacE as putea sE mer, acolo. &octorul mi3a raspuns1 &u3te doar pentru o orE si @umEtate sau doua ore dar ai 'oarte mare ,ri@a in cazul in care inima iti va 'ace pro5leme. Ei 5ine# am mers si am stat o ora si @umEtate. Mi3a 'ost 'oarte ,reu sa respir#

169

puteam doar sa respir de aici in sus. <sa ca ei au spus1 <r tre5ui sa il ducem la "pitalul de Ur,enteB &ar eu am re'uzat pentru ca nu vroiam sa mer, la spitalul de ur,entE. Eu vroiam sa mer, acasE. *and am a@uns la altitudinea de 0#4::32# ::: de picioare a inceput sa urce din nou presiunea dar scurt timp a co5orit din nou pina la cincizeci si noua. &upE aceea a urcat putin cind am a@uns la "unset oint.care este la 4.:::3picioare altitudine. <m realizat atunci ca nu pot sE urc mai sus de atat. )1 Eu nu am simit deloc. E1 <cum prietenii mei au 'Ecut e?periente si pot sE acelereze 5Etaia de inimE pentru 4.::: picioare sau +:.::: picioare de 5unE voie. )1 Intr3adevEr; *a sa veziB E1 <m vrut ca sotul dvs sa realizeze ca poate sa faca multe lucruri de unul singur. Un prieten de al meu a spus# Eu in viata mea nu am avut o5ra@i rosiiB. <i putea sa ma inveti cum sa rosesc; Eu i3am spus ca am nu sa 3l a@ut. <desea am trecut pe acolo pe la di'erite ore si sotia lui 'ind secretara mea. Intr3o searE am trecut pe la ei in timp ce erau la masa. <m inceput sa vor5im despre diverse lucruri cand dintr3o data m3am oprit din conversatie si am spus# !ill de ce te 3ai inrosit; In momentul acela intr3adevar o5ra@i lui au devenit rosii dintr3o data. (umatate de ora mai tirziu mi3a spus .3Te ro, opreste acumB Inca imi simt o5ra@i arzindB )1 are imposi5il# nu; E1 &ar nu esteB <i 'ost vreodata intr3o zona 'ri,uroasa; )1 &a. E1 &aca stai intr3o camera incalzita si treci 5rusc la 'ri,# spune3mi ce se intimpla; Nasul ti se intareste. )1 O sc-im5are completE. E1 Nasul ti se invineteste si circulatia san,elui din zona 'etei este pornita si oprita 5rusc. Inveti aceasta in special in timpul iernii. Oameni o5isnutiti nu o 'olosescB &ar acest doctor din Mic-i,an si doctorul din ennsGlvania au lucrat cu mine# si au 'olosit lucruri pe care ei de@a le stiau dar la care nu s3au ,indit sa le 'oloseasca. Iti poti controla tensiunuea arteriala. Iti pornesti circualtia san,elui si presiunea arteriala creste# o 118

incetinesti si presiunea arteriala scade. Ritmul cardiac poate sa creasca# sau sa co5oare. $oti sa te gandesti la a-ti grabi bataile inimii si intr-adevar pulsul iti va creste. $oti sa faci lucrul acesta destul de usor si confortabil. 2 poti face atata timp cat stii ca poti sa o faci. Tocmai de aceea suntem impreuna aici astazi sa iti o'erim mai multe in'ormati despre tine insuti. %n e,e-plele ur-atoare autorul da -ai -ulte sugestii despre (u- se pot (ontrola un(tiile i:iologi(e. Abordea:a o proble-a i-portantT, (u- H a a(ut ata variatilor -inore ale pa(e-a*er.ului sau. Cand nu sunt asteptate sau intelese, a(este variatii pot (rea o stare de pani(a la pa(ienti, agravandu.le situatia. De (ate ori vorbeste despre si-pto-e, Eri(*son -entionea:T intotdeauna (a o intoar(ere te-porarT a unui si-pto- poate sT ie -ai degraba un se-nal nor-al despre un(tionarea (orpului, si nu neaparat intoar(erea si-pto-ului persistent sau boala per se. A(eastT anti(ipea:T -ulte greseli. %n e,e-plul sTu de inrosire, Eri(*son, dT o ilustratie a-u:antT -odului de abordare surprin:ator prin (are reusestea sa s(hi-be anu-ite un(tii i:iologi(e.A Eri(*son, 1931D Rossi, Eri(*son, Rossi, si Rossi, 1973;.

Inductia transei1 Modeland comportamentul in transa.

E1 Kcatre HL 3<cum as vrea sa intrati intr3o transa. K*atre )L Urmareste cu atentie ce se va intimpla. 9 -o-ent de liniste in ti-p (e sotul se asea:a (on ortabil, in(hide o(hii si intrT in transT. /o(-ai in a(east -o-ent (riti( un tanar de pe strada bate tare la usa biroului lui Eri(*son, o des(hide (u indrT:nealT si ne invitT la biseri(a sa baptista. /oti a- ra-as in-ar-uriti de presararea sa neasteptatT in a arT de H, (are nu are absolut ni(i o rea(tie (i (ontinuT (u transa sa. Eri(*son oloseste una din -etodele sale pre erate de invatare a transei atun(i (ind ii (ere sotiei, (are nu a ost ni(odata in transa, sa isi priveas(a sotul. Ast el are un nou subie(t ur-arind un al subie(t -ult -ai e,peri-entat intrind intr.o transa.

111

/acilitarea variatiilor normale in 'unctionarea 'iziolo,ica

E1 <m vEzut de@a variatiile in tensiunea arterialE. <cum el vrea sa pEstreze ritmul inimii la saptezeci. E in re,ula daca in timpul somnului ritmul este su5 saptezeci. La trezire# intre saptezeci si saptezeci doi este per'ect. &acE scade mai @os de saizeci si nouE in timpul somnului# este in re,ulE de asemenea. &acE el scade la saizeci si opt e tot in re,ulE# de asemenea. Nu e cazul sa ne alarmEm deoarece inima incetineste in timpul somnului sin nu vreau ca sa mentinem inima la un ritm ca cel din starea de ve,-e. Inima poate sa si incetinesca in activitatea in mai multe 'eluri. oate incetini 5ataile pe minut dar sa continue sa lucreze 'ara ca sa pompeze un volum mare de san,e# poate sa mentina acelasi numar de 5atai dar sa pompeze mai putin sin,e. In timpul somnului are nevoie de mai putin san,e deci inima lui nu tre5uie sa lucreze la 'el de intens ca si atunci cand e treaz. 0i el poate sa regleze asta. <sa cum vezi# in timp ce intre,ul sau corp este in stare de repaus# in transa# el poate sa lase unul dintre 5rate in stare de ve,-e in timp ce restul corpului este in transa. Autorul observa i-ediat o variatie in tensiunea arterialT a lui H in ti-p (e intra in transa dupa variatiile in pulsul sau, Avi:ibile de obi(ei in :ona ta-plei, gat, brat, et(; observate de terapeuti (u e,perienta. El -entionea:a (a a(easte variatii tind sT rati i(e transa (a o stare -odi i(ata (ondu(and la sugestiile terapeuti(e despre variatiile nor-ale ale rit-ului (ardia( (are sunt de asteptat. #otati stilul usor (u (are autorul apli(a sugestiile sale des(hise pentru a per-ite ini-ii sa.si -odi i(e un(tionarea in un(tie de nevoi Anu-Tr de bTtTi, volu- de li(hid;. +entionand (uo singurT parte a (orpului se poate a la in stare de veghe in ti-p (e restul (orpului ra-ane ne-is(at in transa, ne sugerea:a indire(t (a in a(est -o-ent pa(ientii pot sa se rela,e:e ara i nevoie sa ie tre:iti.

<ntrenamentul disociat
E1 = adresandu3se lui ) > < spus ca ar putea sE 'ie intr3o transE si ca ai putea intra 'ara ca el sa stie. &r. Rossi stie cE am un pacient in stare de transa# ea si eu suntem aici# dar el

115

nu este. Ea nu poatE sa3l vadE# ea nu poate sE3l audE# dar ea poate sE ma vadE si sE mE audE. *u alte cuvinte# 'intele umane pot sE izoleze diverse pErti ale corpului. Cu a(este observatii adresate sotiei, Eri(*son da sugestiile indire(te sotului pentru al invTta (u- sa diso(ie:e atentia sa, sau o parte (orpului. ?enul a(esta de diso(ieri sunt olositoare in usurarea, in a a(ilita transa si de ase-enea pentru a a(e ata proble-eleor si-pto-ati(e.

"u,estia desc-isa indirecta

E1 *u su'icienta e?perienta el poate sE mear,E la /la,sta'' si sE3si ia cu el o5iceiurile de respiratie de la -oeni?. &eoarece puteti s3 luati obiceiurile cu voi. <sta e una din pro5lemele pe care le au pilotii de avion. Ei toti cresc cu o5iceiuri le,ate de ceas. ."i ciclul de somnul le este tul5urat. Este una dintre pro5lemele cu care se con'runta pilotii de avion. Ei tre5uie sE invete cum sE3si sc-im5e ciclul de somn. Eu vE vor5esc in timp ce H invatE ceva. 4l nu stie ce invata, dar invat3 ceva. "i nu ar 'i corect pentru mine sE ii spun# Invata asta sau cealalataB L3sa-l sa invete ceea ce vrea el, in orice ordine doreste el. A(easta este o altT ilustratie indire(ta a strategiei indire(te si des(hise a autorului prin (are o era sugestiile terapeuti(e (are per-it in(onstientului pa(ientului de a.si gTsi -odul individual si opti- de un(tionare.

/acilitarea cautarii inconstiente si a proceselor inconstiente1 "u,estie prin surpriza si asociere

E1 <cum eu am mentionat sunetele pe care le aud urec-ile voastre. <m mentionat roseata o5ra@ilor. <m mentionat respiratatia. Ridicand tensiunea arterialE# si co5orind tensiunea arteriala.. Tre5uie sa 'iti intotdeauna constienti# si stim o multime de lucruri de care nu stim ca le stim. rietenul meu !ill a spus ca el a vrut sE se inroseascE. NiciodatE nu s3a intamplat. "tiam ca poate sa devina palid in mod voit. /ata lui putea 'oarte usor sa se inrosesaca de la caldura.

116

*antitatea de sin,e din vasele de san,e a'late in o5ra@i scadea atunci cind dormea si el invatase asta inainte. Tot ce tre5uit sa 'ac a 'ost sa ii spun ceva care sa il surprinda# si el a reactionat. El nu a stiut cum sa opreasca acest 'enomen. &ar l3am surprins atat de tare incit corpul nu a reusit sa reactioneze cum reactioneaza in mod o5isnuit. Tot ce am spus a 'ost OH si corpul sEu s3a intors la modu o5isnuit de a reactiona. )1 &a %n -od indire(t autorul aso(ia:a proble-a :go-otului in ure(hi a lui $ (u ilustratiile anterioare despre (u- poti a(e ata si-pto-elor invatand sa -odi i(i un(tionarea sen:orio. per(eptiva si un(tiile i:iologi(e. Da(a in a(el -o-ent i.ar i spus dire(t (a ea va trebui sa invete sa.si (ontrole:e :go-otul in ure(hi pe (are il au:ea, aproape (u sigurantT ea ar i e:itat si ar i protestat (a nu stie (u- sa o a(a. 'i ea ar i avut dreptate. Cu sigurantT -intea ei (onstientT nu ar i stiut (u- sa -odi i(e :go-otul. Controlul pe (are il va invata este in(a in(onstient in a(est -o-ent. Prin (onversatie, aso(iind proble-a :go-otului in ure(hi (u alte povestiri despre -odi i(area (u su((es a per(eptiei, autorul (reea:a indire(t o retea de aso(iatie sau un siste- de (redinte (are -ai tir:iu o vor a0uta pe $ sa a((epte sugestii (are vor evo(a si vor utili:a -e(anis-e in(onstiente pe (are le are disponibile pentru a e e(tua o trans or-are terapeuti(T. %nainte (a ea sa aiba o(a:ia sa dis(ute si eventual sa respinga (hiar si a(eastT aso(iere le0era, Eri(*son isi indreapta degraba (onversatia (atre sot. Deoare(e e este oarte interesata sa invete -ai -ult despre starea de transa privindu.si sotul, atentia (onstientT a sotiei este distrasT (atre el, iar aso(ierea terapeuti(T pe (are Eri(*son to(-ai i.a urni:at.o se instalea:a in in(onstient. A(esta aso(iere terapeuti(a de(lansea:a a(u- in -od auto-at un pro(es de cDutare inconstientD pentru procesele inconstiente (are se va ter-ina (u trans or-area terapeuti(T pentru a i e,peri-entatT -ia tir:iu hipnoti(. sub or-a unui rTspuns

"u,estii directe in transa

E1 Kcatre HL <cum asculta3ma deoarece poti sE mE asculti. $oti sa ai senzatii placute in ambele talpi si picioare. $oti s3 te bucuri de faptul ca inima ta bate tare si puternic3. $oti

111

sa inveti sa iti simti respiratia, sa simti respiratia ca atunci cind erai in $hoenix. &acE sotia ta nu a invEtat sa inoate panE la virsta de cincizeci si cinci de ani# eu pot sE3i spun un lucru pe care ea l3a invEtat de indatE ce a intrat in apa. rima data cand a intrat in apa panE la ,at# i3a 'ost di'icil sa respire. ). < tre5uit sa invat sa ma rela?ez. E1 "i copiii mici atunci cind intra in apa au senzatia ca se su'oca si se sperie. &upE un timp ce ei invatE sE respire in ciuda presiunii -idrostatice care le apasa pieptul. &upa ce invatE sa 'aca aceasta# ei nu utilizeaza aceasta ac-zitie in a'ara piscinei. &e indatE ce ei revin in piscinE# se 'olosesc de ceea ce au invatat despre presiunea apei pentru a respira normal. 5cum el este atent in subconstient lui la felul cum respira in $hoenix, si atunci cind mergea la Flagstaff el poate continua sa foloseasca acele aceiasi muschi pentru a respira. <cum in scoala medicala# cind ai intrat intro o camerE de aer in care presiunea atmos'ericE este scazuta# o5servi cum se sc-im5a modul de respiratie si acorzi o atentie sporita respiratiei. *and iesi a'ara# o5servi sc-im5area. respira. Eri(*son a stru(turat (u gri0T un (adru de re erintT terapeuti( despre (apa(itatea noastrT de a -odi i(a un(tiile (orpului inainte si in ti-pul stadiilor initiale de transT. RTspunsul lui H a ost atat de po:itiv in(at Eri(*son gandeste a(u- (a este potrivit sa stre(oare (ateva sugestii dire(te in a(el (adru therapeuti(. Chiar si a(u-, ori(u-, el elaborea:a sugestiile dire(te (u o ilustratie supli-entarT despre invatarea -odului in (are poti -odi i(a un(tiile (orpului in ti-pul inotului. Alegerea a(estui e,e-plu spe(i i( este oarte bine ales deoare(e el este oarte se-ni i(ativ atat pentru H (at si pentru $. A-bii au vorbit re(ent despre asta. Alegand a(este ilustratii oarte aproape de e,perientele din viata personala a pa(ientilor, terapeutul poate sT a(T o legTturT potentialele lor reale. -ai buna (u vietile interioare ale pa(ientii lor pre(u- si (u oti sa te intorci in camera de aer si sE respira con'orta5il deoarece 'olosesti un nou mod de a

Inductia transei si 'acilitarea proceselor inconstiente

112

E1 Kcatre )L <cum sE presupunem ca sE vE lEsati pe spate si sE lasati picioarele picioarele neincrucisate. riviti la acel punct. Nu vor5i. Nu misca. Nu este nimic important de 'acut# cu e?ceptia 'aptului de a intra in transa. <ti vEzut cum a intrat sotul dvs. "i este un sentiment drE,ut. Tensiunea dvs. arterialE de@a se sc-im5E. oti inc-ide ochii acum KpauzE pe mEsura ce ) isi inc-ide oc-ii si isi rela?eazE evident musc-ii 'acialiL si intra din ce in ce mai adanc in transE. Nu tre5uie sa te straduiesti sa 'aci ceva. Lasa pur si simplu sE se intample. "i te ,andesti in urmaM de multe ori in aceasta dupa amiaza nu ai mai auzit zgomotul. 4ste greu sa-ti amintesti lucruri care nu se intampla. Dar zgomotul a incetat. Dar fiindca nu era nimic acolo, nu-ti mai amintesti.

PregTtind.o pentru indu(tia in transT olosindu.l pe sotul ei (a -odel, autorul indu(e a(utransa (u (ateva instru(tiuni (are au trei obie(tive> sT i,e:e atentia A privirea la un pun(t i,;, sa.si depotentiali:e:e (adrele obisnuite de re erinta, A#u dis(utati. #u va -is(ati. #u aveti de a(ut ni-i (u adevarat i-portant;, si sa dea in(onstientului ei rau liber A%ntrati in transT;. El a ir-a dupa a(eea un apt obisnuit dar putin re(unos(ut despre e,perienta si-pto-elor. 'i-pto-ele pot parea (onstante si nes(hi-batoare. Desi invariabile, e,ista -o-ente in (are sunte- atat de distrasi in(at si-pto-ele ies din (a-pul (entral de atentie. A(est -e(anis-ental auto-at, (are ne (o-uta atentia si ast el atenuea:a si de obi(ei obliterea:a (o-plet e,perienta si-pto-ului, este evo(at in ti-p (e autorul il des(rie. A(est apt putin re(unos(ut este de obi(ei re(eptat de (atre pa(ienti (a o surpri:a. o surprin:a (are -ai tar:iu depotentiali:ea:a ve(hiul (adrul de re erinta al si-pto-ului si initia:a o cautare la nivel inconstient pentru acele procese inconstiente (are pot i a(u- utili:ate pentru a-eliorarea si-pto-ului.

!azandu3ne pe invatarea inconstienta1 conditii pentru su,estiile directe

E1 <cum lucrul cel mai important este sE uiti despre z,omotul in urec-i si sa iti amintesti timpurile cand nu e?ista z,omotul. <cesta este procesul pe care il inveti. <m invatat in timpul unei sin,ure nopti cum sa nu aud ciocanele pneumatice din 'a5rica N si sa aud o conversatie pe care nu am putut3o auzi cu o zi inainte. !ar5atilor li s3a spus ca venisem cu o seara in urma# si le3am vor5it# iar ei au tot incercat sa imi spuna1 &ar nu

113

ne poti auzi# nu te poti o5isnui cu asta. "i nu au putut sa intelea,a. Ei stiau ca am 'ost acolo o perioada scurta de timp3 o noapte3 si stiau cat timp le3a tre5uit lor sa invete sa3si auda conversatiile. Ei au su5liniat ca invatarea se 'ace ,radat. Eu stiam ca corpul o poate 'ace automat. K auzaL 5cum bizuie-te pe corpul tau. 5i incredre in el. Crede in el. 0i fii convinsa ca te va sluji bine.

de sT sune si pentru a a-inti nu au au sunat (and a(olo si (are este sT prelu(re:e sT invTtati. Eu Autorul a((entuea:T a(u- (u toatT (onvingerea (T s(hi-bTrile de si-pto- vor avea lo( printr. un pro(es in(onstient. Este i-portant pentru -intea (onstientT sa se ba:e:e pe (orpul tau, ai in(redere in el, si asa -ai departe. El arun(a sugestia dire(tT pentru a uita de :go-otul in ure(hi in (adrul de re erinta pe are l.a stru(turat inainte de indu(tia de transT in povestirea sa despre (u- a invatat sa nu -ai auda (io(anele pneu-ati(e in so-nul sTu la abri(a de boilere. Ast el (and se intrebuintea:T sugestiile dire(te, ele sunt intotdeauna plasate (a o (heie in :Tvorul unui (adru de re erintT (are a ost anterior stru(turat de terapeut si a((eptat de pa(ient. #oi pute- a(e su-arul (onditiilor ne(esare pentru o utili:are (u su((es a sugestiilor dire(te dupa (u- ur-ea:a> 1. . (rearea (adrelor de re erinta ase-enea unui -ediu intern sau siste- de (redinte (are sa a((epte sugestiile dire(te. 5. . in(rederea pa(ientului in pro(esele in(onstiente -ediate auto-at de sugestii si invatarea (a a(easta este ne(esara. 6. . evo(area partiala a terapeutului si a(ilitatrea utili:arii unor ase-enea pro(ese in(onstiente ilustrandu.le in -oduri (are sunt pline de intelesuri personale in e,perienta de viata a(tuala a pa(ientului.

Urmatoarele "u,estii si Ilustrari1 "u5stitutia "imptomului M "inestezia

117

E1 O alta pacienta de3a mea cu un z,omot in urec-i# o 'emeie de treizeci de ani# spunea ca ea a lucrat intr3o 'a5rica de raz5oaie de tesut unde era muzica toata ziua si ea dorea ca sa auda acea muzica in loc de zgomot <m intre5at3o cat de 5ine isi aminteste muzica si a enumerat un numar mare de tonuri. <sa ca I3am spus sa utilizeze z,omotul# sa cinte acele tonuri suav si usor. *inci ani mai tirziu# ea a spus# Eu inca mai am in urec-i acea muzica suava.

Ea lucra in Mic-i,an# intr3o 'a5rica de raz5oaie de tesut. Tu ai descris un 5aietel si pianul cautind si caseta si ai demonstrat cu miinile tale 'elul in care el isi misca de,etele. O parte a placerii vazindu3l# auzindu3l# a devenit o parte a miscarii de,etelor tale.

K auzaL

0i poti sa pui acea parte a placerii cu miscarea degetelor tale in urechile tale. "i poti sa o 'aci atat de usor# atat de 5land# 'ara sa incerci# 'ara macar sa o5servi. 0i poti intr-adevar sa te bucuri de sentimentele bune, sunetele bune si linistea buna.

K auzaL

0i amandoi puteti respira pentru noi, si nici unul dintre voi nu are nevoie sa fie ingrijorat de celalalt. <veti nevoie sa va 5ucurati stiind unul de celalalt. 0i bucurindu-va de ceea ce puteti face semnificativ pentru voi.

Pana a(u- (ititorul a putut re(unoaste usor (u- autorul o era -ai departe sugestii si ilustrari ale unor tipuri de trans or-ari sen:orial.per(eptive (are ar putea in luenta eliberarea de si-pto-. Asa (u- vo- vedea -ai tar:iu, pana la s arsitul a(estei sesiuni, vo- putea utili:a a(este ilustrari (u su((es pentru eliberarea de si-pto-. "bservati, din nou, (u- autorul a-este(a sugestiile sale (u propriile e,periente de viata relevante ale e-eii, (u pretentia de a. l invata pe (opilul retardat sa (ante la pian. 'ugerand, /u poti sa pui a(ea parte din pla(ere (u -is(area degetelor tale in ure(hi, el (hiar in(ear(a sa evo(e si sa utili:e:e pro(esele

114

in(onstiente ale sineste:iei, unde pla(erea de la o -odalitate sen:orialaAsen:atie *ineste:i(a sau proprio(eptiva de la degete; poate i -utata la altaAper(eptiile ei auditive;.

Trezirea din Transa1 /acilitarea roceselor Inconstiente prin Invatarea si Utilizarea *ontrolului Hipnotic al &urerii 'ara *onstienta

E1 Tu intri intr3o transa# su,erez eu# numarand pana la douazeci# si trezindu3te numarand de la douazeci la unu# dar 'iecare persoana va intra in transa intr3un mod natural propriu# si tu ai invatat un mod e?celent si este modul tau si 'ii multumit asa si 'ii multumit e?tinzand 5ene'iciile acestei transe in mai multe moduri di'erite. <mandoi puteti invata unul de la celalalt# 'ara a incerca sa invatati. "unt atat de multe lucruri pe care le invatam de la altii si nu stim ca le invatam. "i conduita noastra# cunostintele 'oarte di'icile# noi le atingem fara sa stim ca am atins acele cunostinte. "i amandoi sunteti oameni 'oarte receptivi. *eea ce# in lim5a@ mai putin speci'ic# inseamna ca voi amandoi puteti invata usor lucruri despre voi insiva si le invatati fara sa aveti nevoie sa stiti ca invatati acele lucruri. %n felul acesta voi puteti folosi acele cunostinte fara sa aveti nevoie sa stiti ca stiti acele cunostinte. Va voi cere la amandoi sa va treziti usor si con'orta5il.

%n a(easta pro(edura de tre:ire autorul in(orporea:a -ulte sugestii dire(te pentru a sublinia ara sa stie A sa ie (onstient;. %deal, invatarea de a -odi i(a si trans or-a aspe(tele sen:orial. per(eptive ale si-pto-elor i:i(e este un pro(es in(onstient (are tre(e, (ontinua la un nivel in(onstient. Constiinta, de obi(ei, nu stie (u- sa a(a ata a(estor trans or-ari si este -i bine sa ie eli-inata din pro(es . ulti-a sugestie a lui Eri(*son (a puteti utili:a a(ele (unostinte ara a avea nevoie sa stiti (a stiti a(ele (unostinte, (ontine (ateva i-pli(atii subtile. Pa(ientii invata sa oloseas(a -e(anis-ele de trans or-are a durerii la un nivel in(onstient, la un ase-enea stadiu auto-at pe (are ei ni(i nu au nevoie sa stie (a ei au de.a a(e (u su((es (u durerea. De vre-e (e (onstiinta ni(i nu are idee despre a(este operatii auto-ate ale a(estor pro(ese de invatare a (ontrolului dureriiD (onstiinta nu are nevoie sa stie despre pre:enta unei dureri pre:ente sau viitoare. Autorul a subliniat (a a(easta durere are trei (o-ponente> A1; -e-orii ale durerii tre(uteD A5; durerea pre:entaD A6; anti(iparea durerii viitoare. 9lti-a lui sugestie poate i inteleasa (a un -i0lo( de (opiere a ulti-elor doua ara sa dea oportunitatea

119

(onstiintei sa insiste in pro(es si posibilitatea sa inter ere:e (u ea. A(easta abordare poate i utili:ata (u -asuri de pre(autie (orespun:atoare. Cu a(est (uplu durerea nu a servit ni(i o un(tiune utila (a un se-nal despre dis un(tionalitatea organis-ului despre (are -edi(ul lor trebuia sa stie. Ast el, durerea lor putea i eli-inata (o-plet pentru eliberarea opti-a. Cand durerea este un se-nal i-portant al pro(eselor organis-ului despre (are -edi(ul trebuie sa stie, atun(i pre:enta durerii, (u siguranta, nu va i eli-inata total din (onstiinta. %n ase-enea (a:uri durerea poate i trans or-ata intr.o (aldura, rig, -an(ari-e, a-orteala sau alte si-pto-e. Calitatea de (onvingere a durerii este eli-inata, dar valorile se-nalelor ei sunt -entinute.

/acilitarea <mneziei "tructurand &ecala@ele <sociative si *on'uzia

K auza ca ei doi sa3si orienteze or,anismulO corpul lor dupa clipiri# cascaturi# intinderi si asa mai departe.L

E1 /iica mea a petrecut 0 ani in <'rica. Ea este casatorita cu un o'iter al /ortelor <eriene. "i el a 'ost detasat in Etiopia. La scurt timp dupa sosirea ei in Etiopia# ea a remarcat sotului ei# Vezi statuia aceea; Este e?act asa cum I3ar placea tatalui meu. &a# ea stia ca mi3ar placea statuia unei 'emei si cum o poti descrie;

K <rata statuia ,rupuluiL

R1 Este unica.

E1 Este un lucru 'oarte ciudat.

)1 Ea stia ca v3ar placea;

128

E1 Ea stia ca mi3ar placeaB <m 'ost incantat cand am vazut3o. "i 'iul meu a ales acea mica carpeta c-iar de acolo de pe podea. El mi3a trimis carpeta de ziua mea de nastere ca si cadou acum zece ani. "tia ca imi va placea. *and am derulat3o cele doua 'iice mai mici# in scoala primara au comentat Nu este Indian Nord <merican;Este Indian "ud <merican; "otia mea a spus Nu este indianB <m spus Este HinduF

Autorul a de-onstrat doua -oduri de a a(ilita a-ne:ia in a(este (ateva re-ar(i a(ute i-ediat dupa tre:irea din transa. +ai intai el se intoar(e la un subie(t al (onversatiei despre ii(a sa (are a venit (hiar inaintea indu(erii transei. Prin adunarea unui sir aso(iativ din a(easta perioada, aveni-entele transei sunt plasate intr.un de(ala0 aso(iativ. Eveni-entele transei si aso(iatiile se leaga i-preuna, dar nu e,ista punti aso(iative (u (adrul -intal al pa(ientuluiAo (onversatie despre ii(a lui Eri(*son in a(est (a:;, (are.% tre(e prin -inte i-ediat inainte sau dupa transa. Datorita lipsei relative a puntilor aso(iative, eveni-entele transei tind sa ra-ana diso(iate (adrului obisnuit al pa(ientului si poate asa deveni a-ne:ie. Diagra-a ur-atoare poate (lari i(a proble-a AEri(*son, Haley si $ea*land, 1929;, unde linia de sus este linia -e-oriei (onstiente (u doar un gol -i( (are tinde sa a(opere linia de 0os a eveni-entelor transei

&esen pa,ina ++4

A doua abordare a autorului pentru a a(ilita a-ne:ia este sa distraga pa(ientul de la aso(iatiile transei introdu(and subie(te ale (onversatiei (are sunt la -are distanta de -un(a 121

transei (are to(-ai a ost (o-pletata A in a(est (a: (adouri, pleduri, indieni;. A(este subie(te (are distrag, dease-enea, tind sa previna de:voltarea unor punti aso(iative intre (ontinuturile starii de veghe, de (onstienta, a(ilitand o a-ne:ie pentru eveni-entele transei. A(easta a-ne:ie este deseori valoroasa terapeuti( de vre-e (e ea previne siste-ele de (redinte neadaptative si li-itate ale pa(ientului pentru -un(a (e ur-ea:a si posibil a sugestiilor neter-inate a((eptate in ti-pul transei. A-ne:ia, dease-enea, tinde sa rati i(e (lar transa (a o stare -odi i(ata pentru pa(ient.

Recunoasterea "pontana a "c-im5arii Terapeutice

H 1 Ei 5ine# doctore# voi spune asta.<sta a 'acut atat de mult 5ine cat a 'acut si cealalta. Va 'i minunat.

E1 Veti 'i surprinsi de noile invataminte pe care amandoi le veti dezvolta.

)1 !ine# !ine.

E1 Vom vor5i intr3o zi.

K "edinta s3a terminat, dar c-iar inainte sa plece# 'emeia spune ast'elL

)1 *and ma ,andesc la dan,atul din urec-ile mele acum# incep sa ma ,andesc la o melodie pe care o cant. Una din cele care imi plac 'oarte mult. <cum dan,atul este acolo# dar si melodia este acolo# deasemenea.

+arturisirea unei e,periente i--ediate a s(hi-barii terapeuti(e a venit i-ediat de la a-bii pa(ienti. A(easta este o situatie ideala, unde terapeutul nu trebuie sa intrebe despre s(hi-bare si a(and posibila de or-area pro(esului insusi a s(hi-barii. 9nii pa(ienti pot sa pri-eas(a

125

a(easta intrebare (a pe o indoiala inse-nata in -intea terapeutului, in ti-p (e altii vor avea tendinta sa e,agere:e sau sa subesti-e:e valoarea e,perientei.

'otul isi e,pri-ase o i-portanta si valoroasa asteptare de la pre:entul si viitorul (astig terapeuti(Ava i -inunat;, in ti-p (e sotia, -ai analiti(a, des(rie (u- o -elodie este adaugata sunetului ei. %n vre-e (e a-andoi au re(unos(ut spontan o s(hi-bare terapeuti(a satis a(atoare, nu era nevoie pentru autor sa ter-ine a(easta sedinta (u ni(i un el de evaluare si rati i(are -ai departe a s(hi-barii terapeuti(eAa(est stadiu inal al evaluarii si rati i(arii va i ilustrat in (a:ul nostru ur-ator ;.

*azul .

"oc si "urpriza pentru modi'icarea /unctionarii

"enzorial3 erceptive1 &urerea de "pate Re'ractara

A(esta este un alt (a: unde Eri(*son a lu(rat (u sotul si sotia. A(est (uplu era la varsta de apro,i-ativ 58 ani, ori(u-, si au venit la terapie intr.un -od oarte negativist si indoielni(. Datorita dubiilor lor e,tre-e Eri(*son a olosit o abordare oarte dra-ati(a pentru a stabili un raport, o atitudine respon:iva si indu(erea transei.

Ar(hie si Annie au ost iubiti in li(eu. Erau idealisti (are au -ers inainte (u planurile lor de a se (asatori, (hiar si dupa (e spatele lui Ar(hie usese rupt si (oloana vertebrala taiata in ra:boiul din @ietna-. Ar(hie s.a intors de initiv, per-anent la viata de (ivil intr.un s(aun (u rotile (u o durere de spate re ra(tara. +edi(ii lui au spus (a va trebui sa invete sa traias(a (u asta. L.au prevenit in legatura (u ori(e el de -agie neagra sau hipno:a, (are, (u siguranta,nu -erita ti-pul lui Ar(hie si Annie./otusi au dorit sa in(er(e, desi, pe vre-ea (and au venit la pri-ul interviu ei erau inr.o stare negativa, ostila si nein(re:atoare privind perspe(tivele lor.

Pri-a sar(ina a autorului a ost (a ei sa re(unoas(a si asa sa a((epte propriile indoiele si propria ostilitate si, da(a era posibil, a(tual sa o utili:e:e intr.o -aniera oare(are. El trebuia sa a((epte (adrul de re erinta negativ si sa introdu(a propriile (redinte in potentialul valoros al 126

hipnoterapiei. Eri(*son a privit putin spas-ele de durere ale lui Ar(hie si si.a dat sea-a (a ele erau de origine psihogena -ai -ult de(at o durere aU unui -e-bru anto-a. Dupa (e a as(ultat -ai departe de povestea lor, el a de(is sa de-onstre:e o or-a dra-ati(a de indu(ere a transei (u Annie (u s(opul de a.l orienta pe Ar(hie spre un autenti( potential terapeuti( hipnoti(.

Inducerea Transei1 &islocarea si &escarcarea Ostilitatii si Indoielii

+ai intai Eri(*son a rugat.o pe annie sa stea in -i0lo(ul unei (arpete -i(i indiene (a- un yard in dia-etru (are se a la pe podeaua (abinetului sau. Apoi el a in(eput o indu(ere a transei neobisnuita.

E1 <nnie# nu ai sa te misti de pe carpeta. "i nu iti va placea ceea ce am sa 'ac. Va 'i neplacut pentru tine. Va 'i neplacut si pentru <rc-ie. <cum# aici# este un arac# <rc-ie. oti sa o tii si poti sa ma atin,i in orice moment crezi ca 'ac rau. Nu iti va placea ce voi 'ace <rc-ie# dar priveste3ma cu atentie si atin,e3ma imediat ce crezi ca este necesar.

<cum voi lua celalalt arac si tu privesti ceea ce 'ac. Vei simti ceea ce voi 'ace# <nnie. <rc-ie va vedea ceea ce 'ac.Ma voi opri de indata ce tu vei inc-ide oc-ii si vei intra intr3 o transa pro'unda.

Autorul %.a atins gentil si intr.o doara supra ata pieptului sus (u var ul ara(ului si a in(eput gri0uliu sa ii ridi(e partea de sus a ro(hiei (a si (u- ar i e,pus sanii ei. Ea a in(his o(hii, a ra-as rigid i-obila, si aparent a intrat intr.o transa pro unda. Ea a trebuit sa s(ape de nepla(uta realitate a ara(ului. De indata (e ea a in(his o(hii si a -ani estat o stare a transei, Ar(hie a ost asa de surprins in(at aproape a s(apat ara(ul lui. Care sunt dina-i(ile in asa o indu(tieG Cu aparenta sa nerusinare prin s(oaterea ro(hiei lui Annie, Eri(*son a dire(tionat evidenta lor ostilitate si nelinistile despre hipno:a in general

121

intr.o respingere oarte spe(i i(a a (o-porta-entului lui Eri(*son. Annie era asa (onstituita psihologi( in(at ea nu avea alternativa in a(easta situatie.

Ara(ul (are o inghiontea desigur ii i,a atentia, si so(ul produs de tot desigur (a a depotentatori(u- (adrele -entale pe (are ea le avea in legatura (u (o-porta-entele do(torilor si (e inse-na hipno:a. %n ti-p (e statea a(olo, nesigura si disperata in legatura (u (eea (e se inti-pla, ea a ost tri-isa intr.o (autare in(onstienta pentru pro(esele indu(erii transei ara propria ei -inte (are o va elibera de stin0eneala ei. Autorul a spus (a se va opri doar atun(i (and ea va intra in transa. Ea nu trebuia sa re0e(te:e intraga situatie atis, pentru (a, ori(u-, sotul ei era a(olo (u un ara( presupunand (a o prote0ea:a. Dandu.% lui Ar(hie un ara(, autorul a ost oarte atent o erindu.% lui un (anal prin (are el isi putea o(ali:a ostilitatea. Dease-enea el %.a i,at atentia lui Ar(hie atat de intentionat in(at tanarul barbat era intr.o stare de intensa rea(tieD atent la (ara(teristi(ile terapeuti(e ale transei asa (u- a privit la pro(edurile neortodo,e (u nein(redere. Ast el indoiala si nein(rederea lui generala despre hipno:a nu putea i (anali:ata , inlo(uita, si des(ar(ata pe un (o-porta-ent aparent ridi(ol la (are el era -artor. <ara (a sa reali:e:e, el a devenit dease-enea (onvins (a eri(*son putea sa e,e(ute (u-plitul, neortodo,ul, si, prin i-pli(are, o vinde(are neobisnuita.

&oua Nivele ale "u,estiei *adrului *onstient al Indoielii

ost3-ipnotice a Utilizarii si &epotentarii

E1 <nnie# cand te vei trezi# poti sa stai pe 'otoliul tau# si nu conteaza ce crezi, orice spun este adevarat. Esti de acord cu asta;

K <nnie da din cap ca da repetat intr3o maniera neinsemnata si inceata caracteristica unui comportament perseverent al transei.L

2rice spun eu este adevarat, indiferent de ceea ce gandesti.

122

A(easta a ost o sugestie atent or-ulata pe doua nivele> A1; #u (ontea:a (eea (e gandesti este o ra:a (are re(unoaste indoielile ei (onstiente (are ii dau posibilitatea lui Eri(*son sa M% o(ali:e:e atentia utili:and propriile ei (adre -entale ale indoielii si re:istentei. Ea se poate gandi la ori(e ii a(e pla(ere ara a(est (adru al indoielii. %n a(elasi ti-p A5; la un nivel in(onstient ea trebuie sa (onstruias(a adevar sau realitate pentru ori(e Eri(*son ii va sugera -ai tar:iu. Pute- spune dease-enea (a doua realitati sau siste-e de valori li s.au per-is sa (oe,iste una linga (ealalta intr.o -aniera -ai -ult sau -ai putin diso(iativa> A1; 'iste-ul (nstient de (redinte a indoielii si re:istentei la hipno:a (are a adus.o la terapie si A5; noua realitate a hipno:ei pe (are Eri(*son o introdu(e intr.o -aniera so(anta i-ediata ast el in(at ni(i ea , ni(i sotul ei nu a putut sa o evalue:e si sa o inteleaga intr.adevar. % s.a per-is sa.si per-ita in siste-ul ei anterior de (redinte (hiar da(a realitatea lui Eri(*son era introdusa intr. o -aniera pe (are ea nu o putea evita sau re:ista. "ri(are ar i ost indoielile sau re:istentele (redintelor ei anterioare, ea era sigur nepregatita sa a(a ata unui ara( (er(etandu.% ro(hia in ti-p (e sotul ei statea tintit (u un alt ara( pregatit sa il atinga pe do(torul beteag. %n vre-e (e (adrul -ental (onstient nu putea a(e ata situatiei, in(onstientul ei trebua sa intervina (u raspunsuri apropiate intrarii in transa si sa a((epte sugastiile lui Eri(*son.

Autorul a evaluat si adan(it transa ei in(er(and sa obtina raspunsul ei po:itiv la sugestia lui post.hipnoti(a pe doua nivele. Apoi el %.a (erut sa se tre:eas(a si sa stea 0os. Ea s.a ase:at (u o privire plina de asteptari, indoiala si ostilitate. Apoi el % s.a adresat ei dupa (u- ur-ea:a.

Truisme# Inplicatie si a Nu "ti pentru a initia o *autare Inconstienta

E1 <cum esti treaza <nnie. Tu nu stii ce s3a intamplat. 6e poti gandi ca ai vrea sa stii, dar nu stii.

Cu a(easta autorul a de(larat evidentul. Desigur Annie avea in -intea ei intrebari despre (e, da(a (eva se inti-plase. Ast el adevarul pri-ei parti a propo:itiei, /e poti gandi (a ai vrea sa stii sa des(hi:i un da sau un set de a((eptari pentru sugestia (riti(a (are ur-ea:a, dar tu nu stii. A(easta sugestie este (riti(a pentru (a ea insea-na (a (eva i-portant s.a inta-plat, dar ea nu stie (e anu-e. %-pli(atia (a ceva s-a intamplat insea-na (a ea nu -ai este (eea (e ea

123

intotdeauna a e,peri-entat a i ea insasi. Ceva.ul (are s.a inta-plat poate i hipno:a > poate inse-na (a ea a(u- va i (apabila sa e,peri-ente:e ori(e realitate pe (are Eri(*son %.o va sugera. A nu sti as el des(hide o spartura in siste-ul ei de (redinte (are initia:a o (autare in(onstienta pentru resursele interioare Apro(ese in(onstiente;, de (are va i nevoie pentru a reali:a sugestiile viitoare ale lui Eri(*son. Ast el, a nu sti a(ilitea:a utili:area resurselor interioare pe (are ea nu a putut sa le (onta(te:e anterior intr.o -aniera voluntara.

Intre5area "urpriza pentru a Nu /ace

E1 Nu esti surprinsa ca nu te poti ridica;

Cu a(easta sugestie sub or-a unei intrebari, Annie intr.adevar a e,peri-entat (u ui-ire (a nu putea sa se ridi(e. Autorul a spus (a va i surprinsa si ea a ost intr.adevar. %ntrebarea lui a u-plut repede spartura si asteptarile (are au ost des(hise in siste-ul ei de (redinte setand.o intr.un pro(es operational -ental (are (u-va au prevenit.o de la a sta in pi(ioare. Annie probabil nu stia de (e nu poate sta in pi(ioare. 'i ni(i nu stia (a autorul %.a pres(ris dease-enea rea(tia ei de surpri:a la neputinta de a se ridi(a in pi(ioare. %ntrebarea lui a ost un alt truis- evident pe (are ori(ine ar i trebuit sa il a((epte. Chiar si ara spartura pre(edenta des(hisa in siste-ul ei de (redinte a(easta intrebare surpri:a poate sta (a sugestie e e(tiva inselatoare pe (are ori(ine ar a((epta.o (a adevarata. 'i -ulti ar e,peri-enta dease-enea i-pli(atiile ei asupra (o-porta-entului involuntar de a nu putea sa te ridi(i.

<uto3Test pentru <nestezie

E1 indiferent cat de puternic te lovesc eu cu acest arac, tu nu vei simti nimic. 0i presupunind ca iei mana ta si te lovesti foarte tare pe coapsa. 4ste dificil pentru mine sa vin deasupra si sa o fac singur, asa ca, da-% drumul. Loveste-te tu cat poti de tare pe coapsa. 1u te vei rani, nu te va durea7

A(estea iind spuse Annie intr.adevar loveste (oapsa a-ortita si a ost luata prin surprindere de e e(t. Ea a repli(at, A- si-tit.o in -ana -ea dar nu a- si-tit ni-i( in pi(ior. Avand

127

su((es (u o e,perienta a unui eno-en si-plu hipnoti( in a nu putea sa se ridi(e Eri(*son a 0ude(at (a ea este pregatita a(u- sa e,peri-ente:e un eno-en (u adevarat i-portant> aneste:ia. El a a(ut.o (u un ton a-enintator (u gandul de a o lovi (u in ri(osatorul lui ara(, ast el in(at ea sa nu si-ta de(at eliberarea de durere atat (at per-itea testarea aneste:iei de (atre ea insasi. Apoi Eri(*son %.a o erit ulterior usurarea (u aptul (a el in realitate nu putea veni asupra ei Ade vre-e (e el era in ir- ; si asa a (onsolidat.o pe -ai tar:iu pentru un autotest de aneste:ie (u su((es. Eri(*son AEri(*son, Rossi, and Rossi, 1973; a a ir-at (a %n(onstientul intotdeauna prote0ea:a (onstientul. Desigur Annie a si-tit nevoia de prote(tie in a(el -o-ent. Prote(tia vine din in(onstientul ei, (are e e(tiv -edia:a -e(anis-ele neuro. psihologi(e (are ii per-it sa spuna (a intr.adevar a e,peri-entat aneste:ia pi(iorului ei. Presand, autorul a(u- a e,tins aneste:ia si -ai departe.

Generalizand <nestezia

E1 5cum 5nnie, poti sa iti lovesti coapsa din nou dar nu vei simti nici in coapsa nici in mana.

Autorul ii generali:ea:a a(u- aneste:ia (u su((es de la (oapsa pana la -ana aso(iindu.le i-preuna in a(easta puterni(a sugestie dire(ta. Apoi Annie si.a lovit din nou (oapsa si a e,(la-at, A- au:it o lovitura dar nu a- si-tit ni-i( in -ana -ea sau in (oapsa -ea. Apoi Annie %.a (on ir-at sotuluiei spontan realitatea aneste:iei. El putea sa se indoias(a de e,pli(atiile lui Eri(*son, dar nu se putea indoi de rea(tiile sotiei. De a(u- in(olo atitudinea negativa a indusa de -edi(ul lui nu a ost disputata de -arturia lui la e,perienta lui Annie M a ost depotentiali:ata. A(easta este, el e,peri-enta a(u- o suspendare a indoielii lui anterioare si a (adrului de re erinta nein(re:ator. %nainte de a putea reveni indoiala lui, Eri(*son i-ediat l.a introdus intr.o transa or-ala.

*ompunerea "u,estiilor introducerii transei

124

E1 5i auzit asta, 5rchie, poti intra in transa acum.

E,perienta lui Annie a ost un -odel de a -odela (o-porta-entul hipnoti( al sotului ei -ai re:istent. Apoi autorul a indus transa or-al (u o propo:itie (o-pusa. Ai au:it (a a ost un adevar de netagaduit (are a des(his un set de a((eptari pentru sugestie, Ar(hie, a(u- poti intra in transa. Ar(hie nu putea nega realitatea senti-entelor lui (u privire la e,perienta sotiei sale si de a(eea trebuia sa a((epte realitatea lui Eri(*son despre transa.

Utilizarea <nterioara < "emni'icatiei Memoriei pentru a inlocui durerea1 Un (oc de *uvinte

E1 <cum# <rc-ie# tu ai multi ani de momente # sentimente 'rumoase# 'ericite. &e ce nu aduci tu acele sentimente fericite inapoi; Tu ai toata durerea de care ai nevoie.

Cu a(este sugestii autorul in(epe sa ii evo(e lui Ar(hie sen:atiile din -e-orie a anilor tre(uti a unui (orp sanatos inainte de durerea de spate. A(este a-intiri a unui (orp sanatos vor i utilizate sa inlo(uias(a durerea lui (urenta. #otati (a a(est 0o( de (uvinte terapeuti( (ontine in ra:a senti-ente eri(ite inapoi A ba(*Vinapoi sau spate;. <ara sa reali:e:e Ar(hie a pri-it aso(iatii ale senti-entelor eri(ite (u durerea de spateAba(*V spate sau inapoi;.

<steptari realiste a eli5erarii de durere si E?plozii de <@utor =5ooster s-ots>

E1 Nu pot ,aranta impotriva tuturor durerilor viitoare# dar pot sa iti spun ca poti sa 'olosesti durerea ca pe un avertisment.

Cu ase-enea sugestii Ar(hie a ost in stare sa e,peri-ente:e o (onsiderabila eliberare de durere. Cateva luni -ai tar:iu a (onta(tat o ra(eala si %.a tele onat lui Eri(*son pentru a0utor, de vre-e (e ra(eala era o repetare a durerii de spate.

129

R1 &e ce a 'ost raceala o repetare a durerii de spate; Erau corpul sau mintea lui sla5ite as'el incat el nu a mai putut mentine su,estia -ipnotica a sentimentelor 5une; Este aceeasi situatie ca a dvs.# &r. Erickson# ca atunci cand mer,eti la culcare si uneori pierdeti controlul -ipnotic asupra durerii propriului corp;K durerea lui erickson este datorita atro'ierii constante musculare asociata cu a doua criza cu atacurile poliomelitei anterioare.L Este -ipnoza mediata la cele mai inalte nivele care sunt sensi5ile la 5olile or,anismului la 'el ca si somnul;

E1 &a# tocmai am indus o transa la cel mai inalt nivel cortical.

R1 Oamenii nu sunt adormiti in timpul transeiM de 'apt# ei inre,istreaza un nivel ridicat de activitate mentala. oate ca aceia care au spus tuturor ca nu pot e?perimenta transa inseamna ca nu poti pune pe oricine intr3o stare asemanatoare somnului ca 'iind un raspuns automat nediscriminatoriu la orice lucru pe care l3ai su,erat. E1 &a# nu poti pune pe oricine intr3o asemenea stare pasiva sau su5misiva.

R1

rin -ipnoza si transa tu intele,i 'ocalizarea atentiei# 'ocalizarea concentrarii. *u

si,uranta poti 'acilita aceasta oricui a carui motivatii si nevoi le intele,i. E1 Transa terapeutica este 'ocalizarea atentiei diri@ind3o intr3o maniera cat mai 5una pentru a atin,e telurile pacientului.

*<JUL 0 Repro'ilarea *adrelor de Re'erinta pentru <nestezie si <nal,ezie

E> Cand vreau un pa(ient (aruia sa.% de:volt o analge:ie, sunt atent sa nu ii -entoine: a(easta intrebare despre analge:ie. 'unt oarte doritor sa las pa(ientul sa i-i spuna tot despre durere pana (and vad de pe e,presia etei lui (a el (rede (a eu inteleg. #u sunt potrivni( sa spun (ateva lu(ruri, lu(ruri -i(i (are il a( pe pa(ient sa (reada (a eu il inteleg. Apoi ii pun (ateva intrebari si-ple (are il vor du(e departe de a(easta intrebare despre durere> 9nde ai petre(ut vara tre(utaG Pa(ientul poate i surprins de a(easta intrebare despre vara tre(uta. @ara tre(uta 138

nu avea a(easta durere. Pute- intra in intrebari legate de pla(eri si bu(urii si satis a(tii ale verii tre(ute. E-pati:e: (on ort, (o-oditate i:i(a, bu(urii si satis a(tii si pun(tand pa(ientului (e bine este sa (ontinue sa isi a-inteas(a bu(uriile si satis a(tiile verii tre(ute, (o-oditatea i:i(a a verii tre(ute. Cand pa(ientul pare a i doar putin nervos, eu ii rea-intes( (and el (ar-uia bar(a si %.a iesit a(ea besi(a pe -ana. Adurut putin dar din eri(ire se vinde(a.

#u -i.a ost tea-a sa -entione: ranirea sau durerea sausupararea, dar este departe de a(ea durere de spate de (are pa(ientul a in(eput sa i-i vorbeas(a. A- -entionat durerea datorata unei besi(ute (and (ar-uia bar(a vara tre(uta si nu a- ost so(at de a(ea e,presie de pe ata lui. Pentru ca vezi . in (ipnoza temele tale sunt sa !(ideze !andurile si asociatiile ideilor pe care pacientul le-a avut de-a lun!ul canalelor terapeutice. 'tii oarte bine (a poti avea un pun(t dureros pe (orpul tau si te du(i la un il- plin de suspans si te pier:i in a(tiunea de pe e(ran si uiti de tot de a(ea durere din pi(ior sau din -ana, durerea dintelui sau de oriunde. /u stii asta, asa (a de (e nu a(i e,a(t la el (u pa(ientii taiG Da( opere:i un pa(ient in (abinetul tau si esti (onstient (a a(est lu(ru poate (au:a durere, poti diri0a gandurile pa(ientului (atre o :ona departe de situatia (are (reea:a durere.

+a gandes( la o pa(ienta a -ea (are spunea, +i.e ri(a sa -erg la dentist , agoni:e: atat de -ult, transpir in ri(osata, sunt ne eri(ita. A- intrebat pa(ienta i-ediat, <a(eai asta si (and erai (opilG

A- as(ultat ne-ultu-irea ei despre durere, an,ietate, ne(a:uri si.a- intrebat.o (e a a(ut in (opilarie. A- (reat un (onta(t bun (u ea vorbind despre ne(a:urile despre (are ea era interesata, dar a- tri-is.o intr.un alt (adru de re erinta. (opilaria. A(u- ea vorbea despre supararile din (opilarie, dar asta era departe de (eea (e o deran0a, o supara -ai putin si se si-tea -ai (on ortabil . ur-atorul -eu pas era sa o intreb (are era pla(erea ei avorita (a si (opil. A(u-, (u- s(apai de durere, an,ietate si dis(on ort (a si (opilG %n a(est (a: este nevoie de doar 5 pasi aso(iativi. A ost atat de -inunat sa vorbeas(a (u -ine despre a(tivitatea ei pre erata din (opilarie. A(u- ea dis(uta de a(easta pla(ere in (one,iune i-ediata (u pri-a -ea intrebare despre e,perienta ei a ne(a:ului din (opilarie. Prin a(ea su((esiune i-ediata de intrebari le.a- legat pe a-andoua i-preuna. ne(a:ul si a(tivitatea pre erata.

131

Dupa (e -i.a spus tot despre pla(erile ei pre erate (a si (opil, una in parti(ular, %.a- sugerat (a atun(i (and se va du(e la (abinetul dentistului, ea ar trebui sa se ase:e (o-od in s(aunul dentar. %n -asura in (are ea s.a agitat in 0urul s(aunului si a si-tit (a lo(ul ei este in s(aun, spatele pe spatarul s(aunului, -ainile pe bratele s(aunului, (apul pe tetiera, ea va avea o re(ulegere (oplesitoare a a(tivitatii avorite din (opilarie, (are va do-ina absolut intreaga situatie. A(u-, Ce a- a(utG A- luat realitatile dureroase a s(aunului dentar, agitindu.-a in 0urul s(aunului in(er(and sa obtin un lo( (on ortabil si dragut.A si -.a- leganat i-pre0urul lo(ului -eu si a- 0u(at rolul pe (are dorea- (a ea sa il gases(a in s(aunul dentar;, si aaso(iat (u una din a(tivitatile ei pre erate din (opilarie. Lu(rul pe (are si l.a a-intit a ost (a se 0u(a in run:e pe o pa0iste. /oa-na poti (onstrui (ase -ari din run:e, (arari prin run:e, te poti ingropa in run:e. Poti (auta in 0ur si poti obtine un lo( (on ortabil si dragut in run:e si restul lu-ii reale va parea oarte departe.

Cu a(easta ea a intrat pur si si-plu intr.o transa aneste:i(a in (abinetul sto-atologului ara vreo sugestie dire(ta pentru aneste:ie. A(u- si -ai tar:iu sto-atologul ii va pune o serie de intrebari stupide (and ea va dori (u adevarat sa se gandeas(a la run:e. 'to-atologul a (re:ut (a ea este un pa(ient ne(ooperant. +ental ea va nota (a persoana stupida (are in(ear(a sa vorbeas(a (u ea (and ea se ingropa in run:e, este probabil un adult (are tipa la ea, dar ea era -ai interesata de run:e. Putea suporta o operatie sto-atologi(a si sa nu o deran0e:e.

Poti obtine aneste:ia indire(t tri-itind persoana (atre (adrele ei de re erinta. %n a(est (a:, s(hi-bul (riti( a ost (atre, Care a ost a(tivitatea ta pre erata (a si (opilG 'i apoi a- putut intr.adevar elabora pe asta, Cu alte cuvinte. poti ridica o intrebare cu mare atentie. Pui intrebarea in asa fel incat aluneci peste dificultate si incepi un alt antrenament al activitatii mentale. a activitatii emotionale. care preintimpina posibilitatea de a simti durerea. Cativa dintre subie(tii -ei so isti(ati (u pregatire in psihologie (lini(a si psihiatrie, pe (are %.aolosit (a subie(ti, vor (ulege separat tehni(a pe (are a- olosit.o pe ei. Apoi ei vor re(unoaste validitatea ei din e,perientele proprii. Ei i-i vor olosi pre(is a(eleasi tehni(i pe ei din nou pentru (a ei stiu (a ei sunt oa-eni si (a pot a(e a(elasi lu(ru (u pla(ere, din nou.

135

Cred (a este o greseala sa te straduiesti intotdeauna sa obtii o aneste:ie sau o analge:ie dire(t. Cred (a ar trebui sa.ti doresti sa le atingi indire(t pentru (a de ie(are data (and rogi pe (ineva9ita (a a(esta este un (eas, tu il rogi sa a(a un lu(ru spe(i i(. sa uite. sa uite (eG 9n (eas. A(u-, a-inteste.ti sa uiti (easul. A(easta este (eea (e spui (and spui,E 9ita (easul. Dar, poti sa ii rogi sa se uite la asta, un lu(ru interesant. +ai degraba -a a-u:a. Este -ai degraba as(inant (u- poti sa te uiti Dla (eva si sa devii e,traordinar de as(inat de el> apoi topi(a (onversatiei se s(hi-ba si alune(i departe la a(ea (alatorie pe (are ai avut.o in Europa. A(upentru (e a- venit eu ai(iG Ai alune(at departe departe de preo(uparea initiala pentru (a ai in(eput sa ur-aresti di eritele siruri ale gandurilor.

A(u- ur-atorul lu(ru pe (are trebuie sa il porti in -inte este a(ela (a atun(i (and iei sensul opiniei, aneste:ia sau analge:ia, %.ai (erut pa(ientului sa reali:e:e un -od di erit a orientarii realitatii. %n -un(a -ea e,peri-entala de la in(eput le.a- (erut studentilor sa des(opere (are erau pro(esele -entale in ridi(area unui -ar i-aginar si sa il ase:e pe o -asa reala in ata lor AEri(*son, 1931;. Care sunt pro(esele -entaleG 9n i-portant nu-ar de studenti s.au plans pentru (a s.au si-tit (iudat tot ti-pul si au renuntat la sar(inaD ei au ple(at ara a (o-pleta situatia e,peri-entala. Ei au pierdut (onta(tul (u realitatea. De a(eea, s.au si-tit (iudat. A(u-, (and indu(i o analge:ie, le (eri pa(ientilor sa piarda o (antitate sigura a (onta(tului (u realitatea. Le (eri sa o -odi i(e. Apoi ei in(ep sa se si-ta (iudat. pot sa o re(unoas(a sau nu. Dar pot rea(tiona la asta prin iesirea din situatie pentru (a este (iudat si in(on ortabil. De a(eea, ori(and indu(i analge:iasau aneste:ia, trebuie sa ve:i da(a pa(ientul tau nu devine speriat intr.un el sau altul, prin pierderea relatiilor lor reale obisnuite. %.a- lasat pe a(ei studenti sa se si-ta (iudat tot ti-pul si %.a- lasat sa ple(e, sa uga de -ine pentru (a era un e,peri-ent i-portant pe (are dorea- sa il studie:.

%n lu(rul (u pa(ientii in (abinet, (and au un senti-ent (iudat, da(a ei re(unos( asta (a iind un senti-ent (iudat sau doar il si-t (a dis(on ort, vor sa uga, dease-enea. Dar ei nu isi per-it, si ni(i tu. De a(eea este obligatia ta sa le spui (a unul dintre lu(rurile surprin:atoareeste a(ela (a va in(epe sa se si-ta -ai (on ortabil sau vor deveni din (e in (e -ai interesati de a(esta sau a(ela, poate ei vor observa (a lu-ina din (abinet este de o nuanta -ai (ati elata. Adesea le.a- spus pa(ientilor in (abinet, 'per (a nu te deran0ea:a sa (ontinua- -un(a noastra ai(i, da(alu-ina auto-at va deveni -ai slaba sau devine -ai (ati elata sau -ai lu-inoasa.E "ri de

136

(ate ori orientarile realitatii lor sunt alterate, eu stiu pa(ienti (are.-i spun despre (abinet (a devine -ai lu-inos sau -ai intune(at sau (a devine -ai (ald sau -ai rig, sau (a ei se te-, sau (a ei si-t (a biroul devine -ai -are sau -ai -i(, sau (a se si-t -ai inalti sau -ai s(un:i. Ei au tot elul de s(hi-bari in sensul lor al realitatii (and noi e,plora- analge:ia sau aneste:ia. A(este s(hi-bari spontane sen:orial.per(eptive sunt toate indi(atiile (a orientarile realitatii pa(ientilor sunt alterateD transa se de:volta da(a o indu(tie or-ala hipnoti(a a ost indeplinita sau nu. Pe -asura (e pa(ientii invata sa ie -ai (on ortabili (u a(este s(hi-bari spontane, isi pot per-ite sa intre in transa -ai adan(. Ei invata sa (ede:e -ai -ult si -ai -ult din orientarea realitatii generale.A'hor, 1929; si ei devin -ai (apabili sa e,peri-ente:e toate eno-enele hipnoti(e (lasi(e pre(u- si atingerea telurilor terapeuti(e proprii.

*azul 2 Utilizarea

ropriei

ersonalitati a

acientului si

<5ilitatile pentru Eli5erarea de &urere

E> Eu vreau sa produ( o aneste:ie, o eliberare a durerii intr.un (an(er in a:a ter-inala pentru Cathy. Ea su erea de o durere intolerabila (are nu (eda la -or ina, De-erol, sau ori(e alt(eva. Ea era intr.o stare disperata alterata psihi( in (are doar repeta, #u.-i a(e rau, nu -a speria, nu.-i a(e rau, nu -a speria, nu.-i a(e rau, nu -a speria. 9n plans -onoton, (ontinuu si disperat al (elor doua propo:itii. "portunitatea -ea de a interveni asupra ei era destul de -i(a. Ce putea- sa adu( eu ibn dis(utie si sa a( (a sa o elibere: de durereG A trebuit sa utili:e: invataturile proprii ale lui Cathy. A trebuit sa utili:e: propriile -ele (unostinte, si (unostintele -ele, desigur, nu vor i in a(ord (u (unostintele a(estei li(entiata (are stia (a ea -ai are doar (ateva luni de trait. Ea avea trei:e(i si sase de ani (u trei (opiiD (el -ai -are avea unspre:e(e ani. De a(eea, gindurile ei vor i (u totul di erite, dorintele ei vor i total di erite, toata intelegerea ei va i total di erita de a -ea, si te-a -ea era , desigur, sa de:volt o stare hipnoti(a in (are o putea- sti-ula sa a( (eva (u invataturile ei din tre(ut. #u dorea- sa in(er( sa -a lupt intr.un -od inutil (and e-eia de0a invatase (a -or ina nu are ni(i un e e(t, (a De-erolul, ori(at de -are era do:a, se parea (a nu are ni(i un e e(t asupra ei. #u doreasa -a lupt (u ea si sa ii spun sa intre intr.o transa, pentru (a a(esta era -ai degraba un lu(ru inutil. De a(eea %.a- spus sa a(a un lu(ru pe (are putea sa il inteleaga in propria ei orientare a realitattii. A- rugat.o sa ra-ana larg trea:a de la gat in sus. Asta era (eva (e ea putea sa

131

inteleaga. %.a- spus sa isi lase (orpul sa adoar-a. %n (unostintele ei tre(ute (a si (opil, (a si tanara, (a tanara e-eie avusese e,perienta unui pi(ior ador-it, a unei -aini ador-ite. Ea a avut senti-entul a propriului (orp (a iind ador-it in a(ea stare de tre:ire de di-ineata (and esti pe 0u-atate ador-it, 0u-atate trea:a. Eu era- oarte sigur de intelegerea e-eii de a avea (orpul ador-it. Ast el e-eia putea sa isi oloseas(a (unostintele proprii din tre(ut. E,a(t (eea (e inse-na pentru ea nu stiu. ;ot ceea ce doream sa fac era sa incep o antrenare a !andurilor si intele!erii care ii vor permite femeii sa se concentreze pe cunostintele e-perientei trecute a corpului ei.

#u %.a- (arut sa vorveas(a (u -ine despre intrarea in transa, pentru (a -.a- gandit , (a era inutil.nu %.a- (arut sa (oopere:e la (el -ai bun nivel al ei (u -ine in intrarea in transa, pentru (a ea nu stia (e era o transa. Dar stia (e insea-na sa ii larg trea:. Ea stia (e insea-na (a propriul (orp sa ie ador-it, pentru (a ea avusese o viata lunga (u e,peri-entarea a-belor stari. 9r-atorul lu(ru pe (are a- (erut s il a(a dupa (a (orpul era ador-it a ost sa de:volte o urni(atura in talpa pi(iorului. Cu- atatia oa-eni pot avea urni(aturi in di erite parti ale (orpuluiG <urni(aturi -i:erabile, urni(aturi de ne(ontrolat, urni(aturi angoasante. #oi toti a- avut parte de a(est tip de e,perienta, de a(eea eu %.a- sugerat (eva ei din nou (are era bine i-preuna (u e,perienta sa, in psihi(ul ei, in so-a ei, e,perienta ei neurologi(aD in invaterile ei totale ale (orpului. A- rugat.o sa a(a (eva pentru (are avea a-intiri, intelegeri, si e,periente tre(ute. A- ost oarte, oarte i-portant pentru de:voltatre a(estei urni(aturi. %n s(urt ti-p e-eia -i.a raportat (a ii parea oarte rau (a nu putea de:volta o urni(atura. /ot (eea (e a putut a(e a ost sa de:volte o a-orteala in pi(ior. Cu alte (uvinte e-eia era in(apabila (a la starea ei de durere da -ai adauge una. Ea a a(ut e,a(t (ontrariul. Ea a de:voltat senti-entul a-ortelii, nu pe talpa pi(iorului (i pe spatele pi(iorului.

A(u-, (are era s(opul intalnirii (u eaG A(esta este lu(rul pe (are voi toti trebuia sa il aveti in -inte in lu(rul (u pa(ientii. ;u cauti sa modifici e-perientele corpului lor; constienta corpului lor; intele!ere corpului lor; raspunsurile corpului lor. "ri(e s(hi-bare (are de:volta ar trebui -a(inata de -oara ta, pentru (a asta insea-na (a pa(ientul raspunde. Cand Cathy -i.a spus (a are a-orteli in spatele pi(iorului, a- a((eptat a(est lu(ru (a pe un lu(rul (el -ai de:irabil, si a- e,pri-at regret, politi(os, (a ea nu a putut de:volta o urni(atura. De (e ae,pri-at un regret politi(os (a ea nu a putut de:volta o urni(aturaG De (e a trebuit sa (riti(

132

sau sa gases( vina la raspunsurile pa(ientei -eleG /rebuia sa iu -ultu-it de asta, pentru (a Cathy avea o lunga istorie de viata si e,perienta (u oa-eni (are erau politi(osi, (are si.au e,pri-at regretul, si (are de a(eea au pus.o pe ea linistita in(a din (opilaria ti-purie in situatii di erite. Cathy avea un porto oliu de e,periente in (are politi(osul -eu regret se potrivea.

A(u- pun(tul pe (are in(er( sa il stabiles( este a(esta>Cand vorbesti (u pa(ientii, vorbeste (u ei sa e,pri-e idei si intelegeri in asa el in(at re-ar(ile tale sa se potriveas(a (u situatia in ansa-blu (u (are te lovesti. /u in(er(i sa reusesti sa obtii un raspuns largit al pa(ientului ast el in(at ei sa iti raspunda din (e in (e -ai -ult in legatura (u e,perientele lor, (u a-intirile lor si intelegerile lor. Cathy putea sa i-i a((epte e,pli(atia si sa se si-ta obligata. De vre-e (e -.a de:a-agit intr.o privinta, ea se putea si-ti obligata sa depuna -ai departe -ai -ult e ort lu(rului pe (are el a((epta- eu. %n ti-p (e a((epta- a-orteala lui Cathy pe spatele pi(iorului, F deasemenea ea isi utiliza propriul trecut si propria personalitate sa intensifice eforturile de a ma multumi.de vre-e (e a- ost atat de gratios in a((epta ese(ul ei de a produ(e urni(atura, %.a- intensi i(at -otivatiei ei de a (olabora (u -ine in ur-atoarele sar(ini.

9r-atorul lu(ru pe (are % l.a- sugerat a ost (a a-orteala sa se e,tinda nu nu-ai pe spatele pi(iorului (i si pe talpa si pe gle:na. Ei bine, desigur, in sugerarea talpii unde Cathy a esuat in punerea unei urni(aturi, ea va i -ult -ai doritoare sa produ(a o a-orteala. Cat de sigur a a(ut asta, ea va i obligata sa de:volte o a-orteala a gle:nei. Desigur Cathy a avut o -ulti-e de e,periente in a i surprinsa de talpa sau de gle:na. Cathy stia (e era o a-orteala, si (orpul ei stia despre a(este lu(ruri. De a(eea, (and a- rugat.o sa a(a a(ele lu(ruri, ea putea sa dea un raspuns. A(u- Cathy nu dadea ni(i o atentie patului ei, pi(turilor de pe perete, pre:entei unui alt -edi( (u -ine, (aseto onului (are era in pri- plan. Cathy isi dire(tiona atentia ei -ental (atre (unostintele (orpului ei. %n utili:area hipno:ei trebuie sa ii atent la total nei-portanta realitate e,terioara. aCu- (and (athy a de:voltat a-orteala in talpa pi(iorului si in gle:na, ea s.a retras din (e in (e -ai -ult de la realitatea din (a-era. Ea si.a reorientat realitatea asupra (orpului, nu inter-eni de durere datorata (an(erului (i inter-eni de invatare a a-ortelii. Cathy a devenit oarte interesata de lasarea progresului a-ortelii a gla:nei sale (atre ga-ba, genun(hi, a treia parte de 0os a (oapsei, (ea din -i0lo(, (ea de sus, tre(and de (ealalta parte a pelvusului si (oborand in 0os pe (alalalt pi(ior ast el in(at sa aiba o a-orteala

133

de la o-bili( in 0os. A(u- asta o interesa pe Cathy. %n a(el -o-ent (e interes avea (alatoria, patul, do(torii, peretii, sau ori(e alt(evaG %nteresul lui Cathy era dire(tionat (atre a(ea stare de a-orteala asa (u- pa(ientii sto-atologiei ar trebui sa ie as(inati de gandul de a (ontrola (ir(ulatia (apilara, de gandul aneste:iei dentare, de gandul (u- sa -este(e -an(area lor (u -us(aturi di erite ast el in(at sa nu aiba dureri -andibulare. Lu(rul (are ii interesea:a pe pa(ienti, -otivul pentru (are sunt in (abinetul tau, ar trebui sa ie pun(tul de orientare.

Cu Cathy orientata (atre a-orteala pi(iorului si a pelvisului a ost un lu(ru so-plu sa o e,tind spre gat. Cathy avea -etasta:e in pieptul ei, -etasta:e osoase in sira spinarii si in oasele din pelvis. Cand iei in (onsiderare a(est lu(ru, a(iori(e e ort de a e,tind a-orteala. 9ite ai(i un pa(ient (are stie (a va -uriin (ateva luni. A ost asigurata de asta de (atre do(tori in (are ea evea in(redere si pa (are ii (redea, asa (a -oartea este o realitate absoluta, in ti-p (ve peretii(a-enrei, patul insusi ar putea sa nu ie o parte i-portanta a realitatii. A(easta (hestiune a -ortii i-inente, a(est lu(ru pentru a-ilia ei, era o realitate pe (are nu o puteau uita si asa (a in intera(tiunea ei (u durerea era ne(esar sa in(luda (ateva din realitatile obisnuite a e,istentei ei :ilni(e. Cathy a avut (an(erul de aproape un an. Da(a dorea- sa o a0ut pe Cathy, trebuia sa organi:e: ori(e sugestii hipnoti(e pe (are % le.a- dat intr.o ase-enea -aniera in(at ele (ontineau (ateva ganduri ale lui Cathy, (ateva intelegeri ale lui Cathy. Pri-ul lu(ru pe (are l.a- a(ut pentru Cathy ion legatura (u a-orteala piaptului a ost sa -entione: (a -ai intai (an(erul ei a aparut in sanul drept sa apoi sa -entione: (a (a -ai era o portiune de ul(eratie, pe lo(ul operatiei si (a a(ea arie ul(eroasa era dureroasa.. a(easta este o parte a realitatii e,terioaredar este dease-enea si o parte a realitatii (orpului, pentru (a Cathy putea privei in 0os la a(ea portiune ul(eroasa, (are o a(e e,terioara ei pentru (a este (eva la (are ea se uita. Durerea era o e,perienta personala in (orpul ei. Aspe(tul vi:ual era e,tern si nepla(ut si de:agreabil si a(el aspe(t vi:ual ii putea a-eninta viata. Durerea si ne(a:ul arau e,periente interne atat (at pe Cathy putea sa o nelinisteas(a. De a(eea a- a(ut.o pe Cathy sa des(opere (ateva din -ediile e,terioare. Ea era de0a (onstienta de -ediul interior, asa (a eu doar -.a- asigurat sa in(lude -edii e,terioare, dar o i-portanta parte a -ediului e,terior. Peretii din (a-era ei, pernele de pe patul ei, nu erau i-portante parti ale realitatii e,terne, dar i-presia ei vi:uala a ul(eratiei :onei era o i-portanta parte a orientarii ei e,terne, si asa (a %. a- diri0at atentia ei (atre asta.

137

Cathy si.a e,pri-at regretul pentru (a nu a putut de:volta o urni(atura in talpa pi(iorului. Ce trebuia sa a(G A(u-, prea -ulti operatori, prea -ulti oa-eni (are utili:ea:a hipno:a in(ear(a sa ie per e(tionisti, ei in(ear(a sa reali:e:e prea -ult. A(esta este unul dintre -otivele pentru ese( in -ulte instante. e e(tul in(er(arii sa a(i prea -ult. "ri(e elev de li(eu sau (olegiu va v.a spune asta> desigur nu pot a(e 188, asputea a(e 92, sau asputea a(e 98, dar nu pot sa a( -ai bine de 42, sunt noro(os sa obtin 48. Ave- a(est tip de orientere. Chiar si tintasul e,pert spune> sper sa obtin 18 din 18, dar nu sunt delo( sigur de asta. E,pertii in 0o(uri le va pla(ea sa obtina un s(or (ert, dar ei ni(iodata nu se astepta (a in ie(are 0o( sa obtina un s(or per e(tD ei se asteapta si la un ese(. A(eia (are utili:ea:a hipno:a sa poarte -ai bine in -inte(a pa(ientii (u (are ei lu(rea:a au o viata la dispo:itie in asteptarea unui ese(. /u, (a terapeut, trebuie sa utili:e:i, trebuie sa -ergi (u pa(ientii, si trebuie sa ii (el (are arun(a a ara portiunea (u ese(ul.

Era oarte i-portant (a Cathy sa se elibere:e de durere, dar a avut o e,perienta in a -erge la li(eu Cathy stia datorita unei e,periente de o viata (a ea nu va putea atinge per e(tiunea in per or-antele ei. De a(eea, in sugerarea eliberarii eu a- ost oarte , oarte atent sa asigur un pro(enta0 al ese(ului. %n (e esuase Cathy in pri-ul randG Pri-ul ei ese( era in a(el san drept, a(olo unde in(epuse (an(erul, a(olo unde avusese pri-ul ese( in sens personal. 'anul ei drept o lasase balta, o de:a-agise. 'anul ei drept o parasise. #u e,ista (ale (are sa te a(a sa intelegi partea lui Cathy. A(el san drept o parasise. Asa (a eu a(u- -i.a- e,pri-at parerea de rau, regretul -eu (a nu ii putea- lua durerea de pe lo(ul a(elei ul(eratii (u-plite de pe pieptul ei. %.a- re(unos(ut (u vo(e atre lui Cathy (a a(easta era o durere -inora, (a era o suparare -inora, % (a i-i parea nespus de rau (a a- esuat. A(u- Cathy putea sa ie de a(ord (u -ine, si putea sa -a aprobe (and a- dorit sa pot produ(e a(eeasi a-orteala a(olo pe (are a- produs.o si in alta parte a (orpului ei. %n alte (uvinte a- olosit dubla legatura> Atata ti-p (at ea avea o neliniste in portiunea sanului, ea trebuia sa aiba a-orteli in alt lo( al (orpului ei. Ast el a- avut toata e,perienta lui Cathy in general unda-entata de a-ortelile de pe (orp.

A(u-, nu este ni-i( -agi( despre (eea (e a- a(ut. era o recunoastere a !andurilor. ideilor pe care Cat(F le-ar produceG gandurile si ideile (are ar deriva din viata obisnuita a lui Cathy. " e-eie (are a (res(ut in a(easta (ultura, la a(easta varsta, va avea (unostinte sigure (a re:ultat al aptului (a doar era vie. A(u- (and a- parasit a(ea durere -inora, a(ea

134

neliniste -inora, a dovedit (a eu nu era- D.:eu. %.a dat lui Cathy un alt tel sa lupte, (hiar da(a avea senti-entul (a ea va esua in (eea (e priveste a(easta durere -inora. Cathy a trait din ebruarie, (and a- va:ut.o eu, pana in august. Ea a intrat in (o-a si a -urit la s(urt ti-p dupa asta. Dar in ti-pul a(esta, Cathy a ost eliberata de durere e,(eptand a(ea parti(i(a spe(i i(a, dar asa (u- Cathy a spus, ea nu a indreptat ese(ul i-potriva -ea. De (e ar a(e astaG Lasand.o sa pastre:e a(ea durere -inora, eu -.a- asigurat de su((es in rest.

Ave- nevoie sa intelege- (u- ne (o-porta- e-otional. Pute- sa lua- atat de -ult, dar e,ista intotdeauna o ulti-a pi(atura. %n utili:area hipno:ei noi a(e- u: de a(ea invatatura in parti(ular> s(apa- de toate dar lasa- a(easta ulti-a pi(atura (a o distra(tie pentru (a este un lu(ru -inor. A- inlaturat (ea -ai -are parte a durerii ei dar to(-ai a- lasat a(ea ulti-a pi(aturape (are Cathy a (onsiderat.o nei-portanta. Eu a- a((entuat a(easta pentru (a adorit sa (ree: asupra voastra i-portanta unda-entala in oferirea su!estiilor voastre nu ca un lucru pe care pacientul trebuia sa il faca ci ca un imbold care sa ii stimuleze comportamentul pacientului in acord cu invataturile corpului. e-perientele psi(olo!ice individuale. Asugerat o urni(atura in pi(ior, (are era adunata la durerea ei. %ntentia -ea nu era sa se produ(a intr.adevar urni(atura in talpa pi(iorului. %ntentia -ea in sugerarea a(esteia a ost doar sa in(eapa Cathy sa un(tione:e in interiorul ei insasi. sa in(eapa Cathy sa le oloses(a in a(ord (u paternul ei de raspuns. Apoi (and Cathy a de:voltat o a-orteala pe spatele pi(iorului si si.a e,pri-at regretul, a- olosit a(el regret si a-orteala. Putea- sa o oloses( inteligent sa adu( eliberarea de durere (are intalnea nevoile lui Cathy. Cand -.a- apropiat pri-a data de Cathy, nu a- inteles delo( (u- as putea produ(e eliberarea de durere a ei, pentru (a nu o (unostea-. #u stia- ni-i( despre uni(itatea (unostintelor ei individuale. Pri-a -ea sar(ina a ost sa spun (eva (are sa ii atraga atentia lui Cathy si sa ii per-it sa al(atuias(a propriile ei raspunsuri. Apoi a- olosit a(ele raspunsuri. %n utili:area hipno:ei in -edi(ina, sto-atologie, si psihologie e,ista o nevoie de e,plorare a lu(rurilor si raspunsurilor (arev ii (ara(teri:ea:a pe ie(are pa(ient in parte. #oi trebuie sa re(unoaste- nei-portanta a(tuala a (eea (e noi spune- (a este telul (are trebuie atins. :mportanta a ceea ce spunem este in ei fiind un stimul pentru e-tra!erea de raspunsuri specifice de la pacient. Apoi noi a3utam pacientii sa utilizeze acele raspunsuri in noi moduri ca sa poata sa isi atin!a scopurile terapeutice.

"electarea *azurilor "curte1 E?ercitii pentru <naliza

139

%n a(easta se(tiune sunt adunate (a:uri de (atre autor si altele ilustrand prin(ipiile de ba:a pe (are le.a- e,pli(at. Cateva sunt aratate ai(i pentru pri-a dataD altele au -ai ost publi(ate si in alta parte. 'tudentul va a(e bine sa anali:e:e dina-i(ile e i(a(itatii lor in ter-eni de (on(epte (e au ost introduse in a(est (apitol dar si in (apitolelepre(edente. Cateva ghidari ale a(estei anali:e au ost plasate in itali( la s arsitul ie(arui (a:.

Un Ti,ru "u5 at

" e-eie -uribunda in stadiul ter-inal de (an(er a ost adusa la (abinetul lui Eri(*son (u o a-bulanta. Avea dureri disperate si -edi(a-entele nu -ai aveau e e(t. Era de.a dreptul s(epti(a in legatura (u hipno:a si i-ediat %.a spus lui Eri(*son despre dubiile ei inainte sa intre in (abinetul lui. El a pro(edat i-previ:ibil dupa (u- ur-ea:a> Doa-na, eu (red (a va pot (onvinge. 'i dvs. stiti (e dureri puterni(e a(u:ati, (at de in(ontrolabila este durerea. Da(a ati vedea un tigru la-and intrand pe a(ea usa, lingandu.si degetele si uitandu.se la dvs., (at de -are ar i durerea pe (are ati si-ti.oG ea a ost aparent uluita de a(easta intrebare neasteptata si a spus, #i(i un pi(. De apt, nu si-t ni(i un el de durere ni(i a(u-. Apoi Eri(*sona repli(at, Este bine, a((eptabil pentru dvs. sa retineti a(el tigru la-and prin apropiereG Ea a spus, desigur (a esteJ /oate aso(iatiile (u tigrul la-and %.au o(ali:at atentia atat de bine in(at era intr.o transa in -ers, din (are nu avea nevoie sa ie tre:ita. Ea a pre:entat intreaga aparenta a i in -ers in toate (elelalte privinte. Asa ea poate sa vada si sa e,peri-ente:e pre:enta tigrului ori(and, :i sau noapte. Hipnoterapeutul doar a produs surpri:a, si setul de raspunsuri (ognitive, e-otionale si (o-porta-entale (are au inter erat (u si-pto-ele pe (are ea avea nevoie sa le di-inue:e.

Autorul %.a spus apoi (a do(torii si asistentele ar putea sa nu (reada, dar ea a(u- a a,peri-entat adevarata -odalitate de eliberare a durerii. 'i, intr.adevar, do(torii si asistentele nu au inteles. "ri(and ei veneau sa ii o ere o in0e(tie pentru durere, e-eia raspundea (u un :a-bet (ald> #u, -ultu-es(, nu a- nevoie. A- un tigru la-and sub pat. Ei au suspe(tat (a ea are halu(inatii si poate (a pierde (onta(tul (u realitatea, dar in a(ele ulti-e luni de viata ale

178

ei ea a trait intr.un aparent (on ort, ara sa oloseas(a -edi(a-ente sau tran(hili:ante. <a-ilia ei (redea (a ea era bine, ori(u-.

Soc; Surpriza; 1ocalizarea atentiei; ;ransa comuna zilnica; Distra!erea asociatiilor; Cadre de referinta alterate; Su!estie post-(ipnotica sa prote3eze munca terapeutica.

!ar5ia pe un "caun

Autorul a trebuit sa a(a ata unor proble-e personale legate de durere toata viata din (au:a polio-elitei. El poate (ontrola durerea e e(tiv in ti-pul :ilei prin si-pla auto(ondu(ere in transa. Cand oboseste oarte tare sau -erge seara la (ul(are, ori(u-, durerea revine uneori si il tre:este. Ei atun(i trebuie sa isi rearan0e:e -us(hii si (o-po:itiile -entale sa s(ape de durere din nou. 9neori in -i0lo(ul noptii a(easta nu este usor. %n ase-enea o(a:ii el se (on esea:a (a trage uneori un s(aun pe o perte a patului, spri0inindu.si barbia pe spatarul s(aunului, si apasa in 0os pana (and nu -ai suporta durerea pe (are o provoa(a voluntar. AEri(*son si Rossi, 1977;

Su!estie (ipnotica ca un cadru de referinta co!nitiv inalt dezvoltat care poate uneori sa nu functioneze in timpul somnului. Distra!erea voluntara a durerii cu controlul voluntar asupra durerii.

ovestile *ainelui Latos

Apoi era un pa(ient (u parali:ie de la vertebra a 15.a a tora(elui (are avea severe ata(uri de dureri re(urente aso(iate (u o (istita a(uta si polio-elita. eL si.a indurat durerea pana (and nu si.a -ai putut (ontrola plansul. De vre-e (a starea lui generala era (roni(a, nar(oti(ele erau nere(o-andate. Pentru (a era un o- serios, sin(er, so(iabil, dar ara ni(i un el de si-t al u-orului sau (apa(itate de intelegere a (uvintelor in(ru(isate si 0o(urilor de (uvunte, durerea lui era suportata de o pro(edura si-pla de a instrui asistentele sa ii spuna povesti (u (aini latosi, in spe(ial a(elea (are i-pli(au 0o(uri de (uvinte. El le as(ulta (u serio:itate, apre(iind 171

so(iabilitatea asistentelor, si luptand absorbit in in(er(area de a da un sens naratiunii ei. "data (u tre(erea ti-pului peste pa(ient (onvo(a o asistenta spontan si a ir-a (a durerea lui va (reste. ea poate sa isi rupa un -inut sau doua din ti-pul ei sa vorbeas(a (u el si el va in(er(a sa inteleaga povestea ei.

1i-area atentiei; Distra!erea: Cautarea inconstienta si procesarea

*apul si Umarul la "olar

%ntr.un (a: de boala in a:a ter-inala dureroasa a unei e-ei (u o ii(a tanara, autorul s.a adresat ii(ei tinere in elul ur-ator> A(u- -a-a ta doreste sa se (onvinga (a poate sa ie eliberata de durere. Asta este (eea (e tu ai sa a(i. sa iti (onvingi -a-a. A(u- stai 0os, pe a(est s(aun, intra in transa si du.te in (ealalta parte a (a-erei. 'i dores( sa iti pier:i toate trairile oriunde. @eio i ara trairi intr.o transa pro unda. /u stai ai(i, dar esti a(olo, in (ealalta parte a (a-erei si te privesti de a(oloOa(u- priveste tu, -a-a. <ii(a ta este intr.o transa pro unda. Ea (rede (a este in (ealalta parte a (a-erei. A(u- priveste.-a pentru (a voi a(e (eva (e ni(i o -a-a nu va dori vreodata sa ie a(ut. A- ridi(at usta etei sa ii e,pun (oapsele goale. +a-a a privit (u groa:a (a si (u- a- a(ut asta. A- ridi(at -ana si a(oborat.o inapoi 0os pe (oapsa ei (u o teribila lovitura. <ata se privea din (ealalta parte a (a-erei. A(u- nu pot sa pal-uies( o ata in (ealalta parte a (a-erei, nu.% asaG +a-a a ost (onsternata (a nu era ni(i o tresarire a etei. Apoi a- lovit (ealalta (oapsa. <ata se si-tea in(a (on ortabil.

A(easta -a-a era oarte dependenta de televi:iune asa (a a- (onsiderat (a ori(and are o durere pe (are nu o poate tolera, va lasa propriul (orp a(olo in pat si isi va lua (apul si u-erii si va -erge in su ragerie si va privi la /@.

A(easta abordare diso(iativa in (a:urile de eliberare a durerii a ost una dintre pre eratele autorului. %n pra(ti(a din spital avea pa(ienti (are isi luau (apul si u-erii si -ergeau la solar in ti-p (e (hirurgul a(ea (eea (e era ne(esar (u (orpurile lor in sala de operatie.

175

Soc; Surpriza; /odelarea comportamentului (ipnotic; Disocierea

<morteala cu *onversatie

Abordarea (onversatiei de a i,a si retine atentia pa(ientului poate i utila in situatii trau-ati(e. A ost un a((ident de -asina in Portland, "regon, si un barbat a alune(at pe ata sa pe un dru- (u pietris apro,i-ativ 68 eet. 9n dru- (u pietris oarte -urdar. A ost adus la spital (a un (a: de urgenta. 9n -e-bru al 'o(ietatii A-eri(ane de Hipno:a Clini(a.il vonu-i Dan. (are are -ulta e,perienta in (hirurgia plasti(a si orala era la urgente in a(ea seara. A intrebat si a des(operit (a barbatul era (onstient si su erea -ari dureri. A(ei dintre voi (are il (unos( pe Dan stiu (e vorbitor deosebit este el. El are o (urgere a (uvintelor linistitoare, u-or, interes, in or-atii, o deosebita bogatie de (unostinte si u-or. Dan a spus, /u (hiar si-ti ata ta plina de pietris si, tu stii (e el de treaba insea-na asta pentru -ine. /rebuie sa iau penseta si sa s(ot ie(are granula de pietris si -urdarie si (hiar voi avea de treaba si (hiar trebuie sa sterg ata si sa iau 0u-atate de piele si tu ai su erit atata durere si vrei putin a0utor si (hiar trebuie sa ai parte de putina alinare si cu cat mai curand vei incepe sa simti mai putina durere mai bine si nu stiu (e doresti sa a(i in ti-p (e astepti asistenta sa iti adu(a (eva sa iti in0e(te:e in bratul tau dar tu trebuie sa -a as(ulti in ti-p (e iti vorbes( si iti e,pli( (a trebuie sa a( anu-ite lu(ruri (u ata ta. 'tii (a este o rana ai(i, (a trebuie sa i ost o piatra as(utita draguta (are a taiat.o, dar ai(i este una s(urta si ai(i este o (ontu:ie urata si (hiar trebuie sa o spal (u al(ool. Aa durea putin la inceput. dar apoi dupa ce se face de catevaori intepatura va omora capatul nervilor care sunt e-pusi si tu nu vei mai simti intepatura alcoolului. si ai in(er(at sa a(i la vioaraG 'tii (a viorile se a( din le-n de -irt, poti sa le a(i din le-n de -olid. Ai in(er(at vreodata sa a(i una din ghindaG Dan a (astigat un pre-iu national pentru (el -ai bun sunet de vioara, pe (are el insusi a a(ut.o din le-n de ghinda, si Dan a pastrat sirullinistit. Cand si (and el dis(uta despre di i(ultatea reala de a (urata ata si punerea (op(ilor si se intreaba (and asistenta va in0e(ta sub(utanat. %n a(est ti-p, in spatele lui asistenta ii da lui Dan instru-entul ade(vat, sutura ade(vata, svabul ade(vat si tot asa. Dan doar pastra (ursul linistit si pa(ientul a spus, Esti (u-plit de guraliv, nu.% asaG Dan a spus , #u -.ai au:it (and vorbes( (el -ai bine (u vite:a (ea -ai -are, doar sa i-i dai o sansa si voi intra in vite:a -ai -are. Apoi Dan a in(eput sa vorbeas(a -ai repede, 'a stii (a gandes( si

176

repede dease-enea si ai au:it vreodata pe (ineva (antand 7u-ble 7eeG +ai bine as redona.o pentru tine. Asa (a Dan a in(eput sa redone:e 7a-ble 7ee si , in s arsit a spus, 'tii, (a- asta este totul. Pa(ientul a intrebat, Ce vrei sa spui prin totulG Dan a spus, Este o oglinda, priveste. Pa(ientul a privit si a spus, Cand ati pus a(este (op(iG Cand -i.ati (uratat ataG Cand a- a(ut o in0e(tieG A- (re:ut (a doar vorbiti (u -ine, doar -a pregatiti. Dan a spus, A- lu(rat -ult, aproape doua ore, aproape doua ore si 0u-atate. Pa(ientul a spus, #u, nu ai a(ut asta. @orbesti de aproape 2 -inute sau de 18 -inute. Dan a spus, #u, priveste, nu-ara a(ele (usaturi da(a vrei si (eiti a(e ataG Pa(ientul a spus, <ata -ea este a-ortita.

Apropierea prin conversatie; 1i-area atentiei; Distra!erea; :ntrepatrunderea su!estiilor; Distorsionarea timpului

Nervii Impietriti

Re(ent a- avut o pa(ienta tri-is la -ine (u durere de sold (roni(a. Dureri oarte serioase, puterni(e. /rebuia sa a( (eva -ai -ult de(at sa in(er( sa indu( o transa dire(t pa(ientei. Ce trebuia sa a(G "ri(e a- spus pa(ientei, (red, (a era nestiinti i(, dar pa(ienta avea e,pe(tatii (erte pe (are vsa le a((epte, (are ar i putut 0usti i(a a(ea durere (roni(a de sold in(ontrolabila. A- a((eptat ideile pa(ientei despre in(ontrolul asupra durerii. A- a((eptat ori(are dintre ideile ei, asa (a ea a stiut (a eu (red si gandes( in a(elasi el (a si ea. Apoi ain(eput un set de e,pli(atii spe(iale despre (u- a(ea durere a aparut, ast el in(at pa(ienta sa inteleaga a(est lu(ru in ter-eni proprii de re erinta. A- e,pli(at (a in0e(tia (u peni(ilina sau ori(e a ost, probabil avea un a( (u var :drentuit si era blo(at in sold, a atins nervul s(iati(. %. a- e,pli(at (u- in0e(tia a(eea sub(utanata putea rupe ibra nervului si %.a- tinut o prelegere despre stru(tura nervului. #u este doar o singura ibraD este (onstruit din -ulte, -ulte ibre. A- vorbit despre di eritele tipuri de sen:atii (are (alatores( prin ibre. Capeti sen:atia de (aldura (alatorind printr.o ibra si (ae de rig prin altaD si o atingere sau alta, o presiune sau alta, pana (and a(ea pa(ienta (redea (a era- -ai degraba erudit. %n inal, (and a devenit destul de pli(tisita (u a(easta avalansa de in or-atii, a- arun(at (ate o sugestie pe ai(i si pe (olo despre (u- durerea e,tenuea:a, iar (orpul devine a(o-odat. 9n -un(itor (u -iinile goale asa (a -ine se va buri(a oarte pro-pt utili:and s(obitoarea si lopata. Dar (u a(estea utili:andu.le o 0u-atate de -inut intr.o :i, alta 0u-atate de -inut in alta :i, a treia :i, si o 171

progresie graduala in ti-p,va i o or-atie i-pietrita pana (and s(obitoarea si lopata vor putea i utili:ate intreaga :i. A- arun(at a(este analogii sensibile in toate -odurile. Apun(tat (a or-atiile i-pietrite se pot 0upui de pe pielesi a(eea poate i olosita in pierderea e-otionala. %n alte (uvinteunul poate or-a i-pietriri e-otionale, altul pote or-a i-pietriri intele(tuale, i-pietriri ale pielii, i-pietriri ale nervilor. toate a(este lu(ruri, pana (and pa(ienta (are -a as(ulta a in(eput sa (reada si sa a((epte a(este sugestii si a in(eput ea singura sa (aute o (ale sa le oloses(a (a sa o a0ute in s(aparea de durere. <ie(are din a(ele lu(ruri pa (are eu le.a- spus despre or-atiile i-pietriteau avut e e(t asupra gandirii pa(ientei. Da, stiu (e este i-pietrirea. As dori sa pot avea o i-pietrire a nervilor din sold unde este toata durerea. Ce bine va i. Cu- se va si-ti pi(iorul -eu da(a voi avea o i-pietrire a(oloG 'e va si-ti la el de (o- ortabil (a si (elalalt pi(ior al -eu. A- pre:entat idei (are % s. au parut a((eptabile pa(ientei, dar nu %.a- (erut eu sa le a((epte. A- e,pli(at posibilitatile, e,pli(andu.le in asa el in(at in (are pa(ientul trebuia sa atinga si sa e,traga pe a(elea (are ii a(ilitau (on ortul ei. A(u- (e este a(easta sugestieG Cred (a a(easta e-eie (u durere de sold era intr.un el de transa (are era e e(tiv pentru ea. #u a- indra:nit sa indu( o transa or-ala pe (are ea ar i putut sa o re(unoas(a, pentru (a eu stia- (a atun(i ea se va gandi (a ideea (u i-pietrirea nervilorera doar a -ea si (a in(er(a- sa o introdu( (u orta.

Setul da; Su!estii specifice cautand cadrul de referinta al pacientului; depotentializarea seturilor constiente cu plictiseala; Su!estii intrepatrunse initializand cautari inconstiente si procese; 1ocalizarea asocierii indirecte; 1ocalizarea ideodinamicii indirect; Su!estii desc(ise la final.

172

*< ITOLUL 6
Rezolvarea simptomului
Abordarea de ba:a in -edi(ina psihoso-ati(a -oderna (onsidera (a si-pto-ul este o or-a de (o-uni(are. 'i-pto-ul in sine este re(vent un se-n sau un indi(iu i-portant al proble-elor de de:voltare pe (ale de a i (onstienti:ate. Ceea (e pa(ientii nu pot in(a e,pri-a (lar sub or-a unui insight (ognitiv sau e-otional isi gaseste -ani estare so-ati(a sub or-a unui si-pto- (orporal. Psihanali:a (lasi(a abordea:a a(este proble-e in sensul a(ilitarii insight.ului ast el in(at li-ba0ul si-pto-elor (orporale este trans or-at in pattern.uri de intelegere (ognitiva si e-otionala. 'e observa uneori (a pa(ientii nu -ai -ani esta si-pto-e (orporale atun(i (and vorbes( despre proble-ele lor si au insight.uri e-otionale. Hipno:a a repre:entat un -i0lo( i-portant in evolutia a(estei abordari unda-entale a -edi(inei psihoso-ati(e AHilboorg si Henry, 1911D /intero), 1978; si (onstituie, in pre:ent, o -odalitate i-portanta de re:olvare a (o-porta-entului si-pto-ati(. Contributia -a0ora a lui Eri(*son in a(est do-eniu (onsta in des(operirea aptului (a, desi insight.ul e-otional repre:inta adesea un -od de:irabil de re:olvare a proble-ei psihoso-ati(e, el nu (onstituie ni(ide(u- uni(a abordare posibila. Eri(*son a de:voltat -etode de re:olvare a 173

(o-porta-entului si-pto-ati( dire(t la un nivel in(onstient. A(easta insea-na (a si-pto-ele pot i re:olvate lu(rand (u psihodina-i(a pa(ientului, intr.o ase-enea -aniera in(at -otivele disparitiei si-pto-ului nu sunt (onstienti:ate. De ase-enea, proble-a de de:voltare (are se -ani esta prin si-pto-, se re:olva aparent spontan. Pa(ientii sunt de regula pla(ut surprinsi de a(est apt. Ei -arturises( (a ni(i nu si.au dat sea-a (a terapeutul lu(ra la proble-a lor se,uala, edu(ationala, et(. Co-uni(area la doua niveluri este -odalitatea prin(eps de lu(ru (u in(onstientul. 'e oloses( (uvinte in(ar(ate de (onotatii si i-pli(atii, ast el (a, in vre-e (e (adrele (onstiente de re erinta ale pa(ientului pri-es( in or-atii la un nivel al (o-uni(arii, in(onstientul lor pro(esea:a alte intelesuri (ontinute de (uvinte. Eri(*son sublinia:a aptul (a olosirea li-ba0ului popular sau a-iliar, il a0uta sa a((ese:e resursele pro unde ale pa(ientului. El utili:ea:a pro(edee -itopoeti(e ARossi, 1975b; pre(u- analogia, -eta ora, 0o(uri de (uvinte si i-agini, ghi(itori, glu-e pentru a (o-uni(a intr.o -aniera (are depaseste sau supli-entea:a (adrul de re erinta obisnuit al pa(ientului AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973;. De (e sunt e i(a(e a(este pro(eseG Crede- (a ele un(tionea:a deoare(e utili:ea:a e,perienta de viata a pa(ientului si pattern.urile anterioare de invatare intr.o -aniera terapeuti(a. 9n 0o( de (uvinte sau o glu-a poate depasi un (adru (onstient li-itat si poate -obili:a e i(a(e pro(esele in(onstiente intr.un -od in (are (onstientul nu o poate a(e intentionat. Cer(etarile re(ent privind un(tionarea e-is erelor (erebrale A?a::aniga, 1937D 'perry, 1934D ?alin, 1971D Rossi, 1977; sugerea:a (a e i(a(itatea a(estor abordari re:ida in apelul la un(tionarea e-is erei drepte sau nedo-inante. %n vre-e (e e-is era stanga sau do-inanta este e,perta in pro(esarea li-ba0ului verbal de natura intele(tuala sau abstra(ta, e-is era stanga este spe(iali:ata in pro(esarea in or-atiilor de natura vi:uala, spatiala, *ineste:i(a, i-agisti(a sau -itopoeti(a. E-is era dreapta este -ai strans aso(iata (u pro(esele e-otionale si (u i-aginea (orporala ALuria, 1976D ?alin, 1971;, iar perspe(tiva s.a de:voltat in sensul intelegerii aptului (a e-is era stanga este responsabila si in or-area si-pto-elor psihoso-ati(e. A(este si-pto-e isi gases( e,presia in li-ba0ul e-is erei drepte. <olosirea li-ba0ului -itopoeti( poate i asadar un -i0lo( de (o-uni(are dire(ta, (u propriile.i (uvinte (u e-is era dreapta. A(easta abordare este opusa abordarii psihanali:ei (lasi(e (on or- (areia li-ba0ul (orporal aso(iat e-is erei drepte este -ai intai trans or-at in s(he-e (ognitive abstra(te (orespun:atoare e-is erei stangi, (are trebuie apoi, sa opere:e asupra e-is erei 177

drepte in vederea s(hi-barii si-pto-ului. A(easta abordare un(tionea:a (ateodata, dar este evident greoaie si (onsu-atoare de ti-p. Adesea, pa(ientul (onstruieste ui-itoare pattern.uri de insight.uri intele(tuale, insa si-pto-ele (orporale persista. Chiar da(a insight.ul intele(tual din e-is era stanga este (ore(t, el poate ra-ane i:olat de sursele or-arii si -entinerii si-pto-ului, aso(iate e-is erei drepte. Eri(*son a de:voltat perspe(tiva (o-uni(arii la doua niveluri (u -ult inaintea des(operirii si intelegerii a(tuale a pattern.urilor de spe(iali:are a e-is erelor, ast el in(at, in pre:ent, (onsidera- (a lu(rul ne-i0lo(it (u in(onstientul poate i un -od de (o-uni(are dire(ta (u e-is era dreapta sau nedo-inanta, posibil responsabila de si-pto-ele psihoso-ati(e.

*azul 4. O a5ordare ,enerala a comportamentului simptomatic

Do-nisoara I, (are planuia sa devina harpista pro esionista, l.a (onsultat pe Eri(*son pentru a.si re:olva proble-a (onstand in transpiratia e,(esiva a pal-elor si degetelor. +ainile ei erau de obi(ei u-ede, iar (and evolua in publi(, transpiratia era atat de abundenta in(at degetele ii alune(au de pe (or:i. #u-erosi do(tori pe (are ii (onsultase, usesera ui-iti si a-u:ati de aptul (a, tinand -ana intinsa, transpiratia se prelingea (onstant din pal-a ei si or-a, in s(urt ti-p, o baltoa(a pe podea. %.au re(o-andat o si-pati(oto-ie ara a avea insa (ertitudinea (a a(easta interventie va re:olva proble-a.

9n aspe(t do-inant al sedintei initiale a vi:at e,plorarea indire(ta a posibilitatii unei legaturi intre si-pto-ul transpiratiei si se,ualitate. Pe ba:a e,perientei sale (lini(e, Eri(*son a observat (a a(est si-pto- este adesea aso(iat (u o proble-a de adaptare se,uala. Desi d. soara I invo(ase transpiratia (a uni(a proble-a, evaluarea sa (lini(a ur-a sa e,plore:e indire(t posibila legatura dintre transpiratia e,(esiva si se,ualitate, prin (o-uni(area la doua niveluri. Eri(*son a reali:at a(est de-ers prin utili:area 0o(ului de (uvinte, a unor (uvinte si e,presii (u dublu inteles, a intonatiilor si pau:elor in vorbire (are ii puteau evo(a d.soarei I aso(iatii se,uale da(a, intr.adevar, a(estea erau legate de proble-a ei. %n lo(ul unei (on runtari dire(te pe te-a proble-elor se,uale intr.o -aniera (are putea genera re:istente, el doar (onstruieste (onte,te, i-pli(atii si pattern.uri aso(iative (are sa.i a(ilite:e pa(ientei adu(erea in dis(utie a proble-elor se,uale. Da(a se insela in ipote:ele sale (lini(e (u privire la etiologia se,uala a si-pto-ului ei, ni-i( nu era pierdutD d.soara I nu ur-a sa aleaga si sa utili:e:e aso(iatiile se,uale.

174

E,ista o anu-ita di i(ultate in pre:entarea a(estui -aterial intr.o or-a s(risa (onvingatoare deoare(e la -ulte dintre posibilele aso(iatii se,uale se a(e alu:ie prin intonatia vo(ii, pau:e, un anu-it :a-bet sau privire, et(. Pentru a a(ilita intelegerea (ititorilor, (uvintele si e,presiile (are ar putea tre:i aso(iatii se,uale latente M in (a:ul in (are ele e,ista (u adevarat in re(eptor M vor i trans(rise (u (ara(tere itali(e. %n pri-a parte a interviului, Eri(*son se anga0ea:a in pro(esul pregatirii transei. Ast el, stabileste o relatie po:itiva, ba:ata pe as(ultarea a(tiva si in(epe sa evalue:e abilitatile pa(ientei pentru a de(ide (are dintre ele pot i utili:ate. <a(ilitea:a (adrele terapeuti(e de re erinta si ii intareste asteptarile (u privire la pri-irea a0utorului. %nitia:a un pro(es de (o-uni(are la doua niveluri prin inter-ediul (aruia e,plorea:a posibila etiologie se,uala a proble-ei pa(ientei si se oloseste de interesul ei deosebit pentru -u:i(a in s(opul a-pli i(arii pri-ei e,periente de transa terapeuti(a. @o- asista la diverse tentative de depotentiali:are a li-itarilor (adrelor (onstiente de re erinta si la o abordare interesanta a dina-i(ii si-pto-ului sub or-a aparenta a unui si-plu pro(es de levitatie a bratelor. %n a doua parte a a(estei sedinte, Eri(*son (ondu(e pa(ienta intr.o transa pro unda, in ti-pul (areia este evident (a ea se (u unda intr.o pro(esare interna. %n a treia etapa si in inalul sedintei, Eri(*son oloseste se-nali:area ideo-otorie pentru a evalua si aproba pro(esul s(hi-barii terapeuti(e (are a avut de0a lo(. Pe par(ursul a(estui interviu, re-ar(a- intr.o or-a plina de a(uratete, s(he-a logi(a a abordarii generale pentru (o-porta-entul si-pto-ati(> 1.1.1. Eri(*son stabileste relatia si isi (on(entrea:a atentia asupra (adrului terapeuti( de re erinta. 5.5.5. De-onstrea:a prin inter-ediul propriei e,periente a pa(ientilor elul in (are in(onstientul (ontrolea:a (o-porta-entul. A(easta este o -odalitate de depotentiali:are a (adrului obisnuit de re erinta si a siste-ului de (redinte pentru a putea apoi sa i,e:e lo(ul s(hi-barii terapeuti(e in in(onstientul pa(ientilor. 6.6.6. 9tili:ea:a sugestii indire(te Ain a(est (a:, in spe(ial (o-uni(area la doua niveluri; pentru a de(lansa (autari si pro(esari la nivel in(onstient (are pot initia o s(hi-bare in dina-i(a or-arii si-pto-ului.

179

1.1.1.

De-onstrea:a s(hi-barea terapeuti(a obtinuta prin se-nale ideo-otorii siFsau prin eliberarea pa(ientului de (o-porta-entul si-pto-ati(.

2.2.2. Per-ite pa(ientului sa re(unoas(a si sa apre(ie:e pe deplin se-ni i(atia insight.urilor psihodina-i(e in legatura (u sursa si sensul si-pto-ului (are se -ani esta adesea spontan la a(est -o-ent. 'unt e,plorate si integrate idei si atitudini (are a(ilitea:a o i-bunatatire generala a e,perientei de viata a pa(ientului in absenta si-pto-ului.

Dupa (u- se va observa, pri-ele trei etape pot aparea intr.o su((esiune variabila. Pot aparea aproape si-ultan sau se(vential, avand grade di erite de repetitie in un(tie de nevoile si raspunsurile ie(arui pa(ient. De-onstratia reusitei s(hi-barii terapeuti(e, in etapa a patra, i-preuna (u sugestiile post.hipnoti(e pentru -entinerea a(estei s(hi-bari i,ea:a (adrul pentru e,tinderea pattern.urilor de intelegere si reorgani:are a vietii (are se reali:ea:a in etapa a (in(ea.

A(este (in(i etape (onstituie paradig-a abordarii noastre generale in vederea re:olvarii si-pto-ului. %n (adrul a(estei paradig-e, terapeutul e,plorea:a una sau -ai -ulte ipote:e privind sursa si -e(anis-ele de -entinere ale si-pto-ului. De-ersul e,plorativ al lui Eri(*son in (ele doua sedinte ale a(estui (a: s.a des asurat intr.o -aniera atat de indire(ta in(at nu ne.a- putut asigura de (ore(titudinea ipote:ei (u privire la etiologia se,uala a proble-ei d.soarei I. Con ir-area (a a(easta abordare la doua niveluri a ost (ore(ta, a venit printr.o s(risoare pe (are Eri(*son a pri-it.o la trei luni dupa ter-inarea terapiei. %n a(easta s(risoare, d.soara I (on ir-a (a transpiratia nu -ai repre:enta o proble-a si (a, si-ultan, s.a re:olvat o i-portanta di i(ultate se,uala.

A(est (a: starneste intrebari as(inante in legatura (u posibilitatile unei hipnoterapii ba:ate, -ai degraba, pe potentialul (reativ al pa(ientului de(at pe dire(tivitatea sugestiilor (ara(teristi(a hipno:ei traditionale. Constata- (a a(tivarea potentialului (reativ al pa(ientului este posibila intr.o -aniera in (are proble-a poate i re:olvata ara (a pa(ientul sau terapeutul sa (unoas(a (u e,a(titate (au:ele sau dina-i(a vinde(arii. Cu toate a(estea, in a doua sedinta, Eri(*son (onsolidea:a pro(esul de inlaturare a si-pto-ului in(eput in pri-a sedinta, a(ilitand de:voltarea insight.ului (u privire la etiologia transpiratiei e,(esive si a proble-elor aso(iate (onstand in (laustro obie, tea-a de :bor si in general, in orientarea de

148

viata. 'e va observa in a(easta sedinta (a ideea unei si-ple eli-inari a si-pto-ului este de un redu(tionis- grosier raportat la (o-ple,itatea hipnoterapiei. Hipnoterapeutul este i-pli(at preponderant, in planul e,tins de -ai i ne(esara. a(ilitate a reorgani:arii (reative a psihodina-i(ii pa(ientului, ast el in(at e,perienta de viata se va i-bogati si -ani estarea si-pto-ului nu va

"E&INT< I artea intai1 pre,atirea si initierea transei

Inductia transei prin e?plorarea indirecta a asociatiilor se?uale 'olosind comunicarea la doua niveluri

E1 &esi,ur# primul pas este sa-ti desfaci picioarele. &es'a3ti si mainile. Ce crezi ca ar trebui sa fac acum8

D1 ai# ca sa 'iu a5solut sincera cu dvs.# simt ca ar trebui sa ma hipnotizati. $entru ca, daca nu ma hipnotizati, s-ar putea sa-mi dau seama de ceea ce veti face si asta ar ruina totul.

E1 !ine. *are este pre,atirea ta;

D1 <m un master in asistenta sociala.

E> HSa-ti desfaci picioarele2 are, desigur, (onotatii se,uale. Des a(erea -ainilor sugerea:a disparitia ori(arei re:istente.

R> A(este s(hi-bari si-ple ale po:itiei (orpului tind sa redu(a i-ediat re:istenta.

141

E> HCe ar trebui sa fac<2 Chiar si dragoste (u o ataG %denti i(ati (onotatiile se,ualeG Este pla(ut pentru o ata sa ie lasata sa ia de(i:ia. %nsa nu este nevoie (a a(este i-pli(atii sa ie (onstienti:ate. Ea si-te (a eu Har trebui sa2, dar nu.-i spune (a eu =trebuie saE. 'a o hipnoti:e: ar i lu(rul potrivit. HPentru ca. daca nu ma (ipnotizati. s-ar putea sa-mi dau seama de ceea ce veti face2 poate repre:enta o (o-uni(are la doua niveluri (are i-pli(a o re(unoastere a (onotatiilor se,uale (hiar de (atre in(onstient.

R> Poate repre:enta o (o-uni(are la doua niveluri, (hiar da(a ea nu o re(unoaste la nivel (onstient. Asadar, a(easta este pri-a utili:are a (o-uni(arii la doua niveluri in e,plorarea posibilei etiologii se,uale a proble-ei.

/acilitarea cadrului terapeutic de re'erinta1 disocierea constientului de inconstient

E1 <tunci stii cate ceva despre mintea constienta si inconstient.

D1 &a.

R> A(u- initiati un i-portant (adru terapeuti( de re erinta, a(and distin(tia intre -intea (onstienta si (ea in(onstienta. Cand pa(ientii a0ung sa (onstienti:e:e si sa a((epte realitatea unui siste- in(onstient autono-, (u potential (reativ, (are di era de siste-ul (onstient Ai-povarat de proble-e;, ei se situea:a i-ediat intr.un (adru de re erinta (u potential terapeuti( (res(ut deoare(e detin, in pre:ent, -otivatia renuntarii la ve(hile -odalitati de re:olvare a proble-elor si au devenit -ai re(eptivi la noile e,periente interioare. Chiar si pentru a(ei (ititori (are (onsidera in(onstientul doar o -eta ora, a(easta distin(tie intre (onstient si in(onstient este utila datorita dublelor legaturi terapeuti(e (are pot i stabilite ulterior (u a(este instante.

auza ca su,estie -ipnotica in 'orma indirecta

145

E1 0i cand visezi noaptea,

ce parte a mintii 'olosesti;

Ptrans(rierea a(estor pau:e apro,i-ea:a pau:ele reale din vorbirea terapeutuluiQ

D1 Inconstientul;

E1 &a# si asta nu te impiedica asa8

sa stii# in ziua urmatoare#

despre ce ai visat, nu-i

D1 E adevarat# cateodata.

E1 &a. Mintea constienta este# de o5icei# destul de ocupata cu ea# dar poate 'i constienta si de mintea inconstienta.

E> HCand visezi noaptea2, i-aginatia este des(atusata.

R> Prin ur-are, pau:a a(uta dupa (uvantul =noapteE per-ite pri-ei propo:itii sa ie -o-entan aso(iata (u anu-ite (onotatii se,uale. Pau:a (are i:olea:a o propo:itie avand i-pli(atii si (onotatii aso(iate, repre:inta o alta sugestie hipnoti(a in or-a indire(ta.

E> De ase-enea, tonul vo(ii -ele (and a- spus Hdespre ce ai visat. nu-i asa<2 are (onotatii se,uale.

<sociatii se?uale indirecte inserate in transa

re,atirea

146

E1 9ine, asta elimina indoiala ca nu stii ce fac.

oti sti ce 'ac# dar pot 'ace si lucruri

despre care tu nu stii. !ine# care este piesa ta muzicala preferata8

D1 iesa muzicala pre'erata; *red ca este concertul de -arpa in 'a minor al lui %.

E1 "tii ce este a'onia;

D1 &a.

E1 Eu sunt a'on.

D1 "tiu. <m o5servat ca purtati violet =Gou are $earin, purple>.

E> Pri-a ra:a rostita pe un ton sugestiv intareste (onotatiile se,uale anterioare. /uzica are aso(iatii se,uale, (a de e,e-plu, atun(i (and dai dru-ul la -u:i(a pentru a a(e dragoste. 'i piesa pre erata are (onotatii se,uale pentru unii oa-eni.

R> De(i, a(easta este o aso(iere la doua niveluri> pentru -intea (onstienta, este o intrebare privind interesele -u:i(aleD pentru in(onstient, e,ista aso(ieri se,uale (u -u:i(a.

E> /ot a(est -aterial se adresea:a (elor doua niveluri.

R> La nivel (onstient, vorbiti despre pregatirea transei si pre erintele pa(ientei. /otusi, ra:ele pe (are le olositi au -ultiple i-pli(atii si (onotatii (are pot de(lansa aso(iatii se,uale la nivel in(onstient.

<r,umentul a5ordarii indirecte a asociatiilor se?uale

141

E1 artial sunt si daltonist. (a pot bucura de violet. *at de mult te poti 5ucura tu de acea piesa muzicala;

D1 Enorm.

E1 Esti si,ura; freamatul

Lasa3te pe spate in scaun.

ot

sa

visez

cu

oc-ii desc-isi ot asculta sa asculti

fara a ma uita la ceva anume. vantului din padure. din acea 'ra,mente

Fara a asculta ceva anume. %ar tu esti pregatita sa incepi

piesa muzicala.

E> %ubire violet este un ter-en (olo(vial pentru s(hi-bul de neveste. A- alaturat pre erinta -ea A(uloarea violet; si pre erinta ei A-u:i(a; pentru a le (o-para.

R> La nivel (onstient se derulea:a o dis(utie despre lu(ruri (are va pla(. La nivel in(onstient, se a( i-portante aso(iatii se,uale pe (are violet si muzica le au in (o-un.

E> H$sti pre!atitaE are evident, (onotatie se,uala. Cand este sarutata, o ata Hnu se uita la ceva anume2. Da(a privi- a(este (uvinte si ra:e din pun(t de vedere se,ual, observa- (a sunt in(ar(ate de ast el de sensuri.

Inductia transei prin utilizarea muzicii interioare

E1 5sculta incet muzica.

1u este nevoie sa tii ochii deschisi pentru asta. "i a 'ost o vreme o cand vreme O vreme cand ai invatat3o si din ce in ce mai deplin.

!ucura3te tu cand nu ai

pe deplin de aceasta piesa muzicala. cunosteai aceasta piesa muzicala. inceput sa te bucuri de ea pe deplin

142

R> %ndu(tia transei este in des asurare, pa(ienta avand o po:itie a (orpului (on ortabila, atentia i,ata asupra -u:i(ii interioare si s.a dat sugestia obisnuita (a nu este nevoie sa tina o(hii des(hisi. Asadar, indu(tia transei este un pro(es (on ortabil (are se de:volta aproape i-per(eptibil, pornind de la o (onversatie despre pre erintele -u:i(ale ale pa(ientei.

Introducerea su,estiilor prin termenul PcurandQ

E1 "i curand# iti vei da seama ca esti in transa. con'orta5il asa.

"i

vei

descoperi

ca

este

'oarte

E> =CurandE se-ni i(a un -o-ent viitor nede init.

R> Este o -odalitate de asigurare (a sugestia introdusa prin ter-enul =(urandE se va produ(e.

<ntrenarea -alucinatiilor

E1 "i nu vrei doar sa 'ii in transa# ci vrei sa asculti si acea muzica si apoi alta piesa muzicala iti vine in minte.

din nou si din nou

E> #u este ni(i un el de -u:i(a in a(easta (a-era.

R> A(easta sugestie intareste aspe(tul halu(inatoriu al -u:i(ii interioare. Pa(ienta ar putea deveni atat de preo(upata (u -u:i(a, in(at ar putea.o per(epe venind din (a-era (a intr.o halu(inatie. A(esta este pri-ul pas din antrena-entul de e,peri-entare a unei halu(inatii auditive.

E> HDin nou si din nou2 are (onotatii se,uale.

143

"u,estii pentru depasirea rezistentei1 le,atura du5la constient3inconstient

E1 Nu este nevoie sa 'ii atenta la mine. Esti atenta la muzica# va intele,e ceea ce spun si va intele,e intele,i. Mai intai# vreau ca mintea ta inconstienta senzatie foarte confortabila in tot corpul. KpauzaL

dar mintea inconstienta sa3ti o'ere sa3ti o'ere o

lucruri pe care tu nu poti sa le

R> A(easta este abordarea spe(i i(a pentru depasirea setului (onstient si a re:istentei la sugestii. %n vre-e (e atentia ei (onstienta este i,ata asupra -u:i(ii interioare, o alta parte a -intii inregistrea:a (eea (e spuneti ara vreun (o-entariu sau vreo re:istenta.

E> Da.

R> Este si un e,e-plu al dublei legaturi (ontient.in(onstientG Pentru (a ea nu stie (e poate a(e sau (e a(e -intea in(onstienta Apentru (a este in(onstienta;, ea nu poate de(at sa ie de a(ord (u dvs. #u are ni(i un argu-ent pentru a nega (eea (e spuneti.

E> Da.

R> %ntelegerea in(onstienta a lu(rurilor neintelese (onstient (onstituie o legatura dubla (are depotentiali:ea:a (onstiinta, li-itandu.i (onsiderabil s era de intelegere si 0ude(ata.

E> 'i eliberea:a (onstiinta de nevoia de a(tiune.

"arcini du5le si con'uzia pentru distra,erea atentiei constiente

E1 Vreau

ca mintea ta inconstienta

sa stie ca are un scop important

atunci mintea ta

cand ma asculta. "i# in timp ce mintea ta inconstienta ma asculta#

147

constienta va 'i 'oarte ocupata ascultand muzica de tot 'elul. In special# 'ra,mente de muzica asculta 5ratele. de aici# tot de acolo# contrastand. &ar mintea inconstienta ca3ti poti ridica si misca va constient ce3i spun. "i este 'oarte semnificativ pentru mintea ta inconstienta.

KpauzaL <cum inconstientul tau stie

R> Reali:ati o distin(tie (lara intre sen:atia de (on ort pe (are o poate re(unoaste -intea (onstienta si (erinta er-a adresata in(onstientului de a i atent. Prin ur-are, pa(ienta se a la intr.o stare de e(hilibru intre (on ort, la un nivel si tensiune, la (elalalt nivel.

E> Da. Este o (erere urgenta adresata in(onstientului prin inter-ediul -intii (onstiente. R> De(i a(easta (erere urgenta trebuie sa a0unga la in(onstient prin inter-ediul -intii (onstienteG

E> +intea (onstienta nu va a(orda atentieD ni(i nu se va stradui sa.si adu(a a-inte pentru (a a- reparti:at -u:i(a -intii (onstiente. 'e poate olosi o sar(ina dubla pentru a depotentiali:a (onstiinta. Confuzia si repartizarea unei sarcini solicitante repre:inta -odalitati de distragere a atentiei (onstiente.

R> 'tru(turati si -ai bine a(easta abordare prin utili:area unei ra:e (o-puse (are in(epe (u sugestia =-intea ta in(onstienta -a as(ultaE. As(ultarea in(onstienta este apoi intarita, in a doua 0u-atate a ra:ei =-intea (onstienta va i oarte o(upata as(ultand -u:i(a de tot elulE M -o-ent in (are pa(ienta se i-pli(a e e(tiv in as(ultarea -u:i(ii interioare. Cer(etari re(ente A'-ith, Chu si Ed-onston, 1977; au relevat (a este posibila alo(area unei a(tivitati de as(ultare a -u:i(ii unei e-is ere (erebrale in vederea a(ilitarii a(tivitatii (eleilalte e-is ere.

Lasati i-presia (a va re eriti la (eva anu-e atun(i (and in(epeti propo:itia (u e,presia =in spe(ialE, dar in(heiati re erindu.va la -u:i(a in general =de ai(i, de a(oloE, asa in(at sugestia (uprinde ori(e ar as(ulta pa(ienta. %i sugerati (a in(onstientul o sa va as(ulte, (hiar da(a -intea (onstienta se va o(upa de (onstrastul dintre diverse rag-ente de -u:i(a. Pe ba:a

144

propriilor (er(etari stiinti i(e si a e,perientei (lini(e, ati stabilit (a -intea se poate o(upa si-ultan (u doua sar(ini. A(est prin(ipiu este ilustrat (ara(terul (o-porta-entului post.hipnoti(E. in lu(rarea din 1911 =#atura si

E> Da.

&u5la ne,atie depotentializeaza seturile constiente

E1 Mintea inconstienta stie ca tu nu stii ca ea

poate sa3ti ridice 5ratele.

R> A(esta este un truis- sub or-a dublei negatii =ne.(onstientul Ain(onstientul; stie (a tu nu stiiE (are naste (on u:ie si depotentiali:ea:a -ai -ult seturile (onstiente.

<socierea simptomelor cu inconstientul

E1 Mintea ta inconstienta stie

ca poate produce transpiratia# orice, absolut orice

dar cred ca ar 'i o indrum

5ine ca mintea inconstienta sa stie mai mult decat atat. KpauzaL "i vreau ca mintea inconstienta sa 'ie dornica sa invete sa invete. KpauzaL *onstient# este foarte placut a amintirilor din trecut si a visurilor de viitor. sa te lasi in voia muzicii#

R> Cand -entionati pentru pri-a data proble-a ei (u transpiratia, o aso(iati i-ediat in(onstientului. Pa(ienta stie desigur, (a proble-a este legata de in(onstient deoare(e ea nu o poate (ontrola. Ceea (e nu stie insa, este (a dvs. de:voltati o relatie (u in(onstientul ei pe (are ea nu o are. A(est apt sugerea:a (a veti avea (ontrol terapeuti( asupra si-pto-ului prin relatia (u in(onstientul ei. E> Da. +entione: si-pto-ul si.l deplase: Pdin do-eniul responsabilitatii (onstienteQ in -intea in(onstienta si ii adaug Horice2.

R> Atribuiti si-pto-ul -intii in(onstienteG 149

E> Desigur. 'i atribui si-pto-ul oricarui (uvant (are are (onotatii se,uale atun(i (and este rostit pe un anu-it ton soptit.

R> Este re-ar(abil (u- ati aso(iat si-pto-ul unei etiologii in(onstiente ara (a pa(ienta sa.si dea sea-a de (eea (e a(eti.

E> 'i da(a a(easta aso(iere nu este ade(vata, -intea ei nu ar inregistra.o. A- rostit =sa inveteE (u o usoara (onotatie se,uala in tonul vo(ii si apoi, =este oarte pla(utE (u a(eeasi (onotatie.

Limitarea intele,erii constiente

E1 Mintea inconstienta

este li5era

sa se limiteze la lucrurile pe care le spun. Mainile tale se odi-nesc pe coapse

KpauzaL Vreau 'oarte mult sa te invat ceva. si mintea ta constienta le va lasa acolo jos.

R> %n a(easta ra:a (o-pusa, pau:ele sunt olosite pentru a e,pri-a, in pri-ul rand, un truis-> -intea in(onstienta este libera. A(est truis- initia:a un set de a((eptanta (are (reste re(eptivitatea si nivelul de a((eptare al sugestiei (are ur-ea:a =sa se li-ite:e la lu(rurile pe (are le spunE.

E> E,presia =lu(rurile pe (are le spunE li-itea:a si a-intirile (onstiente si intelegerea (onstienta.

R> %n(onstientul este li-itat la lu(rurile pe (are le spuneti, insa de (e a(eti re erire si la (onstientG

E> #u vreau (a ea sa stie (at de des(his vorbes( despre se,. 198

R> Prin de(uplarea -intii (onstiente i-piedi(ati a(easta posibilitate.

E> Da, se poate li-ita. Lu(rurile pe (are le spun sunt au:ite (onstient, dar sunt intelese nu-ai la nivel in(onstient. %ar in(onstientul poate -entine a(este (onotatii se,uale in li-itele (a-pului sau. #u per-ite- Eului P(onstientQ sa le (onstienti:e:e.

R> Apoi utili:ati (onotatii se,uale, re erindu.va la HcoapseE.

E> Da. HCoapse2 si Hacolo 3os2.

Ilustrarea controlului inconstient asupra comportamentului

E1 &ar mintea inconstienta

va ridica un 5rat

sau altul

sau pe amandoua.

*-iar nu stiu in ce maniera vrea inconstientul tau sa invete.

R> Enu-erati posibilitatile de ridi(are a bratului pentru a va asigura (a sugestia va i reali:ata intr.un el sau altul.

E> Poate (a in(onstientul nu va ridi(a bratele pentru (a vrea sa invete (eva Hacolo 3os2.

R> 9n posibil ese( al levitatiei bratului are se-ni i(atie psihodina-i(a, in a(est (a: se,uala.

<menintarea si implicarea cooperarii inconstientului

E1 Voi descoperi cat de repede altul sau amandoua

vrea mintea ta inconstienta ca eu sa invat. Unul sau 'oarte incet.

5ratele se vor ridica de pe coapse

191

E> =@oi des(operiE este o a-enintare.=Cat de repedeE i-pli(a (ooperarea in(onstientului.

R> Creati -ai intai tensiune si apoi, a(reditati ideea (a re:olvarea tensiunii (onsta in (ooperarea in(onstientului ei. Este a(easta o -odalitate de a(tivare a in(onstientuluiG

E> Da. Cand a-eninti si apoi, o eri re:olvarea prin (ooperare, reusesti sa i-pli(i e e(tiv in(onstientul.

"epararea constientului si inconstientului cand nu se pot depotentializa seturile constiente

E1 Miscarea inconstienta a musc-ilor este di'erita de cea constienta. "i tu nu vei stii care 5rat se va ridica. Va tre5ui sa astepti si sa o5servi# si,ura. O tendinta impercepti5ila# poate amandoua. o inc-eietura se va ridica# Mai de,ra5a sau mai tarziu dar nu vei 'i mai intai un 5rat si apoi celalalt# un cot se va indoi usor# un 5rat se va ridica. KpauzaL

E> 'epar din nou (onstientul de in(onstient prin evidentierea -is(arilor di erite ale (orpului in un(tie de ie(are nivel. 'eturile (onstiente se depotentiali:ea:a nestiind (are brat se va ridi(a pentru (a levitatia bratului nu se -ai a la sub i-periul intentionalitatii. A(est apt asigura ridi(area involuntara a bratului. +intea (onstienta se situea:a pe (ealalta po:itie Ade observator;.

R> De unde poate observa, dar nu poate dire(tiona sau (ontrola in -od obligatoriu.

E> Da.

195

*omunicarea la doua niveluri

E1 Va 'i foarte placut sa astepti. "i ai 'oarte multe de invatat despre 5ratele tale. Merita sa3ti investesti timpul in asta. "i mintea inconstienta incepe de@a sa exploreze. /oarte 5ine. 0e ridica. evidenta.L Inca putin. "i mai de,ra5a sau mai tarziu incepe o zgaltaire usoara. K!ratele pacientei incep sa se desprinda usor de pe coapse. Incruntarea 'aciala este

E> =Este oarte pla(ut sa asteptiE are, de ase-enea, (onotatii se,uale. %ti a-intesti de toate a(este e,presii din e,perienta (otidiana.

R> <olositi a(este e,presii verbale din viata (otidiana pentru a a(ilita sugestia hipnoti(a. %nserati (uvinte si e,presii (u anu-ite (onotatii. La un nivel, vorbiti despre pro(esul levitatiei bratului, iar la (elalalt nivel evo(ati aso(iatii se,uale. A(esta este un e,e-plu de (o-uni(are la doua niveluri AEri(*son si Rossi, 1973;.

E> Da. HSe ridica2 si Hz!altaire2 au (onotatii se,uale pentru (elalalt nivel.

*on'uzia si 'luctuatia mentala in mentinerea unor cadre desc-ise de re'erinta

E1 /oarte 5ine. K!ratul drept al pacientei incepe sa se inalte mai mult.L Nu tre5uie sa 'ie neaparat acest 5rat. oate 'i celalalt. Este prea curand ca tu sa stii. 0i se ridica. Este 5ine asa. <ceasta este o 'rumoasa miscare inconstienta. K!ratele pacientei se ridica incet cu acea miscare usoara si aparent spontana de z,altaire si smucire care permite unui o5servator e?perimentat sa o distin,a de ridicarea 'ina caracteristica miscarilor voluntare constiente.L "i alta miscare si inca una. Este 'oarte 5ine. "i inc-eietura si cotul. Intr3adevar inveti. &ar Este 'rumos ceea ce se intampla.

"i acum 5ratul drept ne arata ca vrea sa se alature 5ratului stan,.

196

nu stiu daca i se va alatura. Este 5ine. indoaie.

In sus# spre 'ata ta.

*oatele

se

"i 5ratele se a'la apro?imativ in aceeasi pozitie.

R> 'ugestiile nu per-it ni(i unuia dintre brate sa obtina o do-inatie (lara pe par(ursul levitatiei. Ast el, -intea (onstienta se -entine intr.o stare de (on u:ie si lu(tuatie (reativ. Pa(ienta ra-ane intr.o stare de e,plorare si asteptare in lo( sa ra-ana (antonata pre-atur in (onvingerea (a doar un brat se ridi(a. " i-piedi(ati sa.si or-e:e un (adru inal si in(his de re erinta in 0urul bratului (are se ridi(a. Desi pa(ienta nu.si da sea-a, ii o eriti o e,perienta de -entinere intr.o stare de des(hidere si lu(tuatie (reativa. A(easta stare de des(hidere a(ilitea:a posibile -o-ente (reative prin (are ea ar putea iesi din ve(hiul (adru de re erinta aso(iat si-pto-elor pentru a reali:a un -od -ai ade(vat si terapeuti( de (unoastere de sine.

E> " e,presie utili:ata in -od obisnuit in vorbire este =sa nu stie dreapta (e a(e stangaE.

R> De(i utili:ati a(easta or-a de diso(iere pentru a o elibera din (adrele (onstiente de re erinta (are ar putea i o sursa a proble-ei.

Utilizarea competitiei pentru a 'acilita levitatia 5ratului

E1 *are 5rat va a@un,e primul la 'ata; "e misca mai repede.

!ratul stan, a inceput primul sa se ridice.

E> Ai(i introdu( (o-petitia intre brate. Lu(re:i la (eva oarte -ult, dar apoi a(i o pau:a. Ea a lu(rat (u asiduitate, asa (a poate lua a(u- o pau:a a(and alt(eva.

R> A lu(rat asiduu la levitatia bratului, prin ur-are ii a(ordati o pau:a prin s(hi-barea sar(inii intr.una de (o-petitie. '(opul ra-ane a(elasi Alevitatia bratului;, dar se s(hi-ba atitudinea si sursa -otivatiei.

191

E> Da, o sar(ina este trans or-ata in alta si tensiunea este alterata. PEri(*son ilustrea:a prin e,e-ple (lini(e elul in (are utili:ea:a (o-petitivitatea pa(ientilor pentru a a(ilita e,perientele hipnoti(e, evitand ast el (a pa(ientii sa o oloseas(a pentru a se opune terapeutului. 9tili:area (ara(teristi(ilor de personalitate ale pa(ientilor (onstituie un prin(ipiu unda-ental in a(ilitarea e,perientei hipnoti(e.Q

*omunicarea la doua niveluri

E1 &ar oare 5ratul drept

isi va mari deodata viteza

si se va ridica;

<sa

este. sa

KpauzaL "i poti 'i mandra de asta. Inconstientul preia o parte din control. Iar tu incepi sa inveti e'ectiv ca inconstientul poate controla. o5servi cum se misca 5ratul tau# "i ar 'i un lucru placut si iar pentru tine ca -arpista

miscarile degetelor sunt 'oarte importante#iar inconstientul

iti permite sa a'li lucrul

acesta. "i c-iar daca 5ratul stan, a@un,e primul la @umatatea drumului spre 'ata ta# aceasta nu inseamna ca 5ratul drept nu3l poate a@un,e din urma. KpauzaL oate cotul drept are nevoie sa3i 'ie reamintit 'aptul ca se poate indoi. Este posi5il# desi,ur# ca inconstientul sa se razgandeasca in privinta miscarii bratului drept.

R> Aparent, a(ordati libertate in(onstientului, des(riind diverse posibilitati de raspunsD (autati, de apt, sa des(operiti tendintele de raspuns pe (are le detine pa(ienta si apoi, le utili:ati pentru a a(ilita e,perienta hipnoti(a a levitatiei bratului.

E> 'i utili:e: e,presii din li-ba0ul popular> Hsi se va ridica2 are (onotatie se,uala. Cine va a(e pri-a -is(are Pin 0o(ul dragosteiQG @rei sa a(i o ata sa roseas(aG @orbeste.i despre Hmiscarile de!etelor2.

R> Are (onotatii legate de -asturbare.

192

E> E,a(t. /otusi ni-eni nu se gandeste la a(easta (and (iteste e,presia. A- testat a(est apt intreband pa(ientii, in -od deliberat, (e pot sa.-i spuna despre -is(arile degetelor. %-bu0orarea de pe (hipurile lor indi(a aptul (a a(easta intrebare are (onotatii se,uale.

R> Desi a(esta este un alt e,e-plu (lar de (o-uni(are la doua niveluri. %n aparenta, olositi -is(arile degetelor ei (a harpista pentru a a(ilita levitatia bratelorD la (elalalt nivel, a(tivati posibile aso(iatii se,uale (are ar a0uta.o sa dis(ute sau sa a(a (eva in legatura (u proble-a ei se,uala.

&irective implicate pentru adancirea transei

E1 <cum 5ratul stan, se apropie de 'ata# deplin pre,atita

dar

interesant

este

ca

mintea

inconstienta nu3i va permite mainii stan,i sa atin,a 'ata decat atunci cand vei 'i pe sa intri intr3o transa pro'unda si sa 'aci tot ce tre5uie 'acut. Totul# c-iar daca nu stii ce inseamna totul.

R> A(easta este o dire(tiva i-pli(ata (are a(ilitea:a transa pro unda> in(onstientul nu.i va per-ite -ainii sa atinga ata de(at atun(i (and ea este pregatita sa intre intr.o transa pro unda. @a ba:ati pe aptul (a in(onstientul pa(ientului va alege singur -o-entul intrarii in transa pro undaD utili:ati -e(anis-ele -entale interne si autono-e ale pa(ientului pentru a a(ilita transa pro unda. Ati dat si sugestia de intrare in transa pro unda (a o (ontingenta inevitabila> dupa elul in (are se -is(a, -ana ei va atinge ata. E,presia =sa a(i tot (e trebuie a(utE este o i-portanta sugestie atot(uprin:atoare, inserata sub or-a unei sugestii (o-puse. =Chiar da(a nu stii (e insea-na totulE depotentiali:ea:a -ai -ult (onstientul, ast el in(at in(onstientul poate lu(ra in -aniera proprie, ara a i li-itat de pre(on(eptiile seturilor (onstiente.

Utilizarea ne,atiei in vederea dislocarii si descarcarii =disc-ar,e> rezistentei

193

E1 "i totusi mana stan,a se ridica irezisti5il spre 'ata# dar nu va atin,e 'ata pana cand mintea inconstienta nu va 'i pre,atita. "e apropie irezisti5il# din ce in ce mai mult. KpauzaL "i c-iar daca mana stan,a este 'oarte aproape de 'ata# asta nu inseamna ca mana dreapta nu poate a@un,e prima la 'ata ta. KpauzaL <u mai ramas cinci centimetri si inca nu stiu daca inconstientul tau nu va ridica mana dreapta ast'el incat sa3ti atin,a 'ata prima. Mana stan,a este la mai putin de cinci centimetri distanta de 'ata. <cum o dorinta pe care nu ai stiut ca o ai. mintea inconstienta iti dezvaluie Este 'oarte 5ine.

R> 9tili:area negatiei =dar nu va atinge ata pana (and -intea in(onstienta nu va i pregatitaE este oarte interesanta. Da(a pa(ienta -ani esta vreo re:istenta, este posibil (a negatia olosita sa se identi i(e (u re:istenta si sa o redire(tione:e intr.o -aniera (onstru(tiva. 9tili:area negatiei tinde sa dislo(e si sa des(ar(e re:istenta pa(ientei.

<ctivitatea interna ca esenta a terapiei

KIncruntare accentuata si ,rimase din partea pacientei.L

E1 Mintea inconstienta iti spune ca are unele indoieli# situatia;

dar tu nu stii care sunt aceste

indoieli. KpauzaL "i nu3i asa ca este surprinzator sa stii cat de disperat de urgenta pare a 'i

R> Care este se-ni i(atia in(runtarii si a gri-aselorG 'ugerea:a o a(tivitate interna in des asurareG

E> 'e des asoara o a(tivitate interna ara stirea ei, into(-ai (a atun(i (and un (opil se du(e la (ul(are ara sa i stiut sa re:olve proble-a de arit-eti(a. +intea lui (ontinua sa o prelu(re:e. %n di-ineata ur-atoare, el observa (i ra in(ore(ta si (ore(tea:a proble-a.

197

R> A re:olvat.o in so-n, ara a i (onstient de a(est lu(ru. Prin ur-are, pa(ienta isi prelu(re:a proble-ele ara a i (onstienta de ele.

E> E,a(t asa se inta-pla> toata terapia se desfasoara in interiorul pacientului si nu intre terapeut si pacient. =Disperat de urgentaE insea-na (a ea va lu(ra asupra unei i-portante proble-e personale.

&irectiva implicata ca semnal ideomotor

E1 <cum stiu ca mana stan,a iti va atin,e 'ata in curand 'iecare cuvant

si asta insemna

ca Este

vei 'i intr3o transa su'icient de pro'unda ast'el incat vei auzi si vei intele,e inconstient pe care vreau sa3l auzi si sa3l intele,i. KpauzaL si ce usurare. KMana stan,a atin,e 'ata.L incantator sa o5servi aceste indoieli. KpauzaL *a de e?emplu# indoiala privind forta irezistibila care iti misca mana#

R> A(esta este un alt e,e-plu de dire(tiva i-pli(ata (are per-ite siste-ului in(onstient de ghidare interna sa.si ur-e:e (alea in (adrul pro(esului terapeuti(. Atingerea etei (u -ana este olosita (a se-nal ideo-otor pentru intrarea intr.o transa su i(ient de pro unda. %i per-ite ra:a =vei au:i si vei intelege in(onstient ie(are (uvant pe (are vreau sa.l au:i si sa.l intelegiE sa interprete:e a(este (uvinte la nivel in(onstient din pun(t de vedere al (onotatiilor se,ualeG

E> Da.

R> %n(runtarea sugerea:a (a pa(ienta e,peri-entea:a anu-ite indoieli, asa (a utili:ati indoiala, de inind.o in(antatoare, (eea (e i-pli(a aptul (a este o e,perienta nor-ala in (onte,tul pro(esarilor psihologi(e interne. %ntariti apoi a(easta pro(esare interna prin e,presia =(e usurareE atun(i (and, in s arsit, -ana ii atinge ata.

194

re,atirea pentru rezultatele terapeutice1 comunicarea la doua niveluri si emis'erele cere5rale

E1 <cum incepi sa ai un sentiment al competentei acolo.

si al si,urantei

pe

care nu le3ai mai simtit de multa vreme. KpauzaL Iar mana ta se simte 'oarte con'orta5il

<tat de con'orta5il incat vor trece cateva minute pana cand iti vei da seama cat de con'orta5il este acolo. KpauzaL

E> 'punandu.i (a poate trai un senti-ent al (o-petentei si al sigurantei, o pregateste pentru re:ultatul terapeuti(.

R> Chiar inainte de a va o(upa de a(est aspe(tG

E> +.a- o(upat de0a. De a(eea, ea se in(runta.

R> Cu- v.ati o(upat de atingerea re:ultatului terapeuti(G

E> Prin sugestiile la doua niveluri privind se,ualitatea.

R> 9tili:and sugestia la doua niveluri, ati deter-inat.o sa.si prelu(re:e proble-a se,uala pana la -o-entul (and in(epe sa se in(runte, (u toate (a nu.si da sea-a de a(est apt. %n a(easta a (onstat esenta abordarii terapeuti(e si a(u-, ii spuneti (a se va si-ti bine desi este posibil sa nu stie de (e. Este ui-itorJ 'ub aparenta indu(erii unei transe prin levitatia bratelor, ii dati de apt sugestii la doua niveluri pentru a atinge s(opul terapeuti(. "bserv (a intotdeauna pareti a a(e doua lu(ruri in a(elasi ti-p. Co-uni(area la doua niveluri poate trans-ite sele(tiv sugestii (atre e-is era stanga A(onstient; si dreapta Ain(onstient; in a(elasi ti-p.

199

Recompensa si su,estia post3-ipnotica

E1 Iti voi darui o recompensa speciala motiv pentru a o 'ace. iesi din transa treptat 'iecare numar. Nu ai nevoie sa stii transa

dupa ce te vei trezi din transa#

si te poti sau atunci

intre5a in ce va consta ea. &ar poti intra intr3o transa cand eu numar de la unu la douazeci#

ori de cate ori ai un 5un

oti intra numarand de la unu la douazeci# numarand de la douazeci la unu mai mult decat ca

parcur,and treptat 'iecare numar. oti parcur,and poti Pall $aGsQ sa intri in

"i vei putea intra Pall $aGsQ intr3o transa pro'unda.

atunci cand ai un scop semni'icativ.

R> Ai(i a(ilitati sugestia post.hipnoti(a, -entionand re(o-pensa pentru a (reste nivelul e,pe(tatiei si -otivatia. =/e poti intrebaE este, de ase-enea, un (uvant spe(ial (are tinde sa initie:e pro(ese in(onstiente de (autare (are pot i olositoare. Apoi, dati instru(tiuni spe(i i(e de intrare si iesire din transa prin nu-arare de la unu la doua:e(i. %ntr.o -aniera le0era, dati o sugestie post.hipnoti(a de blo(are (are tinde sa depotentiali:e:e (onstiinta P=nu e nevoie sa stiiEQ. 'ugestiile sunt (onstruite intr.o or-a pe (are pa(ienta sa o a((epte (u usurinta, respe(tiv ele sunt prote(tive si pline de respe(t, per-itandu.i sa intre in transa atun(i (and are un s(op se-ni i(ativ.

E> %ntri in transa pro unda =all )aysE este o sugestie la doua niveluri> la un nivel, ea aude =poti intra intotdeauna intr.o transaED la al doilea nivel, se-ni i(atia este =poti intra in ori(e elE M adi(a e,ista diverse -odalitati prin (are se poate intra in transa. Posibilitatea de a intra in transa, indi erent de -etoda indu(tiva olosita, (onstituie o sugestie post.hipnoti(a. 'ugestia pentru al doilea nivel depinde de literalis-ul in(onstientului.

"u,estii indirecte privind amnezia# -iperamnezia si su,estiile post3-ipnotice

E1 "i# dupa trezire# vreau ca un 'ra,ment muzical pe care nu ti l3ai mai amintit de multa vreme

la care nu te3ai mai ,andit sau sa3ti vina deodata in minte

588

atunci cand ma vezi clar. la douazeci la unu.

Vreau sa incepi sa numeri in ,and# descrescator# de acum. K auza lun,a pentru ca pacienta

orneste numaratoarea

sa se reorienteze spre corp si sa se trezeasca.L

R> A(easta sugestie post.hipnoti(a utili:ea:a pro(esele interne bine de:voltate, privind -u:i(a. %n(er(ati sa.i provo(ati a-ne:ie soli(itandu.i un rag-ent -u:i(al la (are nu s.a -ai gandit sau pe (are nu si l.a -ai a-intit de -ulta vre-e. %n a(est el, ii testati (apa(itatea atat pentru hipera-ne:ie, (at si pentru sugestiile post.hipnoti(e. 'ugestia post.hipnoti(a este aso(iata unui (o-porta-ent inevitabil =(and -a ve:i (larE, ast el in(at alu:ia va i evidenta si pa(ienta va e,e(uta (o-porta-entul post.hipnoti(.

E> Da, si in(er( a(est lu(ru si in pri-a parte a transei P(and -u:i(a este, de ase-enea, -entionataQ.

R> Printr.o singura ra:a reali:ati -ai -ulte lu(ruri> testati posibilitatea unei hipera-ne:ii vi:and a-intirea unui rag-ent -u:i(al din (opilarieD (on(o-itent, stru(turati a-ne:ia pentru (ontinutul transei prin legarea s arsitului (u partea de in(eput a transei, asa in(at tot (e este (uprins intre ele sa devina o la(una, o pau:a a-ne:i(a. Cand ad-inistrati sugestii post. hipnoti(e, olositi o abordare in evantai prin (are testati diverse posibilitati in vederea evaluarii aptitudinilor hipnoti(e ale pa(ientului. Dar de obi(ei, ad-inistrati a(este sugestii intr.o -aniera indire(ta, (are nu poate i sortita ese(ului.

E> 'i totul este deghi:at atat de bine in(at ni(iun observator inteligent nu si.ar da sea-a de (eea (e a(.

Evaluarea transei terapeutice privind aspectele sc-im5arii1 intre5ari care evoca raspunsuri post3-ipnoticeM sc-im5area timpurilor ver5ale pentru a 'acilita re,resia de varsta
E1 Este dra,uta; Ne poti spune despre ea;

581

D1 Muzica; E1 &a. KpauzaL D1 "3a sc-im5at. E1 "pune3ne care a 'ost sc-im5area. D1 &e la -arpa la orc-estra. KpauzaL E1 *and s3a intamplat asta; KpauzaL D1 *and aveam 7 ani. E1 Unde te a'lai; D1 <casa. E1 *ine este in camera; D1 *ine; Kpauza lun,aL Toata 'amilia mea# cred.

E1 La stan,a sau la dreapta ta; D1 La stan,a sau la dreapta mea; La stan,a mea. R> %ntrebarea rostita i-ediat dupa (e ea si.a i,at privirea pe dvs., intareste sugestia post. hipnoti(a privind -u:i(a pe (are nu a -ai as(ultat.o de -ulta vre-e.

E> Cuvantul =dragutaE apartine li-ba0ului (opilariei si evo(a aso(ieri din (opilarie. %ntrebarea ei =+u:i(aGE i-pli(a aptul (a se gandea si la alte lu(ruri.

585

E> De la harpa (are repre:inta o a(tivitate solitara, la or(hestra (are ii in(lude si pe altii. De(i ea spune Pla (elalalt nivelQ (a s(hi-barea ii in(lude si pe altii. R> +u:i(a, trans or-andu.se in (eva (e ea stia la 7 ani, indi(a su((esul sugestiilor post. hipnoti(e. " intrebati apoi despre (ir(u-stantele privind -u:i(a pentru a e,tinde -ai -ult hipera-ne:iaG E> Da. 'i pentru a vorbi despre lu(ruri se(uri:ante. #u vo- ris(a vorbind despre altii. ='tanga si =dreaptaE au ie(are (ate doua intelesuri. 'unt (uvinte in(ar(ate se-anti(. <oloses( intentionat (uvinte (u dubla in(ar(atura. R> +intea (onstienta aude (a soli(itati detalii despre po:itionarea la dreapta sau la stanga. Dar la (elalalt nivel, investigati in (ontinuare da(a =e,ista (eva un(tional sau dis un(tionalGE E> Da, si dire(tione: totul spre ea. "bservati (u- intr.un -o-ent (riti( inlo(uies( ti-pul tre(ut A=Cand s.a inta-plat astaGE, =9nde te a laiGE; (u pre:entul A=Cine este in (a-eraGE;. A(easta s(hi-bare a ti-purilor verbale (onstituie o abordare i-portanta in a(ilitarea regresiei de varsta. "bservati (u- raspunsurile ei, dupa a(easta s(hi-bare, i-pli(a aptul (a retraieste tre(utul.

artea a doua1 transa terapeutica in 'orma unei intense activitati interne

%n pri-a sedinta, Eri(*son a ilustrat pe deplin o etapa unda-entala a psihoterapiei. A stabilit un raport si o buna relatie de lu(ru (u pa(ienta. A par(urs un (hestionar preli-inar investigand proble-a si a indus o pri-a transa. %n -od surprin:ator, a abordat in pri-a sedinta terapeuti(a (o-uni(area la doua niveluri ara (a pa(ienta sa.si dea sea-a de intentiile sale.

A(easta este ilustrarea uneia dintre abordarile

unda-entale

olosite de Eri(*son in

hipnoterapie. +ai intai, i,ea:a un (adru terapeuti( de re erinta a((entuand distin(tiile dintre

586

-intea (onstienta si in(onstienta si invita pa(ienta sa e,peri-ente:e a(este deosebiri. %n pro(esul levitatiei bratelor, pa(ienta poate sa e,peri-ente:e di erentele dintre ridi(area voluntara a bratului si -is(arile involuntare produse de in(onstient. %n ti-p (e ea este re(eptiva la e,perienta in(onstienta, Eri(*son initia:a un pro(ess de (o-uni(are la doua niveluri> la un nivel, vorbeste despre levitatia bratului, iar la (elalalt nivel, oloseste aso(ieri avand (onotatii se,uale. Da(a proble-a ei are o etiologie se,uala, a(este (onotatii tind sa a(tive:e propriile aso(iatii se,uale si sa o (ondu(a spre sursa proble-ei. %n a(easta etapa, -ai -ulte variante sunt posibile> 1. Rezolvarea inconstienta a problemei Aso(iatiile se,uale a(tivate pot ra-ane la nivelul in(onstient unde, in ti-pul transei, su era -odi i(ari (are generea:a o re:olvare aparent autono-a a proble-ei pa(ientului. Este posibil (a hipnoterapia sa se des asoare in intregi-e la un nivel in(onstient ast el in(at pa(ientul A(ateodata (hiar si terapeutul; nu (unoaste -otivul vinde(arii. Pa(ientul va sti doar (a proble-a s.a re:olvat. #u se produ(e un insight in sensul psihanali:ei (lasi(e. %n a(est el are probabil lo( -ira(olul vinde(arii prin (redinta. %ntr.un -od anu-e, (eva din (adrul de re erinta al (redintei -odi i(a aso(iatii in(onstiente relevante provo(and o re:olvare interna si autono-a a proble-ei. +ulti (red in vinde(area prin (redinta, insa sunt relativ putini (ei (are e,peri-entea:a ase-enea inta-plari eri(ite. A(este vinde(ari sunt oarte rare si de a(eea sunt nu-ite -ira(ole. Eri(*son sporeste sansele (a o ase-enea inta-plare eri(ita sa se produ(a prin abordarea (o-uni(arii la doua niveluri atun(i (and presupune o etiologie se,uala a proble-ei. Da(a a presupus (ore(t, atun(i aso(iatiile se,uale treptat a(tivate, in ti-pul unei transe relativ libere si (reative, vor (reste probabilitatea unei intera(tiuni terapeuti(e (are poate genera o re:olvare aparent spontana a proble-ei la nivel in(onstient. <aptul (a pa(ientul se a la intr.un -ediu terapeuti( in (are vinde(area este generata (u-va prin pro(esul -ai putin inteles al transei, tinde sa depotentiali:e:e (adrul (onstient de re erinta, li-itat si eronat, si sa a(ilite:e re:olvarea proble-ei. A(est lu(ru presupune (a potentialul terapeuti( pree,istent al pa(ientului a ost blo(at prin (adrele eronate de re erinta. /ransa terapeuti(a repre:inta o perioada de relativa libertate in (adrul (areia pa(ietul poate depasi a(este li-itari, iar potentialul terapeuti( propriu poate opera in absenta altor interventii. 581

La un nivel de ba:a, hipnoterapia poate i e i(a(e prin si-plu apt (a asigura pa(ientilor o perioada de transa terapeuti(a ast el in(at propriile resurse in(onstiente pot re:olva proble-a. Da(a terapeutul a a0uns la o intelegere a etiologiei si dina-i(ii proble-ei, atun(i poate a0uta pa(ientul sa.si dire(tione:e resursele in(onstiente prin inter-ediul (o-uni(arii la doua niveluri. Da(a presupo:itiile terapeutului sunt in(ore(te, pro(esul subtil al (o-uni(arii la doua niveluri nu va a e(ta in(onstientul pa(ientului. Prin ur-are, este o pro(edura lipsita de ese( A ail.sa e pro(edure;. /erapeutul nu (on runta sau nu pli(tiseste pa(ientul (u idei eronate si irelevante (are pot parea bune (and sunt (itite intr.un -anual, dar (are nu se apli(a pa(ientului. 2. Activarea si manifestarea asociatiilor relevante pentru problema: terapia prin insi!(t " transa terapeuti(a prin sau ara a0utorul (o-uni(arii la doua niveluri poate sti-ula aso(ieri (u o proble-a despre (are pa(ientul doreste sa vorbeas(a. A(easta (ale du(e, in -od natural, la terapia prin insight. Dupa transa initiala, terapeutul poate astepta (a pa(ientul sa indi(e aso(iatiile relevante. Da(a nu se iveste ni(i una, terapeutul poate reveni asupra naturii si originii posibile ale proble-ei pentru a se asigura (a pa(ientul are a((es -ai -are la aso(iatiile relevante. %n a(est el pro(edea:a Eri(*son atun(i (and in(epe sa e,plore:e, (erand harpistei detalii despre e,perienta interna a -u:i(ii. #ereusind sa s(oata la lu-ina prea -ulte, si.a dat sea-a (a -aterialul era in(a prea a-enintator pentru (a pa(ienta sa.l dis(ute in pre:enta observatorilorD prin ur-are, restru(turea:a (adrul terapeuti( de re erinta (onstient. in(onstient si transa.

"E&INT< I
artea a doua1 transa terapeutica in 'orma unei intense activitati interne "tructurarea cadrului terapeutic de re'erinta constient3inconstient
E1 <propos# esti dreptace; D1 &aca sunt dreptace; &a. 582

E1 &omina de,etul mare drept sau stan,; D1 &reptul.

E1 Ridica mainile deasupra capului in 'elul acesta. impreuneaza de,etele. de,etul mare drept deasupra;
D1 Nu# este de,etul mare stan,. E1 <tunci stii asta de cand ai 'ost mica.

Mai

sus

si

*o5oara mainile. *o5oara3le. Este

D1 *a domina de,etul mare stan,; E1 &a. Intele,i acum ca ai stiut acest lucru inconstient. R> <olositi e,er(itiul degetului -are drept sau stang pentru a a ir-a, din nou, i-portanta in(onstientului. E> Da, ilustre: aptul (a e,ista lu(ruri in in(onstient pe (are ea le stie de -ulta vre-e, dar nu este (onstienta de ele. +ai -ult, o voi de-onstra in (o-porta-entul eiJ

Raspunsuri ideo-otorii spontane (are de:valuie (unostinte in(onstiente

E1 "aruti inclinand capul spre dreapta sau spre stan,a; D1 Kpriveste incurcata si apoi# aproape impercepti5il inclina capul spre dreapta cu o miscare usoaraL "tan,a; E1 O-# nuB <ti o5servat3o;

583

R1 Nu stiu e?act la ce va re'eriti. E1 &in nou. "aruti inclinand capul spre dreapta sau spre stan,a; D1 Kintr3un mod mai constient# inclina usor capul spre dreaptaL &reaptaB E1 *e a 'acut prima data; R1 "3a inclinat spre dreapta 'oarte usor si nici nu si3a dat seama. E1 &eci asta demonstreaza ca saruta inclinand capul spre dreapta. Este uimitor cat de multe lucruri invatam despre tine. *at crezi ca este ceasul; Nu te uita la ceas. D1 Unu 'ara douazeci. E1 <cum uita3te la ceas. D1 e aproape. R1 Numai zece minute di'erenta. E1 "a e?plicam1 un muzician are un nemaipomenit simt al timpului. R1 &a. <sa ca ea nu 'ace a5ateri mari 'ata de ora e?acta. E1 *at timp ti3a luat pentru a te trezi; D1 &oua minute; R> <olositi a(easta abordare privind sarutul pentru a de-onstra (unostintele superioare ale in(onstientului, dar va apropiati si de do-eniul se,ualitatii.

E> Da, insa ino ensiv.

587

R> Pe -asura (e adresati a(este intrebari, ur-ariti (u atentie -is(arile (apului si bu:elor pentru a dete(ta -is(arile -otorii provo(ate in(onstient (are ii vor trada raspunsul. %n(er(and sa raspund si eu la intrebarea privind in(linarea (apului spre stanga sau spre dreapta atun(i (and sarut, a- observat (a, in -od spontan, a- a(ut o usoara -is(are (u (apul. A(ea -is(are a ost ideo-otorie si -i.a o erit indi(iul *ineste:i( de (are avea- nevoie pentru a raspunde. Adresati intrebari la (are se poate raspunde nu-ai pe ba:a (unostintelor *ineste:i(e ale (orpului si evidentiati aptul (a a(este (unostinte apartineau in(onstientului pana (and le.ati adus in atentia (onstientului. %nitiati ast el un pro(es de se-nali:are (are ra-ane adesea ne(unos(ut pa(ientului.

E> A(easta este o situatie a-enintatoare.

R> Din a(easta (au:a tre(eti i-ediat la intrebarea re eritoare la ti-p. Ati ilustrat potentialul (unostintelor in(onstiente si apoi il intariti (u intrebarea re eritoare la posibila distorsiune a ti-pului in ur-a transei anterioare. Cand e,ista o distorsiune a ti-pului, a(est apt rati i(a realitatea transei (a stare alterata a (onstiintei.

Reinducerea transei prin catalepsie

KErickson se intinde si atin,e usor interiorul palmei stan,i.

acienta urmeaza acest

indiciu si ridica incet mana stan,a. Mana ramane suspendata cataleptic in aer.L

E1 Ramai intotdeauna cu mana suspendata in aer atunci cand un strain ti3o atin,e;

D1 &aca raman intotdeauna;

E1 &a.

Raman mainile tale suspendate in aer atunci cand un strain le atin,e;

D1 &e o5icei# nu. 584

E> %ntrarea in transa in =ori(e elE A=all )aysE;.

R> 'ugestia post.hipnoti(a anterioara de intrare in transa in ori(e el este a(u- e i(a(e in reindu(erea transei prin evo(area (atalepsiei -ainii.

Rati'icarea

transei1

demonstrarea

controlului

inconstient

asupra

comportamentului

E1 <i 'ost in transa;

D1 *red ca da.

E1 *e te 'ace sa crezi acest lucru; KpauzaL

D1 Mi3am dat seama ca nu am control asupra 5ratelor.

E1 *ine a avut control asupra lor;

D1 Nu stiu. Nu am 'ost eu. "e pare ca dvs.

E1 Eu nu stiu cum sa contractez musc-ii tai.

D1 Nu mi s3a parut ca eu as 'i avut controlul.

E1 Hmmm. *um poti intra din nou in transa;

589

D1 <mintindu3mi aceeasi muzica;

E1 /oarte 5ine. Nu iti irosesc timpul si nici pe al meu. dezvoltarea intele,erii tale constiente.

*ladesc un 'undal

pentru

<cum voi 'ace ceva.

R> Adresati a(este intrebari nu-ai dupa (e ea a adunat su i(inte dove:i ale unui (o-porta-ent neobisnuit asa in(at ea trebuie sa (onstienti:e:e (a (eva din e,perienta ei s.a s(hi-bat> a e,peri-entat o stare alterata a (onstiintei pe (are o eti(heta- (a iind o transa. Atingeti ast el un aspe(t i-portant al paradig-ei hipnoterapeuti(e. De-onstrati -intii (onstiente (a in(onstientul ii poate (ontrola (o-porta-entul. A(easta tinde sa.i depotentiali:e:e (adrele (otidiene, obisnuite de re erinta. Prin a(este intrebari o a0utati sa (onstienti:e:e (a Eul are un (ontrol li-itat, dar in(onstientul ei are potential de (ontrol si (hiar de vinde(are.

E> Raspunsul ei =#u stiu. #u a- ost euE este o dovada (lara atat pentru ea, (at si pentru observatori.

R> %ntreband.o (u- poate intra din nou in transa, eti(hetati prin i-pli(atie e,perienta ei anterioara (a iind o transa. Ea re(unoaste rati i(area transei atun(i (and va sugerea:a (a poate intra in transa a-intindu.si din nou -u:i(a. Prin ur-are, ea a((epta intr.o -aniera subtila si indire(ta, (a e,perienta ei a ost o transa autenti(a ast el in(at este inlaturata ori(e indoiala pe (are ar i putut.o avea. Prin ulti-a a ir-atie privind de:voltarea intelegerii in(onstiente subliniati, din nou, i-portanta in(onstientului si ii (resteti e,pe(tatia privind (eea (e va ur-a.

E> Da.

Reinducerea transei printr3o intre5are1 initierea unei cautari inconstiente

518

E1 "tii ca vei 'i intr3o transa pro'unda atunci cand iti voi atin,e 'ata; KErickson ii atin,e 'ata cu mana. Ea inc-ide oc-ii si ramane nemiscata.L Odi-neste3te in tacere. *on'orta5il.

R> <a(eti din nou apel la sugestia post.hipnoti(a anterioara privind intrarea in transa in ori(e el. De a(easta data, reindu(eti transa dand sugestia Aatun(i (and ii atingeti ata; sub or-a unei intrebari. %ndu(tiile prin ase-enea intrebari sunt deosebit de e i(a(e pentru (a intrebarile repre:inta -odalitati e,traordinare de i,are si o(usare a atentiei spre interior. Este evident (a a(easta intrebare initia:a o (autare in(onstienta si pro(ese in(onstiente ne(esare (are du( la raspunsul hipnoti( dorit de la transa. 9na dintre or-ele (ele -ai e i(a(e ale sugestiei hipnoti(e (onsta in adresarea unei intrebari la (are pa(ientul nu poate raspunde prin inter-ediul (adrelor (onstiente obisnuite de re erinta. %ntrebarile (are soli(ita un raspuns autono- A(a de e,e-plu, un se-nal ideo-otor; la nivel in(onstient depotentiali:ea:a de obi(ei (onstiinta si a(ilitea:a e,perienta transei.

&esemnarea Locus3ului sc-im5arii terapeutice in inconstient

E1 "i incepi sa intele,i 'elul tau.

ca mintea inconstienta

poate avea control

si poate 'i

responsa5ila de 'oarte multe lucruri.

La trezire vreau sa revii incet si con'orta5il in

R> 'ubliniati si de-onstrati din nou (ontrolul in(onstient asupra (o-porta-entului si a(eti a ir-atii dire(te in a(est sens, asa in(at ea va avea o intelegere (lara a -odalitatilor abordarii terapeuti(e.

E> Enu-ar atat de -ulte lu(ruri pentru a a((entua pluralitatea.

R> A(easta i-pli(a si aptul (a in(onstientul poate avea (ontrol asupra si-pto-ului.

511

*omunicarea la doua niveluri

E1 Intr3un 'el care iti satis'ace nevoile. continue constienta minuteL poate auzi ceva di'erit.

&ar doresc ca mintea inconstienta c-iar daca

sa mintea

sa ma asculte si sa intelea,a ceea ce spun

<cum trezeste3te incet. Ko pauza de doua

<cum. K auza lun,a de cel putin cinci minute in timpul careia D nu se

trezeste. &e,etele mainii stan,i se misca de parca ar canta la -arpa# 'ace ,rimase si se incrunta si pare ca este intr3o stare de intensa concentrare interna.L

E> <oloses( din nou pluralul =iti satis a(e nevoileE. De apt, -a re er la (o-uni(area la doua niveluri ara (a sa o e,pli(.

R> A(est apt des(hide dru-ul (o-uni(arii la doua niveluriG

E> %i (o-uni(a pa(ientei (a vorbes( la doua niveluri.

R> 'i -intea (onstienta poate intelege un lu(ru, in vre-e (e in(onstientul poate elabora -ulte alte aso(iatii. %n(onstientul poate elabora ori(e el de aso(iatii (are sunt ne(esare si pertinente in legatura (u proble-a ei. 9tili:ati din nou (uvinte generale (are pot i interpretate in atatea eluri spe(i i(e si personale (ate sunt relevante pentru o anu-ita proble-a. 'u((esul a(estei abordari este sugerat de aptul (a pa(ienta a ost atat de absorbita interior in a(easta etapa in(at a ost nevoie de (el putin sapte -inute pentru (a ea sa se tre:eas(a. A(tivis-ul etei indi(a aptul (a pro(esari interne erau in plina des asurare. #u era ador-itaJ

rocesari inconstiente in timpul transei1 rezolvarea inconstienta de pro5leme

515

E1 *ontinua KpauzaL

si impartaseste totul mintii constiente. KO alta pauza lun,a Impartaseste cu mintea

deoarece D ramane intr3o stare de concentrare intensa.L nu stii constient totul despre aceasta 'ramantare.

constienta. Kalta pauza lun,aL <ceasta 'ramantare te a@uta. Este 5ine asa c-iar daca

R> A(esta este un e,e-plu destul de rar intalnit (and un subie(t nu se tre:este i-ediat dupa (e s.a dat sugestia de tre:ire.

E> +intea ei in(onstienta a inteles alt(eva prin (uvantul =tre:ireE. Ce insea-na =tre:ireEG <ii trea: la oportunitatiJ

R> <ii trea: la oportunitatile de pro(esare internaG

E> =Cand naiba ai de gand sa te tre:estiGE este o e,presie obisnuita din li-ba populara.

R> Este o e,presie populara pentru> =Cand iti vei da sea-a de (eea (e ti se inta-plaGE

E> %.a- spus sa (aute sensuri duble si asta a(e in(onstientul ei.

R> A(easta este o legatura dubla> o ortati sa lu(re:e la nivel in(onstient (hiar da(a ea nu.si poate da sea-a de a(est lu(ru la nivel (onstient.

E> Da. A- progra-at.o sa gaseas(a intelesuri in(onstiente pentru tot (eea (e spun. $le vor fi intelesurile ei inconstiente.

R> Este -inunatJ %ndi erent de proble-a sau de ipote:ele terapeutului, in(ura0ati pa(ienta sa lu(re:e si singura, iar a(easta pro(esare interna este valida pentru in(onstientul ei.

516

E> %n a(est el, ea nu este li-itata sau perturbata de ideile -ele.

R> De(i a(easta este -odalitatea (ea -ai generala de a(ilitare a re:olvarii de proble-e.

E> 0u am nevoie sa stiu care este problema ta pentru ca tu sa o corectezi.

R> 'e poate a(e o hipnoterapie valida ara (a pa(ientul sau terapeutul sa stie (are a ost proble-a.

E> Asa este. "bservati strategia utili:arii pau:ei dupa =(ontinuaE si apoi, a pau:elor -ai lungi. A(easta sugerea:a (a nu este ni(i o graba, (a poate avea lo( asta:i, -aine, (andva. Cu alte (uvinte, dupa bunul pla(. #u-ai (a nu spui =<a.o dupa bunul tau pla(E. Dar a(easta este (eea (e intelege pa(ientul.

E> %i per-ite pa(ientului sa se rela,e:e asa in(at pro(esarea interna poate avea lo(.

E> %i spun (a este o ra-antare. Apoi o asigur, din nou, (a =este bine asaE in legatura (u (eva despre (are ea nu stie ni-i(.

Transa terapeutica ca o intensa procesare interna

E1 KO alta pauza lun,a deoarece continua intensa concentrare interioara# incruntarea si ,rimasele 'etei.L

oti lasa acum 'ramantarile in acest stadiu.

&ar te poti intoarce la acest stadiu. "i oricand.

poate aparea un interludiu de constientizare. oti reveni in acest stadiu

511

E> Este -ai e i(a(e terapia atun(i (and pa(ientul este, in -od evident, i-pli(at intr.o intensa (on(entrare interna, (u- este (a:ul ai(i, sau atun(i (and pa(ientul pare -ai rela,at, pasiv si ador-itG Ce stare pre erati pentru des asurarea pro(esarii terapeuti(eG

E> Pre er sa vad (eea (e vede- la d.soara I.

R> A(esta este un -od -ai e i(a(e de transa pentru pro(esarea interna. A ost ea (onstienta de (eea (e se petre(ea in interiorul ei iind(a se in(runtaG

E> 'tia (a se gandeste la (eva, dar nu stia la (e. PEri(*son da (ateva e,e-ple si-ilare in (are anu-ite pu::le.uri de sar-a pot i re(vent re:olvate da(a se tin o(hii in(hisi sau da(a piesele sunt plasate in spatele (elui (are.l asa-blea:a deoare(e se eli-ina inter erenta dintre indi(iile vi:uale si (ele *ineste:i(e. %ntr.o -aniera ase-anatoare, -ulte proble-e e-otionale pot i re:olvate -ai usor ara i-pli(area gandirii (onstiente.Q %i spun (a poate abandona ra-antarile pentru (a nu trebuie sa se ra-ante :i si noapte. 'e poate ori(and intoar(e si relua pro(esul. R> %nterveniti (u gri0a in pro(esarea interna in des asurare si o instiintati (a poate reveni la a(easta a(tivitate dupa un interludiu de (onstienti:are. A(easta este o alta or-a de sugestie post.hipnoti(a prin (are o asigurati (a se va putea intoar(e in transa si va putea (ontinua pro(esarea interna atun(i (and dati se-nalul.

*omunicarea la doua niveluri si pro'unzimea transei

E1 La semnalul meu; se reorienteze corporal.L

"i te voi ru,a

acum#

si iti spun

sa te trezesti. <cumB

KD desc-ide in s'arsit oc-iiL Vrei sa3mi spui ceva; K auza pentru ca ea sa3si revina si sa

D1 <ti spus ceva ce eu nu am auzit;

E1 Este o intre5are interesanta. &e ce intre5i asta; KpauzaL

512

D1 Nu stiu. <m doar senzatia ca mi3ati vor5it sau ca mi3a vor5it cineva si nu am putut sa aud.

E1 *ine ti3a vor5it; oti presupune. KpauzaL

D1 Nu stiu.

E1 Era cineva pe care3l cunoasteai# iar toti de aici iti suntem straini.

D1 *ineva necunoscut sau pe care il stiam; <sa ati spus# sau cineva strain;

E1 Toti de aici iti suntem straini. KpauzaL

*ineva pe care l3ai cunoscut;

Ne poti spune;

D1 *red ca eu. Nu stiu cine altcineva ar 'i putut 'i.

E1 *ineva pe care3l stii 'oarte 5ine. dezvalui;

E?ista o le,atura intre voi.

Vrei sa ne

D1 &au din cap PnuQ# dar nu stiu daca as putea dezvalui.

E1 "tii cine este acea persoana; KpauzaL Inconstientul tau nu vrea ca mintea constienta sa a'le.

D1 &e asta nu va pot spune;

513

E1 I-mmm.

E> Cine este a(el alt(inevaG Ea are o proble-a se,uala. " alta persoana este i-pli(ata.

R> Ree,a-inarea (a:ului dupa trei ani dovedeste (a ati presupus (ore(t (a -ai era si alt(ineva i-pli(at. Cu- ati stiut din -o-ent (e ea nu v.a o erit ni(iun indi(iu in interviul de pana a(u-G

E> %n a(el (onte,t, alt(ineva putea i o persoana reala sau o alta parte a personalitatii ei. I a intervenit. A- avut (ea -i(a (antitate posibila de in or-atii si (unoastinte pentru a dedu(e (eva. +ai departe, a- i-proviat. Dar a- stiut (e a(. A- (ondus (u gri0a ie(are etapa. Aplanuit sa spun (uvantul =-u:i(aE si sa -a intor( la ea.

R> Da, pentru a produ(e o a-ne:ie stru(turata.

E> A- sugerat se,ul si apoi, a- revenit (u =-ai este alt(inevaE.

R> Ati (ontinuat (u te-ati(a se,uala.

E> Dar v.a- spus voua (a =-ai este alt(inevaE, nu eiJ R> Ast el, a devenit o sugestie indire(ta -ai puterni(a. %n a(est el olositi auditoriul pentru a da sugestii indire(te pa(ientei. 'ub prete,tul unui se-inar dida(ti( despre hipno:a, ad-inistrati de apt sugestii indire(te.

E> E,a(t. Da(a nu e,ista auditoriu, ii tre:es( niste a-intiri si a( (ateva re-ar(i despre a(ele a-intiri irelevante. 'i ele devin auditoriul -eu. Pot a(e (o-entarii despre e,(ursia ei la Chi(ago (are nu are ni-i( de.a a(e (u proble-a in dis(utie, dar (o-entand a(ea e,(ursie pot introdu(e sensuri duble.

517

R> Auditoriul devine un alt pattern aso(iativ in -intea ei. A(easta este o alta -odalitate de a vorbi la doua niveluri.

"emnalizarea constienta si inconstienta din cap1 personalitatea inconstienta

K*u un aer a5sent# D da din cap in semn de PnuQ.L

E1 "i s3a con'irmat prin miscarea capului in semn de Pnu stiuQ. altcuiva# si ea nu stie cui#

<cum ma adresez

numai eu stiu. Kcatre auditoriuL Nu a 'ost 'rumos;

E> <aptul (a isi (latina (apul este o retragere involuntara intr.o stare de transa. Ea a dat din (ap in se-n de =nuE oarte in(et.

R> " -is(are oarte in(eata a (apului este in(onstienta, in vre-e (e o -is(are energi(a a (apului este (onstienta.

E> Da, si raspunsul in(onstient vine (u intar:iere, in vre-e (e raspunsul (onstient vine i-ediat. Eu -a adrese: personalitatii ei in(onstiente.

R> =+a adrese: alt(uiva, personalitatii ei in(onstienteE, in a(est el depotentiali:ati -ai departe (adrele (otidiene de auto.re erinta pentru a initia o (autare in(onstienta a altor aspe(te ale personalitatii ei. A(easta este, desigur, o abordare e,(elenta pentru evo(area personalitatilor -ultiple sau a aspe(telor repri-ate ale personalitatii.

/acilitarea amneziei1 lucrand cu asociatiile

E1 Unde te3ai nascut; 514

D1 <rizona.

E1 &e cata vreme locuiesti in Memp-is;

D1 &e noua ani.

E1 "i unde lucrezi ca asistent social;

D1 *asa de copii "'. Iosi'.

E1 Este o clinica de consiliere a copiilor undeva in Memp-is.

D1 &a.

E1 < 'ost numele meu pomenit vreodata acolo;

D1 &aca s3ar pomeni numele dvs. vreodata acolo;

D1 "3a pomenit;

E> =La se-nalul -euGE raspunde la intrebarea interioara a pa(ientei =Ar trebui sa.-i se-nali:e:e doar el sau pot sa.-i se-nali:e: singuraGE

R> 'unt oarte interesante intrebarile ei privind aptul (a nu a au:it sau (a nu stie (ine a vorbit. Ati spune (a re-ar(ile ei sunt un indi(ator al transei pro unde in (iuda (elorlalti indi(atori ai tensiunii si in(ordarii, et(.G 519

E> Da.

R> Re-ar(a pa(ientei despre aptul (a nu a au:it de-onstrea:a (a starea de (onstiinta a ost depotentiali:ata din -o-ent (e nu a (onstienti:at (eea (e i.ati spusG

E> E,a(t. A- vorbit e e(tiv la doua niveluri.

<mnezia -ipnotica

E1 *e presupui ca s3a spus; D1 Nu stiu.

KpauzaL

E1 !ine. /ara a te uita# cat crezi ca este ceasul;

D1 In @ur de +1::.

R1 <proape unu 'ara un s'ert. KpauzaL

R> Are o a-ne:ie sau a ost intr.o transa atat de pro unda in(at nu a pri-it sau, pur si si-plu, nu a au:it sau inregistrat (eea (e ati spus ni(i -a(ar la nivel in(onstientG

E> Ea spune =EuE, =Eul (onstientE nu stie.

R> Cu- ati putea de-onstraG Ati putea soli(ita in(onstientului un se-nal ideo-otor pentru a deter-ina da(a a re(eptionat anu-ite lu(ruri pe (are -intea (onstienta nu si le a-inteste.

558

E> Da.

Variatii ale pro'unzimii transei1 su,estii terapeutice ca punti de le,atura intre constient si inconstient

E1 *at de pro'unda a 'ost transa;

D1 *um pot sa3mi dau seama;

E1 Vreau sa stiu ce crezi tu. KpauzaL

D1 *a si cu 'riptura# cat de 5ine e 'acuta N mediu patrunsa sau mediu spre 5ine 'acuta.

E1 Kcatre RL Ea ilustreaza 'oarte 'rumos 'elul in care cea de3a doua transa a 'ost mult mai pro'unda. "i mai ilustreaza 'aptul ca o mare parte din activitate s3a sustras cunoasterii constiente.

R> A- inta-pinat di i(ultati in indu(erea unui el de transa pro unda pa(ientilor deoare(e nu sunt sigur (a ei re(eptionea:a (eea (e spun (hiar si la nivel in(onstient pentru (a nu raspund la sugestiile post.hipnoti(e. Cu- pot sa -a asigur (a pa(ientii re(eptionea:a de apt (eea (e spunG

E> %ndu(i oa-enilor o transa pro unda dar vorbesti in asa el in(at, vorbindu.le, se (reea:a insule pe (are ei le pot olosi (a pe o autostrada. Ei se a la pe undul unui o(ean adan(. Ei au nevoie sa iasa la supra ata si sa sara de pe a(easta insula pe ur-atoarea.

R> E,ista variatii ale pro un:i-ii transei de la o(eanul adan( la insula (onstienta pe (are le utili:ati pentru a da sugestii. 551

E> Le spui (eva (e pot au:i intr.o transa pro unda si (u (are pot relationa (onstient. De e,e-plu, -ai devre-e a- spus =si a(oloE (are poate i un iterludiu de (onstienti:are.

R> A(ea sugestie a s(os la iveala o insula de (onstienti:areG

E> Da, (eva de (are se poate agata.

R> Cu- ii a0uta a(easta sa ur-e:e sugestiile post.hipnoti(eG %i a(e (onstienti pe -o-ent asa in(at sa poata re(eptiona sugestiaG

E> %i (ondu(e la (onstienti:are.

R> Construiti o punte aso(iativa de la in(onstient la (onstientG

E> Da, se (reea:a o punte intre ra-antarile (are au lo( atat la nivel (onstient, (at si la nivel in(ostient.

R> %ntr.o transa pro unda este posibil (a sugestiile sa ie plasate atat de pro und in(at sa nu e,iste ni(i o punte de legatura (u (onstientul unde s.ar putea -ani esta. A(este sugestii nu pot i e i(a(e din pun(t de vedere terapeuti(.

E> Din a(easta (au:a (osntruies( punti de legatura.

*omunicarea la doua niveluri utilizand auditoriul sau amintirile

E1 Kcatre R(L <u e?istat ,anduri despre altcineva# voi continua descriindu3va

,anduri 'oarte sensi5ile. <cum

ce am vazut1 Kcatre DL

555

D1 Nu stiu. Il cunosc doar dupa nume. Nu am 'ost niciodata acolo. Lucrez in acest domeniu# dar c-iar nu stiu de el =centrul mentionat mai devreme de Erickson>.

E1 <m tinut niste prele,eri acolo acum cativa ani. <cum imi ocup timpul doar cu mici discutii sociale.

D1 Ma ,andeam la asta.

E> Adresandu.i pri-a intrebare, ea regresea:a in (opilarie. PEri(*son da (ateva e,e-ple personale pentru a ilustra elul in (are ase-enea intrebari evo(a invariabil i-portante a-intiri si aso(iatii ti-purii.Q Cand intrebi =unde te.ai nas(utGE se s(hi-ba radi(al (ursul (onversatiei. 'e aug-entea:a -asiv ori(e or-a de a-ne:ie. " (ondu( inapoi in +e-phis, departe de a(easta (a-era, de(i aug-ente: a-ne:ia privind (eea (e se inta-pla ai(i. Apoi, o o(use: -ai -ult pe +e-phis initiind o (autare in (adrul a-intirilor ei legate de +e-phis re eritoare la -entionarea nu-elui -eu a(olo.

R> A(easta ilustrea:a elul in (are lu(rati intotdeauna (u pro(esele aso(iative ale pa(ientului M 0ongland de ai(i, a(olo. Pareti (a a(eti o (onversatie obisnuita, dar in realitate lu(rati (eva (u pa(ienta tot ti-pul.

E> Apoi identi i( (e a( sib or-a de (onversatie so(iala. +a gandea- (a este o ata inteligenta.

R> De(i ii re(unoasteti inteligenta spunandu.i (e a(eti.

<ntrenamentul pentru o transa mai pro'unda

556

E1 Kcatre RL <cum sunteti martorii antrenamentului pentru o transa din ce in ce mai pro'unda.

R> Ce intelegeti prin antrena-ent pentru o transa pro undaG

E> /o(-ai -.ati va:ut valsand (u ea din Phoeni, in +e-phis. A(u- a- valsat (u ea inapoi ai(i prin a(easta re-ar(aJ Cand ea spune =-a gandea- la astaE, ea vorbeste la doua niveluri. Ea este un observator. A- valsat (u ea din po:itia subie(tiva (u undata in a-intiri despre +e-phis, in po:itia de observator.

R> De (e este a(esta un antrena-ent pentru o transa -ai pro undaG

E> Cand valse:i (u o persoana in a(est el din Phoeni, in +e-phis dintr.o po:itie subie(tiva intr.una obie(tiva, s(hi-bi oarte si-plu statutul ei si (onte,tul in (are se a la.

R> " antrenati pentru o transa -ai adan(a in sensul (a o antrenati pentru a va ur-ariG Poate i (onsiderat antrena-ent pentru o transa -ai pro unda ori(e ii a(ilitea:a pa(ientului sa.l ur-areas(a pe terapeut, sau ori(e abordare (are.i per-ite terapeutului sa -odi i(e statusul -ental al pa(ientuluiG

E> Da.

R> A(easta nu are ni-i( de.a a(e (u transa in sineD este o abilitate prin (are terapeutul -odi i(a pro(esele aso(iative ale pa(ientului. A(easta este o abilitate unda-entala pe (are ar trebui sa o detina ori(e terapeut independent de -etoda de hipno:a olosita.

E> E,a(t.

551

Rati'icarea transei si comunicarea la doua niveluri

E1 "i acum sunteti martorii antrenamentului KpauzaL.

de

comunicare

la

doua

niveluri

E> Ea este un observator atun(i (and va spun asta deoare(e se vorbeste despre ea. A(est apt reintareste (eea (e s.a petre(ut anterior. R> Rati i(ati aptul (a ea a trait o transa (and vorbiti despre antrena-entul pentru =o transa din (e in -ai pro undaE. Cu a(easta re-ar(a depsre (o-uni(area la doua niveluri rati i(ati aptul (a a avut lo( o (o-uni(are la doua niveluri. Dar de (eG

E> Pentru (a nu dores( (a -intea ei in(onstienta sa se gandeas(a vreodata =(a el nu a vorbit serios despre a(ele alu:ii se,ualeE.

R> Rati i(ati ast el (o-uni(area la doua niveluri.

E> 'i poate i relationata (u valsarea din Phoeni, in +e-phis si inapoi in Phoeni,. 'i din po:itia de pa(ient in (ea de observator.

R> Ree,a-inarea ei dupa trei ani inid(a aptul (a s(hi-barile survenite in ur-a -utarii din Phoeni, in +e-phis au legatura (u o alta persoana si (u proble-a se,uala la (are s.a a(ut alu:ie prin inter-ediul (o-uni(arii la doua niveluri. Este greu de (re:ut (a nu ati olosit ni(i o or-a de E'P.

E> #u a- avut (u- sa.-i dau sea-a de a(est aspe(t dar l.a- presupus pe ba:a (unostintelor -ele despre natura u-ana.

"olicitarea unei semnalizari inconstiente ideomotorii din cap

552

E1 <i vrea sa te ,andesti acum# emotionala;

doar sa te ,andesti la ceva cu o mare incarcatura

D1 La ce sa ma ,andesc;

E1 Mmm. emotionala;

Intre5area mea era1 ai vrea sa te ,andesti la ceva cu o inalta incarcatura

D1 *e anume cu o inalta incarcatura emotionala;

E1 O intamplare.

KD da din cap intr3o maniera nesi,ura si cu un aer aparent a5sent.L

E1 Miscarile capului tau au 'ost de neinteles. *a raspuns la intre5area mea Pai vrea sa te ,andesti acum la o intamplare cu o inalta incarcatura emotionala;Q capul tau se misca in semn de PdaQ# PnuQ# Pnu stiuQ# PpoateQ.

D1 <sa este.

E1 ot sa te ro,

sa te ,andesti la o intamplare cu o mare incarcatura emotionala;

D1 *eva anume; E1 Kcatre RL Vom discuta despre asta. Eu adresez o intre5are speci'ica Pceva anume;Q si ea spune

*e inseamna asta; E?ista anumite lucruri pe care ea ale,e sa nu le

discute si nici sa se ,andeasca la ele si anumite lucruri pe care poate sa le discute si la

553

care se poate ,andi. Kcatre DL Eu nu am nevoie sa le cunosc# intele,i; &ar tu ai nevoie sa le cunosti.

D1 <s pre'era sa le cunoasteti.

E1 <i pre'era sa le cunosc;

Kcatre RL Nu i3am cerut sa ai5a incredere in mine#

dar care este e'ectul;

R1 <r pre'era sa le cunoasteti.

E1 Mi3a spus ca doreste sa ai5a incredere in mine. Este mult mai 5ine asa decat sa constran,i un pacient sa3ti o'ere in'ormatii. E?plic acum o te-nica de lucru cu pacientii. In,aduiti3le sa 5ene'icieze de toate drepturile ce li se cuvin. rincipalul scop este sa a@utam pacientul. Nu sa ne satis'acem curiozitatea. "i tocmai am ilustrat 'elul in care se pot pune intre5ari asa incat pacientul sa ai5a dreptul sa alea,a daca poate avea incredere sau nu.

Kcatre DL *e simti in le,atura cu 'aptul ca te 'olosesc pentru demonstratie; Kpauza lun,aL

E> A(estea sunt intrebari uni i(atoare. %n transa anterioara a- olosit alu:ii se,uale. A(uoloses( (uvinte (u -are in(ar(atura e-otionala.

R> 9ni i(ati alu:iile se,uale (u (ele in(ar(ate e-otional.

E> Apoi o asigur (a nu stiu.

557

R> A(easta este o (ara(teristi(a a abordarii du-neavoastra. Creati o -are tensiune prin anu-ite re-ar(i provo(atoare (are initia:a (autari in(onstiente asidue pa(ientului si apoi il reasigurati si s(adeti tensiunea asa in(at pro(esul in(onstient initiat anterior se poate des asura i-perturbabil, de sine statator.

E> Cand adrese: o intrebare specifica si ea raspunde (u =(eva anu-eGE, ea sugerea:a aptul (a e,ista un lu(ru anume.

R> Dar este evident (a ea nu doreste sa.l de:valuie.

E> " reasigur din nou prin =nu a- nevoie sa le (unos(E.

R> %i delegati responsabilitatea a ir-and =dar tu ai nevoie sa le (unostiE.

&isocierea si acordul

D1 *red ca ma simt cumva scindata c-iar daca nu ma deran@eaza ca sunt constienta de asta.

E1 Nu# tu si cu mine suntem impreuna si ceilalti oameni sunt in a'ara. Este un mod 'rumos de a ilustra ca noi suntem aici si Kcatre RL voi sunteti acolo.

R1 &a.

E1 "i ai spus asta atat de 'rumos# Kcatre RL si nu i3am spus sa 'aca asta.

554

R1 "entimentul ei de scindare este o 'orma de disociere care indica 'aptul ca are cu dumneavoastra o relatie separata si di'erita de cea cu o5servatorii; Ea se a'la intr3un acord special cu dumneavoastra care tinde sa e?cluda pe ceilalti.

E1 &a.

/acilitarea 'enomenelor -ipnotice1 du5la le,atura si intre5arile care evoca imo5ilitatea si anestezia caudala

E1 <cum iti voi spune ceva. Nu vei intele,e constient ceea ce voi spune. Nu te surprinde 'aptul ca nu te poti ridica; Kpauza deoarece D este surprinsaL.

D1 ot sa incerc;

E1 O-# ai putea incerca.

K auza in timp ce D 'ace o usoara miscare inainte in scaunul ei numai cu partea superioara a corpului si apoi se opreste.L Te surprinde# nu3i asa; Intr3o zi cand vei fi casatorita si vei avea un copil# poti 'olosi aceeasi metoda.

D1 O-# da;

E1 I-imm. Tocmai ti3am provocat o anestezie caudala sau spinala.

D1 Kras nervosL

E1 4u nu pun mainile, eu pun ideile. Este o surpriza sa stiu ca nu te poti ridica.

559

D1 "puneti3mi cand ma pot ridica.

E1 Iti voi spune intotdeauna su5iect 'oarte 5un.

cand nu poti. Iti voi spune intotdeauna cand poti.

Kcatre auditoriuL *and o anestezie caudala ca aceasta poate 'i indusa stii ca lucrezi cu un

R> Reali:ati o legatura dubla atun(i (and a ir-ati (a ii veti spune (eva pa(ientei ast el in(at ea nu va intelege (onstient> ea este obligata sa as(ulte, dar iinda (a nu poate intelege (onstient, trebuie sa raspunda la nivel in(onstient.

E> Da.

R> %nitiati un eno-en hipnoti( printr.o intrebare. Este -ai bine sa evo(a- un eno-en hipnoti( ptrintr.o intrebare de(at printr.o sugestie dire(taG Este o abordare erita de ese(.

E> Da.

R> Ce indi(ii olositi pentru a stii (and sa adresati o ase-enea intrebare pentru a initia un eno-en hipnoti(G

E> Laudati intotdeauna in(onstientul.

R> %nainte de a(easta intrebare, i.ati laudat in(onstientul (and ati re-ar(at =si ai spus asta atat de ru-os si nu i.a- spus sa a(a astaE. <elul in (are rostiti (uvantul =in(er(aE pe un ton subtil si indoielni( i-pli(a aptul (a ea poate in(er(a, dar va esua.

E> Da.

568

R> Au -ai e,istat si alte indi(ii pe (are le.ati olosit pentru a stii (and sa evo(ati a(easta i-obilitateG Ati observat (a ea pre:enta de0a se-ne (a ar i in transa (a de e,e-plu -is(ari lente ale pleoapelor, et(.G

E> %.a- laudat in(onstientul si da(a ea sele(tea:a anu-ite alu:ii se,uale pot i sigur (a vor i i-pli(ate si alu:iile se,uale olosite ai(i Psa i (asatorita, sa ai un (opilQ.

R> De(i ii sugerati un eno-en hipnoti( in (are ea poate i i-pli(ata. Din a(easta (au:a olositi eno-enul hipnoti( in lo(ul altei tehni(iG

E> Da, a avut o apli(atie spe(i i(a pentru ea.

R> Deoare(e v.a per-is sa (onstruiti aso(iatii se,uale.

E> Avea- nevoie sa vad da(a se (on ir-a.

R> Considerati (a s.a (on ir-at aptul (a aso(iatiile se,uale au ost sele(tate deoare(e ea a reustit sa e,peri-ente:e a(est eno-en hipnoti(G

E> Da, a- indus o aneste:ie spinala (u un -ini-u- de (uvinte. %n (a:ul in (are (o-uni(area dubla era (ore(ta, ea ur-a sa de:volte o aneste:ie (audala. Ea stie (e este o aneste:ie (audala datorita studiilor ei Po spe(ialitate -edi(alaQ. " intreb literal-ente =are (onotatii se,uale dis(utia -ea la doua niveluriGE. Ea spune =a avutE. #u s.au spus (uvinte dire(te. #i-eni (are a as(ultat nu poate stii a(est lu(ru. Dar in(onstientul ei si eu pute- sti.

R> De(i ati pregatit.o un ti-p pentru a e,peri-enta eno-enul hipnoti( al aneste:iei (audale. #u a ost o intru:iune obisnuita. A(est lu(ru i-i a-inteste de elul in (are pregatiri pa(ientul

561

pentru a e,peri-ente halu(inatiile vi:uale> a(tivati de obi(ei -ai -ulte lanturi de aso(iatii re eritoare la subie(tul halu(inatiei inainte de a in(er(a sa o evo(ati.

E> Da. ;e(nica (ipnotica ofera stimulii care pot fi rezolvati de subiect prin e-perienta (ipnotica pe care doriti sa o traiasca.

&epotentializarea pro5lemei clinicii

E1 Urmatorul aspect este ca ea are o pro5lema limitata si 5ine de'inita. "i aceasta pro5lema a inter'erat 'oarte mult in sistemul ei de personalitate. Intre5area este daca aceasta pro5lema personala este o serioasa pro5lema emotionala sau doar una super'iciala; Eu ma ,andesc la un caz serios de claustro'o5ie. *ineva a traversat rapid camera si a co5orat scarile# iar panto'ii ii scartaiau la 'iecare pas. *and a 'ost mica# mama ei a pedepsit3o si a incuiat3o in dulap# apoi a co5orat treptele si a parasit casa pasind z,omotos.

R1 Mmmm# intr3adevar un lucru 'oarte super'icial.

E1 /oarte super'icial.

R1 Nu este o tul5urare emotionala severa.

E1 Nu este o e?perienta emotionala pro'unda. un lucru super'icial sau poate 'i in le,atura cu aceasta pro5lema; KpauzaL

Transpiratia ta

poate 'i cauzata de

un lucru dramatic. <propos# la cati doctori ai 'ost

D1 In total# in @ur de zece. &e cand am 'ost mica am intre5at orice doctor pe care3l intalneam.

565

E1 "i transpiratia ta era su'icienta pentru ca tu sa3ti intinzi mainile si sa lasi sa se formeze a baltoaca pe podea. <i lasat 5altoaca sa cur,a pe podea; <i vazut si alti doctori si ai 'acut o 5altoaca; *um ai 'acut aici;

D1 *e anume;

E1 *at de mult ai transpirat aici;

D1 O# nu cat o 5altoaca.

E1 almele tale erau umede cand ai intrat. &ar nu ai 'acut o 5altoaca.

R> %n a(easta se(tiune li-itati si depotentiali:ati si-pto-ul transpiratiei atat prin re-ar(i dire(te, (at si prin (a:uri (lini(e din e,perienta du-neavoastra.

E> A(esta a ost un (a: de (laustro obie.

R> Relatati ase-enea (a:uri pentru a de:volta o e,pe(tatie po:itiva pa(ientului.

E> Cand ii spun (a transpiratia poate avea o (au:a super i(iala, ii spun de apt (a transpiratia nu este un lu(ru inspai-antator pre(u- (rede ea.

R> %n a(est el depotentiali:ati setul anterior rigid si te-erile ei in legatura (u proble-a.

E> Ce a(e un bebelusG

R> " baltoa(a pe podea. Are (onotatii se,uale aptul (a vorbiti despre o baltoa(a pe podeaG

566

E> Da, -ai pastre: in(a aso(iatiile se,uale.

R> Continuati sa depotentiali:ati (adrul de re erinta al si-pto-ului -ini-i:andu.l prin (o-entariile (on(rete despre transpiratia redusa pe (are a -ani estat.o ai(i.

(ocul de cuvinte pentru a initia cautarea inconstienta si momentele creative

E1 Ultimului pacient cu o pro5lema similara i3am spus# tu esti intr3adevar am5itios# nu3 ti place 5altoaca in care te a'li. Ve,as. &u3te la Ne$ %ork. Vei 'i li5er. "e plateste 5ine. &etesti sa renunti la acesti 5ani. *ata oti renunta la Las "crie muzica si vreme vei conduce orc-estra in Las Ve,as# aran@amente. vei 'ace 5altoace.

Locuieste si,ur intr3un apartament.

Un an mai tarziu el crea muzica si multe aran@amente si se

eli5erase de simptom. Nu te3a deran@at ca am vor5it despre tine# nu3i asa;

R> =#u.ti pla(e baltoa(a in (are te a li a(u-E este de apt un 0o( de (uvinte (are aso(ia:a si-pto-ul Atranspiratia; proble-ei depersonalitate Aa-bitia;. A(este 0o(uri de (uvinte par nosti-e si (hiar super i(iale unor (ititori, si totusi, dintr.o lovitura, pot i,a atentia pa(ientului, depotentiali:a (adrele de lu(ru eronate, initia o (autare in(onstienta si a(ilita un moment creativ ARossi, 1975b; in (adrul (aruia se poate obtine un insight ui-itor.

&esemnarea inconstientului ca locus al sc-im5arii terapeutice

D1 N3am stiut ca vor5eati despre mine.

E1 <m vor5it despre tine; KpauzaL

D1 *red ca da.

561

E1 Nu tre5uie sa te in,ri@orezi.

KErickson se an,a@eaza acum intr3o discutie de cinci minute cu d3soara D despre 'amilia si pasiunile ei. <parent# el 'ace o pauza in care ii permite sa se rela?eze dupa perioada intensa de lucru din timpul transei. <semenea alternante de ritm si intensitate ale activitatii constiente si inconstiente sunt importante. E?ista un 5ioritm natural de nouazeci de minute constand in odi-na si activitate# 'antasmare# intensitate si apetit pe care il e?perimentam cu totii permanent =Hripke# +972>. *ateodata pare ca Erickson identi'ica variatia normala a ceasului 5iolo,ic al pacientului si isi adapteaza ritmul alternantei intre transa si activatea constienta pentru a coincide cu acesta.L

E> Ar trebui (a ea sa se gandeas(a la aptul (a a- vorbit despre ea. Ea de-onstrea:a un -o-ent de a-ne:ie (and a(e re-ar(i pre(u-> =n.a- stiut (a vorbeati despre -ineE.

R> Cu alte (uvinte, -intea ei (onstienta este (on u:a si prin ur-are ea este re(eptiva la a(tivitatea terapeuti(a la nivel in(onstient de vre-e (e li-itarile ei (onstiente sunt de:organi:ate.

E> #u trebuie sa se ingri0ore:e iind(a in(onstientul as(ulta totul.

R> %ntr.adevar, a(ordati potenta in(onstientului ei, deoare(e a(olo se va des asura a(tivitatea (ea -ai i-portanta.

"E&INT< I
artea a treia1 evaluarea si rati'icarea sc-im5arii terapeutice

%n se(tiunea anterioara, Eri(*son a (ontinuat stru(turarea dublei legaturi (onstient M in(onstient si abordarea prin (o-uni(are la doua niveluri. El a dese-nat lo(us.ul s(hi-barii terapeuti(e in(onstientului si a per-is pa(ientei sa e,peri-ente:e o transa intensa in (adrul 562

(areia s(hi-barea terapeuti(a a putut avea lo(. El ii depotentiali:ea:a si-pto-ul si apoi observa (a ea de apt nu a -ani estat si-pto-ul pe par(ursul sedintei. %ntreaga pro(edura a de(urs atat de ires( in(at ea in(a nu a (onstienti:at (at de -ult a evoluat terapia. Cadrul este pregatit pentru evaluarea si rati i(area s(hi-barii terapeuti(e.

&emonstrarea sc-im5arii terapeutice1 le,atura du5la relationata cu specializarea emis'erelor prin 'olosirea ver5ului a incerca

E1 *rezi ca ai putea 'ace acum o 5altoaca cu palmele; Incearca.

D1 "a incerc; <m 'acut odata o 5altoaca pentru niste doctori. &octorul mi3a spus ca a 'ost cea mai ,roaznica pe care a vazut3o vreodata si s3a dus sa aduca un recipient. <lti patru doctori au venit sa ma priveasca 'acand 5altoaca. KD isi pozitioneaza mainile pentru a crea o 5altoaca dar nu se produce o umezire su'icienta.L E1 <m spus incearcaB Incepi sa ai du5ii;

D1 &a# in le,atura cu 5altoaca. <s putea sa va arat un 'iricel.

E1 Incearca.

&oar un 'iricel.

KpauzaL

"e pare ca este cea mai sla5a per'ormanta inre,istrata de tine pana acum.

D1 Nu pot sa intele,.

563

R> Dupa o s(urta (onversatie, ii adresati o intrebare provo(atoare pentru a de-onstra s(hi-barea terapeuti(a> transpiratia s.a redus.

E> A- spus =in(ear(aE (eea (e i-pli(a un e ort si in a(elasi ti-p neaga e e(tul.

R> Ati prins.o intr.o legatura dubla, nu.i asaG

E> Da.

R> Cuvantul =in(ear(aE evo(a o dubla legatura atun(i (and este rostit (u o in le,iune ade(vata si pe un ton dubitativ. Cuvantul =in(ear(aE insea-na a a(e un e ort. Ea este prinsa intr.o situatie in (are nu se inta-pla ni-i(. Chiar si si-pto-ul este ina(tiv. %-i pun adesea intrebarea da(a ase-enea legaturi duble (are un(tionea:a in doua -odalitati se aso(ia:a (u un(tionalitatea di erita a e-is erelor (erebrale ADia-ond si 7eau-ont, 1971D Rossi, 1977;. %ntelesul (ognitiv al lui =in(ear(aE ar i pro(esat de e-is era stanga, in vre-e (e tonul in(ar(at e-otional pe (are este rostit ar i (u siguranta pro(esat de e-is era dreapta. A(u- se stie (a si-pto-ele psihoso-ati(e sunt -ediate in stadiul pri-ar de e-is era dreapta A?alin, 1971; ast el in(at tonul negativ al vo(ii ar i (apabil sa blo(he:e si-pto-ul la sursa din e-is era dreapta. Este nevoie (a -ai -ulte (er(etari sa ie reali:ate in a(est do-eniu A'-ith, Chu si Ed-onston, 1977;.

Cand spuneti apoi =in(ear(aE pe un ton a((entuat, il dublati i-ediat aso(iativ (u negarea =in(epi sa ai dubiiE. Cand spuneti in(ear(a pentru a treia oara, il dublati i-ediat aso(iativ (u tonul de glu-a pe (are rostiti =un iri(elE si =(ea -ai slaba per or-anta inregistrata de tine pana a(u-E. Raspunsul ei inal re eritor la aptul (a nu intelege de (e nu traieste e,perienta si-pto-ului sugerea:a (a -intea (onstienta este (on u:a si -ai degraba depotentiali:ata. A ost prinsa in legatura dubla (are a(e i-posibil (o-porta-entul si-pto-ati(, dar ea nu stie de (e. Este i-portant (a sa ie depotentiali:ata (onstiinta atun(i (and si-pto-ul este provo(at deoare(e ast el i se per-ite si-pto-ului sa se a unde in in(onstient pe (are l.ati pregatit (a lo(us al s(hi-barii terapeuti(e.

567

Un @oc de cuvinte care asociaza vindecarea de simptom cu psi-odinamica adecvata

E1 *rezi ca mainile tale se desc-id pentru ca tu sa devii o batrana menajera ofilita;

Kpauza pentru ca D continua sa incerce# dar 'ara succes.L

E> Cine este o batrana -ena0era o ilitaG Cineva ara o viata se,uala.

R> A(esta este un alt 0o( de (uvinte (are a(ilitea:a un -o-ent (reativ> =o ilitE Adried.up; se-ni i(a vinde(area de si-pto- si la (elalalt nivel se aso(ia:a (u a(tivitatea se,uala. Relationati din nou vinde(area de si-pto- (u o aso(iatie se,uala. #u va o(upati doar de o si-pla indepartare a si-pto-ului prin sugestii dire(te. Aso(iati vinde(area de si-pto- (u psihodina-i(a ade(vata (are.i (orespunde.

E> %ntrebarea este =batrana -ena0eraE.

R> !o(ul de (uvinte din intrebare ii starneste atentia la -ai -ulte niveluriD el aso(ia:a s(hi-barea si-pto-ului (u psihodina-i(a se,uala (orespun:atoare subliniind si-pto-ul si dire(tionandu.i in(onstientul pentru a lu(ra la a(easta aso(iatie. '(risoarea ei de ree,a-inare indi(a de apt (a ea era pe (ale de a deveni =o batrana -ena0era o ilitaE da(a nu si.ar i re:olvat in -od de(isiv viata ro-anti(a la a(est -o-ent. /otusi s(risoarea ei ne sugerea:a (a ea a reusit ulterior sa.si re:olve proble-ele din viata a-oroasa.

&epotentializarea

indoielilor

constiente

re'eritoare

la

sc-im5area

simptomului1 depotentializarea simptomului

564

E1 &escura@ant# nu3i asa; KpauzaL

D1 &a# este. Kpauza in timpul altor incercari inutileL *e pacat ca nu avem o -arpa aici ca sa pot canta.

E1 !ati la masina;

D1 utin.

E1 Iti cur,e transpiratia pe masina de scris; Kcatre RL <i o masina de scris cu tine;

R1 Nu# din pacate.

E1 *rezi ca daca as avea o masina de scris# ti3ai simti de,etele umezindu3se; *rezi ca ai putea;

D1 Nu cred ca se vor umezi mai mult de atat. Kpauza si alte incercari inutileL Nu stiu.

E> 'punand =des(ura0ant, nu.i asaGE usure: si depotentiali:e: si-pto-ul. A ir-atie ei =(e pa(at (a nu ave- o harpaE sugerea:a (a este de partea -ea a(u- si doreste sa ne de-onstre:e vinde(area de si-pto- (antand la harpa.

569

R> ?enerali:ati apoi prin i-pli(atie vinde(area de si-pto- de la harpa la -asina de s(ris. Este i-portant sa de-onstra- vinde(area de si-pto- ai(i si a(u-.

E> Da, si ara reasigurari. Reasigurarea sugerea:a (a =poti esuaE. Da(a spui =poti sa depasesti a(est lu(ruE a(easta i-pli(a aptul (a proble-a in(a persista.

"emnalizarea ideomotorie pentru rati'icarea vindecarii de simptom1 prima etapa

E1 Ridicarea 5ratului drept inseamna da# ridicarea 5ratului stan, inseamna nu. *rede mintea ta inconstienta ca poti 'ace o 5altoaca cu palmele; *are se va ridica asteapta si o5serva. KpauzaL oti c-iar privi sa vezi care intentioneaza sa se ridice.

D1 ot sa privesc.

E1 &a.

Kpauza in vreme ce 5ratul drept se ridica putin# apoi 5ratul stan, se ridica si el putin. Ea se uita la 5ratul drept.L

E1 Kcatre RL /i?atia privirii ei indica actiunea constienta. Ea priveste 'oarte putin la cealalta mana. "tim care este raspunsul ei constient. Nu stim care e raspunsul ei inconstient. Kcatre DL &ar inconstientul tau iti va deodata un raspuns corect. K!ratul ei drept se ridica mai puternic.L

R> <olositi se-nali:area ideo-otorie pentru a de-onstra -ai departe vinde(area de si-pto-G %n(er(ati sa eli-inati ori(e indoiala re eritoare la vinde(area ei de si-pto-G

518

E> Da, si (ree: o stare de in(ertitudine intreband.o =(are se va ridi(aGE.

R> A(easta in(ertitudine tinde sa deopotentiali:e:e (adrele (onstiente si proble-ati(e de re erinta pentru (a in(onstientul sa aiba oportunitatea de a raspunde.

E> Cand o persoana priveste se-nalul degetului sau al -ainii ne indi(a e,pe(tatiile lor (onstiente.

R> %n lipsa unei -odalitati (on(rete de de-onstrare a vinde(arii de si-pto- in (adrul situatiei terapeuti(e, a(easta se-nali:are ideo-otorie (onstituie un bun substitut AChee* si LeCron, 1934;. Ea ridi(a in inal bratul drept -ai puterni( indi(and aptul (a in(onstientul (rede (a pal-ele ei -ai pot a(e baltoa(e. 'i totusi ea nu poate s.o -ai a(a. Cu- e,pli(ati a(easta dis(repantaG

E> Ea stie in ur-a unei indelungate e,periente (a poate a(e baltoa(e. #u i.a- indepartat ni-i(.

R> Ridi(and a-bele brate ea sugerea:a (a nu i.ati indepartat ni-i( Asi-pto-ul;D (apa(itatea de a de:volta si-pto-ul este in(a pre:enta.

E> Da, (apa(itatea este in(a pre:enta, dar nu -ai e,ista tea-a.

&epotentializarea indoielilor constiente re'eritoare la vindecarea de simptom1 du5la le,atura

E1 "i acum vedeti o demonstratie a ceea ce inseamna cand oamenii spun ca este ,reu de crezut. Toate e?perientele trecute au condus la un sin,ur raspuns posi5il. &ar inconstientul va da un raspuns convin,ator.

511

K auzaL Este di'icil sa sc-im5i sistemul de re'erinta al cuiva. K auzaL "i te temi sa a'li raspunsul. K auzaL Este in re,ula sa ,andesti un lucru constient si sa stii e?act opusul inconstient. K auzaL Te 'ace acest lucru s depui vreun e'ort; "i inca nu transpiri deloc# in ciuda e'ortului. &e aceea acum vei avea mai mult cura@. E> 9tili:e: li-ba0ul (o-un pentru a e,pri-a (eea (e si-t oa-enii. R> 9nui pa(ient ii este greu sa (reada intr.adevar (a un si-pto- de lunga durata poate disparea atat de repede. Dand glas a(estei indoieli interioare, o depotentiali:e:i. E> Da. Este greu sa (re:i (a a(este s(hi-bari au avut lo(. R> Ei ii este ri(a sa stie (a s(hi-barea a avut lo( (u adevarat (a sa nu ie de:a-agita. E> Asa este. R> /e a li ai(i a(ordand un lo( indoielilor (onstiente, dar (onsolide:i aptul (a in(onstientul re(unoaste s(hi-barea su erita de si-pto-. A(easta este o alta -odalitate de a utili:a dubla legatura (onstient M insonstient. Apoi, desi se-nalele ideo-otorii ale ridi(arii -ainii drepte insea-na (a ea are in(a (apa(itatea de a transpira, tu ii arati (a pentru -o-ent nu transpira, in (iuda e ortului depus. Apoi apele:i la intarirea eului pentru (a ea sa aiba (ura0ul de a (rede, dar nu ii spui =(redeE, din -o-ent (e asta ar i-pli(a o indoiala. 515

"u,estia post3-ipnotica
E1 Va voi cere sa va treziti si va voi spune o poveste aparent lipsita de sens. &ar mintea voastra inconstienta va intele,e. <cum treziti3va. +# . .... pana la .:# +9# +8# +7# +6# +4# 9# 8# 7# 6# 4# 2# 0# .# +. Treziti3va. R> A(esta este un tip de sugestie post.hipnoti(a in (are trans-iti un -esa0 pentru -ai tar:iu in(onstientului ei, -esa0 (are nu va avea sens pentru -intea sa (onstienta. Ast el vei putea invinge re:istentele sau indoielile -intii (onstiente.

P ana candQ1 "u,estia post3-ipnotica ca o continuare a psi-oterapiei de vindecare a simptomului

E1 "tii 5ancul cu Mutt si (e''; "tii cine sunt; D1 &a. E1 Intr3o zi (e'' isi cauta cu disperare prin 5uzunare# iar Mutt il privea. (e'' si3a cautat prin 5uzunare iar si iar. Iar Mutt l3a intre5at de ce. "i el a spus1 mi3am pierdut porto'elul si l3am cautat prin toate 5uzunarele# cu e?ceptia unuia sin,ur. Nu il ,asesc. Iar Mutt l3a intre5at1 de ce nu cauti in acela; (e'' i3a raspuns 1 pentru ca daca nu este nici acolo# mor. K auzaL *and ai constatat ca eu as 'i ultima ta speranta; D1 "tiu ca inconstientul meu cunoaste sensul acestei povesti. R> A(easta este una dintre ane(dotele tale pre erate prin (are te adrese:i indoielilor pa(ientilor (u privire la vinde(area si-pto-ului. Depotentiali:e:i indoielile (onstiente (u -o-ente u-oristi(e si si-pla a((eptare a indoielii.

516

E> Da, a(esta este un e,e-plu bun. Le.a- spus de ase-enea pa(ientilor > @ei (ontinua sa te indoiesti tot dru-ul spre (asa, pana cand. R> De (e ter-ini propo:itia (u =pana (andE Auntil;G E> A(u- tu vrei sa stii s arsitul propo:itiei, nu.i asaG Pa(ientii (are se indoies( de disparitia si-pto-ului, se vor indoi tot dru-ul spre (asa, iar apoi in(ep sa il (aute pe =pana (andE. Pana (and (eva se inta-pla. Ei in(ep sa (aute (eea (e la va arata (a si-pto-ul a disparut. 'e nas( e,pe(tatii. R> %i a(i sa (aute, sa astepte o (on ir-are a vinde(arii si-pto-ului. E> Da, ii pregates( pentru asta. R> De(i (and pa(ientul paraseste (abinetul, psihoterapia un(tionea:a in (ontinuare. A(easta este o sugestie post.hipnoti(a de (autare a unor dove:i (onvingatoare de disparitie a si-pto-ului. E> /ot dru-ul spre (asa, pana cand vor sti.

*on'irmarea sc-im5arii simptomului

E1 "i cand ai decis ca eu sunt ultima ta speranta; K auzaL D1 *and citeam aceasta carte =HaleG# Uncommon T-erapG> E1 *u cat ma inc-id mai repede 'ata de tine# cu atat e mai 5ine. D1 *u cat ce;

511

E1 Ma inc-id 'ata de tine# scap de tine# cu atat mai 5ine# ceea ce nu este tocmai un lucru lauda5il# nu3i asa; "au este; D1 Lauda5il pentru tine; E1 entru tine. D1 entru mine. O-B &a# c-iar simt asta# da. E1 *u cat scap mai repede de tine# cu atat mai 'ericit voi 'i si vei 'i. *e starneste aceasta intre5are in mintea mea; *and pleci; D1 "am5ata seara. E1 *u ce calatoresti pana in *ali'ornia; D1 *u avionul. E1 Te3ai murdarit in avion; D1 Nu m3am murdarit# am avut niste scur,eri. E1 "i ai venit aici numai cu o stare va,a de lesin. D1 &a. R> A(easta intrebare (onsolidea:a speranta ei si o a(e sa para reala intr.un alt el. Eu eraulti-a ei speranta. E9 era- ulti-a realitate sperataD era- o speranta intr.un anu-it (onte,t. Con ir- speranta ei si o a( reala. R> Atun(i intrebarea ta a ost un alt -od de a (on ir-a aptul (a a- lansat speranta terapeuti(a. Ase-enea re-ar(i aso(iate (u u-or grabes( pro(esul terapeuti( si din(olo de asta (on ir-a aptul (a terapia se reali:ea:a.

512

E> Eli-in per(eptia negativa asupra si-pto-ului, depotentiali:andu.l (u (o-entariul a(ut in legatura (u =nu-ai (u o stare ine,pli(abila de lesinE.

"u,estia post3-ipnotica indirecta via Transa zilnica o5isnuita

E1 Te 5azezi pe mine# nu3i asa; *at de curand ma vei uita; D1 "a 'iu sincera# nu cred ca va voi uita. E> A te ba:a pe -ine insea-na a -a privi (u-va, a privi (u-va (eea (e a- a(ut pentru ea. =/e ba:e:i pe -ine, nu.i asaGE si =Cat de (urand -a vei uitaGE sunt sugestii post.hipnoti(e. A -a uita si se ba:a pe -ine sunt doua lu(ruri opuse. A se ba:a pe -ine insea-na a se ba:a pe terapie. A -a uita insea-na a uita de persoana -ea. R> Apropierea atenta a (ontrariilor este una dintre -odalitatile de (on(entrare asupra (o-porta-entului, dar (e anu-e a(e din a(estea sugestii post.hipnoti(eG E> 'unt intrebari. Ele i,ea:a atentia si nas( ganduri si aso(iatii inevitabile in viitor. R> <i,area atentiei si initierea unei (autari in(onstiente pentru a de ini a(este intrebai (a hipnoti(e. Chiar si ara indu(erea transei intr.o -aniera siste-ati(a, poti i,a atentia (u o intrebare, initiind o or-a -o-entana a transei :ilni(e obisnuite. Din -o-ent (e se gandeste la terapia (u tine in viitor, a(este intrebari vor (ontribui la stabilirea de lagaturi viitoare (u a(est -o-ent din terapie (and a(tione:i pentru depotentiali:area si-pto-ului.

&istra,erea atentiei pentru protectia su,estiei

E1 K*atre RL "i cum iti place aceasta pentru o su,estie post3-ipnotica; K auzaL

513

K*atre DL *um iti place acest tip de terapie; D 1 Nu imi place nici un 'el de terapie. Vrei sa spui sa o 'aci sau sa 'ii la celalalt capat ; E 1 cum iti place stilul meu de a 'ace terapie ; D 1 Imi place. E 1 "i promiti sa nu il uiti. D1 I-im. E1 K*atre RL *onsolidand su,estia post3-ipnotica# dar in mod si,ur nu arata si nu suna ca asta. K*atre DL <cum de ce insisti asupra scur,erii trecute; D 1 Trecute ; E 1 Umezirea din trecut. D1 Vrei sa spui scur,ere in loc de murdarie; E1 I-im. D1 *red doua lucruri. *red ca o5iectez asupra cuvantului. e de alta parte cred ca acea ceata# scur,ere# murdarie# toate sunt la 'el de rele pentru mine. E> %ata.-a de inindu.le (a post.hipnoti(e pentru a obtine un e e(t -ai -are la nivelul ei (onstient. Cu un ton s(a:ut al vo(ii, a(este intrebari despre a(est tip de terapie personali:ea:a situatia si (reea:a o relatie prieteneas(a. R> De ase-enea o distragi i-ediat de la sugestiile post.hipnoti(e pe (are to(-ai i le.ai dat, ast el in(at -intea sa (onstienta sa nu in(eapa sa argu-ente:e si sa inter ere:e (u a(estea. 517

A(est lu(ru este (ara(teristi( apropierii tale M e-iti o sugestie si apoi i-ediat o distragi inainte (a -intea (onstienta sa ia (unostinta de ea. E> Re-ar(a -ea, ='i pro-iti sa nu il uitiE se leaga de intrebarea anterioara, =Cat de repede -a vei uitaGE. R> A(easta in(ear(a sa (onsolide:e sugestie anterioara in ti-p (e indu(e a-ne:ie asupra a (eea (e a a(ut lo( intre (ele doua repli(i.

&epotentializarea

indoielilor

constiente

in

le,atura

cu

vindecarea

simptomului prin e?periente -ipnotice dramatice

D1 "unt constienta de dorinta de a scapa de el# dar pe de alta parte cred ca ma simt lipsita de speranta in le,atura cu simptomul si cu capacitatea de a ma sc-im5a. E1 "tiu asta. "peri de asemenea ca vei avea intotdeauna capacitatea de a te ridica in picioare# asa este; D1 &a. E1 "i inainte sa ma cunosti# credeai ca vei putea intotdeauna sa te ridici in picioare si ti3 ai dat seama ca sunt momente in care nu te poti ridica in picioare. Ia incearca. K auza in timp ce D incearca din nou 'ara succes sa se ridice in picioareL oti 'ace tot ce iti spun sa 'aci# asa este; D1 <sa se pare. E1 <tunci te poti ridica in picioare. D1 ot;

514

E1 &a. K"e ridica in picioareL D1 &a. E1 Ridica3te in picioare din nou. KIn timp ce sta in picioare# autorul continuaL %ncearca sa te asezi. K"ta in picioare cu ,enunc-ii putin inclinati# dar imo5ilizati si nu poate sa se asezeL K auzaL D1 *red ca ,enunc-ii mei sunt 'acuti din otel. E1 <cum poti sa te asezi. K"e aseazaL <cum stii ca poti 'ace tot ce iti spun eu sa 'aci; *rezi ca asta vine din 'aptul ca ai mainile uscate; D1 oti sa ma 'aci sa am mainile uscate; E1 I-im. D1 oate ca poti. E1 $oate8 *are este relatia pe care o ai cu cole,ul care a venit aici cu tine; D1 Nu sunt si,ura.

519

E> %i per-it sa isi e,pri-e lipsa de speranta, apoi (ontinui (u de-ontarea a(esteia prin de-onstratie. R> 9tili:e:i o e,perienta hipnoti(a dra-ati(a Ain(apa(itatea ridi(arii in pi(ioare; pentru a depotentiali:a negativul, indoiala, prelu(rarea (onstienta a lipsei de speranta in legatura (u renuntarea la si-pto-ul pe (are il are de -ult ti-p. A(esta este un s(op -a0or in evo(area e,perientei hipnoti(e> a de-onstra e e(tiv (a (eva se poate s(hi-ba, depotentiali:area rigiditatii eronate a -intii (onstiente a pa(ientului. E> %i de-onstre: (a -ai este si alt(eva in a ara de gandurile ei negative. Este -ai usor de de-ontat (and nu se poate ase:a din (au:a (a a stiut -ult ti-p (a se poate ridi(a in pi(ioare si se poate ase:a. #u o previn, este o e,perienta hipnoti(a> ea oloseste (eva (e nu stia (a are. Cand -a intreaba da(a pot a(e (a -ainile ei sa ie us(ate, ihi-.ul -eu nu este puterni(, (i inta-plator. R> /otul este -ai (onvingator prin atul (a e si-plu. E> Dar nu o las sa s(ape (u =poateE. %l depotentiali:e: repetand> =poateGE (u un ton indoielni( si apoi o distrag i-ediat de la ori(e indoiala ra-asa, re erindu.-a la prietenul ei.

&ezvoltarea o5servatorului o5iectiv

E1 Un prieten de lun,a durata; D1 Nu c-iar# am 'ost cole,i. ro5a5il ca vei spune ca este prietenul meu. E1 Te superi daca il intre5 acum; KErickson ii adreseaza o serie de intre5ari ,enerale pentru cateva momente# dupa care revine la domnisoara D# dupa cum urmeazaL "pune3mi# a 'ost ceva care te3a speriat sau te3a stan@enit in mod deose5it; D1 Mainile mele.

528

E1 5cum8 D1 <cum; Nu# 'iindca discutam despre ele. E> E,plore: de ase-enea te-a se,uala. +ai intai o las sa il (ara(teri:e:e. Apoi il las pe el sa se (ara(teri:e:e. A(est lu(ru ii per-ite ei sa stea deoparte sisa il priveas(a in -od obie(tiv. R> A(easta de:volta observatorul obie(tiv la pa(ient. %ar raspunsul du-neavoastra nein(re:ator HAcum<2 depotentiali:ea:a din nou (adrul -ental (are a(e posibila aparitia si-pto-ului.

&epotentializarea cadrului o5isnuit al simptomului1 ,lume si valori inconstiente

E1 "a ramanem tacuti. Te vei simti stan@enita; D1 Nu. Toata lumea din camera stie care este pro5lema mea# deci nu am de ce. E1 Este sau a 'ost; K auzaL D1 Este. E1 Hai sa discutam despre acele scur,eri atunci. D1 "unt va,i# ca o ceata. E1 Nu poti iri,a nimic cu ceata. "in,ura utilizare e'icienta pentru ceata este pentru plantele de apartament. D1 &ar de asemenea nu poti canta la -arpa cu plantele de apartament. E1 &e aceea pastrezi ceata pentru plante. K auzaL

521

*ontinui sa crezi ca e 'oarte di'icil# asa este; R1 &a. D1 <m avut tot timpul sentimentul ca daca ar 'i cu adevarat uscate# nu s3ar mai intampla. E1 EI 5ine# -ai sa corectam asta. E> A(u- trans or-a- si-pto-ul in situatiade a dis(uta despre -ainile ei. '(hi-b (au:a si-pto-ului> inainte, (antatul la harpa a deter-inat si-pto-ulD a(u-, dis(utatul il deter-ina. R> A(easta este o alta -odalitate de a detine (ontrolul asupra si-pto-ului si de al depotentiali:a> s(oti si-pto-ul din (onte,tul obisnuit si ii s(hi-bi (adrul (u un altul in (are il poti gestiona -ult -ai usor M in a(est (a:, utili:and pur si si-plu ta(erea.Apoi provo(i (u su((es si-pto-ul si ea (onstata (a poate produ(e nu-ai (eata. E> Eu nu inlatur (eata, (i doar ii dau o valoare nelegata de harpa. R> Dvs -utati si-pto-ul dintr.un (adru perturbator in unul olositor. +intea (onstienta poate per(epe re-ar(a privind utilitatea (etei pentru plante (a pe o glu-a absurda in a(est (onte,t, dar obtii (eva oarte i-portant la nivel in(onstient. Pentru in(onstient, si-pto-ele au o se-ni i(atie i-portanta. Lasi in(onstientul sa i-piedi(e se-ni i(atia si-pto-ului Aa(udi-inuata la o si-pla (eata; -utand a(ea se-ni i(atie (atre o utili:are (on(reta> (eata este buna pentru plantele de aparta-ent. A(easta inlo(uire un(tionea:a la nivel in(onstient, desi este absurda pentru -intea (onstienta.

Inlocuiri# implicatii si valori pozitive inerente simptomelor

E1 Mainile tale se pot usca# dar vrei sa le lasi li5ertatea sa se umezeasca din nou# asa este; D1 I-im.

525

E1 "a se umezeasca nu numai cand le introduci in apa# ci prin transpiratie. &eci nu incerca sa 'uri mainilor tale dreptul de a transpira. K auzaL Mainile tale au transpirat e?cesiv vreme indelun,ata. "a le dam cel putin doua ore pentru a invata semni'icatia e?acta. "i poti vedea de@a ca au invatat 'oarte mult. K auza lun,aL R> Este o dubla legatura (and o intrebati da(a vrea libertatea de a.si lasa -ainile sa se u-e:eas(a din nouG Este o inversiune (iudata (and ii spuneti (a poate avea -ainile u-ede.

E> %i dau libertate M (hiar pentru a avea -aini u-ede. R> Dar da(a este libera sa aiba -aini u-ede, asta i-pli(a aptul (a are -aini us(ate. De(i ati olosit i-pli(atia pentru a ii da sugestia de -aini us(ate. E> Din -o-ent (e nu este ni(i o restri(tie in legatura (u -ainile u-ede, insea-na (a nu e,ista o restri(tie pentru -aini us(ate. #u este plasata intr.o situatie rigida M sunt situatii in (are -ainile u-ede pot i a((eptate. Pana sa -a (unoas(a, toate -ainile u-ede erau ingro:itoare. R> A(ordati o valoare po:itiva unui lu(ru (are inainte era in totalitate negativ. " a0utati sa re(unoas(a valoarea po:itiva a un(tiei psihologi(e (are repre:enta nu-ai un si-ptonegativ.

&epotentializarea rezistentei viitoare1 a 'i in transa 'ara a constientiza acest lucru

E1 <propo# de cate ori ai 'ost in transa azi; D1 Tocmai incercam sa3mi dau seama. K auzaL E1 &e mai multe ori;

526

D1 &a. E1 &e mai mult de doua ori; D1 &a. <sa cred. E1 &e mai mult de trei ori; D1 Nu sunt 'oarte si,ura. E1 &e mai mult de patru ori; D1 Nu# nu cred. E1 &e mai mult de cinci ori; D1 Nu. E1 oti sa te ridici in picioare; K"e ridicaL R> De (e o intrebati de (ate ori a ost in transaG E> Ea nu poate sti sigur da(a ideea a(easta a aparut intr.o stare de veghe sau intr.o stare de transa. Da(a vrei sa vane:i o (aprioara, ar i -ai bine sa stii unde se a la, pentru (a nu o poti gasi intr.un lo( in (are nu este. Ea nu poate avea o re:istenta ata de o idee pana (and nu stie da(a a aparut in stare de veghe sau in stare de transa. R> De(i depotentiali:ati din nou ori(e or-a de e,pri-are a re:istentei ai(i. E> Re:istenta viitoare. Pentru a i re:istenta ata de o idee, ea trebuie (a -ai intai sa o de ineas(a> transa sau (onstienta. 521

R> Cu alte (uvinte a(eti di i(ila deter-inarea -asurii in (are sugestiile i-portante au ost a(ute intr.o stare de (onstienta sau de transa. 9tili:ati o tehni(a de (o u:ie pentru a prote0a sugestiile dvs. De re:istenta ei (onstienta. %ntreband.o de (ate ori a ost in transa, o puteti pune intr.o situatie de nesiguranta ata de starea ei de in(onstienta. A(est lu(ru are valoare terapeuti(a da(a pa(ientii stiu sau nu da(a au ost in transa. A(ea (on u:ie ii opreste de la (ondu(erea sugestiei terapeuti(e pe o (ale (are le per-ite sa o repudie:e. E> Da, este oarte valoros.

Imo5ilitatea -ipnotica conditionata de Pa incercaQ

E1 %ncearca sa te asezi. D1 Nu pot. E1 Esti in transa; D1 Nu stiu. E1 Nu stii. <sa este. Nu stii. &e aceea nu stii de cate ori ai 'ost in transa. <cum te poti aseza. K"e aseazaL D1 O-# intele,. R1 < 'i in transa 'ara a sti; E1 &a. &aca un prieten ti3ar spune ca nu te poti aseza# te3ai intre5a daca este in toate mintile# nu3i asa; D1 &a.

522

R> 'e datorea:a a(easta inabilitate de a se ase:a unei stari te-porare de transaG E> Da(a pot indu(e o stare de transa in soldurile ei, ea trebuie sa re(unoas(a aptul (a pot indu(e transa si la nivelul -ainilor sale. R> Dar de (e ai reusit sa indu(i asta la nivelul soldurilor eiG Era intr.o stare nor-ala de veghe (and i.ai adresat intrebarea. E> %n(ear(a sa te ase:i. R> Cuvantul =in(ear(aE rostit si-plu si nesigur F intrebator sugerea:a aptul (a nu ar putea a(e lu(rul respe(tiv. %.ai (onditionat i-obilitatea utili:and (uvantul =in(ear(aE in elul a(esta. E> Da, raspunsul hipnoti( se instalea:a in -ainile sau pi(ioarele sale si ea stie asta. Autili:at de ase-enea si ideea (on or- (areia ea nu stie da(a se a la in transa sau nu. R> Care este (redinta ta a(tuala despre a i sau nu in transa si a nu sti astaG Da(a a- avea un instru-ent (are sa dete(te:e transa, ai (rede (a ea intra sau iese din transa pe par(ursul sedinteiG E> Da.

&inamica su,estiei indirecte1 Evidentierea controlului inconstient asupra comportamentului

E1 Iar tu devii constienta de cat de mult control detine mintea ta inconstienta. R> /oate a(este de-onstratii ale e i(ientei in(onstientului in (ontrolul (o-porta-entului au drept s(op (onvingerea -intii sale (onstiente de aptul (a si in(onstientul ei poate (ontrola si-pto-ulG A(easta este -odalitatea dvs de ba:a de a trata si-pto-ul prin hipnoterapie. #u e,(ludeti dire(t si-pto-ele din viata. Puneti la (ale o serie de e,periente (are s(ot in evidenta potentialitatile in(ontientului pa(ientilor. Le o eriti posibilitatea sa -arturiseas(a (ontrolul terapeuti( pe (are il are -intea lor in(onstienta asupra si-pto-ului si apoi ei lasa

523

in(onstientul sa (ontinue travaliul terapeuti(. Ast el terapia vine dintr.un 0o( psihodina-i( (e are lo( in interiorul pa(ientilor, -ai degraba de(at din in(er(arile a(estora de a se adapta la sugestiile dire(te ale unui terapeut (are vin din a ara lor. E> Da.

"u,estiile desc-ise N inc-ise pentru a 'ace 'ata pro5lemelor

E1 <cum ,andeste3te la inca cateva lucruri de care ai dori sa se ocupe inconstientul tau. D1 "a imi scurteze mainile; E1 <ltceva decat mainile. KO discutie li5era are loc acum despre pro5leme de 'amilie si teme aparent 'ara nici o le,atura cu discutia anterioara# timp de +: minute. Ii mai da inca o pauza.L E> %n(er( s a0ung si la alte proble-e pe (are le are. R> A(easta este o sugestie (are se poate e,tinde si re:olva o (lasa de proble-e, proble-e de (are terapeutul ni(i nu a a lat.

"emnalele ideomotorii pentru evaluarea si con'irmarea vindecarii simptomului1 etapa a doua

E1 <cum# inainte sa te intre5 ce a raspuns inconstientul tau despre transpiratie# ti3am vor5it despre mainile tale. Mana dreapta inseamna da# mana stan,a inseamna nu. &a# ai transpirat# nu# nu ai transpirat. riveste3ti mainile si vezi daca iti vor arata da sau nu. Lasa3le rela?ate pe coapse. *are dintre ele se va ridica;

K&upa un minut sau doua de asteptare# mana stan,a a lui D incepe sa se ridice 'oarte# 'oarte incet cu mici spasme.L Increderea ta creste. &evine tot mai puternica. 527

KMana dreapta incepe sa se ridice# dar stan,a ramane mai susL oti inc-ide oc-ii acum. Inconstientul poate sti raspunsul# dar tu nu tre5uie sa stii raspunsul. In re,ula. <cum lasa mainile sa cada in poala. Intre5area a primit raspuns. <cum te poti simti 'oarte odi-nita si linistita. <cum pentru ce este zam5etul acela; K auzaL R> Este a doua oara (and ati utili:at se-nalele ideo-otorii pentru rati i(area vinde(arii si-pto-ului. Pri-a oara a ridi(at -ana dreapta, aratand (a si-pto-ul este in(a pre:ent. De a(eea v.ati oprit si ati -ai lu(rat prin A1; depotentiali:area indoielii (onstiente (u privire la vinde(area i-pto-ului si prin A5; depotentiali:area (onte,tului obisnuit in (are a aparut si-to-ul. A6;Presarati -un(a terapeuti(a (u di erite or-e de sugestii indire(te si prote0ati a(este sugestii de distragere, et(. A1; " lasati sa e,peri-ente:e situatii hipnoti(e dra-ati(e, (u- ar i aptul (a nu poate sa se ridi(e sau sa se ase:e, pentru a des(hide alte (anale pentru s(hi-barea terapeuti(a (are pot o(oli stru(turile de produ(ere eronata a si-pto-ului ale eu. lui. A2; %i dati o pau:a apoi, dupa (are sunteti pregatit pentru un alt test ideo-otor in (are ea vrea sa renunte la transpiratie. " s(hi-bare in ata vinde(arii este evidenta, da(a situatie este in(a ne(lara> ea ridi(a usor -ana stanga, indi(and (a si-pto-ul a disparut, dar apoi se ridi(a -ana dreapta, indi(and (a a(esta este in(a pre:ent intr.o anu-ita -asura. E> Ridi(area -ainii drepte a ost o dovada a tuturor indoielilor (onstiente avute (are au ra-as. R> De data a(easta, -ana dreapta se ridi(a -ai sus, indi(and (a raspunsul s.a s(hi-bat in -o-entul re(unoasterii unei -odi i(ari se-ni i(ative a si-pto-ului. Apoi ii spui sa in(hida o(hii si -intea ei (onstienta are nevoie sa stie raspunsul. De (eG

Rati'icarea sc-im5arii simptomului

E1 <ceste indoieli apar in mintea ta# nu3i asa;

524

D1 &a# asa este. E1 Este 'rumos sa privesti cresterea. R1 &a# a5solut. E1 <cum am sa va spun o alta poveste. KErickson povesteste istoria unui caz clinic in care a a@utat o 'etita de ++ ani sa isi mentina patul uscat. Un element important al cazului este reprezentat de controlul ,radual al simptomului. El continuaL R> Re(unoasteti indoielile ei (onstiente si le adu(eti la supra ata pentru a le e,plora. Re(unoasteti des(his adevarul privind starea ei interioara. Ea raspunde a ir-ativ. Ati setat.o ast el sa ie po:itiva. Este intr.o dispo:itie =a ir-ativaE. Apoi i-ediat (ontinuati (u =este ru-os sa privesti (restereaE, (are este o intarire dire(ta a aptului (a -ana ei stanga s.a ridi(at, (a ea se s(hi-ba si a aptului (a renunta la si-pto-. E> Care parte a (orpului (ontribuie la udareG R> Povestea dvs despre enure:is este si-ilara datorita si-pto-elor de udare si a altor detalii ase-anatoare. E> Da, organe genitale ude si -aini u-ede.

Utilizarea timpului si a esecului pentru vindecare

E1 <corda3ti timp su'icient. <cum mainile tale au terminat cu transpiratia pentru astazi. "e mai pot umezi si maine# poimaine. "i tu vei 'i surprinsa de lun,imea intervalelor in care le vei avea uscate.

K auzaL

529

&upa un timp# vei avea o seceta pe maini. <cum si atunci# pana si in desert ploua. R> 9tili:e:i ti-pul pentru vinde(area si-pto-ului. E> Da, si ii dau per-isiunea sa aiba ese(uri. /oate ese(urile vor de-onstra o (restere. R> Ese(urile vor de-onstra (resterea pentru (a ele vin dupa (resterea intervalelor in (are ea are -ainile us(ate. %ntrebarile ideo-otorii pentru rati i(area vinde(arii si-pto-ului> etapa a treia E1 Lasa mainile @os. <cum -ai sa vedem care mana se va misca in sus. KMana stan,a se ridica doar. "e incrunta in timp ce o ridicaL Inc-eieturile de asemenea. *oatele se vor indoi. almele vin catre 'ata. Mai sus# mai sus# sus# 5ine# e ,reu de crezut# nu3i asa; *a inconstientul tau spune1 Transpiratia nu este pentru viitoar. "i inconstientul tau stie asta. Inconstientul tau stie ca mintea ta constienta va realiza ,radual acest lucru# dar numai cand va 'i pre,atita si in ritmul ei. Inc-ide oc-ii.

R> /estati a treia oara si in inal nu-ai -ana stanga se ridi(a, indi(and aptul (a transpiratia a ost inlaturata e i(ient. Este un (a: (lar (are ilustrea:a -odul in (are reveniti pentru a trata indoielile si re:istenta ei, in ti-p (e obtineti un raspuns ideo-otor (lar al vinde(arii si-pto-ului. E> Da. R> A(u- e,tin:i raspunsul ideo-otor si, prin i-pli(atie, vinde(area, intreaga ei -ana levitand tot -ai sus si -ai sus. E> Constienti:area graduala insea-na (a ea poate invata atat de rapid sau de in(et (at isi doreste.

Transa odi-nitoare pentru intarirea sc-im5arii terapeutice

538

E1 Intra adanc in transa. "i acum trezeste3te atat de mult cat doresti. =D inc-ide oc-ii# se rela?eaza vizi5il pentru cateva momente# dupa care se trezeste.> R> Dupa indi(area (u su((es a s(hi-barii si-pro-ului prin se-nale ideo-otorii, (ontinui (u o transa odihnitoare. '.a a lat intr.o di i(ultate evidenta Ase in(runta; in ti-pul se-nalarii ideo-otorii, -otiv pentru (are a(u- o lasi sa aiba (ateva -o-ente de transa terapeuti(a, (a o (ale de a.i re(o-pensa i-pli(area (u rela,are si libertate interioara.

Umorul pentru 'acilitarea dinamicii inconstientului

E1 <cum sa palavra,im un pic. D1 &a. E1 <m 'acut3o pe &r. !ert-e Rod,er din Ne$ %ork sa se @eneze. Lecturam ceva acolo# la un 5anc-et# in cinstea mea. *ineva m3a intre5at unde urma sa dorm in noaptea aceea. <m spus1 cu !ert-a. "i cred ca esti 'oarte surprinsa sa constati cat de des dormi impreuna cu mine. Mer,i constant la culcare impreuna cu mine# nu3i asa; Mai de,ra5a 'ara @ena# asa e; D1 NU# nu cred ca sunt lipsita de rusine. E> Pare (a relate: o poveste personala. R> Dar de apt va re eriti indire(t la se, din nou. Dar (are este s(opul a(estei (on runtari (u se,ul ai(iG E> %i spun (a -erge la (ul(are i-preuna (u -ine. Constient, ea stie (a nu. R> 'tie absurditatea a(estui lu(ru. E> Dar a- ost oarte (onvingator. A- ost oarte (onvingator (u in(onstientul ei ast el in(at in(onstientul ei spune> =El nu vorbeste de at despre a a (ul(a (u el, (ine despre a -a (ul(a (u alt(inevaJ 'unt lipsita de aparare in ata aspe(telor legate de se,.E

531

R> <olosesti palavrageala si u-orul pentru a a(ilita re:olvarea interioara a proble-ei ei de dina-i(a se,uala. 9-orul depinde de e e(tele sale asupra pro(eselor in(onstiente. <olosesti u-orul ai(i pentru a initia o (autare in(onstienta si pentru a a(ilita pro(esele in(onstiente (are deter-ina rea(tiile si-pto-ati(e.

Rati'icarea lucrului terapeutic

E1 <m 'acut multe impreuna# nu3i asa; D1 &a. E1 <m 'acut multe impreuna. Esti aici de . ore si un s'ert. Ma crezi; D1 &a. E1 &e ce; &oar pentru ca am spus3o; D1 Nu# stiu si eu asta. E1 oti reveni maine; Tre5uie sa te odi-nesti 5ine. D1 <ici sau acasa; E1 &e pre'erat in -oeni?. D1 Vrei sa ma odi-nesc peste noapte ca sa pot dormi cu tine maine# din nou; E1 Maine pentru ca vreau sa am o odi-na psi-ica 5una. <i muncit mult. Mai mult decat iti inc-ipui. <i alterat patternuri# ai invatat altele noi. <i nevoie de odi-na. Te vei ,andi la mainile tale intr3un alt 'el.

535

R> A(u- o a0utati sa re(unoas(a aptul (a a avut lo( un travaliu terapeuti( lung. /er-inati sedinta (u a(este sugestii ne-aipo-enite de tre:ire (are vor a(ilita odihna (onstienta si (ontinuarea travaliului terapeuti( la nivel in(onstient in ti-pul so-nului ei. %n(er(area ei de a e,tinde glu-a dvs intreband> =@rei sa -a odihnes( peste noapte (a sa pot dor-i (u tine -aine, din nouGE plasea:a se,ul a(olo unde ii este lo(ul, in (onte,tul (ontinuarii lu(rului terapeuti( (u dvsD ea in(epe sa aso(ie:e se,ualitatea (u terapia ara (a -a(ar sa isi dea sea-a de asta.

"E&INT< < &OU<

Insi,-t3ul si lucrul cu clase de pro5leme similare
%n :iua ur-atoare, I s.a intors pentru o a doua sedinta de doua ore (u Eri(*son. Prietenul ei L este pre:ent in (alitate de observator. 'edinta in(epe (u ad-iterea spontana din partea ei a senti-entelor de (on u:ie in legatura (u terapia din :iua pre(edenta. A(easta (on u:ie este (ara(teristi(a starii -entale a pa(ientilor lui Eri(*son in stadiul initial si de -i0lo( al terapiei. Con u:ia este un indi(ator al aptului potrivit (aruia (adrele de re erinta obisnuite ale pa(ientului si orientarea spre realitate au ost pierdute, ast el in(at dina-i(a lor psihi(a se a la intr.un de:e(hilibru. Are lo( un pro(es de destru(turare Qn (are -ulte dintre -odalitatile eronate responsabile de aparitia si-pto-elor si (o-porta-entelor de:adaptative se pierd in pun(tul in (are noile aso(iatii si patternuri sunt or-ulate in s(opul atingerii s(opului terapeuti(. Re(unos(and (a este ne(esara in -are parte o terapie prin insight in a(easta sedinta, Eri(*son in(epe prin (ateva e,er(itii de in(al:ire -entala> %i (ere sa des(rie in detaliu -obila din lo(ul in (are a dor-it (u o noate inainte si apoi toate lu(rurile pe (are le.a va:ut (u o :i inainte intr. un tur al -aga:inelor. /oate a(estea ii pot parea irelevante pa(ientului, dar Eri(*son to(-ai de a(eea e,ersea:a operatiile de (autare din -intea ei (u lu(ruri non.a-enintatoare. A(este operatii de (autare vor i olosite -ai tar:iu in sedinta, (and va trebui sa (aute si sa e,pri-e insight.uri. Eri(*son indu(e transa (u sugestii ideo-otorii ACat de (urand ti se vor in(al:i -ainileG; (are sunt potrivite pentru I, deoare(e sen:atia de (aldura este legata de se,ualitate (are atinge unul

536

dintre (o-ple,ele ei in(onstiente de ba:a. Apoi in(epe lu(rul in sensul eli-inarii repri-arilor intr.o serie de -oduri. '(opul sau, (a de obi(ei, este de a a0uta pa(ientul sa piarda patternurile rigide responsabile de aparitia si-pto-ului, ast el in(at in(onstientul sa se poata restru(tura intr.o realitate -ai buna. El utili:ea:a se-nalele ideo-otorii, analogiile, povestile si alte instru-ente pentru a (ondu(e (ontinuu pro(esul aso(itiv (atre introspe(tie in :one (riti(e. Ai(i sunte- -artorii (elui -ai i-ortant pun(t al lui Eri(*son> a(ilitarea insight.ului. El -erge din aproape in aproape, (a un la(atus (are in(ear(a di erite (hei, pana (and pa(ienta eliberea:a propriile repri-ari. Dupa in runtarea re:istentei initiale, I e,peri-entea:a o serie de insight.uri despre dina-i(a a-iliei ei si (au:ele si-pto-elor. Eri(*son apoi in(heie interviul si ter-ina terapia, lu(rand asupra -ultor indoieli (onstiente in legatura (u inlaturarea si-pto-ului A(laustro obia si tea-a de avioane, la el (a si transpiratia;. %ntr.un -od respe(tabil, el de:valuie in inal -ulte dintre abordarile terapeuti(e utili:ate (u ea. +ulte dintre -isterele hipnoti(e sunt disipate(u o si-pla strategie de utili:are a teoriei sugestiei hipnoti(e> el a a0utat.o nu-ai sa utiliyeye propPriile aso(iatii si pro(ese -entale pentru a isi atinge s(opurile terapeuti(e.

*on'uzia ca un precedent al reor,anizarii mentale

E1 *e ai mai 'acut de ieri incoace; D1 Nu prea multe. <m mers la culcare relativ devreme. Mintea mea era con'uza. Imi aminteam 'ractiuni de lucruri care 'usesera spuse# in special cuvinte. Unele dintre povestirile dvs. Nu am vrut sa mer, la toaleta in mi@locul noptii. Nu stiu daca asta avea vreo le,atura cu ceea ce ne spuneati ieri# dar nu am vrut sa mer, nici sa inot seara trecuta. Nu am vrut sa intru in apa. "imteam o stare ,enerala de con'uzie. Nu am 'ost in stare sa nu ma ,andesc la ce s3a intamplat ieri. E1 La ce te3ai ,andit in mod special; D1 Ei 5ine# sunt intr3un 'el surprinsa de sentimentul ca este vor5a de o alta entitate care poate asculta si intele,e lucrurile pe care nu le 'ac si pro5a5il ca nu este vor5a de partea constienta. E1 Unde locuiesti; D1 In Tempee# cu un prieten care este asistent social.

531

R> Cand spune> -intea -ea parea (on u:a, re(unoasteti asta (a un e e(t tipi( al stadiului initial al terapiei. Este un se-n bun, din -o-ent (e insea-na (a au ost depotentiali:ate (adrele ei de re erinta (onstiente si in(onstientul sau a avut oportunitatea sa se reorgani:e:e in (adrul de-ersului terapeuti(. E> Da. R> +intea sa (onstienta este (on u:a, dar din -o-ent (e nu a ost (apabila sa nu se gandeas(a la (e s.a inta-plt ieri, asta trebuie sa inse-ne (a in(onstientul ei a lu(rat a(tiv. E> Ea si-te (a este o alta entitate in interior si a(e o progno:a. R> %ndi(and (lar (a ati ost pe (alea (ea buna ghidand.o sa intre in (onta(t (u a(easta sursa interioara (are poate intelege -ai -ult si poate i -ai opti-ista de(at -intea sa (onstienta.

<ntrenarea in e?aminarea mentala completa

E1 Numeste mo5ila din casa. D1 Ei 5ine# in su'ra,erie sunt perne mari in loc de mo5ila# dar este si un 5alansoar acolo. Este un pat in 5ucatarie. "unt scaune inalte de 5ar in 5ucatarie. "unt trei dormitoare# deci trei paturi. &oua normale si unul cu apa. "unt trei si'oniere. "i cred ca asta e tot. E1 Nici un alt o5iect; Nu ai vor5it de nici o masa inca. D1 &a# este o masa cu patru scaune in 5ucatarie# etc. E1 <cum# vreun lucru special pe care l3ai 'acut ieri; D1 <m mers la cumparaturi sin,ura pentru apro?imativ o ora si am ratacit nauca# 'acand o pauza. <ltceva nu. E1 Unde ai 'acut cumparaturi; D1 Intr3un loc mic# de 'apt nu mic. Este un comple? mare de ma,azine. E 1 La ce o5iecte te3ai uitat ; D 1 Mancare# 5ranza# carne# 'aina# vin# rosii# 'asole# pantaloni. E1 <ltceva; D1 N. D1 antalonii pe care i3am cumparat erau 5ar5atesti# dar mi s3a parut ca par a 'i de 'emeie. R> Casre este s(opul a(estei intrebari aparent irelevante despre -obila din (asaG E> Cand te gandesti la un lu(ru, il ve:i intr.un (onte,t, nu e,(lu:i ni-i(.

532

R> A, a(easta este i-pli(atiaJ 'ugerandu.i sa se gandeas(a in detaliu la -obila din (asa prietenului ei, antrenati in(onstientul sa se i-pli(e pro und in (eva, ara a.i spune (onstientului (e a(eti. #u ii spuneti dire(t, vreu sa iti e,plore:i in pro un:i-e proble-ele. %n s(hi-b, ii dati o alta sar(ina pe (are sa o indeplineas(a intr.o -aniera (o-pleta. Apoi va asteptati (a a(el pro(es de e,a-inare (o-pleta sa se generali:e:e auto-at la anali:a proble-elor sale. E> Ea a venit la -ine (u o proble-a si eu ii spun (a va trebui sa se gandeas(a. Apoi ii arat -odul in (are trebuie sa se gandeas(a. R> Apoi a(eti a(elasi lu(ru (erandu.i sa des(rie in detaliu -ersul la (u-paraturi. E> <a(e o lista re-ar(abila> si ter-ina (u pantalonii. R> A, i-pli(atia se,uala a pantalonilorG E> DaJ Este e,pri-ata oarte ru-os. De (e ar (u-para pantaloni barbatestiG Este (a si (and ar alege un barbat.

&ezvoltarea insi,-t3ului
D1 O data m3ati intre5at cat de curand va voi uita. Nu prea am inteles ce vroiati sa spuneti cu asta# dar cred ca raspunsul meu a 'ost ca nu cred ca va voi uita# iar L a dat o e?plicatie in le,atura cu ce crede ca a insemnat. E1 "i care a 'ost e?plicatia lui; D1 &oua parti cred. Una ca nu ar tre5ui sa va las sa imi stati in cale 'olosindu3ma sau ceva de ,enul acesta. &vs va 'olositi ca pe un 'el de meta'ora in asistarea mea pentru a 'ace ceea ce tre5uie pentru mine. <sa este; E1 Este mai mult ascutit decat taios. D1 &a# este. E1 <ltceva; K auzaL Numai lucrurile pe care le poti spune ,rupului. D1 Ei 5ine# am 'ost surprinsa din nou pentru ca mi se parea ca mintea mea constienta era o entitate separata si am continuat sa il intre5 pe L daca crede ca inconstientul meu poate intele,e ceea ce constientul nu a inteles. <poi el aproape ca a ras si mi3a e?plicat ca si,ur ca da# acest lucru poate 'i adevarat. Utilizarea de catre dvs a cuvantului cura@ s3a potrivit intr3un 'el pentru mine# pe de o parte pentru ca eu cred c m3am a'lat intr3o situatie 'oarte di'icila la lucru pe care am depasit3o printr3un 'el de e?ercitiu suprem al vointei si cura@ului. *red. <# stiu si un alt lucru. &espre 'etita cea mica si 5londa KD este

533

5londa si se re'era aici la o amintire din copilarieL care se intinsese pe trepre si cred ca L a spus ceva despre ea su'erind de claustro'o5ie# iar raspunsul meu a 'ost# de unde stie el ca su'ar de claustro'o5ie; E1 *-iar su'eri de claustro'o5ie; D1 I-im. E1 *at de si,ura esti de asta; D1 Ei 5ine# presupun ca este o pro5lema de ,rad. O data cand ma a'lam pe 5ratul "tatuii Li5ertatii# unde este o portiune 'oarte in,usta# am vazut ne,ru in 'ata oc-ilor pentur ca era un spatiu 'oarte mic si nu imi plac avioanele din acelasi considerent. Intotdeauna m3am ,andit ca daca cineva vrea sa ma tortureze# tot ce tre5uie sa 'aca este sa ma inc-ida in 5aie. E1 Unde anume in avion ai celer mai puternice sentimente de ,enul acesta; D1 *and stau la 'ereastra si privesc a'ara. *red ca atunci e cel mai rau. E1 *at de des calatoresti cu avionul; D 1 J5or catre coasta de vest cam de doua ori pe an. E 1 <cum# in ce 'el d ma,azine ai intrat ieri ; D1 Intr3un comple? de ma,azine# un !road$aG# un supermarket# 5rutarii# ma,azine de lic-ioruri# ma,azine sportive# ma,azine de caciuli# 5acanii# ma,azine cu saltele cu apa# cu pesti tropicali. E1 <i trecut si pe lan,a locuri care nu ti3au placut; D1 "in,urul lucru care imi vine in minte si nu sunt si,ura ca nu mi3a placut# este un loc de dans rosu# a'lat pe un colt. E1 *e ai vazut acolo in mod special; D1 *e am vazut; <rata ca o cladire 'acuta din caramida care tocmai 'usese vopsita in rosu. "i erau 'emei dez5racate pictate peste tot in a'ara cladirii. E> %n(epe sa inteleaga lu(rurile (u dublu sens (and in(epe sa isi pune intrebari in legatura (u intrebarile pe (are eu i le adrese: despre (at de (urand -a va uita. Are dreptate in legatura (u aptul (a nu trebuie sa -a lase sa stau in (alea ei atun(i (and se oloseste pe ea. R> Ea are insight.uri legate de (laustro obie, de ri(a de inalti-e si de un(tionarea (onstientului M in(onstientului. Co-entariul ei inal legat de lo(ul de dans (u nuduri rosii nu este elaborat, dar este greu de (re:ut (a nu reali:ea:a legatura (u aptul (a dvs purtati intotdeauna haine visinii PEri(*son nu distinge (ulorile, de(at nuante de rosu in(hisQ si (u (onotatiile se,uale din re-ar(ile dvs. %n ori(e (a:, a(est lu(ru sugerea:a puterni( aptul (a in(onstientul ei preia aso(iatiile (u (onotatii se,uale e,istente in dis(ursul dvs pe doua nivele. 537

Dvs va preo(upati in -od evident de (at de pregatita este ea pentru a a(e ata proble-ati(ii se,uale, ast el (a nu olositi a(easta posibila des(hidere (atre dis(utarea proble-elor se,uale.

Inductia ideosenzoriala utilizand un comple? psi-odinamic

E1 *um sunt mainile tale; D1 Umede. E1 Tre5uie sa 'ie vor5a de 'aptul ca ai o inima calda. *at de repede iti poti incalzi mainile; K auzaL D1 Ele se incalzesc. K auzaL E1 Inc-ide oc-ii. K auzaL lasa3te pe spatarul scuanului. K auzaL "i continua sa dormi tot mai adanc si mai adanc. R> Ai(i aso(iati in -od deliberat transpiratia (u ini-a (alda si, prin i-pli(atie, proble-ati(a se,uala. Apoi, inainte (a ea sa raspunda sau sa inter ere in a(easta aso(iatie, in(epeti i-ediat o indu(tie ideosen:oriala a transei intreband.o (at de (urand se vor in(al:i -ainile ei. A(ea intrebare indu(e transa, pentru (a ea trebuie sa intre in transa inainte de a si-ti un raspuns ade(vat de in(al:ire. Din -o-ent de ati aso(iat de0a (aldura (u ini-a, se,ul si transpiratia, alegerea indu(erii intareste si e,tinde a(este aso(iatii. Aso(ierea initiala intre u-e:eala si ini-a (alda o i-ping (atre o (autare interioara a sensului. A(easta (autare interioara este (ara(teristi(a transei (otidiene (and oa-enii isi iau un -o-ent de pau:a pentru re le(tare asupra unei sar(ini sau a unei intrebari intorto(heata. Apoi utili:ati i-ediat a(easta (on(entrare pe interior, pentru a indu(e o transa (are de ase-enea utili:ea:a aso(iatiile interioare A(aldura; (are ii o(upa -intea in -o-entul respe(tiv. Pute- (on(lu:iona intregul pro(es dupa (u- ur-ea:a. %.ati dat doua sugestii (are au indus transa si-ultan> A1; Aso(iatia dintre si-pto- Au-e:eala; si in(al:ire Ase,; o i-pinge (atre o (autare interioara, si A5; intrebarea in legatura (u in(al:irea -ainilor sale (are deter-ina (a raspuns transa. A(este doua abordari sunt intaritoare pentru (a au o te-a (o-una> in(al:irea. A(easta te-a (o-una este indu(atoare de transa prin ea insasi pentru (a ati plasat.o in (adrul unui (o-ple, psihodina-i( (entral Ain(al:ire, se,, transpiratie; (are se a la in in(onstientul ei. "ri de (ate ori a0unge- la (o-ple,ele unei persoane, desigur are lo( are lo( o s(adere spontana a nivelului (onstient (are de ase-enea a(ilitea:a transa. Ea va raspune atun(i ideosen:orial prin (aldura si va intra in transa.

534

<ntrenarea transei autonome

E1 In timp ce dormi tot mai adanc# eu voi da cateva tele'oane. KE. &a cateva tele'oane in scop pro'esional# pro,rameaza intalniri viitoare cu R# etc. &upa apro?imativ 4 minute se intoarce la DL. R> %n stadiile initiale ale indu(erii transei le dati pa(ientilor din (and in (and (ate o pau:a pentru a invata sa adan(eas(a transa in -od autono-, prin ori(e -i0lo( pe (are il au la dispo:itie AEri(*son, Rossi, and Rossi, 1973;.

*-estionarea e?ploratorie ideomotorie

E1 Respira 'oarte adanc# D. "i apoi 'ie inclina# 'ie misca3ti capul incet ca raspuns la intre5area mea. &oresti sa 'ii aici cu mine; =Ea inclina capul in semn de da> Vrei cu adevarat. Mai este cineva care ai vrea sa 'ie aici cu noi; = auza# nici un raspuns> E in re,ula# voi repeta intre5area. Vrei sa 'ii sin,ura cu mine; ="cutura capul in semn de nu> "tii de ce ; = auza# nici un raspuns> E in re,ula# alta intre5are. "tii de ce ai ceea ce se numeste claustro'o5ie; ="cutura capul in semn de nu> Iti amintesti cand ai inceput sa transpiri; ="cutura capul in semn de nu> "tii cand ai luat -arpa sa canti; =Inclina capul ca da> R> Dupa (in(i -inute de adan(ire autono-a a transei apre(ie:i pregatirea ei de a raspunde pe ba:a (atorva se-nale e,ploratorii ideo-otorii. De obi(ei olosesti in(linarea (apului sau -is(area lui lateralaD pentru ele se oloses( -is(ari bine invatate si auto-ati:ate pe (are oa-enii le utili:ea:a re(vent ara sa reali:e:e a(est lu(ru in viata de :i (u :i. Prin ur-are si pa(ientii pot avea tendinta de a i -ai a-nesti(i pentru se-nalele (u (apul, pe (are ei nu le pot vedea, (o-parativ (u se-nalele (u degetul sau (u -ana, de (are se pot olosi atun(i (and au o(hii des(hisi. E> Cand a- in(eput prin a o intreba da(a vrea sa ra-ana singura (u -ine, a- in(er(at sa provo( aso(iatii se,uale de la pri-a sedinta. A- lasat.o sa patrunda in dina-i(a sa se,uala.

"u,estiile post3-ipnotice1 constiinta nu necesita controlM dizolvarea reprimarilor in psi-odinamica centrala

539

E1 Mai tarziu# cand vei 'i treaza# imi vei da# dar nu imediat# data si locul# si vei 'ace acest lucru in a'ara conte?tului ,eneral al conversatiei. Ma intele,i; =Inclina capul ca da> <m putea vor5i despre alimente# statul Minnesota si tu# deodata# vei introduce in conversatie data si locul# si dupa ce vei 'ace acest lucru# vei realiza ca va 'i locul si data cand vei lua -arpa. <cum intele,i; =Inclina capul ca da>. R> De (e olosesti a(easta abordare pentru a tre(e din(olo de a-ne:ia ei si a o deter-ina sa isi a-inteas(a de -o-entul (and a in(eput sa transpireG %i o eri (u-va in(onstientului o(a:ia de se autodes(operi (u a0utorul ori(arei aso(iatii inta-platoare (are poate i legata de -aterialul se-ni i(ativG E> Atun(i (and antrena- o e(hipa de tiristi pentru o (o-petitie internationala, le.a- spus sa isi lase privirea spre inapoi si spre inainte, sus si 0os, de 0urul i-pre0urul tintei. #u vei stii de(at atun(i (and vei apasa pe traga(i. R> +intea (onstienta nu va stii (and, ast el in(at in(onstientul va avea o(a:ia sa se i-pli(e si sa apese pe traga(i la -o-entul potrivit. '(api de presiune -intii (onstiente si trans eri responsabilitatea in(onstientului. %i e,pli(i asa (eva unui pus(asG E> #u ii e,pli( a(est lu(ru lui. %.a- spus doar (a ni(i nu va stii (and degetul va apasa pe traga(i. 'e va elibera de toata tensiunea pentru (a nu este ne(esar sa stie (and va avea lo( a(est lu(ru. 'ingurul lu(ru ne(esar este (a glontele sa loveas(a tinta. R> +intea (onstienta nu trebuie sa stie -o-entul pre(is. %i per-iti in(onstientului sa 0oa(e un rol i-portant in a(est raspuns. E> 'i -intea (onstienta poate i -ai linistita pentru nu si-te presiunea de a e,e(uta (eva la -o-entul potrivit. 9n (opil -i( intreaba -ereu> Pot sa a( a(est lu(ru atun(i (and voi doriG 'enti-entul (on ortului si libertatii este oarte i-portant. #u trebuie sa (unosti -o-entul potrivit.

578

R> %i o eri a(easta libertate in(onstientului, de a o eri propriul raspuns, in elul sau, la -o-entul sau. Depontetiali:e:i setarile eronate ale -intii (onstiente a pa(ientului (are doreste sa (ontrole:e totul si apoi o eri libertate in(onstientului (reativ al subie(tului.

<mnezia structurata
E1 O alta intre5are1 Vrei sa 'ii cu mine# pe scurt; =Inclina capul ca da> E dra,ut din partea ta. <cum te invit sa te ,andesti la cel mai 'ericit eveniment din viata ta. &oar ,andeste3te la el. Nu tre5uie sa imi spui mie. &e asemenea# ,andeste3te la cel mai trist moment din viata ta. Nici despre el nu tre5uie sa imi spui nimic = auza lun,a> R> Dupa (e i.ai trans-is o sugestie post.hipnoti(a i-portanta, te intor(i din nou la intrebarea privind dorinta de a i (u tine. Continua ast el (onotatia se,uala, dar plasata ai(i, tinde sa stru(ture:e a-ne:ia pentru sugestia post.hipnoti(a (are vine intre doua or-e ale a(eleiasi intrebari. E> Da, totul pana ai(i are (onotatii se,uale A-o-entele (ele -ai eri(ite si (ele -ai triste; R> " absorbire i-ediata in preo(upari se,uale serveste (a distra(tie (are poate a(ilita, de ase-enea, a-ne:ia pentru sugestiile post.hipnoti(e.

"u,estii post3-ipnotice seriale pentru un antrenament de -alucinatii ne,ative

E1 La scurt timp dupa ce te vei trezi# te vei intre5a unde s3au dus ceilalti. = auza> Vei 'i surprinsa. &e ce au plecat; <u 'acut acest lucru cu vreun scop anume; <cum trezeste3te incet. = auza in care ea desc-ide oc-ii si se reorienteaza spre corpul ei pentru un moment> R> Consideri (a este -ai e i(ient, de obi(ei, sa dai o sugestie post.hipnoti(a intr.o or-a seriala a(olo unde (o-porta-entul post.hipnoti( este integrat (u un (o-porta-ent de tre:ire in derulare sau (u -odele tipi(e de (o-porta-ent de tre:ire AEri(*son si Eri(*son, 1911;. %n a(est (a: nu sugere:i dire(t (a ea nu ii va vedea pe (eilalti (and se va tre:i. Doar subie(tii

571

oarte hipnoti:abili ar i (apabili de o ase-enea halu(inatie negativa puterni(a intr.o a:a ti-purie a antrena-entului lor. Dai o or-a -ult -ai subtila sugestiei (are poate utili:a -ulte dintre -odelele -entale de0a e,istente, (u- ar i surpri:a si intrebari despre unde au ple(at (eilalti, et(.

Trezirea din transa cu amnezie prin distra,ere

E1 *are crezi ca este mancarea mea pre'erata; D1 uiul; E1 Ia o 'elie de paine# un,e3o din 5elsu, cu unt de ara-ide# apoi acoper3o cu o 5ucata su5tire de paine. une3o la ,ril pana se topeste 5ranza. une3i unt de ara-ide# acoper3o cu o 'elie de 5ranza# pune3o inapoi la ,ril pana 5ranza se va topi. D1 Incerc sa imi amintesc daca am avut vreodata 5ranza si unt de ara-ide. E> Ai(i a- in(eput (u o adul-e(are a -an(arii -ele pre erate. R> A(est lu(ru serveste, de ase-enea, (a o alta distragere (are tinde sa o ere transei -aterialul a-nesti(.

*on'uzia si cautarea inconstienta1 depotentializarea controlului constient

D1 Nu intele, despre ce vor5esti. E1 &espre ce crezi ca vor5esc; = auza> D1 Nu pot sa isi spun c-iar acum. E1 *e nu stii; D1 ai# ieri# am crezut ca stiam unde erai# intr3un anume 'el.

575

E1 *um te simti stiind ca inauntrul tau este o alta entitate; D1 <mestecat. Ma simt descoperita in anumite 'eluri si inspaimantata in altele. E1 &e ce ar tre5ui sa iti 'ie 'rica; D1 *red ca este o lipsa de control. &aca acolo este o alta entitate# atunci acolo sunt lucruri asupra carora nu detin controlul. E1 &e ce tre5uie sa detii controlul; =pauza> D1 ai# este inspaimantator pentru mine sa nu detin controlul. E1 *at de inspaimantatoare este lipsa controlului; D1 entru mine# sa nu detin controlul; &estul de putin# cred. E1 <cum lasa3ma sa isi e?plic. In aceasta camera mi3ai dat mie controlul. In a'ara acestei camere# vei detine propriul control# si imi vei lasa mie controlul in aceasta camera pentru a3mi permite sa te a@ut# asta este tot. rima mea 'ata vitre,a este un -oeni? pentru a su5iect -ipnotiza5il minunat. <m luat3o la un ,rup de studiu din

demonstra si a discuta despre -ipnoza. Intentionam sa o 'olosesc si nu puteam sa o5tin nici un raspuns de la ea. &upa ce ne3am intors acasa# mi3a spus# Ma vei ierta tata; tre5uia sa a'lu daca detineam controlul. Mi s3a intamplat acest lucru de nenumarate ori. Tre5uie sa a'le daca detin controlul total. R> Ea in(er(a, dar nu intelegea, relevanta (onversatiei pentru terapia ei (and a spus (a nu intelegea despre vorbesti. E ortul tau de a.i da un -o-ent de respiro i.a provo(at (on u:ie si a i-pins.o (atre o (autare in(onstienta. A(est tip de (autare e,ploratorie (ontinua este, de apt, setul -ental pe (are in(er(i sa il a-pli i(i pentru (a transa sa un(tione:e. Apoi te intor(i i-ediat la terapie (u intrebarea despre (ontinerea unei alte entitati. Apoi ea (on ir-a proble-a de ba:a a -ultor pa(ienti> se te-, de obi(ei, sa renunte la (ontrolul (onstient, nu au in(redere in in(onstientul lor pentru a gasi solutii si noi -odalitati de a a(e ata situatiilor. 576

E> Cu e,e-plul despre ata -ea vitrega, i.a- -ai dat un -o-ent de respiro. 'i a- asigurat.o (a detine (ontrolul, e adevarat. Dar intr.adevar trebuie sa a(i a(est lu(ru. @reau sa ie absolut in(re:atoare in ea.

"u,estia parado?ala si distra,erea

E1 <cum# ce doresti este un control mai mare asupra ta. &aca renunti la control in relatie cu mainile tale# iti redo5andesti controlul in relatie cu ceea ce tu numesti claustro'o5ie. &ar acum tu poti detine controlul total. Nu tre5uie nici macar sa ma trimiti nai5ii. E> %i dai un set parado,al aparent de sugestii (and ii spui (a detine (ontrolul, si a(u-, da(a ea redobandeste (ontrolul asupra -ainilor, in paralel va redobandi si (ontrolul asupra (laustro obiei. %ntelegand prin asta (a da(a ea per-ite in(onstientului sa re:olve proble-a (u -ana, o va re:olva si pe (ea (u (laustro obia. Dar nu i.ai spus a(est lu(ru (lar, intr.un -od rational pentru a intelege e-is era stanga, asa (u- a- a(ut eu ai(i. %.ai pre:entat a(est lu(ru (a un parado, aparent privind detinerea (ontrolului. Ase-enea pre:entari parado,ale va a-este(a pe -o-ent a(ultatile (riti(e, ast el in(at in(onstientul ei va avea din nou posibilitatea sa inter ere:e. Atun(i, inainte sa isi re(apete a(ultatile (riti(e, in(hei (u o alta a ir-atie provo(ativa in (are se presupune (a te.ar tri-ite naibii. A(est lu(ru o distrage si -ai -ult, ast el in(at sugestiile tale privind legatura dintre transpiratie si (laustro obie nu vor i a((eptate (onstient si trebuie sa ra-ana inauntru, unde doar in(onstientul poate a0unge si lu(ra (u ele.

Inducerea transei prin depotentializarea setului constient1 evaluarea capacitatii post3-ipnotice

=D este imo5ila# intr3o stare de transa> E1 Mai este cineva aici; D1 In aceasta camera; =O pauza lun,a> Nu iti pot da un raspuns simplu.

571

E1 <tunci da3mi unul comple?. D1 Ei 5ine# sunt trei sau patru oameni aici# dar# de 'apt# nu sunt. E1 Nu sunt; D1 Nu in mod real# sau asa ceva. E1 Nu in mod real. ="pre R> Vrei sa pui o intre5are despre acest lucru; R1 *um se simt acum mainile tale; D1 Umede si calde. E1 "unt calde. ermite3le sa devina mai calde si mai calde. R> E e(tul dublei tale depontetiali:ari asupra setul in(onstient (u un parado, si apoi (u o distragere i-ediata este a(ela (a ea se si-te intr.o (autare (ontinua intensa, pentru (are se a la, din -otive pra(ti(e, intr.o transa. /u re(unosti a(est lu(ru si pui o intrebare despre pre:enta altora pentru a evalua (apa(itatea ei de a ur-a o sugestie post.hipnoti(a subtila privind lo(ul unde au ple(at (eilalti. E> Ea a spus 'unt in transa, dar eu nu stiu a(est lu(ru. Realitatea nu este realitate. Ea o neaga> #u i-i (unos( starea (onstienta, i-i (unos( doar starea de transa, starea -ea in(onstienta. R> Raspunsul ei despre oa-eni sau asa (eva, este o transa logi(a in (are subie(tul vede o persoana halu(inata stand pe un s(aun, dar vede, de ase-enea, s(aunul (a si (u- halu(inatia ar i transparenta A"rne, 1935; Ea este a(u- interesataD ur-ea:a sugestia ta de halu(inatie negativa la un nivel -ediu. Apoi tu ii adan(esti i-pli(area in transa, soli(itandu.i un (o-porta-ent ideo-otor (are poate i indeplinit doar de in(onstient> ea per-ite -ainilor sale sa se in(al:eas(a.

Optimizarea -ipnotica a comple?elor psi-odinamice

572

E1 Unde iti vei pune mainile 'ier5inti; Raspunde =pauza> D1 e 'ata; E1 <cesta nu a 'ost primul tau ,and. Il cunosti acum; Nu tre5uie sa iti in,ropi ,andurile# nu3i asa; *-iar daca sunt neo5isnuite. *at de curand vei avea mainile 'ier5inti; D1 *at de curand voi avea mainile 'ier5inti; E1 Um Hum. D1 Unde m3am ,andit sa le pun; E1 Nu# cat de curand vei avea mainile 'ier5inti pentru a le pune undeva. D1 "unt 'ier5inti acum. E> Este per e(t a((eptabil din pun(t de vedere so(ial sa ii spun sa isi lase -ainile sa i se in(al:eas(a si sa ii vorbesti despre -aini ierbinti, dar a(u- toti sti- a(est lu(ruJ R> %i i-pli(i de apt psihodina-i(a se,uala in a(est aparent e,er(itiu ideosen:orial nevinovat. A(este este din nou (o-uni(are la nivelul al doilea, reali:ata pentru (a nu esti sigur (a -intea (onstienta este gata sa se (on runte (u realitatea. E> Cand a- intrebat.o (at de (urand va avea a(ele -aini ierbinti, a- intrebat.o de apt, (at de (urand va a0unge 0os, la se,G R> Cand a raspuns, 9nde -.a- gandit sa le punJ ea parea sa ie aproape de intrebarea de natura se,uala.

573

&izolvarea reprimarilor care 'aciliteaza dialo,ul permanent cu intre5arile cu du5la3le,atura

E1 Rapid# 'ara sa te ,andesti# rapid 'ara sa te ,andesti# da3mi o data. D1 +7 martie E1 +948 E1 *e s3a intamplat atunci; D1 Era de "'.patrick. = auza lun,a> rietenul meu si3a vopsit parul verde. E1 Ok. "unt multe lucruri pe care vrei sa mi le spui. E1 *at de multe lucruri s3au intamplat atunci despre care nu vrei sa imi spui mie; = auza> D1 *ateva E1 "tii de ce ; = auza> D1 M3as simti @enata. E1 <cum# cel mai important lucru. *e stii despre tine ca nu ai vrea sa stii; Nu spune nimic. Nu vrei sa stii. *at de multe lucruri s3au intamplat atunci de care nu vrei sa iti amintesti; = auza lun,a> D1 *at de multe; =pauza lun,a> &oua. E1 /oarte 5ine. <ceste doua lucruri au le,atura cu -arpa; <ceste doua lucruri au le,atura cu mainile tale; "i tu nu vrei sa stii# nu3i asa;

577

D1 Nu vreau sa stiu. E1 &e ce; D1 Ma o5li,a sa ma uit la ceva ce nu vreau sa vad. E1 Te ,andesti ca este ceva rau; D1 &estul de rau. E1 "i nu vrei sa cunosti tot 5inele si tot raul despre tine; <r 'i doar o in'ormatie despre tine. D1 E prea mult. E1 &e ce iti este teama cel mai tare; Nu imi spune# spune3ti tie de ce isi este cel mai teama. <i 'acut asta; oti sa imi si mie; = auza lun,a> Nu imi raspunde la aceasta intre5are. oti sa impartasesti acest lucru si cu ceilalti de aici; D1 Um -um. E1 Vrei acest lucru; = auza> Este asa de rau cum era la inceput; D1 Nu. E1 =spre R> <i vazut ce am 'acut. <m prote@at3o tot timpul# si am redus ,ravitatea. R1 &a. E1 Isi amintesti ceva rau; R> A(easta intrebare, desigur, a ost pusa pentru a adu(e in -intea ei (ele -ai inti-e aso(iatii despre (are nu este pregatita sa vorbeas(a. Dar prin si-pla adu(ere a-inte in (adrul pro(eselor aso(iative, se a(e un pas spre o eventuala e,pri-are. A(esta este o alta or-a de 574

abordare parado,ala sau dubla legatura. AEri(*son si Rossi, 1972; %ntreband o persoana despre (e nu vrea sa vorbeas(a, o adu(i in pragul de a vorbi despre a(el lu(ru. Cand va avea posibilitatea sa se intoar(a in -intea sa, o intrebi din nou da(a este posibil sa vorbeas(a despre a(el lu(ru. Aso(iatiile ei per-anente sunt a(u- gata pentru a i e,pri-ate din -o-entul in (are au ost aduse in pri- planul (onstiintei ei. %n ti-pul lungii pau:e, iti dai sea-a (a nu este pregatita sa vorbeas(a, si ii spui (a nu trebuie sa raspunda la intrebare. Privesti pa(ientul per-anent (u atentie si a((epti po:itia lui. %n(er(i o abordare dupa alta pentru a.i a(ilita e ortul per-anent, dar a((epti intotdeauna ori(e raspuns iti da.

&esensi5ilizarea prin su,estie indirecta

E1 =se intoarce spre L# care are pre,atire in psi-olo,ie> *e parere ai despre desensi5ilizare; =pauza> L1 Este o intre5are; <5ia am auzit acest cuvant. E1 L3ai vazut vreodata; L1 &a# e o modalitate 5una pentru a o realiza. R> %.ai dat o pau:a ai(i (and ai intrebat.o de prietenul ei, L, despre pro(esul de desensilib:are in (are to(-ai a ost i-pli(ata. Ai desensibili:at.o pe I de te-erile ei revelandu.i.le. A(easta este, de ase-enea, o sugestie indire(ta pentru I (are o lasa sa a le (a este de desensibili:are si poate i gata pentru o -ai -are autorevelatie.

*ontrolul si teama de autorevelatie

E1 ="pre D> Este ceva nespus; &espre care poti vor5i in si,uranta; = auza> D1 Mi3e teama ca mainile mele vor ramane ast'el pentru tot restul vietii. E1 "i cum este acest 'el;

579

D1 Incetosat. E1 *e e rau in asta; = auza lun,a> D1 Ei 5ine# e revelator pentru mine. "i 'oarte necon'orta5il. Este revelator pentru ca pe de o parte# mi se pare ca detin controlul# si apoi este acest 'el in care nu am nimic. E ca si cum in orice moment acest 'el de semn tasneste# ca eu nu sunt ce par sau cam asa ceva. E1 *a nu esti ceea ce pari a 'i. "i care este aceasta mare minciuna; O cunosti; O accepti in intre,ime pentru tine; D1 *red ca nu. E1 O doresti; D1 Nu. R> %n a(easta se(tiune I e,pri-a (lar nevoia de (ontrol si tea-a de a se autorevela. Apare o tendinta a hipnoterapeutului de a gresi in dire(tia de a nedes(operi -aterialul in(onstient prea repede. Ai evitat (u gri0a a(este peri(ol subliniind pa(ientei (a nu trebuie sa spuna pana nu este pregatita si nu si-te (on ort si siguranta.

<si,urarea controlul constient

E1 &eci doresti sa ai mai putin control in aceasta privinta. "i mai devreme ai spus ca doresti control deplin. *e vei 'ace in acest sens; =pauza> D1 <m vrut sa spun ca renunt# dar nu pare a avea sens. R> /u ai -ereu a(easta tendinta parti(ulara aparenta de a sublinia -odul in (are pa(ientii nu dores( sa detina (ontrolul (hiar da(a se gandes( la asta, o dores(. %n(er(i din nou sa elibere:i pri:a rigida a -intii (onstiente asupra in(onstientului ei.

548

E> A- subliniat a(easta (ontradi(tie. A(u- (and doreste o ata sa aiba -ai putin (ontrolG R> %n ti-pul orgas-ului.

"crisul automat
E1 ot doar sa amintesc numele 'etei cand predam la universitatea de "tat din Mic-i,an la o clasa de psi-olo,i care isi pre,ateau tezele de doctorat. Intr3o clasa# o 'ata numita Erickson# 'ara le,atura cu mine# a spus ca are un secret 'oarte 5ine ascuns si nu vrea sa il cunoasca# dar are datoria sa il stie. ot sa 'ac ceva in acest sens; <m spus da# imediat. I3am spus sa ia un creion si in timp ce se uita la mine# sa isi lase mana sa scrie automat acest mare secret tul5urator. Mana ei a scris si am vazut3o luand -artia si impaturind3o si reimpaturind3o si reimpaturind3o si a ascunzand3o in ,eanta ei. *ateva luni mai tarziu a spus &e ce ti3am spus acest secret; Mi3am incalcat @uramantul. I3am raspuns1 Ei 5ine# ti3ai incalcat an,a@amentul. &e ce imi spui acest lucru; ariez pe orice ca ai ceva in ,eanta care iti va raspunde. Ea a raspuns# Esti ridicol. I3am raspuns# E placut sa 'ii ridicol. *u multa ,ri@a# s3au uitat in ,eanta. < intre5at# &e unde a aparut aceasta 5ucata de -artie. < despaturit3o si a citit3o# Nu te vei casatori cu Mel# te vei casatori cu (oe. "i asa a 'acut. &ar era lo,odita cu Mel. *red ca era important pentru ea sa stie acest secret. Tot 'elul de secrete. E> %ti spun a(easta irelevanta povestire despre s(risul auto-at, dar a(est lu(ru ilustrea:a o situatie psihi(a identi(a de a avea un se(ret bine as(uns pe (are nu vreau sa il stiu. R> %n(redibilul aspe(t al povestirii tale este (a in s(risoarea pe (are a s(ris.o (u trei luni dupa a(easta sedinta, ea raportea:a o situatie aproape identi(a> ea renunta la un prieten pentru a se -arita (u un altul. 'i-t aproape (a in tine operea:a E'P, dar tu negi a(est lu(ru. E> Cred (a ea se a la intr.un (on li(t se,ual, si nu poti avea un (on li(t ara a opune doua obie(te. Cand a- spus, /oate tipurile de se(rete. a- spus.o pentru a se potrivi si la I.

541

Lucrul prin rezistenta constienta

E1 Un pacient recent mi3a spus ca se teme sa z5oare cu avionul. "i iti cunosti cu adevarat temerea; <ceasta este o mare minciuna pe care ti3o spui tie insuti. Nu crezi ca se cuvine sa a'li tot; *and crezi ca vei avea destul cura@ ca sa crezi acest lucru; = auza> D1 Mai tarziu. E1 *at de tarziu; =pauza> D1 Maine. E1 E in re,ula# acum spune3mi. (e'' cauta prin toate 5uzunarele# e?ceptandu3l pe ultimul. El nu are cura@ sa caute in ultimul 5uzunar de teama sa nu moara. Intele,i ce simte (e''; *-iar crezi ca ai muri daca ai a'la; = auza> <cesta pare a 'i calea. *at timp iti tre5uie ca sa um5li in celalalt 5uzunar; D1 *red ca pot sa o 'ac. E1 &oar crezi. D1 ot sa o 'ac. E1 *rezi ca ai putea sa te 5ucuri descoperind ce mare mica 'rica este acolo; D1 oate voi putea. oate. R> A(u- ne spui alta poveste (are este relevanta pentru ea pentru (a I se te-e de avioane. '(opul prin(ipal al povestirii este de a gasi (ura0ul de a a la totul despre una dintre te-eri. Apoi te intor(i la I si la tea-a sa. #u a((epti -aine, dar nu ii spui a(est lu(ru. %n s(hi-b, spui o poveste (u un -esa0, nu te dai batut (u adevarat. " re-otive:i sa lu(re:e (u re:istentele

545

ei (onstiente spunandu.i o poveste a-u:anta despre +utt si !e si despre ri(ile lor e,agerate despre auto.revelatie.

Relocalizarea durerii dentare

E1 Un 5ar5at de 2: de ani a venit la mine spunandu3mi ca era un su5iect -ipnotiza5il 5un in cole,iu. <m 'o5ie dentara. "tiu ca se poate su'eri de o durere dentara 'ara s'arsit cand te duci la dentist. "i mi3am ne,li@at dintiiM acum sunt intr3o stare 'oarte proasta# si tre5uie sa ma duc acum la un dentist# si a mer,e la dentist inseamna durere. Ma poti -ipnotiza; L3am intre5at &e ce nu lasi dentistul sa isi 'aca trea5a; El a vazut doi dentisti pe care i3am antrenat# si care l3au tratat separat si impreuna. Nu au putut induce o transa. <st'el incat l3am introdus intr3un ,rup de studiu. I3am spus ca poate sa isi pastreze teama pentru o vreme# dar sa intre in transa. In transa i3am spus sa isi pastreze durerea# toata credinta in teama# si sa mear,a la dentist si sa isi spuna ca toata durerea sa este in acea mana su5 nici o 'orma. Orice mica su'lare asupra mainii stan,i ar insemna o durere teri5ila &e3a lun,ul intre,ului demers stomatolo,ic# durerea ar 'i in a'ara. &aca vei mer,e vreodata la un nou dentist# acesta va intre5a ce se intampla. <cest lucru pe care tu nu vrei sa il cunosti# are le,atura cu mainile tale sau cu -arpa; =pauza> R> Ea (ontinua (u pau:a, asa (a ii spui o alta poveste. E> %i a(ord un raga:, dar in a(elasi ti-p ii trase: o instru(tiune. %.a- spus pa(ientului sa lo(ali:e:e durerea in -ana. Ea poate avea toata durerea autoreali:ata, dar ea va stii (eea (e asteapta, de apt, in s(hi-bul durerii.

Utilizarea e?plozivitatii =e?plosiveness> pentru a a@un,e la inconstient

E1 &e acord# acum raspunde3mi la aceasta intre5are e?plosiv =spre R>. Vrei sa spui un cuvant e?ploziv. R1 La nai5aB

546

E1 oti spune =D> un cuvant e?ploziv; D1 NuB E1 *e intele,i prin acest cuvant; "tii ca nu tre5uie sa imi e?plici semni'icatia acelui cuvant; Raspunde la aceasta intre5are e?ploziv. "a iti spun ce inseamna asta; D1 NuB E1 Raspunde la asta# indraznesti; D1 &aB E1 Indraznesti; D1 &aB E1 *and; D1 Mai tarziuB E1 *at de tarziu; =pauza> D1 In +4 minute E1 Ok. &ar poti sa o spui e?polzivB D1 +4 minuteB =autorul o tine ocupata acum intr3o mica discutie despre casa si 'amilia ei pentru +4 minute. /ara sa isi dea seama de acest lucru# el utilizeaza de 'apt sim5oluri 'eminine si se?uale N peste# cutie# lucruri dorite# etc. N conversatie care o tine inconstient le,ata de sarcina privind mana ei>

541

E> E,plo:ivitatea este o e,pri-are brus(a a in(onstientului si ori(ine a avut a(easta e,perienta. A(u- ii (er sa urni:e:e -intii ei in(onstiente noi intelesuri.

<utorevelatia con'orta5ila1 alterarea unei identitati de o viata

E1 <cum dezvaluirea va 'i in cone?iune cu -arpa# cu mainile sau cu altceva; D1 *u -arpa si cu mainile. E1 Nu au trecut +4 minute. *at esti de per,atita; D1 "unt ,ata. E1 Vrei# acum; D1 Nu pare asa de rau. E1 <sta e prea rau# nu e asa; D1 <r tre5ui sa spun; E1 "i,ur D1 Nu am vrut niciodata sa 'iu -arpista = auza> E1 *e vrei sa 'aci in relatia cu -arpa; D1 "a cant doar pentru mine. E1 "i a cui a 'ost ideea de a canta la -arpa# in concert; D1 Intotdeauna l3am invinuit pe tata# dar s3ar putea sa 'iu si eu de vina. Initial am crezut ca a 'ost tata.

542

E1 <cum de ce ai mainile ude; D1 "tiu de ce. Nu ar 'i tre5uit sa cant. E1 *a o scuza. R> Cand i.a aparut autorevelatia, este surprin:ator de libera de trau-a e-otionala. A nu dori sa i devenit harpista pare a i un apt atat de prag-ati(. A(u- ei ii (on era o identitate (onstruita de.a lungul vietii. 9nul dintre tiparele -a0ore ale -intii ei despre ea insasi a ost alterat.

Terapia prin insi,-t pentru sustinerea reor,anizarii simptomului comple?

=O conversatie de +4 minute a avut loc in timp ce D e?perimenta o succesiune de insi,-turi despre psi-odinamica 'amiliei sale si simptomul ei de a transpira> R> A(u- in(epe un insight si (onvingerea despre sursa si natura proble-elor din a-ilia ei. Ai utili:at ai(i un -i0lo( (lasi( al terapiei prin insight pentru a spri0ini reorgani:area e(ono-iei psihi(ului ei ast el in(at or-area si-pto-ului sa nu -ai ie ne(esara.

"emnalarea ideomotorie pentru a 'acilita adancirea insi,-tului

E1 <cum de ce crezi ca ai claustro'o5ie in avion; Lasa3ti mintea inconstienta sa raspunda la aceasta intre5are# si asteapta pentru a a'la raspunsul. Mintea ta inconstienta va raspunde printr3o miscare a capului dupa ce va intele,e intre5area mea. oti sa spui sau sa semnalizezi in orice 'el de ce ai claustro'o5ie la avioane; =pauza lun,a in care D inc-ide oc-ii> /ie c-iar si o inclinarea sau o scuturare a capului involuntara. "tii ce reprezinta asta; "tie mintea ta inconstienta acest lucru; =pauza pana capul ei de inclina 'oarte usor> D. &a

543

E1 *e a 'ost; D1 *and 'ratele meu si cu mine eram mici# ne luptam ca pisica cu cainele# si intr3o zi cand am venit de la scoala eram 'urioasa pe el dintr3un anume motiv si i3am rupt o pa,ina din clasorul de tim5re. M3a 5a,at intr3un dulap si m3a inc-is acolo cu o pisica. Mie nu imi plac pisicile. Era de "'. atrick. E1 Nu e nimic rau in a stii asta# nu3i asa; D1 Nu# o sa ii arat eu 'ratele meu cand voi a@un,e acasa. E1 *red ca e minunat sa stim tot ce e 5ine si tot ce e rau. *oncentreaza3te# o5serva daca este ceva mai mult despre tine de care ai dori sa stii. M3am intors de undeva la Ne$ %ork cu avionul# pe un viscol cumplit. =E spune acum o povestire amuzanta despre o calatorie incon'orta5ila pe care a avut3o. Evident provoaca asociatii in mintea ei despre avioane pentru a3i da posi5ilitatea de a scoate la supra'ata teama ei de a z5ura. Ea nu intele,e# oricum# el are o trecere in revista a insi,-turilor psi-odinamice si a traumei critice din +7 martie# +948# cand 'ratele ei a inc-is3o in dulap# trauma pe care E o asociaza 'ricii de a z5ura> R> #u te -ultu-esti (u insightul despre transpiratia ei. A(u- (and a in(eput sa des asoare o -un(a (reativa, ai avanta0ul vulnerabilitatii ei si (ree:i presiune asupra (laustro obiei (u o abordare ideo-otorie (are sa ii a(ilite:e tre(erea de la in(onstient la (onstient.

Trecere in revista a insi,-turilor psi-odinamice1 rezolvarea 'o5iei de avioane

E1 Esti cu adevarat concentrata asupra ceea ce nu stii. <i transpirat indea@uns de multe ori. <cum ai ocazia sa e?ersezi un pic a avea maini uscate si maini 'ier5inti. <i nevoie de alt a@utor; D1 Nu# acum simt o nevoie puternica de a aler,a la aeroport si a prinde primul avion care decoleaza.

547

E1 E o emotie placuta# nu3i asa; <i sa 'ii mereu desc-isa si sincera cu tine de3acum inainte; D1 ro5a5il ca nu. E1 Ei 5ine# nimeni nu este per'ect# dar -ai sa ne luam mici an,a@amente oricat de mici posi5ile si sa nu renuntam. *e zici de asta; In doua zile poti invata asta despre tine; D1 *red ca eram pe punctul de a lua o decizie in le,atura cu acest lucru. "tiam despre asta de ceva timp. Intr3un 'el am inteles cum stau lucrurile acum. E1 "imti cumva 'urie impotriva mea pentru ca ti3am provocat vreun discon'ort; R> Ai(i ave- o tre(ere in revista a tuturor noilor insighturi (are ur-ea:a a i integrate la nivelul (onstientului. De ase-enea, se e,plorea:a posibilitatea (a ri(a ei de a :bura sa nu aiba vreo legatura (u a(easta. Ca o ulti-a -anevra ii a(or:i un grad -are de per-isivitate privind se,ualitatea sub or-a a doua niveluri de (o-uni(are despre -ainile ierbinti. Apoi ea des(opera aparent spontan o re:olvare a obiei de avion (and spune (a si-te nevoia de a alerga spre aeroport si a lua pri-ul avion.

Gradualitatea psi-odinamicii

diminuarii

simptomului1

reor,anizarea

creativa

E1 Esti constienta de 'aptul ca va dura ceva pana vei avea din nou mainile uscate. D1 Um -um. E1 <cest lucru nu te mai deran@eaza atat de mult# nu3i asa; D1 Nu.

544

R> " asiguri din nou (a si-pto-ul respe(tiv va dispare gradual in ti-p. %n plus, ii dai o sansa onesta de a se reorgani:a si a depasi tea-a de a esua. Ast el, nu te i-pli(i in notiunea si-pla de inlaturare a si-pto-ului, a(i (eva -ai -ult> a(ilite:i reorgani:area (reativa a psihodina-i(ii ei ast el in(at si-pto-ul sa nu -ai ie ne(esar. A(est pro(es (ontinuu de a0ustare per-anenta ne(esita ti-p.

Utilizarea teoriei su,estiei -ipnotice

E1 "per ca ti3a placut acest lucru si esti constienta de 'aptul ca esti un su5iect -ipnotiza5il 5un. D1 Nu vreau sa cred despre mine ca sunt un su5iect 5un. E1 oti sa iti acorzi acest credit. Tot ce am 'acut este sa spun cuvinte si in acest 'el sa stimulez amintiri# idei pe care le aveai# si pe 5aza carora actionai. <i amintiri de pe vremea cand nu stiai ca mainile sunt ale tale. "i nici macar nu stii cand ai a'lat unde sunt urec-ile. "i nu stii cum# in 'inal# ti3ai localizat urec-ile. arintii au cu copii un @oc despre par# 'runte# oc-i# nas# ,ura# 5ar5ie si urec-i. &ar stii cu adevarat cand ai a'lat unde sunt urec-ile tale; D1 Nu stiu. =Erickson dovedeste localizarea urec-ilor atin,and urec-ea dreapta cu mana stan,a dusa prin spatele capului> E1 Odinioara nu stiai unde sunt 5ratele# ast'el ca incercai sa isi prinzi mana stan,a cu mana dreapta. Ti3a luat mult timp sa iti ciupesti mana stan,a cu mana dreapta si mana dreapta cu cea stan,a. <i o seama intrea,a de amintiri si intelesuri# si tot ce 'ac este sa spun ceva care trezeste aceste amintiri. Ieri cand am spus RIncearca sa stai dreptiQ m3 am re'erit la in'ormatiile de pe vremea cand nu puteai sta in picioare. "i a 'ost o vreme cand nu puteai sa stai @os pentru ca nu stiai ce inseamna acest lucru. < 'ost c-iar un timp cand nu stiai ca esti om. Tot ce tre5uie sa 'ac este sa intru in amintirile de pe vremea cand nu stiai sa vor5esti.

549

R1 <ceasta este teoria noastra despre 'enomenul -ipnotic. E1 Um -um. =pauza> R> %n a(este re-ar(i in(hise tu dai de apt un inteles (lar al utili:arii teoriei sugestiei hipnoti(e. 'ugestia nu este data ori(u- subie(tuluiD sugestia este pro(esul de sti-ulare a a-intirilor si ideilor pe (are de0a le ai si (are pot i interpretate de (atre subie(t. 'ugestia este pro(esul de evo(are a aso(ierilor interne ale subie(tului si de a0utare a lui de a utili:a a(este aso(ieri pentru noi s(opuri. /oate asa.nu-itele eno-ene hipnoti(e sunt, de apt, in or-atii diso(iate si ele-ente de (o-porta-ent (are erau nor-ale in stadiile initiale ale de:voltarii si invatarii. E> A (unoaste si a nu (unoaste unele lu(ruri in a(elasi ti-p. AEri(*son spune o alta povestire avorita despre ii(a sa Christie, (are a tipat ti-p de sapte :ile pana (and, in s arsit, s.a ridi(at si a a(ut 115 de pasi pentru pri-a data (and a -ers. /o(-ai a lase (a este iinta si trebuia sa de-onstre:e a(est lu(ru.;

&ezvaluirea totala a 'enomenele -ipnotice1 control# li5ertate si 'le?i5ilitate a comportamentului

E1 <cum nu tre5uie sa lasi pe nimeni sa te -ipnotizeze daca nu este in propriul tau 5ene'iciu. "i nimeni nu te poate controla# si ma poti com5ate ori de cate ori vrei# pe mine sau pe altcineva. Esti un cetatean li5er# si 'ii li5era cu tine insuti. E ,roznic# nu3i asa# sa transpiri si sa ai sentimente neplacute in avion. =Erickson spune acum o povestire amuzanta despre cum si3a depasit aversiunea de o viata pentru c-imen doar prin mestecatul ,umei atata timp pana cand a inceput sa ii placa. <st'el si3a dovedit ca isi poate sc-im5a ,ustul# daca vrea acest lucru.> Tre5uie sa stiu intr3adevar ca imi pot sc-im5a comportamentul# si tu poti 'ace acelasi lucru cu transpiratia. Mai e si altceva; Ti3am vor5it prea mult. "a iti cer 5ani; D1 NuBBB

598

E1 E minunatB <sta e cu adevarat minunatB E1 <cum imi vei trimite o ilustrata de *raciun; D1 &a. E1 < 'ost 'oarte# 'oarte placut sa te cunosc. D1 Este 'oarte placut sa te cunosc. E1 "a iti 'ie 5ine F. "i sper sa te revad la intoarcere. R> 'unt adesea -artor la -odul (u- la s arsitul pro(esului de terapie le de:valui pa(ientilor tai natura hipno:ei. %n parti(ular, sublinie:i (a ei au de apt (ontrolul asupra pro(eselor si (a le pot olosi in ori(e s(op (onstru(tiv. #egi ori(e (on(eptii gresite despre pro(esul de (ontrol urni:and (ontrol si libertate pa(ientului. E ridi(ol pentru terapeut sa (reada (a trebuie pastrate se(rete ata de pa(ient. " intelegere deplina a eno-enelor hipnoti(e si a -etodelor de hipnoterapie poate a0uta oa-enii sa (eara a0utor. Cu a(easta povestire inala despre (ua0ungi sa ii de:gustat de (hi-en, in(hei terapia urni:andu.i un bun -odel despre s(hi-barea de sine si le,ibilitatea (o-porta-entala. E> #u.ul ei la intrebarea -ea despre onorariu a ost e,plo:iv...Da(a ea poate i e,plo:iva (u -ine, poate i (u ori(ine. R> Ai(i ii dai o oportunitate so(iala sa oloseas(a nou dobandita auto.asertivitate si in a(elasi ti-p, neta,and.o supli-entar, o re(o-pense:i pentru per-isiunea de a inregistra sedintele (u ea si a le publi(a. Cererea pentru Cra(iun a repre:entat doar un si-plu plan.

Nota asupra naturii creative a psi-oterapiei

4Aersiune publicata a eforturilor unuia dintre autori de a realiza o recenzie asupra unui 3umatate de secol de e-plorari (ipnoterapeutice.8

591

Desi a- a(ut e ortul de a generali:a prin(ipiile i-pli(ate in a(est (a:, trebuie sa re(unoaste(a ie(are (a: hipnoterapueti( este uni(. Eri(*son (o-entand a(easta te-a sustine (a ie(are e ort hipnoterapeuti( este o e,plorare (reativa. A(est lu(ru se inta-pla pentru (a un (o-porta-ent, ie (a e vorba de starea de veghe, ie de transa hipnoti(a, nu este in -od ne(esar logi(, bine ordonat, pertinent, sau -a(ar potrivit situatiilor sau (onditiilor pe (are le evo(a. Poate i logi(, ilogi(, ara inteles, irelevant, inta-plator, gresit dire(tionat, non sens, -eta ori(, a-u:ant sau ori(u- alt el. De obi(ei, este i-posibil sa preve:i (u pre(i:ie (are va i raspunsul unui individ in (adrul unei sedinte de terapie datorita si-plitatii si (o-ple,itatii (o-porta-entului a (arui intelegere si idiosin(re:ie deriva din per-utarile nu-eroase a a(torilor e,perientiali ne(unos(uti (are au a(tionat de.a lungul vietii individului. Pot i a(ute doar generali:ari oarte largi. De prea -ulte ori, ori(u-, a(este generali:ari pot (adea sau se pierd intr.o vasta (o-ple,itate (and un anu-it terapeut intalneste un anu-it pa(ient, intr.un anu-it lo( si -o-ent. Prin ur-are, (and proble-ele privind distragerea, deran0area si (o-porta-entele anor-ale sunt intalnite, ori(e abordare terapeuti(a trebuie sa integre:e individualitatea pa(ientului si a terapeutului. #u se poate e,er(ita un (ontrol rigid sau apli(a vreo -etoda stiinti i(a pentru a soli(ita a(elasi (o-porta-ent de la un pa(ient la altul in a(elasi (onditii, in -o-ente di erite. Chiar atun(i (and ga-a de raspunsuri pare a i li-itata, se pot produ(e (o-porta-ente total i-previ:ibile. Ast el, in ti-p (e prin(ipiile stiinti i(e generale ale psihoterapiei e,ista (u siguranta Aprin(ipiul (ara(terului (reativ iind unul dintre ele;, utili:area a(estor prin(ipii repre:inta o (ontinua valori i(are a naturii uni(e si e,ploratorii a intregii -un(i psihoterapeuti(e. Psihoterapeutii nu pot a((epta (a rutinele generale sau pro(edurile standard sa ie apli(ate nedis(ri-inativ la toti pa(ientii. Psihoterapia nu este (ea -ai buna apli(are a adevarurilor si prin(ipiilor des(operite de a(ade-i(ieni in e,peri-ente de laborator (ontrolate. "ri(e sedinta psihoterapeuti(a este uni(a si soli(ita un e ort (reativ proaspat atat din partea terapeutului, (at si a pa(ientului pentru a des(operi prin(ipiile si se-ni i(atiile obtinerii unui e e(t terapeuti(. A(easta abordare (reativa si individuali:ata este oarte i-portanta in hipno:a. %n (ei sapte ani de studiere a operei lui Eri(*son, Rossi a (erut adesea de-onstrarea unui eno-en hipnoti( anu-e, (u un anu-it pa(ient, de.a lungul unei sedinte de terapie. %n -a0oritatea ti-pului Eri(*son a respins ast el de (ereri (u u-or pentru (a el (onsidera (a Rossi ar i trebuit sa si-ta (a (ererea era nepotrivita sau i-posibil de reali:at (u a(el pa(ient, in a(el -o-ent. El a 595

reali:at de-onstratia (eruta. "ri(u-, Eri(*son avea su((es de obi(ei in invo(area eno-enelor hipnoti(e aso(iate (u -un(a (lini(a (u- ar i a(tiunea ideo-otorie, (atalepsia, diso(ierea, a-ne:ia, hipera-ne:ia, distorsiunea ti-pului, alterarea (ognitiei, e-otiilor si de ase-enea, -odi i(area si trans or-area (o-porta-entelor si-pto-ati(e pe (are le vede- in a(est (a:. Cel -ai des -otiv pe (are Eri(*son l.a invo(at pentru a e,pli(a su((esele si ese(urile lui, a ost gradul in (are a ost (apabil sa evo(e si sa utili:e:e -otivatia spe(i i(a a pa(ientului si repertoriul invatarii e,perientiale. Cel -ai re-ar(abil e e(t hipnoti( poate i evo(at datorita naturii relatiei de trans er si i-portantei a(estor raspunsuri hipnoti(e pentru reali:area (elui -ai dorit e e(t terapeuti(. Ese(urile, -ai ales (ele (are presupuneau e e(te hipnoti(e in obtinerea (arora Eri(*son era (el -ai e,pri-entat in (onditii e,peri-entale, erau de ase-enea, (ontabili:ate prin aparenta irelevanta ata de nevoile reale ale pa(ientului. Cu toate (a Eri(*son a olosit unele pro(eduri standard pentru (rearea e,perientelor hipnoti(e, el a utili:at per-anent (adrul -ental al pa(ientului si -odele de aso(iere idiosin(rati(a.

&upa trei ani

%n ur-atoarele trei va(ante de Cra(iun, I i.a tri-is lui Eri(*son o ilustrata (u vesti despre a-ilie si unele po:ele (u nou.nas(utii ei. <ie(are -esa0ul (on ir-a eliberarea ei de si-pto-, noua ei orientare in viata (u a-ilia -arita si (ultivarea pla(uta a -u:i(ii pentru sine.

*azul 6 &emonstrarea astmului psi-osomatic cu 'acilitarea rezolvarii simptomului prin soc si insi,-t
" abordare psihoterapeuti(a de ba:a a si-pto-elor psihoso-ati(e este a(eea de a de-onstra (lar si ara e(hivo( (u- pot i (ontrolate si -entinute sub (ontrol prin pro(esele psihologi(e. " ase-enea de-onstratie distruge pre0ude(atile privind natura organi(a a proble-ei si pune de obi(ei pa(ientul in (onta(t (u psihodina-i(a proble-ei. Da(a se a((epta aptul (a si-pto-ele psihoso-ati(e sunt -ai -ult legate de un(tionarea e-is erei drepte A?alin, 1971; o de-onstratie hipnoti(a a (ontrolul psihogen al proble-ei poate a(e (onta(tul (u sursele e-is eri(e a(tuale ale si-pto-ului, pana (and transa insasi va i (onsiderata o

596

a(tivitate e-is eri(a ade(vata. A7a*an, 1939, Hilgard si Hilgard, 1972;. A(est lu(ru ne a0uta sa intelege- de (e a(est insight spontan asupra resurselor si psihodina-i(ii proble-ei ur-ea:a indeaproape dupa o de-onstratie asupra (ontrolului psihologi( al si-pto-ului. E,perienta transei des(hide o (ale (o-una psihodina-i(ii si surselor de (ontrol ale si-pto-ului. Ca:ul ur-ator, des(ris de Eri(*son, este un e,e-plu tipi( privind -odul (ua(easta abordare poate i olosita.

<stmul psi-osomatic
Doa-na ?., in varsta de 62 de ani, (asatorita de 18 ani, (u un (opil de 9 ani, a soli(itat o (onsultatie psihiatri(a. A(est lu(ru era in se-n de protest ata de diagnosti(ul repetat pe (are l.a pri-it de la o 0u-atate de du:ina de di eriti alergologi privind ast-ul ei (roni( (are dura intre noie-brie si aprilie, de :e(e ani, si (are era in -are -asura deter-inat psihologi(. %storia pertinenta obtinuta era (a bu(uria nuntii a ost ur-ata in ur-atoarele doua :ile de lung asteptata -oarte a -a-ei sale, tintuita la pat de boala. +a-a nu a lasat ni(i un testa-ent, dar, (a un (adou de nunta pentru ii(a ei, a obtinut de la sotul ei o pro-isiune sole-na (a, atun(i (and ea va -uri, el va pune la dispo:itie er-a pe (are o detinea, va da etei 0u-atate din a(easta, si da(a va dori, se va putea retrage pe 0u-atatea lui. Dupa uneralii, tatal i.a spus (a pro-isiunea lui ata de sotie era o neintelegere si (a ea va pri-i doar 0u-atate din venitul anual pana (and el va -uri, (and ea ur-a sa pri-eas(a tot. Ea si sotul suparati au luat de(i:ia de a ple(a si a lo(ui in alta regiune a tinutului. %n ur-atoarele doua luni, (uplul s.a i-pa(at (u tatal si au initiat o (orespondenta prieteneas(a la s arsitul lui o(to-brie. /atal a raspuns, si pri-a s(risoare a lui a gasit.o in pat, (u o ra(eala puterni(a. %nsanatosirea ei s.a produs lent, si a(est lu(ru a ost pus pe sea-a unei rea(tii pul-onare la i-puritatile din at-os era, dar (u a0utorul vre-ii (alde s.a vinde(at. %n iunie s.au -utat la 'an <ernando @alley, dar in noie-brie, probabil din (au:a (etii, ast-ul a reaparut, si a durat pana in -ai. %n iunie s.au -utat la 'an <ran(is(o, dar ast-ul a reaparut in noie-brie si a persistat pana in -ai. +utarile ulterioare au ost ara olos. "riunde se du(eau ast-ul reaparea in noie-brie si disparea in -ai. An(heta privind tatalui a de:valuit aptul (a el a (ontinuat sa (ultive intr.o -aniera se:oniera. Planta, (ultiva si strangea re(olta. Dupa (e reali:a a(este lu(ruri, trans era intreaga (ondu(ere

591

a er-ei (atre un anga0at si isi petre(ea iarna intr.un oras oare(u- departat in liniste si (on ort. "data (u sosirea pri-averii, el se intor(ea la er-a si -un(ea din greu pana (and re(olta era stransa. %ntrebarile i-ediate privind re(venta s(risorilor tatalui au s(os in evidenta aptul (a vara era tot ti-pul prea o(upat si lasa s(rierea s(risorilor pentru ti-pul liber de pe perioada iernii. Pa(ienta a s arsit prin a re(unoaste o posibila (one,iune intre ast- si s(risorile sapta-anale ale tatalui ei. A ost intrebata da(a era dorinta ei de a avea o dovada s(risa a aptului (a ast-ul ei era psihogen sau organi(. Ea a raspuns (a, in ori(e (a:, ar i -ult -ai linistita, dar a adaugat (a era indis(utabil organi( atata vre-e (at a debutat (u o ra(eala, s.a agravat de la i-puritatile at-os eri(e din orasul -inier si aparea doar pe ti-pul riguros. +ai -ult, disparea odata (u sosirea vre-ii (alde. De ase-enea, trebuia sa ie organi(, pentru (a de :e(e ani nu a avut ni(i un ata( vara, si ea era a(eeasi persoana din pun(t de vedere psihologi(, atat iarna (at si vara. 'punea (a hipno:a era utila (a un a0utor de diagnosti(, si a (onsi-tit sa ie hipnoti:ata. '.a dovedit a i un subie(t e,(elent, (are de:volta o transa adan(a oarte usor. % s.au trans-is sugestii post.hipnoti(e. Apoi a ost instruita (a pe par(ursul transei, la un anu-e se-n A(and s(riitorul lovea (u (reionul de trei ori in -asa; ea sa re:olve o sar(ina din -e-orie, (ea -ai i-portanta sar(ina, (are va i pre:entata la -o-entul potrivit. Ea a ost de a(ord sa ur-e:e toate instru(tiunile si, de ase-enea, sa -earga la (ul(are (hiar da(a pri-ea o alta sar(ina A(and tigara aprinsa (adea in s(ru-iera;. A ost tre:ita (u o a-ne:ie (o-prehensiva privind e,perienta transei. Dupa (ateva observatii o(a:ionale, au ost puse -ai -ulte intrebari privind posibilitatea ata(urilor de ast- din ti-pul verii. A ost -ult -ai po:itiva in negarile ei. +entiunea a ost (a atun(i (and (easul indi(a 5.17 P+, ea isi a-intea (a este o :i de 4 iulie oarte (alduroasa in Phoni,, Ari:ona. Atun(i era intrebata da(a se gandea (a va su eri un ata( sever de ast- e,a(t la 5.67 P+. Ea de(lara (a ideea e ridi(ola. Era (onvinsa (a da(a ast-ul ei era psihogen, era posibil si probabil. "ri(u-, da(a era organi(, nu trebuia sa ii ie tea-a. "are(u- nehotarata, ea se astepta la o pre:entare -ai a-anuntita, dar s(riitorul ii orienta -ai -ult atentia spre (eas. La 5.52 P+ a ost intrebata da(a se si-tea (on ortabil. Ea a raspuns (a era -ai degraba (on u:a, pentru (a privitul (easului nu putea sa ii a(a ni-i(. La 5.61 (o-entariul a ost (a doar 6 -inute au ra-as pana la -o-entul in (are ur-a sa aiba sau nu un ata( ast-ati(. Ea 592

doar a :a-bit (a raspuns. La 5.67 s.a intors spre s(riitor. %-ediat s(riitorul a lovit (u (reionul de trei ori in -asa Aa(esta a ost se-nalul pentru a.si a-inti sugestia post.hipnoti(a; si i.a spus, a-inteste.ti in intregi-e, doar da(a ai (itit, (ontinutul ori(arei s(risori de la tatal tau. A avut lo( un ata( ast-ati( violent. %n ti-pul a(estui ata(, si.a spus, este o :i (alda. Este 4 iulie. Este vara. #u sunt nori , pra sau rig. #u ai avut ni(i o in e(tie prelungita. Ai un ata( de ast- sever. A in(eput la 5.67, 58 de -inute dupa (e a- spus Rda(a ar i psihogenE. 'e va opri (and voi spune asta. Este psihogenJ %l voi eli-ina la 5.12 sau la 5.17, pentru (a pot. Poti vedea a(easta tigara aprinsaG Asta e tot (e a ra-as. #u e ni(i -edi(ina, ni(i -agie. Dar (and a( un anu-it lu(ru (u ea, ast-ul tau va disparea. Ea a rea(tionat pe deplin si pe par(ursul tre:irii a in(eput sa vorbeas(a liber si (o-prehensibil. A-intirile ei pot i re:u-ate (a iind ur-atoarele> -a-a ei usese -ult ti-p la pat din (au:a unei parali:ii, a unei proble-e respiratorii si a unei boli (ardia(e. /atal ei nu le.a tratat ni(iodata (u blandete ni(i pe -a-a ei si ni(i pe ea si a ost peste -asura de apasat de vinovatia lui. Cu putin ti-p inainte de ata(ul de ast-, ea a pri-it o s(risoare de la un prieten in (are se a(ea alu:ie la interesul e,agerat al tatalui ei privind viata unei e-ei (unos(uta (a iind pro-is(ua. Ata(ul de ast- a ur-at pri-ei s(risori a tatalui. Prin ur-are, ea astepta ingro:ita sapta-ana de sapta-ana s(risorile tatalui, dar se si-tea obligata sa raspunda la ie(are din ele. %ntoar(erea lui la er-a in ie(are pri-avara ii dadea un senti-ent de usurare pentru (a stia (a el ur-a sa ie prea o(upat pentru a se -ai anga0a in a(tivitati inde:irabile sau pentru a.i s(rie.

Cand ea si.a ter-inat re:u-atul, a ost intrebata in legatura (u (eea (e intentiona sa a(a. Raspunsul ei a ost (a se va gandi a-anuntit la toate aspe(tele proble-ei si va de(ide (ursul a(tiunii. %n ur-a unor in or-atii ulterioare s.a a lat (a ea si.a vi:itat tatal, a dis(utat (u el situatia, a anga0at un avo(at pentru a intra in posesia a(tiunilor er-ei (are i se (uveneau si i.a dat tatalui libertatea de a a(e (e doreste (u a(tiunile sale. De atun(i, tatal a ad-inistrat bine proprietatea ei, dar in(et si.a risipit partea (are i.a revenit.

593

El in(a ii s(rie regulat in ie(are iarna, dar pa(ienta n.a -ai avut ata(uri ast-ati(e, ulti-ul ata( iind (el indus in (abinet in 4 iulie 1919. 9lti-a oara a ost va:uta la (abinet in iunie 1921. Pentru a vedea (u- a progresat (a:ul, etapele vor i e,a-inate indeaproape. E,ista o perioada initiala in (are pa(ienta (onsulta un nu-ar de do(tori pentru pres(rierea unui trata-ent organi( ade(vat proble-ei. Dupa ese(uri repetate si e e(te pla(ebo de s(urta durata, pa(ientei i se sugerea:a (a ar putea i vorba de o proble-a psihologi(a. Pa(ienta soseste la (abinetul psihoterapeutului intr.o stare de (on u:ie si tensiune, protestand (a proble-a ei nu poate i un (a: psihologi(. %n (iuda a(estor proteste, confuzia arata (a setul ori!inal de referinta cu privire la natura or!anica a bolii a fost activat si cel putin partial depotentializat. Con u:ia este un se-n al os(ilatiei intre renuntarea la (adrul organi( si in(apa(itatea de a intelege in(a noul (adru psihologi( al proble-ei. Con u:ia este o (onditie psihologi(a i-portanta pentru s(hi-barea terapeuti(aD ea se-nali:ea:a pregatirea psihologi(a a pa(ientilor pentru s(hi-bare (hiar da(a ei nu o (onstienti:ea:a intotdeauna. %n e,a-inarea initiala a proble-ei, terapeutul des(opera a(torii relevanti si psihodina-i(a posibila a si-pto-ului. %n a(est (a:, autorul gaseste rapid sursele psihogene posibile ale proble-ei> a; -ostenirea in(ar(ata a pa(ientei si in(er(arile prin (are tre(e in viata -aritala si-ultan (u de(esul -a-eiD b; aso(ierea dintre si-pto-ul pa(ientei si s(risorile tatalui. Cand pa(ienta a esuat in re(unoasterea ori(arei legaturi intre ast- si s(risorile tatalui, autorul a re(unos(ut un posibil blo(a0 sau o posibila diso(iere (are ar i putut i un a(tor in or-area si-pto-ului psihoso-ati(. %n a(est -o-ent, (and toti a(torii sunt (lari i(ati, unii pa(ienti re(unos( legatura. Ei dobandes( insight.uri si lu(rea:a (u a0utorul terapeutului re:olvare inala a proble-ei. #u este ne(esara ni(io interventie hipnoterapeuti(a. Cu toate (a a(easta pa(ienta nu a putut intelege aso(ierile psihologi(e evidentiate de eveni-ente si (ir(u-stante ale vietii sale, in ur-a a(estui interviu preli-inar s.au stabilit A18 relatia si cadrul terapeutic de referinta la un nivel (onstient. 9r-au sa ie a(tivate dina-i(ile in(onstiente si sursele e,perientiale de re(unoastere si de (unoastere. (atre o

597

Autorul abordea:a a(este surse nere(unos(ute ale si-pto-ului (u o de-onstratie hipnoti(a a (ontrolului psihologi( al ast-ului. +ai intai, el o antrenea:a pentru a e,peri-enta e e(te de transa si pentru a ur-a sugestii post.hipnoti(e. /ipi( abordarii generale a si-pto-ului proble-a, el A5; demonstreaza prin intermediul propriei ei e-periente felul in care inconstientul poate controla comportamentul si indica astfel ca locul sc(imbarii terapeutice se !aseste in inconstientul ei. %n ti-pul transei i se dau (u gri0a sugestii (are sa a(tive:e a(ele a-intiri i-portante aso(iate unei indi(atii spe(i i(e. #u i se spune la (e s.ar putea re eri a(ele a-intiri pentru a nu (reste supli-entar re:istenta (onstienta. %n(onstientul ei va raspunde probabil la a(este i-pli(atii (are vi:ea:a legatura dintre in(onstient si ast-, prin a(tivarea seturilor relevante de (autare in(onstienta in a(esta :ona. %-pli(atia este o -etoda e i(ienta A6; de evocare a cautarilor si proceselor la un nivel inconstient (are pot irupe in (onstiinta (and este data o indi(atie spe(i i(a. %nainte de a in(epe, Eri(*son si.a luat (ateva -asuri de pre(autie. Dupa (e pa(ienta este antrenata in ur-atoarele sugestii post.hipnoti(e, el o instruieste sa se (ul(e M respe(tiv, sa intre in transa M atun(i (and se da o indi(atie spe(i i(a. "ri(e (o-porta-ent sau pro(es si-pto-ati( (are a-eninta sa.i s(ape din -ana, ar putea i i-ediat atenuat, avand.o in transa. Apoi, el a(orda ti-p in(onstientului pa(ientei de la ora 5>17 pana la 5>67, pentru a produ(e un ata( ast-ati( in (a:ul in (are ast-ul este de origine psihogena. %n(onstientul nu lu(rea:a prin -agie. /i-pul este ne(esar pentru a.i per-ite in(onstientului sa lu(re:e. Autorul a (onsiderat (a ar putea sa ii ia (el putin 58 -inute pentru a lu(ra (u li-itarile inhibitoare ale seturilor (onstiente ale pa(ientei, (are a de(larat (a a(easta idee este ridi(ola. Ata(ul ast-ati( a ost asteptat la ora 5>67. Autorul per-ite asteptarilor si tensiunii sa (reas(a ti-p de 58 de -inute. La ora dese-nata, 5>67, ea se intoar(e A1; cu o atitudine de e-pectativa spre elD pro-ptitudinea ei este aparenta. El da indi(atia post.hipnoti(a asteptata Aloveste (u (reionul de 6 ori; si ii da sar(ina (riti(a de a.si a-inti (ontinutului ori(arei s(risori pri-ite de la tatal ei. 9n violent ata( ast-ati( psihogen re:ulta. Ast el, ea intra intr.o A5; stare de soc. timp in care cadrul mental obisnuit si pattern-urile de defensa sunt momentan depotentializate.

594

Pe par(ursul a(estei perioade (riti(e, autorul enu-era aspe(tele evidente re eritoare la natura psihogena a ast-ului ei. Cand (adrul -ental al unei persoane este :guduit A6; prin soc si surpriza. a(easta tinde sa integre:e ori(e siste- de sugestii sau (redinte (are ii va restabili se(uritatea si (on ortul. Aspe(tele legate de natura psihogena a ast-ului sunt intarite prin se(uritatea si (on ortul (are ur-ea:a indi(atiei post.hipnoti(e Abri(heta.s(ru-iera; de intrare intr.o stare de transa pro unda si (on ortabila din (are ea se poate tre:i eliberata de astm si (u a-intirea deplina a tot (e s.a inta-plat. Ast el, autorul A1; demonstreaza eliberarea ei dintrun comportament simptomatic in ti-p (e (reea:a posibilitatea A2; ca ea sa dobandeasca insi!(t-uri cu privire la sursele si psi(odinamica problemei. Pa(ienta dobandeste a(este insight.uri si plani i(a -odalitatea prin (are isi va (lari i(a proble-a.

*azul 7 Rezolvarea simptomului prin cat-arsis care 'aciliteaza maturizarea personalitatii1 o a5ordare autoritara
A(est (a: ilustrea:a elul in (are hipno:a poate i olosita e i(ient (hiar si atun(i (and pa(ientul este un subie(t di i(il, nere(eptiv la hipno:a si pentru (are nu-ai o stare de transa usoara este posibila. 6 sedinte de 5 ore au ost ne(esare pentru a obtine a(easta transa usoara, dar a ost su i(ient pentru a pre:enta ideea de ba:a> in(onstientul tau va stii (e trebuie sa a(a si (u- sa a(a. /u vei (eda a(elei nevoi si o vei e,pri-a pe deplin. Cand in inal a(easta va i re a(uta (o-plet, tu te vei vinde(a de proble-a a(tuala. Desi autorul n.a putut evo(a ni(iun eno-en hipnoti( (lasi( (u a(est pa(ient , sugestia de -ai sus a ost su i(ienta pentru a desemna locul sc(imbarii terapeutice in inconstientului sau. %n(onstientului pa(ientului i s.a dat ti-p de in(ubatie pana la ur-atoarea sedinta, (and cadrul constient a fost dintr-odata depotentializat printr-o atitudine neobisnuit de autoritara =%n(etea:a (u -intea (onstienta si (ererile ei prostesti de -edi(a-ente si lasa in(onstientul sa.si vada de sar(ina luiE. A ost su i(ient pentru a grabi un (atharsis neobisnuit de violent si prelungit (are s.a dovedit a i -i0lo(ul de re:olvare a si-pto-ului psihoso-ati( al pa(ientului si de s(hi-bare i:bitoare si -aturi:are a personalitatii totale. Perioadele intense de (atharsis ar putea i (onsiderate (a stari -odi i(ate in (are reorgani:area personalitatii ar putea avea lo(. Dar (on(eptiile stiinti i(e nu pot 0usti i(a (eea (e se inta-plaD in esenta este o poveste de dragoste. Este pre:entata (a iind s(risa de (atre autor (u -ult ti-p in ur-a.

599

Nimic pe 5uza taB

Pietro, la (ei 58 de ani ai sai, a ost obligat sa renunte la po:itia lui dintr.o or(hestra si- oni(a din (au:a unei ine,pli(abile u- laturi pe bu:a in erioara. A(easta s.a de:voltat rapid dupa o alter(atie (u diri0orul or(hestrei. 9- latura era atat de severa in(at bu:a lui era -ai groasa (u 5 in(h. %n ti-pul (elor 6 ani in (are u- latura a persistat, el a ost tratat de -ai -ult de 188 do(tori, si -asurile olosite au variat de la psihoterapie, (o-prese ierbinti, -edi(a-ente, odihna si terapie (u ra:e I. #u s.a va:ut ni(io a-eliorare. %n inal, el a ost tri-is la un psihiatru (are l.a indru-at (atre hipnoterapie. Pun(tele i:bitoare din a(easta poveste au ost> el s.a nas(ut in %talia, dar a-ilia lui a e-igrat in '9A (and el avea 1 ani. /atal sau, un brutar -un(itor, a avut o a-bitie (oplesitoare pentru iul sau. Din -o-entul in (are (opilul a aratat un interes spre -u:i(a, tatal s.a hotarat sa a(a din iul sau un -are -u:i(ian. %nstruirea a in(eput la pian, la trei ani, in ti-p (e tatal lui e,plora do-eniul instru-entelor -u:i(ale pentru a a(e alegerea potrivita. %n inal el a ales lautul. Pentru a intelege edu(atia pri-ita de baiat, este ne(esara o s(urta pre:entare a tatalui. /atal era un patriarh autoritar, (are isi do-ina a-ilia dupa o -oda rigida. El -an(a pri-ul, portii alese, si sotia si (opiii lui stateau in apropiere, gata sa.i indeplineas(a dorintele. %n ti-p (e isi (ondu(ea propria brutarie, el -un(ea 15 ore pe :i, 7 :ile pe sapta-ana. Conversatia de a(asa era ba:ata pe a(tivitatile ie(arui -e-bru al a-iliei. 'otia vorbea despre -un(a din (asa, (u-paraturi si lu(rul (u pres(olarii. Dupa (e (opiii veneau de la s(oala, ei dadeau raportul despre -un(a lor :ilni(a si in ti-pul va(antei , despre a(tivitatile :ilei. El as(ulta (u interes, le vorbea autoritar, era generos in predi(a lui si le in(ura0a reali:arile, si in a(elasi ti-p era generos in a (onda-na prostia. Edu(atia lui era li-itata, si (and (opilul sau -ai -are a -ers la s(oala, ei au hotarat -ateriile pentru (are tatal nu era instruit. %n (eea (e il privea, el dadea un raport :ilni( despre (eea (e indeplinea sau nu. /atal nu gresea ni(iodata. Repede el a invatat =#i-i( pe bu:a taE(are a devenit un (liseu :ilni(. El si.a tratat anga0atii intr.un -od (o-parabil, dar a ost drept in(at a (astigat loialitatea lor. /oate a(tivitatile de a(asa se des asurau (on or- unor reguli si erau nor-ate in ti-p. Ast el panto ii erau lustruiti intr.un ti-p anu-e al :ilei, iar ga:onul era tuns pe lungi-e, ti-p de o ora. %n ti-pul ploii se (astiga ti-p (at sa u:i un strat de lori, 0oa(a era (onsiderata (a o parte

688

esentiala a vietii, dar durata si (ara(terul ei erau predeter-inate. 7aietii 0u(au -ingea si etele se 0u(au (u papusile in intervale de ti-p regle-entate. /oate erau aran0ate, (onstru(tive si a(ute in -od siste-ati(. Din -o-entul in (are Pietro a devenit un -u:i(ian renu-it, un set spe(ial de reguli a ost stabilit pentru el. Antrena-entul in lo(ul 0o(ului, biogra iile -u:i(ienilor in lo(ul povestilor, et(. +un(a de la s(oala a devenit -edio(ra pentru (a energia :ilni(a era pastrata pentru e,ersarea -u:i(ii. Ceilalti (opii au ost rugati sa aiba note e,(elente. Dupa tatal sau, Pietro a pri-it (ea -ai aleasa portie la -asa. La in(eput tata supervi:a antrena-entul -u:i(al al iului si era un barbat inteligent (u o buna ure(he -u:i(ala. Ast el, -ulte ore pe :i erau petre(ute (antand la pian, a(and e,er(itii pentru degete, de,teritate si pentru o -is(are absolut pre(isa. Apoi, un pro esor a ost anga0at pentru a.l invata sa (ante (o-po:itii ast el, el putand invata -u:i(a. De (and tatal apre(ia pro und -u:i(a si putea sa dis(ute eri(it si entu:iast, el a reusit sa.si inspire iul (u entu:ias- si dragoste. Pri-ele le(tii la laut au ost supervi:ate de (atre tata =/u trebuie sa si-ti lautul inainte de a (anta la lautE, spunea plin de satis a(tie pentru -un(a iului sau. /otdeauna predi(a tatalui era generoasa si rabdarea lui ara li-ite. /oate erau invatate in -od riguros. <iul petre(ea -ulte ore la pian, -ulte ore la laut, -ulte ore in dis(utii pentru a invata su letul -u:i(ii. +ai tar:iu, bineinteles, toate a(estea au ost salvarea pa(ientului, si in ti-pul terapiei s.a dis(utat -ult despre su letul -u:i(ii. 9n alt pro esor a ost anga0at pentru a.l invata despre lungi-ea si re(venta si tipurile de le(tii, in ti-p (e tatal intervenea -ai rar in a(tivitatile pra(ti(e. Dupa absolvirea li(eului, Pietro a petre(ut 15 ore pe :i ti-p de 5 ani per e(tionandu.se (a lautist. La varsta de 58 de ani tatal i.a per-is sa tina o auditie. A(easta s.a inta-plat (u o bine(unos(uta or(hestra si- oni(a in (are el era pri- lautist. A-bitia tatalui a ost satis a(uta. Po:itia iului in -u:i(a -ondiala usese atinsa. A(u- iul trebuia sa se indragosteas(a, sa se (asatoreas(a, in(at sa invete senti-entul, dul(eata, dragostea unei e-ei, ru-esetea si rasul unui (opil. La un (on(ert, el a intalnit o ata. /atal era disperat. <ata era din &ugoslavia, nu din %talia. <ata provenea dintr.o a-ilie de artisti, usese studenta, studiase (anto, putea sa pi(te:e e,(elent si avea un rate (are era s(ulptor.

681

/i-p de 5 ani el a (antat in or(hestra si- oni(a. 9n nou diri0or a ost anga0at. Era (a un var de sabie si (ondu(ea intr.un -od di(tatorial. %n ti-pul unei repetitii, el a a(u:at un (antaret de o greseala, si (and a(esta a protestat, diri0orul i.a spus (a ni(io bu:a nu as(ulta de el. La ur-atoarea repetitie bu:a in erioara a (antaretului era usor u- lata si (anta gresit. Cand a in(er(at sa e,pli(e, diri0orul i.a spus din nou =#u vreau ni(io bu:a in relie , sau poti sa de-isione:iE. 7aiatul nu a indra:nit sa.si e,pri-e durerea in ni(iun el. #u a indra:nit sa.i spuna ni(i tatalui. La ni(i o luna, bu:a lui era atat de u- lata in(at a ost ortat sa de-isione:e, e,pli(andu.i tatalui starea bu:ei lui. Apoi, a in(eput (autarea unui a0utor -edi(al, in ti-p (e (ontinua sa (ante la pian, de laut nu se -ai putea atinge de(at 9 ore :ilni(. %n ti-pul a(estor trei ani tatal i.a privit bu:a u- lata (u o neliniste (res(anda, (erandu.i iului sa (aute un -edi( (o-petent. Ro-anta (u ata din &ugoslavia se ter-inase. Ea a parasit tara pentru a.si (o-pleta studiile si pentru a e,ersa (anto si pi(tura.

*ursul clinic
Pri-ele interviuri au ost dedi(ate se(uri:arii pa(ientului in legatura (u istoria sa de viata. La al (in(ilea interviu a ost a(ut un e ort pentru a.l hipnoti:a, dar s.a dovedit a i un subie(t di i(il. /otusi, dupa trei sedinte a doua ore ie(are, o transa usoara a ost indusa. A(easta a ost olosita pentru a sugera (a bu:a lui u- lata era de origine psihologi(a, a(easta putand i vinde(ata, iind o -ani estare e,terna a unui pro und a0utor de (are are nevoie in(onstientului, o e,presie a (o-porta-entului (are a ost repri-at, ignorat si uitat in ti-p. % s.a spus (a in(onstientul sau trebuie sa se e,pri-e (o-plet. +ai -ult, in(onstientul sau ar trebui sa stie (e sa a(a si (u- sa a(a, si el ar trebui sa (ede:e nevoii si sa.l lase sa se -ani este pe deplin. Cand a(easta s.ar i reali:at, el ar i putut sa s(ape de proble-a pre:enta. A(este sugestii post. hipnoti(e i.au ost date (u -ulte repetitii si intr.o -aniera di(tatoriala. La s arsitul sedintei i s. a spus sa nu puna intrebari, sa -earga a(asa, sa.si lase in(onstientul pregatit pentru sar(ina, si apoi, la ur-atoarea intalnire, trebuia sa apara la ora e,a(ta si sa.si lase in(onstientul sa.si in(eapa sar(ina ara intar:iere. A(easta atitudine e,tre- de autoritara a ost (onsiderata potrivita pentru (a a olosit e,perienta anterioara de viata a pa(ientului. Autorul a olosit in -od si-plu asteptarea sa autoritara.

685

La ur-atorul interviu el a intrat in birou dupa (u- usese instruit, dar i-ediat a (erut (ateva -edi(a-ente pentru bu:a lui. % s.a spus apasat> E#u vorbi despre -intea ta (onstienta Astiutoare; si soli(itarile tale prostesti despre -edi(a-ente, si lasa.ti sub(onstientul sa.si astepte sar(inaJE Rea(tia lui a ost una violenta. A sarit din s(aun si (u vo(e tare l.a invinuit pe Eri(*son (a iind e,e-plu -i:erabil de in(o-petenta, de pro esie in erioara. %ntreaga ora a ost petre(uta intr.un ata( de o(ara. E,a(t la s arsitul orei, i s.a spus sever> E%n(onstientul tau poate sa ta(a a(u-, si in ur-atoarea sedinta va (ontinua, e,a(t la ti-p, a(and o treaba -ai buna si -ai pro unda. Paraseste biroul a(u-JE El a aparut la ti-p pentru ur-atoarea intalnire si s.a arun(at intr.un nou ata( Adis(urs; (hiar din -o-entul in (are a in(his usa. %nterviul s.a ter-inat in a(eeasi -aniera si a(est sablon a ost ur-at in ti-pul terapiei. /i-p de 9 luni, 5 ore pe sapta-ana, a ost ur-ata a(easta pro(edura, (u e,(eptia (a, o data pe luna, i se putea spune in -od arbitrar (a ur-atoarea intalnire va i di erita, dar nu i se dadeau in or-atii in plus. Cand el intra in birou intr.o ast el de o(a:ie, era inta-pinat (u pretentia unei dis(utii ru-oase despre -u:i(a, -e-brii or(hestrei, e-otii si e,perienta de viata, sperante, te-eri in (ante(ul lui propriu. Pa(ientul a intrat in a(easta sedinta (u a(eeasi intensitate si a(elasi entu:ias- -ani estate intr.un (o-porta-ent ostil si era (u adevarat inspirirat in dis(utiile sale. Pri-ele denuntari au ost unda-entate pe a(tivitatea -edi(ala a autorului. A(easta a dus la o denuntare a lui Eri(*son (a -e-bru al rasei u-ane, in parti(ular (a des(endent al vi*ingilor, (are au distrus si pradat ie(are bu(ata de pa-ant unde isi puteau an(ora vapoarele lor. El a pregatit a(este (o-entarii insultatoare (u e,presii alese din italiana, pe (are a-abil, le.a tradus pentru s(riitor. A(easta s.a de:voltat intr.o des(riere insultatoare si intr.o (alo-nie, i-preuna si individual pentru toti prede(esorii autorului, (u e,(eptia parintilor si buni(ilor lui, inapoi in ti-p. Dis(utia ar i putut i intrerupta la -i0lo(ul unei propo:itii spre s arsitul orei, ur-atoarea ora ar putea i -ar(ata (u o (o-pletare a a(elei propo:itii si (u (ontinuarea subie(tului. Ast el, (alatoriile lui spre (asa (u autobu:ul erau de obi(ei (onsa(rate viitoarelor insulte din ti-pul interviului. De la stra-osi, el intor(ea subie(tul (atre autor (a barbat, -ai intai (a o (reatura i:iologi(a. Cand a(esta era epui:at, el se re erea la Eri(*son (a -e-bru al so(ietatii in general, dar (u -ostenirea de a prada si rapi. /ratand a(est subie(t pana la epui:are, el se re erea la Eri(*son (a barbatul unei a-ilii. %n ti-p (e de:volta a(est subie(t, survenea o s(hi-bare -ar(anta in (o-porta-entul lui -otoriu. %n prealabil el a -asurat (u pasii podeaua agitandu.se si gesti(uland violent. Cu privire la de:voltarea a(estui subie(t, el a adaugat 686

(o-porta-ent sau -otri( sarind la autor, agitandu.si pu-nul sub nasul sau si e,pli(andu.i (u- i.ar pla(ea sa.l loveas(a si sa.l raneas(a si (u- i.ar -utila (orpul. La ie(are de-onstratie, el (erea atentia autorului in ti-p (e -i-a (u- i.ar i pla(ut sa.i s(obeas(a o(hiul drept sau stang. %n a(elasi ti-p , el varsa si s(uipa. %n ti-p (e de:volta subie(tul re eritor la Eri(*son (a barbat provenind dintr.o anu-e a-ilie, el isi a-intea lu(rurile di erite din (asa tatalui. Ast el, (o-porta-entul autorului, atitudinea lui ata de ie(are (opil al sau, (ererile lui privind a(tivitatile din a(asa si alte obi(eiuri si (ara(teristi(i erau spe(ulate pe larg si ne avorabil, (u a-ara(iune si antipatie. <ie(are ora era petre(uta pe a(easta te-a generala (u o (restere a antipatiei si a resenti-entelor si a de(laratiilor e,travagante. %ntr.o :i, aproape de s arsitul sedintei, si.a adus a-inte pentru pri-a oara de tatal sau in de(laratiile sale, =Da(a erai tatal -euOE. %-ediat el a(ea o pau:a, se ase:a neputin(ios si (u rasu lare intretaiata, =Dar tu nu esti tatal -eu, nu esti tatal -eu, nu esti tatal -euE. Cu o vo(e prietenoasa i se spunea =#u sunt tatal tauE. %n(ons(ientul tau -i.a vorbit spunandu.-i lu(ruri (are te.ar putea a0uta sa intelegi senti-entele tale ata de tatal tau. A(u-, (a tu ai spus toate a(este lu(ruri pe (are le.ai tinut in tine ani intregi, bu:a ta se poate vinde(a. /u -i.ai dat intreaga bu:a pe (are n.ai indra:nit s.o dai ni-anui, pe (are ai pastrat.o pentru tine. Esti liber, bu:a ta se va vinde(a. 'ingurul lu(ru pe (are trebuie sa.l a(i este sa.ti privesti tatal, uitandu.te (a la un barbat oare(are. Esti adult a(u-. 'pune.i tatalui tau si-plu (e doresti, (e si-ti, li-itandu.te doar la lu(rurile pe (are el le poate intelege. Lu(rurile pe (are el nu le poate intelege nu trebuies( spuse. Repli(a lui a ost> =/rebuie sa -a gandes(. %i voi vorbi disearaE. Raportul lui la ur-atorul interviu a ost (a in a(ea seara, la adunarea obisnuita pentru raportul :ilni(, i.a spus tatalui (a era un barbat, (a stia (e este (ore(t si bine, (a pe viitor va i raspun:ator pentru el insusi, (a va in(eta sa pri-eas(a (o-en:i de la parinti. La a(easta a adaugat (a bu:a lui se va vinde(a in s(urt ti-p. Raspunsul tatalui a ost tipi(. Dupa o lunga ta(ere, tata s.a indreptat (atre pa(ient, a dat -ana (u el si intr.o italiana si-pla a spus> E<iul -eu, sunt un barbat batran. A- uitat (a tu esti adult. /e rog iarta.-aE. %n -ai putin de o luna bu:a pa(ientului era nor-ala. #u -ai e,ersa 9 ore pe :i. El si.a anuntat intentia de a ple(a in est (atre un oras -are si el a ales pe (el in (are logodni(a lui studiase. El s.a anga0at (helner pana (and a aparut sansa unei auditii. Era anga0at (a lautist intr.o or(hestra si- oni(a -are. 'i.a reinoit (ererea in (asatorie si a ple(at (u logodni(a sa.si 681

vi:ite:e parintii si pe Eri(*son. Ea era o ata in(antatoare, dar ne eri(ita de sederea in Europa. Le.a povestit despre planurile de a se intoar(e in &ugoslavia pentru a.si vedea a-ilia. #.o -ai va:use din 1917. Ra:boiul lasase ur-e si in lo(ul natal. Ea s.a alaturat ortei de eliberare si a luptat i-potriva na:istilor. A ost prinsa si tratata brutal. %n inal a s(apat si a reusit sa se intoar(a in '9A. #u -ai era o ata in(antatoare. Era i-batranita, (o(ar0ata, (u parul alb, (u rani pe ata, brate si pi(ioare. Ea intrebase de Pietro, ii s(risese, dar intrarea '9A in ra:boi a pus (apat (orespondentei. /atal lui renuntase la brutarie si intrase in industria de ra:boi, si ast el toate legaturile se rupsesera. Ea a a((eptat rese-nata a(este in or-atii si si.a luat ra-as bun de la s(riitor.

*azul 8 &is'unctii se?uale1 <ntrenamentul somnam5ulic intr3o a5ordare -ipnoterapeutica rapida

9n pensionar i.a tele onat autorului pentru un interviu in (are sa trate:e o proble-a

personala. %n pri-a parte, un interviu de o ora, autorul ilustrea:a abordarea sa tipi(a in (o-porta-entul unui so-na-bul. El stabileste un (adru terapeuti( de re erinta si apoi utili:ea:a (u abilitate -ulte or-e indire(te de sugestie si o serie de sugestii post.hipnoti(e pentru a stabili o relatie apropiata si ur-areste (o-porta-entul (ara(teristi( so-na-bulului. El ilustrea:a (u- o (o-uni(are la doua nivele, o eliberare (ontinua si o deplasare a re:istentei sunt de o -are i-portanta. %n partea a doua a sedintei, el ilustrea:a (u- o sursa (lasi(a de levitatie apropiata de o transa indusa poate i olosita (a un (onte,t bogat pentru introdu(erea -ultor sugestii terapeuti(e intr.un si-bol (a o or-a dire(ta. 'ugestiile terapeuti(e sunt introduse in pri-ele -o-ente de intrare in transa (and atentia si asteptarea pa(ientului sunt la re(venta -a,i-a. %n a(easta abordare neobisnuit de rapida, pa(ientii pri-es( sugestii terapeuti(e inainte (a ei sa reali:e:e (eea (e se inta-pla. Constiinta lor poate i i,ata pe sursa de levitatie pe (are ei nu au observat.o. 'ugestiile terapeuti(e sunt pri-ite de (atre in(onstient intr.un -od (are o(oleste (onstienta pa(ientilor, atitudini obisnuite si li-itate. Da(a tradu(e- ter-enii de (onstient si in(onstient prin e-is ere do-inante si nedo-inante, pute- avea ba:a neuropsihologi(a pentru a des(rie o noua abordare terapeuti(a. "(upand e-is era do-inanta (u o transa Alevitatia; (are poate i usor -arginali:ata, pute- pregati

682

e-is era nedo-inanta pentru a pri-i sugestii terapeuti(e e,pri-ate prin li-ba e-is erei nedo-inante.

rima parte1 /acilitarea comportamentului somnam5ulic

E1 "pune3mi care este pro5lema ta. 1 Mi3am pierdut sotia cu cativa ani in urma. Era 5olnava de cativa ani. <m avut intotdeauna o viata se?uala normala. &ar dupa moartea ei am simtit ca eram a5solut impotent si nu puteam o5tine o erectie. <sta nu ma supara pentru ca nu3mi plani'icasem sa ma recasatoresc. <cum am intalnit o 'emeie si vreau sa ma casatoresc. <m 'acut toate incercarile. Ea s3a ,andit ca ar tre5ui sa mai asteptam. <s 'i putut sa traiesc cu ea# dar nu am vrut. Eu vreau sa ma casatoresc cu ea. &ar am descoperit ca 'acand dra,oste cu ea nu aveam sentimentele se?uale pe care stiam ca le aveam. Imi dau seama ca sunt mai 5atran si aceste lucruri nu se intampla atat de des. <m 68 ani. &e cand te3am sunat# cu cateva zile in urma# aceasta s3a sc-im5at. N3am mai avut le,aturi# dar am avut erectii in timp ce 'aceam dra,oste. Vreau doar sa ma simt in si,uranta. <m plani'icat sa ne casatorim peste 4 saptamani. Eu vreau sa ma simt in si,uranta atat pentru ea# cat si pentru mine. E1 Te intereseaza ar-eolo,ia; 1 Nu# nu 'oarte mult. E1 Tu stii ca semintele ,asite la mumiile e,iptene s3au dezvoltat dupa 4::: ani ; 1 &a# cunosc asta. E1 E?ista vreun motiv pentru a crede ca penisul tau introdus intr3un va,in nu s3ar tume'ia; 1 Nu# acum nu e?ista. "3a sc-im5at in ultimile zile# dar de aceea eram in,ri@orat cand te3am sunat.

683

E1 &e ce n3ai 'i in,ri@orat in le,atura cu inima# pancreasul# ,landele salivare; 1 Niciodata nu m3au in,ri@orat aceste lucruri# dar acum este o relatie personala. <cesta este lucrul care ma in,ri@oreaza. Voiam sa 'iu si,ur. "i cred ca ea voia sa 'ie si,ura# de asemenea. E1 In re,ula# din punct de vedere 'iziolo,ic nu ar tre5ui sa 'ii in,ri@orat. 1 Nu cred. E1 Nu crezi; 1 Nu# as putea spune ca nu sunt si,ur. E1 &in punct de vedere psi-olo,ic sau emotional ai putea 'i in,ri@orat. 1 &a. E1 *rezi ca din punct de vedere emotional sau psi-olo,ic poti avea vreo indoiala cand ea este nuda ;

1 Nu# acum nu cred# dar cu 0 sau 2 zile in urma credeam. E> #i(iodata nu uiti de proble-a in dis(utie, dar tu o tradu(i in -ulte alte (ai ale e,perientei pa(ientului. <olosesti invataturile altora pentru a.ti trata proble-a. R> Este (eea (e ai a(ut (ore(t la in(eputul a(estui interviu. El isi spune proble-a si tu i-ediat intrebi despre arheologie. Asta iti per-ite sa ridi(i ideea se-intelor de:voltate dupa 2888 ani (u o analogie u-oristi(a a proble-ei lui. %-ediat olosesti o alta -odalitate a (unostintelor lui pentru a stabili (a este posibila re(astigarea unei un(tii vitale ne olosita de -ult ti-p. A(easta este pri-a apropiere de stru(tura terapeuti(a de re erinta. Apoi tu intrebi despre ini-a, pan(reas si glande salivare, intrebare (are (ondu(e la i-pli(atia (a el nu trebuie sa se ingri0ore:e. %ntrodu(i o alta stru(tura terapeuti(a de re erinta> pro(esul in(ons(ient al (orpului

687

va per-ite o ere(tie a penisului asa (u- alte un(tii o a(, el renunta la e e(tele de inhibitie. Pa(ientul obie(tea:a spunand (a o reletie personala este i-pli(ata. /u (on ir-i (a din pun(t de vedere psihologi( n.ar trebui sa ie ingri0orat. A(easta re:olva aspe(tul psihologi( al proble-ei si iti per-ite (a tu sa de inesti proble-ele intr.o -aniera psihologi(a sau e-otionala pe (are el le a((epta (u usurinta. %n pri-ele -inute ale interviului ai a(ilitat serii de (unostinte de la pa(ient (are arata o stru(tura terapeuti(a de re erinta oarte puterni(a pentru -un(a de hipno:a (are va ur-a. %n ulti-a lui re-ar(a pa(ientul plasea:a proble-a in tre(ut. El se apropie de transa (u o -are asteptare pentru (a proble-a sa ie re:olvata usor.

Inductie de transa1 rima etapa de invatare

E1 <cum aseazat cu mainile pe lucrurile tale in 'elul acesta. riveste la ea continuu. Nu tre5uie sa vor5esti. Nu tre5uie sa te misti. In acest moment nu te misti. riveste doar la pata aceea. "i cu multi ani in urma <i mers la ,radinita "i te3ai con'runtat *u ceea ce pare O sarcina de neindeplinit &e invatat literele al'a5elului *u toate 'ormele lor. "i asta pare o sarcina de neindeplinit. &ar ai 'ormat ima,ini mentale entru 'iecare litera a al'a5etului. <i 'ormat ima,ini mentale <le numerelor. "i ai 'ormat acele ima,ini mentale entru a ramane cu ele tot restul vietii tale. riveste la pata aceea.

684

R> Ai(i ai indus o transa ara o introdu(ere initiala pentru (a barbatul de0a (unostea posibilitatile sale terapeuti(e si o asteptare po:itiva. A(easta pri-a etapa de invatare tinde sa usure:e regresia de varsta prin (on(entrarea ideodina-i(a indire(ta (are evo(a e,perintele invatate pri-a data.

Rati'icarea transei1 Lim5a@ul trupului in transa

In timp ce iti vor5eam Respiratia ta s3a sc-im5at ulsul tau s3a sc-im5at. Inc-ide oc-ii <F*FU... M K auza pentru ca oc-ii pacientului se inc-id si capul se apleaca incet# putin cate putin# pana cand atin,e pieptul.L <i intrat pe deplin in transa "i te 5ucuri de sentimentul de com'ort "i de satis'actie pretutindeni. K auza pentru ca trupul pacientului cade in 'ata putin periculos.L oti aluneca pe un scaun. K auza pentru ca trupul pacientului se aseaza com'orta5il pe un scaun.L R>/u in(epi pro(esul tau vo(al (u (onditia desenarii in(et a literelor si apoi a((entue:i a(easta intr.o transa adan(a in (are se poate bu(ura de (o- ort si satista(tie. A(easta este o or-a indire(ta de sugestie pentru (a noi sti- (a un ast el de (o- ort este (ara(teristi( transei.

E>A((entuarea satis a(tiei in(lude (apul, nasul, esele si penisul.

689

R> Pa(ientul nu re(unoaste a(easta (a o sugestie indire(ta de generali:are> de (and penisul sau este o proble-a, in(onstientul sau va tinde auto-at sa o(ali:e:e unele dintre sugestii satis a(ute. E> <aptul (a trupul sau se aplea(a inainte poate i o indi(atie (a el se in(lina (atre lu-ina dragosteiD s.a indepartat de ea dupa -oartea sotiei. R> %n(linarea in ata poate i un indi(ator al unui raport po:itiv. "are asta insea-na (a in(linarea spre spate este un indi(ator a rea(tiei trans erului negativ sau o proble-a intre terapist si pa(ientG E> Poate indi(a o di i(ultate a ideii pre:entate. 'ugestii post.hipnoti(e initiind pregatirea so-na-bului> A i in transa ara a sti "i acum vreau ca tu "a3ti dai seama de ceva. La putin timp dupa trezire Iti voi spune ceva. R> A(easta sugestie post.hipnoti(a este un -od de initiere in pregatirea so-na-bulului. Este o sugestie oarte usor de a((eptat pentru (a dupa (e pa(ientul se tre:este el se asteapta (a tu sa.i spui (eva. #u reali:ea:a totusi (a atun(i (and vei spune (eva ii vei da o indi(atie post. hipnoti(a (are va initia o alta transa. Pri-ele (er(etari au indi(at (a subie(tii reintra in transa (and pri-es( indi(atii post.hipnoti(e si reali:ea:a sugestii post.hipnoti(e. Cand in(epi sa spui (eva dupa transa, ei vor tinde sa reintre in transa (hiar da(a o(hii lor sunt des(hisi si se (o-porta (a si (u- ar i tre:iti. A(easta este de initia ta pentru o stare a unui so-na-bul> o persoana (are se (o-porta (a si (u- ar i trea:a, dar (apabila sa ur-e:e sugestiile hipnoti(e ale terapistului. E> Cu pregatire hipnoti(a tu vrei (a ei sa ie -ultu-iti la gandul (a sunt tre:iti. R> Chiar da(a ei nu sunt (u adevarat. /u de inesti asta (a iind o stare de so-na-bulG Pa(ientul (rede (a este trea:, dar el te ur-ea:a atat de aproape si este (apabil sa reali:e:e atat 618

de -ulte rea(tii hipnoti(e in(at noi spune- (a el este intr.o stare de transa. El nu este (riti( si initia:a propriile dire(tii ale (o-porta-entului sauD el asteapta sugestii. El este in transa ara a i (ons(ient de asta. E> %.a- spus odata unui subie(t sa se (o-porte (a si (u- ar i trea: (a noi toti (are era- in (a-era. Dar (and o persoana straina a intrat in (a-era, subie(tul nu a -ai putut raspunde (u pre:enta de spirit, si nu l.a au:it pe noul venit vorbindu.i. R> E,ista intotdeauna o legatura spe(iala (u (ei pre:enti in (a-era in a ara de straini. " stare intensa a legaturii este (ara(teristi(a so-na-bulului in transa. %n(ep sa (red (a pa(ientii sunt re(vent intr.o stare de so-na-bul ara (a hipnoterapeutul sa re(unoas(a sau sa (unoas(a (usa o oloseas(a. E> 'unt de a(ord. +ulti au idei i,e si rigide despre (o-porta-entul unui so-na-bul.

Utilizarea motivatiei pacientilor pentru intarirea su,estiilor

Tu poti 'i surprins *a tu insuti te3ai indoit vreodata. R> <a(i o sugestie terapeuti(a ai(iG E> Pentru a intari sugestia post.hipnoti(a pre(edenta. R> <olosesti propria -otivatie a pa(ientilor pentru terapie intarind sugestiile tale. E> /oate sugestiile tale in terapie ar trebui sa ie un intreg (one(tat.

<mnezia -ipnotica 'acilitand starea de somnam5ul

<cum nu este necesar ca tu sa3ti amintesti *eea ce iti spun in stare de transa. &ar inconscientul tau

611

Isi va aminti &ar toti dintre noi stim 'oarte putin &espre ceea ce stie mintea inconstienta. R> A(easta este o sugestie re(o-andabila pentru a-ne:ie. /u nu (o-an:i a-ne:ia. Asta ar putea sti-ula re:istenta (ons(ientului. Aparent, tu lasi pa(ientul sa a(a (eva usor. #u este ne(esar (a tu sa.ti a-intesti. Asta i-pli(a (a este prea greu sa.ti a-intesti. E> Da(a spui (uiva (a trebuie sa a(a (eva, persoana, invariabil iti va spune nu. R> Ad-iti (a in(onstientul isi va a-inti. Dar noi toti sti- oarte putin despre (eea (e in(onstientul stie. A(easta tinde sa intareas(a a-ne:ia si rolul in(onstientului. A(easta sublinia:a a-ne:ia (onstienta si se-ni i(atia un(tionarii in(onstientului este o alta (ale de a(ilitare a starii de so-na-bul.

<dancirea transei prin repetitie

Te voi trezi "i te voi introduce inapoi in transa. E> /re:ind si punand pa(ientul inapoi in transa repetata este un -od de adan(ire a transei. R> Este de ase-enea un el de apropiere (on u:a a pregatirii so-na-bululuiG E> Da, tu pregatesti pa(ientul sa raspunda intr.un -od terapeuti(. R> /u il pregatesti sa.ti raspunda. E> 'i tu iti ba:e:i sugestiile terapeuti(e pe propriul sau (o-porta-ent. R> Prin transa adan(a tu intelegi (a pa(ientul te ur-ea:a indeaproape in (on(ordanta (u nevoile sale.

615

Intre5ari ca 'iind su,estie directa intr3o maniera permisiva

"i tu vei 'ace tot ce3ti cer sa 'aci. oti 'i surprins &e a5ilitatea ta entru a 'ace adevarat orice iti voi spune; R> Pri-a ta propo:itie pare sa ie o (erere autoritara, so(anta de as(ultare. E> /ot (e iti spun eu sa a(i. Eu n.a- spus, a (e.ti spun sa a(i. R> Cand intrebi, tu a(i o (erere per-isa pe (are pa(ientul ar putea s.o re u:e. Apoi il ur-e:i (u un sunet ino ensiv, dar intrebarea puterni(a despre a i surprins de abilitatea ta pentru a i adevarat ori(e iti spunG E> Chiar si (opiilor le pla( surpri:ele. R> " surpri:a i-pli(a de ase-enea (a in(onstientul va i a(tiv si surprinde (onstientul. E> Prea -ulti terapeuti spun (a pa(ientii lor a( una sau alta ara sa intrebe. Asta este o -ana de ier a(operita (u -ulta (ati ea.

Eliminarea si inlocuirea rezistentei1 'olosirea ne,atiei

"i tu vei adeveri orice voi spune# Nu3i asa; E> /u doresti, nu.i asaG Da(a (ineva oloseste negatia, ar i bine sa iu eu. R> Da(a pa(ientul are o or-a re:istenta sau nu, atun(i tu vei i a(ela (are va hotari sau nuG tinde sa eli-ine si sa inlo(uias(a (uvantul nu. 'tudentii in(epatori in hipno:a sunt pregatiti de obi(ei sa e,pri-e sugestiile intr.o -aniera po:itiva. Asta este o apropiere valida. <or-a de

616

(ontrariu este intotdeauna pre:enta. <olosesti negatia in a(est -od (urios si (on(ret pentru a identi i(a negatiile pa(ientului si a.l (onverti intr.o dire(tie (onstru(tiva.

oezia -ipnotica depaseste rezistenta constientului

In ciuda a tot ce 'aci# *eea ce spun va 'i adevarat. R> A(est (uplet poeti( este un alt -od de relatie (u re:istenta. +ulti pa(ienti se te- de asta da(a au ganduri (ontrare in ti-pul transei, sugestiile terapeuti(e nu pot i e i(a(e. Cupletul tau linisteste din a(est pun(t de vedere. +odelul neted al sunetului si a((entului din a(est (uplet sugerea:a (a ar putea i un e,e-plu al poe:iei lui 'nyder, (are o(oleste (riti(a, e-is era stanga intele(tuali:ata, asa in(at ea poate i a((eptata de e-is era dreapta. E> <a( legatura (u sugestia terapeuti(a ara de (are re:istenta nu ar putea e,ista. R> %n a(est (a: tu nu eli-ini re:istenta, doar adaugi la ea sugestiile tale terapeuti(e. Este un -od de a olosi re:istenta pa(ientilor. Este i-portant pentru a(est tip de pa(ient, (are pare atat de (ooperant prin (o-porta-entul sau.

Trezirea aparenta din transa si reinductia spontana1 *aracteristicile individuale ale somnam5ulului
Nu te ,ra5i "i mental# in liniste Numara inapoi de la .: la +. Trezeste3te in timp ce numeri "i incepe numaratoarea acum. KP Q pare sa se trezeasca intr3un minut.L Greu de trezit# nu3i asa;

611

1 Um3-um. KE raspunde la tele'on si E1 "i este ,reu de trezit. &ar tu poti sa te trezesti din nou. K desc-ide oc-ii incet. Nu3si poate reorienta trupul# totusi# noi credem ca el este inca in transa.L "i te trezesti cu un sentiment 'oarte com'orta5il. 1 Ma simt 5ine. E1 &e ce ai intrat in transa a doua oara; K se uita mirat.L Inconstientul tau intele,e mult mai mult decat crezi. R> Este un indi(iu al legaturii so-na-bulului (u tine (a el in(hide o(hii si intra din nou in transa (and tu iti -uti atentia de la el raspun:and la tele on. A(u- el iti ur-ea:a pri-ele sugestii post.hipnoti(e (a s.ar intoar(e in transa dupa tre:ire. Da(a era (u adevarat trea:, ar i trebuit sa se -iste putin sau tinand legatura (u -ine pana (and a- ost langa el. Dar a (ontinuat sa -a ignore. /ransa adan(a nu insea-na (a un pa(ient este toropitD insea-na (a atentia pa(ientului este intens o(ali:ata pe (e este relevant, ast el ori(e alt(eva este ignorat. %i (eri sa se tre:eas(a din nou, dar el des(hide doar o(hii. Cand ii (eri sa se tre:eas(a (u un senti-ent oarte (o- ortabil, el iti raspunde la el E+a si-t (o- ortabilE. 9r-area e,a(ta a (uvintelor tale este un alt indi(iu al starii de so-na-bulis-. De (e este -irat (and il intrebi de (e a intrat din nou in transa a doua oaraG E> Este o intar:iere a pro(esului intele(tual (are (ondu(e (u usurinta la -irare in stare de so-n. inc-ide oc-ii si intra din nou in transa.L

612

R> De(i ave- 6 (ara(teristi(i pentru so-na-bulis-> legatura intensa, ur-area e,a(ta a (erintelor terapeutului (are sunt in a(ord (u nevoile proprii ale pa(ientului, si lipsa initiativei -entale. 'tarea de so-na-bul nu insea-na (a pa(ientul este un robot. E> Constientul sau este -irat. @eri i( asta adaugand sub(onstientului sau -ai -ult de(at poate. #u -a a-este( in situatia data> nu spun 'tiu (e se inta-pla. 'pun E%n(onstientul stieE. R> E,ista (ara(teristi(i generale ale so-na-bulis-ului, sau trebuie sa le (ulege- din -ani estarile individuale ale ie(arei persoaneG E> /rebuie sa le aduni individual> ele vor varia in un(tie de pa(ient. R> A(est pa(ient a aratat o -i(a initiativa in starea de so-na-bul, dar alte persoane ar putea arata -ai -ult M e,pri-a ante:iile lor, et(. E,ista o di erenta generala intre un so-na-bul a(tiv si unul pasivG E> A(estui pa(ient nu.i pla(e (e a pri-it de la el insusi, totusi el a ra-as pasiv pentru a pri-i (e ar putea de la -ine. De a(eea a- lu(rat pentru a-ne:ie si -irare. R> %n(onstientul (auta si pro(esul poate i initiat pentru a a(ilita un raspuns terapeuti(. Chiar da(a pa(ientul este intr.o stare pasiva si re(eptiva, nu poti sa progra-e:i (e trebuie sa a(a. E> Pa(ientul a (re:ut in propriul in(onstient.

/enomene -ipnotice ca modele ale comportamentului1 Implicatia evoca modele psi-omotorii; *omunicarea la doua niveluri pentru su,estia terapeutica prin meta'ora
E1 "i toata viata ta &e la varsta de + an <i stiut ca puteai sa stai in picioare. *orect;

613

1 Um3-um E1 "i acum tu stii ca nu poti. Incearca. 6u nu poti. ="pus 'oarte repede si 5land> E> De la varsta de 1 an ai stiut (a puteai sa stai in pi(ioare, insea-na (a inainte de 1 an tu nu puteai. %n a(elasi ti-p e,ista o (o-uni(are (u 5 nivele, in relatie (u proble-a lui intr.un -od -eta ori(. A nu i (apabil sa stai in pi(ioare este (a si (and nu poti avea o ere(tie. R> /u alegi un eno-en hipnoti( (are are o legatura in(onstienta (u proble-a lui psihologi(a, ast el (and vei re:olva eno-enul hipnoti( tu ar trebui sa re:olvi si proble-a lui se,uala la un anu-it grad. A(esta este un e,e-plu neobisnuit de terapie indire(ta iind a(uta la un nivel sub(onstient. Hipno:a nu este doar i-aginatieD este ba:ata pe a(tivarea (ir(uitului neurologi(. oarte des din (opilarie. E> Da. A(ele -odele in antile si (opilaresti au o istorie lunga. R> De obi(ei este -ult -ai de e e(t de a a(tiva ast el de -odele psiho-otorii prin -i0loa(e indire(te (u- ar i i-pli(atia, pentru (a o (o-anda dire(ta ar putea evo(a atitudini indoielni(e ale (onstientului (are ar putea sa intoar(a raspunsul hipnoti(. E> /e o(upi de pa(ient (a o aptura total istori(a. /u poti sa te bi:ui pe a(ele ur-e neurologi(e si -e-orii de lunga durata. R> Ar putea i bine pentru hipnoterapeut sa studie:e de:voltarea (opilariei pentru a (astiga o intelegere (orespun:atoare a tipului de eno-ene pe (are le poate evo(a si la el de bine sa sugere:e (u- ele pot i evo(ate. #u toate eno-enele sunt -odele Asabloane; de un(tionare. A(esta este un aspe(t distin(tiv de lu(ru> tu (re:i (a starnesti -e(anis-ul real -ental si pro(esul in(onstientului in eno-ene de hipno:a. 'e oloseste un e,peri-ent individual pre-atur> hipersugestibilitatea sau i-aginatia sunt ba:a eno-enului hipnoti(. E> Pa(ientii pot doar sa rea(tione:e la e,perientele proprii de viata.

617

rocesul creativ al analo,iei terapeutice

E1 "i acum cunosti cu adevarat *um o idee te poate poseda. K inc-ide oc-ii si pare ca aluneca adanc in transa.L E> A(u- el stie (u adevarat (u- o idee poate poseda pe (ineva, prin analogie te re eri la proble-a luiD o idee poate sa.l i-piedi(e sa se ridi(e, sau (u- o idee poate sa i-piedi(e penisul sa se ridi(e. R> Probabil el a in(his o(hii din nou pentru (a deodata a reali:at (a ideea de ridi(are are doua sensuri di erite. E> %n(hiderea o(hilor, probabil, (orespunde (u (autarea interioara si (u pro(esul in(onstientului (are (reea:a a(est inteles. A intelege o ast el de analogie (ere un e ort (reativ de partea lui. Pentru (a este propriul sau e ort (reativ, el sea-ana -ai putin (u o respingere.

*omunicarea la . niveluri N continuarea pre,atirii comportamentului somnam5ulic

E1 "i trezeste3te din nou "i simte3te com'orta5il K desc-ide oc-ii din nou.L *um te simti acum cand nu esti capa5il sa te ridici; 1 Nu ma deran@eaza.Nu vreau sa ma ridic. E1 &ar nu poti sta asezat. K se uita in @ur si se ridica# aparent incurcat pentru cateva momente.L

614

<cum te poti aseza. K se aseaza.L E> Cand el a spus (a nu vrea sa se ridi(e, asta i-pli(a aptul (a are de ales. La un nivel in(onstient asta insea-na (a are de ales (a penisul sa nu se ridi(e. R> %nteleg M vrea sa a(a alegerea la ti-p. Poate olosi (o-uni(area la doua nivele ara sa reali:e:e. 9r-atoarea sugestie Anu poate ra-ane ase:at; are intelesul si-boli( de a nu i (apabil sa.si pastre:e penisul in 0os si se poate (onsidera a i in in(ur(atura in a(est -o-ent. Este un se-n de pregatire viitoare a (o-porta-entului so-na-bulist in (are el ur-ea:a sugestiile tale hipnoti(e (hiar da(a este trea:.

E> A nu putea sa ra-ana ase:at este, terapeuti( vorbind, un nivel al in(onstientului. "bserva (a a- evitat (u atentie sa spun =/rebuie sa te ridi(iE. A- vrut sa evit ur-area ridi(arii in pi(ioare pentru (a el avea di i(ultati (u ridi(area penisului si asta putea sa invinga Asa in ranga; sugestia hipnoti(a la nivel in(onstient.

artea a doua N O a5ordare -ipnoterapeutica rapida 'olosind sim5olul terapeutic si levitatia mainii Levitatia1 Interactiunea emis'erica in inductia transei si in su,estii
E1 Vreau ca tu sa te 5ucuri de aceasta e?perienta Una sau cealalta sau am5ele maini se vor ridica spre 'ata ta. "i nu are importanta cat de tare incerci sa 'ortezi# tre5uie sa le ridici spre 'ata ta. K&e,etele de la mana dreapta a pacientului au tendinta sa se ridice# si apoi intrea,a mana se ridica cu o scurta miscare 5landa.L "i nu te poti opri. KMana dreapta a lui se apropie incet de 'ata.L

619

"i nu e?ista nimic care sa te opreasca. KMana se indreapta spre linia parului.L utin mai sus. Nu e?ista nimic care sa te opreasca sa3ti simti parul. KMana lui "imti parul "i nu poti opri mana de la a 'ace asta. "i acum stii *a oricand doresti enisul tau poate sta ridicat si poate simti parul. R> %n(er(i a(u- o (lasi(a levitatie a -ainii, dar (uvintele tale au un alt nivel de intelegere unde -ana ridi(ata devine e(hivalenta (u penisul ridi(at. De -ai -ulte ori -entione:i E#u te poti opriE. Astepti (a puterea -intii sa opreas(a o ere(tie a penisuluiG E> Da. R> Este as(inant sa hipnoti:e:i ast el (a e-is era lui stanga sa poata i atat de preo(upata (u ridi(area -ainii drepte. Cautarile re(ente indi(a preo(uparea do-inanta a e-is erei (erebrale (u o a(tivitate (are tinde sa paraseas(a (ealalta e-is era libera pentru a se o(upa de o alta data. A(easta poate i ba:a neuropsihologiei in pra(ti(a ta in interpretarea sugestiilor tale terapeuti(e in li-ba0ul si-boli( al in(onstientului in legatura (u levitatia -ainii sau (u alte ase-anari pentru a indu(e atentia o(upata din e-is era (erebrala do-inanta. atin,e parul.L

"u,estia post3-ipnotica N contin,enta cu lucrurile inevita5ile

E1 Te poti 5ucura de ea. Nu va 'i parul tau. Nu va 'i parul tau.

658

Va 'i simtirea ei. "i tu nu vei putea co5ori mana pina nu te3ai 5ucurat de senzatia simtirii parului senzatia corpului cald. K auzaL "i nimic nu poate sa3ti spuna ca penisul tau nu se va ridica. Nimic nu3ti poate spune asta. K auzaL "i nimic nu3l poate impiedica de a simti par si un va,in pentru cat timp doresti. K auzaL "i vreau sa retii# mina ta nu simte deoarece daca iti atin,e parul# simte ca si cum ar atin,e parul 'emeii. K auzaL E> A- initiat pro(esul de ridi(are spre ata si parul sau. "data (e a ost bine a(tivat si nu s.a putut opri, apoi l.a- putut -uta la iesirea din vagin si par pubian. R> A((eptind (onditia initiala, el a (ontinuat aproape de -o-entul sau a((eptind sugestia terapeuti(a. E> A(u- el nu poate evita sen:atia unui (orp (ald (ind este (u eaD asta este inevitabil si asi-boli( legat un penis ere(t pentru (orpul ei (ald (ind spun (a nu.ti poti (obori -ina pina (ind nu te.ai bu(urat ... (orp (ald. 651

R> A(esta este un prin(ipiu de ba:a a sugestiei post.hipnoti(e unde tu intotdeauna ai un (o-porta-ent sugerat.

Mai multa su,estie post3-ipnotica

"i vreau sa ai surpriza vietii tale &eoarece citeodata azi sau maine mana ta va atin,e parul de pa capul ei# si tu vei ,asi ce penisul insista sa ,aseasca. "i tu vei lasa sa 'ie o surpriza# nu3i asa; K isi apleaca capul in semn de daL K auzaL "i tu vei 'i asa de satis'acut de puternica dorinta. &ar tu vei 'i multumit cu toata puterea dorintei. K auzaL "i niciodata nu vei uita# nu3i asa; Gandestete la aceasta intre5are# doresti sa spui ceva de d3na; K inclina capul in semn a'irmativL

655

E> Cateodata a:i sau -aine de apt insea-na ori(and. Ar putea i luna viitoare si (hiar toa-na viitoare ara sa generali:e:i insusirea ti-pului a(estei sugestii. R> %ata din nou a( o sugestie post.hipnoti(a despre ere(tia a((identala a penisului la o alta inevitabilitate Aatingand parul ei;. E> Cu- o 0ignesti pe doa-naG 9nul (u altul ie(are iind prea puterni( sau nu destul de puterni(. A- a(operit a-bele posibilitati de vigoare a dorintei voastre. Cand i.a- (erut sa ne spuna (ate (eva despre doa-na, se presupune (a a ales, si da(a ne spune (eva dease-enea el are dreptul de a se abtine asupra altor lu(ruri. Dreptul de a se abtine ii da orta si putere.

re,atirea de revenire
Ei 5ine# nu te ,ra5i si trezeste3te si spune3ne spontan ceva despre ea. K auza# deasemenea isi desc-ide oc-ii si ii 'i?eaza ca si cum ar 'i treaz. Mana sa

ramane la cap# oricum# si nu3si reorienteaza in vreo parte corpulL 1 Ei 5ine# e 'rumoasa. E de acceasi varsta cu mine. "i niciodata in viata mea n3am iu5it pe cineva asa. E> /o(-ai i.a- dat o sugestie posthipoti(a de a se retine si el a raspuns (u generalitati. Ei bine, ea e ru-oasa. El de apt se abtine. El ur-ea:a o sugestie post.hipnoti(a (hiar ara sa reali:e:e. R> %n interiorul lui un(tiona a(easta retinere. %l intor(i la revenirea nor-ala, (ontrolul egoului, si in (onse(inta il pregatesti pentru o revenire (o-pleta. E> Da, (ind el ad-ite (a o iubeste -ai -ult de(at pe ori(are alt(ineva in viata lui, el voluntar are -ai -are (onstiinta la nivel hipnoti(.

&eplasarea sim5olica si descarcarea lipsei de incredere

656

E1 *e ai invatat despre tine; 1 "a am mai multa incredere# pentru un lucru. E1 Lipseste ceva increderii tale acum. Iti spun ce este. Nu3ti poti co5ora mana. 1 HamB; E> Cind vorbeste ai(i de in(redere, i-pli(a o lipsa de in(redere, de(i o trans era pe -ana. Pune lipsa de in(redere intr.o :ona (are nu a e(tea:a. R> A(esta este -odul de deplasare si eliberare a lipsei de (on identialitate intr.o -aniera si-boli(a.

*omunicarea la doua niveluri cu revenirea la realitate

E1 Nu poti s3o impin,i pana nu simti satis'actia intensa. KO lun,a pauza deoarece desc-ide oc-ii. In 'inal isi desc-ide oc-ii# isi co5oara mainile#

isi aran@eaza un pic intre,ul corp# deoarece este carcteristic pacientilor iesiti din transa.L 1 &a# ma simt 5ine acumB E1 &e ce vei avea nevoie; 1 U-; E1 Nu tre5uie sa ne spui. 1 Nu.

651

E1 &ar tu te ,indesti ca s3a s'arsit. Ea are doi 'rumosi ,emeni si am5ii merita un nume. K auzaL 1 &a. E> Dupa o pla(uta relatie se,uala (e se inta-plaG R> /e rela,e:i si penisul se retrage. De(i sugere:i (a nu.si poate lasa -ainile inainte (a el sa si-ta puterni(a satis a(tie. Este o alta se(venta a (o-uni(arii la doua niveluri. Asa (a el pri-este to(-ai (and se tre:este. A(easta (ondu(e la (onstruirea unui pod intre sugestia terapeuti(a la nivelurile in(onstient si (onstient. E> El apoi raspunde (u, da, -a si-t bine a(u-J La nivelul doi raspunde ara sa reali:e:e in totalitate. Eu a(u- (ontinui (u re-ar(i despre (ei doi ru-osi ge-eni ai sai, el re(unoaste (a e tri-itere la (ei doi sani ai ei. Da(a ar a(e dragoste (u ea, ar i apre(iat -ai bine sanii ei.

/ocusare indirecta ideodinamica

E1 *uiva caruia ii place sa urce pe munti a 'ost intre5at intr3o ocazie sociala# ai de ,and sa 'aci ceva pentru a te urca pe munte in aceasta saptamana; El a raspuns# o# da# dar n3 a spus numele muntelui. Era un secret intre el si sotia sa. /iecare cuplu ar tre5ui sa ai5e o lim5a a dra,ostei.

K auzaL 1 Ma simt 5ine acum.

E1 "i un alt prieten al meu a 'ost intre5at la cina# doresti niste supa; El a raspuns# da# intotdeauna imi place o ceasca plina de viata.

652

1 &a. R> /u esti ai(i a((entuand ai(i (ele doua nivele de (o-uni(are, despre 0o(ul dragostei in ie(are :i. E> Da, a(ele doua nivele de (o-uni(are sunt (a si o li-ba se(reta a (opilariei. R> De (and vin din (opilarie, ei sunt bogati de raspunsuri ideodina-i(e de (are vor avea nevoie in noua lor viata de dragoste. Esti asa de grabit in a(este pro(ese de a vorbi de ele. A(esta este un alt e,e-plu de (on(entrare ideodina-i(a indire(ta pentru un raspuns terapeuti(.

Restructurarea terapeutica a unui simptom anterior

E1 <cum# eu intotdeauna le spun tinerilor 5ar5ati# cateodata in viata voastra va veti pierde erectia. "i ce nu stiti in mintea voastra inconstienta# este ca 'rumusetea corpului sotiei voastre este coplesitoare. "i te 5ucuri de acel 'apt deoarece acela este cel mai important compliment pe care il puteti primi amandoi. &aca in anumite ocazii neasteptate iti pierzi erectia# este un pro'und compliment# deoarece de indata ce tu realizezi ca ai complimentat3o pe ea# in ultima instanta# erectia ti se intoarce. K auzaL R> Cre:i intr.adevar (a pierderea ere(tiei ar putea sa ie un (o-pli-ent, ori este doar rationa-entul de a se o eri luiG E> El a a(ut o proasta interpretare despre pierderea ere(tiei. De (e ar trebui sa tina pentru totdeauna si intotdeaunaG @iata este -ult -ai buna, (ateodata ploua si altadata nu. A- va:ut -ulte (a:uri (and (hiar a ost un (o-pli-ent.

653

Mai multe analo,ii terapeutice

E1 &ecat timp practici in orasul ?; 1 &e cand m3am pensionat# acum cativa ani. KO conversatie ,enerala are acum loc despre practica medicala a lui si cum 'oloseste -ipnoza pe pacienti.L

E1 *ati pomi Gink,o sunt in orasul D; 1 Nu stiu. E1 <m 'ost luat la o plim5are cu masina in orasul D# am traversat intersectia si i3am spus prietenului meu care conducea# PN3am trecut pe lin,a un pom Gink,o pe acea parte a strazii; N3am vazut niciodata vreunul# dar sunt si,ur ca era un pom Gink,oQ. El a zis# ai dreptate. Mai tarziu mi3a aratat niste lemn de Gink,o pietri'icat. 1 O-B E1 K"pre RL "tii de pomul Gink,o; R1 O# da# 'oarte 5ineB Ei au vie inzestrarea cu spermaB 1 &a. E1 O data cand am 'ost in D# am comandat niste stridii. Ospatarul a spus# esti norocos# tocmai am avut doua comenzi lasate. I3am spus ca le iau pe amandoua. K este tot raset# la asocierea presupusa dintre mancatul stridiilor si potenta se?ala. *onversatie# apoi in,ramadeala la pescarie in ,eneral# si ocupatiile 'avorite ale lui una care a avut de3a 'ace cu munca cu ,rane 'ine si te?tura de linaL. *e ti3ar placea cel mai mult sa3mi spui; #

657

1 Nu cred ca e ceva. Ma simt in intre,ime de'init# ma simt ca dupa o ,reutate care mi3 ar 'i smuls umerii. "imt ca am incredere in mine cum n3am mai avut inainte. E1 <cum nu sunt capa5il sa calaltoresc# dar imi vei trimite o invitatie de nunta; 1 &a# iti voi trimite. Este un sentiment minunat. E1 *um simti aceasta; K<utorul mai in varsta ii arata lui o sculptura 'ina a unei pasari ce apare dupa craca

unui lemn. rima parte a pasarii este cioplita 'oarte simplu si ele,ant# in timp ce ultima parte a corpului ei nu este sculptata de totM este contopire simpla in 'orma naturala a lemnului.L 1 N3am mai vazut niciodata ceva ca aceasta. E1 *a un 'luture iesind dintr3un cocon. Numai ca de data aceasta ea este o pasarica. 1 <i sculptat3o; E1 Nu# dar o5isnuiam sa cioplesc. Tie iti place sa sculptezi in lemn; 1 N3am mai 'acut3o# dar imi place. E1 Ti3ar placea sa vezi cea mai mare colectie privata de sculpturi in metal si lemn; K<st'el se s'arseste sesiunea de terapie cu # 'iind prezentata de autorii seniori colectia de sculpturi in metal si lemn 'acuta de indienii din centrul Me?icului.L R> /u ter-ini interviul (u a(este analogii terapeuti(e in plus, asa (a a(u- se s(hi-ba relatiile de la do(tor.pa(ient, la prieteni, deoare(e tu il inviti in (asa ta pentru a se uita la (ole(tia ta de s(ulpturi.

654

E> El stie (a i-i pla( stridiile si lui ii pla( s(ulpturile in le-n la el de -ult (a si -ie. #oi i-parti- si-patiile. R> <iind(a iti pla(e se,ualitatea, dease-eni trebuie sa.i pla(a si lui. A(est aspe(t al -un(ii voastre este esential in a re-edia, pre(u- si (alea de a re:olva trans erul, de (and tu devii un alt o- (u gusturi personale et(.

*azul 9. <nore?ia nervoasa 3 parado? si du5la le,atura

PAntorul -ai in virsta a s(ris a(est (a:D autorul -ai tinar a adaugat (o-entariile pentru editia (urentaQ

&iminuarea comple?ului mesianic

E> La pa(ientii (u anore,ie nervoasa, (o-ple,ul -esiani( si ne(esitatile lor religioase ii siles( sa isi tina pro-isiunile pe (are le a(. A- pres(ris (latirea gurii (u ulei de i(at de (od, subliniind sa nu se inghita ni(i -a(ar o pi(atura. Copilul s.a ra:vratit s-ior(aindu.se noaptea si tre:indu.si -a-a. Dupa (e a(est lu(ru s.a inta-plat de -ai -ulte ori, i.a- tinut un dis(urs obie(tiv legat de aptul (a o ensele aduse altora sunt un lu(ru gresit. A- des(ris a(est aspe(t (a pe un (o-porta-ent gresit (are ne(esita pedeapsa, si, din -o-ent (e a(est (o-porta-ent gresit nu era indreptat i-potriva -ea, (i i-potriva -a-ei M -a-a iind persoana le:ata M ea era (ea (are trebuia sa hotaras(a pedeapsa. Copilul a ost de a(ord, si, in parti(ular, i.a- spus -a-ei (a s-ior(aiala din ti-pul noptii nu este de dorit, si a(est lu(ru ar putea i pedepsit in ori(e -od alege ea, atat ti-p (at pedeapsa este re:onabila. +a-a a de(is (a o posibila pedeapsa ar putea i o-leta. A(est lu(ru a inlaturat -an(area din :ona de ina((eptabilitate a ritualului auto.i-pus privind respingerea -an(arii. De ase-enea, (orpul ei pri-ea hrana, iar a(easta, (o-binata (u gustul uleiului de i(at de (od, dadea nastere unei situatii disruptive in privinta auto.distrugerii sale pasive auto.i-puse. Pasivitatea ei o obliga sa a((epte -an(area (a pedeapsa, iar (o-ple,ul sau -esiani( o deter-ina, de ase-enea, sa a(a a(est lu(ru. %n plus, gustul nepla(ut al uleiului din i(at de (od ii provo(a e-otii puterni(e de repulsie (o-binate (u tentatia ulterioara de a evita olosirea uleiului, lu(ru pe (are (o-ple,ul -esiani( si pasivitatea ii inter:i(eau. 'ingurul ei re ugiu era sa gaseas(a s(u:e sau sa uite (eva (e i.ar

659

o eri

atat

satis a(tie,

(at

si

senti-ente

de

vinovatie,

toate

a(estea

distrugandu.i pasivitatea pre(u- si (o-ple,ul -esiani(. A ost intrebata o singura data da(a a supravegheat (opilul (and lua uleiul din i(at de (od si -odul in (are a(ea a(est lu(ru. +a-a a ost instruita sa supraveghe:e doar pri-a data (and (opilul olosea uleiul din i(at de (od si a- intrebat.o doar o singura data despre a(est aspe(t. +a-a a ost instruita sa a-inteas(a etei doar o singura data despre utili:area uleiului, si a(est lu(ru s.a inta-plat in pri-a seara dinaintea (alatoriei pentru vi:itarea Ari:onei. +a-a i.a spus etei sa nu uite sa.si puna in baga0 si uleiul din i(at de (od pentru a nu uita sa.l ia pe par(ursul (alatoriei. 'pre s arsitul trata-entului, o intrevedere separata (u -a-a etei a indi(at aptul (a a(easta (u-parase, ara ni(i o tragere de ini-a, in pre:enta ii(ei ei, o sti(luta -i(a de ulei din i(at de (od A-ai putin de 13 un(ii;, si (a i s.a a(ut greata atun(i (and a privit.o pe ii(a ei luand pentru pri-a data a(est ulei si (a in pri-ele doua :ile ale trata-entului, nivelul (ontinutului sti(lei ra-asese (a- a(elasiD pentru (a, (eva -ai tar:iu, sti(la sa dispara de tot. R> Ai obtinut (ateva s(hi-bari psihodina-i(e ui-itoare pana in a(est -o-ent. Cerinta ta, pra(ti( i-posibila, (a ii(a ta sa oloseas(a ulei din i(at de (od a ost a((eptata de ea deoare(e pasivitatea ei, (o-ple,ul ei -esiani( o deter-inau sa a((epte sugestii nepla(ute (are sa.i atenue:e senti-entul de vinovatie. /otusi, datorita aptului (a nu putea sa ur-e:e sugestia re eritoare la uleiul din i(at de (od, aspe(tele egosintoni(e Aa late in ar-onie din pun(t de vedere e-otional (u -ediul sau de viata; ale (o-ple,ului -esiani( sunt distruse ARossi, 1976b;. Ea nu poate de(at sa ur-e:e la nivel -ini-al sugestiile legate de uleiul din i(at de (od, si apoi, in aparenta, (o-ite insela(iune totala, a(and sa dispara sti(la de ulei din i(at de (od. Pro(edand ast el, ea trebuie sa renunte la identi i(area ei -esiani(a buna si supusa si sa in(eapa sa.si -obili:e:e vointa pentru a supravietui diverselor -odele de (o-porta-ent. 'ar(ina i-posibila a distrus (o-ple,ul ei -essiani( Aa slabit (adrul de re erinta; si a initiat.o intr.o (autare in(onstienta pentru nou si pentru raspunsuri potential terapeuti(e. Cealalta s(hi-bare ui-itoare este (a reusesti sa a(i ast el in(at -a-a sa devina (ea (are hotaraste pedepsele M in a(est ti-p tu ra-anand sustinatorul intelegator al pa(ientei. <etita a ost neas(ultatoare si trebuie pedepsita. +an(area, (are alta data repre:enta o re(o-pensa, se trans or-a a(u- intr.o pedeapsa pe (are ea trebuie s.o a((epte. A(est lu(ru este atat de di i(il de ur-at, in(at pe -ine aproape (a -a ia a-eteala (hiar si atun(i (and 668

in(er( sa des(al(es( psihodina-i(a, intr.un anu-it sens, obie(tiva. %-i pot i-agina (e (on u:a si nea0utorata trebuie sa se i si-tit (onstiinta pa(ientei in(er(and sa sorte:e toate a(este aspe(te. %n -od evident, nu ar i putut, ast el in(at a ost pur si si-plu des(hisa sa iti ur-e:e sugestiile.

&epotentializarea seturilor constiente si cautarea inconstienta

E> Apoi, pentru a i-plini -ai departe nevoile e-otionale ale (opilului, a- re(urs la a dis(uta (u ea, spunandu.i lu(ruri interesante, lu(ruri pli(tisitoare, lu(ruri (aptivante, lu(ruri usor 0ignitoare, lu(ruri ridi(ole, lu(ruri oarte intrigante. A- bo-bardat (opilul (u o -ultitudine de oportunitati la (are sa rea(tione:e la nivel e-otional. Dupa (u- a re-ar(at un do(tor (are a asistat la un ase-enea interviu, dupa (e totul a luat s arsit> Rai deter-inat biata ata sa trea(a prin tot elul de stari e-otionale, si, atat (at a putut ea per(epe, si.a dat sea-a (a vorbeai despre lu(ruri (are te interesau pe tine. R> Esti i-pli(at intr.una dintre abordarile tale tipi(e de a-i distra!e atentia vorbindu.i despre lu(ruri interesante si intrigante. Prin a(easta, ii slabesti in (ontinuare propriile sale cadre de referinta si ii o eri -ulte oportunitati prin focalizari indirecte asociative pentru cautari si procese inconstiente pentru a.i starni viata e-otionala. 'a spera- (a a(easta ii va o eri posibilitatea de a.si realinia psihodina-i(a interioara ast el in(at sa poata urni:a un (adru de re erinta nou, -ai ade(vat, pentru o -ai buna identitate si pentru un (o-porta-ent (are satis a(e -ai -ult. #u stii in (e va (onsta a(est (adru -ai ade(vat si -odelul raspunsului. Pur si si-plu ii :gudui psihodina-i(a in speranta (a in(onstientul ei isi va gasi singur (alea.

O le,atura terapeutica du5la

E> +a-ei a(estui pa(ient bolnav de anore,ie nervoasa ii pla(ea sa (alatoreas(a, si a- a0utat.o sa vada (at -ai -ult posibil din Ari:ona ast el (a, intre 11 ebruarie si 16 -artie, a- va:ut (opilul doar vreo 58 de ore, in total. %n pri-ele doua sapta-ani s.a ingrasat (u aproape 1 *ilogra- si 0u-atate, a slabit aproape 288 de gra-e, si apoi a -ai pus 288 de gra-e. A slabit (u aproape 5 *ilogra-e 0u-atate in luna pe (are a petre(ut.o in spital, iar (and a0unsese ai(i, greutatea ei era de apro,i-ativ 68 de *ilogra-e. De alt el, era o etita de 11 ani (are arata 661

bine pentru varsta ei. Dupa (e s.a ingrasat (u un *ilogra- 0u-atate, -a-ei, (are pur si si-plu nu intelegea abordarea -ea in (eea (e priveste (opilul, i s.a spus sa se ridi(e si sa.-i spuna inalti-ea, greutatea si varsta ei si nu-arul de (opii pe (are.i avea. +i.a spus (a abia tre(use de 18 de ani, era -a-a a (in(i (opii si do(tor de pro esie si (a era (asatorita (u un do(tor, si (a inalti-ea ei era de apro,i-ativ un -etru sai:e(i si (a avea o greutate de apro,i-ativ 26 de *g, si (a si.a -entinut a(easta greutate tot de (and s.a (asatorit (u sotul ei (u 19 ani in ur-a. A- a isat o ui-ire e,(esiva in privinta greutatii ei s(a:ute. ADe apt inalti-ea ei parea sa se situe:e undeva aproape de un -etru 0u-atate, dar nu -.a- apu(at sa argu-ente: pe a(easta te-a;. A- subliniat in -od e- ati( (a iind -a-a a (in(i (opii, la inalti-ea si la varsta ei ar i trebuit sa aiba (a- 38 de *gD si a- -ai intrebat.o da(a nu ii era rusine sa.si adu(a ata in ata -ea intr.o ast el de stare -alnutrita, (and ea insasi era subnutrita. Asa (a i.a- spus pa(ientei> RAs vrea sa ai gri0a (a -a-a ta sa se ingrase si vreau sa.-i spui da(a -a-a ta nu se hraneste (orespun:atorE.

R> Din -o-ent (e -a-a ar i putut interveni in terapia ad-inistrata ii(ei ei, trebuie sa o i-pli(i pe -a-a in (eea (e ar i trebuit sa ie o indi(atie indire(ta de transa terapeuti(a. Cerandu.i sa se ridi(e si sa raspunda la o serie de intrebari -edi(ale standard, ii indreptai atentia i, asupra ei insasi. Era (lar (a -a-a se a la intr.o stare de ui-ire si (on u:ie a-este(ata (u un pi( de so( ata de a(est trata-ent neobisnuit in a(easta a:a a 0o(ului apli(at de (atre un -edi(. Seriile sale constiente obisnuite erau ast el slabite. iar seriile tale de intrebari evo(au un set de -ai -ulte proble-e ale cautarii inconstiente. /i se raspundea (u usurinta la toate intrebarile, asadar (e a(eai tu era sa evo(i indire(t un set de intrebari cu raspuns afirmativ. Putea sa.ti raspunda (u usurinta la intrebari (hiar da(a era (a- ui-ita de (e ii puneai ast el de intrebari. Ast el ea se a la intr.o stare de asteptare pronuntata si po:itiva in legatura (u (e are sa ur-e:e. De:noda-antul tau este s(hi-bat rapid sub or-a de le!atura dubla un(tionand si-ulatn asupra -a-ei si ii(ei. Legatura dubla este un(tionala asupra etei ast el> 1; sigur (a i.ar pla(ea sa se s(hi-be un pi( rolurile si sa e,er(ite si ea un el de (ontrol asupra -a-eiD 5; insa, pe -asura (e.si (ontrolea:a -a-a, avand gri0a (a a(easta sa -anan(e ade(vat, ii(a isi pune in -is(are un -odel si-ilar de a se (rani adecvat ea insasi, la nivel in(onstient, printr.un pro(es de (on(entrare ideodinamica indirectaD dorinta (a -a-a sa -anan(e (orespun:ator pune in -is(are un pro(es involuntar de (ranire corespunzatoare (are nu poate de(at sa devina a(tiv si pentru ii(a.

665

+a-a ar putea, de ase-enea, sa si-ta un soi de legatura dubla in a(easta situatie> 1; isi doreste (a ii(a ei sa se insanatoseas(a dar 5; ii(a nu se poate insanatosi de(at da(a -a-a renunta la (ontrolul patologi( e,(esiv e,er(itat asupra ii(ei sale. De vre-e (e atitudinile obisnuite ale mamei sunt diminuate. in a(est -o-ent ea tinde sa se supuna sugestiei tale aparent parado,ale pentru (a pur si si-plu nu isi da sea-a (u- ar putea a(e ata situatiei alt el. Dar tu nu te -ultu-esti nu-ai (u a(est e e(t, asa (a vei adauga -ai -ult pentru a supraalimenta situatia.

*at-arsis emotional Aadu(erea la un nivel (onstient a ideilor sau e,perientelor repri-ate,

eliberand ast el tensiunile, n.tr.; E> 9r-atoarea pro(edura i-portanta a ost de a insulta (u atentie ata a(u:and.o (a iind -in(inoasa si lasa, de(larandu.-i (ategori( (apa(itatea de a dovedi a(este lu(ruri. %n -od natural ata a protestat in ata a(u:atiilor -ele, -o-ent in (are i.a- spus sa -a loveas(a pe brat. Era evident urioasa, si -i.a atins usor bratul. A- (riti(at.o pentru (a doar -.a atins usor spunandu.i (a -a astepta- de la ea sa -a loveas(a -ai tare. %.a- spus (a e o lasa da(a nu -a lovea -ai tare si o -in(inoasa pentru (a -.a a(ut sa (red (a o atingere usoara era tot una (u o lovitura. Atun(i ata a devenit urioasa de.a binelea si (hiar -i.a lovit bratul, desi in(a usor, dupa (are -i.a intors i-ediat spatele, ugind spre sala de asteptare pentru (a -ai apoi sa se intoar(a si sa.si reia lo(ul, ara sa i varsat vreo la(ri-a. A- a(u:at.o din nou (a era lasa si -in(inoasa, o erindu.i dovada (a ugise de (onse(intele (e trebuiau sa ur-e:e dupa lovitura pe (are -i.a apli(at.o, ugind in sala de asteptare pentru (a eu sa nu vad la(ri-ile din o(hii ei, si (a era -in(inoasa iind(a s.a intors ara strop de la(ri-a pe obra: desi eu ii va:use- la(ri-ile (and a iesit din (a-era. Atun(i a- (ontinuat sa -a 0o( (u -ultitudinea e-otiilor ei, spunandu.i, de ase-enea, si lu(ruri interesante, pla(ute sau (are ii starneau (urio:itatea. R> %i ata(i din nou (o-ple,ul ei -esiani( o data (u a(u:atiile si (u dove:ile (e evo(a agitatie si (on li(te e-otionale (are evidentia:a (ontradi(tiile vi:iunii atotpioase si pasive pe (are o are despre ea insasi. Cu siguranta i.ai atras atentia si i.ai di-inuat alsa identitate pe (are tot in(er(ase sa o pastre:e. Considera a(est lu(ru drept a((eptabil pentru (a, de apt, el este presarat in (onte,tul po:itiv de lu(ruri interesante, pla(ute si (are ii starnes( (urio:itatea, (eea (e o a( des(hisa spre un set de serii a ir-ative si ii per-it (tharsisul e-otional.

666

Inversarile care diminueaza comple?ul simptomatic

E> " data, -a-a nu a reusit sa.si -anan(e tot ha-burgerul, ast el (a l.a i-pa(hetat intr.un servetel, e,pli(andu.i ii(ei sale (a il va -an(a drept gustarea de la -ie:ul noptii. Pa(ienta nu a raportat nerespe(tarea (onduitei de (atre -a-a sa de(at doua :ile -ai tar:iu. A- (riti(at.o pe -a-a pentru (a a dat un e,e-plu prost ii(ei sale si i.a- spus -a-ei (a -.a o ensat pe -ine nerespe(tandu.-i (erintele din pun(t de vedere -edi(al. <etei i.a- spus (a -.a o ensat es(hivandu.se de la datoria de a.-i spune despre (o-porta-entul -a-ei sale, asadar, de vre-e (e eu era- persoana le:ata, le voi pedepsi pe a-andoua, si eu voi i (ea (are voi alege (u- sa le pedepses(. Atun(i i.a- spus -a-ei sa.-i adu(a paine si bran:a a(asa Aaproape de lo(ul unde lu(re:;, si sa puna un strat de bran:a peste doua elii de paine pe (are le va pune la o( intr.o tigaie pana se topeste bran:a. Apoi trebuia sa dea la o parte bran:a, sa intoar(a eliile pe partea opusa, sa a(opere (ealalta parte (u bran:a si sa le puna din nou in tigaie. Dupa a(easta si -a-a si ii(a vor -an(a ie(are (ate o elie sub atenta -ea privire. R> %n a(est -o-ent atat -a-a (at si ii(a se a la intr.o situatie deli(ata. A-andoua sunt vinovate, de(i des(hise spre pedeapsa surprin:atoare data de tine de a le pune sa -anan(e. De vre-e (e -an(area este -ai degraba o pedeapsa de(at o re(o-pensa, a-andoua pot -an(a pentru a.si spasi vinovatia (o-una. 'i din -o-ent (e este un el -ai ha:liu de -an(are, il pot a((epta (u u-or. Au ost a-andoua prinse in(al(and s aturile -edi(ale si a(u- sunt partase la a(easta in(al(are. Ast el -a-a si ii(a se (on runta (u un dus-an (o-un, tu, (a -edi(. +a-a si ii(a nu se -ai lupta una i-potriva (eleilalteD de(i psihodina-i(ile prin(ipale (e se as(und in spatele si-pto-ului de anore,ie nervoasa sunt di-inuate.

Le,aturi si parado? terapeutic

E> +ai apoi a- (onvenit i-preuna (u pa(ienta -ea (a nu -a deran0a sa o vad din (and in (and, dar (a (hiar -a gandea- (a pre era sa se intoar(a a(asa la ea la peste 6588 de *departare de Ari:ona. %.a- -ai spus (a as vrea sa aiba (a- 18 de *g (and se intoar(e a(asa dar (a poate sa.si doreas(a doar 62 de *g. %.a- -ai -entionat si (redinta -ea (a -a-a ar trebui sa (antareas(a 38 de *g, dar (a a(easta ar putea sa.si doreas(a sa (antareas(a nu-ai vreo 22 si.un pi( apoi i.a- e,pli(at despre variatia greutatii :ilni(e de apro,i-ativ 328 de

661

gra-e, si (a in ti-p (e isi aleg greutatile pe (are sa le aiba la ple(are, sa a(a bine sa se asigure (a a(esle greutati vor i (u (el putin 328 de gra-e in plus ata de greutatea aleasa. %. a- -ai -entionat etei (a dupa (e a0ungea a(asa, trebuia sa -ai puna (a- 5 *g 0u-atate in pri-a luna. Apoi -.a- intors spre -a-a si i.a- spus> RDa(a nu se va ingrasa (u 5 *g 0u-atate in pri-a luna de (and a0unge a(asa, o vei adu(e inapoi la -ine, in Phoeni, unde va trebui sa o supraveghe: din nouE. R> A(u- le plase:i in (adrul unui nu-ar de legaturi si-ple (are le per-it alegerea propriei greutati, dar intotdeauna intr.o dire(tie terapeuti(a. Apoi utili:e:i ara rusine o intarire negativa un pi( parado,ala in a-enintarea ta a(and re eririre la adu(erea inapoi la -edi( a ii(ei da(a a(easta nu se ingrasa (u (ele 5 *g 0u-atate dupa pri-a luna de (and se va i intors a(asa.

Metoda socarii si utilizarea unui sistem de valori etice

E> +a-a pastrase o legatura (onstanta (u sotul sau prin tele on ast el (a a venit si el in Ari:ona i-preuna (u (eilalti patru (opii, doi dintre ei iind -ai -ari de(at pa(ienta -ea. Dupa (e -.a- intalnit (u el, intr.o intrevedere separata l.a- rugat sa.-i spuna varsta si greutatea sa iar el -i.a raspuns (a avea probabil (a- (u 5 *g 0u-atate sub greutatea nor-ala (a -asura preventiva i-potriva diabetului :aharat. L.a- intrebat da(a e,ista un istori( de a-ilie re eritor la a(easta boala si -i.a spus (a nu, (a era doar o -asura de prevenire. Apoi, intr.o -aniera i-personala, (u un soi de a(u:are in glas a- de(lansat ras(oala prin punerea in 0o( a vietii ii(ei sale dandu.i e,e-plul (a are sub greutatea nor-ala. %.a- spus (a nu poate parasi Ari:ona pana nu se ingrasa 5*g 0u-atate, s atuindu.l sa ignore variatia de greutate. Apoi a- avut o intrevedere separata (u ratele de 17 ani si (u sora de 13. %.a- intrebat de (at ti-p isi dadusera sea-a (a sora lor nu -an(a destul si (e au a(ut in a(est sens. +i.au e,pli(at (a s(aderea in greutate devenise vi:ibila de aproape un an. Ei ii o ereau -ereu -an(are, dul(iuri si ru(te dar sora lor re u:a intotdeauna spunandu.le sa le pastre:e pentru ei. Ea nu o -erita. Apoi a- de(lansat ras(oala ratelui si surorii pa(ientei pentru (a au privat.o de drepturile ei (onstitutionale de a pri-i (adouri din partea apropiatilor ei. Au ost luati atat de tare prin surpindere de de(lansarea -ea i-personala a ras(oalei in(at nu au avut o(a:ia sa

662

re(unoas(a -i(a inselatorie. Dupa ter-inarea dis(utiei -i.a- (he-at pa(ienta pentru o s(urta intrevedere de(lansandu.i ras(oala in (el -ai e- ati( -od posibil privind aptul (a si.a privat parintii si apropiatii ei de drepturile lor (onstitutional de a.i o eri (adouri de ori(e el doreau ei. R> /atal, ratele si sora sunt (u totii luati prn surprindere prin de(lansarea a(estor Rras(oaleE (are i.au so(at atat de tare in(at seriile lor -entale obisnuite au ost di-inuate ast el ain(at a trebuit sa (aute noi si nu-eroase raspunsuri (orespun:atoare pe (are le urni:e:i prin sugestia dire(ta despre drepturile (onstitutionale. De apt utilizezi propriul lor sistem inalt de valori etice ast el in(at sa ii so(he:i si sa initie:i o s(hi-bare terapeuti(a in (o-porta-entul lor. Da(a ie(are din ei are un siste- de valori e,tre- de organi:at si rigid, atun(i de(lansarea Rras(oaleiE din partea ta nu va avea ni(i un e e(t.

*onstiinta ca Metanivel
E> +a-a si pa(ienta -ea au venit la nunta ii(ei -ele si pa(ienta s.a servit (u o elie din tortul de nunta, desi -.a- asigurat (a ea sa nu (reada (a stia- despre a(est lu(ru. %n :iua ple(arii, -a-a (antarea aproape 27 de *g iar pa(ienta (a- 62 de *g. %nainte sa ple(e, pa(ienta -.a intrebat da(a ii dau ratelui ei voie sa.i a(a o po:a in bratele -ele, stand pe s(aunul -eu (u rotile. A- ost de a(ord si ratele i.a a(ut doua po:e Polaroid. %n s(urt ti-p dupa intoar(erea a(asa l.a rugat pe tatal ei sa -areas(a una din otogra ii pentru a si.o pune drept poster in dor-itorul ei. Apoi i.a- rea-intit pa(ientei -ele (a i.a- ordonat -a-ei sale sa o adu(a inapoi in Ari:ona da(a nu se ingrasa (u 5 *g 0u-atate in pri-a luna dupa intoar(erea ei a(asa.

Drept (adou de ple(are i.a- dat etei o reteta de pla(inta (u s(ortisoara pe (are o inventase -a-a -ea inainte sa -a nas(, pe (and era dire(toarea unui internat dintr.o tabara de -ineri din -untii 'ierra #evada. Cand pa(ienta -ea a a0uns a(asa, a gasit o s(risoare de la -ine in (are ii spunea- (a -i.ar pla(ea sa.-i tri-ita o otogra ie de.a ei de la s(oala in septe-brie. De ase-enea e,ista o de(laratie oarte (on(isa dar (ategori(a privind aptul (a proble-a greutatii ei era una (are apartinea (onstiintei ei si ni-eni alt(ineva nu stia despre a(easta proble-a.

663

R> Cand pa(ienta -.a rugat sa i se a(a o otogra ie in bratele -ele, natura trans erului a e(tiv parental (atre tine devine evidenta. /e-porar devii parintele intregii a-ilii. Cadoul tau de bun ra-as (onstand in reteta de pla(inta (u s(ortisoara este de apt o sugestie post.hipnoti(a pentru (ontinuarea pla(erilor de a -an(a. '(risoarea ta i-ediata (atre ea pe (are a pri-it.o (and a a0uns a(asa, in (are a (itit (a ii (ereai o po:a de.a ei de la s(oala din septe-brie repre:inta un -od evident de e,tindere a in luentei tale terapeuti(e asupra ei pe o perioada -ai indelungata, pentru a.i sublinia (o-porta-entul sau de hranire. %n a(elasi ti-p o pui intr. o relatie de legatura dubla spunandu.i (a greutatea ei era o proble-a de (onstiinta si ni-eni alt(ineva nu (unostea e,a(t (at (antarea ea. 9tili:ie:i din nou (onstiinta ei puterni(a drept un -etanivel (are ii (ontrolea:a propriul (o-porta-ent, desi avusesei un aport in initierea a(estuia.

"uprave,-ere timp de 6 luni

E> A- pri-it po:a de la s(oala in septe-brie si arata (a o ata bine hranita de 11 ani. Apri-it si o po:a polaroid in (are era i-bra(ata in (ostu- de baie, (and era in va(anta in 7aha-as, de Cra(iun, si parea o ata oarte draguta, bine hranita, puterni(a si atleti(a. %n(a -ai pri-es( s(risori lungi si bine s(rise de la pa(ienta -ea si in s(risrile ei e,ista intotdeauna o -entionare indire(ta despre (eva (o-estibil. %n ulti-a dintre ele, -i.a spus (a ideea -ea (a prietenii ei sa plante:e un (opa( la aniversarea (elor 72 de ani ai -ei era o idee e,(elenta si (a ea va planta un prun in gradina a-iliei in onoarea -ea. %n vara anului 1971 -i.a s(ris o s(risoare lunga si detaliata despre (alatorie de a-ilie pe ti-p de o luna a(uta in 0urul Europei, si -i.a tri-is un pa(het de urse(uri de Cra(iun despre (are -i.a spus (a sunt o traditie a a-iliei. #u stiu ni(i un alt -od -ai satis a(ator si -ai rapid de tratare a anore,iei nervoase. Desigur, pri-a -asura pe (are o iau, este de a spune (lar -a-ei sau tatalui sau a-andurora (a terapia trebuie orientata so(ial, (a nevoiele e-otionale si so(iale vor i prin(ipalele lu(ruri luate in (onsiderare si (a in ti-p (e par (a 0ignes( e,ista un prin(ipiu serios in spatele a(estui -od 0ignitor.

667

Pentru initierea a(estui tip de terapie trebuie sa ii tu insuti (a persoana. #u poti i-ita pe alt(ineva (i trebuie sa a(i lu(rurile in elul tau.

"curte cazuri selectate1 E?ercitii pentru analiza. &orinta pentru viata

R> A- un pa(ient (are pare sa ie un subie(t de transa pro unda. %-ediat (e in(ep sa a( o indu(tie, (ade instantaneu in transa pro unda o indu(ere M atat de pro unda in(at salivea:a si nu da ni(i un se-n (a poate sa dea se-nale ideo-otri(e pKna nu il tre:es(. Are o proble-a (u o -an(ari-e. Este un tanar avo(at de su((es (are nu doreste de(at sa.si re:olve o proble-a psihoso-ati(a. @rea terapie rapida. #u vrea sa.si bata (apul (u prea -ulte introspe(tii, spune el. E> Cade atat de pro und in transa (a nu poti a(e ni-i( (u el. De(i, (are parte din dorinta vrea sa si.o pastre:eG R> Cre:i (a pa(ientului ii e ri(a sa nu piarda Asa nu i se ia (a terapie; -ai -ult de(at trebuieG E> Da, se autoprote0ea:a prin (aderea in transa pro unda. Asadar nu trebuie sa a(i greseala de a in(er(a sa il s(api de -ai -ult. A venit la tine (u proble-a legata de -an(ari-e dar nu vrea sa i.o iei de tot. R> Atun(i (u- ai aborda a(est (a:G Lasandu.l (u o -an(ari-e -ai -i(a intr.o :ona -ai pre(isa a (orpului sau sau una -ai putin deran0antaG E> As spune (a tu ai proble-e (u -an(ari-ea asta. E (lar (a nu stiu e,a(t (e este. 'unt sigurAa; (a vrei sa-ti pastrezi mancarimea 4dorinta8 de reusita. Dorinta ta de a face lucruri poate fi pastrata. De fapt. e-ista un numar de mancarimi 4dorinte8 pe care vrei sa le pastrezi. 1ii si!ur4a8 ca fiecare din aceste dorinte sa fie pastrata6 De asemenea. (ai sa ne asi!uram ca scapi de orice mancarime de care vrei sa scapi dar nu mai mult decat vrei sa pierzi. R> "are (e -an(ari-i ar vrea el sa pastre:eG

664

E> " dorinta pentru putere politi(a, pentru o po:itie politi(a, pentru avere, pentru se,J R+an(ari-eE este un (uvant din popor (u -ulte (onotatii in legatura (u dorintele si -otivatiile u-ane. R> %ntelegJ Da(a in(er( sa.i indeparte: -an(ari-ea, i.as putea eli-ina un aspe(t i-portant al personalitatii sale. Este un dina- (are lu(rea:a 13 ore pe :iJ E> Chiar (a are o -an(ari-e serioasaJ #u uita ni(iodata li-ba0ul popularJ /rebuie sa re(unosti intotdeauna -odul in (are li-ba0ul popular este legat de or-area unui si-pto-. R> E as(inant. De apt, -i.a ost adus de prietena lui pe (are o trate: de ase-enea pentru o proble-a si-ilara re eritoare la o -an(ari-e. 'i ea este tipul dina-i( de persoana. E> %nsea-na (a ea repre:inta in(a una din -an(ari-ile lui. R> 'e prea poate (a li-ba0ul popular re eritor la -an(ari-e sa ie tratat literal de e-is era dreapta (are apoi il tradu(e intr.un pro(es psihoso-ati(. Iimba3ul popular si inconstientul; 0evoia unei abordari individualizate centrate pe pacient; Structurarea unui cadru terapeutic de referinta.

Rezolvarea simptomului in interiorul pacientului

%n (adrul unei prelegeri pe (are autorul a(esteia trebuia sa o sustina in (adrul unui grup -edi(al, a ost adusa o ata in varsta de 18 ani. Parintii au soli(itat (a el sa o oloseas(a drept subie(t in (adrul unei de-onstratii de hipno:a, de vre-e (e a(esta era singurul -od in (are era de a(ord sa ie va:uta de un do(tor. "bservand (a ata era -ult prea i-bra(ata si avea doua pere(hi de -anusi puse una peste alta, autorul dis(ursului a intrebat.o pe ata da(a parintii i.au spus e,a(t despre (e era vorba. <ata s.a holbat la el intens ti-p de (ateva (lipe si apoi a dat din (ap a ir-ativ. % s.a spus (a autorul (e tinea dis(ursul nu a inteles situatia. E,pli(atia ei a ost indea0uns de e,pli(ativa privind atitudinea ei> +i.e ri(a. 'i nu vreau (a tu sa stii de (e -i.e -ie ri(a. Da(a -a du( la

669

(abinetul unui do(tor, a(esta o sa in(er(e sa -a a(a sa.i spun sau o sa in(er(e sa.i a(a pe parintii -ei sa spuna. #u voi lassa pe ni-eni sa stie (e a-. % s.a spus> R<ara sa i-i spui (e ai, doar spune.-i (u-, (a sa stiu da(a ti.e ri(a de (eva (e ve:i, au:i sau (re:i sau ori(e alt(eva (e (re:i (a.-i poti spuneE. Dupa (ateva -o-ente -i.a raspuns su-ar> #u vreau sa -a -urdares(. Presupunerea generala a ost (a proble-a se re erea la ri(a de (onta-inare sau o -iso obie.

Datorita unui ast el de (o-porta-ent pre(aut din partea ei s.a a0uns la (on(lu:ia (a ar i bine sa se (eara in (e -aniera va dori sa a((epte terapia. 'i in privinta a(estui lu(ru avea idei e,traordinar de restri(tionate. Cerinta ei era (a terapia sa ie a(uta prin hipno:a Aori(e repre:enta a(est (uvant pentru ea;, si (a autorul sa nu stie sub ni(i o or-a detaliile in or-ative despre proble-a ei, (a terapia trebuia a(uta ast el in(at sa nu ie re(unos(uta drept terapie M (eea (e inse-na (a nu trebuie sa e,iste o dis(utie (are sa se-ene (u o dis(utie a unui do(tor (e tratea:a pa(ienti nebuni, (i (a atun(i (and esti in vi:ita M si a(easta pentru (a ea sa se asigure (a repre:inta un subie(t in (adrul unei de-onstratii pentru (a un do(tor bun nu spune ni-i( despre pa(ientii sai, ni(i -a(ar (elui (are ii este pa(ient.WW A#u a e,istat ni(i o o(a:ie de a stabili (u- si.a divi:at planul ei sau (e idei i.au ost pre:entate inaintea intalnirii (u respe(tivul autor.; Parintii i.au e,pli(at in pre:enta ei (a le.a inter:is sa o ere ori(e in or-atie despre ea. A ost intrebata (u- va i posibila a(ordarea a(estui a0utor, i-bra(ata in elul respe(tiv, (u atata gri0a. Pe (el -ai serios ton, a raspuns (a va -erge i-ediat in (a-era ei de hotel si se va i-bra(a ade(vat pentru aparitia in publi( da(a RautorulE era de a(ord sa ii adu(a un s(aun pe (are nu -ai statuse ni-eni in :iua a(eea si da(a era de a(ord sa nu ii atinga ro(hia. % s.a raspuns (a dorintele ei vor i respe(tate. La -o-entul pre:entarii prelegerii s.a indreptat (u s iala spre piedestalul vorbitorului, tinandu.si -ainile intr.un el destul de (iudat ast el in(at sa nu.si atinga ro(hia. "bservandu. se a(est lu(ru, i se arata un otoliu disponibil pentru eaD s.a ase:at (u ata spre publi( (u bratele intinse pe bratele otoliului. A ost pre:entata o dis(utie despre hipno:a pentru (opii, iar apoi RautorulE hipno:ei s.a intors spre ea pentru a.i indu(e hipno:a. /ehni(a apli(ata a ost e,traordinar de si-pla. Prelegerea si publi(ul i.au urni:at un ond de prestigiu pentru ea. % s. a spus sa.si intinda bratul stang la nivelul u-arului, (u o usoara le,iune a -ainii ast el in(at sa isi vada degetul -are. % s.a spus sa isi i,e:e privirea asupra a(estui deget, ast el in(at sa.l vada din (e in (e -ai -are pana (and i se i,ea:a (o-plet in (a-pul ei vi:ual, iar apoi, pe

618

-asura (e a(esta (reste in -ari-e, trebuia sa.si indoaie (otul oarte, oarte in(et adu(andu.si degetul din (e in (e -ai aproape de ata ei. Pe -asura (e -ana se apropie din (e in (e -ai -ult, ea trebuia sa (ada intr.un so-n din (e in (e -ai adan( pana (and, in inal (and -ana sau degetele ei se atingeau de ori(e parte a etei sale, trebuia sa ie (uprinsa (o-plet de so-n (u o(hii larg des(hisi, neva:and ni-i(, nesi-tind ni-i(, neau:ind ni-i( de(at (eea (e i se spune de (atre Rautorul hipno:eiE. %n (ateva -inute a progresat intr.o stare de transa so-na-bula pro unda, iar apoi s.au de-onstrat siste-ati( eno-enele de hipno:a pro unda. Pe tot par(ursul a(estui interval, dupa (e a va:ut ata pentru pri-a data, inainte de pran: si in ti-pul prelegerii, RautorulE (autase -ental (u rene:ie o abordare terapeuti(a. De vre-e (e era in septe-brie i.a venit in -inte apropierea Hilei Re(unostintei, a Cra(iunului si a Anului #ou, iar a(estea au sugerat posibilitatea unei aniversari. De ai(i, (u- statea ea pe otoliu in transa pro unda a ost intrebata da(a ar i dorit sa.i spuna RautoruluiE :iua ei de nastere. A dat din (ap a ir-ativ si a spus> RDaE. % s.a (erut sa.si spuna :iua de nastere si ea a -entionat data de 59 de(e-brie. A(easta data a sugerat i-ediat un plan e:abil. '.a a(ut (ea -ai si-pla e,punere in legatura (u aptul (a desi ar i putut avea sperante in(a de a(u-, din luna septe-brie, in legatura (u (adourile de :iua ei, nu putea sa stie (e daruri va pri-i. '.a ad-is (a ea putea sa tot spere (a tot nu avea (u- sa stie e,a(t (e (adouri va pri-i de :iua ei. /otusi printre a(estea ar putea sa ie (eva e,tre- de dragut, (eva e,traordinar pe (are si.l dorea (u toata iinta ei, (eva (are ar i oarte spe(ial, (hiar prea i-portant pentru ea (a persoana pentru a i doar un (adou de Cra(iun. @a trebui sa ie un (adou de :iua ei. Desigur s.ar putea sa nu pri-eas(a a(est dar pentru (a ar trebui sa se gandeas(a e,tre- de -ult (a sa isi dea sea-a (u siguranta (e isi dorea (el -ai -ult. 'i (e.ar putea sa repre:inte a(est (adouG Ar putea i (eva (e ar i putut sa a(a ea singura, (e ar i putut sa invete, (a de e,e-plu toate notele bune ale tuturor (olegilor ei din s(oala, sau sa invete atat de atent si in(et pentru a i-pleti o ro(hie intreaga nu-ai pentru ea, sau (u- sa (oasa o ro(hie nu-ai pentru ea. Dar putea sa ie ori(e lu(ru spe(ial pe (are ea il dorea oarte, oarte -ult. Desigur Rautorul hipno:eiE nu putea sa stie M de apt tot (eea (e stia el (u siguranta era (a de :iua ei va i-plini 11 ani si (a va parasi lu-ea etitelor si va deveni ata -are (are dorea sa devina.

611

Apoi, sub prete,tul de a pre:enta publi(ului subie(tul a-ne:iei hipnoti(e si sugestiile post. hipnoti(e, s.a a(ut o seride de(laratii asupra aptului (a sugestiile hipnoti(e, (u (onditia de a servi unui s(op pre(is, puteau i date unui subie(t pentru a.i deter-ina o a-ne:ie totala a tuturor eveni-entelor si e,perientelor de pe par(ursul transeiD RautorulE ii poate spune subie(tului (are dorea sa obtina un anu-it s(op de i-portanta psihologi(a sau e-otionala (a ar putea e,ista un senti-ent din (e in (e -ai a((entuat de (onvingere, de siguranta (a reali:area dorita va tre(eD (a :i de :i, sapta-ana dupa sapta-ana ar putea e,ista un senti-ent in (restere de asteptare neidenti i(ata, un senti-ent de tensiune intensa, pla(uta avand (a e e(t s(hi-barea (are avea lo( progresiv in interiorul persoanei (are devenea (unos(uta si reali:ata (o-plet in ori(e -o-ent ales sau (u o(a:ia unui eveni-ent spe(ial. /oate de(laratiile au ost pre:entate drept observatii aparent e,pli(ative pentru publi(, dar pentru ure(hile subie(tului repre:entau sugestii post.hipnoti(e. /otusi, pana si tatal ei, un o- (u pro esie, si -a-a ei, absolventa de li(eu, (are stateau in publi( asteptand (u interes niste sugestii terapeuti(e de inite, nu au inteles (laritatea pentru ii(a lor in legatura (u (eea (e se spunea. Dupa ter-inarea prelegerii, (u -ulta gri0a, tatal M in absenta ii(ei sale (are usese destul de repede indepartata dupa observatiile privind a-ne:ia si sugestiile post.hipnoti(e, parasind auditoriul i-preuna (u -a-a ei M a intrebat nelinistit (and va in(epe Rautorul hipno:eiE terapia propriu. :isa. A ost i-ediat averti:at (a terapia a ost a(uta, (a trebuie sa.si previna sotia sa nu dis(ute ni-i( (u ii(a despre prelegere sau despre intilnirea (u RautorulE. %n s(hi-b trebuiau sa ur-e:e un progra- de asteptare in ta(ere si de supraveghere. Dupa (u- s.a inteles -ai tar:iu, la o luna dupa :iua ei de nastere, ata i.a dat voie tatalui ei sa ii s(rie RautoruluiE si sa.i spuna (a nu ii -ai era ri(a delo(, (a dupa prelegere avea un senti-ent (iudat (a (eva dragut avea sa i se inta-ple. A(est senti-ent (restea progresiv din (e in (e -ai puterni( pana aproape de :iua ei (and s.a tre:it de di-ineata devre-e si a tre:it toata (asa (u tipete aproape isteri(e> RA tre(utJ A tre(utJE, dupa (are s.a testat in di erite eluri. Apoi a (ontinuat e,pli(and (a ii inter:isese tatalui ei sa.i s(rie RautoruluiE vestile dar dupa i, o luna, i.a dat a(easta per-isiune dar i.a inter:is a(estui sa des(rie proble-a ei. A insistat (a, de vre-e (e tre(use de tot, nu -ai avea ni(i un -otiv sa.si -ai adu(a a-inte despre a(easta proble-a si (a (ea -ai i-portante veste era legata de insanatosirea ei. /aal ei a rugat.o sa.l lase sa s(rie -ai -ulte dar ea avea o vointa de ier i-potriva a(estui lu(ru pana (and tatal a ridi(at proble-a de a.i s(rie RautoruluiE despre (o-pota-entul ei din septe-brie pana de :iua ei. Dupa (e s.a -ai gandit serios la asta, a ost de a(ord dar a -entionat (a vrea sa vada s(risoarea inainte sa ie tri-isa. /atal a in(eput des(riind (ele de -ai sus, -entionand 615

(a si el si sotia lui au observat o s(hi-bare progresiva in (o-porta-entul

etei.

Co-porta-entul depresiv al a(esteia, iesirile ei de -anie, nerabdarea ei generala si an,ietatile ei tensionate s.au di-inuat in(et, in(et. A in(eput sa planga -ai putin pana (and, in de(e-brie nu a -ai plans delo( la intervale re(vente si neasteptate. ?ri0a ei e,(esiva legata de i-bra(a-inte a s(a:ut si a in(eput sa alerge la usa de ie(are data (and suna soneria sau (and venea postasul, de par(a ar i asteptat (eva. Parintii au -ai observat, de ase-enea (a se utia re(vent pe sub pernele de pe s(aune, (a se uita in spatele (artilor din bibliote(a (a si (and ar i (autat (eva. "ri de (ate ori era intrebata de (ei din a-ilie (e a(ea, ea le raspundea> RA, ni-i(, (redea- doar (a era (eva ai(i. 'i (o-porta-entul ei de la s(oala s.a s(hi-bat progresiv. #u -ai avea iesiri e-otionale violente da(a (eilalti (opii ii in(al(au din greseala tabuurile M invatasera sa o evite de (and (u aparitia brus(a a proble-ei sale din aprilie, din anul in (are a va:ut.o RautorulE. /rei ani -ai tar:iu o do-nisoara indra:neata se apropia de Rautorul in varstaE in (adrul unei sedinte -edi(ale si il intreaba> RChiar (re:i (a -a poti hipnoti:aGE La (are eu a- raspuns. RCred (a poti invata sa intri in transaE. La (are ea raspunde> RCa- a(elasi lu(ru -i.ai spus si inainteE, si rase voios in ti-p (e Rautorul in varstaE o e,a-ina indeaproape, ara sa o re(unoas(a. Apoi, ea a -ai adaugat> RA(u- port doar o singura pere(he de -anusi atun(i (and port. A(u- -a (unoastetiE. Autorul in varsta a ost i-ediat de a(ord si a intrebat.o despre tatal si -a-a ei apoi a asteptat (u speranta si in liniste. Ea i.a studiat ata, apoi a re-ar(at sobru> R#u, (hiar nu pot spune de(at (a totul a tre(ut si iti -ultu-es( -ult de totE. Parea (a regreta real-ente (a nu ii da -ai -ulte in or-atii. Apoi l.a- intalnit pe tatal ei si, dupa (e ne.a- salutat, a dat din (ap, -entionand (a tabuul re eritor la de:valuire in(a e,ista, dar (a insanatosirea ei era un apt -inunat. Abordarea prin intercalarea unor te(nici precum: concentrare indirecta ideodinamica; initierea unor cautari si procese inconstiente; asteptarea; terapia prin (ipnoza fara ca terapeutul sa cunoasca dinamicile pacientului; amnezie (ipnotica indirecta si su!estie post(ipnotica; asocierea temerilor cu asteptarea pozitiva; sc(imbare terapeutica pro!resiva.

616

*< ITOLUL 7
Reactivarea memoriei *azul +: Rezolvarea unei e?periente traumatizante
artea +1 <ntrenament somna5ulic# <uto-ipnoza si <nestezie -ipnotica
Pentru a putea parti(ipa (at -ai a(tiv si (onstient, doa-na <. a nas(ut pentru pri-a data a0utata de aneste:ie (audala. Cu toate a(estea, a si-tit (a a pierdut un aspe(t i-portant din parti(iparea la pro(esul nasterii. Din anu-ite -otive, isi a-inteste insa oarte putin din (eea (e s.a inta-plat. La trei luni dupa nastere a apelat la Dr. Eri(*son (u soli(itarea de a i pusa sub hipno:a pentru a.si re(apata a-intirile despre nasterea (opilului sau. Dr. +arion +oore A+; a ost un observator.parti(pant in a(easta sesiune. Autorul in(epe pri-a sesiune prin a(ilitarea unui (adru terapeuti( de re erinta pentru rea(tivarea -e-oriei.

611

"u,estii pentru reactivarea amintirilor1 Truisme care acopera mai multe posi5ilitati de raspuns
E1 Este putin posi5il ca descoperirea unei amintiri si reactivarea acesteia sa loc in acelasi timp. *eea ce este cel mai pro5a5il sa se intample este sa va amintiti putin cate putin# in 'iecare saptamana. "aptamana urmatoare mai multe amintiri se vor construi# ast'el incat# intr3o zi# totul va 'i clar.

R> 'e in(epe (u o serie de truis-e psihologi(e (are va vor a0uta sa va re(apatati a-intirile in ti-p, putin (ate putin. A(este sugestii, o erite sub or-a unor indi(atii instru(tive, sunt de apt atat de generale, in(at a(opera -ai -ulte posibilitati de raspuns. Ast el i se o era in(onstientului libertatea de a lu(ra in stilul sau opti-. /1 <ti putea e?plica mai simplu de ce mintea 'unctioneaza ast'el;

E1 Este similar cu alte procese de invatare. &e ce copii tind sa invete la inceput numai anumite cuvinte# desi alte cuvinte le invata in alta ordine; &in propria dvs. e?perienta1 &e ce e?ista intotdeauna anumite propozitii intr3un capitol pe care le veti retine dupa prima citire; "electati anumite lucruri. &ata viitoare cand veti citi# veti retine mai mult# dar prima citire a 'ost selectiva. Nici dvs.# nici eu si nimeni nu poate sti cum veti retine o anumita persoana. K<utorul o'era cateva e?emple pentru a scoate in evidenta modul dezordonat in care oamenii isi amintesc lucruri de zi cu zi. In continuare ilustreaza aceasta spunandu3i sa3si aminteasca ce a mancat la cina seara trecuta# validand ast'el in cadrul propriei sale e?periente 'aptul ca amintirea aceasta a aparut -aotic# in a'ara unei secvente ordonate.L R> %i raspundeti la intrebarea despre de (e -intea lu(rea:a asa, (u (eea (e pare a i o prelegere dire(ta despre pro(esul de invatare. %ntrodu(eti (u gri0a una M doua intrebari retori(e despre -odul ei de invatare ti-purie, iar -e-oria va pro(esa ast el in(at sa a(tive:e propriile sale aso(ieri in(onstiente, apoi adaugati o serie de e,e-ple despre (u- lu(rea:a -intea altor persoane. +o-entan nu ii (ereti ni-i(. 'unteti -ai degraba i-pli(at intr.un pro(es de o(ali:are ideo.dina-i(a. Dis(utia generala despre invatarea ti-purie si -e-orie evo(a in -od auto-at raspunsuri ideo.dina-i(e la nivel in(onstient. Cateva dintre a(este pro(ese ideo.

612

dina-i(e este posibil sa i patruns de0a in (onstiinta sub or-a a-intirilor ti-purii, sau este posibil (a a(estea sa ra-ana la un nivel in(onstient in a(est -o-ent. /otusi, si-plul apt (a dis(utati despre a(este pro(ese tinde sa le evo(e sau sa le i-pinga (atre trairea (onstienta da(a le soli(itati -ai tar:iu, in ti-pul transei. Alt el, asa (u- ati sugerat de0a, a-intirile pe (are le doreste vor i rea(tivate putin (ate putin, in ti-p. E> Da, atun(i (and spun (a ni(i unul dintre noi nu poate sti, in(er( sa a((entue: tiparele ei naturale de -e-orie, . ast el in(at sa nu se ba:e:e pe un -od de a.si a-inti pe (are l.a invatat arti i(ial. "bserva sugestia presarata, iti vei a-inti.X#u intelege in -od (onstient a(easta sugestia dire(ta, deoare(e -intea (onstienta este (on(entrata pe a(ea parte (are pre(ede sugestia dire(ta, iti vei a-inti.

/orme indirecte de -ipnoza care pre,atesc inducerea transei

E1 *um crezi ca o sa iti induc transa; /1 aiFstiu ca un mod este acela de a numara de la unu la zece# cred. Nu stiu 'oarte multe lucruri despre asta. R> %ndu(erea transei se in(epe printr.o or-a indire(ta de sugestie> intrebarea RCu- (re:i (a o sa indu( transaGE %ntrebarea i-pli(a de0a aptul (a transa va i indusaD intrebarea este (u-. %ntrebarea tinde sa ilustre:e intelegerea ei asupra -odului de a indu(e transa, ast el in(at sa o puteti olosi. De ase-enea, a(easta este -enita sa ii (o-uni(e aptul (a i se respe(ta e,perienta de viata si individualitateaD are oportunitatea sa isi e,pri-e (unostintele si posibilele pre erinte. Ca atare, a(easta intrebare tinde sa.i -obili:e:e bunavointa si a((eptarea ata de (e ur-ea:a.

Inducerea transei prin < nu sti si < nu 'ace1 Inducerea setului de invatare timpuriu1 *onditionare inconstienta

E1 Te ro, sa te asezi con'orta5il in scaun# cu picioarele lipite de podea si mainile pe coapse. Mainile nu tre5uie sa se atin,a si tre5uie sa privesti aici# intr3un punct 'i?. Nu tre5uie sa vor5esti. Nu tre5uie sa te misti. Nu tre5uie nici macar sa ma asculti pe mine. Mintea inconstienta este destul de aproape ca sa ma auda si acesta este sin,urul lucru important.

613

<cum se petrec mai multe sc-im5ari in tine. Inima iti 5ate cu alt ritm. Ti s3a sc-im5at ritmul respiratiei. Re'le?ele ti s3au modi'icat si acum 'aci ceea ce 'aceai in prima zi de scoala. Te uitai la literele din al'a5et. areau imposi5il de invatat# dar cu toate acestea# le3ai invatat si ai dezvoltat o ima,ine mentala a literelor si a numerelor. <i dezvoltat o ima,ine mentala pentru 'iecare dintre ele in diverse 'orme# ima,ini care au ramas cu tine tot restul vietii. <i privit destul de mult timp acelasi punct# incat sa ai o ima,ine mentala si nu stii unde anume se a'la in mintea ta. oti inc-ide oc-ii < * U M. E> Atun(i (and rea(tionea:a pri-a data si se asea:a (on ortabil in s(aun (u pi(ioarele per e(t lipite de podea, isi spune (a o sa intre in transa. A(este =regla0eE initiale o a0uta sa se autosugestione:e -ai bine da(at as a(e.o eu in -o-entul a(ela. Este -ult -ai bine (a pa(ientii sa.si a(a singuri sugestiile i-portante.

R> A(u- ai obtinut or-a pre erata de indu(ere a transei, prin i,area privirii si o serie de or-e indire(te de hipno:a (are sunt e i(iente to(-ai datorita aptului (a ni-eni nu te poate (ontra:i(e (u adevarat. Pa(ientul este ade-enit in A nu sti si A nu a(e Anu trebuie sa vorbeas(a, sa se -iste sau sa as(ulte; pentru a depotenta valorile (onstiente. " diso(iere este a(ilitata prin a((entuarea un(tionalitatii in(onstientului (a or-a subtila de legatura dubla (onstient.in(onstient. E> 'punandu.i (a nu trebuie sa -a as(ulte, este un -od indire(t de a a((entua aptul (a este e,perienta ei, nu a -ea. R> Apoi validati transa (a stare -odi i(ata, indi(and s(hi-barile (are au lo( la nivel i:iologi( Arit-ul (ardia(, respiratia si re le,ele;. <inali:ati a(est stadiu initial de indu(ere a transei (u pro(esul de invatare ti-purie AEri(*sson, Rossi si Rossi, 1973; (are tinde sa evo(e aspe(te ideo.dina-i(e ale -odului de invatare din (opilarie, (and in or-atiile erau absorbite la nivel autono- sau in(onstient. A(este tipare de invatare ti-purii pot i a(tivate a(u- pentru a invata in transa, (are trebuie sa (ontinue la un nivel la el de autono-. Apoi sedi-entati in(hiderea o(hilor prin sugestia dire(ta de a in(hide o(hii A C 9 +, spusa rar dar (u vo(e 0oasa, pe un ton autoritar si insistent. A(est ton parti(ular al vo(ii va dobandi valoarea unui sti-ul (onditionat in(onstient. Data viitoare (and veti olosi a(el ton 0os al vo(ii (u autoritate si insistenta si-ilare, va tinde sa intre in transa, dar nu va sti e,a(t de (e. Da(a doriti sa olositi (uvantul a(u- pentru a o tre:i, tonul va i (lar, rapid, ager si (u un ti-bru -ai inalt, ast el in(at vo(ea sa dobandeas(a valoarea unui sti-ul (onditionat de tre:ire.

617

<dancirea transei prin conditionare contin,enta1 indirecta

auza ca su,estie

E1 "i cu 'iecare respiratie# intri din ce in ce mai pro'und si mai si,ur in somnul -ipnotic K auzaL

<cum stii de ce vrei sa intri in transa. Nu intele,i complet de ce ai uitat o parte din acele amintiri. K auzaL R> <olositi o sugestie de (ontingenta atun(i (and a(ilitati adan(irea in transa prin aso(ierea a(esteia (u un (o-porta-ent inevitabil . respiratia. E> A- a(ut o pau:a dupa (e i.a- spus sa intre in transa din (e in -ai pro und si -ai sigur, pentru (a durea:a. Pau:a in sine repre:inta o sugestie indire(ta de a a(e asta a(u-. R> Apoi o -otive:i sa intre in transa a-intindu.i de s(opul pentru (are (auta hipno:a. Ast el ii utili:e:i propria -otivatie pentru a adan(i transa.

O retea asociationala care 'aciliteaza cautarea inconstienta a amintirilor pierdute

E1 &ar ima,inile mentale pe care le3ai creat in timpul ,radinitei se a'la in mintea ta. Lucrurile demult uitate au inca ima,ini in mintea ta. oti pierde ce ai invatat numai daca pierzi celule ale creierului. &ar nu ai pierdut celulele creierului care contin ce doresti sa a'li. K auzaL "i acele ima,ini iti apartin si te poti 5ucura de 'aptul ca o sa le iei inapoi. "i cred ca cel mai 5un mod de a le o5tine inapoi este sa iei o 5ucata mica si sa te 5ucuri din plin de ea. /ara sa ceri mai mult# numai sa te 5ucuri de placerea si incantarea pe care o poate aduce acea mica amintire. "i urmatorul lucru care se va intampla este ca vei primi inca o amintire mica# care iti va o'eri multa placere si incantare. "i continuand asa# iti vei 614

construi placere# con'ort si liniste 'oarte repede. Nu rapid in timp# ci rapid in intensitate# in putere. "i intr3o zi vei realiza ca de 'apt ai tot totul. "i atunci cand cineva 'oloseste mintea inconstienta# o 'ace la viteza inconstientului. Inconstientul tau stie viteza la care poate lucra si stie si viteza la care poate lucra mintea constienta. "i ast'el va sti cum sa iti alimenteze recapatarea amintirilor. E> A(u- voi ur-a re-ar(a de -ai devre-e despre (u- ai pierdut a(ea a-intire, in(er(and sa.ti atrag atentia asupra aptului (a si -ai devre-e, i-aginile in(a -ai erau in -intea ta. A(est lu(ru i-pli(a aptul (a a-intirile pierdute se a la in(a a(olo si ii sunt disponibile. R> A(u- se (onstruieste o retea de aso(ieri in (adrul (areia se oloseste tiparul de invatare ti-purie pe (are l.a- a-intit -ai devre-e (a analogie sau pro(esul ideo.dina-i(, (are ar putea sa.i a(ilite:e a((esul la -intea (onstienta, (are nu stie (u- sa oloseas(a a(est aspe(t Ade a(eea a venit la terapie;. Analogia siFsau pro(esele ideo.dina-i(e un(tionea:a ai(i (a or-e indire(te de hipno:a pentru a a(ilita (autarea la nivel in(onstient. Apoi lasi la latitudinea in(onstientului ei sa -edie:e pro(esul in stilul (are se potriveste (el -ai bine un(tionarii sale Arepede sau in(et, -ult sau putin dintr.o data et(.;. E> Re(unos( ata de ea (a e,ista un -od de a.ti pierde a-intirile prin pierderea (elulelor din (reier, dar si a ir- (a nu a(esta este (a:ul ei. R> Ast el aborde:i dubiile ei (a nu ar putea sa isi re(apete -e-oria si le de-onte:i. E> Atun(i (and a ir- (a i-aginile -entale ii apartin si (a se poate bu(ura de re(apatarea lor, -a re er la re-ar(a de -ai devre-e despre (u- le.a pierdut si i-pli(area (a -erita sa obtina (e ii apartine. Atun(i s(ot in evidenta satis a(tia pe (are ar putea sa i.o adu(a o singura a-intire. R> A(est lu(ru o poate i-pulsiona in dire(tia de a dori -ai -ult si, in inal, sa re(upere:e tot lantul de a-intiri. E> <aptul (a intr.o :i o sa (onstienti:e:e (a detine toate a-intirile, i-pli(a o a((eptare non. (riti(a a ie(arei parti de a-intire. %n(er( sa eli-in auto.(riti(a. R> Auto.(riti(a (onstienta poate li-ita (reativitatea in(onstientului. E> Da, spun (a apartine in(onstientului si (a a(esta stie (at de repede poate un(tiona. Apoi (ontraste: asta (u rapiditatea (u (are poate lu(ra -intea (onstienta, separand ast el (onstientul de in(onstient.

619

R> '(oti in evidenta separarea dintre (onstient si in(onstient pentru a te asigura (a nu o sa a(tione:e (u -i0loa(ele li-itate ale (onstientului si (a o sa lase in(onstientul sa lu(re:e. A(easta este esenta abordarii hipnoti(e> sa de-onte:e -i0loa(ele li-itate ale pro(eselor (onstiente si sa potente:e pro(esele in(onstiente, (are au -ai -ulta e i(ienta. E> Da, si separarea este a ir-ata intr.un -od in (are poate i a((eptata, deoare(e spun adevarul. R> Hipno:a nu este un -od de a progra-a dire(t oa-enii sa a(tione:e intr.un singur -od. Avand in vedere (a -intea unui o- este or-ata din -ilioane de (one,iuni neurologi(e, in(er(area de a progra-a o persoana ar i e,tre- de pre(ipitata. E> Este o (ale (u -ulte ne(unos(ute. R> #u in(er(a- sa progra-a- o idee absurda sau un anu-it pun(t de vedere, dori- sa per-ite- diversitatii in inite a in(onstientului sa se re-ar(e. E,ista -ulte tipare de invatare si -oduri de a a(tiona. Abordarea noastra este -enita sa de:vete oa-enii de li-itele auto. i-puse.

"urpiza si placere pentru a intari 'unctionarea su5constientului1 "u,estii de si,uranta

E1 &e multe ori in trecut ai 'ost luata prin surprindere. "i# inainte de a te putea ,andi la moduri de actiune# ai actionat pur si simplu# deoarece inconstientul stia acea cale# inainte ca tu sa 'ii constienta de ea. K auzaL

Iar aceasta este o situatie in care tre5uie sa 'ii dispusa sa permiti inconstientului sa iti returneze amintirea in modul in care stie ca tre5uie sa o primesti. Nu ne ,ra5im. &ar te asteapta o mare satis'actie. K auzaL R> 9tili:e:i surpri:a (a o alta or-a indire(ta de hipno:a (are tinde sa de-onte:e li-itarile (onstientului si atitudinea obisnuita (are ar putea sa ii blo(he:e a-intirile. %ntaresti a(est lu(ru, a((entuand in(a o data rolul (entral al in(onstientului (are este lasat sa lu(re:e singur. 'ugere:i (ontinuu pla(erea si bu(uria (are o sa a(o-panie:e pro(esele si (autarea

628

in(onstienta. A(est lu(ru este pe 0u-atate un truis- si pe 0u-atate un -i0lo( de a o -otiva in (ontinuare. Ar i o proble-a i-portanta de (er(etat da(a ast el de sugestii de pla(ere sunt de apt o -ediere ideo.dina-i(a (are sa o ere sustinere prin a(tivarea (entrelor de (o-pensare ale siste-ului li-bi(.

E> Da(a e,ista re:istente sau trau-e as(unse aso(iate (u a(este a-intiri, oloses( un a(tor de siguranta, sugerand aptul (a sub(onstientul ii va returna a-intirile in -odul in (are stie (a a(estea trebuie sa revina. Ast el pun in balanta negativul si po:itivul in ur-atoarea sugestie, =#u este ni(i o grabaOte asteapta o pla(ere.E #egativul pune in valoare po:itivul.

"epararea proceselor constiente de cele su5constiente1 Trezirea din transa si rati'icarea1 <ntrenamentul in su,estia post3-ipnotica
E1 Te voi trezi curand pentru a te 5ucura de ceea ce poate 'ace inconstientul pentru tine. <tunci cand te vei trezi# vreau sa ai un sentiment pro'und de con'ort# ca si cum ai 'i dormit opt ore. Vreau sa te 5ucuri de asta. K auzaL

<cum te poti ,andi sa numeri inapoi# de la .: la +# trezindu3te o douazecime la 'iecare numar. "i poti incepe sa numeri inapoi de la .: la + si sa te trezesti la +. Incepe numeratoarea acumB K aza# in timp ce doamna / numara in liniste# desc-ide oc-ii si isi orienteaza corpul in .: de secundeL E> Evidentie: aptul (a ur-ea:a sa o tre:es(, deoare(e nu vreau sa ie tre:ita de in(onstient. 'ar(ina in(onstientului este sa a(tive:e a(ele a-intiri. 'ar(ina -ea, in aso(iere (u -intea ei (onstienta, este sa o tre:es(. 'epar (u atentie (onstientul de in(onstient si le pastre: separate. R> Pro(esul de tre:ire il in(epi (u o sugestie post.hipnoti(a subtila, (are este oarte usor de a((eptat. E,perienta ei in transa, s.a dovedit a i pana a(u- pro und (on ortabila si re(eptiva, o e,perienta (are poate i deosebita (u greu de so-n. Ast el, olosesti asta pentru a valida transa la tre:ire. %ndi erent de (o-porta-entul pe (are il -ani esta pa(ientii in ti-pul transei

621

A(on(entrare, neliniste, e-otii et(.;, a(esta poate i utili:at pentru a valida transa printr.o sugestie post.hipnoti(a (are le per-ite sa raspunda la a(easta, dupa tre:ire. A(easta este abordarea ta initiala, atun(i (and ai antrenat.o sa ur-e:e sugestia post.hipnoti(a. %n inal, ai olosit a(el Xa(u-JX spus pe un ton alert si (lar, (are va deveni un sti-ul (onditionat in(onstient pentru tre:ire.

"u,estia post3-ipnotica care valideaza transa1 *oncentrarea atentiei pe e?perinta pacientului

/1 !unaB *um am reactionat; M3am simtit ca si cand as 'i dormitB "tii; *a si cand as 'i dormit. < 'ost ciudat. E1 O demonstratie 'rumoasa. /1 <m intrat in transa# cum ar 'i tre5uit;

E1 *um te simti;

/1 Eram si nu eram adormita. < 'ost ca un somn# la limita.

E1 /izic# cum te simti acum;

/1 Mult mai rela?ata. Mult mai linistita. "imt mai multe. Iti auzeam vocea din ce in ce mai sla5# dar era undeva in 'undal.

E1 &ar ai mai auzit cuvinte si propozitii;

/1 Nu# numai o voce.

E1 <i auzit cum a pornit si s3a oprit caseto'onul;

625

/1 Nu# nu am auzit nimic altceva.

R> Pri-ele (uvinte dupa tre:ire, repre:inta un raspuns evident la sugestia post.hipnoti(a de a se si-ti (a dupa 4 ore de so-n. %n a(elasi ti-p, validea:a si transa. Des(rie a(el tip de transa (on ortabil, linistit si re(eptiv, unde nu sunt a(ute e orturi (onstiente in ni(i o dire(tie. A(est aspe(t se a la in (ontrast puterni( (u (autarea intensa, (on(entrata si (u spran(enele in(runtate, (ara(teristi(e transei I A(a:ul (u transpiratie;. Diso(ierea in (are < a putut au:i vo(ea terapeutului in undal, dar nu putea au:i (uvintele individuale si propo:itiile este (ara(teristi(a transei. E> @o(ea -ea in undal este a(olo unde intentiona- sa se a le. %n undalul e,perientei sale. E,perienta ei proprie se a la in (entrul atentiei. R> A-intesti e,perienta interioara a pa(ientului (a a(tor terapeuti(, ast el in(at a(estia sa nu poata au:i lu(ruri irelevante A(u- este sunetul (aseto onului;. A(esta este e,a(t (ontrariul (u pra(ti(ile -ultor terapeuti (are insista (a pa(ientul sa se (on(entre:e pe vi:iunile si (uvintele terapeutului. E> A- intrebat.o, =Cu- te si-tiGE, deoare(e nu vroia- sa o las sa gandeas(a. R> 'enti-entul (a a dor-it 4 ore poate i per e(t valid, dar as i lansat o (ap(ana alsa da(a as i provo(at.o sa se gandeas(a bine, da(a (hiar a dor-it 4 ore, in (onditiile in (are stia-andoi (a nu a ost asa. /rebuie sa ii -ereu atent sa nu (au:e:i nein(redere si pierderea (redintei in validitatea a (eea (e spui. E> +ereu a( distin(tia intre gandire si si-tire> ?andirea poate i valida, dar este li-itataD un senti-ent poate i ori(e, (hiar da(a poate repre:enta o ilu:ie din pun(t de vedere rational.

<ntrenamentul somna5ulic1 "u,estie post3-ipnotica indirecta pentru inducerea transei prin catalepsie

E1 Ti3ar placea o surpiza;

/1 &a# despre ce e vor5a;

626

K<utorul se apleaca usor si ii atin,e mana dreapta cu o miscare 'oarte va, calauzitoare. Mana ei se ridica si ramane cataleptica# suspendata partial in aer.L E1 Inc-ide oc-ii si adormi. "i te poti simti cu adevarat satis'acuta# 'ericita si odi-nita.

E> %n pri-a transa a- -entionat (u- a ost luata prin surprindere de -ulte ori in tre(ut, atun(i (and in(onstientul ei a stiut (eva inainte (a ea sa a le in -od (onstient. A(easta a ost o sugestie post.hipnoti(a nere(unos(uta, (are a(u- a ost olosita pentru a indu(e a doua transa (u o surpri:a. R> A(est -od de a indu(e transa prin (atalepsie AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973; este, de ase-enea, si un -od de a adan(i i-pli(area hipnoti(a printr.o abordare non.verbala. Ast el se adan(este transa prin utili:area so-nului ... eri(ire ... si e,perienta linistitoare, despre (are a(u- sti- (a este oarte (apabila sa le traias(a. Antrena-entul so-na-buli( in(epe prin o erirea a (at -ai -ultor e,periente de intrare si iesire din transa. Ce alte -i0loa(e -ai e,ista pentru a(ilitarea starii so-na-buli(eG E1 Este similar cu orice alt proces de invatare. rima data cand citesti un te?t# este

posi5il sa nu intele,i multe lucruriM dupa ce ai citit de . sau de 0 ori# incepe sa ai5a din ce in ce mai mult sens. Repetarea transei# su,estia post3-ipnotica si antrenamentul -ipnotic sunt utilizate toate in acelasi timp# pentru a 'acilita comportamentul somnam5ulic. /re:irea din transa (u sugestie post.hipnoti(a des(hisa E1 "i daca doresti# poti pastra 5ratul drept in aceasta pozitie# dupa ce te trezesti. oti incepe sa numeri inapoi# de la .: la + si cand a@un,i la + sa te trezesti. Incepe sa numeri acumB K&oamna / se trezeste# cu 5ratul cataleptic in aer.L R> A(u- o eri o sugestie post.hipnoti(a oarte des(hisa, si anu-e, poate pastra bratul in a(eeasi po:itie, da(a doreste. A(easta abordare (u inal des(his, este sigura si tinde sa provoa(e a((eptarea, prin aptul (a per-ite pa(ientului sa.si e,pri-e individualitatea. Este, de ase-enea, si un -i0lo( de a observa in (e grad este dispusa si pregatita sa e,peri-ente:e alte eno-ene hipnoti(e.

621

Validarea transei prin e?perienta proprie a pacientului

/1 Mmm. *e 'ace 5ratul meu aici; *e e asta; KIsi retra,e 5ratul din pozitia cataleptica.L &e ce se a'la 5ratul meu in aer; E1 Iti dai seama ca ai invatat cum sa intri in transa; /1 Ma ,andeam la asta si ma intre5am daca am prins te-nica destul cat sa o e?perimentez sin,ura. Ma voi duce acasa si voi incerca# daca nu ai nimic impotriva.

E> #u raspund la intrebare dire(t, dar o intreb (eva (e ar putea sa.i a-inteas(a propria e,perienta. R> %ntrebarea ta este o or-a indire(ta de hipno:a (are o a(e sa (aute singura un raspuns la propria intrebare, intr.un -od (are ar putea sa.i valide:e e,perienta transei. +ana ei nu rea(tionea:a asa de obi(eiD prin ur-are, insea-na (a a ost in transa. E,pri-area dorintei de a e,peri-enta a(asa este a(u- o a((eptare a transei.

< treia transa1 Inducerea si su,estia post3-ipnotica pentru invatare

E1 Nu tre5uie sa irosesti niciodata o aptitudine 5una pe lucruri neimportante. Tre5uie sa utilizezi deprinderea numai pe lucruri importante. Nu tre5uie sa 'olosesti anestezia -ipnotica pentru 5analitati# dar poti sa o 'olosesti pentru nastere# operatie# dureri. <cum vrei sa intele,i ce ai invatat; K<utorul induce din nou o catalepsie a 5ratului prin ,-idarea 5ratului ei in sus. &oamna / clipeste# inc-ide oc-ii si intra in mod evident in transa.L oti tine 5ratul acolo si poti recunoaste ce ai invatat dupa ce te trezesti. Te poti trezi incepand sa numeri acum.

K/ se trezeste cu 5ratul cataleptic.L

622

/1 <sta esteFo-B K/ isi lasa 5ratul in @osL

R> %i raspun:i la intrebare (u (eea (e se nu-este antrena-ent auto.hipnoti(, atentionand.o -ai intai sa oloseas(a transa nu-ai pentru lu(ruri i-portante. De (eG E> %nter:i( ori(e e,peri-entare pe lu(ruri nei-portante. Cel -ai i-portant lu(ru este sa o a0ut sa.si re(apete -e-oria M nu sa e,peri-ente:e levitarea -ainii. R> E,peri-entarea pentru lu(ruri -arunte tinde sa esto-pe:e distin(tia dintre transa si starea de vigilenta si sa -i(sore:e diso(ierea dintre a(estea, lu(ru (are -ini-i:ea:a e i(ienta transei. Dupa indu(erea (atalepsiei o eriti o sugestie post.hipnoti(a i-portanta prin (are va pastra bratul a(olo si va (ondu(e la re(unoasterea a (eea (e a invatat dupa tre:ire. Ea se tre:este (u bratul in(a (atalepti( si apoi, aparent, (onstienti:ea:a si nu-ai atun(i isi pune bratul 0os. Aparent a invatat o aso(iere intre levitarea bratului si transa.

< patra transa1 <ntrenament auto3-ipnotic prin antrenament si e?pectativa

E1 <cum sa presupunem ca iti ridici 5ratul K/ isi ridica 5ratul pana cand acesta ramane cataleptic. Inc-ide oc-ii si# in mod evident# intra in transa.L R> Cerandu.i sa ridi(e singura bratul de a(easta data, pui indu(erea transei -ai -ult in (ontrolul ei, (a etapa a antrena-entului auto.hipnoti( E1 Nu i3am spus sa intre in transa. <tunci cand ii spui cuiva sa ridice sau sa intinde 5ratul# o sa astepte ceva. "e utilizeaza e?pectativa din viata de zi cu zi. R> 'i (e alt(eva -ai poate i asteptat in a(easta situatie, (u e,(eptia transeiG Ai (onstruit o aso(iere intre levitarea bratului si transa, ast el in(at sa se astepte la asta si, de apt, intra singura in transa. A(est lu(ru poate parea arti i(ial, (a un pro(es de (onditionare Asi asta este, partial;, dar ele-entul de e,pe(tativa, pre(u- si -otivatia ei pentru transa o (ondu( de apt (atre a(easta e,perienta. E1 Nu am de'init3o ca pe o transa. <m lasat propria ei e?perienta sa o de'ineasca asa.

623

&irectiva implicata pentru validarea transei1 "tudiul atent de comunicare e'ectuat de catre terapeut

E> 'i (and ai re(unos(ut (a te a li intr.o transa buna, iti poti spune sa te tre:esti.
K&upa cateva secunde# / se trezeste si se reorienteaza sin,uraL

/1 MmB e cuvantul meuB "unt luata putin prin surprindere de toate astea.

E1 O surpriza placuta.

/1 Mintea este un or,an incredi5il# nu3i asa; Este minunat.

E1 !ine. <cum stii ca iti poti ridica mana si poti intra in transa# iar dupa ce ai stat su'icient in transa# inconstientul iti spune sa te trezesti. <cum stii ca poti sa 'aci asta. <i avut e?perienta. /1 &a.

R> A(u- olosesti dire(tiva i-pli(ita (a -i0lo( de re(unoastere, e,plorare si validare a propriei e,periente de transa. %n antrena-entul auto.hipnoti( este oarte i-portant sa se o ere pa(ientilor oportunitatea de a re(unoaste si valida propriile transe. E> Atun(i (and, spune X'unt luata prin surprindereE, stiu (a a ur-at sugestia -ea post. hipnoti(a pentru surpri:a. @aliditatea e,perientei este e,pri-ata in propriile ei (uvinte, X+intea este un organ in(redibil .. este -inunatE, nu in (uvintele -ele.

R> +ai presus de ori(e, hipno:a este -ai -ult o invatare e,peri-entala, de(at intele(tuala sau (unoastere abstra(ta.

627

E> @reau sa observi (u- este (one(tat totul, (hiar da(a este o i-provi:atie. Este un li-ba0 pe (are l.a- invatat, un studiu atent. 'tiu toate arti(ulatiile dis(ursului si (unos( se-ni i(atiile (uvintelor. Deoare(e a- invatat (u atentie, pot vorbi (u usurinta. R> Pare a((idental, dar este oarte bine e,ersat in -intea ta.

Generalizarea e?perientei -ipnotice reusite pentru rezolvarea pro5lemelor

E1 oti sti# de asemenea# ca inconstientul tau poate 'ace ceea ce este necesar in prinvinta memoriei. "i poti avea incredere ca o sa actioneze in modul corect. /1 &a. E?ista posi5ilitatea sa te a'li in transa si sa nu poti iesi de acolo; <sa cum se inc-ide usa si nu o mai poti desc-ide; KErickson o'era e?emple care ilustreaza 'aptul ca un individ a'lat in transa se poate trezi din propria dorinta pentru orice motiv.L R> Ai ilustrat (apa(itatea in(onstientului ei intr.un -od oarte (on(ret Aprin intrarea si iesirea din transa; si apoi ai a(ut a(easta generali:are i-portanta, (a in(onstientul ei poate a(ilita revenirea -e-oriei. Adi(a, olosesti i-ediat transa reali:ata (u su((es (a -odel despre (uin(onstientul poate (ontribui la (o-porta-entul ei si (u- poate a(ilita solutia la proble-a proprie.

Inconstientul care prote@eaza individul

E1 Inconstientul tau stie cum sa te prote@eze.

/1 E?ista protectie; *redeam ca inconstientul este per'ect desc-is; K/ o'era un e?emplu despre cum poate inconstientul sa prote@eze un individ.L E> %n(onstientul tau stie (e e bine si (ore(t. Atun(i (and ai nevoie de prote(tie, o va o eri.

R1 Una dintre conceptiile ,resite comune cu privire la -ipnoza# este aceea ca iti pierzi tot controlul si 'acultatile. &ar -ipnoza este de 'apt o 'orma 'oarte selectiva de atentie.

624

R> %n unul dintre (ele -ai re(ente progra-e de (er(etare, de-onstre:i (a nu este posibil sa orte:i indivi:ii sa -ani este un (o-porta-ent distru(tiv prin hipno:a AEri(*son, 1965;. %n(a -ai (re:i astaG Este adevarat (a in(onstientul prote0ea:a intotdeauna persoanaG E> Da, dar de (ele -ai -ulte ori, in -oduri pe (are -intea (onstienta nu le intelege.

"urpriza si su,estii indirecte pentru anestezia caudala

K<re loc o discutie ,enerala despre nasterea asistata prin -ipnoza. *u o miscare surpriza Erickson su,ereaza dintr3o data posi5ilitatea ca &na / sa e?perimenteze anestezia caudala# dupa cum urmeaza.L E1 <propo# stiai ca iti poti produce propria anestezie caudala <... *... U... M. /1 Ei 5ine# cred ca totusi mie mi3ar lua mai mult timp# nu3i asa; R> Dis(utia generala despre nastere pare destul de ino(enta, dar de apt este o -odalitate de a stru(tura un nou (adru -ental prin (on(entrarea ideodina-i(a indire(taD dis(utand despre nastere in ter-eni oarte generali, in(onstientul ei va initia auto-at -ai -ulte pro(ese ideodina-i(e pe (are le.a trait in realitate in ti-pul re(entei sale e,periente de nastere. 7ineinteles (a a(estea in(lud o aneste:ie (audala indusa prin -i0oa(e (hi-i(e. %n(onstientul ei a pastrat o inregistrare a a(estei e,periente si atun(i (and ii pui intrebarea 'tiai (a iti poti produ(e propria aneste:ie (audala A... C... 9... +G <olosesti doua or-e de hipno:a indire(te pentru indu(erea transei si initierea unei cautari. precum si a unui proces inconstient (are o pot a0uta sa isi retraias(a aneste:ia (audala (a un raspuns hipnoti(> 1; A... C... 9... + rostit pe un ton lent, (u vo(e 0oasa, insistent tinde sa reindu(a transa (a un raspuns (onditionat in(onstientD 5; intrebarea deter-ina cautarea si procesele inconstiente pentru a-intirile ideodina-i(e ale aneste:iei sale (audale. /oate a(estea se produ( in -od auto-at Ahipnoti(; in po ida aptului (a -intea ei se indoieste asupra aptului (a Rar dura -ai -ult ti-p, nu.i asaGE E> #u ai re(unos(ut ele-entul surpri:a (a iind (el de al treilea a(tor.

"urpriza si aluzii ver5ale pentru consolidarea anesteziei

629

E1 <cum ma vei asculta pentru ca vei 'i 'oarte surprinsa de 'aptul ca nu te vei putea ridica in picioare. K&na / pare putin contrariata# iar corpul ei ramane per'ect nemiscat timp de apro?imativ cincisprezece secunde# in timp ce autorul continua.L E1 Nu stii cum sa te ridici# nu3i asa; /1 Ei 5ine# cand am venit aici stiam cum sa 'ac asta. E1 %ata ca ti-a reusit anestezia caudala7 R> Deoare(e ea si.a e,pri-at indoiala, iti (onsolide:i sugestiile punand -ai -ult a((entul pe aspe(tul surprinzator al un(tionarii in(onstientului Ain spe(ial pentru (a -ai devre-e ea paruse (a agreea:a a(est aspe(t al surpri:ei;, si (u a0utorul alu:iilor verbale lente, 0oase, insistente A(ele s(rise (u (ara(tere itali(e;, (are sunt de0a aso(iate in -od e i(ient (u responsivitatea la hipno:a.

&eplasarea si validarea raspunsului -ipnotic

= auza d3na / ramane pentru inca cincisprezece secunde nemiscata# apoi Erickson ii su,ereaza dupa cum urmeaza> E> A(u- poti sa te -istiJ /1 "3a uitat putin cu neincredere si in 'inal si3a mutat corpul aplecandu3se putin. Este o ,luma sau este adevarat; &eoarece cu anestezia caudala nu am putut misca decat de,etul de la picior. E> Asa este. Da stiu (e este Raneste:ia (audala si (and rostes( o sugestie hipnoti(a (a nu poti sta in pi(ioare, iti pier:i abilitatea sa olosesti -us(hii pi(ioarelor. /1 O- &oamneB *e am invatat astaziB

638

R> " lasi sa ra-ana i-obilit:ata ti-p de 14 se(unde. A(easta se datorea:a pentru (a a.i si-tit (a ea se indoia de raspunsaul ei hipnoti( si (a ar i distrus e,perienta prin testarea a(esteia prea -ultG E> De:volti un sens al a(estor lu(ruri. Ceea (e stia- era aptul (a dorea- sa stau neutra ata de disputa in legatura (u degetul de la pi(ior.

rotectia si rati'icarea reactiei -ipnotice Nerecunoasterea su,estiilor post3-ipnotice N Generalizari

E1 Nu incerca sa e?plici aceste invatari la toata lumeaB Iti apartin# sunt speciale# si cand copilul tau va creste si isi raneste 5ratul iti poti aminti cum ti3am spus cu 5landete. RNU poti sa te ridici. "i nu a3i putut. Ii poti spune copilului tau ca se va simti 'oarte 5ine. Ii spui acest lucru si se intampla acest lucru. "inceritatea ta si asteptarile tale vor determina copilul sa accepte su,estia si 5ratul sau# nu3l va mai durea. K <utorul ne spune o poveste cum a invatat un medic sa 'oloseasca te-nica surprinzatoare a anesteziei. L Un 'ermier a venit in camera de ur,enta cu o rana serioasa tipind si 'iind intr3o stare de panica. &octore tre5uie sa ma a@utatiB Tre5uie sa ma a@utatiB "ora a incercat sa azeze 'ermierul dar acesta pasea inainte si inapoi tipand. In cele din urma doctorul a spus# TaciB I3a locB Inceteaza sa te ranestiB Ii spusesem doctorului ca putea 'ace acest lucru si el c-iar a 'acut3o. In mod normal nu3i vor5esti unui pacient in acest 'el. /ermierul a 'ost atat de surprins incat s3a asezat si a incetat sa se raneasca. <ceasta este te-nica surpriza. R1 <poi prote@ezi invatarea -ipnotica cu precautie de ascultarea oricarei indoieli a celorlalti; E1 &a. *and am asociat invatarea comuna a -ipnozei cu lucruri inevita5ile care i se intamplau copilului ei# 'ac o e?tensie a acestor invatari intr3un viitor al ei ca su,estii posto-ipnotice nerecunoscute. R1 In consecinta ,eneralizezi invatarea ei -ipnotica in situatiile viitoare din viata ei.

631

E1 <cum ,eneralizez mai departe cu alta poveste# cum am invatat un medic te-nica surprinzatoare a anesteziei. R1 ovestea conduce mai departe la rezolvarea indoielilor interioare pe care le poate

avea raspunsul -ipnotic si care conduce spre viitor.

"urprinde pentru a initia o alta cercetare a inconstientului

M1 "3ar putea sa adau, un lucru memoriei ei# care 'ace parte din ta5lou. Ea va avea un lucru in plus care va 'i o minunata surpriza# cand isi va reaminti. Va 'i le,at de timpul de reactie =al copilului in timpul nasterii>. Este un su5iect pe care il parasesc. Va 'i c-iar 'loarea de pe ,lazura pra@iturii. R1 "u,estia &r. Moore precum ca pacienta va avea o alta ..... minunata surpriza a reprezentat motivatia care a determinat3o pentru o cercetare a inconstientului pentru amintirile pe care dorea sa si le aminteasca. Vom percepe adevarul despre aceasta su,estie in viitor in urmatoarea sedinta. Terminarea instructiunilor pentru cercetarea inconstientului1 'ocus pe e?perienta pacientei. E1 Inca un lucru1 Revenirea amintirilor va incepe. La ce ora spui ca ti s3a rupt apa; /1 e la 612: <.M. E1 <minirile vor reveni 5rusc# 'oarte intense apoi vei continua sa te odi-nesti. Vezi# nu a3i 'ost intre5ata daca sa 'ie rupta apa. Vei 'i intre5ata cateva ore mai tarziu. Inconstientul tau a scos amintirea le,ata de ruperea apei si apoi ea continua. /1 <cesta a 'ost inceputul evenimentului; E1 &a.

635

/1 Imi amintesc 'oarte clar. K &3na / relateaza circumstantele cum s3a rupt apa si cum 5rusc pe neasteptate s3a declansat nastereaL

E1 &e@a mi3ai conturat o amintire# pe care nu credeai ca o ai. "i pe care ai de ,and sa o a'li. E1 Imi va reveni memoria pe 'ra,mente; E1 Nu stiu# cum ai de ,and sa 'aci lucrul acesta. Iti va reveni 'ra,mentar si se va pune in odine. M1 "3ar putea sa3ti reamintesti lucrurile 'rumoase mai intai. R1 &e ce i3ai dat aceste su,estii speci'ice pentru a3si recapata amintirile; E1 Ii dau o 5aza care cuprinde propriile ei e?periente. "i3a reamintit 612: 'oarte 5ine si apoi o poate 'olosi ca o 'undatie pentru a3si aduce aminte mai multe amintiri. Este o modalitate cu care poate sa3si or,anizeze amintirile. *and si3a pierdut aminitirile nu a incercat niciodata sa restructureze readucerea aminte# asa cum ii su,erez eu acum. *and incepe sa povesteasca circumstantele in care s3a rupt apa# urmeaza su,estia pe care i3o spun# cu calmitate. Este e?perienta ta. Iti apartine. "unt doar un 'undal. E?perientele tale sunt in prim plan.

artea a doua1 reor,anizarea e?perientei de viata traumatizante si reactivarea memoriei

&oua saptamani dupa sedinta d3na / relateaza1

636

/1 <u e?istat doua elemente care m3au a@utat sa3mi amintesc despre nasterea copilului meu. In amur, intre trezire si adormire mi3am recapatat intens si detailat memoria# uitand ca ma a'lam in 5iroul medicului. *um a revenit# nu pot spune# dar a revenit. &octorul a venit in dreptul usii si a intre5at 1 <i simtit ca traiesti ; "i am raspuns1 da# de ieri. &octorul a spus. Este normal# din momentul in care ai inceput sa simti viata. <poi m3am trezit si m3am ,andit ca este ciudat de ce imi amintesc acest lucru. Mintea mea parea ca e?tra,e din 5anca de memorie. =/ relateaza ca dupa cateva zile a avut o recapatare a memoriei intr3un alt amur, in starea intre trezire si adormire. Isi aminteste ca era in sala de nasteri si doctorul ei im5racat in ec-ipament speci'ic se pra,atea pentru nastere. O versiune pu5lica a raportului ei continua dupa cum urmeaza. /1 Toate detaliile re'eritoare la acel cadru particular mi3au revenit. Incet N acesta a 'ost un proces incet# asa cum mi3ai spus ca va 'i# nu a 'ost peste noapte. /oarte incet# intre,a secventa a nasterii a aparut mai mult si mai mult in constient. "3a intamplat ince#t dupa cateva zile. utin mai 5rusc si apoi mai intens. "i totul dadea impresia ca se 'i?eaza cand in . zile mintea mea s3a decis sa e?tra,a amintiri sau ,anduri intr3un 'el. *um# nu stiu. <m 'ost surprinsa. In mod special amintindu3mi mai intens partea re'eritoare la nastere. Totul 'acea re'erire la revenirea acelei amintiri timpuri# a vizitei in 5iroul medicului cand acesta ma intre5ase cum ma simt. <cest lucru era 'oarte important pentru memoria mea. <m remarcat de asemenea ca sunt in stare sa pun in ordine lucrurile pe care mi le reamintesc intens. ot sa le pun in ordine# in locul amestecului care nu se potrivea cu nimic. <cest lucru s3a in'iltrat in mintea mea# de cand nu te3am vazut ultima data. E1 "i au 'ost unul sau mai multe momente in timpul nasterii care au devenit 'oarte intense; /1 *ea mai intensa amintire a 'ost despre pantalonii cei verzi de protectie pe care ii purta medicul. "tiu ca mintea mea e?a,era. Erau imensiB

631

K E a punctat intre5ari care au scos# au antrenat asociatii su,erand ca memoria lui / in 5iroul medicului a 'ost 'oarte importanta pentru ea si asociata cu memoria din sala de nasteri deoarece viata a 'ost o puternica reasi,urare impotriva unor povestiri ne,ative si in'ricosatoare care i s3au spus despre pericolele nasterii. <ceste asteptari ne,ative au 'ost din ne'ericire reintarite c-iar de momentele nasterii copilului sau deoarece a auzit plansul dureros al unei alte 'emei care nascuse un copil mort. Ea continua sa povesteasca cu indi,nare un numar de proceduri anormale din spital cum ar 'i tinerea mainilor intr3un mod c-inuitor in @os ca si cum ar 'i 'ost un animal sal5atec# 'ara sens si 'ara sa o pre,ateasca pentru -isterectomie. < 'ost 'oarte surprinsa sa auda 'oar'eca c-irur,icala instrumentul care o taia in timpul -isterectomiei. L

Maturizarea spontana a personalitatii prin recapatarea memoriei

E1 &oresti sa a'li daca iti poti aminti mai 5ine in transa sau in stare de ve,-e; /1 *red ca as dori sa stiu. /1 <i o5servat vreo sc-im5are in sinele tau# in personalitatea ta de cand nu ne3am vazut; /1 Mai putina an?ietate in toate sensurile. *u cat mai incordata =crispata> devin# cu atat mai putin imi amintesc si intram intr3un cerc vicios. E1 *e varsta te simti ca ai; /1 Imi simt varsta. *ateodata ma simt de 4:# dar de o5icei ma simt c-iar 5ine. Este o intre5are ciudata# nu3i asa; E1 ari putin mai 5atrana acum. Nu dupa cum arati ci dupa cum vor5esti si dupa cum te porti. Modul de ,andire este putin mai matur. /1 *um adica; *um puteam im5atrani intr3o saptamana;

632

E1 &eoarece acea amintire era 'oarte importanta pentru tine si erai atat de concentrata incapsulata incat nu ai permis sa ai5a loc nasterea. "i pro5a5il apreciez ca acestea sunt unele dintre motivele an?ietatii tale. /1 O-# intele,. R1 <vand amnezia aceea a 'ost intarziat procesul de maturizare. Undeva in interiorul ei intelesese ca nelinistea =in,ri@orarea> se datora dorintei de a3si recapata aminirile =memoria> atat de clar incat sa a@ute procesul de maturizare. E1 Incontientul ei stia ca nu putea nici sa viseze sa primeasca in mod constient amintirile. <cum intele,i ce vreau sa spun prin intelepciune inconstienta; <> Cine este -ai inteligent (onstientul sau in(onstientulG

E> %n(onstientul este -ult -ai inteligent, -ai intelept si -ai rapid. A(esta se intelege -ai bine.

<> Este antasti( nu.i asaJ

R1 <i inceput prin a intre5a daca i3ar place sa a'le daca poate sa3si aminteasca mai 5ine in transa# o5tinand apro5area ei# apoi sarin, la alta intre5are despre 'elul ei de a 'i mai matur. Evident ca ai vazut cateva rezistente de comportament din acest punct de vedere# asa incat ai intarziat inducerea transei pana mai tarziu.

E1 <utorul mai in varsta povesteste e?emplele clinice cum procesul natural de maturizare al personalitatii poate 'i 5locat de e?periente traumatice# care se re,asesc in amnezie# de cand e?perienta de viata nu a 'ost inte,rata. "emni'icatia pro'unda a cererii ei sa3si recapete memoria este acum evidenta. <cesta memorie este importanta pentru personalitatea prezenta si cea viitoare dezvoltata si maturizata.

633

Lim5a@ul trupului in rezistenta transei

E1 &e ce te impotrivesti sa intri in transa astazi; =E a o5servat ca / avea picioarele incrucisate>.

/1 Ti3am aratat eu acest lucru; Nu m3am impotrivit.

E1 rezinti o mica rezistenta.

/1 Ei 5ine tre5uie sa 'ii e?trem de perspicace. Eu nu sunt. *e te 'ace sa te simti in 'elul acesta;

E1 <m de ,and sa actionez imediat asupra constientului. inconstietul tau.

re'er ceea ce3mi spune

/1 Nu am o5servat nici un 'el de impotrivire. Este vor5a de maniera in care vor5esc;

E1 Nu incerca sa ,-icesti. Inconstientul tau 'ace o trea5a 'oarte 5una. Te va instiinta. Vrei sa intri in transa astazi;

/1 &<.

E1 <...*....U....M;

/1 OH.

637

E1 =catre R>1 <i inteles raspunsul# nu3i asa; R1 &a# cred ca da.

E1 Nu am raspuns. =catre />. &escruciseaza picioarele. Rela?eaza3te 'ara sa incrucisezi picioarele si adopta o pozitie tipica inducerii transei.

auza. Oc-ii lui / s3au a,itat si apoi s3au inc-is.

"i intra adanc in transa.

auza. E> 'i la s arsitul sedintei Dr. +oore sugerea:a (a ea isi va a-inti (eva (are ar putea i o loare -i(a de pe gla:ura tortului, dar ea nu a(e re erire despre a(easta Anu tine (ont;, iind lipsit de i-portanta. Din -o-ent (e ea nu in(er(at sa identi i(e a(est lu(ru, probabil (a a -ani estat re:istenta la intrarea in transa sau (and s.a (on runtat (u a(easta. R> A- observat (a tinea pi(ioarele in(ru(isate, (eea (e era opusul la (eea (e a.i s atuit.o in ti-pul indu(tiei transei. Le.a tinut asa si in ti-pul e ortului initial (u (onditionarea #.....".......$ si nu a intrat in transa pana (and nu i.ai (erut sa nu le in(ru(ise:e. Apoi #...."....$ tau este e i(ient.

Transa apro'undata a pacientei cu levitatia mainii.

E1 "i revezi in intre,ime pentru tine 'orma o5iectiva a tot ceea ce mi3ai spus mie# noua. Revezi incet cu prudenta# in mod o5iectiv. "i daca o5servi de'iciente cat de mici este 'oarte 5ine sa le corectezi. Este de asemenea 'oarte 5ine pentru tine sa le corectezi si nu stii ca le3ai corectat.

634

= auza mana lui / incepe sa leviteze in sus 'oarte incet intr3o maniera 'oarte putin percepti5ila. E> A(u- apro undea:a transa prin ridi(area -ainii verbali:and ara sa stie a(est lu(ru. Ea are gri0a asigurandu.se (a poate sa se adandan(eas(a in transa. R> Ea isi prote0ea:a (onstientul adan(indu.se in transa. %i s.a o erit prote(tie sugerandu.i.se (a ar putea (ore(ta de i(ientele -inore ara sa stie a(est lu(ru.

Mecanismul de autoprotectie al inconstientului

E1 &ar doresc sa apreciezi capacitatea inconstientului tau. = auza> *apacitatea inconstientului tau de a percepe lucrurile. "i sa le eli5erezi constientului *u orice detalii e care inconstientul le considera cele mai 5une. auza. "i acum o intre5are pe care ti3am pus3o "i voi incerca sa a'lu un raspuns. Inainte de -isterectomie oate ulterior Ma intre5 daca a3i trecut cu vederea# a3i uitat sentimente e care nu sunt necesare sa mi le spui. =O pauza lun,a cu o levitatie a mainii ei de apro?imativ 6 cm deasupra coapsei 'oarte# 'oarte incet>. Inconstientul tau pare ca3mi spune#

639

Ne instiintandu3te. =O pauza lun,a in care mana continua sa leviteze 'oarte incet.> E> +.a- apropiat de an,ietatea ei printr.un -aterial de dis(utie legat de histere(to-ie, in ti-p (e -ana ei levitea:a -ai -ult (a un -e(anis- de prote(tie prin adan(irea transei. R> Apare a i, (a un e,e-plu (lar (a un aspe(t autoprote(tiv al in(onstientului, despre (are vorbeste in -od re(vent. %n(onstientul apro undea:a transa pentru a prote0a (onstientul de in or-atii pentru (are nu este in(a pregatit sa le pri-eas(a. E> Da.

rudenta in desc-iderea e?plorarii cu scopul a'larii aspectelor traumatice ale memoriei

E1 Inainte de a intra in transa . Inconstientul tau se straduieste sa3mi spuna acelasi lucru. = auza lun,a> <tat cat pot sa @udec inconstientul tau nu are inca ca si componenta mintea ta# daca ar tre5ui sa stii acest lucru. = auza> <sa cum ti3am spus data trecuta inre,istrarile sunt 'acute cu a@utorul celulelor creierului. "i daca ,asesti toate amintirile acum# sau mai tarziu# nu este important. "in,urul lucru important pentru inconstientul tau# sa vezi ca te simti 'oarte con'orta5il cu toate amintirile pe care le ai. =pauza# mana ei se ridica capul si corpul ei se inclina in @os>

678

*red ca a3i 'ost surprinsa sa a'lii ca maturizarea ta a 'ost incetinita din tre5uinta ta pentru o memorie mai intensa. Inconstientul tau a 'acut o trea5a 5una daruindu3ti acea maturitate. = auza# capul si corpul se inclina in @os>. <cum ridica3ti incet capul# Mai sus# "i incet intinde3ti musc-ii spatelui pana cand in 'inal stai dreapta pe scaun. = auza incet...... corpul ei cu mana levitand 'oarte sus> Este cat se poate de 5ine sa nu te con'runti cu acest lucru inca Este de asemenea in re,ula sa redo5andesti acest lucru mai tarziu. Este cat se poate de 5ine pentru mine c-iar sa ,resesc. = auza> "i poti privi cu con'ort c-iar dupa soc# conectata cu -isterectomia si 'orcepsul. Nu tre5uie sa ai re,rete despre acest lucru. &e 'apt este o incantare sa stii ca ai 'i putut avea un soc# surprinsa si cu resentimente despre mainile tale le,ate in @os. E> @orbes( despre toate resenti-entele la (are renunti la un lu(ru parti(ular Ahistere(to-ia; si -a o(ali:e: pe -aiinile ei legate in 0os. R> %i a(or:i in(onstientului ei o serie de prote(tii, sugestii (u inalitate (are sa per-ita a-intirile si intelegerea situatiei si (ontinuarea in rit-ul ei. " prote0e:i de ase-enea de ori(e nereusita pe (are o poti a(e (u re-ar(ile tale iind in regula (hiar da(a gresesti. %i o eri propiul ei siste- de autoritate sa de(lare (e este valabil pentru e,perienta ei.

671

/acilitarea a noi cadre de re'erinta

E1 "i tre5uie sa stii ca orice interpretare a 'ost 'acuta de altii dupa comportamentul tau# "tii cum a 'ost comportamentul tau "i c-iar daca s3au 'acut interpretari# a3i luptat impotriva lor# si-olo,ic sc-im5andu3le# ozitia psi-osomatica# care include 'orcepsul si sc-im5a cate ceva despre -isterectomie. Esti atat de corecta spunand ca a3i auzit taierea 'oar'ecii. *and 'olosind cuvantul taiere# sa nu ne mai ,andim la acel cuvant. <3i auzit taiind ca si cum se taiau -aine# Este un z,omot asemanator# Taind -aine ,roase cu o 'oar'eca mare.

R> Ea a ost trau-ati:ata deoare(e nu i s.a spus de posibilitatea unei histere(to-ii si nu a ost pregatita e-otional. 'unteti ai(i pentru a.i da o serie de sugestii (u- poate ea a(u- sa.si reorgani:e:e per(eptia si intelegerea e,perientei prin (are a tre(ut. #u ii spuneti e,a(t (u-, dar lasati.o sa de:volte un pun(t de vedere s(hi-bat al histere(to-ieiD (and a olosit (uvantul de oar e(a -ai devre-e, a sunat oarte in ri(osator. Reaso(ierea dv. a (uvantulului destul de ino ensiv suna pre(u- taierea hainelor, (are este perspe(tiva unei e,periente pla(ute pentru -a0oritatea e-eilor, poate reinterpreta taierea oar e(ii intr.un (adru -ai pla(ut de re erinta. Dar este nu-ai un e,e-plu general. Dar sugestia de ba:a este pentru in(onstientul ei pentru a se reorgani:a si reaso(ia a(ea e,perienta so(anta intr.un (adru de re erinta -ult -ai a((eptabil.

&iminuarea neclaritatii si E?perienta traumatica

E1 <cum inconstientul tau poate elimina deran@area z,omotelor altor 'emei. "i lasa3le sa devina z,omote# amintiri neclare. <mintirile tale au acea placuta si minunata insu'letire# care3ti apartine. "i ai nevoie sa realizezi in 'iecare proma e?perienta# Nestiind Indrepatandu3ne atentia

675

c-iar daca noi inre,istram. = auza> R> Ai(i ne dai sugestii interesante pentru di-inuarea unor :go-ote ara i-portanta ale altor e-ei si odata (u a(este aspe(te trau-ati(e ale propriei ingri0orari re eritoare la perio(olele nasterii, regresand spre povesti ne eri(ite din (opilaria ei. A(easta repre:inta probabil di-inuarea indire(ta a a(estor inspai-antatoare i-agini ale (opilariei ei si de a(eea -intea ei este libera sa trate:e (u realitatile e,perientei a(tuale de adult. Poti a(e o a ir-atie interesanta (u (eea (e poate i esenta trau-ei psihologi(e> +intea inregistrand (eva (e nu stie sau nu poate organi:a deoare(e este pri-a e,perienta (oplesitoare intr.un el. E> Da.

O trezire atenta cu "u,estii ost3-ipnotice de *on'ort

E1 Indrepta3te linistita putin. Inca putin. Inca putin. Inca putin. *-iar mai mult. *-iar mai mult. Lasa3ti capul incet vertical =drept. "i acum trezeste3te incet Vreau sa te trezesti putin in timp "a3ti cresti con'ortul "i placerea. !ucura3te de viata. = auza capul ei se ridica si se trezeste# reorientandu3si corpul>. E> /oata a(easta in(eata si elaborata pro(edura de tre:ire este sa indeparte:e ori(e -aterial trau-ati( in(onstient deoare(e (ontientul nu este pregatit in(a sa a(a ata. R> da si o prote0e:i -ai departe (u sugestiile inta-platoare post.hipnoti(e pentru (on ort.....pla(ere........bu(urie de viata.

676

Reor,anizarea e?perientelor traumatice

/1 <i spus ceva care c-iar marc-eaza casaB rima e?perientaB &eoarece nu a3i mintea

e?periementat niciodata inainte# nu stii. Este necunoscut c-iar daca

inre,istreaza lucruri# care iti sunt necunoscute. "i totusi se dezvaluie pentru tine. "i este ca si cum un anumit soc in,aduie N o prima e?perienta pe care nu o stie. Nu stiu de ce. "i c-iar marc-eaza casa. *-iar este de remarcat# c-iar asa.B Nu stiu daca ai avut intentia aceasta# dar am vazut un calendar cu multe date importante din urma. "i 'ace re'erire la toate datele pe cale le considera petrecute acasa. *a si cum dintr3o data eram in su'ra,erie la masa. "i erau o si multime de detalii care s3 au intamplat. "tii# lucruri mici# conversatii pe care mi le reaminteam. Mult material =amintiri uitate> care ieseau la iveala. E1 este 'oarte 5ine. /1 Este 'oate ciudat# cum s3a intamplat; E1 <m spus numai cuvintele corecte pe care a3i putut sa le intele,i in 'elul tau. /1 &e asemena# tot acest -aos N este e?act ceea ce a 'ost# -aos. &aca iti poti ima,ina# era numai o asistenta pe tot eta@ul de ,inecolo,ie. "i tre5uia sa ai5a ,ri@a de mine de doctor si de isteria provocata de nasterea copilului mort. Incoace si incolo# iti spunB "una tele'onul B Haos a5solutB "i acum diminueaza -ara5a5ura. <ceasta a 'ost N dezordine si z,omote N si nu stiu ce se intampla la usa alaturata. Era ceva nedeslusit. <cest lucru a trecut pe locul doi. R1 locul doi pentru e?perientele tale personale. /1 *orect. "i cunoasterea a ceea ce mi s3a intamplat s3a intensi'icat. E1 =catre R> <i inteles lucrul acesta nu3i asa;

671

R1Este 'antasticB Este caracteristica acestei apropieri1 'undalul paleste si continuturile relevante se 'ocalizeaza; E1 Este corect. "i psi-oterapia ar 'i mai usoara daca 'iecare realizeaza acest lucru. R1 O 'unctie importanta a psi-oterapiei este sa lase lucrurile neimportante sa piara si numai lucrurile relevante sa apara in prim plan. <ceasta este ceea ce 'ace psi-oterapia prin e?celenta. E1 *orect. "i nu am prins aceste lucruri din 'undal. Le lasi in 'undal. E1 <m lasat3o sa le remita in 'undal. Nu a stiut de ce s3a intamplat# a stiut doar ca am spus ceva ce atinsese semni'icatia. R1 Este un constient independent care stie si intele,e. E1 &a. R> Ea des(rie oarte bine haosul absolut (are a (ondus.o la o e,perienta trau-ati(a si e e(tul sugestiilor tale in di-inuarea a(elui haos, asa in(at se poate o(ali:a pe (unostiintele intensi i(ate (are i s.au inta-plat. A(esta este un e,(elent e,e-plu a te:ei tale de ba:a (a hipnoterapia poate (ondu(e la o re:istenta si reorgani:are a unei e,periente ne eri(ite din viata.

ersoana in rocesul 'iziolo,ic

/1 <m 'ost curios si am incercat sa ma analizez pe mine insami. *e le,atura are intre5area despre daca pot 'ace 'ata; E1 Este placut sa stiu ce a3i vrut sa spui. / =/ din nou recita aspectul traumatic de a nu 'i pre,atita emotional pentru -isterectomie si 'orceps# asa incat s3a simtit tremurand inca odata. < continuat sa tremure inca cateva ore pana s3a potolit complet.

672

E1 &r. Moore a mentionat acest lucru. Vrei sa3ti spun restul intelesului de la a tremura; /1 Ei 5ine# doctorul a spus ca era normal. Nu stiu. Imi spui sa continui. E1 "pui ca nu stii. /1 Ei 5ine# stiu ce a spus doctorul N ca era normal. < spus ca a 'ost o eli5erare a intre,ului sistem nervos. E1 El c-iar nu stieB Tu descrii 5ine 'ara sa stii ceea ce descri. "unt incatat ca ai avut parte deun tremurat adevarat. Imi pare 5ine ca ai repetat. R1 <ceasta este ceea ce &r. Moore la s'arsitul sedintei considera pra@itura. E1 &a. /1 Este mintea implicata in toate acesteaB = / contureaza e?perienta# cum mintea ei =,andurile sentimelele etc.> au 'ost 'oarte implicate in e?perienta nasterii. *-iar daca anestezia au separat senzatiile certe# a e?istat si multa presiune si contractiile ritmice pe care le3a simtit. Ea si3a 5atut @oc de parerea doctorului tanar ca a 'ost doar un proces 'iziolo,ic. E1 Este o persoana implicata in aceasta. /1 *orectB O personalitate# asa incat cred ca toti avem de a 'ace cu lucrul acesta. Este o eli5erare de orice. E1Vrei sa3ti spun cum a 'ost implicata persoana; /1 &a. R1 Ne3a dat o e?celenta declaratie a importantei persoanei si a personalitatii care este adesea i,norata in medicina moderna. ,lazura de pe

673

E1 Este ,reu sa 'aci medicii sa intelea,a acest lucru.

Or,asmul in procesul nasterii1 rezolutia e?perientei traumatice

aternul individual al

cunoasterii si

E1 Gandeste3te putin. Te3ai apropiat asa incat &r.Rossi cunoaste e?act ceea ce a vrut sa spuna &r.Moore. /1 = / lanseaza acum un alt set de amintiri redo5andite prin dinamica procesului de nastere1 modul in care doctorul a manipulat corpul copilului# teama si senzatiile pe care le3a e?perimentat si asa mai departe. Ea descrie cum copilul a venit 'oarte 5rusc dupa cum urmeaza1 =cand copilul a iesit# a 'ost ca o e?plozieB Nu am 'ost niciodata pre,atita pentru acest lucru. Nu am 'ost pre,atitaB < 'ost un sentiment N asemenea unei e?plozii. <m 'ost uimitaB *-iar e?plica acest lucru# am 'ost uimitaB E1 =spune povesti despre oameni voiosi care tremurau intr3o e?perienta importanta pana la implinirea scopului. "i cel mai minunat or,asm al unei 'emei este atunci cand da nastere unui copil. /1 Este e?act la ceea ce m3am ,andit B <semanarile# nu ,lumesc. <semanarile dintre cele . trairi =e?periente> mer, mana in mana.... lansul copilului era asemanator muzicii. <m 'ost uimita# nu3mi venea sa cred. =/ isi aminteste mai multe amintiri de cum a 'ost invatata de tanarul ,inecolo, despre perioada sarcinii# nastere# cat ar tre5ui sa cantareasca copilul # se?ul copilului# si ale elemente ale nasterii. Eram intotdeauna cu un pas inaintea acestuia.> E1 Inconstientul este minunat. /1 Inconstientul meu mi3a transmis toate aceste lucruri; E1 *orect. E?ista un numar oarecare de 'emei care c-iar stiu aceste lucruri# c-iar ce se? va 'i copilul. /1 &e ce inconstientul meu este in cautare# sau ce;

677

E1 <parent a3i 'ost educata sa 'i tu insati. Educatia ta nu ti3a limitat niciodata comportamentul. /1 ei 5ine este o atitudine 'ireasca. R1 <ceasta iti permite sa te comporti natural# sa 'i tu insati. /1 /ara pretentii# 'ara 'asoane in a5ordarea lucrurilor. E1 <semenea 'emei nu au nici o tre5uinta de a se 5loca pe ele insele. &eseori auzi oameni spunand# nici nu m3as 'i ,andit la acest lucru si c-iar nu o 'ac. R1 <semenea oameni invata doar sa3si limiteze perceptiile si intele,erea. /1 =/ se lanseaza din nou cu ama5ilitate in amintiri indi,nante despre cum dorea sa e?perimenteze o nastere naturala dar a 'ost coplesita de te-nolo,ia moderna a sectiei de nasteri. "edinta s3a inc-eiat cu o discutie ,enerala despre sta,ii interesante in cresterea copilului si cum o mama se poate ocupa despre in,ri@irea acestuia>. R> Calitatea inteligentei si re-ar(ile ei (riti(e a(u- sunt oarte di erite de inspai-antatoarele si induiosatoarele senti-ente pe (are le.a avut sub or-a unei insinuari la in(eputul terapiei. #u nu-ai (a a obtinut setul (o-plet de a-intiri (a o (erere in terapie dar si.a reorgani:at per(eptia si intelegerea a(estora. Ea (hiar a avut de.a a(e (u o trau-a psihologi(a (are a ost sursa proble-ei de -e-orie, si (hiar si.a re:olvat (ateva e,periente din (opilaria ti-purie, i. au deter-inant de predispo:itii in a(easta tru-a. %n lo( sa ie ne(a0ita de do(torul (el tanar, a(u- poate sa.l inteleaga (a si vi(ti-a a a(estei invatari li-itate. Cu siguranta si.a -arit sensul valori:arii popriilor per(eptii, senti-ente si ganduri si un pro und respe(t pentru in(onstientul sau.

674

*< ITOLUL 8

*opin,3ul emotional

*azul ++ Rezolvarea <'ectului si 'o5iei prin cadre noi de re'erinta artea Intai1 "tramutarea unui simptom 'o5ic

679

Dna A. avea o inteligenta superioara, era progra-ator pe (o-puter, (asatorita de (urand, (are a soli(itat terapie pentru obia de avion. Ea a relatat (a a ost i-pli(ata intr.un a((ident -inor la ateri:area unui avion, (are a speriat.o putin -ai -ult. 'perietura din a(easta e,perienta s.a generali:at rapid la ori(e turbulenta aviati(a sau vibratie in -o-entul in (are avionul este in aer. A ost (apabila sa ur(e in avion si (hiar in ta,i si sa (alatoreas(a (u ele (hiar ara tea-a. <obia ei a in(eput de apt in -o-entul in (are avionul a in(eput sa -earga. 'i-tea un puterni( dis(o- ort in -o-entul in (are avionul se inalta, dar se si-tea (o- ortabil din nou (at de (urand avionul atingea pa-antul. A ost de a(ord sa e,peri-ente:e hipno:a si s.a dovedit a i un subie(t e,tre- de responsiv. Datorita a(estui aspe(t, autorul a si-tit (a ii poate soli(ita Dnei A un (ontra(t puterni( in(a din pri-a sedinta de terapie.

<n,a@ament asupra nivelului constient si inconstient

E> A- soli(itat un anga0a-ent absolut (u Dna A si ea a ost de a(ord sa a(a ori(e ii (er. Adeter-inat.o sa verbali:e:e ori(e si a pro-is sa a(a ori(e ii soli(it M bun sau rau, (el -ai rau sau (el -ai bun. /u esti e-eie si eu sunt barbat. Chiar da(a sunt li-itat la un s(aun pe rotile, noi sunte- de se,e di erite. Da(a ai stii (at de in sila a dat a(ea pro-isiune, ea nu s.a bu(urat (a a a(ut.o, dar i-portant este (a a a(ut.o. '.a gandit la asta apro,i-ativ 7 sau 4 -inute si in inal a spus (a nu (ontea:a (e a(i (u -ine, nu poate i -ai rau de(at a(easta tea-a ingro:ioare. Apoi a- adus.o in transa si a- adus.o la a(est lu(ru din nou pana (and a a(ut a(eeasi pro-isiune (and era in transa. R> De (e ai a(ut a(eeasi pro-isiune atat in stare de veghe (at si in (ea de transaG E> %n(onstient tu nu trebuie sa a(i (eea (e spui (onstient (a vrei. %n viata :ilni(a tu poti a((epta o invitatie la (ina si -ai tar:iu, in(onstientul tau uita. R> De(i, a(esta este un e,e-plu de -e(anis- -ental din viata :ilni(a (are poate inter era (u terapia (hiar da(a tu a(i provi:ii pentru el asa (u- a(i ai(i. /u ai starnit o urtuna e-otionala in ea si a ost sigur a e(tata de (o-en:ile tale (atre o absoluta obedienta, (are este destul de neobisnuita in psihoterapia -oderna. E> Da. +i.a luat su i(ient de -ult (ura0 pentru proble-a ei. A(u-, de (e a- soli(itat.o pentru o ast el de pro-isiuneG Ea a spus (a are obie de avion, dar eu stia- (a nu are deoare(e

648

se -ani esta nu-ai in -o-entele in (are avionul era in aer si ea nu avea (ontrol asupra a ni-i( din (eea (e avea inainte. Atata ti-p (at avionul era pe pa-ant, e,ista posibilitatea de a (obori din el. Dar a(olo sus in aer ea era doar in stadiul unui absolut anga0a-ent. R> De(i proble-a ei (onsta de apt in a((eptarea unei obligatiiG E> Da, si a- deter-inat.o sa a((epte un anga0a-ent total. Adevarul este (a tu nu vei putea a(e terapie (u ea, e,(eptand proble-a a(tuala pre:enta. /u nu poti sterge un neg pana (e pa(ientul nu adu(e negul in (adrul terapeuti(. R> Asta este dina-i(a sitatiei, tu a trebuit sa.i -ateriali:e:i toate te-erile ei si sa le adu(i in sesiunea terapeuti(a. E> Ai dreptate, a(and te-erile ei o realitate, eu a- putut sa lu(re: pe o realitate, a- putut sa le pun in a(el s(aun in (are ea statea si pornind de a(olo. R> Dar a(and (u ea un total anga0a-ent, tu ai adus tea-a ei de obligatie totala in situatia terapeuti(a. 'ugerand despre se,, situatia terapeuti(a a devenit la el de te-atoare (a si obia ei. E> Ai dreptate, era un (orp a-enintat din a-bele parti. A- in(er(at sa a( totul ast el in(at sa se poata lua o intorsatura oribila. #u a- putut obtine un anga0a-ent doar rugand.o sa se i-agine:e singura intr.o in(apere in(uiata. /rebuia sa ie a(easta (a-era, (ea (are ar putea i (u adevarat oribila. R> Ea ar putea i legata de un barbat batran si -urdar E> 'e poate. R> /u ai putere sa s(oti a(este lu(ruri. E> Ea trebuia sa aiba proble-a ei psihologi(a (u ea in ti-pul in (are eu a- tratat.o. Apoi, a -ers in transa relativ usor. A intrat de apt in anga0a-entul de a a(e ori(e. #u avea ni(i o libertate. Era in stadiul totalei anga0ari. "data in transa, a- ur(at.o in avion si a (alatorit prin urtuna in i-aginatia ei. Era bolnavi(ios de va:utD de apt a (alatorit printr.un el de (onvulsie. A ost oribil de va:ut.

Deplasarea (on(reta a unui si-pto- din a ara

641

E> A- lasat.o sa (alatoreas(a prin a(el avion (u -ari turbulente in aer si apoi i.a- spus (a ea (urand s.ar putea si-ti -ai (on ortabil si usurata. Deodata a gasit (a toate te-erile ei au alune(at pe s(aunul pe (are statea. Apoi s.a tre:it. %-ediat a parasit a(el s(aunJ A- (he-at.o pe sotia -ea si a- pus.o in a(el s(aun. Atun(i ea a in(eput sa strige (a si la un pa(ient, #u, nuJ 'i i:i( a prevenit.o pe sotia -ea sa nu se ase:e. R> /u ai testat pa(ientulG E> #u, i.a- dat ei posibilitatea sa valide:e (a s(aunul a(ela (ontine te-erile ei. R> %ntelegJ A ost de apt o (ale de a a0uta.o sa.si (erti i(e si sa.si re(unoas(a propriul sau raspuns terapeuti( de deplasare (on(reta a te-erilor ei pe a(el s(aun.

"u,estia post3-ipnotica cu punctele sale suportive

E> %.a- data apoi o sugestie post.hipnoti(a prin (are ea trebuia sa ia in realitate avionul spre Dallas. Ea -i.a a(ut o pro-isiune sole-na. %.a- spus (a nu -ai este ne(esar sa ne vedepana (e nu se va intoar(e din (alatoria ei din Dallas. @ei lua un avion de pe aeroportul Phoeni,. Desigur, tu vei avea (ateva intrebari re eritor la asta. Cand tu vei veni inapoi in Phoeni,, tu vei des(operi (at de ru-os este sa (alatoresti (u avionul. /e vei bu(ura (u adevarat. Cand vei a0unge in Phoeni,, suna.-a si spune.-i (at de bine te.ai si-tit. %nainte de a ter-ina a(ea transa, i.a- dat ei alte sugestii post.hipnoti(e dupa (u- ur-ea:a> /i.ai pierdut obia de avioane. De apt toate te-erile si an,ietatile tale si groa:a stau in a(el s(aun pe (are tu stai a(u-. Depinde de tine (at de -ult de(i:i sa stai a(olo (u a(ele te-erile. Ar i trebuit sa ve:i (at de repede a sarit din a(el s(aunJ R> De(i asa ai tre:it.o. /u i.ai deplasat toate te-erile ei pe a(el s(aun. De a(eea ea a sarit deodata de pe a(el s(aun. Ca si un raspuns (ert si i-ediat a ost de ase-enea eedba(*ul de (are aveai nevoie, pentru a (unoaste da(a de apt ea ur-ea:a intru totul sugestiile tale post. hipnoti(e pentru a lua de apt avionul (atre Dallas. E> +.a- intrebat apoi (e ar i trebuit sa a( (a sa iu sigur de e e(tul unei singure transe. Arugat.o pe ii(a -ea sa a(a trei otogra ii a(elui s(aun. o i-agine suprae,pusa, una sube,pusa% si una nor-al e,pusa. A- eti(hetat.o pe (ea suprae,pusa , unde obia si proble-ele stateau si se disipau inspre ni-i(. <otogra ia sube,pusa, unde nu-ai liniile s(aunului erau intune(at vi:ibile, a- eti(hetat.o unde proble-ele (ad in se-iintune(i-ea

645

unei totale sorti. <otogra ia nor-al e,pusa a ost eti(hetata (a iind per-anentul lo( de odihna al proble-ei. %.a- tri-is ei (ele trei otogra ii in pli(uri separate. Ele sunt -edaliile ' antului ei Cristopher. R> Asta insea-na (a ea le (ara (u ea (and -erge (u avionulG E> Da. #u.-i pasa (at de edu(ati sunt oa-enii, ei in(a -ai (red in piese purtatoare de noro(. A(ele otogra ii erau piesele ei noro(oase, sunt o parte a vietii ei :ilni(e. R> A(ele otogra ii sunt pun(tele suportive pe (are le.a putut s(oate din situatia terapeuti(a pentru a o re(on(entra la sugestiile post.hipnoti(e. 'ugestiile post.hipnoti(e nu au o un(tie ne(esara deoare(e o idYe este puterni( intiparita in -inte in ti-pul transei. Cu toate (a, sugestiile post.hipnoti(e sunt intotdeauna intr.un pro(ess dina-i( asa (u- (er sti-uli interni si e,terni si pun(tele de evo(are si de re ortare ale lor. De a(eea este atat de util sa aso(ie:i sugestiile post.hipnoti(e (u (ateva paternuri de (o-porta-ent inevitabile pe (are pa(ietul sa le e,peri-ente:e dupa transa. E> Ea a ur-at a(ele sugestii post.hipnoti(e si (and s.a intors -.a sunat si -i.a spus (u un ton puterni(, (a a ost (u adevarat antasti(. #orii de -ai 0os aratau atat de ru-osi, in(at si.ar i dorit sa aiba o (a-era oto. Cateva luni -ai tar:iu (and a avut o(a:ia sa se reintoar(a in a(eeasi (a-era, a ost ridi(ol -odul in (are ea a evitat a(el s(aun si i.a prevenit pe altii sa nu se ase:e in el.

artea a doua1 Rezolvarea unei traume timpurii cu sursa de 'o5ie

Autorul a de:voltat un nu-ar de abordari utile in a((eptarea trau-elor e-otionale si de a a(ilita o balanta intre e,perienta intele(tuala si e-otionala. Cea -ai -are ba:a a a(estor aparitii este a(eea de a i separata e,perienta ie(aruia inainte de inala ei integrare. R> Cu- si de (e se separa aspe(tele e-otionale si intele(tuale ale e,perientei de viata in abordarea terapeuti(aG E> /u separi (ontinutul e-otional si intele(tual deoare(e adeseori oa-enii nu pot a(e distin(tia de intelesurile unei e,periente. "a-enii plang si nu stiu de (e plang, se si-t deodata entu:iasti si nu stiu de (e. %n utili:area regresiei terapeuti(e, -ai intai as(un:i e-otiile in transa pentru a a0uta pa(ientul sa le re(unoas(a. Apoi adu(i din nou pa(ientul in transa, de a(easta data lasand e-otiile sa arda si (ontinutul intele(tual sa ie re(unos(ut. Apoi le adu(i

646

i-preuna in transa, a treia oara., si ase:i aspe(tele (ognitive si e-otionale i-preuna si le lasi sa vina si in a ara transei (u o (o-pleta -e-orie. R> /u ai aspe(tele lor e-otionale si intele(tuale separate si apoi le adu(i i-preuna pentru a le integra a(u- intr.o -e-orie totala re(uperata.

"epararea emotiilor si intelectului

Pentru a ilustra a(easta abordare autorii au de(is sa o (onta(te:e pe Dna A, a (arei obie de avion a ost dis(utata in partea intai. %n ti-p (e -i0loa(ele neobisnuite ale autorului de diso(iere si deplasare a te-erilor ei au re:olvat aparent obia ei A sunte- a(u- la doi ani dupa terapie;, s.a si-tit (a o re:olutie -ai ade(vata ar putea i obtinuta prin sustinerea ei de a de:volta o -ai -are intelegere. Dna A a a((eptat ideea unei alte a(tiuni hipnoti(e, deoare(e ea era oarte interesata de o noua e,perienta si a per-is inregistrarea sedintei pre(u- si pre:enta unui nu-ar de observatori. Ca si grup (onstituit in biroul lui Eri(*son, o stare su leteas(a oarte prietenoasa si po:itiv opti-ista a ost introdusa in -o-entul in (are toti aost pre:entati si au ost spuse (ateva povestiri despre (u- Eri(*son a a0utat pe unul sau pe altul dintre noi (u a0utorul hipno:ei. Raportul> atitudine prevenitoare responsiva, si un -odel de re erinta terapeuti( interesant, (eea (e a a(ilitat si a po:itionat.o pe Dna A intr.un (on de asteptari inalt lu-inoase din pun(ut de vedere terapeuti(. A(easta a ost ilustrarea a (eea (e.% pla(e lui Eri(*son sa utili:e:e un auditoriu (are sa genere:e o a-bianta terapeuti(a. " liniste graduala s.a si-tit in intreaga (a-era si atentia tuturor a ost (on(entrata (atre ea. Eri(*son a in(eput (u -asurarea indu(tiilor (u (are a instruit.o anterior pe Dna A.

Inductia transei si 'acilitarea su,estiilor post3-ipnotice

E1 Unu# cinci# zece# cincisprezece# douazeciB K auzaL Transa 'oarte pro'unda. K auza in care &na < inc-ide oc-ii si devine aproape imo5ila si cu 'ata rela?ata. "e evidentiaza intrarea intr3o stare de transa pro'unda si 'oarte rapida.L

641

E1 <cum <# dupa ce tu te3ai trezit te voi intre5a # esti treaza; In momentul in care tu vei spune da# si cum spui tu da# vor veni peste tine toate trairile ori5ile pe care tu le3ai e?perimentat. Uneori# sentimentele despre ceva si modul in care tu poti vor5i despre acestea unor straini# dar numai ceea ce vei simti. Tu nu vei stii ce lucru ti3a declansat toate aceste stari. Tu vei simti doar sentimente# si nu vei stii ce te 'ace sa te simti atat de mizera5il. "i ne vei spune cat de mizera5il te simti tu. K auzaL Tu vei capta toate acele trairi ori5ile. Nu vei stii despre ele pana ce nu te voi intre5a daca te3ai trezit si tu vei raspunde ca da si numai din acel moment acele sentimente te vor lovi din ,reu. Intele,i acum; <1 I-i E1 In re,ula. .:#+4#+:#9#8#7#6#4#2#0#.#+. R> A(easta este abordarea de ba:a pentru a(ilitarea sugestiei post.hipnoti(e. /u soli(iti un raspuns si-plu (a raspunsul Da (are este aproape inevitabil (a si raspuns la intrebarea ta, Esti trea:aG, /u apoi aso(ie:i un raspuns oarte si-plu (u un altul, vast si -ult -ai (o-ple, si di i(il, sugestia hipnoti(a pentru a ree,peri-enta trairile ianintea varstei de 18 ara ori(e (onstiinta a (au:ei de si-tire. 'i-plu raspuns Da tinde sa initie:e un set a((eptat AEri(*son, Rossi, and Rossi 1973; pentru a putea du(e o serie de sugestii post.hipnoti(e -ai di i(ile (are vor ur-a.da(a ai observat (a o liniste parti(ulara tinde sa in(uviinte:e in (apul ei Da.ul din viata (otidiana, tu trebuie sa utili:e:i a(easta in(uviintare (a un -obil pentru a a(ilita sugestiile post.hipnoti(e -ai di i(ile. 'oli(itand raspunsul (are este de0a inalt in ierarhia raspunsului pa(ientului, este -ai -ult (a sigur (a tu vei avea su((ess in usurarea unui raspuns post.hipnoti(, si (el -ai i-portant tu vei initia un set de a((eptante pentru sugestiile post. hipnoti(e -ai di i(ile aso(iate (u ea. E> Da, asta este o (uvantare ru-oasa. "bservi (a a- subliniat (a ea este (onstransa de a(este senti-ente. Atun(i (and a- nu-arat inapoi, a- sarit de la 58 la 12, apoi la 18, dar apoi anu-arat din (i ra in (i ra deoare(e ea a ost (aptata de trairile ei (are (ontinuau sa (urga.

Reinducerea transei pentru a conduce la su,estii post3-ipnotice

642

<1 O-# imi place. Este atat de odi-nitor. Nu vreau ca tu sa numeri.. E1 Esti treaza acum; <1 &a. K&na <. arata putin luminoasa devenind rapid 'oarte preocupata pentru un moment sau doua. /ata ei era incruntata# si evident a inceput sa e?perimenteze cateva stari interne de stres.L R> Lu-ina ei si preo(uparea sa linistita sunt de apt indi(ii ale de:voltarii -o-entane a unei alte transe deoare(e ea a in(eput sa reporte:e sugestia post.hipnoti(a AEri(*son and Eri(*son, 1911;. Cu toate (a vorbeste si a(tionea:a (a si (u- ar i trea:a, este in (eea (e nu-i- stare so-na-bulisti(a deoare(e ea e,peri-entea:a tea-a e-otiilor inregistrate in sesiunea anterioara.

E?perienta emotionala 'ara insi,-t3ul intelectual

E1 *e s3a intamplat <; <1 Nu stiu# Nu vreau sa ma uit. Este ceva. Nu vreau sa vad. Nu stiu ce# dar nu stiu ce sa va spun. E1 Vor5este despre ceea ce simti. "pune3mi ce simti. <1 Nu# mi3e teama. Este ceva acolo# pe care nu vreau sa3l vad si nu vreau sa ma uit. Mi3e teama de ceea ce este si daca ma uit. Nu vreau sa ma uit. E1 Nu este nevoie sa te uiti. &oar vor5este3mi despre el. <1 Este doar 'rica. Eu# eu vreau sa uit. Va pleca daca nu ma uit# ok; E1 Nu cred ca emotiile vor pleca.

<1 %ea-# &eoareceF..deoarece imi este doar 'rica. Este ceva. EuF.eu nu stiu ce sa iti spun despre asta# dar mi3e teama# mi3e teama. R> Dna A este o te-atoare originala si nu-ai aparent trea:a isi ur-ea:a sugestiile post. hipnoti(e pentru a e,peri-enta trairi oribile ara a stii de (e le e,peri-entea:a. /u ai reali:at partea initiala a a(estei abordari hipnoterapeuti(e avand pri-a ei e,perienta a(ele trairi

643

separate de sursa si (ontinutul ei intele(tual. /u a(u- o elibere:i nu-arand pana la 58 din nou si restabilind un statut (on ortabil de transa.

Reinducerea con'ortului in transa cu su,estii post3-ipnotice pentru insi,-t3 ul intelectual1 rote@area pacientilor in transa1 O a5ordare a trairilor

E1 Unu# cinci# zece# cincisprezece# douazeci. <cum te vei simti comod. K auzaL "i vom incepe acum din nou# vrei; <1 "a incepem.. E1 In re,ula. K auzaL <cum cand te voi trezi din nou# <.# am o sarcina di'erita pentru tine. *and te voi inte5a ca de o5icei daca esti treaza# tu vei spune &a si apoi iti va veni ceva in minte de care te3ai speriat cu multi ani in urma. &ar tu nu vei simti nicio emotie# este in re,ula; Nu te va speria# ai inteles; <1 Imi voi aminti# dar nu ma voi mai speria; E1 &oar iti vei aminti# &a# cand eram micuta m3am speriat. <sta este mosul in care iti vei reaminti. Vei 'i capa5ila sa razi despre asta# ca si cum ai privi din punctual de vedere al unui adult. Voi 'i precaut# <.# daca tu vei identi'ica asta sau nu# ok;

<1 In re,ula. E> A- soli(itat aprobarea ei sa.si vada tre(utul (and intreb, este in regulaG Des(riu (e este gata sa a(a si ii (er a(ordul. <ie(are pau:a din propo:itia -ea inala este un -esa0 independent (are spune (a o voi prote0a. <ie(are parte este o reasigurare separata. R> <ie(are ra:a este o sugestie de reasigurare de apt in intreaga propo:itie de a i pre(aut nu-ai de dragul ei. R> Dupa e,perienta ei tre(uta de e-otii in(o--ode, Dna A. este (hiar -ai e:itanta de (ontinuitate. De alt el este i-portant (a tu sa o reasiguri despre (e va stii si (a va i (apabila in

647

(ele din ur-a sa aiba un pun(t de vedere al unui adult. +a0oritatea pa(ientilor sunt vulnerabili in transa, ei au nevoie de prote(tia terapeutului. Cu toate astea, o lasi sa stie (a vei i pre(aut si sa ie sigura (a va i o* pentru identi i(area ei (u e,perienta sa. Da(a a ost vorba despre a deveni trau-ati:ant, sau (eva de genul a(esta, ea ar putea i-parti (u strainii, spre e,e-plu, i. ar i -ai si-plu sa o in(hida sis a se distraga ei, spunandu.% sa se opreas(a sa dandu.% se-nalul de nu-aratoare inversa pentru a iesi din transa. E> Abordarea -ea este nepasatoare (hiar (u a(est -aterial di i(il si a(est lu(ru a(e sa ie -ai si-plu pentru ea. Este di i(il sa spui nu la o abordare nepasatoare. R> A(est lu(ru ilustrea:a (at de -ult ai lu(rat tu pe nivelul e-otional> Din pun(t de vedere rational o persoana ar putea sa spuna #9, dar asta ar parea ridi(ol, pe nivelul e-otional unde tu esti atat de nepasator, (ald si per-isiv. '.ar si-ti prost sa spuna #uJ

*onstiinta transei si insi,-t3ul intelectual1 Trans'ormarea a'ectului dureros1 O re,resie de varsta ori,inala din perspectiva adulta

E1 &ouazeci# cincisprezece# zece# cinci# patru# trei# doi# unu. Nu e o transa de rela?are. <1 Nu a 'ost nici mai inainte de rela?are.. E1 Nu; <1 Nu. Eu# eu simt o teama. Nu stiu de ce# si nu stiu nici ce a cauzat3o# dar simt teama. E1 Vrei s ao intre5i pe &r. Rossi; Esti inca treaza; <1 &a. K auza deoarece &na. < este putin incurcata. &in nou e?perimenteaza o transa momentana deoarece ea incepe sa aduca su,estiile post3-ipnotice pentru a3si reaminti 'ara emotiiL E1 Esti pre,atita san e povestesti si noua;

<1 *e este in mintea mea este un ,ol. EsteFun ,ol# nu stiu cum sa3l descriu# dar arata ca si cumFo-F&aB.../antasticB "tiu ce esteB ot s ava descriu si voua scena; E1 O-# &aB

644

<1 O-# &a# este un pod. Iti amintesti cand v3am povestit mai devreme ca imi este teama de poduri; "cena vine de pe un pod . . .ca si cum tu te apropii su nu vezi nimic de re'erinta# doar un ,ol. Masina sau ceva in care sunt# dar tre5uie sa 'ie o masina# stau in ea in asa 'el incat nu pot vedea nimic. Nu vad suprastructura podului daca e?ista una# sau capota masinii. Ma uit a'ara si nu vad a5solute nimic. Unde inainte vedeam copaci# iar5a sau ceva# pasune# despre care puteam relata. <cum # deodata este un ,ol si nu vad nimic care sa 'ie de re'erinta. "i este un pod. "tiu unde este podul. Mi3e teama de locul in care este podul. Nu pot relata ce varsta am sau cu cine sunt sau altceva de ,enul acesta. &arFGea-# ok E1 "pune3mi ceva despre pod. <1 Unde este el; Ei# 5ine# este pe drumul spre 5unicii mei in nordul *ali'orniei. "i este un pod care are o panta 'oarte inclinata asa incat daca tu conduci in amonte# tu vei a@un,e la o inaltime si vei evada asa incat mer,i mai sus# nu esti constient de nimic# nu este nimic. Nu poti vedea nimic pe care sa3l relatezi daca te uiti pe o parte a masinii# daca te uiti in 'ata nu este nimic pana ce nu a@un,i in var'ul podului. E1 *at de curand crezi ca vei descoperi varsta ta; <1 Nu stiu# deoarece am 'ost pe pod de multe# multe ori ca si copil. 8 imi vine in minte# dar nu stiu de ce 8. &eoarece as putea avea orice varsta# mer,and pe pod de atat de multe ori si nu doar o sin,ura data. E1 este su''icient# Ernie KRL; R1 &a# cred ca da. R> 9nde ea -ai devre-e era destresata (u totul de (atre (o-ponenta e-otionala a a(estei (o-ponente din e,perienta, a(u- apare a i as(inate si (hiar putin ui-ita A <antasti(J ; (and ea isi rea-inteste s(ena insightului intelle(tual. A e(tul nu este (o-plet eli-inate in (ea de.a doua a:a, (and presupui (a pa(ientul isi des(opera singur (o-ponenta intele(tuala a e,perientei sale. A e(tul negati( a ost (u siguranta diso(iat din -e-orie, ori(u- ea e,peri-entea:a intr.adevar din pun(tual de vedere al unui adult, asa (u- ai sugerat. /ea-a si an,ietatea pe (are ea le e,peri-entea:a (a si (opil a ost deplasata prin (urio:itate si as(inatie si poate si-ti a(easta e,perienta (a si un adult. E> %n sesiunea -ea tre(uta (u ea a- spus despre i-aginea unui avion (are ar putea i antasti(a, si ea a olosit a(est (uvant ai(i.

649

R> A(est lu(ru sugerea:a (a e,ista un aspe(t trans or-ativ in e,plorarea sa hipnoti(a (are restru(turea:a un a e(t dureros tre(ut intr.un noua s(he-a de re erinta unde poate i e,peri-entata (a antasti(aJ E> Cand vorbeste de -asinaO'unt inauntruO.stau in ea in asa el in(at nu pot vedea ni-i(O este la ti-pul present, (eea (e ne indi(a (a ea este a(olo.

R> A(el aspe(t repre:inta o regresie in varsta originala prin (are ea retraieste a(ual o e,perienta ti-purie -ai -ult de(at si-pla a-intire a ei.

E> Apoi a- rugat.o sa.-i povesteas(a despre pod si ea e,peri-entea:a o trans or-are a trau-ei intr.o -aniera adulta. +ai intai, ea (a adult a retrait e,perienta tre(uta a (opilariei, a(u- (a si adult o intelege. Ea are doua identitati si-ultan, (opil si adult (are (onvietuies( i-preuna, devenind integrate.

Reinducerea transei si con'ort.

E1 Unu# cinci# zece# cincisprezece# douazeci. <stazi ai 'acut o trea5a minunata# <.# o trea5a 'oarte 5una.

&e aceasta data eu incerc sa te trezesc si vreau ca tu sa te simti con'orta5il# 'oarte odi-nita# 'oarte rela?ata# simtindu3te ca si cum tu ai 8 ore de odi-na. Vei 'i surprinsa cand te vei uita la ceas si vei o5serva ora. "i din nou te voi intre5a daca esti constienta; Imediat dupa tu ce vei spuneF&<.

R> /u a(u- o pregatesti pentru ulti-a sar(ina de integrare a e-otionale si intele(tuale, sugerandu.% (a se va si-ti -ai intai (on ortabil si rela,ata (a si (u- ea a avut 4 ore de odihna. A(esta este un alt e,e-plu prin (are ii o eri o sugestie hipnoti(a usoara si -ai dorita pentru a initia un set de a((eptanta pentru sugestii post.hipnoti(e -ai di i(ile pe (are le vei aso(ia (u

698

asta. De ase-enea asta repre:inta o (ale de re(o-pense si de ortare a ei pentru sar(inile pe (are le.a e,e(utat de0a (and i.ai spus (a a a(ut o treaba buna asta:i, A. <oarte buna treaba. E> 'ugerandu.% 4 ore de odihna de ase-enea utili:e:i (eea (e noi e,peri-enta- in ie(are :i. <re(vent dor-i (u gandul la (eva (are trebuie re:olvat..

"u,estia post3-ipnotica pentru inte,rarea emotiilor si intelectului# copil si adult

E1 Intre,ul episod va aparea in mintea ta pro'und si cu o luciditate totala. <cum ai inteles cuvintele mele# <.; K auzaL

<1 o'tim; E1 Mai intai te vei uita la ceas. Tu pro5a5il vei 'i uimita ca nu este tarziu# prea tarziu# mai tarziu decat acum. Te vei simti 'oarte odi-nita. Vei spune cat de odi-nita si cat de con'orta5il te vei simti# cat de mult te3a 5ucurat aceasta stare de transa. "i apoi eu te voi intre5a daca esti treaza# si tu vei spune &a# apoi imdiat intre,ul episode iti va aparea in minte 'oarte clar. Este in re,ula;

K auzaL <1 Ultima data tu ai spus totul. <i spus complet si clar. E1 <i dreptate. *omplet# intelectiv si emotional. &eci tu vei stii ce erau trairile tale atunci si totul despre cum te simteai atunci# c-iar sic and vei avea constiinta de tine. <1 "unt con'uza. E1 Totul este 'oarte clar# <. <1 Imi voi stii simtirile mele# sau imi voi simti trairile mele; E1 Iti vei reaminti trairile tale. K auzaL E1 &e ceva demult timp cand mer,eam descult in prima zi de primavera. M3am simtit atat de 5ine# am sarit si m3am aruncat pe niste sticla sparta. 691 ot sa3mi reamintesc

tipatul de durere si trairile mele amare de dezama,ire care au durat o saptamana pana am putut sa mer, descult din nou. &ar acum pot sa ma amuz de asta. < durut si mi3am reamintit cat de tare m3a durut. ot sa simt durerea in calcai c-iar acum# in calcaiul meu drept. ot sa rad de asta si amara mea traire dispare. ot mer,e si maine descult si mi3am in'luentat mama sa ma lase sa mer, descult c-iar din acea seara. ot doar sa ma amuz de toate astea acum. Iti vei reaminti episodul tau# il vei descrie pe lar, si vei descrie si trairile de atunci. <cum# ai inteles; <1 I-i.

R> @ei a(e un e ort sa o a0uti sa.si integre:e e-otiile si intele(tul, (opil si adult. De (e ai (onsiderat (a trebuie sa ii dai un e,e-plu personal sau (e a inse-nat astaG

E> Pot intotdeauna sa.ti arat (e insea-na -ai -ult de(at sa.ti e,pli(. Poti des(rie o strangere alune(oasa de -anaG R> +a intreb, de ase-enea, da(a este asa de (on(reta, ilustratiile i-agisti(e te a( sa si-ti -ai bine (onta(tul (u e-is era dreapta, unde sunt lo(ali:ate obie(tele integrate de personalitate ARossi, 1977;. Asa (u- ilustratiile (on(rete evo(a pro(ese ideodina-i(e, -ult -ai pro-pte de(at abstra(te si de ase-enea si de(at or-ularile intele(tuale. Din a(est pun(t de vedere poate i privita (o-uni(area -ultinivelara.

Inte,rarea emotionala si e?perienta intelectuala din perspectiva adultului1 Reasocierea si reor,anizarea e?perientelor interioare.

E1 In re,ula. &ouazeci# cincisprezece# zece# cinci# patru# trei# doi# unuFTe simti con'orta5il;

<1 *e;

E1 Te simti con'orta5il;

695

<1 Ma simt ca si cum as 'i treaza.

E1 *at de mult simti ca ai adormit;

<1 Ma simt ca si cum as 'i dormit pentru o perioada lun,a. *a si cum este timpul sa ma trezesc. OH..&oamneB

E1 Esti treaza acum;

<1 &a. i-i.

K auza in care dna <. pare pierduta in ,andurile sale. Ea din e?perimenteaza aparent o transa momentana ca si cum ar incepe sa duca cu ea su,estiile post3-ipnoticeL

E1 *e sunt acele i-i3uri; "pune3o repede. <1 O-# sunt atat de multe lucruri pe care vreau sa le spunB Este o zi noroasa si eu sunt in masina cu parintii mei si cu sora mea.Nu stiu unde este 'ratele meu. "unt im5racata. Nu ma pot ,andi cu ce sunt im5racata. ort un sort de 5um5ac in loc ca si roc-ie# dar nu intele, de ce port acel sort cand este atat de noros a'ara. Mer,eam la 5unica mea si la 5unicul meu si asta este# dar cum de steam ca este duminica; Este &uminica cum as putea sa spun;

*red asta deoarece tatal meu nu munceste# dar el munceste sam5ata# dar este duminica. Este duminica dupa3amiaza. Ne indreptam catre 5unica mea si 5unicul meu si 5unica mea mi3a promis supa de pui pentru pranz. "i suntem intr3o masina al5astra. Ma intre5 daca parintii mei au avut o masina al5astra. Tre5uie sa 'i avut. Este ca un @urnal de stiri in mintea mea. Evenimentele se petrec in mintea mea.

Mer,em in @osul strazii# unde este

odul peste raul "acramento. Mama mea este

ne'ericita de ceva si m3a ru,at sa stau in spate. Nu stiu de ce# poate &iana si eu ne @ucam. 696

<m stat in spate si m3am uitat la drum in 'ata. Nu# repun in scena din nou# stau pe scaunul din spate# uitandu3ma a'ara prin 'ereastra din 'ata# si conduceam# dar nu era nimic.

"i am inc-is oc-ii deoarece nu puteam vedea nimic# nu eram constienta de nimic ca sa relatez. Eram costienta de stralucirea de pretutindeni si steam ca daca 'aceam urmatoarea ciocnire# voi vedea ceva. "i asta e tot.

Este ca un @urnal de stiri in mintea mea. &aca astept destul de mult# ceva mai mult se va intampla. <m desc-is oc-ii si ne indreptam catre al doua iz5itura.

E1 cati ani ai;

<1 ar sa am 9. &in unele motive 8 imi vine acum in minte. Ma simt de 8# dar nu pot 'i de 8# dar roc-ia pe care o purtam a 'ost o roc-ie pe care am purtat3o la acea varsta# cred. &ar nu3mi vad 'ratele. Nu stiu unde este 'ratele meu. &aca eu am 8# 'ratele meu ar avea 4# dar nu stiu unde este 'ratele meu# dar sora mea este acolo.

8 imi vine in minte# dar nu as putea spune de ce. oate datorita a ceea ce am spus mai devreme# ca ma simt de 8# dar nu stiu de ce. Oricum nu e?ista nicio teama. Nu mi3e teama de nimic.

E1 *um a 'ost;

R1 are 'oarte 5ine.

<1 *um a 'ost ce; R1 Munca ta in intele,erea acestor e?periente.

691

<1 Nu este nicicum teama. Nu este 'rica.

E1 <cum va 'i 5ine pentru tine sa3ti amintesti 'rica. Tu tocmai ne3ai aratat3o noua acum cateva minute.

<1 O-# pare 'oarte inocenta acum. Nu mai e?ista nimic de care sa ma tem. E1 <cum cateva minute cum te3ai simtit;

<1 &e ce# mi3a 'ost teama; <cum# nu sunt# nu ma tem de mine nicidecum. < 'ost doar un incident ca si copil. M3am temut# imi amintesc si de asta imi era 'oarte 'rica.

E1 *e s3a intamplat cu 'rica ei;

R1 Vreau sa stiu. R> %ntegrarea aspe(telor e-otionale si intele(tuale ale e,perientei din perspe(tiva a(tuala a adultului, ii o era ei posibilitatea de a retrai e,perienta ara a avea tea-a de (opil. A(easta este o abordare (ore(tiva (are a0uta pa(ientul sa reaso(ie:e sis a reorgani:e:e e,perienta ei interioara intr.o -aniera terapeuti(a. " data (e valoarea (erta a (atharsisului din eveni-entele trau-ati:ante ale e,perientei are lo( A in pri-a etapa a ree,peri-entarii e-otiilor ara (o-ponenta intele(tuala;, intreaga e,perienta poate i integrate si abordata dintr.o perspe(tive noua de adult intr.o alta transa re:u-ativa si (u un grad -are de relativitate. Este interesant (a sub a(easta a treia (onditie de transa, in (are ea trebuie sa ree,peri-ente:e atat aspe(tele e-otionale (at si intele(tuale ale e,perientei, ea isi a-inteste -ult -ai -ulte detalii de(at in ori(are alta. A(est aspe(t este (eva -ai -ult de(at o rea-intire a unei a-intiri pierdute, el indi(a aptul (a ea stru(turea:a totul (a si un 0urnal, in -intea sa, in (are pare sa apara in -od autono- (a si pro(es in(onstient des asurandu.se spontan, (hiar da(a (u -ai -ult e ort al (onstiintei pentru a.si rea-inti.

692

E> Ea a ost (apabila sa restru(ture:e intraga ei e,perienta de viata sis a stearga durerea aso(iata (u ea. Cu toate (a ea si.a restru(turat e,perienta ti-purie de viata, tu poti din nou, sa separi a(ea e,perienta de viata in (o-ponentele ei e-otionala si rationala sis a ree,peri-ente:i e-otiile dureroase ale (opilariei.

R> Ceea (e si-ti este de apt integrat (and tu vorbesti despre restru(turarea e,perientei de viataG #e o eri- pur si si-plu noi (one,iuni asso(iative de(i nu sunte- delo( i:olat intr.o -odalitatea patogeneti(aG Ce este restru(turareaG

E> PAutorul ne o era e,e-plu pa(ientului (are pre:inta ri(a de apa. Pa(ientul a relatat (a da(a el -erge prin apa iind in apa pana la brau, asa (un obisnuia, el si-te o ri(a (a e (eva inauntru. Cand ia o noua po:itie si inoata, ori(u-, tea-a lui -ai ve(he dispare. 9n potential pentru ri(a -ai ve(he ra-ane, dar noile a(tivitati pot genera e-otii (are se pot deplasa si restru(tura prin -odi i(area ve(hilor situatii.Q

R> %n restru(turarea ve(hii e,periente de viata noi de:volta- noi (ai aso(iative, a(ilitand noi raspunsuri la ve(hile ri(i.provo(and situatia de viata. @e(hile a-intiri si (ararile sunt in(a a(olo. Ele vor i intotdeauna a(olo.

E> %i o eri- pa(ientului noi posibilitati si e,trage- (alitatile de:irabile. De obi(ei, este de dorit sa e,plore:i -ai intai e,perienta e-otionala a pa(ientilor si -ai tar:iu pe (ea rationala, deoare(e dupa (e ei au e,peri-entat e-otiile atat de virulent, ei au nevoie de a (o-pleta si partea rationala.

R> %nteleg, a(easta abordare diso(iativa a(e posibila iesirea la supra ata a e-otiei -ai usor si apoi va i -ai puterni( -otivate sa obtiunea si interpretarea rationala. Ai ori(e alte -i0loa(e de e,perienta diso(iativa de(at separarea e-otiilor de ratiuneG

E> Da. /u poti avea doar o singura ateta a a-intirii pa(ientului din e,perienta lui e-otionala. apoi o ateta rationala neinrudita, (a un a-este( in(ru(isat. %ntreaga e,perienta poate i rea(operita, intregul sens poate i unit, nu-ai (and ulti-a piesa este ase:ata in lo(ul potrivit. 693

artea a treia1 /acilitarea invatarii1 &ezvoltarea noilor cadre de re'erinta

Dupa o dis(utie le0era in (adrul grupului asupra eveni-entelor tre(ute , Dna A. des(rie (eva din proble-ele ei (urente de la un (urs universitar (are i.a o erit -ulte (o-en:i de.a lungul ti-pului.. Autorul de(ide a(u- sa utili:e:e -otivatia ei pentru un studiu -ai e i(ient (u s(opul de a a(ilita pro(esul ei de invatare. %ndu(e hipno:a in stilul sau obisnuit si (ontinua.

"trate,ia utilizarii

E1 Modi'icarile# intentez sa su,erez# prima este aceasta1 tema este plictisitoare# o5ositoare# e?-austive. Eu cred ca tema duce cu ea un sens a ceva 5ine 'acut# 5ine construit si sentimental a ceea ce tre5uie 'i 'acut# este 5un 'acut si este pre,atir sa duca cu el o traire 'oarte partiala care iti va da posi5ilitatea ca tu sa te concentrezi mai 5ine# sa inveti mult mai rapid sis a te 5ucuri de intre,ul process. K&na <. inclina capul in semn de accord 'oarte rapid# modalitatea a5reviata# care dezvaluie o caracteristica a procesului constient intentional.L Tu crezi ca e ,ata# nu da din cap inca# ci cand e ,ata..

E> #u vrei (a pa(ientul sa ie de a((ord (u tine atat de (urand. Este -inunat sa se gandeas(a (and e gata, inainte (a tu sa (u-peri (asa.

R> Deoare(e este o (ara(teristi(a pro unda a stilului tau, tu in(epi -ai intai prin a((eptarea ei (a propriul -odel de re erinta, te-a este obositoare. A(easta des(hide un set de a((eptanta. Apoi adaugi sugestiile tale initiale, te-a du(and (u ea un sens a (eva bine a(ut.

'ugestia ta este un truis-.ori(ine trebuie sa ie de a((ord (u el.si ati stabilit -ai de-ult setul de a((eptanta. La toate a(estea in inal ai adaugat (a este usor sa a((epti sugestia, o traire 697

oarte partiala (are.ti va o eri posibilitatea sa te (on(entre:i -ai bine, sa inveti -ai rapid sis a te bu(uri de intregul pro(ess. /u nu ii (o-an:i ei dire(t, tu pur si si-plu de(lare adevarul despre o -ai buna invatare si le aso(ie:i (u propria ei e,perienta intr.un asa el in(at ea nu poate sa re u:e. Ea le a((epta (a iind valide pentru propria ei e,perienta si (hiar pri-este si a((epta sugestiile tale. /u nu adaugi ni-i( nou (u toate a(este sugestii. Chiar da(a tu evo(i si utili:e:i e,perienta ei din propria ei viata reala, ori(ine, in ori(e perioada isi a(e te-a Asau ori(e alta or-a de invatare; de obi(ei avea senti-ental desavarsirii, si a(esta este invariabil aso(iat (u o traire partiala prin (are ei pot invata (hiar -ai bine uneori de(at altadata. 'ugestiile tale despre o -ai buna (on(entrare si o invatare -ai rapida sunt aspe(te de re(on(entrare asupra propriei e,periente, pe (are ai evo(at.o. /u A1; stabilesti un set de a((eptanta si apoi A5; evo(i aspe(te din viata ei (are pot apoi A6; i utili:ate pentru a re:olva proble-a ei (urenta. A(esta este e,e-plul tipi( al (on(eperii utili:arii la sugestia terapeuti(a. Ea a((epta asta atat de rapid dand din (ap a ir-ativ ast el in(at tu trebuie sa ii spui ei sa se gandeas(a -ai intai. /u vrei sa.% lasi in(onstientului ei su i(ient ti-p pentru o (autare -ai a-anuntita asupra pro(eselor interne (are pot i-ple-enta a(este sugestii.

E> A- lasat.o sa guste putin dintr.un lu(ru bun (u un senti-ent oarte partial, asa in(at destul de (urand isi va spune ei (a vrea intregul obie(t. Este o e,perienta de viata obisnuita sa gusti putin si apoi sa vrei tot. " -a-a spunea> WW+us(a doar o data, dar pa(ienta noastra nu -.a au:it (and a- spus> Doar o -us(atura.WW

Generalizarea unui cadru de re'erinta de invatare in vederea restructurarii unei pro5leme 'o5ice

E1 *ealalta modi'icare este aceasta pro5lema le,ata de z5or. Intele,erea initiala care poate 'i posi5il trans'ormata in conte?tual unei sarcini# responsa5ilitatea de a rezolva sarcina. O persoana poate intele,e intotdeauna sarcina. Tu stii intotdeauna ca poti esua# apoi tu esti intr3o capcana si realizezi ca nu ai mai 'acut acest lucru niciodata. Te3ai 5ucurat mai devreme si te poti 5ucura si acum cand incepi un nou an,a@ament. In locul plictiselii este timpul in care te vei 5ucura 'iind inauntrul corpului tau# avand un sentiment de odi-na# simtind con'ort# in timp ce oc-iul mintii tale e?ploreaza lucruri care cu adevarat iti 'ac placere. 694

K auzaL

R> A(u- generali:e:i -odelul invatarii de re erinta pe (are de0a l.ai de:voltat pentru a o a0uta sa.si restru(ture:e intelesurile te-erii ei de :bor (are au a0utat.o (u (eva ti-p in ur-a. Este (eva (a o surpri:aD nu ar putea sa stie in(otrio intentione:i sa o adu(i (u a(easta ve(he proble-a pentru o re:olutie -ai noua si -ai ade(vata.

E> Da, A(u- trans or- proble-a obi(a, lo(ali:and.o in -odelul de re erinta nego(iind sar(inile rationale, in (are ea este (u adevarat un e,pert.

R> Deoare(e a (erut a0utor (a si un student, ea vorbeste relative (a si un e,pert in re:olvarea sar(inilor rationale. E> Are o dorinta oarte puterni(a de a a(e o treaba buna. Este puterni(a a(olo, de(i utili:e: a(ea -otivatie pentru a nego(ia (u lo(ul unde ea este vulnerabila. obia de avion.

Ilustrarea unor cadre de re'erinta desc-ise si 'le?i5ile

E1 "tiu ca z5urand catre /ranta noaptea# avionul a 'ost plin de oameni# aveam un discon'ort 'izic la acel timp. "tiam ca voi a@un,e in /ranta la micul de@un si a5ia servisem cina inainte sa am in mana mic de@unul. &ar de3a lun,ul intre,ului meu z5or m3am tot ,andit la conceptele copilariei mele de 5aiat a ceea ce era oceanul. La aceasta distanta nelimitata si la modul cum este acel contrast cu actualele mele ratiuni# m3am ,andit la toate visurile mele ca si 5aiat si la cum au evoluat.

K auzaL

R> /u a(u- pre:inta un duet de i-agini despre (u- (ineva poate pastra (adre de re erinta des(hise si le,ibile pentru a se adapta la situatiile neobisnuite ale vietii. Cea de.a doua

699

i-agine din (opilaria ta are o relevanta parti(ulara pentru ea deoare(e (on(eptia ta despre distanta neli-itata a o(eanului (orespunde (u ri(a ei -ai ti-purie asupra vidului de peste pod. /u intentione:i sa o a0uti sa restru(ture:e (eva din ri(a ei anterioara, aso(iatiile (opilariei la gol din perspe(tive unui adult.

<socierea de teme terapeutice

E> %ntor(andu.ne la pri-a s(hi-bare, un sens a (eva de reali:at, stiind (a tu ai o treaba buna de re:olvat si (a a(i o treaba buna si (a vei a0unge la ea, de(i tu ai (on(lu:ionat (u bu(urie la desavarsire.

R> A(u-, te intor(i la proble-a invatarii a(ade-i(e. Aso(iind a(easta proble-a a(ade-i(a (u proble-a obiei tu ai noti i(at (a re:olvarea a-belor tine de a(elasi pro(ess de invatare de a adopta si pastra -odelele de re erinta -ai des(hise si -ai le,ibile.

Restructurarea e?perientei senzoriale1 Translatarea cuvintelor terapeutului in cuvintele pacientului

E1 Un 'ermier stie ca a 'acut trea5a 5una in ziua respectiva 'iindca spatele sau este 'oarte o5osit intr3o maniera con'orta5ila. "i ast'el iti poti 'ace tema de casa cu sentimentul unei pro'unde impliniri si stii ca poti mer,e sa te culci si sa dormi 5ustean# tema ta este 'acuta# si ima,inea de ansam5lu a temei tale este un lucru 5un si totodata un lucru 5un in trecut si starea de 5ine vine in timpul procesului. <sa incat intre,ul este valoros si nu te va mai stresa. Este in re,ula; "i acum trans'ormarea# modi'icarea pe care am su,erat3o cu privire la z5or am su,erat3o intr3un sin,ur sens. &ar maastept sa traduci tot ce am spus# am5ele cone?iuni# cu cuvintele tale# cu propozitile 'ormulate de tine# ast'el incat modi'icarile sa 'ie sta5ilite in conditile tale# nu in ale mele. Nu am nevoie sa stiu astea. Tu ai nevoie.

K auzaL 188

E> 'i (e insea-na orate oboist intr.o -aniera (on ortabilaG $hat does (o- ortably very tired -eanG

R> 'patele obosit al er-ierului este se-nul sau (a poate sa stie in tr.o -aniera (on ortabila (a a a(ut treba buna in :iua a(eea.

E> +intea restru(turea:a sen:atia de oboseala intr.o sen:atie de (on ort. #u trebuie sa ai do(toratul (a sa stii astaJ

R> <inal:ie:i a(easta se(tiune (u o sugestie i-portanta prin (are in(ura0e:i pa(ienta sa tradu(a (uvintele tale in propriile ei (uvinte. 'ugestiile tale sunt ast el pri-ite intr.o -aniera des(hisa (are per-ite individualitatii pa(ientei sa le utili:e:e intr.o -aniera personala si opti-ala.

/eed35ack3ul pacientului si alte ilustrari terapeutice suplimentare

E1 <m avut ca pacient un 'ost alcoolic. Utlima data cand m3a vazut# a spus1 Hai sa mer,em sa 5em ceva 5un. "otia mea si cu mine am mers cu el sa 5em ceva 5un. Noi am luat daiSuiris si el a luat un pa-ar cu lapte. "i ast'el 'iecare dintre noi am 5aut ceva 5un. <cum iti su,eram o senzatie 'oarte placuta pentru tine# in de'initia pe care tu o dai senzatiei placute# privind tema de casa si calatoria. Rela?ata; /oarte 5ine.

<1 I-i. In cazul temei de casa rezultatul 'inal este cel pe care3l spui# devine o implinire si o placere. Este procesul de dupa o zi de intense concentrare sau lectura# 'iindca e nevoie de multa concentrare si disciplina sa sezi si sa studiezi inca trei sau patru ore noaptea. &upa ce ai o5osit toata ziua# sin,urul lucru care ma determina sa 'ac asta este 'aptul ca stiu ca voi 'i 'ericita cand va 'i 'acuta si ca ma voi simti mai 5ine. "i cand va 'i terminata voi dormi mai 5ine. &eci astea sunt motivele pentru a o 'ace. ro5lema este ca nu imi dau seama de rezultatul 'inal. Imi dau seama care as vrea sa 'ie rezultatul 'inal# ceea ce este. ro5lema este concentarea si disciplina necesare pentru a 'ace asta.

181

E1 E in re,ula# acum o sa e?plic mai departe. <m ela5orat in amanunt acest plan. <m imprumutat 6 romane de la 5i5lioteca. <m crescut ontr3o casa unde nu erau multe carti si am stiut1 cunostintele mele despre literatura erau 'oarte sumare# asa incat as vrea sa stau si sa citesc cincizeci de pa,ini dintr3un roman# sa studiez serios c-imia timp de douazeci minute# sa ma comut pe un alt re,istru si sa studiez 'izica timp de douazeci minute# si alte cincisprezece minute tema de en,leza# sa citesc o parte din urmatorul roman# si sa o tin tot asa# de la roman la tratat# poate la alt roman# la alt tratat# tot sc-im5and re,istrele. /iindca de 'iecare data cand sc-im5i re,istrele de la un domeniu de activitate 'izica la altul# te odi-nesti pentru activitatea anterioara. entru a taia lemne 'olosesti si mana stan,a si mana dreapta. Intotdeauna odi-nesti un 5rat si il 'olosesti pe celalalt si invers. <lternand cu sapatul in ,radina# 'aceam acelasi lucru. entru a studia c-imia este 'oarte di'erit de a citi un roman. *itirea unui roman este este un 'el de e?ercitiu si un capitol dintr3o carte de psi-olo,ie este un alt 'el de e?ercitiu# deci eu intotdeauna am muncit la viteza mare cu 'iecare dintre lucrurile pe care le3am 'acut si m3am odi-nit dupa toate pentru alte lucruri. <cum# muncind toata ziua vei o5osi. "tudiul temei tale noaptea este de asemenea o5ositor. &ar pentru un timp acea parte a corpului tau se e?tenueaza de activitatea din timpul zilei si munceste odi-nita la tema ta. <scultarea lecturilor este un aspect# a e'ectua o munca platita este un alt aspect si a studia este al treilea tip de e?ercitiu. Tu le alternezi si intele,i ca te poti odi-ni audiind o lectura in timp ce iti 'aci tema si odi-nindu3te dupa tema cand des'asori activitate la 5irou. &eoarece toate acestea solicita di'erite seturi de modele de 'unctionare. Intele,i;

<1 I-i.

E1 <cum tu poti ela5ora cum este in propriile tale intelesuri; *and o prietena a 'ost admis la o scoala medicala# a audiat cursurile de la 8 dimineata pana la 4 noaptea. "i apoi de la 6 la ++ a 'ost in la5orator. Ia luat ceva timp pentru a putea descoperi ca poate 'olosi di'erite parti ale ei pentru auditiile din ziua respective si altele la la5orator. *and s3a intors in camera s3a odi-nit pentru toate.

185

Ea c-iar a inceput sa 'ie surprinsa cat de clar si de prTcis se poate imparti in con'ormitate cu nevoile ei. "i a adau,at crosetatul de saluri si de paturici din a',an pentru copii. Era atat de odi-nita cand a inceput sa croseteze din lana a',ana. "i se 5ucura ca ea croseteaza pentru sora ei din Etiopia c-iar daca era stoarsa de o5oseala de studiu. Intr3un mod incantatorG 'acand asta# cu o atentie inconstienta ,andindu3se in alta parte# tu poti separa o stapanire a propriilor tale 'unctii deci tu poti lucra cu modele de 'unctionare. *rezi ca ma intele,i acum;

1 &a.

E1 Te poti ,andi la acele lucruri care iti plac tie. Te poti decide sau nu sa accepti aceste alternari. Eu consider ca ele sunt 5une# poate tu le vei ,asi 5une. &ar este in avanta@ul tau# con'ortul tau consta in implicarea in studiu si in audierea cursurilor# pentru a intele,e tema pe care eu vreau cu adevarat sa o promovez. "i vreau ca munca ta pe masura ce se desavarseste mental sa aduca cu ea 5ucurie# tonuri inalte si tonuri scazute. este dealuri catre casa 5unicii este 'oarte 'rumos# incantatorG pentru toata lumea. <poi sunt clopotei peste tot de diverse tonalitati. Nu stiu care este constiinta ta cu sania si clopoteii# indu5ita5il stii cantecul. "unt atat de multe lucruri care au tonalitati di'erite si care produc 5ucurie. *red ca iti era mult mai usor sa 5ati untul pentru 5unica ta decat sa o 'aci acasa. <ceeasi activitate dar in seturi di'erite. <i vreo intre5are# <.;

A: Nu chiar, sunt bine.

E1 <cum deoarece tu poti sa 'aci ceea ce este dorinta ta# pe viitor iti va placea sa vor5esti despre asta.

R> %n a(easta se(tiune Dna. A iti o era (ateva eedba(*uri valoroase despre (u- pri-este ea sugestiile tale ast el in(at tu esti (apabil sa a0uste:i orientarea ta de a (o-pleta -ai e,a(t nevoile ei. %i o eri -ulte i-agini despre (u- sa.si usure:e pro(esul de invatare si (ontinui o erindu.% sugestii intr.o -aniera des(his.in(hisa ea trebuie sa.si (ontinue -un(a sa interioara in organi:area (uvintelor tale in ter-enii ei.

186

A(esta este stadiul unei invatari a(tive in transa. Ea nu este delo( pasiva. Este un puterni(a relatie intre voi, este aproape la el (a un trans er -ental dire(t intre voi.

*on'uzia si noua invatare

<1"unt con'uza. Intele, despre studiu si tema ca tre5uie sa semni'ic in modul meu# dar sunt con'uza le,at de z5or si de ceea ce tu ai spus mai devreme de a e?ecuta sarcina cu care ma con'runt.

E1 Este ok# <. Recunoscand ca sarcina ta are su'iciente proportii# inseamna ca vei 'ace o mare ne,ociere. Te vei uita la munca ta asa cum un c-irur, se uita la o operatie. Este o simpla apendicita# dar daca tu esti un 5un c-irur,# stii ca in "U<# cu adevarat neasteptat# un numar semni'icativ de pacienti cu apendicita au murit pe masa de operatie. &e alt'el# mai stii ca acolo nu este un lucru atat de simplu o operatie de apendice. &eci tu te vei seta pe 'aptul ca vei 'ace doar o simpla apendicita. <i ,ri@a sa nu omiti nimic ce este important sis a ai trairi pozitive deoarece este doar o simpla apendicita ceea ce vei 'ace tu. Un c-irur, 5un simte o simpla operatie si are un demers 5un deoarece nu este pre,atit sa omita ceva si vrea sa 'ie 'ericit ca a 'acut asta si pacientul va 'i 'ericit sa se 5ucure ca a trecut prin asta. Ii dai o rasplata potrivita de respect asupra mainii sale# realizand ca e?ista intamplare in orice per'ormanta umana# care se intalneste in 'unctionarea 'iecarei 'iinte umane.

"i apoi 'ericirea cand te vei uita inapoi la ceea ce ai realizat# te vei uita la acel z5or de maine cu 5ucurie# privind cu 'ericire orice altceva. "i 'a asta 'ara a interveni plictiseala. lictiseala se inrudeste cu viziunea si restrictiile tale de li5ertate a mintii de a ,andii.

<1 &ar cum te poti 5ucura anticipand o vreme rea;

E1 Nu este nimic mai placut decat sunetul stropilor de pe acoperis cand stai intins pe 'an in -am5ar# stiind cel putin ca nu vei iesi a'ara intr3un soare 'ier5inte care invaluie 'anul.

181

"i stiind ca tu ai servit cateva mese 5une pana a iesi pe camp si apoi a plouat. Vremea proasta pentru 'ermieri se re'lecta atunci cand cosesc 'anul. Ei# 5ine# cu si,uranta nu este un viscol. &aca era viscol# un viscol este in,rozitor in mai multe situatii. "i vremea rea la 0:::: sau 04::: de picioare deasupra marii este o alt'el de vreme decat la :. <deseori m3am intre5at cand eram la 0:::: de picioare deasupra nivelului marii# ce mi3 ar 'i placut daca as 'i simtit cum un avion ne,ociaza cu aerul la acea viteza. <1 Eu 'ac# c-iar 'ac acest lucru. /ac doua lucruri din cele pe care mi le3ati su,erat. Incerc sa ma ,andesc la si sa ma 5ucur de tur5ulenta de aer care nu era de asteptat. Incerc sa ma ,andesc la toate senzatiile# indi'erent ca este vor5a despre senzatia de a 'i intr3un monta,ne3rousse sau intr3o masina pe un drum cu denivelari. Nu conteaza ce 'el de senzatie este. R> %n a(est (apitol, Doa-na A ilustrea:a in -od (lar utili:area transei (a stare de studiu a(tiv. Ea este (on u:a despre -odul in (are poate sa generali:e:e sensul unei abordari -ai ade(vate a studiului a(ade-i( la obia ei de :bor. Con u:ia ei este, ara indoiala, o dovada (a se a la intr.un pro(ess de renuntare la un (adru de re erinta ve(hi si -ai putin ade(vat, in avoarea unuia -ai nou, al (arui sens in(a nu il intelege. A(u- puteti pro ita de a(easta situatie pentru a a(ilita un (hara(ter -ai vadit in (adrele ei de re erinta in (adrul (apitolelor ur-atoare.

&epotentializarea con'i,uratiilor mentale o5isnuite1 /acilitarea unor cadre 'le?i5ile de re'erinta

E1 &ar dvs. nu aveti nici un cadru de re'erinta. <1 <poi incerc sa ma ,andesc cu ceea ce se intampla cu avionul in termeni de stress structural# cunoscand 'aptul ca speci'icatiile structurale permiteau un stress de o asemenea intensitate. &ar ma simteam stan@enita# urmand ca# atunci cand totul s3a terminat# sa ma simt destul de usurata. E1 /oarte 5ine# va voi da un e?emplu care ilustreaza ce am 'acut inainte pentru dvs. uteti sa plantati zece copaci in cinci randuri drepte# cu patru copaci in 'iecare rand;

182

<1 Jece copaci in cinci randuri drepte# cu patru copaci in 'iecare rand; K auzaL K&upa un numar de incercari nereusite# autorul ii arata urmatoarea dia,rama de 'orma stelata# ce reprezinta solutia la pro5lema.L <1 O# nu ma ,andeam la acest lucru. Incercam sa 'ac o le,atura cu tur5ulenta de aer. E1 Nu puteti intele,e tur5ulenta de aer# nu3i asa; Nu o puteti intele,e in le,atura cu tur5ulentele de aer la nivelul solului. <1 ot sa o intele, din punct de vedere mental# in le,atura cu ceea ce se petrece la nivel atmos'eric. Modul in care 'ormeaza si in care a'ecteaza corpurile si alte lucruri de acest ,en. ot sa3mi intele, reactia din punct de vedere emotional. E1 /oarte 5ine# si cum puteti sa va dati seama de 'aptul ca aveti doua tipuri de raspunsuri1 mental si emotional; <1 O# pur si simplu sunt si,ura de asta. E1 Uneori sunteti constienta la nivel mental de acest lucru# dar nu si din punct de vedere emotional. <1 In acest caz# nu pot sa separ emotionalul de mental. &in punct de vedere mental# pot sa intele, multe din lucrurile de care ma tem N in cazul de 'ata# tur5ulenta de aer. &ar cea mai mare parte a temerii mele de dinainte era reprezentata de discon'ortul pe care il resimteam. E1 <cum sa revenim la pro5lema de 'ata# cu cinci randuri drepte# cu patru copaci pe 'iecare rand si doar zece copaci. *eea ce ati 'acut dvs. a 'ost aducerea in prezentarea mea a de'initiei unui rand# si a unei linii drepte# a unui al doilea rand. <1 &a# c-iar asa.

183

E1 <r 'i 'rumos ca aceasta pro5lema sa poata 'i o metoda de a trata 'o5ia de tur5ulenta de aer# deoarece o puteti intele,e doar in anumite cadre de re'erinta. <1 Nu 'ac le,atura intre acest lucru si tur5ulenta de aer. Eu intele, tur5ulenta de aer la nivel mental. KIn acest moment# Erickson ii distra,e atentia prin ruperea in mod ostentativ a 5ucatii de -artie pe care se ,asea pro5lema cu copacii. <poi el ii arata o alta din pro5lemele lui de evadare din asociatiile mentale o5isnuite. El scrie numarul 7+: si o roa,a pe dna. < sa il citeasca in cat mai multe moduri cu putinta. Ma@oritatea oamenilor nu sunt capa5ili sa iasa din asociatiile mentale o5isnuite si sa citeasca acest numar OIL# atunci cand intorc 'oaia cu susul in @os. Erickson le dezvaluie pacientilor raspunsul in mod tipic# ru,andu3i mai intai sa scrie litera " lan,a ci'ra 7+:. &aca inca nu isi dau seama de truc# ii pune sa scrie litera " c-iar in 'ata lui 7+: cu 'oaia intoarsa cu susul in @os# ast'el incat sa se poata citi "OIL. In acest moment# ma@oritatea oamenilor reusesc sa 'aca o conversie de la con'i,uratia de numere la con'i,uratia de litere.L R> A(esta a ost un e,e-plu tipi( al alteia din abordarile dvs. in s(opul depotentarii (on iguratiilor -entale obisnuite ale pa(ientului, prin introdu(erea posibilitatii de e,peri-entare a unor (adre de re erinta -ai le,ibile. Cu a0utorul proble-elor (u (opa(ii si (u nu-arul 718, ii a(eti pe pa(ienti sa e,peri-ente:e rigiditatea (on iguratiilor lor -entale si ii antrenati sa de:volte niste (adre de re erinta -ai le,ibile. E> /otdeauna dvs. ii a(eti pe pa(ienti sa e,peri-ente:e (at se poate -ai -ult din (apa(itatile lor si din (on iguratiile lor -entale li-itate, prin inter-ediul terapiei. Lu(rul (el -ai i-portant in (adrul terapiei este (el de a.i a(e pe pa(ienti sa evade:e din (on iguratiile -entale rigide si li-itate ARossi 1976;.

/o5ia# prezentata ca un cadru limitat de re'erinta

E1 &vs. puteti avea un cadru numeric de re'erinta. <1 *u si,uranta acest lucru.

187

E1 "tiu# dvs. lucrati pe un calculator. &eci# care este cadrul adecvat de re'erinta pentru o tur5ulenta de aer# sus la 9.::: de metri altitudine; Este vor5a despre cuvinte sau despre numere; <1 Este vor5a despre senzatii# c-iar asa. E1 "enztiile pe care le3ati e?perimentat la sol; <1 Nu# nu sunt constienta de senzatii# nu am acea senzatie la sol. E1 <ti e?perimentat anumite senzatii de 'rica la sol# pe care le3ati luat cu dvs. acolo sus# in avion. "tiu ce 'el de senzatii simtiti acolo sus. <1 Vreti sa spuneti ca# atunci cand mi3este 'rica de o tur5ulenta de aer# eu ,andesc doar intr3un cadrul de re'erinta dominat de 'rica# in locul unui cadru de re'erinta lo,ic; E1 Nici una# nici alta. Este vor5a despre un cadru nou de re'erinta pe care tre5uie sa3l descoperiti. <1 <dica ar tre5ui sa ma ,andesc la un ast'el de cadru; E1 &a. Un cadru de re'erinta care este cu adevarat o senzatie cu totul noua si di'erita# nele,ata de nici una din senzatiile pe care le3ati e?perimentat pana acum. Ganditi3va putin# peste ce au dat astronautii in spatiu; <1 este niste senzatii total necunoscute. E1 *-iar asaB *e vreau sa spun# este 'aptul ca o tur5ulenta de aer nu poate 'i inteleasa in termenii unei e?periente avuta la sol# la 'el precum astronautii si3au dat seama ca nu pot sa intelea,a a5senta ,ravitatiei. uteau sa toarne apa in sus# puteau sa toarne apa in @os sau in lateral# si nu stiu cum puteau sa scuipe. <1 &eci cum sa 'ac acest lucru; 184

E1 Nu stiu cum au e?perimentat astronautii lipsa ,ravitatiei# dar cert este ca au 'acut acest lucru. E> Doa-na a e,peri-entat ri(a de inalti-i la sol si a purtat.o (u dansa a(olo sus in avion, unde te-erile de la nivelul solului sunt ne(orespun:atoare. Cu avionul se poate intra intr.un gol de aer, (a:and apoi sute de -etri (u avionul, a(est lu(ru putand (onstitui o e,eprienta oarte pla(uta. Ce el de sen:atii trebuie sa e,peri-entati (and :burati (u avionulG %n -od sigur nu sen:atii pe (are le aveti la nivelul soluluiJ R> La sol, ar i un de:astru sa (a:i (hiar si nu-ai (ativa -etri. E> A- rugat.o pe doa-na sa adopte un (adru de re erinta (u totul nou si di erit de (ele anterioare. R> 'in(er, nu stiti (u- va e,peri-enta dansa noul (adrul de re erinta. #i(i -intea ei (onstienta nu stie a(est lu(ru. /reaba dvs. in (alitate de terapeut este a(eea de a pune in evidenta si a depotenta, da(a este posibil, anu-ite (on iguratii li-itate si de pre0ude(ata ale -intii ei (onstiente, ast el in(at sub(onstientul ei sa poata avea o(a:ia sa se obisnuias(a (u (eva nou. A(est (a: ilustrea:a esenta unei teorii a obiei. Co-porta-entul obi( are la ba:a utili:area inade(vata a unui (adru ve(hi de re erinta intr.o situatie noua. Cadrul (el ve(hi de re erinta (hiar nu se potriveste (u situatia, si a(easta lipsa de potrivire deter-ina aparitia an,ietatii, a a e(telor negative si a (o-porta-entului de evitare, atat de (ara(teristi( obiei. An,ietatea si (o-porta-entul de evitare sunt de apt un se-nal pre(is asupra ne(esitatii de a s(hi-ba ve(hile (adre de re erinta. Atun(i (and pa(ienta nu re(unoaste aspe(tul de se-nal al an,ietatii, a(easta este e,peri-entata sub or-a unui a e(t negativ, ara ni(i o (o-ponenta -entala ade(vata> Pa(ienta e,peri-entea:a an,ietatea si tea-a, ara sa stie de (eD ea are o obie. Pute- sa trage- (on(lu:ia (a, atun(i (and obia se de:volta intr.o situatie aparent obisnuita Apre(u- obia de s(oala, agora obia, et(.;, a(est lu(ru insea-na (a s.a s(hi-bat (eva in relatia pa(ientului (u a(ea situatie, dar a(easta s(hi-bare nu este re(unos(uta si reglarile interioare ade(vate nu se produ( A-odi i(area (adrelor ve(hi de re erinta sau (rearea altora noi;. <obia este datorata unui (adru de re erinta prea li-itat. Re:olvarea ei pentru totdeauna ne(esita dis(erna-ant si (adre de re erinta -ai largi.

189

A(easta este in esenta o noua teorie a obiei, inerenta in opera dvs., si nu v.ati dat sea-a de asta, nu.i asaG E> 'unt o -ulti-e de lu(ruri pe (are sunt (onstient de aptul (a nu le stiu.

<lte ilustrari ale pro,resului inre,istrat prin 'olosirea unor cadre noi de re'erinta
E1 "titi 'aptul ca masuratorile au aratat ca astronautii cresteau cu . cm in spatiu# pe care ii pierdeau apoi imediat la intoarcerea pe pamant. *and copiii e?perimenteaza o crestere 5rusca# cand un copil se masoara alaturi de mama sa# stiti ce zice1 *at de inalt suntB Toata lumea din casa stie acest lucru. <1 "e iz5ea de tot 'elul de lucruri. E1 "e iz5ea de tot 'elul de lucruriB Lovea lucrurile cu mainile. u5ertatea este etapa de crestere. "i tre5uia sa isi dea seama cat de lun,i ii erau 5ratele# cat de departe putea pasi. Tre5uia sa isi sta5ileasca un nou set de masuratori proprii lui. &eci# ce 'el de masuratori va veti sta5ili pentru tur5ulenta de aer; K auzaL <veti ocazia sa descoperiti acest lucru. K<utorul ii da acum alte e?emple de e?periente noi de viata care necesita 'ormarea unor cadre noi de re'erinta# si nu doar utilizarea unui cadru vec-i inadecvat intr3o noua situatie.L E> Etapa de (restere este repre:entata de pubertateD apar durerile de (restere. R> Da, pubertatea ar trebui (onsiderata un se-n al (resterii si al noilor e,periente.

118

E> /rebuie sa dati -ulte e,e-ple, ast el in(at sa ie oarte probabil (a pa(ientii sa.si gaseas(a unul (are sa.i (onvinga in -od personal si sa.i a0ute in s(opul -odi i(arii (o-porta-entului. 'ingurele lu(ruri pe (are vi le spun si (are se intipares( in -e-orie sunt (ele (are au legatura (u e,perienta dvs. intr.un anu-it -od. /rebuie sa va studiati -ereu pa(ientii, (a sa obtineti dovada aptului (a a((epta (eea (e le spuneti.

<uto-ipnoza N metoda de 'acilitare a trans'ormarii terapeutice1 /le?i5ilitatea in 'unctionarea mentala

<1 "unt multumita de 'aptul ca nu mi3e teama sa z5or cu avionul. *red# totusi# ca3mi cereti cam mult sa mi se para placut acest lucru. Oare o sa mi se para vreodata placut z5orul; E1 <stronautii nu stiau la sol cum este sa 'ii in spatiu. <1 Este totusi o di'erenta. oate sa3mi 'ie teama de ceva necunoscut# stiind totusi ca se va dovedi OH pana la s'arsit. &espre ast'el de teama e vor5a. &ar nu e?ista modalitate de a 'ace le,atura in mod lo,ic cu 'aptul ca3mi este 'rica. ur si simplu mi3este 'rica. In mod lo,ic# stiu ca n3ar tre5ui sa3mi 'ie 'rica si stiu ca nu am de ce sa3mi 'ac ,ri@i si pot sa relatez toate aceste statistici si 333333 E1 "i stiti cat de usor pot sa va creez o stare de ,roaza. <1 &a. E1 "i sa o 'ac apoi sa dispara imediat# nu3i asa; <1 &a# starea de ,roaza. E1 "i sa 'ac sa dispara si senzatia de multumire pe care o simtiti. <1 &a.

111

E1 &espre asta e vor5a# teama sau senzatia de placere a dvs. poate 'i indepartata si apoi asumata din nou. <1 ot sa 'ac acest lucru in avans; <m incercat sa ma -ipnotizez intr3o situatie si nu ma pot concentra. *a in momentul in care intram cu avionul in ,olul de aer. E1 Incercati sa numarati de la unu la douazeci. <1 *-iar acum; &e la unu la douazeci; K&oamna < inc-ide oc-ii si intra momentan in transa in mod evident. <poi desc-ide oc-ii# isi misca corpul si se trezeste in mod evident.L E1 N3ati parcurs toata numaratoarea pana la douazeci# nu3i asa; <1 Nu. E1 /oarte 5ine. K auzaL Viitoarele realizari vor 'i cu adevarat niste viitoare realizari. K auzaL "i va veti putea 5ucura de ele. K auzaL <1 "tam si ma ,andeam. &e3a5ia astept sa plec de aici si sa z5or cu avionul. E1 Ei 5ine# aveti li5ertatea sa plecati oricand doriti# sau puteti ramane in continuare. <1 E 'antastic. &e3a5ia astept sa ma sui intr3un avionB E> %.a- a(ilitat un anu-it grad de le(ibilitate in -odul de un(tionare -entala, (and i.aadus a-inte (at de usor pot i pla(erea si ri(a indepartate si apoi asu-ate din nou.

115

R> /e-erile ei restante in legatura (u :borul au ost re:olvate in -od aparent, atun(i (and i. ati o erit instru-entul autohipno:ei (are sa.i poata i de a0utor. Da(a starea de transa este (on(eptuali:ata (a o stare -odi i(ata sau o s(hi-bare a (adrelor de re erinta, pute- ast el intelege -odul in (are autohipno:a poate i utila in -od parti(ular in (a:ul obiei sau al altei situatii in (are este ne(esar (a pa(ientul sa a(a ata unor e-otii di i(ile. E,perienta ei autohipnoti(a -o-entana a sa ur(e intr.un avionJ ost su i(ienta sa o a(a sa reali:e:e (a in sinea sa e,peri-entea:a un grad inalt de e,pe(tanta terapeuti(a M atat de -are, in(at de.abia astepta

*azuri mai scurte selectate1 E?ercitii pentru analiza

Te-nici de dezvaluire1 &isocierea ratiunii de emotii in scopul dezvaluirii amintirilor traumatizante
E> Pentru proble-a tehni(ilor de de:valuire, (red (a unul din (ele -ai i-portante lu(ruri este (el de a re(unoaste (a, da(a pa(ientul dvs. are (eva as(uns, a(est (eva este as(uns dintr. un -otiv bine inte-eiat, si ar i bine sa dati atentie a(estui lu(ru. Le (ereti pa(ientilor sa respe(te aptul (a dvs., in -od personal, nu (onsiderati (a este ne(esar (a a(est lu(ru sa ie as(uns, dar (a veti ra-ane idel ne(esitatilor lor, necesitatilor lor concrete. De(i, le.ati spus (a veti ra-ane idel ne(esitatilor lor, dar nu trebuie sa auda aptul (a va re eriti la ne(esitatile lor (on(rete. R> A(esta este un e,e-plu de sugestie indire(ta prin inter-ediul unei (o-uni(ari pe doua niveluri. Pri-a parte a a ir-atiei dvs. re eritoare la aptul (a veti ra-ane idel ne(esitatilor lor este rapid a((eptata de (atre -intea (onstienta a unui pa(ient si are tendinta sa des(hida o ga-a de a((eptari sau de aprobari pentru pre-isa (are ur-ea:a, (u privire la ne(esitatile lor (on(rete, (are pot i oarte di erite de (eea (e (onsidera ei. Cu toate a(estea, sub(onstientul (aptea:a a(easta insusire A(are poate i subliniata in -od subtil prin inter-ediul unei intonatii vo(al usoare sau unui gest usor; si o oloseste pentru a initia un pro(ess launtri( de (er(etare a ne(esitatilor (on(rete. A(easta (er(etare la nivel sub(onstient poate avea in inal (a re:ultat un nou dis(erna-ant (are va depotenta (adrele de re erinta anterior li-itate ale pa(ientului si, prin a(est lu(ru, va a(ilita terapia. 116

E> Da. Ave- ai(i doua (hestiuni in dis(utie> Este ne(esar (a a-intirea trau-ati:anta sa ie as(unsaG Poate i ea de:valuitaG Apoi trebuie sa.i aratati pa(ientului (a e,ista di erite -oduri in (are isi poate adu(e a-inte de unele lu(ruri. <ara indoiala, (and as(unde- o a-intire, as(unde- de obi(ei -ult -ai -ult de(at a-intirea in sine. /rau-a vederii unui (ap taiat poate i re ulata sub or-a unei a-intiri nepla(ute, dar i-preuna (u a(easta vor i re ulate si (a-era in (are s.a produs eveni-entul, posibil si adresa a(elui lo( parti(ular si alte lu(ruri (are s.au inta-plat in anul respe(tiv. Este ne(esar (a a(el an sa ie re ulatG 'i toate lu(rurile (are s.au inta-plat in a(el anG Prin a(easta subliniati aptul (a pa(ientul, ara indoiala, si.a re ulat -ulte lu(ruri (are nu ne(esitau a(est lu(ru. De(i, pentru (e sa nu in(er(a- sa s(oate- la iveala unul din a(ele lu(ruri pe (are nu este bine (a pa(ientul sa le re ule:e, pastrand in a(elasi ti-p re ulate a(ele lu(ruri pe (are nu este bine sa le s(oate- la ivealaG Ati de init ast el situatia a(easta (a iind una din (are pa(ientul se poate retrage in ori(e -o-ent doreste. 'a presupune- (a ati s(os la iveala ara sa vreti o a-intire a pa(ientului pe (are nu o vroiati de:valuita. Cat ti-p (redeti (a va va lua sa o re ulati din nou in -intea pa(ientuluiG A(easta este ara-a de in(redere in sine pe (are i.o dati intotdeauna pa(ientului. Apoi trebuie sa ii atrageti atentia pa(ientului (a este per e(t posibil sa isi adu(a a-inte de aptele propriu.:ise, dar nu de (ontinutul e-otional al a(estora, si invers. /rebuie sa subliniati (a la un un -o-ent dat, (and va si-titi depri-at si trist, si in ruptul (apului nu puteti sa va dati sea-a (are este (au:a, e,ista (u siguranta un -otiv inte-eiat in stra undurile -intii. E,peri-entati e-otiile, dar nu traiti (ontinutul propriu.:is al a-intirii. %n -o-entul retrairii unei a-intiri trau-ati:ante, puteti sa s(oateti la iveala e-otii pro unde si nu (ontinutul propriu.:is al a-intirii. Da(a doriti, puteti sa va adu(eti a-inte de (ontinutul propriu.:is e e(tivD nu trebuie sa va a-intiti da(a v.ati si-tit trist, urios sau bu(uros. @a i doar o a-intire, (a si (u- s.ar i inta-plat alt(uiva. 9n ast el de e,e-plu s.a petre(ut (u unul dintre studentii -ei -edi(inisti, (are ur-a sa ie e,-atri(ulat de la universitatea de -edi(ina, pentru (a re u:a in -od absolut si irational sa ur-e:e (ursurile si stagiul de pra(ti(a in der-atologie. #i(i -a(ar nu voia sa des(hida (artea de der-atologie. A pri-it un avertis-ent, a ost (he-at in ata de(anului si i s.a spus> "ri ur-e:i (ursurile si stagiul de pra(ti(a in der-atologie, ori vei i e,-atri(ulat de la 111

a(ultate. #u pute- sa tre(e- la e,a-en pe ni(i un student (are re u:a in -od arbitrar sa -earga la vreunul din (ursuri. 7ob a spus> #u pot. De(anul i.a raspuns> Cu- adi(a nu poti, o sa te du(i la a(este (ursuriJ /otusi 7ob vorbea serios, intr.adevar nu putea. 7ob a venit la -ine, oarte ingri0orat din a(easta (au:a. 'tia- (a 7ob era un subie(t oarte bun pentru hipno:a si l.a- intrebat da(a pute- sa.l olosi- (a subie(t de de-onstratie in ata (lasei. El a raspuns a ir-ativ. Eu i.a- spus (a trebuie sa e,iste o e,pli(atie pentru a(est (o-porta-ent (iudat in legatura (u der-atologia. L.a- rugat sa petrea(a ur-atoarea sapta-ana in(er(and sa.si a-inteas(a (e a uitat. 7ob a petre(ut o sapta-ana in(er(and sa.si adu(a a-inte a(est lu(ru si apoi a venit la ora. %n ti-pul orei, l.a- intrebat> 7ob, iti a-intesti (eea (e ai uitat (u -ult ti-p in ur-aG 7ob a raspuns> Cu- oare sa.ti adu(i a-inte de (eva (e ai uitat (u -ult ti-p in ur-aG #i(i -a(ar nu stii in (e dire(tie sa (autiJ Pur si si-plu ai uitatJ #u -ai este disponibil, per(eptibil sau palpabilJ E dat uitarii M s.a dusJ A- ost de a((ord (u el si l.a- rugat sa iasa din in(apere, pentru a putea de:bate proble-a i-preuna (u (lasa. /oata lu-ea a ost de a(ord (a ar i un lu(ru ingro:itor de obs(ur sa in(er(i sa des(operi o ast el de a-intire. Apoi l.a- (he-at inapoi pe 7ob si i.a- indus o stare pro unda de transa. %.a- spus> 'tii de (e te a li ai(i. Ai in(er(at ti-p de o sapta-ana sa iti adu(i a-inte de (eva (e ai uitat. /i.ai adus a-inteG 7ob a raspuns negativ. Eu i.a- spus> <oarte bine, sa stii (a te a li intr.o transa pro unda. As dori sa iti e,pli( (ateva lu(ruri. 'tii (e este a(ela un -o:ai(Mpu::leG Poti asa-bla un ast el de pu::le in doua -oduri> Poti sa.l asa-ble:i (u ata (ore(ta in sus, si ast el vei avea la s arsit o i-agine (o-pletaD de ase-enea, poti sa.l asa-ble:i (u partea inversa in sus, si ast el vei avea reversul i-aginii pu::le.ului. #u va i vorba de vreo i-agine, (i doar o parte alba ara ni(i un inteles, dar pu::le.ul va i asa-blat. %-aginea de pe pu::le repre:inta (ontinutul (on(ret M (ontinutul se-ni i(ativ al a-intirii repri-ate. Reversul i-aginii este unda-entul e-otional al a-intirii, din a(easta (au:a nu apare ni(i o i-agine. Repre:inta doar unda-entul a(esteia. Poti asa-bla pu::le.ul prin punerea laolalta a doua piese dintr.un (olt, a doua piese din -i0lo(, a doua piese dintr.un alt (olt, a doua piese din al treilea (olt, a doua piese din al patrulea (olt, iar apoi, i(i.(olo, poti sa asa-ble:i doua sau trei piese. Poti sa asa-ble:i unele din piese (u ata in sus, altele (u ata in 0os. Poti sa le asa-ble:i pe toate (u ata in sus sau pe toate (u ata in 0os, poti sa a(i tot (eea (e doresti.

112

Ce vroia el sa a(aG #u stia-, dar intrebarea tre(ea sar(ina responsabilitatii pe u-erii lui 7ob M adi(a aptul (a avea un pu::le al unei a-intiri repri-ate pe (are era ne(esar sa o re(apete si sa o asa-ble:e intr.un -od (u o se-ni i(atie logi(a. L.a- intrebat pe 7ob> Ei bine, nu stii (e sa a(i. 'a presupune- (a e,tragi din sub(onstientul tau doar (ateva (ra-peie din a(ea a-intire nepla(uta. 7ob s.a gandit o (lipa si apoi sudoarea a in(eput sa se or-e:e pe runtea sa. L.a- intrebat> Ce se inta-pla, 7obG El a raspuns (a se si-tea rau intr.un -od (iudat. Dar nu stia in (e el. %.a- spus> <oarte bine, de(i te si-ti rau intr.un el (iudat, dar nu stii in (e el. <oarte bine, uita de a(est lu(ru. Prin a(easta -etoda, 7ob a de:voltat o a-ne:ie ata de a(el (eva -aterial (are il a(ea sa se si-ta (iudat. Apoi a(ontinuat> 'a presupune- (a patrun:i adan( intre a-intirile tale repri-ate si in(er(i sa adu(i la supra ata (ateva piese ale i-aginii. 7ob a a(ut a(est lu(ru in -od evident si a spus> Ei bine, vad o apa si (eva verde. Cred (a este iarba, dar a(el verde nu poate i iarba. Eu i.aspus> <oarte bine, a(u- in(ear(a sa uiti a(est lu(ru. Adu a(u- la supra ata -ai -ulte (ra-peie de e-otie. 7ob a adus la supra ata -ai -ult senti-ent de e-otie si a spus> +i.e ri(a, -i.e ri(a. @reau sa ug, si in a(est ti-p transpira si tre-ura. %.a- spus> %n(ear(a din nou sa uiti a(est lu(ru. 'a in(er(a- sa adu(e- la supra ata alte (ateva piese ale i-aginii. A- (ontinuat alternativ in a(est -od pentru o perioada de ti-pD adu(erea la supra ata a (atorva aso(iatii si apoi repri-area a(estora, (and e-otia devenea prea a-enintatoare. Deoare(e se de:valuia din (e in (e -ai -ult (ara(terul -aterial al a-intirii, 7ob in(epea sa s(oata la iveala (ra-peie tot -ai -ari de e-otie, ast el in(at trebuia sa.l s(ot din transa si sa.l las sa se odihneas(a. 7ob a inspirat pro ound si a spus> 'unt e,tenuat. #u stiu (e se inta-pla (u -ine. +.a- tre:it, (a-asa este uda in intregi-e, pantalonii -i s.au udat de transpiratie. Ce s.a inta-plat ai(iG L.a- asigurat de aptul (a studentii -edi(inisti din (lasa se si-teau aproape la el de rau (a si el la vederea sudorii (are se or-a instantaneu pe runtea lui 7ob de ie(are data (and e,peri-enta vreo e-otie. %n inal, i.a- sugerat> Hai sa asa-bla- din nou toate partile in alb de pe reversul i-aginii si sa a(e- o revi:uire (o-pleta a a(estei a-intiri, si a in(eput sa tre-ure si sa transpire. De apt, el dardaia, atat de spas-odi(, in(at i.a- indus sugestia sa uite tot si sa se odihneas(a> %nspira pro und si uita.te la partea in alb de pe reversul pu::le.ului e,perientei trau-ati:ante (au:atoare de a-ne:ie. El a spus> "ri(e ar i pe (ealalta parte a pu::le.ului este (eva ingro:itor M pur si si-plu ingro:itor. %.a- spus apoi sa uite toata latura e-otionala a a-intirii. @o- intoar(e pu::le.ul (u ata in sus si vo- vedea doar latura (on(reta a sa, 113

ara i-pli(area e-otionala. El a in(eput sa des(rie> Doi baietei, in varsta de apro,i-ativ opt sau noua ani, pareau verisori M se 0u(au in sopron, se luptau. "h, oh J 9nul se in urie pe (elalalt. A(u- se loves( unul pe altul. A(u- au in as(at niste ur(i si au in(eput sa se i-punga (u ele. "h, oh J 9nul din ei l.a in0unghiat pe (elalalt in pi(ior. Cel in0unghiat a alergat in (asa sa.l paras(a pe ata(ator. Celui (are l.a in0unghiat ii este putin ri(a. A luat.o si el din lo(. /atal baiatului nu este suparatD ni(i -a-a lui nu este suparataD ei (hea-a do(torul. /atal baiatului ii spune sa se ase:e pe un s(aun in asteptarea do(torului. Do(torul vine in (asa. Do(torul este pe (ale sa in iga (eva as(utit in baiat. ", Doa-ne, (e lu(ru (iudat. 9itati.va la ata baiatului. 'ta a(olo (ul(at. <ata i se u- la, o(hii i se u- la si i se in(hid, pielea sa (apata o (uloare stranie, li-ba i se ingroasa, iar do(torul este oarte speriat. Adu(e alt(eva. Pare un a( sau o po-pa si el po-pea:a (eva in baiat, dupa (are, ata baiatului in(epe sa se desu- le, li-ba i se -i(sorea:a, el des(hide o(hii si toata lu-ea rasu la usurata. /atal il ia pe (elalalt baiat si il du(e la troa(a (u apa a (alului. /atal sta pe troa(a, il ia pe genun(hi si in(epe sa.i traga pal-e peste und, (u -ulta putere. Copilul se uita in 0os in troa(a (u apa a (alului, vede -urdaria verde de la supra ata apei si in(epe sa planga. Este (eva ingro:itor de rau in legatura (u a(est lu(ru, dar nu i-i dau sea-a (e. E (eva ingro:itor de rau. %.a- :is > s(oate la iveala reversul i-aginii dintr.un (olt al pu::le. ului, apoi (el dintr.un alt (olt, haide, nu te lasa. /rebuia sa.l i va:ut pe bietul 7ob (and a in(eput sa uneas(a latura (on(reta a a-intirii (u (ea e-otionala. 'e (utre-ura, tre-ura, tipa, era ingro:it, in(at nu -ai putea- suporta. %.a- spus din nou sa de:volte o a-ne:ie (o-pleta a aptelor. "dihneste.te, 7ob. +ai avenu-ai putin. Poate, da(a te odihnesti (in(i -inute, vo- -ai avea destula putere sa -ai avansa- putin (u -un(a noastra. Apoi, dupa (in(i -inute, l.a- rugat sa (ontinue. A renuntat la a-ne:ie, pana la un -o-ent dat (and n.a -ai putut suporta, apoi iar a revenit la a-ne:ie, s.a odihnit putin, apoi din nou a in(eput sa.si adu(a a-inte, pana (and in (ele din ur-a a :is > Eu sunt baiatul (are l.a in0unghiat pe (elalalt. A(ela este verisorul -eu, si a(eea era ur(a pe (are o olosea- la (uratarea sopronului, iar do(torul vine (a sa.i a(a o in0e(tie antitetani(a. <a(e o rea(tie ana ila(ti(a (u a(ele ede-e si toata lu-ea se asteapta sa -oara, (hiar si eu. Apoi do(torul ii a(e in0e(tie (u adrenalina, iar varul -eu isi revine, apoi tata -a ia si -a du(e in ata troa(ei unde bea apa (alul si -a bate (u pal-a la und. #u puteasuporta elul in (are arata varul -eu, -ai era si tatal -eu (are -a batea, pre(u- si -urdaria verde la supra ata apei din troa(a M a(ea -urdarie verde oribila si (uloarea oribila pe (are o

117

luase ata varului -eu. #u.i de -irare (a nu putea- studia der-atologia. A(easta a ost tot. #u.i de -irare (a nu ii pla(ea der-atologia. Prea -ulti terapeuti in(ear(a sa.i a(a pe pa(ienti sa.si a-inteas(a toata e,perienta i-ediat. %n viata de :i (u :i, observa- in -od re(vent oa-eni (u o atitudine de indi erenta. A(estia pot avea o apre(iere (on(reta asupra atitudinii lor, dar sunt indi erenti din pun(t de vedere e-otional. Ei bine, (onsider (a in hipnoterapie este ne(esar sa re(unoaste- i-portanta antasti(a a atitudinii de indi erenta, de detasare, a posibilitatii de e,trage doar un rag-ent de i(i si unul de (olo. Era su i(ient (a 7ob sa.si a-inteas(a (eva si apoi sa de:volte a-ne:ia, deoare(e (and de:volta a-ne:ia ori(arei parti a a-intirii, a(est lu(ru se inta-pla la (ererea -ea. #u era a-ne:ia lui proprie involuntara si spontana sub presiune. Erau -o-ente (and raspundea la sugestie si, din a(est -otiv, (o-porta-entul a-ne:i( era sub (ontrolul sau. Era la el de e i(ienta (a si repri-area a-intirilor, dar per-itea (a -aterialul trau-ati:ant sa poata i supus e,a-inarii M in grade variate, in parti -i(i, in legatura (u latura e-otionala si (u (ontinutul ideativ. Pra(ti(a a in(eput la ora sase dupa.a-ia:a si (red (a era aproape -ie:ul noptii (and ater-inat (u el sedinta de terapie. %.a- rugat pe studenti sa nu ii spuna ni-i( lui 7ob, pentru (a stia- (a avea (urs de der-atologie in (ursul dupa.a-ie:ei de a doua :i. /oti au (ooperat, si, (and s.au dus la (ursul de der-atologie, 7ob a venit si el inta-plator, luand totul (a atare. Le.a- spus sa il salute si sa.l intrebe unde se du(e apoi, dar sa nu.i po-eneas(a ni-i( despre (urs. De.abia dupa o sapta-ana 7ob si.a a-intit (a ur-a (ursul de der-atologie. Luase situatia pur si si-plu (a atare, ast el in(at nu si.a dat sea-a (a a lipsit la (ursurile si orele de pra(ti(a anterioare. A(easta este o abordare pe (are a- utili:at.o (u -ulti alti pa(ienti. R> Este ne(esar de a de:volta o stare de transa pro unda pentru a(est tip spe(ial de tulburare G E > A ost ne(esar in (a:ul lui 7ob, dar nu este ne(esar da(a pa(ientul are o stare de indi erenta si il rugati sa se gandeas(a -ai -ult sau -ai putin la aptul (a se a la in (a-era alaturata si tre(e printr.o anu-ita e,perienta. 7ineinteles, el nu vede si nu aude a(est lu(ru, dar trebuie sa se i-agine:e (a tre(e printr.o anu-ita e,perienta M e,perienta de adu(ere a-inte a unei a-intiri trau-ati:ante uitate, el stand de apt ai(i si a landu.se nu intr.o stare de transa pro unda sau inter-ediara, (i intr.o stare de transa usoara. Pa(ientul nu si-te (a se 114

-is(a, nu si-te (a a(e ni-i(, iar -intea lui pare sa ie oarte departe, pa(ientul (rede (a se a la in (a-era alaturata, in(er(and sa.si a-inteas(a (eva anu-e, si -a intreb (are parte a a-intirii in(ear(a sa si.o adu(a a-inte G 'e obtin ast el tot elul de aso(ieri, iar pa(ientul poate sa in(eapa pro(esul de adu(ere a-inte. R > Ruga-intea dvs. (a pa(ientul sa se i-agine:e pur si si-plu intr.o alta (a-era, in(er(and sa.si adu(a a-inte o a-intire uitata repre:inta o abordare indire(ta a indu(tiei hipnoti(e. +ai intai A1; ii (aptati atentia pa(ientului prin (ererea dvs., iar da(a a(esta va ia in serios, (u siguranta A5; i.ati depotentat (adrul (onstient obisnuit. Pa(ientul se lansea:a apoi in A6; (autarea nivelului sub(onstient, de vre-e (e gandirea (onstienta nu este (apabila de adu(erea a-inte. %ndu(tia transei este pusa apoi in evidenta prin sugestiile dvs > #u trebuie sa si-ti (a te -isti, nu trebuie sa si-ti (a a(i ori(e alt(eva, iar -intea ta trebuie sa ie departe. 9tili:ati sugestii indire(te, sub or-a lui Sa nu a(eK si o diso(iere intre personalitatea pa(ientului si -intea pa(ientului din (ealalta (a-era. Aso(ierile proprii pe (are le a(e pa(ientul si A1; pro(esele sub(onstiente preiau apoi (o-anda si -edia:a A2; raspunsul hipnoti( pentru redobandirea a-intirii uitate.

Hipnoterapia in cadrul tul5urarilor emotionale acute# 5ruste# e?treme

K<rticol nepu5licat anterior# scris de catre autorul principal si editat in vederea pu5licarii de catre co3 autorL

+ulte lu(ruri au ost spuse si s(rise despre ne(esitatea unei (er(etari intense in tre(utul indepartat al pa(ientilor pentru a des(operi psihodina-i(a (e sta la ba:a tulburarilor de personalitate si (o-porta-ent. Au ost a(ute a ir-atii alar-ante in legatura (u e e(tele negative (are pot re:ulta din olosirea hipno:ei in situatii de stres si tulburari e-otionale a(ute, ara o (unoastere ade(vata a e,perientelor anterioare ale pa(ientului si a tipului sau de personalitate. Pentru a(est autor, ast el de a ir-atii alar-ante insea-na doar lipsa de (unoastere si o sen:atie de nesiguranta personala in -o-entul intalnirii unor proble-e legate de stres la altii. Adaptabilitatea hipno:ei in situatii (riti(e, usurinta (u (are poate i olosita ara -odi i(area pro(eselor i:iologi(e si psihologi(e naturale Ain (ontrast (u -etodele ar-a(ologi(e si (u so(ul ele(tri(;, sugerea:a de:ideratul utili:arii ei -ai re(vente in situatii i-ediate de urgenta. 9r-ea:a doua relatari ilustrative, pri-ul iind -ai detaliat de(at (elalalt, datorita

119

ase-anarii lor. Pentru orientarea (ititorului, anu-ite in or-atii generale vor i pre:entate asa (u- au ost obtinute de (atre autor nu-ai in ur-a unei vaste e,periente a sa in urgentele a(ute. Pa(ientii (are s.au pre:entat (u a(este tulburari au ost abordate in a(elasi -od in (are ar i abordat un (a: de a((ident (u le:iuni a(ute si un pi(ior ra(turat Aadi(a, initial se pune atela la pi(iorul ra(turat si apoi se intreprinde trata-entul lo(al (o-plet, toate a(estea inaintea e e(tuarii ana-ne:ei;. A-bele pa(iente aveau apro,i-ativ trei:e(i de ani si a-bele -ani estau apro,i-ativ a(elasi (o-porta-ent, datorat in a-bele (a:uri unei dispute serioase intre sot si sotie. A-bele e-ei erau in -od (ategori( niste persoane nesigure pe ele, dependente de (eilalti, labile e-otional si oarte usor de adus in stare de plans. #i(i una din ele nu a ost ni(iodata privita (a o persoana su erind de o psiho:a, (i a-bele erau (onsiderate (a iind persoane dependente pasiv, labile e-otional, usor psihonevroti(e, (are au intreprins re(ti i(ari destul de -ari in -ediile ara (opii si prote0ate in (are isi du(eau traiul.

&econditionarea catalepsiei isterice 1 prezentare de caz nr. +

A(easta pa(ienta era sotia de trei:e(i si trei de ani a unui -edi( internist, (are (u a0utorul partenerului sau, a ost adusa in (abinetul autorului si ase:ata intr.un s(aun. 'tatea a(olo intepenita, uitandu.se in gol, (u pupilele dilatate (o-plet, intr.o stare de lipsa de raspuns la ori(e el de sti-uli. 'otul ei a e,pli(at (a a intrat in starea de isterie in ti-pul unei dispute la birou si (a a in(eput sa tipe ara sa se (ontrole:e. A(estea au avut drept re:ultat venirea partenerului sotului la birou pentru a (onstata di i(ultatea aparuta. A-andoi au in(er(at in repetate randuri sa o linisteas(a, dar nu puteau reali:a a(est lu(ru. %n disperare de (au:a, au (onvenit (a probabil o pal-a peste ata ar putea sa re:olve situatia. A(easta pal-a a servit la intepenirea sotiei in po:itia in (are s.a pre:entat a(u- la do(tor. Ei au in(er(at ori(e el de sti-uli pentru a.i atrage atentia, dar ara su((es. Erau alar-ati de dilatarea i,a bilaterala a pupilelor ei din (au:a suspi(iunii (are e,ista asupra unei le:iuni intra(raniene, dar se si-teau destul de linistiti, deoare(e pupilele erau egal dilatate. Ei au in(er(at sa -i(sore:e

158

pupilele (u a0utorul unei lu-ini e,tre- de puterni(e, dar a ra-as holbandu.se in lu-ina, ara sa (lipeas(a, ara ni(i o -odi i(are a dia-etrului pupilar. Din (au:a starii de stres e-otional a sotului, a(esta si (u partenerul lui au ost s(osi din (abinet, iar ruga-intea sotului de a i se ad-inistra sotiei sale o -edi(atie intravenoasa ade(vata pentru a i se indu(e so-nul, pre(u- si (ea de a i se ad-inistra un so( ele(tri(, nu au ost luate in (onsiderare. Autorul a pre erat o abordare psihologi(a a rea(tiei psihologi(e a pa(ientei intr.o perioada de stres e-otional. Abordarea psihologi(a ar trebui sa ie (onsiderata in -od (ert (a pri-a optiune, inaintea unor -etode -ai drasti(e apli(ate pa(ientului. Deoare(e (ei doi do(tori au in(er(at sa lu-ine:e (u o lu-ina puterni(a o(hii pa(ientei, la in(eputul tulburarii e-otionale, autorul s.a hotarat sa pro ite de pe ur-a a(estui apt. Aprin:and o lu-ina slaba si inter-itenta Ao 0u(arie de (opii;, autorul a plasat.o in (ealalta parte a (abinetului, ast el in(at sa ie in (a-pul ei vi:ual. 'tand el insusi langa ea, repeta in(et o serie lunga de sugestii s(urte, blande, sin(roni:andu.le (u lu-ina inter-itenta. AE,perienta anterioara in (adrul (er(etarilor il invatase pe autor (a raspunsurile (onditionate pot i stabilite in -od e i(ient (hiar si atun(i (and subie(tul nu este (onstient de sti-uli.; A(este sugestii erau > A(olo in departare, ve:i o lu-ina. A(u- apare, a(u- dispare. A(olo in departare, ve:i o lu-inita. A(u- apare, a(u- dispare. Cu o regularitate -onotona, a(este sugestii au ost repetate ti-p de doua:e(i de -inute. 9n tre-ur usor al pleoapelor ei a deter-inat tre(erea de la sugestiile pe doua planuri la (ele pe trei planuri Aapare lu-inaM dispare lu-inaMin(ear(a -ai tare sa ve:i;, sin(roni:and pri-a si a treia parte (u aparitia lu-inii. Dupa apro,i-ativ (in(i -inute de la abordarea sugestiei triple, pleoapele ei au in(eput sa se -iste si pupilele sa se (ontra(te. Au ost apoi date sugestii sin(roni:ate supli-entare, intr.un -od usor -ai presant > Cand apare lu-ina, pleoapele ti se vor in(hideD (and lu-ina va disparea, ele se vor in(hide si -ai -ult. Dupa doua -inute, sugestiile au luat ur-atoarea or-a > Cand lu-ina apare, sunt atat de obosita D Cand lu-ina apare, sunt atat de ador-ita D Cand lu-ina apare, (u o(hii in(hisi, sunt atat de obosita D Cand lu-ina apare, (u o(hii in(hisi, sunt atat de obosita D Cand lu-ina apare, (urand voi ador-i D Cand lu-ina apare, (urand voi ador-i D Cand lu-ina apare, (urand voi ador-i pro und D voi ador-i pro und si -ai pro und, si voi ador-i pro und si a(u- a- ador-it pro und. Apoi, deoare(e a raspuns 151

bine, au ur-at sugestii (a > 'a ra-an ador-ita, sa -a odihnes( (on ortabil, repetate de (ateva ori. Apoi i.au ost date instru(tiuni sa se odihneas(a (on ortabil, sa doar-a pro und, sa se rela,e:e (on ortabil si (o-plet, sa se si-ta bine, odihnita, ast el in(at sa ie pregatita sa.i spuna autorului tot (eea (e a(esta dorea sa a le, dar sa ie prea obosita (a sa se ingri0ore:e, prea ador-ita (a sa.i ie ri(a, doar -aleabila, ast el in(at sa.i raspunda autorului la tot (eea (e ur-a sa o intrebe, si ast el sa inteleaga totul. Dupa patru:e(i si (in(i de -inute, pa(ienta a povestit o inta-plare din (opilaria ei ti-purie, (and a observat.o pe nevasta ve(inului (a de:volta o (ri:a de tipete aparent ara (au:a, (are s.a ter-inat apoi brus( printr.un stupor s(hi:o reni(, (atatoni(, pa(ienta ra-anand ara glas, a(est lu(ru deter-inand pre:entarea la un spital de stat. Ea a relatat a(est episod (a o a-intire ne eri(ita din tre(ut, pe (are a uitat.o (u -ulti ani in ur-a. Cand a ost rugata sa (ontinue, a aratat un stres e-otional usor si, intr.un -od destul de e:itant, a relatat (ir(u-stantele unei dis(utii aprinse pe (are a avut.o (u sotul ei in legatura (u o e,(ursie de va(anta. A(easta a deter-inat o (restere a uriei din partea ei. E,(ursia, asa (u- isi dorea ea, ar i trebuit sa ie la (asa ei din (opilarie, dar sotul isi dorea sa -earga intr.un alt lo(. Dandu.si sea-a (a n.o sa.l a(a sa.si s(hi-be parerea, ea a in(eput sa tipe in :adar, iind oarte urioasa, apoi a-intirea a(elei neveste a ve(inului sau i.a venit in -inte. 'e intreba da(a pot sa -a opres( din tipat, si a(est lu(ru -.a speriat groa:ni( si a- (ontinuat sa tip. Apoi (ineva M (red (a era vorba despre sotul -eu M -i.a tras o pal-a si a(est lu(ru -.a parali:at. Pur si si-plu nu putea- sa vad si sa aud. +a uita- in gol lipsita de a0utor, devenind din (e in (e -ai in ri(osata. #u-ai (and -a gandes( -i se a(e pielea de gaina. #u se va -ai inta-pla, nu.i asa G Autorul a linistit.o si a ost rugata sa (ontinue. Ei bine, parea (a a(easta stare este ara s arsit, apoi -i s.a parut (a vad o lu-inita stralu(itoare si a- in(eput sa aud o vo(e. %nitial, nu i-i dadea- sea-a (e spunea a(ea vo(e, dar -i se parea (a treptat in(epea- sa as(ult -ai bine, si (urand sa aud -ai bine, iar i-ediat apoi v.a- au:it pe dvs. (a vorbeati (u -ine. 'tia- (a nu va (unostea-, dar era- obosita si ador-ita, si stia- (a veti avea intr.un el sau altul gri0a de -ine. Chiar asa veti a(e, nu G A ost din nou linistita verbal si a ost intrebata (e dorea in (ontinuare. 'puneti.i sotului -eu totul. A ost intrebata da(a nu (onsidera (a trebuia sa.si a-inteas(a intregul episod (and se va tre:i. Raspunsul ei a (onstat dintr.o intrebare > +a voi -ai speria asa vreodata G % s.a raspuns (a > #u, de(at da(a tu vei vrea. #u, a raspuns ea (u toata serio:itatea. %n 155

(onse(inta, a ost tre:ita si, ara ni(i o ruga-inte, a povestit din nou toata inta-plarea, (u stan0eneala si un stres usor din (au:a e,tre-elor (o-porta-entului sau. A ost apoi intrebata da(a n.ar i bine (a ea sa.i povesteas(a intreaga inta-plare sotului ei. Raspunsul ei a ost > ", da, pentru (a in (a: (ontrar isi va a(e gri0i pentru -ine. Ea a ost de a(ord si (a partenerul sotului ei sa ie de ata, (and a a lat (a a parti(ipat la situatie. 'otul ei a intrebat > /e gandeai la a(ea ve(ina (and insistai sa intreprin:i e,(ursia din va(anta la osta ta (asa G "h, nu J #u -.a- -ai gandit la ea de ani de :ile. #u-ai (a apri-it o s(risoare de la Anne Po prietena din (opilarieQ, a(ea ata despre (are stia- (a nu o prea pla(eai, si dorea- sa -a du( sa o vi:ite:. Conversatia si dis(utiile (are au ur-at nu -ai erau interesante din pun(t de vedere al in or-atiilor aduse. E de a0uns sa -entiona- (a e,(ursia din va(anta a in(lus vi:ita pe (are si.o dorea si (a a a(ut din (e in (e -ai -ulte progrese in anii (e au ur-at. Co-entariul sotului in (eea (e priveste re:olvarea proble-ei sotiei sale a ost de genul > Presupun (a ii a0uta pe oa-eni sa s(oata lu(rurile din siste-ele in (are sunt in(luse, dar nu sunt sigur (a a(easta e (ea -ai buna -etoda de a in(epe terapia. %n (a:ul a(estei pa(iente, intregul pro(es terapeuti( a ne(esitat nu -ai -ult de doua ore, iar o e,perienta de apro,i-ativ sase ani a aratat (a trata-entul apli(at a ost unul ade(vat. Raspuns (onditionatD 'ugestii (o-puse (e deter-ina atragerea atentiei si initia:a (autari si raspunsuri interioare.

&econditionarea catalepsiei isterice1 rezentare de caz nr. .

%n (a:ul (elei de.a doua e-ei, in varsta de trei:e(i si unu de ani, (u un tip de personalitate oarte ase-anator (u (el al pri-ei pa(iente, si de ase-enea ara (opii, (ri:a e-otionala i-ediata s.a produs in ti-pul -i(ului de0un. Ea i.a spus ti-id sotului ei (a, la intoar(erea dintr.o e,(ursie seara tre(uta, -asina s.a (io(nit de o latura a gara0ului. Ea a indoit usor o aripa a -asinii si a spart arul din ataD din (au:a orei tar:ii, nu i.a spus ni-i( despre (ele inta-plate, datorita unei posibile nepla(eri. /e-erile ei anti(ipatorii erau 0usti i(ate, dupa (u- a e,pli(at sotul, relatand starea ei. @orbea- intr.una si o (erta- (a un idiot, ea s.a in uriat din (e in (e -ai tare, si a(eeasi stare o avea- si eu. %n inal, ea a luat geanta si a arun(at.o in -ine, a(easta s.a des(his si lu(rurile s.au i-prastiat pe 0os. "glinda ei de

156

bu:unar a alune(at pe podea si vedea- aptul (a a0unsese intr.o ast el de po:itie, in(at re le(ta lu-ina soarelui (hiar pe ata ei. A ra-as brus( intepenita e,a(t in a(ea po:itie, (u ata e,pri-and uria, (u o(hii holbandu.se, dar parea la el de oarba (a un lilia( si la el de surda (a o piatra. A- urlat la ea, a- intrebat.o (e s.a inta-plat, dar a ra-as ne-is(ata. Asa (a a- :galtait.o si in inal a -ai redus putin din (ontra(tura -us(ulara, in(at a- putut sa o transport pana ai(i. <e-eia, (are intrase in (abinet (u sotul (e o i-pingea de la spate (a o -asina auto-ata, statea a(u- indi erenta, (u o(hii des(hisi, dar (are aparent nu vedeau ni-i(. Dupa (e a studiat atent in atisarea ei ti-p de (ateva -inute, autorul a atins.o in(et pe u-eri pentru a.i (apta atentia. E e(tul a ost ele(tri:ant. Corpul ei a tresarit, devenind din nou rigid, gura i s.a des(his larg, pupilele i s.au dilatat (o-plet. Autorul, a-intindu.si de aptul (a a ra-as intepenita in -o-entul in (are lu-ina soarelui i. a lu-inat ata, s.a hotarat sa oloseas(a o tehni(a (o-parabila (u (ea pre:entata -ai sus. Plasand lu-ina inter-itenta a 0u(ariei in (adrul (a-pului ei vi:ual, dar tinand.o in(hisa pana (and erau or-ulate sugestiile, autorul a in(eput sa oloseas(a o tehni(a ba:ata pe sugestii, ase-anatoare (u (ea utili:ata la pri-a pa(ienta. A ost olosita o sugestie or-ata din doua parti, sin(roni:and pri-a parte (u -o-entul aparitiei lu-inii si partea a doua (u -o-entul disparitiei lu-inii. De ase-enea, (ele doua parti au ost spuse (u un a((ent distin(t, di erit, pri-a parte iind a((entuata (a un apt, iar partea a doua (a o asigurare verbala. /i-p de apro,i-ativ (in(ispre:e(e -inute de repetitie -onotona, autorul a ir-a (u gri0a in -od (ontinuu> Esti speriata, dar te si-ti -ai bine. Pe -asura (e -inutele tre(eau, partea a doua a ost a((entuata -ai er-, pana (and in inal a in(eput sa se rela,e:e i:i(. Apoi sugestiile au ost s(hi-bate in -od progresiv, dupa ur-atorul -odel> /e si-ti -ai putin speriata, te si-ti -ai bineD /e si-ti -ai putin speriata, te si-ti -ai bine si -ai rela,ataD %n(a te -ai si-ti -ai putin speriata, si -ai rela,ata si -ai bineD din (e in (e -ai putin speriata, din (e in (e -ai rela,ata, -ai bineD doar putin speriata, -ult -ai bineD ri(a dispare, dispare, a disparut (u totul, rela,ata, (on ortabilD oarte bine, gata sa -a rela,e:D sa

151

ador-, sa -a rela,e:, sa ador-D sa ador- din (e in (e -ai pro und, din (e in (e -ai pro und, din (e in (e -ai pro und si din (e in (e -ai pro und. Dupa :e(e -inute de ast el de s(hi-are gradata a sugestiilor, re:ultatul a ost o stare (on ortabila si rela,ata de hipno:a pro unda. %.a ost o erita o noua sugestie> 'i a(u- poti sa privesti inapoi in ti-p noaptea tre(uta, (a si (u- ar i sapta-ana tre(uta sau (hiar luna tre(uta M (e i-portanta -ai are asta a(u-G 'i-te.te (on ortabil, (a si (u- ai i o alta persoana. 'pune.-i (e s.a inta-plat (u e-eia (ea tanara din bu(ataria ei, ast el in(at a putut sa o sperie atat de tare. Cu o s ortare oarte usoara si avand doar o slaba e-otivitate, ea a raspuns> Lu-ina in o(hii ei, speriata, s.a gandit (a auto-obilul o va lovi. 'periata, nu se putea -is(a. % s.a spus> A(u- vreau sa ii atenta la tot (e iti voi spune. /u erai a(ea e-eie tanara, si erai oarte speriata, dar totul a luat s arsit. Esti ai(i si vorbesti (u -ine despre asta. 'pune.-i totul, te rog. Adu.ti a-inte (a eu nu stiu ni-i( in legatura (u asta, asa (a straduieste.te sa.-i spui totul, (hiar da(a sunt parti pe (are nu le (onsideri i-portante A(uvintele s(oase in evidenta erau -enite sa -ini-ali:e:e intregul eveni-ent, ara (a a(est lu(ru sa ie reali:at prea evident;. Ea a relatat o inta-plare (are se re erea la o (earta (u ratele ei, (u- l.a lovit si apoi a dat sa uga, (u- a alergat ea pana in strada, (u- a tipat ratele ei la ea, si apoi a in(eput sa se uite in dire(tia lui. Era seara si o -asina (u arurile aprinse se indrepta in vite:a spre ea. Era prea parali:ata (a sa se -iste din lo( si a ra-as a(olo nea0utorata, (hiar si dupa (e -asina a o(olit.o brus(. A ost luata (u orta de pe strada de (atre tatal ei s(os din ire, (are le.a tras o pal-a peste und si ei si ratelui sau. A(est in(ident, dupa (ate stia ea, usese de -ult ti-p uitat, dar (earta (u sotul ei in legatura (u -asina, arul -asinii, ata(ul asupra sotului prin arun(area (u poseta in el si oglinda (are re le(ta lu-ina soarelui pe ata ei, toate s.au (o-binat si au reinviat, intr.o situatie puterni( a e(tiva, o situatie (o-parabila din pun(t de vedere a e(tiv (u (ea din e,perienta ei anterioara. +odul de abordare a pa(ientei a ost ase-anator (u (el preva:ut pentru (ealalta pa(ienta. Ea si (u sotul ei au ost e,a-inati in(a trei sedinte, in pri-ul rand pentru a (unoaste nevoile lor (urente. Re:ultatele utile ale terapiei, asa s(urta (u- a ost, in(a -ai sunt pre:ente. 152

Captarea atentiei. su!estii compuse cu aluzii vocale; Jocuri de cuvinte 4frica mica = Kli!(t fri!(tE8; Disocierea care a initiat e-plorari si raspunsuri interioare; Comunicare pe doua niveluri. #u sunt -ulte de spus despre a(torii e-piri(i de ba:a si (onditionarile (are au ost -ani estate -ult ti-p dupa a(eea in (adrul starilor de -are tulburare pe (are le.au de:voltat (ele doua e-ei. Con or- sensurilor li-itate atribuite ter-enului de (atre di erite s(oli de gandire, a(este doua proble-e aveau in -od (lar un (ara(ter pishodina-i(. Dar aptul (a -anipularea terapeuti(a a proble-ei trebuie sa ie ba:ata in -od ne(esar pe o -etoda de abordare or-alista, traditionala sau (lasi(a, nu i se pare autorului ni(i re:onabil, ni(i avanta0os. Pa(ientele au pre:entat o proble-a (are trebuia sa ie re:olvata pe lo(. Proble-ele aveau origini indepartate, iind re(ente doar (a -ani estare. Ar i ost i-posibil de a des(operi a(este origini indepartate, pana in -o-entul in (are (ursul trau-ati:ant al eveni-entelor e-otionale stresante i.ar i a(ut pe a(esti pa(ienti sa ie -ai abordabili si probabil -ai degradati. E,perienta anterioara (u -ulti pa(ienti si-ilari sugerea:a i-portanta unei abordari pro-pte a proble-ei i-ediate, prin tratarea ei in -od dire(t. 'e poate spe(ula asupra a (eea (e s.ar i inta-plat da(a ar i ost utili:ate o terapie ar-a(ologi(a, so(ul ele(tri( sau psihoanali:a e,tensiva. Autorul a (onsultat pa(ienti despre (are (onsidera (a erau si-ilari (elor tratati prin a(este -etode, (are pre:entau rea(tii adverse. %n trata-entul ad-inistrat a(estor pa(ienti, e aparent aptul (a hipno:a este o -odalitate (e o era -etode posibile de abordare a pa(ientilor greu de re:olvat prin inter-ediul -etodelor interpersonale obisnuite. Lipnoza ofera. de asemenea. ocazia de a se ocupa de pacient prin folosirea a doua niveluri de constienta, ast el in(at pa(ientul sa poata intelege (o-plet si in siguranta e,perienta trau-ati:anta repri-ata anterior, deoare(e era suparatoare si de nesuportat M nivelul sub(onstient de gandire si apoi nivelul (onstient de gandire.

Un e?emplu de trans'ormare a a,resivitatii

K<rticol nepu5licat anterior# scris de catre

autorul principal si editat in vederea pu5licarii de catre co3autorL

153

Chiar din pri-a :i la a(ultatea de -edi(ina, Anne a devenit oarte antipati(a, atat pentru studenti, (at si pentru pro esori. Era -ereu va:uta la usa (lasei (u -ult inainte sa in(eapa ora, dar, (u toate a(estea, intra in (lasa (u (in(i pana la doua:e(i de -inute intar:iere. De ie(are data (and intra pe usa din ata, -ergea prin ata (lasei, apoi pe latura opusa a (lasei si se ase:a in spatele (lasei. Cand intra in (lasa pe usa din spate, -ergea pe interval, tre(ea prin ata (lasei si apoi isi (auta un lo( in spatele (lasei. %n -od repetat, ea a ost -ustrata de (atre pro esorii ei, in parti(ular sau in ata (lasei, unii in -od pasni(, iar altii in uriindu.se. /otdeauna ii as(ulta (u respe(t, se s(u:a in ata lor, iar la ur-atoarele ore ii penali:a pentru aptul de a o i (ertat, prin intar:ierea si -ai -are la ora si prin -odul si -ai ostentativ in (are se (o-porta. Colegii ei de (lasa nu o puteau su eri, unii dintre ei (hiar oarte tare, iind nepoliti(osi. #i-i( nu a avut e e(t asupra (o-porta-entului lui Anne si toata lu-ea era in -od (onstant iritata de a(esta. 9n pro esor nou isi luase (ursuri la a(ultate, iar (and -etodele lui de abordare a studentilor au devenit (unos(ute, (ore(tarea (o-porta-entului lui Anne a ost pre:is (u -ulta bu(urie. Pri-ul (urs al pro esorului din a(el se-estru, (urs la (are trebuia sa parti(ipe si Anne, in(epea la ora 4 >88 A.+. El a a0uns la (lasa la ora 7 >18 A.+. si a ost salutat (ordial de (atre un nu-ar -are de studenti, printre (are si Anne. 9nul (ate unul, studentii au intrat pe rand in (lasa si si.au o(upat lo(urile asteptand in(eputul (ursului. Anne nu se a la printre ei. Pro esorul a in(his usa (lasei, (are se gasea in ata (lasei, a luat lo( pe piedestal si a in(eput prelegerea. La (in(ispre:e(e -inute dupa in(eperea (ursului, Anne a intrat in (lasa. %-ediat, pro esorul a a(ut pau:a in prelegerea sa, si.a intins -ainile (u pal-a in sus (atre studentii (are asteptau se-nalul, si in -od ta(it i.a rugat sa se ridi(e in pi(ioare. Apoi s.a intors inspre Anne si s.a plo(onit inaintea ei, si la el au a(ut si studentii, pana (and ea s.a ase:at. Cursul a ost apoi (ontinuat, (a si (u- nu ar i e,istat ni(i o intrerupere. La s arsitul orei, studentii s.au grabit sa raspandeas(a vestea. "ri(ine o intalnea pe Anne M student, se(retar, pro esor, (hiar si de(anul M se plo(oneau ara sa spuna ni-i( in ata ei, iar intrarea ei in ori(e (lasa in :iua a(eea era inta-pinata (u un e,(es de plo(oneli silentioase, (u respe(t. Anne a a0uns la ti-p la toate orele din :iua respe(tiva M de apt, avea tendinta sa a0unga pri-a.

157

Cateva luni -ai tar:iu, l.a (autat pe pro esor sa.i (eara sedinte de psihoterapie intensiva si a stabilit o legatura e,(elenta (u a(esta. Argu-entarea apli(arii lui Anne a a(estui tip de trata-ent este oarte si-pla. %ntar:ierea ei, indi erent de originea ei indepartata, devenise o agresiune, a ost per(eputa ast el, a (ontinuat in a(elasi -od si era privita de (atre toti (olegii si pro esorii ei (a un a ront intolerabil, (ontinuu. %ntreaga situatie ne(esita o agresiune e i(ienta i-potriva lui Anne, (are ar i trebuit sa eli-ine, des iinte:e agresiunea ei. Prin pro(edeul si-plu al unor plo(oneli silentioase, agresiunea lui Anne a ost trans or-ata instantaneu intr.o (u totul alta atitudine, (are nu a servit drept prile0 pentru un ata( agresiv ra:bunator, (i pentru o parti(ipare vesela a (elorlalti in pro(esul de trans or-are a agresiunii. De(i Anne a ra-as, in esenta, ne(riti(ata (a persoana, deoare(e ea ra-anea in inal (u (ontrolul agresiunii. A(est lu(ru se -ani esta pro-pt a doua :i, prin des iintarea agresiunii ei.

Nu va ,anditi la copil
A(easta relatare este in legatura (u o proble-a de durata s(urta, indis(utabil a(uta (a si (ara(ter si -ar(ata de (ereri insistente, obsesive, pline de groa:a. Pa(ientii aveau apro,i-ativ doua:e(i de ani si or-au un (uplu. A-andoi erau ins(risi la a(ultate, si aveau relatii se,uale regulate de (ir(a un an de :ile. /o(-ai a lasera (a ata era insar(inata de apro,i-ativ doua luni. /oti (ei patru parinti erau oarte uriosi si neiertatori si a ir-asera pe un ton autoritar (a > +ai bine ati s(apa de (opil, (a(i alt el nu va -ai tine- la a(ultate A-ai ra-asese in(a un an de a(ultate pentru ie(are din ei;. 'ublinierea (ara(terului rusinos al a(estui lu(ru, intr.un -od e,tre- si irational, ii i-pli(a pe toti prietenii si toate rudele lor. Cei doi tineri planuisera sa se (asatoreas(a, dar doar dupa ter-inarea a(ultatii. Cuplul era serios stresat de situatia in (are se a la si de atitudinea parintilor, (are nu (on(epeau ni(i ter-inarea a(ultatii, ni(i (asatoria, din pri(ina a(estui lu(ru (u (ar(ter

154

rusinos. /atal tanarului in (au:a ii dadea destui bani si s aturi despre unde se putea e e(tua avortul. 9n prieten de.al tanarului, (unos(and intreaga situatie si iind (onstient de starea e-otionala oarte tulburata a (uplului, le.a sugerat sa vina la (onsultatie la autorul prin(ipal al a(estui arti(ol si sa ie linistiti de a(esta, inainte de a se supune ris(urilor unui avort ilegal. 'tresul lor a (res(ut (onsiderabil (and autorul le.a spus (a de:aproba in -od er- avortul. #i(i nu au -ai vrut sa as(ulte sugestiile autorului pentru alte optiuni re:onabile. /i-p de doua ore, ei au or-ulat in -od repetat ruga-intea (a autorul sa aprobe avortul si (a el insusi sa intreprinda a(est lu(ru, prin inter-ediul olosirii hipno:ei pentru a indu(e o a(tivitate i:iologi(a, dand ast el avortului un (ara(ter legal, pre(u- si (a el sa le pres(rie -edi(a-ente tran(hili:ante a-andurora. Ei si.au e,pri-at tea-a (a starea lor e-otionala sures(itata, din (au:a lipsei de (ooperare a autorului, l.ar putea a(e pe ori(e gine(olog spe(iali:at in avorturi sa nu le a((epte e e(tuarea avortului, din (au:a ris(ului prea -are, deoare(e ni(i unul din ei nu se putea abtine sa a(a a((ese isteri(e de plans in hohote la intervale de ti-p re(vente. Pe s(urt, in or-atii disparate au s(os la iveala aptul (a ie(are din (ei doi era singur la parinti, iind prote0at e,(esiv de parinti rigi:i, do-inatori, si (a ie(are era (o-plet dependent de parinti in (eea (e priveste toate lu(rurile, in(lusiv opiniile lor. Ei se iubeau (u adevarat si asteptau sa se (asatoreas(a (u bine(uvantarea parintilor dupa ter-inarea a(ultatii. Printre (adourile de nunta plani i(ate se nu-arau o slu0ba sigura pentru tanar in (adrul ir-ei so(rului sau si o (asa ru-oasa pentru parintii tanarului. A(u-, toate a(estea, intregul lor viitor plani i(at si dorit, toate erau in peri(ol de a nu se -ai reali:a, da(a nu as(ultau de (ererea parintilor de a e e(tua avortul. Doua ore intregi de stradanie nu au ost de a0uns pentru a s(hi-ba ni(i -a(ar putin ruga-intile lor repetitive, inalt obsesive, isteri(e. %n (ele din ur-a, autorul s.a de(is sa oloseas(a in avanta0ul sau (o-porta-entul te-ator si obsesiv pe (are il -ani estau in -od (onstant, utili:and el insusi a(est tip de (o-porta-ent. Dupa (u- stie toata lu-ea, este i-posibil sa tii in -ana un (rono-etru pentru a te (rono-etra si sa eviti sa te gandesti la un ele ant ti-p de un -inut. A(easta provo(are

159

si-pla, (opilareas(a, parea sa ie o -etoda de a re:olva e i(ient proble-a pe (are ei o pre:entau. %n (on or-itate (u a(easta, autorul le.a spus pe un ton autoritar > <oarte bine, oarte bine, a(eti liniste, a(eti liniste M da(a doriti a0utorul, (ereti.-i.l. <a(eti liniste si lasati.-a sa va spun (u- puteti sa va asigurati de e e(tuarea avortului pe (are in(er(ati in -od disperat sa. -i dovediti (a il doriti. +i.ati spus (a doriti avortul. +i.ati spus (a nu e,ista ni(i o alta optiune. +i.ati spus (a, netinand sea-a de ni-i(, veti a(e totusi avortul. De(larati pe un ton oarte (ategori( si hotarat (a ni-i( nu va va opri. Acum dati-mi voie sa va avertizez asupra unui lucru care va poate impiedica sa faceti acest lucru. care va va impiedica cu si!uranta sa faceti avortul. in fata caruia veti fi de-a dreptul nea3utorati daca nu sunteti preveniti. 1aceti liniste 6 Ascultati atent. pentru ca trebuie sa cunoasteti acest lucru. daca va doriti cu adevarat avortul. A(u- as(ultati in liniste si (u atentie. +a as(ultati G A-andoi au dat din (ap, aprobator, in ta(ere si in e,pe(tativa. Autorul a (ontinuat. #u (unoasteti un lu(ru i-portant, un lu(ru de i-portanta vitala, si anu-e > #u stiti da(a (opilul este baiat sau ata. #u intelegeti, nu puteti intelege legatura vitala (are e,ista intre a(easta intrebare si avortul pe (are -i.ati spus (a.l doriti. :n continuare. aceasta intrebare va va impiedica sa efectuati avortul. deoarece nu cunoasteti raspunsul la ea. Personalitatile voastre, stru(tura voastra psihologi(a a( din a(easta intrebare un lu(ru i-portant. #u stiti de (e, dar (ine se asteapta (a voi sa stiti G Dati.-i voie sa va e,pli( J Da(a intentionati sa pastrati a(est (opil, nestiind da(a este baiat sau ata, va trebui sa va ganditi la un nu-e pentru el, (are sa se potriveas(a la a-bele se,e, pre(u- Pat, (are ar putea i bunaoara si Patri(*, si Patri(ia, sau <ran(es Ada(a e ata; si <ran(is Ada(a e baiat;. Acesta este lucrul pe care trebuie sa il evitati cu orice pret. %n ni(i un (a:, ni(i -a(ar o singura data dupa ce parasiti acest cabinet. nu trebuie sa va ganditi la un nu-e posibil pentru (opil, la, un nu-e (are sa se potriveas(a la a-bele se,e. A proceda astfel si a continua sa faceti acest lucru va va constran!e in mod psi(olo!ic sa pastrati copilul, si sa nu a(eti un avort. De a(uinainte, in ni(i un (a: nu trebuie sa indra:niti sa va ganditi la un nu-e pentru (opil. @a rog din tot su letul sa nu a(eti a(est lu(ru, pentru (a alt el nu veti -ai a(e avortul. De ie(are data (and va ganditi la un nu-e, a(est lu(ru va va i-piedi(a sa a(eti avortul. @eti i ortati sa luati banii pe (are ii aveti, sa -ergeti la un 0ude(ator de pa(e si sa va (asatoriti. Doriti sa a(eti avortul si nu puteti sa.l a(eti da(a va ganditi la un nu-e, asa (a nu va ganditi, nu va ganditi in ni(i un (a: la un nu-e, la ni(i un nu-e pentru (opil dupa ce parasiti acest 168

cabinet. pentru ca daca faceti asta. veti pastra copilul. asa ca nu trebuie sa va !anditi la nici un nume. la absolut nici un nume pentru copil. A(u-, ara a spune ni(i un (uvant, ni(i -a(ar un (uvant, absolut nici un cuvant. cu atat mai putin numele unui copil. parasiti imediat acest cabinet. Dupa a(easta, autorul i.a luat de -ana pe a-andoi si i.a (ondus repede la usa, grabindu.le ast el ple(area. Peste (ateva :ile, s.au intors a-andoi stingheriti, a ir-and > Dupa (e ne.a- (asatorit M c(iar nu ne puteam abtine sa ne !andim la tot felul de nume. si fiecare nume il facea pe copil sa ne para si mai dra! noua deoare(eM ne.a- dat sea-a (a tot (eea (e ati a(ut dvs. a ost -enit sa ne a(a sa ne vina -intea la (ap, inainte de a a(e (eva de.a dreptul nesabuit si in(ore(t. Pur si si-plu ne.a- pierdut (u irea, si ni(i parintii nostri nu ne.au a0utat M a(esta este -otivul pentru (are ne.a- (o-portat (a niste prosti in (abinetul dvs. %nvestigatia a aratat aptul (a toti (ei patru parinti au a((eptat (asatoria pe as(uns in lo(ul avortului, (u un pro und senti-ent de usurare. Planurile initiale de (apatuire a (elor doi tineri au ost puse in apli(are in -o-entul in (are sotul a ter-inat a(ultatea. +a-i(a (ea tanara a trebuit sa isi a-ane absolvirea (u (eva ti-p. Apoi buni(ile au (res(ut (opilul in -od alternativ, ast el in(at -a-i(a (ea tanara sa isi poata ter-ina studiile. La -o-entul de ata, -i(uta Leslie are (ativa rati. Chiar de la in(eputul interviului (u a(est (uplu distrat, a ost re-ar(at -ai ales (ara(terul obsesiv, dus pana la e,tre-, al (o-porta-entului, gandirii si e-otiilor lor. Ca persoane, ei pareau sanatosi, si (u toate a(estea, erau intr.o situatie in (are nu se puteau des(ur(a. Hipno:a nu era, (u siguranta, o pro(edura ade(vata pentru a(est (a:, dar s.a observat, pe durata e,a-inarii lor, (a tehni(a hipnoti(a a sugestiei, (onsiderata (a avori:and in -od (lar aparitia unor re:ultate nedorite, avea asupra lor totusi e e(te bene i(e si (a o (onduita psihologi(a aparenta le putea i sugerata, ast el in(at propriul lor (o-porta-ent isteri( si obsesiv sa o poata a(e e i(ienta, asigurand un re:ultat inal avorabil. Pre:entarea proble-ei a ost a(uta atat de (ategori( prin indu(erea sugestiei de a nu se gandi, odata iesiti din cabinet. la un nu-e pentru (opil (are sa se potriveas(a la a-bele se,e, -entionand nu-ai inta-plator (asatoria in ata unui 0ude(ator de pa(e, ara a sugera in -od (on(ret sa re(urga la ea, in(at a(est lu(ru a preinta-pinat ori(e tendinta a lor de a se revolta, deoare(e li s.a spus (e trebuie sa a(a. A(est lu(ru a deter-inat un (li-at avorabil pentru (asatoria 161

lor benevola in ata unui 0ude(ator de pa(e, deoare(e nu au ost instruiti sa a(a a(est lu(ru in -od dire(t. Pentru a(easta evolutie a re:ultatelor, au ost unda-entale senti-entul lor de vinovatie, dorinta lor proprie de a reali:a (asatoria, nevoia lor de a a(e (eva, -ania nee,pri-ata, nere(unos(uta ata de iubirea lor pana in :iua de a:i, parintii destul de toleranti, senti-entele lor atro(e ata de a(easta -anie, ruga-intea de a as(ulta de ordinele parintilor lor, si sugestia prietenului lor (a ei sa ie (onsultati si linistiti. /oate a(estea au avut drept re:ultat o stare e-otionala ras(olitoare, (are le.a produs o stare (u adevarat irationala. Apoi, autorul a utilizat pur si si-plu, in -od deliberat, starea lor de gandire irationala, pentru a avori:a un re:ultat po:itiv, olosind tehni(a hipnoti(a de pre:entare a ideilor intr.o -odalitate (are du(e la a((eptare, in (iuda starii e-otionale de sures(itare. %n plus, tehni(a de sugestie a trans or-at in -od subtil datele proble-ei de la =trebuie sa a(e- avortE la =nu trebuie sa ne gandi- la nu-ele (opiluluiE. A(est lu(ru pra(ti( era i-posibil de reali:at, iar disperarea e orturilor lor de a nu se gandi la un nu-e ade(vat nu putea de(at sa.i adu(a din (e in (e -ai aproape de (asatorie, (eea (e de alt el s.a si inta-plat. <olosirea propo:itiilor negative Anu trebuie sa se gandeas(a la nu-ele (opilului; are o se-ni i(atie de(isiva in a(est (a:. Deoare(e toata situatia era sub se-nul negativis-ului Aparintii nu ii vor a0uta, ei nu vor putea ter-ina a(ultatea, nu vor avea un (opil, nu se vor (asatori, et(.;, autorul a olosit un set de intrebari pentru do-inarea -intii (elor doi pa(ienti, or-ulandu.si sugestiile intr.un -od negativ. Deoare(e negativis-ul era trasatura do-inanta a gandirii pa(ientilor, era de(i (el -ai e i(ient -od pentru indeplinirea re:ultatelor dorite. #tilizarea modelelor proprii al pacientului de !andire si afect obsesive; :ntrebari care determina initierea e-plorarii si proceselor subconstiente; Su!estia ne!ativa; Su!estia post-(ipnotica le!ata de caracterul inevitabil comportamental.

165

*< ITOLUL 9
/acilitarea resurselor1 modi'icarea identitatii *azul +. N Utilizarea transei spontane1 o e?perienta care inte,reaza activitatea emis'ereor cere5rale# dreapta si stan,a "edinta +1 transa spontana si utilizarea ei1 vindecarea sim5olica
!ill era o -a-a de 68 ani , atragatoare, (u studii superioare si (u (erte veleitati de artist A pi(tura;. Ea si.a vi:itat terapeutul pentru a a la da(a starile sale de reverie spontana, erau (u adevarat o or-a de -ani estare hipnoti(a. Ea a relatat (a uneori pi(a in perioade de reverie spontana (and pi(ta, in asa -asura de absorbita era , in(at (orpul ei devenea dintr.o data i-obil, (atalepti(, in -i0lo(ul trasarii unei pensule pe pan:a , in(at s.a surprins pe ea insasi (a iind (o-plet absorbita in ante:ii si vi:iuni (are ii strabateau -intea (a un vis real, plin de viata. A(este perioade puteau dura de la (ateva -inute la (ateva ore. !ill a pre(i:at (a deseori traia ast el e,periente pro unde, pline de (lari i(ari bene i(e si in pre:ent -ulte dintre a(este e,periente interioare ii serves( (a inspiratie pentru (reatiile sale. %-ediat (e a intrat pe usa (abinetului pentru pri-a oara, inainte de a s(oate vreun (uvant , ea si.a indreptat atentia (atre un del in din le-n (e era unul dintre -ultele s(ulpturi (e erau deasupra unui dulap de (arti. %n ti-p (e s.a ase:at (u atentia in(a i,ate pe del in , a in(eput sa vorbeas(a (u o vo(e 0oasa, indepartata, par(a, despre un del in (are inota undeva in -are si (are s.a pierdut. A ost i-ediat evident pentru a-andoi terapeutii (a pa(ienta intrase intr.una din starile ei de reverie spontanaD dintr.un pun(t de vedere (lini( ea parea de:orientata. Dupa (ateva -inute de vorbit despre del in , pa(ienta in aparenta , a (lipit si s.a intors la realitate in (abinet (u E (are o privea intens si (u R , (are butona (aseto onul de inregistrat. Do(torul I un psiholog (u pregatire a(ade-i(a in hipno:a e,peri-entala era de ase-enea present. E a (hestionat.o pri-ul , politi(os, pentru a a la da(a luase (eva -edi(a-ente psihiatri(e, halu(inogene, dar ea a rosit :a-bind si l.a asigurat (a ni(iodata nu a luat -edi(a-ente psihiatri(e. Ase-enea (o-porta-ente (a si (el la (are au asistat sunt nor-ale pentru ea.

&i'erente individuale in comportamentul in transa

E1 cat de departe ai 'ost; (1 cat tine oceanul. E1 5ine # eu am 'ost acolo cu tine; (1 nu. E1ai 'ost sin,ura; Ma ,andeam eu# = adresandu3se lui R > ea a prezentat o lipsa de miscare ceea ce am su5liniat si cazurile celorlalti>. &isocierea 5ratului drept a 'ost acuta# 5ratul stan, doar putin. < 'ost un dezacord in miscarile capului. leoapele ei s3au inc-is pe @umatate. <sa cum se vede ea este intr3o stare de reverie mai accentuata. R1 deci acesta a 'ost un comportament clasic de transa. E> ea a evidentiat ai(i propriul ei pattern de -ani estare a (o-porta-entului in transa. <ie(are isi -ani esta propriul sau pattern. R> Anu-iti indi(atori ai transei (a i-obilitatea (orporala si -is(area ne(ontrolata a globilor o(ulari sunt totusi (ara(teristi(i. Transa spontana poate 'i ec-ivalenta cu somnul REM; (1 ar vrea o persoana a'lata intr3o asemenea stare = denumiti3o cum doriti> sa3si inlocuiasca somnul cu aceasta stare cateodata; *a atunci cand voi 'i o5osita dar voi dori totusi sa pictez ceva. "unt o5osita dar voi lua decizia sa pictez oricum. &ar ce se intampla de 'oarte multe ori este ca am pictat si inca ma ,andesc ca pictez# dar e ca si cum nu dorm inca # dar ma simt putin alt'el# in intre,ime. Nu e doar un ,and# ca si cum m3as ,andi la altceva. *-iar noaptea trecuta am realizat ca mi s3a intamplat asta. Nu am constientizat aceasta stare pana acum patru zile cand mi3am surprins mana tinand o pensula in aceeasi pozitie cam cel putin .:30: min# si m3am ,andit ca am 'ost in alta parte in acest tip de conversatie ima,inara cu mine insami. "i m3am ,andit ca nu am dormit de mult timp si ca m3am trezit dintr3un vis de vreme ce pensula era in pozitia aceea. "i nu m3am mai simtit o5osita. <m pictat timp de cateva ore 5une si am 'ost surprinsa sa vad ca era

aproape dimineata. "unt un pic @enata sa vor5esc despre asta de vreme ce este o stare atat de speciala ceea ce mi se intampla. E1 este o stare 5ene'ica si placuta# este stare similara transei -ipnotice si te poti odi-ni# te poti simti con'orta5il# poti picta si poti sa ai incredere in mintea ta inconstienta. E> se des(ur(a oarte bine e,pli(and. Cu- sa te opui unei personae (areia i.ai -ediat o stare di erita de a eiG Ea stie (a si-te lu(ruri di erite in transa dar nu stie (u siguranta (u- sa le des(rie si ni(i eu nu o pot a(e. R> (eea (e si-te este atat de personal in(at ea nu are repere e,terne pentru a (onstrui o punte de (o-uni(are. Des(rierile ei despre a(este transe spontane sugerea:a (a pentru ea , (el putin este o e(hivalenta intre transa si stadiul RE+ a visului din ti-pul so-nului, de vre-e (e iese din transa re a(uta (a si (u- ar i dor-it.

Halucinatii ne,ative in stadii secventiale

(ill evidentiaza acum semne minimale ale intrarii in transa in timp ce3l ascult pe E . oc-ii ei privesc 'i? la el si corpul ei ramane complet imo5il. E1 acum ai uitat de prezenta celorlalti; auza *at de mult ai uitat de prezenta celorlalti; auza *at de mult; (1 nu stiu sa masor asta.

E1 dar ei erau destul de va,i pentru tine de curand nu3I asa; (1 da da . desi cred ca erau la supra'ata. E> ai pierdut pre:enta (elorlalti -ai intai nestiind (ati erau (a nu-ar, apoi n.ai -ai stiut da(a erau barbati sau e-ei si abia apoi ai pierdut pre:enta lor in intregi-e. Cand nu -ai identi i(i sau nu -ai re(unosti (ine e pre:ent, abia apoi nu -ai esti (onstienta de pre:enta lor. #u stiu (u- de este asa , dar -ereu este pre:enta a(easta progresie. O..Re-ar(a ei despre nestiinta ei de ai -asura pre:enta lor este e,tre- de relevanta> (onstiinta nu are posibilitatea de a((esa toate in or-atiile (are e,ista in in(onstient si (are de alt el guvernea:a per(eptia si (o-porta-entul nostru. R> (a nu -ai re(unoaste are sens, de vre-e (e nu-arul este probabil (ea -ai abstra(ta operatie a e-is erei stangi. Pierderea progresea:a gradual pana (and in inal se pierd re(unoasterea sau (el -ai (on(ret per(eptual aspe(t al e-is rei drepte in situatie.

Trasa -ipnotica in viata de zi cu zi1 disocierea emis'erica dreapta O stan,a in transa

D1 cand i3ai cerut sa revina la noi ea a raspuns # parasind starea modi'icata in care se a'la. E1 si ai vazut3o iesind din aceasta stare. D1 imediat# instant. E1 si ai vazut3o recunoscand asta. Ea a revenit de undeva# aici cu noi. <cum poti 'olosi asta pentru orice o5iectiv terapeutic. Emotional# constructiv# artistic constructiv si atat de constructiv pe cat posi5il poate 'i implicat ,andul. (1poate 'i utilizata aceasta stare pentru a atin,e un o5iectiv; <dica pot eu controla activarea acestei stari; ot sa o 'olosesc in acest mod; entru ca stiu ca ma simt 5ine

cand pictez ceva# siF.# si nu stiu ce cuvinte sa 'olosesc pentru a de'ini # atunci cand intru in aceasta stare# cand se intampla# cand e?perientez aceasta stare. E1 da o poti 'ace voluntar. (1 e la 'el ca atunci cand asculti muzica si ai impresia ca o simti# sau ca si cum te3ai cu'unda in interiorul culorilor si nu doar sa le 'olosesti cand pictezi; Este 'oarte ciudat sa vor5esti despre aceasta stare. Ma simt un pic @enata. R> a(easta usoara (adere in transa sau reverie este un aspe(t nor-al al (o-porta-entului de :i (u :i. Dvs si dr I sunteti observatori antrenati si puteti sa o sesi:ati i-ediat (e apare. Puteti olosi a(easta atentionare a in(eputurilor de transa involuntara pentru a alege (el -ai apropiat -o-ent pentru a indu(e sau a in(ura0a prelungirea transei. @reti sa asteptati ase-enea -o-ente pentru a indu(e transa hipnoti(aG E> vor i interesati de (eea (e -a a(e pe -ine sa (red (a poate i angrenat intr.o transa. De(i pur si si-plu -a oloses( de interesul lor si ii tin departe de o indu(tie or-ala a transei. R> (u- va olositi de interesul lorG %l dire(tionati (atre partile interioare ale lu-ii lor spe(i i(e si personaleG E> da si ii insotes( a(olo. R> sublinierea (ontinua a pa(ientei de a nu sti (e (uvinte sa oloseas(a pentru a o eti(heta A starea; O. 'ugerea:a (u putere (a e,ista o diso(iere intre aspe(tele verbale ale un(tionarii E-is erei stangi si e,perientarea transei prin inter-ediul a(tivariiF un(tionarii e-is erei drepte, unde ie(are are i-presia (a si-te -u:i(a, (a se (ontopeste in (uloriOet(

Inducerea indirecta a transei prin 'ocalizarea pe trairile interioare

E1 "a nu iti 'ie @ena. O 'emeie care ,andea ca un artist# a asistat la una din prezentarile mele si mi3a spus ca nu putea 'i -ipnotizata. I3am spus ca nu3I nici o pro5lema si am intre5at3o ce tip de muzica pre'era. Mi3a spus ca pre'era muzica orc-estrala. <m intre5at3o daca poate distin,e al doilea violinist din orc-estra. "i ea l3a identi'icat# i3a descris -ainele # ,asise un musician roscat. "tii ca in tot acest timp orc-estra canta piesele ei pre'erate; <m stiut atunci dupa 'elul in care vor5ea ca o putea 'ace# dar nu stia lucrul acesta. Ea intrase in acea stare disociata si auzea muzica in timp ce putea vedea oamenii 'oarte 5ine. Iar acesta este un lucru 5ene'ic e?celent. "ara- !ernardt in interpretarea rolului ei intr3o piesa# avea o cearta cu sotul ei. Ea si3a scos involuntar inelul de lo,odna# si c-iar l3a scos pentru totdeauna. *-iar primesti in ast'el de stari lucruri clari'icatoare si nu3I nimic in nere,ula cu acest lucru. /iecare persoana care are sentimente are procesari in le,atura cu 'elul in care ,andesc ceilalti. <cum sa3mi spui ce pasiuni ai; Iti place sa inoti; (1 da # toate placerile # toate pasiunileB <sta e = incepe sa plan,a>. Incerc sa nu plan,# nu vreau sa ma comport asa# dar ma simt vinovata pentru ca ma 5ucur de toate lucrurile care3mi 'ac placere. *-iar daca asta inseamna ceea ce 'ac in arta si c-iar ma las patrunsa de acest lucru= pictura> . de aceea plan, acum. R> puteti indu(e transa oarte subtil si usor prin a lasa o persoana sa se (on(entre:e pe (eea este de (el -ai -are interes pentru ea. /ransa este initiata (and ei sunt (u totul absorbiti in (eva de (are sunt (u adevarat interesati. E> da, nu a- intrebat a(ea e-eie da(a voia sa intre in transa , a- intrebat.o doar da(a putea sa identi i(e al doilea violinist. RD ati gasit do-eniul de interes al persoanei, o :ona in (are sunt patternuri puterni(e, i-ple-entate in persoana si v.ati o(ali:at pe asta pentru a indu(e transa . E> asta.% tot.

R> dar (u- de subie(tii dvs devin atat de absorbiti in do-eniile lor de interes in(at (o-porta-entul in transa e atat de evidentG /oata lu-ea vorbeste despre (eea (e o interesea:a in -od intens in (onversatii (otidiene, ara sa a0unga in transa. E> da , insa eu ra-an doar la a(easta :ona de interes. R> (onversatia nu sare la alt subie(t. va (on(entrati asupra unui singur lu(ru, intensi i(ati absorbtia si a(easta este transa. E> nu las (onversatia sa devie:e la alt(eva. Da, transa este o o(ali:are asupra unui singur lu(ru. $al*ins a s(ris un arti(ol in (are des(ria transa (a iind (aderea o(ali:arilor peri eri(e. se(undare, si prabusirea lor in dauna unei o(ali:ari singulare. 'unt de a((ord (u asta.

O rapida re,resie de varsta si reorientarea terapeutica

E1 cred ca e 'oarte placuta pasiunea ta . (1 si eu cred la 'el. Nu sunt eu acum# e pro5a5il starea aceea din copilarie. *a si copil eram pusa la punct mereu. <sta eB de acolo vine. Este ,andul ca lacrimile care imi cur, nu sunt ale mele. "unt ale copilului din trecut# de mult. Este un sentiment vec-i# 'oarte vec-i# care iese la supra'ata acum. E o intrea5a pe (ill despre 'amilie# 'rati vitre,i# surori si alte detalii ale vietii din copilarie. E1 cum ti3ar place sa mer,i sa inoti in ocean acum; auza (1 = cu o voce usoara# indepartata> imediat ce ai intre5at eram acolo. E1 inc-ide oc-ii si mer,e sa inoti cu placere sin,ura in ocean. Inoata pe o distanta incepand cu varsta de0 ani. auza

E1 o distanta lun,aF.de la trei aniF. ana la varsta pe care o ai acumF.si 5ucura3te de 'iecare miscare pe care o 'aci in apa. = pauza lun,a# in timp ce (ill isi inc-ide oc-ii si 'oarte vizi5il# 'apt urmat de ima,erie interna pe masura ce oc-ii sai se misca rapid pe su5 pleoapele inc-ise. E1 iar vocea mea va 'i asemeni sunetelor minunate din apa. = pauza lun,a>F.si tu vei vedea acea 'etita# = pauza> devenind o adolescenta. auza O domnisoara. riveste3o cu atentie# auza lun,a "i vei invata multe lucruri surprinzatoare si placute despre ea pe care nu le stiai. R> ea des(rie atat de bine latura (opilaroasa a ei, (ea (are plange a(u-. Ati ales a(easta -etoda de indu(tie pentru (a ea de-onstarse de0a (a te-a inotului in o(ean, indu(ea la ea transa spontana, la in(eputul a(estei sedinte, in aso(ierea ei (u del inulG Cu alte (uvinte, dvs doar pur si si-plu ati utili:at pattern.urile interne ale subie(tului pentru a indu(e transa. E> nu. A- ur-arit la in(eput s.o du( (at -ai departe posibil, de a-ilie,, de vre-e (e ea devenea prea i-pli(ata e-otional in a(esta dire(tie. @roia- sa o a0ut (u la(ri-ile ei prin a o distrage de la starea ei e-otionala nepla(uta. A- (reat ast el o situatie i-aginara in (are ea putea i eliberata de ori(e e-otie nepla(uta si libera sa se bu(ure. 9n pa(ient trebuie sa ie talentat pentru a reali:a ase-enea sarituri -entale rapide (a si ea, dar psihoterapeutul este (el (are trebuie sa re(unoas(a situatia si sa stie -o-entul in (are pa(ientul e bine sa (o-ute la alta stare i-aginara. A- ales varsta de 6 ani pentru (a era de presupus (a avea unele proble-e (u legaturile a-iliale la a(ea vre-e, deoare(e ea ne.a aratat e-otii (ara(teristi(e (opilariei ti-purii, iar pri-ele a-intiri de obi(ei apar in 0urul varstei de 6 ani, a- presupus (a a(eea e varsta de la (are e-otiile ei negative vin de apt. %.a- (erut sa inoate departe de ele pentru a obtine (adrul terapeuti( de (are are nevoie ea a(u-. Ea a regresat prea departe in e-otiile sale si a- vrut sa

o s-ulg (atre varsta din pre:ent. %.a- (erut sa devina o etita -ai -are si in inal o do-nisoara. R> ati olosit o oarte s(urta perioada a regresiei de varsta, doar pentru a atinge sursa nepla(erilor e-otionale si apoi ati a(ut.o pe !ill sa paraseas(a a(easta varsta rapid. Ati per-is un (atharsis te-porar si o oarte rapida re:olvare a proble-ei pentru -o-entul pre:ent. Apoi ati introdus o reevaluare terapeuti(a a (opilariei ti-purii prin sugerarea (a ea a invatat lu(ruri pla(ute si bene i(e despre ea insasi, de vre-e (e ea ne.a spus -ai inainte de privarile si invinovatirile ei. %n a(est el ati olosit nevoia ei pentru a ir-are de sine po:itiva si ati adan(it transa in a(elasi ti-p (u un e e(t terapeuti( pentru ea.

Validarea lucrului cu transa interioara

= auza lun,a dupa care (. zam5este spontan# se intinde si se trezeste> E 1 "alut (1 "alut. &el'inii mei inoata si ei de asemenea. E1 !un# impartaseste3ne doar lucrurile pe care le poti spune si unor oameni necunoscuti. "pune3ne lucrurile placute pe care le3ai putut descoperi# ceva ce uitasesi. E> =salutulE este a-iliar. Este e,traordinar de i-portant in psihoterapie, sa -entii lu(rurile libere, dega0ate, pentru a.% o eri pa(ientului privilegiul de a as(unde (at de i-portante sunt unele dintre a(este lu(ruri. R> Pentru (a da(a -aterialul terapeuti( de lu(ru devine prea i-portant -intea (onstienta va in(epe sa. l blo(he:e. Ea in aparenta a revenit din transa spontana, dar in realitate ea probabil (a ur-area i-pli(atiile (uvintelor dvs de a se tre:i inainte de a invata o (antitate i-portanta de lu(ruri. E> Prin i-pli(atii i.a- (erut sa lu(re:e la toate aspe(tele i-portante pentru ea si sa ne (o-uni(e doar pe (ele pe (are le poate i-partasi ara retineri. Ast el prin i-pli(atie ea le

(on ir-a pe tote (elelalte. Ea are de ales doar o -i(a parte din (o-porta-entul in transa, din -ulte altele. Cand a(e a(est lu(ru, ea (on ir-a si le validea:a pe (elelalte, si asta este (eea (e.ti doresti tu (a terapeut, sa a(a pa(ientul tau. De ase-enea, lasa de inteles (a a(elea Anespuse; pot i lu(ruri nepla(ute.

Lim5a@ul sim5olic 1 <luzii lin,vistice ale trans'erului in activitatea emis'erica ;

(1 &rumul era 'rumos# lumina cadea prin aceste tu'isuri ce aveau nevoie de in,ri@ire# dar nu tre5uiau in,ri@ite deloc. Le3am vazut in acesta dimineata# 'elul in care lumina stralucea printre /runze si aceste raze aruncate realizau un conte?t deose5it. Era asa de 'rumos si am sperat ca ,radinarul sa nu le taie . era 'oarte dra,ut. Imi doresc sa 'ii spus oamenilor cat de 'rumoase erau acele tu'isuri in starea lor naturala. E1 *e varsta aveai atunci; (1 este acum# in aceasta dimineata. E1 <cum;B; *at demulte nuante de verde erau pe 'runzele tu'isurilor; (1 La inceput am vazut multe nuante# dar nu vroiam sa le vad in nunate di'erite# vroiam doar sa distin, una sin,ura. *and in s'arsit mi3am 'i?at privirea indea@uns de mult# s3a trans'ormat in ceva asemanator lic-iorului. E1 &ar poti vedea di'erite nuante. (1 &a# le vad# e un sentiment placut. E> 'o(ietatea spune, aran0ati a(ele tu isuri R> Do-oleste.ti (o-porta-entul, alinia:a.te. Dar ea nu spune ai(i (a nu vrea sa ie aliniata, (i vrea sa ie libera, sa (reas(a in elul ei natural.

E> Asa esteJ 'i nu stie la un nivel (onstient (e vrea sa spuna. Ea nu vorbeste despre tu isuri, ea doar (rede (a sunt tu isuri. +.a- indepartat repede de a(est lu(ru si a- distras.o (u dis(utia despre nuantele (ulorilor pentru (a vreau sa nu pun ni(i o presiune e-otionala asupra ei. A(easta a ost o des(hidere terapeuti(a, dar ea nu a venit ai(i pentru psihoterapie. R> Cand a spus > vreau doar sa intru intr.o nuanta de (uloare, ea si.a repetat te-a de -ai devre-e, sa si-ta -u:i(aOsau sa se (ontopeas(a (u (ulorile. +a intreb da(a ase-enea li-ba0 ne poate lasa sa intelege- (a identitatea ego.ului ei aso(iata (u un(tionarea e-is erei stangi ii poate per-ite sa ie do-inata de e-is era stanga, sau este sub do-inarea -ult -ai artisti(ei un(tionarii a e-is erei drepte. E> Da, (red (a poate i asta. <re(vent (onstati (a pa(ientii spun (a a a li in transa este (a si (u- ar i intr.o di erita :ona a lor insisi. 'tie (a tu esti tu, dart u esti intr.un =tuE di erit. R> A(est =euE di erit este (el -ai intens in un(tionarea e,perientiala a e-is erei drepte. 'perryA1931; a spus (a noi toti e,ista- in (el putin doua lu-i, a e-is erei drepte si a e-is erei stangi. Hipno:a poate i o (ale de a (lari i(a di erentele dintre a(este lu-i de e,istenta ale individului. Cand ea vorbeste despre intarea in transa, ea se re era la intrarea intr. o lu-e guvernata de e-is era dreapta. %n a(ord (u a(est talentat artisti( pun(t de vedere, sta abilitatea de a te lasa do-inat de e,perienta e-is erei drepte. De:voltarea artisti(a ar in(lude dis(iplina invatarii (ara(teristi(a e-is erei stangi, (are se subordonea:a insasi un(tionarii e-is erei drepte si apoi urni:and (u greu unele e,presii ale sale intr.un valid (onsens (u o or-a de arta.

Rezumatul vietii in transa 1 distorsiunea timpului

E1 *um mai e cu inotul; *eva ce poti impartasi cu strainii; (1 &a. Inotam. La inceput eram sin,ura apoi au venit del'inii. &ar nu m3am simtit ciudat deloc pentru ca ei nu aveau un traseu anume. "i cand am inceput sa inot inapoi# am intrat intr3o plasa cu papusi si vec-i @ucarii# lucruri din copilarie. "i ,andul meu instantaneu a 'ost sa inot mai departe prin ea. &ar am stiut ca nu o puteam 'ace pentru ca pumnul meu s3a intepenit in plasa. <poi mi3am scos pumnul si puteam inca sa inot si

am simtit picioarele 'oarte puternice care calcau apa. <poi am dat la o parte usor plasa cu lucrurile din copilarie si am aruncat3o in mare# eram deci din nou li5era si am mai inotat ceva vereme. Oricum erau o5stacole acolo# lucruri di'erite de la 'amilia mea etc. <m inotat usor printre ele. In vreme ce inotam# corpul meu s3a sc-im5at# a crescut. Inotam intr3o roc-ita pe care o aveam la +: ani si apoi inotam intr3o pelerina lun,a pe care am cumaparat3o cand eram adoloscenta# si apoi in costumul pe care3l primisem cand m3am maritat. E c-iar ciudat. "i apoi cand am nascut copiii# mi3am amintit lucrurile pe car ele purtam# si am inotat de asemenea purtand si aceste lucruri. "i multe alte lucruri pe car ele3am avut pana acum. Toate pana cand dintr3o data eram intr3o minunata uni'orma privind oceanul. E> Ai(i din nou, prin a((entuarea a(esteia, ea ar trebui sa de:valuie doar (eea (e poate i-parti (u strainii. " tin la supra ata, o prote0e:, (a apoi in a ara traseului psihoterapeuti( ea sa doreas(a sa dis(ute. R> Cu- sa va des(ur(ati (u a(este lu(ruri din (opilarieG Ea (hiar a(e un re:u-at al vietii (u atat de -ulte detalii intr.un ti-p s(urt, in(at probabil a e,perientat o (onsiderabila distorsiune a ti-pului. ACooper si Eri(*son 1929;. E> Ea revine in present si e pregatita sa a(a ata situatiei reale.

/acilitand creativitatea
E1 /oarte 5ine. Inc-ide oc-ii. auzaFF.si mer,i pentru o noua partida de inot

im5racata cu ceva ce nu ai mai purtat nicioadata# ceva 'oarte vesel. R> Este a(esta un e,e-plu de a(ilitare a (reativitatiiG %% puteti (ere sa sinteti:e:e unele noi stru(turi su letesti (and ii soli(itati sa poarte (eva (e nu a -ai purtat ni(iodata pana a(u-. E> Da. E o rupere de tre(ut pentru a.si da sea-a (a sunt si alte lu(ruri pe (are le poate purta sip e (are nu le.a va:ut ori e,perientat inainte. De ase-enea ii dati per-isiunea sa a(a (eva

(e nu a a -ai a(ut ni(ioadata inainte. De ase-enea, si-boli(, (eva (e nu a -ai i-bra(at ni(ioadata poate ii o e,perienta. #u sunt neaparat haine (ele despre (are vorbi- a(u-.

Validarea comportamentului in transa

E1 "i poti avea o lun,a si solicitanta partida de inot# dar placuta. "i la s'arsitul ei te vei simti odi-nita. auza lun,a E> De (e soli(itantaG Esti soli(itat, epui:at (and ai a(ut (u adevarat o :i buna la -un(a, o :i produ(tiva la -un(a. R> De(i sugerandu.% sa ie obosita, soli(itata, de apt introdu(eti un ele-ent (e este aso(iat (u -un(a si de a(eea validand a(est lu(ru ea are de a(ut sau a a(ut o treaba buna, i-portanta in transa. E>Da, tehni(a =:ileiE a obtinut pa(ea, linistea noptii. Asadar bu(ura.te de ea si odihneste.te.

Utilizarea distorsiunii timpului

E1 "e va scur,e mult timp# dar va trece 'oarte rapid F = auza>F Va 'i o surpriza placuta sa constati cat de odi-nita esti dupa ce ai 'ost asa de o5osita F= auza lun,a>Fsi spune3ne doar partea pe care o poti impartasi cu necunoscutiiF= auza lun,a>F si doar un pic mai o5osita inainte de a a intra in acea placuta si odi-nitoare stare = auza lun,a> Fsi la s'arsit e o surpriza pentru tineF=pauza>Fdestinatia devine din ce in ce mai clara F=pauza>F aproape ai a@uns F=pauza>F si poti continua sa te 5ucuri de sentimentul odi-nitor dupa ce te trezestiF=pauza>F E> La in(eput lasi pa(ientii sa (reada (a au ti-p indea0uns pentru a.si atinge obie(tivele, apoi distorsione:i ti-pul in asa el in(at sa poata ii atinse obie(tivele terapeuti(e in s(urt ti-p.

R> A(easta este abordarea dvs in utili:area distorsiunii te-porale> lasati ti-p indea0uns, apoi il lasati sa trea(a oarte repede pentru (a obie(tivele sa ie atinse rapid. E> 'ugere: (a a ost -ult ti-p, din (are ea ar trebui sa i-partaseas(a doar putin, apoi poti intari -ai departe (on ir-andu.% travaliul, (ontinui sa.ti intaresti sugestiile pe -asura (e avanse:i. R> Dvs intariti si subliniati aptul (a ea a reali:at o treaba i-portanta. Cand sugerati (a a a(ut o treaba i-portanta, a(est lu(ru reintareste ori(e pasi (are au ost a(uti de ea in dire(tia terapeuti(a si ori(at de putin ar i a(ut ea, a(est lu(ru este i-ediat reintarit si ast el e -ult -ai probabil sa atinga obie(tivele -ai bine in transa ur-atoare.

"urpriza si momentul creativ1 secrete in dezvoltarea psi-olo,ica 'acilitativa

E1 "i 'ii serios multumita de noua si placuta intele,ere a lucrurilor pe care ai do5andit3o =pauza lun,a pana cand (. incepe sa se trezeasca# sa3si aran@eze corpul si sa3si destinda corpul> "i spune3ne doar ceea ce poti spune unui necunoscut. R> Este a(easta subliniere a surpri:ei o (ale de a(ilitare a de:voltarii nouluiG Devre-e (e surpri:a este de obi(ei aso(iata (u noi (lari i(ari, sugerand surpri:a ur-ea:a sa a(ilita- o a-bianta in (are (reativitatea si noua stru(tura -entala poate i sinteti:ata. E> Da, asa este J Ce a(e pla(ere unui (opil -i(G " surpri:a si un se(ret. /oti (opiii sunt la elJ Aiata.l pe E. (are spune o poveste -inunata despre (u- a a vinde(at una dintre ii(ele sale de urinat in pat inainte (a a(easta sa devina o proble-a reala. <ii(a a in(eput udatul patului (and ratele ei -i( s.a nas(ut. Dupa o sapta-ana de udat al patului, E. i.a spus sotiei sale sa.% spuna ii(ei (a dupa (e nu va -ai urina in pat ti-p de o sapta-ana, ii(a poate -erge la (abinetul lui E. si ii va (ere a(estuia sa.% dea un s ert de dolar, dar ara (a E. sa stie pentru (e. Era se(ret. /ati(ul nu putea sa stie pentru (e trebuia sa.% plateas(a ii(ei bani pentru (a era se(retul ei. Dupa o sapta-ana de pat us(at,ea a avenit si i.a (erut un s ert de dolar. L.a pri-it, ara intrebari, de(i ast el se(retul ei a a ra-as inta(t. Ea a venit si in sapta-ana ur-atoare pentru

un alt s ert. %n (ea de.a treia sapta-ana a uitat sa intrebe si are de atun(i un pat us(at -ereu. 'i.a indeplinit dorintele se(retului sau de vre-e (e nu i.a -ai pla(ut un pat ud de atun(i. R> De(i se(retele si surpri:ele -otivea:a (opiiiJ E> 9n se(ret al (opilului pentru a.l putea surprinde pe adult. R> Cand sunteti surprins, banuies( (a un -o-ent (reativ are lo(, in ti-p (e noi stru(turi protei(e sunt sinteti:ate in (reier (are serves( apoi (a substrat al unei noi e,periente eno-enologi(e. E,perienta surpri:ei este rea(tia (onstiintei la ve(hea se(venta de re erinta ori set de re erinte (are guvernea:a (onstiinta, rea(tionand (u surprindere la a(est nou (are to(-ai a ost sinteti:at si a(u- apare la un nivel eno-enologi( pentru pri-a oara. 'urpri:a i-pli(a (a ve(hea se(venta de re erinta trebuie a(u- e,tinsa ori s(hi-bata pentru a a(o-oda noul ARossi 1975;. E> Da, de ie(are data (and ui-esti un (opil -i(, largesti de apt aria lui de raspunsuri. R> De ie(are data (and adultii reali:ea:a un dublu inteles, se largeste aria lor de raspuns. De a(eea ne stradui- -ereu sa a(ilita- surpri:a (a -o-ent (reativ in psihoterapie. E> Da, (and tii un se(ret iti largesti (unostintele despre (u- un(tionea:a lu(rurile. R> Dar (are e -e(anis-ulG E> Cineva trebuie sa.si dilate oarte -ulti re(eptori pentru a des(operi un se(ret. De ie(are data (and in(er(i sa tii un se(ret, trebuie sa des(operi (ai de a.l as(unde. A(esta este de ase-enea un i-portant pro(es de invatare. Doar tinand un se(ret, te a(e sa inveti (u- sa a(tive:i gardieni, re:istente. %ti -areste toate (unostiintele pentru a pastra un se(ret. R> Cand iti intaresti re:istentele, iti intaresti si (unostinteleG A(esta este opusul pun(tului de vedere psihanaliti(. 7ineinteles (a este o di erenta intre olosirea re:istentelor in(onstiente, (are vor li-ita intelegerea si re:istentele (onstiente despre (are dvs spuneti (a de apt pot i-bunatati (unostintele. Puteti (hiar in unele (ir(u-stante, a(ilita de:voltarea psihologi(a a a unei personae prin a.% (ere sa pastre:e un se(ret. 'punand unui (opil sa pastre:e un se(ret, de

e,e-plu, ii spuneti a(elui (opil sa.si puna anu-ite re:istente sub (ontrolul (onstient al ego. ului, pentru a ade:volta o abilitate (reative.

Lim5a@ul sim5olic 1 'antezia de a lucra cu material traumatic

(1 TotulB Inotam sin,ura de aceasta data. /ara animale# nimic# doar eu in apa. <pa era 'oarte intens colorata# nu vroiam sa inot la supra'ata# asa ca m3am scu'undat aproape in intre,ime su5 apa. "i cand am a@uns dedesu5t# culorile nu se mai distin,eau pentru ca soarele era deasupra. Eram asa 'ericitaB "i c-iar am putut inota pe su5 apa. Este 'oarte ,reu pentru mine sa pot 'ace asta intr3o piscina reala. "i m3am scu'undat mai adanc si mai adanc si acolo erau scoici cum nu am mai vazut. "i am vazut unele care semanau cu pietrele pretioase si puteam c-iar respira pe su5 apa. "i le3am luat si le3am aruncat in sus asa de tare la supra'ata incat si3au sc-im5at culorile a'ara# pentru ca puteam vedea prin apa. "i am 'acut asta tot timpul. ur si simplu inotam su5 apa# ,aseam aceste scoici 'rumoase si departate ca 'ar'uriile# nu stiu ce erau# dar erau 'rumoase si cand le3am azvarlit# s3au modi'icat# si am 'acut asta pana la tarm. *and am a@uns la tarm am simtit ca puteam vedea pe su5 apa# stiind# poti sa3ti dai seama cum tarmul se apropie cand esti acolo @os# si stancile se sc-im5a dupa atat de multi metri# ca la ,eo,ra'ie. E> Cand ea spune (a e doar ea in apa, spune (a e goala in apa, ara haine. #u a(opera ni-i(. #u e nevoie sa a(opere. Ca nu a vrut sa inoate doar la supra ata insea-na (a va -erge in pro un:i-e. '(oi(ile sunt lu(rurile goale din tre(ut, s(oi(i (are aveau (eva odata, proble-e, lu(ruri nere:olvate in ele. A(u- le poate vedea (a iind goale, dar nu stie (a se uita la tre(utul ei si la proble-ele sale din pre:ent. R> Ea vede a(asta si-bolosti(a ara (lari i(area (onstienta a ase-ni i(atiei sale, asa (u- a(onstatat noi a(u-. E> Ea deto,i i(a situatia.

R> Ea deto,i i(a situatia pentru -intea ei (onstienta (hiar a(u- pentru (a ar i prea trau-ati:ant sa eli-ine in la(ri-i si depresie, privind inapoi la a(este ve(hi proble-e. Cand spuneti (a s(oi(ile ei sunt goale a(u-, va re eriti la aptul (a ea a re:olvat (u su((es proble-ele pe (are a(este s(oi(i le.au (ontinut (andva. Da(a s(oi(ile erau pline, asta ar i inse-nat (a ea ar i (arat in(a (u ea toate a(este ve(hi proble-e. E> Da, ea doreste oarte tare sa lase, a-ara(iunile, rustrarile si de:a-agirile tre(utului in tre(ut. Ea a(e pri-ul pas (atre re(unoasterea aptului (a nu le -ai poarta (u ea pe a(este rustrariO R> De(i a(easta a ost o valoroasa -is(are psihoterapeuti(a pe (are a a(ut.o in ante:ia ei. <ante:ia poate i o (ale de deto,i iere sau de lu(ru (u a0utorul -aterialului e-otional, trau-ati(. E> Ea ne des(rie terapia (u a(este neste-ate si pietre pe (are le arun(a in sus la supra ata apeiJ Ea des(rie terapia in ter-eni si-boli(i, dar ea doar re(unoaste (uvintele, dar nu si intelesul (are se a la in spatele lor. R> /erapia este (a si (u- ai lua neste-atele de sub supra ata si le.ai arun(a in sus (atre (onstienta. Pietrele ar putea i (lari i(arile valide. E> 'i pietrele ar i lu(ruri nu to(-ai bune. %ntr.o viata de su((es poti ori(and sa.ti per-iti sa arun(i -ulte pietre pentru (a sunt -ulte altele disponibile pentru tine. A(ele neste-ate pla(ute ale (opilariei, pot i arun(ate pentru (a sunt alte lu(ruri i-portante pentru adult. A(ea bataie data de parinti poate i o piatra pe (are o poti arun(a. R> De(i ea des(rie o buna -is(are terapeuti(a. E> %n(onstientul reali:ea:a a(est lu(ru in ter-eni si-boli(i. +intea ei (onstienta nu a inteles in intregi-e a(est lu(ru. Dar e pre:enta totusi o (lari i(are (are ii per-ite sa e,pri-e lu(rurile in a(easta -aniera. /ar-ul este so(ietatea. Cu (at te apropii -ai -ult de el, (u atat -ai (o-pli(at este.

Vindecarea sim5olica prin intermediul sim5olurilor1 Vindecarea emis'erica dreapta sau stan,a;
(1 "tiam ca ma indrept spre tarm si era ok. &ar vroiam sa iau cateva nestemate cu mine. Nu vroiam sa le las pe toate acolo. &ar nu purtam nimic in a'ara decat durere. <sta era tot ce vroiam sa port. Nu erau orice 'el de -aine. Eram pictata de la de,ete pana in lo5ii urec-ilor# 'ata mea radia. Toate 'elurile de aran@amente erau si mi3am dat seama ca aceste aran@amente de pe corpul meu se re'lectau in apa. "i ma contopeam cu aceste re'le?ii. <m iesit din apa si culorile erau inca acolo. &ar le3am dat @os# suna ciudat# si toate desenele s3au sters si am strans toate scoicile in ele si le3am dus la tarm ca intr3o plasa. Ele au 'acut un cerc rotund si am vazut asta# am luat una din aceste nestemate cu mine. Nu aveam de ,and sa 'ac asta# dar am 'acut3o totusi si am o5servat ca a devenit 'oarte luminoasa pana cand parea ca va arde in 'lacari# dar nu era o 'lacara 'ier5inte# era doar o 'lacara ino'ensiva. "i m3am intins in ea si era atat de stralucitoare# atat de luminoasa# era 'rumoasa# ti3ar 'i placut sa vezi# m3am intins in ea# m3am invelit cu ea si m3am inc-is in ea si s3a alun,it intr3un 'el si a umplut tarmul si doar m3am uitat la ea. Era 'oarte 'rumoasa si 'oarte stralucitoare. Nu cred ca te3ai 'i putut uita la ea daca o vedeai acolo. Ma simt 'oarte 5ine in 'iecare celula a corpului. E> De la degete pana in lobii ure(hilor, -ai degraba un -od spe(i i( de a vorbi. Degetele sunt oarte i:i(e, iar lobii ure(hilor sunt (ei (u (are au:i. /a(tilul si au:ul sunt i-pli(ate si pi(ture se re era la vedere, R> De(i spuneti (a are -ai -ulti anali:atori i-pli(ati a(olo i-preuna. Este o persoana sensibila. E> Da. Cand isi da 0os lu(rurile pi(tate si le trage (atre tar- (a intr.o plasa, ea des(rie (eea (e a(e (u trau-a tre(uta.

R> Lu(rurile pi(tate sunt si-bolurile trau-ei tre(utului si se des(ur(a oarte bine (u ea. E> Poate i o pierdere a unui prieten din (opilarie, o rana, ori(e. R> Poate i ori(e, dar a(este lu(ruri pi(tate si i-aginea neste-atelor este elul in (are -intea ei se des(ur(a (u a(easta la nivel in(onstient. E> Da, la nivel in(onstient se des(ur(a oarte inteligent si oarte inteligibil, ea lasa deoparte pentru -intea (onstienta, pentru a intelege -ai tar:iu. R> @reti sa spuneti (a a(easta a ost o vinde(are la nivel si-boli(. E> Da, e o vinde(are la nivel si-boli(. R> De(i in ti-p (e ea tre(ea prin a(easta e,perienta si-boli(a, un pro(es de vinde(are avea lo(. @.a spus despre a(easta e,perienta si-boli(a, dar -intea ei (onstienta nu stie (a o vinde(are a a vut lo(. E> +i.a i-partasit -ie a(est lu(ru, un strain. +i.a spus (a nu poate lua ni-i( inapoi din (e -i.a spus. #u e ni(i o (ale pentru ea de a a nega a(est lu(ru. RD ea a validat a(est pro(ess de vinde(are spunandu.va (hiar si in a(esti ter-eni. Ea a (on ir-at.o. de(i se poate vinde(a la un nivel s-boli( -ai pro ound, si devre-e (e a a ir-at. o nu o poate nega. Ati si-tit (a un pro(es de vinde(are a avut lo( in ti-p (e era in transa si a(esta este una din (aile prin (are hipnoterapia poate vinde(a oa-enii. E> Da. R> Ea paraseste (abinetul dvs. Dupa a(easta e,perienta, vinde(ata intr.o anu-ita -asura. #u stiti in (e el sau in (e grad dar stiti (a o trau-a a ost re:olvata. /oata proble-a poate nu a ost re:olvata, dar un seg-ent din re:olvare a aparut in a(easta ante:ie, (eea (e i.a dat un tonus bene i( si s.a aso(iat (u senti-ente atat de pla(ute si a dus la (on(lu:ia ei, si-bolisti(a lu-inii si unele stari i:i(e bene i(e.

E> o brus(a ardere a lu-inii (e repre:inta lu-ina :orilor :ilei . R> lu-ina este aso(iata (u o (lari i(are si (on(lu:ii. Ea spune (a lu-ina, (lari i(area a ost atat de ru-oasa. E> da. R> este interesant sa (re:i (a a(est -o-ent era un pro(es (reativ (are a avut lo(. A presupune (a a(ela era un -o-ent (reative (and proteine noi au ost sinteti:ate in (reier si noi stru(turi eno-enologi(e puteau intra in (onstient. E> da, terapia este (a (ititul. La in(eput (itesti al abetul , apoi (o-binatii di erite de litere . -ai intai (ele s(urte , apoi (ele lungi. (uvinte. Apoi (o-binatiile sunt (orelate in propo:itii. Apoi o ra:aO. Ea re(unoaste si des(rie pasii esentiali in terapie in a(easta se(tiune. R> ea des(rie si-boli( ele-ente din pro(esul terapeuti(. E,perienta ei ai(i a ost un pas, o s(risoare, (uvant ori propo:itie in pro(esul (o-plet al redes(operirii vietii ei. ED sa lasi pa(ientii sa.si oloseas(a propriile (uvinte pentru a des(rie pro(esul. R> ii lasati sa utili:e:e stru(turile (are sunt de0a pre:ente si (are sa e,pri-e noul. Pentru !ill ,flacarile , nestematele. pietrele si scoicile erau -ani estari ale -intii ei pentru a e,pri-a pro(esul terapeuti( al s(hi-barii si evolutiei. /erapia la un nivel si-boli( oloseste li-ba0ul pa(ientului . un pro(es evolutiv poate i verbali:at in aproape ori(e (uvinte. "ri(u- ter-enii pe (are.% olositi pot a(ilita progresul ei prin e,perientare si e,pri-are. De vre-e (e a(estia sunt ter-eni pregnant i-agisti(i tentativa ei de spe(ula a(easta or-a si-boli(a de vinde(are este (ara(teristi(a e-is erei drepte ae-eni -ult -ai (lasi(ului tip terapeuti( <reudian (are a anli:ea:a proble-ele din tre(ut in eveni-entele din viata reala , (are a-ai aproape de vinde(area (ara(teristi(a e-is erei stangi. Pa(ientii (are sunt do-inati serios de un(tia e-is erei stangi s.ar des(ur(a bine in or-ula (lasi(a de terapie , iar a(eia (are sunt do-inati de e-is era dreapta vor obtine re:ultate -ai bune in terapia si-boli(a. A(easta de ase-enea ar (onta pentru (ontra(urentul antagonis-ului (e a ost dintotdeauna pre:ent intre (lasi(ele or-e de terapie ba:ate pe (lari i(ari si oa-eni (u te-pera-ente artisti(e. Artistii au ost intotdeauna suspi(iosi vi:avi de anali:a reudiana pe buna dreptate . tendintele reudiene de a

tradu(e ori(e in ter-eni des(i rabili de realitatea orientata, (onstiinta ego.ului a e-is erei stangi, in vre-e (e in(linarile naturale ale artistilor tindeau (atre abordarile si-boli(e ale e-is erei drepte. "a-enii (u in(linatii religioase (are.si gases( vinde(area prin -ira(olele evangheli(e oloseau de ase-enea (apa(itatea e-is erei drepte pentru vinde(are si-boli(a. E> un bun s(riitor poate deplasa o poveste sau o ra:a dar apoi des(opera (a literele (urg de la sine . literele par sa aiba o vointa a lor si povestea se trans or-a di erit de (u- isi plani i(ase s(riitorul. Asa (a din nou poti avea i-pli(area e-is erei drepte in planul (elei stangi. %n (al(ulul introspe(tiv al a(estor s(riitori ei vor spune > n.a- intentionat ni(iodata sa a( asa si asa , sa -a (asatores(, dar a- a(ut.o. apoi a- avut doi (opii dar au aparut -ai -ulti. RD (e -a as(inea:a, (a ori(are ar i li-ba pa(ientului, (and vorbiti in a(ea li-ba puteti reali:e s(hi-bari terapeuti(e. Cand ea are e,perienta hipnoterapeuti(a a(and a(est li-ba0 intr.o -aniera (onstru(tiva si po:itiva a ante:iei, a(easta o a(e sa se si-ta bine (and o se(venta de vinde(are sau evolutie are lo(. De (ate ori (eva bene i( se inta-pla intr.o i-agerie, ori alt nivel si-boli( atin(i vinde(area are lo(. 'unteti de a((ord (u a(est lu(ruG E> da noi pute- intari valoarea a(estei e,periente prin aptul (a vorbi- bine despre ea pa(ientului desi noi nu sti- e,a(t la (e se re era. /u nu stii de (at ti-p are nevoie pa(ientul pentru a digera noul -aterial. Poate i o :i o sapta-ana sau ori(e alt(eva . de(i tu nu ai nevoie sa.ti ve:i pa(ientul pe o dire(tie rigida . e (el -ai bine sa.% lasi sa.ti spuna (and ei si-t nevoia sa o a(a . un psihoterapeut ar trebui sa aiba le,ibilitate in plani i(area sa pentru a se a(o-oda la nevoile pa(ientului. R> de(i ei ar trebui sa vina la terapie atun(i (and propriile lor resurse au nevoie sa ie reintarite sau e,tinse.

/acilitand autovindecarea1 inte,rarea 'unctiei emis'erice drepte si stan,i

E1 te poti simti 5ine atunci cand vrei. R1 poti 'olosi aceste stari modi'icate .

(1 as vrea tare mult sa invat cum sa 'ac E1 te voi lasa sa descoperi ca poti s3o 'aci. In cealalta camera e un portret Indian pictat de o tanara# care nu are nici o pre,atire in arta. Mer,i a'ara si priveste3l si ale,e toate lucrurile 5une si vin3o inapoi =@. mer,e a'ara sa e?amineze portretul si se intoarce in cateva minute> E1 ti3a placut; (1 da# mi3au placut ,ura# oc-ii# musc-ii. Era 'rumos. =E ii vor5este ceva despre 'undalul picturii# are loc o conversatie 5anala# pentru 4 min despre cazurile reusite ale lui E> E> a(u- pune senti-entele bene i(e A starea de bine ; , pro(esul de vinde(are sub (ontrolul ei . ea este un artist asa (a vreau sa trans er evaluarea unui alt artist si ast el sa rei-prospate: artistul din ea . RD o a0utati sa se intareas(a pe ea insasi. Ati edu(at.o prin ai soli(ita a(easta sar(ina ara (a ea sa stie (a pra(ti( dvs o ereati in(eputul terapiei. Prin a o pune sa anali:e:e o lu(rare artisti(a , dvs ati utili:at, a(ilitat sau reintarit tendintele naturale ale e-is erei drepte si le.ati integrat pe a(estea (u (ele ale e-is erei stangi. Anali:area evolutiva e probabil spe(i i(a i-pli(arii e-is erei stangi, (u (are ati unit sensibilitatea e-is erei ei drepte la arta. E> prin aptul (a a- dis(utat si a- a bordat realitatea (eluilalt artist, i.a- o erit ei -ai -ulta evaluare reala. R> probabil (a -anageriati o intreaga noua lu-e eno-enologi(a ai(i in (are poate integra un(tiile e-is erei drepte si stangi.

Intre5arile retorice proceseaza# induc raspunsuri

E1 acum te voi intre5a ceva ce nu am apucat inca sa te intre5 1 ce ai de 'acut in continuare;

(1 nu e nimic de 'acut# nimic. &oar ca m3am simtit cu adevarat 5ine vor5ind cu dvs# oc-ii dvs sunt incredi5iliB ot sa3I privesc mai indeaproape; =( se apropie de E si ii studiaza oc-ii> E1 Nu e 5ine ca pacientii tai sa se simta ca si cum ar 'i su5 o mare presiune terapeutica. &eci cu atentie i3am o'erit sansa sa3I dau acest raspuns. R1 *um ati pre,atit3o sa dea acel raspuns; E1 Intre5area pe care am pus3o parea mult prea ri,uroasa# si in acelasi timp nici macar un pic precisa. Era doar va,a. *e poti 'ace cu o intre5are care este atat de va,a si care nu are nici un inteles; <m lasat de inteles ca nu am nici o le,atura cu raspunsul. R1 <ti motivat3o sa spuna de 'apt 1 nu am nimic de 'acut# sunt multumita acum dl doctor. Imi vine 'oarte ,reu sa cred ca ati 'acut asta cu premeditareB E 'antasticB E1 E ceva vreme de cand practic acest ,en de motivareB

Im5unatatirea auto-ipnozei 1 Vindecare sim5olica avansata

E1 Te ro, sa te duci in camera cealalta si sa te intorci in 4 minute si sa3mi spui ce ai vazut.

=(. pleaca pentru 4 minute dupa ce E ii spune ca doreste ca ea sa ai5e ceva e?perienta in dezvoltarea starii modi'icate de una sin,ura. ana in prezent starea ei modi'icata aparea spontan si involuntar. <cum ea urmeaza sa invete sa o activeze de cate ori va dori si deci sa controleze si sa utilizeze constructiv acest talent al ei pentru a a o5tine stari modi'icate de contiinta. *and se intoarce va continua precum urmeaza> (1 "unt interesata de atitudinea mea 'ata de oameni si lucruri. !anuiesc ca de 'apt e un con'lict intre atitudinile pe care le am si acelea pe care ar tre5ui sa le am. *and am 'ost

in cealalta camera m3am asezat pe un scaun si m3am dus undeva. Era intr3un desert si deodata am o5servat un paun iesind dintr3un cactus. &intr3o data a devenit 'oarte mare si i3am sarit in spate si i3am smuls o pana si dintr3o data s3a 'acut noapte. <m avut senzatia ca intr3un 'el penele din coada paunului s3au z5urlit intr3un 'el in care aratau 'oarte 'rumos. "tiu ca e ciudat# dar cumva voi descoperi aici atitudinile mele 'ata de lucruri. "i cum calatoream prin noapte# am dat la o parte penele pentru ca vroiam sa vad ce este dedesu5t. "i acolo erau alte culori# 'iecare culoare# c-iar mai mult decat iti poti ima,ina# asa ca am stiut ca acesta era paunul meu# ca sa spun asa. <poi dupa ce am a@uns# dintr3o data de,etele mele au inceput sa 'i?eze ceva si am ras pentru ca am stiut ca erau atitudini de3ale mele# vec-i si ,resite. "i dintr3 o data a tre5uit sa ne oprim pentru ca postasul era acolo cu o scrisoare. E1 !un# deci ai 'acut cateva calatorii si acum ar tre5ui sa iesi de acolo si sa3ti 'aci propriile calatorii. (1 "unt ,ataB"unt ,ataB &ar asa cum ati demonstrat acolo sunt si o multime de sc-im5ari pe dinauntru. In ultima mea calatorie acolo am aprins cateva lumini. *red ca asta este atitudinea mea 'ata de lucruri acum. Ma simt multumita. E> Ea evident reuseste sa intre intr.o stare hipnoti(a, autoindusa, unde e,perientea:a a(asta i-agine vi:ionara (u paunul si (u (orpul ei (are devine din (e in (e -ai -are si asa -ai departe. Doua (uvinte> noapte si (oada, ter-eni argoti(i pentru ideatia se,uala. Ea spune (a se,ul este ru-os. %si e,plorea:a atitudinile ata de aspe(tele se,uale ale vietii ei. Culorile sunt atete ale e-otiilor. R> Este a(esta un alt pro(es de vinde(are al e-is erei drepte (are a avut lo(, (and ea rade si arata (u degeteleG Ea a re:olvat proble-a de vinovatie i-pli(ata de toate degetele (are au i,at in tre(ut si de (are a(u- poate rade. '.ar putea sa ii ost depasita de (o-ple,e (u toate a(este trairi se,uale (are au iesit la supra ata dar ai(i ea a (astigat un seg-ent terapeuti( de s(hi-bare prin aptul (a nu a (a:ut din nou in autoinvinovatire. A(este (alatorii si-boli( antasti(e sunt de apt re:olvari interne ale proble-elor la un nivel in(onstient. Atata ti-p (at o persoana -erge in a(este (alatorii i-aginare (u o atitudine buna, isi re:olva seg-ente -i(i dintr.o proble-a interioara.

E> Da, ei isi re:olva a(este lu(ruri pentru a ur-ari reali:area unui s(op re(unos(ut (onstient.

"E&INT< . artea I 1 'acilitarea autoe?plorarii

A(este sedinte in(ep in :iua ur-atoare (u o dis(utie a-i(ala despre hipno:a. E. da apoi un e,e-plu e,tensiv al unei e,periente hipnoti(e al sotiei sale despre rea(tuali:area a-intirilor ti-purii.

Inductie -ipnotica prin 'ocalizare asociativa indirecta

E1 /iica mea a investi,at o multime de lucruri prin intermediul -ipnozei# vazandu3le asa cum le putea vedea la acea vreme# si mai tarziu vazandu3le# interpretandu3le pentru semni'icatiile lor. *u alte cuvinte un copil are memorie 'ra,mentara. O mana ridicandu3 se e doar o mana care se ridica# nu e nici un 5rat implicat. E nevoie de ceva timp pentru a asocia mana cu ante5ratul# cu 5ratul# cu umarul# cu el insusi si pentru a descoperi aceasta e nevoie de ceva timp. <dultii# deseori realizeaza procesul de invatare care este implicat. *a artist e 5ine sa 'i interesat de aceste amintiri. Tre5uie sa 'i creativ. *ulorile pentru un copil sunt stralucitoare si stimulative. &ar ce vrea sa insemne un stimul luminos;. KpauzaL ..si emotia ridicarii unui o5iect ,reu. <sta conteaza. =E spune o poveste care ilustreaza di'erenta culturala si individuala apro?imativ 4 minute despre cum ,inerele sau a adus acasa in U.". un copil vietnamez si despre incercarile de a a invata un copil sa manance mancare solida ca un <merican> . "i ai atatea amintiri si atatea clari'icari si nu realizezi ca le ai si ca poti sa3ti im5o,atesti cunostintele in atat de multe 'eluri.

=E povesteste acum o scurta istorie despre un dependent de -eroina care era artist si pacient al sau. E i3a cerut sa se aseze pe o 5anca si sa descopere ceva. descoperit noi cai de a vedea 'irele de iar5a# aran@amentul copacilor s.a.m.d.> E> Eu oloses( e,e-ple personale re(vent pentru (a le (unos( (el -ai bine si ast el au o -ai -are putere de (onvingere. R> Ati in(eput a(easta sedinta (u -ulte e,e-ple de autoe,plorare si invatare ti-purie. /oate a(este e,e-ple indi(a o dire(tie a e orturilor ei interioare. #u i.ati spus (lar (e sa a(a, doar ati arun(at o plasa sugestiva si ati per-is in(onstientului ei sa raspunda prin preluarea si elaborarea a(estui aspe(t al plasei dvs. %n (apitolul al %%.lea a- nu-it a(easta pro(esul de o(ali:are aso(iativa indire(ta. E> Depin:i de naturalul pro(es aso(iativ al pa(ientului pentru a integra ele-entele i-preuna. Da(a vreau sa vorbes( despre a-ilia ta (ea -ai usoara abordare si (hiar (el -ai probabil -od de a.ti depasi re:istentele pentru -ine este sa vorbes( -ai intai despre a-ilia -ea. R> Da(a aveti o :ona obie(tiv I, despre (are vreti sa vorbeas(a un pa(ient, -ai intai vorbiti despre :one aso(iate (a topi(a A,7,C (are toate (onverg (atre I. /reptat :ona I este sti-ulata pana la pun(tul in (are este e,pri-ata de (lient. Ati in(eput a(easta sedinta prin a a o eri pro(esului ei aso(iativ -ulte posibilitati de raspuns prin aptul (a a vorbit de -ulte lu(ruri. Hona vi:ata de dvs. pare sa ie aso(ierea dintre (opilarie, di erente individuale si (reativitate. @o- vedea in (urand (at de e i(ient ati ost (and vo- a la (e raspunsuri v.a o erit la introdu(erea pe (are ati avut.o. E> Este de dorit sa o a(i indire(t pentru (a pa(ientul sa nu se si-ta agresat. Este o -aniera de a evita re:istentele. acientul a

Miscarile spontane strecurate intr3o secventa terapeutica1 su,estiile contin,ente

=( incepe sa 'aca miscari mici# usoare cu mana sa si intre,ul ei 5rat incepe sa se miste cu ,ratie# usor# ca si cum ar pluti# intre,ul ei corp pro,resiv preia ritmul ca si cum ar inota

sau ar z5ura# c-iar si picioarele ei se ridica in miscari incete# cu miscari delicate coordonate cu restul corpului. Ea ramane asezata# dar pluteste# z5oara incet in @urul scaunului> E1 <cum 5ineinteles ca nu stiu ce 'aci# e posi5il sa e?plorezi ceva# invataturi din copilarie# secvente de invataturi si do5andire de cunostinte. Tu 'aci o reordonare a cunostintelor# a cuvintelor. auza Una din intre5arile pe care mi le3a pus 'iica mea a 'ost1 Tati# cat de mare eram cand am avut lacrimi prima oara; entru ca stiu ca nu am avut lacrimi cand am plans atunci cand eram 'oarte mica; I3am spus ca e in re,ula. Luna in care 'iecare are lacrimi variaza de la un individ la altul. auzaF &escoperirea ei ca nu a avut lacrimi pana la o anumita varsta si nu cand a avut# i3a dat ei o noua intele,ere a lacrimilor. = E scoate acum pentru cateva minute stadiile in dezvoltarea si e?presia 'uriei din copilarie pana la varsta adulta> *e vreau sa 'aci este sa incepi sa 'ii tu insatiFsa te accepti pe tine insatiFsi sa stii ca poti sa te autocontrolezi. =E spune una din povestile sale 'avorite despre una din 'iicele mici care tipa zile intre,i pentru ca oamenii mer,eau pe lan,a ea si ea stia ca ea insasi este un om. Intr3un 'inal s3a ridicat si a a parcurs prima suta de pasi 'ara destinatie> Vrei sa 'aci ceva. Te controlezi. Iti concenterzi e'orturile. =o alta poveste despre insistentele uneia din 'iicele sale si 'inalizate cu succes de a a intra la 'acultatea de medicina>

R> Ea desigur este intr.o stare de interna i-pli(are, (u toate a(este aparent spontane stari psihi(e. E dragut sa ve:i (a dvs insiva (u toti (ei 28 de ani de e,perienta nu puteti sti (e a(e ea. <olositi totusi a(este -o-ente pentru a.% sugera (a a(e progrese terapeuti(e pentru rearan0area (unostintelor. "ri(u- se-ni i(atia reala a starilor ei o stre(urati intr.o se(venta terapeuti(a. A(easta este o or-a de sugestie (ontingenta in (are alaturati sugestiile terapeuti(e de (o-porta-entul ei (ontinuu si spontan.

/acilitarea auto3e?plorarii
"i este un lucru minunat sa e?plorezi# sa descoperi sinele. K auzaL <cum descoperi di'erite lucruri. Unele sunt personale si3ti apartin numai tie# altele le poti impartasi cu anumite persoane# si altele le imparti cu ceilalti in ,eneral. "i un lucru dra,ut este acesta1 nu stii ceea ce esti pe cale sa descoperi# dar te vei simti minunat pe masura ce vei descoperi. KGesturile lui ( sunt mai 5ine conturate si mai 5o,ate. Ea rade cateodata. In camera este o atmos'era vesela.L <semeni copilului mic care spune# construiesc ceva si cand il voi termina voi sti ce am vrut sa incep. <celasi lucru este vala5il si pentru copilul din patut. K auza lun,aL

"i pentru ca cineva sa te o5serve si sa3ti interpreteze comportamentul poate 'i la 'el de inutil ca si o5servarea unui copil in patutul lui care nu stie intr3adevar ceea ce 'ace. &ar 'ace ceva. K auzaL oti a'la ceea ce 'aci. entru ca ai e?perienta de a intele,e si tre5uie sa 'ie e?perienta ta de a intele,e. K auza lun,aL KE descrie cum un copil poate# in mod repetat# sa incerce sa3si atin,a mana si de 'iecare data sa nu intelea,a ce se intampla atunci cand isi misca mina. <dultul care priveste copilul este intri,at de 'aptul ca acesta 'ace miscari continue de a3si atin,e mana.L <cum am vor5it incercand sa3ti dau o e?perienta ,enerala din care poti incepe propria e?plorare. KE da mai multe e?emple clinice din psi-opatolo,ie in le,atura cu in-i5area autoe?plorarii datorata parintilor sau structurilor sociale.L

R> De(i, in general, un pri- pas (u un pa(ient nou este de a a(e anu-ite progra-e de autoe,plorare. Cand indu(eti transa prin a(este progra-e de autoe,plorare, (onstruiti de apt o ba:a pentru ur-atoarea (aptare adan(a in transa. E> Da. %n(ura0e:i pa(ientii sa a(a toate a(ele -i(i lu(ruri pe (are (a adulti au dreptul sa le a(a. @e:i tu, nu sti- (are sunt s(opurile noastre. A la- s(opurile pe -asura (e a0unge- la ele, nu stiu (e (onstruies(, dar -a voi si-ti bine (onstruindu.le si (and le voi ter-ina de (onstruit, voi sti (e a- (onstruit. Prin psihoterapie se i-pri-a a(est lu(ru in -intea pa(ientilor. #u se stie (e va deveni un (opil. De a(eea, astepti si ai -are gri0a de el pana va deveni (e va deveni. R> Chiar aptul (a nu stii (e va deveni te a(e sa ai si -ai -are gri0a de el. E> @iata repre:inta (eva la (are in :iua de a:i nu ai raspuns. Ar trebui sa te bu(uri de pro(esul de asteptare, de pro(esul de a deveni (eea (e esti. #u este ni-i( -ai pla(ut de(at sa pui se-inte de lori si sa nu stii (e el de lori vor iesi. R> De(i, !ill se a la intr.un progra- de autodes(operire ara sa stiti (eea (e ea va des(operi. Este un lu(ru (are va (ara(teri:ea:a atat pe du-neavoastra, (at si -un(a pe (are o a(eti. Puteti sa (reati (u atentie, dar puteti, de ase-enea, sa va bu(urati de o e,plorare (are nu stiti unde va du(e. E> Este adevarat.

/acilitarea individualitatii1 concentrarea ideodinamica indirecta pentru e?perientele -alucinante

Iti su,erez o e?aminare con'orta5ila. O e?aminare care iti va arata cum propria capacitatea de a intele,e s3a marit si s3a sc-im5at.

K auza lun,aL <cum voi adau,a o noua dimensiune la ceea ce 'aci. "i aceasta este urmatoarea1 KE. descrie cum odata cand 'acea un e?ercitiu de levitatie a 5ratului# toti o5servatorii au avut impresia ca e?ercitiul a esuat pana cand a demonstrat ca su5iectul a trait o e?perienta -alucinanta a levitatiei 5ratului.L <cea -alucinatia a 'ost la 'el de e'icienta ca o miscare reala a 5ratului pentru ca ceea ce a contat a 'ost e?perienta interioara. oti oricand sa doresti sa 'aci apel la en,rame. *red ca stii acel cuvant. <dica intipariri ale diverselor invataturi si e?periente. &ar nu ai nevoie de musc-i de oase si carne. K auza in timp ce (ill se misca mai ,ratios ca niciodataL "i poti vedea culori cu oc-ii inc-isi. K auzaL "i poti simti o senzatie de caldura si de racoare in timp ce corpul tau sta con'orta5il.

KE da si alte e?emple de sentimente si senzatii -alucinante in transa. La un moment dat a o 'ace pe ( sa desc-ida oc-ii si# descoperind ca nu stie nimic despre un ,o5len atarnat pe peretele 5iroului# E continua sa3i tina o mica prele,ere despre ori,inile precolum5iene ale sim5olurilor# etc.L E> A(est lu(ru avori:ea:a, de ase-enea, o -ai buna (unoastere a propriei individualitati. %n psihoterapie ne interesea:a individualitatile. R> A(easta este o -etoda de a le a(ilita a((esul la propria individualitate prin autoe,plorare (are (ondu(e la o -ai buna auto(unoastere. %n ti-p (e vorbeati de -is(area halu(inanta a -ainii va re ereati indire(t, pe de o parte la ori(e ar inse-na -is(area -ainilor sale, iar, pe de alta parte a(ilitati posibilitatea unei e,periente halu(inante prin (on(entrarea ideodina-i(a. E> Da, dar -a (entre: in spe(ial pe e,perienta interioara (are a ost i-portanta. Care sunt e,perientele sale interioare (ele -ai i-portanteG R> Da, nu-itorul (o-un al -a0oritatii sugestiilor pe (are i le.ati dat iese, in s arsit la lu-ina oarte (lar ai(i (and spuneti (a poate a(e apel la engra-e...intipariri pentru di erite invataturi si e,periente. Este oarte (ara(teristi( abordarii du-neavoastre. +ai intai spuneti povesti si dati nu-eroase e,e-ple interesante re eritoare la (eea (e -ai tar:iu pa(ientul este (apabil sa a(a. Patternurile initiale re eritoare la (on(entrarea ideodina-i(a si aso(ierea indire(ta initia:a -ulte pro(ese de (autare autono-e in pa(ient, ast el in(at, atun(i (and dati sugestia -ai dire(ta, in(onstientul este pregatit in ter-enii propriilor -e(anis-e si -intea (onstienta este dorni(a sa pri-eas(a (eea (e poate.

*riterii pentru creativitatea autentica1 psi-osinteza

E1 <cum voi vor5i cu dr. Rossi. <ceste miscari nu pot 'i interpretate corect. Orice inteles le dam reprezinta interpretarea noastra. ot sa 'ie miscari complet in'antile realizate de musc-ii unui adult. R1 "i# de asemenea# au o orientare temporala di'erita# poate.

E1 "i o orientare mentala di'erita. O alta orientare emotionala. R1 <cesta reprezinta un pro,ram ,eneral de e?plorare pe care l3ati 'olosit cu ea. E1 "i poate sa3si aminteasca la orice nivel doreste. "tiu ca imi pot aminti ceea ce s3a intamplat la varsta de 0 saptamani. &aca eu pot# atunci pot si altii. K( continua miscarea# parand ca a uitat de conversatia pe care o au E. si R.L R1 *eea ce ma intereseaza pe mine este 'aptul ca ea ar putea trai o e?perienta emotionala corectiva. E?ista vreo posi5ilitate sa a'lam acest lucru; Mintea ei sintetizeaza noi e?periente psi-ice; "intetizeaza ea in acest moment noi proteine la 'el cum su5stratul or,anic sintetizeaza noi e?periente 'enomenolo,ice; *um am putea a'la; <sa cum a zis zilele trecute dr. D# i3a placut inducerea levitatiei 5ratului pentru ca i3a dat permanent 'eed5ack re'eritor la ceea ce se intampla in interiorul participantului. <s vrea sa primesc mai mult 'eed5ack din partea ei dar# in acelasi timp# nu as vrea sa3i tul5ur e?perienta. E1 Le permiti pacientilor sa descopere ca pot rezolva o pro5lema care anterior nu avea rezolvare. &eci stii ca a 'ost ceva adau,at. R1 &a# ceva este sintetizat. KE. descrie detaliat un e?emplu despre cum un nume al unei strazi aparent spontan pus de un adult# era de 'apt un raspuns care3si avea ori,inea in copilaria sa. *eea ce ar putea parea spontan sau nou sintetizat poate ast'el avea ori,ini in e?perientele trecute de care nu suntem constienti.L R1 Nu avem cum sa stim e?act ceea ce se intampla# dar iti poti da seama ca este ceva 5un# si deci continui. E1 nu stiu daca este important sau nu. Evident# ea se simte 'oarte 5ine. R1 &a# ma astept la un moment creativ.. Tre5uie sa 'ie placut pentru ea sa stie ca poate 'ace asta sin,ura in propriul stil pentru orice scop constructiv.

E1 nu poti sti niciodata# miscarile ei lente pot 'i percepute in mod su5iectiv ca 'iind miscari rapide. KE. da un e?emplu clinic.L E> 'tii (a e (eva sinteti:at, pentru a olosi (uvantul tau pre erat, pentru (a pa(ientii des(opera (eva nou, nu -ai pot ni(iodata sa rea(tione:e intr.un -od ve(hi in(o-plet. Lu-ea lor este pentru totdeauna s(hi-bata. R> Criteriul (el -ai evident pentru (reativitatea autenti(a sau psihosinte:a este a(ela (a parerea pa(ientilor despre lu-e, atitudinile si (o-porta-entele se s(hi-ba. "ri(e -ai putin de(at a(easta insea-na (a pa(ientul doar plateste un servi(iu de vorbe terapeutului pentru ori(are insight.uri aparent de:voltate. E> (and se si-t bine pa(ientiiG Cand (eva a ost vinde(atJ R> De(i a te si-ti bine, a e(tul po:itiv al unui pa(ient a lat in ast el de (ir(u-stante insea-na (a (eva a ost vinde(at. E> A(el (eva de:irabil se inta-pla ori(at de nepla(ut ar i. R> De(i a e(tivitatea po:itiva este alt (riteriu i-portant al satis a(tiei -un(ii.

Trei tipuri de transa1 centrata pe sine =sel' a5sor5tion># raportul si somnam5ulismul

R1 <s spune ca (. este intr3o stare de somnam5ulism acum; *um ati descrie transa ei; E1 ro'unda# orientata spre sine. "omnam5ulismul inseamna ca ai o anumita relatie

e?terna. oate atin,e anumite scopuri# dar sunt toate in interiorul ei.

R> 'e pare (a e,ista (el putin trei tipuri de transe terapeuti(e de ba:a> A1; centrata pe sineAsel .absorption;, in (are pa(ientii sunt atat de absorbiti de autoe,plorare (a ei par(a nu -ai sunt (onstienti de terapeutD A5; (on(eptia -ai populara a transei, in (are pa(ientii sunt in raport (u terapeutii si raspund la sugestii si A6; somnambulismul, in (are o(hii pa(ientilor pot i des(hisi, iar a(estia se (o-porta (a si (u- ar i tre0i, dar se a la in(a in transa. E> %n pra(ti(a, ele se i-bina, dar (ele de -ai sus ar i e,tre-ele intre (are o transa poate i indusa.

Trezirea spontana si reinductia neasteptata

KIncet ( se trezeste# aparent spontan in acest moment.L R1 *um ai compara e?perienta spontana cu activitatea -ipnotica a dr. E. de azi; (1 <ceasta este mai lun,a. &ar si ... KIn acest moment oc-ii lui ( se inc-id si 5ratele sale se misca spontan ca in transa.L R> %n ti-pul pri-elor -inute dupa tre:ire se a la intr.o transa super i(iala AEri(*son si Eri(*son, 1911;. A(easta i-preuna (u intrebarea -ea despre transa a ost aparent de a0uns pentru a.i reindu(e o transa pro unda.

"E"IUNE< .1 artea a doua1 "crierea automata si disocierea

Utilizarea transei spontane pentru noi invataturi KIn timp ce ( este in transa E continua.L E1 <cum as vrea sa inveti altceva.

K auzaL <s vrea sa3ti dau posi5ilitatea sa inveti cu totul altceva. K auzaL Vrei sa inveti ceva cu totul nou; /ara prea mare e'ort; K auzaM ( da din cap 'oarte incet# E asaza patru 'oi de -artie si un creion pe 5irou intre ei# ast'el incat amandoi sa ai5a acces usor la ele.L E> Re-ar(a pau:ele din se(tiunea asta. 'a (eri (uiva sa invete (eva nou este peri(ulos, de(i a( pau:a si apoi spun ara prea -ult e ort pentru a.l a(e -ai putin peri(ulos.

*onvertirea transei tip centrata pe sine =sel' Na5sor5tion> in raport

E1 <cum indi'erent unde te duci poate 'i temporal discontinuu. "i poti reveni in 5irou si sa mi te alaturi. "i poti muta scaunul mai aproape; (1 Hmm; E1 Muta3ti scaunul mai aproape de 5irou si de materialele de scris. KOc-ii lui ( se desc-id dupa ce isi aran@eaza scaunul dar# 'elul cum priveste si miscarile lente ale corpului indica 'aptul ca este inca in transa.L R> Ai(i ii (ereti sa vina in raport dire(t (u du-neavoastra. %n pri-a parte a a(estei sesiuni o lasati sa intre intr.o transa de tipul (elei (entrate pe sine Asel .absoption;. A(u- re-ar(ile pe (ale le a(eti o a( sa de:volte o transa in (are se regaseste intr.un raport dire(t (u

du-neavoastra pentru a putea e,peri-enta noi invataturi hipnoti(e ur-arindu.va indi(atiile indeaproape si e,a(t.

"crierea automata# re,resia de varsta si disocierea

E1 <cum te voi trata ca pe un copil. Esti de acord; (1 "i,ur E1 <i -artie si creioane acolo. (1 ot sa ma comport ca un copil; "i sa ma tratati ca atare; E1 Nu# nu te vei comporta ca N Nu te voi mai trata ca pe un copil. K auzaL &ar poti invata in continuare <cum privindu3ma ce crezi ca va 'ace mana ta; (1 ocB K*u un zam5et copilaresc.L Nu stiu ce va 'ace. E1 <tin,e 'oaia cu creionul. (1 Este 'oarte ,reu sa3l controlez Kin timp ce ia creionul intr3un mod ciudat.L E1 Il poti controla# poti scrie. K auzaL "i poti scrie ceva ce nu stii ca scrii.

(1 /ara sa stiu ca scriu; E1 "i poti scrie o intre5are la care la nivel constient nu stii raspunsul. "i il stii doar inconstient. K auzaL R> Ati introdus posibilitatea s(risului auto-at, dar, -ai intai, ati stabilit un set de invataturi din (opilarie. La el (u- a invatat sa s(rie in (opilarie, sperati (a un s(ris ase-anator s(risului unui (opil o va a0uta la s(rierea auto-ata. Dar, ea a a((eptat prea repede rolul (opilului, asa (a a trebuit sa.l (ore(tati. De apt, ea a raspuns literal-ente la (eea (e ati spus -ai devre-e re eritor la aptul (a o veti trata (a pe un (opil. E> Da. Ea a raspuns (a un (opil. A trebuit sa o s(ot din a(ea stare deoare(e (opiii pot i destul de iresponsabili. R> -odul (iudat de a tine (reionul este un indi(ator al regresiei de varsta. Apoi dati pri-a sugestie re eritoare la s(risul auto-at> poate sa s(rie ara sa stie (e s(rie. <ara sa stie (e s(rie, desigur, a(ilitea:a diso(ierea de (onstiinta adultului.

*oncentrarea indirecta ideodinamica pentru 'acilitarea scirsului automat

Iti voi da un ast'el de e?emplu. PE des(rie un e,e-plu de s(ris auto-at. 9n pa(ient ii soli(ita lui E per-isiunea sa s(rie o intrebare si apoi raspunsul la a(easta intrebare. E i.a distras atentia (u o (onversatie in ti-p (e a(esta, in -od spontan, a s(ris intrebarea si apoi raspunsul pe parti di erite ale hartiei. E a i-paturit hartia si a pus.o in geanta ei. /rei luni -ai tar:iu ea a spus (a a gasit raspunsul la intrebarea ei si a (erut per-isiunea sa se uite pe hartia i-paturita. A des a(ut hartia si a re-ar(at aptul (a a s(ris de apt doua intrebari, nu una. Pri-a> -a voi (asatori (u 7illG

Raspunsul era nu. A doua intrebare> 'unt indragostita de Ho)ardG Raspunsul era da. A(uera logodita (u Ho)ard. Ast el, s(risul auto-at (u trei luni in ur-a a re le(tat (on li(tul -a0or din a(el -o-ent si se re erea la senti-entele pentru 7ill si Ho)ard (are -ai tar:iu o vor deter-ina sa se desparta de pri-ul si sa se logodeas(a (u (el din ur-a.Q E1 Toti avem acum ast'el de intre5ari. <cel pacient stia din comportamentul meu ca nu voi citi nici intre5area pe care a scris3o pe acea -artie si nici raspunsul la aceasta. Lasa mana sa se miste li5er in timp ce tine creionul. K auza. ( ia creionul in mana.L <cum sa presupunem ca3mi zici ceva despre un anumit lucru# altceva decat ceea ce va scrie mana ta. R> A(est lu(ru este tipi( pentru abordarea du-neavoastra atun(i (and un pa(ient pare sa aiba nevoie de a0utor in transa. Cand un nou pro(es de invatare este pe (ale sa ie or-ulat sau e,pri-at pentru pri-a data, se in(epe in(et (u e,e-ple ale (o-porta-entului dorit. A(est lu(ru pare sa.i -otive:e pe pa(ienti si sa le o ere indi(ii in(onstiente despre (u- sa pro(ede:e. De ase-enea, o era ti-p pentru (a anu-ite (one,iuni interne sa se reali:e:eD ti-p pentru (a pa(ientul sa reali:e:e (eea (e vrei (u adevarat sa :i(i si esti dispus sa astepti rea(tia lui. E pro(esul de ba:a al (on(entrarii ideodina-i(e indire(te. Re-ar(a Rtoti ave- a(u- ast el de intrebariE a(ilitea:a pro(esele in(onstiente de (autare pentru a se e,pri-a in s(ris. %n(er(ati o alta abordare diso(iati(a (erandu.i sa vorbeas(a despre alt(eva de(at despre (eea (e va s(rie pe oaie.

<mnezia si prote@area pacientului in transa

K auza. ( se uita 'ara sa clipeasca in oc-ii lui E si# in timp ce el se uita si el in oc-ii ei# mana ei cu o surprinzatoare rapiditate si 'ermitate scrie o propozitie clara. In momentul in care termina de scris propozitia si nu mai scrie aparent nimic# E intoarce rapid si

su5til 'oile ast'el incat sa nu se vada ceea ce a scris (. Ea continua sa se uite in oc-ii lui E si aparent 'ara sa3si dea seama de ceea ce a 'acut E.L (1 < 'ost o intre5are; E1 Hmm; (1 < 'ost vreo intre5are; <m scris vreo intre5are; E1 Unde; K( vede acum pa,ina ,oala si se uita intri,ata la E.L <i scris o intre5are; (1 <m scris o intre5are; E1 Unde; (1 <ici. KEvident si mai intri,ata.L K auzaL <m crezut ca creionul s3a mutat cumva# cred. K auzaL *red ca nu. Tin creionul in mana. &e ce am creionul in mana; K auzaL <m visat cumva; <m adormit; Nu# nu am adormit pentru ca am amintiri vii ale acestui lucru.

R> De (e ati a(operit (eea (e a s(risG E> L.a- a(operit pentru (a sa se si-ta -ai in siguranta. #u in(er(i sa (er(ete:i. De ase-enea, ii indu(eti o a-ne:ie indelungata Asustained a-nesia;. R> Chiar si da(a in ti-pul transei in(er(ati sa nu vada -aterialul. E> Da. A(est lu(ru ii da o(a:ia sa s(rie -ai -ult. @a sti atun(i (a nu vei pro ita de ea. #u (er(ete:, nu il (ites( la -o-entul respe(tiv. R> /oata a(easta intrigare si indoiala pe (are le are sunt indi(ii ale unei a-ne:ii si ale unei diso(ieri. Atat de nesigur este eul (onstient in(at ea nu stie da(a visa sau da(a era ador-ita.

&escrierea clasica a disocierii

E1 <mintirile intense le poti impartasi; (1 &a# am una 'oarte importanta pentru mine. *-iar vrei sa o auzi; E1 < 'ost o intre5are importanta; (1 Nu stiu. <m avut sentimentul unui lucru important. Tineam un creion# mana am simtit3o de parca se misca. *and tii un creion in mana# stran,i de,etele. &ar creionul nu3 mi @ena de,etele. &e aceea am crezut ca ceva este ciudat. Tineam un creion in mana si sin,urul motiv pentru a 'ace acest lucru nu putea 'i altul decat scrisul. &ar nu simteam ca tin un creion. Nu are sens. *-iar nu simteam ca tineam un creion in mana. &ar vad creionul in mana mea# deci presupun ca il tin# nu; &ar mana mea simt ca e cam teapana. Nu teapana ca o scandura. &ar nu e N nu stiu cum sa descriu N este oarecum amortita aproape. "imt un alt'el de sentiment acolo# acum. E1 <re sens aceasta intre5are; Mana ta vrea sa scrie din nou;

(1 Iar; arca ar vrea sa scrie din nou dar nu poate pentru ca nu vrea sa tina creionul sa scrie. "tii despre ce vor5esc; E1 &a. (1 Tii un creion# tre5uie sa tii creionul cu var'ul de,etelor pentru a putea controla si pentru a scrie ce vrei tu. E> Ceea (e des(rie este diso(ierea dintre s(ris si o parte a (onstiintei. Este o des(riere (lasi(a a diso(ierii de pun(tul de vedere subie(tiv. %n(onstientul ei vrea sa tina (reionul alt el de(at ea il tine in -od nor-al. R> De (eG E> Pentru (a este -aterial in(onstientJ La el (a atun(i (and esti in va(anta si te i-bra(i alt el. Cu- alt elG Doar alt elJ R> <aptul (a tinea (reionul alt el este un se-n al autenti(itatii eno-enului de s(ris auto-at. E> Da.

&isocierea corpului si depersonalizarea lim5a@ului

(1 Mana mea tine creionul si il simt ca si cum este pe cale sa scrie# dar nu scrie# nu tine creionul ca sa scrie. Nu tine creionul in manierea in care tre5uie sa scrie. E1 oate este scris automat. K auzaL (1 Este posi5il. Nu m3am ,andit la asta pana acum. &ar cum este posi5il; Mana ta inca poate N 5ine# asteapta un minut. Musc-ii inca tre5uie sa tina creionul sa scrie. Nu; Nici nu mai simt ca tin creionulB

KEa a tinut de 'apt creionul in mana pe toata durata discutiei.L &ar vad ca tin creionulB Nu simt presiunea. E1 In mod normal# o persoana isi da seama ca tine un creion in mana# nu tre5uie sa vada ca il tine. (1 <devarat# asa simt# dar nu simt ca tin creionul# in sc-im5 vad ca3l tin. E1 &a# asa este. oate pentru ca mana ta vrea sa mai scrie automat ceva. K auzaL E posi5il sa pui mana intr3o pozitie in care poate sa scrie. K auzaL oate ai dori sa3l privesti si sa vezi ceea ce scrie# doar# 5ineinteles nu vei sti ceea ce scrie. K auza lun,a. Mana lui ( incepe sa se miste 'erm si repede si scrie cateva propozitii.L (1 <s putea sa3l citesc; Este scris ceva acolo# este scrisul meu; Imi simt mana ciudat# parca e mina mea# dar nu am scris eu nimic. E> "bserva li-ba0ul atun(i (and se re era la -ana sa> o si-t de par(a e pe (ale sa s(rie....nu -ai este ea. R> Diso(ierea du(e la o depersonali:are a diso(ierii dintre o parte a (orpului si a(tivitatea sa. E> /rebuie sa vada (reionul (a sa stie (a il tine in -ana. A(est lu(ru este dovada a separarii dintre (onstient si in(onstient.

E> "bserva (u- a((ept si reintares( depersonali:area utili:andu.o si (ontrastandu.o (u partea (areia -a adrese:. Poate vedea (eea (e s(rie, dar a(est lu(ru insea-na (a nu va sti (eea (e s(rie. Poti vedea ara sa stii. #u pot vedea doar a(ele (arti, de e,e-plu. %ntrebarile ei si senti-entul (iudat sunt toate (ara(teristi(i ale pro(esului diso(iativ.

O disociere intre ,andire si sentimente

E1 Uita3te aici. KE ii distra,e atentia ast'el pentru un moment si apoi cu a5ilitate a intors -artia ast'el incat ( sa vada o -artie al5a in 'ata sa.L arca te intri,a ceva. <cum vrei sa3l citesti; K auza in timp ce ( se uita in van dupa scrisul ei pe 'oaia ,oala de -artie.L (1 <m visat; =*u o voce dulce si indepartata.> K auzaL <m visat; KE scoate la iveala una dintre 'oi cu scrisul lui (.L E1 Este acesta scrisul tau; (1 &ar acest scris; Nu poate sa 'ie scrisul meu# nu; Este scrisul meu; In primul rand tre5uie sa3mi spui# am scris eu asta; Cred ca eu am scris asta# dar nu simt sa3l 'i scris. Tin un creion si de aceea il pun la loc1 cred ca am scris ceva pentru ca de o5icei nu tin creionul in mana daca nu 'ac ceva cu el. &ar nu simt ca am scris ceva. <ceasta mana este mana mea. KRe'erindu3se la mana stan,a care nu scrie.L <ceasta mana Kdreapta ei care a scrisL este separata de cealalta Kstan,aL. &ar nu stiu# nu simt sa 'i scris intr3adevar.

E1 <cum e?prima aici impresia intelectuala1 tu ai scris pe cealalta pa,ina; (1 Nu simt ca am scris. R> Re-ar(a sa, eu cred (a a- s(ris, dar nu ma simt (a a- s(ris indi(a o diso(iere (lara intre gandire si sen:atie. Este interesant de notat aptul (a eul (onstient aso(iat (u gandirea e-is erei stangi este retinuta (a o parte a identitatii sale, in ti-p (e senti-entele sau sen:atiile, aso(iate -ai -ult (u e-is era dreapta sunt diso(iate. E> /oate a(este intrebari si in(er(ari de logi(a si rationali:are sunt (ara(teristi(e starii diso(iative autenti(e. R> Este (a si (u- e-is era sa stanga (u logi(a sa in(ear(a sa rationali:e:e un apt (are poate i in a ara e,perientei sale, la el (u- pa(ientii (u le:iuni ale e-is erei drepte si de i(ite utili:ea:a e-is era stanga inta(ta sa rationali:e:e (o-porta-entul lor ara sa re(unoas(a vreodata in(ongruentele sale ALuria. 1976;.

Incura@area disocierii1 un con'lict intre ,andire si sentimente

E1 !ine# sa vedem ce crede mana ta. Lasa mana ta sa arate ceea ce ai scris. <cum doar priveste ceea ce3ti arata mana ta. KMana lui ( se ridica.L oate va lua creionul si va scrie# da. KMana lui ( scrie da.L (1 *um pot sa stiu daca nu stiu; "imt ca poate stii# dar mintea mea crede ca simte asta# simt ca stie ca a scris ceva. *eva# undevaB &ar eu K auzaL

<m scris ceva# dar este 'oarte K auza in timp ce ( pare ca a cazut pe ,anduri.L E1 /oarte ce; (1 Gandirea mea nu e 'oarte clara acum Kvoce indepartata.L E1 &e ce; (1 "unt 'oarte rela?ata. Gandirea mea N e ca si cum sentimentele mele nu vor ca mintea mea sa ,andeasca# in special. E1 Lasa mana sa3ti arate ... spre scrisul automat. (1 &ar nu3mi va arata nimic. E1 oate ca scrie da sau nu. KMana lui ( ridica creionul.L E> A- obligat.o sa a((epte pe da (and a- :is (a -ana poate va s(rie da. A(est lu(ru adan(este diso(ierea pentru (a ii de-onstrea:a (a poate s(rie auto-at, dar de ase-enea poate sa s(rie anu-ite raspunsuri Araspunsuri la sugestiile lui E sa s(rie da.;. %n a(est -o-ent nu vrea sa (reada (a s.a supus s(riindu.l pe da. de(i senti-entele sale nu vor (a -intea sa sa gandeas(a, in spe(ial. R> 9n (on li(t intre gandire si senti-ente.

E?perienta su5iectiva a disocierii

E1 <sta am vrut sa spunem prin automat. Vrei sa vezi ceea ce va scrie; (1 NU. Nu vreau sa incerc nimic. Vreau sa3l las in voie.

E1 Totusi poti ,-ici. Mana va scrie raspunsul corect. (1 *red ca da sau nu N pentru ca nu simt ca si cum am scris cand m3am ,andit cum am simtit cand tineam creionul in mana. E1 Intre5area mea este1 a scris; KMana sa incepe sa scrie.L (1 "e misca sin,ura. "e misca sin,ura. *iudat# sunt atat de constienta de asta. K"opteste 'oarte dulce.L "crie. K auzaL Tine un creion. "imt# nu stiu# simt ca si cum mana este o mana cosmica. O vad ca pe o parte a corpului meu# dar e ca o mana cosmica co5orand din nori. E1 *rezi ca ai vrea sa mai incerci; (1 Nu 'runtea mea# dar restul 'iintei mele simte ca si cum va mai scrie ceva. &ar nu 'runtea mea. E ca si cum 'runtea mea se impotriveste restului corpului meu# acum. E1 une mana pe -artie. (1 Hmm; KVoce indepartataL E1 "crie (1 <r tre5ui sa incep sa scriu sau nu inca; Nu stiu cum sa 'ac. "incer nu stiu cum. E1 Gata; <i vrea sa modi'ici cevaU (1 &a# cred. E1 Lasa mana sa inceapa sa scrie.

KMana ei incepe sa scrie cateva propozitii in timp ce ( se uita la E. <sa cum se intampla la scrierea automata# mana lui ( prinde viteza pana a@un,e sa scrie cu o viteza mai mare decat cea normala. *and termina impatureste 'oile avand ast'el in 'ata sa iar 'oi ,oale.L E> %ntreband.o (e va s(rie, a- a(ilitat diso(ierea si a- lasat.o sa.-i spuna (a ea vrea sa s(rie auto-at. Apoi i-i o era -ulte e,presii subie(tive ru-oase re eritoare la diso(ierea dintre -inte si (orp, ea iind destul de naiva in (eea (e priveste hipno:a.

O intre5are care structureaza amnezia

E1 <cum putem intre5a1 crezi ca poti scrie automat; K*a si cum nu ar 'i scris nimic.L (1 o'tim; E1 "pune3mi sincer1 crezi ca poti scrie automat; (1 *red ca da. Orice este posi5il. *red ca orice este posi5il. E1 &oar vor5esc cu tine. (1 Nu stiu prea multe despre asta. *um se incepe; Vreau sa spun ca mana mea N este doar un pic a mea# stii. entru ca pare sa 'ie a mea# dar nu este N si sin,urul mod in care am scris este sa tin creionul cu de,etele. Odata am incercat sa scriu cu de,etele de la picioare. &e asemenea# cu ,ura si dintii. K"crierea automata a lui ( a realizat3o cateodata mai ciudat tinand creionul intre de,etul al doilea si al treilea# asemanator cu e'orturile unui copil de a scrie.L &ar acum# ca sa 'iu pe deplin sincera# nu simt ca mana mea ar tine creionul ca sa scrie ceva. "tii despre ce vor5esc; "imt ca ma 5al5ai. E1 Vor5esti si ceea ce spui are sens numai ca nu iti dai tu seama. "i dr. Rossi crede la 'el. Este 5una -artia aceasta ca sa scrii automat; (1 !ine# am sa incerc dar vreu sa3mi spuneti cum sa incep# mai e?act. Las mana sa simta creionul# nu; "imt ca nu imi 'olosesc mainile. &eci cum stiu daca am scris ceva# mai

e?act; <m simtit ca o mana a co5orat din nori si eu am urmarit3o si am vazut3o miscand. R> A(easta intrebare, in a(est -o-ent, ii (reea:a o a-ne:ie a s(risului auto-at pe (are doar (e il ter-inase -ai devre-e. De apt, orientati (onversatia intr.un ti-p dinainte (a ea sa i invatat sa s(rie ast el in(at ! tinde sa aiba o a-ne:ie a (eea (e a s(ris -ai devre-e. A(easta se nu-este a-ne:ie stru(turata AEri(*son, Rossi si Rossi, 1973;. E> Da, pune a(tul s(rierii intr.un anu-it ti-p separat. Apoi spune -ulte e,presii (lasi(e ale pro(esului diso(iati(> Rpare sa ie a -ea, dar nu esteE. R> 'enti-entul ei (a doar vorbeste ara sens, (a se balbaie este un alt indi(ator al diso(ierii. @orbele ei sunt (lare pentru noi pentru (a intelege- a-bele parti M (onstient si in(onstient. Dar ea nu poate sa le dea un sens desi in(ear(a a(est lu(ru si, ast el, e orturile ei i se par vorbe ara sens.

Economia scrierii automate1 lim5a@ul varia5il al lui Rda sau nuQ

E1 !ine# acum as vrea sa 'ac ceva# as vrea sa 'ii interesata si sa3ti placa. KE intoarce pa,ina cu primul ei scris automat N 'i,ura +.L (1 Eu am 'acut asta; O-# &oamneB E1 Esti uimita de 'aptul ca ai scris automat; (1 Eu am scris aia; ot sa o citesc; E1 Nu stii ce ai scris# nu ai citit3o# din cate stiu eu. oate ai vrea sa o citesti sau poate nu# asta numai tu decizi. (1 VreauB

E1 <ceasta este partea a doua. KIntoarce# de asemenea# si pa,ina a doua N 'i,ura ..L (1 Nu prea stiu sa scriu# nu; E1 "crierea automata se caracterizeaza prin acest lucru. (1 O-# si,ur. E1 Te3ai descurcat 'oarte 5ineB R> A s(ris (u o (laritate neobisnuita. E> Da, de obi(ei nu se depune atata e ort. 9n raspuns a ir-ativ ARdaE; este (ondensat de obi(ei intr.o linie verti(ala, iar un raspuns negativ ARnuE; intr.o linie ori:ontala. R> De(i, de apt, o linie verti(ala este o abstra(tie si o linie ori:ontala, de ase-enea. E> Asa este. 'i un Rnu stiuE poate i (ondensat intr.o linie ori:ontala (u -ai -ulte variatii (are insea-na da(a este de a(ord intr.o -asura -ai -are Aspre verti(ala; sau da(a nu este de a(ord intr.o -asura -ai -are Aspre ori:ontala;. Ast el>

Da

#u

#u stiu 9n RdaE s(ris pe partea opusa a paginii poate inse-na un nu. 9n RdaE in (apatul de sus al oii insea-na da, dar da(a este s(ris in 0osul oii atun(i este un nu.

Multiple semni'icatii ale scrierii automate1 atentie la interpretare

(1 ot sa3l citesc cu voce tare; K*iteste.L "a te rela?ezi si sa 'ii una cu soarele este ok. *a sa co5ori din nou doar aluneca pe razele lunii. Hmm# asta inseamna ca tre5uie ca sa astepti pana vine noaptea ca sa poti co5ori. KE scoate la iveala cea de3a trei 'oaie de -artie N 'i,ura 0.L <m scris; &oamne# ce scris ciudatB Nu pare sa 'ie scrisul meu# asta stiuB K*iteste.L "oarele nu este prea cald ca sa Iu5esc soarele si sunt una cu centrul acestuia. "untem unul si parasesc 'ocul din nou# 'ara sa ma ard. "i iu5irea este ca soarele. <igura 1> Pri-a oaie (u s(rierea auto-ata a lui !ill. Pri-ul rand (u s(risul -ai -are este s(ris auto-at. 'ub ie(are rand este s(risul de adult al lui !ill, reali:at -ai tar:iu.

<igura 5> <oaia a doua (u s(rierea auto-ata. '(risul -ai -are este s(ris auto-at si sub ie(are rand este s(risul de adult al lui !ill reali:at -ai tar:iu in vederea (o-pararii.

<igura 1> (ea de.a patra oaie a lui !ill (u s(rierea auto-ata. " (o-paratie intre s(risul auto-at si elul (u- s(rie de obi(ei.

KE. ii arata cea de3a patra 'oaie cu scrierea automata N 'i,ura 2.L <m scris si asta; KEa citeste a'ectata si lacrimand cateodata.L &ra,ostea neimplinita de nou imi va distru,e viata; E?ista vreun mod de a parasi centrul soarelui 'ara sa patesc ceva; rin 'oc si cazand; E1 Inseamna ceva pentru tine; (1 Intr3un sens pro'und da# dar nu intr3alt sens. E1 <m o intre5are ridicola1 ce culoare are parul tau; (1 !lond. !lond spalacit. *uloare mea naturala este spre 5lond. E1 entru ca 'ata mea m3a intre5at despre o 'ata 5londa si nu stiam o 'ata 5londaB

KRe'erindu3se ,lumind la 'aptul ca Erickson este 5londL. "i ete T-ompson# pe care3l stiu de multi ani... KE continua pentru cateva minute sa vor5easca despre parul 5lond incepand ast'el o conversatie oarecare si distra,andu3i ast'el atentia lui (ill de la munca psi-olo,ica.L E> E,ista o di erenta intre a (iti (u vo(e tare sau (u vo(e in(eata, de(i trebuia sa (eara per-isiunea sa (iteas(a tare. Este un alt aspe(t al diso(ierii. A(u- nu a- a(ut ni(i un e ort (a sa inteleg (e vroia sa trans-ita. Cand a spus (a s(risul este (iudat, a(easta insea-na (a este strain (onstiintei sale. /rebuie sa ii (onstient de dublul sens al unor (uvinte (a soare (are ar putea inse-na iu Ain lb. engle:a> sun V soare, son V iu;. %ntotdeauna (auti a(ele duble

posibilitati. Pot avea ideea (eea (e insea-na dar nu a- de gand sa o intreb pentru a.i de:valui. R> <aptul (a vorbeste despre posibillitatea (a viata ei sa ie distrusa sugerea:a (a aveati dreptate (and ati (onsiderat proble-a (a iind deli(ata si ast el gri0a a ost 0usti i(ata. E> /otusi ea incearca sa.-i de:valuie (eva desi (red (a nu a- dreptul in a(est -o-ent de in(eput al 0o(ului. Asa (a o las sa.-i de:valuie (eva, dar eu aleg (e> parul blond. R> 9tili:ati i-pulsul pre-atur de a de:valui prin devierea spre o proble-a relativ ino(enta (u- este (ea a parului blond. E> Apoi de la de:valuire (ondu( (onversatia spre ii(a -ea, viata -ea si, in inal, spre prietenul -eu Pete /ho-pson (are o du(e departe, intr.adevar de -aterialul nostru. Pentru psihoterapie s(oti anu-ite invataturi dintr.un (onte,t si le apli(i intr.altul.

"ursa <mneziei
E1 Apropo, (e sti despre astaG Are erindu.se la tabloul de pe peretele din birou; (1 Este (eva pre . Colu-bianG E1 Ce te a(e sa (re:i (a este (eva pre M Colu-bianG (1 A- va:ut desenul de a(olo. DesenulG Desenul arata (aO., nu stiuG Cu adevarat nu stiu. /otusi supra etele sea-ana (u (eva. As putea sa -a insel dar nu stiu M este atra(tiv M dar nu stiu prea -ult despre asta. E1 /i.a- pus eu (a era pre M Colu-bianG (1 Cine, tuG E1 Da. (1 Ei bine, ni(iodata nu v.a- intrebat despre a(est lu(ru, asta stiu. De (eG Ati presupus (a v.as i intrebatG APau:a; Ati presupus (a v.as i intrebat (eva despre astaG E1 #u a- presupus. A- spus.

(1 Chiar asaG R1 Ai(i, !, de-onstrea:a o sursa a a-ne:iei. Ea (unoaste (eva despre si-bolurile pre M Colu-biene despre (are i.ati vorbit -ai devre-e in ti-p (e ea era in transa dar ea nu stie (are este sursa a(estor (unostinte.

Re,resia de varsta prin -alucinatii vizuale a multiplelor ima,ini de sine *oncentrarea ='ocalizarea> asociativa indirecta pentru a 'acilita si,uranta si directia in inducerea transei.

Dupa (e a as(ultat istoria unui (a: interesant, pentru o 0u-atate de ora, despre povestea adoptiei a doua etite, lupta lor pentru a((eptare si -ulte inta-plari traite in di erite (ase, !. devine (on(entrata A i,ata; iar o(hii ei in(ep sa (lipeas(a (a si (u- in(epe sa intre in transa. Cateva -inute -ai tar:iu -ana ei in(epe sa levite:e si sa se ridi(e aproape spontan. Ea, in -od evident, se si-te absorbita de transa pentru (a ea :a-beste si si-te lo(ul din 0urul ei. E.> 'i !., pe par(ursul vietii tale (u adevarat ai ost -ulte etite di erite. 9nul din lu(rurile pe (are il poti a(e, !ill, il poti a(e (u o(hii des(hisi, il poti a(e (u o(hii in(hisi. Alinia:a etitele. <ie(are din ele are (eva aparte, (eva spe(ial si o stare plina de inteles.

R.1 %n(a odata olositi o(ali:area aso(iativa indire(ta atun(i (and povestiti despre (a:ul interesant al etitelor, pentru a in(epe pro(esul de a(tivare a propriilor aso(iatii si a-intiri despre propria ei (opilarie. Ea este pe deplin absorbita de povestea dvs. Atentia ei este asa de o(ali:ata si i,ata in(at in(epe sa -ani este in -od natural pri-ele se-ne ale transei. Ai(i, dvs. a(eti o tre(ere lina de la (a:ul povestit (atre pri-a instru(tiune Asugestie; dire(ta, des(hisa pentru a.i a(ilita lui !ill e,perienta de transa a(tuala. E.1 Da, si da(a ea are vreo indoiala in sinea sa despre (apa(itatea de a vedea a(este etite, dvs. depotentati a(est lu(ru prin aptul (a ii dati posibilitatea de a alege, de a sta (u o(hii des(hisi sau in(hisi. 'i abia atun(i olositi (uvinte (u se-ni i(atie -a0ora Ai-portanta; pentru a o a0uta

sa a0unga sa des(opere se-ni i(atia ei personala, -ateriala Ase-ni i(atie -ateriala pe (are ea o da;.

O5servatorul o5iectiv
E.1 In ceea ce te priveste (ill# poti 'i un o5servator detasat# desprins# incantata sa privesti la acele 'etite care sunt aliniate. Le poti descrie asa cum doresti. R.1 Ai(i, dv. ii dati (onstientului ei sar(ina de a i un observator obie(tiv. Poate a(esta este (el -ai bun lo( pentru (onstiinta in a des(operi etapa initiala de terapie. Dvs. ii per-iteti in(onstientului sa des(opere prin o serie de i-agini a etelor pe (are (onstientul le poate pri-i usor. Ast el (onstientul este plasat intr.un -od re(eptiv A-odul ideal pentru transa; unde el nu este potrivit pentru a diri0a sau pentru a interveni (u i-agini aparute auto-at din in(onstient. Apoi, asa (u- doriti li-ba0ul liber da o orientare po:itiva si intareste sugestia dvs. per-isiva pentru a des(rie e,perienta ei.

Implicatia mentinerii ec-ili5rului in cat-arsis cu a'ecte pozitive si a o5servatorului o5iectiv

E.1 /u poti i -ultu-ita, a-u:ata. /u poti e-pati:a (u -i(utele ete dar vei i o inteligenta A-inte; detasata. R.1 'punandu.i ei (a poate i in(antata si a-u:ata ii a(ilitea:a e,perienta (u a e(t po:itiv. Per-itandu.i sa e-pati:e:e a(e posibila trairea e-otionala si un posibil (atharsis in ti-p (e ea se si-te prote0ata de observatorul obie(tiv. E> Pla(erea si -ultu-irea evo(a aspe(te di erite ale spe(trului din interiorul ei, din trairea ei interioara. Poate i a-u:ata de o ata rea si poate i -ultu-ita de o ata buna. De a(eea ea se si-te libera atun(i (and e,plorea:a toate a(este posibilitati Atrairi; din tre(utul ei, si toate a(estea prin i-pli(are. 'i a(u- -intea Ainteligenta; iind detasata nu ai nevoie sa sti da(a tu esti !ill. /u esti (eva separat. 'i tu sti (eva -ai -ult. #u este nevoie sa sti (a a(ele etite sunt o su((esiune de !ill. As dori sa stiu (a a(easta e,perienta interesanta te a(e sa traiesti intens.

<coperirea mai multor posi5ilitati de raspuns pentru a depotentializa indoielile

E> /u ve:i a(ele ete (a si (u- erau niste halu(inatii tangibile sau le poti vedea (u o(hii -intii sau le poti vedea ara sa sti (a sunt i-agini -entale. Le ve:i si le per(epi (a iind vii.

R.1 Dvs., a(u-, enu-erati -ai -ulte (ai posibile prin (are ea poate vedea i-aginile, si anu-e> (a halu(inatii, (u o(hii -intii sau totala (redinta (a ele sunt (u adevarat vii Ain (arne si oase;. E.1 Da, poti, de ase-enea, sa.i depotente:i indoielile dandu.i -ulte -odalitati posibile de raspuns.

<ara sa (unosti, poti depotenta un(tionarea e-is erei stangiG

E.1 "i nu este nevoie sa stii ca 'iecare este le,ata de cealalta. &ar as dori ca tu sa3ti asumi aceasta sarcina in intre,ime# iar acest lucru il poti 'ace in timpul starii de transa sau poti 'i pe deplin treaza si sa3ti reamintesti e?perienta ca pe un vis e?trem de viu pe care sa3l poti povesti mie sau &r. Rosi. "i te poti simti li5era sa discuti despre 'ata mai mica sau despre cea un pic mai mare sau despre cea mult mai mare. <cest lucru inseamna ca o poti 'ace intr3o maniera mult mai 5una decat o sti. Intr3o maniera in care iti va placea sa inveti iar acest lucru il poti 'ace 'oarte 5ine. <cum lasa3ti 5ratele sa se odi-neasca pe coapse si simte3te con'orta5il. R.1 +a intreb da(a este bine de stiut (a i-aginile derulate i-preuna este o (ale de a depotenta sau i-piedi(a un(tionarea e-is erei stangi. E.1 La el de bine ar putea i asta. Pe -asura (e (ites( a(easta trans(riere sunt ui-it de (ata e,perienta a- a(u-ulat pentru a a(operi a(este -ultiple posibilitati de raspuns atun(i (and e,plore:i viata interioara a pa(ientului.

R.1 Da, ati enu-erat -ai -ulte posibilitati de raspuns de la (onstruirea i-aginilor in ti-pul transei la rea-intirea Arevo(area; lor -ai tar:iu ase-eni unui vis.

Rolul vocii ca o indicatie pentru -alucinatiile vizuale

E.1 "i te simti 'oarte# 'oarte con'orta5il si oricand doresti sa incepi# aliniaza acele 'etite =in acest moment senior aut-or 3 Ms. Ericksnon 3 isi sc-im5a pozitia corpului cu 24 de ,rade de (ill# asa ca el este orientat acum catre un perete ima,inar in acea directie> opus acelui perete al5. =(ill isi desc-ide oc-ii si clipeste cu o privire ,oala>. "i privesti# este su'icient spatiu acolo pe perete pentru a le vedea pe toate; =(ill priveste in directia noua catre care Erickson este si el orientat. Ea priveste 'i?# acum# avand pupilele dilatate# cu oc-ii 'ocalizati e?act in locul respectiv. Ea s3ar parea ca -alucineaza cu oc-ii desc-isi.> (.1 Nu este doar un perete. R.1 Ai(i este interesant (u- este olosita vo(ea si reorientarea (orpului (a o sugestie pentru dire(tia unde ea poate e,peri-enta o halu(inatie vi:uala.

Li5ertartea e?presiilor ver5ale pentru 'acilitarea e?presiei de sine =autoe?primarea>

E.> 'tiu. Eu pot spune (a este un perete, iar tu poti spune (a este M

(. Veranda# este o poarta. &ar este al5a si o parte din vopsea este scoro@ita. <colo# in spatele portii# este o 'etita care sta in picioare# este un 'el de poarta de veranda in,radita. <colo este un copac mare cu scoarta ,ri care se 'aramiteaza atunci cand pui de,etele pe el# iar ea asta 'ace# ea urmareste cum scoarta cade# si se simte caldura soarelui. Ea este im5racata cu o roc-ie peticita din 5ucati mai vec-i sau mai noi. Roc-ia are mai multe petice. Ei ii place mai mult modelul peticelor decat roc-ia pentru ca peticele se simt pu'oase la atin,ere si pentru ca peticul are o 'loare rosie pe el. Iar ea se

,andeste# se ,andeste ca copacul este copacul din curtea ei din spate. Este duminica si tatal ei vine cu in,-etata dar ea stie ca nu este adevarat. E.1 &ar este 5ine sa te ,andesti ast'el. (.1 Ea are un caine din tesatura de 5um5ac# rosu cu 'lori mici al5e si in mare parte nasul lui este portocaliu. Este asemeni unui caine peticit# 'acut din mai multe 5ucati. Ea il iu5este. Il simte si il im5ratiseaza. R.1 <olositi ai(i ra:e in(o-plete pentru a o lasa pe ea sa le ter-ine. E.1 Da, ra:ele in(o-plete ii dau oportunitatea pentru a se auto e,pri-a. R.1 Dvs. intotdeauna lasati pa(ientul sa u-ple A(o-plete:e; spatiile libere ori(and este posibil. %n a(est el, terapeutul (auta, -ai degraba, intotdeauna (adrele de re erinta ale pa(ientului si aso(iatiile lui de(at sa stre(oare Asa indu(a; ideile lui pa(ientului. E.1 Da, terapia ar trebui, intotdeauna, sa ie (onstruita in un(tie de pa(ient, si nu pa(ientul in un(tie de terapie. Des(rierea vie a propriei (opilarii, (a si (opil (are s(or-onea s(oarta (enusie atun(i (and isi in igea unghiile este una din (ele -ai ingenioase detalii personale (are tinde sa de ineas(a transa.

Orientarea corpului# a capului si oc-ilor ca indicii pentru -alucinatiile vizuale

!.> 'i ea se uita la (ineva (are ur(a pe o (ale noroioasa. #u este pavata. Are pietre, iar el loveste o piatra, si ei i.a pla(ut. Pentru (a el a lovit piatra ea l.a pla(ut. Ea se intinde spre el a(u-. 'i ea stie (a doreste sa i-pinga gardul dar are de gand sa.l o(oleas(a, -ai -ult de(at sa i-pinga, (hiar a(olo unde e,ista o des(hidere. 'i ea se indreapta spre el. Ea doreste sa.l i-bratise:e.

R.1 %n ti-p (e ea a spus a(este (uvinte (orpul, (apul si o(hii ei larg des(hisi erau orientati in dire(tia in (are ea, parea (a halu(inea:a Aavea ilu:ia; (a (ineva loveste pietrele. Atun(i (and ea vorbeste despre gradina priveste sus (a si (u- gardul ar i -ai inalt de(at ea.

Evocarea unui comple?

!.> Ea si-te (a nu are tata. 'i.ar dori (a barbatul sa ie tatal ei. Eu pot si-ti (a ea asta si.ar dori.

E.1 Ea nu stie ca mai sunt si alte 'etite stand acolo care sunt putin mai mari. (.1 Iar ea are un tata dar nu este si,ura de el pentru ca ea mer,e pe trotoar si acolo este un 5ar5at care vine spre ea presupus a 'i tatal ei. Ea intr3adevar simte ca se pre'ace dar ea vrea sa pretinda sa 'ie real. <sa ca ea intentioneaza sa se pre'aca# din ,reu# ca este real si intentioneaza sa mear,a pana la el desi ea nu3l cunoaste# si se simte cura@oasa# sa stii. R.1 !ill, ai(i, in -od evident in(orporea:a ele-ente din (a:ul dvs. despre etele adoptate. Este aproape o preindu(tie din povestirea (a:ului anterior (are un(tionea:a a(u- (a un (o-ple, sugerat. AHuston, 'ha*o) and Eri(*son, 1961;. E.1 Ea oloseste un -aterial pe (are i l.a- o erit iar (eea (e oloseste este o un(tie a personalitatii ei, nu a -ea. <olosirea a(estui detaliu, de (atre ea, indi(a (u-, (a la -a0oritatea (opiilor, ea a avut ante:ii despre (u- sa i adoptat. Preindu(tia -ea prin inter-ediul povestirii evo(a a(el (o-ple, pre:ent la ea.

Multe niveluri de 'unctionare a simultaneitatii in transa

(.1 Eu pot sa simt ceea ce simte ea. ot sa vad asta pe 'ata ei# dar ea este# de asemenea# 'oarte 'ericita si e?u5eranta. Iar ea mer,e si spune Ram o noua casaQ. In plus# ea nu mai este lan,a ,ard. Ea nu mai este deloc in acelasi loc. Ea este in vecinatate unde sunt case o5isnuite. <colo sunt cateva ,arduri si o poarta dar este di'erita# ea insasi este di'erita.

Ea mer,e catre el si spune1 Rpot mer,e cu tine si sa te tin de mana;Q <poi ea stie asta# ca ca el va 'i# cu adevarat el va 'i tatal ei. Ei intra intr3o casa care are cateva trepte la intrare vopsite in rosu. E.1 Cand ea spune Rpot sa si-tE, (eea (e si-te indi(a aptul (a ea, ai(i, un(tionea:a si-ultan pe -ai -ulte nivele. R.1 "bservatorul detasat a(ilitea:a un(tionarea a(estor -ultiple nivele.

Re,resia a doua stari disociative care 'aciliteaza perceptia o5iectiva si 'unctionarea emis'erei stan,i

E.> Ea stie (eva despre etitaG APau:a;

(.1 Nu# nu cred. Nu. E.1 Ei 5ine# tu tocmai ai vazut3o pe prima 'etita si pe a doua 'etita. (.1 Mda# dar V E.1 "unt o multime de 'etite. (.1 &ar ea nu...# nu cred ca ea isi da seama ca a 'ost acolo o alta 'etita lan,a ,ard# totusi ele erau di'erite# ele simt di'erit. <cum ea este la scoala. Ea locuieste cu adevarat in acea casa. "i mer,e la scoala. &e asemenea mai este o 'etita care a 'ost la o petrecere. <mandoua sunt cumva. Una este la scoala# una este la petrecere.

R.1 A(u-, dvs. intariti diso(ierea intre i-aginile (elor doua etite atun(i (and intrebati da(a (ea de.a doua etita stie (eva despre pri-a etita. E.1 Da. A(esta este un alt e,e-plu a (eea (e eu nu-es( prin regresia a doua stari diso(iative AEri(*son, 1932a;. Poti vedea lu(rurile -ult -ai bine in ase-enea stari diso(iative. Diso(ierea te a0uta sa reali:e:i starile e,peri-entale in -od di erit. Da(a a(este stari e,peri-entale traite in -od di erit nu se (unos( una pe (ealalta, observarea lor poate i -ult -ai obie(tiva. R.1 "bservatorul obie(tiv pre(u- si regresia (elor doua stari diso(iative, ar putea se-ni i(a a(ilitarea per(eperii obie(tive a e-is erei stangi a -ai -ultor di-ensiuni din personalitatea in sine. De (and !ill s.a lasat atat de usor in e,peri-entarea e-is erei drepte, proble-ele ei psihologi(e pot proveni de la o slabi(iune relativa a un(tionarii e-is erei sale stangi. %dentitatea si stabilitatea Eului poate i atat le,ibila Atoo luid;. Per(eptia obie(tiva pe (are dvs. ati a(ilitat.o ai(i poate inse-na intarirea un(tionarii e-is erei stangi.

/acilitarea o5servatorului o5iectiv. Rezolvarea pro5lemelor din copilarie

E.1 Doresc sa clarific mintii *inteligentei+ tale ca tu vei deveni acele fetite si aceste fetite, de fapt, toate sunt aceeasi fetita in momente diferite. Dar tu poti vedea oricare alta fata pe care o vei dori. (.1 (ai este o fetita mica, mica. 4a seamana cu cineva pe care eu o cunosc. 4a se indreapta catre fetele de liceu. 4a este foarte mica. 5re in jur de : sau ; ani si poarta scutec. Locuieste chiar langa liceu si acolo exista o multime de trepte pentru ca ea locuieste deasupra unui magazin asa ca ea merge# ii place sa iasa afara si sa coboare acele trepte. Cateodata ea trebuie sa se tarasca si ii place sa mearga peste tot sa vada ce se intampla. 5re niste picioare mici si grasute si un par cu multe bucle. 4a trage dupa sine un caine, nu un caine real. 4a ii zambeste fetei de liceu, care este chiar draguta si care este cu prietenul

ei. 4i par sa vorbeasca despre dans sau ceva de genul acesta. 4a stie ce este dansul chiar daca ea este mica. R.1 +intea Ainteligenta; obie(tiva poate re(unoaste toate a(ele i-agini (are sunt ale a(eleasi persoane (hiar si atun(i (and ie(are dintre ele Asau ale unui stadiu ale Eului in relatie (u varsta spe(i i(a; ra-ane diso(iata de (elelalte. E.1 "bservatorul obie(tiv (are vede si des(rie realitatile (urente poate, de ase-enea, altera A-odi i(a; realitatile (opilariei ti-purii. R.1 A(est lu(ru este (u adevarat e,traordinar. +intea este un siste- de auto i-bunatatire (are poate s(hi-ba distorsiunile tre(utului si e,perientele trau-ati:ante din pun(tul de vedere al adultului. A- des(ris o (lasa de vise vinde(atoare in (are a(est lu(ru pare a i una din un(tiile (onstru(tive ale e,perientei de vis.

/acilitarea o5servatorului o5iectiv1 indiciile lim5a@ului a interactiunii nivelelor de varsta

E.> Descopera toate acele fete numite Jill. priveste la micuta Jill si la cea putin mai mare Jill. la Jill si mai mare. si la cea mai mare Jill. Pentru ca. cu adevarat. nu stiu una de cealalta. Desi!ur pot fi si alti baieti si alte fete. Dar micuta Jill...... APau:a; Si fiecare din micutele Jill are propria stare de spirit asa ca fiecare din ele nu se vor putea vedea. cu adevarat. una pe cealalta. $le nici macar nu vor sti ca sunt toate acolo. /intea 4inteli!enta8 ta le poate vedea si le poate intele!e. APau:a;

!.> /ai este o alta fata. acolo. $ste c(iar a "-a. 0u. nu este c(iar a "-a. este aproape a "-a. :i place bulevardul pentru ca acolo este un asa du-te vino. 1ata care are !ri3a de ea o cauta peste tot. $i ii face placere sa coboare acele scari si sa mear!a in strada acolo unde este un

spectacol de film 4cinemato!raf8. Se indreapta spre cinemato!raf. Apoi. acolo. este un alt baiat. $a mer!e dupa colt unde este un parc mare. pare asa de mare cu iarba in mi3loc. precum si aceasta doamna. pe care toata lumea o stri!a /ama trasnita. care stran!e (artiile si are o esarfa mare alba pe bratele ei mari. un sort alb si o bluza maro. $a are un bat cu care stran!e (artiile. 1etita se uita la ea uimita pentru ca ei spun ca ea si-a mancat tatal. ca l-a pus intr-o oala si l-a !atit. Ar putea fi adevarat< Apoi mai e-ista o alta fata care locuieste in acea cladire. dar ea este mai mare. Are % ani si 3umatate. $a este foarte trista pentru ca se muta departe. nu stie unde anume. stie doar ca este departe. foarte departe.

PA(u-, !ill da o serie lunga de detalii privind -utarea ei dintr.o parte in alta a tarii si per(eptia ei ata de (ateva perioade de varsta. Pe par(ursul a(estei perioade Aatun(i (and retraieste a(easta perioada; o(hii ei se in(hid si se des(hid alternativ. Cand o(hii ei se des(hid pare (a are halu(inatii vi:uale, ea des(rie s(ena (a si (u- ar vedea.o. Ea (on(lu:ionea:a ur-atoarele.Q

!.> $a are in 3ur de 1, ani. a absolvit clasa a "-a si ea stie ca datorita muncii ei ea fost trecuta la nivelul urmator. $a este foarte mandra. $a nu are roc(ii foarte frumoase asa cum au alte fete. :ncaltamintea este peticita dar pe ea nu o deran3eaza acest lucru. $i ii place modelul de pe petic. 0u are importanta. Dar este facut foarte bine. $a are doua carti de !ramatica pentru ca intentioneaza sa invete pentru nivelul urmator. $ste mandra cand se trezeste ca stie toate raspunsurile. :ar ele se misca din nou. BpauzaC

R.> &in nou dvs. su,erati ca 'iecare 'ata nu le va recunoaste pe celelalte c-iar si atunci cand mintea =inteli,enta> o5iectiva poate relata despre ele ca si cum ar 'i una.

E.> oate 'i o li5era recunoastere si o li5era recuperare a mai multor ima,ini de sine daca ele nu se recunosc una pe cealalta. <dultului nu3i place sa3si reaminteasca e?perienta scutecului copilului sau a nasului racit.

R.> <sa ca o5servatorul o5iectiv care relateaza despre 'ete este detasat c-iar si de sine ca adult.

E.> In aceasta parte asistam# de asemenea# la sc-im5area nivelului voca5ularului ei si la perceptiile ei. *uvinte ca1 5ulevard# incantat# enorm si 'ascinant apartin adultului. Totusi# aceste cuvinte sunt 'olosite pentru a descrie ima,inile din copilarie intr3o modalitate copilareasca ca atunci cand vor5este despre spatele ='undul> imens al Mamei Traznite si intre5area ei1 Rar putea 'i adevarat acest lucru;Q N ca ea l3a pus pe tatal ei intr3o oala si l3a mancat. O5servatorul o5iectiv detasat poate re'ace perceptiile din copilarie cu puterea de intele,ere a adultului. <ceasta este caracteristica validarii transei. O5servatorul detasat este un pol central# 'i?at in mod real prin care pacientul poate e?plora mai multe e?periente ale copilariei in cuvintele adultului. Toata memoria nu apartine unei sin,ure parti# ea este intotdeauna 'ra,mentata de interactiunea copilariei cu perioada adultului.

"u,estia post3-ipnotica pentru inducerea distorsiunii temporale# odi-nei si recuperarii pe termen lun,

E.> Ai dori sa te odi(nesti< !.> Sunt foarte obosita. E.> Perfect. :nc(ide oc(ii si odi(neste-te. 1oarte confortabil. &di(neste-te. Si te odi(neste mult. & odi(na care inseamna ore lun!i. &re lun!i cu ore de confort. Ppau:aQ Si pe masura ce starea de confort iti cuprinde corpul atat cat mintea 4inteli!enta8 ta permite. si privesti la numarul mare de fetite numita fiecare Jill dar o diferita Jill de fiecare data. care simte diferit. care actioneaza diferit. care !andeste diferit si cu adevarat diferita dar intotdeauna Jill. Si in curand aceasta minte 4inteli!enta8 isi va reinnoi curiozitatea. privind fascinata la toate fetitele Jill aliniate. 0iciuna din ele nu poate vedea pe cealalta. fiecare din

ele are slabe amintiri. partiale amintiri despre oricare din Jill cea care este mai mica si numai idei partiale a ceea ce Jill mai mare este asa cum aceasta minte 4inteli!enta8 o poate vedea din curiozitate si interes si din placerea descrierii pe fiecare din acele Jill. Sentimentul de a fi atat de odi(nit este ca si cum ai fi dormit * ore. Ppau:a lungaQ

Acest lucru va face sa fie placut pentru tine sa desc(izi oc(ii si sa incepi sa vorbesti despre acele fete.

E.> <m 'olosit aici distorsia timpului pentru a3i permite sa atin,a starea de ve,-e permitandu3i totodata sa retina toate amintirile ale di'eritelor stari de (ill.

R.> &vs. ii dati o su,estie post3-ipnotica de distosiune temporala pentru mai multe ore. Vom vedea doar dupa ce se va trezi cat de e'icienta a 'ost su,estia.

*on'uzia intre transa si vis

!.> /-am simtit ca si cum am adormit. Dar. de aici cred ca stiu care este diferenta. $-ista Mleene-< /ultumesc.

PEa (as(a pro undQ

/-am simtit ca si cum am adormit si am avut cateva vise. C(iar am adormit< Cu adevarat< 0u cred. = /a simt ca si cum am adormit. cu adevarat am adormit. Aisam ceva despre atunci cand am fost mult mai mica

E.> A fost un somn odi(nitor.

!.> Stiu. 0u a fost politicos ca am adormit. 0u am venit aici pentru a adormi in scaun. :mi simt corpul ca si cum am dormit. Aisam despre....

R.> Incepe prin a descrie disocierea dintre simtire si gandire in evaluarea ei privind transa. <poi con'unda transa cu e?perienta visului.

Reindu(tia transei prin sugerarea Asugestia; visului> indi(ii verbale privind halu(inatiile vi:uale

E.> /otusi visul (ontinua.

P!ill in(hide o(hii pentru o (lipa si para sa (ada in transa din nou. Dupa (are des(hide o(hii si (ontinuaQ.

!.> Am visat despre atunci cand eram mult mai mica. Pare asa de clar. Aproape ca pare ca si cum eu pot sa ma vad stand acolo..

E.> Stand acolo si crescand.

!.> Cand am fost o mica fetita. Desi!ur. e-act aceasta roc(ita de stofa pe care am purtat-o. o pot vedea eu insami c(iar acolo. Am purtat-o inainte ca nimeni sa o fi putut imbraca. Cu adevarat ma pot vedea pe mine insami stand acolo si mer!and acasa. Am locuit pe strada N. Cea mai buna parte a casei 4locului8 a fost aceea ca tatal meu a pus ca un fel de poarta cu !ard si zabrele cu flori peste tot pe ele. /i-a placut acest lucru. Casa era in re!ula dar a fost o mica. ;ocmai acea parte cand ai intrat in casa prin zabrele te-ai simtit ca si cum intrai undeva anume.

E.> Si te poti vedea.

!.> Aceasta este un lucru ciudat. /a pot vedea c(iar acolo. Stand si facand asta. Aproape ca pot sa a3un! acolo si sa atin! acele zabrele.

R.> &vs. reinduceti transa# simplu# su,erand ca visul continua.

E.> &a# suntem martorii trecerii rapide de la starea de ve,-e cand ea 'oloseste timpul trecut atunci cand spune Ram visatQ# la starea de transa cand 'oloseste# din nou# timpul prezent Rpare asa de viu =clar>Q.

R.> &ezvoltarea rapida de -alucinatii vizuale cu oc-ii desc-isi este# de asemenea# indicata prin trecerea lin,vistica de la Racest lucru aproape ca pare ca si cum ma pot vedea stand acoloQ la Rma pot vedea c-iar acoloQ# la Rcu adevarat ma pot vedea stand acoloQ. &upa aceea ea recunoaste nedumerirea ei atunci cand ea spune ca este un lucru ciudat 'aptul ca ea poate sa se vada acolo =pe acolo> si aproape ca a@un,e sa atin,a za5relele# ea in mod evident -alucineaza.

Re,resia a doua stari disociative

E.> As dori ca tu sa descoperi ceva ce lipseste. $-ista doua asemeni tie acolo. una mai mare si cealalta. 0umai ca cea mare nu stie ca cea mica este acolo. dar tu o poti vedea.

!.> Cea mare este.....- este o fata imbracata in aceasta roc(ie de stofa. eu imbracata cu roc(ia de stofa venind de la scoala. Si mai este o alta fata imbracata in uniforma. este la liceu si se intoarce pentru a vedea aceasta casa pentru ca ea a locuit acolo candva. $a este imbracata cu pon!ee pin>< fusta plisata roz pe care de fapt a facut-o sin!ura. $a a invatat sa coasa asa ca ea ar putea sa le faca. $a era foarte !ri3ulie cu imbracamintea ei. le spala si le in!ri3ea asa ca intotdeauna avea un aer proaspat. $a mer!e sa vada acea casa. 0u este trista

ci numai nostal!ica pentru ca ea cauta sa vada daca inca mai cresc acolo !albenele pentru ca ea a locuit acolo odata. $a a iubit acele flori care cresteau acolo. Acesta este motivul pentru care ea vine. Cealalta fata care vine de la scoala simte ca trebuie sa se opreasca acolo si sa intrebe daca florile mai cresc inca acolo. $a ar fi dorit sa intrebe daca ar putea veni in acea casa din nou si sa uite prin 3urul casei.

R.> In prima propozitia# ea incepe cu o 'raza in care descrie 'ata cea mare si pe cea mica dupa care trace la tanara 'ata im5racata in roc-ia de sto'a. In a doua propozitie ea revine la 'ata cea mare care este la liceu si care se intoarce sa vada vec-ea ei casa unde ea o va vedea pe ea cea mica. &in acel moment# inlauntrul ei# ea creeaza ast'el o situatie in care ima,inile de sine a 'etei mici si a celei mari ar putea in mod plauzi5il interactiona. &vs. ati su,erat ca 'ata cea mare nu stie ca cea mica este acolo dar in 'inalul acestei parti este clar ca 'ata cea mare o vede pe cea mica. <sa ca dvs. acum tre5uie sa intariti cele doua stari disociative ale re,resiei.

*onsolidarea celor doua stari de re,resie disociativa1 rationalizarea creativa in transa

E.> 1ata cea mai mica nu stie ca fata cea mai mare este acolo. !.> $a nu vede pe nimeni altcineva. $a tocmai intra in casa. Dar fata mare crede ca viseaza sau ceva de !enul acesta pentru ca ea a crezut ca a vazut aceasta fata cu care vorbeste. Dar ea vedea zabrelele si vazut ca de fapt nu era nimeni acolo. $a a avut un sentiment ciudat ca si cum era o amintire. Sau ar putea cineva sa aler!e asa de repede< Cred ca ea simte ca si cum ea = nu stiu. ca si cum viseaza. BAutorul 4$ric>son8 continua sa su!ereze 4induca8 ima!inile vec(i despre sine pana cand Jill a primit semnificantul 4importanta8 perioadelor copilariei. adolescentei si adultului in maria3ul ei actual. Caracteristica dominanta o reprezinta o serie de amintiri despre mutarea ei de pe Coasta &ceanica a Statelor #nite unde ea s-a nascut pe partea Aestica unde ea cum locuieste.

R.> <cum# dvs. inversati su,estia de mai devreme# ca 'ata cea mica nu stie ca 'ata cea mare este acolo. (ill raspunde imediat la aceasta revenire prin rationalizare dar 'ata cea

mai mare crede ca viseaza sau ceva de ,enul acesta pentru ca ea a crezut ca a vazut aceasta 'ata...# insa acolo nu era nimeni.

Trezirea# distra,erea atentiei pentru a 'acilita amnezia

E.> Si acum (ai sa tra!em o cortina si sa lasam in spatele cortinei ceea ce s-a intamplat. :nc(ide oc(ii. :ar tot ceea ce s-a intamplat va fi in spatele cortinei de ieri . iar azi vei desc(ide oc(ii in ziua de azi pre!atita sa incepi o noua activitate. :ar un asa somn pentru ceea ce poate insemna cateva ore de somn foarte odi(nitor. :ar cu timpul mana ta stan!a coboara pe coapsa si va parea ca atunci cand ore de somn odi(nitor au trecut si tu te poti apoi trezi.

!.> Scuzati-ma. &(. ce cascat BJill se intinde si in mod evident se trezesteC.

E.> Acum. sunt cateva lucruri pe care as dori sa le introduc aici.

B$ric>son ii distra!e acum atentia cu cateva anecdote despre familie si despre procesul memorarii in dezvoltarea psi(olo!ica. cate tipuri de personalitati diferite isi aminteste prin asociatii intelectuale9emotionale. prin asociatii corporale. etc.C.

Testarea amneziei prin intre5ari desc-ise O inc-ise si implicatii

E.> Acum. ce vom lucra azi<

!.> #m<

E.> Ce vom lucra azi<

!.> &rice dvs. veti dori. Cred ca ma simt putin somnoroasa.

E.> Calatoria cu avionul te face somnoroasa<

!.> Dar. de fapt. nu sunt obosita. 0u simt ca si cum ar trebui sa dorm.

R.> dupa ce dvs. ii distra,eti atentia cu povestile dvs. pentru aproape 4 minute# ii testati atentia cu intre5ari inc-iseOdesc-ise. R<cum# ce vom lucra azi;Q N pe un ton si,ur si intr3 o maniera care implica ca# de 'apt# azi nu a trait o transa# inca. <tunci# cand ea spune ca se simte oarecum somnoroasa cu posi5ile re'eriri la transa# dvs. respin,eti acest lucru intre5and3o daca calatoria cu avionul a 'ost ceea ce a 'acut3o somnoroasa. <ceasta intre5are tinde sa o reorienteze spre ceea ce s3a intamplat mai devreme in prima parte a zilei cand a venit in -oeni? cu avionul iar acest lucru implica ca ea tocmai a venit si inca nu a trait vreo transa.

"u,estia post3-ipnotica e'icienta. Rati'icarea transei prin distorsiune temporala

E.> Atentie. fara sa te uiti. ce ora este<

!.> :n 3ur de %<

E.> Cat %<

!.> Adica. probabil in 3urul orei %. /-am trezit.

!.> Corpul simte dimineata. Dar stiu. acest lucru nu este posibil. nu am cum sa fiu aici la ora % dimineata.

E.> Ia ce ora ai sosit in P(oeni-<

!.> Cred ca m-am trezit la ora % dimineata. &ricum. am uitat. Ia ce ora am sosit< :n 3urul orei 11: ,< 11:2,<

E.> Cat timp ti-a luat pentru a a3un!e aici<

!.> :n 3ur de 2, de minute<

E.> Acum este ora %< Ce ai facut pana acum<

!.> 0u stiu e-act. Am vorbit.

E.> Despre ce<

!.> $i bine. c(iar acum ai mentionat ceva despre tipurile de personalitate. am dreptate<

E.> Da.

!.> Structura !enetica.

E.> Arei sa te uiti la ceas<

!.> Am fost in alta parte. C(iar am fost in alta parte. nu<

R.> $ste numai ora 2. Cum de ai estimat ora %<

!.> 0u pare a fi ora % dimineata. si mai de!raba pare a fi ora % seara. Dar este numai 2< Cu adevarat trebuie sa fi fost in alta parte.

R.> Intre5arile dvs. re'eritoare la timp au sta5ilit ca ea a e?perimentat =trait> o dilatare =lun,ire> su5iectiva a timpului acest lucru 'iind caracteristic transei =*ooper and Erickson# +949>. Trei ore de timp distorsionat este mult mai mult decat o5isnuit oricum si indica 'aptul ca ea e?perimenteaza cu succes su,estia post3-ipnotica de mai devreme1 Rsa te odi-nesti ca si cum ar parea ore lun,iQ.

Evaluarea indirecta a amneziei

E.> Aceste informatii despre timp sunt foarte importante<

R.> Da. cu adevarat6

E.> $a nu avea idee ca aceasta avea sa se intample. si nici dvs.

R.> $ste adevarat. A fost un lucru spontan.

!.> Ce inseamna acest lucru<

E.> S-a intamplat ceea ce eu personal stiam ca se va intampla.

!.> Adevarat<

E.> Da. Pare sa fie ora % A./.. ;u crezi ca este % P./.

E.> Multe din comentariile mele# in aceasta parte# ii permit ei sa e?prime oportunitatile pentru ea de a3si in'irma =stopa> amnezia. &ar niciuna din aceste aluzii nu a@uta. Mai de,ra5a# decat sa3i spuna pacientului sincer# desc-is despre distorsiunea timpului# asa cum 'recvent s3a 'acut in aceste proceduri e?perimentale# pre'er accesul indirect pentru evaluarea corecta a cat de puternica.

*on'uzia de timp si de loc pentru a intari =valida> transa

!.> Confuzie E.> Si!ur nu esti obosita. Dar te simti ca si cum ai fost departe. !.> /ulta confuzie.

R.> O ast'el de con'uzie pe care ea o e?perimenteaza atunci cand se trezeste este un alt criteriu de trairea unei transe pro'unde.

Intre5ari indirecte de evaluare a amneziei -ipotice. Rationalizarea asociatiilor in timpul transei pentru mentinerea amneziei.

E.> Acum unde este locul unde tu crezi ca ai fi fost in alt loc: $st. Aest. Sud. 0ord<

!.> Cum asta<

E.> Ai spus ca tu simti ca ai fost in alt loc<

!.> Da.

E.> Asta a fost la $st. Aest. Sud sau 0ord<

!.> Si la $st si la Aest. 0u stiu de ce. De ce $st si Aest<

E.> $-act.

!.> 0u simt ca si cum este $st si Aest. De ce am fost la $st si la Aest<

R.> Acest lucru are vreun sens<

!.> 0u. tocmai am simti asta pe umerii mei ca si cum am fost la $st si Aest. :ma!inati-va si dvs. cum vine asta. pentru ca eu nu stiu.

E.> Acum (ai sa ne referim la altceva. Cat de inalt este un !ard<

!.> Depinde.

E.> Cat de inalt este un !ard< Cat de inalt simti tu ca este un !ard<

!.> :n primul rand simt ca este inalt. cu adevarat inalt. /da. De ce ar trebui sa simt in acest fel< Poate pentru ca stau 3os este asa de inalt. Pentru ca stau pe scaun pare asa de mare.

E.> Copacii au scoarta. Cum simti acest lucru 4cum ti se par8<

!.> Prafuit si faramitos. C(iar va place asta< Aa place<

E.> &. da. imi place. /ai ales intr-o padure rosiatica 4tomnatica8. Scoarta rosiatica este prafuita si faramitoasa< $u cred ca scoarta cenusie este prafuita si faramitoasa. B$ic>son demonstreaza mai departe asociatiile din transa pentru a nu o indeparta de starea in care este. ea ramane amnezica in e-perimentarea propriei transe.

R.> &vs. ii puneti o serie de intre5ari pentru a3i evalua indirect amnezia si pentru a3i da oportunitatea sa o opreasca;

E.> &a. In momentul in care amintirile din timpul transei au 'ost corelate cu mutarile de la Est pe coasta de Vest# intre5area mea despre directie ar putea sa o 'aca capa5ila sa construiasca o punte asociativa cu e?perienta ei din timpul transei.

R.> Ea cunoaste relevanta Est si Vest dar nu intele,e de ce. Ea# mai de,ra5a# simte ceva cu privire la relevanta intre5arilor dvs.# dar e?perienta transei o 'ace sa ramana amnezica.

E.> *-iar si atunci cand ea nu si3a putut opri amnezia am introdus ideea de ,ard care este atat de inalt in -alucinatiile ei ast'el incat ea tre5uie sa priveasca in sus.

R.> Raspunsul ei re'eritor la ,ardul care este atat de inalt# indica din nou ca anumite asociatii din timpul transei tre5uie sa 'ie introduse in asa 'el incat amnezia initiala sa nu 'ie in'luentata =oprita>. &e 'apt ea este dezorientata =ratacita> atunci cand ea incearca sa rationeze ca un ,ard este inalt cand ea sta pe scaun. Totusi ea recunoaste asociatiile transei pe care dvs. le 'urnizati# ea le rationalizeaza mai departe# ulterior. Ma intre5 daca un ast'el de proces are loc in 'iecare zi atunci cand noi avem intentii o5isnuite cu privire la ceva de care emis'era noastra dreapta stie dar emis'era stan,a tinde sa le rationalizeze mai departe.

E.> <m mai 'acut un alt e'ort mentionand ca copacii au scoarta ca o cale de a construi o punte asociativa catre amintirile din timpul transei cu privire la culoarea cenusie a scoartei pe care ea o scri@elea cu un,-iile atunci cand era copil.

R.> <m insotit cu mai multe asociatii privitoare la cenusiul scoartei dar ea nu le3a mai utilizat. <mnezia ei a 'ost intacta.

BAceasta parte se inc(eie. Jill a fost vazuta pentru mai multe sedinte in timpul carora ea a invatat sa utilizeze transele spontane pentru activitatea ei artistica si pentru dezvoltarea personala 4dezvoltarea $ului8.C.

*azul +0 Hipnoterapia in a'ectari or,anice ale maduvei spinarii =vasculare>. Noua identitate care rezolva depresia suicidara

A(u- (ativa ani in ur-a o tanara e-eie in s(aun (u rotile s.a apropiat de -aestru AEri(*son; si i.a spus (a este pro und ne eri(ita, (a su era de apt de depresie sui(idala. 7oala Adepresia; a ost (au:ata de un a((ident ne eri(it (are a avut lo( (u 58 de ani in ur-a si (are a avut (a ur-are o -ielita a -us(hiului transversal> ea a ra-as ara ni(i o sen:atie de la talie in 0os, su erea de in(ontinenta urinara A ara i-posibilitatea de a.si (ontrola ve:i(a urinara;. +otivul pentru (are a dorit sa.l vada pe -aestru a ost a(ela (a ea a dorit sa obtina o ilo:o ie de viata prin (are sa traias(a. %n(ontinenta ve:i(ii urinare si a intestinului si (aptivitatea in s(aunul (u rotile a ost -ai -ult de(at a si-tit ea (a poate indura. Ea a audiat (ursul -aestrului despre hipno:a si a a0uns la (on(lu:ia (a poate prin hipno:a (ateva s(hi-bari -ira(uloase in atitudinile ei Apentru proble-e ei; s.ar putea reali:a. Ea a e,pli(at -ai departe (a atun(i (and era -i(a usese interesata de gatit, de a(ut pra0ituri, de inot, de 0u(atul (u papusile si visele A ante:iile; ei despre (asa, sot, si (opii pe (are avea sa.i aiba atun(i (and va i -are. La 58 de ani s.a indragostit si isi a(use planuri de (asatorie pentru atun(i (and va ter-ina (olegiul. Ea stabilise Aplani i(ase; sa -un(eas(a plina de speranta, sa.si (ree:e si sa.si (oasa singura ro(hia de -ireasa. /ot (eea (e si.a dorit a ost un sot, o a-ilie, (opii, nepoti. Dragostea ei

pentru propriile buni(i a ost un a(tor i-portant in viata ei, iar ea s.a identi i(at pe plan e-otional (u ele. #e eri(itul a((ident din (are a re:ultat apoi -ielita a pus (apat viselor si asteptarilor ei. Dupa :e(e ani urtunosi de greutati si (o-pli(atii, ea a ost (apabila sa oloseas(a s(aunul (u rotile si sa se reintoar(a la studiile universitare. Chiar (u a(easta i-bunatatire a situatiei ei, ea nu se -ai regasea Aea nu -ai vedea ni(i un viitor pentru ea in viata a(ade-i(a; si de ai(i aparitia gandurilor sinu(igase. %n (ele din ur-a a a0uns la (on(lu:ia (a o hotarare trebuie luata. De a(eea ea a dorit (a -aestru AEri(*son; sa.i indu(a o transa hipnoti(a oarte pro unda si sa dis(ute (u ea potentialul si posibilitatile ei. R'a nu vorbiti prea in(et sau prea a-abil despre in(ura0are deoare(e voi as(ulta (u toata inteligenta -ea si da(a veti in(er(a sa abordati (u blandete situatia -ea sau sa RpedalatiE -ai usor sau sa -a indu(eti in eroare, sau sa -a de:in or-ati, voi (onsidera (a nu e,ista o speranta reala pentru -ine in viitor. @reau sa iu (instita A(ore(ta; (u du-neavoastra. @.adat o responsabilitate enor-a, a(eea de a de(ide da(a voi trai (u o anu-e ilo:o ie (are va a(e viata sa -erite sa ie traita sau da(a, -ai bine spus, in(etarea de a i dependent, in(ontinent, -irosind a bolnav, o(upantul s(aunului (u rotile pe viata. As dori sa revin sa-bata viitoare pentru un raspuns, stiu (a veti avea nevoie de ti-p sa va ganditi la proble-a -ea. Dar a(u- -a puteti hipnoti:a. A- (itit de0a su i(ient despre hipno:a sa stiu (a dvs. nu.-i puteti da sugestii post hipnoti(e pentru a preveni tentativele de sinu(idere da(a nu -ai e,ista sperante pentru -ine. De(i eu voi i atenta la dvs. pentru se-ni i(atia e,a(ta sau pentru i-pli(atiile a (eea (e spuneti. Asa (a va rog doar sa -a antrenati pentru a i un bun subie(t.E

<ntrenamentul initial al transei1 doua su,estii simultane =Initial Trance Trainin,1 T$o "imultaneous Trains o' T-ou,-t>
Dorinta ei a ost a((eptata pentru -otivarea ei pro unda si pentru (a, in inal, a ost obtinuta o stare pro unda de transa so-na-buli(a. A ost testata (u -are gri0a abilitatea ei de a -ani esta eno-enele hipno:ei pro unde. Depersonali:area, diso(ierea, distorsiunea ti-pul, hiper-ne:ia tre(utului eri(it au ost ie(are evitate, sau sugestiile au ost or-ulate asa de atent in(at sa nu poata parea o in(er(are de a.i s(hi-ba vi:iunile si alternativele.

" sugestie (u (ara(ter terapeuti( (are i.a venit in -inte a ost un bine(unos(uta -elodie dintr. o varietate -ai ve(he, pentru (are i s.a (erut sa isi i-agine:e vi:ual si auditiv o or(hestra si un solist. Cante(ul era unul despre osul degetului de la pi(ior iind (one(tat la osul de la laba pi(iorului, osul labei pi(iorului (one(tat (u osul (al(aiului, osul (al(aiului (one(tat (u osul gle:nei si asa -ai departe. Pentru a o indu(e in eroare si pentru a.i indu(e (on u:ia in ori(are spe(ulatie pe (are ea in -od spontan ar putea sa o a(a, a ost rugata sa ie deran0ata Airitata; ai(i de halu(inarea in a(elasi ti-p a altei or(hestre (u un alt solist inter erand (u pri-a or(hestra si (u pri-ul solist. A(est de.al doilea grup (antau -elodia RDoing $hat Co-es #aturallyE A<a (eea (e iti vine natural;. Propria.-i rationali:are in ata ei pentru (eea (e in -od aparent era i-pli(ata (a -anevra a ost (eea (e eu i-i dorea- de la ea, sa ie (apabila sa antrene:e si-ultan (ele 5 sugestii di erite si as i putut (rede (a s.ar i putut -ai putin obie(tiva (eea (e eu o invata-, ast el in(at ea sa poata antrena -ental si sa (o-pare evaluativ (ele 5 seturi de sugestii Aidei;. Cele doua -elodii ve(hi au ost introduse (a pe un -od de a(o-paniere si de a.i da un ase-enea instru(ta0 Aorientare; asa (u- a- (re:ut eu de (uviinta. <ara sa banuias(a, pa(ienta a a((eptat e,pli(atia -ea si a devenit -ai de (urand interesata de(at pli(tisita la as(ultarea (elor doua or(hestre si a (elor doua nepotrivite -elodii in a(elasi ti-p. Ca raspuns a- (o-entat (a a(est lu(ru poate i intr.adevar o proble-a de a des(operi da(a ea -a as(ulta pe -ine (u o ure(he si -elodiile (u (ealalta ure(he. AA(easta a ost o alta (on u:ie; Ea a de-onstrat (a este un subie(t neobisnuit, hipnoti:abil si din eri(ire a -ani estat o (o-pleta in(redere in -ine pana la iesirea din transa. Ea a adoptat, intr.o -aniera spe(i i(a, e,peri-entarea a-ne:iei hipnoti(e. Aparent intentia ei de a (er(eta atent a ir-atiile -ele, (u o gri0a e,tre-a in ti-p (e ea era in transa a avut e e(tul de a trans-ite ori(are din intelegeri si a-intiri obtinute in ti-pul transei -intii in(onstiente.

/acilitarea unui set de RdaQ cu truisme personale

e parcursul urmatoarelor zile au 'ost o5tinute# de la un prieten apropiat al pacientei# mai multe in'ormatii privind istoricul pacientei. &in aceste in'ormatii au reiesit un numar variat de 'apte care poate 'i utilizat pentru a a@uta pacienta sa dea atentie si crezare a'irmatiilor autorului. rin aceasta inseamna ca o validitate poate 'i atasata declaratiilor terapeutului dovedite =con'irmate> de cunostintele personale ale pacientului

mai de,ra5a decat vala5ilitatea o5tinuta din luarea unei istorii 'ormale. <ceasta este o metoda mult mai e'icace si poate 'i 'olosita pentru a solicita inocent dar de a@utor# cola5orarea pacientului.

R.1 %ntru(at a ost un pa(ient aparte (u o anu-e di i(ultate si (are a plasat asupra dvs. -ulte restri(tii a ost e,tre- de i-portant dobandirea unui set de RdaE prin adunarea si e,pri-area de in or-atie (are a dat o orta spe(iala adevarului pentru ea Atruis- personal;. Care au ost ite-ii (u valoare in or-ativa pe (are i.ai (ules si (u- i.ai olositG.

/ormularea planului terapeutic

9r-atoarea sa-bata dupa a-ia:a intre orele 1>88 P+ si 82>88P+ Eri(*son a petre(ut a(est ti-p (u a(easta pa(ienta. La in(eput ea a ost pre(auta si ingri0orata dar dupa un ti-p ea a a0uns la (on(lu:ia (a terapeutul era pe deplin onest in intentiile lui dire(te, des(hise si intaritoare si de ase-enea in (eea (e priveste s(opul lui. %n a ara de anali:area proble-ei a ost s(ris la -asina tot (eea (e s.a dis(utat in ti-pul sedintei. Ei i s.a aratat o (opie separata a a(estui -aterial (u anu-ite ra:e si propo:itii o-ise iar (opia s(risa la -asina pe (are ea o tinea in -aini usese lasata intentionat pe birou in asa el in(at sa para inta-plator. %ntreaga (opie A-aterialul (o-plet (u (ontinutul sedintei; al intregii pro(eduri sugerate Apropuse; de -ine, pe (are l.a- plani i(at ara o-isiuni a ost (u gri0a pus in sertarul biroului. %ntregul -aterial a ost s(ris in asa el in(at sa o-ita ori(e utili:are a (uvintelor (a sugestie (u (ara(ter terapeuti( si sa ie rationali:atoare si pline de in(redere (a parti a anali:ei (ara(terului ei la -odul general. Cu alte (uvinte (eea (e i-i propusese- era sa o (onving (a de apt dorintele ei puteau sa se intalneas(a (hiar (u (erintele ei iar eu (auta- nu-ai rati i(area Avalidarea; ei privind intelegerea -ea a (eea (e ea isi doreste. A (itit (u atentie -aterialul s(ris, a ost de a(ord (u evaluarile (e i le.a- atribuit (a re:u-at al gandurilor si dorintelor ei si a a((eptat (a da(a eu dores( pot sa (ontinui pro(edura. Apoi, ea s.a oprit din (itit si -.a intrebat (e intentione: sa a( (u -aterialul da(tilogra iat la (are eu i. a- raspuns (a da(a ea a de(is (a ilo:o ia de viata pe (are eu i.a- o erit.o a ost de olos poate voi dori sa publi( o ast el de inregistrare a -un(ii -ele (u ea, iar da(a nu.i va pla(e voi

renunta. Ea a de(larat, (a i se pare re:onabil Anu a sesi:at super i(ialitatea la (eea (e era de apt si nu a -ai pus intrebari;.

&oua niveluri de comunicare

%n ti-p (e ea era in(a in starea de veghe i s.a e,pli(at (a se poate tre:i da(a ar i ne(esar. %n -od intentionat s.a a(ut (a nu ia in sea-a (uvintele. %-pli(atia a ost pentru ea la nivelul in(onstientuluiD pentru -intea (onstienta instru(tia a ost sugerata de ori (ate ori ea a (onsiderat (a este ne(esar. Da(a verbali:a- asa (u- ea gandea era pentru ea si a((eptarea in(onstientului ei si se (erea o evaluare atenta a in(onstientului ei. A- dorit ori(u-, sa.i li-ite: in(onstientul doar prin (uvintele olosite. %n(onstientul este propriu si tinde sa a((epte nu-ai (e este spus. A(easta pa(ienta nu a apre(iat si de ai(i in(olo ea a luat drept bun tot (e a- spus ne(riti( la a-bele nivele (onstient si in(onstient.

O du5la le,atura 'olosind curiozitatea pacientei

Dupa a(eea i s.a spus (a s.ar putea sa.i i ost date poate siste-ati( poate inta-plator o serie intreaga de sanse si inalitati sanatoase Averi i(ate; si in or-atii interesante iar sar(ina Ate-a; ei ar i sa e,traga din toate a(este sensuri (ele -ai satis a(atoare pentru ea. Ast el nu a e,istat ni(i o alu:ie la ordinea pre:entarii ideilor, se-ni i(atia poate a ost deliberat aran0ata intr.o ordine pentru a in luenta re:ultatele. %ar ea a ost de a(ord ganditoare si ara sa lase prea -ult ti-p re le,iei. Dupa a(eea ei i s.a spus (a a(este (ateva e,pli(atii ii vor i repetate in starea de transa pro unda, poate nu in totalitatea (uvintelor spuse, dar in esenta lor si aptul (a -intea ei in(onstienta ar putea (ontrola intelegerile in(onstiente in (o-paratie (u (ele (onstiente. De a(eea, dintr.o in(o-pleta or-ulare a instru(tiunilor si a (erintelor, (a ea (ontrolea:a intelegerile in(onstiente ata de intelegerile (onstiente, i.a ost data in(a odata si intentionat ilu:ia intelegerii totale si depline a a-belor nivele de (onstiinta. Ea nu poate re(unoaste dubla legatura e,istenta in ea (are a(e (ontinuturile Aintelegerile; ei legate de -odul de pro(esare (a iind si (ontinuturile Aintelegerile; ei in(onstiente de ase-enea.

R.> A(easta este o utili:are ingenioasa a dublei legaturi intre (onstient si in(onstient. Este e i(a(e, in spe(ial, pentru ea deoare(e era e,tre- de interesata A(urioasa; in a sti tot (eea (e intentionai sa a(i. Dvs., ast el ati utili:at a(easta (urio:itate pentru a a(tiona dubla legatura. Pro(edura, pentru (ineva (are nu este (urios, nu poate un(tiona (a o dubla legatura pentru (a dina-i(a interioara sau energia ne(esara e,teriori:arii ar putea lipsi. A(esta este un e,(elent e,e-plu in a vedea (u- dubla legatura este dependenta de (ara(teristi(ile individuale ale pa(ientului pentru e i(a(itatea lor.

O ascultare 'ara intrerupere

" stare de transa pro unda a ost obtinuta si i s.a (erut sa aiba rabdare si sa observe da(a e,ista vreo a-biguitate sau stanga(ie in -odul in (are -aestrul a vorbit. AA(easta a ost o tehni(a de a-anare pentru a asigura o deplina in(redere;. Pri-ul pas al pro(edurii Atehni(ii; a ost a(ela de a o ruga sa.si i-agine:e Asa halu(ine:e;, asa (u- a a(ut -ai inainte, (ele doua or(hestre (u solisti, de(orul si s(ena respe(tiva pentru evaluarea siste-ati(a a ideilor si a intelesurilor. "data (e s(ena a ost i,ata, or(hestrele (u solistii au trebuit sa dispara pentru (a ei sa.i nu -ai ra-ana ni-i( in a.i in luenta sar(ina Ate-a; ei. Ceea (e pa(ienta nu a reali:at a ost (hiar sar(ina ei, a(eea de a evalua totala (o-uni(are (are i.a ost o erita si atun(i nu ar i putut i o intrerupere pripita sau o apropiere e:itanta. Ast el, ea ara voie si (u gri0a se obligase intr.un anu-e stil Agen; de nere(unos(ut pentru a prelungi starea de re(eptivitate a unei -ari varietati de idei. R.> Etapa Aa(tivitatea, lu(rul; pregatitoare a as(ultarii (elor doua or(hestre (u solisti a ost stabilita pentru a obtine o totala re(eptivitate, o (o-pleta (o-uni(are, ara intrerupere deoare(e noi atun(i (and as(ulta- o -elodie, de obi(ei as(ulta- -elodia pana la inal. Ast el, dvs. indire(t ati i-pus o as(ultare ara intrerupere. A(est lu(ru ar i posibil sa nu un(tione:e de ni(i un el (u apre(ierea (riti(a a -elodiei, (ine obisnuieste sa intrerupa -u:i(a (u -intea nu a(e alt(eva de(at sa evalue:e (riti(. Ai(i, din nou, dvs. olositi, -ai degraba, (ara(teristi(ile individuale ale pa(ientei dvs. de(at sa.i tratati pe toti in a(elasi el.

<cceptarea cadrului de re'erinta al pacientului prin utilizarea ne,ativitatii pentru a desc-ide un set de RdaQ pentru sc-im5area valorilor

Ast el, (u o sin(eritate brutala dar (u un -od de a rosti si-plu, detasat ea a spus (a nu a ost nu-ai handi(apul ei din a((ident (el (are a (ondus la ne eri(irea ei, (i si aptul (a nu a putut i (onsiderata (u adevarat o ata draguta, ni(i -a(ar (a arata indea0uns de bine. Realitatea a ost a(eea (a ea a stabilit (a pe ea o (ara(teri:ea:a trasaturile si-ple, asta pentru (a barbatii, de regula sunt atrasi in pri-ul rand de in atisare, si noro(ul ei a ost a(ela (a a avut o inteligenta buna si un sar- personal (hiar si atun(i (and ea a ost (onda-nata in s(aunul (u rotile. E.> 9n ase-enea in(eput brutal (u asa de(laratii negative, doar partial e(hilibrate de o de(laratie inala avorabila nu ar putea avea (a e e(t de(at a(ela de a o (onvinge de sin(eritatea -ea in e,pri-area Astabilirea; s(opului. %ndi erent da(a a- avut dreptate sau nu, nu as putea i a(u:at (a in(er( sa o atrag de partea -ea prin pun(tele -ele de vedere pentru a.i asigura -aleabilitatea prin (uvinte pla(ute si avorabile. Evaluarea ei a (eea (e eu a- spus A-odul in (are ea a evaluat; a ot -ult -ai i-portanta de(at (ontinutul a (eea (e eu a- spus. " asa sin(eritate brutala a aratat, de ase-enea, (ura0ul -eu in a (on runta proble-ele ara speranta. A(esta a ost pri-ul pas in orientarea sperantelor ei in a.si gasi, (u (ura0 si ara ganduri sui(idale, solutia la proble-a ei. R1 Dvs. ati ost atent pentru a lua (unostinta si apoi sa olositi propria ei negativitate in asa el in(at ea sa va a((epte (uvintele Adis(utia (u dv.;. 'unt sigur (a ea a venit la du-neavoastra, in -are parte, deoare(e si du-neavoastra sunteti Ai-obili:at, li-itat; tintuit intr.un s(aun (u rotile, si de ase-enea, ati e,peri-entat (u siguranta (ateva din senti-entele Ae-otiile; a-are, dureroase. Ea (auta (u disperare o identi i(are (u du-neavoastra (eea (e ii va per-ite sa gaseas(a o re:olvare Anonsui(idala; a proble-elor ara idei sinu(igase. Cura0ul RbrutalE al du-neavoastra vine in inta-pinarea nevoilor ei (onstiente si des(hide un grup Aset; de RdaE pentru viitoarea identi i(are terapeuti(a (u du-neavoastra. A(easta stabileste intera(tiunea Eu M /u (are per-ite un raport autenti( si un s(hi-b de valori.

oezie# para5ola# calam5ur si meta'ora1 evocarea procesului ideodinamic trans'ormativ

+aestrul Eri*son a (ontinuat> Dar barbatii sunt iinte atat de (urioase in(at ar i atrasi Atentati; sa se (asatoreas(a ori(u- A(u ori(ine;, atata ti-p (at este vorba despre o e-eie. %-aginea:a. ti ori(e barbat sanatos la -inte (asatorindu.se (u o 9bangi, o (io(anitoare de e-eie, dar ei o fac. 'i iti poti i-agina (hiar gatul unei gira e u-ed si lung 7ur-ese (u gatul unei e-ei, dar sotii lor ori(u- le iubes(. 'i gandeste.te la a(ea eri(ire istori(a dintre !a(* 'part . boaba de asole si sotia lui M butoi de untura. Ce a va:ut ea la el sau el la ea nu-ai Du-ne:eu stie, dar iubirea este oarba, asa se spune. P" (o-uni(are i-portanta nu este re(unos(uta (a atareQ. 'i te rog nu.i spune ni(iodata hipopota-ului (a hipopota-ita n.are un :a-bet er-e(ator. P#u e,ista -odalitate de a garanta (i doar speranta (a pa(ientul in stare de transa pro unda poate sa prinda un triplu 0o( de (uvinte asa de ade(vat ei in (onditia ei de Rhip.pot.-us A-ess;E. Cu alte o(a:ii (hiar si -ai -ulte 0o(uri de (uvinte ne(unos(ute au ost (u -are gri0a alese si induse in starea de transa (u alti pa(ienti. A(estei pa(iente nu i.au pla(ut soldurile si a vorbit :e le-itor despre ele Asoldurile ei; (a despre o oala -urdara. Che-ata la duel -ai ales in li-ba0ul pa(ientei, ori(at de nere(unos(ut ar parea in a(elasi ti-p, adesea grabeste terapia prin (onvingerea pa(ientului (a terapeutul nu este speriat de a(este te-e Asar(ini; si le re(unoaste (u usurintaQ. 'i desigur a(olo ar putea i vorba de o iubire -ai -ult de(at divina de(at a tinerei visatoare Hottenod (are antas-ea:a Avisea:a; in visul ei eroti( starea piti(ului A-i(i-ea; hidosenia, grasa, se:uta si ara e,perientaG ARAnd o (ourse, (ould there ever be a love -ore divine than that o the starry. eyed Hottentot youth antasi:ing in eroti( reverie the beauty o the steatopygous, the hideous, attytu-ored butto(*s o the -aiden o his drea-sG ;E +ultu-es( lui Du-ne:eu, ?ausian Curve, (urbele distributiei naturale e,ista Pundeva in (urba a(easta ea trebuie sa potriveas(aQ, si asta pentru ie(are Ra(hel e,ista un Ruben, si pentru ie(are Ruben e,ista o Ra(hel Pspunea un ve(hi (ante(Q. Estul este Est iar @estul este @est si ni(iodata ele nu se vor intalni sau nu vor vorbi despre barbati si e-ei.

E< De la in(eputul hidos si negativ a (elei de.a doua se(tiuni -ar(ata po:itiv s arsitul vine in a(easta parte. 'e adauga un a-este( a 0o(ului unei (opilarii eri(ite, a poe:iei din tinerete, s(opurile perioadei adultului, toate (o-binate (u o nuanta poeti(a (e nu poate i (ontestata. Ea

nu a putut gasi ni(i -a(ar un singur lu(ru pe (are sa.l (onteste. Ea a ost prinsa de suvoiul de idei, (alatorind (u di i(ultate prin tre(erea e-otionala si ter-inand in -od pla(ut. R< Poe:ii, parabole, 0o(uri de (uvinte, si -eta ore Aiubirea este oarba;, toate lu(tuea:a A(urg; i-preuna intr.un -od in (are ea utili:ea:a perspe(tivele Avi:iunile; negative despre ea insasi. !o(ul de (uvinte tinde sa evo(e pro(esul in(onstient de (autare, iar poe:ia, parabolele si -eta orele sa des(hida -intii di-ensiuni (a sa tinteas(a Apun(te:e; (eva din(olo de perspe(tivele Avi:iunile; li-itate de -intea ei (onstienta. Ea este e,tre- de in:estrata pentru a vedea ilo:o ia de viata, si dvs. intalniti A(unoasteti; a(easta nevoie la in(eput prin inrada(inarea Aase:area; (uvintelor dvs. in realitatile ei negative si apoi le pun(tati din(olo de ele Arealitati; (u -eta orele dvs. poeti(e si parabole. %ntrebuintarea bogata de (atre dvs. a (uvintelor> (urio:itate, i-aginatie, iubire, rai, dragut, speranta, divin, visator, antas-a, vis eroti(, ru-usete, vise, toate a(este (uvinte tind sa evo(e pro(esul irational Anon rational; ideodina-i( Apro(es (e tine de e-is era dreapta;, a(ela de a i un puterni( re or-ator a -odului de a vedea lu(rurile li-itat si rigid re eritoare la viata ei.

Mai multa poezie# para5ole# @ocuri de cuvinte si meta'ore1 toate acestea evocand cautarea de sine si procesul inconstient al trans'ormarii terapeutice

7rus(, s(hi-band tonul si subie(tul de dis(utie, inainte (a pa(ientul sa anali:e:e valoarea ideilor pre:entate, -.a- adresat i-perativ a(estuia> =#u uita vreodata de (opilul (are sta pe var ul degetelor, (u respiratia intretaiata, (u a(ea stralu(ire in o(hi (e denota nerabdare, (u ie(are -is(are si totodata (u neclintirea sa A(u- ar putea pa(ientul sa inteleaga din a(easta ra:a substratul a(esteia, respe(tiv Eparali:atF ne-is(at de la brau in 0osGE; , e,pri-andu.si in(antarea, in(rederea, siguranta si (ertitudinea (a darul (e i se o era este mult ravnitul Aun (uvant pertinent; dar de la (os Craciun Ao igura -iti(a, un persona0 in (are (rede- ara in(etare, re(unos(and aptul (a pa(ientul (ere un dar -ira(ulos de la -ult asteptatul +os Cra(iun;. Privirea plina de nerabdare, in(rederea, siguranta de a e,ista si de a (unoaste, si-pla dorinta de a astepta sa pri-estiD asa se derulea:a totul an dupa an, generatie dupa generatie, dupa

generatie....A Ce a insinuat pa(ientul (u ra:a = generatie dupa generatie, dupa generatieGE Cu- alt el puteau i spuse toate a(estea, da(a nu prin (uvintele unui (opil (e isi a-inteste de (redinta sa in +os Cra(iun, si avand (onvingerea er-a, (u a-intiri si per(eptii ale (opilariei (a iind strans legata de (uvintele adultilor.; 'ingura -odalitate (a pa(ientul sa inteleaga, este prin (onvingeri (opilaresti si e-otii. AAdu.ti a-inte (at de -ult si.a iubit buni(ileJ; De ase-enea, ia in (al(ul nefericitul o- de a a(eri, (u o a a(ere pro itabila, (are isi a(e gri0i, gri0i, gri0i, pana (e gri0ile din -intea sa il apasa (a =o gaura in sto-a(E. El nu a(e de(at sa isi trans ere gandurile (e il ra-anta in sto-a(ul sau, sperand :adarni( (a poate s(apa de durerea de sto-a(. 7ietul de elJ #u isi -ai a-inteste (u- la (asa ratiei a ur-arit (u- un biet = rateE -an(a piure de -ere si apoi (u- , (u o dul(e ino(enta, il intreba> =Era (u-va un vier-e in piureul de -ere pe (are to(-ai l.ai servitGEra:and de bietul baiat (are o si lua la uga in(er(and sa s(ape de vier-ele i-aginar din sto-a(. "ri(e ar i a(olo in sto-a(, poate i adus sus. De (e, pot (hiar sa iau si o bu(ata de hartie s(risa pe (are sa o intor( (and spre tine, (and spre -ineA (a o de-onstratie; si atata ti-p (at o pot (iti invers, a-andoi sunte- -ultu-iti. A un barbat si o e-eie in 0u,tapunere si a-bii -ultu-iti. Ele-entele de ba:a -entionate, aparent irelevante, devin -ai interesante, -ai provo(atoare, din nevoia de a le intelege. Eu era- barbat, ea e-eie, era- a-andoi in 0u,tapunereD si putea- i a-andoi -ultu-iti pur si si-plu (itind a(elasi lu(ru, a(and (eva i-preuna, eu in elul -eu, ea in elul sau. Ce isi dorea eaG 9n sot in 0u,tapunere, a-andoi -ultu-iti. /otusi, pa(ientul nu avea de (e sa se alar-e:e. +ai e,a(t, ea a (ontinuat sa ur-e:e (u (urio:itate valorile si-boli(e, evadand din propria intelegere, dar devenind o parte dintr.o serie (onsistenta de si-boluri partial per(eptibile. ; "h, da, =a(tionand -ereu (u naturaleteEJ A %napoi la pri-a sedinta, inapoi la in(eputul (elei de.a doua sedinte . dar de (eG; Printre toate popoarele, de la (ele pri-itive pana la (ele -ai (ivili:ate, e,ista un li-ba0 -eta ori(, de la = si atun(i (and vei pasi printre oaspeti, stelele se vor i-prastia peste (ovorul de iarba, si ... vei a0unge a(olo unde ai dorit, intor(and paharul golE pana la =nu stie de (apul lui dintr.o gaura in pa-antE Aatat paharu, (at si groapa sunt lipsite de (ontinut, sunt goale, dar (e di erenta totusiJE Pa(ientul ur-ea:a sa a(a o serie de (o-paratii, de (ontraste, sa a(a totul in -od naturalD /otul lipsit de sens. /oate a(estea (u siguranta nu atrag o -inte (onstienta, dar datorita (onotatiilor sale inevitabil in(onstiente au persistat in lu(ruri (unos(ute sau ne(unos(ute, (onstiente sau in(onstiente.;

De e,e-plu, te pot intreba a(u-, (and esti in transa> = Care deget -are este do-inant M adi(a te olosesti -ai -ult de degetul -are drept sau stangGE. iar tu nu stii, si -ai ales, nu stii (usa a li asta. AAnii de interogatii des(operaF s(ot la iveala (ativa studenti naivi (are totusi inteleg intrebarea.; /rupul tau stie, dar tu nu stii asta ni(i (onstient, ni(i in(onstient, asa esteG A ea a negat (u o -is(are a (apului, s.a in(runtat perple,a, indi(and aptul (a e adevarat (e aspus.; 7ine, i-preunea:a -ainile deasupra (apului si in(ear(a sa le (obori in poala. Care deget -are este deasupraG A(ela este degetul (are do-ina. Cunosti de ani de :ile aptul (a esti drepta(e, da nu ai reali:at ni(iodata pana a(u- (a degetul tau drept este do-inant. #i(i -a(ar nu te.ai gandit la asta. #u este (eva iesit din (o-un (a degetul tau drept sa ie deasupra (elorlalte degete. 'apta-ana tre(uta a- re-ar(at (a te olosesti -ai -ult de degetul stang, de o(hiul stang, de ure(hea stanga si asta -.a deter-inat sa te las sa ai a((es liber la (e (onstientul tau stie despre trupul tau, dar (a nu stie (a stie, si (eea (e trupul tau stie pur si si-plu despre sine Dar (a ni(i (onstientul, ni(i sub(onstientul (unoaste (u adevarat. Ai putea foarte bine sa folosesti bine toate cunostintele tale. le!ate de trup sau de ratiune. si sa te folosesti bine de ele. Ce stie trupul tau, si stie bine, (e (unosti si (e (unosti bine, (onstient sau nuG Doar a(est lu(ru e lipsit de i-portantaJ Cre:i (a tesuturile e,(itabile sunt in :ona genitala, doar in zona !enitala. Dar (e stie trupul tauG Pli-ba.ti degetele peste -a-eloane, atinge.le si priveste (use intares(. Ele stiu (a sunt e,(itabile. 'tiai asta, ara sa o reali:e:i, de -ult ti-p. 'i unde -ai ai tesuturi e,(itabileG %n #e) &or* ai iesit a ara la 68 de grade sub :ero si ai si-tit (u- ti se intareste nasul. #or-alJ Are tesut e,(itabil. Alt el de (e s.ar intariG 'i priveste.o pe tipa a(eea (u- (ere un sarut iubitului ei, ve:i (u- bu:a superioara i s.a ingrosat si in(al:itG /esut e,(itabil in bu:e. Autili:area a(estor ad0e(tive (rude este a(uta in -od deliberat, intentionat. Pa(ientul trebuie sa a((epte ideile. Asadar, pentru a asigura a((eptarea, i se da (eva (e poate respinge, si anu-e o serie de ad0e(tive vulgare. Pentru a intelege terapia, putina duritate, vulgaritate, (a intr.o dieta, este esentiala. /erapeutii (are insista nu-ai pe (e este bun si a((eptabil, greses(. Este ne(esar sa Mi indu(i pa(ientului o dorinta serioasa, obligator, pentru a prote0a si respe(ta (eea (e este a((eptat. Asadar, lasati pa(ientii sa e,puna din nou ideile pre:entate ast el in(at sa ii -ultu-eas(a, sa.i in(ante. Ast el devin propriile lor idei.; 'i a(u- tre(e- la alte (one,iuni de genul a(esta, (u- ar i degetul drept de la pi(iorul drept. Lasa.-a sa ti le spun> organele genitale e,terne sunt legate de (ele interne, iar (ele interne sunt legate de ovare, ovarele sunt legate de ... et(. si siste-ul tuturor a(estor glande endo(rine

este legat de si-turi, iar toate si-turile, toate i-boldurile se,uale sunt legate de toate (elelalte si-turi, si da(a nu -a (re:i, atun(i lasa un barbat pe (are il doresti sa iti -angaie sanii goi si atun(i o sa te si-ti invaluita de un 0enant senti-ent de dorinta se,uala. Atun(i vei sti (a tot (eea (e ti.a- spus este adevarat si da(a ni(i atun(i nu esti sigura, in(ear(a, desi roseata din obra0ii tai i-i spune (a stii (a asa este. = Continua de(i sa dor-i adan(, repeta in gand ie(are (uvant pe (are l.ai au:it, in(ear(a sa li te i-potrivesti, sa le (ontra:i(i. %n(ear(a sa le (ontra:i(i (at de -ult poti, dar (u (at te vei i-potrivi -ai -ult, (u atat vei reali:a -ai -ult (a a- dreptate. 'i la (e bun pentru tineG Pentru tineJ @reau sa spun (a pentru tineG Chib:uieste putinJ %ntri intr.o (asaJ A(olo ve:i un (opil -urdar, (u parul in(al(it, (u nasul (urgand, ud, (e raspandeste un -iros urat, si (hipul i se lu-inea:a (and te vede si se ras ata (u atata bu(urie pentru (a stie (a este un (opil dragut si (a tu vei fi incantata sa il iubesti si ca vei dori sa il iei in brate. /u stii (e ur-ea:a sa a(iJ La el stie si (opilulJ 1u te poti abtine7 A" repli(a negativa (u substrat po:itiv.; 'i apoi intri intr.o alta (asa unde gasesti un alt (opil, un (opilas dragalas, (u parul (urat, pieptanat, i-pe(abil, atat de per e(t, dar al (arui (hip spune> =Cine, dar (ine pe lu-ea asta ar dori sa -a ia vreodata in brateGE Cu siguranta, nu tu, din (ontra esti de a(ord (u (opilul si doresti sa ii gasesti parintii si sa ii plesnesti pentru (a au negli0at (opilul, pentru (a tu nu -ai doresti sa ii vreodata inta-pinata in elul a(ela, de (opilul a(ela. A(u- vreau sa ai a(ea privire in e,pe(tativa, sa ai aerul unei personae in(re:atoare in sine. Ro-antis-ul este (hiar dupa (olt A o repli(a (ru(iala;, nu sunt sigur (are (olt A o repli(a (e lasa lo( de interpretare;, dar este chiar acolo, dupa (oltJ 'a nu uiti vreodata (a pentru ori(e Ra(hel e,ista un Reuben si un Reuben pentru ori(e Ra(hel, si (a ori(e !ane are un !o(* si (a ori(e !o(* o are pe !ean a sa, si chiar dupa colt este al tau =)ohn 5nderson, draga mea )o.> Ai (eva dubii insa, in -od ires(, gresestiJ /rupul tau stie, asa stie si (onstientul si in(onstientul tau. Doar tu, (a persoanaF (a individ, nu stii. = Asa (a voi da raspunsul naroadei de tineJE A Ea se poate apara doar a(u:atiei (a este =naroadaE, dar pentru a a(e asta trebuie -ai intai sa ad-ita aptul (a stie (e adevar ur-ea:a autorul sa ii spuna.; E,ista (eva -ai er-e(ator de(at pri-ul sarut al unei e(ioare indragostiteG Ar putea e,ista un orgas- -ai bunG 'au bu:ele unui prun( strivind nurii -a-ei saleG 'au elul in (are iubitul iti (uprinde (u -ainile sanii goiG /e.ai in iorat vreodata (and ai ost sarutata pe gatG 7arbatul poate avea orgas- doar intr.o parte a (orpului, pe (and e-eia in -ai -ulte. Continua sa ra-ai in transa, evaluea:a a(este idei, nu te indoi de validitatea lor. La ora (in(i o sa te (ondu( spre -asina (are vine sa te ia. " sa -a ve:i sa-bata, la a(eeasi ora. A(u- ur(a in -asina.

Ast el, interviul s.a in(heiat brus(. Ea a ost dusa (u (aru(iorul la -asina (e o astepta, iar terapeutulF autorul prin(ipal i.a a(ut se-n so erului sa pastre:e linistea. R.1 Continuati pe a(eeasi linie poeti(a (u o -ultitudine de idei, a((entuand in -od spe(ial evo(area pro(esului ideodina-i( de trans or-are a atitudinii (are a0unge de la =(opilariaE personalitatii sale A +os Cra(iun;, la -aturitatea ei Asot, (a-in, (opii; si (hiar din(olo de toate astea A generatie dupa generatie;. <olosesti pur si si-plu o -ultitudineF un a-este( de (aiF -odalitati de sugestie indire(ta, autosugestie, si (hiar apo:itia opusilor A barbat si e-eieD li-ba0 brutal, vulgar si li-ba0 poeti(, -eta ore.; Pur si si-plu o (oplesiti ast el in(at e,ista atat de -ulta (unoastere iar (onstientul ei nu.% a(e ata. Ast el este obligata sa (aute (u urie in sine o serie de interpretari, de (adre de re erinta, (u (are sa te (o-bata. A(easta (autare interioara va evo(a in -od ires( o serie de pro(ese in(onstiente de -eta-or o:are (o un s(op pur terapeuti(. Apoi va opriti brus( si o tri-iteti a(asa, in liniste, o erindu.i (onstientului sansa de a li-ita si indeparta pro(esul pe (are to(-ai il de-arati.

<lternarea -ipnoterapiei cu consilierea1 'inalul terapiei

9r-atoarea sa-bata a ost una obisnuita. Pa(ientul avea nevoie de s aturi si (onsultatii (u privire la -un(a sa. #u a ost nevoie de terapie , prin ur-are nu s.a a(ut terapie. Autorul a avut rolul de (onsilier pro esionist a(ade-i(. " (ariera post a(ade-i(a a ost subliniata, iar vi:itele ei au ost dis(ontinue.AA ost re-ar(ata o a-ne:ie, insa nu s.a a(ut ni(i un e ort in (eea (e priveste o anali:a a a(esteia. 'e ur-areau re:ultate (lini(e , nu anali:e e,peri-entale;. R.1 A- re-ar(at , nu o data, (a pa(ientii (e revin dupa o perioada intensa de hipnoterapie su era aparent de o a-ne:ie si si-t nevoia sa vorbeas(a despre viata si planurile lor -ai degraba (u un (onsilierF (onsultant de(at (u un terapeut. 'e si-te o oare(are reti(enta in (eea (e priveste dis(utarea re:ultatelor sesiunilor de terapie anterioare. +ai e,a(t, pa(ientii par sa o integre:e la un nivel al sub(onstientului, ast el (onstientul doreste sa -earga -ai departe, sa (ontinue (u alt(eva. +a0oritatea -un(ii -ele (onsta intr.un balansF alternanta in (are a(tivitatea hipnoti(a alternea:a (u alte sesiuni de (onsiliere.

O continuare dupa zece ani

%n doi ani s.a (asatorit. 'otul ei era un (er(etator dedi(at, iar do-eniul sau de interes era biologia si (hi-ia (olonului u-an. 'unt (asatoriti de -ai bine de :e(e ani, sunt eri(iti si au patru (opii, toti nas(uti prin (e:ariana. La :e(e ani dupa (asatorie, autorul preda inta-plator in statul ei de resedinta. Ea a re-ar(at intr.o publi(atie o stire despre autor, (eea (e a deter-inat.o sa il sune si sa il invite la -asa in :iua ur-atoare. %nainte de a o intalni, autorul a s(ris trei seturi de intrebari. Raspunsurile au ost (o-pletate pentru un singur set de intrebari, set (e a ost sigilat intr.un pli(. Celelalte doua seturi au ost puse in pli(uri separate. La -o-entul intalnirii i.au ost adresate doua intrebari> De (e -.ai invitat la -asaG Raspunsul ei a ost> 'tiu (a este un lu(ru destul de neobisnuit, dar ati tinut (ursuri la universitatea noastra de (ateva ori si -.a- gandit (a as vrea sa va invit la -asa. +ai este si un alt -otivG A raspuns stan0enita> #u, i-i dau sea-a (a a- ost indra:neata, din -o-ent (e nu va (unostea- oarte bine, si ni(i du-neavoastra pe -ine, dar sper (a nu va deran0ea:a. Autorul a repli(at> %ata un pli( sigilat. 7agati.l in geanta. Apoi, stati la a(easta -asa, (ititi intrebarile din a(est pli( nesigilat A ii in-anea:a pli(ul; si raspundeti olosind un (reion, nu alt(eva. Raspundeti pe (at posibil (u DA si #9. L.a privit ui-ita pe autor, a (itit intrebarile, s.a i-bu0orat brus( si a spus> Da(a ar i ost ori(ine alt(ineva in a ara de du-neavoastra, ie v.as i pal-uit, ie as i rugat (helnerul sa (he-e politia. Dar din nu stiu (e -otiv, desi nu stiu despre (e e vorba, o s.o a( bu(uroasa. Autorul a spus> %n ti-p (e tu o sa raspun:i la intrebari, eu -a voi ase:a la o alta -asa, (u spatele la tine, si voi nota raspunsurile pe (are eu banuies( (a tu le vei da. Apoi dores( sa le vede- i-preuna si sa le (o-para-.Ea a rosit din nou, spunand > Pur si si-plu nu inteleg, dar nu.i ni(i o proble-a. /otul s.a derulat asa (u- a ost spus, s.a raspuns la (ele doua seturi de intrebari dupa (usunt pre:entate>

Intre5are O Raspunsul eiO Raspunsul autorului O licul si,ilat

+. &e cate ori pe saptamana 'aci dra,oste cu sotul tau; 032

032; 032; .. <i or,asm; &a sau nu. Ges Ges Ges 0. *el drept=+> # + sau . # sau am5ii; W &a# + si . &a + si . &a# + si . 2. *el stan,=+># + si . sau am5ii; &a# + si . &a + si . &a# + si . 4. Uneori cel stan, +# dreptul .# si vice versa. &a &a &a 6. Uneori dreptul +# stan,ul . . &a &a &a 7. E?plica cat mai precis in trei cuvinte doua din raspunsurile de mai sus .

mamelon# mamelon si mamelon sau unul sau am5ele sau doi sani# doua mameloane. uneori ,atul# sau 5aza ,atului; !uzele# 5uza superioara; Lo5ii urec-ilor# nu ; Nasul# nu; *restetul capului# nu; *ea'a uneori; 8. "unt si alte placeri se?uale senzoriale; &a Nu ma priveste Nu ma priveste 9. Realizezi ca ai tot timpul li5ertatea de a avea orice ,rad de amnezie iti doresti# vizavi de acest c-estionar# si ca imi poti atri5ui orice rol;3 daca as avea vreun rol. &a Nu ma priveste Nu ma priveste +:. Realizezi ca iti sunt 'oarte recunoscator c-iar daca simt mai mult decat recunostinta pentru placerea de a te cunoaste; Eu iti sunt recunoscatoare# dar nu intele, de ce si tu imi esti <sa sper <sa sper

++. Ma vei trata aproape ca pe un prieten preocupat de cercetarea stiinti'ica; &a <sa sper <sa sper ZCi ra unu A1; se re era la -a-elon , iar (i ra doi A5; se re era la intregul san. A(est (od a ost stabilit atun(i (and s.au pus ba:ele a(estei terapii prin hipno:a.. A%n vi:iunea autorului ata de natura u-ana, era (el -ai indi(at sa in(heie (hestionarul ai(i. 'e doreau -ai -ulte in or-atii, dar nu poti i-piedi(a un su((es (lini( din dorinta de a a la -ai -ult.; Ei i s.a (erut sa s(oata pli(ul sigilat din geanta si sa (o-pare raspunsurile de a(olo (u (eea (e s(risese ea. Asa a si a(ut, privindu.l pe autor -uta de ui-ire. %n (ele din ur-a autorul a spus> Raspunsurile pe (are to(-ai le.a- s(ris sunt la el (u (ele din pli(ul sigilat, de pe oaia de raspuns -ar(ata (u (i ra trei, lu(ru pe (are l.a- e e(tuat seara tre(uta. Eu a- pli(ul notat (u (i ra doi. Al tau este nu-arul unu. Dupa o pau:a lunga ea a intrebat> Ce insea-na astaG 'tiu (a nu esti telepati(. Dar (u siguranta ori a- eu o a-ne:ie alt el tu nu ai putea avea o in or-atie atat de sigura despre -ine, atat de inti-a si detaliata. /i.a- ost (u-va pa(ienta la un -o-ent datG Ce parere aiG EvidentJ 'a vad da(a i-i a-intes(. A- senti-ental (a -i.ai o erit (eva oarte dragut, dupa (are ai iesit din peisa0 si nu a- -ai apu(at sa iti -ultu-es(. Da(a i-i a-intes(, trebuie sa i-i a-intes( in (ontinuareG =#u, nu trebuie sa iti a-intesti. A(u- i-i dau sea-a (a unele dintre ideile pe (are le.a- avut au ost (ore(teF bune, si sunt e,tre-e de in(antat (a au ost asa.E = Le vei publi(aG 'i da(a le voi (iti -i le voi a-intiGE = @oi in(er(a sa s(riu printre randuri lu(ruriF instru(tiuni (are te prives( ast el in(at sa uiti de toate identitatile i-pli(ate, da(a esti (u adevarat i-pli(ata. 'ti- a-andoi (a sunt si altii (a tine, ni(i nu ai idee (ati de elul a(esta (unos(. Dar voi spune asta. %i voi e,a-ina, pana la un pun(t, pe toti (ei pe (are i.a- tratat. %i voi e,a-ina pe (at posibil si pe (ei pe (are nu i.atratat. Poate (a (ineva a invatat instantaneu si -.a invatat (u- sa ii invat pe altii. Poate (a altii au invatat instantaneu si -.au (onvins (a ar trebui sa a( sonda0eF interviuri[ G ori de (ate ori este posibil. /u esti o posibilitate. RelatareaF Des(rierea -ea va i sigura din pun(t de vedere

stiinti i(, deghi:area utili:ata va avea rolul de a as(unde identitatea ata de (ei i-pli(ati, si sunt oarte sigur, in(re:ator. R.1> %storia a(estui (a:, presupunerile, validitatea si apli(abilitatea lor, lasa -ult de dorit. #u e,ista dubii (a pa(ientul a avut (u adevarat bene i(ii. Cat (redit sa ii a(orda- prin(ipalului terapeut A senior author; este o intrebare (u adevarat serioasa. <aptul (a el -erita (redit (el putin pentru aptul (a a(e pri-ul pas spre vinde(areaF insanatosirea pa(ientului este evident, dar oare a(easta vinde(areF insanatosire provine din (apa(itatea naturala a (orpului u-an de a se vinde(a singur dupa (e este ghidat odata, sau oare insusi pro(esul psihologi( are (apa(itatea de a initia noi (ai neurale de raspuns ast el reusind sa adu(a la viata, sa revitali:e:e putinte alteori ireali:abileG Pe s(urt, a(est raport nu a(e de(at sa adu(a la (unostinta o serie de intrebari (u privire la legatura dintre psiho. neuropsihologie si posibilele -etodologii ale a(tiunii Frevitali:arii a(estora.

*azul +2 "ocul si surpriza psi-olo,ica in trans'ormarea identitatii

A Lu(rare s(risa de terapeutul prin(ipal, nepubli(ata anterior si editata pentru publi(atia de ata de (atre terapeutulF autorul se(und; +eg avea 51 de ani . /er-inase li(eul si absolvise un (urs de se(retariat. Lu(rase ti-p de trei ani pentru un -edi( si un an pentru o ir-a de a a(eri. Era (el -ai -are dintre (opiii unei a-ilii unite or-ate din trei (opii, o -a-a ra-asa vaduva de -ulti ani si doua -atusi. /oate veniturile ei le olosise in interesul a-iliei iar (heltuielile sale personale erau li-itate dar si oarte bine supravegheate. La 51 de ani a intalnit un tanar soldat la biseri(a, a-andoi si-tind o atra(tie puterni(a ata de (elalalt. %ntalnirile lor se derulau ie la biseri(a, ie la (asa -a-ei sale, sau, da(a doreau sa -earga in alta parte erau insotiti de (ele doua -atusi. %n (iuda a(estor proble-e a avut lo( o (erere in (asatorie (e ulterior a ost a((eptata (u a(ordul intregii a-ilii, totul ur-and sa aiba lo( in doar sase luni, deoare(e tanarul trebuia sa isi ter-ine stagiul -ilitar si sa ple(e la (asa sa (are era la 5.888 de -ile departare. %si dorea sa o ia pe +eg la (asa sa, (a -ireasa a sa, insa ea a de(larat (a avea nevoie de ur-atoarele sase luni sa se pregateas(a, pana in iunie. Culuna iunie se apropia, s(risorile ei erau pline de ruga-inti (a nunta sa se a-ane pentru

de(e-brie , pana (and tanarul a (onsi-tit. Dar nunta din de(e-brie a ost din nou a-anata pentru luna iunie, si lu(rurile au de(urs in elul a(esta ti-p de trei ani. %n (el de.al treilea an +eg a renuntat la postul de la -edi( si s.a anga0at la o ir-a de a a(eri, (autand un alt -edi( (aruia i se plangea. El era deter-inat si bland, dar pli(tisit de proble-ele ei, pe (are ulterior le.a dis(reditat. +eg s.a intors (ateva sapta-ani -ai tar:iu, plangandu.se (a ar au:i vo(i (e.i vorbes( in ti-pul :ilei si o tin trea:a pe ti-pul noptii. +edi(ul s.a ingri0orat si a in(er(at sa o pre:inte unui psihiatru . (el -ai apropiat era la o distanta de -ai bine de 128 -ile distanta . dar ea a re u:at sa -earga. Cand a apelat la a-ilia ei a(easta i.a spus sa aiba el gri0a de ea. A in(er(at sa a(a asta dar s.a lovit de lipsa sa de (unostinte in do-eniu, se si-tea depasit. %n (ele din ur-a, dupa luni intregi de -un(a, a (onvins a-ilia etei sa o du(a pe a(easta la autorul prin(ipalF terapeutul prin(ipal Asenior author;. Pe dru- ea a ost insotita de -a-a sa, de a-bele -atusi si de doi rati -ari. %nterviul (u +eg a ost -ai -ult in or-ativ. Halu(inatiile auditive pe (are se presupunea (a le avea de sase luni erau din pun(t de vedere psihiatri( ne(onvingatoare. +o-entele s(urte in (are ea (adea intr.o stare de latenta pareau a i -ai -ult un teatru de(at un si-pto-. A ost nevoie de doua ore pentru a s(apa de istoria de -ai sus si de alte lu(ruri (o-ple-entare pe (are ii era tea-a sa ple(e de a(asa, (a logodni(ul ei nu ar (onsi-ti sa lo(uias(a in Ari:ona, (a ea nu ar putea sa renunte la (asatorie, iar a0utorul -edi(al va trebui sa spri0ine si sa re:olve toate a(esta proble-e. %n plus, ea a insistat asupra validitatii halu(inatiilor sale auditive si (hiar a insistat (a nu poate (alatori (u trenul, (u autobu:ul, (u avionul, sau (u -asina de(at in (o-pania a-iliei sale. A renuntat la privitul in gol, a(el teatru pe (are il -entiona- -ai devre-e, in ulti-a parte a interviului.

Inducerea transei si su,estii post 3 -ipnotice

9r-atoarea vi:ita a de(urs ase-anator (u pri-a vi:ita. Autorul prin(ipal a re u:at in -od (onstant sa as(ulte ne-ultu-irile ei doar da(a nu -ergea la (ul(are si vorbea (u sub(onstientul ara a spune insa (eva din (e nu dorea sa vorbeas(a. /reptat, (u (uvinte alese, a ost indusa o transa -edie in apro,i-ativ 68 de -inute. A(easta transa avea s(opul de a.i da sugestii e- ati(e post.hipnoti(e (u (onse(inta (a, in s(hi-bul aptului (a autorul as(ulta toate te-erile ei si toate relatarile despre halu(inatiile sale din restul sedintei , ea sa as(ulte (u atentie tot (e ii va spune terapeutul in ur-atoarea sa vi:ita si ea sa ie nerabdatoare sa a le (e

va -ai avea el de spus in ur-atoarea sedinta. Au ost a(ute -ulte in(er(ariF repetitii (u privire la a(easta instru(tiune, in di erite or-e a.i. sa asigure o buna intelegere a a(esteia. '.a tre:it din transa si s.a lansat in relatarea halu(inatiilor de ordin auditiv pe (are le avea si re eritor la i-posibilitatea de a.si parasi (a-inul, la posibilitatea si -ai -i(a de a parasi (hiar statul Ari:ona si la nevoia de a i insotita de patru sau (in(i -e-bri ai a-iliei sale (hiar si pentru a avea o s(urta intrevedere (u autorul Asenior author;. /erapeutul A senior author; a a0uns la (on(lu:ia (a portretul psihologi( pe (are % l.a o erit ea nu repre:enta -ai -ult de(at un e(ran si-pto-ati( (e avea s(opul de a as(unde adevarata sa proble-a. Au tre(ut trei sapta-ani pana (e a va:ut.o din nou. De data a(easta doar patru -e-brii ai a-iliei au insotit.o. 'e vedea (a era dorni(a, nerabdatoare, (urioasa si totusi te-atoare ata de (e ur-a sa ii spuna terapeutul prin(ipal Asenior author;, si in(er(a sa il opreas(a inainte de a spune (eva spunandu.i (a avea alte noi te-eri. Reporterul1 Ati olosit (o-porta-entul sau pre:ent intr.o -aniera subtila si ingenioasa. Co-porta-entul ei do-inantF -a0or dorea sa pre:inte ne-ultu-irile sale ata de di i(ultatile (u (are se (on runta la -o-entul respe(tive. %n ti-pul (elei de.a doua sedinte i.ati blo(at ne-ultu-irile su i(ient (at sa indu(eti o stare de transa. Apoi v.ati olosit de nevoia sa de a se plange in (ontinuare stabilind o (onditie, a(eea de a as(ulta (u atentie (eea (e ur-a sa ii spuneti in ur-atoarea sedinta. Chiar a (ontinuat sa se planga pentru restul sedintei, asa (a a(u- se si-tea obligata sa va as(ulte la ur-atoarea sedinta. Ati reusit sa ii des(hideti (urio:itatea ata de ur-atoarea sedinta spunandu.i (a va i aproape dureros de (urioasa in legatura (u (e ur-a sa ii spuneti si ati lasat (a a(easta asteptare sa dure:e ti-p de trei sapta-ani.

"u,estii directe in timpul depotentializarii rezistentei

% s.a spus er- sa in(hida o(hii si sa as(ulte, (hiar sa adoar-a da(a doreste, dar (u (onditia sa as(ulte. %-ediat (e a in(his o(hii, autorul a derulat o serie de instru(tiuni> A1; Ca trebuie sa se -ute din (asa parinteas(a (u alte ete, asta (hiar in sapta-ana in (urs.A(easta ur-a sa ie e,pli(ata a-iliei (a o sugestie de ordin -edi(al. A+edi(ul a-iliei usese de a((ord sa (on ir-e a(est lu(ru, lu(ru (are (hiar s.a inta-plat.; A5;9r-a sa aiba propriul sau (ont si sa isi plateas(a singura a(turile.

A6; #u avea voie sa pri-eas(a vi:ite de la a-ilie in noua sa lo(uinta A -atusile sale nu se puteau abtine sa nu supraveghe:e, ti-p de (ateva sapta-ani, :ona in (are a(easta s.a -utat ulterior; A1; #u avea voie sa isi vi:ite:e a-ilia, sa le tele one:e sau sa le raspunda la apeluri. A2; Conta(tul sau (u a-ilia ur-a sa se li-ite:e la s(urte intalniri de -a,i- trei -inute, la biseri(a. A3; 9r-a sa -earga la teatru, sa serveas(a -asa la restaurant, sa se dea (u rolele i-preuna (u (olegele de aparta-ent.A +edi(ul a-iliei a urni:at -ulte in or-atii utile, in(lusiv posibilitatea a(tuala de a gasi doua (ollege de (a-era pentru ea.; A7; 9r-a sa isi invite (olegele de aparta-ent la o pli-bare (u autobu:ul pana in (entru si inapoi. A4; 9r-a sa vina singura la ur-atoarea sedinta de terapie (e ur-a sa aiba lo( in doua sapta-ani. A9; 9na dintre instru(tiunile pre(edente M una si nu-ai una. o putea -odi i(a, insa nu prea -ult, lu(ru (e ar deter-ina.o sa respe(te (u stri(tete (elelalte reguli. A(este reguliF instru(tiuni au ost repetate iar si iar pana (e a intrat intr.o stare de transa din (are a ost tre:ita la inalul sedintei. Apoi instru(tiunile au ost repetate din nou si a ost stabilita o alta intalnire in doua sapta-ani. Erickson1 '(opul per-isiunii de a -odi i(a una dintre reguli a avut rolul psihologi( de a o deter-ina sa le a((epte pe (elelalte (u -ai -ulta usurinta. Ast el, prin violarea voita a unei reguli ur-a sa satis a(a, (el putin in parte, regulile autoritare ale autorului. R1 Cand o eriti sugestii dire(te, sunteti pre(aut si ii o eriti in a(elasi ti-p posibilitatea de a respinge (eva. Ati vorbit depre asta (a iind atat su((esul (at si (aderea unui pa(ient AEri(*son, 1932;. Lasand posibilitatea unui pa(ient sa respinga unele sugestii nu a(eti de(at sa le lasati posibilitatea de a nu opune re:istenta. Erickson1 Cand ii per-iti pa(ientului sa viole:e unele din sugestiile tale, se si-t obligati ata de tine sa le du(a la bun s arsit pe (elelalte. Ea a ost (u siguranta triu- atoare in (eea (e priveste reusitele sale si a ost pro-pt intrerupta (and a in(er(at sa o ere o e,pli(atie vi:avi de pre:enta -a-ei sale.A Era -ai bine pentru ea sa se si-ta vinovata ata de autor de(at ata de a-ilie;.A ost indusa i-ediat o stare de transa . Ea a ost instruita sa e,e(ute ur-atoarele sar(ini> A1; sa (alatoreas(a intr.un auto-obile personal (u prietenii peste granitaAlu(ru pe (are nu. l -ai a(use, desi granita era la (ateve -ile de (asa; si sa ia (ina (u a(ei prieteni la un restaurant (are sa se a le la (el putin 28 de -ile departare de (asa.

A5; 'a -earga, i-preuna (u prietenii, (u -asina intr.un anu-e oras, un dru- dus.intors de aproape 588 de -ile doar intr.o singura :i. A6; 'a ia in serios ideea de a se -uta din orasul natal in Phoeni,, sa isi gaseas(a de lu(ru si sa traias(a din e(ono-iile sale pana (e va avea un lo( sigur de -un(a. A1; 'a isi petrea(a ur-atoarea 0u-atate de ora plangand, tre-urand, in iorandu.se, te-andu.se de toate a(este sar(ini dar in a(elasi ti-p reali:and (a o sar(ina pe sapta-ana va trebui indeplinita si (a in (ea de. a patra sapta-ana va trebui sa vina la Phoeni, singura si sa stea o sapta-ana ti-p in (are sa isi (aute de lu(ru si (a:are, si sa se intalneas(a (u terapeutul. %n intalnirea pre(edenta si in (ea (urenta nu a -ai -entionat ni-i( despre vo(ile pe (are le au:ea. "ri(u-, in ti-p (e toate a(easta serie de sugestii a ost dusa la indeplinire, ea a spus tre-urand> @o(ile ..... ni(i unul dintre noi nu a (re:ut in vo(ile a(elea. L.ai a(ut pe Dr. I sa (reada in ele, dar eu nu a- (re:ut. A(u- vei a(e tot (eea (e ti.a- spus sau da(a nu Dr. I si (u -ine te vo- deter-ina sa a(i a(u- (eea (e te sperie (el -ai -ult. Da(a te supui regulilor -ele, iti vo- lasa ti-p sa iti revii.. Erickson> Ce alt(eva de(at sa se supuna ar putea a(e o ata a (arei viata este (o-plet (ontrolataG A(easta sub-isie de o viata a a(ut posibila terapia derulata . R1 A- re-ar(at (a atun(i (and dati sugestii dire(te, a(eti asta ata de o personalitate (are a ost pregatita in prealabil de e,perientele de viata, pentru a le a((epta. Ast el olositi din nou nevoile personalitatii pa(ientului sa asigure a((eptarea sugestiilor du-neavoastra.

Ruperea dependentei 'amiliale

" luna -ai tar:iu, ea a intrat in birou pentru a raporta reali:area tuturor sar(inilor. A avut nevoie doar de o :i sa isi gaseas(a o lo(uinta si in(a o :i pentru a isi asigura anga0area intr.un nou lo( de -un(a in(epand (u lunea viitoare. AA pierdut 6 :ile pentru a se (onvinge sa vina in Phoeni,.;. Apoi, (u o intensitate (ategori(a, a intrebat (and si.ar putea vedea (asa. <usese in or-ata pe un ton (o-plet obisnuit> R9n autobu: va ple(a spre orasul tau natal in a(easta dupa.a-ia:a. Poti sa ii a(i o vi:ita supri:a -a-ei tale a0ungand la ti-p pentru (ina. Pori sa ra-ai peste noapte, sa -ergi la biseri(a di-ineata si sa ple(i (u ulti-ul autobu: la a-ia:a, (are va a0unge in Phoeni, la 18 P.+. Ast el vei avea o vi:ita de )ee*.end in(antatoare. A(easta ar i o idee -inunata pentru ati petre(e ie(are )ee*.end sau doar doua sau trei.E

A stat ta(uta, privindu.l pe terapeut (onte-plativ ti-p de 12 -inute. Apoi, (u o vo(e soptita, a intrebat> RPot sa ii dau -a-ei noua -ea adresaGE #u i s.a indus ni(i o sugestie pana a(upe a(easta dire(tie iar (ererea ei a ost interpretata (a dorinta proprie de a in(epe (apitularea do-inatiei a-iliei sale si de a taia legaturile dependentei sale. % s.a raspuns> R+a-a ta i-i (unoaste adresa si nu-arul de tele on. Da.-i -ie adresa si nu-arul tau de tele on si, in (a: de urgenta, -a-a ta poate intra usor in (onta(t (u tine prin inter-ediul -eu.E 'i.a in(linat (apul in -od a ir-ativ, a (antarit in or-atia si a ple(at ara sa isi (onsu-e ti-pul alo(at din (are -ai ra-asese 0u-atate de ora. R> A(u- ea lo(uieste in orasul tau, in Phoeni, si doar isi vi:itea:a -a-a si -atusele. /u ai rol de parinte. surogat pe a(easta perioada de tran:itie in (are a ost separata de a-ilie.

Transa pentru evitarea limitarilor de constiinta

9r-atoarea a-ia:a de luni, in ti-pul orei sale de pran:, ea a aparut pentru a de(lara o perioada in(antatoare, pentru a (ere o progra-are si a plati sedinta dinainte. A ost in or-ata (a intalnirea ur-atoare va i una (u totul neobisnuita pentru ea. % s.a adus a-inte (a pe ti-pul in (are ea putea innota, des asura ase-enea a(tivitate doar (u alte ete si la &.$.C.A. " privire de groa:a i.a aparut pe ata. /erapeutul a (ontinuat> R%ntotdeauna purtai haine (u guler inalt, poalele ro(hiilor erau sub genun(hi si haine (u -ane(a lunga (hiar si in ti-pul verii. Costu-ele de baie pot i su-are si usor de re-ar(at intr.o (o-panie -i,ta, la o pis(inaE. " e,presie de oroare agoni:anta i.a aparut pe ata. RDar nu iti voi (ere asa un lu(ru.E A parut pro und usurata. R/ot (e i-i dores( este sa vii la ur-atoarea sedinta i-bra(ata intr.o pere(he de pantaloni s(urti.E 'uspinul sau de groa:a a ost intrerupt> RA(u- in(hideti o(hii, dor-i adan(, oarte adan(, as(ultaJ La ur-atoarea ta vi:ita ai(i vei purta pantaloni s(urti. Da(a te a(e sa te si-ti -ai (on ortabil, poti sa adu(i (u tine una din ro(hiile tale obisnuite intr.o sa(osa de (u-paraturi, sa o pui pe tine inainte de a parasi (abinetul. /e tre:esti a(u- stiind oarte bine (a vei s ida (ele -ai gro:ave te-eri pe (are ti le poti abri(a. Dar nu iti s(oate din -inte aptul (a a(easta (asni(ie pe (are ti.o doresti ai a-anat.o pana a(u- de la 5 la 3 ori in patru ani iar a(u- se apropie din (e in (e -ai -ult. A(u- sunte- spre s arsit de iunie si vreau (a anul asta, de Cra(iun, sa pri-es( o eli(itare de la tine si sotul tau. @ei tri-ite o ast el de eli(itare. /e va bu(ura sa o tri-iti si i-i vei arata (u a(easi in(antare ulti-ele s(risori de la logodni(ul tau i-ediat (u- te vei tre:i. A(u- tre:este.te.E

De (u- s.a tre:it, 0o(ul e,presiilor e-otionale de pe ata sa a ost (at se poate de variat, de la ri(a, groa:a si rusina pro unda la una plina de speranta. % s.a sugerat sa ii arate tutorelui ei (ateva dintre (ele -ai re(ente s(risori ale logodni(ului ei. 'i.a des(his e:itand geanta si a e,pli(at pre(ipitat>E %ti pot spune (e s(rie in ie(are s(risoare. (a da(a nu -a -arit (u el in a(easta vara, isi va gasi alta ata. Asa (a i.a- pro-is (a ne vo- (asatori in septe-brieE. A ost pro und surprinsa de a ir-atia terapeutului> RDa, este per e(t adevarat. @ei i (asatorita (u el in septe-brie, de0a (asatorita.E La ur-atoarea sedinta ea a aparut purtand o pere(he de pantaloni s(urti -ai deosebiti. A ost oarte 0enata dar a devenit (on u:a de aparenta entu:ias-are a terapeutului la vederea lor, de dis(utarea de(eptiilor tre(ute privind au:irea vo(ilor, privitul in gol, aptul (a i.a spus logodni(ului (a se vor (asatori intr.o anu-ita luna si a a-anat data de -ai -ulte ori, si de o dis(utie aparent ara s(op sau inalitate despre i-previ:ibilitatea istoriei si situatiilor u-ane, i-previ:ibilitatea a(telor si de(i:iilor inite u-ane, unele dintre ele putandu.se inta-pla (urand. %n inal s.a progra-at pentru in(eputul lui iulie si a ple(at. A iesit oarte nau(ita si a (erut per-isiunea sa se i-bra(e in ro(hia ei. R> Dis(utia aparent irelevanta despre i-previ:ibilitatea aptelor u-ane este, in apt, o pregatire pentru so(ul si surpri:a pe (are le vei olosi in sedinta ur-atoare, dar ea nu stie in(a a(est lu(ru. A(easta dis(utie sta (a ba:a pentru (eea (e va ur-a. @iata ei anterioara a ost prea previ:ibila. Dis(utia voastra despre nepreva:utul in viata este ast el introdu(erea unui nou (adru terapeuti( de re erinta si, in a(elasi ti-p, probabil (a setea:a -ulte (autari in(onstiente pentru ori(e ar avea posibila relevanta. %n(onstientul sau stie (a ni-i( din (eea (e a(i nu este (u adevarat irelevant. 9n -are grad de asteptare si dorinta au aparut ast el pentru so(ul (ru(ial din ur-atoarea sedinta.

"oc si surpriza pentru a depotenta vec-iul si a trans'orma identitatea

A intrat in (abinet pe 1 iulie gasindu.-a insotit de asistenta. A ost intrebata> REste iulie, nu.i asa si nu ai pro-is sa te (asatoresti (u logodni(ul tau in a(easta lunaGE Raspunsul ei a ost un RDaE e:itant si apoi, rapid, RDar a- pro-is (a -a voi (asatori (u el in septe-brie.E %n(et, i-presionant, i s.a spus> RDevre-e (e esti atat de nesigura dupa (u- ai aratat in toti a(esti 1 ani, asta:i vei dovedi (a esti (apabila sa te (asatoresti in a(easta luna si te vei (asatoriJ /i.a- spus (a in septe-brie de0a vei i (asatorita. A(u- vo- vedea da(a e,ista vre.un -otiv

pentru (are nu ar trebui sa te (asatorestiD vo- vedea da(a (eva iti lipseste si ar putea intr.un el sa 0usti i(e a-anarile (asatoriei tale. A(u- ridi(a.te si, una (ate una, s(oate.ti hainele nu-ind ie(are arti(ol pe (are il ase:i ordonat pe s(aun.E '.a uitat nea0utorata la ata pla(ida, (al-a a asistentei si, inrosindu.se, s.a ridi(at e:itanta, si.a s(os panto ii, -ai e:itant (iorapii apoi, (u -is(ari lente, ro(hia si (o-bine:onul. R#u este asta su i(ientGE A intrebat rugatoare privind terapeutul apoi uitandu.se rugator la insotitoare, dar nu a ost or-ulat ni(i un raspuns. Cu stanga(ie, neinde-anare si.a inlaturat len0eria inti-a si statea nud in ata terapeutului. A(esta s.a intors (atre asistenta si a re-ar(at> R+ie i-i pare a i in regula. #u aveti a(eeasi i-presieGE Asistenta si.a in(linat (apul a ir-ativ. /erapeutul s.a intors atun(i (atre pa(ient si i.a spus> R@reau sa -a asigur (a stii sa denu-esti toate partile (orpului tau. #u vreau sa indi(i sau sa atingi ni(i o parte a (orpului tau si ni(i asistenta nu doreste a(est lu(ru. Da(a e nevoie, pot eu sa o a( dar te rog sa nu a(i sa ie nevoie. Dupa (e ai denu-it ie(are parte, atinge.o (u -ana opusa :onei (orpului denu-ite A-ana dreapta pentru :ona stanga si invers;. A(u- in(epe de la u-eri si (oboara progresiv, apoi te intor(i (u spatele si a(i a(elasi lu(ru (at poti de bine. A(u- in(epe si nu a greseli.E Cu ata in(ar(ata de roseata, ea a a(ut o treaba e,(elenta. <iind progra-ata sa a(a a(est lu(ru, roaseata i.a disparut si intr.un -od natural si obisnuit a in(eput sa se i-bra(e. %n ti-p (e a(ea asta, a ost intrebata da(a s.a gandit sa se (asatoreas(a pe 12 iulie. Raspunsul ei si-plu a ostE Ar i prea (urand. Ar trebui sa i-i parases( lo(ul de -un(a. #u -i.ar pla(e sa a( asta ara a anunta dinainte dar se ul -eu va intelege si apoi va trebui sa (alatores( in nord sa intalnes( a-ilia lui !oe si sa il adu( apoi in (a-inul -eu, sa i-i anunt a-ilia (e el de nunta i-i dores(. A- va:ut (e nunta i.au o erit surorii -ele si nu vreau ni-i( ase-anator. Dar vor a(e asa (u- i-i dores( ori voi veni la Phoeni, unde la nunta nu vor parti(ipa de(at -artorii. 'i e (el -ai bine sa tri-it o telegra-a lui !oe (hiar a(u-E. Doua sapta-ani -ai tar:iu ea l.a adus pe !oe in birou, e,pli(and (a isi doreste o (onsiliere pre-aritala pentru ie(are dintre ei separat si apoi pentru ei i-preuna. A(estea au ost reali:ate pentru satis a(tia ei. 9n tele on de la -are distanta l.a asigurat pe terapeut (a dupa -ulta lupta, -a-a si -atusele ei (elibatare au (edat si i.au per-is sa aiba o nunta in (are isi putea alege singura invitatii in lo(ul uneia or-ata din (o-unitatea lo(ala.

E> +odul in (are a luat in propriile -aini plani i(area nuntii sale indi(a o tran or-are radi(ala in -odul in (are se vede pe sine si realitatea. R> Da, -odul in (are roseata i.a disparut din obra0i dupa (e s.a de:bra(at si siguranta (u (are s.a i-bra(at dupa indi(a o etapa (reativa a trans or-arii de sine. Apoi ea in(epe sa dis(ute despre planurile de viitor apropiat si de nunta intr. o -aniera pra(ti(a si -oderna.

/ollo$3up1 primul# al doilea# al treilea si al saptelea an

<eli(itarea de Cra(iun a-intita a sosit iar anul ur-ator un -esa0 de anuntare a nasterii unui (opil si o alta eli(itare de Cra(iun. /rei ast el de anunturi de nastere au sosit si ni(i un alt (uvant nu a ost pri-it pana la 7 ani de dupa (asatorie. Pa(ienta a a(ut apel din nou la terapeut. A adus (u ea (ei trei (opii pentru a.i pre:enta (u -andrie terapeutului si, ulterior, a povestit de (earta (u sotul ei (au:ata de aptul (a, a(esta ple(and (u ea in Ari:ona, a avut di i(ultati in adaptarea la noul lo( de -un(a si se autoinvinovatea pe nedrept. Ea a (erut o progra-are pentru sotul sau iar in ti-pul a(elei sedinte nu a ost des(operita ni(i o di i(ultateF proble-a. Ca:ul12 " Rtre(ere in revistaE e,perentiala asupra vietii in trans or-area identitatii PArti(ol nepubli(at al terapeutului si reeditat ai(i de (atre asistentul a(estuia pentru a i publi(atQ A(easta pa(ienta -.a sunat de la -are distanta pentru a i-i spune (a i.a- ost re(o-andat de (atre o prietena, (a ar dori o progra-are intr.o 0oi dupa.a-ia:a in ur-atoarele doua sapta-ani, (a va da un tele on de (on ir-are in -ier(urea dinaintea sedintei progra-ate si (a nu-ele ei este dra I. Cu a(easta ra:a ea a in(heiat (onvorbirea. +ier(uri a sunat la (abinet, a intrebat de ora la (are a ost progra-ata sedinta ei si a re u:at sa vorbeas(a (u terapeutul senior. %n ur-atoarea :i, la ora stabilita pentru do-nisoara I, a venit o e-eie de apro,i-ativ 68 de ani, palida si obosita, (u ata plina de la(ri-i. Povestea ei, pe s(urt, era (a a ost un (opil adoptat de (atre o a-ilie (u 1 (opii, (u o di erenta de vartsa de 15 ani intre -e:in si (opilul (el -ai -are al a-iliei. Din -otive ne(unos(ute ea era de varsta rageda (and -a-a sa adoptiva a devenit patologi( de suspi(ioasa si interogativa, supunand.o la in(hi:itii inter-inabile pentru a vedea da(a a ost o ata rea. /atal adoptiv era re(e si non.de-onstrativ, lasand (u totul in gri0a -a-ei (opiii. Cei patru (opii ai a-iliei au absolvit (olegiul si (u toate (a lo(uiau nu oarte departe, dadeau tele oane

parintilor ara regularitate si de s(urta durata. Din a(est -otiv -a-a sa o intreba re(vent Ape pa(ienta; (e a a(ut sau a spus ast el in(at (eilalti (opii ai ei evita (asa parinteas(a. Pa(ienta a in(er(at sa se prote0e:e prin a undarea in invatat, intotdeauna olosind te-a pentru a(asa drept prete,t pentru a evita interogarile repetate de (atre -a-a ei (are dorea sa veri i(e da(a a ost o ata buna, da(a a a(ut apte rele, da(a a avut ganduri rele. Ea a (astigat -erite s(olare inalte dar viata sa so(iala a ost strans supravegheata de (atre -a-a ei. A intrat la (olegiu dar a ost obligata sa ii ur-e:e (ursurile (olegiului din orasul natal si stand in (asa parintilor sai. Lasandu.se absorbita de studii, parti(ipand la orele s(olii de vara si re(ventand ore la (ursuri spe(iale in van(anta si ti-pul liber a s(apat dar nu integral de interogatoriile patologi(e ale -a-ei sale. A ost obligata sa obtina (erti i(are +.A. sub prete,tul (a nu pare a i o persoana su i(ient de -atura pentru a i se da voie sa in(er(e sa.si (astiga e,istenta si nu se stie (e rau i se poate inta-pla da(a e departe de (asa. Cu sentinta data de (erti i(area +A, intr.o stare de tea-a de o intensitate -ar(anta, ata a (on(lu:ionat (a doar varsta sa de 55 de ani i.a dat dreptul legal de a parasi (asa. Atun(i a ur-at un episod e-otional pro und trau-ati:ant pe (are tatal sau l.a inali:at re(e si hotarat (u a ir-atia> RDa(a nu vrei sa -ai traiesti (u -a-a ta si (u -ine in se-n de apre(iere a tot (eea (e a- a(ut pentru tine si toata prote(tia pe (are ti.a- o erit.o, poti sa ple(i. Dar sa nu :i(i (a te.a- lasat sa ple(i (u -ana goala. +aine voi pune in ban(a 2888\ in (ontul tau. %a.ti hainele si plea(a si ori(e nenoro(ire vei pati, te priveste.E Cuvintele de despartire ale -a-ei au ost> R'tiu (a ai a(ut (eva rau. <ii (ura0oasa si spune.-i.E %n suspine, ata a ple(at. '.a dus intr.un alt oras, si.a asigurat un lo( de -un(a si a in(er(at sa isi stabileas(a relatia (u ratii ei adoptivi. A(estia au respins. o (u 0usti i(area> R+a-a ne va renega da(a sunte- (u tine si ave- si asa destule proble-e (u ea.E Ei au in or-at.o (a ie(are dintre ei au ost tratati la el. Ca tatal lor le.a platit ie(aruia a(eiasi su-a si doar pentru a.si a(e datoria de (opil i.a deter-inat sa dea a(ele tele oane s(urte (atre parintii lor. %n ori(e (a:, au ost bo-bardati (u s(risori si telegra-e de la -a-a lor in (are a(easta (erea in or-atii despre (opilul ei pa(atos. <ara tragere de ini-a, ata a taiat toate legaturile, s.a -utat intr.un alt oras unde a lu(rat (u su((es (a se(retara dar si.a dat sea-a (a nu este in stare sa isi de:volte o viata so(iala. A devenit din (e in (e -ai depresiva, nu si.a putut gasi eri(irea petre(and va(ante s(u-pe si, in inal, s.a gandit sa apele:e la un a0utor psihiatri(. Psihoterapeutul i.a spus (a a ur-at o or-are psihoanaliti(a in s(oala reudiana. #eintelegerile s. au ivit deodata, i-ediat (uintrebarile despre se, au aparut in (adrul sedintelor terapeuti(e. Disperata, ea a apelat la alt

psihiatru apoi la altul. %ntotdeauna apareau intrebarile despre se,. A in(eput sa e(hivale:e (uvantul se, (elui de psihiatrie. Cu un e ort disperat putea sa pastre:e o buna i-presie in interviurile de anga0are. A (andidat la un post legat de ar-ata 9.'. (a anga0at (ivil. La in(eput s.a integrat bine dar in (ateva luni a devint in -od progresiv depresiva. 'i.a gasit re ugiul in studii lingvisti(e si a a0uns sa vorbeas(a (u luenta trei li-bi straine dar si -ai depri-ata. 9n psihiatru al ar-atei i.a re(o-andat sa se intoar(a in 'tatele 9nite pentru trata-ent. %n s(hi-b ea a (erut un trans er oriunde in Europa, intr.o -isiune in (are abilitatile ei lingvisti(e ar putea i de a0utor. De doua ori a a(ut ata la ase-enea -isiuni. A treia (erere a ost de trans er undeva in Estul indepartat. A(olo i s.a dat o po:itie pedagogi(a. A in(er(at sa -ai invete o li-ba straina si sa sa piarda in -un(a dar depresia s.a inrautatit. Alt psihiatru al ar-atei a insistat (a ea sa se intoar(a in 'tatele 9nite pentru trata-ent si, intr.un inal si ara tragere de ini-a, asa a si a(ut. A abordat psihiatrii (u (are a (olaborat anterior si iar i.a respins din a(elasi -otiv. A apelat la noi psihiatri dar, -ai devre-e sau -ai tar:iu, te-ati(a se,uala a aparut in dis(utie. Atun(i a au:it de hipno:a. 9n ost pa(ient al terapeutului senior i l.a re(o-andat si ea l.a sunat rapid, ara sa se gandeas(a. Ceea (e isi dorea, a de(larat ea, era hipno:a (are i.ar sterge pentru totdeauna toate gandurile despre interogatorii si se,. 'i ar hipnoti:a.o ara intar:iere terapeutul si i.ar satis a(e nevoileG De vre-e (e a(easta a ost (ererea ei ran(a in(a de la pri-a sedinta, i s.a dat o e,pli(atie laborioasa (u- (a ea i.a (erut lui sa lu(re:e orbeste si (a, luand in (al(ul aparitia ei inla(ri-ata, el nu doreste sa lu(re:e orbeste asa in(at, neintentionat, sa spuna sau sa a(a (eva (are sa o raneas(a sau sa a(a (eva (u neinde-anare asa in(at sa o raneas(a e-otional. Raspunsul ei a ost o i:bu(nire ne(ontrolata in hohote de plans ti-p de (ateva -inute. Avanta0ul a(estei e,pli(atii a ost (ontinuat> R@e:i, (hiar da(a a- in(er(at sa iti vorbes( inteligent si prudent, a((idental ti.a- perturbat (ontrolul e-otional. Asa (a hai sa lu(ra- intr. o -aniera (are sa iti per-ita sa iti pastre:i (ontrolul e-otionalD si ori(e si-ti nevoia sa i-i spui, a.o (u- poti, ori(at de pre(ar dar -a(ar sa -a oriente:i (atre dire(tia buna. %n pri-ul rand, pentru a (o-uni(a e i(ient, a- nevoie sa iti (unos( nivelul de edu(atie. atat doar, nivelul, ara date e,a(te de ti-p si lo(. Este posibil (a si tipul de e,perienta pro esionala, nu unde si pentru (ine ai lu(rat, doar natura a(tivitatilor pro esionale pe (are le.ai des asurat sa -a a0ute sa i-i a( -ai bine treaba.E

%n(etul (u in(etul, (u suspine inter-itente, istoria des(risa anterior ara date, lo(uri si nu-e e,a(te a ost obtinuta. Evitand a (ere anu-ite in or-atii sau apte a a0utat enor- in asigurarea (ooperarii sale. % s.a spus (a datele pri-ite anterior sunt su i(iente pentru a se in(epe terapia si (a nu va -ai pri-i alte intrebari de(at da(a ea doreste ast el. 9lterior ea poate urni:a ori(e alte in or-atii supli-entare doreste. % s.a e,pli(at totodata (a terapia (ere (u ne(esitate un nu-ar sedinte de (ate o ora lungi-e, progra-ate in a(ord (u (apa(itatea ei de a invata, devre-e (e, asa (ubine stie, invatatul este o sar(ina (are (ere e ort. Hipnoterapia presupune e ort a(tiv si nu as(ultare pasiva, (hiar da(a (ere un e ort intele(tual din partea terapeutului senior. AE- a:area (uvantului intele(tual a ost pentru a per-ite terapeutului libertate de -is(are iar aptul (a ea olosea invatatul (a pe un re ugiu poate i in (ontinuare olosit;. Ea a a((eptat si a pri-it o alta e,pli(atie lunga, laborioasa despre hipno:a (a un pro(es de invatare, (eva si-ilar (u invatarea unei noi li-bi. A(easta igura de stil a ost atra(tiva pentru ea. #u se va a(e ni(i un e ort pentru a relata interviuri separate (ata vre-e de pri- interes este pro(edura si nu eveni-entele des asurate la anu-ite ore. %ndu(tia indire(ta (u setul de invatare pri-araF pre(o(e A ost de-arata o intreaga abordare terapeuti(a de hipno:a indire(ta. A ost rugata sa aleaga dintre 6 oi de hartie pe (ea (are parea -ai interesanta. Ea a ales.o pe (ea (are repre:enta agate. A ost rugata sa se ase:e (on ortabil, (u -ainile in poala, sa isi i,e:e privirea pe supra ata sle uita, sa se bu(ure de (ulorile variate, sa stea (o-plet ne-is(ata, sa isi tina (apul ne-is(at, ara sa as(ulte, doar sa se in(ante in(ontinuu de (ulorile din repre:entarea agatelor, ara sa ie (u adevarat obligata sa a(orde atentie (uvintelor terapeutului. Dupa (ateva repetari, ata ei a luat o e,presie i,a, rigida. A ost apoi rugata sa se gandeas(a la a invata o li-ba straina. nu ger-ana, ran(e:a, italiana (i una -ult -ai (o-ple,a, (a li-ba engle:a invatata de (atre un sugar. %ntr.o -aniera in(eata, gentila, aproape -ur-urand, terapeutul a des(ris un sugar in patut, as(ultand sunete pe (are nu le intelege, arti(ularea progresiva a sunetelor de (atre (opil, (resterea lui i:i(a in(eata, s(hi-barile produse in trasaturile lui, -aini si pi(ioare, noi -is(ari, noi sunete, i-baierea, hranitul, de e(area, dor-itul, agitatia lui in ti-pul plansului, pla(erea ganguritului, intinsul pentru a atinge obie(te si asa -ai departe. %n(et, o ba:a generala si (o-prehensibila pentru o i-agine e,tinsa a ost reali:ata pentru ea, despre (resterea i:i(a a (opilului, invatarea one-elor, hranitul, e,(retia, a(tivitatea, dor-itul, -ersul si toate (ele (are apar in pri-ii 2 ani de viata. %nitial a(easta i-agine a ost pre:entata (a o dis(utie al (arei s(op, aparent, ur-a sa ie -entionat de (atre terapeut dar (ontinutul

a(esteia i-per(eptibil a ost trans-is prin (o-entarii stre(urate in -od subtil. Au ur-at sugestii -ai puterni(e si dire(te (a ea sa se pierde in e,plorare a tre(utului evaluand obie(tiv -ultitudinea de lu(ruri invatate de ea in pri-ii 2 sau 3 ani de viata.

Evocarea represiilor timpurii prin cat-arsis

%n ti-p s(urt, in 18 -inute, era evident (a intrase in transa pro unda datorata repre:entarii (u agate si a (adrului lor in(on0urator. La (ererea terapeutului, ea a intrat intr.o e,plorare siste-ati(a a a-intirilor ei din pri-a (opilarie. A(easta a ost (ontrolata si dire(tionata de (atre terapeut (u o or-ula de in(eput pre(u-> R'i in pri-ul an de viata (e bogatie de invata-inte unda-entale, de la s(ute(e la lu(ruri ru-oase si sunete si (ulori si :go-oteD sau, in al doilea an de viata, tarandu.te, -ergand si (a:and si olosind olita (a un (opil (u-inte si pronuntand -i(i (uvinteD apoi, bineinteles, vine (el de.al treilea an (and vo(abularul se i-bogateste, (uvinte, asa de -ulte, partile (orpului, gaura -i(a din burti(a si (hiar stii (e (uloare are parul tau.E Pentru ie(are dintre pri-ii 3 ani a(easta a ost reali:ata, adu(and in ie(are an (ateva pun(te de reper pentru a i eli-inate, punand a((ent pe obi(eiurile bene i(e ale -ersului la toaleta, (urio:itatea asupra (orpului, bene i(iile so-nului, spalatului, invatatul -ultor lu(ruri si al (elor si-tite de ea in ti-p (e a(ea a(este lu(ruri. A(easta sar(ina a ost reali:ata in ((a 6 ore de -un(a intensa a pa(ientului. %n :iua in (are intentiona- sa progresa- la ur-atoarea perioada, pa(ienta a intrat in (abinet tre-urand, (u ata rosie si (u o e,presie urioasa. A de(larat e,plo:iv> R'unt atat de nervoasa in(at te.as putea plesni. #u i-i vine prin -inte ni(i un (uvant su i(ient de rau (a sa te des(riu.E RDe (e nu i-i spui ti(alos i-putit de '.".7. da(a asta e, probabil, tot (e poti sa a(iGE, a ost repli(a si-pla, dire(ta. R" voi a(eE, a tipat ea si asa a si a(ut (a sa i:bu(neas(a intr.un ras nervos, rusinat si, pe un ton de regret, a spus> R#u stiu (e -.a a(ut sa spun asta dar, in -od ilar, -a a(e sa -a si-t -ai bineE. A ost intrebata> RDa(a te a(e sa te si-ti -ai bine, vrei sa repeti a ir-atia, poate (u i-bunatatiriGE

R", nu, vreau a iti spun (eva (e nu i-i dorea- sa iti destainui. De doua :ile a- niste (ra-pe nor-ale dar sto-a(ul nu -a doare (and -anan(D -i.e rusine de -oarte sa iti spun a(este lu(ruri. +ai degraba -urea- de(at sa iti spun. #u stiu (e -i.ai a(ut dar (eva se inta-pla si nu -ai vreau sa plang. %ar ta-pitul ala de psihiatru din Europa (aruia i.a- :is (a a- o obsesie ingro:itoare (u (ada de baie plina (u apa innsangerata in ti-p (e i-i radeapi(ioarele, a gresit (onsiderand asta a i tendinta sui(idara. Candva, (and te voi intreba, ai sa. -i spui (e lu(ruri ara sens spun a(u-G Dar nu a(u-J Pot a(u- sa -a ase: si sa -a uit la oia de hartie aleasaG

*omunicarea pe doua niveluri

%n a(ord (u (ererea ei, (u- spontan a intrat in starea de transa, a ost instruita sa a(a o e,plorare -ai a-pla asupra adevaratelor ei a-intiri din (opilarie si a e,perientelor personale traite la varsta de 3 la 18 ani. AReale si personale erau (uvintele (are trebuiau sa restri(tione:e e,plorarea doar la e,perientele (u sine ata de (ele (u alte persoane, in spe(ial, (u -a-a ei;. %i erau o erite oarte putine sugestii, de obi(ei> RAi uitat a ara (eva (e iti apartinea, la ora 7GE " vaga -entiune s.a a(ut despre etele -ari, poti sa le ve:i (and sunt -ari in ti-p (e e-eile sunt (a etele -ari dar di erite. Re erintele la te-ati(a pro(esului de e,(retie au ost a(ute (u -ai -ult (ontrol. (a tin de a iti pastra sanatatea (orpului bine si regulat si anu-ite spe(ulatii i.au ost o erite despre -i(i invataturi (are se de:volta in li-ba0ul vietii. Este de de tinut -inte (a pa(ienta a(ea a(easta e,plorare (a adult, e,plorand in i-agini vii, si-tind detaliat o bogatie de invata-inte e,perentiale. Ast el (hiar si sugestiile deliberat generale puteau sa ie detaliate de (atre subie(t in -od liber. Asa (u- a ost invatat -ai tar:iu, -i(ile invata-inte (are sunt ulterior transpuse in li-ba0ul vietii. au ost interpretate de ea in starea de transa re eriri la e,plorarile si sti-ularile :onei genitale. RPri-a data (and aau:it, aveau doar un sens poeti( si apoi, in(et, i.a- dat o (onotatie se,uala dar nu -ai i-i adu( a-inte (andE. R> A(esta este un e,e-plu neobisnuit dar (lar de (o-uni(are pe 5 niveluri. A (erut ti-p pentru a i de:voltata deoare(e a avut nevoie de o e,plorare in(onstienta e,tinsa si nu isi -ai adu(e a-inte pre(is (and deoare(e a ost o elaborare in(onstienta (are, in(et, s.a in iltrat in :ona ei (onstienta.

Lim5a@ul corpului ca e?presie a proceselor ideodinamice

Perioada de la 18 la 11 ani a ost par(ursa neasteptat de rapid si usor. /erapeutul senior astepta tensiune si di i(ultate in par(urgerea perioadei si a ost e,tre- de pre(aut si atent in evidentierea e,perientelor reale, adevarate, personale, apartinand sinelui si (are nu ii i-pli(a pe altii. (ineva invata o li-ba dar nu pentru (a a au:it de ea (i pentru (a o si-te si o gandeste si ii per(epe nuantele sensibile si asa (u- ru-usetea unei ger-ane guturale este -ai ru-oasa (and vine de la un ger-an, ori(at de prost ar suna pentru o ure(he ne or-ata, asa e,perienta proprie apartine sinelui si ori(are altii pot sa o denu-eas(a proasta in van. %-ediat (u- a a0uns la al 11.lea an din viata, a ost rugata sa se reintoar(a la in(eputuri, sa revi:uias(a e,perientele invatate, sa (ore(te:e o-isiunile, sa tina -inte neintelegerile si reali:arile partiale si sa le vada (u si-plitatea si ino(enta unuei tinere (u adevarat de 11 ani. A ost luat in (al(ul ris(ul (a la 11 ani sa nu i in(eput -enstruatia, ris( bine apre(iat si legat de asteptarea (a un ast el de -o-ent ar i ost dete(tat prin observatie si studiul 0o(ului e-otional e,pri-at a(ial (are s.a intensi i(at in(epand (u e,plorarea varstei de 3 ani.de la varsta de 18 ani la (ea de 11 portretul e,presiilor a(iale s.a s(hi-bat de la (el al unei ete de 18 ani la (el al unui adoles(ent de 11 ani. E,perienta initiala (u pa(ientul a subliniat i-portanta evitarii intrebarilor dire(te. %n ori(e (a:, -odul ei de a gandi aspe(tele a(ade-i(e si (lini(e a ost, din pun(t de vedere al terapeutului, de o oarte -are i-portanta terapeuti(a pentru pa(ient (are a repre:entat (opul -a0or al lu(rarii terapeuti(e. Perioadele alternative de hipnoterapie pro unda (u (onsiliere Par(urgand tre(erea in revista a anilor (opilariei pana la varsta de 11 ani, ea a intrat in (abinet spunand>E Pute- sa vorbi- un pi( ara sa lu(ra-GE Dupa (on ir-are, ea a (ontinuat>E +.a-utat intr.un lo( dragut, a- o slu0ba, nu sunt depri-ata. %n apt, in(ep sa -a pla( destul de -ult. #u sunt e,traordinar de ru-oasaD nu pot sa opres( un (eas din un(tionare ori(at as in(er(a. Dar a- o igura draguta. +a-a -ea ar -uri da(a ar au:i (e luieraturi la(o-e apri-it de.una :i. A(estea sunt pri-ele de (are i-i adu( a-inte. 'i, -a (re:i sau nu, i-i pare rau de -a-a -ea. Este bolnava. /rebuie sa ie o boala dureroasa si pentru ea iar tatal -eu este si el bolnav, dar nu (a ea. A(ei 2888\ a ost tot (eea (u adevarat a putut sa i-i dea. 'i (hiar nu au in(er(at sa i-i a(a rau. Pur si si-plu au a(ut rau a((idental, avand intentii po:itive. 9ite, -a-a -ea a vrut sa ra-an virgina si a reusit. Dar pentru asta a- si eu o

(ontributie. %ar a-aratul ala de psihiatru a (re:ut (a a- tendinte sui(idare datorita obsesiei -ele teribile (u (ada de baie (u apa insangerata si (u la-a in -ana. Ce alt(eva putea (redeG <a(ea- baie si -a epila- si, deodata, -i.a- adus a-inte (a sunt aproape de (i(lu si -.agandit la (u- ar i da(a -i.as rade parul pubianD dar atun(i a(ea oribila ra:a a -a-ei -i.a rasunat la nes arsit in ure(hi da(a a- ost ata (u-inte...si gandurile despre -asturbare....si apoi nu a- putut sa -a gandes( la alt(eva de(at la apa insangerata si la la-a. A ost ingro:itor. %-i pare rau pentru -ine atun(i. 'una (o-i( sa o spun ast el dar asa este, (u adevarat. 'i i-i pare rau pentru parintii -ei. #u ii iubes(. 'unt doar doi oa-eni (are au in(er(at sa i-i a(a bine, au in(er(at din greu dar nu au reusit. 'i a inse-nat atat de -ult pentru eiJ 'i alt(evaJ @in la (abinetul tau, stau pentru o vre-e, ple(, nu a( ni-i(. Ai spus (a voi invata hipno:a. #u a- invatat ni(i o hipno:a. %ar tot (eea (e -i s.a inta-plat e (a -a si-t di erit, gandes( di erit, sunt di erita. #u -.a deran0at sa iti spun despre (ra-pele -ele abdo-inale. De (ateva ori -ai inainte a- adunat destul de -ult (ura0 pentru a -erge la -edi( dar -i.a ost prea ri(a sa il las sa -a e,a-ine:e. Cand -i.a- a(ut (ontrolul -edi(al pentru a ple(a in -isiune, a- luat so-ni ere asa in(at a- ost in stare sa il du( pana la (apat. +.au linistit dar nu -.au ador-it. Consideri (a si-t nevoia sa te vadG Da(a raspunsul tau este a ir-ativ atun(i sunt de a(ord. %-i dores( sa stiu de (e raspunsul este a ir-ativ.E RPoti sa intrebiE, i s.a spus. ", stiu dar nu (er asta. +a intreb de (e dar sunt sigura (a nu vreau sa intera(tione: (u tine, nu pot sa i-i abtin (urio:itatea. 'tii (e vei a(e -ai in(oloGE R", da.E RPai asta.i bine. 'tia- (a stii. Este in regula da(a vo- petre(e restul ti-pului vorbindGE Restul sedintei a ost petre(uta alaturi de o doa-na oarte inteligenta, -ult (itita si u-blata prin lu-e (are in -od evident tan0ea dupa o o(a:ie de so(iali:are. La ur-atoarea sedinta, i-ediat (u- a intrat in starea de transa i s.a spus EHai sa par(urge:ilele de s(oala si de (olegiuE. A(easta s.a inta-plat (u aparenta usurinta dar i-ediat au aparut -ani estari subite de tensiune i:i(a. La ur-atoarea intalnire ea a relatat pe un ton obisnuit> RAi (eva de :is despre :iua in (are doar a- dis(utat si e,plorarea tre(utuluiGE

Cu vo(e in(eata, do-oala, e- a:a puterni(a i s.a dat (a repli(a> RDa, a- -ulte de spus, -ai -ulte de(at vrei sa au:i.E Cu o e,presie de urie puterni(a ea s.a desprins de s(aun si a tipat> R/i(alos i-putit, in(er(i sa i-i spui (a a- ost prea volubila, prea -oale, prea obisnuita, prea intele(tuala, bastard nenoro(itG % s.a dat repli(a> RDa, e,a(t. Asea:a.te, uite.te la oaia de hartie apoi in liniste, ta(uta, (u ura si a-ara(iune si iere si venin rupe.o in bu(ati pe ] ata (u-inte^EA a(este ulti-e (uvinte au ost rostite pe un ton bat0o(oritor;. A(u- s.a inta-plat un as(inant si aproape -ut tablou e-otional. gri-ase, (rispari, rasu(iri, strangeri de pu-ni, respiratie spas-odi(a, (lantanirea dintilor si -arait. in apt, toate -ani estarea unor e-otii negative violente. 'pre s arsitul orei a in(eput sa se rela,e:e si i s.a dat dru-ul sa ple(e nu inainte de a i instruita sa se intoar(a in aparta-entul ei, si-tindu.se obosita si ador-ita si sa se du(a in pat sa isi ter-ine sar(ina. Pro und absorbita in sine, a parasit (abinetul ara sa isi observe ro(hia uda de transpiratie.

Hipermnezia in trecerea in revista a e?perientei de viata

La ur-atoarea sedinta e,presia sa a(iala si atitudinea sa au ost de un respe(t nau(itor. %n lo( de un ton obisnuit, vorbea repede si politi(os. 'e adresa in -od or-al terapeutului si vorbea (u Rdo-nuleE in -od repetat. A ost intrebata (u- se si-tea. Repli(a ei a ost> RDr. Eri(*son, este greu sa in(ep. A- o repre:entare vaga, ne(lara asupra senti-entelor -ele din sedinta anterioara dar, do-nule, nu i-i adu( a-inte (e a- spus. %-i a-intes( doar (a (eea (e a- spus a ost partial adevarat dar de atun(i s.au produs s(hi-bari in -ine. 'i-t (a si (u- a- ost (u-plit de bolnava, ingro:itor de bolnava si (a a(u- -i.arevenit dar sunt slabita (a dupa (onvales(enta. /otusi, nu sunt i:i( bolnava, do-nule, doar (a nu -i.a- re(uperat intreaga orta. A- in(eput sa -a si-t ast el de (and -.a- tre:it in dupa. a-ia:a ulti-ei -ele vi:ite ai(i. Patul era rupt in bu(ati. A- rupt in bu(ati pernele. Eraleas(a de transpiratie. Era- la el i-bra(ata iar ro(hia era ter-inata. Dar inainte de a -a tre:i, de a strange patul si a -a de:bra(a pentru o baie, -.a- intins pe pat si -i.a- reva:ut e e(tiv intreaga viata. #i(iodata nu ti.a- dat detaliile reale. Este (at se poate de oribila si dureroasa dar toate astea sunt in tre(ut. +.a- si-tit aproape (a un strain (are priveste a(este

lu(ruri. lu(ruri (are si-t (a -i s.au inta-plat (u adevarat si (are -.au a(ut sa su ar atat de -ult. A ost atat de real, totul i-i apartinea dar le si-t in -od di erit a(u-, do-nule. /oate apartin tre(utului. Asa (u- statea- intinsa in pat, a- in(eput (u (opilaria. Este greu de (re:ut (at de in a-anunt i-i adu( a-inte lu(rurile. (hiar lu(rurile -arunte pe (are le.a- a(ut (and era- (opil, taraindu.-a pe podea. Erau teribil de vii pentru -ine. Apoi a- e,plorat -ai departe, an (u an. Lu(ruri despre (are (redea- (a erau pierdute pentru totdeauna au aparut in detaliu, a-anunte e,tre- de vii. Cu- ar i baiatul pe (are l.a- sarutat in pri-ul an. a- putut e e(tiv sa ii si-t bu:ele pe ale -ele. 'enti-entele unui (opil sunt atat de di erite, de (alde, de -inunate, de ino(ente. <ie(are an din viata l.a- si-tit alt el, unul (ate unul. #u stiu (at ti-p a- petre(ut intinsa pe pat. A ost destul de groa:ni( (and a- putut sa aud (e -i.a spus -a-a (and avea- 4 ani. #u stia- atun(i. A- (re:ut (a se re erea la aptul (a o ata este (u-inte da(a se spala pe -aini inaintea -esei. Lu(ruri (a astea. Dar in ti-p (e i-i adu(ea- a-inte de (eea (e gandea- si si-tea- atun(i, stia- si intelegea- totul (a si (u- era- un spe(tator si, in a(elasi ti-p, -a si-tea- e,a(t in -i0lo(ul lu(rurilor, (u- -a-a- i-i spunea a(ele lu(ruri -ie (a persoana -atura si in a(elasi ti-p etitei de 4 ani. %n ie(are an a devenit din (e in (e -ai rau. A- in(er(at sa -a pierd in studiu dar ni(iodata nu a- reusit. %-i repeta- (a sunt uitu(a si o (redea-, dar nu era-. Li(eul a ost un (os-ar -ai ales (and niste baieti -i.au atins sanii (and au tre(ut pe langa -ine si ast el -i s.a parut (a tot (e -i.a spus -a-a a devenit realitate. A- avut doar o intalnire in ti-pul (olegiului si a ost groa:ni(a. A(u- stiu (e -i.a (erut el dar a- si-tit.o atun(i (a iind groa:ni( de Rne(urataE. +.a- tot rugat si (redea- (a Du-ne:eu +.a parasit. Apoi a ur-at s(ena groa:ni(a de a(asa, apoi uga de -ine insa-i, s(hi-bul lo(urilor de -un(a. "riunde ugea- -a regasea- pe -ine insa-i. 'tiu (a innebunea-. +.a- ur-arit pretutindeni din Europa pana in !aponia si Philipine. +i.era din (e in (e -ai rau iar psihiatrii stiau si eu stia- si nu i-i venea a (rede.Apoi plangea- in a(el salon de e-ei, era- atat de disperata si a(el pa(ient al tau -i.a :is sa te vad. 'tia- (a ar i ara de olos, ara ni(i o speranta. #u putea- sa a( ni-i(. Dar dorea- sa a( (eva si nu te.a- lasat sa re u:i. Asa avenit la tine.E

Re,resia reala in timp cu o5servator adult

RCand -.a (uprins a(ea tea-a, a- in(eput sa i-i adu( a-inte (e s.a inta-plat in (abinet. #u a- reali:at pana atun(i (a a- intrat in transa in (abinetul tau. +.a- uitat la a(ea oaie de hartie si ur-atorul lu(ru pe (are il stiu e (a era- un -i( (opil tarandu.se pe podeaua (asei. %ar eu era- o persoana -atura (are -a privea-. #u -.a- gandit la asta pana (and a(este a-intiri au in(eput sa i-i trea(a prin -inte. A- a(ut a(est lu(ru din nou. +.a- privit (res(and. +i.a- au:it -a-a vorbindu.-i. Eu (ea -atura te putea au:i. Eu (ea -i(a isi putea au:i -a-a. va:and, si-tind, iind -i(a. Arevi:uit lu(rurile petre(ute in (abinetul tau. +.a- va:ut in :iua (and a- dis(utat (u tine. +a si-tea- -andra de -ine (and -a au:ea- vorbindu.ti. Era- atun(i in transaG Erareal-ente atat de -andra de tot (e a- reali:at si, totusi, ur-atoarea data (and a- venit la (abinetul tau a- avut senti-entul (a iti voi spune (eva i-portant si apoi a- si-tit (a -.ai lovit (u un (utit i-ens. A- va:ut totul de:velit si gol. A- stiut (a tot (e ai a(ut a ost sa i-i de:valui groa:ni(a sar(ina pe (are trebuia sa o du( la bun s arsit. A- stiut atun(i (a erasingura in -asura sa o a( si te.a- urat. #u stia- (u- ai a(ut asta dar deodata era- in -i0lo(ul unor e-otii e,tre- de turbulente, letale, odioase. +i.a- dorit sa -or dar nu aputut. "bosise-. Apoi te.a- au:it tri-itandu.-a inapoi in (a-era si -a tot gandea- (at de obosita sunt si (at de bine -.as si-ti in pat. #u -.a- va:ut intrand in (a-era sau trantindu.-a in pat deoare(e ur-atorul lu(ru observat e (e a- a(ut in pat. +.a- va:ut innebunind de tea-a si disperare. Apoi a- reva:ut totul. /ot (e pot sa iti spun a(u-, dr. Eri(*son, este (a treaba e ter-inata. /re(utul e tre(ut, i-i apartine, nu doare si nu vreau sa povestes( ase-enea ne eri(ire. Dar probabil (a voi avea nevoie de o gandire -atura si s at pentru a.-i plani i(a viitorul.E

*< ITOLUL +:
*rearea Identitatii1 &incolo de Teoria Utilizarii;
Pana in a(est pun(t a- inteles (a hipnoterapia i-pli(a utili:area propriilor e,periente de viata ale pa(ientului si (a sugestiile indire(te se-ni i(a debutul a(elor e,periente pentru s(hi-barea terapeuti(a. /otusi, (e se inta-pla (and pa(ientul a ost serios privat de unele e,periente unda-entale de viataG Poate terapeutul sa (o-plete:e a(este goluri, sa le substituie in vreun elG /erapeutii sensibili sunt re(unos(uti (a iind parinti surogat (are ii a0uta, de apt, pe pa(ientii lor sa e,peri-ente:e stiluri de viata si relatii de (are nu au avut parte. %n a(est ulti- (apitol vo- pre:enta (ateva abordari prin (are autorul a in(er(at sa.i

inlo(uias(a unei pa(iente o relatie personala intr.o -aniera (are o an(orea:a pe ea intr.o realitate interioara -ai sigura, in 0urul (areia a(easta sa.si poata (rea o noua identitate proprie. A(esta este (a:ul unei tinere e-ei (areia i.a lipsit atat de -ult e,perienta de a i (res(uta de -a-a sa, in(at se indoia pro und de abilitatea sa de a i -a-a. Printr.o serie de regresii in ti-p, autorul a vi:itat.o deghi:andu.se in R"-ul <ebruarieE> genul Run(hesuluiE binevoitor (are i.a devenit prieten de nade0de si (on ident. " serie de ast el de e,periente a a0utat.o sa de:volte un nou sens al in(rederii in sine si al propriei identitati, (are au (ondus.o, in (ele din ur-a, spre o e,perienta -aterna plina de satis a(tii. Autorul a 0u(at rolul R"-ului <ebruarieE (u -ai -ulti pa(ienti de.a lungul (arierei sale. Atat de (o-ple,e sunt unele dintre detaliile -un(ii sale in a(este (a:uri, in(at nu a reusit sa

desavarseas(a intru.totul -anus(risele despre ele. Ca:ul ur-atorul este, ast el, o sinte:a a (atorva dintre -anus(risele originale ale autorului AE>O Eri(*son;, i-preuna (u adaugirile a(ute de (oautor AR> O..Rossi;. Cititorul este invitat sa e,plore:e i-preuna (u noi (ateva dintre abordarile si proble-ele -un(ii R"-ului <ebruarieE. Cea -ai -are parte a a(estor lu(rari este din(olo de puterea noastra de intelegere. <olosirea sugestiilor indire(te pentru a integra a-intiri hipnoti(e si reale, (are sa (ree:e o realitate interna ba:ata pe ar-onie (u sine, este o arta (are nu re(urge in intregi-e la anali:a rationala. #oi in(er(a-, ori(u-, sa e,pli(a-, dar reali:a- pe deplin (a sunte- depasiti si (a ave- nevoie de (reativitatea (ititorului pentru a u-ple (ateva dintre goluri si pentru a du(e de-ersul a(estei intelegeri -ai departe.

*azul +6 3 Omul /e5ruarie

"edinta nr. +1 O *opilarie in "in,uratate

La -i0lo(ul pri-ei sale sar(ini, sotia unui tanar -edi( din personalul spitalului nostru, a apelat la autor pentru a0utor psihiatri(. Proble-a sa era (a, desi avea un -aria0 eri(it si se si-tea bine (u sar(ina sa, ii era tea-a (a e,perientele sale nepla(ute din (opilarie s.ar putea re le(ta si in relatia dintre ea si (opilul sau. Ea sustinea (a ar i studiat atat de -ulta psihologie de (and a reali:at (a ar putea sa.l trate:e nepotrivit si regretabil pe viitorul (opil, in(at a su erit serioase trau-e psihologi(e. Pa(ienta a e,pli(at (a usese un (opil nedorit si (a -a-a sa n.a avut ni(iodata ti-p pentru ea. %ngri0irea ei a ra-as pe -ana surorii ne-aritate a -a-ei sale (are, in s(hi-bul unui (a-in, s. a trans or-at in bona, -ena0era si o-ul de in(redere al (asei. <etita isi petre(use (opilaria aproape in totalitate in odaia personala si usese lasata sa se indeletni(eas(a (u propriile ei 0o(uri si distra(tii. "(a:ional, (and -a-a sa avea invitati la (eai, era rapid (he-ata pentru a i pre:entata si pentru a i se spune (e etita dul(e si ru-oasa era, apoi i se (erea sa se retraga. Alteori, intre iesirile so(iale, -a-a sa o vi:ita pe uga in odaie. +ai tar:iu, a ost tri-isa la un internat de ete si la -ai -ulte s(oli private pentru studiile gi-na:iale si li(eale. Pe ti-pul va(antelor, era tri-isa la o tabara spe(iala pentru a.si (o-pleta edu(atia. %n toti a(esti ani,

-a-a sa a lasat deoparte presantele anga0a-ente so(iale si e,(ursiile in strainatate pentru a.si vi:ita ii(a (at de des a ost posibil. /otusi, ea si -a-a ei au ra-as doua straine. Cat despre tata, si el a ost un o- o(upat, pro und i-pli(at in a a(erile sale si (alatorind (ea -ai -are parte a ti-pului. /otusi el a avut o reala a e(tiune pentru ii(a sa si in -od re(vent si.a gasit ti-p, (hiar si in perioada (opilariei, s.o s(oata la (ina, la (ir(, in par(uri de distra(tii si in alte lo(uri -inunate. De ase-enea, el i.a (u-parat -ereu 0u(ariile si (adourile pe (are si le.a dorit, in (o-paratie (u papusile in(redibil de s(u-pe pe (are i le lua -a-a sa, dar (u (are -atusa ei nu o lasa sa se 0oa(e pentru (a erau prea ru-oase si prea valoroase. Ea a pri-it tot (e era -ai bun din partea -a-ei ei, dar si tatal ei i.a o erit -ulte lu(ruri (u adevarat dragute. La varsta de optspre:e(e ani s.a opus in(heierii studiilor, si spre ne-ultu-irea si resenti-entele pro unde ale -a-ei, a insistat sa -earga la o universitate de stat. Argu-entul de ba:a al -a-ei sale era obligatia pe (are ata ar i avut.o ata de ea pentru (a, pra(ti(, si.a distrus viata adu(and.o pe lu-e. /atal, desi do-inat puterni( de sotia sa si oarte indragostit de ea, a sustinut.o in se(ret pe ata in de(i:ia sa, a in(ura0at.o si a a0utat.o in toate -odurile posibile, dar ara a o ras ata prea tare. Co-pletarea studiilor universitare a ost binevenita, teoreti( vorbind, dar a si-tit (a nu i.a -ai per-is sa.si oloseas(a indea0uns oportunitatile so(iale. La in(eputul anului doi, a (unos(ut un intern (u (in(i ani -ai in varsta, de (are s.a si indragostit. '.a (asatorit (u el un an -ai tar:iu. Asta a suparat.o pe -a-a sa, pentru (a sotul nu avea o buna po:itie so(iala, dar tatal si.a e,pri-at in se(ret a(ordul. Din (au:a a(estei povesti, ea se intreba a(u- (e el de -a-a ar putea i. Le(turile ei psihologi(e au (onvins.o (a respingerea din partea -a-ei sale si abu:ul e-otional din (opilarie ar putea avea, intr.un el sau altul, e e(te adverse in ingri0irea propriului (opil. Ea vroia sa stie da(a prin hipno:a in(onstientul sau ar putea i e,plorat si da(a i.ar putea s(oate in evidenta an,ietatile, sau da(a i.ar putea i des(operite de i(ientele, ast el in(at sa ie (ore(tate. L.a rugat pe autor sa.i anali:e:e proble-a si sa.i a(a o alta progra-are (and va (rede (a poate sa ie in stare sa o a0ute. % s.a spus (a inainte de a putea reali:a a(est lu(ru, ar i ne(esar sa.si povesteas(a toate an,ietatile, te-erile si pre-onitiile sale. <a(and asta, ar trebui sa o ere o i-agine (at -ai (o-pleta (u putinta a naturii, varietatii si trans or-arile a(estora. % s.a e,pli(at (a prin(ipalul

s(op al a(estei relatari este sa se asigure (a autorul ii va intelege pe (at posibil senti-entele si gandurile inaintea ori(arei in(er(ari de diagnosti( si trata-ent. Din a(est -aterial au,iliar, el a sperat in sinea sa, desigur, sa a le -ai -ulte detalii despre istoria ei de viata (are sa.i poata usura de-ersul hipnoterapeuti(.

'edinta nr. 5> 9n Catharsis 'pontan

La (ea de.a doua sedinta, pa(ienta a venit e,tre- de te-atoare, an,ioasa si inla(ri-ata. Ea si. a e,pri-at (u detasare te-erile (a a ost ranita, negli0ata si a spus (a a ost a(uta sa su ere in (opilaria sa. 'e te-ea (a a ost distrusa, (a a devenit oarte an,ioasa, (a a in(eput sa a(orde e,agerat de -ulta atentie a(estor preo(upari, (a si.a trans or-at viata intr.o ingro:itoare povara, in lo( sa.i o ere pla(ere, (a a pierdut dragostea sotului sau, (a nu.si va iubi ni(iodata (opilul si -ulte altele. 'i.a prelu(rat (u gri0a toate a(este idei de neputinta si le.a legat in ori(e -od posibil de eveni-entele de(isive (are i.au -ar(at (opilaria. A plans pe par(ursul sedintei si, in ti-p (e rational si.a privit te-erile (a pe niste u-ilinte, a de(larat (a puterni(a obsesie ata de a(estea i.a (au:at inso-nie, anore,ie si rea(tii depresive severe, (are au inspai-antat.o de.a binelea. Atun(i (and in(er(a sa (iteas(a sau sa as(ulte radioul, paginile printate sau progra-ul deveneau pe nesi-tite insu letite si o (onstrangeau sa.si a-inteas(a de propria (opilarie ne eri(ita. Ea a -arturisit (a toate a(este te-eri erau anor-al de e,agerate, dar nu se si-tea in stare sa a(a ni-i( in a(est sens. Lasand la o parte ri(ile in(a ne-arturisite al pa(ientei, s(urta ana-ne:a usese reali:ata. L.a intrebat pe terapeut da(a (rede (a o poate a0uta rapid, intru(at si-te (a e pe (ale sa (ede:e -ai repede (a ori(and. A ost asigurata (a un plan terapeuti( va i pus la pun(t pentru ea inaintea ur-atoarei progra-ari.

'edinta nr. 6> /ransa %nter(alataD Regresia de @arsta si A-ne:ia

La ur-atoarea sedinta, pa(ienta a ost asigurata (a a ost elaborat un progra- si (a re:ultatele vor i ara ni(i un dubiu satis a(atoare. Planul nu putea sa.i ie de:valuit deo(a-data, dar prin hipno:a in(onstientul sau va putea dobandi intelegerea (orespun:atoare. /ot (e trebuia sa stie (onstient era aptul (a hipno:a poate i olosita si (a a(est lu(ru poate in(epe i-ediat da(a doreste. A (onsi-tit (u nerabdare. %n a(easta sedinta apro,i-ativ (in(i ore a invatat.o sa se (o-porte (a un pa(ient hipnoti(. A((entul prin(ipal a ost pus pe regresia de varsta. #atura sa inteligenta si -aiestria de pa(ient au a(ut posibila apli(area e,er(itiilor (onsiderate ne(esare pentru de-ersul terapeuti(. Pe durata e,er(itiilor, in(et si (u gri0a, pa(ienta a ost reintoarsa in ti-p in -od repetat (atre unele eveni-ente se(uri:ate in (are, intr.o -aniera sau alta, terapeutul sa poata patrunde dire(t sau indire(t, ara a tulbura etapa regresiva. Ast el, pri-a regresie s.a apli(at (hiar la pri-a sedinta. Prin pris-a a(estei sedinte, a devenit a(il sa introdu(a noi ele-ente, nu neaparat in legatura (u situatia, dar (are sa se potriveas(a (u ea. Pentru a reani-a sedinta, terapeutul a repli(at pur si si-plu> Rte deran0ea:a da(a a( o parante:a si.ti spun un gand (are to(-ai -i.a tre(ut prin -inteG +a gandes( (a poti i un bun pa(ient hipnoti( si -a intreb da(a te.ar deran0a sa in(hi:i o(hii si sa traiesti rela,area hipnoti(a pentru (ateva se(unde, iar apoi sa reveni- si sa (ontinua- de unde ne.a- intreruptE. Ast el, o transa inter(alata a ost introdusa (a sa retraias(a pri-a sedinta, in (are n.a ost olosita ni(io tehni(a hipnoti(a. R> Pri-a transa are (a e e(t diso(ierea pa(ientului intre realitatea in(on0uratoare si a-bianta interioara. Cand inter(ale:i a doua transa in pri-a, are (a e e(t o regresie si -ai adan(a. '(opul de ba:a al transei inter(alate este sa.l indeparte:e si -ai tare pe pa(ient de la realitatea pre:enta. Este olositoare in spe(ial la regresia de varsta. E> Da, nu este nevoie s.o a0ut sa iasa din a-bianta transei inter(alate. Cand revine la realitate, ii va i oarte di i(il sa revina din transa inter(alata, pentru (a va avea a-ne:ie (hiar din ti-pul transei. R> De(i, o transa inter(alata e o alta -odalitate de a obtine o a-ne:ie hipnoti(a -ai pro unda. E> %n transele viitoare va avea a-ne:ie ata de transele inter(alate, dar va trebui sa trea(a prin asta pentru a.si rea-inti pri-a transa in (are a avut lo(. %.a- dat -ai -ulte sugestii po:itive

in ti-pul transei inter(alate. A(estea au servit la intarirea (redintelor po:itive a((esate in pri-a sedinta. R> E (a un i:vor de rea(tii, in (are unii oa-eni (onsolidea:a -ai tar:iu (redintele (e s.au ivit initial E> Da, si e o intarire (e se petre(e a(u- (a o (alitate a ele-entelor tre(ute, pe (are l.ainsa-antat in sedinta de debut. A- lu(rat in toate dire(tiile. %n ie(are :i, (and persoane ne(unos(ute se intalnes(, pot vorbi generalitati pana (and des(opera (eva (o-un in tre(utul lor> poate si.au petre(ut va(anta in a(elasi lo(, poate au origini in a(elasi stat ori oras, sau poate au ur-at a(eeasi s(oala. 9neori, ei des(opera (u bu(urie (a au (ateva (unostinte (o-une si (a pot a(u- sa.si i-partaseas(a detalii inti-e ale vietii lor. Ei au (reat a(u-, in pre:ent, o legatura puterni(a ba:ata in intregi-e pe e,perientele din tre(ut. R> Ei au (reat in (o-un o lu-e des(hisa, eno-enala ARossi, 1975a;. Au (onstruit punti aso(iative (are ii unes( intr.o prietenie stransa. A(easta este doar una dintre obisnuitele rea(tii (e se petre( :i de :i in relatiile so(iale si pe (are o utili:e:i a(u- pentru a apropia relatiile (u pa(ienta. /ransa inter(alata este un -od rapid de a (rea un tre(ut po:itiv (are sa intensi i(e relatiile a(tuale.

*onsolidarea Relatiei1 "u,estiile Indirecte si osi5ilitatile Neprevazute

Pa(ienta a ost apoi intoarsa in ti-p la reuniunea unui intern la (are se a lau un nu-ar de studenti la -edi(ina ai autorului. %n introdu(erea regresiei, i.a ost data sugestia (a l.ar i putut intalni pe a(esta la petre(ere sau (a (ineva i.ar i putut pronunta nu-ele si, ara indoiala, asta s.ar i putut inta-pla da(a (ineva s.ar i apropiat de ea si i.ar i atras atentia (u o atingere usoara a in(heieturii -ainii. Apoi, (and a(est lu(ru neasteptat s.ar i produs, ea putea sa raspunda atingerii in(heieturii -ainii si sa rea(tione:e (orespun:ator ori(arei situatii (are s.ar i de:voltat ulterior. +ai intai, a(est gest a introdus o alu:ie psihologi(a (are sa.i per-ita rapid indu(tia starii de transa, in ori(e -o-ent, (hiar si pe par(ursul retrairii unor eveni-ente tre(ute (are s.ar i inta-plat -ult inainte de a.l i (unos(ut pe autor. #u-eroase ast el de regresii au ost induse (u a0utorul unor in or-atii spe(iale (are au ost obtinute in parti(ular

de la sotul pa(ientei. A(estea au ost utili:ate (a s.o deter-ine pe pa(ienta sa intre in transa hipnoti(a in ori(e (ir(u-stante psihologi(e. E> Consolida- relatia in elul ur-ator. Candva, a- apli(at regresia de varsta unui subie(t la 9niversitatea Clar*, pe (are l.a- intors in ti-p la varsta de 18 ani. %n ti-pul regresiei, -i.a spus (a usese insar(inat sa.i (u-pere o ran:ela -a-ei sale. A- putut vedea (u totii (u-plita teroare de pe ata sa, iind(a (a nu (unostea pe ni-eni in in(apere Aa(olo unde, in (alitate de adult, era subie(tul unei hipno:e;. A- petre(ut patru ore si 0u-atate (hinuite in(er(and sa restabiles( relatia terapeuti(a (u el, deoare(e ii era ri(a de -ine si de toti (eilalti. Asta -i.a a(ut sa inteleg (a ulterior as putea gasi o alta -etoda de a restabili relatia (u subie(tul prin a.i atinge in(heietura -ainii. E o -odalitate de a.i atrage atentia, dar in a(elasi ti-p un se-n super i(ial A ara noi-a;. 'ubie(tul nu a putut, insa, sa.l in(orpore:e (u usurinta intr.un -odel de (o-porta-ent al regresiei de varsta. R> #u i.ai spus dire(t pa(ientei (a atingerea in(heieturii -ainii este un se-n de indu(tie a transei sau de a.i atrage atentia asupra sugestiilor. E> Da(a i.as i spus.o dire(t ar i putut s.o respinga. Asadar i.a- spus.o indire(t intr.un (adru (are i-pli(a -ai -ulte posibilitati. Asa ar i putut sa -a inteleaga. Cineva s.ar i putut apropia de ea, ar i putut sa raspunda in totalitate atingerii in(heieturii -ainii si sa rea(tione:e (orespun:ator oricarei situatii care s-ar fi putut dezvolta. A(estea A(uvintele s(rise (u itali(; repre:inta nede initul, nepreva:utul. #u este ni-i( i-perativ sau a-enintator in toate astea, de(i nu s.ar putea i-pune re:istenta sau respingerea. R1 &e o5icei nu respin,em posi5ilitatile neprevazute in viata de zi cu zi. Mai de,ra5a# posi5ilitatile si impre@urarile o5isnuite trezesc tendinta de a ne intre5a# de a specula# si de a ne 'i?a e?pectatii. osi5ilitatile initiaza# intr3adevar# o presiune a cautarilor inconstiente in noi# care pot conduce la procese inconstiente 'olositoare. "ituatii oarecare pot de asemenea sa acopere toate posi5ilitatile# incluzand orice su,estii i3ai da. <ici i3ai dat cea mai ,enerala 'orma de su,estii indirecte. E> " or-a (at -ai generala (are poate i integrata in siste-ul de gandire spe(i i( al pa(ientului.

Introducand E?periente Noi de Viata1 ROmul /e5ruarieQ

Pa(ienta a ost antrenata sa de:volte in -od obisnuit regresii adan(i, (are o a0utau pur si si-plu (a ba:a si suport pentru nou, pentru a integra raspunsuri (o-porta-entale. '.a intors (atre situatii din tre(ut, iar (adrul de re erinta a devenit ba:a pe (are s.au integrat noile (o-porta-ente hipnoti(e. Atun(i (and s.a inali:at instruirea ne(esara pentru a asigura raspunsuri po:itive, a ost intoarsa in ti-p in (opilaria sa pana la varsta de patru ani. A ost aleasa luna ebruarie deoare(e atun(i era :iua ei de nastere. A ost orientata (atre su rageria (opilariei sale, ast el in(at sa.si in(hipuie (a se pli-ba prin ea. Ea se pli-ba adesea prin su ragerie. "data (e indu(tia a a0uns in a(est stadiu, a ost (onstruit un (adru de re erinta. Pli-barea s.ar i putut opri si un nou (o-porta-ent ar i putut i introdus in a(ea situatie ara s.o altere:e sau s.o alsi i(e. %n a(est el, noul (o-porta-ent introdus in situatie ar i putut i legat te-porar de eveni-entele perioadei de regresie in ti-p. Din -o-ent (e s.a tre:it so-na-bula in a(easta a:a a regresiei, a ost inta-pinata de autor ast el> R7una, -i(uto. Esti etita tateiG 'unt un prieten al tatalui tau si il astept sa vina sa stea de vorba (u -ine. +i.a spus ieri (a ti.a (u-parat un (adou :ilele tre(ute si (a ti.a pla(ut oarte -ult. 'i eu tin la tatal tau. +i.a spus (a in (urand va i :iua ta de nastere si parie: (a.ti va adu(e un (adou in(redibil de ru-osE. A ur-at un -o-ent de ta(ere, si autorul, aparent distras, a in(his si a des(his (apa(ul de la (eas, ara sa a(a vreun e ort dupa (e autorul l.a apropiat de ure(he, a spus (a ti(aie oarte dragut. E> R7unaE, i.a raspuns -i(uta, asu-andu.si rolul hipnoti(. R> %n pri-a se(unda, dupa (e a des(his o(hii in transa so-na-buli(a, i-ediat reintrodu(i regresia de varsta, pentru a nu (rea ni(i o (on u:ie. /e va re(unoaste (a iind Dr. Eri(*son sau (a pe vreun ne(unos(ut din tre(utul ei. Re-ar(a ta de in(eput o orientea:a (atre tre(ut. E> 'i au ost oa-eni in tre(utul ei (are i s.au adresat (hiar asa. s.o atraga in (onversatie sau sa.i atraga atentia. Ea l.a i,at (u atentie, apoi a devenit interesata de (easD

R> Apoi, ii atragi atentia (orespun:ator, 0u(andu.te (u (easul. A(est lu(ru este e,a(t (e trebuie pentru un (opil de patru aniD nu te pre:inti intr.un -od dire(t sau i-perativ. /e (o-porti e,a(t (a (ineva (are ii vi:ita (asa atun(i (and era (opil.

<tin,erea Inc-eieturii# un semnal Non3ver5al pentru orientarea meta3 su,estiilor in /aza "omnam5ulica
Dupa (ateva -inute i.a ost data sugestia (a poate i.ar pla(ea sa des(hida (apa(ul (easului sau sa.i as(ulte ti(aitul. Ea a in(linat ti-id din (ap si a intins -ana. Prin:andu.i in(heietura (a si (and ar i a0utat.o, autorul i.a intins (easul. Ea l.a privit si a in(eput sa se 0oa(e (u el. % s.a dat sugestia (a da(a il as(ulta pentru un s(urt ti-p, sunetele o vor a(e oarte so-noroasa. A(estea au ost ur-ate de (o-entariul (a, in (urand, autorul va trebui sa ple(e a(asa, dar (a, intr.o :i, se va intoar(e si (a, da(a doreste, i.ar putea adu(e (easul sa.l des(hida si sa.l in(hida din nou sau sa.l as(ulte. Ea a in(linat din (ap si -ana in (are tinea (easul a ost ghidata (atre ure(he. %n(heietura i.a ost usor stransa si pres(riptiile hipnoti(e au ost insotite de sugestia (a poate, vara viitoare, autorul va putea veni din nou si (a, poate, ea il va re(unoaste. E> A trebuit sa ies din a(ea (asa. A- inali:at a(ea e,perienta de viata inter(alata (u strangerea in(heieturii de -ana intr.un -od si-ilar, Adiri0andu.i -ana (u (easul (atre ure(he; si sugerandu.i (a ar putea ador-i in ti-p (e.i as(ulta ti(aitul. R> Ador-ind.o, este un (o-porta-ent (orespun:ator unui (opil de patru ani (are as(ulta ti(aitul (easului si so-nul ei iti per-ite sa te retragi. Poti, de ase-enea, sa.i dai sugestii post. hipnoti(e, poate despre revederea din vara viitoare si poate despre aptul (a te.ar putea re(unoaste. A(este RposibilitatiE sunt (orespun:atoare varstei sale, deoare(e un (opil de patru. (in(i ani ar putea sa nu -ai re(unoas(a un prieten dupa un an. Dar de (e alu:ie, strangandu.i in(heietura -ainii, in ti-p (e ai adaugat a(este sugestiiG E1 &esi se a'la in transa somnam5ulica# pentru a induce alte 'enomene -ipnotice ar 'i 'ost nevoie de modi'icari suplimentare ale starii respective. i.ai a(ut a(ea

R> %nteleg. Chiar si pe durata starii so-na-buli(e o relatie terapeuti(a spe(iala are nevoie sa (uprinda sugestii i-portante. Atingerea in(heieturii -ainii este un se-nal de orientare (atre -eta.sugestiile pe (are le vei utili:a pentru a ghida starea so-na-buli(aD asta anunta pa(ientul (a vor ur-a sugestii i-portante. A- avut di i(ultati in a lu(ra (u unii subie(ti, (are nu (edau atat de usor starii so-na-buli(e, ast el in(at abia a- putut sa stre(or (ate o vorba. La el (a si (opiii egoisti, a(esti subie(ti a0ung sa preia (urand (ontrolul situatiei si sa traias(a pana la s arsit o e,perienta interioara personala, ara (a eu sa iu (apabil s.o relate:. A(easta poate i de -are pret pentru s(opurile (atharti(e, dar nu.i per-ite terapeutului sa inter(ale:e noi e,periente, la el (u- poti a(e in a(est (a:. E> E nevoie de un alt (adru de re erinta hipnoti( (a s.o oriente: (atre sugestiile i-portante, ara a le des(rie verbal (a atare si ara (a asta sa -odi i(e rolul -eu de strain, prieten al tatalui. R> Regresia (lasi(a de varsta este de obi(ei o si-pla des(atusare a unui eveni-ent de viata din tre(ut. " des(ar(are sau un pro(es de desensibili:are e o usurare, in sens terapeuti(, in eli-inarea e-otiilor inabusite ale trau-elor de viata. E> Asta nu adauga ni-i(. Ai(i (o-plete: ele-entele din tre(ut. R> A(esta e obie(tivul intregului pro(es. Ai intors.o in ti-p pentru a stabili un (adru de re erinta in (are sa integre:i e,perientele terapeuti(e de viata. Adaugi noi e,periente de viata in -e-oria eiD adaugi noi ele-ente de relationare interu-ana pe (are ea le.a pierdut in realitate. E> Poti adauga (redinta in (eva (e nu e,ista da(a o repeti su i(ient de des. De a(eea a trebuit sa.i o er e,perienta (u -ine (a iind R"-ul <ebruarieE. Adaug o realitate la un lu(ru ine,istent. R> Devine real in sensul unei realitati interioare. %n a(est -od poti trans or-a siste-ul de (redinte al pa(ientuluiD nu poti sa.i s(hi-bi (u adevarat tre(utul, dar poti sa.i s(hi-bi parerile despre tre(utul ei.

E> Poti sa.i s(hi-bi (onvingeri si valori. #u pute- (rede (u adevarat in -in(iuniD -ai degraba des(operi- alte si alte perspe(tive. %nainte de a des(operi -ai -ulte realitati pa(ientii (red in realitatea lor -arginita. R> +a intreb da(a pute- e(hivala des(operirea -ai -ultor realitati (u (rearea unei noi (onstiinteG %n ori(e (a:, ave- ai(i o intrebare unda-entala, in(a. Chiar adaugi (eva nou la personalitatea ei sau doar o a0uti sa des(opere si sa e,peri-ente:e un -odel natural, innas(ut de relationare interu-ana Aarhetipul relatiei (opil.parinte; de (are a avut nevoie si pe (are si l. a doritG 9tili:and teoria ai putea pune a((entul pe (ea de.a doua variantaD reorgani:e:i (ir(u-stante (e i.ar per-ite sa.si rea-inteas(a si sa utili:e:e -odele (o-porta-entale inerente, (are pot i de nedes(ris pentru o evolutie nor-ala. Dar (u siguranta se adauga un nou (ontinut in interiorul (onte,tului a(estui patern innas(ut.

Reluarea E?perientelor cu Omul /e5ruarie1 Validarea Realitatilor Istorice ale Re,resiei de Varsta
Apoi, pa(ienta a e,peri-entat ti-p de 12 -inute un pro und so-n hipnoti(. 'o-nul a ost (a un pasa0 de ti-p pe durata (aruia pun(tul -eu de ple(are si, eventual de intoar(ere A(are de0a usese sugerat; sa ie pus in pra(ti(a. %n(heietura -ainii i.a ost apoi din nou atinsa si i s.a sugerat (a -ai bine ar iesi in gradina, deoare(e au rasarit lorile de ulti-a data (and a ost :iua ei, iarna tre(uta si, probabil (a prietenul tatei ar i putut veni din nou. %n ori(e (a:, a putut real-ente sa des(hida o(hii oarte, oarte larg sa vada lorile. A des(his o(hii si parea (a se bu(ura de halu(inatiile vi:uale (and autorul, din spate, i s.a adresat> R7una, -i(utoJ %ti -ai a-intesti de -ineGE. Ea s.a intors, l.a privit (u atentie, i.a :a-bit si i.a spus> R'unteti prietenul tatei. @.a- raspuns si i-i a-intes( si nu-ele dvs. E I.E %n a(est -od, -aestrul a ost (onsa(rat (a o igura adevarata in tre(utul vietii ei, ara a se (io(ni (u realitatea si ara a o distorsiona, (i doar adaugand.o printr.un si-plu pro(es de aso(iere ulterioara. Dupa (are, o (onversatie obisnuita a ost initiata intr.un -od (opilares( despre lorile rosii, ro: si galbene Adespre (are spunea (a sunt lalele; si i-ediat dupa a(eea l.a intrebat pe autor de (easul sau, iar restul a de(urs e,a(t (a la pri-a intalnire. Au ost apli(ate -ult -ai -ulte e,e-ple pentru a.i garanta autorului posibilitatea patrunderii in tre(utul pa(ientei ara a anula natura regresiei. Ea a trait e,periente vaste (u R"-ul <ebruarieE, o persoana (are a devenit din (e in (e -ai statorni(a in istoria sa de viata.

E. A- retinut din interviul initial (a pa(ienta a avut in (opilarie o gradina -are (u lori rosii, ro: si galbene. A- intarit ulterior aspe(tele (ronologi(e ale e,perientei pretin:and (a aa-intiri ne(lare legate de pri-a vi:ita pe (are i.a- a(ut.o. Cat de sigur isi poate a-inti (ineva o intalnire petre(uta a(u- un an de :ileG 'au (u doi ani in ur-aG "ri a(u- patru ani G A- introdus, de ase-enea, perspe(tive noi. Cand ea a (res(ut, a de:voltat -odalitati di erite de a privi lu(rurile. %.a- spus> RPri-a papusa pe (are ai pri-it.o e oarte draguta. %ti -ai a-intesti a(ea sen:atie puterni(a de bu(urie pe (are ai trait.o atun(iG '.ar putea sa.i spun (ateva lu(ruri etitei de 18.15 ani despre etita de 3 aniE. R> Ati (onstruit o punte de aso(iatii intre e,perientele traite la di erite nivele de varsta pentru a pune ba:ele realitatii istori(e ale vi:itei dvs. a(olo.

"u,estiile ost3-ipnotice Indirecte

%n inal, pa(ienta a intrat intr.o transa pro unda si i.a- dat intense sugestii post.hipnoti(e pentru a asigura a-ne:ia (o-pleta pentru toate (a:urile de transa si pentru a -a asigura de intreaga ei (ooperare. %.a- atins usor in(heietura -ainii si i.a- spus > RA(u- ai indeplinit sar(ina. As vrea sa intri intr.o transa pro unda (hiar a(u-. As vrea sa te bu(uri de a(easta rela,are. As vrea sa te si-ti revigorata atun(i (and vei reveni (on ortabil la pre:ent si bu(uroasa sa ii e,tre- de (onstienta si pregatita pentru a(tivitatile unei noi :ile. E> A(ea sugestie de la inal, (are.i (erea sa ie pregatita pentru a(tivitatile unei noi :ile, i-pli(a aptul (a ea va i (apabila sa -un(eas(a si sa se (on(entre:e -ai -ultD a(esta e doar in(eputul. R> Asa ati apli(at a-ne:ia post.hipnoti(a ara sa.i (ereti sa nu.si a-inteas(a. Ati i putut s.o reintoar(eti in transa pentru alte e,periente (u R"-ul <ebruarieE.

Vremea Hipnozei

%n etapa ur-atoare, (are de obi(ei durea:a (ateva ore, au ost olosite in -are a(eleasi pro(edee. E> A trebuit sa astept (ateva ore ti-p in (are sa.i per-it sa relatione:e (u "-ul <ebruarie la un nivel de varsta, apoi i.a- o erit alte e,periente la alt nivel de varsta. /i-pul se dilata si se (ontra(ta, dar este (u siguranta nevoie de un (eas real pentru o -un(a atenta. %nitial nu stii (are sunt (apa(itatile pa(ientului. E nevoie de ti-p (a sa il investighe:i.

Inte,rand amintirile reale cu cele -ipnotice1 *reand o realitate interna solida

9n nu-ar -are de sedinte de psihoterapie au ur-at olosind a(elasi -odel. Pa(ienta a ost reintoarsa la -ulte perioade ale vietii ei tre(ute, de obi(ei in ordinea (ronologi(a a inta-plarilor, avand gri0a sa nu per-it noilor situatii (reate sa se (io(neas(a in (ontradi(toriu (u realitatile a(tuale despre tre(ut. 'pre e,e-plu, intr.o o(a:ie, a- intors.o la varsta de noua ani, iar ea si.a -ani estat surprinderea sa des(hida o(hii si sa.l vada pe autor. %.a- de:valuit (u prudenta (a se a la pentru pri-a data in vi:ita la o ruda -ai indepartata si (a abia a sosit sera tre(uta. Cateva intrebari au ost su i(iente pentru a reusi sa obtin destule in or-atii (a sa. l deter-ine pe autor sa sustina (a este un partener de a a(eri al rudei sale. A(easta a ost o ba:a ne(esara pentru a 0usti i(a o-nipre:enta lui ulterioara in e,perientele ei de viata. A (ontat in a((eptarea pre:entei sale per-anente aptul (a a-bii sai parinti obisnuiau sa (alatoreas(a -ult si pe neasteptate si (a ei aveau o -ulti-e de (unostinte si prieteni. Prin ur-are i.a ost usor sa dedu(a (a a ost adevarata si postura autorului de Rprieten al tataluiE. De ase-enea, a ost i-portant (a ea l.a intalnit pe R"-ului <ebruarieE prin orasele pe (are ea le.a vi:itat, la el si aptul (a, atat el, (at si ea, au studiat psihologia, toate a(estea (ontribuind (onsiderabil la a((eptarea lui ne(onditionata. Pe par(urs (e sedintele se s(urgeau, re:istentele din (o-porta-ent s.au di-inuat si-titor si du:ina de stari de regresie s.a putut reali:a pe par(ursul unor sedinte de o ora. A(estea au ost olosite pentru a asigura o relatie intre lu(rurile si (o-porta-entele din perioada de regresie, la el si pentru pre:entarea eveni-entelor anti(ipate sau asteptate. Eveni-entele anti(ipate l.au a0utat pe autor intr.un

-od ad-irabil sa dire(tione:e starea de regresie intr.o :ona se(uri:ata. "ri(u-, e nevoie de -ulta gri0a intr.o ast el de abordare, atata vre-e (at anti(iparile nu se reali:ea:a intotdeauna. %n ori(e (a:, in -od re(vent, ie(are sedinta a ost (onsa(rata des(rierii eveni-entelor (are s. au petre(ut de la ulti-a sedinta, iar asta pre(eda starea de regresie. Pa(ienta a invatat sa.l priveas(a pe autor (a pe un vi:itator periodi( si (a pe un (on ident (aruia putea sa.i spuna toate se(retele, su erintele si bu(uriile si (aruia ii i-partasea sperantele, te-erile, indoielile, visele si planurile de viitor. A devenit ne(esar (a, din (and in (and, sa indu(a a-ne:ie totala pentru a sterge ur-ele di eritelor vi:ite ale autorului si sa o reintoar(a la o varsta anterioara pentru a tre(e (orespun:ator la o perioada partial uitata a vietii ei. Ast el, s(hi-barile neasteptate din viata ei, neanti(ipate la o regresie de varsta anterioara, ar putea i stabilite in(a inainte de perioada ur-atoarei regresii, (reand ast el o situatie plina de diversitate in spri0inul intelegerii ei. De ie(are data, ulti-a regresie de varsta ar putea i des iintata prin sugestii a-nesti(e, iar o noua regresie viitoare ar putea i introdusa pentru a per-ite se(uri:area in or-atiilor ade(vate. R> Ai a(ut un e ort intens (a sa integre:i a-intiri reale si hipnoti(e pentru a putea i -odelate intr.o solida realitate interioara. A(easta asigura per-anenti:area noilor atitudini pe (are i le. ai a(ilitat. Da(a au ost (ontradi(tii si o lipsa de (onse(venta intre a-intirile reale si (ele hipnoti(e, un pro(es auto(ore(tiv inauntrul in(onstientului a ost in slu0ba eli-inarii treptate a sugestiilor hipnoti(e (a pe un a-este( strain. De a(eea, atat de -ulta a(tivitate hipnoti(a din tre(ut poate avea un e e(t partial sau te-poral. 'ugestiile dire(te se apli(a (hiar si in ti-p (e pa(ientul e intr.o stare so-na-buli(a adan(a sau nu e totdeauna progra-at in interiorul -entalului sau intr.un -od rigid. +intea u-ana e un pro(es dina-i( (are se (ore(tea:a, se -odi i(a si se re or-ulea:a. Lipsa de logi(a, ie lu(rea:a intr.o -aniera satis a(atoare, ie e o e,presie a proble-elor A(o-ple,e, nevro:e, si-pto-e psihoso-ati(e, et(.;. Asa in(at nu e ni-i( -agi( sau -isterios in e i(a(itatea abordarii tale. Ea se ba:ea:a pe o oarte atenta si -inutioasa -un(a prin (are ai integrat a-intirile reale (u e,perientele hipnoti(e.

romovarea <titudinilor Terapeutice1 Terapia Visul si Hipnoza

erspectivelor de Viata1

Respingerile puterni(e si per-anente pe (are le.a pri-it din partea -a-ei au repre:entat -ulte oportunitati pentru a.i reorgani:a pa(ientei e-otiile si intelegerea. Din a(est -o-ent,

rolul autorului a devenit unul de prietenie, si-patie, atentie si obie(tivitate, asta dandu.i lui posibilitatea sa (reas(a nu-arul intrebarilor privitoare la -odul in (are ar putea -ai tar:iu sa evalue:e e,perientele o erite. Ast el, (a sa.si e,pri-e -ahnirea pentru (a a spart o -i(uta si ie tina papusa (hine:eas(a daruita de tatal sau si pe (are ea o adora, a putut sa de(lare (a, atun(i (and va deveni -a-a si propria ei ii(a va sparge o papusa, va sti (a nu e (eva ingro:itor de rau si va sti (at de rau se si-te etita sa. La el, aptul (a a (a:ut pe ringul de dans in adoles(enta a ost privit de ea (a pe o e,perienta total, (o-plet devastatoare. %n (ontinuare, ea si.a -ani estat entu:ias-ul in a intelege (o-entariile autorului (a ar i potrivit sa evalue:e eveni-entul a(ela si in pre:ent, dar, in a(elasi ti-p, ar putea sa inteleaga (u-, in viitor, ar putea sa.l priveas(a (a pe un in(ident -inor si total nei-portant, poate (hiar a-u:ant. %n atuarea ei adoles(entina, aptul (a a ost parasita de prieten si nevoia ei (olosala de a se intelege pe ea insasi in relatie (u a(el eveni-ent a ost satis a(uta. De(i:ia de a ter-ina s(oala, de a intra la universitate, alegerea ei de a studia, stradaniile ei a(ade-i(e si originile ei li-itate so(ial au ost toate intelese. %ntalnirea (u o-ul (are i.a devenit sot, indoielile si in(ertitudinile ata de a(esta, anga0a-entele de(isive si atitudinea -a-ei sale ata de el, ata de (asatoria ei si ata de sar(inile ulterioare au ost toate detaliate de autor in relatarea (urenta a (eea (e s.a inta-plat (u pa(ienta. #u-eroase alte e,e-ple de respingere, negli0are si de:a-agire din partea -a-ei sale si a tatalui sau au ost retraite si dis(utate (u R"-ul <ebruarieE. A-intiri eri(ite reale au ost de ase-enea retraite si a-este(ate (u a-intirile hipnoti(e pentru a le integra (at -ai (o-plet. R> Ea putea a(u- sa dis(ute (u prietenul tatalui sau, R"-ul <ebruarieE ori(e situatie trau-ati:anta de viata. De apt, ai devenit terapeutul ei in a(ele vre-uri. Asta e o a:a (urioasa a proble-ei, tu terapeutul ei (urent, ai devenit terapeutul ei din tre(ut, a0utand.o sa lupte (u situatiile di i(ile de viata asa (u- au aparut. A- re-ar(at (eva si-ilar in vise. 9nii pa(ienti par sa.si retraias(a tre(utul in vis, prin a.si (ore(ta aspe(tele trau-ati(e ale tre(utului (u perspe(tivele (urente de adult ARossi,1975aD 1976(;. A(easta pun(tea:a din nou laturile auto.(ore(tive ale psihi(uluiD psihi(ul este intr.un (ontinuu pro(es de re or-ulare ori resinteti:are personala pentru a integra -ai -ulte -odele de un(tionare. 9tili:e:i si pro-ove:i a(est aspe(t de resinteti:are a un(tionarii psihi(e prin rolul pe (are il ai, R"-ul <ebruarieE. <a(i prin hipno:a (eea (e deseori se inta-pla natural prin vise.

E> Da. _Autorul isi a-inteste a(u- un ast el de vis al sau, (and adultul Dr. Eri(*son s.a privit pe sine insusi (opil iind AEri(*son, 1932a; `. @isele ne dau posibilitatea sa retraieveni-entele tre(ute si sa le evalua- (riti( din perspe(tiva unui adult. R> @isele sunt un pro(es auto.terapeuti( (are a0uta -intea u-ana sa se (ore(te:e si sa se auto.integre:e. Cred, de ase-enea, (a noi sinteti:a- noile realitati eno-enologi(e in visele noastre, (are devin ba:a unor noi -odele de identitate si (o-porta-ent ARossi,D 1971,1975a,bD 1976a,b,(;.

Inversarea Realitatilor1 &ependenta de cadrul de re'erinta terapeutic

Aproape de s arsitul a(estei vaste reorgani:ari a atitudinii pa(ientei ata de tre(utul ei, o noua a-intire a ost a((esata> de(i:ia ei se(reta de a(u- (ativa ani de a avea analge:ie da(a se va (asatori si va ra-ane insar(inata. Pentru (a, din nou, ea a luat in (al(ul a(easta posibilitate, a pri-it o s(risoare de la -a-a sa, in (are a(easta ii spunea (a n.a venit -o-entul sa ie buni(a M in esenta, si respingea (opilul nenas(ut. A(easta s(risoare i.a intensi i(at din nou pa(ientei an,ietatile si te-erile. Pentru a lu(ra (u a(este noi an,ietati au ost de:voltate -etode hipnoti(e variate. %n a(easta varietate, a ost indusa intai o a-ne:ie de prote(tie pentru toate e,perientele hipnoti(e anterioare, pentru a.i putea (ere sa.si e,pri-e din nou toate te-erile si an,ietatile. %n a(easta a:a, asa (u- era de asteptat, povestirea ei era (o-parabila (u e,presia originala a proble-elor inainte de psihoterapie. " noua or-a de transa a ost apoi indusa in ti-p (e a-ne:ia a ost inlaturata. Apoi, pa(ienta a ost intoarsa in ti-p (u o sapta-ana inainte de sosirea s(risorii de la -a-a sa. %n a(easta a:a a hipno:ei ea a ost rugata sa retraias(a (o-plet toate a(ele -ulte vi:ite, povestiri si dis(utii de peste ani pe (are le.a avut (u autorul in (alitate de prieten al tatei. <iind(a si.a a-intit -ultele vi:ite si (onversatii pe (are le.a avut (u a(esta pe atat de -ulte te-e, sugestiile au ost ast el (onstruite ast el in(at ea sa 0ude(e ingri0orarile -inore ale pre:entului in (o-paratie (u intregul de(or al vietii sale. %-ediat (e a in(eput sa a(a a(este (orelatii intre gandurile negative din tre(ut si -odul in (are si le a-inteste in pre:ent, pa(ienta a in(eput sa de:volte insight.uri in(redibile, sa aiba intelegere si (on ort e-otional.

Restabilind noi atitudini (e se de:voltau in ti-pul hipno:ei, autorul a dus.o intr.o stare de regresie de varsta (are a (uprins perioada i-ediat ur-atoare (elei in (are a pri-it s(risoarea -a-ei. Dupa (e a e,pri-at unele opinii sensibile despre proble-a -a-ei ei, pa(ientei i s.a (erut sa rea(tione:e la situatia in (are n.ar i in(lus in gandurile ei tot (e stie despre tre(utul sau. % s.a spus (a ar trebui sa -edite:e (u vo(e tare (u- a reusit sa sporeas(a rea(tiile in te-eri e,agerate si an,ietati ara (a a(estea sa ie intelese de gandirea ei. A ost inde-nata sa o ere relatari teoreti(e (are sa e,pri-e a(easta an,ietate. Apoi, ea a (ontinuat sa le verbali:e:e asa (u- a (re:ut (a e posibil da(a n.ar gandi inteligent. A(easta relatare ha:ardata a ost identi(a (u (ea pe (are pa(ienta a o erit.o intai, (hiar inainte (a terapia sa debute:e si inainte de relatarea (u a-ne:ia (u rol prote(tiv pentru toata a(tivitatea hipno.terapeuti(a. Dar a ost o erita (a o des(riere -editativa, (ategori( di erita de noua realitate a vietii ei e-otionale (are in(lude a(u- un nou (adru de re erinta, pe (are l.a de:voltat (u R"-ul <ebruarieE. 9r-atoarele etape de regresie au ost utili:ate in a(elasi -od. %pote:a pa(ientei re eritoare la aptul (a si.ar i e,agerat te-erile a ost des(risa in a(elasi -od original evo(at inainte de psihoterapie. A(este ipote:e au ost totdeauna intr.un (ontrast i:bitor (u atitudinile reale pe (are le.a de:voltat (u a0utorul prietenului tatalui, R"-ul <ebruarieE. A(u-, ea a e,tras -ulte din a(tuala istorie de viata, prin toate e,perientele inter(alate traite alaturi prietenul tatalui. Pe par(ursul a(estei perioade, o parte se-ni i(ativa a tre(utului ei a iesit la supra ata, intr.o legatura (lara (u toate proble-ele (urente. <iind(a a(este de ulari spe(i i(e au (ontinuat, ea a de:voltat insight.uri (are au avut un re-ar(abil e e(t (ore(tiv. R> Asta e o (otitura ingenioasa> (e a ost la origine o realitate dureroasa a devenit a(u- o povestire (onte-plativa, ti-p in (are noi atitudini introduse prin hipno:a au devenit realitati traini(e. Adi(a, ea a((epta a(u- e,tinderea (adrului de intelegere de:voltat alaturi de "-ul <ebruarie, in ti-p (e (o-porta-entul ei anterior e va:ut doar (a pe o istorisire, in raport (u (at de rele pot i lu(rurile da(a nu gandeste inteligent. A(est pro(edeu ar putea s.o a0ute pe pa(ienta sa integre:e (adrul de re erinta al R"-ului <ebruarieE la un nivel -ult -ai pro und. A(esta este un (a: parti(ular, intru(at ea este de0a intr.o adan(a stare hipnoti(a in ti-p (e e,peri-entea:a inversarea a(estor realitati.

*oncluzia1 Inte,rarea *onstienta < Tuturor Transelor

%n (ele din ur-a, in ti-p (e progresa in a(easta privinta, te-a a-ne:iei hipnoti(e pentru nasterea (opilului a ost a-intita din (e in (e -ai des in transa. % s.a spus pe un ton in(re:ator (a, dupa (e lunile de sar(ina vor tre(e, (u siguranta (a toate an,ietatile vor i intelese (on ortabil si pe deplin si, de(i, va reusi sa solutione:e e,perientele din tre(ut. %n lo(ul lor va reali:a (a, intr.un anu-e -od, ea va intalni pe (ineva (are o va invata (u- sa se inteleaga pe sine insasi (u -ai -ult entu:ias-. <aptul (a a trait regresia de varsta a ost o relatie naturala indire(ta (u autorul, una pe (are ar putea s.o ree,peri-ente:e (u alt(ineva in viitor. <a(and asta, ea ar putea i antrenata sa devina un e,(elent subie(t hipnoti( si, prin a(easta, solutia teoreti(a de a naste prin hipno:a s.ar indeplini. <inalul terapiei a ost destul de si-plu. A ost intoarsa in ti-p pana in perioada de pregatire pentru pri-a ei vi:ita in biroul autorului. A ost asigurata de a(esta M in(a in rolul prietenului tatei M (a a(easta (alatorie va i un su((es deplin in -ai -ulte -oduri de(at se asteapta (u adevarat. '(ena a ost apoi (o-utata in birou, iar ea a ost oarte surprinsa sa.l vada pe R"-ul <ebruarieE. Autorul a ost, de ase-enea, surprinsJ Ea a ost in(ur(ata de pre:enta a(estuia si i. a e,pli(at (a a venit sa.l intalneas(a pe Dr. Eri(*son. A ost asigurata (a il va intalni pe dr. Eri(*son si (a si el isi doreste s.o intalneas(a., dar (a, -ai intai, pentru (ateva -inute, va dor-i pro und. Pe par(ursul a(estei transe, apro,i-ativ o ora si 0u-atate a ost olosita pentru a o instrui pentru (a dupa (e se va tre:i sa poata sa.si a-inteas(a de la in(eput, in ordine (ronologi(a, ie(are e,perienta de transa pe (are a avut.o, i-preuna (u toate insight.urile si revelatiile pe (are le.a avut dupa data ins(risa pe :iarul de pe birou. La inalul sedintei i s.a spus sa petrea(a (ateva :ile in(antatoare pentru a.si revedea a-intirile, iind sigura (a va intelege, isi va rea-inti si va a((epta tot tre(utul vietii sale intr.un -od a0ustat. Cat despre aneste:ia hipnoti(a, ar trebui sa ie sigura de asta, dar detaliile -inore ur-ea:a a i stabilite in sedinta ur-atoare. R> A(easta a ost insu-area inala a integrarilor (onstiente ale intregii terapii. A(u- ea a invatat, in s arsit, (u- ai 0u(at rolul R"-ului <ebruarieE, (u- i.ai inversat realitatile si -ulte altele. Cu toate astea, n.a ost distrusa e i(a(itatea noilor atitudini si (adre de re erinta pe (are ai a0utat.o sa le de:volte. De (e nu s.a inta-plat astaG Dupa (e ai a(ut in(redibile si

(o-ple,e e orturi in a o a0uta sa de:volte noi (adre de re erinta, sa le integre:e si sa le adan(eas(a, de (e ai inali:at terapia (u un asa de:noda-antG E> Pentru (a e posibil sa i a(ut unele greseli. Poate si ea a a(ut unele greseli. 'a ne asigura(a pute- (ore(ta tot setul de greseli in ti-p. R> #u ti.e tea-a sa lasi a(tivitatea terapeuti(a neter-inata pentru (a, de apt, ai a0utat.o sa de:volte noi (adre de re erinta si intelegere (are au -odi i(at e,perientele ei de viata. A(est (a: (ontrastea:a (lar (u toate a(ele (a:uri in (are pre erai sa -entii a-ne:ia pe toata durata a(tivitatii terapeuti(e. Care e di erentaG E> 9nele personalitati au nevoie de a-ne:ie, altele nu. E o (hestiune pe (are o poti distinge prin e,perienta (lini(a. R> A(ei pa(ienti pe (are ii apre(ie:i a avea atitudini (onstiente distru(tive pe par(ursul terapiei ar putea avea nevoie de a-ne:ie. E> A(estei pa(iente i.a ost in realitate apli(ata o a-ne:ie pentru e-otiile negative pe (are le.a e,peri-entat in legatura (u -a-a ei. 'ugestia -ea post.hipnoti(a pe (are i.a- trasat.o a ost sa petrea(a (ateva :ile -inunate pentru a.si revedea a-intirile, iind sigura (a va intelege, re-e-ora si a((epta intreg tre(utul sau intr.o -aniera (orespun:atoare. Asta a preinta-pinat ori(e regresie la a e(tele negative si an,ietatile (atastro i(e pe (are le.a e,peri-entat inainte de terapie.

<plicand <nestezia O5stetrica1 dupa un an3doi

'edinta ur-atoare a avut lo( la (ateva :ile dupa (e in(epuse sa ie interesata si sa se gandeas(a inainte de toate la nasterea sa hipnoti(a. Dupa -ulte dis(utii (u sotul sau, in (are el a ost initial as(ultator, ea a de(is (a va a(e analge:ie da(a e posibil. Ea a e,pli(at (a isi doreste sa e,peri-ente:e nasterea in a(elasi -od in (are a trait, (opil iind, inghitirea unei bu(ati de visina sau de gheata, si-tind (u- tre(e (on ortabil si interesant in 0os spre eso ag. %ntr.o -aniera si-ilara, ea isi dorea sa si-ta (ontra(tiile nasterii, sa si-ta tre(erea (opilului in 0os prin (analul de nastere si sa e,peri-ente:e dilatarea (analului de nastere. /oate a(estea ea

dorea sa le traias(a ara sa si-ta ni(i un el de durere. %ntrebata iind despre posibilitatea unei in(i:ii intra.vaginale, ea a e,pli(at (a vrea sa si-ta sen:atia de taiere ara durere si (a vrea sa si-ta in plus de asta si suturarea ranii. Cand a ost intrebata da(a si.a dorit de ie(are data sa e,peri-ente:e durerea pur si si-plu (a pe o proba de re:istenta, ea a e,pli(at> RDurerea n.ar trebui sa a(a parte din nasterea unui (opil. A(esta e un lu(ru -inunat, dar toti (red (a trebuie sa doara. Eu vreau sa a- (opilul in -odul pe (are -i.l dores(. #u vreau sa.-i distrag atentia ni(i -a(ar un singur -inut gandindu.-a la durereE. %n (onse(inta, (a un -i0lo( de a.si i-plini dorintele, i s.a spus sa de:volte o aneste:ie hipnoti(a (o-pleta Ain -od ires(, pro(edeul (ere sa a(tione:i prin desensibili:are, de la aneste:ie la analge:ie;. Dupa (e initial analge:ia a ost s(opul, aneste:ia a ost indusa e,tensiv si apoi in -od siste-ati( trans or-ata in analge:ie. A" (o-pleta trans or-are a aneste:iei in analge:ie este posibila nu e,ista dubii, iar dorintele pa(ientei pot i satis a(ute in a(est -od si ori(e aneste:ie intar:iata ar putea supli-enta e i(ienta analge:iei.;. Cand va i su i(ient antrenata pentru a testa di erite -odalitati (lini(e de analge:ie, instruirea e,tensiva va avea (a e e(t de:voltarea unei pro unde transe post.hipnoti(e so-na-buli(e (u gradul si tipul de analge:ie pe (are l.a invatat, asa in(at ea sa poata intra in (hinurile a(erii ara un (onta(t supli-entar (u autorul. %nstru(tiunile (o-ple-entare au aratat (a ea ar trebui sa se tre:eas(a la ter-inarea nasterii (u o -e-orie (o-pleta si i-ediata a intregii e,periente. Apoi, (and se va intoar(e in salonul sau, va (adea intr.o odihna, intr.un so-n (on ortabil (are va dura apro,i-ativ doua ore si, dupa a(eea, va avea o sedere oarte pla(uta in spital, a(and (u bu(urie planuri pentru viitor. Dupa sapte sapta-ani de la nastere, pa(ienta, sotul sau si ii(a lor l.au vi:itat pe autor. Ei i.au spus (a, i-ediat (e a intrat in spital, a de:voltat o transa (u so-na-bulis-. 'otul sau usese pre:ent tot ti-pul travaliului si al nasterii. Ea a vorbit liber (u sotul sau si (u -edi(ul obstetri(ian si le.a des(ris (u interes (ontra(tiile travaliului. 'i.a dat sea-a de reali:area episioto-iei, de tre(erea (apului (opilului prin (analul de nastere, de nasterea (opilului si (oaserea de dupa episioto-ie M totul ara durere. E,pul:area pla(entei a deter-inat.o sa se intrebe da(a nu (u-va au ost ge-eni intru(at a si-tit (a ii -ai (oboara (eva. A ost (apabila sa rada despre a(easta greseala (and i s.a spus (a e pla(enta. A nu-arat

i-punsaturile a(ului (are a (usut episioto-ia si s.a interesat da(a nu a trisat do(torul o erindu.i o aneste:ie lo(ala, pentru (a, si-tea patrunderea a(ului ara durere, par(a era a-ortita, asa (u- ii a-ortea obra:ul dupa o aneste:ie sto-atologi(a lo(ala. '.a si-tit usurata (and a a lat (a nu a avut lo( ni(i o aneste:ie lo(ala. Dupa (e a nas(ut, pa(ienta si.a va:ut bebelusul, dupa (are s.a uitat (u gri0a si a (erut per-isiunea sa se tre:eas(a din transa. A ost instruita sa pastre:e (onta(tul deplin (u sotul si -edi(ul obstetri(ian si sa a(a lu(rurile asa (u- trebuie pentru a a(e ata situatiei. De a(uinainte, lipsa de e,perienta ata de noua situatie, a deter-inat.o sa re:iste situatiei prin a se asigura (a e in ordine sa se tre:eas(a. Apoi ea l.a privit din nou pe (opil. Pe ur-a, inainte de a.i spune sotului (a isi a-inteste toate e,perientele nasterii si (a totul a de(urs e,a(t (u- si.a dorit, a de(larat pe neasteptate (a ii este so-n. %nainte de a parasi sa de nasteri era de0a ador-ita si a dor-it ti-p de o ora si 0u-atate. 'ederea ei in spital a ost oarte pla(uta. Doi ani -ai tar:iu pa(ienta l.a anuntat pe autor (a va avea un alt (opil si l.a intrebat da(a ar putea sa.i rei-prospate:e -e-oria, (a sa ie sigura (a poate naste in a(elasi -od. " singura sedinta de trei ore si o transa adan(a au ost su i(iente sa.i satis a(a nevoia. Cea -ai -are parte a ti-pului a ost olosit pentru a asigura o des(riere ade(vata a adaptarii sale la noua situatie. '.a dovedit a i ireprosabila din toate pun(tele de vedere.

Re'erinte
7a*an, P. Hypnoti:ability, laterality o eye.-ove-ents and un(tional brain asy--etry. Perceptual and /otor S>ills. 1939, 2*. 957.965. 7andler, R., and ?rinder, !. Patterns of t(e (Fpnotic tec(niOues of /ilton L. $ric>son. /.D. Aol. 1. Cupertino Cali .> +eta Publi(ations, 1972. 7arber, /. LFpnosis: A scientific approac(. #e) &or*> @an #ostrand Reinhold, 1939. 7arber, /. Responding to hypnoti( suggestions> An introspe(tive report. ;(e American Journal of Clinical LFpnosis. 1972,1*. 3.55. 7arber, /., Dalai, A., and Calverley, D. /he sub0e(tive reports o hypnoti( sub0e(ts. American Journal of Clinical LFpnosis. 1934,77, 71.44. 7arber, /., and De +oor, $. A theory o hypnoti( indu(tion pro(edures. ;(e

American Journal of Clinical LFpnosis. 1975, 72, 115.162. 7arber, /., 'panos, #., and Chaves, !. LFpnosis. ima!ination and (uman potentialities. #e) &or*> Perga-on, 1971. 7arren, <. Creative person and creative process. #e) &or*> Holt, Rinehart and $inston, 1939. 7artlett, <. ;(in>in!: An e-perimental and social studF. #e) &or*> 7asi( 7oo*s, 1924. 7ateson, ?. Steps to an ecolo!F of mind. #e) &or*> 7allantine, 1975. 7ernhei-, H. Su!!estive t(erapeutics: A treatise on t(e nature and uses of (Fpnotism. #e) &or*> Putna-, 1492. 7ird)histell, R. :ntroduction to >inesics. Louisville, Ny.> 9niversity o Louisville Press, 1925. 7ird)histell, R. Minesics and conte-t. Philadelphia> 9niversity o Pennsylvania Press, 1971. 7ogen, !. /he other side o the brain> An appositional -ind. @ulletin of t(e Ios An!eles 0eurolo!ical Societies. 1+'+. ". 162.135. Chee*, D., and Le Cron, L. Clinical (Fpnot(erapF. #e) &or*> ?ri-e and 'traton, 1934. Cooper, L., and Eri(*son +. ;ime distortion in (Fpnosis. 7alti-ore> $illia-s $il*ins, 1929. Dia-ond, '., and 7eau-ont, !. Lemisp(ere function in t(e (uman brain. #e) &or*> Halsted Press, !ohn $iley and 'on, 1971. Donaldson, +. +. Positive and negative in or-ation in -at(hing proble-s. @ritis( Journal of PsFc(olo!F. 1+%+.%,. 562.535. Eri(*son, +. Possible detri-ental e e(ts o e,peri-ental hypnosis. Journal of Abnormal and Social PsFc(olo!F. 1965,57, 21- 2). Eri(*son, +. Auto-ati( dra)ing in the treat-ent o an obsessional depression. PsFc(oanalFtic PuarterlF. 1964, 7, 116. 1.3. Eri(*son, +. /he indu(tion o (olor blindness by a te(hniUue o hypnoti( suggestion. Journal of Qeneral PsFc(olo!F. 1969,2,. 31.49. Eri(*son, +. Hypnoti( psy(hotherapy. ;(e /edical Clinics of 0ort( America. 1914, 271.246. Eri(*son, +. Deep hypnosis and its indu(tion. %n L. +. Le Cron AEd.;, $-perimental (Fpnosis. #e) &or*> +a(-illan, 1925, pp. 78.111. Eri(*son, +. Pseudo.orientation in ti-e as a hypnotherapeuti( pro(edure. Journal of Clinical and $-perimental LFpnosis. 1921,5, 531.546. Eri(*son, +. 'el .e,ploration in the hypnoti( state. Journal of Clinical and $-perimental LFpnosis. 1922,2, 19.27. Eri(*son, +. #aturalisti( te(hniUues o hypnosis. American Journal of Clinical

LFpnosis. 1924,1. 6.4. Eri(*son, +. <urther te(hniUues o hypnosis.utili:ation te(hniUues. American Journal of Clinical LFpnosis. 1929,5, 6.51. Eri(*son, +. Histori(al note on the hand levitation and other ideo-otor te(hniUues. American Journal of Clinical LFpnosis. 1931, . 193.199. Eri(*son, +. Panto-i-e te(hniUues in hypnosis and the i-pli(ations. American Journal of Clinical LFpnosis. 1931, 7, 32.78. Aa; Eri(*son, +. %nitial e,peri-ents investigating the nature o hypnosis. American Journal of Clinical LFpnosis. 1931, 7, 125.135. Ab; Eri(*son, +. A hypnoti( te(hniUue or resistant patients. American Journal of Clinical LFpnosis. 1931, F, 4.65. A(; Eri(*son, +. A spe(ial inUuiry )ith Aldous Hu,ley into the nature and (hara(ter o various states o (ons(iousness. American Journal of Clinical LFpnosis. 1+'%.*. 11. 66. Aa; Eri(*son, +. /he use o sy-pto-s as an integral part o therapy.American Journal of Clinical LFpnosis. 1+'%.*. 27.32. Ab; Eri(*son, +. E,periential *no)ledge o hypnoti( pheno-ena e-ployed or hypnotherapy. American Journal of Clinical LFpnosis. 1933,*. 599.689. Aa; Eri(*son, +. /he interspersal hypnoti( te(hniUue or sy-pto- (orre(tion and pain (ontrol. American Journal of Clinical LFpnosis. 1+''.*. 194.589. Ab; Eri(*son, +. <urther e,peri-ental investigation o hypnosis> Hypnoti( and nonhypnoti( realities. American Journal of Clinical LFpnosis. 1937,1,. 47.162. Eri(*son, +. A ield investigation by hypnosis o sound lo(i i-portan(e in hu-an behavior. American Journal of Clinical LFpnosis. 1976,73, 95.189. Eri(*son, +. and Eri(*son, E. Con(erning the (hara(ter o posthypnoti( behavior. Journal of Qeneral PsFc(olo!F. 1911,5, 91.166. Eri(*son, +., Haley, !., and $ea*land, !. A trans(ript o a tran(e indu(tion )ith (o--entary. American Journal of Clinical LFpnosis. 1929,5, 19.41. Eri(*son, +., and Rossi, E. @arieties o hypnoti( a-nesia. American Journal of Clinical LFpnosis. 1971,73, 552.569. Eri(*son, +., and Rossi, E. @arieties o double bind. American Journal of Clinical LFpnosis. 1972,77, 116.127. Eri(*son, +., and Rossi, E. /)o.level (o--uni(ation and the -i(rodyna-i(s o tran(e. American Journal of Clinical LFpnosis. 1+)'.1*. 126.171.

Eri(*son, +., and Rossi, E. Autohypnoti( e,perien(es o +ilton H. Eri(*son. American Journal of Clinical LFpnosis. 1977, 2,. 63.21. Eri(*son, +., Rossi, E., and Rossi, '. LFpnotic Realities. #e) &or*> %rvington Publishers, 1973. Evans.$ent:, $. ;(e ;ibetan boo> of t(e dead. #e) &or*> ", ord 9niversity Press, 1938. <reud, '. !o*es and their relation to the un(ons(ious. %n Standard $dition of t(e Complete PsFc(olo!ical Ror>s of Si!mund 1reud Aol. *. 'tra(hey AEd.; London> Hogarth Press, 1982. <reud, '. /he antitheti(al -eaning o pri-al )ords. :n Standard $dition of t(e Complete PsFc(olo!ical Ror>s of Si!mund 1reud Aol. ::. 'tra(hey AEd.; London> Hogarth Press, 1918. ?alin, D. %-pli(ations or psy(hiatry o le t and right (erebral spe(iali:ation. Arc(ives of Qeneral PsFc(iatrF. 1+)". 1. 257.246. ?aito, !. AEd.; /acromolecules and be(avior A5nd Ed.; #e) &or*> Appleton.Century Cro ts, 1975. ?a::aniga, +. /he split brain in -an. Scientific American. 1937,5F7, 51.59. ?hiselin, 7. AEd.; ;(e creative process: A sFmpsoium. 7er*eley> +enton, 1925. ?ill, +., and 7ren-an, +. LFpnosis and related states. #e) &or*> %nternational 9niversities Press, 1929. Haley, !. Strate!ies of psFc(ot(erapF. #e) &or*> ?rune and 'tratton, 1936. Haley, !. Advanced tec(niOues of (Fpnosis and t(erapF: Selected papers of /ilton L. $ric>son. /.D. #e) &or*> ?rune and 'tratton, 1937. Haley, !. #ncommon t(erapF. #e) &or*> #orton, 1976. Harding, E. ;(e parental ima!e: :ts in3urF and reconstruction. #e) &or*> Putna-, 1932. Hartland, !. /edical and dental (Fpnosis. London> 7ailliere, /indal and Cassell, 1933. Hilgard, E. LFpnotic susceptibilitF. #e) &or*> Har(ourt, 1932. Hilgard, E., and Hilgard, !. LFpnosis in t(e relief of pain. Los Altos, Cali ornia> Nau -ann, 1972. Hilgard, !. PersonalitF and (Fpnosis. Chi(ago> 9niversity o Chi(ago Press, 1978. Hoppe, N. 'plit brains and psy(hoanalysis. PsFc(oanalFtic PuarterlF. 1977, 13, 558. 511. Huston, P., 'ha*o), D., and Eri(*son, +. A study o hypnoti(ally indu(ed (o-ple,es

by -eans o the Luria te(hniUue, J. Qeneral PsFc(olo!F. 1961, 11, 32.97. !aynes, !. ;(e ori!in of consciousness in t(e brea>doSn of t(e bicameral mind. #e) &or*> Houghton +i lin Co., 1973. !ung, C. ?. SFmbols of transformation. #e) &or*> Pantheon 7oo*s, 1923. !ung, C. /he trans(endent un(tion. %n ;(e structure and function of t(e psFc(e. Aol. * of ;(e collected Sor>s of C. Q. Jun!. 7ollingen 'eries II, 1938. Lassner, !. Aed.; LFpnosis in anest(esiolo!F. #e) &or*> 'pringer.@erlag, 1931. Ninsbourne, +., and '-ith, AEds.; Lemisp(eric disconnection and cerebral function. 'pring ield, 111.> C. C. /ho-as, 1971. Nroger, $. Clinical and e-perimental (Fpnosis. Philadelphia> Lippin(ott, 1936. Le Cron, L. A hypnoti( te(hniUue or un(overing un(ons(ious -aterial. Journal of Clinical and $-perimental LFpnosis. 1921,5, 73.79. Luria, A. ;(e Sor>in! brain. #e) &or*> 7asi( 7oo*s, 1976. +(?lashan, /., Evans, <., and "rne, +. /he nature o hypnoti( analgesia and the pla(ebo response to e,peri-ental pain. PsFc(osomatic /edicine. 1. 557.513. +eares, A. A )or*ing hypothesis as to the nature o hypnosis. American /edical Association Arc(ives of 0eurolo!F and PsFc(iatrF. 1927,77, 219.222. +el:a(*, R., and Perry, C. 'el .regulation o pain> 9se o alpha eedba(* and hypnoti( training or (ontrol o (hroni( pain. $-perimental 0eurolo!F. 13, 125.139. #i(hols, D. Language, pro0e(tion, and (o-puter therapy. Science. 1974,588, 994.999. "rne, +. "n the so(ial psy(hology o the psy(hologi(al e,peri-ent> $ith parti(ular re eren(e to de-and (hara(teristi(s and their i-pli(ations. American PsFc(olo!ist. 1+'2.1). 773.746. "rnestein, R. ;(e psFc(olo!F of consciousness. #e) &or*> @i*ing, 1975. "rnstein, R. AEd.; ;(e nature of (uman consciousness. 'an <ran(is(o> <ree-an, 1976. "verlade, D. /he produ(tion o assi(ulations by suggestion. American Journal of Clinical LFpnosis. 1+)'.1+. 28.23. Platonov, N. ;(e Sord as a p(Fsiolo!ical and t(erapeutic factor. A5nd Ed.;. +os(o)> <oreign Languages Publishing House, 1929. A"riginal in Russian, 1922;. Pro*asy, $., and Ras*in, D. $lectrodermal activitF in psFc(olo!ical researc(. #e) &or*> A(ade-i( Press, 1976. Rogers, C. Client-centered t(erapF. 7oston> Houghton.+i lin Co., 1921. Rossi, E. ?a-e and gro)th> /)o di-ensions o our psy(hotherapeuti( Heitgeist.

Journal of Lumanistic PsFc(olo!F. 1937,*. 169.121. Rossi, E. /he brea*out heuristi(> A pheno-enology o gro)th therapy )ith (ollege students. Journal of Lumanistic PsFc(olo!F. 1934, *. 3.54. Rossi, E. ?ro)th, (hange and trans or-ation in drea-s. Journal of Lumanistic PsFc(olo!F. 1971,11, 117.139. Rossi, E. Dreams and t(e !roSt( of personalitF: $-pandin! aSareness in psFc(ot(erapF. #e) &or*> Perga-on, 1975 Aa;. Rossi, E. 'el .re le(tion in drea-s. PsFc(ot(erapF. 1975,9, 598.594 Ab;. Rossi, E. Drea-s in the (reation o personality. PsFc(olo!ical Perspectives. 1975,5, 155.161 A(;. Rossi. E. /he drea-.protein hypothesis. American Journal in PsFc(iatrF. 1+) .1 ,. 1891.1897 Aa;. Rossi, E. Psy(hologi(al sho(*s and (reative -o-ents in psy(hotherapy. American Journal of Clinical LFpnosis. 1976, 1'. 9.55 Ab;. Rossi, E. Psy(hosynthesis and the ne) biology o drea-s and psy(hotherapy. American Journal of PsFc(ot(erapF. 1976,57, 61.11 A(;. Rossi, E. /he (erebral he-ispheres in analyti(al psy(hology. ;(e Journal of AnalFtical PsFc(olo!F. 1977,55, 65.21. '(hne(*, !. Prehypnoti( suggestions. Perceptual and /otor s>ills. 1978, ,. 453. '(hne(*, !. Prehypnoti( suggestions in psFc(ot(erapF. American Journal of Clinical LFpnosis. 1972,77, 124.129. '(he len, A. LoS be(avior means. #e) &or*> Aronson, 1971. 'heehan, P. Hypnosis and -ani estations o i-agination. %n E. Pro-- and R. 'hor AEds.; LFpnosis: Researc( developments and perspectives. Chi(ago> Aldine.Atherton, 1975. 'hevrin, H. Does the average evo*ed response en(ode subli-inal per(eptionG &es. A reply to '(h)art: and Re-. PsFc(op(Fsiolo!F. 1972, 12. 692.694. 'hor, R. Hypnosis and the (on(ept o the generali:ed reality.orientation. American Journal of PsFc(ot(erapF. 1929, 1 . 245.385. '-ith, +., Chu, !., and Ed-onston, $. Cerebral laterali:ation o hapti( per(eption. Science. 1977,1+), 349.398. 'nyder, E. LFpnotic poetrF. Philadelphia> 9niversity o Pennsylvania Press, 1968. 'perry, R. He-isphere dis(onne(tion and unity in (ons(ious a)areness. American PsFc(olo!ist. 1934,52, 756.766.

'piegel, H. An eye.roll test or hypnoti:ability. American Journal of Clinical LFpnosis. 1975, 1%. 52.54. 'ternberg, '. +e-ory s(anning> #e) indings and (urrent (ontroversies. PuarterlF Journal of $-perimental PsFc(olo!F. 1972,22. 1.65. /art, C. 4$d.8 Altered states of consciousness. #e) &or*> $iley, 1939. /intero), +. 1oundations of (Fpnosis. 'pring ield, 111.> C. C. /ho-as, 1978. $at:la)i(*, P., 7eavin, A., and !a(*son, D. Pra!matics of (uman communication. #e) &or*> #orton, 1937. $at:la)i(*, P., $ea*land, !., and <is(h, R. C(an!e. #e) &or*> #orton, 1971. $eit:enho er, A. LFpnotism: An ob3ective studF in su!!estibilitF. #e) &or*> $iley, 1926. $eit:enho er, A. Qeneral tec(niOues of (Fpnotism. #e) &or*> ?rune and 'tratton, 1927. $eit:enho er, A. 9n(ons(ious or (o.(ons(iousG Re le(tions upon (ertain re(ent trends in -edi(al hypnosis. American Journal of Clinical LFpnosis. 1938,5, 177.193. $eit:enho er, A. /he nature o hypnosis. Parts % and %%. American Journal of Clinical LFpnosis. 1936,2, 592.651D 18.75. $ei:enbau-, !. Computer poSer and (uman reason: from 3ud!ment to calculation. 'an <ran(is(o> <ree-an, 1973. $ood)orth, R. and '(hlosberg, H. $-perimental psFc(olo!F. #e) &or*> Holt and Co., 1921. Hilburg, ?., and Henry, ?. A (istorF of medical psFc(olo!F. #e) &or*> #orton, 1911.