Sei sulla pagina 1di 183

O carte Seth

SETH VORBETE

Jane Roberts

O carte Seth

SETH VORBETE
Jane Roberts

Traducere: Oprea Alexandru Un Produs Puterea Creaiei

Toate drepturile sunt rezervate, conform Legii Dreptului de Autor nr !"1##$ %n afara unor citate scurte incluse &n recenzii sau articole, nici o parte a acestei c'r(i nu poate fi reprodus' f'r' a avea permisiunea scris' a editurii
)

Scanarea, uploadarea *i distribuirea acestui te+t prin intermediul ,nternetului sau prin orice alte mi-loace, f'r' a avea permisiunea editurii este ilegal' *i se pedepse*te conform legii .' rug'm s' achizi(iona(i doar edi(ii electronice autorizate *i s' nu participa(i sau s' &ncura-a(i pirateria electronic', a oric'ror materiale care au drept de cop/right 0ste apreciat spri-inul vostru de a prote-a drepturile autorului

,S123 14!5!6)647#4)

www puterea!creatiei ro Tel3 756)1$)7$5 Un Produs Puterea Creaiei

C"R#$ SCR$SE %E &A'E ROBERTS:

Rebelii 81#$9: .enirea lui Seth 8;um s' &(i Dezvol(i <uterea 0+trasenzorial': 81#$$: =aterialul Seth 81#57: 9

Seth .orbeste3 .aliditatea 0tern' a Sufletului 81#5): 0duca(ia Suprasufletului >apte 81#59: 2atura Realit'(ii <ersonale O ;arte Seth 81#56: Aventuri &n ;on*tiin(' 81#5?: Dialoguri ale Sufletului *i Sinele =uritor %ncorporat &n Timp 81#5?: <olitici <sihice3 O ;arte a <sihologiei Aspectelor 81#5$: .iziunea asupra Lumii a lui <aul ;ezanne3 O ,nterpretare <sihic' 81#55: Jurnalul de dup' =oarte a unui @ilozof American3 .iziunea asupra Lumii a lui Ailliam James 81#5!: Realitatea B2ecunoscut'C O ;arte Seth .olumul 1 81#55: Realitatea B2ecunoscut'C O ;arte Seth .olumul ) 81#5#: 0duca(ia Suplimentar' a Suprasufletului >apte 81#5#: 0duca(ia lui 0mir pentru @olosirea ;orect' a <uterilor =agice 81#5#: 2atura <sihicului3 0+presia sa Dman' O ;arte Seth 81#5#: ,ndividul *i 2atura 0venimentelor de =as' O ;arte Seth 81#!1: Dumnezeul lui Jane3 Dn =anifest <sihic 81#!1: Dac' tr'im &nc' o dat'3 Sau =agia <ublic' *i ,ubirea <rivat' 81#!): Suprasufletul >apte *i =uzeul Timpului 81#!6: .isele, B0volu(iaC *i %mplinrea .aloporii O ;arte Seth .ol 1 81#!$: .isele, B0volu(iaC *i %mplinrea .aloporii O ;arte Seth .ol ) 81#!$: Seth, .isele *i <roiec(ia ;on*tiin(ei Abordarea =agic' O ;arte Seth 81##?: ;alea c'tre S'n'tate O ;arte Seth 81##5:

CUPR$'S
;ap 1 2u am un corp fizic *i totu*i scriu aceast' carte 1) ;ap ) =ediul meu prezent, munca *i Activit'(iile mele )7 ;ap 9 =unca mea *i dimensiunile realit'(ii &n care ea m' poart' )# ?E 19E )1E

;ap 95 ;ap 6) ;ap ?1 ;ap ?! ;ap $? ;ap 5$ ;ap !6 ;ap #6 ;ap 179 ;ap

6 Drame re&ncarna(ionale ? ;um formeaz' gFndurile materia 4 <uncte de coordonare $ Sufletul *i natura percep(iei sale 5 <oten(ialul sufletului ! Somnul, visele *i con*tiin(a # 0+perien(a Bmor(iiC Sesiunea ?9?, 15 iunie 1#57 17 St'ri de BmoarteC &n timpul vie(ii 11 Op(iunile de dup' moarte *i mecanismele tranzi(iei 1) Rela(ii re&ncarna(ionale

97E 9!E 69E ?)E ?#E $$E 55E !?E #?E

19 Re&ncarnarea, visele, b'rbatul *i femeia ascun*i &n interiorul sinelui 176E 111 ;ap 16 =ituri ale crea(iei *i Dumnezeul multidimensional 11)E 115 ;ap 1? ;ivilizatii re&ncarna(ionale, probabilit'(i *i mai multe despre Dumnezeul multidimensional 11!E 1)? ;ap 1$ Sisteme probabile, oamenii *i zeii 1)$E 199 ;ap 15 <robabilit'(i, 2atura 1inelui *i a R'ului, Simbolismul religios 196E 16) ;ap 1! Diferitele stadii ale con*tiin(ei, simbolismul *i focusul multiplu 169E 1?) ;ap 1# <rezenturi alternative *i @ocusul multiplu 1?9E 1$9 ;ap )7 Sensul religiei 1$6E 15? ;ap )1 Dn r'mas bun *i o introducere3 Aspecte ale personalit'(ii multidimensionale privite prin propria mea e+perien(' 15$E 1!9

;apitolul 1 'u a( un corp )i*ic +i totu+i scriu aceast, carte

A(i auzit de vFn'torii de fantome @'r' e+agerare pot fi numit un scriitor fantom', de*i nu sunt de acord cu termenul Gfantom'G 0ste adev'rat c' de obicei nu sunt vizibil &n planul fizic 2u &mi place nici cuvFntul GspiritG, dar dac' defini(ia voastr' a cuvFntului implic' ideea de personalitate f'r' un corp fizic, atunci ar trebui s' fiu de acord c' acea descriere mi se potrive*te =' adresez unui auditoriu invizibil ;u toate acestea, *tiu c' cititorii mei e+ist', a*adar &i voi ruga pe fiecare din ei s' &mi acorde acela*i <rivilegiu Scriu aceast' carte prin intermediul unei femei de care mEam ata*at mult Dnora, li se va p'rea ciudat c' m' adresez ei cu GRuburtG *i GelG, dar realitatea este c' am cunoscutEo &n alte timpuri *i locuri, sub alte nume 0a a e+istat atFt ca b'rbat cFt *i ca femeie, iar &ntreaga identitate care a tr'it aceste vie(i separate, poate fi desemnat' prin numele Ruburt %n orice caz, numele nu sunt importante 2umele meu este Seth 2umele sunt doar denumiri, simboluriH dar fiindc' trebuie s' le folosi(i, la fel o voi face *i eu Scriu aceast' carte cu cooperarea lui Ruburt, care ro*te*te cuvintele pentru mine %n aceast' via(' Ruburt este numit Jane, iar so(ul ei, Robert 1utts noteaz' cuvintele pe care ea le pronun(' 0u &l numesc Joseph ;ititorii mei ar putea presupune c' sunt creaturi fizice, legate de un corp fizic, &ntemni(ate &n interiorul oaselor, al c'rnii *i al pielii Dac' crede(i c' e+isten(a voastr' este dependent' de aceast' imagine corporal', atunci v' sim(i(i amenin(a(i de pericolul dispari(iei, deoarece nici o form' fizic' nu dureaz' *i nici un corp, oricFt de frumos &n tinere(e, nu &*i men(ine aceea*i vigoare *i farmec la b'trFne(e Dac' v' identifica(i cu propria tinere(e, frumuse(e, intelect sau realiz'ri, atunci e+ist' fr'mFntarea continu' c' aceste atribute pot *i vor disp'rea Scriu aceast' carte pentru a v' asigura c' lucrurile se prezint' altfel %n esen(', nu sunte(i fiin(e mai fizice decFt mine, *i eu miEam asumat *i am abandonat mai multe corpuri decFt doresc s' enum'r aici <ersonalit'(ile care nu e+ist' nu scriu c'r(i Sunt complet independent de o form' de manifestare corporal' *i la fel sunte(i *i voi ;on*tiin(a creeaz' formaH nu invers Toate personalit'(ile nu sunt fizice 2umai fiindc' sunte(i atFt de intens preocupa(i de problemele curente, nu realiza(i c' e+ist' o por(iune din voi, care *tie c' propriile puteri sunt cu mult superioare celor manifestate de eul obi*nuit @iecare dintre voi a tr'it alte e+istente, *i acea cunoa*tere se afl' &n interiorul vostru, de*i nu o percepe(i &n mod con*tient Sper ca aceast' carte s' serveasc' la eliberarea sineEului profund intuitiv din fiecare dintre cititorii mei, cFt *i s' aduc' &n prim planul con*tiin(ei, acele intui(ii speciale care v' vor fi de cel mai mare a-utor Acum, &n momentul cFnd &ncep s' scriu aceast' carte, este sfFr*itul lui ianuarie 1#57, conform calendarului vostru Ruburt este o femeie zvelt', iute, cu p'rul negru, care st' a*ezat' pe un balansoar *i roste*te pentru mine cuvintele $

;on*tiin(a mea este destul de bine focalizat' &n corpul lui Ruburt 0ste o noapte rece Aceasta este prima noastr' e+perien(' de scriere a unei c'r(i &ntregi &n trans', *i Ruburt a fost oarecum nervos &nainte s' &nceap' sesiunea 2u este vorba doar de a o determina pe aceast' femeie s' vorbeasc' pentru mine Sunt necesare multe manevr'ri *i a-ust'ri psihologice 2oi am stabilit ceva, la care m' voi referi ca fiind o punte psihologic' &ntre noi E adic' &ntre mine *i Ruburt 2u vorbesc prin intermediul lui Ruburt a*a cum cineva ar vorbi prin intermediul unui telefon %n schimb, are loc o e+tensie psihologic', o proiec(ie de caracteristici din partea amFndurora, pe care o folosesc pentru comunic'rile noastre =ai tFrziu voi e+plica cum este creat *i men(inut acest cadru psihologic, c'ci el este este ca un drum care trebuie p'strat intact A(i avea mai mult de cF*tigat din lectura acestei c'r(i dac' vEa(i &ntreba cine sunte(i voi decFt cine sunt eu, deoarece nu pute(i &n(elege cine sunt eu decFt dac' &n(elege(i natura personalit'(ii *i caracteristicile con*tiin(ei Dac' crede(i cu t'rie c' a voastr' con*tiin(' este ferecat' undeva &n interiorul craniului vostru *i nu are putere s' ias' din el, dac' sim(i(i cum con*tiin(a voastr' &nceteaz' s' e+iste dincolo de limitele corpului, atunci v' p'c'li(i singuri *i ve(i crede c' eu sunt o iluzie 2u sunt o iluzie mai mare decFt sunte(i voi, *i aceasta poate fi o afirma(ie plin' de sens <ot s' spun onest fiec'ruia dintre cititorii mei urm'torul lucru3 Sunt mai b'trFn decFt voi, cel pu(in &n termeni de vFrst' a*a cum o concepe(i voi A*adar, dac' un scriitor se poate afirma ca autoritate &ntrEun anumit domeniu, doar &n func(ie de vFrsta sa, atunci eu ar trebui s' primesc o medalie 0u sunt o esen(' energetic' personalizat', care nu mai este focalizat' &n materia fizic' <rin urmare, sunt con*tient de unele adev'ruri, pe care mul(i dintre voi par s' le fi uitat Sper s' vi le reamintesc 2u m' adresez atFt de mult acelei p'r(i din voi pe care o considera(i ca fiind voi &n*iv', cFt acelei p'r(i din voi pe care nu o *titi, pe care, &ntrEo m'sur' aE(i respinsEo *i uitatEo Acea parte din voi cite*te aceast' carte, chiar &n acela*i moment &n care GvoiG o citi(i .orbesc c'tre cei care cred &ntrEun Dumnezeu, cFt *i c'tre cei care nu cred, c'tre cei care cred c' *tiin(a va descoperi toate r'spunsurile privitoare la natura realit'(ii, cFt *i c'tre cei care nu cred acest lucru Sper s' v' ofer indicii care v' vor permite s' studia(i natura realit'(ii, a*a cum nu a(i mai f'cutEo pFn' acum 0+ist' cFteva lucruri pe care vi le voi cere s' le &n(elege(i 2u sunte(i prin*i &n timp ca o musc' &ntrEo sticl' &nchis', ale c'rei aripi sunt prin urmare nefolositoare 2u v' pute(i baza pe faptul c', sim(urile voastre fizice v' ofer' un tablou autentic al realit'(ii 0le sunt mincino*i fermec'tori, care v' spun o poveste atFt de e+traordinar', &ncFt o crede(i f'r' a pune nici o &ntrebare Dneori sunte(i mai &n(elep(i, creativi *i mult mai bine informa(i, atunci cFnd visa(i decFt atunci cFnd sunte(i tre-i %n momentul de fa(', aceste afirma(ii v' pot p'rea cFt se poate de suspecte, dar atunci cFnd vom termina, sper c' ve(i vedea c' ele sunt afirma(ii factice corecte ;eea ce v' voi spune a mai fost spus deEa lungul secolelor *i oferit &nc' o dat', atunci cFnd a fost uitat Sper s' clarific multe aspecte care au fost distorsionate, deEa lungul anilor %n plus, ofer interpretarea mea original' cu privire la altele, deoarece nici o cunoa*tere nu e+ist' &ntrEun vacuum, *i toate informa(iile trebuie s' fie interpretate *i reliefate, de c'tre personalitatea care le de(ine *i transmite A*adar,

descriu realitatea a*a cum o cunosc eu *i e+perien(a mea &n multe niveluri *i dimensiuni 2u vreau s' spun c' nu e+ist' *i alte realit'(i 0u am avut o con*tiin(' &nainte ca p'mFntul vostru s' fi fost format <entru a scrie aceast' carte E *i &n ma-oritatea comunic'rilor mele cu Ruburt 4 eu preiau din rezervorul meu de personalit'(i trecute, acele caracteristici care mi se par adecvate 0+ist' multe alte personalit'(i, la fel ca *i mine nefocalizate &n materia fizic' sau &n timp 0+isten(a noastr' vi se pare a fi neobi*nuit', doar fiindc' nu realiza(i care sunt adev'ratele poten(ialuri ale personalit'(ii, fiind hipnotiza(i de conceptele voastre limitate %nainte de toate sunt un pedagog, dar nu am fost un om de litere, &n sine 0u sunt o personalitate cu un mesa-3 .oi v' crea(i lumea pe care o cunoa*te(i .Ea fost oferit probabil cel mai remarcabil dar3 abilitatea de a v' proiecta gFndurile c'tre e+terior, &n form' fizic' Acest dar implic' o responsabilitate, *i mul(i dintre voi sunte(i tenta(i s' v' felicita(i pentru succesele voastre *i s' &l &nvinui(i pe Dumnezeu, soarta sau societatea pentru e*ecurile voastre %ntrEo manier' similar', omenirea are o tendin(' de aE*i proiecta propria vin' *i propriile erori asupra unei imagini de dumnezeuEtat', care pare s' se uzeze treptat de atFtea lament'ri Adev'rul este c' fiecare dintre voi &*i creaz' propria realitate fizic'H *i la nivel colectiv, voi crea(i atFt splendoarea cFt *i co*marele manifestate &n planul e+isten(ei voastre p'mFntene <Fn' cFnd nu ve(i accepta faptul c' sunte(i creatorii, ve(i refuza s' accepta(i aceast' responsabilitate >i cu atFt mai pu(in &l pute(i &nvinui pe diavol de nenorocirile lumii Sunte(i suficien(i de avansa(i &ncFt s' discerne(i faptul c', diavolul este o proiec(ie a propriului psihic, dar nu a(i devenit suficient de &n(elep(i pentru a &nv'(a cum s' v' folosi(i &n mod constructiv creativitatea =a-oritatea cititorilor mei sunt familiariza(i cu termenul3 imobilitate muscular' ;a specie, a(i a-uns la o Gimobilitate a egoEuluiG, imobiliza(i &ntrEo rigiditate sufleteasc', cu por(iunile intuitive ale sinelui fie negate, fie distorsionate de nerecunoscut SEa facut tarziu <rietenii mei trebuie s' se trezeasc' devreme Ruburt lucreaz' la dou' c'r(i proprii *i trebuie s' se odihneasc' suficient %nainte s' termin aceast' sesiune, v' cer s' v' imagina(i loca(ia noastr', deoarece Ruburt miEa spus c' un scriitor trebuie s' fie atent cum preg'te*te scena .orbesc prin Ruburt de dou' ori pe s'pt'mFn', &n aceea*i camer' &nc'p'toare Luminiile sunt mereu aprinse 0ste placut s' privesc aceast' sear' prin ochii lui Ruburt, ochi care sunt &ndrepta(i spre col(ul iernatic de afar' Realitatea fizic' mEa reconfortat mereu, *i cu a-utorul lui Ruburt, &n timp ce scriu aceast' carte, &mi dau seama c' am apreciat corect farmecele ei unice =ai e+ist' &nc' un persona- care trebuie men(ionat3 Aill/, pisica, o mic' bestie adorabil' care doarme acum 2atura con*tiin(ei animale este &n sine un subiect e+trem de interesant, care va fi tratat mai &ncolo <isica este con*tient' de prezen(a mea *i a reac(ionat destul de vizibil &n cFteva ocazii %n aceast' carte sper s' ar't interac(iunile continue care au loc, &ntre toate formele con*tiin(ei, comunicarea care dep'*e*te barierele speciilorH *i &n unele dintre aceste discu(ii &l vom folosi pe Aill/ ca un e+emplu potrivit Deoarece am men(ionat animalele, l'sa(iEm' s' spun aici c' ele posed' un tip de con*tiin(', care nu le permite atFt de multe libert'(i pe cFt v' permite con*tiin(a

voastr' <e de alt' parte, ele nu sunt inhibate &n folosirea ei de anumite caracteristici care deseori limiteaz' poten(ialul practic al con*tiin(ei umane ;on*tiin(a este un instrument de percep(ie a dimensiunilor variate ale realit'(ii ;on*tiin(a, a*a cum o cunoa*te(i voi, este foarte specializat' Sim(urile fizice v' permit s' percepe(i lumea tridimensional', *i totu*i, prin &ns'*i natura lor ele pot inhiba percep(ia altor dimensiuni la fel de valide =a-oritatea dintre voi v' identifica(i cu sinele cotidian orientat fizic 2u vEa(i gFndi s' v' identifica(i cu o por(iune a corpului vostru *i s' le ignora(i pe toate cel'lalte, *i totu*i, voi face(i e+act acest lucru atunci cFnd v' imagina(i c' sinele egocentric, suport' povara identit'(ii voastre .' spun c' nu sunte(i un sac cosmic de oase *i carne, ob(inut printrEun amestec de elemente chimice .' spun c' propria voastr' con*tiin(' nu este un oarecare produs inflamabil, format pur *i simplu accidental prin ac(iunea comun' a elementelor chimice 2u sunte(i o ramnifica(ie abandonat' a materiei fizice, *i con*tiin(a voastr' nu este nici ea menit' a se volatiliza ca un nor de fum %n schimb, la un nivel profund incon*tient voi forma(i corpul fizic pe care &l *ti(i, cu o &nalt' capacitate de diferen(iere, o claritate miraculoas' *i o temeinc' cunoa*tere incon*tient' a fiec'rei celule minuscule, care &l compune Aceast' ultim' propozi(ie nu ar trebui &n(eleas' &n sens simbolic Acum, deoarece mintea voastr' con*tient', a*a cum o concepe(i, nu percepe aceste activit'(i, voi nu v' identifica(i cu aceast' por(iune interioar' .oi prefera(i s' v' identifica(i cu partea din voi care se uit' la televizor, g'te*te sau munce*te E cu partea despre care crede(i c' *tie ce face Dar, acea parte aparent incon*tient' din voi este mult mai *tiutoare, *i de func(ionarea sa fluent', depinde &ntreaga voastr' e+isten(' fizic' Aceast' por(iune este con*tient', atent', alert' .oi sunte(i cei care, fiind atFt de cufunda(i &n realitatea fizic', nu &i asculta(i vocea, cei care nu &n(elege(i ca ea reprezint' puterea psihologic' uria*', din care tF*ne*te sinele vostru orientat fizic 0u numesc aceast' portiune aparent incon*tient' Gego interiorG, deoarece el direc(ioneaz' activit'(ile interioare 0l coreleaz' informa(ii care nu sunt percepute prin sim(urile fizice e+terne, ci prin alte canale interne 0l este cel care percepe realitatea care e+ist' dincolo de cea tridimensional' 0l poart' &n interiorul s'u memoria fiec'reia din e+isten(ele voastre anterioare 0goEul interior prive*te &n dimensiuni subiective care sunt literalmente infinite, *i din aceste dimensiuni subiective toate realit'(ile obiective iau na*tere Toate informa(iile necesare v' sunt oferite prin aceste canale interne, *i &nainte ca voi s' ridica(i un deget, s' clipi(i sau s' citi(i aceast' propozi(ie, au loc activit'(i interne incredibil de comple+e Aceast' por(iune a identit'(ii voastre este &n mod nativ precognitiv' *i telepatic', astfel &ncFt ve(i fi avertiza(i de dezastre &nainte ca ele s' se declan*eze, indiferent dac' voi accepta(i sau nu mesa-ulH a*adar &ntreaga comunicare are loc cu mult &nainte ca un cuvFnt s' fie rostit G0goEul e+teriorG *i egoEul interior coEopereaza, primul pentru a v' permite s' manevra(i &n lumea pe care o cunoa*te(i, cel'lalt pentru a v' furniza acele percep(ii interioare subtile, f'r' de care e+isten(a fizic' nu ar putea fi men(inut' 0+ist' totu*i o por(iune din voi, identitatea profund' care formeaz' atFt egoEul interior cFt *i egoEul e+terior, care a decis s' e+ista(i ca fiin(e fizice &n acest spa(iu *i &n aceast' epoc' Acesta este miezul identit'(ii voastre, s'mFn(' psihic' din care a(i izvorFt, personalitatea multidimensional' din care face(i parte <entru cei dintre voi care se &ntreab' unde plasez subcon*tientul, a*a cum

psihologii se gFndesc la el, pe el viEl pute(i imagina ca o zon' de confluen(', ca s' spun a*a, &ntre egoEul interior *i cel e+terior Trebuie s' &n(elege(i c' nu e+ist' de fapt diviziuni reale ale sinelui, astfel c' noi vorbim despre diversele por(iuni numai pentru a clarifica ideea de baz' De vreme ce ne adres'm indivizilor care se identific' cu Gsinele obi*nuit con*tientG, aduc &n discutie asemenea aspecte &n primul capitol, deoarece voi folosi termenii ulterior &n decursul cartii *i vreau s' afirm realitatea personalit'(ii multidimensionale cFt mai curFnd posibil 2u v' pute(i &n(elege *i nu pute(i accepta e+isten(a mea independent', pFn' cFnd nu v' elibera(i de ideea c' personalitatea este un atribut Gaici *i acumG al con*tiin(ei ;Fteva lucruri care le voi afirma &n aceast' carte despre realitatea fizic', sEar putea s' v' intrige, dar (ine(i minte ca eu o privesc dintrEo perspectiv' complet diferit' %n momentul de fa(' sunte(i centra(i &n totalitate &n interiorul ei, &ntrebFnduEv' probabil ce altceva poate e+ista, eventual &n afara ei 0u sunt &n afara ei, &ntorcFnduE m' momentan c'tre o dimensiune pe care o *tiu *i pe care am &ndr'gitEo ;u toate acestea, nu sunt un locuitor al ei, &n accep(iunea voastr' De*i am un Gpa*aportG psihic, &nc' e+ist' probleme de transfer, inconvenien(e ale acces'rii cu care trebuie s' m' confrunt Am auzit c' mul(i oameni au tr'it ani de zile &n 2eI JorK *i niciodat' nu au vizitat 0mpire State 1uilding, &n timp ce mul(i str'ini sunt bine familiariza(i cu ea Astfel, de*i voi ave(i o adres' fizic', eu voi fi totu*i capabil s' v' atrag aten(ia asupra cFtorva neobi*nuite *i minunate structuri psihice *i psihologice din interiorul sistemului vostru de realitate, structuri pe care leEa(i ignorat @oarte sincer vorbind, sper s' reu*esc mai mult decFt atFt Sper s' facem un tur prin nivelurile realit'(ii disponibile vou', s' v' ghidez &ntrEo c'l'torie prin dimensiunile structurii voastre psihologice 4 s' deschid zone &ntregi ale con*tiin(ei voastre, zone de care a(i fost relativ incon*tien(i De aceea, sper nu numai s' e+plic aspectele multidimensionale ale personalit'(ii, ci *i s' ofer fiec'rui cititor cFteva idei fugitive despre identitatea sa mai ampl', care &i apar(ine Sinele pe care &l cunoa*te(i este doar un fragment din identitatea voastr' integral' Totu*i, aceste sineEuri fragmente nu sunt &mbinate laolalt' precum m'rgelele pe o sfoar' 0le se aseam'n' mai mult cu foile unei cepe, sau cu feliile unei portocale, toate conectate printrEo singur' vitalitate, crescFnd &n diferite realit'(i *i &n acela*i timp tF*nind din aceea*i surs' 2u compar personalitatea cu o portocal' sau cu o ceap', dar vreau s' subliniez c' ea cre*te din interior &nspre afar', a*a cum face fiecare fragment din sinele &ntreg .oi observa(i aspectul e+terior al obiectelor Sim(urile voastre fizice v' permit s' percepe(i formele e+terioare la care reac(iona(i apoi, dar aceste sim(uri fizice v' oblig' &ntrEo anumit' m'sur' s' percepe(i realitatea &n aceasta manier', astfel vitalitatea din interiorul materiei *i formei nu este atFt de evident' De e+emplu, pot s' v' spun c' e+ist' con*tiin(a chiar *i &n interiorul unui cui, dar pu(ini dintre cititorii mei m' vor lua &ndea-uns de &n serios pentru a se oprii &n mi-locul propozi(iei, *i a spune bun' diminea(a sau bun' ziua celui mai mic cui pe care &l pute(i g'si &nfipt &ntrEo bucat' de lemn ;u toate acestea, atomii *i moleculele din cui au propriul lor tip de con*tiin(' Atomii *i moleculele care formeaz' paginile acestei c'r(i sunt de asemenea con*tiente, la nivelul lor 2imic nu e+ist' 4 nici o piatr', mineral, plant', animal sau aerE care s' nu fie umplut cu con*tiin(a propriului gen

17

A*adar, voi v' afla(i &n mi-locul unei continue agita(ii vitale, a unei unei structuri de energie alert', *i sunte(i compu*i fizic din celule con*tiente care poart' &n interior con*tiin(a identit'(ii lor, care coopereaz' de bun'voie pentru a forma structura corporal' E corpul vostru fizic Desigur, prin aceasta afirm c' nu e+ist' un asemenea lucru precum materie moart' 2u e+ist' nici un obiect care nu a fost format de con*tiin(', *i fiecare con*tiin(', indiferent de gradul ei de dezvoltare, se bucur' de senza(iile *i de creativitatea proprie 2u pute(i &n(elege ce sunte(i dac' nu &n(elege(i asemenea adev'ruri De dragul convenien(ei, voi v' decupla(i din multiplele comunic'ri interioare, e+istente &ntre cele mai minuscule p'r(i ale trupului vostru, de*i chiar ca *i creaturi fizice sunte(i &ntrEo anumit' m'sur' o por(iune din alte con*tiin(e 2u e+ist' limite ale sinelui 2u e+ist' limite ale poten(ialului s'u Totu*i, pute(i adopta anumite limit'ri artificiale prin ignoran(a voastra De e+emplu, puteti s' v' identifica(i doar cu egoEul e+terior *i astfel s' v' lipsi(i de abilit'(i care sunt o parte din voi <ute(i nega, dar nu pute(i schimba adev'rul <ersonalitatea este multidimensional', chiar dac' mul(i oameni, vorbind la figurat, &*i ascund capul &n nisipul e+isten(ei tridimensionale *i pretind c' nu e+ist' nimic altceva 2u vreau s' subapreciez egoEul e+terior <ur *i simplu voi lEa(i supraapreciat >i nici adev'rata sa natur' nu a fost recunoscut' .oi avea mai multe de spus &n leg'tur' cu acest subiect, dar pentru moment este suficient s' realiza(i c' sim(ul identit'(ii *i continuit'(ii voastre nu este dependent de ego Dneori voi folosi termenul Gcamufla-G, care se refer' la lumea fizic' la care egoEul e+terior se raporteaz', deoarece forma fizic' este unul din camufla-ele adoptate de realitate ;amufla-ul este real *i totu*i e+ist' o realitate mai bogat' con(inut' &n el 4 vitalitatea care lEa format Sim(urile voastre fizice v' permit deci s' percepe(i acest camufla-, deoarece ele sunt &n rezonan(' cu el, &ntrEo manier' foarte specializat' <entru a sim(i realitatea din interiorul formei, este necesar un tip diferit de aten(ie *i manevre mult mai delicate, decFt cele care stau la dispozi(ia sim(urilor fizice 0goEul este un zeu gelos care vrea ca interesele sale s' &i fie respectate 0l nu vrea s' admit' realitatea niciunor dimensiuni, cu e+cep(ia celor &n care se simte &n siguran(' *i pe care le poate &n(elege 0l sEa dorit a fi un a-utor dar iEa fost permis s' devin' un tiran ;hiar *i a*a, el este mult mai fle+ibil *i dornic de a &nv'(a decFt se presupune &n general 2atura lui nu este atat de rigid' precum pare ;uriozitatea sa poate fi de mare valoare Dac' ave(i o viziune limitat' despre natura realit'(ii, atunci egoEul va face tot ce &i st' &n putere, s' v' men(in' &n zona &ngr'dit' a realit'(ii voastre acceptate Dac', pe de alt' parte, intuitilor *i instinctelor creative le sunt permise libertatea, atunci ele vor transmite cuno*tiin(e ale dimensiunilor mai ample, c'tre aceast' portiune orientat' predominant fizic a personalit'(ii voastre 0+isten(a acestei c'r(i este o dovad' a faptului ca egoEul nu de(ine &ntregul control al personalit'(ii, deoarece nu e+ist' nici o &ndoial' c' ea este produs' de alt' personalitate, decFt scriitoarea cunoscut' ca Jane Roberts Deoarece acea Jane Roberts nu posed' nici un fel de abilit'(i, pe care &ntreaga specie s' nu le aib' la dispozi(ie, atunci trebuie s' se admit' cel pu(in faptul c' personalitatea uman', de(ine mult mai multe aptitudini decFt cele care &i sunt atribuite &n mod obisnuit Sper s' ar't care sunt aceste abilit'(i *i s' indic metodele, pe care fiecare individ le poate folosi pentru a elibera aceste poten(ialuri

11

<ersonalitatea este o structur' global' de percep(ii, aflate &ntrEo schimbare continu' 0a este partea identit'(ii care percepe 2u &i impun femeii prin care vorbesc percep(iile mele *i nici con*tiin(a sa nu este alterat', &n timpul comunic'rii noastre %n schimb, are loc o e+pansiune a con*tiin(ei sale *i o proiec(ie a energiei, direc(ionat' &n afara realit'(ii tridimensionale Aceast' focalizare &n afara sistemului fizic, ar putea da impresia c' a sa con*tiin(' este suprimat' temporar Dimpotriv', ea este amplificat' Acum, din cFmpul meu de realitate, &mi direc(ionez aten(ia c'tre aceast' femeie, dar cuvintele pe care le roste*te, cuvintele scrise de pe aceste pagini E nu sunt ini(ial verbale %n primul rand, limba-ul a*a cum &l cunoa*te(i este un proces lent3 liter' cu liter', &mbinate pentru a forma un cuvFnt, iar un cuvFnt o propozi(ie, rezultatul unui model liniar de gFndire Limba-ul, a*a cum &l cunoa*te(i, este produsul gramatical *i par(ial final al secven(elor timpului vostru fizic 2u v' pute(i concentra decFt asupra unui num'r limitat de stimuli deodat', a*adar structura limba-ului vostru nu este potrivit' pentru comunicarea e+perien(elor simultane, de o natur' comple+' 0u sunt con*tient de un tip diferit de e+perien(', nonElinear', *i m' pot concentra *i reac(iona la o varietate infinit' de evenimente simultane Ruburt nu ar putea s' le e+prime, a*adar, pentru a fi comunicate ele trebuiesc traduse &n e+presii liniare Aceast' abilitate de a percepe *i de a reac(iona la nenum'rate evenimente simultane, este o caracteristic' fundamental' a fiec'rui sine &ntreg sau entitate A*adar, nu pretind c' ar fi o caracteristic' e+clusiv' deEa mea Dup' cum am men(ionat mai devreme, fiecare cititor, fiind &n prezent pozi(ionat &ntrEo form' fizic', presupun c' &*i cunoa*te doar o mic' parte din identitatea sa 0ntitatea este identitatea &ntreag' din care personalitatea sa este doar o manifestare 4 o por(iune independent' *i etern valid' De aceea, &n aceste comunic'ri, con*tiin(a lui Ruburt se e+tinde *i totu*i se concentreaz' &ntrEo dimensiune diferit', aflat' &ntre realitatea lui *i a mea, un camp relativ liber de distrageri ale aten(iei Aici, cu acordul lui, &i transmit anumite concepte 0le nu sunt neutre, &n sensul &n care toate cuno*tiin(ele sau informa(iile poart' amprenta personalit'(ii care le de(ine sau le transmite Ruburt pune la dispozi(ie vocabularul s'u, *i &mpreun' construim aproape automat diferitele cuvinte care vor fi rostite <ot ap'rea distrageri precum *i distorsiuni ale informa(iei ;u toate acestea, neEam obi*nuit s' lucr'm &mpreun', a*adar distorsiunile sunt foarte pu(ine O parte din energia mea este de asemenea proiectat' prin Ruburt, *i energiile noastre cumulate activeaz' forma sa fizic' &n timpul sesiunilor noastre, *i acum, &n timp ce spun aceste propozi(ii =ai e+ist' multe alte ramnifica(ii pe care le voi discuta mai &ncolo <rin urmare, nu sunt un produs al subcon*tientului lui Ruburt, cu nimic mai mult decFt el este un produs al min(ii mele subcon*tiente >i nici nu sunt o personalitate secundar', care &ncearc' &n mod ingenios s' submineze un ego labil De fapt, am avut gri-' ca toate por(iunile constitutive ale personalit'(ii lui Ruburt s' fie avanta-ate, *i integritatea lor s' fie p'strat' *i respectat' 0+ist' &n interiorul personalit'(ii sale o aptitudine aproape unic', care face posibil' comunicarea dintre noi .oi &ncerca s' prezint acest lucru cFt mai simplu cu putin('3 0+ist' &n interiorul psihicului s'u ceva ce se aseam'n' cu un canal dimensional transparent, care ac(ioneaz' asemenea unei ferestre deschise, prin care alte realit'(i pot fi percepute, o deschidere multidimensional', care a scapat &ntrEo anumit' m'sur' s' fie acoperit' de umbra focusului fizic

1)

De obicei, simturile fizice v' blocheaz' accesul la aceste canale deschise, deoarece ele percep realitatea e+clusiv prin propria prisma %ntrEo anumit' m'sur', eu p'trund &n realitatea voastr' printrEo curbur' psihologic' a structurii voastre spa(ioE temporale Dn asemenea canal functioneaz', ca s' spunem a*a, ca o potec' &ntre personalitatea lui Ruburt *i a mea, f'cFnd astfel posibil' comunicarea &ntre noi Asemenea canale psihologice *i psihice &ntre dimensiunile e+isten(ei nu sunt neobi*nuite =ai degrab' ele sunt rareori recunoscute ca atare *i de mult mai pu(ine ori utilizate .oi &ncerca s' v' ofer o oarecare idee despre e+isten(a mea nonEfizic' @ie ca ea s' v' reaminteasca faptul c' esen(a identit'(ii voastre este la fel de nonEfizic' ca *i a mea Acesta este sfFr*itul capitolului &ntFi

;apitolul ) -ediul (eu pre*ent. (unca +i acti/it,ile (ele

De*i mediul meu se distinge &n multe *i importante privin(e de cel al cititorilor mei, v' pot asigura, cu o ironie discret', c' el este la fel de &nsufle(it, variat *i vital precum este e+isten(a fizic' 0ste mult mai placut E de*i ideile mele despre pl'cere sE 19

au mai schimbat de cFnd am fost o fiin(' fizic' 4 fiind mult mai plin de satisfac(ii *i oferind oportunit'(i sporite pentru realiz'ri creative 0+perien(a mea prezent' este cea mai competitiv' pe care am cunoscutEo, *i am cunoscut multe, atFt fizice cFt *i nonfizice 0+ist' la fel de pu(in o singur' dimensiune populat' de con*tiin(a nonEfizic', precum e+ist' doar o singur' (ar' pe planeta voastr', sau doar o planet' &n sistemul solar =ediul meu prezent nu este acela &n care v' ve(i afla imediat dup' moarte 2u m' pot ab(ine s' nu glumesc, dar trebuie s' muri(i de multe ori &nainte s' accesa(i acest plan specific de e+isten(' 2a*terea este un soc mult mai mare decFt moartea Dneori, atunci cFnd muri(i nu realizati acest lucru, &n schimb na*terea implic' aproape &ntotdeuna o con*tientizare brusc' *i acut' 2u este nevoie, deci, s' v' teme(i de moarte >i eu, care am murit de mai multe ori decFt doresc s' men(ionez, scriu aceast' carte pentru a v' transmite acest adev'r =unca mea &n acest mediu &mi ofer' sarcini mult mai comple+e decFt v' pute(i &nchipui, *i necesit' manevr'ri de materiale creative care dep'*esc puterea voastr' actual' de &n(elegere %n curFnd voi vorbi mai pe larg despre acest subiect %nainte de toate, trebuie s' &n(elege(i c' nu e+ist' nici o realitate obiectiv' &n afara celei create de con*tiin(' ;onstiinta creaza in permanent' forma, *i nu invers A*adar, mediul meu este o realitate a e+isten(ei creat' de mine *i de al(ii ca mine, *i el reprezint' manifestarea dezvolt'rii noastre 2oi nu folosim structuri permanente 2u e+ist' nici un sat sau oras &n care tr'im 2u vreau s' sugerez c' plutim &ntrEun spa(iu gol %n primul rFnd, noi nu concepem spa(iul a*a cum o face(i voi *i form'm orice imagini particulare cu care dorim s' ne &ncon-ur'm 0le sunt create de tiparele noastre mentale, e+act a*a cum realitatea voastr' fizic' este creat' ca o replic' perfect', a dorin(elor *i gFndurilor voastre l'untrice .oi crede(i c' obiectele e+ist' independent de voi, nerealizFnd c' ele sunt mai degrab' manifest'rile sineEurilor voastre psihologice *i psihice 2oi &n(elegem c' ne formam propria noastr' realitate, *i din acest motiv o facem cu o bucurie deosebit' *i cu abandon creativ %n mediul meu voi a(i fi foarte dezorienta(i, deoarece vi sEar parea c' &i lipse*te coeren(a 2oi suntem &ns' con*tien(i de legile interne care guverneaz' toate Gmaterializ'rileG %n termenii vo*trii, pot s' &mi creez zile sau nop(i, dup' cum prefer E sau orice perioad' din istoria voastr' Aceste forme &n schimbare nu iEar deran-a &n nici un fel pe asocia(ii mei, deoarece le vor lua ca indicii imediate ale dispozi(iei, emo(ilor *i ideilor mele %n esen(', permanen(a *i stabilitatea nu au nimic de a face cu forma, ci cu integrarea pl'cerii, scopului, realiz'rilor *i identit'(ii 0u Gc'l'torescG &n multe nivele ale e+isten(ei pentru aEmi &ndeplini obliga(iile, care sunt &n principal acelea de profesor *i educator, *i folosesc orice a-utoare *i tehnici, care &mi servesc cel mai bine &n interiorul acestor sisteme ;u alte cuvinte, sEar putea s' predau aceea*i lec(ie &n moduri diferite, conform abilit'(ilor *i a+iomelor inerente fiec'rui sistem &n care trebuie s' operez %n aceste comunic'ri, cum este *i cazul c'r(ii de fa(', folosesc o por(iune dintre multiplele personalit'(i care sunt disponibile identit'(ii mele %n alte sisteme de realitate, aceast' personalitate Seth particular', cea pe care eu, identitatea Seth mai ampl' o adopt aici, nu ar fi &n(eleas'

16

2u toate sistemele de realitate sunt orientate fizic, *i unele sunt complet nefamiliarizate cu forma fizic' 2ici se+ul, a*a cum &l cunoa*te(i, nu le este propriu De aceea, nu mEa* recomanda ca o personalitate masculin' care a tr'it multe e+isten(e fizice, de*i aceasta este o portiune valid' *i legitim' din identitatea mea %n mediul meu actual adopt orice form' doresc, *i ea poate varia 4 *i variaz' E odat' cu natura gFndurilor mele .oi la rFndul vostru v' forma(i imaginea fizic' la un nivel incon*tient, &ntrEo manier' mai mult sau mai pu(in identic', diferit' totu*i &n cFteva privin(e De obicei nu realiza(i c' &n fiecare moment, corpul vostru fizic este creat de voi &n*iv' ca un rezultat direct al conceptului personal privitor la cine sunte(iH sau c' el se modific' semnificativ atFt sub aspect chimic cFt *i electromagnetic, odat' cu derularea continu' a fiec'rui gFnd Deoarece am recunoscut de mult timp, dependen(a formei de con*tiin(', pur *i simplu am reu*it s' ne schimb'm &n intregime formele, astfel &ncFt ele s' oglindeasc' mai fidel fiecare nuan(' a e+perien(ei noastre interioare Aceast' abilitate de a schimba forma este o caracteristic' inerent' a oric'rei con*tiin(e ;eea ce variaz' este doar gradul de &ndemFnare *i de folosire al ei <ute(i percepe aceasta &n propriul vostru sistem, &ntrEo variant' mult &ncetinit', atunci cFnd observa(i formele &n schimbare adoptate de materia vie deEa lungul istoriei sale Gevolu(ionisteG Acum, noi putem adopta simultan cFteva forme, ca s' spunem a*a, dar *i voi pute(i face acest lucru, de*i &n general nu sunte(i con*tien(i fa(' de aceast' abilitate @orma voastr' fizic' poate sta &ntins' dormind sau inerta &n pat, &n timp ce con*tiin(a voastr' c'l'tore*te &ntrEo Gform' E visG c'tre locuri foarte &ndepartate Simultan, pute(i crea o Gform' E gFndG complet identic' cu voi *i ea &*i poate face apari(ia &n camera unui prieten, f'r' ca voi s' fi(i cFtu*i de pu(in con*tien(i de aceasta A*adar, con*tiin(a nu este limitat' &n ceea ce prive*te formele pe care le poate crea, la un moment dat <ractic vorbind, noi suntem ceva mai avansa(i &n aceste privin(e decFt sunte(i voi, *i atunci cFnd cre'm asemenea forme, o facem fiind pe deplin con*tien(i 0u &mpart cFmpul meu de e+isten(' cu al(ii, care au de &nfruntat provoc'ri mai mult sau mai pu(in asem'n'toare, *i urmeaz' acela*i model general de dezvoltare <e unii iEam cunoscut, pe al(ii nu 2oi comunic'm telepatic, dar &nc' o dat', telepatia este fundamentul limba-urilor voastre, f'r' de care simbolismul lor ar fi f'r' sens Deoarece noi comunic'm &n aceast' manier', nu &nseamn' neap'rat c' folosim cuvinte mentale %n schimb, noi comunic'm prin ceea ce pot numi imagini termice *i electromagnetice, care sunt capabile s' transporte mult mai mult' informa(ie &ntrEo singur' Gsecven('G ,ntensitatea comunic'rii este dependent' de intensitatea emo(ional' care o sus(ine, de*i sintagma Gintensitate emo(ional'G, poate induce &n eroare 2oi sim(im un echivalent a ceea ce voi numi(i emo(ii, de*i acestea nu sunt cele de iubire, ur', sau mFnie pe care le cunoa*te(i Sentimentele voastre pot fi cel mai bine descrise ca materializ'ri tridimensionale a unor e+perien(e psihologice *i evenimente mult mai ample legate de Gsim(urile interneG .oi e+plica aceste sim(uri interne ulterior, la sfFr*itul capitolului =omentan, este suficient s' spun c' noi e+periment'm tr'iri emo(ionale foarte puternice, cu toate c' ele difer' &ntrEo mare m'sur' de e+perien(a voastr' 0le sunt mult mai pu(in limitate *i mult mai e+pansive, de vreme ce noi suntem de asemenea con*tien(i *i sensibili fa(' de GclimatulG emo(ional global Suntem mult mai liberi s' sim(im *i s' e+periment'm, deoarece nu ne este atFt de team' s' fim cople*i(i de emo(ii De e+emplu, identit'(ile noastre nu se simt amenin(ate de emo(iile puternice ale altcuiva Suntem capabili s' c'l'torim prin emo(ii &ntrEun fel care nu v' este

1?

natural acum, *i s' le transform'm &n alte modalit'(i creative decFt cele care v' sunt familiare 2oi nu sim(im nevoia de a ascunde emo(iile, deoarece *tim c' aceast' ac(iune este &n esen(' imposibil de realizat *i de nedorit %n cadrul sistemului vostru ele pot p'rea a fi sup'r'toare, deoarece voi nu a(i &nv'(at &nc' cum s' le folosi(i DeE abia acum descoperim &ntregul lor poten(ial, cFt *i for(ele creativit'(ii cu care ele sunt conectate Deoarece &n(elegem c' identitatea noastr' nu este dependent' de form', nu ne este team' s' o schimb'm, *tiind c' putem adopta orice form' dorim 2oi nu cunoa*tem moartea &n termenii vo*trii 0+isten(a noastr' ne poarta &n multe alte medii, *i noi ne imers'm &n acestea 2e adapt'm oric'ror legi ale formei e+istente &n ele To(i suntem profesori, *i de aceea a-ustam metodele folosite &n a*a fel &ncFt ele s' aib' sens personalit'(ilor cu idei diverse privind realitatea, personalit'(i cu care intr'm &n contact A*a cum am mai spus, con*tiin(a nu este dependent' de form' *i totu*i ea caut' permanent s' creeze forma 2oi nu e+ist'm &n niciun cadru temporal de timp, a*a cum &l cunoa*te(i voi =inutele, orele sau anii *iEau pierdut atFt &n(elesul cFt *i fascina(ia Suntem totu*i con*tien(i de cadrele temporale din interiorul altor sisteme, *i &n comunic'rile noastre trebuie s' le lu'm &n considerare Altfel, ceea ce spunem nu ar fi &n(eles 2u e+ist' bariere reale care s' separe sistemele la care m' refer Singura delimitare care e+ist' este cauzat' de abilit'(ile diferite ale personalit'(ii de a percepe *i de a manevra De e+emplu, voi e+ista(i &n mi-locul multor sisteme de realitate, pe care nu le percepe(i ;hiar *i atunci cFnd un eveniment din aceste sisteme p'trunde &n e+isten(a voastr' tridimensional', nu sunte(i capabili s' &l interpreta(i, deoarece acesta este distorsionat de &nsu*i actul intr'rii .Eam spus c' noi nu e+periment'm succesiunea voastr' temporal' 2oi c'l'torim prin diverse intensit'(i Toat' munca, dezvoltarea *i e+perien(ele noastre au loc &n interiorul a ceea ce eu numesc Gpunctul momentG Aici, &n interiorul punctului moment, cel mai mic gFnd este fructificat, cea mai mic' posibilitate este e+plorat', probabilit'(iile sunt e+aminate complet, cel mai slab sau cel mai puternic sentiment este &ntre(inut 0ste dificil a e+plica clar acest lucru, *i totu*i punctul moment este cadrul &n interiorul c'ruia se desf'*oar' e+perien(a noastr' psihologic' %n'untrul sau, ac(iuni simultane decurg GliberG prin intermediul tiparelor asociative S' presupunem, de e+emplu, c' m' gFndesc la tine Joseph @'cFnd acest lucru, eu e+perimentez imediatE *i &n totalitate 4 trecutul, prezentul *i viitorul vostru, toate acele emo(ii *i motiva(ii puternice sau hot'rFtoare care vEau ghidat Dac' doresc, pot c'l'tori cu voi prin aceste e+periente De e+emplu, noi putem urma o con*tiin(' prin toate formele sale, &ntrEo frac(iune de secund' conform paradigmei voastre 0ste nevoie de studiu, perfec(ionare *i e+perien(' pFn' cFnd o identitate poate &nv'(a s' &*i p'streze stabilitatea &n fa(a unor asemenea stimuli constan(iH *i mul(i dintre noi neEam pierdut, uitFnd chiar cine suntem pFn' cFnd nu neEam trezit din nou la con*tiin(a de sine O mare parte dintre aceste lucruri se petrec automat acum %n multitudinea infinit' de con*tiin(e e+istente, noi suntem totu*i con*tien(i de pFn' *i cea mai mic' parte din &ntregul rezervor de personalit'(i e+istente ;Fnd lu'm Gvacan('G facem o vizit' &n mi-locul unor forme de via(' foarte simple *i ne contopim cu ele %n acest fel, ne desf't'm &n rela+are *i somn, prin faptul c' putem petrece un

1$

secol ca un copac sau ca o form' de via(' simpl' din alt' realitate 2e desf't'm con*tiin(a cu pl'cerea unei e+isten(e simple 2oi suntem &n stare s' cre'm p'durea &n care cre*tem Totu*i, de obicei suntem foarte activi, totalitatea energiilor noastre fiind concentrat' &n activitatea noastr' *i &n noi provoc'ri OricFnd dorim, putem forma alte personalit'(i din noi, din &ntregul nostru psihologic Acestea &ns', trebuie s' se dezvolte ulterior conform propriilor valori, folosind abilit'(ile creative inerente lor 0le sunt libere s' &*i urmeze propria cale Totu*i, nu facem aceasta &n mod nechibzuit @iecare cititor este o parte din entitatea proprie *i se dezvolt' c'tre acela*i tip de e+isten(' pe care eu o cunosc %n copilarie *i &n starea de vis, fiecare personalitate este &ntrEo oarecare m'sur' con*tient' de adev'rata libertate, care apar(ine propriei con*tiinte interioare A*adar, aceste abilit'(i despre care vorbesc sunt caracteristici inerente ale con*tiintei ca *i un &ntreg *i ale fiec'rei personalit'(i A*a cum vEam spus, mediul meu se transform' permanent, &ns' la fel se comport' *i mediul vostru %n astfel de momente de transformare, voi nu lua(i &n seam' percep(ii intuitive legitime De e+emplu, dac' dintrEo dat' vi se pare c' o camera devine mic' *i &nghesuit', sunte(i absolut siguri c' aceast' schimbare a dimensiunii sale, este imaginar' *i c' indiferent de senza(iile voastre, camera nu sEa modificat Realitatea este ca &n aceste condi(ii camera cu siguran(' sEa schimbat &n toate caracteristicile sale esen(iale, chiar dac' dimensiunile fizice vor r'mFne acelea*i %ntregul efect psihologic al camerei va fi modificat 0l va fi perceput nu numai de voi, dar *i de alte persoane 0a va atrage anumite tipuri de evenimente mai degrab' decFt altele *i va modifica atFt structura psihologic', cFt *i debitul vostru hormonal .e(i reac(iona chiar *i la nivel fizic fa(' de starea modificat' a camerei, de*i lungimea sau l'(imea ei nu par s' varieze ,Eam spus bunului nostru prieten Joseph s' sublinieze cuvFntul GpareG, deoarece instrumentele voastre nu vor ar'ta nici o modificare fizic' 4 datorit' faptului c' instrumentele dintrEo asemenea camer', vor fie ele &nsele modificate &n aceea*i m'sur' .oi schimba(i permanent forma, structura, conturul *i semnifica(ia corpului vostru fizic *i a mediului vostru cel mai apropiat, de*i face(i eforturi deosebite de a ignora aceste modific'ri constante 2oi pe de alt' parte, le d'm frFu liber, *tiind c' suntem impulsiona(i de o stabilitate interioar', care poate permite cu u*urin(' spontaneitate *i crea(ie, &n(elegFnd faptul ca identitatea spiritual' *i psihologic' este dependent' de schimb'rile creative A*adar, mediul nostru este compus din dezechilibre e+trem de fine, &n care schimb'rii &i este permis' completa desf'*urare Structura voastr' temporal' v' determin' sa crede(i &n mod eronat, &n stabilitatea relativ' a materiei fizice, *i s' trece(i cu vederea modific'rile constante din interiorul ei Sim(urile voastre v' limiteaz' cFt pot de bine, la o percep(ie e+trem de restrFns' asupra realit'(ii De regul', pute(i percepe natura schimb'toare, plin' de bucurie a con*tiin(ei proprii *i a oric'rei con*tiin(e, doar prin folosirea intui(iilor *i &n st'rile de somn sau de vis Dna din sarcinile mele este s' v' clarific astfel de teme Trebuie s' folosim concepte care v' sunt cFt de cFt familiare 2oi reu*im acest lucru implicFnd p'r(i ale personalit'(ii noastre, fa(' de care v' pute(i raporta &ntrEo oarecare m'sur' =ediul nostru este nelimitat 0+primat &n termenii vo*trii, nu ar e+ista nici un deficit de spa(iu sau timp &n care s' se ac(ioneze Acest lucru ar e+ercita o presiune

15

imens' asupra oric'rei con*tiin(e lipsite de o preg'tire *i o dezvoltare temeinic' 2u dispunem de un univers simplu *i comod &n care s' ne putem ascunde Suntem mereu aten(i fa(' de alte sisteme de realitate foarte str'ine, care str'fulger' la periferia con*tiin(ei pe care noi o cunoa*tem 0+ist' mult mai multe tipuri variate de con*tiin(' decFt e+ist' forme fizice, fiecare din ele avFnd propriile tipare de percep(ie, fiecare populFnd propriul sistem de camufla- Totu*i, toate acestea de(in o cunoa*tere l'untric' a realit'(ii e+istente &n interiorul tuturor camufla-elor, care compun orice realitate, indiferent de cum sunt denumite =ulte dintre aceste libert'(i sunt firesti in starea de vis, si deseori va construiti culise de vis pentru a e+ersa aceste potentialuri Dlterior, voi face cel putin cateva remarci privind procedeele pe care le puteti folosi pentru a va recunoaste abilitatiile si a le corela cu e+perienta din viata fizica de zi cu zi A*adar, pute(i &nv'(a s' v' schimba(i mediul fizic &nv'(Fnd s' modifica(i *i s' manipula(i mediul din starea de vis .' pute(i de asemenea autoEsugera vise specifice &n care este vizualizat' o schimbare dorit', *i &n anumite condi(ii aceasta se va materializa &n realitatea voastra fizic' Deseori faceti acest lucru f'r' s' v' da(i seama ;o*tiin(a adopt' forme variate 0a nu trebuie s' se manifeste totdeauna &n interiorul unei forme 2u toate formele sunt fizice Din acest motiv, unele personalit'(i nu au avut niciodata form' fizic' 0le au evoluat &n direc(ii diferite, iar structurile lor psihologice vi sEar p'rea straine %ntrEo anumit' m'sur', *i eu c'l'toresc prin asemenea medii %n orice caz, con*tiin(a trebuie s' se manifeste 0a nu poate s' nu e+iste 2efiind fizic', va trebui deci s'E*i manifeste activitatea &n alte moduri De e+emplu, &n unele sisteme ea formeaz' structuri muzicale *i matematice e+trem de comple+e care constituie la rFndul lor, stimuli pentru alte sisteme universale 2u sunt &ns' foarte familiarizat cu ele a*adar nu pot vorbi &n cuno*tiin(' de cauz' Dac' mediul meu nu prezint' o structur' permanent', a*a cum vEam mai spus, la fel se comport' *i al vostru Dac' eu sunt con*tient c' &n prezent comunic prin Ruburt, &n mod similar, fiecare din voi comunica(i telepatic &n mod diferit cu *i prin alte personalit'(i, f'r' s' ave(i cFtu*i de pu(in con*tiin(a abilit'(ii voastre Sim(urile pe care le folosi(i creeaz' &ntrEo manier' foarte concret' mediul pe care &l percepe(i Sim(urile voastre fizice necesit' percep(ia unei realit'(i tridimensionale ;on*tin(a este &ns' echipat' cu sim(uri de percep(ie intern' Acestea sunt inerente oric'rei con*tiin(e, indiferent de gradul ei de dezvoltare 0le ac(ioneaz' independent de sim(urile care ar putea fi utilizate &n cazul &n care o anumit' con*tiin(' adopt' o form' specializat', cum ar fi un corp fizic, pentru a se &mplini &ntrEun anumit sistem A*adar, fiecare cititor de(ine sim(uri interne, *i &ntrEo anumit' m'sur' le folose*te &n mod constant, de*i la nivel de ego el nu este con*tient de acest lucru Acum, noi folosim sim(urile interne &n mod liber *i con*tient Dac' *i voi a(i face la fel, atunci a(i percepe acela*i tip de mediu &n care e+ist eu A(i percepe o stare lipsit' de camufla- &n care evenimentele *i forma ar fi libere, *i nu fi+ate &ntrEun mula- al timpului asem'n'tor unei gelatine A(i putea vedea, de e+emplu, camera &n care v' afla(i nu numai ca un conglomerat de mobile, care par a fi aparentEdurabile, ci vEa(i putea muta aten(ia *i vedea dansul constant *i uluitor al moleculelor *i altor particule, care compun diferitele obiecte din -ur

1!

A(i putea vedea o str'lucire fosforescent', aura GstructurilorG electromagnetice care compun moleculele Dac' a(i dori, a(i putea s' v' concentra(i con*tiin(a pFn' cFnd ar deveni suficient de minuscul' pentru a c'l'tori printrEo singur' molecul', *i din interiorul lumii ei s' privi(i &n afar', s' cercetati universul camerei *i gala+ia de forme stelare interconectate, &n permanent' miscare Toate aceste posibilit'(i reprezint' o realitate legitim' A voastr' nu este mai legitim' decFt oricare alta, dar este singura pe care o percepe(i @olosind sim(urile interne, noi devenim creatori con*tien(i, cocreatori Dar voi sunte(i creatori incon*tien(i, chiar dac' *ti(i sau nu acest lucru Dac' mediul nostru vi se pare a fi nestructurat, este doar din cauz' c' nu &n(elege(i adev'rata natur' a ordinii, care nu are nimic de a face cu durabilitatea formei, ci doar pare s' necesite form' din perspectiva voastr' %n mediul meu, nu e+ist' 6 dup' amiaza sau # seara <rin asta vreau s' spun c' nu sunt restric(ionat de o secven(' temporal' 2imic nu m' poate impiedica s' e+perimentez asemenea secven(e dac' doresc 2oi e+periment'm timpul, sau ceea ce voi a(i considera a fi echivalentul s'u, &n termeni de intensit'(i ale tr'irii 4 un timp psihologic cu propriile sale urcu*uri *i coborF*uri Aceasta este oarecum similar cu tr'irile voastre emo(ionale, atunci cFnd timpul pare s' se deruleze mai repede sau mai &ncet, &ns' difer' &n privin(e importante Timpul nostru psihologic ar putea fi comparat &n termeni de mediu fizic cu zidurile unei camere, dar &n cazul acesta zidurile *iEar schimba constant culoarea, m'rimea, l'(imea *i lungimea <ractic vorbind, structurile noastre psihologice sunt diferite, &n sensul &n care noi utiliz'm &n mod con*tient o realitate psihologic' multidimensional', pe care voi o de(ine(i &n mod inerent, dar cu care sunteti nefamiliariza(i la nivelul egoEului %n acest caz, este natural ca mediul nostru s' aib' calit'(i multidimensionale, pe care sim(urile fizice nu le vor percepe niciodat' Acum, &n timp ce dictez aceast' carte, proiectez o parte din realitatea mea spre un nivel nediferen(iat situat &ntre sisteme, care este relativ liber de distorsiuni ;omparativ vorbind, este o zon' inactiv' Daca vEa(i gFndi &n termeni ai universului fizic, atunci aceast' zon' ar putea fi asem'nat' cu cea situat' imediat deasupra atmosferei p'mFntului Totu*i, eu vorbesc de atmosfere psihologice *i psihice, *i aceast' zon' este suficient de &ndep'rtat' de sinele orientat fizic a lui Ruburt, &ncFt comunicarea s' fie destul de bine &n(eleas' Aceast' zon' se afl' de asemenea la distan(' de mediul meu, deoarece aici a* avea dificult'(i &n a transmite informa(ia &n termeni orienta(i fizic Trebuie s' &n(elege(i c' prin distan(' nu m' refer la spa(iu ;rea(ia *i percep(ia sunt mult mai strFns corelate decFt con*tientizeaz' oricare dintre oamenii de *tiin(' 0ste cFt se poate de adev'rat faptul c' sim(urile voastre fizice creeaz' realitatea pe care o percep Dn copac este ceva complet diferit pentru un microb, o pas're, o insect' *i n om care st' sub el 2u afirm c' el doar pare a fi diferit 0l este diferit .oi percepe(i realitatea printrEun set de sim(uri puternic specializate Acest lucru nu &nseamn' c' realitatea copacului e+ist' &n acea forma, &ntrEun mod mai fundamental decFt e+ist' &n forma perceput' de microb, de insect' sau de pas're 2u pute(i percepe realitatea valid' a copacului, &n alt conte+t decFt &n cel propriu Aceasta se aplic' oric'rei con*tiin(e &n cadrul sistemului fizic care v' este familiar Acest lucru nu &nseamn' c' realitatea fizic' nu este real' ;i faptul c' tabloul fizic este pur *i simplu unul dintrEo serie infinit' de maniere, prin care pute(i percepe deghiz'rile diverse pe care con*tiin(a le folose*te pentru a se e+prima Sim(urile fizice v'

1#

for(eaz' s' transpune(i e+perien(a &n percep(ii fizice Sim(urile interne v' deschid aria de percep(ii, permi(FnduEv' s' interpreta(i e+perien(a &ntrEo manier' mult mai liber', s' crea(i noi forme *i noi canale prin care voi, sau orice alt' con*tiin(', se poate cunoa*te pe sine ;on*tiin(a este, printre altele, un e+erci(iu spontan de creativitate .oi &nv'(a(i acum, &ntrEun conte+t tridimensional, procedeele prin care e+isten(a emo(ional' *i psihic', poate crea forme fizice variate .oi ac(iona(i &n mediul psihic, *i aceste ac(iuni sunt ulterior transferate automat asupra mula-ului fizic Acum, mediul nostru este creativ &n sine &ntrEo manier' diferit' fa(' de al vostru De e+emplu, mediul vostru este creativ prin faptul c' pomii rodesc, c' e+ist' un principiu autoEgenerativ *i p'mFntul &*i hr'ne*te copiii Aspectele creative naturale sunt materializ'rile celor mai adFnci &nclina(ii spirituale, psihice *i fizice ale speciilor, stabilite cu eoni &n urm' conform defini(iei voastre, *i o parte a b'ncii de date psihice ale rasei 2oi &nzestr'm elementele mediului nostru cu o creativitate *i mai bogat', care este dificil de e+plicat 2u avem flori care cresc, de e+emplu Dar intensitatea, puterea psihic' condensat' a naturii noastre psihologice, d' na*tere la noi dimensiuni ale materializ'rii Dac' picta(i un tablou &n e+isten(a tridimensional', atunci tabloul trebuie s' fie realizat pe o suprafa(' bidimensional', el neputFnd decFt sugera realitatea tridimensional' complet', pe care nu o pute(i insera &n el %n mediul nostru, am putea &ns' crea orice efecte dimensionale dorim Toate aceste abilit'(i nu ne apar(in doar nou' 0le sunt mo*tenirea voastr' A*a cum ve(i vedea mai tFrziu &n aceast' carte, voi e+ersa(i sim(urile interne *i abilit'(ile multidimensionale, mult mai frecvent decFt sEar p'reaH *i face(i acest lucru &n alte st'ri de con*tiin(' decFt &n cea normal', cea de trezie Deoarece mediul meu nu este constituit din elemente fizice u*or definibile, ve(i putea &n(elege natura sa doar prin deduc(ie, &n timp ce voi e+plica cFteva subiecte &nrudite pe parcursul c'r(ii =ediul vostru fizic v' apare ca fiind astfel datorit' structurii voastre psihologice Dac' a(i dobFndi sim(ul continuit'(ii personale &n primul rFnd prin procese asociative, mai degrab' decFt ca un rezultat al sentimentului de familiaritate cu euEul care evolueaz' &n timp, atunci a(i percepe realitatea fizic' &ntrEun mod complet diferit Obiectele din trecut *i viitor ar putea fi percepute simultan, prezenta lor fiind atunci -ustificat' prin cone+iuni asociative S' presupunem c' deEa lungul vie(ii lui, tat'l vostru a avut opt scaune preferate Dac' mecanismele voastre de percep(ie ar fi setate &n primul rFnd pe perceperea asocia(iilor intuitive *i nu a secven(elor temporale, atunci a(i percepe toate aceste scaune &ntrEo singur' clip'H sau v'zFnd unul din ele, a(i fi con*tien(i de cel'lalte A*adar, mediul nu este &n sine un lucru separat, ci rezultatul tiparelor de percep(ie, care sunt determinate de structura psihologic' <rin urmare, dac' vre(i s' *ti(i cum arat' mediul meu va trebui mai &ntFi s' &n(elege(i cine sunt eu <entru a oferii indicii, va trebui s' vorbesc despre natura con*tiin(ei &n general <rocedFnd astfel, voi &ncheia spunanduEv' multe despre voi &n*iv' @ragmentele interioare ale identit'(ii voastre sunt de-a con*tiente, de multe din lucrurile pe care vi le voi comunica O parte din obiectivul meu este s' v' familiarizez euEul egocentric cu o cunoa*tere accesibil' de-a, unei por(iuni mai ample a con*tiin(ei voastre, ignorat' de voi timp &ndelungat .oi privi(i c'tre universul fizic *i interpreta(i realitatea conform informa(iilor primite de la Gsim(urile e+terneG =' voi alatura, vorbind la figurat, realit'(ii fizice *i voi privi &n interiorul ei &n locul vostru, descriind acele t'rFmuri de con*tiin(' *i

)7

e+perien(a, c'rora nu le pute(i acorda suficient' aten(ie &n momentul de fa(', datorit' fascina(iei e+ercitat' de e+terior ;'ci, sunte(i fascina(i de realitatea fizic', *i v' afla(i &ntrEo trans' la fel de adFnc' precum cea a femeii prin care scriu aceast' carte Toat' aten(ia voastr' este focalizat' &ntrEun mod e+trem de specializat asupra unui punct str'lucitor pe care &l numi(i realitate 0+ist' alte realit'(i &n -urul vostru, dar le ignora(i e+isten(a *i &nl'tura(i orice stimuli care vin dinspre ele A*a cum ve(i descoperi, e+ist' un motiv pentru a fi &n aceast' trans', dar &ncetE&ncet trebuie s' ie*i(i din ea Obiectivul meu este de a v' trezi privirea interioar' =ediul meu include, bine&n(eles, *i celel'lte personalit'(i cu care intru &n contact ;omunicarea, percep(ia *i mediul pot fi cu greu separate De aceea, &n orice discu(ie despre mediul nostru, tipul de comunicare folosit de mine *i de partenerii mei este e+trem de important %n urm'torul capitol sper s' v' ofer, &ntrEo manier' simpl', o idee despre e+isten(a noastr', munca &n care suntem implica(i, dimensiunea &n care e+ist'm, scopurile c'rora ne dedic'mH *i mai ales, despre acele preocup'ri care ne definesc e+isten(a

;apitolul 9 Acti/itatea (ea +i di(ensiunile realit,ii spre care ea (, conduce


0u am prieteni la fel ca *i voi, de*i prieteniile mele pot fi ceva mai vechi, decFt ale voastre Trebuie s' &n(elege(i c' noi e+periment'm realitatea, &ntrEo manier' diferit' decFt o face(i voi Suntem con*tien(i de ceea ce voi a(i numi euErile noastre trecute, acele personalit'(i pe care leEam adoptat &n diverse alte e+isten(e Deoarece folosim telepatia, nu ne putem ascunde aproape deloc fa(' de ceilal(i, chiar dac' am doriEo Sunt sigur c' aceasta vi se pare a fi o nesocotire a intimit'(ii, *i totu*i v' asigur c' e+act &n acest moment, nici unul dintre gFndurile voastre nu este secret, ci ele sunt cunoscute destul de clar de familia *i de prietenii vo*trii E *i din p'cate, &mi permit s' adaug, *i de cei pe care &i considera(i a fi du*mani <ur *i simplu nu sunte(i con*tien(i de acest fapt Aceasta nu &nseamn' c' fiecare dintre noi este ca o carte deschis' pentru ceilal(i Dimpotriv' 0+ist' ceva asem'n'tor cu o etichet' mental' sau, maniere

)1

mentale Suntem mult mai con*tien(i de gFndurile noastre, decFt sunte(i voi 2oi &n(elegem libertatea de a ne alege gFndurile *i le select'm cu discern'mFnt *i fine(e <rin &ncerc'ri *i erori f'cute &n alte e+isten(e, puterea gFndurilor noastre neEa fost relevat' Am descoperit c' nimeni nu se poate sustrage vastei creativit'(i a imaginilor mentale sau a emo(iei Aceasta nu &nseamn' c' nu suntem spontani, sau c' trebuie s' cFnt'rim &ntre un gFnd sau altul, cu o preocupare plin' de gri-' c' unul poate fi negativ sau distructiv ;onform defini(iei voastre, am dep'*it aceast' faz' Structura noastr' psihologic' ne permite s' comunic'm &n forme mult mai diverse, decFt cele cu care sunte(i familiariza(i &n prezent ,magina(iEv' de e+emplu c' vEa(i &ntFlnit cu un prieten din copilarie, pe care lEa(i uitat de mult <ute(i avea foarte pu(ine lucruri &n comun *i totu*i pute(i purta o discu(ie minunat', despre vechi profesori *i colegi de clas', stabilind astfel un anumit raport %n mod similar, atunci cFnd eu &l G&ntFlnescG pe altul, pot fi capabil s' rela(ionez cu el mult mai bine, datorit' unei e+perien(e specifice dintrEo via(' trecut', chiar dac' &n GprezentulG meu avem foarte pu(ine lucruri &n comun <oate c' &n secolul 16, de e+emplu neEam cunoscut ca ni*te persoane complet diferite, *i acum putem comunica foarte bine discutFnd despre acele e+perienteH la fel cum voi *i ipoteticul vostru prieten din copil'rie, a(i stabilit o leg'tur' prin reamintirea trecutului vostru .om fi con*tien(i totu*i c' suntem noi &n*ine 4 personalit'(iile multidimensionale care la un nivel al e+isten(ei, au tr'it &ntrEun mediu mai mult sau mai pu(in comun A*a cum ve(i vedea, aceast' analogie este una simpl', care &n schimb este util' doar pentru moment, deoarece trecutul, prezentul *i viitorul nu e+ist' cu adev'rat &n acei termeni ;u toate acestea, e+perien(a noastr' nu include diviziunile de timp cu care sunte(i familiariza(i 2oi avem mai mul(i prieteni *i asocia(i decFt ave(i voi, deoarece pur *i simplu suntem con*tien(i de diversele cone+iuni, &n ceea ce voi numi &n mod provizoriu &ncarn'ri GtrecuteG 1ine&n(eles, noi avem desigur mai multe cuno*tiin(e la dispozi(ie, ca s' zic a*a ;onform defini(iilor voastre, nu e+ist' nici o epoc' istoric' cunoscut', &n care unii dintre noi s' nu fi fost prezen(i, *i e+perien(a nepieritoare care a fost cF*tigat' &n acel conte+t particular, este purtat' &n interiorul memoriilor noastre 2u sim(im nevoia s' ne ascundem emo(iile sau gFndurile fa(' de ceilal(i, deoarece cu to(ii am &n(eles natura cooperativ' a &ntregii con*tiin(e, a realit'(ii cFt *i a rolului -ucat de noi &n ea Suntem puternic motiva(i3 cum ar putea fi GspiriteleG altfelL >i asta datorit' simplului fapt c' avem sub control utilizarea integral' a energiilor noastre, ea nefiind deviat' spre conflicte 2u o irosim aiurea, ci o folosim pentru acele scopuri unice *i individuale, care sunt o parte esen(ial' a e+perien(ei noastre <sihologice Acum, fiecare sine &ntreg sau personalitate multidimensional', are propriile sale obiective, misiuni *i str'danii creative, acestea fiind sarcini primare *i fundamentale ale sale, sarcini care o fac etern valid' *i mereu c'ut'toare Suntem &n sfFr*it liberi s' ne folosim energia &n aceste direc(ii 2e confrunt'm cu multe provoc'ri dificile *i &n(elegem c' scopurile noastre, nu sunt importante numai prin ele &nsele, ci *i prin surprinz'toarele ramnifica(ii care iau na*tere din eforturile noastre de a le urm'ri =uncind s' ne atingem obiectivele, noi ne d'm seama c' marc'm poteci, care pot fi folosite *i de al(ii <resupunem de asemenea 4eu cu siguran('4 c' obiectivele &n sine vor conduce la

))

rezultate surprinz'toare, la consecin(e uluitoare care nu au mai fost niciodat' atinse, *i c' &n mod sigur ele vor deschide drumuri noi %n(elegerea acestui fapt, ne a-ut' s' ne p'str'm sim(ul umorului Atunci cFnd cineva sEa n'scut *i a murit de multe ori, a*teptFnd e+tinc(ia dup' fiecare deces, *i atunci cFnd aceast' e+perien(' este urmat' de realizarea faptului c', e+isten(a &nc' mai continu', un sim( al divinei comedii se na*te %ncepem s' &nv'('m bucuria creativ' a -ocului De e+emplu, eu cred c' toat' creativitatea *i con*tiin(a iau na*tere &ntrEo atmosfer' de -oac', opus' muncii, din spontaneitatea intuitiv' sporit' pe care o observ ca o constant', &n toate e+isten(ele mele *i &n e+perien(a celor pe care &i cunosc 0u comunic cu dimensiunea voastr', de e+emplu nu propunFnduEmi s' p'trund &n sistemul vostru de realitate printrEun act de voin(', ci imaginFnduEm' acolo Decesele mele ar fi fost adev'rate aventuri dac' a* fi *tiut atunci, ceea ce *tiu acum <e deEo parte, lua(i via(a prea &n serios, *i pe de alt' parte nu lua(i &ndea-uns de &n serios, natura ludic' a e+isten(ei 2oi savur'm senza(ia oferit' de un -oc e+trem de spontan *i totu*i presupun c' voi lEa(i numi -oc responsabil 0ste cu siguran(' un -oc creativ 2e -ucam, de e+emplu, cu mobilitatea con*tiin(ei noastre, dorind s' vedem cFt de GdeparteG o putem trimite Suntem mereu uimi(i de roadele con*tiin(ei noastre, de dimensiunile realit'(ii prin care putem -uca G*otronG <utem crea impresia c' &n aceste -ocuri ne folosim con*tiin(a f'r' un scop anume, *i totu*i traseele pe care le cre'm, continu' s' e+iste *i pot fi folosite de al(ii Oricui ne urmeaz' noi &i l's'm mesa-e, semne mentale De aceea, putem fi puternic motiva(i *i &n acela*i timp putem &n(elege *i folosi creativitatea -ocului, atFt ca o metod' de a ne atinge scopurile cFt *i ca un act creativ *i surprinz'tor &n sine %n munca mea de profesor, c'l'toresc &n multe dimensiuni de e+isten(', e+act a*a cum un profesor c'l'tor poate oferi lec(ii &n diferite ('ri sau ora*e %n mare, analogia ia totu*i sfFr*it aici, deoarece &nainte s' pot &ncepe munca, trebuie s' stabilesc structuri psihologice preliminare *i s' &mi cunosc elevii, &nainte ca procesul de &nv'(are s' poat' &ncepe Trebuie s' de(in cuno*tiin(e aprofundate despre sistemul particular de realitate &n care opereaz' elevul meu, despre sistemul lui sau al ei de gFndire cFt *i despre simbolurile relevante Trebuie s' evaluez corect stabilitatea personalit'(ii discipolului 2evoile acelei personalit'(i nu pot fi ignorate, ci trebuiesc luate &n considerare Discipolul trebuie &ncura-at, dar nu suprasolicitat &n timpul dezvolt'rii sale =aterialul meu trebuie prezentat &ntrEun asemenea mod, &ncFt s' aib' sens &n conte+tul &n care elevul &n(elege realitatea, &n mod special &n fazele ini(iale ;hiar &nainte ca instruirea propriuEzis' s' poat' &ncepe, trebuie avut' mare gri-' ca toate nivelele personalit'(ii s' se dezvolte &ntrEun ritm mai mult sau mai pu(in constant Deseori materialul prezentat de mine va fi oferit ini(ial f'r' nici un semn al prezen(ei mele, el ap'rFnd ca o revela(ie uimitoare Deoarece indiferent cFt de atent &l prezint, el este menit a schimba concep(ii vechi, care sunt o parte integrant' a personalit'(ii elevului ;eea ce spun este un lucru, dar elevul este &mpins spre un comportament *i &ntrEo e+perien(' psihic' *i psihologic', care &i poate ap'rea str'in' la nivel con*tient <roblemele variaz' &n func(ie de sistemul &n care discipolul &*i are e+isten(a %n sistemul vostru de e+emplu *i privind femeia prin care scriu aceast' carte, contactul ini(ial din partea mea a fost realizat cu mult &nainte de &nceperea sesiunilor noastre

)9

%n niciun moment personalitatea nu a perceput con*tient &ntFlnirea ini(ial' 0a sEa confruntat dintrEo dat' cu o serie de gFnduri inedite, *i &ntrucFt Jane este o poet', acestea sEau manifestat ca inspira(ii poetice La un moment dat, acum cF(iva ani, la o conferin(' a scriitorilor, ea a fost implicat' &ntrEo situa(ie care ar fi putut duce la dezvoltarea ei psihic', &nainte s' fi fost preg'tit' ;limatul psihologic care a luat na*tere atunci &ntre cei implica(i, a creat condi(iile necesare, *i f'r' s' realizeze ce se &ntFmpl', prietena noastr' a intrat &n trans' ;unoscusem aptitudinile sale psihice &nc' din copil'ria sa, dar pFn' cFnd personalitatea nu a dobFndit fundalul de cunoa*tere necesar &n acest caz particular, intui(ile necesare au fost transmise prin intermediul poeziei De aceea, &n &ntFmplarea amintit', eu am fost informat *i mEam asigurat ca episodul s' fie &ncheiat *i s' nu aib' urm'ri 2u a fost deloc o o realizare &ntFmpl'toare Aproape f'r' s' *tie acest lucru, vorbind la figurat, personalitatea a decis s' &*i &ncerce aripile %ntrEun fel sau altul eu am antrenatEo pe tFn'ra femeie &nc' din copil'ria sa, aceasta ac(iune fiind parte integrant' din activitatea mea 4 *i totul reprezentFnd preliminariul muncii serioase, care a &nceput odat' cu sesiunile noastre Aceasta constituie o sarcin' obi*nuit' a activit'(ii mele, desf'*urate &n multe nivelele ale e+isten(ei 0ste o munc' foarte diversificat', deoarece structurile personalit'(ii variaz' %n timp ce &n interiorul sistemelor &n care lucrez e+ist' anumite similarit'(i, &n anumite dimensiuni nu sunt &nzestrat pentru a fi profesor, deoarece conceptele fundamentale ale e+perien(ei vor fi str'ine naturii mele, iar procesele de &nv'(are &n afara e+perien(ei mele proprii Acum, ideile voastre despre spa(iu sunt cFt se poate de eronate %n contactele mele cu sfera voastr' de activitate, nu m' n'pustesc ca un superman spiritual, prin ceruri de aur &n sfera voastr' fizic' .oi discuta despre acest lucru &ntrEun capitol ulterior, dar &ntrEo manier' profund real', spa(iul a*a cum &l percepe(i, pur *i simplu nu e+ist' 2u numai c' iluzia spa(iului este creat' de propriile voastre mecanisme fizice de percep(ie, dar ea este de asemenea cauzat' de modelele mentale pe care leEa(i acceptat 4 modele care sunt adoptate de c'tre con*tiin(' atunci cFnd atinge un anumit stadiu de Gevolu(ieG, &n interiorul sistemului vostru Atunci cFnd p'trunde(i &n e+isten(a fizic', nu numai c' mintea voastr' nu este o tabula rasa care a*teapt' s' fie &nscrip(ionat' cu hieroglifele e+isten(ei, dar voi sunte(i echipa(i cu o banc' de memorie care o dep'*e*te cu mult pe cea a oric'rui calculator %ntFmpina(i prima zi a e+isten(ei voastre p'mFntene cu deprinderi *i aptitudini de-a integrate, de*i ele pot fi sau nu utilizateH acestea nefiind numai rezultatul eredit'(ii a*a cum o concepe(i .' pute(i imagina sufletul sau entitatea voastr' 4 doar pentru o clip' *i de dragul aceleia*i analogii E ca fiind un calculator divin inspirat, con*tient *i viu, care &*i programeaz' propriile e+isten(e *i vie(i Acest calculator este atFt de &nzestrat cu creativitate, &ncFt fiecare dintre variatele personalit'(i pe care le programeaz', (F*nesc &n con*tiin(' *i via(', creFnd la rFndul lor realit'(i probabil de neimaginat de c'tre calculatorul &n sine @iecare personalitate de acest fel vine cu o idee prealabil' a realit'(ii &n care va opera, *i echipamentul ei mental este special a-ustat pentru a face fa(' unor medii foarte specializate 0a are libertate deplin', dar trebuie s' opereze &n interiorul conte+tului e+isten(ei pentru care a fost programat'

)6

;u toate acestea, &n interiorul personalit'(ii, &n cotloanele cele mai secrete, se afl' cunoa*terea comprimat' a &ntregului calculator Trebuie s' subliniez, nu spun c' sufletul sau entitatea este un calculator, dar deorece vreau s' clarific anumite aspecte, v' invit s' privi(i chestiunea &n aceast' lumin' @iecare personalitate de(ine &n interiorul ei nu numai abilitatea de aE*i construi un nou tip de e+isten(', &ntrEun mediu &ncon-ur'tor E &n cazul vostru &n realitatea fizic' 4 ci *i de a ad'uga creativ calit'(ii propriei con*tiin(eH *i prin aceasta de aE*i construi drumul prin sistemul respectiv, dep'*ind barierele realit'(ii a*a cum o cunoa*te ea Acum, &n toate acestea e+ist' o finalitate, care va fi discutat' ulterior =en(ionez aici acest subiect, deoarece vreau s' vede(i faptul c' mediul vostru nu este real &n termenii &n care v' imagina(i c' este Atunci cFnd v' na*te(i, voi sunte(i de-a Gcondi(iona(iG s' percepe(i realitatea &ntrEo manier' particular' *i s' v' interpreta(i propriile tr'iri, dintrEo perspectiv' foarte limitat', dar intens' Trebuie s' v' e+plic acest lucru &nainte s' v' pot oferi o idee clar' despre mediul meu, sau despre acele sisteme de realitate &n care operez 2u e+ist', de e+emplu, nici o distan(' &ntre mediul meu *i al vostru, nici un fel de bariere fizice care s' ne separe %ntrEo manier' foarte real' de a vorbi, conceptul vostru despre realitate intermediat de sim(urile fizice, instrumentele *tiin(ifice, sau ob(inut prin deduc(ie, nu se aseam'n' deloc cu faptele 4 iar faptele sunt dificil de e+plicat Sistemele voastre planetare e+ist' simultan, atFt &n timp cFt *i &n spa(iu Dniversul pe care se pare c' &l percepe(i, fie vizual, fie prin instrumentele voastre, pare a fi compus din gala+ii, stele *i planete aflate la diferite distan(e fa(' de voi %n esen(', aceasta este totu*i o iluzie Sim(urile voastre *i propria e+isten(' ca *i creaturi fizice v' programeaz' s' percepe(i universul &n acest mod Dniversul, a*a cum &l cunoa*te(i, este interpretarea dat' de voi privind fenomenele, &n timp ce acestea p'trund &n realitatea voastr' tridimensional' 0venimentele sunt mentale Acest lucru nu &nseamn' c' &n interiorul universului fizic nu pute(i c'l'torii spre alte planete, de e+emplu, la fel cum nu &nseamn' c' nu pute(i folosi mesele pentru a sus(ine c'r(i, pahare *i portocale, de*i masa nu are calit'(i solide proprii Atunci cFnd intru &n sistemul vostru, traversez o serie de fenomene psihice *i mentale .oi a(i interpreta aceste evenimente drept spa(iu *i timp, a*adar sunt nevoit s' folosesc foarte des ace*ti termeni, deoarece trebuie s' folosesc limba-ul vostru, mai degrab' decFt al meu A+iomele de baz' sunt acele idei implicite despre realitate, cu a-utorul c'rora v' fundamenta(i e+isten(a De e+emplu, spa(iul *i timpul sunt premise fundamentale @iecare sistem de realitate are propiul s'u set de asemenea conven(ii Atunci cFnd comunic &n interiorul sistemului vostru, trebuie s' folosesc *i s' &n(eleg premisele fundamentale pe care se bazeaz' ;a *i profesor, o cerin(' a slu-bei mele este s' le &n(eleg *i s' le folosescH *i am avut e+isten(e &n multe asemenea sisteme, ca *i o parte din ceea ce voi a(i numi antrenamentul meu de baz'H de*i &n termenii vo*trii, eu *i asocia(ii mei avem alte nume pentru ele 0ntitatea, sau sufletul, are o natur' cu mult mai complicat' *i creativ' decFt au presupus religiile voastre 0l utilizeaz' nenum'rate metode de percep(ie, *i are la dispozi(ia sa multe alte tipuri de con*tiin(' ,deea voastr' despre suflet, este &ntrE adev'r limitat' de conceptele voastre tridimensionale Sufletul &*i poate schimba orientarea con*tiin(ei *i poate folosi con*tiin(a, a*a cum voi v' folosi(i ochii Acum, la nivelul meu de e+isten(', sunt pur *i simplu con*tient de faptul, pe cFt ar p'rea el de

)?

neobi*nuit, c' eu nu sunt con*tiin(a mea ;on*tiin(a mea este o caracteristic' care va fi folosit' de mine Acest lucru se aplic' fiec'ruia dintre cititorii acestei c'r(i, chiar dac' &n(elegerea acestui fapt poate fi (inut' secret' Sufletul sau entitatea este mai mult decFt con*tiin(a A*adar, atunci cFnd intru &n mediul vostru, &mi &ndrept con*tiin(a &n direc(ia voastr' %ntrEun fel, eu traduc ceea ce sunt &ntrEun fenomen, pe care &l pute(i &n(elege &ntrEo oarecare m'sur' %ntrEo manier' mult mai restrFns', orice artist face acest lucru atunci cFnd transfer' ceea ce este el, sau o por(iune din el, &ntrEun tablou Aceasta este cel pu(in o analogie evocatoare Atunci cFnd intru &n sistemul vostru, eu p'trund &n realitatea tridimensional', *i voi trebuie s' interpreta(i ceea ce se &ntFmpl', &n lumina propriilor premise fundamentale @ie c' v' da(i sau nu seama, fiecare p'trunde &n timpul st'rilor de vis, &n alte sisteme de realitate, f'r' participarea complet' a sinelui normal con*tient %n e+perien(a subiectiv', voi p'r'si(i e+isten(a fizic' *i uneori ac(iona(i, cu voin(' puternic' *i validitate creativ', &n interiorul viselor pe care le uita(i imediat ce v' trezi(i Atunci cFnd v' gFndi(i la scopul e+isten(ei voastre, o face(i &n termenii vie(ii din starea de trezie, dar voi lucra(i de asemenea la obiectivul vostru &n aceste alte dimensiuni de vis, unde sunte(i &n contact cu alte por(iuni ale identit'(ii voastre, urm'rind provoc'ri la fel de valide ca acelea din starea de trezie A*adar, atunci cFnd contactez realitatea voastr', este ca *i cum a* intra &n unul din visele voastre <ot fi con*tient de mine &n timp ce dictez aceast' carte prin Jane Roberts *i de asemenea pot fi con*tient de mine &nsumi &n mediul meu propriuH deoarece proiectez aici doar o por(iune din mine, a*a cum voi probabil trimite(i o por(iune din con*tiin(a voastr', &n timp ce scrie(i o scrisoare unui prieten, fiind &n acela*i timp con*tien(i de camera &n care sta(i 0u proiectez mult mai mult decFt trimite(i voi printrEo scrisoare, deoarece acum, &n timp ce dictez, o por(iune a con*tiin(ei mele se afl' &n interiorul femeii, dar &n mare analogia este e+act' A*a cum am men(ionat mai &nainte, mediul meu nu este cel al unei personalit'(i recent decedat' &n termenii vo*tri, *i mai tFrziu voi descrie la ce s' v' a*tepta(i &n asemenea condi(ii O diferen(' ma-or' &ntre mediul vostru *i al meu, este aceea c' voi trebuie s' materializa(i fizic E ca materie fizic', activit'(ile mentale 2oi &n(elegem realitatea actelor mentale *i le recunoa*tem validitatea str'lucitoare Le accept'm pentru ceea ce sunt, *i de aceea suntem dincolo de necesitatea de a le materializa *i interpreta &ntrEo manier' atFt de rigid' <'mFntul vostru miEa fost foarte drag Acum pot s' &mi &ndrept aten(ia con*tiin(ei c'tre el, *i dac' doresc, s' &l e+perimentez a*a cum voi &l e+perimenta(iH dar de asemenea &l pot percepe &n multe alte maniere, pe care voi nu le pute(i utiliza momentan Dnii dintre voi care ve(i citi aceast' carte, vor &n(elege imediat *i intuitiv ceea ce spun, deoarece ve(i fi b'nuit de-a c' percepe(i e+perien(a, prin ceea ce putem numi a fi lentile puternic distorsionante, de*i viu colorate De asemenea, (ine(i minte c' dac' realitatea fizic' este &ntrEun sens mai larg o iluzie, ea este o iluzie cauzat' de o realitate mai mare ,luzia &n sine are un scop *i un &n(eles <oate c' e mai bine s' spun c' realitatea fizic' este o form' pe care o ia realitatea %n sistemul vostru, v' concentra(i mult mai intens asupra unui aspect relativ restrFns al e+perien(ei

)$

2oi putem c'l'tori liber printrEun num'r variat de asemenea realit'(i %n acest moment, e+perien(a noastr' include munca pe care o realiz'm, &n fiecare din aceste realit'(i 2u vreau s' minimalizez importan(a personalit'(ii voastre prezente, sau a e+isten(ei fizice Dimpotriv' 0+perien(a tridimensional' este un loc nepre(uit de antrenament <ersonalitatea voastr', a*a cum o cunoa*te(i, f'r' &ndoial' va d'inui, &mpreun' cu toate memoriile saleH dar ea este doar o parte a identit'(ii voastre totale, a*a cum &n aceast' via(', copil'ria voastr' este o parte e+trem de important' a personalit'(ii voastre prezente, de*i acum sunte(i mai mult decFt un copil .e(i continua s' cre*te(i *i s' v' dezvolta(i, *i ve(i deveni con*tien(i de alte medii, la fel cum vEa(i p'r'sit c'minul p'rintesc Dar mediile nu sunt lucruri obiective, conglomera(ii de obiecte care e+ist' independent de voi %n realitate, voi le forma(i iar ele sunt &n mod concret e+tensii ale voastreH acte mentale materializate, care se e+tind &n e+terior din con*tiin(a voastr' .' voi spune e+act cum v' forma(i mediul &nco-urator 0u &l formez pe al meu urmFnd acelea*i reguli, de*i voi ob(ine(i obiecte fizice *i eu nu Oamenii vo*trii de *tiin(' descoper' &n cele din urm', ceea ce filozofii au *tiut de secole E c' mintea poate influen(a materia 0i &nc' mai au de descoperit faptul c' mintea creaz' *i formeaz' materia @izic vorbind, mediul vostru &ncon-ur'tor cel mai apropiat este corpul vostru 0l nu este asem'n'tor unui manechin &n care sunte(i &nchi*i, ceva ce e+ist' separat de voi, asemenea unui &nveli* ;orpul vostru nu este frumos sau urFt, s'n'tos sau bolnav, iute sau lent, pur *i simplu deoarece acesta este tipul de corp, care vEa fost atribuit f'r' discern'mFnt la momentul na*terii %n realitate, forma voastr' fizic', mediul vostru corporal *i personal este materializarea fizic' a propriilor voastre gFnduri, emo(ii *i a*tept'ri %n mod concret, Gsinele interiorG formeaz' corpul, transformFnd magic gFndurile *i emo(iile &n echivalente fizice .oi cultiva(i corpul %n orice clip' condi(ia sa oglinde*te perfect starea voastr' subiectiv' @olosind atomi *i molecule, voi v' construi(i corpul, formFnd elementele de baz', &ntrEo structur' pe care o considera(i ca fiind a voastr' .oi sunte(i intuitiv con*tien(i c' v' forma(i imaginea *i c' sunte(i independen(i de ea 2u realiza(i c' v' crea(i mediul vostru mai amplu *i lumea fizic' a*a cum o cunoa*te(i, propulsFnduEv' gFndurile *i emo(iile &n materie 4 o p'trundere &n realitatea tridimensional' A*adar, sinele interior, individual *i la nivel colectiv, &*i trimite &n afar' energia psihic', formFnd fibre care se unesc &n form' @iecare emo(ie *i gFnd are propria sa realitate electromagnetic', complet unic' 0le sunt e+trem de bine echipate pentru a se combina cu altele, &n func(ie de diferitele pla-e de intensitate pe care voi i le atribui(i %ntrEun fel, obiectele tridimensionale sunt create &ntrEun mod aproape asem'n'tor celui &n care sunt formate imaginile pe care le vede(i la televizor, dar cu o diferen(' ma-or' >i dac' nu sunte(i conecta(i la acea frecven(' particular', nu ve(i percepe deloc obiectele fizice @iecare dintre voi ac(iona(i ca transformatori, modificFnd &n mod incon*tient *i automat, e+trem de sofisticatele unit'(i electromagnetice &n obiecte fizice .' afla(i &n mi-locul unui Gsistem concentrat de materieG, &ncon-urat, ca s' spunem a*a, de zone mai slabe &n care persist' ceea ce a(i numi GpseudomaterieG @iecare gFnd sau emo(ie e+ist' spontan ca o unitate electromagnetic' simpl' sau comple+' E neperceput' &nc' de cercet'torii vo*trii

)5

,ntensitatea determin' atFt puterea cFt *i permanen(a imaginii fizice, &n care gFndul sau emo(ia va fi materializat' %n materialul meu e+plic acest lucru &n profunzime Aici, vreau s' &n(elege(i c' lumea pe care o cunoa*te(i este refle+ia unei realit'(i interioare %n esen(', sunte(i constitui(i din acelea*i elemente ca *i un scaun, o piatr', capul unei l'ptuci, o pas're %ntrEo imens' str'danie cooperativ', toate con*tiin(ele se al'tur' pentru a crea formele pe care le percepe(i Deoarece acest lucru ne este cunoscut, noi putem schimba mediile *i formele noastre fizice, dup' cum dorim *i f'r' a e+perimenta confuzie, deoarece percepem realitatea care se afl' &n interior %n(elegem de asemenea c' permanen(a formei este o iluzie, dat fiind c' toat' con*tiin(a trebuie s' se afle &ntrEo stare de schimbare 2e putem manifesta, conform defini(iei voastre, &n mai multe locuri simultan, *i asta deoarece &n(elegem adev'rata mobilitate a con*tiin(ei De fiecare dat' cFnd v' gFndi(i emo(ional la o alt' persoan', trimite(i o copie deEa voastr', aflat' sub nivelul de intensitate al materiei, dar avFnd o form' definit' Aceast' form' proiectat' &n afara con*tiin(ei voastre, scap' complet aten(iei egoEului vostru Atunci cFnd m' gFndesc emo(ional la altcineva, fac acela*i lucru, cu singura diferen(' c' o parte din con*tiin(a mea se afl' &n imagine *i poate comunica =ediile &ncon-uratoare sunt &n primul rFnd crea(ii mentale ale con*tiin(ei, propulsate &n e+terior *i creFnd forme multiple De e+emplu, eu am alc'tuit un studiu al secolului 16, favoritul meu, de care sunt foarte mul(umit %n termenii vo*trii fizici, el nu e+ist' *i stiu foarte bine c' este produc(ia mea mental' Totu*i, m' bucur de el, *i deseori iau o form' fizic' pentru a sta la mas' *i a m' uita pe fereastr' la peisa-ul rural De*i nu realiza(i asta, voi face(i acela*i lucru atunci cFnd sta(i &n camera voastr' de ziH *i &n momentul de fa(' sunte(i oarecum limita(i ca posibilit'(i ;Fnd eu *i asocia(ii mei ne &ntFlnim, deseori ne transpunem gFndurile &n modele *i forme, din pur' pl'cere a acestei practici 2oi avem ceea ce voi a(i numi un -oc, care necesit' ceva e+perien('H unde din pur amuzament, vedem care dintre noi poate transpune orice gFnd dat, &n forme cFt mai diverse 0+ist' asemenea caracteristici subtile care influen(eaz' natura oric'rui gFnd, astfel de grada(ii em(ionale, &ncFt niciun gFnd nu se aseam'n' vreodat' cu un altul 4 *i &n mod similar, nici un obiect fizic din sistemul vostru nu este o copie e+act' a altuia Atomii *i moleculele care &l compun 4 care compun orice obiect 4 au propriile lor identit'(i care dau culoare *i individualizeaz' orice obiect pe care &l formeaz' %n timp ce percepe(i obiectele fizice de orice fel, voi accepta(i, &n(elege(i *i v' concentra(i asupra constantelor *i similarit'(iilor, *i &ntrEo manier' foarte semnificativ', voi e+clude(i *i ignora(i diferen(ele dintrEun cFmp dat de manifestare A*adar, sunte(i e+trem de selectivi, acceptFnd anumite posibilit'(i *i ignorFnduEle pe altele De e+emplu, corpurile voastre nu se schimb' complet doar odat' la 5 ani 0le se schimb' permanent, odat' cu fiecare respira(ie a voastr' %n interiorul corpului, atomii *i moleculele mor *i sunt &nlocuite &n mod continuu Mormonii sunt &ntrEo stare permanent' de mi*care *i transformare <ropriet'(ile electromagnetice ale pielii *i celulei se schimb' &ncontinuu *i pot chiar s' se inverseze =ateria fizic' care a compus corpul vostru cu un moment &n urm', este diferit' &n privin(e importante, fa(' de materia care formeaz' &n acest moment corpul vostru Dac' a(i percepe schimb'rile continue din corpul vostru cu la fel de mult' perseveren(', cu cFt urm'ri(i natura sa aparent permanent', a(i fi uimi(i s' constata(i c' vEa(i considerat vreodat' corpul, ca *i o entitate mai mult sau mai pu(in

)!

permanent', mai mult sau mai putin coeziv' ;hiar *i &n mod subiectiv, v' concentra(i asupra *i &ntrEadev'r construi(i &n mod concret, ideea unui sine con*tient relativ stabil, relativ permanent .oi accentua(i acele idei, gFnduri *i atitudini pe care vi le aminti(i din e+perien(a Gtrecut'G ca apar(inFnduEv', ignorFnduEle complet pe acelea care la un moment dat au fost GcaracteristiceG *i acum au disp'rut 4 ignorFnd faptul c' nu pute(i p'stra un gFnd NFndul din momentul anterior dispare, &n termenii vo*trii .oi &ncerca(i s' men(ine(i un sine fizic *i subiectiv continu, relativ permanent, pentru a p'stra un mediu relativ continuu, relativ permanent Astfel, sunte(i tot timpul &ntrEo pozi(ie de a ignora asemenea schimb'ri Acele lucruri pe care refuza(i s' le accepta(i, sunt e+act cele care v' vor oferi o mult mai bun' &n(elegere a adev'ratei naturi a realit'(ii, a subiectivit'(ii individuale *i a mediului fizic care pare s' v' &ncon-uare ;e se &ntFmpl' cu un gFnd atunci cFnd p'r'se*te mintea voastr' con*tient' 0l nu dispare pur *i simplu <ute(i &nv'(a s' &l urm'ri(i, dar de cele mai multe ori v' este team' s' v' &ndrepta(i aten(ia, &n afara e+isten(ei tridimensionale De aceea, vi se pare c' gFndul dispare De asemenea, subiectivitatea voastr' pare a de(ine o misterioas' calitate, astfel &ncFt pFn' *i via(a voastr' mental', are un punct de c'dere &n*el'tor, o stFnc' subiectiv' de pe care gFndurile *i memoriile voastre se pr'bu*esc, disp'rFnd &n neant Din acest motiv, pentru a v' prote-a, pentru a v' prote-a subiectivitatea s' nu dispar', v' &n'l(a(i diverse bariere psihologice, acolo unde considera(i c' sunt punctele periculoase %n schimb, pute(i urm'ri aceste emo(ii *i gFnduri, &n(elegFnd faptul c' propria voastr' realitate continu' &n alt' directie, distinct' de cea cu care v' identifica(i &n mod curent Aceste gFnduri si emo(ii care au p'r'sit mintea voastr' con*tient', v' vor conduce c'tre alte medii Aceste ferestre subiective prin care gFndurile par a disp'rea, sunt de fapt asem'n'toare cu canalele psihice, conectFnd sinele pe care &l cunoa*te(i cu alte universuri de e+perien(' E realit'(i &n care simbolurile iau na*tere *i gFndurilor nu le este negat poten(ialul %n st'rile de vis se desf'*oar' o comunicare &ntre aceste alte realit'(i *i a voastr', o interac(iune continu' &ntre ambele sisteme Dac' e+ist' un punct specific unde con*tiin(a pare s' v' ocoleasc' sau s' v' scape, sau dac' e+ist' un anume punct unde con*tiin(a voastr' pare a lua sfFr*it, atunci e+act acestea sunt punctele unde vEa(i ridicat bariere psihologice *i psihice, *i e+act acestea sunt zonele care ar trebui e+plorate Altfel, sim(i(i cum con*tiin(a voastr' este &ngr'dit' &n craniul vostru, imobil' *i &ncapsulat', *i fiecare gFnd pierdut sau amintire uitat', pare a fi, cel pu(in simbolic, o moarte &n miniatur' >i acesta nu este cazul

)#

;apitolul 6 %ra(e re0ncarnaionale

=ediul vostru con(ine mult mai mult decFt a(i presupus Anterior mEam referit la el &n termeni de e+isten(' fizic' obi*nuit' *i de &mpre-urimi cu care v' afla(i &n contact %n realitate, sunte(i con*tien(i de foarte pu(ine lucruri din mediul vostru l'rgit, mai amplu <rivi(i sinele vostru prezent ca fiind un actor &ntrEo pies'H o analogie deloc nou', dar una potrivit' Scena este plasat' &n secolul )7 .oi crea(i recuzita, decorul, temaH de fapt voi scrie(i, regiza(i *i -uca(i &n tot spectacolul 4 voi *i fiecare alt individ care ia parte Sunte(i atFt de concentra(i asupra rolurilor voastre, atFt de uimi(i de realitatea pe care a(i creatEo, atFt de fermeca(i de problemele, provoc'rile, speran(ele *i nefericirile rolurilor voastre particulare, &ncFt a(i uitat c' ele sunt propria voastr' crea(ie Aceasta dram' adFnc emo(ional', cu toate bucuriile *i tragediile sale, poate fi comparat' cu via(a *i mediul vostru prezent, atFt individual cFt *i la un nivel colectiv De asemenea, e+ist' alte piese care se desf'*oar' &n mod simultan, piese &n care voi ave(i de asemenea un rol de -ucat Acestea au propriul lor decor, propriile recuzite 0le au loc &n diferite epoci istorice Dna dintre ele poate fi denumit' G.ia(a &n secolul )7 dup' MristosG Alta poate fi numit' G.ia(a &n secolul 1!G sau G?77 & MG, sau G9777 d MG .oi crea(i de asemenea aceste piese *i -uca(i &n ele Decorurile lor constituie mediul vostru, cel care v' &ncadreaz' &ntreaga personalitate 0u vorbesc despre partea din voi care particip' &n aceast' dram', *i acea parte specific' a &ntregii personalit'(i este atFt de concentrat' asupra aceastei drame, &ncFt nu este con*tient' de altele &n care de asemenea -oac' un rol .oi nu v' &n(elege(i propria realitate multidimensional'H a*adar vi se pare ciudat sau de necrezut atunci cFnd v' spun c' tr'i(i simultan multe e+isten(e 0ste dificil s' v' imagina(i &n dou'

97

locuri simultan, *i cu atFt mai pu(in &n dou' sau mai multe perioade istorice sau secole @ormulat cFt se poate de simplu, timpul nu este constituit dintrEo serie de momente ;uvintele pe care le rosti(i, ac(iunile pe care le s'vFr*i(i par a avea loc &n timp, a*a cum o mas' sau un scaun par a ocupa spa(iu %n orice caz, aceste aparen(e sunt o parte a complicatelor recuzite pe care leEa(i stabilit GanticipatG, *i &n interiorul piesei trebuie s' le accepta(i ca fiind reale <atru dup' amiaza este o referin(' la &ndemFn' <ute(i s' &i spune(i unui prieten G=' voi &ntFlni cu tine la patru dup' amiaza la un restaurantG pentru a bea *i discuta ceva, iar prietenul vostru va *tii e+act unde *i cFnd s' v' g'seasc' Acest lucru se va &ntFmpla &n ciuda faptului c' patru dupa amiaza nu are nici un &n(eles de baz', ci este o referin(' stabilit' de comun acord4 un GgentlemenOs agreementG, dac' prefera(i Dac' v' afla(i la teatru la ora # seara, dar ac(iunile piesei au loc &n timpul orelor dimine(ii *i actorii apar luFnd micul de-un, voi accepta(i timpul din pies' .' &nchipui(i de asemenea c' este diminea(a @iecare dintre voi este implicat acum &ntrEo pies' mult mai ampl', &n care to(i sunte(i de acord cu a+iomele fundamentale care servesc drept cadru, &n interiorul c'ruia piesa poate avea loc A+iomele sunt urmatoarele3 timpul este constituit dintrEo serie de momente succesiveH e+ist' o lume obiectiv' independent' de propria voastr' creatie *i percep(ie a eiH sunte(i &nchi*i &n corpul fizic pe care lEa(i &mbr'catH sunte(i limita(i de timp *i spa(iu Alte a+iome acceptate din acela*i motiv includ ideea c' toate percep(iile sunt recep(ionate prin intermediul sim(urilor fiziceH cu alte cuvinte c' toat' informa(ia vine din afar', *i nici o informa(ie nu poate veni din interior A*adar, sunte(i for(a(i s' v' focaliza(i intens asupra ac(iunilor piesei Aceste piese variate, aceste fragmente creative, reprezint' ceea ce a(i numi e+isten(e re&ncarna(ionale %n esen(', ele e+ist' simultan Acei dintre voi care sunt &nc' implica(i &n aceste seminarii foarte complicate *i pasionale numite e+isten(e re&ncarna(ionale, consider' c' este dificil s' vad' dincolo de ele Dnii, &n timp ce se odihnesc &ntre spectacole, &ncearc' s' comunice cu cei care &nc' sunt implica(i &n eaH dar ei &n*i*i se afl' doar &n culise *i au o perspectiv' limitat' <iesele par a se desf'*ura una dup' alta, a*adar aceste leg'turi par a intensifica ideea fundamental' c' timpul este alcatuit dintrEo serie de momente, curgFnd &ntrEo singur' direc(ie de la un &nceput neverosimil spre un sfFr*it la fel de neverosimil Aceast' v' predispune s' gFndi(i &n termenii unui progres foarte limitat, atFt &n cadrul individual cFt *i &n cel al speciei privite &n ansamblu .' gFndi(i, cel pu(in aceia dintre voi care au luat &n cosiderare re&ncarnarea, G%n mod sigur rasa trebuie s' fi progresat din timpurile epocii medievaleG, de*i v' teme(i foarte tare c' nu sEa &ntFmplat a*aH sau v' &ndrepta(i aten(ia spre progresul tehnologic *i spune(i G;el pu(in &n aceast' privin(' am progresat satisf'c'torG <ute(i zFmbi gFndinduEv' c' este destul de dificil s' v' imagina(i a fi un senator roman, care se adreseaz' mul(imilor printrEun microfon de e+emplu, iar copiii s'i s' v' priveasc' apari(ia la televizor Dar toate acestea sunt profund &n*el'toare <rogresul nu are loc &n maniera pe care viEo imagina(i, la fel cum nici timpul nu e+ist' &n acea manier' %n fiecare pies', atFt *a nivel individual cFt *i la nivel colectiv, se stabilesc diferite probleme <rogresul poate fi m'surat &n functie de maniera specific', prin care aceste probleme au fost sau nu rezolvate =ari progrese au fost realizate &n anumite

91

perioade De e+emplu, au ap'rut ramnifica(ii importante, pe care din perspectiva voastr' nu leEa(i privi ca fiind un progres %n unele piese, &n general vorbind, fiecare actor lucreaz' la o parte aparent minuscul', dintrEo problem' mai ampl', pe care piesa &ns'*i o va rezolva De*i folosesc aici analogia dramei, aceste piese sunt evenimente profund spontane, actorii de(inFnd libertate total' &n limitele piesei >i, &n concordan(' cu premisele care au fost stabilite, nu e+ist' repeti(ii 0+ist' observatori, a*a cum ve(i vedea mai tFrziu &n cartea noastr' ;a &n orice bun' produc(ie de teatru, &n fiecare pies' e+ist' o tem' general' =arii arti*ti de e+emplu, nu au ap'rut &ntrEo epoc' anume pur *i simplu fiindc' sEau n'scut &n ea, sau deoarece condi(iile erau favorabile <iesa &n sine urm're*te s' transpun' adev'rul intuitiv &n ceea ce voi a(i numi form' artistic', de o creativitate cu rezultate atFt de vaste *i r'sun'toare, &ncFt ea ar servi atFt trezirii acelor abilit'(i latente din interiorul fiec'rui actor, cFt *i ca model de comportament <erioadele de rena*tere 4 spiritual', artistic' sau psihic' E apar deoarece intensa focalizare interioar' a celor implica(i &n dram', este direc(ionat' c'tre acele obiective %n fiecare pies' provocarea poate fi diferit', dar marile teme sunt repere pentru toate con*tiin(ele 0le servesc ca modele <rogresul nu are nimic de a face cu timpul, ci cu concentrarea psihic' *i spiritual' @iecare pies' este complet diferit' de toate cel'lalte A*adar, nu este corect s' presupune(i c' ac(iunile voastre din aceast' via(' sunt cauzate de o e+perien(' precedent', sau c' sunte(i pedepsi(i &n aceast' via(' pentru delictele s'vFr*ite &ntrEo via(' trecut' .ie(ile sunt simultane <ersonalitatea voastr' multidimensional' este echipat' astfel &ncFt poate tr'i aceste e+periente *i s' &*i men(in' totu*i identitatea 0a este bine&n(eles influen(at' de piesele variate la care ia parte 0+ist' o comunicare instantanee *i un sistem simultan de feedbacK, dac' vre(i Aceste piese nu sunt deloc lipsite de un sens %n ele, personalitatea multidimensional' &nva(' prin propriile ac(iuni 0a &ncearc' o varietate infinit' de atitudini, modele comportamentale, roluri, *i &i influen(eaz' pe al(ii ca rezultat al acestor &ncerc'ri .ede(i, cuvFntul GrezultatG implic' automat idee de cauz' *i efect 4cauza precedFnd efectul E acesta fiind un mic e+emplu al puterii acestor distorsiuni *i al dificult'(ilor inerente legate de gFndirea verbalizat', deoarece ea presupune totdeauna o descriere unidirec(ional' .oi sunte(i sinele multidimensional care are aceste e+perien(e, care creeaz' *i particip' &n aceste pasiuni cosmice .' identifica(i &ntreaga fiin(' cu acest rol particular, doar din cauz' c' v' centra(i &n acest moment asupra lui .oi vEa(i fi+at aceste reguli dintrEun motiv anume ;on*tiin(a se afl' &ntrEo stare de devenire, *i astfel acest sine multidimensional despre care vorbesc nu este o structur' psihologic' finalizat' *i complet' 0l se afl' de asemenea &ntrEo stare de transformare 0l &nva(' arta &mplinirii 0l de(ine &n interiorul s'u surse infinite de creativitate, posibilit'(i nelimitate de dezvoltare Dar mai &ntFi trebuie s' &nve(e mi-loacele prin care poate s' se &mplineasc' *i trebuie s' g'seasc' &n interiorul s'u, c'i de a transpune &n e+isten(' acele crea(ii de nedescris aflate &n interiorul lui <rin urmare, el creeaz' condi(ii variate &n care s' opereze, *i &*i impune provoc'ri, unele condamnate s' e*ueze, cel pu(in ini(ial, conform defini(iei voastreH deoarece prima oar' el trebuie s' formeze condi(iile care s' faciliteze noile crea(ii >i toate aceste ac(iuni sunt realizate cu spontaneitate debordant' *i bucurie nem'rginit'

9)

A*adar, voi crea(i mult mai multe medii decFt realiza(i acum @iecare actor, -ucFnduE*i rolul, concentrat asupra piesei &n desf'*urare, are o linie de orientare intern' De aceea, el nu este abandonat &ntrEo pies' despre care a uitat c' este propria lui crea(ie 0l de(ine cuno*tiin(e *i informa(ii pe care le recep(ioneaz' prin intermediul a ceea ce eu numesc sim(urile interioare A*adar, el de(ine alte surse de informa(ie decFt cele care &i sunt strict oferite &n cadrul limitat al spectacolului @iecare actor *tie &n mod instinctiv acest lucru, *i &n interiorul piesei e+ist' perioade stabilite *i permise, &n care el se retrage pentru a se re&mprosp'ta %n aceste perioade, prin intermediul sim(urilor interne i se aduc la cuno*tiin(' cel'lalte roluri -ucate, actorul &n(elegFnd faptul c' este mult mai mult decFt sinele, care &*i face apari(ia &n orice pies' dat' %n aceste perioade el &n(elege c' sEa implicat &n conceperea piesei, *i este eliberat de acele premise ma-ore, care &l &nc'tu*eaz' &n decursul particip'rii lui intense, la activit'(ile dramei Aceste perioade coincid bine&n(eles cu st'rile de somn *i cu condi(iile din st'rile de visH dar e+ist' *i alte momente &n care actorul vede foarte clar c' este &ncon-urat de recuzite, *i atunci viziunea sa str'punge brusc, aparenta realitate a produc(iei Acest fapt nu &nseamn' ca piesa nu este real', sau c' ea nu trebuie s' fie luat' &n serios %nseamn' ca rolul Eunul importantE trebuie -ucat @iecare actor trebuie de unul singur s' &n(eleag' natura spectacolului la care ia parte, *i rolul -ucat de el acolo 0l trebuie s' se &mplineasc' &n limitele tridimensionale ale spectacolului 0+ista o cooperare important' care se afl' &n spatele unor asemenea produc(ii impresionanteH iar -ucanduE*i rolul, fiecare actor se creeaz' pe sine &n realitatea tridimensional' Sinele multidimensional nu poate ac(iona &n realitatea tridimensional', pFn' cFnd nu materializeaz' &n interiorul ei o parte din el %n aceast' realitate, el ini(iaza apoi tot felul procese creative *i de cre*tere care nu ar fi putut ap'rea altfel Dup' aceasta, el trebuie totu*i s' se propulseze &n afara acestui sistem, printrEun alt act, printEun alt fel de &mplinire a p'r(ii sale tridimensionale %n timpul e+isten(ei sale tridimensionale el iEa a-utat pe altii &n feluri &n care ace*tia nu ar putea fi a-uta(i *i la rFndul s'u, a beneficiat *i sEa dezvoltat &ntrEo manier' imposibil a fi realizat' altfel A*adar, semnifica(ia piesei se afl' &n interiorul vostru Doar partea con*tient' a voastr' este cea care &*i -oac' atFt de bine rolul *i este focalizat' atFt de sigur &n interiorul recuzitei spectacolului Semnifica(ia fiec'rei vie(i v' este disponibil', cunoa*terea aflFnduEse dincolo de zona euElui con*tient, care v' este familiar De asemenea, sunt disponibile tot felul de sugestii *i indicii Ave(i la &ndemFn' cunoa*terea &ntregii voastre personalit'(i multidimensionale Atunci cFnd &n(elege(i acest fapt, cunoa*terea dobFndit' v' va permite s' rezolva(i mai repede problemele sau s' veni(i &n &ntFmpinarea provoc'riilor pe care vi leEa(i stabilitH *i de asemenea va deschide regiuni suplimentare de creativitate prin intermediul c'rora, &ntreaga pies' sau produc(ie poate fi &mbog'(it' %n m'sura &n care le permite(i intui(ilor *i cuno*tiin(elor sinelui multidimensional s' curg' prin euEul con*tient, &n acea m'sur' nu numai c' v' -uca(i mai eficient rolul din pies', ci *i ad'uga(i noi energii, intui(ii *i creativitate &ntregii dimensiuni Acum, cu siguran(' vi se pare c' sunte(i singura parte con*tient' din voi, deoarece v' identifica(i cu actorul din aceast' produc(ie specific' ;el'lalte por(iuni ale personalit'(ii voastre multidimenionale, care sunt focalizate &n alte piese re&ncarna(ionale, sunt de asemenea con*tiente >i deoarece voi sunte(i o con*tiin('

99

multidimensional', GvoiG sunte(i de asemenea con*tien(i &n alte realit'(i din afara acesteia <ersonalitatea voastr' multidimensional', identitatea voastr' real', adev'ratul eu, este de asemenea con*tient de sine, ca entitate, &n oricare dintre aceste roluri %n ansamblu, aceste Gculise temporaleG au o menire specific' Datorit' propriei sale naturi, con*tiin(a urm're*te s' se materializeze &n cFt mai multe dimensiuni 4 s' creeze din ea &ns'*i noi nivele de cunoa*tere *i noi ramnifica(ii @'cFnd acest lucru, ea creeaz' toat' realitatea A*adar, realitatea este tot timpul &ntrEo stare de devenire NFndurile pe care le gFndi(i &n rolurile voastre de actor, sunt complet unice *i conduc c'tre o nou' creativitate Anumite aspecte ale propriei voastre con*tiin(e nu ar putea fi &mplinite &n alt mod Atunci cFnd v' gFndi(i la re&ncarnare, presupune(i e+isten(a unei succesiuni de evenimente %n realitate, vie(ile diferite se dezvolt' din ceea ce este sinele vostru interior 0le nu v' sunt impuse de un agent e+terior 0le sunt o dezvoltare vital', semnificativ', important', urmFnd drumul con*tiin(ei voastre, &n timp ce ea se deschide *i se e+prim' &n moduri cFt mai variate cu putin(' 0a nu este restric(ionat' de o singur' via(' tridimensional' *i nici m'car de e+isten(a &n sistemul tridimensional ;on*tiin(a voastr' ia multe forme *i ele nu trebuie s' se asemene &ntre ele mai mult decFt o omid', de e+emplu, se aseam'n' cu un fluture Sufletul sau entitatea are libertate deplin' de e+presie 0a &*i schimb' forma pentru a se potrivi e+presiei sale, construind medii &ncon-ur'toare ca decoruri *i lumi, medii care s' corespund' obiectivelor sale @iecare decor d' na*tere unor noi evolu(ii Sufletul sau entitatea este energie spiritual' puternic individualizat' 0a formeaz' corpul pe care &l purta(i acum *i este for(a motrice aflat' la baz' supravie(uirii voastre fiziceH ea fiind cea care v' alimenteaz' vitalitatea ;on*tiin(a nu poate fi static' ci caut' permanent creativitate suplimentar' A*adar, sufletul sau entitatea sus(ine realitatea tridimensional' *i sinele tridimensional cu calit'(ile sale Abilit'(iile entit'(ii se afl' &n interiorul sinelui tridimensional Acest sine, actorul, are acces la asemenea informa(ii *i poten(ialuri %nv'(Fnd s' foloseasc' aceste abilit'(i, &nv'(Fnd s' &*i redescopere rela(ia cu entitatea, sinele tridimensional dezvolt' nivelul de &mplinire, &n(elegere *i creativitate Sinele tridimensional devine mai mult decFt ceea ce percepe 2u numai c' entitatea este fortificat', dar datorit' faptului c' por(iuni din ea sunt &mplinite &n e+isten(a tridimensional', ele adaug' acum calit'(ii *i naturii acelei e+isten(e @'r' aceast' creativitate, via(a planetar', &n termenii vo*trii, ar fi mereu steril' Sufletul sau entitatea d' via(' corpului *i sinelui tridimensional din interiorul acestuia Sinele tridimensional &*i urm're*te apoi obiectivul de a ini(ia noi domenii ale creativit'(ii ;u alte cuvinte, entit'(iile sau sufletele trimit por(iuni din ele pentru a deschide noi realit'(i, care altfel nu ar e+ista Sinele tridimensional, e+istFnd &n aceste realit'(i, trebuie s' &*i focalizeze integral aten(ia acolo O con*tiin(' interioar' le furnizeaz' o surs' de energie *i putere G%n cele din urm'G ele trebuie totusi s' &*i &n(eleag' rolul lor de actori *i printrEun alt act de &n(elegere, s' se re&ntoarc' la entitate 0+ist' unii care apar complet con*tien(i &n aceste piese Aceste personalit'(i &*i &mbr'(i*eaz' de bun'voie rolurile, *tiind c' sunt roluri, *i urm'resc aEi conduce pe ceilal(i spre &n(elegerea *i perfec(ionarea necesar' 0i &i &ndrum' pe actori *i &i a-ut' s' vad' dincolo de ei *i de decorurile create de ei

96

Acele personalit'(i din alte nivele de e+isten(' supravegheaz' piesa, ca s' spunem a*a, *i apar printre actori Obiectivul lor este de a deschide acele por(i psihologice din interiorul sinelui tridimensional, care &l vor conduce c'tre o evolu(ie ulterioar' &n alt sistem de realitate Sunte(i pe cale sa &nv'(a(i s' fi(i coEcreatori %nv'(a(i s' fi(i zei, a*a cum &n(elege(i acum termenul %nv'(a(i responsabilitatea 4 responsabilitatea oric'rei con*tiinte individualizate %nv'(a(i s' manevra(i &n scopuri creative energia care sunte(i tot voi .e(i fi lega(i de cei pe care &i iubi(i sau &i urF(i, cu toate c' ve(i &nv'(a s' da(i drumul, s' dispersa(i *i s' sc'pa(i de ur' .e(i &nv'(a s' folosi(i creativ pFn' *i ura, s' o canaliza(i c'tre scopuri nobile, *i &n final s' o transforma(i &n iubire .oi clarifica acest aspect &n capitolele urm'toare Decorul mediului vostru fizic, nimicurile dr'gu(e uneori, aspectele fizice ale vie(ii a*a cum o cunoa*te(i, toate constituie camufla-e, a*adar voi numi realitatea fizic' un camufla- Totu*i, aceste camufla-e sunt compuse din vitalitatea universului Rocile, pietrele, mun(ii *i p'mFntul sunt camufla-e vii, structuri psihice interconectate formate din minuscule con*tiin(e pe care nu le pute(i percepe ca atare Atomii *i moleculele din interiorul lor au propria con*tiin(', la fel cum moleculele *i atomii din corpul vostru au propria con*tiin(' Deoarece to(i contribui(i la formarea mediului fizic *i &ntrucFt sunte(i ad'posti(i &ntrEo form' fizic', rezult' c' folosinduEv' sim(urile fizice ve(i percepe doar acest decor fantastic Realitatea care e+ist' atFt &n interiorul lui cFt *i &n afara lui v' scap' ;hiar *i actorul nu este &n totalitate tridimensional 0l este o parte a unui sine multidimensional %n interiorul lui e+ist' metode de percep(ie care &i permit s' vad' dincolo de decorurile camufla-ului, s' vad' ce se afl' &n spatele scenei 0l &*i folose*te constant aceste sim(uri interioare, de*i actorul din el este atFt de concentrat asupra piesei, &ncat nu observ' acest lucru DintrEo perspectiv' mai ampl', sim(urile fizice creaz' realitatea fizic', pe care par doar s' o perceap' 0le &nsele sunt o parte a camufla-ului, asemenea unor lentile suprapuse peste percep(iile interioare naturale, care v' oblig' s' Gvede(iG cFmpuri de activitate e+istente drept materie fizic'H *i astfel, v' pute(i baza pe ele doar cFt s' v' arate &n mod superficial ceea ce se &ntFmpl' 0le v' vor spune amplasamentul celorlal(i actori de e+emplu, sau ora e+act', dar nu v' vor spune c' timpul &nsu*i este un camufla-, c' actorii sunt forma(i din con*tiin(' sau c' e+ist' alte realit'(i, pe care nu le vede(i, aflate dincolo de materia fizic' care este atFt de evident' %ns', folosinduEv' sim(urile interioare pute(i totu*i s' percepe(i realitatea a*a cum e+ist' ea, separat' de pies' *i de rolul vostru din ea <entru a realiza acest lucru trebuie ca cel pu(in momentan, s' v' deplasa(i aten(ia de la activitatea continu', care se desf'*oar' &n -urul vostru E s' inchide(i sim(urile fiziceE *i s' v' &ndrepta(i aten(ia c'tre acele evenimente care vEau sc'pat pFn' acum aten(iei %ntrEadev'r foarte simplificat, efectul ar fi asem'n'tor cu schimbarea unui set de ochelari cu altul, deoarece &n esen(' sim(urile fizice sunt pe atFt de artificiale sinelui interior, precum un set de ochelari sau o protez' auditiv' sunt pentru sinele fizic Din acest motiv, sim(urile interioare sunt rareori folosite complet con*tient A(i fi mult mai dezorienta(i, poate chiar &nsp'imFnta(i, de e+emplu dac' dintrE o dat' mediul vostru familiar ar disp'rea *i ar fi &nlocuit de alte tipuri de date, pe care &nc' nu sunte(i preg'ti(i s' le &n(elege(iH a*adar, o mare parte din informa(iile primite de la sim(urile interioare, trebuie s' fie traduse &n termeni pe care s' &i pute(i &n(elege

9?

;u alte cuvinte, asemenea informa(ii trebuie cumva s' aib' sens pentru voi, ca sine tridimensional Trebuie s' *ti(i c' setul vostru particular de camufla-e nu este singurul e+istent Alte realit'(i sunt alc'tuite din sisteme complet diferite, dar toate personalit'(ile de(in sim(uri interioare care sunt atribute ale con*tiin(ei, *i prin aceste sim(uri interioare sunt men(inute comunic'ri, despre care eul normal con*tient *tie foarte pu(in Dnul din obiectivele mele este de a face cunoscute, o parte dintre aceste comunic'ri <rin urmare, sufletul sau entitatea nu este sinele care cite*te aceast' carte =ediul vostru &ncon-ur'tor nu este pur *i simplu lumea a*a cum o cunoa*te(i voi, ci el este de asemenea alc'tuit din medii ale vie(ilor anterioare, asupra c'rora nu v' &ndrepta(i aten(ia &n momentul de fa(' =ediul vostru real este alc'tuit din gFndurile *i emo(iile voastre, &ntrucFt cu a-utorul acestora forma(i nu numai aceast' realitate, ci *i fiecare realitate &n care participa(i =ediul vostru real nu cunoa*te timpul *i spa(iul a*a cum le cunoa*te(i voi %n acest mediu nu ave(i nevoie de cuvinte, deoarece comunicarea este instantanee %n mediul vostru real, voi forma(i lumea fizic' pe care o cunoa*te(i Sim(urile interioare v' vor permite s' percepe(i realitatea, care este independent' de forma fizic' O s' v' cer ca momentan s' renun(a(i la rolul vostru *i s' &ncerca(i acest simplu e+erci(iu3 ,magina(iEv' c' v' afla(i pe o scen' luminat', scena fiind camera &n care sta(i acum %nchide(i ochii *i &nchipui(iEv' c' luminile sEau stins, decorul a disp'rut iar voi sunte(i singuri 0ste &ntuneric R'mFne(i lini*ti(i ,magina(iEv' cFt mai intens posibil e+isten(a sim(urilor interioare <entru moment, imagina(iEv' c' ele corespund celor fizice 0libera(iEv' mintea de toate gri-ile *i gFndurile @i(i receptivi Asculta(i foarte atent nu sunetele fizice, ci cele care vin prin sim(urile interioare <ot s' apar' imagini Accepta(iEle ca priveli*ti la fel de valide ca acelea pe care le vede(i fizic ,magina(iEv' c' e+ist' o lume interioar' *i c' ea v' va fi dezv'luit', &n timp ce &nv'(a(i s' o percepe(i prin aceste sim(uri interioare <reface(iE v' c' &ntreag' via(' a(i fost orb la aceast' lume, *i acum &ncet &ncet &ncepe(i s' o redescoperi(i 2u -udeca(i &ntreaga lume l'untric' dup' imaginile disparate, pe care le pute(i percepe la &nceput, sau dup' sunetele pe care le pute(i auzi, deoarece &nc' v' ve(i folosi imperfect sim(urile interioare @ace(i acest simplu e+erci(iu pentru cFteva momente, &nainte s' v' culca(i sau atunci cFnd v' afla(i &ntrEo stare de rela+are 0l poate fi f'cut de asemenea &n mi-locul unei activit'(i obi*nuite, care nu necesit' &ntreaga aten(ie .e(i &nv'(a s' v' &ndrepta(i aten(ia c'tre o nou' dimensiune a con*tiin(ei, ca *i cum a(i face poze &ntrEun mediu necunoscut Tine(i minte c' ve(i percepe doar fragmente Accepta(iEle pur *i simplu *i &n aceast' faz' nu &ncerca(i s' le interpreta(i, sau s' le -udeca(i <entru &nceput, 17 minute pe zi sunt suficiente %n timp ce scriu aceast' carte, informa(iile din ea sunt direc(ionate &ntrEo oarecare m'sur' prin sim(urile interioare, ale femeii care este &n trans' O astfel de performan(' este rezultatul unei coordonari interne foarte bine organizate *i a antrenamentului Ruburt nu ar putea recep(iona informa(iile mele, acestea neputFnd fi traduse sau interpretate, atFta timp cFt ea *iEar &ndrepta aten(ia asupra mediului fizic A*adar, sim(urile interne sunt canale care asigur' comunicarea &ntre variatele dimensiuni ale e+isten(ei Totu*i, chiar *i atunci informa(ia trebuie s' fie &ntrEo oarecare m'sur' distorsionat', pentru a fi tradus' &n cuvinte Altfel, ea nu ar putea fi deloc perceput'

9$

Am petrecut o perioad' de timp subliniind faptul c' fiecare dintre noi &*i formeaz' mediul, deoarece vreau s' &n(elege(i c' responsabilitatea pentru via(a *i mediul vostru v' apar(in Dac' crede(i contrariul, atunci v' limita(iH &n acest caz mediul vostru va reprezenta suma total' a cuno*tiin(elor *i e+perien(elor avute AtFt timp cFt crede(i c' el este obiectiv *i independent de voi, atunci, v' sim(i(i &ntrEo oarecare m'sur' incapabili &n aEl schimba, a vedea dincolo de el, sau a v' imagina alternative care sunt mai pu(in evidente =ai tFrziu &n aceast' carte, voi e+plica metodele diferite care v' vor permite s' v' schimba(i mediul, &n mod benefic *i decisiv Am discutat de asemenea despre re&ncarnare &n leg'tur' cu mediul, deoarece multe *coli de gFndire e+agereaz' efectul produs de e+isten(ele re&ncarna(ionale, astfel &ncFt deseori ele e+plic' circumstan(ele vietii actuale, ca fiind rezultatul unor modele rigide *i intransigente formate &ntrEo via(' Gtrecut'G .' ve(i sim(i relativ incapabili s' manevra(i prezenta realitate fizic', s' v' schimba(i mediul, s' influen(a(i *i s' modifica(i lumea, dac' sim(i(i c' sunte(i la cheremul unor circumstan(e, asupra c'rora nu ave(i nici un control =otivele aduse ca -ustificare pentru aceast' aservire sunt irelevante pe termen lung, dat fiind c' ele se modific' odat' cu epocile *i cultura 2u v' afla(i la discre(ia unei sentin(e pronun(ate asupra voastr', datorit' p'catului originar, a unor evenimente din copil'rie sau a e+perien(elor dintrEo via(' trecut' .ia(a voastr', de e+emplu, poate fi mult mai pu(in &mplinit' decFt a(i prefera <ute(i fi mai pu(in atunci cFnd a(i vrea s' fi(i mai mult, dar nu v' afla(i sub o anatem' aruncat' asupra psihicului vostru, fie de c'tre p'catul originar, sindromul copil'riei a lui @reud, sau influen(e ale unor vie(i trecute .oi &ncerca s' e+plic ceva mai clar influen(ele vie(ilor trecute 0le v' influen(eaz' a*a cum o face fiecare e+perien(' Totusi, timpul nu este &nchis 4 el este deschis O via(' nu este &ngropat' &n trecut, separat' de sinele prezent *i de asemenea de orice sine viitor A*a cum am e+plicat mai devreme, vie(ile sau piesele se desf'*oar' simultan ;reativitatea *i con*tiin(a nu sunt niciodat' realiz'ri liniare %n fiecare via(' voi alege(i *i crea(i propriile voastre decoruri *i mediiH iar &n cel din prezent, vEa(i ales p'rin(ii *i toate evenimente din copil'rie pe care leEa(i trait .oi a(i scris scenariul ;a un adev'rat profesor distrat, eul con*tient uit' toate acestea, *i atunci cFnd o tragedie, dificultate sau provocare apare &n scenariu, el caut' ceva, sau pe cineva pe care s' dea vina %nainte ca aceast' carte s' fie terminat', sper s' v' arat precis cum pute(i crea fiecare minut al e+perien(ei voastre, astfel &ncFt s' pute(i &ncepe s' va e+ercita(i adev'rata responsabilitate creativ', la un nivel con*tient E sau aproape con*tient %n timp ce citi(i aceast' carte, privi(i din cFnd &n cFnd &mpre-ur la camera &n care v' afla(i Scaunele *i mesele, tavanele *i podelele, pot p'rea reale *i solide 4 chiar imuabile 4 *i &n compara(ie cu ele voi v' pute(i sim(i foarte vulnerabili, prin*i &ntrEun moment dintre na*tere *i e+tinc(ie <uteti fi chiar invidio*i atunci cFnd v' gFndi(i la acest lucru, atunci cFnd v' imagina(i c' universul va continua s' e+iste, mult dup' ce a(i disp'rut <Fn' la sfFr*itul acestei c'r(i, sper totu*i c' ve(i &n(elege eterna validitate a propriei voastre con*tiin(e, cFt *i efemeritatea acelor aspecte fizice ale mediului *i universului vostru, care par atFt de stabile acum

95

;apitolul ? Cu( )or(ea*, 12ndurile (ateria 3 Puncte de coordonare

%n timp ce citi(i cuvintele de pe aceast' pagin', voi &n(elege(i c' informa(ia pe care o primi(i, nu este o caracteristic' a &ns'*i literelor sau cuvintelor Te+tul tiparit nu con(ine informa(ie 0l transmite informa(ie Dac' nu se g'se*te &n paginile tiparite, unde se afl' informa(ia transmis'L 1ine&n(eles, aceea*i &ntrebare se poate pune atunci cFnd citi(i un ziar sau cFnd vorbi(i cu o alt' persoan' ;uvintele voastre transmit informa(ie, emo(ii sau gFnduri 0vident, gFndurile, emo(iile sau cuvintele nu sunt acela*i lucru Literele aflate pe foaie sunt simboluri, *i voi a(i fost de acord cu diversele sensuri asociate lor .oi le considera(i a fi imuabile, f'r' ca m'car s' v' gFndi(i c' simbolurile e+primate prin litere, nu sunt realitatea, adic' informa(iile sau gFndurile pe care &ncearc' s' le transmit' %n mod similar, v' spun ca obiectele sunt de asemenea simboluri care reprezint' o realitate a c'rui sens, la fel ca *i literele, &l transmit Adev'rata informa(ie nu este con(inut' &n obiecte, la fel cum nici gFndul nu se afl' &n litere sau cuvinte ;uvintele sunt metode de e+primare %ntrEun alt tip de mediu, la fel sunt *i obiectele fizice .Ea(i obi*nuit cu ideea c' v' e+prima(i &n mod direct, prin cuvinte .' pute(i auzi rostiinduE le <ute(i sim(i miscFnduEse mu*chii din gFtul vostru, *i dac' sunte(i aten(i, pute(i percepe reac(iile multiple din corpul vostru 4 *i toate aceste ac(iuni apar simultan cu vorbirea Obiectele fizice sunt rezultatul unui alt tip de manifestare .oi le crea(i cu aceea*i siguran(' cu care crea(i cuvintele 2u vreau s' spun c' le crea(i doar cu a-utorul mFinilor voastre, sau prin intermediul industriei .reau s' v' spun c' obiectele sunt produse naturale ale evolu(iei speciei voastre, la fel cum sunt *i cuvintele 0+amina(iEv' pentru un moment, cuno*tiin(ele pe care le de(ine(i despre vorbire De*i auzi(i cuvintele *i le considera(i a fi adecvate, de*i ele pot fi mai mult sau mai pu(in o manifestare a sentimentelor voastre, ele nu sunt sentimentele voastreH *i trebuie s' e+iste o distan(' &ntre gFndurile voastre *i e+primarea lor @amiliaritatea vorbirii &ncepe s' dispar' &n momentul &n care &n(elege(i c' atunci cFnd &ncepe(i o propozi(ie, nu *ti(i precis cum o ve(i termina, sau cum forma(i cuvintele 2u *ti(i &n mod co*tient cum s' manipula(i o multitudine uluitoare de simboluri, alegFnduEle e+act pe acelea prin care vre(i s' e+prima(i un gFnd dat Din acest motiv, nu *ti(i cum gFndi(i 2u *ti(i cum s' traduce(i &n gFnduri simbolurile de pe aceast' pagin', *i apoi s' le memora(i sau s' vi le &n*u*i(i Deoarece mecanismele vorbirii normale v' sunt atFt de pu(in cunoscute la un nivel con*tient, nu este deloc surprinz'tor faptul c' voi

9!

sunte(i la fel de incon*tien(i fa(' de sarcinile mai comple+e pe care le &ndeplini(i E de e+emplu, constanta creare a mediului vostru fizic, privit' ca *i o metod' de comunicare *i e+primare 2umai din aceast' perspectiv' poate fi &n(eleas' natura adev'rat' a materiei 2umai &n(elegFnd natura acestei transpuneri constante de gFnduri *i dorin(e 4 nu &n cuvinte ci &n obiecte fizice E pute(i &n(elege adev'rata voastr' independen(' fa(' de circumstan(e, timp *i mediul &ncon-ur'tor Acum, este usor a vedea c' voi transpune(i sentimentele &n cuvinte, posturi corporale sau gesturi, dar nu este atFt de usor a &n(elege c' voi v' forma(i corpul cu aceea*i u*urin(' *i incon*tien(', prin care transpune(i sentimentele &n simboluri care devin cuvinte Sunt sigur c' a(i mai auzit aceast' sintagm'3 mediul reprezint' personalitatea unui individ .' spun c' aceast' propozi(ie e+prim' un adevar literal *i nu simbolic ;uvintele de pe pagin' sunt reale doar datorit' cernelii *i a hFrtiei ,nforma(ia pe care o transmit este invizibil' <rivit' ca *i un obiect, aceast' carte este format' doar din cerneal' *i hFrtie 0a este o purt'toare de informa(ie <robabil pute(i sustine c' ea a fost fabricat' &n mod fizic, c' nu a izbucnit brusc din creierul lui Ruburt de-a tip'rit' *i legat' La rFndul vostru a trebuit s' &mprumuta(i sau s' cump'ra(i cartea, a*adar v' pute(i gFndi Gcu siguran(' nu eu am creatEo, &n aceea*i manier' &n care miEam creat cuvinteleG Dar, &nainte de a terminaEo, vom vedea c' &n esen(', fiecare dintre voi formeaz' cartea pe care o (ine(i acum &n mFini, *i &ntreg mediul vostru fizic este format &ntrEo manier' la fel de natural' de c'tre mintea voastr' interioar', precum cuvintele ies din gura voastr'H vom vedea c' omul creaz' obiectele fizice la fel de incon*tient *i automat precum &*i creaz' propria respira(ie Aspectele neobi*nuite *i specifice ale lumii voastre fizice sunt dependente de e+isten(a *i focalizarea voastr' din interiorul ei De e+emplu, universul fizic nu con(ine obiecte fizice E care au propriet'(i de soliditate, lungime sau adFncime E a c'ror e+isten(' s' nu se afle &n interiorul lui Alte tipuri ale con*tiin(ei coe+ist' &n acela*i Gspa(iuG ocupat de lumea voastr' 0le nu percep obiectele voastre fizice, deoarece realitatea lor este compus' dintrEo structur' diferit' a camufla-ului .oi nu le percepe(i *i &n general vorbind, ele nu v' percep pe voi Totu*i, aceasta este o afirma(ie general', deoarece e+ist' diverse puncte ale realit'(ilor voastre care pot coincide Aceste puncte nu sunt recunoscute ca atare, dar ele sunt puncte a ceea ce voi a(i numi realitate dubl', con(inFnd un poten(ial imens de energieH &ntrEadev'r puncte de coordonare unde realit'(iile fuzioneaz' 0+ist' puncte de coordonare principale, pur matematice, surse fantastice de energie *i puncte de coordonare secundare, vaste ca num'r 0+ist' 6 puncte de coordonare absolute care intersecteaz' toate realit'(iile Aceste puncte ac(ioneaz' de asemenea ca *i canale prin care energia circul', ca *i por(i sau c'i invizibile dintrEo realitate &n alta De asemenea, ele ac(ioneaz' ca *i transformatori *i asigur' o mare parte din energia generatoare, care conform paradigmei voastre asigur' continuitatea crea(iei Spa(iul vostru este plin de asemenea puncte secundare, *i a*a cum ve(i vedea mai tFrziu, acestea sunt importante prin faptul c' v' permit s' transforma(i gFndurile *i emo(iile &n materie fizic' Atunci cFnd un gFnd sau o emo(ie atinge o anumit' intensitate specific', el atrage automat puterea unuia dintre aceste puncte secundare, astfel fiind foarte &nc'rcat *i oarecum amplificat, de*i nu &n marime

9#

Aceste puncte influen(eaz' ceea ce voi numi(i timp *i spa(iu A*adar, e+ist' puncte specifice &n timp *i spa(iu, unde atFt ideile cFt *i materia vor fi foarte &nc'rcate <ractic vorbind, cl'dirile vor rezista mai mult, iar &n maniera &n care &n(elege(i voi realitatea, melan-ul dintre idee *i form' va fi relativ etern <iramidele sunt un bun e+emplu Aceste puncte de coordonare 4 absolute, principale sau secundareE reprezint' depozite sau proiec(ii de energie pur', e+trem de mici dac' v' gFndi(i &n termeni de m'rime, mai mici decFt orice particul' cunoscut' de cercet'torii vo*triiH dar cu toate acestea, compuse din energie pur' %ns', aceast' energie trebuie activat' <Fn' atunci ea st' latent' E *i nu poate fi activat' &n mod fizic ;Fteva indicii poate v' vor a-uta, sau &i vor a-uta pe matematicieni %n vecin'tatea tuturor acestor puncte, chiar *i a celor secundare, e+ist' o mic' modificare a for(elor gravita(ionale, *i &ntrEo m'sur' sau alta, toate a*a zisele legi fizice vor avea un efect de und' %ntrEun fel, punctele secundare servesc de asemenea ca *i supor(i, ca *i un fundament structural &n cadrul (es'turii nev'zute de energie care formeaz' toate realit'(iile *i manifest'rile De*i e+ist' urme sau acumul'ri de energie pur', va putea fi observat' o diferen(' semnificativ', &ntre cantitatea de energie disponibil' &n variatele puncte secundare *i punctele principale sau cele absolute A*adar, e+ist' puncte de energie concentrat' <unctele secundare sunt mult mai comune *i practic vorbind, ele influen(eaz' activit'(iile zilnice 0+ist' locuri mai bune decFt altele pentru a construi case sau structuri 4 puncte unde s'n'tatea *i vitalitatea sunt fortificate, unde plantele vor cre*te *i &nflori iar toate condi(iile benefice par a se &ntFlni Dnii oameni pot sim(i instinctiv asemenea vecin't'(i 0le apar &n anumite intersec(ii formate de punctele de coordonare 0vident, aceste puncte nu sunt fiziceE adic' ele nu sunt vizibile, de*i pot fi matematic deduse ;u toate acestea, ele sunt sim(ite sub form' de energie accelerat' %ntrEo camer' dat', plantele vor cre*te mai rapid &ntrEo anumit' loca(ie decFt &n alta, cu condi(ia ca ambele loca(ii s' dispun' de condi(ii fundamentale, de e+emplu lumin' Tot spa(iul vostru este plin de asemenea puncte de coordonare, astfel &ncFt sunt formate anumite intersec(ii invizibile @oarte simplificat vorbind, unele intersec(ii se pot afla mai spre GperiferieG decFt altele, avFnd condi(ii de cre*tere *i de operare mai pu(in favorabile ;Fnd vorbim de aceste intersec(ii, le vom trata ca fiind tridimensionale, de*i bine&n(eles c' ele sunt multidimensionale Deoarece natura acestor intersec(ii nu este tema principal' a c'r(ii mele, nu este posibil s' o e+plic am'nun(it aici 0le vor p'rea a fi mult mai puternice &n anumite perioade, de*i aceste diferen(e nu au nimic de a face cu natura punctelor de coordonare sau cu cea a timpului 0+ist' alte elemente care le influen(eaz', dar nu este nevoie s' ne preocupam acum de ele <unctele de energie concentrat' sunt activate de intensit'(i emo(ionale, care se afl' mult sub capacit'(iile voastre normale de percep(ie <ropriile voastre emo(ii *i sentimente vor activa aceste puncte, fie c' *ti(i sau nu de e+isten(a lor Astfel, va fi adaugat' energie sporit' gFndului sau sentimentului originar, iar proiec(ia sa &n materia fizic' va fi accelerat' Acest lucru este valabil indiferent de natura sentimentului, intensitatea sa emo(ional' fiind cea care este important' ;u alte cuvinte, aceste puncte sunt asem'n'toare unor centrale electrice invizibile, activate atunci cFnd orice emo(ie sau gFnd de o intensitate suficient', vine &n contact cu ele <unctele &nsele a-ut' la intensificarea energiei oric'rui gFnd sau a unei emo(ii, ac(ionFnd &ntrEo manier' neutr'

67

Am simplificat foarte mult dar cu toate acestea, e+perien(a subiectiv' a oric'rei con*tiin(e, este automat e+primat' prin unit'(i de energie electromagnetic' 0le e+ist' G&n spateleG domeniului materiei fizice Dac' prefera(i, ele sunt particule incipiente, care &nc' nu sEau manifestat &n materie Aceste unit'(i sunt emana(ii naturale provenite de la toate tipurile de con*tiin(' 0le sunt forma(iuni invizibile provenite din reac(ia la orice tip de stimuli @oarte rar ele e+ist' izolat, ci mai degrab' se unesc conform unor legi specifice 0le &*i schimb' atFt forma cFt *i pulsa(ia Aparenta lor Gdurat'G este influen(at' de intensitatea originar' din spatele lor E adic' din spatele gFndului, emo(iei, stimulilor sau reac(ilor originare care leEau adus &n e+isten(' %nc' o dat' foarte simplificat, &n anumite condi(ii ele se materializeaz' Aceste unit'(i electromagnetice de o intensitate suficient de ridicat', activeaz' automat punctele de coordonare, despre care am vorbit A*adar, &n termenii vo*trii, ele sunt accelerate *i propulsate &n materie mult mai repede decFt unit'(iile de o intensitate mai mic' @a(' de aceste unit'(i, moleculele vor p'rea a fi la fel de mari ca *i planetele Atomii, moleculele, planetele *i aceste unit'(i de energie electromagnetic', sunt pur *i simplu diferite manifest'ri ale acelora*i principii prin care ele se materializeaz' Doar relativa voastr' pozi(ionare &n realitatea fizic', *i faptul c' v' &ndrepta(i aten(ia &ntrEun spa(iu *i timp, v' &mpiedic' s' percepe(i acest adev'r <rin urmare, fiecare gFnd sau emo(ie e+ist' sub forma unei unit'(i de energie electromagnetic' *i ea apare deseori, prin intermediul punctelor de coordonare, &n unit'(iile structurale ale materiei fizice Aceast' transpunere &n materie este un GefectG natural, indiferent de natura oric'rui gFnd sau emo(ie dat' ,maginile mentale, acompaniate de emo(ii puternice, sunt tipare pe fundamentul c'rora, conform paradigmelor voastre, va fi materializat un obiect fizic, o situa(ie sau un eveniment A*adar, intensitatea unui sentiment, gFnd sau imagine mental' este elementul important &n formarea ulterioar' a materializ'rii sale fizice ,ntensitatea este nucleul prin care se formeaz' unit'(iile de energie electromagnetic' %n termenii vo*trii, cu cFt mai intens este nucleul, cu atFt mai repede apare materializarea fizic' Acest lucru este valabil indiferent dac' imaginea mental', a fost una &ngrozitoare sau vesel' 0+ist' un aspect foarte important3 Dac' v' focaliza(i aten(ia *i dac' v' gFndi(i &n imagini mentale &nsufle(ite, acestea vor fi transpuse mai repede &n evenimente fizice Dac' starea voastr' este una foarte pesimist', fiind &nclinat spre gFnduri *i sentimente ale unor poten(iale dezastre, atunci aceste gFnduri vor fi relativ fidel reproduse, &n e+perien(a voastr' <rin urmare, cu cFt mai intens' este imagina(ia *i e+perien(a voastr' interioar', cu atFt este mai important s' &n(elege(i metodele prin care aceast' e+perien(' interioar' devine fizic real' %n momentul conceperii lor, gFndurile *i emo(iile voastre &*i &ncep c'l'toria c'tre materializarea fizic' Dac' cumva tr'i(i &ntrEo zon', unde intensitatea energiei punctelor de coordonare este ridicat', una dintre zonele despre care am spus c' sunt neobi*nuit de favorabile, atunci vi se va p'rea c' sunte(i inundat de boli *i dezastre 4 dac' natura gFndurilor voastre nu este pozitiv'E deoarece &n acest mediu materializarea oric'rui gFnd se petrece foarte rapid <e de alt' parte, dac' sentimentele *i e+perien(ele voastre subiective sunt &ndea-uns de bine echilibrate, optimiste *i creative &ntrEo manier' constructiv', atunci vi se va p'rea c' a(i fost binecuvFnta(i cu un noroc neobi*nuit, deoarece ideile voastre pl'cute se vor &ndeplinii atFt de repede <e scurt, &n S D A , ;oasta de .est, por(iuni din ;oasta de 0st, Dtah, =arile

61

Lacuri, zona ;hicago, =ineapolis, *i alte zone din sudEvest sunt &n acele vecin't'(i, de e+celent' activitate a punctelor de coordonare Transpunerea ideilor &n materie se va produce rapid, *i probabilitatea de a crea elemente atFt constructive cFt *i distructive este ridicat' Aceste puncte de coordonare activeaz' comportamentul atomilor *i moleculelor, a*a cum de e+emplu soarele a-ut' cre*terii plantelor <unctele de coordonare activeaz' comportamentul generativ al atomilor *i moleculelor, favorizFnd abilit'(iile lor cooperative 4 tendin(a lor de a se asocia &n organiza(ii *i grup'ri structurale <unctele de coordonare amplific' sau intensific' comportamentul *i spontaneitatea inerent' propriet'(iilor materiei fizice 0le ac(ioneaza ca *i generatori psihici, propulsFnd ceea ce &nc' nu este fizic &n forma fizic' Acum, aceasta nu este o carte tehnic', a*adar nu este momentul sau locul pentru a discuta &n detaliu ac(iunea, comportamentul sau efectele acestor puncte de coordonareH *i nici a unit'(iilor de energie electromagnetic' 4 acele emana(ii naturale de con*tiin(' despre care am vorbit %n orice caz, vreau s' fie *tiut faptul c' gFndurile *i emo(iile sunt propulsate &n materia fizic', prin metode foarte precise *i prin legi deplin valide, de*i ele pot fi &n prezent necunoscute %n alte por(iuni ale materialui Seth, aceste procese vor fi clarificate acelora dintre voi, care doresc s' e+ploreze mai &n profunzime, sau acelora care sunt interesa(i dintrEun punct de vedere *tiin(ific %n acest moment, discut'm despre asemenea teme, numai deoarece ele descriu aspectul multidimensional al personalit'(ii 0le v' vor permite s' materializa(i anumite e+perien(e subiective, &n realitatea tridimensional' %nainte s' trec peste acest subiect, l'sa(iEm' s' v' reamintesc c' aceste emana(ii provin din toate con*tiin(ele, nu numai din a voastr' 0le includ *i con*tiin(a celular', astfel &ncFt &n atmosfera voastr', e+ist' o re(ea invizibil' de unit'(i electromagnetice care formeaz' o structur'H iar suprapus' peste aceast' (es'tur' *i din interiorul ei, sunt ulterior formate particulele materiei fizice <e marginea acestui subiect poate fi u*or scris' o carte &ntreag' De e+emplu, pot fi foarte avanta-oase informa(iile despre Gloca(iileG punctelor de coordonare principale sau absolute .' l'uda(i cu tehnologia voastr', cu produc(ia de bunuri durabile, cl'diri, drumuri *i totu*i, multe dintre acestea sunt insignifiante &n comparatie cu alte structuri din GtrecutG O &n(elegere adev'rat' a modului prin care o idee devine materie fizic', ar conduce la o complet' restructurare a a*a zisei tehnologii moderneH cl'dirile, drumurile *i alte structuri le vor dep'*i cu mult pe cele pe care le de(ine(i &n prezent 2u pute(i &n(elege realitatea psihic' care este adev'rata surs' a e+isten(ei voastre fizice, decFt dac' v' &n(elege(i prima oar' propria realitate psihic' *i independen(a sa de legile fizice A*adar, primul meu scop este de a v' face con*tien(i fa(' de sursa interioar' din care face(i parte *i de a &ndep'rta cFteva dintre rezidurile *i supersti(iile intelectuale, care v' &mpiedic' s' v' cunoa*te(i propriile poten(ialuri *i libert'(i <oate c' atunci pute(i &ncepe s' &nv'(a(i multiplele c'i, prin care acea libertate poate fi utilizat'

6)

;apitolul $ Su)letul +i natura percepiei sale

;u pu(inele cuno*tiin(e oferite pFn' acum putem &ncepe s' abord'm tema acestei c'r(i3 0terna validitate a sufletului ;hiar *i atunci cFnd e+plor'm alte teme, vom &ncerca s' ilustr'm realitatea multidimensional' a sinelui interior 0+ist' multe concep(ii gre*ite cu privire la el *i pentru &nceput vom &ncerca s' le clarific'm %n primul rFnd, un suflet nu este un obiect aflat &n posesia voastr' 0l este ceea ce sunte(i De obicei folosesc termenul GentitateG &n loc de GsufletG, pur *i simplu deoarece acele concep(ii gresite nu sunt asociate cuvFntului GentitateG, *i conota(iile sale sunt mai pu(in apropiate religiei, privit' ca *i o form' de organizare <roblema este c' deseori voi v' considera(i sufletul sau entitatea ca fiind un GprodusG finalizat, static, care v' apar(ine dar care nu sunte(i voi Sufletul sau entitatea E cu alte cuvinte cea mai profund' *i puternic' identitate interioar'E este *i trebuie s' fie &n continu' schimbare A*adar, el nu este ceva asem'n'tor unui suvenir nepre(uit 0l este &n via(', sensibil, curios 0l formeaz' corpul *i lumea pe care o cunoa*te(i *i se afl' &ntrEo stare de devenire %n realitatea tridimensional' &n care egoEul vostru &*i &ndreapt' aten(ia, devenirea presupune un punct de sosire sau o destina(ie 4 un sfFr*it a ceea ce a fost &ntrEo stare de devenire Sufletul sau entitatea &*i are e+isten(a &n alte dimensiuni *i &n acestea, &mplinirea lui nu este dependent' de o sosire &n orice punct, fie el spiritual sau de alt' natur' Sufletul sau entitatea se afl' tot timpul &ntrEo stare de schimbare *i &nv'(are, iar dezvoltarea sa este influen(at' mai degrab' de e+perien(a subiectiv', decFt de timp sau de spa(iu Acest lucru nu este atFt de misterios pe cFt pare @iecare dintre cititorii mei particip' &ntrEun -oc &n care sinele con*tient, egotic, pretinde c' nu *tie ceea ce sinele &ntreg cu siguran(' *tie Din moment ce egoEul este o parte a sinelui &ntreg, el trebuie s' fie con*tient de asemenea cuno*tiin(e %ns', datorit' focaliz'rii sale intense asupra realit'(ii fizice, el pretinde c' nu *tie, pFn' &n momentul cFnd se simte capabil a folosi informa(ia &ntrEo manier' fizic' A*adar, voi ave(i acces la sinele interior 2u sunte(i deloc separa(i de propriul suflet sau entitate 0goEul prefer' s' se considere cFrmaciul, vorba vine, deoarece el este cel care se preocup' &n mod direct cu tumultoasele m'ri ale realit'(ii fizice, care se manifest' uneoriH *i nu vrea s' fie distras de la aceast' sarcin' %ntotdeuna e+ist' canale psihologice sau psihice care trimit informa(ii &nainte *i &napoi prin variatele nivele ale sinelui, astfel &ncFt egoEul accept' f'r' nici o &ntrebare informa(iile *i datele necesare din regiunile interioare ale personalit'(ii De fapt, pozi(ia sa depinde &ntrEo mare m'sur' de acceptarea tacit' a datelor interioare ;u alte cuvinte, egoEul, sinele e+terior pe care &l considera(i ca fiind sinele vostru, &*i men(ine siguran(a *i aparentul controlH deoarece straturile interioare ale personalit'(ii voastre, &l sus(in &n mod constant, asigur' operarea corpului fizic *i men(in leg'turile cu multitudinea de stimuli, care vin atFt din factorii e+teriori cFt *i din cei interiori Sufletul sau entitatea nu este diminuat', ci este &mbog'(it' prin intermediul re&ncarn'rilor, prin e+isten(a *i e+perien(a &n realit'(iile probabile 4 ceva ce voi e+plica mai tFrziu

69

2umai fiindc' voi ave(i o viziune foarte limitat' despre propria voastr' entitate, insista(i asupra faptului c' ea este aproape steril' &n singularitatea sa %n interiorul corpului vostru e+ist' milioane de celule, dar voi v' considera(i corpul ca fiind un vas, pe care &l ave(i &n posesie %ntrEadev'r voi &l forma(i, din interior c'tre e+terior, *i totu*i &l forma(i din substan(a vie, iar fiecare particul' minuscul' are propria sa con*tiin(' vital' 0+ist' grup'ri de materie *i &n mod similar e+ist' familii de con*tiin(', fiecare individualizat' *i avFnd propriul (el, propriile abilit'(i *i poten(ialuri 2u e+ist' limite ale entit'(ii voastreH a*adar, cum poate entitatea sau sufletul vostru s' aib' limite, c'ci limitele lEar &ngr'di *i iEar nega libertatea Deseori sufletul este privit ca *i o piatr' pre(ioas', care va fi prezentat' &ntrEun final ca *i un dar oferit lui DumnezeuH sau este perceput a*a cum unele femei *iEau privit virginitatea 4 ceva nepre(uit care trebuie s' fie pierdutH pierderea lui echivalFnd cu un dar pre(ios oferit receptorului =ulte filozofii sus(in aceast' idee 4 prin care &ntrEun final sufletul va fi returnat unui legiuitor principal, sau va fi dizolvat &ntrEo stare nebuloas', aflat' undeva &ntre e+isten(' *i none+isten(' %n primul rFnd, sufletul este creativ 0l poate fi privit din multe puncte de vedere ;aracteristicile sale pot fi &ntrEo oarecare m'sur' determinate *i &ntrEadev'r ma-oritatea cititorilor mei pot g'si singuri aceste caracteristici, dac' ar fi suficient de motiva(i, *i dac' aceasta ar fi principala lor preocupare Sufletul sau entitatea este ea &ns'*i cea mai motivat', cea mai energizat' *i vital' unitate de con*tiin(' cunoscut' &n orice univers 0a este energie concentrat' &ntrEo m'sur' aproape inimaginabil' 0a con(ine poten(ialuri nelimitate, dar trebuie s' &*i formeze propria identitate *i propriile lumi 0a poart' &n'untrul s'u responsabilitatea &ntregii e+isten(e %n interiorul ei e+ist' poten(ialuri ale personalit'(ii, care se afl' dincolo de &n(elegerea voastr' prezent' Pine(i minte, vorbesc despre propriul vostru suflet sau entitate, cFt *i despre suflet sau entitate &n general .oi sunte(i o manifestare a sufletului vostru ;F(i dintre voi ar vrea s' &*i limiteze realitatea, &ntrega realitate, la e+perien(a pe care o cunoa*te(i &n prezentL .oi face(i acest lucru cFnd v' imagina(i c' sinele vostru prezent, reprezint' &ntreaga voastr' personalitate, sau cFnd insista(i ca identitatea voastr', s' r'mFn' neschimbat' deEa lungul unei nesfFr*ite eternit'(i O asemenea eternitate ar fi &ntrEadev'r moart' %n multe privin(e, sufletul este un Dumnezeu incipientH *i mai tFrziu &n aceast' carte vom vorbi despre Gconceptul de DumnezeuG <entru moment, vom fi preocupa(i cu entitatea sau sufletul, sinele l'rgit care *opte*te chiar acum, &n ungherele ascunse ale e+perien(ei fiec'rui cititor Sper ca prin aceast' carte s' reu*esc s' v' asigur c' sufletul sau entitatea este etern valid', cFt *i s' v' a-ut s' &i sim(i(i realitatea sa profund' din interiorul vostru %n primul rFnd, trebuie s' ave(i o oarecare idee despre propria voastra structur' psihologic' *i psihic' Atunci cFnd &n(elege(i &ntrEo oarecare m'sur' cine *i ce sunte(i voi, v' pot e+plica mult mai clar cine *i ce sunt eu Sper s' v' familiarizez cu acele aspecte profund creative ale e+isten(ei voastre, astfel &ncFt s' le pute(i folosi pentru a v' &mbog'(i &ntreaga voastr' e+perien(' =ul(i indivizi &*i imagineaz' sufletul ca fiind un ego nepieritor, uitFnd c' egoE ul a*a cum &l cunoa*te(i este doar o mic' por(iune a sineluiH &n consecin(', aceast' sec(iune a personalit'(ii este pur *i simplu proiectat' &n afar', vorba vine la infinit Deoarece dimensiunile propriei realit'(i sunt atFt de pu(in &n(elese, conceptele voastre

66

sunt nevoite a fi limitate >i &n ceea ce prive*te GimortalitateaG, omenirea pare a spera la o viitoare dezvoltare a egoEului, opunFnduEse ideii c' o asemenea dezvoltare ar putea implica schimbarea <rin intermediul religiilor, omul afirm' c' &ntrEadev'r are un suflet, f'r' m'car a se &ntreba ce este un sufletH *i deseori pare aEl considera un obiect care se afl' &n posesia sa <ersonalitatea, chiar *i a*a cum o cunoa*te(i voi, se schimb' constant *i nu &ntotdeuna &ntrEo manier' care poate fi anticipat' 4 de fapt, cel mai adesea &ntrEo manier' imprevizibil' .oi insista(i s' v' &ndrepta(i aten(ia asupra similitudinilor, care sunt manifestate prin propriul vostru comportament, *i &n -urul acestora voi construi(i o teorie care afirm' c' sinele urmeaz' un modelH pe care voi &n schimb lEa(i impus asupra sa =odelul pe care lEa(i impus v' impiedic' s' vede(i sinele, a*a cum este el &n realitate .oi proiecta(i acest punct de vedere distorsionat, asupra concep(iei voastre privitoare la realitatea sufletului A*adar, v' gFndi(i la suflet &n lumina unor concep(ii eronate, pe care le men(ine(i chiar *i &n ceea ce prive*te natura sinelui vostru muritor .ede(i, chiar *i sinele muritor este mult mai miraculos *i minunat decFt &l pute(i percepe, dispunFnd de mult mai multe abilit'(i decFt &i da(i credit ;hiar *i atunci cFnd v' gFndi(i la sinele muritor, nu &n(elege(i adev'rata natur' a percep(iei sale *i din acest motiv, cu greu pute(i &n(elege cum percepe sufletul %nainte de toate sufletul percepe *i creaz' %nc' o dat', (ine(i minte c' voi sunte(i un suflet acum %n acest moment sufletul din interiorul vostru percepe %n acest moment, metodele sale de percep(ie sunt acelea*i ca *i cele din perioada de dinaintea na*terii voastre fiziceH *i la fel vor fi *i dup' moartea voastr' fizic' A*adar, dup' moartea fizic' por(iunea interioar' din voi, materialulEsuflet, nu &*i va schimba brusc metodele sale de percep(ie sau caracteristicile <rin urmare, pute(i afla acum ce este sufletul 2u este ceva care v' a*teapt' la moartea voastr' *i nici nu este ceva care trebuie salvat, mFntuit, sau ceva care poate fi pierdut Termenul Gs' &(i pierzi sau s' &(i salvezi sufletulG a fost interpretat gre*it *i distorsionat &ntrEun mod vulgarH deoarece el este partea din voi care este &ntrEadev'r indestructibil' .om aborda aceast' tem' &ntrEo capitol din carte, care trateaz' conceptul de Dumnezeu *i religia A*a cum v' cunoa*te(i propria personalitate E adic' acea por(iune din voi pe care o considera(i cea mai important', partea unic' din voiE ea nu va fi niciodat' distrus' sau pierdut' 0a este o por(iune din suflet 2u va fi &nghi(it' de suflet *i nici *tears' sau sub-ugat' de catre elH pe de alt' parte, nu va putea fi niciodat' separat' de suflet ;u toate acestea, ea este doar un singur aspect al sufletului vostru %n termenii vo*trii, individualitatea voastr' va continua s' e+iste, &n orice mod dori(i s' v' gFndi(i la ea ,ndividualitatea voastr' continu' s' creasc' *i s' se dezvolte, dar cre*terea *i dezvoltarea sa, sunt influen(ate semnificativ de &n(elegerea faptului c' de*i ea este distinct' *i singular', este de asemenea doar o manifestare a sufletului %n m'sura &n care &n(elege acest lucru, ea &nva(' s' &*i sporeasc' creativitatea *i s' foloseasc' acele abilit'(i pe care le de(ine Ar fi mult mai u*or s' v' spun simplu c' individualitatea voastr' continu' s' e+iste *i s' ne limit'm la acest lucru De*i ar fi o &nv'('tur' &ndea-uns de rezonabil', ea a mai fost spus' &n acest mod *i e+ist' pericole &n simplitatea povestirii Adev'rul este c' personalitatea care sunte(i acum *i personalitatea care a(i fost *i ve(i fi 4 &n termenii &n care &n(elege(i timpul 4 toate aceste personalit'(i sunt manifest'ri ale sufletului, ale sufletului vostru

6?

A*adar, sufletul vostru 4 sufletul care sunte(i voiE sufletul din care face(i parte 4 acel suflet este un fenomen cu mult mai creativ *i miraculos decFt a(i presupus vreodat' >i cFnd acest lucru nu este clar &n(eles, cFnd conceptul este diminuat de dragul simplit'(ii, atunci vitalitatea m'rea(' a sufletului vostru nu va putea fi niciodat' &n(eleas' Sufletul vostru de(ine &n(elepciunea, cunoa*terea *i informa(ile care sunt o parte a e+perien(ei tuturor personalit'(ilor voastre, iar voi ave(i acces la aceste informa(ii doar dac' &n(elege(i adev'rata natur' a realit'(ii voastre L'sa(iEm' s' accentuez &nc' o dat' faptul c' aceste personalit'(i e+ist' independent, &n interiorul sufletului *i sunt o parte a lui, fiecare dintre ele fiind liber' s' creeze *i s' se dezvolte ;u toate acestea, e+ist' o comunicare interioar' astfel &ncFt cuno*tiin(ele unei personalit'(i sunt disponibile oric'rei alte personalit'(i 4 nu dup' moartea fizic', ci acum, &n momentul vostru prezent A*a cum am men(ionat mai devreme, sufletul nu este static 0l cre*te *i se dezvolt' chiar prin e+perien(a acelor personalit'(i care &l compun, *i spus cFt mai simplu cu putin(', el este mai mult decFt suma p'r(ilor sale %n realitate nu e+ist' sisteme &nchise %n sistemul vostru fizic, natura percep(iei voastre, v' limiteaz' &ntrEo anumit' m'sur' ideea despre realitate, deoarece voi alege(i &n mod inten(ionat, s' v' &ndrepta(i aten(ia &nspre o GdimensiuneG dat' Dar &n esen(', con*tiin(a nu poate fi niciodat' un sistem &nchis *i toate barierele de o asemenea natur' sunt o iluzie A*adar, sufletul &nsu*i nu este un sistem &nchis Atunci cFnd v' gFndi(i la el, de obicei &l vede(i &n aceast' lumin' E neschimb'tor, o citadel' psihic' sau spiritual' Dar citadelele nu numai c' (in la distan(' invadatorii, ci de asemenea &mpiedic' e+pansiunea *i dezvoltarea 0+ist' multe aspecte foarte dificil a fi e+primate &n cuvinte, deoarece v' este atFt de team' s' nu v' pierde(i sim(ul identit'(ii, &ncFt v' opune(i ideii c' sufletul este un sistem spiritual deschis, un centru puternic de creativitate care se &ntinde &n toate direc(iile E *i totu*i e+act acest lucru este .' spun acest lucru *i &n acela*i timp v' reamintesc faptul c' prezenta voastr' personalitate, nu este niciodat' pierdut' Alt cuvFnt pentru suflet este entitate Dup' cum vede(i, nu este doar o chestiune de a v' oferi o defini(ie a sufletului sau a entit'(ii, deoarece chiar *i pentru a avea o &n(elegere sumar' dintrEo perspectiv' logic', voi ar trebui s' &l &n(elege(i &n termeni spirituali, psihici *i electromagneticiH s' &n(elege(i natura fundamental' atFt a con*tiin(ei cFt *i a materializ'rii <ute(i descoperi intuitiv natura sufletului sau a entit'(iiH *i &n multe privin(e, cunoa*terea intuitiv' este superioar' oric'rui alt tip de cunoa*tere O condi(ie pentru &n(elegerea intuitiv' a sufletului este dorin(a de aEl integra Dac' dorin(a este suficient de puternic', ve(i fi automat condu*i c'tre e+perien(e care se vor finaliza printrEo cunoa*tere subiectiv' vie *i inconfundabil' 0+ist' metode care v' vor a-uta s' face(i acest lucru, *i eu v' voi oferi cFteva c'tre sfFr*itul acestei c'r(i <entru moment, v' prezint un e+erci(iu simplu *i eficient Dup' ce a(i citit pFn' &n acest punct, &nchide(i ochii *i &ncerca(i s' sim(i(i &n'ntrul vostru, sursa puterii propriei respira(ii *i a for(elor vie(ii O parte dintre voi vor reu*i de la prima &ncercare Altora le va trebui mai mult timp Atunci cFnd sim(i(i &n interiorul vostru aceast' surs', &ncerca(i s' vizualiza(i curgerea puterii prin tot corpul vostru fizic, prin degetele de la mFini *i de la picioare, prin porii corpuluiH mergFnd &n toate direc(iile, &n centru aflFnduEv' voi ,magina(iEv' raze continue de lumin' a-ungFnd la voi prin frunzis, prin norii de deasupra,

6$

trecFnd prin centrul p'mFntului, e+tinzFnduEse c'tre col(urile &ndep'rtate ale universului 2u vreau ca acest e+erci(iu s' fie doar simbolic, deoarece de*i el poate &ncepe prin imagina(ie, este bazat pe fapte iar emana(iile din con*tiin(a *i creativitatea sufletului vostru, a-ung &ntrEadev'r &n e+terior 0+erci(iul v' va oferi o oarecare idee despre adev'rata natur', creativitate *i vitalitate a sufletuluiH din care pute(i mai apoi e+trage propria voastr' energie, voi fiind o por(iune unic' *i individualizat' a lui Discu(ia nu este menit' a fi o prezentare ezoteric', f'r' nici un scop practic &n vie(ile voastre de zi cu zi Adev'rul este c' atFt timp cFt ave(i convingeri limitate despre propria voastr' realitate, nu pute(i ob(ine avanta-e din numeroasele voastre abilit'(iH *i &n timp ce ave(i convingeri limitate cu privire la suflet, v' &ndep'rta(i &ntrEo oarecare m'sur' de sursa e+isten(ei *i a creativit'(ii voastre Aceste abilit'(i func(ioneaz' fie c' sunte(i con*tien(i sau nu de ele, dar deseori ac(ioneaz' &mpotriva *i nu cu cooperarea voastr' con*tient'H *i atunci cFnd &ntrEadev'r le folosi(i, sunte(i speria(i, dezorienta(i sau confuzi ,ndiferent de ceea ce a(i fost &nv'(a(i, trebuie s' &n(elege(i c' &n realitate percep(iile nu sunt fizice, &n maniera &n care termenul fizic este de obicei utilizat Dac' v' observa(i &n momentul cFnd percepe(i informa(ii prin alte sim(uri decFt cele fizice, trebuie s' accepta(i c' acesta este modul &n care func(ioneaz' percep(ia Deseori se &ntFmpl' s' ave(i o viziune foarte limitat' despre realitate, astfel &ncFt v' &nsp'imFnta(i de fiecare dat' cFnd percepeti orice e+perien(', care nu se &ncadreaz' &n limitele ei 2u vorbesc doar despre acele abilit'(i care sunt numite &n sens generic Gpercep(ii e+trasenzorialeG Aceste e+periente vi se par a fi de necrezut doar fiindc' pentru o perioad' atFt de lung' de timp, a(i negat e+isten(a oric'ror date, pe care nu leEa(i perceput prin intermediul sim(urilor fizice A*a numita percep(ie e+trasenzorial' v' ofer' doar o idee brut' si distorsionat', a metodelor prin care sinele interior prime*te informatieH dar conceptele construite &n -urul lui, sunt cel pu(in mai aproape de adev'r, prin urmare reprezint' un progres fa(' de ideea c' pute(i percepe doar prin intermediul sim(urilor e+terioare 0ste aproape imposibil s' separa(i o discu(ie despre natura sufletului, de o discu(ie despre natura percep(iei @oarte pe scurt, haide(i s' recapitul'm cFteva chestiuni3 .oi forma(i materia fizic' *i lumea fizic' pe care o cunoa*te(i Despre sim(urile fizice se poate spune c' ele creaz' lumea fizic', deoarece v' for(eaz' s' percepe(i &ntrEo manier' fizic', un cFmp disponibil de energieH *i prin faptul c' impun un model e+trem de specializat, asupra acestei dimensiuni a realit'(ii @olosind sim(urile fizice, nu pute(i percepe realitatea &n alt' manier' Aceast' percep(ie fizic' nu altereaz' &n nici un fel percep(ia nativ', fundamental' *i liber', care este caracteristic' sinelui interiorH ea fiind o parte a sufletului care se afl' &n profunzimea voastr' Sinele interior &*i cunoa*te rela(ia cu entitatea <ute(i spune c' el este o por(iune a sufletului, care ac(ioneaz' ca un mesager &ntre suflet *i prezenta voastr' personalitate Trebuie de asemenea s' &n(elege(i c' de*i folosesc termeni ca GsufletG, GentitateG, Gsine interiorG, Gpersonalitate prezent'G, fac acest lucru doar de dragul convenien(elor, &n realitate ele fiind interconectateH nee+istFnd nici un punct unde una &ncepe *i cealalt' se sfFrse*te <ute(i vedea foarte u*or acest fapt dac' v' gFndi(i la modul &n care psihologii folosesc termenii GegoG, Gsubcon*tientG *i chiar Gincon*tientG ;eea ce pare subcon*tient poate deveni con*tient &n momentul urm'tor O motiva(ie incon*tient' poate fi de asemenea con*tient' la un moment dat ;hiar dac' folosi(i ace*ti termeni,

65

e+perien(a ar trebui s' v' spun' c' &nsu*i cuvintele creaz' separa(ie, care nu e+ist' &n realitate .oi p're(i a percepe e+clusiv prin intermediul sim(urilor fizice, *i totu*i, trebuie doar s' v' l'rgi(i ideile voastre despre realitate, pentru a descoperi c' pFn' *i sinele vostru egotic, va accepta bucuros e+isten(a informa(iilor nonfizice %n timp ce face acest lucru el &*i va schimba automat propriile idei despre natura sa Orice act de percep(ie &l schimb' pe cel care percepe, a*adar sufletul, fiind considerat cel care percepe, trebuie de asemenea s' se schimbe 2u e+ist' diviziuni reale &ntre cel care percepe *i obiectul care aparent este perceput %n multe privinte, lucrul perceput este o ane+' a celui care percepe <oate p'rea ciudat, dar toate procesele sunt mentale, sau dac' prefera(i, procese psihice ;e am spus este o e+plica(ie e+trem de simpl', dar cu toate acestea gFndul creeaz' realitatea Dup' aceea, creatorul gFndului percepe obiectul *i nu &n(elege cone+iunea dintre el *i acel lucru care aparent este separat Aceast' caracteristic' de a materializa gFndurile *i emo(iile &n realitatea fizic', este un atribut al sufletului %n realitatea voastr', aceste gFnduri sunt materializate &n forme fizice %n alte realit'(i, ele pot fi GconstruiteG &ntrEo manier' complet diferit' A*adar, sufletul vostru, ceea ce voi sunte(i, construie*te realitatea voastr' fizic', &n concordan(' cu natura gFndurilor *i a a*tept'rilor pe care le ave(i <rin urmare, pute(i vedea foarte rapid cFt de importante sunt emo(iile voastre subiective Aceast' cunoa*tere 4 c' universul este o &mbinare de idei 4 poate s' v' ofere imediat indicii, care v' vor permite s' v' schimba(i &ntrEo manier' benefic', mediul *i &mpre-ur'rile Atunci cFnd nu &n(elege(i natura sufletului *i nu realiza(i c' gFndurile *i emo(iile voastre formeaz' realitatea fizic', &n acel moment v' sim(i(i neputincio*i &n a o schimba %n capitolele urm'toare ale c'r(ii, sper s' v' ofer cFteva informa(ii practice, care v' vor permite s' v' modifica(i &n mod benefic natura *i structura vie(ii voastre de zi cu zi Sufletul percepe toate e+perien(ele &ntrEun mod direct =a-oritatea e+perien(elor de care sunte(i con*tien(i vin ambalate &n form' fizic', iar voi confunda(i ambala-ul cu e+perien(a *i nu v' gFndi(i s' v' uita(i &n interiorul ei Lumea pe care o cunoa*te(i este una dintre infinitele materializ'ri luate de con*tiin('H *i din acest motiv ea este valid' %ns', sufletul nu are nevoie s' urmeze legile si principiile &ncorporate &n realitatea fizic', *i nici nu este dependent de percep(ia fizic' =odul &n care percepe este orientat spre manifest'ri *i evenimente care sunt mentale *i se afl', vorba vine, sub evenimentele fizice a*a cum le cunoa*te(i voi <ercep(iile sufletului nu sunt dependente de timp, deoarece timpul este un camufla- fizic care nu se aplic' realit'(ii nonfizice %mi este dificil s' v' e+plic cum func(ioneaz' e+perien(a direct', dar v' pute(i imagina c' e+ist' un cFmp total de percep(ie, ne*tiutor fa(' de indici fizici de genul m'rime, culoare, greutate, direc(ie, cu a-utorul c'rora v' e+prima(i percep(iile voastre fizice ;uvintele sunt folosite pentru a povesti o e+perien(', dar evident ele nu sunt e+perien(a pe care &ncearc' s' o descrie 0+perien(a voastr' fizic', subiectiv', este atFt de strFns legat' de gFndirea &n cuvinte, &ncFt v' este aproape imposibil s' v' imagina(i o e+perien(', care nu este e+primat' prin gFnduriEcuvinte Acum, fiecare eveniment de care sunte(i con*tien(i este de-a o traducere a unui eveniment interior, un eveniment psihic sau mental care este perceput direct de c'tre suflet, fiind tradus &n termeni fizici de c'tre por(iunile orientate fizic ale sinelui

6!

2ici nu mai trebuie spus c' sufletul nu necesit' un corp fizic pentru procesele de percep(ieH c' percep(ia nu este dependent' de sim(urile fiziceH c' e+perien(a continu', fie c' voi e+ista(i &n aceast' via(' sau &n altaH c' metodele fundamentale de percep(ie ale sufletului opereaz' &n interiorul vostru, chiar *i &n timp ce citi(i aceast' carte De asemenea, e+perien(a din sistemul fizic este dependent' de o form' fizic' *i de sim(urile fizice 4 &nc' o dat', deoarece acestea interpreteaz' realitatea *i o transpun &n date fizice Anumite indicii ale e+perien(ei directe a sufletului, pot fi ob(inute &nchizFnd temporar sim(urile fizice 4 refuzFnd s' le folosi(i ca metode de percep(ie *i utilizFnd alte metode %ntrEo anumit' m'sur', voi face(i aceste lucruri &n starea de vis, dar chiar *i atunci, &n multe vise, tinde(i a interpreta e+perien(ele &n termeni fizici iluzorii =a-oritatea viselor pe care vi le aminti(i, sunt de o asemenea natur' <ercep(iile sufletului opereaz' relativ nestingherite, la anumite nivele ale somnului .oi be(i, vorba vine, din fFntFna pur' a percep(iei .oi comunica(i cu alte regiuni ale fiin(ei voastre *i cu sursa creativit'(ii Aceste e+perien(e, nefiind traduse &n mod fizic, nu se men(in diminea(a .oi nu vi le aminti(i ca fiind vise Totu*i, visele pot fi formate mai tFrziu &n cursul acelei seri, din informa(ia ob(inut' &n timpul a ceea ce voi numi(i Ge+perien(' &n profunzimeG Acestea nu vor fi traduceri e+acte ale e+perien(ei, ci mai degrab' a naturii culiselor de vis 4 un lucru total diferit Acest nivel specific de con*tiin(', care se manifest' &n starea de somn, nu a fost &nc' localizat de cercet'torii vo*trii %n timpul lui este generat' energie, care face ca starea de vis s' fie posibil' 0ste adev'rat c' visele &i permit sinelui orientat fizic, s' &*i clarifice e+perien(a curent', dar este de asemenea adev'rat c' acea e+perien(' se re&ntoarce mai apoi la componentele sale ini(iale 0a se dezintegreaz', vorba vine <or(iuni din ea sunt re(inute ca date fizice Gdin trecutG, dar &ntreaga e+perien(' se re&ntoarce la starea sa ini(ial' Sufletul e+ist' GeternG, fiind separat de camufla-ul fizic de care ave(i nevoie pentru aEl &n(elege 0+isten(a fizic' este doar o modalitate prin care sufletul alege s' se &mplineasc' ;u alte cuvinte, sufletul *iEa creat o lume pe care voi s' o locui(i *i s' o schimba(i E o sfer' complet' de activitate &n care &ntrEadev'r pot ap'rea noi evolu(ii *i noi forme de con*tiin(' %ntrEun fel, voi v' crea(i &ncontinuu sufletul, la fel cum el v' creeaz' &ncontinuu Sufletul sau alte por(iuni ale sinelui nu sunt niciodat' diminuate Sufletul poate fi perceput ca *i un cFmp de energie electromagnetic', din care voi face(i parte Dac' &l privi(i din aceast' perspectiv', el este un cFmp de energie concentrat' 4 un reactor de probabilit'(i *i ac(iuni probabile care doresc s' fie &mpliniteH o grupare de con*tiin(e nonfizice care se cunosc pe sine ca fiind o identitate <rivi(i &n acest mod3 TFn'ra femeie prin care vorbesc a scris cFndva &ntrEun poem *i citez3 GAce*ti atomi vorbesc *i &*i spun c' sunt numele meuG ;orpul vostru fizic este un cFmp de energie care de(ine o anumit' form', *i atunci cFnd cineva v' &ntreab' care este numele vostru, buzele voastre rostesc silabele lui 4 *i totu*i numele nu apar(ine atomilor *i moleculelor din buzele voastre 2umele are &n(eles doar pentru voi 2u pute(i pune degetul pe propria voastr' identitate, deoarece ea nu se g'se*te &n interiorul corpului vostru ;hiar dac' a(i putea c'l'tori &n interiorul lui, nu a(i putea g'si loca(ia identit'(ii voastre, *i cu toate acestea spune(i GAcesta este corpul meuG *i GAcesta este numele meuG

6#

Dac' chiar *i &n interiorul corpul vostru nu v' pute(i g'si, atunci unde se afl' aceast' identitate care sus(ine c' st'pFne*te celulele *i organele, ca *i cum ar fi ale saleL %n mod evident, identitatea voastr' are o oarecare leg'tur' cu corpul, &ntrucFt nu ave(i nici o problem', &n a distinge corpul vostru de cel al altei persoane, *i &n mod sigur nu &ntFmpina(i probleme &n a distinge &ntre corpul vostru *i un scaun pe care a(i putea sta DintrEo perspectiv' mai cuprinz'toare, identitatea sufletului poate fi privit' din acela*i punct de vedere 0a *tie cine este, *i este mult mai sigur' de singularitatea sa, decFt este sinele fizic fa(' de identitatea lui >i totu*i, unde poate fi localizat' identitatea sufletului, &n interiorul acestui cFmp de energie electromagnetic'L Sufletul &*i regenereaz' toate por(iunile sale *i v' ofer' identitatea voastr', iar atunci cFnd ar trebui &ntrebat G;ine e*tiLG, el ar r'spunde simplu, G0u sunt euG, r'spunzFnd de asemenea *i pentru voi Din perspectiva felului &n care &n(elege(i psihologia, sufletul poate fi considerat o identitate primar', o &mbinare de numeroase con*tiin(e individuale 4 un sine nelimitat, care este totu*i capabil a se e+prima &n multe maniere *i forme, men(inFnduE *i propria sa identitate, propriul Geu suntGH chiar *i atunci cFnd este con*tient c' Geu suntG, poate face parte din alt Geu suntG Sunt sigur c' vi se va p'rea de necrezut, dar adev'rul este c' acest eu sunt este men(inut chiar dac', &n mod figurat vorbind, el ar putea s' se contopeasc' sau s' c'l'toreasc' prin alte asemenea cFmpuri energetice ;u alte cuvinte, se desf'*oar' un schimb &ntre suflete sau entit'(i *i nu e+ist' nici un sfFr*it al posibilit'(iilor, atFt de dezvoltare cFt *i de e+pansiune %nc' o dat', sufletul nu este un sistem &nchis .oi pune(i asemenea limite rigide asupra defini(iilor voastre *i asupra sinelui, deoarece e+isten(a voastr' prezent' este atFt de focalizat' &ntrEo regiune &ngr'dit', &ncFt proiecta(i aceste limite asupra conceptelor voastre despre suflet .' face(i gri-i pentru identitatea voastr' fizic' *i v' limita(i e+pansiunea percep(iei voastre, fiindc' v' este fric' c' nu v' ve(i putea descurca cu un astfel de influ+, p'strFnduEv' &n acela*i timp individualitatea Sufletul nu &i este fric' c' &*i poate pierde identitatea 0l este sigur de sine 0l caut' &ncontinuu 2u &i este fric' de a fi cople*it de e+perien(' sau percep(ie De e+emplu, nu vEa(i teme de telepatie dac' a(i avea o &n(elegere mai ampl', despre natura identit'(ii voastreH c'ci &n spatele acestei gri-i, se afl' nelini*tea c' ea va fi anihilat' de sugestiile *i gFndurile altora 2ici un sistem psihologic *i nici o con*tiin(' nu este &ngr'dit' &n interiorul sistemului vostru, indiferent de aparen(ele care sus(in contrariul A*a cum deseori sEa spus, sufletul este un c'l'torH dar conform paradigmelor voastre, el este de asemenea creatorul tuturor e+perien(elor *i destina(iilor %n timp ce str'bate lumi, el le creeaz' &n mod constant Aceasta este natura adev'rat' a e+isten(ei psihologice, din care voi sunte(i un fragment A*a cum am men(ionat mai &nainte, v' voi oferi mai tFrziu cFteva sugestii practice, care v' vor permite s' recunoa*te(i cFteva dintre abilit'(iile voastre ascunse *i s' le utiliza(i pentru propria dezvoltare, pl'cere *i educa(ie %n esen(', con*tiin(a nu este construit' &n -urul acelor no(iuni de bine *i de r'u, c'rora le acorda(i &n prezent importan(' <rin analogie, nici sufletul nu este Acest lucru nu &nseamn' c' &n sistemul vostru sau &n alte sisteme, nu e+ist' aceste probleme iar binele nu este preferabil r'ului ;i pur *i simplu &nseamn' c' sufletul *tie c' binele *i r'ul sunt manifest'ri ale unei realit'(i mult mai m're(e .reau s' subliniez &nc' o dat', de*i toate acestea sun' complicat atunci cFnd

?7

sunt spuse, ele devin mult mai clare atunci cFnd ve(i &nv'(a &ntrEo manier' intuitiv', s' tr'i(i ceea ce sunte(iH iar dac' nu pute(i c'l'torii &n interiorul corpului vostru fizic pentru a v' g'si identitatea, pute(i c'l'torii prin sinele vostru psihologic 0+ist' mult mai multe minuni care pot fi descoperite prin aceast' e+plorare interioar', decFt pute(i crede pFn' &n momentul cFnd &ncepe(i o astfel de c'l'torie .oi sunte(i un sufletH voi sunte(i o manifestare specific' a unui suflet *i este un nonsens absolut, s' v' gFndi(i c' pute(i r'mFne ignoran(i fa(' de natura fiin(ei voastre <oate c' nu ve(i putea s' e+prima(i clar prin cuvinte ceea ce sim(i(i, dar acest lucru nu va nega &n nici un fel valoarea sau validitatea e+perien(ei care va fi a voastr', de &ndat' ce ve(i &ncepe s' privi(i &n interior %n func(ie de preferin(ele voastre, pute(i numi aceast' e+perien(' o e+plorare spiritual', psihic' sau psihologic' 2u ve(i &ncerca s' v' g'si(i sufletul %n acea privin(', nu este nimic de g'sit 0l nu este pierdut *i voi nu sunte(i pierdu(i ;uvintele pe care le folosi(i poate c' nu vor schimba starea de fond a lucrurilor, dar inten(ia voastr' cu siguran(' o va face

;apitolul 5 Potenialul su)letului

?1

.oi crede(i c' de(ine(i doar o singur' form', adic' cea fizic' pe care o percepe(i De asemenea, vi se pare c' forma voastr' poate e+ista doar &ntrEun singur loc, la un moment dat de timp %ntrEadev'r, voi ave(i aspecte pe care nu le percepe(i *i crea(i diverse tipuri de forme pentru diferite scopuri, chiar dac' nici pe acestea nu le percepe(i, prin intermediul sim(urilor fizice Sim(ul vostru principal al identit'(ii este dat de corpul fizic, prin urmare este e+trem de dificil s' v' imagina(i f'r' el, &n afara lui sau &n orice manier' deconectat de el @orma este rezultatul energiei focalizate *i structura sa este alc'tuit' din imaginiE idee emo(ionale sau psihice, care sunt direc(ionate cu &nsufle(ire ,ntensitatea este foarte important' Dac' ave(i o dorin(' veridic' de a fi altundeva de e+emplu, atunci f'r' a realiza &n mod con*tient acest lucru, poate ap'rea &n acel loc o form' pseudofizic', identic' cu a voastr' Dorin(a va purta urma personalit'(ii *i a imaginii create de voi, chiar dac' nu sunte(i con*tien(i de imaginea sau apari(ia sa &n acea loca(ie De*i aceast' imagineEgFnd nu este &n mod obi*nuit perceput' de alte persoane, este posibil ca &n viitor instrumentele *tiin(ifice s' o poat' percepe O asemenea imagine poate fi perceput' de cei care *iEau dezvoltat folosirea sim(urilor interioare Orice activitate mental' intens' 4 un gFnd sau o emo(ieE nu va fi construit' doar &ntrEo manier' fizic' sau pseudofizic', ci &ntrEo oarecare m'sur', va purta de asemenea urma personalit'(ii, care a conceputEo &n momentul ini(ial 0+ist' multe asemenea forme incipiente sau latente <entru a v' a-uta s' v' face(i o idee despre ce vorbesc, vEa(i putea gFndi la ele ca fiind imagini fantom', sau imagini umbr', desi acestea sunt doar ni*te analogii 0le sunt forme aflate &n fundalul materiei, care nu au ap'rut complet &n realitatea fizic' cunoscut' de voiH dar cu toate acestea sunt suficient de veridice, pentru a fi construite %ntrEadev'r, dac' leEa(i putea vizualiza, leEa(i considera ca fiind reale De fapt, fiecare individ trimite frecvent &n e+terior asemenea imaginiEcopie ale sale, de*i gradul de materializare a lor poate s' difere, unele dintre forme nefiind atFt de clare Totu*i, ele nu sunt simple proiec(ii sau imagini GplateG 0le au un efect specific asupra atmosferei *i se Gmaterializeaz'G &ntrEo manier' dificil de e+plicat, de*i &n anumite momente pot coe+ista cu obiecte *i forme fizice, sau pot fi chiar suprapuse peste acestea %n acest caz, e+ist' o interac(iune specific', un interschimb care se desf'*oar' sub percep(ia fizic' De e+emplu, pute(i avea o dorin(' subit' de a sta lFng' un ('rm iubit, &ndep'rtat *i totu*i familiar Aceast' dorin(' intens' ar ac(iona mai apoi ca un miez de energie, proiectat de mintea voastr' &n e+terior, fiinduEi oferit o form' creat' de voi Locul pe care lEa(i vizualizat ar atrage mai apoi forma, care sEar plasa instantaneu acolo Acest lucru se &ntFmpl' foarte des %n circumstan(e normale ea nu ar putea fi v'zut' <e de alt' parte, dac' dorin(a ar fi mai intens', miezul energetic ar fi mai mare *i o por(iune din propriul vostru flu+ al con*tiin(ei va fi transmis formeiH astfel &ncFt pentru moment, a(i putea sim(i &n camer' un aer s'rat, sau ve(i percepe diferit mediul &n care se g'se*te aceast' pseudoimagine ,ntensitatea percep(iei va varia semnificativ @orma voastr' fizic' este rezultatul unei intense focaliz'ri emo(ionale 0nergia fantastic' a psihicului vostru, nu numai c' a creat corpul vostru fizic, ci &l *i men(ine 0l nu este un obiect continuu, de*i vi se pare a fi &ndea-uns de stabil atFt timp cFt e+ist' ;u toate acestea, el este

?)

&ntrEo stare de continu' pulsa(ie *i datorit' naturii energiei *i a construc(iei sale, corpul comut' &n dou' pozi(ii3 deschis *i &nchis 0ste dificil a e+plica acest lucru *i momentan nu este absolut necesar s' &n(elege(i motivele acestei pulsa(iiH dar chiar *i &n mod fizic, voi Gnu sunte(i aiciG la fel de des pe cFt Gsunte(i aiciG ,ntensitatea *i focalizarea voastr' emo(ional', creeaz' formele aflate &n afara corpului vostru fizic, iar durata *i gradul lor de materializare, sunt influen(ate de intensitatea ini(ial' a emo(iei A*adar, spa(iul vostru este umplut cu forme incipiente, suficient de veridice, aflate &n spatele structurii obi*nuite a materiei, pe care o percepe(i De fapt, aceste proiec(ii sunt trimise constant &n afar' Dnele dintre instrumentele *tiin(ifice mai sofisticate ar ar'ta clar, nu numai e+isten(a unor asemenea forme, ci *i a vibra(ilor situate &n variate cFmpuri de intensitate, care &ncon-uar' obiectele fizice pe care le percepe(i <entru a clarifica mai mult lucrurile, uita(iEv' la orice mas' din camera voastr' 0a este fizic', solid' *i o percepe(i usor Acum, de dragul unei analogii, imagina(iEv' c' &n spatele mesei se afl' &nc' o mas', asem'n'toare dar mai pu(in fizic', *i &n spatele acesteia &nc' una *i &nc' una &n spatele aceleia, fiecare dintre ele fiind mai dificil a fi perceput', disp'rFnd &n invizibilitate ,ar &n fa(a mesei se afl' o mas' e+act ca aceasta, dar mai pu(in fizic' decFt masa Greal'G 4 ultima, la rFndul ei avFnd o succesiune de mese chiar mai pu(in fizice, mese care se proiecteaz' &n e+terior >i la fel pentru fiecare latur' a mesei Tot ceea ce vi se arat' &n mod fizic, e+ist' de asemenea &ntrEo alt' form' pe care nu o percepe(i .oi percepe(i doar realit'(iile care ating un anumit GnivelG, atunci cFnd par a fuziona &n materie De fapt, ele e+ist' &ntrEo manier' valid' *i &n alte dimensiuni 0+ist' de asemenea realit'(i care sunt Grelativ mai valideG decFt a voastr'H &n compara(ie *i strict pentru o analogie de e+emplu, masa voastr' ar p'rea nefocalizat', asem'n'toare acelor mese neclare pe care ni le imagin'm Astfel, a(i obtine un fel de Gsupermas'G Sistemul vostru de realitate nu este unul format din cea mai puternic' focalizare a energiei <ur *i simplu el este cel &n care voi sunte(i conecta(i, o parte integrant' a lui Din acest motiv &l percepe(i A*adar, alte por(iuni ale voastre care nu intr' &n aten(ia voastr' con*tient', sunt localizate &n ceea ce a(i putea numi un supersistem de realitate, &n care con*tiin(a &nva(' s' manipuleze *i s' perceap' concentr'ri de energie mult mai puterniceH *i &ntrE adev'r s' construiasc' GformeG de o natur' diferit' ,deea voastr' despre spa(iu este foarte distorsionat', deoarece din punctul vostru de vedere, spa(iul este pur *i simplu locul unde nu poate fi perceput ceva 0vident, el con(ine toate tipurile de fenomene, care aparent nu produc nici un efect asupra mecanismelor voastre de percep(ie Acum, &n diferite ocazii *i &ntrEo oarecare m'sur', v' pute(i conecta la aceste sisteme 4 *i face(i intermitent acest lucru, de*i &n multe cazuri e+perien(a acestor cone+iuni este pierdut', deoarece nu este &nregistrat' &n mod fizic NFndi(iEv' &nc' o dat' la forma pe care a(i trimisEo pe malul m'rii De*i ea nu a fost echipat' cu sim(urile voastre fizice, &ntrEo oarecare m'sur', ea a fost capabil' a percepe A(i proiectatEo f'r' s' v' da(i seama, prin intermediul unor legi pe deplin naturale @orma sEa construit prin intensitatea dorin(ei voastre emo(ionale ,maginea proiectat' &*i urmeaz' apoi propriile legi ale realit'(ii *i &ntrEo oarecare m'sur', &ntrEun grad mai mic decFt al vostru, are o con*tiin('

?9

@olosind din nou o analogie, voi sunte(i trimi*i &n afar' de c'tre un suprasine, care *iEa dorit foarte mult e+isten(a &n form' fizic' 2u sunte(i o marionet' a acestui suprasine .oi v' ve(i urma propriile linii de dezvoltare *i prin intermediul unor mi-loace mult prea comple+e pentru a fi e+plicate aici, ve(i &mbog'(ii e+perien(a suprasinelui *i natura realit'(ii sale De asemenea, voi v' asigura(i propria dezvoltare *i sunte(i capabili a accesa abilit'(iile suprasinelui 2iciodat' nu ve(i fi absorbi(i de sinele care astfel prezentat pare atFt de superior A*a cum am men(ionat mai &nainte, datorit' faptului c' e+ista(i, voi trimite(i proiec(ii ale voastre 2u e+ist' nici un sfFr*it al realit'(ii con*tiin(ei *i nici a mi-loacelor de materializare a sa >i nici nu e+ist' vreun sfFr*it al tuturor dezvolt'rilor posibile, pentru fiecare identitate <ermite(iEmi s' clarific &nc' o dat' ceea ce am spus3 <rezenta voastr' personalitate, a*a cum v' gFndi(i la ea, este &ntrEadev'r GnepieritoareG *i dup' moarte continu' s' creasc' *i s' se dezvolte Am men(ionat &nc' o dat' acest aspect &n mi-locul discu(iei noastre, pentru a nu v' sim(i pierdu(i, respin*i sau insignifian(i 0vident, e+ist' un num'r infinit de nuan(e ale tipurilor *i famililor de forme despre care am vorbit Acea energie care este proiectat' de GsuprasineleG nostru, acea scFnteie de unicitate m'rea(' care a condus la na*terea voastr' fizic', acel imbold unicH este similar &ntrEun sens cu vechiul concept al sufletului, e+ceptFnd faptul c' el arat' doar o parte a pove*tii %n timp ce voi continua(i s' e+ista(i *i s' v' dezvolta(i ca o individualitate, sinele vostru &ntreg, sufletul, are un poten(ial atFt de vast, &ncFt el nu poate fi niciodat' e+primat complet printrEo singur' personalitateH a*a cum am e+plicat sumar &n capitolul precedent Acum, prin intermediul intensei focaliz'ri emo(ionale, voi pute(i crea *i proiecta o form' c'tre o alt' persoan', care o poate percepe mai apoi Ac(iunea poate fi &ndeplinit' &n mod con*tient sau incon*tientH *i acest aspect este destul de important Discu(ia nu prive*te a*a zisa forma astral' 4 ea fiind ceva complet diferit ;orpul fizic este materializarea formei astrale Acea form' nu p'r'se*te corpul pentru o perioad' mai lung' de timp *i nu este cea care este proiectat', &n cazurile asem'n'toare analogiei malului m'rii, folosit' mai devreme %n prezent voi sunte(i centra(i nu numai &n corpul vostru fizic, ci *i &n interiorul unor frecven(e specifice de evenimente, pe care le interpreta(i ca fiind timp 0+ist' simultan *i &ntrEo form' la fel de valid', atFt alte perioade istorice, precum *i o multitudine de personalit'(i care se re&ncarneaz' %nc' o dat', pur *i simplu nu sunte(i conecta(i la aceste frecven(e <ute(i *tii ce sEa &ntFmplat &n trecut *i pute(i avea o istorie, deoarece conform regulilor -ocului acceptate de voi, crede(i c' numai trecutul poate fi perceput, nu *i viitorul Dac' regulile -ocului ar fi diferite, a(i putea avea istorii ale viitorului &n prezent %n alte nivele de realitate, regulile -ocului sunt schimbate ;onform paradigmelor voastre, dup' moarte sunte(i mai liberi spre a percepe .iitorul apare la fel de limpede ca *i trecutul ;hiar *i acest lucru este oarecum complicat, deoarece nu e+ist' doar un singur trecut .oi accepta(i ca fiind reale numai anumite manifest'ri ale evenimentelor *i le ignora(i pe cel'lalte Am men(ionat evenimentele 0+ist' de asemenea trecuturi probabile, situate &n afara &n(elegerii voastre .oi alege(i o parte dintre ele *i le percepe(i ca fiind singurele posibile, ne&n(elegFnd c' leEa(i selectat dintrEo varietate infinit' de evenimente

?6

0vident, e+ist' viitoruri probabile *i prezenturi probabile %ncerc s' vorbesc despre ele &n termenii vo*trii, deoarece trebuie s' &n(elege(i c' &n esen(', GtrecutG, GprezentG *i GviitorG au la fel de mult sens din punctul de vedere al e+perien(ei reale, pe cFt au cuvintele GegoG, Gcon*tientG, sau Gincon*tientG .oi nu sunte(i doar un fragment a altor sineEuri independente, fiecare dintre ele centrat &n propria realitate, ci ave(i de asemenea o rela(ie interdependent' cu ele Datorit' acestei rela(ii, e+perien(a voastr' nu trebuie s' fie limitat' de c'tre mecanismele fizice de percep(ie <ute(i ob(ine cuno*tiin(e care apar(in acestor sineEuri independente <ute(i &nv'ta s' v' &ndrepta(i aten(ia dincolo de realitatea fizic', s' &nv'(a(i metode noi de percep(ie care v' vor permite s' v' l'rgi(i conceptele voastre privitoare la realitate, *i s' v' &mbog'(i(i foarte mult e+perien(a 2umai deoarece voi crede(i c' e+perien(a fizic' este singura valid', nu v' trece prin minte s' c'uta(i *i alte realit'(i Telepatia *i clarviziunea v' pot oferi indicii, asupra altor modalit'(i de a percepeH *i voi sunte(i de asemenea implica(i &n e+perien(e specifice, atFt &n perioada cFt sunte(i tre-i, cFt *i atunci cFnd dormi(i A*a numitul flu+ al con*tiin(ei este pur *i simplu un flu+ mic de gFnduri, imagini *i impresii, care face parte dintrEun flu+ mult mai profund, ce reprezint' m'rea(a voastr' e+perien(' *i e+isten(' .oi v' petrece(i ziua e+aminFnd acest mic flu+, *i astfel sunte(i hipnotiza(i de curgerea sa *i captiva(i de mi*carea sa Aceste flu+uri ale percep(iei *i con*tiin(ei se desf'*oar' simultan, f'r' ca voi s' le observa(iH *i totusi ele sunt o parte din voi, reprezentFnd aspecte, evenimente, ac(iuni *i emo(ii, toate valideH iar &n alte dimensiuni ale realit'(ii, voi lua(i parte la ele .oi sunte(i la fel de mult implica(i &n aceste realit'(i, precum sunte(i &n cea &n care vEa(i &ndreptat aten(ia voastr' principal' ;a *i o regul', &n timp ce sunte(i &n &ntregime preocupa(i de corpul *i sinele vostru fizic, v' &ndrepta(i aten(ia c'tre flu+ul con*tiin(ei care pare a fi &n rezonan(' cu el Aceste alte flu+uri ale con*tiin(ei sunt conectate cu formeEsine pe care nu le percepe(i ;u alte cuvinte, corpul este doar o manifestare a ceea ce sunte(i &ntrEo realitate, deoarece &n alte realit'(i voi de(ine(i forme diferite G.oiG nu sunte(i separa(i de aceste flu+uri alternative ale con*tiin(ei *i doar intensitatea aten(iei voastre, nu v' permite s' le accesa(i, sau s' accesa(i evenimentele asociate lor %n schimb, dac' v' gFndi(i la flu+ul con*tiin(ei voastre ca fiind transparent, atunci pute(i &nv'(a s' v' uita(i prin interiorul lui c'tre acele flu+uri, care e+ist' &n alte dimensiuni ale realit'(ii <ute(i &nv'(a s' strapunge(i flu+ul actual *i s' le percepe(i pe cele care ruleaz' &n paralel ,deea este c' v' limita(i e+perien(a la sinele pe care &l cunoa*te(i, doar dac' dori(i acest lucru *i dac' nu &n(elege(i c' acel sine nu reprezint' &ntreaga voastr' identitate Deseori v' conecta(i f'r' s' *ti(i la aceste flu+uri ale con*tiin(ei 4 deoarece ele sunt o parte a aceluia*i curs al identit'(ii voastre A*adar, toate sunt interconectate Orice demers creativ v' angreneaz' &ntrEun proces de cooperare, &n care &nv'(a(i s' accesa(i aceste flu+uri *i s' reveni(i la con*tiin(a normal', avFnd o percep(ie multidimensional', mai e+tins' decFt cea perceput' din acel flu+ limitat al con*tiin(ei, cel cu care sunte(i familiariza(i Din acest motiv marea creativitate este multidimensional' Originea sa nu &*i are sursa &ntrEo singur' realitate ci &n mai multe, *i este nuan(at' cu multiplicitatea acelor tr's'turi =area creativitate &ntotdeuna pare mai m'rea(' decFt dimensiunea *i realitatea sa pur fizic' %n contrast cu a*a numitul obi*nuit, ea apare aproape ca o intruziune 0a taie r'suflarea O asemenea creativitate &i aminte*te fiec'rui om de propria sa realitate

??

multidimensional' A*adar, cuvintele Gcunoa*teEte pe tine &nsu(iG, &nseamn' mult mai mult decFt au presupus vreodat' ma-oritatea persoanelor %n momentele de solititudine, pute(i deveni con*tien(i de aceste flu+uri ale con*tiin(ei De e+emplu, &n anumite momente, pute(i auzi cuvinte sau vedea imagini, care par a fi deconte+tualizate fa(' de gFndurile voastre %n func(ie de educa(ia, convingerile *i fundalul vostru, le pute(i interpreta &n orice variant' posibil' Din acest motiv, ele pot provenii din mai multe surse ;u toate acestea, &n multe ocazii voi nu sunte(i aten(i atunci cFnd v' conecta(i la aceste flu+uri ale con*tiin(ei, deschizFnd temporar un canal c'tre nivelele de realitate, &n care cel'lalte por(iuni din voi sunt prezente Dnele dintre acestea sunt gFnduri, despre ceea ce voi a(i numi un sine aflat &ntrEo alt' re&ncarnare, &ntrEo alt' perioad' istoric' %n func(ie de &nclina(iile voastre, suple(ei psihice, curiozit'(ii *i dorin(ei pentru cunoa*tere, pute(i Gintra &n contactG cu un eveniment &n care un sine probabil este implicat ;u alte cuvinte, pute(i deveni con*tien(i de o realitate mult mai m'rea(', decFt cea pe care o cunoa*te(i acum, *i pute(i folosi abilit'(i despre care nici nu *tia(i c' le ave(i <uteti fi absolut convin*i c' propria voastr' con*tiin(' *i identitate, nu este dependent' de lumea &n care v' &ndrepta(i acum aten(ia Dac' toate acestea nu ar fi adev'rate, nu a* scrie acum aceast' carte *i voi nu a(i citiE o Aceste e+perien(e ale voastre se desf'*oar' cu u*urin(', fie c' voi sunte(i tre-i sau dormi(i, dar &n timp ce sunte(i tre-i &n mod frecvent le bloca(i %n starea de vis voi sunte(i mult mai con*tien(i de ele, de*i e+ist' un proces final al visului care deseori se suprapune peste acele e+perien(e psihologice *i psihiceH *i din p'cate, ceea ce v' aminti(i &n mod obi*nuit, este doar versiunea final' a visului %n aceast' versiune, e+perien(a fundamental' este convertit' pe cFt posibil &n termeni fizici A*adar, ea este distorsionat' <rocesul final de retu*are nu este realizat de straturile profunde ale sinelui, ci este mai mult decFt vEa(i a*tepta, un proces con*tient Dn mic punct de vedere ar putea e+plica ceea ce vreau s' v' arat Dac' nu vre(i s' v' aminti(i un vis specific, voi &n*iv' cenzura(i memoria sa la nivele apropriate de con*tiin(a normal' @oarte des v' pute(i surprinde &n momentul cFnd renun(a(i inten(ionat la memoria unui vis <rocesul de retu*are apare aproape la acela*i nivel, de*i nu &n totalitate Datorit' acestuia, e+perien(a fundamental' este pe cFt posibil camuflat' &n form' fizic' Acest lucru nu este realizat deoarece vre(i s' &n(elege(i e+perien(a, ci fiindc' refuza(i s' o accepta(i ca fiind &n esen(' nonfizic' 2u toate visele sunt de o asemenea natur' Dnele vise se desf'*oar' &n zone fizice sau mentale, care sunt apropiate de activit'(iile voastre zilnice *i &n acest caz nu este necesar vreun proces de camuflare ;u toate acestea, &n zonele profunde ale e+perien(ei somnului E acelea care &n parantez' fie spus, nu au fost &nc' descoperite de c'tre cercet'tori &n a*a zisele laboratoare ale viselor 4 voi sunte(i &n comunicare cu alte por(iuni ale identit'(ii voastre *i cu alte realit'(i &n care &*i au e+isten(a %n aceaste st'ri voi lucra(i la &ndeplinirea unor scopuri, care pot s' fie sau s' nu fie &n acord cu interesele voastre, a*a cum le cunoa*te(i voi .oi &nv'(a(i, studia(i, v' -uca(i, *i nu sunte(i deloc adormi(i, a*a cum v' gFndi(i la acest termen Sunte(i foarte activi Sunte(i implica(i &n munca de profunzime, &n provoc'rile e+isten(ei Acum, l'sa(iEm' s' subliniez faptul c' voi nu sunte(i pur *i simplu incon*tien(i <'re(i a fi a*a, deoarece ca *i o regul', diminea(a nu (ine(i minte nimic din toate

?$

acestea %ntrEo anumit' m'sur' unii oameni sunt con*tien(i de asemenea activit'(i *i e+ist' metode care v' vor permite s' vi le reaminti(i 2u vreau s' minimalizez importan(a st'rii normale de con*tiin('H de e+emplu cea &n care citi(i aceast' carte Dup' cFte sEar presupune voi sunte(i tre-i, de*i atunci cFnd sunte(i &n aceast' stare, v' odihni(i mult mai mult, decFt atunci cFnd sunte(i &n a*a numita stare nocturn' incon*tient' %n acea stare v' &n(elege(i &ntrEo mare m'sur' propria realitate, *i sunte(i liberi s' folosi(i abilit'(iile din timpul zilei, pe care leEa(i ignorat sau negat Spus foarte simplu, &n starea de somn con*tiin(a voastr' deseori p'r'se*te corpul .oi comunica(i cu persoanele pe care leEa(i cunoscut &n alte nivelele ale realit'(ii, dar dincolo de acest lucru v' men(ine(i *i v' revitaliza(i &n mod creativ propria imagine fizic' .oi procesa(i e+perien(a de zi cu zi, o proiecta(i &n ceea ce crede(i c' este viitorul *i alege(i dintrEun numar infinit de evenimente probabile, pe acelea pe care le ve(i materializa &n manier' fizic'H &ncepFnd procesele mentale *i psihice, care le vor aduce &n realitatea tridimensional' %n acela*i timp, voi trimite(i aceste informa(ii tuturor celorlalte por(iuni ale identit'(ii voastre, ea fiind prezent' &n realit'(i complet diferiteH *i &n acela*i timp primi(i informa(ii importante de la acele por(iuni .oi nu pierde(i contactul cu sinele vostru din starea de trezie, ci pur *i simplu nu v' concentra(i asupra lui .' &ndrepta(i aten(ia &n alt' parte %n timpul zilei voi inversati procesul @olosind o analogie, dac' vE a(i uita la sinele vostru de zi cu zi dintrEo alt' perspectiv', a(i putea descoperi c' acel sine fizic din starea de trezie este la fel de ciudat, precum considera(i c' este sinele din starea de somn ;u toate acestea, analogia nu va sta &n picioare, pur *i simplu deoarece acest sine din starea de somn, este mult mai bine informat decFt sinele din starea de trezire, cel de care sunte(i atFt de mFndrii Aparenta separare nu este arbitrar' *i nici nu este impus' cu for(a asupra voastr' 0a este pur *i simplu cauzat' de stadiul actual al dezvolt'rii voastre *i &ntrE adev'r variaz' =ul(i oameni fac e+cursii &n alte realit'(i 4 vorba vine &noat' prin alte flu+uri ale con*tiin(ei, iar aceasta este o parte obi*nuit' a vie(ii lor Dneori apar pe*ti ciuda(i &n aceste apeQ %n termenii vo*trii, evident c' eu sunt unul dintre ace*tia, &notFnd prin alte regiuni ale realit'(ii *i observFnd o dimensiune a e+isten(ei, care este mai degrab' a voastr' decFt a mea A*adar, e+ist' canale care leag' aceste flu+uri ale con*tiin(ei, *i ele sunt simbolice pentru e+perien(ele psihice *i psihologiceH c'l'torii care pot fi realizate atFt din dimensiunea mea, cFt *i din a voastr' ,ni(ial, Ruburt, Joseph *i eu am facut parte din aceea*i entitate, sau identitate global'H a*adar, simbolic vorbind, e+ist' curen(i psihici care ne unesc Toate acestea fuzioneaz' &n ceea ce a fost deseori comparat cu un ocean de con*tiin(', o fFntFn' din care (F*nesc toate realit'(iile Teoretic, dac' &ncepe(i de la o con*tiin(', le pute(i g'si pe toate cel'lalte Deseori egoEul func(ioneaz' ca *i un barier' care ascunde alte percep(ii 4 nu deoarece acesta este rolul lui, sau fiindc' natura lui cere ca el s' se comporte &ntrEo asemenea manier', sau fiindc' aceasta este func(ia sa principal'H ci pur *i simplu deoarece vou' vi sEa spus c' scopul unui ego este mai degrab' de a restrFnge, decFt a e+tinde De fapt, voi v' imagina(i egoEul ca fiind o por(iune foarte slab' a sinelui, o por(iune care trebuie s' se apere &mpotriva altor regiuni mai puternice, persuasive *i &ntrEadev'r mult mai periculoaseH a*adar lEa(i antrenat spre a purta ochelari de cal, &mpotriva &nclina(iilor sale naturale

?5

0goEul nu vrea s' &n(eleag', s' interpreteze realitatea fizic' *i s' rela(ioneze cu ea 0l vrea s' v' a-ute s' supravie(ui(i &n e+perien(a voastr' fizic', dar punFnd ochelari de cal asupra lui, &i limita(i percep(ia *i fle+ibilitatea sa nativ' Apoi, deoarece el este infle+ibil, spune(i c' aceasta este func(ia *i caracteristica sa natural' 0l nu poate rela(iona cu o realitate, pe care nu &l ve(i l'sa s' o perceap' .' poate fi de foarte pu(in a-utor s' supravie(ui(i, atunci cFnd nu &i permite(i s' &*i foloseasc' abilit'(iile, pentru a descoperi acele condi(ii reale &n care trebuie s' opereze .oi &i pune(i ochelari *i apoi spune(i c' nu poate s' vad'

;apitolul ! So(nul. /isele +i con+tiina


<ersoanele difer' &n functie de cantitatea de somn de care au nevoie, *i nici o pilul' nu le va permite vreodat' s' se dispenseze complet de somn, deoarece prea mult' munc' este realizat' &n aceast' stare ;u toatea acestea, ea ar putea fi mult mai eficient &ndeplinit', mai degrab' &n dou' perioade de somn de durate mai reduse, decFt &n una singur' Dou' perioade de 9 ore ar fi suficiente pentru ma-oritatea persoanelor, cu condi(ia s' fie oferite sugestii adecvate &nainte de somn 4 sugestii care vor asigura completa recuperare a corpului %n multe cazuri de e+emplu, 17 ore de somn sunt de fapt dezavanta-oase, generFnd o lene a min(ii *i a corpului >i &n ceea ce priveste spiritul, el a fost departe de corp pentru o perioad' prea lung' de timp, efectul fiind o pierdere par(ial' a fle+ibilit'(ii musculare La fel cum cFteva gustari u*oare ar func(iona mult mai bine decFt 9 mese principale, cFteva perioade scurte de somn ar fi mult mai eficiente decFt o perioad'

?!

e+tins' Ar fi ob(inute *i alte beneficii Sinele con*tient *iEar aminti mai mult din aventurile sale din starea de vis, iar gradual, acestea vor fi ad'ugate totalit'(ii e+perien(ei, a*a cum egoEul se gFnde*te la ea Datorit' acestor perioade de somn mai frecvente *i mai scurte, se vor ob(ine vFrfuri mai ridicate ale concentr'rii con*tiente *i o re&noire mai stabil' a activit'(iilor fizice *i psihice SEar ob(ine o folosire mai economic' a energiei *i de asemenea o utilizare mai eficient' a nutrimentelor ;on*tiin(a, a*a cum o cunoa*te(i, va deveni mai fle+ibil' *i mai mobil' Acest lucru nu va conduce la o estompare a con*tiin(ei sau a concentr'rii %n schimb, fle+ibilitatea sporit' ar conduce la o perfec(ionare a concentr'rii con*tiente Aparenta distan(' dintre sinele din stare de trezie *i cel care doarme, este &n general o consecin(' a diviziunii de func(ii, cei doi fiind &n mare m'sur' separa(i E o perioad' de timp fiind alocat' primului, iar o perioada mai mare de timp celuilalt Datorit' folosirii voastre a timpului ei sunt (inu(i separat ,ni(ial, viata voastr' con*tient' a urmat lumina zilei %n prezent, datorit' luminii artificiale, acest' nevoie nu mai este necesar' 0+ist' alte oportunit'(i pe care nu le e+ploata(i, oportunit'(i care pot fi folosite datorit' tehnologiei voastre A dormi toat' ziua *i a munci toat' noaptea nu este deloc solu(ia, ci este pur *i simplu inversarea obiceiurilor voastre prezente Ar fi mult mai eficient s' v' &mp'r(i(i cele )6 de ore &ntrEun mod diferit De fapt, e+ist' multe varia(ii care ar fi mai bune decFt sistemul vostru actual ,deal, dormind ? ore &ntrEo singur' sesiune ob(ine(i beneficii ma+ime, *i tot ce dep'*e*te acest timp nu este atFt de folositor ;ei care au nevoie de mai mult somn, ar putea dormi s' zicem &nc' ) ore <entru al(ii, o sesiune de somn de 6 ore *i dou' somnule(e adi(ionale ar fi foarte avanta-oase Dac' &i oferi(i sugestii corecte corpului, el se poate recupera &n -um'tate din timpul pe care &l acordati acum somnului %n orice caz, este mult mai &nvior'tor *i eficient s' ave(i corpul fizic activ mai degrab' decat inactiv, pentru s' zicem !E17 ore .oi vEa(i antrenat con*tiin(a pentru a urma anumite modele, care nu &i sunt &n mod necesar naturale, *i ele m'resc sentimentul alien'rii dintre sinele treaz *i cel care viseaz' %ntrEo anumit' m'sur', voi v' droga(i corpul cu sugestii, astfel &ncFt el crede c' trebuie s' doarm' un numar specific de ore &ntrEo sesiune Animalele dorm atunci cFnd sunt obosite *i se trezesc &ntrEo manier' mult mai natural' Dac' aceste modele ar fi schimbate, a(i avea o memorie mult mai bun' a e+perien(elor voastre subiective, iar corpul vostru ar fi mult mai s'natos %n total, *ase pFn' la opt ore de somn ar fi suficiente 4 urmFnd modelele de somn e+puse mai sus ;hiar *i cei care cred c' au nevoie de mai mult somn, ar vedea c' nu au nevoie, cu condi(ia s' nu fie consumat tot timpul de somn &ntrEo singur' sesiune Ar fi &nt'rit &ntregul sistem fizic, mental *i psihic Distan(ele dintre sineEuri nu ar fi atFt de accentuate =unca fizic' *i mental' ar deveni mai u*oar' iar corpul *iEar primi perioade constante de re&mprosp'tare *i odihn' ;a *i o regul', el trebuie s' a*tepte, indiferent de condi(ia &n care se afl', cel pu(in 1$ ore Datorit' unor reac(ii chimice care au loc &n timpul st'rii de vis, s'n'tatea corpului ar fi &mbun't'(it' iar acest program specific ar fi de asemenea de a-utor, &n tratarea schizofrenieiH *i &n general ar a-uta persoanele care sufer' de depresie, sau pe cei cu instabilit'(i mentale De asemenea, sim(ul vostru al timpului ar deveni mai pu(in rigid *i riguros Abilit'(ile creative ar fi accelerate, iar marea problem' a insomniei ar fi &n general

?#

dep'*it' 4 deoarece cei care au aceast' problem', se tem de lunga perioad' de timp &n care con*tiin(a, a*a cum se gFndesc ei la ea, pare a fi anihilat' Atunci cFnd v' trezi(i ar trebui s' lua(i mici mese sau gust'ri Aceast' metod' de alimenta(ie *i de somn ar a-uta foarte mult, la ameliorarea diverselor dificult'(i ale metabolismului, *i de asemenea la dezvoltarea abilit'(ilor psihice sau spirituale Din mai multe motive, activitatea fizic' din timpul nop(ii are un efect diferit asupra corpului, decFt activitatea fizic' din timpul zilei, *i &n mod ideal amFndou' efecte sunt necesare %n anumite perioade din timpul nop(ii, ionii negativi din aer sunt mai puternici sau mai numero*i decFt &n timpul zileiH iar activitatea din acest timp, &n mod specific o plimbare sau mi*care &n aer liber, ar fi foarte benefic' pentru s'n'tate <entru persoanele grav bolnave, perioada de dinaintea zorilor reprezint' un punct critic ;on*tiin(a a fost plecat' din corp pentru o perioad' prea mare de timp, iar o asemenea con*tiin(' care se &ntoarce, are dificult'(i &n a se confrunta cu mecanismul corpului bolnav Din acest motiv, este dezavanta-oas' practica din spitale, prin care se ofer' medicamente pacien(ilor, pentru a dormi complet noaptea %n multe cazuri, con*tiin(a care se &ntoarce are dificult'(i &n a prelua &nc' o dat' corpul bolnav De asemenea, deseori aceste &ngri-iri medicale &mpiedic' anumite cicluri necesare ale st'rii de vis, cicluri care pot a-uta corpul s' se recuperezeH con*tiin(a devenind apoi foarte dezorientat' Dnele sep'r'ri dintre diferite por(iuni ale sinelui, nu sunt &n esen(' necesare, ci sunt rezultatul obiceiurilor *i convenien(elor %n trecut de e+emplu, de*i nu e+istau lumini electrice, somnul nu era lung *i ne&ntrerupt, deoarece locurile &n care se dormea nu erau atFt de sigure ;hiar *i &n timp ce dormea, omul pe*terilor era &n stare de alert' fa(' de pr'd'tori =isterioasele aspecte ale nop(ii din &mpre-urimi, &l (ineau par(ial vigilent Deseori el se trezea *i cerceta &mpre-urimile, sau propriul ad'post 0l nu dormea perioade lungi de somn, a*a cum face(i voi %n schimb, perioadele sale de somn erau de dou' sau de trei ore, &ntinse deEa lungul nop(ii de la asfin(it pFn' &n zorii zilei, alternFnd cu perioade &n care starea de aten(ie *i activit'(iile sale, se desf'*urau &n ritm alert De asemenea, el se furi*a afar' pentru a c'uta mFncare, atunci cFnd spera c' prad'torii s'i dormeau Acest lucru a avut ca efect o mobilitate a con*tiin(ei, care &ntrEadev'r &i asigura supravie(uirea sa fizic' *i acele intui(ii pe care leEa recep(ionat &n starea de vis, au fost re(inute *i folosite &n starea de trezie =ulte boli sunt pur *i simplu cauzate de aceast' separare impus' de voi, de aceste lungi perioade de inactivitate ale corpului *i de concentrarea prelungit' a aten(iei voastre, fie &n realitatea din starea de trezie, fie &n cea de vis ;on*tiin(a voastr' normal' poate beneficia de e+cursii *i odihne &n aceste alte dimensiuni ale realit'(ii, &n care intra(i atunci cFnd dormi(iH iar a*a numita con*tiin(' din timpul somnului, de asemenea va beneficia de e+cursii frecvente &n starea de trezie Aduc &n discu(ie aceste chestiuni, deoarece schimb'rile &n modelele voastre de zi cu zi, cu siguran(' ar conduce la o &n(elegere sporit' a naturii sinelui <or(iunile personalit'(ii care viseaz', vi se par neobi*nuite nu numai datorit' faptului c' nu v' focaliza(i aten(ia con*tient' asupra lor, ci *i deoarece le aloca(i por(iuni opuse din ciclul circadian <e cFt posibil, voi le separa(i @'cFnd acest lucru, voi (ine(i separate abilit'(ile intuitive, creative *i psihice de abilitatiile fizice, obiective *i manipulative 2u are nici o importan(' cFte ore de somn crede(i c' ave(i nevoie .Ear fi mult mai bine dac' a(i dormi cFteva perioade mai scurte, astfel avFnd nevoie de mai pu(in timp <erioada cea

$7

mai mare de somn ar trebui s' fie noaptea Dar &nc' o dat', eficien(a somnului este mic*orat' *i dezavanta-at' dupa o perioad', ce dep'*e*te $ pFn' la ! ore de inactivitate fizic' A*a cum am men(ionat, func(iile hormonilor *i fluidelor corpului, &n mod special a proceselor glandelor suprarenale, ar func(iona cu o mult mai mare eficien(', dac' aE (i alterna perioadele de activitate cu cele de somn Dzura corpului ar fi minimizat' *i puterile regenerative ar fi folosite la ma+im Ar beneficia atFt cei cu un metabolism ridicat, cFt *i cei cu unul sc'zut ;entrii psihici ar fi activa(i mult mai frecvent, iar &ntreaga identitate a personalit'(ii, ar fi mult &nt'rit' *i men(inut' Astfel ob(inuta mobilitate *i fle+ibilitate a con*tiin(ei, ar spori aten(ia con*tient' iar nivelurile de oboseal', ar r'mFne sub pragul de pericol SEar ob(ine un echilibru fizic *i mental mult mai bun Asemenea programe pot fi adoptate cu u*urin(' ;ei care lucreaz' de diminea(a pFn' dup'Eamiaza, pot dormi de la 6 la $ ore pe sear' E &n conformitate cu varia(ile individuale E plus un somn dup' cin' .reau s' fie clar, orice dep'*e*te o perioad' de $E! ore de somn continuu, func(ioneaz' &mpotriva voastr' *i de e+emplu, o perioad' de 17 ore de somn poate fi foarte dezavanta-oas' Atunci cFnd v' trezi(i, nu v' sim(i(i deloc odihni(i ci stor*i de energie Astfel, nu sunte(i prea responsabili Dac' nu &n(elege(i c' &n perioadele de somn con*tiin(a voastr' p'r'se*te corpul vostru, atunci tot ce am spus pFn' acum va fi lipsit de sens ;on*tiin(a voastr' se &ntoarce din cFnd &n cFnd, pentru a verifica mecanismele fizice, iar con*tiin(a simpl' a atomilor *i moleculelor E con*tiin(a corporal'E este &ntotdeuna al'turi de corpH a*adar el nu este neocupat ;u toate acestea, por(iunile intens creative ale sinelui, p'r'sesc corpul pentru perioade mai lungi de timp, atunci cFnd dormi(i Dnele cazuri de comportament puternic nevrozat, sunt o consecin(' a obiceiurilor voastre prezente de a dormi %ntrEo anumit' m'sur', putem vorbi *i despre mersul &n timpul somnului ;on*tiin(a vrea s' se &ntoarc' &n corp, dar a fost hipnotizat' de ideea c' nu trebuie s' trezeasc' corpul 0nergia sistemului nervos aflat' &n e+ces, preia controlul *i declan*eaz' activitatea muscular', deoarece corpul *tie c' a fost inactiv pentru prea mult timp *i altminteri pot ap'rea crampe musculare severe Acela*i lucru se aplic' *i obiceiurilor voastre de a mFnca3 supralimentanduEv' *i apoi &nfometFnduEv' (esuturile 0le au efecte asupra naturii con*tiin(ei voastre, a creativit'(ii *i puterii voastre de concentrare @'r' e+agerare, voi v' &nfometa(i corpul &n timpul nop(ii *i &l &mb'trFni(i &n mod prematur, neoferinduEi mFncare &n aceste ore lungi Toate acestea se resfrFng asupra puterii *i naturii con*tiin(ei voastre =Fncarea ar trebui &mp'r(it' luFnd &n considerare totalitatea celor )6 de ore *i nu doar orele din starea de trezie 4 adic', dac' modelele de somn ar fi schimbate, dup' cum am sugerat, voi a(i mFnca de asemenea *i &n timpul unor ore nocturne A(i mFnca mult mai pu(in la orice Gmas'G dat' %n termeni fizici, mentali *i psihici, cantit'(i mai mici de mFncare, administrate mult mai frecvent ar avea un efect mai benefic, decFt obiceiurile voastre actuale SchimbFnd modelele de somn, sEar schimba automat modelele de a lua masa A(i vedea c' sunte(i o identitate mult mai unificat' De e+emplu, a(i deveni mult mai con*tien(i de abilit'(ile voastre telepatice *i pre*tiente *i nu a(i sim(i separa(ia profund', dintre sinele treaz *i cel care viseaz' Sim(ul alien'rii ar disp'rea De asemenea, ar cre*te e+perimentarea pl'cerii naturii, deoarece &n general voi sunte(i nefamiliariza(i cu timpul nop(ii A(i putea profita mult mai mult de pe urma

$1

cuno*tiin(elor intuitive, pe care le recep(iona(i &n starea de vis, iar ciclul dispozi(iilor voastre nu ar oscila atFt de brusc, cum de multe ori se &ntFmpl' .Ea(i sim(i mai siguri *i mai comfortabil, pe toate planurile vie(ii voastre <roblemele senilit'(ii ar fi de asemenea reduse, deoarece stimulii psihici nu ar fi minimaliza(i, pentru o perioad' atFt de lung' de timp ,ar con*tiin(a, cF*tigFnd aceast' fle+ibilitate sporit', ar cunoa*te mai mult din propriul sim( al bucuriei 0ste foarte bine *tiut c' &n starile de somn e+ist' fluctua(ii ale con*tiin(ei *i vigilen(ei Dnele perioade de activit'(i ale viselor, &ntrEadev'r se suprapun peste cFteva st'ri de trezie 0+ist' de asemenea fluctua(ii &n con*tiin(a normal treaz', ritmuri de activitate intens', urmate de perioade mai pu(in active ale con*tiin(ei 1ine&n(eles, unele st'ri de trezie sunt foarte asem'n'toare cu st'rile de somn 0le sunt interconectate, astfel &ncFt deseori schimb'rile de ritm trec neobservate Aceste fluctua(ii ale con*tiin(ei sunt acompaniate de schimb'ri &n organismul fizic %n perioadele mai lene*e ale con*tiin(ei din starea de trezie, este prezent' o lips' a concentr'rii, &ntrEo anumit' m'sur' o &ntrerupere a stimulilor, o cre*tere a accidentelor *i &n general un tonus corporal mai sc'zut Datorit' obiceiurilor voastre de a dormi o perioad' de somn e+tins', urmat' de o perioad' lung' &n care sunte(i tre-i, nu profita(i de aceste ritmuri ale con*tiin(ei .Frfurile sunt &ntrEo oarecare m'sur' netezite, sau chiar trec neobservate ;ontrastele bruste *i eficien(a ridicat' a con*tiin(ei natural treze, sunt foarte rar folosite Acum, v' ofer tot acest material deoarece el v' a-ut' s' &n(elege(i *i s' folosi(i abilit'(iile pe care le de(ine(i ;ere(i prea mult de la con*tiin(a voastr' normal treaz', netezind ritmurile accelerate sau lente ale activit'(iilor voastre, cerFnduEv' uneori s' fi(i la tura(ie ma+im', cFnd de fapt v' afla(i &ntrEo perioad' minim', negFnduEv' marea mobilitate a con*tiin(ei care v' este disponibil' Sugestiile privind obiceiurile de somn oferite mai devreme &n acest capitol, vor conduce la o folosire mai natural' a acestor ritmuri .Frfurile vor fi e+perimentate mult mai frecvent ;oncentrarea va fi sporit', problemele vor fi v'zute mult mai clar *i capacit'(iile de &nv'(are vor fi folosite mai bine Datorit' aceastei perioade prelungite oferit' con*tiin(ei &n starea de trezie, f'r' perioade de odihn', se acumuleaz' &n sFnge chimicale care sunt desc'rcate &n somn 0le determin' corpul s' fie lene* *i blocheaz' concentrarea con*tient' Lunga perioad' de somn cu care vEa(i obi*nuit devine apoi necesar' Dn cerc vicios este astfel format %n timpul nop(ii, acest lucru for(eaz' apari(ia unor suprastimul'ri, crescFnd efortul pe care corpul trebuie s' &l depun'H determinFnduEl s' realizeze continuu, pe o perioad' e+tins' de timp, purific'ri fizice care &n mod ideal pot fi &ndeplinite, &n timpul unor perioade mai scurte de odihn' 0goEul se simte amenin(at de Gperioada e+tins' de absen('G pe care trebuie s' o adopte, devine prudent fa(' de somn *i &*i impune bariere &mpotriva st'rii de vis =ulte dintre acestea sunt cFt se poate de artificiale O aparent' dualitate este rezultatul unei ne&ncrederi, din partea sinelui din starea de trezie fa(' de cel'lalt sine O mare cantitate de material creativ cu valoare practic', este pierdut &n proces <rocedurile men(ionate mai sus ar permite un acces sporit la asemenea informa(ii, iar sinele din starea de trezie ar fi mult re&mprosp'tat De e+emplu, simbolismul din vise ar ap'rea cu o claritate sporit', *i nu ar fi pierdut datorit' multelor ore pe care le acorda(i acum somnului Ar beneficia *i for(a muscular' SFngele ar fi cur'(at mult mai eficient, decFt atunci cFnd corpul st' &ntins pentru atFtea ore ;el mai important, sEar produce o comunicare mult mai bun', &ntre straturile subiective ale sinelui, un sim( crescut al securit'(ii *i &n special &n cazul copiilor, o dezvoltare timpurie a abilit'(iilor creative

$)

O con*tiin(' clar', luminoas', puternic' *i ordonat' necesit' frecven(e perioade de odihn', pentru ca eficien(a sa s' fie men(inut', *i pentru a interpreta corect realitatea Altfel, ea distorsioneaz' ceea ce percepe ;urele de odihn' sau de somn, adic' perioade foarte lungi de somn, au fost folositoare &n unele cazuri terapiei, nu deoarece ele sunt &n sine avanta-oase, ci fiindc' sEau adunat atFt de multe to+ine &n corp, &ncFt asemenea perioade &ndelungate devin necesare Datorit' obiceiurilor voastre, procesele de &nv'(are sunt foarte mult stFn-enite, deoarece e+ist' anumite perioade &n care con*tiin(a rezoneaz' cu &nv'(area, *i totu*i voi &ncerca(i s' for(a(i &nv'(area &n acele nerecunoscute perioade minime Abilit'(iile creative *i psihice sunt pur *i simplu &mpinse &n fundal, datorit' faptului c' impune(i aceast' diviziune artificial' Astfel se creaz' o dualitate, care influen(eaz' toate activit'(iile voastre %n anumite cazuri voi v' for(a(i s' dormi(i atunci cFnd con*tiin(a voastr', sEar putea afla &n unul din punctele sale ma+ime Apropo, aceasta este perioada de dinaintea zorilor %n anumite ore ale dup'Eamiezii, con*tiin(a se afl' la un nivel scazut *i necesit' re&mprosp't'ri, care &i sunt &n schimb negate De e+emplu, dac' stadiile con*tiin(ei din starea de trezie ar fi e+aminate, a*a cum sunt &n prezent e+aminate st'rile de somn, voi aE(i putea descoperi un domeniu mult mai vast, al activit'(iilor specifice acestei st'ri Anumite stadii intermediare sunt complet ignorate %n multe cazuri, se poate spune c' &ntrEadev'r con*tiin(a fluctueaz' *i variaz' &n intensitate De pild', ea nu este ca *i o raz' continu' de lumin' ;on*tiin(a are multe caracteristici, unele dintre ele fiind cunoscute de voi Totu*i, multe dintre ele nu sunt atFt de evidente, deoarece &n momentul de fa(', v' folosi(i con*tiin(a &ntrEo asemenea manier', &ncFt percep(iile sale se &nf'(i*eaz' &ntrEo alt' form' decFt cea Gnatural'G ;u alte cuvinte, voi sunte(i con*tien(i de propria voastr' con*tiin(', prin intermediul propriului organism izic 2u sunte(i atFt de con*tien(i fa(' de propria voastr' con*tiin(', atunci cFnd nu opereaz' prin intermediul corpului, a*a cum se &ntFmpl' &n unele st'ri din afara corpului sau &n st'ri disociate ;aracteristicile con*tiin(ei sunt acelea*i indiferent dac' voi v' afla(i, &n corp sau &n afara lui =a+imul *i minimul intensit'(ii con*tiin(ei despre care am vorbit, sunt &ntrEo anumit' m'sur' prezente &n toate con*tiin(ele, indiferent de forma pe care o adopt' dup' moarte %n esen(', natura con*tiin(ei voastre de dup' moarte nu este diferit', de cea de acum, de*i pute(i s' nu fi(i con*tien(i fa(' de multe din caracteristicile sale ;hiar dac' sEar putea s' nu &n(elege(i acest lucru, con*tiin(a voastr' este telepatic' *i pre*tient' %n timpul somnului, atunci cFnd deseori presupune(i c' sunte(i incon*tien(i, pute(i fi mult mai con*tien(i decFt sunte(i acum, *i pute(i folosi abilit'(i ale con*tiin(ei, pe care &n starea de trezie nu le accepta(i ca fiind reale A*adar, voi le &ndep'rta(i din e+perien(a voastr' con*tient' ;on*tiin(a, a voastr' *i a mea, nu este dependent' de timp *i spa(iu Dup' moarte pur *i simplu ve(i &n(elege puterile sporite ale con*tiin(ei, aflate tot timpul &n interiorul vostru 1ine&n(eles c' le pute(i descoperi *i &nv'(a s' le folosi(i, de vreme ce ele e+ist' Acest lucru v' va a-uta &n e+perien(ele de dup' moarte 2u ve(i fi atFt de uimi(i fa(' de natura reac(iilor voastre, dac' &n prealabil &n(elege(i c', a vostr' con*tiin(' nu numai c' nu este &nchis' &n corpul vostru fizic, dar ea poate crea alte fragmente dup' cum dore*te ;ei care &*i Gidentific' &n mod e+cesivG con*tiin(a cu corpul, pot suferi f'r' nici un motiv, tFn-ind dup' el Dn suflet &ntrEadev'r r't'cit, dac' se gFnde*te c' poate r'mFne &nchis &n corp A*a cum am mai spus mai devreme voi sunte(i un spiritH *i acel spirit are o con*tiin(' ;on*tiin(a apar(ine sufletului, dar cele dou' nu sunt unul *i acela*i lucru

$9

Spiritul &*i poate deschide sau &nchide con*tiin(a <rin natura sa, con*tiin(a poate fluctua dar spiritul nu Datorit' cFtorva implica(ii ata*ate lui, nu &mi place &n mod deosebit cuvFntul GspiritG, dar el serve*te scopurilor noastre prin faptul c' sugereaz' o independen(', fa(' de forma fizic' ;on*tiin(a nu se re&mprosp'teaz' &n timpul somnului 0a este doar &ndreptat' &n alt' direc(ie <rivind astfel, con*tiin(a nu doarme *i de*i poate fi &nchis', ea nu este asem'n'toare unei surse de lumin' %nchiderea ei nu o anihileaz', la fel cum o lumin' dispare atunci cFnd un comutator este ap'sat Drm'rind aceast' analogie, dac' con*tiin(a ar fi ca o lumin' care v' apar(ine, chiar *i atunci cFnd a(i opriEo, tot ar e+ista un fel de semi&ntuneric *i nu un &ntuneric total A*adar, spiritul nu este niciodat' &ntrEo stare de none+isten(', avFnd con*tiin(a anihilat' 0ste foarte important s' &n(elege(i acest lucru =ai devreme am spus c' sunte(i familiariza(i doar cu acele caracteristici ale con*tiin(ei voastre, pe care le folosi(i prin intermediul corpului .' baza(i pe corp pentru a e+prima percep(iile con*tiin(ei voastre .oi ave(i tendin(a de a identifica modalit'(iile de e+presie ale con*tiin(ei voastre, cu corpul fizic ;u toate acestea, con*tiin(ei &i poate fi permis s' se retrag' *i &ntrEo oarecare m'sur', ea &ncepe s' se &ndep'rteze de manifestarea sa fizic' 2u a(i putea fi complet con*tien(i de faptul c' iEa(i permis s' stea &n fundal, pur *i simplu deoarece nu v' pute(i demonstra acest lucru, atFt timp cFt con*tiin(a obiectiv' ar fi prezent' SEar &nsp'imFnta &n mod automat Joseph a e+perimentat diminuarea con*tiin(ei De fapt, acesta poate fi un e+erci(iu &n manipularea con*tiin(ei Apro+imativ acela*i lucru se &ntFmpl' &n apropierea mor(ii, atunci cFnd con*tiin(a &n(elege c' nu se mai poate e+prima prin intermediul corpului Dac' persoana muribund' se identific' &n mod e+cesiv cu corpul, atunci poate intra u*or &n panic', gFndinduEse c' dac' manifest'rile con*tiintei sunt deconectate de corp, ea este pe cale de a fi distrus' O asemenea convingere, o asemenea siguran(' c' &n momentul urm'tor identitatea este pe cale de a fi distrus', este o e+perien(' psihologic' dificil' care poate produce reac(ii nedorite Dup' moartea corpului fizic, v' ve(i g'si con*tiin(a aproape intact', modalit'(ile sale de manifestare fiind mult mai pu(in limitate decFt au fost &nainte Sper ca ceea ce am spus pFn' acum este suficient, pentru ca timp de cFteva capitole s' putem &ncepe a vorbi despre natura e+isten(ei dup' moartea fizic', momentul mor(ii *i moartea fizic' final' de la sfFr*itul ciclului re&ncarna(ional %nainte s' &ncepem totu*i, este important s' &n(elege(i cFteva lucruri despre natura *i comportamentul propriei con*tiin(e

$6

;apitolul # Experiena 4(orii5 Sesiunea 676. 89 iunie 8:9;


;e se &ntFmpl' &n momentul mor(iiL 0ste mult mai u*or a &ntreba decFt a r'spunde %n esen(', chiar *i &n cazul unui accident brusc, nu e+ist' nici un moment specific al mor(ii 0u voi &ncerca s' v' ofer un r'spuns practic, la ceea ce voi crede(i c' este o &ntrebare practic' <entru ma-oritatea oamenilor &ntrebarea &nseamn'3 ;e se va &ntFmpla atunci cFnd corpul meu fizic nu va mai fi &n via('L ;e voi sim(iL .oi mai fi &nc' euL 0mo(iile care mEau impulsionat &n via(', vor mai continua s' fac' acela*i lucruL 0+ist' un iad sau un raiL .oi fi &ntFmpinat de zei sau demoni, du*mani sau persoane &ndr'giteL <entru cei mai multi oameni &ns', &ntrebarea se reduce la3 Atunci cFnd sunt mort, voi mai fi persoana de acum, &mi voi reaminti de cei care &mi sunt dragiL .oi r'spunde &ntreb'rilor &n maniera &n care au fost puseH dar &nainte s' fac acest lucru, e+ist' cF(iva factori aparent impractici despre natura vie(ii *i a mor(ii, factori de care trebuie s' ne ocup'm <entru &nceput, haide(i s' luam &n considerare faptul c' nu e+ist' nici un punct distinct, particular, indivizibil al mor(ii .ia(a este &ntrEo stare de devenire *i moartea este o parte a acestui proces .oi sunte(i &n via(' acum, o con*tiin(' care se cunoa*te pe sine *i &*i e+tinde cogni(ia, de*i este &ncon-urat' de celule moarte sau muribundeH &n via(' &n timp ce atomii *i moleculele din corpul vostru mor *i renasc A*adar, voi sunte(i &n via(' &n mi-locul acestor mor(i simboliceH si de*i nu acorda(i o prea mare aten(ie, &n fiecare moment por(iuni din imaginea voastr' dispar *i sunt &nlocuite %ntrEo anumit' m'sur', voi sunte(i &n via(' acum, &n ciuda multiplelor mor(i *i rena*teri care apar la nivel fizic, &n interiorul corpului vostru Dac' celulele nu ar muri *i nu ar fi &nlocuite, imaginea fizic' nu ar continua s' e+isteH a*adar, &n acest moment, con*tiin(a voastr' fluctueaz' *i imaginea voastr' corporal' este mereu &n schimbare .' pute(i compara con*tiin(a cu un licurici, deoarece chiar dac' vi se pare c' ea este continu', acest lucru nu este adev'rat 0a fluctueaz' de asemenea, de*i nu este niciodat' complet nimicit' %n schimb, focalizarea sa nu este atFt de constant' pe cFt presupune(i A*a cum sunte(i &n via(' &n mi-locul multiplelor voastre mor(i simbolice, &n mod similar, deseori sunte(i Bmor(iC chiar &n mi-locul vie(ii efervescente a con*tiin(ei voastre $?

@olosesc proprii vo*trii termeni aici <rin cuvFntul BmortC vreau s' spun complet necentrat &n realitatea fizic' Spus foarte simplu, con*tiin(a voastr' nu este &n mod fizic &n via(', sau centrat' &n dimensiunea fizic', pentru aceea*i perioad' de timp pe cFt tr'ie*te Acest' afirma(ie poate p'rea confuz', dar sper s' o clarific 0+ist' fluctua(ii ale con*tiin(ei, de*i voi poate c' nu sunte(i con*tien(i de ele Lua(i &n considerare aceast' analogie <entru moment, con*tiin(a voastr' este B&n via('C, centrat' &n realitatea fizic' %n momentul urm'tor este focalizat' &n &ntregime altundeva, &ntrEun sistem diferit de realitate ;onform modului vostru de a gFndi, ea nu este vie ci este Bmoart'C %n momentul urm'tor este din nou B&n via('C, centrat' &n realitatea voastr', dar voi nu sunte(i con*tien(i de momentul de none+isten(', care intervine instant A*adar, sim(ul vostru al continuit'(ii este &n &ntregime construit, din fiecare pulsa(ie a con*tiin(ei Pineti minte c' aceasta este o analogie, a*adar cuvFntul BinstantC nu ar trebui luat ad literam 0+ist' ceea ce poate fi definit' ca fiind o parte interioar' a con*tiin(ei %n acea*i manier', atomii *i moleculele e+ist' astfel &ncFt ei sunt Bmor(iC sau inactivi &n interiorul sistemului vostru, apoi sunt &n via(' sau activiH dar voi nu pute(i percepe momentul lor de none+isten(' Deoarece corpurile voastre *i &ntregul univers fizic sunt compuse din atomi *i molecule, &ntreaga structur' are acelea*i caracteristici ;u alte cuvinte, ea comut' &n pozi(iile deshis *i &nchis, &ntrEun ritm asem'n'tor ritmului respira(iei voastre de e+emplu 0+ist' ritmuri generale si &n cadrul lor o infinitate de varia(ii individuale 4 aproape ca un metabolism cosmic Din aceast' perspectiv', ceea ce voi numi(i a fi moarte, este pur *i simplu introducerea unei durate mai lungi a acelei pulsa(ii, de care nu sunte(i con*tien(i, o pauz' lung' &n alt' dimensiune =oartea, s' zicem a (esuturilor fizice, este doar o parte a procesului vie(ii a*a cum &l cunoa*te(i &n sistemul vostru, o parte a procesului de devenire Si dup' cum *ti(i, din aceste (esuturi va ap'rea o nou' via(' ;on*tiin(a E con*tiin(a uman' 4 nu este dependent' de aceste (esuturi, dar cu toate acestea nu e+ist' nici o form' de manifestare a materiei fizice, care s' nu fie adus' &n e+isten(', de c'tre o por(iune oarecare a con*tiin(ei Atunci cFnd con*tiin(a voastr' individual' a p'r'sit corpul, con*tiin(a simpl' a atomilor *i moleculelor va r'mFneH ambele nefiind anihilate %n situa(ia voastr' prezent', voi v' considera(i &n mod arbitrar a fi dependen(i de o imagine fizic' dat'3 .' identifica(i cu corpul vostru A*a cum am men(ionat mai devreme, pe toat' durata vie(ii, celulele corpului vostru morH *i corpul pe care &l ave(i &n prezent nu con(ine nici o particul' de materie fizic' pe care a avutEo, s' zicem cu zece ani &n urm' Dragii mei cititori, corpul pe care lEa(i avut acum zece ani de zile este mort 0vident c' nu v' sim(iti a fi mor(i, fiind pe deplin capabili a citi aceast' carte prin intermediul ochiilor vo*tri, care sunt forma(i dintrEo materie complet nou' *i diferit' <upilele, pupilele BidenticeC pe care le ave(i &n prezent, nu au e+istat acum zece ani de zile *i totu*i nu pare a e+ista un moment de pauz', &n vederea voastr' .ede(i, acest proces continu' atFt de lin, &ncFt nu sunte(i con*tien(i de el @luctua(iile men(ionate mai devreme sunt atFt de scurte &n durat', &ncFt con*tiin(a voastr' le ignor', *i totu*i percep(ia voastr' fizic', nu pare a umple golul atunci cFnd apare perioada mai lung' de fluctua(ie <rin urmare, aceasta este perioada de timp pe care o percepe(i ca fiind moarte ;eea ce vre(i s' *titi este ce se &ntFmpl', atunci cFnd con*tiin(a voastr' este &ndreptat' &n afara realit'(ii fizice, cFnd pentru moment nu pare a de(ine o imagine proprie

$$

Deoarece fiecare dintre voi este o individualitate, practic vorbind nu e+ist' un singur r'spuns %n general vorbind, e+ist' bine&n(eles un r'spuns care va acoperi aspectele principale ale acestei e+perien(eH tipurile de moarte avFnd o leg'tur' important', cu e+perien(ele prin care trece acea con*tiin(' 0ste implicat' de asemenea dezvoltarea con*tiin(ei &n*i*i, cFt *i abilitatea sa specific' de a manevra e+perien(a ,deile pe care le de(ineti &n leg'tur' cu natura realit'(ii v' vor influen(a semnificativ e+perien(ele voastre, deoarece le ve(i interpreta prin prisma convingerilor pe care le ave(iH a*a cum de e+emplu interpreta(i via(a cotidian', conform ideilor voastre despre ce este posibil *i ce nu este ;on*tiin(a se poate retrage lent sau rapid din corpul vostru, &n func(ie de mai multe variabile %n multe cazuri de senilitate de e+emplu, por(iunile organizate sistematic ale personalit'(ii voastre, au p'r'sit de-a corpul *i &ntFmpin' noi circumstan(e @rica de moarte poate cauza o asemenea panic' psihologic', &ncFt dintrEun sim( al conserv'rii *i al ap'r'rii, voi v' diminua(i con*tiin(a, astfel &ncFt a-unge(i &ntrEo stare de com'H *i v' poate lua ceva timp pFn' s' v' reveni(i O convingere &n focurile iadului v' poate cauza halucina(ii &n care vizualiza(i lumea lui Mades O convingere &ntrEo viziune stereotip' a raiului, v' poate cauza o halucina(ie a lumii de acolo %ntotdeuna v' forma(i propria realitate, conform propriilor voastre idei *i a*tept'ri Aceasta este natura con*tiin(ei &n orice realitate sEar afla >i v' asigur c' asemenea halucina(ii sunt temporare ;on*tiin(a trebuie s' &*i foloseasc' abilit'(iile <lictiseala *i stagnarea unui rai stereotipat, nu va mul(umi pentru prea mult timp con*tiin(a lupt'toare 0+ist' &nv'('tori care v' vor e+plica condi(iile *i circumstan(ele A*adar, nu sunte(i l'sa(i singuri *i nu sunte(i pierdu(i &n &ncFlceala halucina(iilor Dac' dori(i, imediat pute(i &n(elege c', a vostru corp fizic a murit .' ve(i g'si &ntrEo alt' form', o imagine care &ntrEo mare m'sur' vi se va p'rea a fi fizic'H atFt timp cFt nu &ncerca(i s' o manipula(i &n cadrul sistemului fizic %n acel moment, diferen(ele dintre acea form' *i corpul fizic vor deveni evidente Dac' sunte(i convin*i c' a voastr' con*tiin(' este produsul corpului vostru fizic, atunci ve(i &ncerca s' v' ag'(a(i de ea 0+ist' o categorie de personalit'(i, o gard' de onoare, care sunt mereu preg'tite s' asigure suport *i a-utor Aceast' gard' de onoare este format' din fiin(e care sunt &n via(', cFt *i din fiin(e care sunt moarte ;ele care tr'iesc &n sistemul vostru de realitate, ofer' spri-in prin intermediul unei e+perien(e B&n afara corpuluiC, &n timp ce corpul vostru fizic doarme 0i sunt familiariza(i cu proiec(ia con*tiin(ei, cu senza(iile implicate, *i &i ghideaz' pe aceia dintre voi, care nu se vor &ntoarce &n corpul fizic Aceste persoane sunt &n mod special utile deoarece, fiind &nc' angrenate &n realitatea fizic', de(in o &n(elegere mai clar' a sentimentelor *i emo(iilor, care apar atunci cFnd muri(i Asemenea persoane pot sau nu pot avea o memorie a activit'(ii lor nocturne A*adar, e+perien(ele cu proiec(ia con*tiin(ei *i cunoa*terea mobilit'(ii ei, reprezint' un antrenament foarte util pentru e+perien(a mor(ii <ute(i e+perimenta mediul de dup' moarte *i s' vede(i ce e+ist' acolo %n parantez' fie spus, aceasta nu este &n mod necesar o ini(iativ' sumbr' *i nici mediul de dup' moarte nu este deloc a*a Din contr', &n general el este mult mai intens *i mai vesel, decFt realitatea pe care o cunoa*te(i <ur *i simplu ve(i &nv'(a s' v' misca(i &ntrEun mediu nou &n care se aplic' legi diferite, acestea fiind mult mai pu(in limitative decFt cele fizice cu care opera(i acum ;u alte cuvinte, trebuie s' &n(elegeti *i s' folosi(i noile libert'(i Totu*i, aceste e+perien(e vor varia iar chiar *i aceast' stare este una de devenire, deoarece multe persoane &*i vor continua evolu(ia &n alte vie(i fizice Dnele

$5

dintre ele &*i vor dezvolta &n totalitate abilit'(iile &n alte sisteme de realitate, r'mFnFnd pentru o perioad' &n aceast' stare Bintermediar'C <entru aceia dintre voi care sunt lene*i, nu v' pot aduce ve*ti bune3 =oartea nu v' va oferi un loc etern de odihn' %n schimb, dac' aceasta este dorin(a voastr', v' pute(i odihni pentru o perioad' ;u toate acestea, dup' moarte nu numai c' trebuie s' v' folosi(i abilit'(iile, ci va trebui s' vi le asuma(i pe acelea, pe care nu leEa(i folosit &n timpul e+isten(ei voastre precedente Aceia dintre voi care au avut &ncredere &n e+isten(a vie(ii de dup' moarte, se vor obi*nui mult mai u*or cu noile condi(ii ;ei care nu au o asemenea credin(', o pot ob(ine urmFnd e+erci(iile oferite &n aceast' carteH iar dac' sunte(i perseveren(i, &ncrez'tori *i hot'rFti, ele v' vor permite s' v' l'rgi(i percep(ia, c'tre alte dimensiuni ale realit'(ii A*a cum o cunoa*teti voi, con*tiin(a este obi*nuit' cu aceste scurte pauze de none+isten(' fizic' De*i pauzele mai lungi o dezorienteaz' pu(in, ele nu sunt neobi*nuite <entru perioade destul de lungi, atunci cFnd corpul fizic doarme, con*tiin(a deseori p'r'se*te sistemul fizic Dar, ea nefiind &n starea normal' de aten(ie, nu este con*tient' de aceste pauze *i este relativ dezinteresat' de ele Dac' con*tiin(a ar p'r'si corpul pentru aceea*i perioad' de timp, pe cFt se afl' &ntrEo stare normal' de aten(ie, ea sEar considera moart'H deoarece nu *iEar putea e+plica logic pauza de dimensiune *i e+perien(' A*adar, &n starea de somn fiecare dintre voi a(i trecut prin acela*i tip de absen(' a con*tiin(ei, pe care o e+perimenta(i &n momentul mor(ii .oi v' re&ntoarceti &n corp de*i deseori a(i f'cut e+cursii &n alte e+isten(eH a*adar ele nu vi se vor mai p'rea atFt de nefamiliare, pe cFt a(i putea presupune &n prezent 0+perimentele de reamintire a viselor *i alte discipline mentale, care vor fi men(ionate mai tFrziu, vor clarifica aceste lucruri tuturor celor care pornesc pe calea e+erci(iilor sugerate ,mediat dup' moarte pute(i s' fi(i sau s' nu fi(i &ntFmpinat de prieteni sau rude ;a &ntotdeuna, aceasta este o chestiune personal' .oi a(i putea fi mult mai interesa(i de persoane pe care leEa(i cunoscut &n vie(i trecute, decFt de cei care v' sunt aproape &n via(a voastr' actual' Sentimentele voastre reale fa(' de rudele care sunt de asemenea moarte, vor fi reciproc cunoscute 2u e+ist' nici o ipocrizie 2u pute(i pretinde c' iubi(i un parinte care a f'cut foarte pu(ine lucruri, pentru a v' cF*tiga iubirea sau respectul Telepatia func(ioneaz' f'r' distorsiuni &n aceast' perioad' de dup' moarte, a*adar va trebui s' v' confrunta(i cu leg'turile reale, care e+ist' &ntre voi *i toate rudele sau prietenii care v' a*teapt' De e+emplu, pute(i considera c' cineva pe care lEa(i privit a fi un du*man merit' de fapt iubirea *i respectul vostru, astfel &nv'(Fnd s' &l trata(i &n mod corespunz'tor <ropriile voastre motiva(ii v' vor deveni absolut clare ;u toate acestea, ve(i reac(iona fa(' de aceast' claritate conform propriei viziuni 2u ve(i fi automat &n(elep(i dac' nu a(i fost mai &nainte a*a, *i totodat' nu va e+ista nici o cale de a v' ascunde fa(' de emo(iile, sentimentele *i motiva(iile voastre Depinde de voi dac' acceptati sau nu motiva(iile mai pu(in demne, cFt *i dac' &nv'(a(i din ele 0+ist' multe oportunit'(i pentru cre*tere *i dezvoltare, iar metodele de &nv'(are de care pute(i dispune sunt foarte eficiente .oi e+amina(i esen(a e+isten(ei pe care a(i p'r'sitEo *i &nv'(a(i s' &n(elege(i &n ce manier' e+perien(ele voastre, sunt rezultatul propriilor gFnduri *i emo(iiH *i cum sunt influen(a(i al(ii de ele <Fn' cFnd acest' e+aminare nu este terminat', voi nu sunte(i &nc' con*tien(i de aspectele l'rgite ale identit'(ii voastre Atunci cFnd &n(elege(i

$!

semnifica(ia *i sensul vie(ii pe care de abia a(i p'r'sitEo, &n acel moment sunte(i preg'ti(i pentru a accesa &n mod con*tient, cunoa*terea celorlaltor e+isten(e ale voastre .oi deveni(i con*tien(i fa(' de o con*tiin(' e+tins' ;eea ce sunte(i &ncepe s' includ' ceea ce a(i fost &n alte vie(i, *i dac' decide(i acest lucru, pute(i &ncepe s' face(i planuri pentru urm'toarea voastr' e+isten(' fizic' <e de alt' parte, pute(i alege s' intra(i &ntrEun alt nivel de realitate *i apoi s' v' re&ntoarce(i c'tre o e+isten(' fizic' A*a cum v' gFndi(i la con*tiin(a voastr', &nainte de moartea fizic', ea poate p'r'si complet corpul 8Dup' cum am men(ionat mai devreme, nu e+ist' nici un moment precis al mor(ii *i doar de dragul convenien(elor, vorbesc despre el ca *i cum ar e+ista : %n functie de &mpre-ur'ri, con*tiin(a voastr' poate p'r'si organismul fizic &n diverse moduri %n anumite cazuri, organismul &nsu*i este capabil &ntrEo oarecare m'sur' s' func(ioneze, f'r' comenziile sau organizarea care a e+istat mai &nainte ;on*tiin(a simpl' a atomilor, moleculelor, celulelor *i organelor continu' s' e+iste pentru o perioad' oarecare timp, dup' ce con*tiin(a voastr' a p'r'sit corpul Datorit' convingerilor *i nivelului vostru de dezvoltare, este posibil s' v' sim(i(i dezorienta(i 2u m' refer &n mod special la dezvoltarea intelectual' ,ntelectul ar trebui s' mearg' mFn' &n mFn' cu emo(iile *i intui(iileH cu toate acestea, pot ap'rea dificult'(i dac' el se mi*c' prea puternic &mpotriva acestoraH astfel &ncFt con*tiin(a nou eliberat' mai degrab' se ag'(' de ideile sale despre realitatea de dup' moarte, decFt s' &ntFmpine realitatea specific' &n care se g'se*te ;u alte cuvinte, poate nega emo(iile *i chiar s' pun' la &ndoial' independen(a sa fa(' de corp A*a cum am men(ionat mai devreme, un individ poate fi atFt de sigur c' moartea este sfFr*itul tuturor lucrurilor, &ncFt d' uit'rii, de*i temporar, toate cel'lalte aspecte ale realit'(ii %n multe cazuri, imediat dup' p'r'sirea corpului, e+ist' bine&n(eles uimire *i o recunoa*tere a situa(iei De e+emplu, multe &nmormFnt'ri au un oaspete de onoare printre vizitatori, oaspete care &*i prive*te corpul 4 iar nimeni nu se uit' &n ochii cadavrului cu atFta curiozitate *i uimire %n acel moment, apar varia(ii &n comportament, fiecare fiind rezultatul trecutului individual, a cuno*tiin(elor *i a obiceiurilor %mpre-ur'rile &n care o persoan' moart' se va afla, variaz' semnificativ Malucina(iile intense pot forma e+perien(e la fel de reale, pe cFt sunt cele din via(a obi*nuit' .Eam spus c' gFndurile *i emo(iile formeaz' realitatea fizic' *i c' ele construiesc e+perien(a de dup' moarte Acest lucru nu &nseamn' c' acele e+perien(e nu sunt valide, la fel cum nu &nseamn' nici c' via(a fizic' nu este valid' DeEa lungul timpului, au fost folosite diferite imagini, pentru a simboliza o asemenea tranzi(ie dintrEo e+perien(' &n altaH *i multe dintre acestea sunt e+trem de valoroase, prin faptul c' asigur' un cadru de referin(' inteligibil Trecerea rFului Sti+ este una dintre ele =uribunzii se a*teapt' s' treac' prin anumite ritualuri, care sunt realizate &ntrEo manier' mai mult sau mai pu(in organizat' M'r(ile au fost cunoscute &n prealabil La momentul mor(ii, con*tiin(a a halucinat cu &nsufle(ire rFul Rudele *i prietenii de-a mor(i, au intrat &n ritual, care de asemenea a fost o ceremonie profund' pentru ei RFul a fost la fel de real, ca orice alt rFu pe care &l cunoa*teti, la fel de &n*el'tor unui c'l'tor singuratic, care nu are preg'tirea adecvat' %n prea-ma rFului, sE au aflat tot timpul c'l'uze, pentru aEl a-uta pe c'l'tor s' &l traverseze 2u vreau s' spun c' un asemenea rFu este o iluzie .ede(i, simbolul este realitatea ;alea a fost planificat' %n general, aceast' hart' specific' nu mai este folosit' ;ei vii nu *tiu cum s' o citeasc' ;re*tinismul a crezut &ntrEun rai *i un iad, un purgatoriu, o zi a -udec'(iiH prin urmare, la momentul mor(ii, celor care &nc' mai

$#

cred &n aceste simboluri, le este pus' &n scen' o alt' ceremonieH iar c'l'uzele adopt' &nf'(i*area acelor figuri &ndr'gite de sfin(i ;re*tini *i %ngeri Odat' ce sunt stabilite limitele acestui cadru, celor care au murit le este comunicat' adev'rata lor situa(ie, &n termeni pe care s' &i poat' &n(elege =arile mi*c'ri religioase au &ndeplinit acest scop timp de secole, oferinduEi omului un plan pentru a fi urmat A contat prea pu(in faptul c' mai tFrziu, planul a fost privit ca un abecedar al copilului, o carte de instruc(iuni completat' cu pove*ti pline de culoareH deoarece scopul principal a fost atins *i a e+istat foarte pu(in' confuzie %n schimb, e+ist' mai mult' confuzie &n perioadele &n care asemenea idei colective nu sunt men(inuteH iar atunci cFnd via(a de dup' moarte este complet negat', problema este cumva amplificat' 1ine&n(eles, mul(i oameni sunt ferici(i s' descopere c' &nc' sunt con*tien(i Al(ii, trebuie s' &nve(e &nc' o dat' anumite legi ale materializ'rii, deoarece ei &nc' nu realizeaz' poten(ialul creativ al gFndurilor *i emo(ilor avute De e+emplu, un asemenea individ se poate g'si &n 17 medii diferite, &n timpul unei clipiri, neavFnd nici o idee de ce se &ntFmpl' acest lucru 2u va vedea deloc continuitatea *i se va sim(i azvFrlit f'r' motiv, dintrEo e+perien(' &n alta, ne&n(elegFnd c' propriile sale gFnduri, &l propulseaz' printre realit'(i .orbesc despre evenimentele care urmeaz' imediat dup' moarteH deoarece e+ist' *i alte stadii ;'l'uzele vor face parte din halucina(iile voastre *i au inten(ia de a v' a-uta s' ie*iti din eleH dar mai &ntFi trebuie s' v' cF*tige &ncrederea %ntrEo perioad', eu am ac(ionat ca un asemenea ghid, la fel cum &n starea de somn Ruburt urmeaz' acum acela*i drum Din perspectiva c'l'uzei situa(ia este oarecum delicat' deoarece, psihologic vorbind, trebuie utilizat' o ma+im' discre(ie Dup' cum am descoperit, =oise al unui om poate s' nu fie =oise al unui alt om Am ac(ionat ca *i un =oise destul de credibil &n cFteva ocazii 4 *i &ntrEo situatie, de*i pare greu de crezut, unui Arab Apropo, arabul era un persona- foarte interesant, *i pentru a ilustra o parte din dificult'(ile implicate, v' voi povesti despre el Dra evreii, dar era obsedat de ideea c' =oise era mai puternic decFt Alah Timp de ani zile, aceast' idee a fost un p'cat secret &n con*tiin(a sa A petrecut ceva timp la ;onstantinopol &n timpul cruciadelor A fost capturat, a-ungFnd lFng' un grup de turci, care urmau s' fie e+ecuta(i de c'tre cre*tini, &ntrEun mod foarte oribil <entru &nceput, iEau for(at gura *i iEau &ndesat c'rbuni aprin*i A strigat dup' Alah iar apoi &n disperare sporit' dupa =oise, *i &n timp ce con*tiin(a iEa p'r'sit corpul, =oise era acolo 0l a crezut &n =oise mai mult decFt &n Alah, iar eu nu am *tiut decFt &n ultimul moment ce form' voi lua 0ra un b'iat simpatic si &n circumstan(ele date, nu mEa deran-at c' el p'rea a a*tepta o b't'lie pentru sufletul s'u =oise *i Alah urmau s' se lupte pentru el 2u se putea descotorosi de ideea for(ei de*i a murit prin eaH *i nimic nu ar fi putut s' &l conving' s' accepte orice tip de pace, mul(umire sau odihn', pFn' cFnd nu va fi purtat' o b't'lie %mpreun' cu un prieten *i cu alte persoane, am pus &n scen' ceremonia Din nori opu*i, eu *i Alah am strigat preten(iile noastre asupra sufletului s'u 4 &n timp ce el, bietul om, se ghemuia pe p'mFntul de dedesubt De*i v' povestesc cu umor, trebuie s' &n(elege(i c' acele convingeri ale omului au cauzat &ntFmplareaH a*adar, noi am lucrat pentru aEl elibera 0u lEam chemat pe ,ahve, dar f'r' nici un efect, deoarece arabul nostru nu *tia de ,ahve 4 doar de =oise 4 *i lui =oise iEa acordat &ncrederea Alah a scos o sabie cosmic' *i eu iEam incendiatEo, astfel &ncFt a sc'patEo A c'zut pe p'mFnt *i a dat foc (inutului Arabul nostru a mai strigat &nc' o dat' A v'zut legiuni de adep(i &n spatele

57

lui Alah, a*a c' legiuni de adep(i au ap'rut &n spatele meu <rietenul nostru era convins c' unul dintre noi trebuie distrus *i sEa temut grozav s' nu fie el victima %n final, norii opu*i din care am ap'rut sEau apropriat 0u (ineam &n mFn' o t'bli(' pe care scria3 BS' nu uciziC Alah (inea o sabie %n timp ce ne apropriam, am f'cut schimb de obiecte, iar adep(ii no*trii au fuzionat 2eEam apropriat, formFnd imaginea unui sEoEaErEe *i am spus3 B2oi suntem unulC ;ele dou' idei diametral opuse trebuiau s' fuzioneze, altfel omul nu *iEar fi g'sit paceaH *i numai atunci cFnd aceste contrarii au fost unite, am putut &ncepe s' &i e+plic'm situa(ia sa <entru a fi un asemenea ghid este necesar' o disciplin' *i un antrenament foarte temeinic De e+emplu, &naintea evenimentului de-a men(ionat *i sub tutela unui ghid, eu am petrecut multe vie(i ac(ionFnd ca *i o c'l'uz' &n st'rile de somn 0ste posibil ca momentan s' v' pierde(i &n halucina(iile care sunt formate, *i &n asemenea cazuri, un alt &nv'('tor trebuie s' v' scoat' de acolo Deoarece varietatea halucina(iilor &n care pute(i fi implica(i este nesfFr*it', sunt necesare sond'ri delicate ale proceselor psihologice De e+emplu, pute(i lua forma unui animal mort al individului, pe care &l iube*te foarte mult %n mod obi*nuit, toate aceste activit'(i halucinatorii, au loc pentru o perioad' scurt' de timp imediat dup' moarte ;u toata acestea, datorit' antrenamentului *i progresului din vie(ile precedente, unii indivizi sunt pe deplin con*tien(i de circumstan(ele &n care sunt implica(iH iar dac' doresc, dup' o odihn', sunt gata s' progreseze c'tre alte stadii De e+emplu, ei pot deveni con*tien(i de propriile sineEuri re&ncarna(ionale, recunoscFnd rapid personalit'(ile cunoscute &n alte vie(i, dac' ele nu sunt ocupate 0i pot halucina &n mod inten(ionat, sau dac' doresc pot Bretr'iC anumite &ntFmpl'ri din vie(i trecute Dup' acest stadiu, urmeaz' o perioad' de autoEe+aminare, vorba vine o reglare de conturi %n aceast' perioad', indivizii sunt capabili a vedea &ntrega lor performan(', abilit'(ile, punctele slabe *i pot decide dac' se vor &ntoarce sau nu &n e+isten(a fizic' Dn individ poate e+perimenta oricare dintre aceste stadii, *i e+ceptFnd autoe+aminarea, multe pot fi complet evitate Deoarece emo(iile sunt atFt de importante, este foarte folositor s' ave(i prieteni care s' v' &ntFmpine ;u toate acestea, &n multe instan(e ace*ti prieteni au progresat c'tre alte stadii de activitate, *i deseori pentru ca voi s' v' sim(i(i mai increz'tori, o c'l'uz' va lua pentru o vreme &nf'(i*area unui prieten Deoarece ma-oritatea oamenilor cred c' nu v' pute(i p'r'si corpul, &n vie(ile voastre, voi nu ave(i &n mod con*tient e+perien(e &n afara lui Asemenea e+perien(e v' vor familiariza mult mai bine decFt cuvintele, cu o oarecare &n(elegere a situa(iei care va fi &ntFlnit' dup' moarte Pineti minte c' &ntrEo m'sur' semnificativ', e+isten(a voastr' fizic' este rezultatul halucina(iilor colective 0+ist' mari diferen(e &ntre realitatea unui om *i a altuia Dup' moarte, e+perien(ele pe care le tr'i(i sunt pe atFt de organizate, comple+e *i diverse, pe cFt sunt cele cu care sunte(i familiariza(i &n prezent De*i nu realizati care sunt ele, voi v' tr'i(i acum propriile halucina(ii Asemenea halucina(ii despre care am vorbit, aceste &ntFlniri profund simbolice, pot de asemenea ap'rea &n st'rile de somn, atunci cFnd personalitatea se afl' &ntrEun moment de mari schimb'riH ele pot ap'rea &n momentul cFnd anumite idei opuse trebuie unificate, sau cFnd una dintre ele trebuie s' lase loc celeilalte @ie c' se &ntFmpl' &nainte sau dup' moarte, acestea sunt evenimente psihologice *i psihice, cu &nc'rc'tur' foarte puternic'

51

Atunci cFnd apar &n starea de vis, ele pot schimba cursul unei civiliza(ii Dup' moarte, un individ &*i poate vizualiza via(a sub forma unui animal cu care trebuie s' a-ung' la o &n(elegereH iar o asemenea b't'lie sau &ntFlnire are consecin(e vaste, deoarece omul trebuie s' se pun' &n acord cu toate aspectele sale %n orice caz, fie c' halucina(ia se termin' cu el c'l'rind animalul, &mprieteninduEse, domesticinduEl, omorFnduEl sau fiind omorFt de el, orice alternativ' este atent cFnt'rit', iar rezultatele vor afecta dezvoltarea sa viitoare Aceast' Bpunere &n scen'C poate fi adoptat' de cei care pe parcursul vie(ii lor, au acordat prea pu(in' importan(' autoe+amin'rii A*adar, ea este o parte a procesului autoevalu'rii, prin care un indivd &*i reduce via(a la o imagine *i apoi se confrunt' cu ea Aceast' metod' nu este folosit' de toate persoanele Dneori sunt necesare o serie de episoadeR Dnul dintre studen(ii lui Ruburt sEa &ntrebat dac' e+ist' o form' de organizare, &n e+perien(ele care urmeaz' imediat dup' moarte Deoarece aceasta este o &ntrebare pus' de mai multe persoane, m' voi ocupa de ea aici %n primul rFnd, din ce am spus pFn' acum ar trebui s' fie evident faptul c' nu e+ist' o singur' realitate de dup' moarte, ci c' fiecare e+perien(' este diferit' ;u toate acestea, e+ist' o anumit' pla-' &n care se &ncadreaz' aceste e+perien(e individuale 0+ist' de e+emplu, un stadiu ini(ial pentru cei care &nc' sunt foarte centra(i &n realitatea fizic', cFt *i pentru cei care au nevoie de o perioad' de recuperare si odihn' La acel nivel, vor e+ista spitale *i case de odihn' <acien(ii &nc' nu realizeaz' c' nu au nici o problem' %n unele cazuri, ideea de boal' este atFt de puternic', &ncFt acei oameni &*i creaz' via(a &n -urul acestui centru psihologic 0i proiecteaz' condi(iile de boal' asupra noului corp, asa cum au facut si cu vechiul lor corp Lor le sunt oferite diferite tipuri de tratament de o natur' psihic' *i le este comunicat faptul c', starea acelui corp este creat' prin intermediul propriilor convingeri pe care le de(in Acum, mul(i indivizi nu trebuie s' treac' prin aceast' perioad' specific' 2ici nu mai trebuie spus c' spitalele *i centrele de antrenament nu sunt fizice De fapt, ele sunt deseori men(inute de c'l'uze, care realizeaz' planurile necesare Dac' dori(i, pute(i vedea aceast' realitate ca fiind o halucina(ie colectiv' Adev'rul este c' pentru cei care se confrunt' cu acea realitate, evenimentele sunt destul de reale 0+ist' de asemenea *i centre de antrenament %n acestea, natura realit'(ii este e+plicat' &n concordan(' cu abilitatea unui individ, de a o &n(elege *i percepe <entru unele persoane, vor fi &nc' folosite anumite parabole familiare, urmFnd ca acei indivizi s' fie gradual dez&nv'(ati de ele %n aceste centre e+ist' anumite clase, &n care este oferit antrenament, care &i a-ut' pe cei care aleg s' se re&ntoarc' &n mediul fizic ;u alte cuvinte, lor le sunt predate metodele care le vor permite s' transpun' emo(ia *i gFndul, &ntrEo form' fizic' de materializare 2u e+ist' nici o &ntFrziere de timp &ntre ini(ierea acestor gFnduri *i materializarea lor, a*a cum trebuie s' e+iste &n sistemul tridimensional Toate acestea se &ntFmpl' mai mult sau mai pu(in la acela*i nivel, de*i trebuie s' &n(elege(i c' simplific &ntrEo oarecare m'sur' faptele De e+emplu, unii indivizi nu trec printrEo asemenea perioad', *i datorit' dezvolt'rii *i progresului din vie(ile lor trecute, sunt gata s' &nceap' ini(iative mai ambi(ioase Am vorbit mai devreme despre asemenea dezvolt'ri ;F(iva dintre cititoriii mei, probabil nefiind con*tien(i de orice abilitate psihic' proprie, pot crede c' dup' moarte &i a*teapt' o perioad' lung' de antrenament L'sa(iEm' s' v' spun c' toate aceste abilit'(i, nu sunt &n mod necesar con*tiente *i c' o mare parte din ele se

5)

activeaz' &n timpul st'rii de somn, atunci cFnd pur *i simplu nu sunte(i con*tien(i de acest lucru Dup' moarte, pute(i refuza complet s' v' percepe(i ca fiind decedat *i s' continua(i s' v' direc(ionati energia emo(ional', c'tre cei pe care iEa(i cunoscut &n timpul vie(ii De e+emplu, dac' a(i fost obseda(i de un proiect specific, poate c' ve(i &ncerca s' &l duce(i la &ndeplinire 0+ist' tot timpul ghizi care v' vor a-uta s' v' &n(elege(i situa(ia, dar pute(i fi atFt de absorbi(i de ceea ce faceti, astfel &ncFt s' nu le acorda(i aten(ie .oi trata &ntrEun nou capitol subiectul fantomelor <entru moment este suficient s' v' spun c' acele cFmpuri foarte &nc'rcate din punct de vedere emo(ional, cFmpuri &ndreptate &nspre realitatea fizic', v' pot &mpiedica dezvoltarea viitoare Atunci cFnd con*tiin(a voastr' p'r'se*te corpul *i este departe pentru o perioad' de timp, cone+iunea cu corpul este bine&n(eles &ntrerupt' %n st'rile din afara corpului, cone+iunea &nc' se men(ine Dn individ care a murit este posibil s' interpreteze gre*it e+perien(a avut' *i s' &ncerce s' reintre &n cadavru Acest lucru se poate &ntFmpla atunci cFnd personalitatea, sEa identificat aproape e+clusiv cu imaginea sa fizic' Acest lucru nu se &ntFmpl' des Totu*i, &n anumite circumstan(e asemenea indivizi vor &ncerca s' reactiveze mecanismul fizic, panicFnduEse atunci cFnd descoper' &n ce stare se afl' corpul De e+emplu, unii indivizi au plFns lFng' cadavru mult timp dup' ce persoanele &ndoliate au plecat, nerealizFnd c' ei &n*i*i sunt cFt se poate de s'n'to*i E &n timp ce corpul *i organele poate c' au fost foarte bolnave Ace*ti indivizi sunt ca un cFine care roade un os ;ei care nu *iEau perceput con*tiin(a a fi echivalent' cu corpul fizic, descoper' c' este mult mai u*or s' &l p'r'seasc' %ntrEun mod destul de ciudat, cei care au urFt corpul, descoper' c' sunt foarte atra*i de el Toate aceste circumstan(e pot s' apar' sau s' nu apar', totul fiind &n func(ie de individul implicat ;u toate acestea, dup' p'r'sirea corpului fizic, voi ve(i a-unge imediat &n alt corp Acesta are aceea*i structur' cu cea a corpului vostru din proiec(iile astraleH *i &nc' o dat' permite(iEmi s' v' reamintesc c' &n fiecare noapte, voi p'r'si(i pentru un timp corpul, &n timpul somnului Aceast' form' vi se va p'rea a fi fizic' Totu*i, ea nu va fi v'zut' de cei care &nc' se afl' &n corpul fizic <oate face acelea*i mi*cari pe care le face(i acum &n visele voastre <rin urmare, ea poate s' zboare, s' treac' prin obiecte solide, fiind controlat' &n mod direct de c'tre voin(a voastr'H ducFnduEv' dintrEo loca(ie &n alta E a*a cum percepe(i voi conceptul de loca(ie Dac' v' &ntreba(i ce face m'tu*a Sall/ &n <oughKeepsie, 2eI JorK, atunci v' ve(i proiecta instant acolo Totu*i, ca *i o regul', nu pute(i manevra obiectele fizice 2u pute(i ridica o lamp' sau arunca o farfurie Acest corp va intra imediat &n posesia voastr', dar nu este singura form' pe care o ve(i avea <rin urmare, aceast' imagine corporal' nu este una nou' De*i nu o percepe(i, ea este &mbinat' cu corpul vostru fizic <entru o perioad' de timp dup' moarte, ea va fi singurul corp de care sunte(i con*tien(i =ult mai tFrziu *i la multe alte nivele, &n func(ie de alegerile voastre con*tiente, ve(i &nv'(a pFn' la urm' s' adopta(i numeroase forme %ntrEun fel, voi face(i acum acest lucru, transpunFnd ad literam dar &n mod incon*tient, e+perien(a voastr' psihologic', gFndurile *i emo(iile, &n obiecte fizice <ute(i descoperi c' dup' moarte, &n momentul &n care v' imagina(i ca fiind un copil, brusc adopta(i forma copilului din trecut <rin urmare, pentru o perioad' determinat' de timp, voi pute(i

59

manipula aceast' form'H astfel &ncFt ea s' retr'iasc' orice e+perien(' pe care a(i avutE o, &n momentul &n care sEa aflat &n leg'tur' cu forma voastr' fizic', din precedenta re&ncarnare <ute(i muri la vFrsta de !7 de ani *i dup' moarte s' v' gFndi(i la tinere(ea *i vitalitatea pe care a(i avutEo la )7 de ani, descoperind apoi c' forma corpului sEa schimbat, pentru a corespunde acelei imagini interioare Dup' moarte, ma-oritatea indivizilor aleg o imagine mai matur', imagine care de obicei este &n concordan(' cu vFrful abilit'(iilor fizice, indiferent de vFrsta la care vFrful fizic a fost atins %n schimb, al(ii aleg s' adopte forma pe care au avutEo &ntrEun moment anume din via(a lor, atunci cFnd cele mai importante culmi mentale *i emo(ionale au fost atinse, indiferent de frumuse(ea sau vFrsta care define*te forma A*adar, v' ve(i sim(i confortabil cu forma pe care a(i alesEo *i de obicei o ve(i folosi atunci cFnd dori(i s' comunica(i cu persoanele pe care leEa(i cunoscutH de*i pentru un asemenea dialog cu cei care &nc' sunt &n via(', pute(i adopta forma pe care a(i avutEo atunci cFnd lEa(i cunoscut pe individul pe care dori(i s' &l contacta(i Aceste medii de dup' moarte nu e+ist' &n mod necesar *i pe alte planete 0le nu ocup' spa(iu, a*adar este lipsit' de sens &ntrebarea Bunde se &ntFmpl' toate acesteaLC 0a este rezultatul propriilor voastre interpret'ri gre*ite, &n ceea ce prive*te natura realit'(ii A*adar, nu e+ist' o loca(ie specific' %n cadrul lumii fizice pe care o cunoa*te(i, aceste medii e+ist' nepercepute de voi =ecanismele voastre de percep(ie, pur *i simplu nu v' permit s' intra(i &n rezonan(', cu aceast' regiune a con*tiin(ei .oi reac(iona(i la un cFmp de evenimente foarte specific dar limitat A*a cum am men(ionat mai devreme, la momentul mor(ii e+ist' alte realit'(i, care se suprapun peste realitatea voastr' .oi pur *i simplu v' &ndrepta(i aten(ia &n afara camufla-ului fizic, v' conecta(i la diferite cFmpuri *i reac(ionati fa(' de alte ipoteze Din aceast' perspectiv', voi pute(i &ntrEo oarecare m'sur' s' percepeti realitatea fizic' ;u toate acestea, e+ist' cFmpuri energetice care le separ' %ntregul vostru concept despre spa(iu este atFt de distorsionat, &ncFt este dificil de oferit o e+plica(ie corect' Acorda(iEmi un moment De e+emplu, a*a cum mecanismele voastre de percep(ie insist' s' v' transmit' faptul c' obiectele sunt solide, la fel ele v' arat' c' e+ist' ceea ce voi numi(i spa(iu Acum, ceea ce sim(urile voastre v' spun despre natura materiei este complet eronat, iar ceea ce v' transmit cu privire la ideea de spa(iu este la fel de gre*it 4 gre*it &n termeni de realitate fundamental', dar &n acord cu conceptele tridimensionale %n e+perien(ele din afara corpului din starea de trezie, vor fi &ntFlnite multe din problemele e+perimentate dup' moarte %n asemenea episoade vi se clarific' mult mai bine adev'rata natur' a timpului *i spa(iului De e+emplu, dup' moarte nu este nevoie de timp pentru a trece prin spa(iu Spa(iul nu e+ist' &n termeni de distan(' Aceasta este o iluzie 0+ist' bariere, dar ele sunt mentale sau psihice 0+ist' intensit'(i ale e+perien(iei, acestea fiind interpretate &n realitatea voastr', prin distan(' m'surat' &n mile Dup' moarte pute(i a-unge &ntrEun centru de antrenament Teoretic, acest centru sEar putea afla &n mi-locul camerei voastre din prezent, &n spa(iul fizic pe care &l ocup'H dar distan(a dintre voi *i membrii familiei care &nc' tr'iesc 4 care probabil se gFndesc la voi sau citesc un ziar E nu are nimic de a face cu spa(iul a*a cum &l cuno*te(i voi Sunte(i mult mai separa(i de ei decFt dac' vEa(i afla, s' zicem pe lun' <robabil c' a(i putea s' v' &ndrepta(i aten(ia departe de centrul de antrenament, astfel &ncFt teoretic s' pute(i vedea camera *i locatarii s'iH dar totu*i, aceast' distan(' nu are nimic de a face cu distan(a fizic' care e+ist' &ntre voi

56

;apitolul 17 Condiii de 4(oarte5 0n ti(pul /ieii


0+perien(ele de dup' moarte nu vi sEar mai p'rea atFt de str'ine *i de ne&n(eles, dac' a(i realiza faptul c' v' &ntFlni(i frecvent cu situa(ii similare, care sunt o parte normal' a vie(ii voastre %n st'rile de somn *i de vis voi sunte(i implica(i &n acelea*i nivele ale e+isten(ei, &n care se desf'*oar' e+perien(ele voastre de dup' moarte .oi nu v' aminti(i p'r(ile cele mai importante ale acestor aventuri nocturne, iar cele pe care vi le aminti(i de regul' par a fi bizare sau haotice Acest lucru se &ntFmpl' pur *i simplu deoarece la nivelul de evolu(ie la care v' afla(i, nu sunte(i capabili s' fi(i con*tienti atunci cFnd str'bate(i mai multe nivele 5?

%ntrEadev'r, &n timp ce corpul fizic doarme voi tr'i(i con*tient &ntrEo stare creativ', &n care face(i multe dintre activit'(iile despre care vEam spus c' le ve(i &ntFlni dup' moarte <ur *i simplu v' &ndrepta(i aten(ia &ntrEo dimensiune diferit' de manifestare, una &n care &ntrEadev'r opera(i &n mod continuu Acum, la fel cum ave(i memorii ale vie(ii voastre din starea de trezie, a*a cum p'stra(i o mare parte din aceste memorii &n timp ce ave(i &ntFlnirile fizice zilnice, la fel cum acest izvor de memorii va asigur' un sim( al continuit'(ii zilnice, &n mod similar sinele vostru din starea de vis, p'streaz' o memorie a interac(iunilor A*a cum e+ist' continuitate &n via(a voastra de zi cu zi, la fel e+ist' continuitate *i &n via(a din timpul somnului A*adar, o por(iune din voi este con*tient' de absolut fiecare &ntFlnire *i e+perien(' din starea de vis .isele sunt pe atFt de halucinatorii pe cFt este via(a fizic' ,ar din perspectiva sinelui vostru care viseaz', sinele fizic este vis'torul3 .oi sunte(i vis'torul pe care el &l trimite s' e+ploreze 0+perien(ele voastre zilnice sunt visele pe care el le viseaz', a*adar, atunci cFnd v' privi(i sau v' gFndi(i la sinele vostru din starea de vis, o face(i &ntrEo manier' plin' de pre-udec'(i, considerFnd c' BrealitateaC voastr' este real' *i realitatea lui este o iluzie ;u toate acestea, realitatea sa este mult mai nativ' e+isten(ei voastre Dac' descoperi(i c' starea de vis nu are o coeren(', acest lucru se &ntFmpl' deoarece vEa(i autohipnotizat &n a crede, c' nu poate e+ista un asemenea atribut 1ine&n(eles, voi &ncerca(i s' transpune(i aventurile voastre nocturne &n termeni fizici, potrivinduEle astfel &ncFt s' se &ncadreze &n viziunea voastr' limitat' cu privire la natura realit'(ii %ntrEo oarecare m'sur', acest lucru este natural 0+ist' un motiv pentru care voi sunte(i centra(i &ntrEo via(' fizic' .oi a(i acceptatEo ca *i o provocare ;u toate acestea, voi sunte(i de asemenea meni(i a cre*te, a v' dezvolta *i a dep'*ii limitele propriei con*tiin(e 0ste foarte dificil s' admite(i c' sunteti mult mai eficienti *i creativi &n st'rile de somn, decFt &n starea de trezie, *i oarecum cutremur'tor a recunoa*te c' &ntrEadev'r corpul din starea de vis poate zbura, sfidFnd timpul *i spa(iul 0ste mult mai u*or a afirma c' toate aceste e+perien(e sunt simbolice *i nu &n mod literal adev'rateH este mai u*or a elabora teorii psihologice complicate, pentru a e+plica visele &n care zbura(i <ur *i simplu &n momentul &n care visa(i c' zbura(i, deseori face(i acest lucru %n starea de vis opera(i mai mult sau mai pu(in sub acelea*i condi(ii, acestea fiind native unei con*tiin(e necentrate &n realitatea fizic' A*adar, multe din e+perien(ele voastre din starea de vis, sunt acelea pe care le ve(i &ntFlni dup' moarte <ute(i vorbi cu rude sau prieteni mor(i, pute(i revizita trecutul, &ntFlni cu vechi colegi de *coal', merge pe str'zi care au e+istat cu ?7 de ani &n urm' conform timpului fizicH pute(i c'l'tori instant prin spa(iu sau s' fi(i &ntFmpina(i de c'l'uze De asemenea, pute(i fi instruit sau s' fi(i un mentor pentru alte con*tiin(e, pute(i e+ecuta o munc' important', rezolva probleme sau chiar s' halucina(i %n via(a fizic' e+ist' o pauz' &ntre conceperea unei idei *i materializarea sa fizic' %n realitatea de vis nu se &ntFmpl' a*a A*adar, cea mai bun' metod' de a deveni dinainte familiarizat cu mediul de dup' moarte, este de a e+plora *i &n(elege natura sinelui vostru care viseaz' 2u multe persoane doresc s' investeasc' timp sau energie &n acest proiect ;u toate acestea, sunt disponibile diverse metode, iar cei care le folosesc nu se vor afla &ntrEo stare de alienare, atunci cFnd dup' moarte &ntreaga lor aten(ie este &ndreptat' &n acea direc(ie

5$

Deoarece memoria voastr' con*tient' este atFt de puternic interconectat' cu aten(ia centrat' &n interiorul corpului, de*i &l p'r'si(i atunci cFnd dormi(i, de obicei con*tiin(a &n stare de trezie nu &*i mai aminte*te acest lucru %n starea de somn, voi p'stra(i memoria tuturor persoanelor pe care leEa(i &ntFlnit &n visele voastre, de*i a(i fi putut sau nu comunica cu unele dintre ele, &n e+perien(ele din timpul zilei %n starea de somn, deEa lungul anilor, voi pute(i avea &ntFlniri constante cu parteneri apropia(i, care tr'iesc &n alt' parte a lumiiH ace*tia fiinduEv' str'ini &n starea de trezie A*a cum str'daniile voastre zilnice au un sens *i un scop, la fel se &ntFmpl' *i cu aventurile din vise, iar &n acestea voi duce(i la &ndeplinire, diferitele scopuri alese %n e+perien(a de dup' moarte ele vor continua s' aiba un rol important @or(a vital', via(a *i creativitatea din spatele e+isten(ei voastre fizice, &*i au sursa &n aceast' dimensiune interioar' ;u alte cuvinte, voi sunte(i o proiec(ie corporal' a sinelui care viseaz' A*a cum v' imagina(i sinele din starea de vis, el este doar un aspect al totalit'(ii sale, un punct psihologic de referin(' care une*te toate por(iunile identit'(ii voastre Doar cei care au evoluat suficient de mult sunt con*tien(i de natura sa profund' ;u alte cuvinte, el reprezint' o fa(et' important' a identit'(ii voastre globale 0+perien(ele sale sunt pe atFt de &nsufle(ite iar BpersonalitateaC sa este pe atFt de bogat' 4 de fapt chiar mai bogat' 4 pe cFt este personalitatea fizic' pe care o cunoa*te(i ,magina(iEv' pentru moment c' sunte(i un copil 0u voi &ncerca s' intru &n pielea profesorului, care v' va e+plica natura sinelui vostru adult, mai amplu 4 v' voi spune c' &ntrEo oarecare m'sur', acest sine adult face de-a parte din voi, fiind o sum' sau o proiec(ie a ceea ce sunte(i ;u toate acestea, sinele copil va spune3 BDar ce se va &ntFmpla cu mineL Trebuie s' mor pentru a deveni acest alt sineL 2u vreau s' m' schimb ;um pot fi vreodat' acest sine adult, f'r' a muri ca ceea ce sunt, avFnd &n vedere c' el nu este ceea ce sunt eu acum C 0u m' situez &n aceea*i pozi(ie atunci cFnd &ncerc s' v' e+plic natura acestui sine interior, c'ci de*i pute(i deveni con*tient de el &n visele voastre, nu pute(i aprecia cu adev'rat maturitatea sau abilit'(iile saleH dar cu toate acestea, ele sunt ale voastre &n aceea*i manier', &n care abilit'(iile adultului au apar(inut copilului %n starea de vis voi &nv'(a(i cum s' v' construi(i zilnic realitatea voastra fizic', la fel dum dup' moarte &nvata(i cum s' v' construi(i urm'toarea via(' fizic' %n vise voi v' rezolva(i problemele %n timpul zilei nu sunte(i neap'rat aten(i &n mod con*tient la metodele de a rezolva problemele, metode pe care leEa(i &nv'(at &n timpul somnului %n vise voi v' stabili(i scopurile, a*a cum dup' moarte v' stabili(i obiectivele pentru o nou' re&ncarnare Acum, nici o structur' psihologic' nu este u*or a fi descris' &n cuvinte <entru a e+plica natura personalit'(ii, a*a cum este cunoscut' ea &n general, sunt folosi(i tot felul de termeni3 eu, subcon*tient, ego, superegoH care au rolul de a face diferen(a &ntre variatele structuri ale personalit'(ii fizice Sinele care viseaz' este la fel de complicat <ute(i spune c' anumite por(iuni ale lui, au rolul de a manipula realitatea fizic' *i de a face anumite planuri, iar altele sunt implicate &n nivele profunde ale creativit'(ii *i dezvolt'rii, nivele care asigur' supravie(uirea fizic' <ute(i spune c' unele fragmente au rolul de a facilita comunicarea, chiar *i cu elemente mai ample ale personalit'(ii, cele care sunt &n general necunoscuteH iar alte por(iuni ale sinelui care viseaz', men(in o coeziune a ceea ce pute(i numi sufletul, sau totalitatea entit'(ii individuale, adev'ratul sine multidimensional

55

Sufletul creeaz' trupul ;reatorul aproape c' nu se uit' la crea(ia sa 0+ist' un motiv pentru care sufletul creeaz' atFt trupul cFt *i e+isten(a fizic', a*adar nimic din ceea ce am spus pFn' acum, nu ar trebui s' v' conduc' la o aversiune fa(' de via(a fizic', *i nici spre o lips' a aprecierii acelor bucurii senzoriale cu care sunte(i &ncon-urati Orice c'l'torie &n interior ar trebui s' v' permit' s' descoperi(i o semnifica(ie m'rea(', o frumuse(e *i un sens &n via(a pe care o tr'i(i acumH dar pl'cerea *i dezvoltarea deplin', necesit' s' v' folosi(i toate abilit'(iile, s' e+plora(i dimensiunile interioare cu la fel de mult' uimire *i entuziasm, pe cFt e+plora(i via(a fizic' A*adar, dac' de(ine(i o &n(elegere adecvat', ave(i toate *ansele s' v' familiariza(i cu t'rFmurile, mediile *i e+perien(ele de dup' moarte Le ve(i descoperi a fi la fel de &nsufle(ite ca oricare altele, pe care le cunoa*te(i Asemenea e+plor'ri v' vor schimba complet ideile sumbre cu privire la e+isten(a de dup' moarte 0ste foarte important s' renun(a(i la cFt mai multe preconcep(ii, deoarece acestea v' vor stagna dezvoltarea %n general vorbind, dac' sunte(i &ndea-uns de mul(umiti de realitatea fizic', v' afla(i &ntrEo pozi(ie mult mai bun' de a studia aceste medii interioare Dac' crede(i c' r'ul este prezent peste tot &n -urul vie(ii voastre fizice *i dac' el pare s' cFnt'reasc' mai mult decFt binele, atunci nu sunte(i &nc' preg'ti(i 2u ar trebui s' v' anga-a(i &ntrEo e+plorare a acestor aventuri nocturne, dac' sunte(i deprima(i, deoarece &n aceast' perioad' starea voastra psihic', va fi predispus' spre e+perien(e depresive, fie c' sunte(i tre-i sau dormi(i 2u ar trebui s' v' anga-a(i &ntrEo asemenea c'l'torie, dac' spera(i s' &nlocui(i e+perien(ele fizice cu cele interioare Dac' ideile voastre cu privire la natura binelui *i a r'ului sunt riguroase *i infle+ibile, atunci nu de(ine(i &n(elegerea necesar' pentru a realiza o manipulare con*tient', &n aceast' dimensiune din starea de vis ;u alte cuvinte, pe cFt posibil voi ar trebui s' fi(i fle+ibili din punct de vedere mental, psihologic *i spiritual, deschi*i fa(' de noile idei, creativ *i nu e+cesiv de legat de dogme sau sisteme de organizare Ar trebui s' fi(i &ndea-uns de competen(i *i &n(eleg'tori %n acela*i timp ar trebui s' fi(i suficient de prieteno*i, astfel &ncFt s' fi(i capabil s' lua(i viata a*a cum este Ave(i nevoie de toate resursele de care pute(i dispune Aceasta va fi o e+plorare *i o str'danie activ', nu o retragere pasiv' *i &n mod sigur nu un refugiu la* Spre sfFr*itul acestei c'rti, vor fi oferite metode pentru aceia dintre voi, care sunt interesa(i a e+plora con*tient aceste condi(ii de dup' moarteH avFnd un oarecare control asupra progresului *i e+perien(elor voastre .reau s' descriu mai &n am'nunt aceste condi(ii %n prezent, &n via(a fizic' voi vede(i ceea ce vre(i s' vede(i .oi percepe(i o palet' de date, dintrEun cFmp disponibil de realitate 4 date care sunt selectate atent de c'tre voi, &n concordan(' cu ideile voastre cu privire la ceea ce este realitatea %n primul rFnd, voi crea(i aceste date Dac' credeti c' to(i oamenii sunt r'i, nu ve(i vedea partea bun' din ei .e(i fi complet &nchi*i fa(' de ea La rFndul lor, ei v' vor ar'ta partea rea .e(i sim(i &ntrEo manier' telepatic' c' ceilal(i nu v' simpatizeaz', *i v' ve(i proiecta antipatia asupra lor ;u alte cuvinte, e+perien(a voastr' se afl' &n concordan(' cu a*tept'rile pe care le ave(i Acela*i lucru se aplic' *i e+perien(elor de dup' moarte, celor din timpul visului cFt *i unor &ntFlniri din afara corpului Dac' sunte(i obseda(i de ideea r'ului, atunci ve(i &ntFlni condi(ii nefaste Dac' crede(i &n diavoli, atunci &i ve(i &ntFlni A*a cum am men(ionat mai devreme, e+ist' o libertate mult mai mare atunci cFnd con*tiin(a nu este centrat' &n dimensiunea fizic' %nc' o dat' va spun, in realitate gFndurile *i emo(iile se materializeaz' f'r' a fi nevoie de e+isten(a unui interval de

5!

timp fizic A*adar, dac' crede(i c' dup' moarte ve(i fi &ntFmpina(i de un demon, voi ve(i crea o form' de gFnd a acestuia, nerealizFnd c' ea este crea(ia voastr' %n concluzie, dac' v' &ndrepta(i aten(ia asupra necazurilor din e+perien(a fizic', atunci &nc' nu sunte(i preg'ti(i pentru asemenea e+plor'ri 0ste bine&n(eles posibil ca &n asemenea condi(ii s' v' &ntFlni(i cu o form'EgFnd, care apar(ine altei persoane, dar dac' nu crede(i &n demoni, ve(i fi con*tien(i de natura fenomenului *i nu vi se va &ntFmpla nimic Dac' aceasta este propria voastr' form'EgFnd, atunci pute(i &nv'(a de la ea, &ntrebFnduEv' ce reprezint', ce problem' avut' de voi a fost materializat' prin intermediul formeiEgFnd Dup' moarte pute(i halucina aceea*i form', folosindEo ca *i un simbol, trecFnd printrEo b't'lie spiritual', care bine&n(eles c' nu ar fi necesar', dac' a(i fi mai &n(elep(i .e(i lucra cu ideile, problemele *i dilemele &n func(ie de propiul nivel al dezvolt'rii *i &n(elegerii =ediile de dup' moarte e+ist' pretutindeni &n -urul vostru <unct 0ste ca *i cum situa(ia voastr' din prezent *i toate fenomenele fizice au fost proiectate din interior &nspre afar', oferinduEv' o imagine &n mi*care, for(FnduEv' s' percepe(i doar acele imagini efemere Acestea par atFt de reale, &ncFt v' afla(i &n pozi(ia de a reac(iona constant la ele 0le servesc a masca cel'lalte realit'(i la fel valide care coe+ist' cu a vostr', realit'(i din care primi(i puterea *i cunoa*terea oper'rii proiec(ilor materiale <ute(i Bseta ma*ina s' mearg' &n golC, vorba vine, s' opri(i aparenta mi*care *i s' v' &ndrepta(i aten(ia c'tre aceste realit'(i alternative %n primul rFnd, trebuie s' fi(i con*tien(i de e+isten(a lor ;a un e+erci(iu preliminar metodelor pe care vi le voi oferi mai tFrziu, este o idee bun' s' v' pune(i &ntrebarea3 C@a(' de ce lucruri sunt con*tient &n acest momentLC @ace(i acest mic e+erci(iu cu ochii deschi*i *i apoi &n timp ce sunt &nchi*i Atunci cFnd ave(i ochii deschi*i, &ncerca(i s' vede(i c' nu e+ist' doar obiectele, pe care le percepe(i &n imediata voastr' apropiere Dita(iEv' acolo unde spa(iul pare gol *i asculta(i &n mi-locul lini*tii 0+ist' structuri moleculare &n fiecare centimetru de spa(iu BgolC, dar voi vEa(i condi(ionat s' nu le percepe(i Atunci cFnd sunte(i &n starea de vis, voi v' folosi(i sim(urile interioare, cele pe care le ignora(i atunci cFnd sunte(i tre-i Sim(urile interioare sunt echipate s' perceap' date care nu sunt fizice 0le nu sunt &n*elate de imaginile, pe care le proiecta(i &n realitatea tridimensional' 0le pot percepe obiectele fizice Sim(urile voastre fizice sunt e+tensii ale acestor metode interioare de percep(ie, *i dup' moarte v' ve(i baza pe ele Sim(urile interioare sunt folosite &n e+perien(ele din afara corpului 0le opereaz' constant sub con*tiin(a &n stare de trezie, astfel &ncFt pute(i deveni familiarizat acum cu natura percep(iei de dup' moarte <unct ;u alte cuvinte, mediul, condi(iile *i metodele de percep(ie nu vi se vor parea a fi str'ine 2u sunte(i arunca(i brusc &ntrEo zon' necunoscut'H ea face parte din voi A fost o parte din voi &naintea acestei na*teri fizice *i va fi o parte din voi dup' moartea fizic' ;u toate acestea, deEa lungul istoriei, aceste aspecte au fost *terse din con*tiin(a voastr' Omenirea a avut diverse concepte despre propria sa realitate, dar se pare c' &n ultimul secol, ea sEa &ndep'rtat &n mod inten(ionat de ele 0+ist' mai multe motive pentru aceast' actiune *i vom &ncerca s' vorbim despre o parte din ele %n multe privinte, voi sunte(i Bmor(iC acum 4 *i atFt de morti pe cFt ve(i fi vreodat' %n timp ce sunte(i implica(i &n treburile *i str'daniile zilnice, &n spatele con*tiin(ei normal treze voi sunte(i de asemenea centra(i &n alte realit'(i, reac(ionFnd

5#

la stimuli fa(' de care sinele vostru fizic nu este atentH percepFnd situa(iile prin intermediul sim(urilor interioare, e+perimentFnd evenimente care nici m'car nu sunt &nscrise &n interiorul creierului fizic Dltima propozi(ie ar trebui subliniat' Dup' moarte, voi sunte(i pur *i simplu con*tienti fa(' de aceste dimensiuni de activitate pe care le ignora(i &n prezent %n momentul de fa(', e+isten(a voastr' fizic' se afl' &n prim plan Dup' moarte nu va fi a*a 0+isten(a voastr' fizic' nu va fi pierdut' iar memoriile voastre vor fi re(inute <ur *i simplu ve(i ie*i dintrEun anumit cadru de referin(' Sub anumite condi(ii ve(i fi chiar liberi s' v' folosi(i &n mod creativ anii, care aparent vEau fost oferi(i De e+emplu, vEam spus c' timpul nu este construit dintrEo serie de momente, una succedFnduEse dup' alta, de*i acum le percepe(i &n aceast' manier' 0venimentele nu sunt lucruri care vi se &ntFmpl', f'r' s' ave(i control asupra lor 0le sunt e+perien(e create de c'tre voi, conform propriilor a*tept'ri *i convingeri <or(iunile interioare ale personalit'(ii voastre &n(eleg acest lucru Dup' moarte nu v' ve(i &ndrepta aten(ia asupra formelor fizice, sub care se deghizeaz' timpul *i evenimentele <ute(i folosi acelea*i elemente, a*a cum un pictor folose*te acelea*i culori <oate c' durata voastr' de via(' va fi de 55 de ani %n anumite condi(ii specifice *i dac' alegeti acest lucru, dup' moarte pute(i s' retr'i(i &n tihna evenimentele acelor 55 de ani E dar nu neap'rat &n termeni de continuitate <ute(i schimba evenimentele .' pute(i mi*ca &n acea dimensiune particular' de activitate, reprezentat' de cei 55 de ani ai vo*trii Dac' g'siti erori grave de -udecat', le pute(i corecta ;u alte cuvinte, ave(i posibilitatea de a v' perfec(iona, dar nu pute(i intra &nc' o dat' &n acel cadru de referin(', ca *i o con*tiin(' care particip' complet la tendin(ele istorice din acel timp E luFnd parte la e+isten(a halucinant' desf'*urat' la nivel colectiv, e+isten(' care &*i are sursa &n con*tiin(a aplicat' atFt sinelui, cFt *i BcontemporanilorC vo*trii Dnii aleg acest lucru mai degrab' decFt re&ncarnarea, sau aleg un studiu &naintea unei noi re&ncarn'ri %n adancul sufletului, ace*ti oameni sunt deseori perfec(ioni*ti 0i trebuie s' se &ntoarc' *i s' creeze Trebuie s' &*i corecteze erorile 0i &*i folosesc via(a pe care au tr'itEo ca *i o pFnz', &ncercFnd sa creeze o imagine mai bun' Acesta este un e+erci(iu mental *i psihic e+perimentat de multe persoane, un e+erci(iu care necesit' o mare putere de concentrare, el fiind la fel de real ca orice alt' e+perien(' <entru a le &n(elege mai bine, pute(i sim(i c' vreti s' Bretr'itiC anumite por(iuni din via(a voastr' A*adar, e+perien(a de via(' este a voastr' Asemenea condi(ii cu siguran(' nu v' sunt str'ine %n via(a de zi cu zi, deseori v' imagina(i comportFnduEv' &ntrEo manier' diferit' decFt a(i f'cutEo, sau &n mintea voastr' retr'i(i evenimente pentru a avea o mai bun' &n(elegere a lor .ia(a voastr' este propria e+perien('E perspectiv', iar atunci cFnd la momentul mor(ii, o scoate(i &n afara conte+tului fizic privitor la timp, e+perimentat la nivel colectiv, pute(i s' v' retr'i(i via(a &n alte moduri Pine(i minte, evenimentele *i obiectele nu sunt absolute ci au o natura plastic' 0venimentele pot fi schimbate, atFt &nainte cFt *i dup' apari(ia lor 0le nu sunt niciodat' stabile sau permanente, de*i &n conte+tul realit'(ii tridimensionale pot p'rea a fi a*a Orice lucru de care sunte(i con*tien(i &n e+isten(a tridimensional', este doar o proiec(ie a unei realit'(i mai ample &n acea dimensiune 0venimentele de care sunte(i con*tien(i, reprezint' doar acele aspecte ale materializ'rii, care p'trund &n dimensiunea fizic', *i care pot fi percepute de con*tiin(a aflat' &n stare de trezie Alte por(iuni din aceste evenimente v' sunt aproape clare, atFt &n starea de vis cFt *i &n cadrul con*tiin(ei normale din timpul zilei

!7

Dac' vreti s' *titi cum este moartea, atunci deveni(i con*tien(i de propria voastr' con*tiin(', &n timp ce ea nu este centrat' c'tre activit'(iile fizice .e(i descoperi c' ea este foarte activ' ;u antrenament ve(i descoperi de asemenea c' ea este e+trem de limitat', *i ceea ce a(i considerat odat' ca fiind condi(ii de moarte, par mult mai aproape de condi(iile de via(' Asemenea alte e+isten(e *i realit'(i pe care leEam descris coe+ist' cu a voastr', dar &n starea de trezie voi nu sunte(i con*tien(i de ele %n visele voastre, deseori sunte(i capabili s' percepe(i asemenea situa(ii, de*i la fel de des le preschimba(i &n accesorii proprii ale visuluiH *i &n acest caz, la momentul trezirii voi nu mai p'stra(i decFt o foarte mic' memorie a interac(iunii %n aceea*i manier', &n mi-locul vie(ii, voi ocupa(i acela*i spa(iu cu a*a numitele fantome *i apari(ii, iar din acest motiv voi &n*iv', p're(i a fi o fantom' altor persoaneH &n mod special atunci cFnd sunte(i &n starea de somn *i trimite(i forme gFnd foarte puternice, sau chiar *i atunci cFnd &n mod incon*tient c'l'tori(i &n afara corpului fizic 0vident, e+ist' atFtea tipuri de fantome *i de apari(ii pe cFt e+ist' oameni 0le sunt la fel de con*tiente sau incon*tiente fa(' de situa(ia lor, pe cFt sunte(i voi fa(' de situa(ia voastr' ;u toate acestea, ele nu sunt complet centrate &n realitatea fizic', fie &n personalitate sau &n form', aceasta caracteristic' fiind principalul mod prin care le pute(i diferen(ia Dnele apari(ii sunt formeEgFnd trimise de personalit'(ile supravie(uitoare, datorit' unei an+iet'(i adFnci *i prelungite 0le descriu acela*i tip de comportament compulsiv, care poate fi v'zut &n multe situa(ii din via(a voastr' Acela*i mecanism care determin' o femeie tulburat' s' desf'*oare o activitate repetitiv', de e+emplu o sp'lare *i resp'lare a mFinilor, de asemenea cauzeaz' o anumit' categorie de fantome, s' se &ntoarc' din nou *i din nou &n acela*i loc %n asemenea cazuri, comportamentul este deseori alc'tuit din ac(iuni repetitive Din diverse motive, o astfel de personalitate &nc' nu a &nv'(at s' &*i &n(eleag' propria e+perien(' ;aracteristicile unei asemenea fantome sunt acelea*i cu cele ale unei personalit'(ii tulburate 4 cu cFteva e+cep(ii totu*i 0le nu au la dispozitie &ntreaga lor con*tiin(' <ersonalitatea pare a avea un co*mar, sau o serie de vise recurente, &n timpul c'rora ea se re&ntoarce &n mediul fizic <ersonalitatea este Bteaf'r' *i nev't'mat'C, dar anumite por(iuni ale ei lucreaz' la problemele nerezolvate *i descarc' energie &ntrEo asemenea manier' %n sine, fantomele sunt destul de inofensive Doar interpretarea voastr' cu privire la ac(iunile lor, v' poate cauza dificult'(i %n mi-locul vie(ii, a condi(iilor de via(', voi de asemenea ap're(i ocazional ca *i o fantom' &n alte nivele ale realit'(ii, unde BpseudomaterializareaC voastr' cauzeaz' cFteva comentarii, *i este funda(ia multor mituri 4 *i nici m'car nu sunte(i con*tien(i de acest lucru Acum, eu vorbesc &n mod general %nc' o dat', e+ist' cFteva e+cep(ii &n care memoria este p'strat', dar ca o regul', fantomele *i apari(iile nu sunt mai con*tiente de efectul lor asupra altor persoane, decFt sunte(i voi &n momentul &n care, aproape incon*tient ap're(i &n lumi care vi se par a fi str'ine ;ombinarea gFndului, a emo(iei *i a dorin(ei creeaz' o materializare, posed' energie *i este format' din energie 0a se va manifesta &n cFt mai multe feluri posibil .oi pute(i identifica doar materializ'rile fizice, dar a*a cum a fost men(ionat mai devreme &n aceast' carte, voi trimite(i de asemenea &n afara voastr', pseudoforme de care nu sunte(i con*tien(iH *i acestea sunt complet diferite de cele din c'l'toria sau proiec(ia astral' E o chestiune mult mai complicat' .oi ap're(i &n forma astral' &n realit'(i care comparativ vorbind, sunt mult mai avansate decFt cea &n care tr'i(i acum De obicei sunte(i recunoscu(i datorit'

!1

dezorient'rii voastre 2u *titi cum s' v' mi*ca(i 2u cunoa*te(i obiceiurile Dar fie c' de(ine(i sau nu o form' fizic', dac' aveti emo(ii sau gFnduri, atunci acestea se vor materializa 0le au o realitate Dac' v' gFndi(i foarte puternic la un obiect, el va ap'rea undeva Dac' v' gFndi(i cu intensitate emo(ional' c' v' afla(i &ntrEo alt' loca(ie, o pseudoimagine deEa voastr' va fi proiectat' din interiorul vostru c'tre acel loc, fie c' ea este sau nu perceput' *i fie c' sunte(i sau nu con*tienti de ea, sau con*tient &n interiorul ei Acest lucru se aplic' atFt celor care au p'r'sit sistemul vostru fizic, cat *i celor care &nc' se afl' &n interiorul lui Toate aceste forme sunt numite construc(ii secundare, deoarece ca *i o regul', con*tiin(a complet' a personalit'(ii nu se afl' &n ele 0le sunt proiec(ii automate Acum, &n construc(iile principale, de obicei o con*tiin(' este pe deplin atent' *i alert', adoptFnd o form' E nu cea Bnativ'CE *i deseori o proiecteaz' &n mod con*tient, c'tre un alt nivel al realit'(ii Dar chiar si acest lucru este a o opera(iune complicat', foarte rar folosit' &n scopul comunic'rii 0+ist' metode mult mai u*oare %ntrEo oarecare m'sur' am e+plicat modul, prin care imaginiile sunt construite dintrEun cFmp disponibil de energie .oi percepe(i doar propriile voastre construc(ii A*adar, dac' o Bfantom'C vrea s' v' contacteze, o poate face prin intermediul telepatiei, iar dac' doriti, voi &n*iv' v' pute(i construi o imagine similar' O alt' variant' este ca individul s' &*i trimit' o form' gFnd, &n acela*i timp &n care comunic' telepatic cu voi ;hiar *i &n acest moment camerele voastre, sunt pline de forme gFnd pe care nu le percepetiH *i din nou, &n momentul de fa(' voi sunte(i la fel de mult o apari(ie eteric', pe cFt ve(i fi dup' moarte <ur *i simplu nu sunte(i con*tien(i de acest fapt .oi ignora(i anumite varia(ii ale temperaturii *i curen(i de aer E spunFnduEv' c' e+ist' doar &n imagina(ia voastr' 4 fenomene care sunt indicii ale unor asemenea formeE gFnd .oi trece(i &n fundal comunic'riile telepatice, cele care deseori acompaniaz' asemenea formeEgFnd, *i &ndep'rta(i toate doveziile privind e+isten(a unor realit'(i la fel de valide ca *i a voastr', ignorand faptul c' &n mi-locul unei e+isten(e obi*nuite, voi sunte(i &ncon-ura(i de dovezi intangibile dar valide ;uvintele Bvia('C *i BmoarteC au rolul de a v' limita &n(elegerea, a pune bariere acolo unde nu e+ist' nici una Dnii dintre prietenii *i rudele voastre moarte &ntrEadev'r v' viziteaz', proiectFnduEse din propriul lor nivel de realitate, &nspre lumea voastr', de*i de regul' nu pute(i percepe forma pe care o iau ;u toate acestea, ele nu sunt mai fantomatice sau BmoarteC, decFt sunte(i voi, atunci cFnd v' proiecta(i &n realitatea lor 4 a*a cum face(i &n starea de somn ;a o regul', ei v' pot percepe &n aceste &ntFlniri ;eea ce deseori uita(i este c' asemenea indivizi, se afl' &n diferite stadii de dezvoltare Dnii au cone+iuni mai puternice cu sistemul fizic ;onform paradigmei voastre, durata de timp de la moartea unui individ, are pu(in deEa face cu faptul c' ve(i fi sau nu vizitatH ci mai degrab' este important' intensitatea rela(iei avute cu acea persoan' A*a cum a fost men(ionat mai devreme, &n starea de somn voi pute(i a-uta persoane care au decedat recent, persoane str'ine, s' se aclimatizeze cu condi(iile de dup' moarteH chiar dac' diminea(a nu ve(i p'stra o memorie a acestei interac(iuni %n acela*i timp, acei str'ini pot comunica cu voi atunci cFnd dormiti *i chiar s' ac(ioneze ca *i un ghid, &n diverse perioade ale vie(ii voastre 2u este o simpl' chestiune de a e+plica condi(iile de via(' asa cum le cunoa*te(i, prin urmare este e+trem de dificil a vorbi despre comple+itatea aspectelor, de care nu sunte(i con*tien(i

!)

<unctul principal pe care vreau s' &l clarific &n acest capitol, este c' voi sunte(i de-a familiarizati cu toate condi(iile pe care le ve(i &ntFlni dup' moarte, *i &ntrEo oarecare m'sur', pute(i deveni con*tien(i de acestea

;apitolul 11 Opiunile de dup, (oarte +i (ecanis(ele tran*iiei

0+ist' un num'r nelimitat de e+perien(e care v' sunt disponibile dup' moarte, toate avFnd acela*i poten(ial, de*i unele dintre ele sunt mai probabile a se manifesta 0le sunt &n concordan(' cu ritmul dezvolt'rii voastre @oarte general vorbind, e+ist' trei domenii principale, de*i pot e+ista e+cep(ii *i cazuri e+traordinare .' pute(i decide asupra unei noi re&ncarn'ri <ute(i alege s' v' &ndrepta(i aten(ia asupra vie(ii voastre din trecut, folosindEo ca *i materie prim' pentru o nou' e+perien(', creFnd varia(iuni ale evenimentelor pe care leEa(i tr'it, f'cFnd corec(ii &n timp ce lua(i noi decizii O alt' variant' este de a intra complet &ntrEun alt sistem de probabilit'(iH iar acesta este relativ independent fa(' de o e+isten(' re&ncarna(ional' %ntrEun asemenea caz, ve(i l'sa &n urm' toate gFndurile privind continuitatea timpului Dnii indivizi, unele personalit'(i, prefer' o organizare a vie(ii centrat' &n -urul ideii de trecut, prezent *i viitor, &mbinat' &ntrEo structur' aparent logic'H *i de obicei aceste persoane aleg re&ncarnarea Al(ii, prefer' &n mod naiv s' e+perimenteze evenimentele &ntrEo manier' e+traordinar de intuitiv', evenimente organizate prin intermediul proceselor asociative Ace*tia vor alege s' mearg' &ntrEun sistem de probabilit'(i Dnora pur *i simplu nu le place sistemul fizic, astfel &ncFt prin moarte decid s' &l p'r'sescasc' Totu*i, acest lucru nu poate fi realizat pFn' cFnd ciclul re&ncarna(ional nu este complet &ndeplinit, a*adar doar persoanele care *iEau dezvoltat suficient de mult abilit'(iile prin intermediul re&ncarn'rii, pot merge &ntrEun alt sistem Dnii, terminFnd cu re&ncarnarea, pot alege s' reintre &n sistem ac(ionFnd ca *i profesori, *i &n asemenea cazuri, ei de(in cunoa*terea identit'(ii mai ample 0+ist' un stadiu intermediar de relativ' indecizie, o zon' de odihn', *i din aceast' zon' se

!9

realizeaz' ma-oritatea comunic'riilor primite de la rude %n mod obi*nuit, acesta este nivelul vizitat de cei care sunt &n via(', &n timpul proiec(iilor din starea de vis ;u toate acestea, &nainte de momentul alegerii, e+ist' o perioad' de autoEe+aminare unde &ntrega voastr' BistorieC devine accesibil' Aici, ve(i &n(elege natura sufletului, *i sunte(i sf'tuit de alte por(iuni ale acelei entit'(i mai BavansateC decFt voi &n*iv' De e+emplu, ve(i deveni con*tien(i de cel'lalte sineuri avute &n alte re&ncarn'ri .or e+ista leg'turi emo(ionale cu alte personalit'(i, pe care leEa(i cunoscut &n vie(ile trecute, *i unele dintre acestea se pot suprapune peste rela(iile voastre din ultima via(' Totodat', acesta este un loc de &ntFlnire pentru indivizii din propriul vostru sistem Toate e+plica(iile necesare sunt oferite celor care sunt dezorienta(i ;ei care &nc' nu realizeaz' c' sunt mor(i, le este comunicat' adev'rata lor situa(ie, *i sunt f'cute toate eforturile pentru a re&mprosp'ta energiile *i spiritele 0ste un timp de studii *i de con*tientizare Din aceast' zon', unele personalit'(i tulburate, au acele vise de re&ntoarcere &n mediul fizic 0ste un loc de schimburi &ntre sisteme, vorba vine Sunt mai importante ree+amin'rile *i dezvoltarea individului, decFt perioada petrecut' de o persoan' &n aceast' zon' 0ste un pas intermediar dar important %n visele .oastre, a(i fost aici Re&ncarnarea implic' mult mai mult decFt o simpl' decizie, de a avea &nc' o e+isten(' fizic' Atunci cFnd ma-oritatea persoanelor se gFndesc la re&ncarnare, ei *iEo imagineaz' ca fiind o progresie liniar' 4 &n care sufletul se perfec(ioneaz' odat' cu fiecare via(' avut' Aceasta este o simplificare grosolan' 0+ist' infinite varia(ii ale acestei idei, &n func(ie de fiecare individ implicat A*adar, procesul re&ncarn'rii este folosit &n mai multe moduri, *i &n acest timp de odihn' de dup' moarte, indivizii trebuie s' se decid' asupra modului individual, &n care vor folosi fiecare re&ncarnare De e+emplu, unii indivizi vor alege s' izoleze diverse caracteristici dintrEo via(' anume *i s' lucreze aproape e+clusiv cu acestea, orientFnduE*i e+perien(a &n func(ie de o singur' tem' principal' Dac' este privit' dintrEo perspectiv' tridimensional', o asemenea personalitate va p'rea foarte unilateral', departe de a fi un individ bine dezvoltat %ntrEo anumit' via(', intelectul poate fi &n mod inten(ionat dus la un nivel foarte ridicat, iar acele puteri ale min(ii sunt pe cFt posibil amplificate Aceste abilit'(i sunt mai apoi studiate am'nun(it, de c'tre &ntreaga personalitate, astfel &ncFt atFt beneficiile cFt *i aspectele d'un'toare ale intelectului, sunt atent evaluate <rin e+perien(a avut' &ntrEo alt' via(', acela*i individ se poate specializa &n dezvoltarea emo(ional', *i &n mod inten(ionat poate alege s' nu &*i sporeasc' abilit'(iile intelectuale %nc' o dat', imaginea fizic' nu ar fi &n mod necesar cea a unei personalit'(i bine dezvoltate *i echilibrate %n aceea*i manier', individul &*i poate dezvolta anumite abilit'(i creative Dac' percepe(i aceste vie(i ca fiind o progresie liniar', atunci a(i r'mFne cu multe &ntreb'ri f'r' r'spuns ;u toate acestea, evolu(ia &ntrEadev'r are loc, dar indivizii aleg calea prin care prefer' ca aceasta s' se materializeze Dac' &ntrEo anumit' via(', un individ *iEa negat s' zicem dezvoltarea intelectual', el va &nv'(a valoarea *i sensul a ceea ce nu st'pFne*te Dorin(a de a &nv'(a despre intelect este n'scut' &n el 4 dac' mai &nainte nu a &n(eles scopul acestuia A*adar, &n acest timp &n care se fac diverse alegeri, personalit'(iile se decid &n privin(a manierii, &n care vor evolua &n urm'toarea re&ncarnare Dnii vor alege s' e+perimenteze evolu(ia, &ntrEun ritm mai &ncetinit *i &ntrEo manier' mai echilibrat' 0i se vor asigura ca toate tr's'turiile personalit'(ii s' evolueze &n mod sincron, *i chiar s' &ntFlneasc' iar *i iar persoane pe care leEau

!6

cunoscut &n alte vie(i 0i &*i vor rezolva problemele &ntrEun ritm mai lent, mai degrab' decFt &ntrEun mod e+ploziv 0i vor intra &n ritm, a*a cum fac dansatorii %n acest timp de odihn' *i de alegere, sunt oferite diverse sfaturi Din anumite motive, unele personalit'(i se re&ncarneaz' &nainte de momentul, &n care sunt sf'tui(i s' o fac' De obicei, aceast' alegere este nenorocoas' pe termen scurt, deoarece &nc' nu au fost realizate toate planific'rile necesare <e termen lung &ns', personalitatea &nva(' cFteva lec(ii importante datorit' acestei BeroriC 2u e+ist' nici un program specific, &ns' este foarte neobi*nuit ca un individ s' a*tepte peste 9 secole, &nainte de a se re&ncarna din nouH deoarece acest lucru face foarte dificil' orientarea &n planul tridimensional, iar leg'turile emo(ionale cu <'mFntul devin foarte slabe Trebuie s' fie stabilite rela(iile pentru via(a urm'toare, *i aceast' ac(iune, presupune a se realiza comunic'ri telepatice &ntre to(i cei implica(i A*adar, perioada de dup' moarte este un timp &n care se fac multe proiec(ii 0+ist' unii indivizi care sunt pur *i simplu singuratici, indivizi care se re&ncarneaz' f'r' a avea o emo(ie deosebit' fa(' de perioadele istorice ale <'mFntului Al(i indivizi prefer' s' reintre &n sistem, atunci cFnd contemporanii lor dintrEo anumit' perioad' istoric', aleg s' se re&ntoarc'H a*adar e+ist' anumite modele colective prin care mul(i indivizi, nu to(i, aleg s' treac' prin anumite cicluri re&ncarna(ionale 1ine&n(eles, e+ist' cicluri personale &n care se pot re&ncarna anumite familii, adoptFnd diferite rela(ii unii fa(' de al(ii, *i voi a(i fost implica(i &n cFteva dintre acestea %n e+isten(ele re&ncarna(ionale, pot fi e+plorate diferite aspecte Dnii indivizi aleg s' Bmearg' pFn' la cap'tC Aceste personalit'(i se specializeaz' &n e+isten(a fizic', iar cuno*tiin(ele lor despre acest sistem sunt foarte cuprinz'toare 0le aleg s' treac' prin fiecare dintre rasele voastre E o cerin(' care nu este impus' asupra ma-orit'(ii Aceste persoane sunt foarte interesate fa(' de anumite perioade istorice =ulte dintre ele tr'iesc vie(i scurte dar foarte intense, *i &n general e+perimenteaz' mai multe vie(i decFt ma-oritatea indiviziilor ;u alte cuvinte, pe cFt posibil ele se re&ntorc &n cFt mai multe perioade istorice, &n cele din urm' a-utFnd s' modeleze lumea a*a cum o cunoa*te(i voi %ntrEun fel sau altul voi to(i sunte(i c'l'tori, chiar &nainte de a &ncepe primul ciclu re&ncarna(ional ;Ft mai simplu spus, voi nu ave(i &n mod necesar aceea*i mo*tenire, atunci cFnd intra(i &n sistemul fizic de realitate A*a cum a fost men(ionat mai devreme, e+isten(a p'mFntean' este o perioad' de antrenamentH *i totusi, pe cFt posibil a* vrea s' uita(i ideile voastre cu privire la evolu(ie ,deile de bine, mai bine, cel mai bine v' pot duce pe c'i Bgre*iteC .oi &nv'(a(i s' fi(i o fiin(' cFt mai complet' posibil %ntrEun fel, voi &nv'(a(i s' v' crea(i %n acest proces de e+perimentare a ciclurilor re&ncarna(ionale, v' focaliza(i cele mai importante abilit'(i &nspre via(a fizic', dezvoltFnd calit'(i *i caracteristici umane, deschizFnd noi dimensiuni ale materializ'rii ;u toate acestea, nu &nseamn' c' binele nu e+ist' sau c' nu Bprogresa(iC, ci doar c' acele concepte pe care le ave(i despre natura binelui *i a progresului sunt e+trem de distorsionate Acum, multe personalit'(i au un talent e+traordinar &ntrEun anumit domeniu, talente care se pot manifesta iar *i iar &n e+isten(e succesive 0le pot fi temperate, folosite &n variate combina(ii, per total r'mFnFnd caracteristica principal' a individualit'(ii *i unicit'(ii personalit'(ii De e+emplu, &n timp ce ma-oritatea persoanelor adopt' diferite profesii, ocupa(ii *i interese, deEa lungul ciclului re&ncarna(ional, unele dintre ele vor merge pe o anumit' direc(ie 0a poate fi &ntrerupt' din cFnd &n cFnd, dar este mereu prezent' acolo De e+emplu, acele persoane pot fi aproape e+clusiv preo(i sau &nv'('tori

!?

%n aceast' carte va fi oferit material suplimentar, care se ocup' &n mod specific de subiectul re&ncarn'rii, dar prima oar' vreau s' subliniez faptul c' &n acest timp dintre vie(i, sunt puse &n -oc multe mai multe chestiuni, decFt o simpl' problem' de planificare a unei re&ncarn'ri Ocazional, unor indivizi le este oferit' o e+cep(ie de la regula general', ei putFnd s'E*i ia un an sabatic, o e+cursie secundar' c'tre un alt strat al realit'(iiH iar apoi s' se re&ntoarc' &n ciclul re&ncarna(ional Totu*i, asemenea cazuri nu sunt obi*nuite %n aceast' perioad' se iau anumite decizii ;ei care aleg s' p'r'seasc' sistemul, cei care *iEau terminat ciclul re&ncarna(ional, au la dispozi(ie mult mai multe op(iuni ,ntrarea &n cFmpul de probabilit'(i, poate fi comparat' cu intrarea &n ciclul re&ncarna(ional ,ndivizii vor e+perimenta o concentrare sus(inut' a aten(iei *i vor tr'i &ntrEo zon' complet diferit' a realit'(ii <uterile latente dar abia &ntrez'rite &n personalitatea multidimensional', sunt atrase *i folosite, &n momentul cFnd o asemenea alegere este luat' 0+perien(a psihologic' variaz' considerabil fa(' de cea pe care o cunoa*te(i, dar cu toate acestea, pute(i g'si urme ale ei &n interiorul propriului psihic Aici, personalitatea trebuie s' &nve(e s' structureze evenimentele &ntrEun mod complet diferit, f'r' a avea spri-inul oric'rei structuri de timp, a*a cum o cunoa*te(i voi %n aceast' realitate, abilit'(iile intelectuale *i intuitive &n sfFr*it lucreaz' atFt de bine &mpreun', &ncFt e+ist' pu(ine diferen(e &ntre ele Sinele care se decide asupra unei e+isten(e re&ncarna(ionale, este acela*i sine care alege e+perien(a &n cadrul sistemului probabil Totu*i, &n acel sistem structura personalit'(ii este destul de diferit' Structurile personalit'(ii cu care sunte(i familiariza(i, sunt doar o singur' manifestare din multiplele forme de aten(ie, care v' sunt disponibile A*adar, sistemul probabil este la fel de complicat ca *i cel re&ncarna(ional .E am spus c' toate ac(iunile sunt simultaneH a*adar voi e+ista(i &n mod sincron, &n ambele sisteme Totu*i, pentru a v' e+plica faptul c' sunt implicate anumite decizii *i pentru a separa aceste evenimente, trebuie s' le simplific &ntrEo oarecare m'sur' <rivi(i &n acest mod3 O por(iune din sinele vostru &ntreg &*i &ndreapt' aten(ia spre ciclurile re&ncarna(ionale *i se dezvolt' &n acel sistem O alt' por(iune se concentreaz' &n sistemul de probabilit'(i *i evolueaz' &n acea dimensiune a realit'(ii 81ine&n(eles, e+ist' *i un sistem probabil &n care nu e+ist' cicluri re&ncarna(ionale, cFt *i un ciclu de re&ncarn'ri &n care nu e+ist' realit'(i probabile: Receptivitatea *i fle+ibilitatea personalit'(ii este foarte important' <ot fi deschise u*i c'tre alte e+isten(e, dar personalitatea poate refuza s' le vad' <e de alt' parte, toate e+isten(ele probabile sunt disponibile, iar con*tiin(a poate forma o cone+iune, acolo unde mai &nainte nu a e+istat o astfel de leg'tur' %n acest timp de alegere *i decizie e+ist' c'l'uze *i &nv'('tori, care v' vor ar'ta alternativele *i v' vor e+plica natura e+isten(ei 2u toate personalit'(iile sunt la acela*i nivel de dezvoltare 0+ist' &nv'('tori mai avansa(i *i &nv'('tori situa(i la nivele mai B-oaseC ;u toate acestea, perioada de dup' moarte nu este un timp al confuziei ci un timp de mare iluminare *i incredibile provoc'ri =ai tFrziu &n aceast' carte, va fi oferit material despre conceptul de Dumnezeu, material care v' va a-uta s' &n(elegeti cFteva lucruri, care nu au fost spuse &n acest capitol Acum, pentru cei dintre voi care aleg s' recombine, Bs' amestece sau s' potriveasc'C evenimente din imediata via(' trecut' 4 de e+emplu, s' o &ncerce &n alte moduri E trebuie de asemenea s' fie oferite anumite lec(ii %n multe din aceste cazuri,

!$

&nv'(atorii au deEa face cu o problem' dificil' a personalit'(ii, o rigiditate specific' cuplat' cu anumite tendin(e perfec(ioniste, men(ionate mai devreme Anii p'mFnteni vor fi e+perimenta(i din nou, dar nu neaparat &n termeni de continuitate 0venimentele pot fi folosite &n orice mod dore*te individul3 schimbate, derulate &napoi pentru a vedea deosebirile, probabil &n acela*i mod &n care un actor ar folosi un film vechi, &n care a ap'rut 1ine&n(eles c' &n acest caz actorul &*i poate modifica -ocul scenic, sau poate schimba sfFr*itul piesei 0l are libertate total', &n cadrul evenimentelor din acei ani ;u toate acestea, ceilal(i actori sunt formeEgFnd, &n afara cazului &n care cF(iva contemporani se al'tur' piesei 1ine&n(eles, sub aceste condi(ii personalitatea manipuleaz' con*tient evenimentele *i studiaz' variatele sale efecte ;oncentrarea cerut' este foarte intens' <ersonalit'(ii &i este comunicat' natura celor care particip' &mpreun' cu ea De e+emplu, ea realizeaz' c' mai e+ist' *i alte formeEgFndH dar &nc' o dat', aceste forme posed' o realitate *i o con*tiin(' specific' 0i nu sunt actori de carton pe care s' &i poat' manevra dup' bunul plac A*adar, individul trebuie s' &i ia &n considerare *i de(ine o anumit' responsabilitate fa(' de ei @ormeleEgFnd vor cre*te &n con*tiin(' *i vor continua s' se dezvolte &ntrEo manier' proprie %ntrEun fel, to(i suntem forme E gFnd, iar acest lucru va fi e+plicat &n materialul &n care voi vorbi despre conceptul de Dumnezeu 2u vreau s' spun c' v' lipse*te propria ini(iativ' pentru ac(iune, individualitate sau scopuri 4 *i (ineti minte c' via(a voastr' se manifest' prima oara &n interior *i apoi &n e+terior LuFnd &n considerare aceste aspecte, probabil c' ceea ce am spus pFn' acum, va avea Smai mult sensT pentru voi Acum, &n acest timp de alegere toate aspectele men(ionate sunt luate &n considerare *i toate preg'tirile <otrivite sunt realizate, de*i planificarea &ns'*i este o parte a e+perien(ei *i a dezvolt'rii <rin urmare, e+perien(a intermediar' este la fel de important' ca *i perioada aleas' ;u alte cuvinte, voi &nv'(a(i s' v' planifica(i e+isten(ele %n acela*i timp, &n aceste perioade de odihn', voi v' face(i prieteni *i cuno*tiin(e, pe care &i ve(i &ntFlni iar *i iar E probabil c' doar &n perioada dintre vie(i <ute(i discuta cu ei despre e+perien(a voastr' din ciclurile re&ncarna(ionale Ace*tia sunt ca ni*te vechi prieteni ;hiar si profesorii fac parte dintrEun ciclu ;ei mai avansa(i dintre ei, au &ntFlnit de-a sistemele de re&ncarnare *i de probabilit'(i, *i se decid asupra BviitoareiC e+perien(e, &n care se vor implica %n orice caz, alegerile lor nu sunt alegerile voastre .oi vorbi &ntrEun alt capitol despre aceste t'rFmuri ale e+isten(' disponibile lor, a*adar nu ne vom ocupa &n acest moment de ele Timpul alegerii este influen(at de condi(iile *i de circumstan(ele &n care este implicat individul, &n perioada de tranzi(ie de dup' moarte Dnii indivizi au nevoie de mai mult timp pentru a &n(elege adev'rata lor situa(ie A*a cum am e+plicat mai devreme, unii indivizi trebuie dezv'(a(i de multe idei *i simboluri amenin('toare %n termenii vostrii, momentul alegerii poate fi aproape imediat dup' moartea fizic', sau poate fi amFnat pentru o perioad' mult mai lung', timp &n care antrenamentul continu' Obstacolele principale care &mpiedic' alegerea, sunt acele idei defectuoase de(inute de un individ Sub anumite condi(ii, o convingere &n iad sau &n rai poate fi la fel de dezavanta-oas' Dnii vor refuza s' accepte faptul c' mai trebuie s' munceasc', s' se dezvolte *i s' &ntFmpine noi provoc'ri, crezFnd &n schimb c' situa(iile conven(ionale, &n care vor &ntFlni un rai sau un iad, sunt singurele posibilit'(i <entru o perioad' de timp ei vor locui &ntrEun asemenea mediu, pFn' cFnd vor &nv'(a prin proprie

!5

e+perien(' c' e+isten(a cere dezvoltare, *i c' un asemenea rai ar fi steril, plictisitor *i &ntrEadev'r BmortC Dup' aceea, vor fi gata pentru momentul alegerii Al(ii pot insista s' cread' c' datorit' gre*elilor lor, vor fi azvFrli(i &n iad, *i datorit' for(ei unei asemenea convingeri, ei vor &ntFlni pentru ceva timp asemenea condi(ii Totu*i, &n orice situa(ie, e+ist' &ntotdeuna &nv'('tori disponibili 0i &ncearc' s' elimine aceste false convingeri %n condi(iile din Mades, indivizii &*i vin mai repede &n fire <ropriile frici declan*eaz' &n ei eliberarea cerut' ;u alte cuvinte, nevoile lor deschid mult mai repede u*ile interioare ale cunoa*terii %n mod obi*nuit, tr'irea lor &n iad nu (ine pe atFt de mult ca *i e+perien(a lor din rai Totu*i, fiecare stare amFn' momentul alegerii *i al e+isten(ei urm'toare 0+ist' ceva foarte important pe care vreau s' &l men(ionez aici3 %n toate situa(iile individul &*i creeaz' e+perien(a ;u riscul de a m' repeta, spun &nc' o dat' acest lucru, deoarece el reprezint' adev'rul fundamental al tuturor con*tiin(elor *i al vie(ii Dup' moartea fizic' nu e+ist' BlocuriC speciale, situa(ii sau condi(ii, &n care o anumit' personalitate trebuie s' &*i aib' e+perien(a De e+emplu, suicidurile ca *i o clas' de ac(iuni, nu le este oferit' o Bpedeaps'C anume *i nici a prori condi(ia lor nu este mai rea 0i sunt trata(i ca indivizi Orice probleme cu care nu vEa(i confruntat &n aceast' via(', vor trebui rezolvate &n alt' via(' Acest lucru nu se aplic' numai sinuciderilor Dn sinuciga* &*i poate provoca moartea, deoarece refuz' e+perien(a &n orice al(i termeni, decFt cei dori(i de el Dac' aceasta este situa(ia, atunci bine&n(eles va trebui s' &nve(e altceva ;u toate acestea, mul(i altii aleg s' nege e+perien(a &n timp ce sunt &n sistemul fizic, sinucigFnduEse la fel de eficient, de*i din punct de vedere fizic ei sunt &nc' &n via(' ;ondi(iile &n care se petrece un act de sinucidere sunt de asemenea importante, cFt *i gradul de con*tientizare al individului =en(ionez aici acest lucru deoarece multe filozofii v' &nva(' c' sinuciderilor le este aplicat un tratament special, aproape r'zbun'torH *i nu este deloc a*a Totu*i, dac' o persoan' se omoar', crezFnd c' acest act &i va anihila pentru totdeuna con*tiin(a, atunci aceast' fals' idee ar putea s' &i &ntFrzie progresul, acesta fiind sever &ncetinit de sentimentul vinei %nc' o dat', dup' moarte sunt disponibili &nv'('tori care v' vor e+plica adev'rata situa(ie Sunt folosite diverse terapii De e+emplu, personalitatea poate fi condus' &napoi c'tre evenimentele prealabile deciziei %n acel moment, personalit'(ii &i este permis s' &*i schimbe alegerea 0ste introdus' o amnezie temporar', astfel &ncFt suicidul este uitat Doar mai tFrziu individul este informat asupra actului, atunci cFnd este mai capabil s' se confrunte cu alegerea f'cut', sau s' o &n(eleag' 0vident, aceste condi(ii sunt de asemenea obstacole la momentul alegerii 2ici nu mai trebuie spus c' o obsesie fa(' de gri-ile p'mFntene, ac(ioneaz' &n aceea*i manier' %n asemenea cazuri, deseori personalitatea va insista s' &*i &ndrepte abilit'(iile de percep(ie *i energiile, &nspre e+isten(a fizic' Acesta este un refuz psihic de a accepta faptul c' a murit ,ndividul *tie prea bine c' este mort, dar refuz' s' se separe de sistemul fizic 1ine&n(eles, e+ist' situa(ii cFnd indivizii &n cauz' nu realizeaz' c' sunt mor(i 2u este o chestiune de a refuza realitatea mor(ii, ci doar o lips' a percep(iei din partea decedatului %n aceast' stare, un asemenea individ va fi de asemenea obsedat de gri-ile p'mFntene *i va hoin'ri probabil derutat, prin propria cas' sau prin &mpre-urimile ei 0vident, momentul alegerii va fi &n mod necesar amFnat A*adar, mecanismele tranzi(iei sunt e+trem de diverse, a*a cum mecanismele vie(ii fizice sunt foarte variate =ulte dintre obstacolele pe care leEam men(ionat

!!

&mpiedic' progresul, nu numai dup' moarte ci *i &n timpul propriei e+isten(e fizice O identificare prea accentuat' cu caracteristicile se+uale, poate de asemenea &ncetini progresul Dac' un individ &*i priveste identitatea &n termeni de caracteristici masculine sau feminine, atunci o asemenea persoan' poate refuza s' accepte schimb'rile de se+, care apar &n e+isten(ele re&ncarna(ionale Acest tip de identificare se+ual', &mpiedic' dezvoltarea personalit'(ii &n timpul vie(ii fizice %n general vorbind, de*i chestiunile de-a men(ionate func(ioneaz' ca *i obstacole, e+ist' &ntotdeuna e+cep(ii O convingere &n rai care nu este obsesiv' poate fi folosit' &ntrEun mod pozitiv, ca *i un punct de plecare prin care un individ va accepta mai u*or, noile e+plica(ii care &i sunt oferite %n multe instan(e, chiar *i o credin(' &ntrEun timp al -udec'(ii este o reprezentare util', deoarece de*i nu e+ist' nici o pedeaps' care va fi &ntFlnit', individul este preg'tit pentru un oarecare tip de e+aminare *i evaluare spiritual' ;ei care &n(eleg &n &ntregime c' ei &*i creaz' realitatea, vor avea cele mai mici dificult'(i ;ei care au &nv'(at s' &n(eleag' *i s' opereze cu mecanismele st'rii de vis, vor avea cele mai mari avanta-e Dup' moarte, o credin(' &n demoni este foarte dezavanta-oas', la fel cum este &n timpul e+isten(ei fizice Dn sistem teologic definit printrEo doctrin' a polarit'(ii, este de asemenea dezavanta-oas Dac' de e+emplu, crede(i c' tot binele trebuie s' fie echilibrat de r'u, atunci v' &ngr'di(i &ntrEun sistem de realitate, care este foarte limitat *i care con(ine &n el semin(ele unei suferin(e adFnci %ntrEun asemenea sistem chiar *i binele devine suspect, deoarece automat trebuie sa fie echilibrat de un r'u de aceea*i intensitate 1inele &mpotriva r'ului, &ngerii &mpotriva diavolilor 4 abisul dintre animale *i &ngeri 4 toate aceste distorsiuni sunt obstacole %n sistemul de realitate &n care tr'i(i, voi crea(i mari contraste *i elemente aflate &n opozi(ie Acestea opereaz' ca *i a+iome fundamentale &n cadrul realit'(ii voastre 0le sunt e+trem de superficiale *i &n mare parte sunt rezultatul unor abilit'(i intelectuale folosite gre*it ,ntelectul singur nu poate &n(elege, ceea ce intui(ia cu siguran(' cunoa*te %ncercFnd s' g'seasc' un sens &n termeni de e+isten(' fizic', intelectul a construit ace*ti factori opu*i ,ntelectul spune3 CDac' e+ist' binele, atunci trebuie s' e+iste si r'ulCH deoarece vrea ca lucrurile s' fie comod e+plicate Dac' e+ist' un sus, trebuie s' e+iste un -os Trebuie s' e+iste un echilibru ;u toate acestea, sinele interior *tie c' dintrEo perspectiv' mult mai larg', r'ul este pur *i simplu ignoran(', c' BsusC *i B-osC sunt doar niste concepte aplicate spa(iului, &n care nu e+ist' asemenea direc(ii O convingere puternic' &n asemenea for(e opuse este foarte d'un'toare, deoarece &mpiedic' &n(elegerea faptelor E adev'rul unit'(ii interioare *i al totalit'(ii, al intercone+iunilor *i cooper'rii A*adar, o convingere obsesiv' &n asemenea for(e opuse, este probabil cel mai dezavata-os element, nu numai dup' moarte ci *i &n timpul oric'rei e+isten(e fizice 0+ist' cF(iva indivizi care nu au e+perimentat &n timpul vie(ii fizice, acel sim( al armoniei *i al totalit'(ii, &n care asemenea factori opu*i se unesc Ace*ti indivizi au de parcurs mai multe stadii &n aceast' stare de tranzi(ie, *i de obicei mai au de e+perimentat multe alte vie(i fizice A*a cum v' forma(i e+isten(a voastr' fizic' atFt la nivel individual cFt *i la nivel colectiv, &n mod similar, dup' momentul alegerii, voi v' al'tura(i persoanelor care sEau decis asupra aceluia*i tip de e+perien(' %n timp ce preg'tirile sunt f'cute, va fi &nceput' o nou' aventur' Aceasta va varia conform tipului de e+perien(' ales

!#

A*adar, e+ist' anumite tipare colective 2ici o realitate individual' nu este identic' cu cea a altei persoane, *i totu*i e+ist' modele generale @oarte simplu spus, o credin(' &n bine f'r' o credin(' &n r'u vi se poate p'rea a fi foarte nerealist' Totu*i, aceast' credin(' este cel mai bun tip de asigurare pe care &l pute(i avea, atFt &n timpul vie(ii fizice cFt *i dup' aceasta ,ntelectul vostru poate fi scandalizat, *i dovezile oferite de sim(urile fizice v' pot spune c' v' &n*ela(i, dar cu toate acestea o credin(' &n bine f'r' o credin(' &n r'u este de fapt foarte realist', deoarece &n via(a fizic' v' va p'stra corpul mai s'n'tos, v' va elibera de multe frici *i dificult'(i mentale si v' va oferi o senza(ie de u*urin(' *i de spontaneitate, &n care dezvoltarea abilit'(iilor voastre poate fi mai bine &ndeplinit' Dup' moarte, ea v' va elibera de credin(a &n demoni, iad *i pedepse for(ate .e(i fi mai bine preg'titi pentru a &n(elege natura realit'(ii, a*a cum este ea %nteleg c' acest concept &ntrEadev'r v' -igne*te intelectul *i c' sim(urile voastre par aEl nega Totu*i, ar trebui de-a s' &n(elegeti c' sim(urile voastre, va transmit multe lucruri care nu sunt adev'rateH iar eu v' spun vou' c' sim(urile fizice percep o realitate, care este rezultatul convingerilor pe care le de(ine(i Dac' crede(i &n r'u, bine&n(eles c' &l ve(i percepe Lumea voastr' &nc' nu a &ncercat e+perimentul care vEar elibera ;re*tinismul a fost doar o distorsiune a acestui adev'r fundamental 4 mai e+act, cre*tinismul organizat a*a cum &l cunoa*teti 2u vorbesc doar de preceptele originale Lor nu leEa fost acordate mai deloc vreo *ans', *i mai tFrziu &n aceast' carte, vom discuta despre o parte dintre acestea 0+perimentul care v' va transforma lumea ar ac(iona asupra ideii fundamentale, c' voi v' crea(i propria realitate, conform naturii propriilor convingeri, c' toat' e+isten(a este binecuvFntat' *i r'ul nu e+ist' &n ea Dac' aceste idei ar fi fost urmate, atFt la nivel individual cFt *i la nivel colectiv, atunci sim(urile voastre fizice nu ar g'si nici o contradic(ie 0le ar percepe lumea *i e+isten(a ca fiind bune Acesta este e+perimentul care nu a fost &ncercat, *i acestea sunt adev'rurile pe care trebuie s' le &nv'(a(i dup' moartea fizic' Dup' moarte, unii indivizi &n(eleg aceste adev'ruri, *i aleg s' se &ntoarc' &n e+isten(a fizic', pentru a le transmite mai departe DeEa lungul secolelor aceasta a fost calea Situa(ia se prezint' la fel *i &n sistemul probabilit'(iilor, care &*i are originea &n realitatea fizic' 0+ist' sisteme de probabilitate, care nu sunt deloc conectate cu propriul vostru sistem, mult mai avansate decFt &*i imagineaz' oricare dintre voi, iar &n acestea adev'rurile despre care am vorbit sunt bine cunoscute %n ele, indivizii formeaz' realit'(i, fiind pe deplin con*tien(i de puterea creativ' pe care o de(in, l'sFnd frFu liber abilit'(iilor inventive ale con*tiin(ei =en(ionez aici acest lucru pentru a indica faptul c' e+ist' multe alte situa(ii, care vor fi e+perimentate dup' moarte, situa(ii care nu au leg'tur' cu sistemul vostru Atunci cFnd a(i &nv'(at ceea ce trebuia s' &nv'(a(i, conform abilit'(iilor pe care le de(ine(i, voi sunte(i gata pentru a trece la un nou nivel <erioada de dup' moarte prezint' multe dimensiuni ale activit'(ii *i e+perien(ei ;Ft mai simplu spus, orice individ nu &i BcunoasteC pe to(i ceilal(i %n locul ('rilor sau al diviziunilor fizice, aici e+ist' state psihologice <entru un individ dintrEun stat, un individ dintrEun alt stat i se va p'rea a fi destul de str'in %n multe comunic'ri realizate cu cei afla(i &n aceste st'ri intermediare, mesa-ele transmise prin channeleri, pot p'rea a fi foarte contradictorii 0+perien(a celor Bmor(iC nu este asem'n'toare ;ondi(iile *i situa(iile variaz' Dn individ care vorbe*te despre realitatea sa, poate e+plica doar ceea ce cunoa*te %nc' o dat', ceea ce am spus deseori scandalizeaz' intelectul, care dore*te r'spunsuri simple, comode *i descrierile care i se potrivesc

#7

=a-oritatea indivizilor din aceste stadii, care comunic' cu rudele B&n via('C, nu au a-uns &nc' la momentul alegerii *i nu *iEau finalizat antrenamentul 0i &nc' pot percepe realitatea &n lumina vechilor convingeri Aproape toate comunic'riile provin din acest nivel, &n mod special atunci cFnd e+ist' o leg'tur', sau o rela(ie puternic', &ntrEo via(' precedent' Totu*i, chiar *i la acest nivel asemenea mesa-e servesc unui scop ;ei care transmit mesa-ele &*i pot informa rudele &n via(', asupra faptului c' ei vor continua s' traiasc' dup' moarte, *i pot face acest lucru &n termeni pe care cei vii s' &i &n(eleag' 0i pot rela(iona cu cei vii, deoarece deseori convingerile lor sunt acelea*iH *i &n circumstan(e favorabile, pot transmite cuno*tiin(ele lor &n timp ce &nva(' Totu*i, treptat interesele lor se vor schimba %n noua lor e+isten(', ei se vor anga-a &n alte rela(ii La momentul alegerii, personalitatea se preg'te*te de-a pentru a pleca c'tre o alt' e+isten(' ;onform viziunii voastre asupra timpului, aceast' perioad' intermediar' poate dura secole <oate dura *i cF(iva ani %nc' o dat', e+ist' e+cep(ii 0+ist' cazuri &n care o personalitate, trece foarte repede &ntrEo alt' via(' fizic', probabil &ntrEun interval de cFteva ore Acest lucru este de obicei nefast *i este cauzat de o dorin(' obsesiv' a personalit'(ii, de a se &ntoarce &n via(a fizic' <e de alt' parte, o asemenea re&ntoarcere rapid' poate fi realizat' de o personalitate mFnat' de un scop m're(, un individ care negli-eaz' sau abandoneaz' un corp fizic vechi *i este ren'scut' aproape imediat &n unul nouH avFnd interesul de a duce la &ndeplinire un proiect important, care a fost de-a &nceput =ai e+ist' cFteva aspecte pe care a* dori s' le adaug =omentul alegerii prezint' cFteva complica(ii, dac' ultimul ciclu re&ncarna(ional este finalizat %n primul rand, trebuie s' &n(elegeti c' &n prezent voi nu sunte(i con*tien(i de identitatea voastr' adev'rat' .' identifica(i &n schimb cu egoEul vostru, a*adar &n momentul cFnd v' gFndi(i la ideea de via(' de dup' moarte, deseori v' referi(i la o via(' viitoare a egoEului pe care &l cunoa*te(i La sfFr*itul ciclului re&ncarna(ional, ve(i &n(elege aproape &n totalitate faptul c' voi, identitatea fundamental', miezul interior al fiin(ei voastre, este mai mult decFt suma personalit'(iilor re&ncarna(ionale <ute(i spune c' personalit'(ile sunt doar diviziuni ale sinelui, centrat &n aceast' realitate 2u e+ist' nici o competi(ie &ntre ele 2u a e+istat niciodat' o separare real', ci doar una aparent', separare care vEa a-utat s' v' asuma(i diverse roluri, s' v' dezvolta(i diferite abilit'(i *i s' fi(i creativi &ntrEo nou' manier' Aceste personalit'(i re&ncarna(ionale continu' s' se dezvolte, dar ele &n(eleg c' identitatea lor principal' este de asemenea a voastr' A*adar, atunci cFnd ciclul reincarnational este terminat, voi ve(i avea o cunoa*tere complet' a vie(ilor voastre trecute .e(i avea la dispozi(ie informa(iile, e+perien(ele *i abilit'(iile lor Acest lucru &nseamn' c' ve(i de(ine o &n(elegere a realit'(ii multidimensionale &n termeni practici Am folosit deseori cuvFntul multidimensional, *i dup' cum vede(i, m' refer la el &n mod ad literamH deoarece realitatea voastr' e+ist' nu numai sub forma unei serii de e+isten(e re&ncarna(ionale, ci *i &n cadrul realit'(ilor probabile men(ionate mai devreme A*adar, atunci cFnd a sosit momentul alegerii, variantele disponibile sunt mult mai diverse decFt cele oferite, sau posibile, personalit'(ilor care trebuie s' r'mFn' &n ciclul re&ncarna(ional Dac' ave(i &nclina(ile *i abilit'(iile necesare, e+ist' tot timpul oportunitatea de a preda, de*i &nv'('mFntul multidimensional este mult diferit fa(' de procesul educa(ional, a*a cum &l cunoa*te(i &n prezent, *i acest proces necesit' un antrenament riguros

#1

Dn asemenea &nv'('tor trebuie s' fie capabil a instrui diferitele por(iuni ale unei entit'(i, aflate &n diverse momente temporale De e+emplu, s' zicem c' o entitate de(ine re&ncarn'ri &n secolul 16, &n anul 9 & ;, &n anul )$7 d ; *i &n timpul Atlantidei Dn &nv'('tor se va afla &n contact cu toate aceste personalit'(i diferite, comunicFnd cu ele &ntrEun limba- inteligibil O asemenea comunicare necesit' cuno*tiin(e complete, a a+iomelor fundamentale din acele perioade istorice, dar *i o cunoa*tere a climatului general de gFndire, filozofic *i *tiin(ific din acel timp 0ntitatea poate e+plora cFteva sisteme probabile, a*adar acele personalit'(i trebuie de asemenea g'site *i contactate ;antitatea necesar' de cuno*tiin(e *i intensitatea antrenamentului, face ca o asemenea carier' de &nv'('torEcomunicator s' fie e+trem de solicitant', dar este una din direc(iile posibile <rocesul &nv'('rii unor asemenea informa(ii, adaug' &n mod necesar dezvoltarii *i abilit'(iilor profesorului 0ste pretins' o delicat' manipulare a energiei *i o constant' c'l'torie printre dimensiuni Odat' ce o asemenea alegere este f'cut', antrenamentul &ncepe imediat, tot timpul sub tutela unui e+pert .oca(ia, c'ci este o voca(ie, &l poart' pe un asemenea &nv'(ator &n alte t'rFmuri de realitate, t'rFmuri despre care nu *tia de e+isten(a lor Al(ii, terminFnd cu re&ncarn'riile *i fiind de o alt' natur', pot &ncepe lunga c'l'torie care duce c'tre voca(ia de creator %ntrEun plan foarte diferit, aceast' carier' poate fi comparat' cu geniile din domeniile creative, din cadrul propriei realit'(i fizice %n locul vopselelor, pigmen(ilor, cuvintelor si notelor muzicale, creatorii &ncep s' e+perimenteze cu diferite dimensiuni ale materializ'rii, &mp'rt'*induE*i cuno*tiin(ele &n cFt mai multe forme posibil 4 *i nu m' refer la cele fizice ;eea ce voi numi(i timp este manipulat &n aceea*i manier', &n care un artist folose*te pigmen(ii ;eea ce a(i numi spa(iu este &mbinat &n moduri diferite A*adar, arta este creat' folosind timpul ca *i o structur' ;onform defini(iilor voastre, timpul *i spa(iul pot fi combinate Splendoarea diferitelor vFrste, frumuse(iile naturale, tablourile *i cl'dirile, toate sunt recreate ca *i metode de &nv'(are pentru ace*ti &ncep'tori Dna din principalele lor preocup'ri este de a crea frumuse(e, care va influen(a cFt mai multe dimensiuni ale realit'(ii De e+emplu, o asemenea munc' va fi perceput' &n sistemul vostru dintrEo singur' perspectiv', de*i va fi de asemenea vizibil' &n realit'(iile probabile, probabil &ntrEo manier' complet diferit' 4 o art' multidimensional', atFt de liber' *i de elementar' &ncFt ar ap'rea simultan &n multe realit'(i O asemenea art' este imposibil a fi descris' &n cuvinte ;onceptul de art' multidimensional', nu are nici un echivalent verbal ;u toate acestea, creatorii sunt de asemenea implica(i &n aEi inspira pe cei, pe care &i &ntFlnesc &n diferite niveluri ale realit'(ii De e+emplu, deseori inspira(ia din sistemul vostru este munca unor asemenea creatori De multe ori, aceste Bforme de art'C sunt reprezent'ri simbolice ale naturii realit'(ii 0le vor fi interpretate &n diverse moduri, conform abilit'(iilor celor care le percep 0le pot fi drame e+isten(iale Aceste crea(ii vor fi &ntotdeuna structuri psihice, care e+ist' separat de orice sistem al realit'(ii, fiind cel putin par(ial percepute de multe persoane Dnele e+ist' &n ceea ce voi a(i numi planul astral, *i voi le percepe(i &n timpul vizitelor din starea de somn Altele sunt percepute de c'tre mintea voastr' temporal' prin str'fulgerari, &n timp ce sunte(i pe -um'tate adormit sau pe -um'tate treaz, sau &n alte perioade de disociere 0+ist' diferite tipuri de art' multidimensional' *i prin urmare multe nivele la care lucreaz' creatorii %ntrega poveste a lui Mrisos a fost o asemenea crea(ie

#)

De asemenea, e+ist' cei care doresc s' fie t'm'duitori *i bine&n(eles acest lucru implic' mult mai mult decFt vindecarea fizic' Ace*ti t'm'duitori trebuie s' fie capabili a lucra cu toate nivelele e+perien(ei entit'(ii, a-utFnd direct acele personalit'(i care fac parte din ea %nc' o dat', aceast' munc' necesit' o trecere prin modelele re&ncarna(ionale *i o mare maleabilitate psihic' Dn t'm'duitor &ncepe cu acele re&ncarnari care au dificult'(i .indecarea este tot timpul psihic' *i spiritual', *i ace*ti t'm'duitori sunt disponibili, pentru a le a-uta pe fiecare dintre personalit'(iile din sistemul vostru *i din alte sisteme %ntrEun conte+t mai amplu *i cu un antrenament e+celent, t'm'duitorii avansa(i se ocup' de maladiile spirituale, ale unui num'r mai mare de personalit'(i 0+ist' aceia care combin' calit'(iile unui &nv'('tor, creator *i t'm'duitor Al(ii, aleg linii de dezvoltare care sunt &n mod specific adaptate propriilor caracteristici %n acest capitol nu vreau s' discut scopul e+isten(ei perpetue a con*tiin(ei, sau a dezvolt'rii .reau doar s' v' ar't c' dispuneti de vaste posibilit'(i de a progresa *i s' accentuez faptul c' fiecare personalitate are libertate deplin' Dezvolt'riile con*tiin(ei care au loc sunt atribute naturale, stadii naturale 2u este aplicat' nici o constrFngere Toate dezvolt'rile viitoare sunt &ncorporate personalit'(ii, pe care o cunoa*te(i, la fel cum adultul este &ncorporat &n copil Acum, aceste descrieri ale evenimentelor de dup' moarte pot suna foarte comple+, &n special dac' a(i fost obi*nuiti cu o poveste simpl' despre rai sau despre odihna etern' Din p'cate, cuvintele nu reu*esc a descrie multe din lucrurile elementare, pe care a* vrea s' le &n(elege(i .oi dispune(i de abilitatea de a v' elibera intui(ia *i de a avea acces la acele percep(ii interioare %n timp ce citi(i aceast' carte, cuvintele sunt menite a v' elibera propriile abilit'(i intuitive Atunci cFnd o citi(i, propriile vise v' vor oferi informa(ii suplimentare *i vor r'mFne &n mintea voastr', atunci cFnd v' trezi(iH dac' sunte(i suficient de receptivi fa(' de aceste percep(ii 2u e+ist' un sfFr*it simplu al vie(ii pe care o cunoa*te(i 4 de e+emplu povestea raiului Ave(i libertatea de a v' &n(elege propria realitate, de a v' dezvolta mai departe abilit'(iile *i de a sim(i mai profund natura e+isten(ei voastre, ca f'cFnd parte din Tot ;eea ;e 0ste

;apitolul 1) Relaii re0ncarnaionale

<este tot cuprinsul e+isten(elor re&ncarna(ionale voi v' e+tinde(i con*tiin(a, ideile, percep(iile si valoriile .oi ie*i(i &n afara condi(iilor prestabilite *i cre*teti spiritual, &n timp ce &nva(a(i s' v' desprinde(i de conceptele *i dogmele restrictive ;u toate acestea, rata de &nv'(are depinde &n &ntregime de voi ;onceptele limitate, dogmatice sau rigide, cu privire la natura binelui *i a r'ului v' pot trage #9

&napoi Dac' nu alege(i s' fi(i fle+ibil din punct de vedere spiritual *i psihic, ideile prea limitate cu privire la natura e+isten(ei v' pot urm'ri prin cFteva vie(i Aceste idei rigide pot &ntrEadev'r ac(iona ca ni*te lese, astfel &ncFt ve(i fi for(a(i s' v' &nvFrti(i &ntrEun cerc foarte mic, la fel ca un cFine legat %n asemenea cazuri, poate pe parcursul mai multor e+isten(e, v' ve(i g'si luptFnduEv' &mpotriva ideilor de bine *i de r'u, fiind prin*i &ntrEun lant al confuziei, &ndoielii *i an+iet'(ii <rietenii *i cuno*tiin(ele voastre vor fi preocupate cu acelea*i probleme, deoarece &i ve(i atrage pe cei care au acelea*i gri-i .' spun &nc' o dat', multe din ideile voastre cu privire la bine *i r'u sunt puternic distorsionate *i umbresc toate cuno*tiin(ele, pe care le ave(i despre natura realit'(ii Dac' crea(i o vin' &n mintea voastr', atunci ea este real' pentru voi *i trebuie s' o rezolva(i ;u toate acestea, mul(i dintre voi formeaz' vini pentru care nu e+ist' nici o cauz' adecvat', *i f'r' a avea un motiv specific, se &mpov'reaz' cu acestea %n dimensiunea voastr' a realit'(ii, pare a e+ista o varietate s'lbatic' de lucruri rele L'sa(iE m' s' v' spun c' cel care ur'*te un r'u, creeaz' imediat alt r'u Din perspectiva voastr', este destul de dificil s' percepe(i faptul c' toate evenimentele duc spre creativitate, sau s' v' avFnta(i &n creativitatea spontan' a naturii voastre %n cadrul sistemului vostru, a ucide este &n mod evident o crim' moral', dar aEl omor& pe altul doar pentru aEl pedepsi, spore*te eroarea originar' ;ineva foarte cunoscut care a fondat o biseric' E o civiliza(ie dac' vre(i E a spus odat', B%ntoarce(i cel'lalt obraz dac' sunte(i ataca(iC ;u toate acestea, &n(elesul primar al acelei remarci ar trebui &n(eles Ar trebui s' &ntoarce(i cel'lalt obraz deoarece &n(elege(i c' &n esen(', atacatorul se atac' doar pe sine Atunci sunte(i cu adev'rat liberi *i reac(ia este una potrivit' Dac' &ntoarce(i cel'lalt obraz f'r' a avea aceast' &n(elegere, *i v' sim(i(i plin de resentimente, sau dac' &ntoarce(i cel'lalt obraz dintrEun sentiment de superioritate pseudomoral', atunci reac(ia voastr' este departe de a fi cea adecvat' Toate acestea pot fi aplicate rela(iilor din e+isten(ele re&ncarna(ionale, *i bine&n(eles ele sunt de asemenea foarte pertinente pentru e+perien(a voastr' zilnic' Dac' urF(i o alt' persoan', acea ur' v' poate lega de persoana &n cauz', pentru atFtea vie(i pe cFt &i permite(i urii s' v' consume %n aceast' e+perien(' *i &n toate cel'lalte, voi atrage(i acele calit'(i asupra c'rora v' &ndrepta(i aten(ia Dac' v' concentra(i asupra in-usti(iilor pe care sim(i(i c' vEau fost f'cute, atunci atrage(i mai multe asemenea e+perien(eH *i dac' aceast' ac(iune continu', ea va fi reflectat' &n urmatoarea voastr' e+isten(' 0ste adev'rat c' &ntre vie(i, ave(i BtimpC pentru &n(elegere *i contemplare ;ei care nu profit' de asemenea oportunit'(i &n aceast' via(', deseori nu vor face acest lucru, nici &n momentul cFnd ea se va termina ;on*tiin(a se va e+tinde 0a va crea 0a se va mi*ca din interior &n e+terior 2u e+ist' nimic &n afara voastr' care v' va for(a s' &n(elege(i aceste chestiuni sau s' le &nfrunta(i A*adar, este inutil a spune3 BAtunci cFnd aceast' via(' se va termina, m' voi uita &n urm' la e+perien(ele avute *i &mi voi &mbun't'(ii ac(iunileC 0ste ca *i cum un om tFn'r ar spune, BAtunci cFnd voi cre*te *i m' voi retrage, voi folosi acele abilit'(i pe care nu mi le dezvolt acumC .oi v' preg'titi acum scena pentru Burm'toareaC via(' %ntrEun fel sau altul, gFndurile pe care le ave(i acum vor deveni materialul pentru urm'toarea voastr' e+isten(' 2u e+ist' cuvinte magice care v' vor lumina, care v' vor umple de &n(elegere *i compasiune, sau cuvinte care v' vor e+tinde con*tiin(a NFndurile *i e+perien(ele voastre de zi cu zi, v' ofer' toate r'spunsurile Orice succese din aceast' via(', orice abilit'(i, au fost dezvoltate datorit' e+perien(elor

#6

trecute 0le sunt pe drept ale voastre .oi a(i muncit pentru a le dezvolta Dac' v' uita(i &n -urul vostru la rudele, prietenii, cuno*tiin(ele *i partenerii de afaceri, ve(i vedea ce fel de persoan' sunte(i voi, deoarece voi sunte(i atras de ei a*a cum *i ei sunt atra*i de voi, prin intermediul unor similitudini interioare fundamentale Dac' v' e+amina(i pentru cinci minute gFndurile avute &n diferite perioade ale zilei, *i face(i acest lucru de cFteva ori pe lun', &ntrEadev'r ve(i avea o impresie e+act', a tipului de via(' pe care vEa(i aran-atEo pFn' &n acest moment, pentru e+isten(a viitoare Dac' nu sunte(i mul(umi(i cu ceea ce ve(i descoperi, atunci a(i face bine s' &ncepe(i s' v' schimba(i natura gFndurilor *i sentimentelor voastre Dup' cum ve(i vedea mai &ncolo &n aceast' carte, voi pute(i face acest lucru 2u e+ist' nici o regul' care spune c' &n fiecare via(', trebuie s' v' &ntFlni(i cu cei pe care iEa(i cunoscut &nainteH *i totu*i, datorit' naturii atrac(iei, de multe ori se &ntFmpl' acest lucru Din diferite motive voi v' na*te(i &n familia voastr' actual' Dup' moarte pute(i avea o rela(ie mult mai puternic' din punct de vedere emo(ional, cu o persoan' dintrEo via(' trecut' De e+emplu, dac' sunte(i c's'tori(i *i nu ave(i o leg'tur' profund' cu partenerul vostru, pute(i &n schimb g'si o so(ie sau un so( din alt' re&ncarnare, care v' va a*teapta Deseori, membrii diverselor grupuri 4 militare, biserice*ti, de vFn'toare, vor forma din nou rela(ii de familie, prin care &*i vor rezolva vechiile probleme, avFnd o alt' abordare @amilile trebuie s' fie privite ca *i strucuri globale de activitate psihic'H ele au o identitate subiectiv', de*i un membru specific al grupului, poate c' nu este con*tient de acest fapt 0le au scopuri subcon*tiente, de*i membrii individuali ai unei familii pot urm'ri aceste scopuri, f'r' s' fie con*tien(i de ele Asemenea grupuri sunt formate dinainte, vorba vine, &ntre e+isten(ele fizice Deseori, 6 sau ? indivizi &*i vor impune o anumit' provocare *i vor acorda diferi(ilor membrii, roluri distincte pentru a fi -ucate Apoi, &ntrEo e+isten(' fizic', indivizii &*i vor asuma acele roluri Sinele interior este tot timpul con*tient de mecanismele ascunse ale acestor structuri familiare ;ei care au fost strFns uni(i prin leg'turi emo(ionale, prefer' deseori s' r'mFn' &n rela(ii fizice apropiate sau libere, rela(ii care continu' &n multe vie(i Totu*i, noile rela(ii sunt &ntotdeuna &ncura-ate, deoarece pot e+ista *i BfamiliiC re&ncarna(ionale &nn'scute =ulte dintre acestea formeaz' structuri fizice, care sunt de fapt manifest'ri ale cone+iunilor interioare Am vorbit mai devreme despre conceptele rigide de bine *i de r'u 0+ist' o singur' cale de a evita aceast' problem' 2umai adev'rata compasiune *i iubire, v' poate conduce c'tre o &n(elegere a naturii binelui, *i doar aceste calit'(i vor servi la neutralizarea conceptelor eronate *i distorsionate asociate r'ului Adev'rul este c' atFta timp cFt crede(i &n conceptul de r'u, el este o realitate &n sistemul vostru, *i mereu &l ve(i vedea manifestFnduEse <rin urmare, credin(a voastr' &n el va p'rea foarte -ustificat' Dac' purta(i acest concept deEa lungul mai multor genera(ii, prin intermediul re&ncarn'rilor, atunci ve(i spori realitatea lui L'sa(iEm' s' clarific ceea ce &ncerc s' v' spun %n primul rFnd, iubirea implic' &ntotdeuna libertate Dac' un om spune c' v' iube*te *i totu*i v' neag' libertatea, atunci deseori voi &l urF(i Totu*i, datorit' cuvintelor sale, pute(i simti c' sentimentul vostru nu este -ustificat Acest tip de disput' emo(ional' poate conduce la alte &ncurc'turi, purtate deEa lungul mai multor vie(i Dac' urFti r'ul, atunci fi(i aten(i la ideile voastre cu privire la acest cuvFnt Dra este restrictiv' 0a v' limiteaz' percep(ia 0a este &ntrEadevar un geam murdar care

#?

&ntunec' toat' e+perien(a voastr' .e(i g'si din ce &n ce mai multe lucruri pe care le pute(i urF *i ve(i atrage elementele du*m'nite &n propria voastr' e+perien(' De e+emplu, dac' urF(i un p'rinte, atunci devine foarte u*or a ur& orice p'rinte, deoarece ve(i vedea *i ve(i proiecta asupra altor p'rin(i, imaginea celui care vEa ofensat pentru prima oar' %n vie(ile ulterioare pute(i s' v' na*te(i &ntrEo familie, unde ve(i avea acelea*i emo(ii, deoarece emo(iile sunt problema *i nu acele elemente care par a le declan*a Dac' urF(i boala, pute(i aduce asupra voastr' o via(' ulterioar' de boli, deoarece ura le atrage spre voi Dac' v' amplifica(i sim(ul iubirii, s'n't'(ii *i al e+isten(ei, atunci ve(i atrage aceste calit'(i &n via(a voastr' din prezent *i &n alte vie(iH deoarece ele sunt cele asupra c'rora v' &ndrepta(i aten(ia O genera(ie care ur'*te r'zboiul nu va aduce pacea O genera(ie care iube*te pacea va aduce pacea A muri cu ura pentru orice cauz' sau persoan' este un dezavanta- ma-or .oi ave(i la dispozi(ie toate oportunit'(iile pentru a recrea e+isten(a voastr' personal', &ntrE o manier' mai avanta-oas' *i pentru a v' schimba lumea %n via(a urm'toare voi ve(i lucra cu acele atitudini pe care le de(ine(i &n prezent Dac' insista(i s' (ine(i ura &n interiorul vostru, este foarte posibil s' continua(i s' face(i acela*i lucru *i &ntrEo via(' viitoare <e de alt' parte, acele scFntei de adev'r, intui(ii, bucurie, creativitate *i realiz'ri ob(inute acum, vor lucra pentru voi &ntrEo via(' viitoareH la fel cum ele v' aduc beneficii &n prezent .ede(i, ele sunt singurele realit'(i adev'rate 0le sunt singurele baze reale ale e+isten(ei 0ste ridicol, a*a cum Ruburt a spus cFndva, s' urF(i o furtun' sau s' ridica(i mFna asupra ei *i s' o numi(i &n toate felurile .oi rFde(i atunci cFnd v' gFndi(i la copiii sau localnicii care fac asemenea lucruri 0ste inutil a personifica o furtun' *i a o trata ca pe un demon, &ndreptFnduEv' aten(ia asupra elementelor sale distructive, sau asupra acelor elemente care par a fi distructive Schimbarea formei nu este distructiv' 0nergia e+ploziv' a unei furtuni este foarte creativ' ;on*tiin(a nu este anihilat' O furtun' este o parte a creativit'(ii .oi o privi(i din propria voastr' perspectiv', dar cu toate acestea un individ va sim(i &n interiorul furtunii, ciclul nesfFr*it al creativit'(ii, iar un alt individ o va personifica *i va spune c' este mFna diavolului %n toate vie(ile avute, voi ve(i interpreta realitatea pe care o vede(i conform propriilor convingeri, iar acestea vor avea efect atFt asupra voastr' cFt *i asupra altor persoane Omul care pur *i simplu ur'*te, imediat se va afla &n aceast' pozi(ie3 0l are idei preconcepute cu privire la natura realit'(ii, iar acestea sunt &n concordan(' cu propria sa &n(elegere limitat' .orbesc despre ur' &n acest capitol dedicat re&ncarn'rii, deoarece efectele sale pot fi atFt de dezastroase Dn om care ur'*te &ntotdeuna se va considera &ndrept'(it &n ac(iuniile sale 0l nu ur'*te niciodat' ceea ce crede c' este bun <rin urmare, el se va considera -ustificat &n ura sa, dar ura &n sine formeaz' o leg'tur' puternic', care &l va urm'ri &n toate vie(ile sale, pFn' cFnd va &nv'(a c' numai ura este cea care distruge Departe de mine gFndul de a &ntrerupe conversa(ia noastr' @i(i aten(i asupra c'ror lucruri v' &ndrepta(i aten(ia *i momentan ne vom rezuma la atFt .om relua dictarea .reau s' clarific faptul c' nu ave(i nimic de cF*tigat dac' urF(i ura .e(i c'dea &n aceea*i capcan' 0ste nevoie de o &ncredere fundamental' &n natura vitalit'(ii *i o credin(' &n faptul c' toate elementele e+perien(ei, conduc c'tre un bine m're(, fie c' percepe(i sau nu modul &n care Br'ulC este transpus &n creativitate ;eea ce iubi(i va deveni de asemenea o parte din e+perien(a voastr', &n aceast' via(' *i &n altele

#$

;ea mai important' idee care trebuie re(inut', este c' nimeni nu arunc' asupra voastr', e+perien(a unei vie(i anume 0a este cu e+actitate format' conform propriilor emo(ii *i credin(e =area putere *i energie a iubirii sau a creativit'(ii, este prezent' &n simplul fapt al e+isten(ei voastre Acesta este un adev'r atFt de des uitat 4 c' amestecul con*tiin(ei *i e+isten(ei d'inuie *i &ncorporeaz' acele elemente, care vi se par atFt de distructive Dra este puternic' dac' crede(i &n ea, *i de*i a(i putea s' urF(i via(a, voi ve(i continua s' e+ista(i @iecare dintre voi vEa(i f'cut planuri pe care leEa(i uitat 0le au fost semnate, vorba vine, &nainte s' v' na*te(i &n aceast' e+isten(' %n multe cazuri, prietenii noi pe care vi iEa(i f'cut, vEau fost apropria(i cu mult &nainte s' &i &ntFlni(i &n aceast' via(' Acest lucru nu &nseamn' c' vEa(i &ntFlnit cu fiecare individ dintre cuno*tiin(ele voastre *i &n mod sigur nu implic' un scenariu plictisitor -ucat din nou *i din nou, deoarece fiecare &ntFlnire este unic' &n felul sau AvFnd &n vedere ceea ce am spus pFn' acum despre familii, &n(elege(i c' ora*ele *i satele pot fi de asemenea formate din locuitorii din trecut ai altor ora*e si sate, transpu*i &n noi e+perien(e *i perioade temporale, odat' ce grupul &ncearc' e+perimente diferite Dneori, e+ist' anumite varia(ii prin care cet'(enii unui ora* pot fi locuitorii ren'scu(i ai celor care au tr'it, s' zicem &n anul 1$9) &ntrEun mic sat irlandez Sau, ei pot fi transpu*i &ntrEun ora* din ,daho ;ei care au dorit s' c'l'toreasc' din Lumea .eche catre Lumea 2ou', se pot na*te &n cea nou' Trebuie s' (ine(i minte c' abilit'(iile din vie(ile trecute v' sunt disponibile, pentru a fi folosite &n prezent .oi culege(i propriile recompense ,nforma(iile cu privire la aceste chestiuni v' sunt deseori oferite &n starea de somnH *i e+ist' un fel de vis colectiv, un vis fundamental, &n care cei care sEau cunoscut &n alte vie(i trecute pot comunica acum %n asemenea vise sunt oferite anumite informa(ii colective E pe care indivizii le pot mai apoi utiliza dup' cum doresc Aici sunt f'cute diverse planuri generale de dezvoltare, &n timp ce membrii unui grup dintrEun ora*, se decid asupra direc(iei &n care vor merge Dnii indivizi aleg &ntotdeuna s' se nasc' &ntrEun grup 4 cu alte cuvinte ren'scu(i &mpreun' cu contemporanii din trecut, &n timp ce al(ii, desconsiderFnd asemenea str'danii, se re&ntorc &n pozi(ii mult mai izolate Aceasta este o chestiune de emo(ie psihologic' %ntrEo asemenea situa(ie, unii indivizi sunt mai rela+a(i, mai &ncrez'tori *i mai capabili a lucra cu al(ii A(i putea lua &n considerare urm'toarea analogie, &n care John Doe trece prin gr'dini(' *i a-unge la liceu %ntrEo situatie re&ncarna(ional', el ar alege &ntotdeuna s' se re&ntoarc' cu partenerii s'i ;u toate acestea, al(ii prefer' s' sar' de la o *coal' la alta, relativ vorbind ap'rFnd singuri, cu o libertate sporit', mai multe provoc'ri, dar f'r' cadrul confortabil de securitate ales de alte persoane %n orice caz, individul este -udec'torul, nu numai pentru fiecare via(' care se succede, pentru perioada &n care tr'ie*te *i mediul s'u, ci *i pentru tr's'turile sale generale sau metodele de &ndeplinire a scopurilor A*adar, e+ist' pe atFt de multe metode de a v' re&ncarna, pe cFt e+ist' sineEuri interioare, *i fiecare sine interior &*i va alege propriile sale metode %n fiecare via(' voi sunte(i meni(i a v' raporta la mediul vostru e+terior, cu scopul de a &nv'(a despre condi(iile voastre interioare 0+teriorul este o refle+ie a interiorului .oi trebuie s' &n(elege(i natura sinelui vostru interior, astfel &ncFt s' o manifesta(i &n e+terior %n timp ce acest lucru este realizat, circumstan(ele e+terioare ar trebui s' se schimbe &n bine, iar sinele interior s' devin' con*tient de propria natur' *i

#5

de capacit'(iile sale Teoretic, &n fiecare via(' voi a(i deveni mai puternici, s'n'to*i, boga(i *i &n(elep(i, dar deseori mecanismul nu func(ioneaz' &n aceast' manier' A*a cum a fost men(ionat mai devreme, multe personalit'(i adopt' diferite tipuri de e+perien(e, concentrFnduEse asupra dezvoltarii anumitor caracteristici *i ignorFnduEle pe altele, probabil pentru o serie de vie(i 2ici o con*tiin(' nu are acelea*i e+perien(e *i nu le interpreteaz' &n aceea*i manier', a*adar fiecare individ folose*te &n mod unic oportunit'(iile re&ncarna(ionale Schimb'rile de se+ de e+emplu, sunt necesare Dnii indivizi &*i schimb' se+ul &n fiecare via(' Al(ii au o serie de vie(i ca femeie si apoi o serie de vie(i ca b'rbat, sau vice versa, dar cu toate acestea totalitatea cadrului re&ncarna(ional trebuie s' includ' ambele genuri Abilit'(iile nu pot fi dezvoltate dac' personalitatea se re&ncarneaz' &n acela*i gen Trebuie s' e+iste e+perien(e atFt materne cFt *i paterne Atunci cFnd a-unge(i &n punctul &n care &n(elege(i c' v' crea(i e+isten(a *i via(a pe care o cunoa*te(i, &n acel moment ve(i putea &ncepe s' v' schimba(i modelele mentale *i psihiceH consecin(a fiind transformarea mediului vostru de zi cu zi Totu*i, aceast' constientizare ar trebui s' mearg' mFn' &n mFn' cu o cunoa*tere profund' *i intuitiv' a abilit'(iilor sinelui interior Doar impreun', ace*ti factori v' pot elibera de orice dificult'(i, care au ap'rut &n vie(ile trecute Odat' cu aceste con*tientiz'ri, &ntreaga structur' a e+isten(ei voastre va &ncepe s' se schimbe, avFnd loc o accelerare a cre*terii spirituale *i psihice 0+ist' o logic' interioar' a rela(iilor voastre din prezent, a atitudinilor *i e+perien(elor avute De e+emplu, dac' &ntrEo via(' voi a(i urFt femeile, sEar putea foarte bine s' fi(i femeie &ntrEo via(' viitoare 2umai &n acest mod ve(i fi capabili s' &n(elege(i e+perien(a feminit'(ii, iar apoi ca femeie s' v' confrunta(i cu acele atitudini pe care leEa(i avut &mpotriva femeilor Dac' nu a(i avut nici o simpatie pentru cei bolnavi, v' pute(i na*te cu o boal' grav', &nc' o dat' de voi aleas', *i s' v' &ntFlni(i cu acele atitudini care reflect' convingerile voastre din trecut ;u toate acestea, o asemenea e+perien(' va include *i alte aspecte 2ici o e+isten(' nu este aleas' doar dintrEun singur motiv, ea servind de asemenea multor e+perien(e psihologice De e+emplu, o e+isten(' de boli cronice poate fi o m'sur' disciplinar', permi(FnduEv' s' v' folosi(i abilit'(ile profunde, pe care leEa(i ignorat &ntrEo via(' cu o s'n'tate bun' De*i o via(' perfect fericit' poate p'rea splendid' la suprafa(', ea poate fi de asemenea superficial', *i de foarte pu(in a-utor pentru a dezvolta personalitatea O e+isten(' cu adev'rat fericit' este una profund satisf'c'toare *i ar include &n(elepciune spontan' *i bucurie spiritual' ;u alte cuvinte, nu afirm c' suferin(a conduce &n mod necesar la &mplinire spiritual' *i nici c' toate bolile sunt acceptate sau alese, pentru un asemenea scop Deseori boala este rezultatul ignoran(ei *i ale unor obiceiuri mentale gre*ite O asemenea disciplin' poate fi adoptat' de anumite personalit'(i, care trebuie s' ia m'suri ferme din cauza acestor convingeri %n cadrul vie(ilor e+ist' un model general al rela(iilor, dar cu toate acestea, nu &nseamn' c' voi c'l'tori(i prin anumite e+isten(e, avFnd acela*i num'r de prieteni *i cuno*tiin(e care de abia sunt schimbateH la fel cum actorii &*i schimb' masca sau costumul Nrupurile de indivizi apar &mpreun' &n diverse vie(i si urm'resc anumite scopuri, putFnd de asemenea merge pe acela*i drum &ntrEun timp *i loc diferit %nc' o dat', nu e+ist' nici o regul' rigid' Dnele familii sunt pur *i simplu re&ncarn'ri ale str'mo*ilor lor, de*i nici aceasta nu este o regul' general' %ntrEun fel sau altul, rela(iile profunde vor continua s' e+iste Altele, pur *i simplu vor disp'rea

#!

,deea pe care vreau s' o clarific este aceea c', oportunit'(iile pentru dezvoltare *i cunoa*tere, sunt la fel de prezente &n acest moment *i &n aceast' via(', pe cFt vor fi &n orice perioad' Dac' zi de zi ignora(i aceste oportunit'(i, nimeni nu v' poate for(a ca dup' moarte sau &n perioada dintre vie(i, s' accepta(i *i s' folositi abilit'(iile de care dispune(i Dup' moarte e+ist' &ntrEadev'r &nv'('tori, dar ei sunt dispobili *i &n acest moment, &n e+isten(a voastr' din prezent Dnele familii se manifest' &mpreun' &ntrEo via(' anume, nu fiindc' e+ist' o mare atrac(ie sau iubire &ntre membrii s'i, ci dintrEun motiv opus @amilile pot fi alc'tuite din indivizi care nu sEau putut suferi &ntrEo via(' trecut', ace*tia fiind &mpreun' &ntrEo rela(ie arpopiat', deoarece trebuie s' lucreze c'tre un scop comun, s' &nve(e s' se &n(eleag' reciproc *i s' rezolve problemele &ntrEun conte+t diferit Din punct de vedere al cooper'rii, fiecare genera(ie are propriul sau scop 0l este urm'torul 4 de a perfec(iona cuno*tiin(ele interioare *i de a le materializa cFt mai fidel posibil &n e+terior, &n lume Odata cu trecerea secolelor, schimbarea decorului fizic sEa realizat prin intermediul imaginilor interioare, care au trecut prin min(ile indiviziilor 2u este necesar s' cunoa*te(i vie(ile voastre din trecut, de*i v' poate fi de folos daca &n(elegeti c' &n acest moment, voi v' alege(i circumstan(ele &n care v' ve(i na*te Dac' v' e+amina(i atent propria via(', vor deveni evidente provoc'rile pe care vi leEa(i fi+at Acest lucru nu este u*or a fi realizat, dar este &n puterea fiec'rui individ Dac' v' elibera(i de ur', atunci automat v' elibera(i de oricare asemenea rela(ii &n viitor E sau orice e+perien(e care sunt bazate pe ur' 0ste inutil s' v' cunoa*te(i fundalul re&ncarna(ional, dar s' nu fi(i con*tien(i de adev'rata natur' a sinelui vostru din prezent 2u pute(i -ustifica sau ra(ionaliza circumstan(ele prezente spunFnduEv'3 BAcest eveniment sEa &ntFmplat datorit' unei ac(iuni f'cute de mine &ntrEo via(' anterioar'C, deoarece voi dispune(i de toate resursele pentru a schimba influen(ele negative <oate c' a(i atras influen(ele negative &n via(a voastr', din cauza unui motiv anume, dar el are tot timpul leg'tur' cu maniera &n care con*tientiza(i acest lucru, iar con*tientizarea v' va permite s' neutraliza(i asemenea influen(e 2u pute(i spune, Bs'racii sunt s'raci pur *i simplu deoarece ei au ales s'racia *i prin urmare nu este nevoie s' &i a-utC Aceast' atitudine poate u*or atrage s'racia &nspre voi, &ntrEo e+perien(' viitoare ;hiar *i la sfFr*itul ciclului re&ncarna(ional fiecare individ nu este la acela*i nivel de con*tientizare Dnii posed' anumite calit'(i care nu &*i g'sesc echivalent &n cadrul e+perien(ei umane 0+perien(a fizic' &n sine are un efect diferit asupra indivizilor Dnii o consider' a fi un mediu e+celent de e+presie *i dezvoltare 0i sunt potrivi(i pentru ea 0i au talentul de a se e+prima &ntrEo manier' fizic' *i de aE*i materializa fidel sentimentele interioare Al(ii consider' dificil acest lucru *i totu*i, ei se pot descurca mult mai bine &n alte nivele ale realit'(ii 0+ist' Bsuflete viguroaseC care pur si simplu &nfloresc &n realitatea fizic', dar care pot avea dificult'(i &n a se aclimatiza cu alte zone nonfizice %n toate aceste cazuri, baza profund spiritual' *i emo(ional' nu este niciodat' negat' Ave(i prieteni foarte apropia(i din vie(i trecute, care deseori comunic' cu voi atunci cFnd sunte(i &n starea de visH iar voi continua(i rela(iile cu ei, de*i nu realiza(i &n mod con*tient acest lucru La un nivel incon*tient, voi percepe(i na*terea &n lumea fizic', a unei persoane pe care a(i cunoscutEo &n trecut Deseori, str'inii pe care &i &ntFlni(i &n visele voastre,

##

sunt persoane care tr'iesc &n prezent 4 contemporaniE pe care iEa(i cunoscut &n vie(i trecute 0+ist' de asemenea si rela(ii trec'toare, contacte realizate *i apoi abandonate De e+emplu, un partener dintrEo anumit' via(', poate s' fie sau s' nu fie o persoan' cu care a(i avut o leg'tur' profund'H *i inc' o dat', v' pute(i c's'tori cu cineva datorit' unor sentimente ambigue dintrEo via(' trecut', sau pute(i s' alege(i o rela(ie de c's'torie, care nu este bazat' pe iubire, de*i iubirea poate ap'rea Apropo, apari(ia gemenilor arat' aproape &ntotdeuna c' e+ist' anumite rela(ii psihice foarte adFnci, cFteodat' de o natur' obsesiv' =a refer la gemenii identici Scopurile re&ncarna(ionale pot varia foarte mult .reau s' subliniez faptul c' re&ncarnarea este o unealt' folosit' de personalit'(i @iecare o utilizeaz' conform propriilor inten(ii Dnii se bucur' de e+isten(e feminine, &n schimb al(ii prefer' vie(ile masculine De*i ambele trebuie e+perimentate, e+ist' mai multe alegeri care sunt disponibile Dnele personalit'(i vor avea dificult'(i &n anumite domenii, dar vor evolua relativ u*or &n altele <redeterminarea nu este niciodat' implicat', deoarece provoc'riile *i circumstan(ele sunt alese de voi De e+emplu, unele probleme pot fi amFnate pentru cFteva e+isten(e Dnele personalit'(i doresc s' &*i rezolve problemele lor principale pentru ca mai apoi s' treac' peste eleH probabil &ntrEo serie de e+isten(e mai degrab' obositoare, e+isten(e care con(in cFteva situa(ii e+agerate Al(ii de o natur' mai lini*tit' &*i vor rezolva pe rFnd problemele 0i pot lua perioade de odihn', care sunt puternic terapeutice De e+emplu, o via(' satisf'c'toare, e+celent', cu un numar minim de probleme, poate fi aleas' fie ca un preludiu la o via(' de provoc'ri sus(inute, sau ca o recompens' acordat' de sine, pentru o via(' dificil' din trecut ;ei care se bucur' complet de mediul fizic f'r' a fi obseda(i de el, &ntrEadev'r le merge foarte bine BLegileC re&ncarn'rii sunt adoptate de c'tre indivizi pentru a se potrivi nevoilor avute

177

;apitolul 19 Re0ncarnarea. /isele. <,r<atul +i )e(eia ascuns 0n interiorul sinelui


A*a cum am men(ionat mai devreme, fiecare persoan' tr'ie*te atFt vie(i de b'rbat cFt *i vie(i de femeie ;a o regul' general', un individ nu &*i aminte*te &n mod con*tient de aceste e+isten(e <entru a preveni o identificare e+cesiv' a individului, cu se+ul s'u din prezent, &n interiorul b'rbatului e+ist' o personificare intern' a caracterului de femeie Aceast' personificare a femeii &n b'rbat este adev'ratul &n(eles, a ceea ce Jung a numit BanimaC A*adar, anima din b'rbat este memoria psihic' *i corela(ia cu toate e+isten(ele precedente de femeie, avute de sinele interior 0a &ncorporeaz' cunoa*terea istoriilor trecute ale b'rbatului *i &n(elegerea intuitiv' a tuturor calit'(iilor feminine, cu care a fost &nzestrat' personalitatea la na*tere <rin urmare, anima este un important dispozitiv de siguran(', &mpiedicFnduEl pe b'rbat s' se identifice &n mod e+cesiv cu orice caracteristici culturale masculine, care iEau fost impuse prin starea de fapt a lucruriilor, mediu *i educa(ie Anima nu este numai o influen(' personal' ci *i una civilizatoare a maselor, potolind tendin(ele puternic agresive *i ac(ionFnd ca *i o punte de legatur', atFt &n comunicarea cu femeile &ntrEo rela(ie de familie, cFt *i &n comunicarea realizat' prin arte *i e+prim'rile verbale Deseori b'rbatul se va visa ca fiind o femeie =aniera specific' &n care face acest lucru, &i poate spune mai multe lucruri despre propriile re&ncarn'ri, &n care a operat ca *i o femeie %n mod evident masculinitatea *i feminitatea nu sunt contrarii, ci tendin(e care fuzioneaz' <reoteasa, mama, tFn'ra vr'-itoare, nevasta *i b'trFna femeie &n(eleapt' 4 aceste tipologii generale sunt arhetipuri, pur *i simplu deoarece ele sunt Belemente fundamentaleC, care reprezint' &n mod simbolic a*a zisele calit'(i feminine *i vie(ile de femeie, care au fost tr'ite de c'tre b'rba(i

171

1ine&n(eles, ele au fost de asemenea tr'ite si de c'tre femei ;u toate acestea, femeilor nu trebuie s' li se reaminteasc' de feminitatea lor %n mod similar, e+ist' ceea ce Jung a numit BanimusC sau b'rbatul ascuns din fiecare femeie, astfel &ncFt ele s' nu se identifice &n mod e+cesiv cu se+ul lor Acestea reprezint' vie(ile de b'rbat tr'ite de sinele interior 4 tFn'rul copil, preotul, agresivul Bom din -ungl'C *i b'trFnul &n(elept 0le sunt arhetipuri, reprezentFnd simbolic vie(ile masculine trecute, tr'ite de femeia din prezent <rin urmare, femeile pot &nv'(a la fel de multe lucruri despre trecuturile lor re&ncarna(ionale ca *i b'rba(ii, studiind acele vise &n care apar aceste arhetipuri, sau visele &n care se manifest' ca *i b'rba(i <rin anima *i animus, personalit'(iile prezente sunt capabile a e+trage acele cuno*tiin(e, intui(ii *i informa(ii fundamentale, care au fost dobFndite &n e+isten(ele trecute De e+emplu, &n unele ocazii femeia poate e+agera caracteristicile feminine, a*adar animusul sau b'rbatul din ea &i va veni &n a-utor, aducFnd prin e+perien(ele din starea de vis, un flu+ de cuno*tiin(e si reac(ii masculine, care vor echilibra caracteristiciile feminine Acela*i lucru se aplic' unui barbat care, din diferite motive, se identific' &n mod e+cesiv, cu ceea ce crede el c' sunt caracteristicile masculine Anima sau femeia din interior, &l va determina s' &ntreprind' anumite ac(iuni compensatorii, cauzFnd un avFnt de abilit'(i intuitive, aducFnd un element creativ pentru a echilibra agresivitatea ,deal, l'sate singure aceste corec(ii vor conduce la o echilibrare individual' *i colectiv', unde agresivitatea va fi tot timpul folosit' creativ, a*a cum &ntrEadev'r ea poate *i trebuie folosit' 1ine&n(eles, animusul *i anima sunt foarte &nc'rcate din punct de vedere psihic, dar originea acestei acumul'ri *i fascina(ia interioar', sunt rezultatul unei identific'ri l'untrice, cu acele caracteristici personificate ale se+ului opus 0le nu sunt reale numai &n interiorul psihicului, ci sunt &ntip'rite de c'tre sinele interior &n date codificate genetic 4 o memorie genetic' a evenimentelor psihice din trecut 4 transpuse &n memoria genetic' a celulelor care compun corpul %n momentul &n care orice sine interior adopt' un nou corp, el impune atFt asupra sa cFt *i asupra &ntregii structuri genetice, memorii ale formelor fizice din trecut ;aractersiticile din prezent le eclipseaz' de obicei pe cele trecute 0le sunt cele dominante, desi cel'lalte caracteristici e+ist' &n mod latent, &ncorporate &n modelul de baz' A*adar, tiparul fizic al corpului prezent, este o memorie genetic' a formelor fizice din trecut, adoptate de c'tre un sine interior, cFt *i a punctelor lui forte sau slabe .oi &ncerca s' e+plic cFt mai simplu cu putin(' 0+ist' straturi invizibile &n corp, cel mai de sus strat pe care &l vede(i reprezentFnd forma fizic' din prezent ;u toate acestea, &n interiorul lui e+ist' straturi invizibile, BumbreC sau straturi latente, reprezentFnd anumite imagini fizice precedente, care au apar(inut personalit'(ii 0le sunt (inute &n asteptare, vorba vine Straturile sunt conectate electromagnetic, cu structura atomic' a corpului vostru din prezent ;onform modelelor voastre de gFndire, acele straturi par a fi nefocalizate ;u toate acestea, ele sunt o parte a mo*tenirii voastre psihice Deseori, pentru a compensa o sl'bicune din prezent, voi pute(i reactiva un punct forte al unui corp anterior ;orpul poart' &n aceast' via(', nu numai memoria biologic' a situa(iei sale din trecut, ci &n mod simultan, chiar *i la nivel fizic, el de(ine memoria altor corpuri, pe care personalitatea leEa format &n re&ncarn'ri precedente Anima *i animus sunt strFns conectate cu aceste imagini interioare ale corpului 0le sunt puternic &nc'rcate din punct de vedere psihic *i apar de asemenea &n

17)

starea de vis Anima si animus au rolul de a v' reaminti *i de a compensa o situatie prezent', pentru a v' &mpiedica s' v' identifica(i &n mod e+cesiv cu corpul pe care &l de(ine(i in prezent 1ine&n(eles, ele sunt atFt masculine cFt *i feminine Atunci cFnd sunte(i bolnav, &n starea de vis voi ave(i deseori anumite e+perien(e, &n care p're(i a fi o alt' persoan', cu un corp fizic pe deplin s'n'tos De multe ori un asemenea vis este terapeutic Dn corp re&ncarna(ional Bmai vechiC, vEa venit &n a-utor astfel &ncFt voi lua(i putere din acesta, deoarece p'stra(i memoria s'n't'(ii sale 0+isten(ele re&ncarna(ionale sunt o parte din e+perien(a sinelui, o fa(et' a realit'(ii multidimensionale a psihicului vostru A*adar, ele vor fi reflectate nu numai &n starea de vis, ci *i &n alte dimensiuni ale materializ'rii Structura sinelui din prezent este interconectat' cu aceste BtrecuturiC re&ncarna(ionaleH iar sinele va e+trage &n mod incon*tient din interiorul lor, propriile caracteristici ale personalit'(ii, intui(iei *i materializarii Deseori, aceste memorii ale vie(ilor trecute, apar la suprafa(' dar nu sunt recunoscute ca atare, deoarece se manifest' sub form' de fantezie, sau sunt proiectate &n crea(ii artistice De e+emplu, mul(i autori ai unor lucr'ri istorice, scriu din e+perien(a lor direct' cu acele timpuri Asemenea circumstan(e reprezint' un e+celent raport de lucru &ntre sinele din prezent *i incon*tientul, care aduce la suprafa(' acele memorii, totul fiind realizat &ntrEo asemenea manier', &ncFt via(a voastr' curent' este &mbog'(it' Datorit' acestui proces, deseori ve(i ob(ine o &n(elegere destul de e+act' a situa(iei, deoarece sub pragul aten(iei con*tiente, individul cunoa*te sursa materialului s'u autentic @oarte frecvent &n vise, acest material re&ncarna(ional este de asemenea turnat &ntrEun mula- dramatic %n spatele acestuia, anima *i animusul lucreaz' &mpreun', &nc' o dat' ele nefiind contrarii ci caracteristici care se unesc @ire*te, ele reprezint' izvorul creativit'(ii fizice *i psihice Anima reprezint' Bnatur' interioar'C ini(ial', necesarele caracteristici contemplative, gri-ulii, intuitive, &ndreptarea aten(iei spre interior, tensiunea l'untric' din care (F*ne*te creativitatea ;uvFntul BpasivC este unul insuficient pentru a descrie caracteristicile animei, deoarece sugereaz' o lips' a mi*c'rii, *i nu este deloc a*a 0ste adev'rat c' anima permite s' se ac(ioneze asupra sa, dar motivul din spatele acestui lucru este dorin(a *i necesitatea de a se conecta cu alte for(e, care sunt e+trem de puternice Dorin(a de a fi luat de val este la fel de puternic' &n anima, precum este dorin(a opus' de a sta pe loc ;aracteristicile animusului asigur' impulsul agresiv care re&ntoarce personalitatea &nspre e+terior, &nspre activit'(ile fizice, st'pFnind victorios produsele creativit'(ii, pe care caracteristicile animei leEau asigurat %ntregul sine este evident suma acestor caracteristici *i mult mai mult Dup' &ncarnarea final', manifestarea fizic' *i se+ual' a creativit'(ii, pur *i simplu nu mai este necesar' ;u alte cuvinte, nu mai este nevoie s' v' reproduce(i fizic %n termeni simpli, sinele &ntreg con(ine caracteristici atFt masculine cFt *i feminine, fin acordate &mpreun', &mbinate astfel &ncFt adev'rata creativitate s' se poat' manifesta 4 deoarecea ea nu poate ap'rea, atunci cFnd un grup de caracteristici este dezvoltat &n detrimentul altui grup, a*a cum este nevoie &n e+perien(a voastr' fizic' din prezent 0+ist' mai multe motive pentru care separarea a fost adoptat' &n cadrul dimensiunii voastre 0le au leg'tur' cu modul specific &n care omenirea a ales s' evolueze *i s' &*i foloseasc' abilit'(iileH iar eu voi avea mai multe de spus &n leg'tur' cu acest subiect, de*i el nu apar(ine acestui capitol

179

<roiec(ia animei unui b'rbat, sau a sinelui feminin ascuns, asupra rela(iilor sale este foarte natural' *i &i permite nu numai s' le &n(eleag' mai bine, ci *i s' rela(ioneze cu cel'lalte e+isten(e feminine ale sale Acela*i lucru este adev'rat *i pentru proiec(ia animusului femeii asupra rudelor *i prietenilor masculini Realitatea animei *i animusului este mult mai profund' decFt a presupus Jung Simbolic vorbind, cele dou' reprezint' sinele &ntreg &mpreun' cu diversele sale abilit'(i, dorin(e *i caracteristici 0le ac(ioneaz' ca *i un factor &ncorporat, &n mod incon*tient stabilizator, operFnd &n spatele civiliza(iei voastre, atFt la un nivel individual cFt *i colectiv A*a cum cunoa*te(i voi personalitatea, ea nu poate fi &n(eleas', decFt dac' lua(i &n considerare adev'ratul sens al animei *i animusului %n general vorbind, modelul re&ncarna(ional este unul deschis, deoarece e+ist' loc pentru diversitate @iecare sine are propriile sale caracteristici individuale %n -urul acestor linii el &*i poate tr'i vie(ile, dup' cum consider' a fi potrivit <oate tr'i o serie ne&ntrerupt' de e+isten(e masculine, sau o serie de e+isten(e feminine O asemenea alegere are unele dezavanta-e ;u toate acestea, nu e+ist' reguli care dicteaz' dezvoltarea se+ual' din diversele re&ncarn'ri, cu e+cep(ia faptului c' trebuie acceptat' e+perien(a celor dou' se+e, astfel &ncFt s' fie dezvoltate ambele caracteristici Acest lucru nu &nseamn' c' personalitatea trebuie s' e+perimenteze un num'r egal de vie(i masculine sau feminine De e+emplu, unii consider' c' este mai usor s' se dezvolte ca *i un singur se+, a*adar vor avea nevoie de mai multe oportunit'(i de e+perien(' cu cel cu care au dificult'(i Anima *i animusul devin chiar mai importante, atunci cFnd personalitatea alege o serie de vie(i ca *i b'rbat, sau ca *i femeie =odelul originar pentru anima *i animus provine din sinele &ntreg, cel de dinaintea re&ncarn'rilor Anima *i animusul sunt n'scu(i &n individ, odat' cu prima via(' fizic' *i servesc ca *i un model interior, remintinduEi personalit'(ii de unitatea sa originar' 0+ist' un alt motiv pentru puternica &nc'rc'tur' psihic', care se afl' &n spatele acestor simboluri *i a calit'(ii divine, pe care o pot transmite sau proiecta =asculul tFn-e*te dup' anima deoarece ea reprezint' pentru incon*tientul profund, acele caracteristici ale sinelui &ntreg care, pe deEo parte stau latente si pe de alt' parte, se zbat pentru a se elibera Tensiunea dintre cele dou', &l conduce spre temperarea agresivit'(ii cu creativitate, sau spre a folosi creativ agresivitatea 0+ist' coresponden(e adFnci &ntre aceste simboluri *i lupta &n care omenirea este implicat' ;on*tiin(a voastr', tipul vostru specific de con*tiin(', este o declara(ie de aten(ie manifestat' prin intermediul unui tip particular de tensiune, o concentrare care apare din adev'ratul incon*tient al sineului &ntreg Adev'ratul incon*tient nu este incon*tient %n schimb, el este pe atFt de profund *i de inimaginabil con*tient, &ncFt d' &n clocot .ia(a pe care o cunoa*teti este pur *i simplu una din multele zone, &n care sunte(i con*tien(i %n fiecare aspect al acestei vie(i, trebuie sus(inut' o putere *i un echilibru enorm, pentru a men(ine separat' aceast' e+perien(' a con*tiin(ei de toate cel'lalte Realitatea voastr' e+ist' &ntrEo zon' particular' de activitate, &n care calit'(iile agresive, divergente, sunt e+trem de necesare, pentru a preveni o c'dere &napoi &n posibilit'(iile infinite, din care doar de curFnd a(i ap'rut Totu*i, din aceast' pla-' incon*tient' de posibilit'(i, voi cF*tiga(i vigoarea, creativitatea, fragila *i totu*i puternica con*tiin(' individual', care este a voastr' Diviziunea &n dou' se+e a fost adoptat' pentru a separa *i a echilibra, acele tendin(e care sunt aparent opuse Doar con*tiin(a care se afl' la &nceput, are nevoie de aceste tipuri de control A*adar, anima *i animusul sunt inscrip(ionate adFnc,

176

&mpreun' cu tendin(ele &n mod necesar complementare dar aparent opuse, *i ele sunt foarte importante &n a men(ine natura con*tiin(ei voastre umane 0+ist' de asemenea o tensiune natural' &ntre se+e, a c'rei origine are cauze mult mai adFnci decFt cele fizice Tensiunea rezult' din natura con*tiin(ei voastre care r'sare din anima, iar continuarea sa depinde de BagresivitateaC animusului Am e+plicat &ntrEo oarecare m'sur' fascina(ia unuia pentru altul, care apare din cunoa*terea interioar' a sinelui &ntreg 0l se lupt' pentru a ob(ine adev'rata identitate, a*a cum se lupt' pentru a combina *i a &mplini tendin(ele aparent opuse, care fac parte din el La sfFr*itul ciclului re&ncarna(ional, sinele &ntreg este mult mai dezvoltat decFt a fost &nainte 0l sEa &mplinit *i a e+perimentat o dimensiune de realitate, care &i era necunoscut', *i datorit' acestei str'danii, el *iEa &mbog'(it e+isten(a A*adar, nu este vorba de un sine &ntreg care se separ' &n -um'tate, iar apoi pur *i simplu se re&ntoarce la sine 0+ist' mai multe chestiuni care au leg'tur' cu natura concep(iei, care ar trebui discutate aici %nc' o dat', e+ist' e+cep(ii *i multe varia(ii De obicei, &n perioada dintre vie(i, voi v' alege(i copiii *i ei v' aleg ca p'rinte Dac' v' ve(i na*te b'rbat, atunci mama voastr' ac(ioneaz' ca *i un stimul pentru a activa &n voi simbolul animei, astfel &ncFt modelul propriilor vie(i de femeie, devine o por(iune din e+isten(a voastr' viitoare La na*terea voastr', mama va primi un flu+ de vise, cu privire la acele e+isten(e &n care aE(i fost &mpreun' Aceste vise pot s' nu fie &nregistrate &n mod con*tient, astfel &ncFt &n multe cazuri ele sunt uitate <ropriile sale vie(i trecute de b'rbat o vor a-uta s' rela(ioneze cu voi, ca fiul ei %n unele cazuri, noile mame se pot sim(i foarte agresive *i nervoase Dneori, aceste sentimente sunt cauzate de faptul c' fiul determin' activarea animusului din ea, rezultatul fiind o desc'rcare a emo(iilor agresive Atomii care compun fetusul au propriul lor tip de con*tiin(' .olatila aten(ieE con*tiin(' care e+ist' independent de materie, formeaz' materia conform propriilor abilit'(i *i a gradului de dezvoltare A*adar, fetusul are propria sa con*tiin(', simpla con*tiin(' a atomiilor care &l formeaz' Aceasta e+ist' &nainte ca personalitatea s' intre &n corp ;on*tiin(a materiei este prezent' &n orice 4 &ntrEun fetus, o piatr', un fir de iarb', o unghie <ersonalitatea care urmeaz' s' se &ncarneze intr' &n noul fetus, conform propriilor sale &nclina(ii, dorin(e *i caracteristici, avFnd cFteva dispozitive de securitate &ncorporate ;u toate acestea, nu e+ist' nici o regul' care spune c' personalitatea re&ncarnat', trebuie s' ia &n primire noul corp pregatit pentru ea, fie &n momentul conceperii, &n cele mai timpurii luni ale cre*terii fetusului, sau chiar la momentul na*terii <rocesul este gradual, *i este determinat de e+perien(a individului din alte vie(i 0a este &n mod particular dependent' de caracteristicile emo(ionale 4 nu &n mod necesar a sinelui din ultima re&ncarnare, ci de tensiunile emo(ionale prezente &ntrEo serie de e+isten(e trecute Sunt adoptate diferite medode de a intra &n sistem Dac' e+ist' o rela(ie puternic' &ntre p'rin(i *i copilul care se va na*te, atunci personalitatea poate intra &n momentul conceperii, dac' este e+trem de an+ioas' pentru aEi re&ntFlni ;hiar *i &n acel moment, largi por(iuni ale con*tiin(ei sinelui, continu' s' opereze &n dimensiunea dintre vie(i La &nceput, starea este una asem'n'toare visului, cu personalitatea &nc' centrat' aproape total &n e+isten(a dintre vie(i Nradual, situa(ia se va inversa, pFn' cFnd devine mult mai dificil a p'stra focalizarea &n starea intermediar' dintre vie(i

17?

%n aceste circumstan(e, atunci cFnd la momentul concep(iei personalitatea se ata*eaz' de sistemul fizic, &ntre p'rin(i *i copil e+ist' aproape f'r' nici o e+ceptie, anumite cone+iuni puternice provenite din vie(i trecute, sau o dorin(' aproape obsesiv' a personalit'(ii, de a se re&ntoarce la starea p'mFntean' 4 fie pentru un scop specific, fie deoarece personalitatea este obsedat' de e+isten(a p'mFntean' Acest lucru nu este &n mod necesar dezavanta-os ,ndividul poate realiza c' trebuie sa e+perimenteze mai bine prezenta orientare fizic', care &n prezent este una p'mFntean', *i prive*te p'mFntul ca o dimensiune bogat', pentru aE*i dezvolta propriile abilit'(i Dnele personalit'(i sunt dornice de a intra la momentul concep(iei, deoarece sunt motivate de scopuri aparent nevrednice 4 de e+emplu l'comia, sau o dorin(' obsesiv' cauzat' de anumite probleme nerezolvate Alte personalit'(i c'rora nu prea le place e+isten(a p'mFntean', pot amFna pentru ceva timp intrarea complet' &n sistem, dar chiar *i atunci, ele nu vor fi &n &ntregime centrate &n corpul fizic La cel'lalt cap't al e+perien(ei, acela*i lucru se aplic' &naintea mor(ii, cand unii indivizi &*i &ndreapt' aten(ia &n afara vie(ii fizice, p'r'sind con*tiin(a corpului Al(ii stau cu corpul pFn' &n ultimul moment %n orice caz, &n prima perioad' a prunciei, nu e+ist' o focalizare continu' a personalit'(ii &n corpul fizic Dup' cum vEam spus, &n orice situa(ie deciziile au fost luate &n prealabil <ersonalitatea care se re&ncarneaz' este con*tient' atunci cFnd are loc concep(ia De*i poate s' aleag' s' intre sau nu &n acel moment, ea este atras' irezistibil c'tre acel punct temporal *i loca(ie din spa(iu, c'tre noul corp &n care se va &ncarna Ocazional, cu mult &nainte de concep(ie, personalitatea care va fi viitorul copil va vizita mediul ambilor p'rin(i, fiind atras' de ace*tia Acest lucru este destul de natural %ntre vieti, un individ poate vedea cFteva fragmente ale viitoarei e+perien(e, dar nu &n mod necesar cele ale unor evenimente specifice 0l va e+perimenta esen(a noii realit'(i *i &*i va reaminti provoc'rile pe care *i leEa trasat Drm'rind aceast' linie, fantomele viitorului sunt la fel de reale &n casele voastre, precum sunt cele ale trecutului .oi nu sunte(i &nveli*uri complet goale ale materiei, care urmeaz' s' fie umplute de con*tiin(' 2oua personalitate oscileaz' &ntre a fi centrat' &n corp *i a sta &n afara lui, &n mod specific dup' concep(ie *i cu o mai mare intensitate *i frecven(' mai tFrziu &n via(' >ocul na*terii are cFteva consecin(e, care de obicei &mping foarte puternic personalitatea &n realitatea fizic' %nainte de acest eveniment, condi(iile sunt destul de uniforme ;on*tiin(a corpului este alimentat' aproape automat, reac(ionand intens dar sub condi(ii foarte controlate La na*tere, toate acestea sunt brusc terminate, iar noii stimuli sunt introdu*i cu o rapiditate, pe care pFn' &n acel punct con*tiin(a corpului nu iEa mai e+perimentat 0a are mare nevoie de un factor stabilizator %nainte de na*tere, con*tiin(a corpului a fost &mbog'(it' *i sus(inut' de acele identific'ri telepatice *i biologice cu mama ;omunicarea dintre celulele vii este mult mai profund', decFt v' pute(i imagina %n ceea ce prive*te doar con*tiin(a corpului, &naintea na*terii, identificarea este aproape complet' <Fn' la intrarea noii personalit'(i &n corp, fetusul se consider' a fi o parte din organismul mamei Acest spri-in este brusc negat la momentul na*terii Dac' noua personalitate &nc' nu a intrat complet &n corp, de obicei face acest lucru &n momentul na*terii, cu scopul de a stabiliza organismul ;u alte cuvinte, ea spri-in' noul

17$

organism A*adar, noua personalitate va e+perimenta &n diferite maniere na*terea, &n func(ie de momentul &n care a intrat &n aceast' dimensiune La momentul na*terii ea este destul de independent', deoarece &nc' nu sEa identificat cu forma &n care a intrat, cea care are rol de sus(inere Dac' personalitatea a intrat &n momentul concep(iei, sau cFndva &naintea na*terii, atunci ea sEa identificat &ntrEo oarecare m'sur' cu con*tiin(a corpului, cu fetusul 0a a &nceput de-a s' direc(ioneze percep(ia 4 de*i percep(ia se manifest' indiferent dac' ea este sau nu direc(ionat' 4 *i va e+perimenta *ocul na*terii &ntrEo manier' direct' <rin urmare, nu va e+ista nici o distan(' &ntre personalitate *i e+perien(a na*terii La fel ca si con*tiin(a, personalitatea nou intrat' fluctueaz', asadar trebuie s' treac' un timp pFn' cFnd se va stabiliza &n corp Atunci cFnd copilul, &n special copilul tFn'r, doarme, deseori personalitatea pur *i simplu elibereaz' corpul Nradual, identificarea cu condi(iile de via(' dintre lumi se diminueaz', pFn' cFnd personalitatea &*i &ndreapt' aproape &n totalitate aten(ia &nspre corpul fizic 0vident e+ist' unii care se identific' mult mai complet cu corpul decFt altii %n general vorbind, e+ist' un punct optim de concentrare &n realitatea fizic', o perioad' de cre*tere a capacit'(iilor, care nu are nimic de a face cu o perioad' specific' de timp <oate dura o s'pt'mFn' sau 97 de ani, iar din acel moment &ncepe s' se diminueze, astfel &ncFt imperceptibil va &ncepe s' se mute &n alte straturi ale realit'(ii O criz', &n mod specific &n primele perioade ale vie(ii sau la b'trFne(e, poate distruge identificarea personalit'(ii cu corpul, astfel &ncFt aceasta &l va p'r'si temporar 0a poate face unul din urm'toarele lucruri %l poate p'r'si aproape &n totalitate, astfel &ncFt corpul intr' &n com', dac' con*tiin(a corpului a suferit de asemenea un *oc Dac' *ocul este psihologic *i con*tiin(a corpului, &nc' opereaz' &n parametrii mai mult sau mai pu(ini normali, atunci el poate &mprumuta caracteristicile unei personalit'(i, dintrEo re&ncarnare trecut' %ntrEun asemenea caz, pur *i simplu are loc o regresie care deseori trece %n acest moment vom vorbi din nou despre animus *i anima Dac' personalitatea crede c' se descurc' prost &ntrEo via(' de mascul, ea poate activa calit'(iile animei, adoptFnd caracteristicile unei e+isten(e feminine din trecut, &n care sEa descurcat bine ;orolar, acela*i lucru i se poate &ntFmpla *i unei femei <e de alt' parte, dac' personalitatea consider' c' sEa identificat &n mod e+cesiv cu se+ul s'u din prezent, astfel &ncFt individualitatea sa este puternic amenin(at', atunci ea poate de asemenea aduce &n prim plan imaginea opus'H mergFnd atFt de departe, &ncFt se va identifica din nou cu o personalitate trecut', de un se+ opus ,nfluen(a personalit'(ii asupra corpului este nesemnificativ' &n primii ani, dar apoi devine din ce &n ce mai puternic' Din diferite motive personale, personalitatea poate alege un corp, care nu este pl'cut din punct de vedere estetic 0ste posibil ca ea s' nu se reg'seasc' &n el *i &n timp ce e+isten(a &n acel corp, va servii oric'ror scopuri avute &n minte, va e+ista tot timpul o distan(' fundamental' &ntre corp *i personalitatea din el ;ei despre care am vorbit mai devreme, persoanele care intr' &n corp la momentul conceperii, sunt de obicei foarte ner'bd'tori &n a tr'i o via(' fizic' <rin urmare, ei vor fi mai dezvolta(i *i &*i vor ar'ta mai timpuriu caracteristicile individuale 0i iau &n posesiune noul corp *i de-a &l modeleaz' ;ontrolul asupra materiei este viguros, *i ei de obicei stau mai mult timp &n corp, decedand &n accidente unde moartea apare imediat, &n somn, sau de o boal' care love*te rapid Din principiu, ei sunt manipulatori ai materiei 0i sunt emo(ionali 0i &*i rezolv' problemele &ntrEo manier' imediat', ner'bd'toare *i foarte tangibil' 0i construiesc ora*e *i monumente 0i sunt arhitec(i

175

Acele persoane sunt preocupate &n a crea materie *i a o manipula &n func(ie de dorin(ele lor ;a *i o regul' general', cei care intr' &n planul vostru de e+isten(' &n momentul na*terii, sunt manipulatori mai pu(in abili 0i sunt &ncep'torii, dac' un asemenea termen poate fi folosit, cei &ncep'tori sau mediocrii 0+ist' unele persoane care se opun pe cFt de mult posibil noii e+isten(e, chiar dac' au alesEo %ntrEo anumit' m'sur', ei trebuie s' fie prezen(i la momentul na*terii, de*i &nc' nu se identific' &n mod total cu noul n'scut 0i oscileaz' &ntre interiorul *i e+teriorul formei, fiind oarecum ezitan(i 0+ist' mai multe motive pentru un asemenea comportament Dnele personalit'(i pur *i simplu prefer' e+isten(a dintre vie(i *i sunt mai degrab' preocupate de rezolvarea teoretic' a problemelor, decFt de aplicarea practic' care este necesar' Al(ii au descoperit c' e+isten(a fizic' nu le &ndepline*te nevoile, atFt de bine pe cFt au crezut, *i vor evolua mult mai bine &n alte cFmpuri de realitate *i e+isten(' Totu*i, datorit' propriilor caracteristici, unii prefer' s' pun' o anumit' distan(' &ntre ei *i e+isten(ele lor fizice 0i sunt mult mai preocupa(i de simboluri 0i privesc via(a p'mFntean' &ntrEun mod foarte e+perimental Aceste persoane o abordeaz' aproape p'rtinitor 0le nu sunt interesate atFt de mult &n a manipula materia, pe cFt sunt curio*i cu privire la modurile &n care ideile se manifest' &n interiorul realit'(ii %nc' o dat', &n general vorbind, ei sunt mult mai familiariza(i cu ideile, filozofiile *i realit'(ile nontangibile 0i sunt gFnditori, si forma corporal' a lor arat' o lips' a dezvolt'rii musculare <oe(ii *i arti*tii, de*i au relativ aceea*i natur', sunt mult mai apreciativi fa(' de valorile fizice ale e+isten(ei p'mFntene A*adar, atitudinea fa(' de corp va varia tot timpul <ot fi alese diverse tipuri de corpuri, dar cu toate acestea &nc' vor e+ista anumite preferin(e generale, din partea sinelui &ntregH cFt *i cFteva caracteristici specifice, astfel &ncFt diversele vie(i tr'ite vor avea propria lor arom' individual' 0ste aproape imposibil a vorbi despre momentul cFnd personalitatea intr' &n corpul fizic, f'r' a discuta maniera &n care ea &l p'r'se*te, deoarece toate aceste aspecte sunt influen(ate de caracteristicile personale *i atitudinile fa(' de realitatea fizic' Deciziile asupra e+periment'rii vie(iilor viitoare, pot fi luate nu numai &n condi(iile dintre vie(i ci de asemenea *i &n st'rile de vis dintrEo via(' anume De e+emplu, probabil c' voi de-a vEa(i decis asupra circumstan(elor noii voastre re&ncarn'ri De*i conform defini(iilor voastre, noii vo*tri p'rin(i pot fi copii acum, sau &nc' s' nu se fi n'scut, aran-amentele pot fi de acum f'cute

17!

;apitolul 16 Po/e+ti ale 0nceputului +i %u(ne*eul (ultidi(ensional


A*a cum via(a prezent' a oric'rui individ &*i are originea &n dimensiuni ascunse, aflate dincolo de cele u*or accesibile, *i a*a cum ea &*i e+trage energia *i puterea de a ac(iona din surse incon*tiente, la fel *i universul fizic pe care &l cunoa*te(i, r'sare din alte dimensiuni 0l *i &*i dobFnde*te energia din realit'(i mai adFnci A*a cum privi(i voi istoria, ea reprezint' o raz' de lumin' asupra c'ruia v' &ndrepta(i aten(ia .oi interpreta(i evenimentele pe care le vede(i &n realitatea imediat' *i proiecta(i asupra lor, propria viziune a evenimentelor care se pot manifesta AtFt de vr'-it' este concentrarea voastr', &ncFt atunci cFnd pune(i &ntreb'ri despre natura realit'(ii, automat le restrFnge(i la acest mic moment trec'tor, pe care &l numi(i realitate fizic' Atunci cFnd v' gFndi(i la tr's'turile lui Dumnezeu, pe negFndite vorbi(i despre creatorul acelei singure lumini Acea lumin' este unic', *i dac' a(i cunoa*te cu adev'rat natura sa, a(i &n(elege cu adev'rat natura realit'(ii ,storia, a*a cum v' gFndi(i la ea, reprezint' doar o singur' linie de probabilit'(i, &n care sunte(i &n prezent imersa(i 0a nu reprezint' &ntrega durat' de via(' a speciilor voastre sau catalogul activit'(iilor fizice, *i nici nu &ncepe a spune povestea creaturilor fizice, civiliza(iilor, r'zboaielor, tehnologiilor *i triumfurilor lor Realitatea este mult mai divers', mult mai bogat' *i mai indescriptibil', decFt pute(i s' &n(elege(i &n prezent 0volu(ia, a*a cum v' gFndi(i la ea *i a*a cum este ea &n(eleas' de c'tre cercet'torii vo*trii, reprezint' doar o linie probabil' de dezvoltare, una &n care, &nc' o dat', sunte(i &n prezent imersa(i A*adar, e+ist' multe alte linii evolutive de dezvoltare, la fel de valide *i la fel de reale, care au ap'rut, apar *i vor ap'reaH toate aflate &n alte sisteme probabile ale realit'(ii fizice <osibilit'(iile nesfFr*ite de dezvoltare probabil c' nu au putut niciodat' ap'rea, doar &ntrEun cadru restrFns al realit'(ii ;u o splendid' inocen(' *i cu mFndrie e+uberant', voi v' imagina(i c' sistemul evolutiv, a*a cum &l cunoa*te(i, este singurul care poate e+ista Acum, &n cadrul realit'(ii fizice pe care o cunoa*te(i, e+ist' indicii *i semne privind natura altor realit'(i fizice %n cadrul propriilor forme fizice, e+ist' &n mod latent alte sim(uri nefolosite, care ar fi putut a-unge &n prim plan, dar &n sistemul vostru de probabilit'(i nu sEa &ntFmplat acest lucru Acum, am vorbit despre dezvolt'ri p'mFntene, realit'(i centrate &n -urul aspectelor p'mFntene, a*a cum le cunoa*te(i voi 2ici o linie a evolu(iei nu este una moart' A*adar, dac' &n sistemul vostru ea dispare, va reap'rea &n altul Toate materializ'rile probabile ale vie(ii *i con*tiin(ei, &*i au perioada lor, iar acestea creeaz' acele condi(ii &n care pot &nfloriH *i &n termenii vo*trii ziua lor este etern' %n acest capitol vorbesc &n principal despre propria planet' *i sistem solar, dar acela*i lucru se aplic' tuturor aspectelor universului vostru fizic <rin urmare, voi sunte(i con*tienti doar de o specific', unic' *i &n mod delicat echilibrat' regiune a

17#

e+isten(ei fizice .oi nu sunte(i numai creaturi care au o e+isten(' corporal', formFnd imagini ale c'rnii *i sFngelui, &ntip'rite &ntrEo zon' specific' a timpului *i a spa(iuluiH ci sunte(i de asemenea creaturi care se manifest' &ntrEo dimensiune specific', a sistemului de probabilit'(i, n'scu(i din dimensiuni ale materializarii, &ntru totul potrivite propriei dezvolt'ri, &mbog'(iri *i cre*teri Dac' de(ine(i o &n(elegere intuitiv' privind natura entit'(ii sau a sinelui &ntreg, ve(i vedea c' el vEa plasat &ntrEo pozi(ie &n care anumite abilit'(i, intui(ii *i e+periente pot fi dezvoltate *i &n care tipul vostru specific de con*tiin(' poate fi &ngri-it' ;ea mai mic' e+perien(' are mult mai multe repercusiuni, &n interiorul acestui mediu multidimensional, decFt &*i poate imagina creierul fizic %n timp ce sunte(i preocupa(i cu ceea ce poate p'rea a fi un infinitezimal aspect al realit'(ii, *i &n timp ce p're(i a fi complet imersa(i &n el, voi sunte(i con*tien(i doar de cele mai de Bsuprafa('C elemente ale sinelui %n acest conte+t, nu &mi place termenul Bsuprafa('C, dar lEam folosit pentru a sugera diferitele por(iuni ale sinelui care sunt ocupate 4 unele dintre ele la fel de centrate &n realitatea lor, precum sunte(i voi &n a voastr' 0ntitatea, adev'ratul sine multidimensional, este con*tient de toate e+perien(ele sale, iar aceast' cunoa*tere este &ntrEo oarecare m'sur' disponibil' celorlalte por(iuni ale sinelui, inclusiv celui fizic De fapt, aceste por(iuni diverse ale sinelui vor deveni &ntrEun final 8conform percep(iei voastre: complet con*tiente <unct Aceast' con*tien(' va schimba automat ceea ce acum pare a fi esen(a lor, *i va ad'uga multiplicit'(ii e+isten(ei A*adar, e+ist' multe sisteme probabile de realitate &n care datele fizice predomin', dar asemenea probabilit'(i fizice reprezint' doar o mic' por(iune @iecare dintre voi e+ista(i de asemenea &n sisteme nonfizice, *i eu am e+plicat mai devreme, cum cel mai mic gFnd sau emo(ie, sunt materializate &n multe alte moduri, decFt pot fi &n cFmpul vostru de e+isten(' %n BprezentC, voi sunte(i familiariza(i numai cu o por(iune din &ntreaga voastr' identitate A*adar, atunci cFnd lua(i &n considerare conceptul de fiin(' suprem', v' imagina(i o personalitate masculin', care de(ine acele abilit'(i pe care voi le ave(i, accentuFnd calit'(iile pe care le admira(i A*adar, Dumnezeul imaginat de oameni sEa schimbat deEa lungul secolelor, reflectFnd ideile schimb'toare ale omului, despre propria persoan' Dumnezeu a fost v'zut ca fiind crud *i r'zbun'tor, atunci cFnd omul a crezut c' acestea sunt caracteristici dezirabile, necesare &n lupta sa pentru supravie(uirea fizic' 0l leEa proiectat asupra idei sale de Dumnezeu, deoarece le invidia *i se temea de ele A*adar, voi vEa(i creat ideea de Dumnezeu, conform propriei voastre imagini %ntrEo realitate care este inimaginabil multidimensional', vechiile concepte cu privire la Dumnezeu sunt relativ lipsite de sens ;hiar *i termenul de fiin(' suprem' este &n sine distorsionat, deoarece voi proiecta(i calit'(iile naturii umane asupra sa Dac' vEa* spune c' Dumnezeu este o idee, nu a(i &n(elege ce a* fi vrut s' v' spun, deoarece nu &n(elege(i dimensiunile &n care o idee &*i are sursa, sau energia pe care o poate crea *i direc(iona .oi nu crede(i &n idei &n aceea*i manier' &n care crede(i &n obiecte fizice, a*a c' dac' v' spun c' Dumnezeu este o idee, voi a(i interpreta gre*it aceast' afirma(ie, spunFnd c' Dumnezeu nu este pe atFt de real 4 nebulos, f'r' realitate, scop *i ac(iune con*tient' Acum, propria voastr' imagine fizic' este materializarea idei voastre despre propria persoan', &n cadrul propriet'(iilor materiei @'r' a avea ideea de sine, imaginea voastr' fizic' nu ar e+istaH *i totu*i, foarte des ea este singurul lucru de care sunte(i con*tienti <uterea *i energia ini(ial' a acelei idei despre sine, v' va men(ine vie imaginea A*adar, ideile sunt mult mai importante decFt realiza(i Dac' ve(i

117

&ncerca s' accepta(i ideea c' propria voastra e+isten(' este multidimensional', atunci ve(i a-unge &n mediul probabilit'(iilor infinite Acolo ve(i fi capabili s' percepeti o parte din realitatea care se afl' &n spatele cuvFntului BDumnezeuC, *i ve(i putea vedea de ce este aproape imposibil a transpune &n cuvinte, o adev'rat' &n(elegere a acelui concept A*adar, Dumnezeu este &n primul rFnd un creator, nu a unui singur univers fizic ci a unor infinite e+isten(e probabile, mult mai vaste decFt acele aspecte ale universului fizic, cu care sunt familiariza(i cercet'torii vostrii 0l nu *iEa trimis pur *i simplu fiul pentru a tr'i *i a muri pe o mic' planet' Dumnezeu face parte din toate probabilit'(iile Au mai fost spuse parabole cFt *i pove*ti despre &nceputuri Toate acestea au fost &ncerc'ri de a transmite cuno*tiin(e, &n termeni cFt mai simplii cu putin(' Deseori au fost oferite r'spunsuri unor &ntreb'ri care nu au nici un &n(eles, &n afara propriului sistem de realitate De e+emplu3 nu a e+istat nici un &nceput *i nu va e+ista nici un sfFr*it, dar cu toate acestea au fost oferite parabole care v' povestesc despre &nceputuri *i sfFr*ituri, pur *i simplu deoarece datorit' ideilor voastre distorsionate asupra timpului, &nceputurile *i sfFr*iturile par a fi evenimente inseparabile, valide %n timp ce &nv'(a(i s' v' &ndrepta(i aten(ia &n afara realit'(ii fizice *i s' e+perimenta(i mici dovezi ale altor realit'(i, con*tiin(a voastr' se va ag'(a de vechile idei, cele care fac ca adev'ratele e+plica(ii s' v' fie aproape imposibil de &n(eles %n visele voastre, &n unele st'ri de trans' *i chiar *i atunci cFnd v' vede(i de treburile zilnice, voi pute(i accesa aten(ia multidimensional' Aceast' aten(ie ofer' e+perien(ei personale o bog'(ie multidimensional' care nu e+ist' separat de lumea voastr' fizic' a sim(urilor, fiind &n acela*i timp &mbinat' *i e+istFnd &n interiorul acesteia A spune c' via(a fizic' nu este real' &nseamn' a nega faptul c' realitatea str'bate toate manifestarile *i c' face parte din toate acestea %n aceea*i manier', Dumnezeu nu e+ist' &n afar' sau separat de realitatea fizic', ci e+ist' &n interiorul acesteia *i face parte din ea, a*a cum e+ist' &n *i face parte din toate sistemele de e+isten(' <ersonalitatea lui Mristos reprezint' simbolic ideea voastr' de Dumnezeu *i rela(iile sale Au e+istat 9 indivizi distinc(i pe care istoria iEa privit ca fiind aceea*i entitate, ace*tia devenind cunoscu(i de c'tre oameni ca fiind Mristos 4 *i din acest motiv e+ist' multe discrepan(e &n &nregistr'rile voastre Ace*tia au fost to(i b'rba(i, deoarece &n acel moment al dezvolt'rii voastre, nu aE(i fi acceptat un omolog feminin Ace*ti indivizi au f'cut parte dintrEo singur' entitate 2u vi lEa(i fi putut imagina pe Dumnezeu decFt ca pe un tat' 2u vEar fi trecut prin minte s' v' imagina(i un Dumnezeu &n al(i termeni decFt cei umani ;omponente ale p'mFntului Aceste 9 personalit'(i au -ucat &mpreun' o dram' profund simbolic', stimulat' de o energie focalizat' *i de o for(' nemaiv'zut' ;u toate acestea, evenimentele a*a cum au fost &nregistrate &n cronici, nu au ap'rut &n istorie ;rucificarea lui Mristos a fost un eveniment psihic *i nu fizic Au fost -ucate idei de o magnitudine aproape inimaginabil' De e+emplu, ,uda nu a fost un om, conform percep(iei voastre Asemenea restului discipolilor, el a fost o binecuvantat' Bpersonalitate fragmentC, creat' de personalitatea Mristos 0l a reprezentat tipologia tr'd'torului 0l a dramatizat o por(iune din personalitatea fiec'rui individ, care &*i &ndreapt' aten(ia asupra realit'(ii fizice, &ntrEo manier' hr'p'rea(' *i &*i neag' sinele interior datorit' l'comiei @iecare dintre cei 1) discipoli reprezint' calit'(i ale personalit'(ii care apar(in unui singur individ, *i Mristos a*a cum &l cunoa*teti, reprezint' sinele interior A*adar

111

cei 1) discipoli plus Mristos 8o singur' figur' compus' din cei trei indivizi: reprezint' o personalitate individual' p'mFntean' E sinele interior 4 *i 1) caracteristici principale conectate cu sinele egotic A*a cum Mristos a fost &ncon-urat de discipoli, la fel *i sinele interior este &ncon-urat de aceste caracteristici orientate fizic, pe deEo parte proiectate &n e+terior c'tre realitatea zilnic', dar &n acela*i timp gravitFnd &n -urul sinelui interior A*adar, discipolilor leEa fost oferit' realitate fizic' de c'tre sinele interior, a*a cum toate caracteristicile voastre p'mFntene provin din propria natur' interioar' Aceasta a fost o parabol' vie, materializat' &n mi-locul vostru E o pies' cosmic' -ucat' &n folosul tuturor, camuflat' &n termeni pe care s' &i pute(i &n(elege Lec(iile au devenit clare, *i toate ideile din spatele lor au fost personificate Sper s' &mi ierta(i e+primarea, dar aceasta a fost ca o pies' local' de moralitate, desf'*urat' &n col(ul vostru din univers Acest lucru nu &nseamn' c' a fost mai pu(in real', decFt a(i presupus pFn' acum De fapt, implica(iile a ceea ce am spus pFn' acum, ar trebui s' sugereze clar aspectele mai puternice ale lui Dumnezeu ;ele trei personalit'(i Mristos sEau n'scut pe planeta voastr' *i &ntrEadev'r sEau materializat printre voi 2ici una dintre acestea nu a fost crucificat' ;ei 1) apostoli au fost materializ'ri ale energiilor acestor 9 personalit'(i 4 energiile lor combinate De*i ele au fost pe deplin &nzestrate cu individualitate, sarcina lor principal' era de a manifesta clar &n interiorul lor, anumite abilit'(i inerente &n to(i oamenii Acelea*i tipuri de drame au fost -ucate &n moduri diferite *i de*i drama este tot timpul diferit', ea este tot timpul aceea*i 2u &nseamn' c' un Mristos a ap'rut &n fiecare sistem de realitate, ci c' idea unui Dumnezeu sEa manifestat &n fiecare sistem, &ntrEun mod care este inteligibil locuitorilor acestuia Aceast' dram' continu' s' e+iste 0a nu apar(ine trecutului vostru ci numai voi a(i plasatEo acolo 2u &nseamn' c' ea reapare tot timpul Drama nu a fost deloc lipsit' de sens, si &n termenii vo*trii spiritul lui Mristios este legitim 0a este probabila dram'EDumnezeu pe care a( ales s' o percepe(i Au e+istat *i altele care au fost percepute, dar nu de c'tre voi, *i &n prezent e+ist' alte asemenea drame @ie c' ;rucificarea a ap'rut sau nu fizic, ea a fost un eveniment psihic *i e+ist' la fel de valid ca toate cel'lalte evenimente, care au leg'tur' cu aceast' dram' =ulte au fost materializate fizic, dar e+ist' *i altele care nu sunt fizice Dup' cum este evident, evenimentul psihic vEa influe(at lumea, la fel de mult ca *i cel fizic %ntrega dram' a ap'rut ca *i un rezultat al nevoilor omenirii 0a a fost creat' ca *i o consecin(' a acestor nevoi, a dep'*it grani(ile lor, dar nu *iEa avut originea &n sistemul vostru de realitate Alte religii au fost fundamentate pe drame diferite, &n care ideile au fost -ucate &ntrEun mod care a fost inteligibil diferitelor culturi Din p'cate, diferen(ele dintre drame au dus deseori la interpret'ri gre*ite, iar aceastea au fost folosite ca *i un prete+t pentru r'zboi Aceste drame sunt de asemenea &n mod personal rezolvate &n starea de vis <ersonalit'(iile reprezentate prin ideea de Dumnezeu, au fost mai &ntFi prezentate omului &n starea de vis, calea fiind mai apoi preg'tit' %n viziuni *i inspira(ii omul a *tiut c' drama Mristos va fi pus' &n scen' *i astfel recunoscut' pentru ceea ce esteH atunci cFnd urma s' se materializeze &n planul fizic <uterea *i vigoarea dramei sEa &ntors apoi &n universul de vis Datorit' materializ'rii fizice, ea *iEa crescut vitalitatea *i intensitatea %n visele personale, oamenii au interac(ionat mai apoi cu figurile principale ale dramei, astfel &ncFt iEau recunoscut adev'rata importan(' Dumnezeu este mult mai mult decFt suma tuturor sistemelor de realitate pe care leEa creat, *i totusi el face parte din fiecare dintre acestea A*adar, el este &n

11)

fiecare b'rbat *i femeie 0l este de asemenea &n fiecare p'ian-en, umbr' *i broasc', dar omul nu vrea sa recunoasc' acest lucru Dumnezeu poate fi doar e+perimentat, *i voi &l e+perimenta(i prin propria voastr' e+isten(', fie c' sunteti con*tien(i sau nu de acest lucru ;u toate acestea, el nu este b'rbat sau femeie, *i eu folosesc ace*ti termeni doar de dragul convenien(elor %n esen(', el nu este deloc uman *i nici nu este o personalitate ,deile voastre cu privire la conceptul de personalitate sunt mult prea limitate, pentru a include multiplele fa(ete ale e+isten(ei sale multidimensionale <e de alt' parte el este uman, &n sensul c' este o por(iune din fiecare individH *i &n cadrul vastit'(ii e+perien(ei sale, el de(ine o Bform' ideeC a sa ca fiind uman, cu care pute(i stabili un raport 0l a f'cut ca materia s' e+iste &n mi-locul vostru *i v' creaz' trupul, prin faptul c' este responsabil de energia care &i acord' vitalitate *i validitate sinelui multidimensional, care la rFndul s'u formeaz' imaginea voastr', &n concordan(' cu propriile idei pe care le ave(i <rin urmare, sinele multidimensional sau sufletul are validitate etern' 0l este &ncura-at, sus(inut *i men(inut de c'tre energia *i vitalitatea inimaginabil' a lui Tot ;eea ;e 0ste A*adar, acest sine interior al vostru nu poate fi distrus *i nici nu poate fi mic*orat 0l de(ine toate aceste abilit'(i care sunt inerente &n Tot ;eea ;e 0ste <rin urmare, el trebuie s' creeze &n timp ce este creat, deoarece acesta este m're(ul dar din spatele tuturor dimensiunilor de e+isten(', (F*nirea din fFntFna lui Tot ;eea ;e 0ste La momentul potrivit voi identifica figura celei deEa treia personalitate Mristos Totu*i, acum voi vorbi despre aspectele multidimensionale a lui Tot ;eea ;e 0ste O asemenea realitate poate fi doar e+perimentat' 2u e+ist' date care pot fi oferite, astfel &ncFt s' reprezinte cu acurate(e atributele lui Tot ;eea ;e 0ste Aceast' realitate a lui Tot ;eea ;e 0ste *i acele atribute specifice, vor reap'rea &n diverse sisteme probabile, &n armonie cu aspectele camufla-ului dintrEun anumit sistem 0+perien(a interioar' cu Dumnezeul multidimensional poate proveni din dou' zone principale Dna este prin realizarea c' acest' prim' for(' mi*c'toare, este &n tot ceea ce pute(i percepe cu sim(urile voastre ;ealalt' metod' este de a realiza c' aceast' for(' primar', are o realitate independent' de cone+iunea sa cu lumea aparen(elor Tot contactul personal cu Dumnezeul multidimensional, toate momentele legitime de con*tiin(' mistic', vor avea &ntotdeuna un efect unificator A*adar, ele nu vor izola individul implicat ci &l vor &mpinge s' &*i l'rgeasc' percep(ia, pFn' cFnd va e+perimenta realitatea *i unicitatea a cFt mai multor aspecte din realitate, de care este capabil A*adar, el se va sim(i mai pu(in izolat *i mai pu(in separat 0l nu se va considera ca fiind mai presus de ceilal(i, datorit' e+perien(ei avute Din contr', va intra &ntrEun vorte+ de &n(elegere, prin care va con*tientiza propria sa unitate cu Tot ;eea ;e 0ste A*a cum e+ist' por(iuni de realitate pe care nu le percepe(i &n mod con*tient, *i a*a cum e+ist' alte sisteme probabile, pe care nu le con*tientizati atunci cFnd v' afla(i &ntrEo stare obi*nuit', la fel e+ist' si alte aspecte ale divinit'(ii, pe care nu le pute(i &n(elege &n acest moment A*adar, e+ist' Dumnezei probabili, fiecare dintre ei reflectFnd &n propria manier' aspectele multidimensionale ale unei identit'(i prime atFt de m're(e *i de uimitoare, &ncFt nu poate fi inclus' &n nici o realitate sau o e+perien(' specific' Am &ncercat s' v' ofer o idee despre efectele creative *i holistice ale propriilor voastre gFnduri AvFnd acest lucru &n minte, este posibil s' v' imagina(i creativitatea

119

multidimensional', care poate fi atribuit' lui Tot ;eea ;e 0ste Termenul STot ;eea ;e 0steT poate fi folosit ca *i o reprezentare, pentru a include to(i acei Dumnezei probabili *i toate manifest'rile lor <robabil c' v' este mai u*or s' &n(elege(i pove*tile *i parabolele simple cu privire la crearea lumii, cele care au mai fost oferite pFn' acum Dar, a sosit timpul pentru ca omenirea s' fac' cF(iva pa*i &nainte, s' &*i e+tind' natura propriei sale con*tiin(e *i s' &ncerce s' a-ung' la o versiune mai profund' asupra realit'(ii .oi a(i dep'*it timpul pove*tiilor din copil'rie Atunci cFnd propriile voastre gFnduri au o form' *i o realitate, atunci cFnd au validitate chiar *i &n alte sisteme de realitate de care nu sunte(i con*tien(i, &n acel moment nu este dificil s' &n(elege(i de ce alte sisteme de probabilit'(i, sunt de asemenea afectate de propriile voastre gFnduri *i emo(ii 4 &n(elegFnd de asemenea motivul pentru care ac(iunile Dumnezeilor probabili, nu sunt afectate de ceea ce se &ntFmpl' &n alte dimensiuni ale e+isten(ei

;apitolul 1? Ci/ili*aii re0ncarnaionale. pro<a<ilit,i +i (ai (ult despre %u(ne*eul (ultidi(ensional

116

%ntrEun fel, se poate spune c' voi ave(i civiliza(ii re&ncarna(ionale precum *i indivizi care se re&ncarneaz' @iecare entitate n'scut' &n trup, lucreaz' &nspre dezvoltarea acelor abilit'ti, care pot fi cel mai bine cultivate *i &mplinite &n mediul fizic 0a are o responsabilitate c'tre *i pentru civiliza(ia &n care tr'ie*te, deoarece a-ut' la formarea ei prin propriile sale gFnduri, emo(ii *i ac(iuni 0a &nva(' din e*ecuri cFt *i din succese .oi crede(i c' istoria fizic' &ncepe odat' cu omul din pe*teri *i continu' pFn' &n prezent, dar au e+istat alte civiliza(ii m're(e orientate *tiin(ificH de unele vorbinduEse &n legende, altele complet necunoscute 4 &n termenii vo*trii toate fiind acum disp'rute Se pare c' voi ave(i, probabil doar o singur' *ans' ca *i specie pentru a v' rezolva probleme, *i &n caz contrar ve(i fi distru*i de propria agresivitate, de propria lips' de &n(elegere *i spiritualitate Asa cum vEau fost oferite mai multe vie(i &n care s' v' dezvolta(i *i s' v' des'vFr*i(i abilit'(iile, &n aceea*i m'sur' leEau fost alocate speciilor, mai mult decFt o singur' linie de dezvoltare istoric', cu care sunte(i &n prezent familiariza(i Structura re&ncarna(ional' este doar o fa(et' a &ntregului tablou al probabilit'(ilor %n interiorul ei, voi dispune(i de atFta timp cFt ave(i nevoie pentru a dezvolta acele poten(ialuri, pe care trebuie s' le valorificati &nainte s' p'r'si(i e+isten(a re&ncarna(ional' %n diverse cicluri de activitate re&ncarna(ional', grupuri de oameni au &ntFmpinat criz' dup' criz', au a-uns &n punctul vostru de dezvoltare fizic' *i fie au trecut peste el, fie *iEau distrus civiliza(ia din care faceau parte %n acest caz, leEa fost oferit' &nc' o *ans', avFnd la dispozi(ie cunoa*terea incon*tient' atFt a e*ecului lor, cFt *i a motivelor din spatele lui Apoi, ei au &nceput cu un avans psihologic, &n timp ce formau noi grup'ri primitive Al(ii, rezolvFnduE*i problemele, au p'r'sit planeta voastr' fizic', pentru a merge c'tre alte puncte din universul fizic Totu*i, atunci cFnd au a-uns la acel nivel de dezvoltare, ei au fost maturi din punct de vedere psihic *i spiritual, fiind capabili a utliza energii pe care nu le cunoa*te(i &n prezent <entru ei <'mFntul este casa legendar' 0i au format noi rase *i specii care nu sEau mai putut acomoda fizic, cu condi(iile voastre atmosferice Totu*i, atFt timp cFt au locuit &n realitatea fizic', ei au continuat de asemenea cu nivelul re&ncarna(ional Dnii dintre ei &ns', sEau transformat *i au p'r'sit de mult timp ciclul re&ncarna(ional ;ei care lEau p'r'sit au a-uns s' devin' entit'(iile mentale, care au fost dintotdeuna 0i au abandonat forma material' Aceste entit'(i de grup &nc' sunt foarte interesate de <'mFnt %i acord' spri-in *i energie %ntrEun fel, v' pute(i gFndi la ei ca fiind zei p'mFnteni <e planeta voastr', ei sEau implicat &n dezvoltarea a trei civiliza(ii specifice, cu mult &nainte de AtlantisH cFnd de fapt planeta voastr' se afla &ntrEo pozi(ie oarecum diferit', fa(' de trei dintre planetele pe care le cunoa*te(i <olii au fost inversa(i 4 &ntFmpl'tor deEa lungul a trei lungi perioade din istoria planetei voastre Aceste civiliza(ii au fost e+trem de tehnologiceH a doua dintre ele fiind de fapt mult superioar' fa(' de a voastr', &n lungul acestor linii Sunetul a fost utilizat mult mai eficient, nu numai pentru vindec'ri *i &n r'zboaie, ci *i pentru a alimenta vehicule de locomo(ie, sau a mi*ca materia fizic' Sunetul a fost un mi-loc de a transporta greutatea *i masa <uterea celei deEa doua civiliza(ii se afla &n principal &n zonele cunoscute acum ca Africa *i Australia, de*i &n acel moment, nu numai climatul era complet diferit ci *i zonele de p'mFnt A e+istat o atrac(ie diferit' a masei de p'mFnt, influen(at' de pozi(ia schimbat' a polilor <'mFntului ;u toate acestea, civiliza(ia era relativ concentrat' &n spa(iuH ea nu a &ncercat s' se e+tind' 0a a fost foarte interiorizat' *i a locuit simultan planeta &mpreun' cu o cultur' &ntins', neorganizat', dispersat' *i primitiv'

11?

2u numai c' nu a f'cut nici o &ncercare de a BcivilizaC restul lumii, dar a luat toate m'surile care iEau stat &n puterile sale E ceea ce a fost un efort considerabil pentru o perioad' lung' de timp 4 pentru a &mpiedica orice asemenea contacte %n mare, membrii acestei civiliza(ii au fost un grup m'rgina* din precedenta civiliza(ie &nfloritoare, &n care ma-oritatea dintre ei au decis s' &*i continue e+isten(a, &n alte zone ale universului vostru fizic %n orice caz, ace*tia au fost captiva(i de via(a p'mFntean' *i de asemenea au crezut c' pot &mbun't'(i ultimul e+periment, &n care au fost implica(i, de*i erau liberi s' mearg' spre alte nivele ale e+isten(ei 0i nu erau interesa(i &n a lua &nc' o dat' de la &nceput ca *i o civiliza(ie de abia creat', ci de alte str'danii A*adar, mare parte din cunoa*terea lor era instinctiv' &n ei, *i acest grup specific, a avansat foarte rapid prin ceea ce voi a(i numi diversele stadii tehnologice La &nceput, ei erau &n mod particular interesa(i &n a dezvolta o fiin(' uman', care ar avea protec(ii &ncorporate &mpotriva violen(ei %n ei, dorin(a pentru pace a fost aproape ceea ce voi a(i numi un instinct SEau produs schimb'ri &n organismul fizic Atunci cFnd mintea semnaliza agresiune puternic', corpul nu ar fi reac(ionat Din punct de vedere psihologic, voi pute(i vedea r'm'*itele ale acestui lucru &n unii indivizi, care vor le*ina sau chiar &*i vor ataca propriul sistem fizic, &nainte s' &*i permit' s' &ntreprind' ceea ce ei cred c' este violen(' fa(' de alt' fiin(' A*adar, aceast' civiliza(ie iEa l'sat &n pace pe locuitorii care o &ncon-urau ;u toate acestea, ei au trimis membrii ai propriului grup pentru a tr'i *i a se c's'torii cu localnicii, sperFnd &n mod pa*nic c' fiziologia speciei se va modifica 0nergia, deseori oferit' &n timpul vostru spre ac(iuni violente, a fost folosit' pentru alte scopuri, dar a &nceput s' se &ntoarc' &mpotriva lor 0i nu au &nv'(at s' dep'*easc' violen(a sau agresivitatea 0i au &ncercat s' o scurtcircuiteze fizic, dar au aflat c' acest' ac(iune a avut complica(ii 0nergiei trebuie s' &i fie permis s' circule liber prin sistemul fizic, controlat' *i direc(ionat' mental, sau psihic dac' prefera(i Alterarea fizic' a creat tensiuni asupra &ntregului sistem @unc(ia creativ' *i fundamental' care a fost distorsionat' &n ideea de agresiune 4 nevoia de a ac(ionaE nu a fost &n(eleas' %ntrEun fel, respira(ia &n sine este o form' de violen(' ,nhibi(ia &ncorporat' &n organismul fizic, a condus la crearea unui sistem format din controale mutuale, &n care materializarea &n e+terior a ac(iunii a devenit aproape imposibil' Astfel, &n individ sEa dezvoltat o stare mental' *i fizic' mult prea scrupuloas', &n care nevoia natural' a organismului pentru supravie(uire a fost &n fiecare zi stingherit' =ental, civiliza(ia a progresat Tehnologia sa a fost e+trem de organizat' *i centrat' spre e+terior &n timp ce, de e+emplu, se str'duia s' produc' mFnc'ruri artificiale, pentru a nu mai fi nevoit' s' omoare ca s' supravie(uiasc' %n acela*i timp, ea a &ncercat s' lase intact mediul &ncon-urator 0a a s'rit complet peste stadiul vostru al automobilor *i vehiculelor ac(ionate cu abur, &ndreptFnduE*i aten(ia asupra sunetului Sunetul nu putea fi auzit cu urechile fizice ;iviliza(ia a fost numit' Lumania, iar numele &n sine a intrat &n legend' *i a fost folosit din nou &n alte momente de timp Din punct de vedere fizic lumanienii erau ni*te oameni foarte slabi, dar psihologic vorbind ei erau fie sclipitori, fie complet netalenta(i %n unii, mi-loacele de control &ncorporate au cauzat atFtea bloca-e energetice, &ncFt abilit'(iile lor telepatice &nn'scute au avut de suferit 0i au format cFmpuri energetice &n -urul propriei civiliza(ii A*adar, ei erau izola(i de contactul cu alte grupuri 0i nu au permis tehnologiei s' &i distrug' Din ce &n ce mai mul(i au realizat c' e+perimentul nu a fost un succes Dnii, dup' moartea

11$

fizic', au plecat pentru aEi urma pe cei din civiliza(ia precedent' care a avut succes, cei care au migrat spre alte sisteme planetare din cadrul universului fizic Totu*i, grupuri mari pur *i simplu *iEau p'r'sit ora*ele, au distrus cFmpurile de for(' care iEau &ngr'dit *i sEau al'turat diverselor grupuri de oameni relativ neciviliza(i, &mperechinduEse cu ei *i dFnd na*tere la copii Ace*ti lumanieni au murit repede, deoarece nu puteau suporta violen(a *i nici s' reac(ioneze violent fa(' de ea Totu*i, ei au sim(it cum copii lor hibrizi pot avea o aversiune fa(' de violen(', dar f'r' controlul prohibitiv al reac(ilor nervoase cu care au fost &nzestra(i @izic, civiliza(ia pur *i simplu a murit ;F(iva dinte copiii mutan(i au format ulterior un mic grup *i &n urm'torul secol au str'b'tut zona ca *i &nv'('tori c'l'tori, mergFnd &mpreun' cu grupuri mari de animale 0i au avut gri-' unul de cel'lalt, *i multe dintre vechile legende despre indivizi pe -um'tate oameni, pe -um'tate bestie au fost spuse deEa lungul secolelor, datorit' memoriei acestor vechi asocieri Ace*ti oameni, ca r'm'*ite ale primei civiliza(ii m're(e, au p'strat tot timpul &n interior, memorii subcon*tiente clare privind originea lor .orbesc despre Lumanieni Acest lucru a -ustifcat rapida lor ascensiune tehnologic' Dar, datorit' faptului c' scopul lor era atFt de limitat 4 evitarea violen(ei, mai degrab' decFt dezvoltarea constructiv' *i pa*nic' a poten(ialului creativ E e+perien(a lor a fost focalizat' aproape e+clusiv, &ntrEo singur' direc(ie 0i au fost motiva(i de o asemenea fric' fa(' de violen(', &ncFt nu au &ndr'znit s' &i permit' sistemului fizic libertatea de a se e+prima A*adar, vitalitatea civiliza(iei era slab' 4 nu deoarece violen(a nu a e+istat, ci fiindc' libertatea energiei *i e+presiei a fost automat blocat', &n lungul unor trasee specifice, iar din e+terior &ntrEo manier' fizic' DintrEo perspectiv' p'mFntean', ei au &n(eles foarte bine aspectele negative ale violen(ei, dar iEau negat individului dreptul de a &nv'(a acest lucru &n propiul s'u modH *i astfel lEau &mpiedicat s' &*i foloseasc' &n mod creativ propriile sale metode, s' &ndrepte violen(a &nspre zone constructive %n aceast' privin(' liberul arbitru nu a fost acordat A*a cum dup' ce iese din burta mamei sale, un copil este prote-at fizic de unele boli, &n mod similar, pentru o scurt' perioad' dup' na*tere, el este pus la ad'post &mpotriva unor dezastre psihice *i poart' &n interiorul s'u, memorii ale e+isten(elor *i locurilor trecute A*adar, pentru cFteva genera(ii Lumanienii au fost sus(inu(i de memorii profund incon*tiente ale civiliza(iei care a e+istat &nainte ;u toate acestea, &ntrEun final ele au &nceput s' sl'beasc' 0i sEau prote-at &mpotriva violen(ei, dar nu si &mpotriva fricii A*adar, ei au fost supu*i tuturor fricilor umane care au fost ulterior amplificate, deoarece din punct de vedere fizic Lumanienii nu au putut r'spunde nici m'car naturii cu violen(' Dac' erau ataca(i trebuiau s' fug' <rincipiul lupt' sau fugi nu se aplica 0i aveau doar o singur' solu(ie Simbolul lor de Dumnezeu era unul masculin 4 o figur' masculin' viguroas', puternic' din punct de vedere fizic, care iEar fi prote-at de vreme ce ei nu se puteau prote-a singuri 0l a evoluat deEa lungul anilor &n concordan(' cu convingerile lor, Lumanieni proiectand &n el acele calit'(i pe care nu le puteau e+prima 0l va ap'rea mult mai tarziu ca vechiul ,ehova, Ueul =Fniei care a prote-at <oporul Ales ,ni(ial, frica de for(ele naturale a fost e+trem de puternic' &n ei *i a adus un sentiment de separa(ie, &ntre om *i for(ele care au avut gri-' de el 0i nu puteau avea &ncredere &n p'mFnt, deoarece nu le era permis s' se prote-eze &mpotriva for(elor violente din el .asta lor tehnologie *i m'rea(a lor civiliza(ie era localizat' &n mare parte &n subteran 0i au fost oamenii originari ai pe*terilor, ie*ind afar' din ora*ele lor de asemenea prin pe*teri <e*terile nu erau doar locuri de protec(ie &n care nativii

115

ne&ndemFnatici se retr'geau Deseori ele erau intr'ri c'tre *i din ora*ele Lumanienilor ;u mult dup' ce ora*ele lor au fost p'r'site, b'*tina*ii care iEau urmat, neciviliza(i, au g'sit aceste pe*teri *i intr'ri %n perioada la care v' gFndi(i acum ca fiind 0poca de <iatr', oamenii pe care &i considera(i a fi str'mo*ii vo*trii, oamenii pe*terilor, au g'sit deseori ad'post nu &n pe*terile formate &n mod natural, ci atFt &n canalele create mecanic care se &ntindeau sub ele, cFt *i &n ora*ele p'r'site &n care locuiau la un moment dat Lumanienii Dnele dintre aceste unelte create de oamenii pe*terilor, au fost versiuni distorsionate ale celor pe care leEau g'sit De*i civiliza(ia Lumanienilor era e+trem de concentrat', ea nef'cFnd nici o &ncercare de aEi cucerii pe al(ii sau de a se e+tinde &ntrEo mare m'sur', deEa lungul secolelor Lumanienii au amplasat avanposturi din care puteau ie*i la suprafa(' *i supraveghea localnicii Avanposturile erau construite sub p'mFnt Din aceste ora*e originare *i a*ez'ri &ntinse, e+istau bine&n(eles cone+iuni subterane, care aveau un sistem de tuneluri foarte comple+ *i minunat proiectat %ntrucFt Lumanienii erau un popor cu sim( estetic, zidurile au fost acoperite cu tablouri *i desene, fiind de asemenea e+puse sculpturi deEa lungul acestor drumuri interioare 0+istau diverse sisteme, unele transportFnd oameni, altele transportFnd bunuri 2u era practic a construi asemenea tuneluri spre multitudinea de avanposturi, care erau mici comunit'(i relativ autoEsus(inuteH unele fiind a*ezate la o distan(' bun', fa(' de zonele principale de comer( *i activitate Avanposturile erau situate &n multe zone &mpr'*tiate, de*i e+ist' un numar relativ mare, &n ceea ce acum se nume*te Spania *i mun(ii <irinei 0+istau cFteva motive pentru acest lucru, unul fiind legat de e+isten(a unor oameni gigantici &n zonele montane Datorit' naturii timide a acestor Lumanieni, nu le pl'cea e+isten(a &n avanposturi *i numai celor mai cura-o*i *i &ncrez'tori leEau fost acordate asemenea sarcini, care erau totu*i temporare %nc' o dat', pe*terile serveau ca *i intr'ri care aveau deschidere spre e+terior, *i deseori ceea ce p'rea a fi spatele unei pe*teri, era &n schimb construit dintrEun material opac pe dinafar' dar transparent pe din'untru Aborigenii acestei zone care foloseau asemenea pe*teri ca pe un ad'post natural, puteau fi observa(i f'r' pericole Ace*ti oameni reac(ionau la sunete, care nu puteau fi auzite de urechiile voastre @rica lor fa(' de violen(', intensifica toate mecanismele lor de ap'rare &ntrEo m'sur' uimitoare 0i erau tot timpul aler(i *i &n gard' 0ste dificil a e+plica, dar ei puteau mental s' prind' un gFnd de o anumit' frecven('4 o art' foarte remarcabil' 4 iar apoi s' transmit' gFndul la o destina(ie dat', printrEun num'r variat de metode, prin intermediul formei sau culorii de e+emplu, sau chiar printrEo imagine specific' Limba lor era e+trem de fin', avFnd nuan(e pe care nu leEa(i putea &n(elege, pur *i simplu datorit' faptului c' grada(iile de nivel, frecven(' *i spa(iu erau atFt de precise *i de complicate De fapt, comunicarea era unul din punctele lor forte *i a fost dezvoltat' &ntrEun asemenea grad, deoarecare sEau temut atFt de mult fa(' de violen(', &ncFt erau tot timpul &n alert' 0i sEau unit &n mari grupuri familiale, &nc' o dat' datorit' nevoii de protec(ie ,nterac(iunea dintre copii *i p'rin(i se f'cea la un nivel foarte ridicat, iar copii se sim(eau acut inconfortabil dac' erau pierdu(i din vederea p'rin(ilor, pentru orice perioad' de timp Din aceste motive, acei indivizi care conduceau avanposturile sEau sim(it a fi &ntrEo situa(ie foarte incomod' 0i erau limita(i ca num'r *i &n cea mai mare parte a

11!

timpului, se aflau separa(i de zonele principale ale civiliza(iei lor <rin urmare, ei *iEau dezvoltat o activitate telepatic' chiar mai mare *i o rela(ie apropiat' cu p'mFntul de deasupra capului lor, astfel &ncFt cea mai mic' trepida(ie sau zgomot de pa*i, cFt *i cele mai mici mi*c'ri care nu erau naturale, erau imediat observate 0+istau multe g'uri de spiona- pFn' la suprafa(', din care ei puteau face observa(ii, cFt *i camere care &nregistrau cele mai precise imagini, nu numai a p'mFntului ci *i a stelelor 1ine&n(eles, ei de(ineau &nregistr'ri complete a zonelor subterane de gaz *i cuno*tiin(e avansate privind crustele interioare, p'strFnd o supraveghere atent' *i anticipFnd vibra(iile *i fisurile p'mFntului 0i erau pe atFt de triumf'tori fa(' de coborFrea lor sub p'mFnt, pe cFt era orice ras' care a p'r'sit p'mFntul Dup' cum vEam spus, aceasta era cea deEa doua *i probabil cea mai interesant' dintre cele trei civiliza(ii %n general vorbind, prima dintre ele a urmat propria voastr' linie evolutiv' *i sEa confruntat cu multe dintre problemele pe care le ave(i acum %n mare, ei erau situa(i &n ceea care voi numi(i Asia =ic', dar erau de asemenea e+pansivi, c'l'torind &n alte zone 0i sunt oamenii pe care iEam men(ionat mai devremeE care &n final au plecat spre alte planete din alte gala+ii E din care membrii civiliza(iei Lumaniene &*i aveau originea %nainte s' discut'm despre a treia civiliza(ie, e+ist' cFteva aspecte pe care vreau s' le discutam despre cea deEa doua Acestea au leg'tur' cu comunicarea, a*a cum a fost ea aplicat' desenelor *i picturilor acelei civilizatii, cFt *i puternicilor canale selective, prin care formele lor creative de comunicare, se puteau manifesta %n multe moduri, arta lor era mult superioar' artei voastre *i nu atFt de izolat' De e+emplu, variatele forme de art' au fost interconectate &ntrEo manier' care v' este aproape necunoscut, *i deoarece sunte(i atFt de nefamiliariza(i cu acest concept, va fi destul de dificil s' &l e+plic De e+emplu, lua(i &n considerare ceva foarte simplu 4 s' spunem, desenul unui animal .oi &l ve(i percepe doar ca *i un obiect vizual, &n schimb ace*ti oameni aveau mari capacit'(i de sintetizare O linie nu era pur *i simplu o linie vizual', ci reprezenta de asemenea, diferite sunete care erau automat traduse Dac' dore*te acest lucru, un observator ar putea traduce automat sunetele &nainte s' fie preocupat de imaginea vizual' %n ceea ce ar p'rea a fi desenul unui animal, &ntreaga istorie *i fundalul animalului ar fi de asemenea oferit' ;urbele, unghiurile, liniile, toate reprezint' pe lFng' evidenta lor func(ie obiectiv' dintrEun desen, *i o foarte comple+' serie de varia(ii &n tonalitate, semnifica(ie *i valoareH sau dac' prefera(i, cuvinte invizibile Distan(ele dintre linii au fost traduse ca *i pauze de sunet *i cFteodat' de asemenea ca *i distan(e &n timp ;uloarea a fost folosit' &n termeni de limba-, &n comunicare, desene *i picturi, reprezentFnd ceva asem'n'tor cu ceea ce simbolizeaz' propriile culori, adic' anumite grada(ii emo(ionale Totu*i, culoarea *i valoarea intensit'(ii sale a servit spre a rafina *i a defini mai departe E de e+emplu, fie &nt'rind mesa-ul de-a oferit de c'tre valoarea obiectiv' a liniilor, unghiurilor, curbelor *i de c'tre mesa-ele invizibile din cuvinteH fie modificFnduEle &n orice manier' creativ' De asemenea, dimensiunea acestor desene transmite propriul mesa- %ntrEun fel, ea era o art' puternic stilizat' *i totu*i o art' care permitea o mare precizie de e+presie &n termeni de detaliu, dar *i o mare libertate &n termeni de scop 0vident, ea era foarte comprimat' Aceast' tehnic' a fost mai apoi descoperit' de c'tre a treia civiliza(ie, *i &nc' e+ist' unele dintre r'm'*i(ele acestor desene, realizate &n imita(ie ;u toate acestea, cheile interpret'rii lor au fost complet pierdute, a*adar tot ceea ce a(i

11#

putea vedea, este un desen lipsit de elementele multidimensionale care &i acord' o asemenea varietate m'rea(' 0le e+ist' dar voi nu le pute(i aduce &n via(' <robabil ar trebui s' men(ionez aici c' o parte dintre pe*teri, &n mod specific &n cFteva zone din Spania *i mun(ii <irinei, dar *i unele mai timpurii din Africa, au fost construc(ii artificiale Ace*ti oameni mutau obiectele cu a-utorul sunetului *i a*a cum vEam spus mai devreme, ei transportau materia datorit' unei &nalte m'iestrii a manipul'rii sunetului %n acest mod *iEau creat tunelele, *i de asemenea aceasta era metoda folosit' pentru a forma o parte dintre pe*terile, din zonele unde nu e+istau la &nceput Deseori, desenele de pe pere(ii pe*terilor reprezentau informa(ii e+trem de stilizate, aproape ca ni*te semne din fa(a cl'dirilor voastre publice, descriind tipul de animale *i fiin(e dintrEo anumit' zon' Aceste desene au fost folosite mai apoi ca *i modele, de c'tre primii oamenii ai pe*terilor, din perioadele istorice la care v' raporta(i &n mod obi*nuit Abilit'(iile lor de comunicare *i implicit cele creative, au fost mai vitale, &nsufle(ite *i sensibile decFt sunt ale voastre Atunci cFnd auziti un cuvFnt, pute(i fi con*tien(i de o imagine corespondent' din mintea voastr' %n schimb, &n cazul acestor oameni, sunetul construia &n mod automat *i instant, o imagine veridic' *i uimitoare, imagine care nu era deloc tridimensional'H ea fiind &ntrEadev'r mult mai &nsufle(it', decFt imaginile voastre mentale pe care le ave(i &n mod obi*nuit %nc' o dat', anumite sunete au fost folosite pentru a indica uimitoarele distinc(ii &n termeni de m'rime, form', direc(ie *i durat', atFt &n spa(iu cFt *i &n timp ;u alte cuvinte, sunetul producea automat imagini splendide Din acest motiv, e+ist' o distinc(ie &ntre ceea ce a fost numit privirea interioar' *i cea e+terioar', si pentru ace*ti indivizi era chiar natural s' &*i &nchid' ochii, atunci cFnd erau &n conversa(ie E cu scopul de a comunica mult mai clar, bucurFnduEse mereu de imaginile interioare aflate &n schimbare, imagini care acompaniau orice schimb verbal 0i &nv'(au rapid deoarece educa(ia era un process captivant, a*adar aceast' aptitudine de a percepe multidimensiunile, imprima automat informa(ia asupra lor, nu doar printrEun singur canal de sim( &n acela*i timp, ci simultan prin mai multe canale ;u toate acestea, de*i ei puteau percepe instant straturile multidimensionale, aveau totu*i o sl'biciune inerent' ,nabilitatea de a face fa(' violen(ei *i de a &nv'(a s' o dep'*easc', era determinat' de faptul c' ei *iEau limitat &n mod sever o anumit' abilitate, de se deschide spre e+terior 0nergia era &ntrEo asemenea m'sur' blocat' &n aceste zone, &ncFt lor le lipsea for(a sau sim(ul puterii 2u m' refer neap'rat la puterea fizic', ci la faptul c' atFt de mult din energia lor era folosit' pentru a evita orice &ntFlnire cu violen(a &ncFt, de e+emplu, ei nu erau capabili s' canalize sentimentele agresive obi*nuite &n alte domenii ale vie(ii Am vorbit &n detaliu despre Lumanieni deoarece ei sunt o parte a mo*tenirii voastre psihice %n multe privinte cel'lalte dou' civiliza(ii, au avut mai mult success dar cu toate acestea, scopul plin de sens din spatele e+perimentului Lumanienilor, a fost e+trem de volatil De*i nu au fost capabili s' rezolve problema violen(ei, a*a cum au &n(elesEo &n realitatea voastr', dorin(a lor &nfl'c'rat' de a face acest lucru, &nc' are ecou &n mediul vostru psihic Datorit' adev'ratei naturi a BtimpuluiC, Lumanienii &nc' e+ist' a*a cum au e+istat &n BtrecutC Deseori se produc str'pungeri &n atmosfera voastr' psihic' Acestea nu apar din &ntFmplare, ci atunci cFnd se creaz' un anumit raport, care cauzeaz' ca anumite efecte s' sar' &ntre sistemeH efecte care &n alte situa(ii se manifest' destul de separat %n mod similar, au e+istat asemenea str'pungeri &ntre propria voastr' civiliza(ie *i cea a Lumanienilor

1)7

De e+emplu, diverse religii mai vechi au preluat idea figurii cumplite a Dumnezeului Lumanienilor, &n care ei &*i proiectau conceptele lor de for(', putere *i violen('H iar acest Dumenezeu trebuia s' &i prote-eze, atunci cFnd nonviolen(a nu le permitea s' se autoprote-eze 0+ist' &n prezent o str'pungere, &n care conceptele multidimensionale de art' *i comunicare ale Lumenienilor, vor fi &ntrez'rite de c'tre oamenii vo*trii, de*i &ntrEo form' rudimentar' Datorit' naturii probabilit'(ilor, e+ist' de asemenea un sistem de realitate &n care Lumanienilor leEa reu*it e+perimentul cu nonviolen(a *i &n care au creat un tip complet diferit de om Toate acestea vi se pot p'rea a fi foarte ciudate, pur *i simplu deoarece conceptele voastre despre e+isten(' sunt atFt de specifice *i limitate ,deea de realit'(i, oameni *i Dumnezei probabili vi se poate p'rea a fi chiar absurd' *i totu*i, &n timp ce citi(i aceast' carte, voi sunte(i doar un fragment din por(iunile voastre probabile 1ine&n(eles, o alt' personalitate probabil' nu ar considera c' sunte(i reali, *i unele dintre acestea ar putea s' v' pun' la &ndoial' e+isten(a Totu*i, sistemul probabil de realitate nu este doar o interpretare filozofic' Dac' sunteti interesa(i de natura propriei realit'(i, atunci devine o chestiune foarte personal' *i pertinent' A*a cum diferitele calit'(i ale Lumanienilor sunt &nc' prezente &n atmosfera voastr' psihic', a*a cum ora*ele lor &nc' coe+ist' cu ale voastre, &n acele zone de teren despre care care spune(i c' sunt &n proprietatea voastr', &n mod similar, alte identit'(i probabile coe+ist' cu cele pe care acum le numi(i ca fiind ale voastre %n urm'torul capitol vom vorbi despre voi *i despre sinele probabil

1)1

;apitolul 1$ Siste(e pro<a<ile. oa(enii +i *eii


%n via(a voastr' de zi cu zi, &n orice moment de timp, voi ave(i la dispozi(ie diverse alegeri pe care le pute(i lua, unele triviale si altele de ma+im' importan(' De e+emplu, pute(i str'nuta sau nu, tu*i sau nu tu*i, s' mergeti pFn' la fereastr' sau pFn' la u*', s' v' sc'rpina(i &n cot, s' salva(i un copil de la &nec, sa &nv'(a(i o lec(ie, s' v' sinucide(i, s' r'ni(i pe alt om, sau s' &ndrepta(i *i cel'lalt obraz .ou' vi se pare c' realitatea este compus' din acele ac(iuni pe care decide(i s' le &ntreprinde(i ;ele pe care alege(i s' le nega(i sunt ignorate Drumul neumblat pare apoi a fi un nonact *i totu*i, fiecare gFnd este actualizat *i fiecare posibilitate este e+plorat' Realitatea fizic' este construit' din ceea ce pare a fi o serie de acte fizice Deoarece aceasta reprezint' pentru voi criteriul uzual de a defini realitatea, deseori actele nonfizice v' scap' aten(iei, prevederii sau -udec'(ii voastre Maide(i s' lu'm un e+emplu .oi citi(i aceast' carte &n timp ce sun' telefonul Dn prieten vrea s' se &ntFlneasc' cu voi la ora ? dup' amiaza .oi sta(i *i v' gFndi(i %n mintea voastr', voi v' vede(i 8A: spunFnd nu *i stFnd acas', 81: spunFnd nu *i mergFnd &n schimb altundeva, sau 8;: spunFnd da *i p'strFnd anga-amentul %n acel moment de timp, toate aceste ac(iuni posibile au o realitate probabil' 0le sunt toate capabile a fi actualizate &n termeni fizici %nainte s' lua(i decizia, oricare dintre aceste ac(iuni probabile sunt la fel de valide .oi alege(i una dintre ele *i prin decizia voastr', voi face(i ca unul dintre aceste evenimente, s' devin' fizic Acest eveniment este din timp acceptat, fiind o por(iune din evenimentele seceven(iale, care alc'tuiesc e+isten(a voastr' de zi cu zi Totu*i, cel'lalte ac(iuni probabile sunt la fel de valide, pe cFt au fost dintotdeuna, de*i nu a(i ales s' le materializa(i &n planul fizic 0le sunt pe atFt de eficient realizate, pe cFt sunt cele pe care a(i ales s' le accepta(i Dac' e+ist' o puternic' &nc'rc'tur' emo(ional', &n spatele ac(iunii probabile respinse, ea poate fi chiar mai valid' decFt actul pe care a(i ales s' &l materializa(i Toate ac(iunile sunt ini(ial acte mentale Aceasta este natura realit'(ii Dltima propozi(ie nu poate fi subliniat' &ndea-uns Toate actele mentale sunt prin urmare valide 0le e+ist' *i nu pot fi negate

1))

Deoarece nu le accepta(i pe toate ca fiind evenimente fizice, voi nu le percepe(i puterea sau durabilitatea lor ;u toate acestea, lipsa voastr' de percep(ie nu le poate distruge validitatea Dac' a(i dorit s' fi(i un doctor *i acum v' afla(i &ntrEo profesie diferit', atunci &ntrEo alt' realitate probabil', voi sunte(i un doctor Dac' de(ine(i abilit'(i pe care nu le folosi(i aici, ele sunt folosite &n alt sistem probabil %nc' o dat', aceste idei pot p'rea a fi prea fertile pentru sFngele vostru mental, datorit' &nclina(iei lui pentru gFndirea secven(ial' *i pentru atitudinile tridimensionale Acum, aceste fapte nu neag' validitatea sufletului ci &n schimb i se adaug' incomensurabil lui Din acest motiv sufletul poate fi descris ca fiind un act multidimensional infinit, astfel &ncFt fiecare minuscul' probabilitate este adus' undeva &n actualitate *i e+isten('H un act infinit creativ, care creeaz' pentru sine dimensiuni infinite, &n care &mplinirea valorii este posibil' Structura propriei e+isten(e este de o asemenea natur' &ncFt intelectul tridimensional nu poate s' o cuprind' Aceste sineEuri probabile sunt o por(iune din identitatea sau sufletul vostru, *i dac' voi nu sunte(i &n contact cu ele, acest lucru se &ntFmpl' doar deoarece v' &ndrepta(i aten(ia asupra evenimentelor fizice, *i le accepta(i ca fiind un criteriu pentru a defini realitatea A*adar, din orice punct dat al e+isten(ei voastre, pute(i z'ri cel'lalte realit'(i probabile *i s' sim(i(i consecin(ele ac(iunilor care pot fi materializate, ac(iuni prezente &n spatele acelor decizii fizice pe care le lua(i Dnii oameni fac &n mod spontan acest lucru, deseori &n starea de vis Aici, presupunerile rigide ale con*tiin(ei normal treze dispar, astfel &ncFt v' pute(i g'si &ntrE o situa(ie, &n care &ndeplini(i acele activit'(i fizice refuzate, niciodat' realizFnd c' voi a(i ap'rut &ntrEo e+isten(' probabil' Dac' e+ist' sineEuri probabile individuale, atunci bine&n(eles c' e+ist' *i p'mFnturi probabile, toate urm'rind drumuri pe care nu a(i mers Dac' face(i un act de imagina(ie &n starea de trezie, uneori pute(i urm'ri un mic fragment, din Bdrumul care nu a fost parcursC S' ne &ntoarcem la omul care a dat telefon, despre care am vorbit mai devreme S' presupunem c' &i spune prietenului s'u c' nu va veni %n acela*i timp, dac' &*i imagineaz' c' ar putea lua alt' alegere *i ar accepta anga-amentul, atunci ar putea e+perimenta o fisur' brusc' &n structura dimensiunilor Dac' este norocos *i circumstan(ele sunt favorabile, ar putea sim(i din senin &ntrega validitate a posibilit'(ii alternative, la fel de puternic pe cFt dac' ar fi ales s' o e+perimenteze &n manier' fizic' %nainte s' realizeze ce se &ntFmpl', ar putea sim(i cum &*i p'r'se*te casa *i se anga-eaz' &n acele ac(iuni probabile, pe care fizic a ales s' nu le e+perimenteze Totu*i, pentru un moment &ntrega e+perien(' &l va invada ,magina(ia va deschide u*a *i &i va da libertatea de a percepe, astfel &ncFt nu va e+perimenta halucina(ii Acesta este un simplu e+erci(iu, care poate fi &ncercat &n aproape orice circumstan(', de*i este important s' v' izola(i temporar ;u toate acestea, un asemenea e+erci(iu nu v' va duce prea departe, iar sinele probabil care a ales ac(iunea pe care a(i negatEo, este semnificativ diferit fa(' de sinele pe care &l cunoa*te(i @iecare act mental deschide o nou' dimensiune de materializare %ntrEun fel, cel mai mic gFnd al vostru na*te lumi Aceasta nu este o afirma(ie metafizic' golit' de sens 0a ar trebui s' trezeasc' &n voi, cele mai puternice sentimente de creativitate *i specula(ie 0ste imposibil ca orice fiin(' s' fie steril', orice idee s' moar', sau orice abilitate s' fie ne&ndeplinit' 1ine&n(eles, fiecare sistem de probabilitate creaz' apoi alte asemenea sisteme, *i orice act realizat aduce cu sine un num'r infinit de acte BnerealizateC, care se vor

1)9

materializa la rFndul lor Toate sistemele de realitate sunt deschise Diviziunile dintre ele sunt arbitrar decise fiind o chestiune de conven(ie, dar toate e+ist' &n mod simultan, astfel &ncFt ele se spri-in' *i &*i trimit energie una alteia A*adar, ceea ce face(i este de asemenea reflectat &ntrEo anumit' masur', &n e+perien(a sineEurilor voastre probabile *i viceEversa %n m'sura &n care sunte(i deschi*i *i receptivi, pute(i beneficia foarte mult de variatele e+perien(e ale sineEurilor voastre probabile, *i pute(i profita de cunoa*terea *i abilit'(iile lor %nc' o dat', voi face(i &n mod spontan acest lucru &n starea de vis, *i deseori ceea ce vi se pare a fi o inspira(ie este un gFnd din partea unui alt sine, care a fost e+perimentat dar nu a fost materializat %n schimb, voi v' conecta(i la el *i &l aduce(i &n realitatea fizic' ,deile pe care leEa(i men(inut dar nu leEa(i folosit pot fi recep(ionate &n aceea*i manier', de c'tre cel'lalte versiuni probabile ale voastre 1ine&n(eles, fiecare dintre aceste sineEuri probabile se consider' ca fiind adev'ratul voi, astfel &ncFt din perspectiva lor voi sunte(i acel sine probabilH iar prin sim(urile interioare cu to(ii sunte(i con*tien(i de rolul vostru &n aceasta structur' global' Sufletul nu este un produs finit %n ace*ti termeni, de fapt el nu este deloc un produs, ci un proces de devenire Tot ;eea ;e 0ste de asemenea nu este un produs, finalizat sau altcumva 0+ist' Dumnezei probabili a*a cum e+ist' oameni probabiliH dar to(i ace*ti Dumnezei probabili sunt o parte din ceea ce voi a(i numi sufletul sau identitatea lui Tot ;eea ;e 0steH &n aceea*i m'sur' &n care sineEurile voastre probabile, sunt o por(iune din sufletul sau identitatea voastr' 1ine&n(eles, dimensiunile de materializare posibile lui Tot ;eea ;e 0ste, dep'*esc cu mult cele care v' sunt &n prezent disponibile %ntrEun fel, voi a(i creat mul(i Dumnezei probabili, prin toate gFndurile *i dorin(ele voastre 0i au devenit entit'(i psihice independente, reale &n alte nivele ale e+isten(ei Acel Tot ;eea ;e 0ste nu este numai con*tient de propria sa natur' *i de natura tuturor con*tiin(elor, ci este de asemenea con*tient de propriile sale sineEuri probabile infinite 2e &ndrept'm spre subiecte &n care cuvintele devin lipsite de sens 2atura lui Tot ;eea ;e 0ste poate fi doar direct perceput' prin intermediul sim(urilor interioare sau, &ntrEo comunicare mai slab', prin inspira(ie *i intui(ie =iraculoasa comple+itate a unor asemenea realit'(i, nu poate fi tradus' la un nivel verbal <robabilit'(iile sunt o por(iune mereu prezent' a mediului vostru psihologic invizibil .oi e+ista(i &n mi-locul unui sistem probabil de realitate 0l nu este ceva separat de voi %ntrEo oarecare m'sur', este ca o mare &n care locui(i momentan .oi sunte(i &n ea, *i ea se afl' &n voi Ocazional, la nivele de suprafa(' ale con*tiin(ei, v' pute(i &ntreba ce sEar fi putut &ntFmpla, dac' a(i fi luat alte decizii decFt cele pe care leEa(i luat &n prezentH de e+emplu dac' a(i fi ales parteneri diferi(i, sau dac' a(i fi locuit &n alte por(iuni ale ('rii .' pute(i &ntreba ce sEar fi &ntFmplat dac' a(i fi trimis o scrisoare important', pe care ulterior a(i decis s' nu o trimite(iH astfel &ncFt, &n asemenea mici interoga(ii, voi a(i e+aminat natura probabilit'(iilor 0+ist' cone+iuni profunde &ntre voi *i to(i indivizii cu care a(i avut rela(ii *i cu care a(i fost implica(i, &n luarea unor decizii importante Toate acestea nu sunt nebuloase 0le reprezint' intercone+iuni psihologice adFnci, care va leag' de fiecare individ &ntrEun cadru telepatic, de*i acesta poate s' fie situat sub con*tiin(a normal' a voastr' ;one+iunile fizice nerealizate care ar fi putut ap'rea, dar nu au f'cutEo, sunt realizate &n alte straturi ale realit'(ii

1)6

=ediul invizibil din interiorul min(ii voastre nu este atFt de izolat pe cFt a(i putea crede, *i aparenta voastr' separare este cauzat' de vigilen(a persistent' a egoE ului De e+emplu, el nu vede nici un motiv pentru care ar trebui s' fie informat, asupra datelor pe care nu le consider' a fi importante, pentru activitatea sa de zi cu zi 2u &mi place verbul Ba avansaC *i totu*i, &n termenii vo*trii, Ba avansaC ca *i o con*tiin(', &nseamn' a deveni din ce &n ce mai con*tien(i de aceste materializ'ri diferite, ale propriei voastre identit'(i SineEurile probabile trebuie s' fie con*tiente de cel'lalte sineEuri probabile *i s' realizeze c' toate sunt diverse manifest'ri ale adev'ratei identit'(i 0le nu sunt BpierduteC, &ngropate sau neutralizate &ntrEun suprasine oarecare, f'r' a avea voin(', autodeterminare sau individualitate %n schimb ele au identitate proprie, de(inFnd libertate total' de a e+prima toate ac(iunile *i manifestarile probabile, atFt &n aceast' realitate, cFt *i &n altele pe care nu le cunoa*te(i %n timp ce sta(i *i citi(i aceast' carte &n acest moment din via(a voastr', voi sunte(i de asemenea pozi(ionati &n centrul unei re(ele cosmice de probabilit'(i, care este influen(at' de cel mai mic act mental sau emo(ional A*adar, gFndurile *i emo(iile voastre (F*nesc afar' din voi atFt &n toate direc(iile fizice, cFt *i &n direc(ii care v' sunt relativ invizibile, ap'rFnd &n dimensiuni pe care &n prezent nu leEa(i &n(elege Acum, voi sunte(i de asemenea receptorul unor asemenea semnale provenind de la alte probabilit'(i, care sunt conectate cu a voastr'H alegFnd pe care dintre aceste ac(iuni probabile vre(i s' le materializa(i &n sistemul vostru, la fel cum al(ii au de asemenea libertate total' de alegere &n sistemele lor .oi crea(i ideile *i apoi le recep(iona(i, dar nu sunte(i for(ati s' materializa(i actele probabile nerealizate, cele care au venit spre voi din partea unor sineEuri alternative 0+ist' o atrac(ie natural' &ntre voi *i cel'lalte sineEuri probabile, cone+iuni electromagnetice care au leg'tur' cu impulsurile simultane de energie =' refer la energia care apare &n mod sincron, atFt in realitatea voastr' cFt *i &n cea a acelor sineE uri probabile din alte realit'(iH cone+iuni psihice care sunt strFns legate de o reac(ie emo(ional', solidar', unificatoare *i o cone+iune foarte puternic' din starea de vis %n acea stare &n care func(iile egoEului sunt oarecum lini*tite, e+ist' o comunicare considerabil' &ntre multiplele por(iuni ale &ntregii entit'(i %n vise voi pute(i avea str'fulgerari ale traseelor probabile, pe care a(i fi putut merge A(i putea crede c' acestea sunt fantezie, dar &n schimb voi percepe(i o imagine legitim' a evenimentelor, care au ap'rut &n alte sisteme de probabilitate %n orice caz, un eveniment poate fi actualizat de mai mult decFt un sine probabil, iar voi v' ve(i asem'na cu anumite sineEuri probabile, mai mult decFt cu altele Deoarece sunte(i implica(i &ntrEo structur' psihologic' comple+', cum ar fi cea despre care vorbim, *i fiindc' cone+iunile despre care am vorbit e+ist', v' pute(i folosi &ntrEo oarecare m'sur' de abilit'(ile *i cuno*tiin(ele, de(inute de aceste por(iuni probabile ale personalit'(ii voastre ;one+iunile sunt realizate de Bstr'pungeriC constante Totu*i, odat' ce sunte(i con*tienti de sistemul probabil, veti &nv'(a de asemenea s' fi(i vigilen(i fa(' de ceea ce voi numi aici Bbenigne impulsuri intruziveC Asemenea impulsuri par a fi deconectate de interesele *i activit'(ile voastre curenteH intruzive &n sensul &n care ele apar rapid &n con*tiin(a voastr', cu un sentiment straniu, ca *i cum nu ar fi ale voastre Deseori, acestea v' pot oferi anumite indicii De e+emplu, pute(i s' nu *titi absolut nimic despre muzic', *i &ntrEo dup' amiaz', &n timpul unei activit'(i obi*nuite, s' ave(i un impuls brusc de a cump'ra o vioar'

1)?

Dn asemenea impuls poate fi un indiciu c' o alt' por(iune probabil' a identit'(ii voastre, are o &nclina(ie pentru acel instrument 2u v' recomand s' fugi(i *i s' cump'ra(i o vioar', dar a(i putea ac(iona pe baza acelui impuls atFt cFt este rezonabil E &nchiriFnd o vioar', pur *i simplu familiarizFnduEv' cu un concert de vioar', etc A(i &nv'(a s' cFnta(i la instrument mult mai repede, dac' impulsul ar veni de la un sine probabil 2ici nu mai trebuie spus c' acele sineEuri probabile, e+ist' atFt &n BviitorulC cFt *i &n trecutul vostru 0ste o idee foarte proast' s' v' centra(i aten(ia &n mod negativ, asupra aspectelor nepl'cute ale trecutului pe care &l cunoa*te(i, deoarece unele por(iuni ale sinelui probabil, pot fi &nc' implicate &n acel trecut Aceast' concentrare poate duce la str'pungeri sporite *i o identificare nefavorabil', deoarece acea por(iune va fi un fundal pe care &l ave(i &n comun cu oricare dintre sineEurile probabile, care au (F*nit din acea surs' specific' A v' &ndrepta aten(ia asupra posibilit'(ii apari(iei bolii sau a dezastrelor, este &n egal' m'sur' o politic' proast', deoarece forma(i re(ele negative de probabilit'(i, care nu trebuie s' se manifeste Teoretic, v' pute(i schimba trecutul a*a cum &l cunoa*te(i, deoarece timpul nu este ceva mai separat de voi decFt sunt probabilit'(iile Trecutul a e+istat &n mai multe moduri .oi a(i e+perimentat doar un trecut probabil SchimbFnd &n prezentul trecutul, &i pute(i schimba nu numai natura ci *i influen(a asupra prezentului, *i nu numai asupra voastr' ci *i asupra altora <reface(iEv' c' nu sEa &ntFmplat un eveniment specific, care vEa tulburat foarte mult %n mintea voastr', imagina(iEv' c' el nu este numai *ters ci este *i &nlocuit de un alt eveniment mai benefic Acum, acest lucru trebuie f'cut cu &nsufle(ire *i validitate emo(ional', *i de mai multe ori Acest e+ercitiu nu este am'gire de sine 0venimentul pe care &l alege(i, va deveni &n mod automat un eveniment probabil, care de fapt sEa &ntFmplat, de*i nu este evenimentul pe care a(i ales s' &l percepe(i &n trecutul vostru probabil Telepatic, dac' procesul este realizat corect, ideea voastr' va influen(a de asemenea orice persoane care au fost conectate cu evenimentul originar, de*i ei pot alege s' resping' sau s' accepte versiunea voastr' Aceasta nu este o carte tehnic', a*adar nu voi dezvolta prea mult aceast' metod' specific', ci doar o voi men(iona aici Totu*i, (ine(i minte c' &ntrEo manier' complet legitim', multe evenimente care nu sunt fizic percepute sau e+perimentate, sunt la fel de valide ca *i cele care sunt tr'ite, la fel de reale &n interiorul propriului mediu psihologic invizibil A*adar, &n termenii vo*trii e+ist' nelimitate evenimente probabile viitoare, pe care cl'di(i o baz' 2atura gFndurilor *i a sentimentelor create de voi formeaz' un model, astfel &ncFt voi ve(i alege din aceste viitoruri probabile, acele evenimente care vor deveni e+perien(a voastr' fizic' Deoarece e+ist' str'pungeri *i intercone+iuni, este posibil ca voi s' v' conecta(i la un Beveniment viitorC, s' zicem de o natur' nefericit', un eveniment pe care sunte(i predispu*i s' &l manifesta(i, dac' continua(i &n aceea*i manier' De e+emplu, un vis despre acel eveniment ar putea s' v' &nsp'imFnte atFt de tare, &ncFt s' &l evita(i *i s' nu &l e+perimenta(i Dac' a*a se prezint' situa(ia, atunci un asemenea vis este un mesa- din partea unui sine care a tr'it acel eveniment La fel, un copil poate s' recep(ioneze &n vise asemenea comunic'ri de la un sine probabil viitor, comunic'ri care au o asemenea natur', &ncFt via(a sa este complet schimbat' %ntrega identitate e+ist' &n prezent Toate diviziunile sunt simple iluzii, a*adar un sine probabil &l poate a-uta pe altul, astfel &nc&t prin aceste comunic'ri

1)$

interioare, diferitele sineEuri probabile pot s' &nceap' a &n(elege natura propriilor identit'(i Acest lucru conduce la alte aventuri &n care civiliza(ii &ntregi pot fi implicate, deoarece a*a cum indivizii au propriile destinuri probabile, la fel au *i civiliza(iile, na(iunile sau sistemele planetare locuite Asa cum v' cunoa*te(i voi p'mFntul, el a avut linii de dezvoltare alternativ', e+istFnd cone+iuni incon*tiente, care unesc toate aceste manifest'ri ;hiar si atomii sau moleculele p'streaz' o cunoa*tere a formelor prin care au trecut, *i &n mod similar, indivizii care alc'tuiesc o civiliza(ie anume p'streaz' &n interiorului lor, cunoa*terea l'untric' a e+perimentelor *i &ncerc'rilor, succeselor *i e*ecurilor, &n care au fost implica(i la alte nivele ale realit'(ii %n unele realit'(i probabile, cre*tinismul a*a cum &l cunoa*te(i, nu a &nflorit %n alte realit'(i, masculii nu au fost cei care domin' %n unele realit'(i, compozi(ia materiei fizice pur *i simplu a urmat linii diferite Acum, toate aceste probabilit'(i se afl' vorba vine &n atmosfera din -urul vostru, *i eu le descriu pe cFt de fidel potH dar cu toate acestea trebuie s' le asociez conceptelor, cu care sunte(i oarecum familiariza(i A*adar, &ntrEo oarecare m'sur' *i pentru ca voi s' &l &n(elege(i, Badev'rulC trebuie strecurat prin propriile voastre modele conceptuale 0 suficient s' spun c' voi sunte(i &ncon-ura(i de alte influen(e *i evenimente <e anumite dintre acestea le percepe(i &n realitatea tridimensional' .oi le accepta(i ca fiind reale, f'r' a realiza c' ele sunt doar fragmente din alte evenimente Acolo unde viziunea voastr' &nceteaz', v' imagina(i c' realitatea se sfFr*e*te, a*a c' din nou trebuie s' &nv'(a(i s' v' uita(i prin evenimente, prin obiecte, s' v' uita(i &n interiorul vostru, atunci cFnd nu p're(i a face altceva @i(i aten(i la evenimentele care nu par a avea vreun sens, deoarece ele sunt deseori indicii ale unor evenimente invizibile mai ample 2atura materiei &ns'*i nu este &n(eleas' .oi o percepe(i cFnd ea se afl' la un anumit BstadiuC @olosind termenii vo*trii *i vorbind pe cFt de simplu posibil, e+ist' alte tipuri de materie, aflate &n spatele celor pe care le vede(i Aceste forme sunt destul de reale *i &nsufle(ite, destul de BfiziceC celor care rezoneaz' cu acea sfer' specific' de activitate A*adar, &n termeni de probabilit'(i, voi alegeti anumite ac(iuni *i &n mod incon*tient, le transforma(i &n evenimente sau obiecte fizice, pe care apoi le percepe(i Dar, aceste evenimente nealese de asemenea pleac' din voi &n afar' *i sunt proiectate &n aceste forme diferite ale materiei Acum, comportamentul moleculelor *i atomilor este influen(at la rFndul s'u, deoarece acestea sunt prezente &n cadrul universului vostru &n anumite stadii specifice Activitatea lor este perceput' doar &n -urul unui domeniu specific de ritmuri vibratorii De e+emplu, atunci cFnd cercet'torii vo*trii e+amineaz' aceste ritmuri, ei nu cerceteaz' natura s' zicem a unui atom 0i e+ploreaz' doar caracteristicile unui atom, a*a cum ac(ioneaz' sau se &nf'(i*eaz' &n cadrul sistemului vostru Realitatea lui mai ampl' le scap' complet .oi *ti(i c' e+ist' ceea ce numi(i a fi spectrul luminii %n mod similar, e+ist' *i un spectru al materiei %n compara(ie cu alte sisteme, sistemul vostru al realit'(ii fizice nu este dens 2uan(ele pe care le acorda(i materiei fizice, de abia &ncep s' sugereze diversitatea dimensiunilor posibile Dnele sisteme sunt mult mai grele sau mai u*oare decFt al vostru, de*i acest lucru poate s' nu implice greutatea &n termenii cu care sunte(i acum familiariza(i A*adar, ac(iunile probabile apar &n sisteme de materie la fel de valide ca *i al vostru *i la fel de consistente .oi vEa(i obi*nuit s' gFnditi &n termeni liniari, a*adar v' imagina(i c' evenimentele pe care le cunoa*te(i, sunt lucruri sau ac(iuni finalizate,

1)5

nerealizFnd c' ceea ce percepe(i, este doar o frac(iune din &ntreaga lor e+isten(' multidimensional' %n termeni mai amplii, este imposibil a separa un singur eveniment fizic de evenimentele probabile, deoarece toate acestea sunt aspecte ale unei singure ac(iuni Din acela*i motive, &n esen(' este imposibil a separa sinele pe care &l cunoa*teti, de sineEurile probabile de care nu sunte(i con*tien(i ;u toate acestea, tot timpul e+ist' trasee interioare care fac leg'tura &ntre evenimentele probabileH si deoarece toate acestea sunt manifest'ri ale unui act *i a devenirii sale, &nseamn' ca dimensiunile dintre acestea sunt iluzii Singur, creierul fizic nu poate avea mare succes &n receptarea acestor cone+iuni =intea, care este echivalentul interior al creierului, poate s' perceap' &n unele momente, dimensiunile mult mai ample ale oric'rui eveniment, primind un influ+ brusc de intu(ii, sau avFnd o &n(elegere care nu poate fi descris' adecvat la un nivel verbal A*a cum frecvent am mai spus, a*a cum v' gFnditi voi la timp, el nu e+ist', dar cu toate acestea, adev'rata natur' a timpului poate fi &n(eleas', dac' a(i cunoa*te natura fundamental' a atomului %ntrEun fel, atomul poate fi comparat cu o microsecund' .ou' vi se pare c' atomul Be+ist'C *i este stabil pentru o perioad' specific' de timp %n schimb, el pulseaz' &n interior *i &n afar' 0l fluctueaz' &n func(ie de un model *i un ritm predictibil 0l poate fi perceput &n cadrul sistemului vostru, numai la anumite puncte ale fluctua(iei sale, a*adar cercet'toriilor li se pare c' el este tot timpul prezent %n ceea ce prive*te atomul, cercetatorii nu sunt con*tien(i de orice perioad' de timp &n care acesta este absent %n aceste perioade de proiec(ie nonfizic' E perioadele negative de fluctua(ie 4 atomii BaparC &n alt sistem de realitate %n acea realitate, ei sunt percepu(i &n punctele lor BpozitiveC de fluctua(ie, a*adar &ntrEun asemenea sistem, atomii apar constant 0+ist' multe asemenea puncte de fluctua(ie, dar bine&n(eles, sistemul vostru nu este con*tient de acestea *i nici de ac(iunile fundamentale, universurile sau sistemele care e+ist' &n interiorul acelor realit'(i probabile Acela*i tip de comportament apare la un nivel psihologic profund, fundamental, secret, nee+plorat ;on*tiin(a orientat' fizic, r'spunzFnd unei faze a activit'(ii atomului, prinde via(' *i se treze*te la e+isten(a sa specific'H dar cu toate acestea, &n perioada dintre faze e+ist' alte fluctua(ii &n care con*tiin(a este centrat' &n sisteme de realitate complet diferiteH fiecare dintre con*tiin(e trezinduEse *i r'spunzFnd stimulilor, fiecare con*tiin(' nee+perimentFnd o perioad' de absen(', p'strFnd &n memorie doar acele fluctua(ii specifice cu care se afl' &n rezonan(' De fapt, aceste fluctua(ii sunt simultane .ou' vi se va p'rea c' e+ista spa(ii &ntre fluctua(ii, asadar descrierea pe care am folositEo, este folositoare pentru a ne atinge scopurile avute &n minteH dar cu toate acestea sistemele probabile e+ist' &n mod simultan, *i &n esen(', atomul este localizat &n acela*i timp, &n toate aceste sisteme alternative Acum, am vorbit &n termenii de pulsa(ii sau fluctua(ii e+traordinar de rapide, atFt de line *i de BscurteC &ncFt nu le observa(i La cap'tul opus al scalei e+ist' de asemenea fluctua(ii Bmai lenteC, Bmai cuprinzatoareC *i Bmai lungiC Acestea influen(eaz' sisteme de e+isten(' complet diferite fa(' de oricare sistem, aflat &n strFns' leg'tur' cu al vostru 0+perien(a unor asemenea manifest'ri ale con*tiin(ei v' este foarte str'in' De e+emplu, o asemenea fluctua(ie ar putea s' dureze cFteva mii din anii vo*trii Ace*ti ani vor fi e+perimenta(i, s' zicem ca o

1)!

secund' a timpului vostru, astfel &ncFt evenimentele care se manifest' &n interiorul lui, sunt percepute pur *i simplu sub forma unei Bperioade prezenteC Acum, con*tiin(a unor asemenea fiin(e ar con(ine de asemenea, con*tiin(a unui num'r mare de sineEuri probabile *i de sisteme alternative, e+perimentate destul de &nsufle(it *i de clar, sub forma unor prezenturi multiple Aceste prezenturi multiple pot fi modificate &n oricare din num'rul punctelor infinite ale lorH infinitatea e+istFnd nu numai &n termenii unei singure linii nelimitate, ci *i sub forma unor nenum'rate probabilit'(i *i combina(ii posibile, care apar &n fiecare manifestare a con*tiin(ei Asemenea fiin(e, cu prezenturile lor multiple, pot s' fie sau s' nu fie con*tiente de sistemul vostru particular <rezentul lor multiplu v' poate sau nu include .oi pute(i fi o parte din prezentul lor multiplu, f'r' ca m'car s' fi(i con*tien(i de acest lucru %n termeni mult mai limita(i, realit'(iile voastre probabile sunt prezenturi multiple ;a *i o analogie, imaginea unui ochi &ntrEun ochi, &ntrEun ochi, infinit repetat', poate fi una folositoare

1)#

;apitolul 15 Pro<a<ilit,i. 'atura Binelui +i a R,ului. Si(<olis(ul reli1ios

Dogma cre*tin' vorbe*te despre &n'l(area lui Mristos, sugerFnd bine&n(eles o ascensiune vertical' &n rai, iar evolu(ia sufletului este deseori discutat' &n termeni de direc(ie A progresa este echivalent cu a v' &n'l(a, &n timp ce oroarea pedepselor religioase, iadul, este v'zut la fundul tuturor lucrurilor A*adar, &n termeni cre*tini, evolu(ia este considerat' a se produce &ntrEo singur' direc(ie De e+emplu, ea este foarte rar privit' &n termeni orizontali ,deea de evolu(ie &n accep(iunea sa comun' a r'spFndit aceast' teorie, sugerFnd c' omul a ap'rut din maimu(', trecFnd printrEo progresie gradual' ce sEa desf'*urat &ntrEo anumit' direc(ie Mristos ar fi putut foarte bine s' dispar' &n fundal Realitatea interioar' a mesa-ului a fost relatat' &n termeni, pe care omul din acele timpuri ar fi putut s' &l &n(eleag', fiind &n concordan(' cu convingerile sale fundamentale 0volu(ia se e+tinde &n toate direc(iile Sufletul nu parcurge o serie de trepte, &n care fiecare dintre ele reprezint' un punct nou *i mai &nalt de dezvoltare %n schimb, sufletul st' &n centrul s'u, e+plorFnd, e+tinzFnduE*i simultan capacit'(iile &n toate direc(iile, fiind implicat &n manifest'ri ale creativit'(ii, fiecare dintre ele fiind perfect legitim' Sistemul probabil de realitate v' permite accesul la natura sufletului 0l ar trebui s' schimbe considerabil ideile religioase actuale Din acest motiv, natura binelui *i a r'ului este un aspect foarte important <e deEo parte, spus foarte simplu *i &ntrEun mod pe care &n prezent nu &l pute(i &n(elege, r'ul nu e+ist' ;u toate acestea, voi v' confrunta(i cu ceea ce par a fi efectele sale negative Acum, deseori sEa spus c' dac' e+ist' un Dumnezeu atunci trebuie s' e+iste *i un diavol E sau dac' e+ist' binele trebuie s' e+iste *i r'ul Acest lucru este ca *i cum a(i spune c' dac' un m'r are o parte superioar', el trebuie s' aib' *i o parte inferioar' 4 f'r' a &n(elege faptul c' atFt partea superioar', cFt *i cea inferioar', sunt por(iuni ale m'rului 2e &ntoarcem la elementele de baz'3 .oi v' crea(i realitatea prin sentimentele, gFndurile *i ac(iunile voastre mentale Dnele dintre acestea sunt materializate &n sistemul vostru, altele &n sisteme probabile %n orice moment de timp, ave(i la dispozi(ie o serie nesfFr*it' de alegeri, unele mai mult sau mai pu(in favorabile decFt altele Trebuie s' &n(elegeti c' fiecare act mental este o realitate de care sunte(i responsabili Din acest motiv voi v' afla(i &n acest sistem particular al realit'(ii De e+emplu, atFt timp cFt crede(i &ntrEun diavol, voi ve(i crea unul care este suficient de real pentru voi *i pentru alte persoane care vor continua s' &l creeze Datorit' energiei oferite lui de c'tre ceilal(i, el va avea o anumit' con*tiin(' proprie, dar un asemenea fals diavol nu are nici o putere sau realitate, asupra celor care nu cred &n e+isten(a lui, cFt *i asupra celor care nu &i acord' energie prin convingerile lor ;u alte cuvinte, el este o halucina(ie superlativ' A*a cum a fost men(ionat mai devreme, cei care cred &ntrEun iad *i &i acord' energie prin convingerile lor, pot &ntrEadev'r s' &l e+perimenteze, dar &n mod sigur nu &n termeni eterni 2ici un suflet nu este pentru totdeuna ignorant De fapt, cei care men(in asemenea convingeri le lipse*te &ncrederea adFnc' &n natura con*tiin(ei, a sufletului *i a lui Tot ;eea ;e 0ste 0i se concentreaz' nu asupra

197

a ceea ce ei cred c' este puterea binelui, ci &*i &ndreapt' cu team' aten(ia, asupra a ceea ce ei cred c' este puterea r'ului A*adar, halucina(ia este creat' din fric' *i limitare ,deea de diavol este doar proiec(ia &n mas' a anumitor frici E &n mas', prin faptul c' este produs' de mai mul(i oameni, dar de asemenea limitat' prin faptul c' au e+istat tot timpul oameni, care au respins acest principiu Dnele religii foarte vechi au &n(eles natura halucinatorie a conceptului de diavol, dar chiar *i &n timpul 0giptului antic, ideile mai simple *i mai distorsionate au devenit predominante, &n mod particular &n rFndul maselor de oameni %ntrEun fel, oamenii din acele timpuri nu au putut &n(elege conceptul de Dumnezeu, f'r' conceptul de diavol De e+emplu, furtunile sunt evenimente naturale foarte creative, de*i ele pot de asemenea cauza distrugeri Omul timpuriu putea vedea doar distrugere Dnii au &n(eles intuitiv c' &n ciuda aparen(elor orice efecte sunt creative, dar pu(ini iEau putut convinge pe compatrio(ii lor ;ontrastul dintre lumin' *i &ntuneric v' arat' acela*i tip de imagine ;ei buni au fost v'zu(i ca *i lumin', deoarece omul se sim(ea mai &n siguran(' &n timpul zilei <rin urmare, r'ul a fost atribuit c'derii nop(ii Totusi, &n interiorul acestor distorsiuni de mas', ascuns sub dogm', e+ista un indiciu privind creativitatea fundamental' a fiec'rui efect A*adar, nu e+ist' diavoli care a*teapt' s' &l ia pe om decFt dac' voi &i crea(i, *i &n acest caz puterea se afl' la voi *i nu la diavolii fabrica(i ;rucificarea *i drama celor implica(i &n acest scenariu, aveau sens &n cadrul realit'(ii voastre din acea perioad' temporal' 0a a ap'rut &n lumea fizic' din realitatea interioar', cea din care cele mai profunde intui(ii *i con*tientiz'ri &*i au de asemenea sursa Rasa a adus &n prim plan evenimentele care ar fi putut cel mai bine e+prima &n termeni fizici, aceast' profund' cunoa*tere nonfizic' privind indestructibilitatea sufletului Aceast' dram' particular' nu ar fi avut sens &n alte sisteme, care sunt formate &n -urul unor a+iome fundamentale diferite fa(' de ale voastre Simbolismul ascensiunii sau coborFrii, a luminii sau &ntunericului, ar fi lipsit de sens &n alte realit'(i, care au mecanisme de percep(ie diferite %n timp ce religiile voastre sunt construite &n -urul unui miez solid de adev'ruri, simbolismul utilizat a fost cu ingeniozitate selectat de c'tre sinele interior, &n concordan(' cu propria sa cunoa*tere privind acele a+iome fundamentale, despre care voi crede(i c' sunt valide &n universul fizic %n general vorbind, &n vise v' sunt de asemenea oferite informa(ii similare, care au acela*i simbolism ;u toate acestea, simbolismul &n sine este pur *i simplu utilizat de c'tre sinele interior 0l nu este o caracteristic' inerent' a realit'(ii l'untrice =ulte sisteme probabile prezint' mecanisme de percep(ie, mult diferite decFt cele pe care le de(ine(i De fapt, unele sunt construite &n -urul unor structuri globale a con*tiin(ei, care v' sunt complet str'ine De e+emplu, aproape f'r' s' realiza(i acest lucru, egoEul vostru este rezultatul acestor con*tiin(e de grupH acea con*tiin(' care se confrunt' &n cea mai direct' manier' cu lumea e+terioar', care este dependent' de cele mai mici con*tiin(e apar(inFnd fiec'rei celule vii a corpului vostruH *i ca o regul', voi sunte(i con*tien(i doar de un singur egoE cel pu(in la un moment specific de timp %n unele sisteme, BindividulC este con*tient de faptul c' are mai mult decFt un ego %ntrEun fel, &ntreaga organizare psihologic' este mai bogat' decFt a voastr' .ede(i, un Mristos care nu este con*tient de acest lucru, nu ar fi ap'rut &ntrEun asemenea sistem 0+ist' moduri de percep(ie cu care nu sunte(i familiarizati, lumi &n

191

care nu e+ist' ideea voastr' privind lumina, unde nivelele infinite ale calit'(iilor termice sunt absorbite prin intermediul senza(iilor *i nu a luminii %n oricare dintre aceste lumi, drama lui Mristos nu sEar fi putut niciodat' manifesta, &n aceea*i manier' ca &n sistemul vostru Acum, acela*i lucru se aplic' *i fiec'reia dintre religiile voastre ma-ore, de*i a*a cum am mai spus &n trecut, &n general vorbind 1udismul se apropie mai mult de o descriere fidel' a naturii realit'(ii ;u toate acestea, el nu a &n(eles validitatea etern' a sufletului &n termenii splendidei sale invulnerabilit'(i *i nici nu a fost capabil a men(ine sentimentul caracterului s'u unic 1udha, asemenea lui Mristos, a interpretat ceea ce aproape *tia &n termenii propriei voastre realit'(i 2u numai a realit'(ii voastre fizice, ci *i a acelei realit'(i fizice probabile =etodele, metodele secrete din spatele tuturor acestor religii, erau menite s' &l conduc' pe om &ntrEun t'rFm al &n(elegerii, care este separat de simboluri *i pove*ti, &nspre realiz'ri interioare care lEar fi purtat atFt &n interiorul cFt *i &n e+teriorul lumii fizice pe care o cuno*tea 0+ist' multe manuscrise &nc' nedescoperite, situate &n vechi m'n'stiri, &n mod specific &n Spania, manuscrise care povestesc despre grup'ri subterane din cadrul unor ordine religioaseH cele care au p'strat secretele, atunci cFnd al(i c'lugari au copiat vechi scrieri latine %n Africa *i Australia e+istau triburi care nu au &nv'(at niciodat' s' scrie, dar care au *tiut de asemenea aceste secrete, cFt *i oameni numi(i B.orbitoriC care leEau memorat *i &mp'r(it mai departe, chiar *i &n p'r(ile nordice ale 0uropei, &nainte de timpul lui Mristos Deseori volumul de munc' putea dura cinci ani, deoarece e+istau cFteva versiuni *i un grup de lideri, fiecare dintre ei mergFnd &n directii diferite *i &nv'(FnduEi pe membrii poporului lor Datorit' acestor grupuri, lumea a devenit mult mai dornic' de cre*tinism decFt presupun oamenii ,deile erau de-a B&ngropateC pe tot cuprinsul 0uropei Totu*i, multe concepte importante sEau pierdut Accentul era pus pe metode practice de a tr'i 4 reguli care puteau fi &n(elese, dar cu toate acestea, motivele din spatele lor au fost uitate Druizii au primit o parte din conceptele lor de la .orbitori La fel au f'cut *i 0giptenii .orbitorii au fost predecesorii oric'ror religii pe care le cunoa*teti, iar religiile .orbitorilor au ap'rut spontan &n mai multe zone separate &ntre ele, r'spFndinduEse apoi ca focul, pornind din inima Australiei *i a Africii Dlterior, a e+istat un grup separat &ntrEo zon' locuit' de Azteci, de*i configura(ia tectonic' a p'mFntului, era oarecum diferit' &n acel moment, astfel &ncFt unele dintre ad'posturile din pe*teri erau situate sub ap' DeEa lungul secolelor, diverse grupuri de .orbitori *iEau continuat munca Deoarece erau atFt de bine antrena(i, mesa-ele lor *iEau p'strat autenticitatea Totu*i, ei credeau c' era gre*it s' a*terni cuvintele &ntrEo form' scris', a*adar nu leEau &nregistrat De asemenea, ei foloseau simboluri naturale ale p'mFntului, &n(elegFnd clar motivele din spatele acestei ac(iuni .orbitorii au tr'it &n perioada 0pocii de <iatr' *i erau conduc'tori Abilit'(iile lor iEau a-utat pe oamenii pe*terilor s' supravie(uiasc' %n acele zile e+istau foarte pu(ine comunic'ri fizice &ntre .orbitori, astfel &ncFt unii dintre ei nu erau con*tien(i de e+isten(a celorlal(i =esa-ul era pe atFt BpurC *i de nedistorsionat pe cFt era posibil Totu*i, din acest motiv, mul(i dintre cei care deEa lungul secolelor lEau auzit, lEau transpus &n parabole *i povestiri Acum, por(iuni importante din scripturile evreie*ti poart' urmele mesa-elor acestor .orbitori timpurii, dar chiar *i aici distorsiunile au ascuns mesa-ele originare

19)

Deoarece con*tiin(a formeaz' materia, *i nu invers, gFndul e+ist' &naintea creierului Dn copil poate gFndi coerent &nainte s' &nve(e vocabularul 4 dar &nc' nu &*i poate l'sa amprenta asupra universului fizic %n mod similar, aceast' cunoa*tere interioar' a fost tot timpul disponibil', dar ea trebuie s' fie manifestat' &n mod fizic 4 literalmente transpus' &n materie .orbitorii au fost primii care au imprimat aceast' cunoa*tere interioar' asupra sistemului fizic, cu scopul de a o face &n mod fizic cunoscut' Dneori, pe parcursul cFtorva secole, doar unul sau doi .orbitori erau &n via(' Alteori erau mai mul(i 0i priveau lumea din -urul lor *i *tiau c' ea (F*ne*te din realitatea lor interioar' 0i *tiau c' obiectele naturale aparent solide, erau compuse din multe con*tiin(e de o dimensiune foarte mic' .orbitorii au &n(eles c' transpuneau ideile &n materie prin propria creativitate, c' substan(a materiei este con*tient' de sine *i &n via(' A*adar, erau intim familiariza(i cu raportul natural care e+ista &ntre ei *i mediul &n care tr'iau, fiind con*tien(i c' &l pot schimba prin intermediul propriilor ac(iuni %n general vorbind, odat' ce ai a-uns un .orbitor r'mFi un .orbitor %n unele &ncarn'ri, abilit'(iile lor pot fi folosite atFt de puternic, &ncFt toate cel'lalte aspecte ale personalit'(ii vor r'mFne &n fundal %n alte momente, capacit'(iile pot fi &n mod timid folosite .orbitorii posed' o e+traordinar' vitalitate a sentimentelor *i a proiect'rii gFndurilor Datorit' comunic'riilor desf'*urate, ei &*i pot pune amprenta asupra altor oameni cu o eficien(' sporit' 0i se pot mi*ca cu u*urin(' din realitatea interioar' c'tre cea e+terioar' 0i *tiu instinctiv cum s' foloseasc' simbolismul 0i sunt puternic creativi la un nivel incon*tient, formFnd constant sub con*tiin(a normal', cadre psihice care pot fi folosite de ei sau de al(ii &n st'rile de vis *i de trans' %n condi(iile de vis ei deseori le apar altora, *i &i a-ut' pe vis'tori s' manipuleze realitatea interioar' 0i formeaz' imagini cu care vis'torii pot rela(iona, imagini care pot fi folosite ca *i trasee, *i apoi ca deschideri &nspre forme de con*tiin(' mai separate de a voastr' De e+emplu, simbolismul zeilor, ideea zeilor de pe Olimp, locul de trecere a RFului Sti+ 4 acel tip de fenomen a fost ini(iat de c'tre .orbitori Simbolismul *i cadrele religiei au trebuit s' e+iste nu numai &n lumea fizic', ci de asemenea *i &n cea incon*tient' %n e+teriorul cadrului vostru, casele sau ad'posturile nu sunt necesare *i totu*i, &n intFlnirile din trans' sau &n cele de vis &n care e+perimenta(i alte realit'(i, asemenea structuri sunt deseori v'zute 0le sunt traduceri ale elementelor fundamentale, &n termeni care vor avea sens pentru voi De e+emplu, dup' moarte un individ poate continua s' le creeze 4 sau mase de indivizi pot face aceast lucru 4 pFn' cFnd vor realiza c' ele nu mai sunt necesare .orbitorii nu erau limita(i &n activit'(iile lor la con*tiin(a &n stare de trezie %n toate perioadele istorice ei *iEau f'cut datoria atFt &n starea de trezie, cFt *i &n cea de somn De fapt, ma-oritatea dintre informa(iile cele mai pertinente, au fost memorate de c'tre antrenori &n timpul starii de vis *i transmise mai departe &n aceea*i manier' A*adar, aceste &nregistr'ri nescrise au fost de asemenea ilustrate, vorba vine, cu c'l'torii astrale sau e+cursii de grup &n alte tipuri de realitate Dn asemenea antrenament &nc' se desf'*oar' ;adrul psihic al povestirii poate varia De e+emplu, imaginile conven(ionale ale Dumnezeului ;restin *i ale sfin(ilor pot fi folosite de c'tre .orbitori, si toate acestea sunt cFt se poate de veridice .is'torul poate a-unge &ntrEun harem magnific, &ntrEun cFmp sau un cer splendid iluminat Dnii .orbitori &*i limiteaz' abilit'(iile la starea de visH iar &n starea de trezie sunt &n mare m'sur' incon*tien(i fa(' de propriile abilit'(i sau e+perien(e

199

Acum, este lipsit de sens s' numi(i asemenea vise sau loca(ii de vis ca fiind halucina(ii, deoarece ele sunt reprezent'ri ale unor realit'(i BobiectiveC precise, pe care &nc' nu le pute(i percepe sub adev'rata lor form' Religia 0giptean' a fost &n mare m'sur' fondat' pe munca .orbitorilor, *i o aten(ie sporit' a fost acordat' antrenamentului lor Totu*i, manifest'rile e+terioare oferite maselor au devenit atFt de distorsionate &ncFt &ntrEun final, unitatea originar' a religiei a dec'zut ;u toate acestea, sEau f'cut eforturi pentru a schi(a realitatea interioar', &n moduri care nu au mai fost pFn' atunci &ncercate 0ste adev'rat c' &n starea de vis *i &n alte nivele de e+isten(' apropriate de a voastr', este -ucat' o piesa prin care se creaza imagini *i se folose*te &n mod magnific simbolismul, dar &nc' o dat', toate acestea au loc &ntrEun mediu BobiectivC precis, un mediu a c'ror caracteristici fac ca asemenea fenomene s' fie posibile 4 un cFmp de activitate cu propriile sale reguli .orbitorii sunt familiariza(i cu aceste reguli *i deseori au rolul de ghizi 0i au lucrat &n cadrul unor organiza(ii ca cele din 0gipt, ocupFnduEse de administrarea templelor *i fiind implica(i &n construirea structurilor de putere ;a si o regul' general' &ns', ei erau mult mai solitari Datorit' adev'ratei naturi simultane a timpului, ei comunic' &n acela*i timp cu toate perioadele voastre istorice, deEa lungul diverselor manifest'ri fizice Ocazional, ei servesc de asemenea ca *i mediatori, de e+emplu punFnduEle &n leg'tur' pe dou' re&ncarn'ri ale aceleia*i personalit'(i Regulile din realitatea fizic' v' transmit faptul c' obiectele se prezint' a fi sta(ionare *i permanente Deseori, regulile din alte realit'(i sunt mult diferite 2atura activit'(iilor mentale va urm'ri linii diferite, astfel &ncFt nu va e+ista BcontinuitateC temporal' Organizarea percep(iei se va forma prin folosirea unor structuri psihologice diferite <rivite din e+terior, asemenea sisteme vi se vor p'rea lipsite de sens, chiar dac' a(i fi capabil s' le percepe(i 2u a(i putea s' observa(i punctele de coordonare, prin care se manifest' ac(iunile Regulile precise ale acelui sistem vi se vor p'rea apoi a fi obscure Ace*ti .orbitori sunt familiariza(i cu regulile din multe sisteme %n termeni mai ampli &ns', ma-oritatea acestor sisteme sunt &ntrucFtva conectate, cu propriul vostru tip de realitate 0+ist' un num'r infinit de universuri interioare 2umai cele mai &nalte *i mai dezvoltate structuri globale ale con*tiin(ei pot fi con*tiente de totalitatea lor A*adar, &n acest conte+t mai amplu, .orbitorii trebuie s' fie localiza(i 0+ist' ceva asem'n'tor unei h'r(i a mai multor sisteme &nvecinate de realitate, *i sper ca &ntrEo zi s' le fac cunoscute <entru a realiza acest lucru, Ruburt trebuie s' fie antrenat mai intens 0+ist' puncte de coordonare unde sub anumite condi(ii, pot fi realizate intr'ri dintrEun asemenea sistem &n altul 1ine&n(eles, ele nu trebuie neap'rat s' e+iste separate &n spatiu, a*a cum &l cunoa*teti voi Acestea sunt numite puncte de coordonare, unde un camufla- fuzioneaz' &n altul %n sistemul vostru, unele dintre acestea sunt geografice, dar chiar *i &n aceast' situa(ie este necesar' o a-ustare a con*tiin(ei Asemenea intr'ri pot fi realizate doar atunci cFnd v' afla(i &n afara corpului %n visele sale, fiecare individ are acces la informa(iile cunoscute de .orbitori 0+ist' st'ri adiacente de con*tiin(' care apar &n cadrul modelului de somn, st'ri care nu pot fi recep(ionate de c'tre 00NEuri 4 BcoridoareC adiacente prin care c'l'tore*te con*tiin(a voastr' ;entrii superiori ai intui(iei sunt activa(i &n timp ce por(iunile orientate fizic ale con*tiin(ei r'mFn cu corpul <or(iunea Babsent'C a sinelui nu poate fi urm'rit' prin tiparele creierului, de*i punctul plec'rii *i punctul sosirii pot fi reprezentate de un

196

model specific B<auzaC &n sine nu va fi detectat' de un aparat, *i urmele l'sate de ea v' arat' doar un model caracteristic, care a fost oferit imediat &naintea plec'rii Acum, acest lucru se &ntFmpl' &n fiecare noapte atunci cFnd dormi(i Sunt stimulate dou' zone de activitate, una foarte pasiv' *i una intens activ' %ntrEo stare, aceast' por(iune a con*tiin(ei este pasiv', primind informa(ie %n stadiul urm'tor ea este activ' si ia parte la ac(iune E a*adar conceptele oferite sunt mai apoi percepute cu &nsufle(ire, datorit' particip'rii *i e+emplelor Aceasta este zona cea mai prote-at' a somnului Aici, se manifesta caracteristicile de re&ntinerire, *i &n timpul acestei perioade .orbitorii ac(ioneaz' ca &nv'('tori *i ghizi A*adar, informa(ia este deseori interpretat' la re&ntoarcerea sa, de c'tre alte straturi ale sinelui cum ar fi con*tiin(a corporal' *i subconstientul, unde este transformat' &n vise, care vor avea sens acelor zone ale sineluiH astfel &ncFt cuno*tiin(ele holistice oferite de .orbitori, pot fi transpuse &n sfaturi practice privind o chestiune specific' 0+ist' cFteva stadii ale somnului foarte specifice, *i toate dintre acestea &i asigur' anumite servicii personalit'(ii 0le sunt de asemenea semnale pentru diferite straturi ale con*tiin(ei, &mplinirii valorii *i activit'(ii 0le sunt acompaniate de cFteva varia(ii fizice *i unele dintre ele au leg'tur' cu vFrsta biologic' %n capitolul urmator voi vorbi &n detaliu despre acestea <entru moment este suficient sa &n(elege(i c' e+ista anumi(i pa*i *i transform'ri specifice, care apar &n timp ce con*tiin(a &*i &ndreapt' aten(ia de la realitatea e+terioar' catre cea interioar' Aceste schimb'ri nu sunt aleatoare si con*tiin(a merge pe o cale u*or predictibil', spre multiplele sale destina(ii DeEa lungul secolelor, .orbitorii iEau &nv'(at pe vis'tori cum s' se mi*te &n aceste medii diferite 0i iEau &nv'(at cum s' aduc' &napoi informa(ie care poate fi folosit' spre binele personalit'(i actuale %n func(ie de inten(ia, scopul din prezent *i nivelului dezvolt'rii, un individ poate fi &n diferite m'suri con*tient de aceste c'l'torii De e+emplu, unii au amintiri e+celente, dar deseori interpreteaz' gre*it e+perien(ele datorit' ideilor con*tiente pe care le de(in 0ste foarte posibil pentru ca un vis'tor care este un .orbitor, s' mearg' &n a-utorul altui individ, care are unele dificult'(i &ntrEo realitate interioar', din cadrul st'rii de vis 1ine&n(eles, ideea de &ngeri p'zitori este foarte &nrudit' Dn bun .orbitor este la fel de eficient &ntrEo realitate precum este &n alta, creFnd structuri psihice &n realitatea fizic' cFt *i &n mediile l'untrice =ul(i arti*ti, poe(i *i muzicieni sunt .orbitori, traducFnd o lume &n termenii altei lumi, formFnd structuri psihice care au vitalitate sporit' &n ambele lumi 4 structuri care pot fi percepute simultan din mai multe realit'(i De asemenea, e+ist' diverse st'ri de con*tiin(' &n via(a din starea de trezie, st'ri asupra c'rora nu v' &ndrepta(i aten(ia *i de care de obicei nu sunte(i con*tien(i @iecare stare de(ine propriile condi(ii *i este familiar' cu un tip diferit de realitate B.oiC de(ineti &n prezent o con*tiin(' centrat' &ntrEo singur' direc(ie, care v' BrestrangeC abilitatea de a e+perimenta acele stadii ale con*tiin(ei, &n care portiuni diferite ale &ntregii voastre identit'(i, sunt intim implicate Aceste stadii diferite ale con*tiin(ei &*i creeaz' propriile lor realit'(i, a*a cum voi o crea(i pe a voastr' A*adar, realit'(iile sunt consecin(e secundare ale con*tiin(ei &n sine Dac' deveni(i con*tien(i de acestea, ele v' pot ap'rea ca fiind loca(ii alternative, mai degrab' decFt t'rFmuri sau cFmpuri ale diferitelor tipuri de activit'(i Dac' sonda(i aceste t'rFmuri, ve(i fi for(ati s' le percepe(i prin intermediul a+iomelor fundamentale ale propriului sistem, de e+emplu traducFnd sentimentele de c'ldur' *i comfort &n imagini a unor ad'posturi sau cl'diri c'lduroase, sau sentimentele de fric' &n imagini a unor diavoli

19?

Ocazional, chiar *i &n via(a din starea de trezie, o personalitate poate schimba spontan vitezele, *i pentru cFteva momente s' se g'seasc' brusc &n interiorul unui asemenea t'rFm De obicei apare dezorientarea 0+ist' cei care fac acest lucru relativ inten(ionat, datorit' antrenamentului pe care lEau primit, de*i deseori ei nu realizeaz' c' interpreteaz' e+perien(ele pe care le au, conform valorilor con*tiin(ei Bl'sate acas'C Toate acestea nu sunt atFt de ezoterice pe cFt ar p'rea Aproape fiecare individ a avut e+perien(e bizare cu con*tiin(a *i intuitiv *tie c' e+perien(a sa mai ampl', nu este limitat' la realitatea fizic' =a-oritatea viselor sunt ca ni*te c'r(i po*tale &nsufle(ite, aduse &napoi dintrEo c'l'torie din care vEa(i &ntors *i pe care a(i uitatEo &n mare parte ;on*tiin(a voastr' este centrat' din nou c'tre realitatea fizic'H visul fiind o &ncercare de a traduce e+perien(a profund', &n forme care pot fi recunoscute ,maginiile din vis sunt de asemenea &ncifrate, ele fiind semnale care accentueaz' evenimente ce sunt &n esen(' indescifrabile .orbitorii v' a-ut' &n formarea viselor, care sunt &ntrEadevar produc(ii artistice multidimensionale de un anume tip 4 vise care e+ist' &n mai multe realit'(ii, cu efecte care str'bat mai multe nivele ale con*tiin(ei Acestea sunt reale atFt celor vii cFt *i celor mor(i, iar atFt cei vii cFt *i cei mor(i pot participa Din acest motiv, inspira(iile *i revela(iile sunt deseori o parte important' a st'rii de vis @iind izolat de centrarea &n mediul fizic, voi sunte(i &ntrEo pozi(ie mai bun' de aEi auzi pe .orbitori, de a traduce instruc(iunile lor, de a e+ersa &n crearea de imagini *i de a fi instruit &n metodele de a v' men(ine s'n'tatea corpului fizic %n cele mai prote-ate zone ale somnului, vor disp'rea barierele aparente dintre multiplele straturi ale realit'(ii De e+emplu, voi sunte(i con*tien(i de unele realit'(i probabile .oi alege(i ce acte probabile vreti s' materializa(i &n sistemul vostru %n starea de vis, voi urm'riti s' manifesta(i alte acte probabile .oi face(i acest lucru la nivel individual, dar de asemenea &l materializati *i la nivel colectiv, na(ional *i global ;on*tiin(a aflat' la diferite nivele sau stadii, percepe tipuri diferite de evenimente <entru a percepe o parte dintre acestea, voi trebuie doar s' &nva(a(i s' v' schimba(i focalizarea aten(iei de la un nivel la altul 0+ist' transformari chimice *i electromagnetice desf'*urate la un nivel atomic, iar acestea acompaniaz' nivelele con*tiin(ei *i conduc la realizarea unor schimb'ri la nivel corporal, atat &n ceea ce prive*te produc(ia de hormoni, cat *i activitatea epifizei De obicei, voi aluneca(i din starea de trezie c'tre starea de somn, f'r' ca m'car s' observa(i diversele st'ri de con*tiin(' prin care trece(i, *i totu*i e+ist' cFteva %n primul rFnd, e+ist' o focalizare interioar' a con*tiin(ei departe de datele fizice, de gri-ile *i preocup'riile zilnice Apoi, e+ist' un nivel nediferen(iat &ntre starea de trezire *i cea de somn unde ac(ionati ca *i un receptor 4 pasiv dar deschis, &n care mesa-ele telepatice *i profetice vin la voi destul de u*or ;on*tiin(a voastr' poate p'rea c' plute*te 0+ist' diferite senza(ii fizice, uneori de e+pansiune, alteori de contrac(ie Ambele senza(ii sunt caracteristice momentelor &n care aproape v' observa(i *i deveni(i con*tienti de aceast' zon' nediferen(iat', pentru ca mai apoi s' traduce(i unele din e+perien(ele avute &n termeni fizici De e+emplu, senza(ia de spa(ialitate este o interpretare fizic' a e+pansiunii psihice Senza(ia de c'dere este o interpretare a unei re&ntoarceri bru*te a con*tiin(ei &n corp Aceast' perioad' poate dura doar cFteva momente, pentru o -um'tate de or', putFnd fi oricFnd accesat' 0a este un stadiu de con*tiin(' e+pansiv, amortizator, care asigur' cre*terea Sugestiile oferite &n acest timp sunt foarte eficiente Dup' aceast' perioad', e+ist' o stare activ' care poate ap'rea, o stare de pseudovisare &n care mintea se &ngri-e*te de gri-ile fizice care au reu*it s' se aga(e &n primele dou' stadii

19$

Dac' acestea sunt prea viguroase, individul se poate trezi Acesta este un stadiu vioi, intens, dar de obicei de scurt' durat' %n timp ce con*tiin(a se conecteaz' mai ferm la alte comunic'ri, e+ist' un alt strat nediferen(iat, care este marcat destul de categoric de voci, conversa(ii sau imagini ;Fteva dintre ele pot concura pentru aten(ia individului %n acest punct, corpul este destul de lini*tit ,ndividul va urm'ri unul sau altul dintre ace*ti stimuli interiori, la un nivel mai profund al con*tiin(ei *i va transforma &n vise u*oare, comunic'rile pe care le prime*te %ntrEo asemenea perioad' el va intra &ntrEo zon' foarte prote-at' a somnului, &n care se va afl' pe punctul de a accesa alte straturi ale realit'(ii *i a sistemului probabil %n acest punct, e+perien(ele sale se vor afla &n afara oric'rei dimensiuni temporale, a*a cum o cunoa*te(i voi 0l poate e+perimenta ani de*i au trecut doar cFteva minute 0l se va re&ntoarce apoi &nspre realitatea fizic', &ntrEo zon' marcat' ca *i somnul R0= de c'tre cercet'torii vo*triiH *i &n aceast' zon' produc(iile de vis orientate &n manier' fizic', vor fi create utilizFnd cuno*tiin(ele pe care leEa dobFndit ;iclul va fi mai apoi repetat Aproape acela*i tipuri de fluctua(ii *i stadii apar atunci cFnd sunte(i tre-i, de*i voi sunte(i chiar mai pu(in con*tien(i de acestea, datorit' faptului c' egoul ac(ioneaz' destul de inten(ionat, pentru a acoperi aceste zone diferite ale e+perien(ei Aceste stadii precise sunt prezente sub aten(ia con*tient', avFnd acelea*i fluctua(ii chimice, electromagnetice *i hormonale .oi pur *i simplu nu sunte(i con*tien(i de ceea ce face con*tiin(a voastr' .oi &n*i*i nu pute(i s' le urm'ri(i, nici m'car pentru cinci momente &ntregi din timpul vostru Dimensiunile sale pot fi doar sim(ite de c'tre acele persoane suficient de motivate, pentru a aloca timpul *i efortul necesar de a c'l'tori prin propriile realit'(i subiective Totu*i, &n mod intuitiv, fiecare individ *tie c' o parte din e+perien(a sa &i va sc'pa mereu Atunci cFnd brusc nu v' pute(i reaminti un nume pe care ar fi trebuit s' &l *ti(i, voi ave(i acela*i tip de sentiment pe care &l con*tientiza(i la un nivel subcon*tient Scopul .orbitorilor este de a v' a-uta s' face(i leg'tura *i s' &n(elege(i aceast' e+isten(' multidimensional', astfel &ncFt s' aduce(i pe cFt de mult posibil din ea, &n aten(ia voastr' con*tient' 2umai &nv'(Fnd s' sim(iti, s' &n(elegeti sau &n mod intuitiv s' percepe(i adFncimile propriei voastre e+perien(e, pute(i &ntrez'ri natura lui Tot ;eea ;e 0ste Devenind mai atent fa(' de con*tiin(a voastr', a*a cum opereaz' &n via(a fizic', pute(i &nv'(a s' o privi(i &n timp ce trece prin aceste zone mai pu(in familiare Realit'(iile probabile vi se par a fi probabile, doar fiindc' nu sunte(i con*tien(i de ele Toate aceste stadii ale con*tiin(ei fac parte din propria voastr' realitate ;unoa*terea lor poate fi &n mod deosebit util' <ute(i &nv'(a s' Bschimba(i vitezeleC, s' sta(i &n afara e+perien(ei voastre, s' o e+amina(i dintrEo perspectiv' mult mai bun' <ute(i preg'ti &ntreb'ri sau probleme, sugerFnd ca ele s' fie rezolvate pentru voi &n starea de somn <ute(i cere s' vorbiti cu prieteni &ndep'rta(i, sau s' transmite(i mesa-e importante pe care probabil nu le pute(i transmite verbal De e+emplu, pute(i realiza reconcilieri la un alt nivel al realit'(ii, dac' nu pute(i face acela*i lucru &n via(a obi*nuit' <ute(i direc(iona vindecarea corpului vostru, spunFnduEv' c' acest lucru va fi realizat de voi, la unul din nivelele adiacente ale con*tiin(ei din starea de somn De asemenea, pute(i cere a-utorul unui .orbitor pentru a v' oferi indica(iile psihologice, necesare pentru a v' men(ine s'n'tatea Dac' ave(i scopuri con*tiente specifice *i dac' sunte(i &ndea-uns de siguri c' ele sunt folositoare, atunci pute(i cere s' ave(i vise &n care &ndeplini(i aceste scopuri, deoarece visele &nsele vor gr'bi materializarea lor fizic'

195

,ncon*tient, voi face(i multe dintre aceste lucruri Deseori v' &ntoarce(i &napoi &n timp *i Bretr'itiC un eveniment specific, astfel &ncFt el s' aib' un final diferit, sau spune(i lucuri pe care a(i fi vrut s' le spune(i ;unoa*terea acestei st'ri de con*tiin(' v' poate a-uta &n alte st'ri %ntrEo trans' u*oar', dac' &ntreba(i &n(elesul simbolurilor din vis, el v' va fi oferit Simbolurile pot fi mai apoi folosite ca *i metode de sugestie, care vor fi a-ustate pentru voi Dac' s' zicem c' descoperiti c' o fFntFn' dintrEun vis reprezint' re&mprosp'tare, atunci cFnd sunte(i obosi(i sau deprima(i, gFndi(iEv' la o fFntFn' 1ine&n(eles, &ntrEun alt strat al realit'(ii, voi ve(i crea o astfel de fFntFn' %n cele mai prote-ate zone ale somnului, voi v' confrunta(i cu e+perien(e care v' ofer' cunoa*tere sau sim(ire pur', deconectate atFt de cuvinte cFt *i de imagini A*a cum am men(ionat, aceste e+perien(e sunt mai tFrziu traduse &n vise, necesitFnd o re&ntoarcere &n zone de con*tiin(' mai familiare cu datele fizice Aici are loc o sintez' profund' *i o mare diversificare creativ', &n care orice imagine de vis dat' are un sens pentru diversele straturi ale sinelui 4 la un nivel reprezentFnd un adev'r pe care lEa(i tr'it *i la alte nivele reprezentFnd acest adev'r, a*a cum este el mai specific aplicat diverselor arii ale e+perien(ei sau anumitor probleme A*adar, va avea loc o metamorfoz', prin care un simbol se va transforma &n mai multe simboluri, astfel &ncFt mintea con*tient' poate percepe doar imagini haotice dintrEun vis anume, deoarece organizarea interioar' *i unitatea este par(ial ascuns' &n acele zone ale con*tiin(ei, zone pe care mintea ra(ional' nu le poate urma Uonele incon*tiente *i subcon*tiente sunt totu*i con*tiente de mai multe asemenea informa(ii decFt este egoEul, deoarece acesta recep(ioneaz' doar un minuscul reziduu din materialul de vis <rin urmare, .orbitorii pot ap'rea &n vise sub forma unor personalit'(i istorice, profe(i, vechi prieteni de &ncredere sau &n orice &nf'(i*are care va putea influen(a personalitatea individual' Totu*i, &n e+perien(a originar', adev'rata natur' a .orbitorului este evident' <roduc(ia de vise este o str'danie pe atFt de Bsofisticat'C, pe cFt este produc(ia vie(ii obiective, a unui individ dat 0a este pur *i simplu o e+perien(' &n condi(ii diferite .ariatele stadii ale con*tiin(ei *i fluctua(iile activit'(ii psihice pot fi de asemenea e+aminate, prin e+perien(a direct' din starea de trezie %n capitolul urm'tor v' voi l'sa s' deveni(i mai con*tien(i de aceste por(iuni mereu active, ale propriei voastre realit'(i

;apitolul 1! %i)eritele stadii ale con+tiinei. si(<olis(. )ocusul (ultiplu

%n interiorul personalit'(ii vostre, toate fa(etele con*tiin(ei converg, fie c' sunte(i sau nu con*tien(i de acest fapt 0vident, con*tiin(a poate fi &ndreptat' &n mai multe direc(ii, atFt &nspre interior cFt *i &nspre afar' .oi sunte(i con*tien(i de fluctua(iile din con*tiin(a voastr' normal', *i dac' a(i fi mai aten(i, a(i putea clarifica o parte din acestea .oi v' e+tinde(i sau v' contracta(i &n mod constant orizontul perceptiei %n anumite momente, v' pute(i &ndrepta aten(ia aproape e+clusiv asupra unui singur obiect, astfel &ncFt pute(i fi pur *i simplu incon*tien(i fa(' de camera &n care sta(i

19!

<ute(i fi Bcon*tien(iC *i s' reac(iona(i la un eveniment din memorie atFt de puternic, &ncFt s' fi(i relativ incon*tien(i fa(' de alte evenimentele prezente .oi lua(i &n considerare toate aceste fluctua(ii 0le nu v' deran-eaz' Dac' sunte(i pierdu(i &ntrEo carte *i momentan sunte(i incon*tien(i fa(' de mediul vostru ambiant, voi nu v' teme(i c' el va disp'rea atunci cFnd vreti s' v' re&ntoarce(i aten(ia asupra lui >i nici &ntrEun vis din timpul zilei, de obicei nu v' &ngri-ora(i &n leg'tur' cu re&ntoarcerea &n siguran(', &n momentul prezent %ntrEo anumit' m'sur', toate acestea sunt mici e+emple care arat' mobilitatea con*tiin(ei voastre, cFt *i a u*urin(ei cu care poate fi folosit' %ntrEo manier' pu(in ciudat', simbolurile pot fi considerate a fi mostre, a modului &n care percepe(i variatele nivele ale con*tiin(ei Aspectele lor schimb'toare pot fi folosite ca *i semne De e+emplu, focul este un simbol care a devenit fizic, astfel &ncFt un foc real, evident v' va spune c' percepe(i realitatea cu con*tiin(a voastr', orientat' &ntrEo manier' fizic' O imagine mental' a unui foc v' va spune automat c' accesa(i un alt tip de con*tiin(' Dn foc vizualizat mental care are c'ldur' dar nu arde distructiv, evident &nseamn' alt lucru Toate simbolurile sunt o &ncercare de a trai sentimente, care nu pot fi niciodat' redate &n mod adecvat prin intermediul limba-ului Simbolurile reprezint' infinite varia(ii ale sentimentelor, si &n diferitele stadii ale con*tiin(ei, acestea vor ap'rea &n diverse forme, care v' vor &nso(i &ntotdeuna ;u toate acestea, e+ist' cFteva e+cep(ii, &n care apare &n(elegerea sau sentimentul pur, f'r' ca simbolurile s' fie necesare Aceste stadii ale con*tiin(ei nu sunt frecvente *i rareori sunt transpuse &n termenii con*tiin(ei normale Maide(i s' lu'm un sentiment specific *i s' &l urm'rim, a*a cum poate fi el redat la diverse nivele ale con*tiin(ei S' &ncepem cu un sentiment de bucurie %n con*tiin(a normal', mediul imediat va fi perceput &ntrEo manier' mult diferit' decFt ar fi dac', de e+emplu, individul sEar afla &ntrEo stare de depresie Sentimentul bucuriei modific' obiectele din -ur, &n sensul &n care cel care le percepe, le vede &ntrEo lumin' mult mai str'lucitoare Acest sentiment creeaz' obiectele cu mult mai mult' &nsufle(ire *i claritate ;a si feedbacK, mediul pare apoi s' &i re&nt'reasc' bucuria Totu*i, ceea ce vede individul este &nc' o percep(ie fizic', redat' prin obiectele lumii materiale ,magina(iEv' c' acel individ &ncepe s' viseze cu ochii deschi*i *i cade &ntrEo reverie %n mintea sa interioar' vor ap'rea imagini sau simboluri ale obiectelor materiale, oamenilor sau evenimentelor, atFt din trecut cFt *i din prezent sau viitor %n acel moment bucuria este e+primat' cu o mai mare libertate mental', dar intermediat' de simboluri 1ucuria se &ntinde &nspre e+terior, &nspre viitor, *i &*i arunc' de asemenea lumina sa asupra trecutului, acoperind arii mai ample decFt ar putea fi redate &n termeni fizici, &n acel moment Acum, imagina(iEv' c' individul alunec' din reveria sa, fie &ntrEo stare de trans', fie &ntrEun somn adFnc 0l poate vedea imagini foarte e+uberante sau simbolice Din punct de vedere logic, pot e+ista pu(ine cone+iuni &ntre ele, dar la un nivel intuitiv leg'turiile devin clare 0l va intra &n e+perien(ele sale mentale, mult mai adFnc decFt &n starea de reverie, *i poate avea o serie de episoade de vis, &n care este capabil s' &*i e+prime bucuria *i s' o &mpart' cu al(ii Totu*i, el &nc' se confrunt' cu simbolurile orientate fizic Acum, deoarece folosim aceast' discu(ie ca *i un e+emplu, vom continua s' o urm'rim chiar mai departe ,ndividul poate forma imagini a ora*elor de vis sau ale unor oameni veseli, transpunFnd emo(ia &n sine, &n orice simboluri pertinente O e+uberan(' poate fi transpus' &n imagini ale unor animale care se -oac', a unor oameni care zboar', a

19#

animalelor sau t'rFmurilor de o splendid' frumuse(e %nc' o dat', vor lipsi cone+iunile logice, dar &ntregul episod va fi legat de aceast' emo(ie %n tot acest timp, corpul fizic beneficiaz' enorm datorit' faptului c' sentimentele folositoare, re&noiesc *i reumplu automat abilit'(iile sale de regenerare Sentimentele de bucurie pot conduce c'tre imagini ale lui Mristos, 1udha sau a profe(ilor Aceste simboluri sunt atributele schimb'toare ale con*tiin(ei, aflat' &n diferite stadii 0+perien(ele vor fi privite ca *i crea(ii, acte creative, toate native con*tiin(ei aflate &n diverse stadii Dincolo de acestea, sunt st'rile &n care simbolurile &nsele &ncep s' se estompeze, s' devin' neclare si distante Aici, voi &ncepe(i s' merge(i &nspre regiuni de con*tiin(', &n care simbolurile devin din ce &n ce mai pu(in necesare, o zon' &n mare parte nepopulat' Reprezent'rile fluctueaz' *i dispar &ntrEun final ;on*tiin(a este din ce &n ce mai pu(in orientat' fizic %n acest stadiu al con*tiin(ei, sufletul se g'se*te singur cu sentimentele sale, dezbrac'te de simbolism *i reprezent'ri, *i &ncepe s' perceap' realitatea m'rea(' a propriei cunoa*teri 0l simte e+perien(a direct' Dac' folosim bucuria ca e+emplul nostru, &ntrEun final toate simbolurile mentale *i imaginile vor disp'rea 0le au ap'rut din aceast' cunoa*tere *i vor c'dea &n afara ei, nefiind e+perien(a originar' ci produse secundare Sufletul ar &ncepe apoi s' e+ploreze realitatea acestei bucurii, &n termeni care cu greu pot fi e+plica(i, *i f'cFnd acest lucru ar &nv'(a metode de percep(ie, e+presie *i materializare, care mai &nainte iEar fi fost complet neinteligibile Obiectele fizice sunt cele mai evidente simboluri ale voastre *i e+act din acest motiv, voi nu realiza(i c' ele sunt simboluri La nivele diferite con*tiin(a lucreaz' cu alte tipuri de simboluri Acestea sunt o metod' de a e+prima realitatea interioar' AvansFnd &ntrEo direc(ie, folosinduE*i con*tiin(a sa, sufletul e+prim' pe cFt posibil realitatea l'untric', prin cFt mai multe reprezent'ri, folosinduEse de un simbolism mereu viu *i schimb'tor Dup' acest proces, fiecare simbol &n sine este con*tient, individual *i atent @'cFnd acest lucru, sufletul creaz' &ncontinuu noi tipuri de realit'(i interioare, care vor fi e+plorate %ndreptFnduEse &n direc(ia opus', vorba vine, sufletul se dezbrac' de toate simbolurile *i reprezent'rile *i folosinduE*i &ntrEo alt' manier' con*tiin(a, el &nva(' s' &*i sondeze propria e+isten(' @'r' simboluri care se interpun &ntre el *i e+perien(a direct', sufletul se perfec(ioneaz' &ntrEun tip diferit de &mplinire a valorii, pe care &n prezent nu &l pute(i &n(elege decFt la un nivel conceptual Aceste eforturi se desf'*oar' fie c' sunte(i tre-i, fie c' dormi(i %n orice caz, odat' ce deveni(i con*tien(i de asemenea activit'(i, este posibil s' v' observa(i &n diferitele stadii ale con*tiin(ei *i &n unele momente, chiar s' v' urm'ri(i propriul progres, &n mod specific prin intermediul st'rilor de vis %n acest moment, corpul vostru este cel mai intim simbol *i &nc' o dat', cel mai evident .e(i folosi ideea de corp &n ma-oritatea stadiilor con*tiin(ei Atunci cFnd v' p'r'si(i corpul fizic, &ntrEo e+perien(' &n afara corpului, de fapt voi &l abandona(i pentru a intra &ntrEun alt corp, care este &ntrEo mai mic' m'sur' @izic Acesta este la rFndul s'u abandonat pentru un corp chiar mai pu(in fizic ,deea formei este atFt de important' ca *i simbol, &ncFt ea este prezent' &n toat' literatura voastr' religioas' *i &n pove*tiile de mai tFrziu La un moment dat, ea va disp'rea odat' cu cel'lalte simboluri .orbind &n termenii vo*trii, a e+istat o perioad' &nainte de crearea simbolurilorH un timp atFt de separat de ideea voastr' de realitate, &ncFt doar &n cele mai prote-ate zone ale somnului ve(i avea o memorie a acestuia .ou' vi se pare c' f'r' simboluri nu ar e+ista nimic,

167

dar aceast' convingere este o deduc(ie suficient de natural', de vreme ce voi sunte(i atFt de orienta(i &n a folosi simboluri %n acele stadii ale con*tiin(ei de dup' moarte, voi ve(i folosi &n continuare simboluri, dar ve(i avea o mult mai mare libertate &n utilizarea acestora *i o &n(elegere sporit' a sensului lor ;u toate acestea, &n st'rile mai &nalte ale con*tiin(ei, simbolurile nu mai sunt necesare *i creativitatea se desf'*oar' complet f'r' ele 0vident, &n prezent nu pute(i percepe acel stadiu al con*tiin(ei, dar pute(i (ine eviden(a modului &n care simbolurile apar &n e+perien(a voastr', atFt &n via(a din starea de trezie cFt *i &n cea din starea de somnH *i s' &nv'(a(i s' le asocia(i cu sentimentele pe care le reprezint' .e(i &nv'(a c' anumite simboluri apar &n via(a personal', reprezentFnd diversele stadii ale con*tiin(ei, *i acestea pot servi ca puncte de recunoa*tere &n e+plor'rile voastre De e+emplu, atunci cFnd Ruburt este pe cale de aE *i p'r'si corpul din starea de vis, deseori el se va afla &ntrEo cas' sau apartament ciudat, care &i va oferi oportunit'(i de e+plorare ;asele sau apartamentele vor fi mereu diferite, dar cu toate acestea simbolul este tot timpul un semn, c' el a a-uns &ntrEun punct specific al con*tiin(ei *i este gata a intra &n alt' stare a con*tiin(ei @iecare dintre voi va de(ine anumite simboluri care servesc aceluia*i scop personal Dac' nu cumva face(i un mic efort pentru a le e+plora, aceste simboluri nu vor avea nici un sens con*tient Dnele dintre ele r'mFn pe via(' cu voi Altele, &n perioade de mari schimb'ri, pot de asemenea s' &*i modifice caracterul, aducFnd &n prim plan un anumit sentiment al dezorient'rii, &n timp ce aceste simboluri familiare incon*tiente sufer' transform'ri Acela*i lucru se aplic' vie(ii voastre fizice De e+emplu, un cFine poate reprezenta pentru voi simbolul bucuriei naturale, sau al libert'(ii Dup' ce a(i v'zut un accident &n care un cFine a fost omorFt, el poate &nsemna pentru voi ceva complet diferit Acest lucru este bine&n(eles evident, de*i acela*i tip de transformare a simbolului poate ap'rea &n cadrul viselor Din acest motiv, accidentul poate fi o e+perien(' de vis, care schimb' mai apoi simbolismul sentimentelor voastre fa(' de cFini, atunci cFnd v' afla(i &n starea de trezie O persoan' poate crea un simbol al fricii sale prin intermediul unui demon, animal neprietenos, sau chiar printrEun obiect simplu *i inofensivH dar dac' *ti(i ce reprezint' aceste simboluri, atunci pute(i folosi cunoa*terea nu numai pentru a interpreta visele voastre, ci *i ca semne ale st'rilor de con*tiin(', &n care apar de obicei <rin urmare, aceste simboluri se vor schimba odat' ce trec prin diversele stadii ale con*tiin(ei %nc' o dat', nu este prezent' nici o secven(' logic', a*adar creativitatea voastr' intuitiv' va schimba simbolurile, &n acela*i mod &n care un artist &*i poate schimba culorile pe care le folose*te A*adar, toate simbolurile reprezint' realit'(i interioare, *i atunci cFnd -ongla(i cu acestea, voi manipula(i realit'(iile l'untrice Orice mi*care e+terioar' pe care o face(i, este realizat' &n mediul interior, &n toate mediile interioare &n care a(i fost implica(i Simbolurile sunt particule psihice &nc'rcate foarte puternic, care &ncorporeaz' obiectele fizice ce au caracteristici de atrac(ie *i e+pansiune, fiind e+presii ale realiz'rilor *i realit'(iilor interioare, care nu au fost percepute prin cunoa*terea direct' <rin aceasta, m' refer la o percep(ie *i &n(elegere instant', f'r' a folosi simbolismul <e lFng' acest lucru, chiar *i simbolurile aflate la diverse stadii ale con*tiin(ei, vor ap'rea diferit, unele c'utFnd s' ob(in' stabilitate *i permanen(' ca obiecte fizice ale voastre, urmFnd principiile *i a+iomele fundamentale ale realit'(ii corporale Alte simboluri se vor schimba mult mai repede, *i la fel ca &n starea de vis, ele vor fi

161

indicatori ale emo(iilor, semne mult mai pregnante *i sensibile %nc' o dat', diferitele st'ri ale con*tiin(ei par a avea propriile lor medii &n care apar asemenea simboluri, la fel cum obiectele se manifest' &ntrEun mediu fizic Obiectele mentale aparent instabile, apar la anumite nivele &n mediul de vis A*adar, &n ambele cazuri simbolurile urmeaz' reguli A*a cum am men(ionat mai devreme, universul de vis este la fel de BobiectivC ca *i cel corporal Obiectele *i simbolurile din el sunt reprezent'ri pe atFt de fidele ale vie(ii din interiorul visului, pe cFt sunt obiectele fizice din via(a voastr' din starea de trezie A*adar, natura simbolului poate servi ca *i un indiciu, nu numai pentru mediul vostru, ci *i pentru starea voastr' de con*tiin(' din interiorul lui %n stadiul normal al visului din conte+tul unei drame obisnuite dintrEun vis, obiectele vi se par &ndea-uns de stabile .oi nu contesta(i e+isten(a lor .oi sunte(i &nc' orienta(i fizic *i proiecta(i asupra imaginilor din vis, simbolismul orelor voastre din starea de trezie ;u toate acestea, &n alte st'ri ale con*tiin(ei de vis, casele pot disp'rea brusc O cl'dire modern' poate &nlocui o colib' Dn copil se poate transforma &ntrEo lalea 0vident, simbolurile se comport' &ntrEo manier' diferit' %n acest mediu, permanen(a nu este o a+ioma fundamental' Secven(ele logice nu se aplic' Simbolurile care se comport' &n acest mod, pot fi indicii c' voi v' afla(i &n acel moment, &ntrEun stadiu diferit al con*tiin(ei, &ntrEun mediu interior complet nou 0+primarea sentimentelor *i e+perien(elor nu este limitat' la cadrul rigid al obiectelor, imobilizate &n momente consecutive Sentimentele sunt automat transformate *i e+primate &ntrEo manier' nou', mobil' *i imediat' %ntrEun fel, frecven(a con*tiin(ei este mai rapid' .oi nu trebuie s' a*tepta(i ore sau zile pFn' cFnd apare materializarea 0+perien(a voastr' este independent' de un conte+t temporal <oate fi scris' o carte &ntreag' privind acest t'rFm al con*tiin(ei, sau despre planurile de con*tiin(', &n care este implicat un individ Timpul vostru prezent este unul din multiplele dimensiuni, care a-ut' la formarea acestui stadiu particular al con*tiin(ei A*adar, trecutul, prezentul *i viitorul e+ist' &n interiorul lui, ca por(iuni ale acelui mediu interior Trebuie s' *ti(i cum s' v' mi*ca(i &n aceast' zon', deoarece st'rile de con*tiin(' *i mediul lor se e+tind &n propria manier', a*a cum lumea voastr' se &ntinde, s' zicem &n spa(iu A*adar, nu este dificil s' fi(i con*tien(i de sine &n acest stadiu, oferinduEv' sugestiile adecvate &nainte s' adormi(i %ntrEo anumit' m'sur', aceast' transmutare a simbolului poate fi de asemenea observat', &n diverse stadii ale con*tiin(ei din starea de trezie Atunci cFnd v' odihni(i, treaz fiind dar cu ochii &nchi*i, deseori vor ap'rea imagini *i tablouri pe ecranul ochiului vostru interior Dnele vor fi materializ'ri asem'n'toare celor fizice, imagini ale copacilor, caselor sau oamenilor Altele vor fi pur *i simplu forme care se vor schimba rapid, ce vor p'rea a curge una &n alta ;a *i o regul', chiar *i imaginile care pot fi recunoscute, vor fi rapid &nlocuite de altele, &ntrEun caleidoscop de forme ce se schimb' constant .i se va p'rea c' aceste imagini interioare nu au nici o logic', *i &n mod sigur nu e+ist' nici o leg'tur' &ntre ele, *i ceea ce vEa(i gFndit cu un moment &nainte, sau chiar cu o or' &nainte %ntrEo anumit' m'sur' ele par a fi deconectate de voi si nu par a fi crea(ia voastr' ;u toate acestea, ele reprezint' deseori caracteristicile con*tiin(ei, atunci cFnd ea este oarecum &ndreptat' &n afara stimulilor fizici @orma simbolurilor se schimb', la fel cum st'rile con*tiin(ei se schimb' ,maginile pe care le vede(i &n aceast' stare, reprezint' gFndurile *i sentimentele e+perimentate chiar &nainte s' &nchide(i ochii, sau cele mai importante idei din mintea voastr', prezente cu cFteva momente &nainte %n momentul &n care

16)

ochii vo*trii sunt &nchi*i, gFndurile *i emo(iile se e+prim' pe sine prin acest simbolism Deoarece imaginiile pot p'rea c' nu au nici o cone+iune direct' sau logic' cu acele gFnduri *i sentimente, voi nu le recunoa*te(i ca fiind ale voastre *i nici nu sunte(i capabili s' face(i cone+iunea cu ceea ce ele reprezint' 0+pun acest lucru destul de simplist Din punct de vedere imaginativ, voi ave(i o mai mare libertate de a e+prima sentimentele, decFt face(i &n mod practic acest lucru O fric' anume sim(it' deEa lungul zilei, de e+emplu pierderea unei slu-be, poate fi mai apoi transpus' atunci cFnd &nchide(i ochii, &ntrEo serie de simboluri aparent f'r' sens, dar care au leg'tur' cu acea fric' %ntrEo serie rapid' de imagini, voi pute(i vedea o gaur' adFnc' &n p'mFnt 0a poate fi locuit' de un cer*etor s'rac, dintrEun alt secol <oate ap'rea o l'di(', sau un pormoneu negru zburFnd &n aer .oi pute(i vedea un decor sobru, &ntunecat *i glacial ,maginea unui persona- dintrEo carte veche de mult uitat', poate ap'rea *i disp'rea %n acelasi timp, pute(i vizualiza un grup de simboluri opuse reprezentFnd speran(a voastr' 4 o floare de prim'var', o mas' plin' de mFncare, o nou' suit' de haine, orice semn de abunden(' care ar avea sens pentru voi 2ic'ieri nu ar intra gFndul pierderii slu-bei .i se va p'rea c' a(i uitat de el Totu*i, prin folosirea simbolurilor, le ve(i acorda sentimentelor voastre &ntreaga libertate, fiecare imagine fiind amplificat' sau diminuat', &n armonie cu sentimentele aflate sub percep(ia normal' a con*tiin(ei 4 lacuri de emo(ie de care nu sunte(i con*tien(i ;u toate acestea, ele vor aduce automat &n prim plan imaginile interioare Dac' a(i medita pu(in, a(i putea descoperi originea lor, dar de obicei le l'sa(i s' treac' pe lFng' voi Dac' sta(i mai mult timp cu ochii &nchi*i, simbolismul ar continua s' &*i schimbe natura, pierzFnduE*i probabil o parte din caracteristicile sale vizuale *i crescFnd mult mai puternic &n alte direc(ii De e+emplu, v' pute(i gFndi c' a(i mirosit un parfum specific, care v' este dezagreabil, urm'rinduEl &n aceea*i manier' descris' mai sus De asemenea, pute(i traduce frica &ntrEo senza(ie fizic' &nsp'imFnt'toare *i s' sim(iti cum ve(i c'dea brusc, sau cum un lucru nepl'cut vEa atins Oricare dintre aceste caracteristici schimb'toare ale simbolurilor, ar trebui s' v' fac' aten(i fa(' de st'rile schimb'toare ale con*tiin(ei voastre Dac' v' l'sa(i s' aluneca(i &n somn, este foarte probabil s' crea(i dou' sau trei vise care simbolizeaz' frica, vise &n care lua(i &n considerare *i &ncerca(i diferite solu(ii 1ine&n(eles, situa(ia cu slu-ba poate s' nu apar' vreodat', &n oricare dintre aceste vise ;u toate acestea, pentru incon*tient problema a fost definit' *i oferit' lui %n urm'toarele zone adFnci *i prote-ate ale somnului, le este permis centrilor superiori ai sinelui interior, s' func(ioneze *i s' vin' &n a-utorul acelei por(iunii a personalit'(ii, care este orientat' tridimensional Acest sine eliberat vede situa(ia mult mai clar, sugereaz' o linie specific' de ac(iune 8dar nu ordon': *i informeaz' sinele din starea de vis ;el din urm' produce apoi un grup de vise &n care solu(ia este oferit', &n cadrul unei situa(ii simbolice din interiorul visului ,nterpretarea final' *i mai specific' este realizat' &n zone de vis mai apropiate de sinele din starea de trezie, unde simbolurile devin din ce &n ce mai specifice A*adar, e+ist' un aspect mult mai restrFns al simbolismului3 cu cFt v' apropia(i de con*tiin(a din starea de trezie, cu atFt simbolul este mai limitat *i precis ;u cFt este mai la &ndemFn' &ntrEo circumstan(' fizic' dat', cu atFt este mai pu(in valoros ca *i simbol specific vie(ii din starea de trezie %ntrEo m'sur', cu cFt mai precis este un simbol, cu atFt are mai pu(in sens %n cea mai important' activitate a visului, realizat' &n perioadele prote-ate ale somnului, simbolurile sunt &ndea-uns de puternice *i totu*i suficient de condensate, astfel &ncFt

169

ele pot fi separate &n mai multe p'r(i 0le sunt folosite ca *i puncte de cone+iune, &ntrE o serie de vise aparent f'r' leg'tur', p'strFnduE*i puterea originar' *i totu*i manifestFnduEse sub diferite forme, devenind din ce &n ce mai specifice cu fiecare strat succesiv al visului ;hiar *i atunci cFnd v' vede(i de treburile zilnice, con*tiin(a voastr' fluctueaz', *i voi v' pute(i prinde &ntrEun moment cFnd folosi(i simbolurile &n aceast' manier', dac' ave(i obiceiul observ'rii *i nu interpret'rii st'rilor min(ii voastre @iecare eveniment fizic care vi sEa &ntFmplat, are o coresponden(' &n interiorul psihicului vostru, cu un grup precis de simboluri Acestea nu reprezint' e+perien(a ci con(in e+perien(a %n ceea ce prive*te via(a voastr' prezent', ele reprezint' propria banc' personal' de simboluri 0+ist' o unitate m'rea(' &ntre simbolurile voastre din timpul zilei *i cele din timpul somnului <rintrEo stenografie miraculoas', bine&n(eles c' multe simboluri poart' r'spunderea a unor diverse e+perien(e, astfel &ncFt un simbol le va reprezenta *i pe cele similare cu acestea A*adar, asocierea personal' are o leg'tur' puternic' cu banca voastr' personal' de simboluri *i opereaz' &n st'rile de vis, e+act ca &n via(a din starea de trezie 4 dar cu o libertate sporit' *i &n termenii vostrii e+tr'gFnd putere atFt din viitor, cFt *i din trecut <rin urmare, voi sunte(i con*tien(i de folosirea simbolismului &n starea de vis, deoarece percepe(i simbolurile trecute *i viitoare Acestea variaz' &n intensitateH *i deseori ele se grupeaz' &mpreun' Asemenea simboluri multidimensionale vor ap'rea &n mai multe moduri, nu numai vizual 0le vor influen(a nu doar realitatea voastr' fizic', ci toate realit'(iile &n care sunte(i implica(i Simbolurile pe care le cunoa*te(i, sunt doar o reprezentare final', a unor simboluri mai m're(e Reluam dictarea Atunci cFnd mEam referit la banca voastr' personal' de simboluri, am vrut s' specific c' voi a(i luatEo &n posesie, &n ziua na*terii voastre *i &nainte de aceasta 0a &ncorporeaz' simbolurile e+isten(elor voastre din trecut si &n mod similar, voi ad'uga(i la aceastea, &n via(a voastr' din prezent Totu*i, aceast' banc' trebuie s' fie activat' De e+emplu, atunci cFnd vEa(i n'scut voi de(ine(i imagini vizuale interne, simboluri care sunt activate, &n momentul &n care v' deschide(i ochii pentru prima dat' Acestea v' servesc ca *i mecanisme de &nv'(are .oi &ncerca(i &n continuare s' v' folosi(i &n mod adecvat ochii, pFn' cFnd imaginile e+terioare sunt &n concordan(' cu modelele interioare Acest lucru este e+trem de important *i &nc' nu a fost &n(eles, de cercet'torii vo*trii Deschiderea ochilor activeaz' mecanismul interior Dac' ochii vo*trii au o problem' fizic', dac' de e+emplu sunt orbi, atunci acest mecanism specific nu este activat &n acel moment Datorit' propriilor motive, personalitatea poate c' a ales s' se nasc' f'r' a putea vedea Dac' ele se schimb', sau dac' apar dezvolt'ri psihice interioare, atunci ochii fizici vor fi vindeca(i *i mecanismul interior va fi activat 0+ist' nesfFr*ite tipare comportamentale, care au acea*i structur' ;u toate acestea, &n afara cazului &n care folosi(i aceste b'nci interioare de simboluri, ele opereaz' ca *i un depozit de retragere latent A*a cum a fost men(ionat mai devreme &n aceast' carte, voi gFndi(i &nainte s' &nv'(a(i limba-ul, *i pentru a v' ghida &n aceast' via(', voi ave(i la &ndemFn' e+perien(e trecute din alte vie(i ;ei care sEau n'scut &n aceea*i na(ionalitate, s' zicem de dou' ori consecutiv, vor &nv'(a s' vorbeasc' mult mai repede a doua oar' Dnii prunci vor gFndi &n limba-ul unei vie(i trecute, &nainte ca noul limba- s' fie &nv'(at Toate acestea au leg'tur' cu folosirea simbolurilor Sunetul este &n sine un simbol .oi &n(elege(i c' dintrEun punct dat al lini*tii, sunetul cre*te din ce &n ce mai puternic ;eea ce nu &n(elege(i este c' din acel punct de

166

lini*te, care este punctul vostru &n care nu percepe(i realitatea, sunetul &ncepe de asemenea s' creasc' din ce &n ce mai adFnc &nspre lini*teH *i cu toate acestea el va avea acela*i sens *i varietate ca *i sunetele pe care le cunoa*te(i, acestea fiind de asemenea simboluri NFndul nerostit are un BsunetC pe care nu &l auzi(i, dar care este audibil la un alt nivel de realitate *i percep(ie ;opacii sunt un sunet pe care din nou nu &l percepe(i %n visele voastre *i &n mod specific dincolo de aceste vise pe care vi le aminti(i, e+ist' zone de con*tiin(' &n care aceste sunete sunt automat percepute *i traduse &n imagini vizuale 0le opereaz' ca *i un fel de stenogram' @iind oferite cFteva sunete specifice, voi a(i putea s' v' recrea(i &n mod incon*tient universul, astfel &ncFt orice simbol multidimensional, poate con(ine toate realit'(iile pe care le cunoa*te(i Din punct de vedere fizic, mirosul, vederea *i sunetul sunt combinate &mpreun' pentru a v' oferi datele de sim( principale, *i pentru a v' forma sim(urile voastre fizice Totu*i, la alte nivele acestea sunt separate &ntre ele A*adar, mirosurile au o realitate vizual' *i dup' cum *ti(i, aceste date pot fi de asemenea percepute &n termenii altor percep(ii senzoriale Simbolurile se pot &ntFlni sau desp'r(i, pot fi percepute separat sau holistic A*a cum fiecare eveniment are propriul s'u simbol, &n mod similar voi dispune(i de moduri specifice &n a le combina Aceste simboluri pot fi traduse *i percepute &n diferi(i termeniH de e+emplu ca *i o serie de note, o combina(ie de sim(uri sau o serie de imagini La diversele stadii ale con*tiin(ei, voi le ve(i percepe &n termeni diferi(i A*adar, simbolul multidimensional &n ansamblul s'u, are o realitate &n alte st'ri ale con*tiin(ei, cFt *i &n alte nivele ale realit'(ii .oi ac(ionati ca *i cum gFndurile voastre ar fi secrete, de*i ar fi trebuit s' &n(elege(i pFn' acum c' ele nu sunt De e+emplu, nu numai c' gFndurile voastre sunt vizibile prin comunic'riile telepatice, dar f'r' aten(ia voastr' con*tient', ele formeaz' ceea ce voi a(i numi pseudoimagini, situate BsubC domeniul materiei fizice a*a cum o percepe(i &n unele cazuri, sau imediat BdeasupraC aceluia*i domeniu A*adar, este ca *i cum gFndurile voastre apar &n interiorul altor realit'(i ca *i obiecte 4 &n via(' *i vitale prin ele &nsele, crescFnd &n alte sisteme, a*a cum florile sau copacii cresc aparent din nimic &n cadrul realit'(ii fizice Acestea pot fi mai apoi folosite ca *i materie prim' &n acele sisteme 0le sunt Bdatele naturaleC oferite, materialul fundamental al creativit'(ii, prezent &n realit'(iile pe care le &ns'mFn(a(i, dar nu le percepe(i Drm'rind acest traseu, gFndurile voastre sunt guvernate de legi specifice ;omportamentul lor urmeaz' legi *i activit'(i proprii, pe care nu le &n(elegeti, de*i considera(i gFndurile ca fiind ale voastre ,ndependent de voi, ele sunt mai apoi manipulate de c'tre alte tipuri ale con*tiin(ei, sub forma unor fenomene naturale mereu schimb'toare ;on*tiin(a nativ' din asemenea sisteme nu este con*tient' de originea acestui fenomen *i a propriei voastre realit'(i 0a consider' doveziile percepute prin sim(uri ca fiind reale, la fel cum face(i ma-oritatea dintre voi 2u iEar trece prin minte c' acest fenomen &*i are sursa, &n afara propriului vostru sistem De e+emplu, dac' ar trebui s' fac aceea*i afirma(ie c'tre oricare dintre cititorii mei, voi fi acuzat de a spune c' realitatea fizic' a fost compus' din resturile universului 2u spun acest lucru *i nici nu &l sugerez &n cazul de-a men(ionat %n sistemul vostru, voi participa(i &n mod direct la formarea realit'(ii fizice Datele primite &n mod natural sunt rezultatul unor emo(ii, gFnduri, sentimente colective sau individuale, care a-ung s' fie materializate %n aceast' privin(', sistemul vostru este mult mai creativ decFt sistemele de-a men(ionate <e de alt' parte, &n cadrul acestor sisteme alternative,

16?

e+ist' o con*tiin(' de grup puternic' *i inovatoare, care se dezvolt' %n aceste sisteme, identitatea este p'strat', dar sunt permise mai multe interschimburi &ntre indivizi, schimburi creative de simboluri, care se &nf'(i*eaz' sub forma unor lacuri %n aceste planuri ale con*tiin(ei, e+ist' de asemenea o &ncorporare cu mai mare u*urin(' a simbolurilor mentale *i psihice Datorit' acestui fapt, indivizii recunosc mult mai clar cone+iunea &ntre imaginiile creative *i datele sim(urilor 0i alterneaz' *i schimb' inten(ionat ceea ce primesc prin sim(uri, e+perimentFnd cu ele Toate acestea implic' o munc' cu simbolurile &n cea mai intim' manier' La anumite nivele ale personalit'(ii voastre, sunte(i con*tien(i de diferitele metode prin care sunt folosite simbolurile, nu numai &n sistemul vostru ci *i &n altele Dup' cum a fost men(ionat mai devreme, nici un sistem de realitate nu este &nchis A*adar, gFndurile, imaginile *i sentimentele voastre, modific' datele percepute prin intermediul sim(urilor de catre con*tiin(ele din alte sisteme ale realit'(ii ;u toate acestea, modelele inovatoare dezvoltate &n aceste sisteme alternative, pot fi &ntrEo oarecare m'sur' percepute, &n interiorul propriului vostru sistem 0+ist' str'pungeri constante %n diferitele stadii ale con*tiin(ei, voi trece(i prin zone care au leg'tur' cu multe dintre aceste sisteme Dnele stadii prin care trece(i sunt native pentru alte tipuri ale con*tiin(ei *i &n timp ce le str'bate(i, voi ve(i folosi simbolurile &ntrEo manier' specific' acelui nivel 0le ar trebui s' fie fluide si mereu schimb'toare &n forma lor Dnele pot fi folosite ca *i &nveli*uri pentru a g'zdui e+perien(ele originare, a*adar ca metode de decep(ie mai degrab' decFt de iluminare Atunci cFnd se &ntFmpl' acest lucru, va fi implicat' frica @rica adoptat' &n diversele stadii ale con*tiin(ei, ac(ioneaz' ca *i un set de lentile care distorsioneaz', ascunzFnd dimensiunile naturale ale tuturor simbolurilor, func(ionFnd ca *i o barier' sau un impediment &n calea liberei circula(ii Simbolurile de o natur' e+ploziv' servesc ca *i agen(i declan*atori, eliberFnd ceea ce a fost &ngr'dit @'r' furtuniile fizice to(i aE(i &nnebuni 2atura agresiv' a simbolurilor este foarte pu(in &n(eleas', la fel cum nu este &n(eleas' nici rela(ia &ntre agresiune *i creativitate Acestea nu sunt deloc caracteristici opuse, deoarece f'r' un imbold agresiv, simbolurilor leEar lipsi marea lor mobilitate 0le ar e+ista &ntrEun mediu permanent AtFt aspectele agresive cFt *i cele creative ale con*tiin(ei permit folosirea simbolurilor, mi*carea prin diversele nivele ale e+isten(ei, cFt *i natura agresiv' a gFndului, care le propulseaz' f'r' ca voi s' v' da(i seama, &n realit'(i pe care nu le &n(elege(i AtFt agresivitatea cFt *i pasivitatea se afl' &n spatele simbolurilor na*terii, deoarece ambele sunt necesare 0le se afl' &n spatele simbolurilor mor(ii, cu toate c' aceasta nu este &n(eleas' ,ner(ia apare atunci cFnd agresivitatea *i creativitatea nu se afl' &n propor(ii adecvate, cFnd con*tiin(a se &nclin' prea sever &ntrEo direc(ie sau alta, &n momentele cFnd curgerea simbolurilor este fie prea rapid', fie prea lent' pentru acest mediu psihologic specific, &n care locui(i <ot aparea pauze <entru a spune cFt mai simplu cu putin(', e+ist' un moment aproape inimaginabil, &n care se manifest' o nonrealitate, &n care un simbol este prins &ntre mi*care *i nemi*care, un timp al incertitudinii Acesta este bine&n(eles tradus *i redat &n mai multe moduri %n asemenea perioade, anumite simboluri pot fi pierdute tuturor inten(iilor *i scopurilor, ie*ind &n afara e+perien(ei unui individ, e+istFnd o pauz' a iner(iei Aceste pauze e+ist' ad literam &n mai multe sisteme .oi le &ntFlni(i la mai multe nivele De e+emplu, pute(i e+perimenta o stare de con*tiin(', &n care nimic nu

16$

pare a se &ntFmpla, &n care nu apare nici un peisa- psihologic sau simboluri, care pot fi recunoscute Acestea e+ist' nu numai psihologic sau psihic, ci *i ca zone goale &n termeni de spa(iu %ntrEun final, spa(iile pot fi umplute cu noi simboluri Dac' sunte(i &ndea-uns de receptivi, v' pute(i prinde &ntFlnind asemenea st'ri de realitate, &n care nimic nu se manifest'H st'ri &n care nu apare nici un semn al oric'rei con*tiin(e, &n afar' de con*tiin(a proprie Asemenea spa(ii goale pot fi &ns'mFn(ate cu noi simboluri *i sunt deseori folosite, ca *i canale prin care sunt inserate noi idei creative *i inven(ii A*adar, aceste zone goale sunt recunoscute de al(ii, fiind privite ca *i spa(ii &ntunecate <entru ace*ti c'l'tori care sondeaz' realit'(iile interioare, ele reprezint' de asemenea arii de nonE rezisten(' 0le sunt zone aflate &n dezordine, canale deschise, inactive &n sine dar aflate &n a*teptare pasiv' Dnele simboluri, a*teapt' de asemenea s' fie activate %n termenii vostrii, ele v' prezint' e+perien(e viitoare care la momentul prezent, se afl' &n a*teptare A*adar, aceste locuri unde nu este prezent' iner(ia, sunt &ntrEo oarecare m'sur' creative, &n sensul &n care simboluri diferite pot intra &n prim plan, &n interiorul lor

165

;apitolul 1# Pre*enturi alternati/e +i )ocusul (ultiplu


Maide(i s' &ncepem cu starea normal' de con*tiin(' pe care o cunoa*te(i La un pas &n afara acesteia, se afl' un alt nivel al con*tiin(ei, &n care to(i dintre voi aluneca(i %l vom numi BAE1C 0l este adiacent con*tiin(ei voastre normale, fiind foarte pu(in separat de eaH dar cu toate acestea, &n interiorul lui pot ap'rea efecte foarte specifice, care nu sunt prezente &n starea voastr' obi*nuit' La acest nivel pot fi folosite mai multe abilit'(i, *i momentul prezent poate fi e+perimentat &n moduri diferite, folosind ca baz' datele fizice cu care sunte(i de-a familiariza(i %n starea voastr' normal', percepe(i corpul %n AE1, con*tiin(a voastr' poate intra &n corpul altuia, vindecFnduEl %n aceea*i manier', voi pute(i s' percepe(i starea propriei imagini @izice %n func(ie de abilit'(iile pe care le de(ine(i, pute(i s' folosi(i &n mod con*tient, cu luciditate *i vioiciune, aceste informa(ii provenite din interior AE1 poate fi folosit ca *i o platform' secundar', &n care pute(i vedea evenimentele fizice, dintrEo perspectiv' mai clar' ,ntrFnd &n AE1, momentan ve(i fi elibera(i de tensiunile corporale si folosind aceast' libertate, v' pute(i focaliza aten(ia pentru a le u*ura Deseori, problemele care par a fi nerezolvabile, pot fi rezolvate Sugestiile oferite sunt mult mai eficiente 0ste mai u*or s' forma(i imagini, *i acestea vor avea o mobilitate sporit' A*adar, AE1 este la un pas dep'rtare de starea normal' a con*tiin(ei *i totu*i unul important 0l poate fi folosit ca primul dintrEo serie de pa*i, conducFnd la st'ri Bmai adFnciC ale con*tiin(ei De asemenea, AE1 poate fi folosit ca *i primul dintrEo serie de pa*i adiacen(i @iecare dintre straturile mai adFnci ale con*tiin(ei, pot fi folosite ca primi pa*i, care conduc c'tre alte nivele al'turate 0ste simplu de intrat &n AE1 Atunci cFnd asculta(i muzica care v' place, atunci cFnd v' l'sa(i &n voia unei preocup'ri pl'cute, pute(i percepe un sentiment diferit 0l poate fi acompaniat de propriile dovezi fizice caracteristice <ute(i bate din degete &ntrEun mod caracteristic <oate fi un gest specific .' pute(i holba sau uita vis'tor &n dreapta sau &n stFnga Orice asemenea dovezi fizice v' pot a-uta s' face(i diferen(a &ntre aceast' stare a con*tiin(ei si cea care este de obicei predominant' Trebuie doar s' o recunoa*te(i, s' &nv'(a(i s' o men(ine(i, pentru ca mai apoi s' &ncepe(i s' e+perimenta(i cu ea ;a *i o regul', ea este &nc' fizic orientat', &n sensul c' abilit'(iile con*tiin(ei sunt de obicei direc(ionate &nspre percep(ia interioar' *i manevrarea materiei sau a mediului fizic A*adar, pute(i percepe momentul prezent printrEo varietate de puncte unice de vedere, de obicei nedisponibile <ute(i percepe realitatea momentului a*a cum e+ist' ea pentru intestinele, sau pentru mFna voastr'H *i prin practic' s' e+perimenta(i pacea interioar' *i agita(ia, care e+ist' simultan &n corpul vostru fizic Aceasta va produce o mare apreciere *i uimire, 16!

un sim( al unit'(ii cu materialul corporal viu, din care este compus' structura voastr' fizic' <rin practic' pute(i deveni la fel de aten(i fa(' de mediul fizic interior, pe cFt sunte(i fa(' de cel e+terior <rintrEun antrenament mai intens, con(inuturile propriei voastre min(i v' vor deveni rapid disponibile .' pute(i vedea gFndurile, la fel de clar precum pute(i percepe organele voastre interne %n acest caz, voi leEa(i putea percepe &ntrEo manier' simbolic', prin intermediul unor semne pe care s' le recunoa*teti, de e+emplu observFnd cum gFndurile voastre sunt la fel amestecate ca *i ni*te fire de iarb' Dlterior pute(i abandona asemenea imagini <ute(i cere con(inuturiilor gFndurilor din mintea voastr', s' fie transpuse &ntrEo imagine intens', reprezentFnd simbolic gFndurile individuale *i t'rFmul mental globalH pentru ca mai apoi s' elimina(i ceea ce nu v' place *i s' &l &nlocui(i cu imagini mai pozitive Acest lucru nu &nseamn' c' acest peisa- interior trebuie s' fie tot timpul senin, ci doar c' trebuie s' fie bine echilibrat Dn t'rFm interior &ntunecat *i &n general deprimant ar trebui s' v' alerteze, astfel &ncFt s' &ncepe(i imediat s' &l schimba(i Toate aceste realiz'ri pot fi &ndeplinite de cititorii mei, de*i oricine poate considera o cale ca fiind mai dificil' decFt alta Trebuie de asemenea s' &n(elege(i c' vorbesc &n termeni practici De e+emplu, pute(i corecta o problem' fizic' &n maniera de-a oferit' 0+aminFnd peisa-ul interior al gFndurilor, ve(i putea g'si sursa care a provocat indispozi(ia fizic' Sentimentele pot fi e+aminate &n acela*i mod 0le vor ap'rea &ntrEo manier' diferit', avFnd o mobilitate mult mai mare De e+emplu, gFndurile pot ap'rea ca structuri sta(ionare, ca flori sau copaci, case sau peisa-e Sentimentele se vor manifesta mai des prin mobilitatea schimb'toare a apei, vFntului, vremii, cerului sau schimb'rii de culoare A*adar, orice indispozi(ie fizic' poate fi perceput' &n aceast' stare, dac' v' uita(i &n interiorul corpului *i o descoperi(iH pentru ca mai apoi schimbFnd ceea ce vede(i, s' v' percepe(i cum intra(i &n corpul altei persoane, sub forma unei miniaturi, ca un punct de lumin', sau pur *i simplu fiind f'r' substan(' material', dar totu*i con*tien(i de mediul interior al corpului .oi schimba(i ceea ce este nevoie s' fie modificat, &n orice manier' pe care o ave(i la dispozitie 4 canalizFnd energia corpului &n acea direc(ie, intrFnd &n corp *i aducFnd &mpreun' anumite por(iuni care necesit' a-ust'ri, prin manevrarea unor zone ale *irei spin'rii Apoi, din aceast' platform' adiacent' de con*tiin(' AE1, voi percepe(i modelele mentale ale gFndurilor avute, sau gFndurile unei alte persoane <ute(i percepe aceste modele mentale ca propozi(ii sau cuvinte care apar foarte rapid 4 de obicei percepute &n mintea voastr' sau &n alt' minte, sau ca *i litere negre care formeaz' cuvinte De asemenea, pute(i auzi cum sunt e+primate diverse cuvinte *i gFnduri, pute(i vedea un Bpeisa-C precedent, &n care gFndurile formeaz' un tablou cu &nc'rc'tur' simbolic' Acest lucru v' ar't' &n ce manier' gFndurile voastre, au produs maladia fizic' *i care dintre ele sunt implicate La fel ar trebui procedat si cu sentimente voastre Acestea pot fi percepute ca *i e+plozii de culori &ntunecate sau luminoase, toate aflate &n mi*care, sau pur *i simplu poate fi sim(it' o emo(ie specific', care are o for(' imens' Dac' ea este foarte puternic', emo(ia poate fi sim(it' prin mai multe asemenea imagini %n ceea ce prive*te gFndurile *i emo(iile negative, voi le &nl'tura(i pe cele care au leg'tur' cu maladia Astfel ve(i face corec(ii pe trei nivele AE1 poate fi de asemenea folosit ca *i un cadru e+celent pentru creativitate, concentrare, studiu, re&mprosp'tare, odihn' *i medita(ie <entru a v' a-uta, v' pute(i crea propria imagine a acestei st'ri, vizualizFndEo ca *i o camer', un t'rFm frumos sau

16#

o scen' pl'cut' %ntrEo manier' spontan', voi v' ve(i g'si propriul simbol pentru aceast' stare 0a poate fi de asemenea folosit' ca *i un punct de leg'tur' cu urm'toarea stare a con*tiin(ei, conducFnduEv' spre o trans' mai adFnc'H care &nc' are leg'tur' cu sistemul de realitate pe care &l cunoa*te(i De asemenea, AE1 poate fi folosit ca *i o treapt' care v' va conduce c'tre un nivel adiacent al con*tiin(eiH a*adar, cu doi pa*i mai departe, raportat la acela*i nivel al realit'(ii normale %n acest caz, ea nu v' va conduce &ntrEo e+aminare *i percep(ie mai profund' a momentului prezent, ci c'tre o stare de aten(ie *i recunoa*tere a ceea ce voi numi(i, momente prezente alternative %n aceast' stare, ve(i p'*i &n afara momentului prezent pe care &l cunoa*te(i Aici, ve(i face diverse e+plor'ri men(ionate mai devreme, intrFnd &n sistemul probabilit'(ilor Aceast' stare poate fi e+trem de avanta-oas', atunci cFnd &ncerca(i s' v' rezolva(i diverse probleme, care au leg'tur' cu aran-amentele viitoare, decizii care v' vor influen(a viitorul *i orice alte chestiuniH de fapt, ea este avanta-oas' &n orice moment, &n care trebuie s' lua(i decizii importante, privind viitorul vostru %n AE1, voi sunte(i capabili s' urm'ri(i diverse decizii alternative *i cFteva rezultate probabile, nu imaginativ ci &n termeni destul de practici Aceste probabilit'(i sunt reale, indiferent de ce decizii lua(i De e+emplu, s' zicem c' voi ave(i de ales &ntre trei situa(ii diferite *i este foarte important, s' selecta(i una dintre ele @olosind aceast' stare, voi lua(i prima alegere <rezentul alternativ este momentul &n care face(i acea alegere LuFnd acea alegere voi schimba(i prezentul, astfel &ncFt percepe(i destul de clar modul &n care el sEa transformatH *i ce ac(iuni sau evenimente vor urma acestei schimb'ri, &n viitorul care apar(ine prezentului alternativ ales de voi .oi face(i acela*i lucru cu fiecare dintre cel'lalte alegeri, toate apar(inFnd cadrului specific al unei st'ri a con*tiin(ei Oricum ar fi, metodele sunt identice .oi lua(i decizia %n orice manier' pe care o dori(i, ulterior voi deveni(i con*tien(i de efectele fizice din corpul vostru .oi intra(i &n corp &n acea*i manier' enun(at' mai devreme, &n e+emplul cu vindecarea ;u o mare senzitivitate voi sunte(i capabili a vedea care va fi efectul fizic al deciziei voastre E fie c' starea corpului r'mFne aceea*i, fie c' sunte(i mai s'n'to*i, sau &ncepe(i s' ave(i mari dificult'(i %n aceea*i manier' voi e+plorati aspectele mentale *i emo(ionale, *i apoi v' &ndrepta(i aten(ia &n Be+teriorC, &nspre mediul care este o consecin(' a acestui prezent alternativ Din punct de vedere mental, v' vor ap'rea diverse evenimente <ute(i avea o tr'ire puternic', sau doar s' privi(i aceste aspecte din e+terior 0le pot deveni atFt de &nsufle(ite, &ncFt pute(i uita pentru moment de propria persoan', de*i dac' men(ine(i contactul cu acest nivel al con*tiin(ei, rareori ve(i avea o asemenea e+perien(' ;a *i o regul' general' &ns', voi sunte(i foarte con*tien(i de ceea ce face(i %n func(ie de o situa(ie anume, pute(i s' face(i acelea*i lucruri pentru a descoperi efectul acestei decizii asupra altor persoane .oi v' &ntoarceti apoi la con*tiin(a normal', trecFnd prin starea AE1, pe care a(i folositEo ca *i un preambul Dup' o perioad' de odihn', va re&ntoarce(i *i lua(i a doua decizie, apoi a treia, urm'rinduEle &n aceea*i manier' Apoi, &n starea voastr' normal' a con*tiin(ei, ve(i lua decizia pe care o dori(i, &n func(ie de informa(iile *i e+perien(a pe care a(i avutEo 2umele nu sunt importante De dragul simplit'(ii vom numi acest nivel de con*tiin(' AE1Ea .edeti, e+ist' *i un AE1Eb, &nc' adiacent cu acesta, pornind dintrEun prezent alternativ, care poate fi folosit pentru multe alte scopuri

1?7

<entru individul obi*nuit, nu este u*or s' intre &n aceast' stare, &n care pot fi sim(ite mai multe prezenturi alternative ale unor grupuri, probabilit'(iile colective, problemele rasiale *i mersul civiliza(iei Acesta este un nivel foarte benefic politicienilor *i oamenilor de stat, care poate fi de asemenea utilizat pentru a sonda trecuturile probabile Aceasta stare ar fi folositoare pentru a descoperi vechile ruine *i civiliza(iile disp'rute, dar numai dac' ar fi sondat trecutul probabil specific, &n care ele au e+istat Drm'torul nivel adiacent ar fi AE1Ec, o ane+' a lui AE1Eb, &n care e+ist' o mai mare libertate de ac(iune, mobilitate *i posibilit'(i de e+perimentare %ntrEo oarecare m'sur', &n aceast' stare individul particip' la evenimentele percepute %n acest moment nu este nevoie s' discut'm mai &n detaliu despre oricare dintre aceste st'ri, deoarece &n mod obi*nuit, voi nu sunte(i implica(i &n ele St'rile v' conduc &nspre realit'(i care au pu(ine leg'turi cu a voastr' Acestea sunt nivele ale con*tiin(ei prea &ndep'rtate de cea obi*nuit', si &n circumstan(e normale, con*tiin(a voastr' poate merge pFn' &n AE1Ec <rima stare, AE1Ea, este cea mai practic' *i pute(i intra u*or in ea, de*i trebuie s' ave(i o atitudine binevoitoare pentru nivelul AE1, &nainte s' fi(i dispu*i s' face(i urm'torul pas %n limite sale, AE1Ea permite o mare e+pansiune @olosindEo, pute(i de e+emplu s' descoperi(i ce sEar fi &ntFmplat dac' BA* face acest lucru sau altulC Pine(i minte, acestea sunt toate nivele adiacente, e+tinzFnduEse spre e+terior Acum, direct sub AE1 &l ve(i descoperi pe AE), care este o stare u*or mai adFnc', folosind analogia unei direc(ii 0a este mai pu(in orientat' fizic decFt AE1 .oi &nc' de(ineti o e+celent' luciditate *i aten(ie con*tient' Aceast' stare poate fi folosit' pentru a e+plora trecutul &n termenii vo*trii de referin(', &n cadrul sistemului probabil pe care &l cunoa*te(i Trecuturile re&ncarna(ionale v' sunt cunsocute aici, *i dac' o maladie personal' nu poate fi rezolvat' &n AE1, sEar putea s' trebuiasc' s' merge(i &n AE), descoperind c' *iEa avut originea &n alt' e+isten(' Aceast' stare este caracterizat' printrEo respira(ie mai &ncetinit' *i, &n afar' de situa(iile cFnd sunt oferite *i alte indica(ii, starea este definit' de o temperatur' &ntrucFtva mai sc'zut' a corpului, unde alfa mai lungi *i o frecven(' mai sc'zut' ;u toate acestea, &nc' e+ist' o rela(ie cu mediul *i o con*tien(' a acestuia 0a poate fi &n mod inten(ionat blocat', cu scopul de a e+ista o mai mare eficien(' &n recep(ionarea mesa-elor, de*i acest lucru nu este neap'rat necesar De e+emplu, pute(i s' (ine(i ochii deschi*i, de*i este mai u*or s' &i &nchide(i Astfel, senzitivitatea este accelerat' @'r' a urma neap'rat metodele oferite &n AE1, vor ap'rea aspectele mentale, fizice *i emo(ionale ale personalit'(iilor trecute 0le pot fi percepute &n diferite moduri, conform caracteristicilor individului care se afl' &n aceast' stare Starea AE) poate fi folosit' pentru a descoperi originea unei idei &n trecut, sau pentru a g'si orice a fost pierdut acolo, atFta timp cFt se afl' &n sistemul vostru de probabilit'(i Direct sub aceasta se afl' AE9 %nc' o dat', voi accesa(i o ane+' care opereaz' &n aceast' stare cu aspectele de mas' 4 deplas'ri de p'mFnt, istoria planetei a*a cum e cunoscut' de voi, rasele care au locuitEo, istoria animalelor, straturile de petrol *i de gaz, diversele cicluri care au trecut deEa lungul planetei voastre *i au transformatEo AE6 v' conduce catre un nivel care se afl' sub structura materiei, &n care ideile *i conceptele pot fi percepute, de*i reprezent'rile lor nu apar &n realitatea fizic' din prezent, cea pe care o cunoa*te(i Din acest strat v' vin multe dintre cele mai profunde inspira(ii Aceste idei *i concepte, avFnd propria lor identitate electromagnetic', apar totu*i ca Bpeisa-

1?1

simbolicC la un asemenea nivel al con*tiin(ei 0ste dificil a e+plica De e+emplu, gFndurile nu apar ca *i pseudoimagini *i nici nu de(in o materializare cvasifizic', dar sunt totu*i sim(ite cu &nsufle(ire, percepute *i culese de anumite por(iuni ale creierului 4 acele por(iuni care aparent sunt nefolosite, zone despre care *tiin(a &nc' nu a g'sit vreun r'spuns Aceste idei *i concepte &*i au sursa &n interiorul con*tiin(ei ;u toate acestea, ele reprezint' dezvolt'ri latente aflate &ntrEun stadiu incipient, care pot sau nu ap'rea &n realitatea fizic' 0le pot s' fie sau s' nu fie percepute de un individ anume ,nteresele *i abilit'(iile caracteristice ale personalit'(ii, sunt &n mare m'sur' interconectate cu recunoa*terea realit'(iilor din acest strat al con*tiin(ei ;u toate acestea, materialul disponibil reprezint' pietrele de temelie, pentru multiplele sisteme probabile 0ste o zon' deschis' &n care au acces alte dimensiuni 0a devine deseori disponibil' &n st'rile de somn ,nova(iile des'vFr*ite, m're(ele inven(ii globale E toate se afl' &n e+pectativ' &n acest uria* rezervor La acest nivel, deseori sunt realizate puternice BconversiiC personale Acum, orice individ poate trece prin aceste nivele *i s' r'mFn' relativ neatins *i incon*tient, s' c'l'toreasc' prin ele f'r' a le percepe ,nten(iile *i tr's'turile generale ale personalit'(ii, vor determina calitatea percep(iei *i a &n(elegerii =aterialul men(ionat este disponibil &n fiecare dintre nivelele de con*tiin(' date, dar el trebuie c'utat, fie printrEo dorin(' con*tient', fie printrEo dorin(' incon*tient' foarte puternic' Dac' nu este c'utat, atunci darurile disponibile *i poten(ialurile, r'mFn pur *i simplu nefolosite *i nerevendicate St'rile de con*tiin(' de asemenea fuzioneaz' una &ntrEalta *i este evident c' folosesc termenul de adFncime pentru a u*ura discu(ia %ncepFnd cu egoEul sau con*tiin(a din starea de trezie, odat' ce sinele e+terior se concentreaz' asupra realit'(ii fizice, el va e+perimenta st'ri mai ample, asem'n'toare unor t'rFmuri care pot fi e+plorate A*adar, fiecare dintre ele deschide arii adiacente, e+istFnd multe BdrumuriC care pot fi str'b'tute, &n func(ie de propriile interese *i dorin(e A*a cum &n starea voastr' obi*nuit' de trezie, voi percepe(i un &ntreg univers de date fizice, &n mod similar, &n fiecare dintre aceste st'ri ale con*tiin(ei, voi percepe(i alte realit'(i la fel de comple+e, variate *i &nsufle(ite Din acest motiv este atFt de dificil a e+plica e+perien(ele posibile din oricare realitate dat' AE? deschide o dimensiune &n care con*tiin(a vital' a oric'rei personalit'(i, poate fi cel pu(in teoretic contactat' %n termenii vostrii, aceasta &nseamn' a comunica nu numai cu personalit'(iile trecute, ci *i cu cele din viitor 0ste un nivel foarte rar atins De e+emplu, el nu este stratul utilizat de ma-oritatea mediumurilor 0ste un t'rFm de &ntFlnire &n care personalit'(iile din orice timp, loc sau sistem probabil pot comunica &ntre ele, &n termeni clari si &n(ele*i de to(i Deoarece trecutul, prezentul *i viitorul nu e+ist', acesta este un nivel al comunic'rilor la nivelul con*tiin(ei, cumunic'ri limpezi ca *i cristalul ;ei implica(i de(in bine&n(eles o cunoa*tere e+celent' a propriilor fundaluri *i istorii, dar &n aceast' stare ei posed' de asemenea o perspectiv' mult mai larg', &n care tiparele private *i istorice sunt v'zute ca *i o por(iune dintrEun &ntreg mai amplu @'r' e+agerare, &n acest nivel mesa-ele trec fulger'tor prin secole, de la un individ m're( c'tre altul .iitorul vorbe*te trecutului =arii arti*ti au fost dintotdeuna capabili s' comunice la acest nivel, *i &n timp ce tr'iau, pentru ma-oritatea timpului, ei pur *i simplu operau la acest nivel al con*tiin(ei 2umai cele mai e+terioare por(iuni ale personalit'(ii lor, se supuneau ordinelor perioadei istorice <entru cei care a-ung &n aceast' stare *i o folosesc, comunicarea este foarte limpede Trebuie &n(eles c' aceast' comunicare func(ioneaz' &n ambele sensuri De

1?)

e+emplu, Leonardo da .inci *tia de <icasso 0+ist' b'rba(i *i femei care nu sunt cunoscu(i ;ontemporanii lor &i ignor' Realiz'riile lor pot fi interpretate gre*it sau pierdute din punct de vedere fizic, dar la acest nivel de con*tiin(', ei &mp'rt'*esc aceste comunic'ri, *i la alt nivel al e+isten(ei realiz'riile lor sunt recunoscute 2u vreau s' spun c' doar cei m're(i &mpart aceaste comunic'ri la nivelul con*tiin(ei 0ste necesar' o mare simplitate, *i &n afar' de aceste personalit'(i, mul(i dintre cei afla(i &n clase sociale mai B-oaseC, comunic' de asemenea &n aceast' manier' 0+ist' o conversa(ie nesfFr*it' care se desf'*oar' &n univers, una plin' de sens AtFt cei din trecutul cFt *i cei din viitorul vostru, sunt implica(i &n lumea voastr' prezent', *i la acest nivel problemele care au fost &ntFlnite, vor fi &nfruntate *i discutate Acesta este miezul comunic'rii De obicei ea este &ntFlnit' fie &ntrEun nivel prote-at al somnului, fie &ntrEo stare de trans' brusc' *i spontan' <rin urmare, este generat' mult' energie ,nforma(ia primit' &n oricare dintre aceste st'ri ale con*tiin(ei, trebuie sa fie interpretat' pentru con*tiin(a normal treaz', dac' dori(i s' men(ine(i orice memorie fizic' %n multe cazuri, &n ceea ce &l prive*te pe sinele din starea de trezie, memoria r'mFne incon*tient', dar e+perien(ele pot schimba complet structura vie(ii unui individ <rin asemenea comunic'ri *i intui(ii, pot fi evitate unele direc(ii dezastruoase, fie c' egoEul este sau nu con*tient de ele 0+perien(ele din aceste diverse nivele, pot fi interpretate &n mod simbolic 0le pot ap'rea sub forma fanteziei, fic(iunii, crea(iilor artistice, f'r' ca sinele con*tient s' &n(eleag' care este originea lor Acum, la oricare dintre aceste stadii variate ale con*tiin(ei, pot fi de asemenea percepute si alte fenomene 4 de e+emplu forme gFnd, manifest'ri de energie, proiec(ii din subcon*tientul personal *i proiec(ii din incon*tientul colectiv %n func(ie de atitudinea personalit'(ii implicate, oricare sau toate dintre acestea pot lua o form' simbolic', *i ap'rea ca fiind folositoare sau amenin('toare 0le ar trebui s' fie considerate fenomene destul de naturale, deseori neutre &n inten(ie Adesea, ele sunt forme incipiente c'rora le este oferit' validitate de c'tre personalitatea care le &ntFlne*te A*adar, natura activit'(ii lor va fi proiectat' &n afar' de c'tre individ, asupra materializ'rii relativ pasive <ersoana care le &ntFlne*te trebuie doar s' &*i &ndrepte aten(ia &n alt' parte, pentru a BdezactivaC fenomenul Acest lucru nu &nseamn' c' fenomenul nu este real 0l are pur si simplu alt' natur' @enomenul de(ine o energie proprie, dar pentru a avea loc o interac(iune, el are nevoie de energie adi(ional' de la o persoan' care &l percepe Dac' o asemenea materializare pare amenin('toare, atunci pur *i simplu l'sa(iEo &n pace *i retrage(iEv' aten(ia de la ea 0a &*i e+trage energia de activare din concentrarea voastr', &n func(ie de intensitatea *i natura acestei concentr'ri %n timp ce c'l'tori(i prin aceste nivele ale con*tiin(ei, nu trebuie s' lua(i cu voi a+iomele fundamentale ale e+isten(ei fizice %ndep'rta(i cFt mai multe dintre acestea, deoarece ele v' pot determina s' interpreta(i &n mod gre*it e+perien(ele avute Sub acest nivel e+ist' alte straturi ale perceptiei, de*i &n acele zone e+ist' o tendin(' mult mai mare ca ele s' fuzioneze De e+emplu, &n nivelul urm'tor este posibil' comunicarea cu diverse forme ale con*tiin(ei, care nu sunt manifestate &n mod fizic 4 personalit'(i care nu au o realitate fizic' &n prezentul sau viitorul vostru, dar care au leg'tur' cu sistemul vostru de realitate, atFt ca *i gardieni cFt *i ca tutori Aproape toate e+perien(ele din acest nivel vor fi reprezentate &n mod simbolic, deoarece altfel ele nu ar avea nici un &n(eles pentru voi %ntrEun fel sau altul, toate

1?9

e+perien(ele vor avea leg'tur' cu via(a nonfizic', cu formele *i con*tiin(ele noncorporale si independen(a con*tiin(ei de materie Aceste e+perien(e vor fi &ntotdeuna &ncura-atoare 0+perien(ele din afara corpului vor fi deseori prezente la acest nivel, astfel &ncFt cel care se proiecteaz', va a-unge &ntrEun mediu nep'mFntean, sau &n unul de mare frumuse(e *i grandoare B=ateriaC din care este alc'tuit mediul &*i va avea originea &n mintea celui care se proiecteaz', fiind un simbol al ideiilor de(inute, de e+emplu privind via(a de dup' moarte Dn .orbitor sau un grup de .orbitori, vor ap'rea &n orice &nf'(i*are va fi acceptabil', pentru cel care se proiecteaz', fie c' este una a lui Dumnezeu, a unui &nger sau discipol Acesta este cel mai comun tip de e+perien(' din acest nivel ;u toate acestea, conform abilit'(iilor *i &n(elegerii celui care se proiecteaz', pot fi oferite mesa-e mult mai complete, astfel &ncFt va deveni evident faptul c' .orbitorii, sunt &ntrEadev'r doar simboluri ale unor identit'(i m're(e Dnii vor fi capabili s' &n(eleag' mult mai clar comunic'riile Adev'rata natur' a .orbitorilor nonfizici, poate fi atunci cunoscut' %ntrEun asemenea moment, pot fi posibile proiec(ii mai adFnci &n acel mediu %n aceast' stare, este posibil' o perspectiv' mai ampl' asupra trecuturilor *i viitorurilor istorice Toate aceste nivele ale con*tiin(ei, con(in structura diferitelor comunic'ri, care pot fi urm'rite &n functie de scopul personalit'(ii implicate Structurile moleculare trimit &n e+terior propriile mesa-e, si dac' nu sunte(i &n rezonan(' pentru a le percepe, ele pot fi interpretate ca zgomot static sau lipsit de sens Toate aceste nivelele ale con*tiin(ei pot fi cuprinse &ntrEo clipire, f'r' s' le observa(iH sau cel pu(in teoretic a(i putea petrece o via(' &ntreag', e+plorFnd orice nivel dat De e+emplu, pute(i avea cFteva e+perien(e destul de valide &n nivelul patru, f'r' s' fi(i con*tien(i de primele trei nivele Stadiile con*tiin(ei sunt disponibiile, pentru cei care *tiu ce sunt ele *i cum s' le foloseasc' =ul(i &*i g'sesc propria cale relativ spontan Acum, e+ist' alte nivele adiacente care v' conduc c'tre diverse realit'(i alternative, fiecare aflFnduEse la o distan(' mai mare fa(' de a voastr' %n multe dintre acestea, via(a *i moartea nu se manifest' &n maniera cunoscut' de voi, *i timpul este perceput ca *i greutateH sisteme &n care a+iomele fundamentale sunt atFt de diferite de cele pe care le accepta(i, &ncFt privi(i aceste e+perien(e ca fiind fantezie Din acest motiv voi sunte(i mult mai pu(in capabili s' c'l'tori(i &n aceste zone %n unele dintre ele, e+ist' obstacole &ncorporate De e+emplu, proiec(ia din propriul univers, &ntrEun univers de antimaterie este foarte dificil' ;ompozi(ia electromagnetic' a gFndurilor voastre va fi influen(at' &n mod nefavorabil *i totu*i, cel pu(in teoretic, acest lucru este posibil, din unul dintre aceste nivele adiacente ale con*tiin(ei Deseori voi vizita(i asemenea zone de con*tiin(' &n starea de vis, unde aluneca(i spontan &n ele, astfel &ncFt diminea(a v' aminti(i de un vis fantastic ;on*tiin(a trebuie s' &*i foloseasc' toate fragmentele *i abilit'(iile sale, la fel cum *i corpul trebuie s' fac' acela*i lucru A*adar, atunci cFnd dormi(i, con*tiin(a c'l'tore*te &n multe direc(ii .rFnd, nevrFnd ea deseori va percepe p'r(i *i fragmente ale realit'(ii, care v' sunt disponibile la diferitele sale stadii %ntrEo oarecare m'sur', acest lucru se &ntFmpl' de asemenea sub concentrarea voastr' fizic' normal', chiar &n timp ce v' vede(i de activit'(iile voastre zilnice <rezenturile alternative despre care am vorbit, nu sunt pur *i simplu metode alternative de a percepe un prezent obiectiv 0+ist' mai multe prezenturi alternative, *i voi v' &ndrepta(i aten(ia, doar asupra unora dintre acestea Atunci cFnd v' l'sa(i aten(ia s' fluctueze, deseori ve(i c'dea &ntrEo stare &n care pute(i percepe fragmente dintrEun prezent alternativ Sinele &ntreg, sufletul, &*i

1?6

cunoa*te realitatea din toate aceste sisteme, a*adar voi ca *i parte a lui, urm'ri(i s' ave(i aceea*i stare de con*tien(' de sine *i acela*i tipar al dezvolt'rii Atunci cFnd ve(i deveni suficient de e+perimenta(i, &n timp ce dormi(i, nu ve(i mai fi m'tura(i vrFndEnevrFnd &n alte stadii ale con*tiin(ei, ci ve(i fi capabili s' &n(elegeti *i s' direc(ionati aceste activit'(i ;on*tiin(a este un atribut al sufletului, o unealt' care poate fi &ndreptat' &n mai multe direc(ii .oi nu sunte(i con*tiin(a voastr' 0a este ceva care v' apar(ine atFt vou', cFt *i sufletului vostru .oi &nv'(a(i s' o folosi(i %n m'sura &n care &n(elegeti *i folositi diversele aspecte ale con*tiin(ei, voi ve(i &nv'(a s' v' &n(elege(i propria realitate, astfel &ncFt sinele con*tient va deveni cu adev'rat con*tient .e(i fi capabili s' percepe(i realitatea fizic' deoarece dori(i s' face(i acest lucru, *tiind c' ea este una din multiplele realit'(i 2u ve(i fi for(a(i s' o percepeti doar pe ea, datorit' ignoran(ei voastre Diversele nivele ale con*tiin(ei despre care am vorbit pFn' acum, pot p'rea a fi foarte separate de cele obi*nuite Diviziunile sunt &ntru totul arbitrare Toate stadiile reprezint' diferite atribute *i direc(ii inerente propriului vostru sufletH dovezi *i indicii ale lor, umbre *i refle+ii care apar chiar *i &n interiorul con*tiin(ei pe care o cunoa*te(i A*adar, con*tiin(a normal' nu este deloc ne*tiutoare fa(' de alte nivele ale e+isten(ei, sau fa(' de metodele alternative de percep(ie Doar fiindc' de obicei v' folosi(i con*tiin(a &n stare de trezie &n moduri limitate, voi nu v' &ntFlni(i frecvent cu aceste indicii 0le sunt tot timpul prezente Drm'rinduEle, acestea v' pot oferi o oarecare idee, despre direc(iile alternative *i nivelele despre care am vorbit De e+emplu, &n mintea voastr' pot aparea deseori simboluri sau imagini aparent ne&nrudite De obicei le ignora(i Dac' &n schimb leEati recunoa*te *i vEa(i &ndrepta aten(ia asupra lor, leEa(i putea urm'ri &n alte cFteva straturi, cel pu(in pFn' &n AE1 *i AE) Simbolurile sau imaginile se pot schimba &n timp ce voi v' schimba(i, astfel &ncFt ve(i percepe pu(ine similarit'(i &ntre, s' zicem imaginea ini(ial' *i cea imediat urm'toare ;one+iunea poate fi puternic intuitiv', asociativ' sau creativ' Deseori, dac' medita(i, pentru cFteva momente ve(i putea vedea o imagine &mbinat' &n alta O singur' imagine se poate deschide brusc catre un &ntreg peisa- mental, dar voi nu ve(i fi con*tien(i de acesta 2u ve(i fi con*tien(i fa(' de asemenea imagini, dac' nu recunoa*teti primele indicii care se afl' dedesubtul aten(iei voastre prezente, aproape transparente dac' v' uita(i la ea @ocusul alternativ este doar o stare &n care v' &ndrepta(i con*tiin(a &n alt' direc(ie decFt cea obi*nuit', cu scopul de a percepe realit'(iile legitime, care e+ist' simultan cu a voastr' 0ste necesar s' v' modifica(i aten(ia, pentru a percepe orice realitate care nu este &ndreptat' c'tre forma material' Aceast' actiune este asem'n'toare cu a v' uita &nspre camerele ascunse ale min(ii, mai degrab' decFt drept &nainte @olosind concentrarea alternativ', cu pu(in antrenament este posibil s' percepe(i diferitele structuri fizice, care au umplut orice zon' dat' a spa(iului, sau care conform percep(iei voastre, o vor umple %n anumite st'ri ale visului, voi pute(i vizita o loca(ie specific' *i apoi s' percepe(i loca(ia a*a cum ea a e+istat, s' zicem cu trei secole &n urm', sau cu cinci ani &n viitor, ne&n(eleg&nd semnifica(ia visulului .i se pare c' spa(iul poate fi umplut doar de un sigur element &ntrEun moment de timp, c' un obiect trebuie s' fie &nl'turat pentru a face loc altuia %n schimb, voi &l percepe(i &n aceast' manier' @ocusul alternativ v' permite s' v' elibera(i de a+iomele fundamentale care de obicei inhib', direc(ioneaz' *i v' limiteaz' percep(ia .oi sunte(i capabili s' p'*iti &n afara momentului, a*a cum &l

1??

cunoa*te(i, pentru ca mai apoi s' v' &ntoarce(i la el *i s' &l reg'si(i ;on*tiin(a doar pretinde a se supune ideii de timp La alte nivele ea se bucur' s' se -oace cu asemenea concepte *i s' perceap' m'rea(a unitate a evenimentelor, care apar &n afara unui conte+t temporal 4 de e+emplu, amestecFnd evenimente din diverse secole, g'sind armonie *i puncte de leg'tur' atFt prin e+aminarea mediilor istorice cFt *i a celor private, e+tr'gFnduEle din afara conte+tului temporal %nc' o dat', voi face(i acest lucru chiar *i &n timp ce dormi(i Dac' nu &l con*tientiza(i atunci cFnd sunte(i &n starea de trezie, acest lucru se &ntFmpl' deoarece vEa(i (inut con*tiin(a prea puternic &n frFu A*a cum a fost men(ionat mai devreme &n aceast' carte, de*i con*tiin(a din starea normal' de trezie vi se pare a fi continu', si de obicei nu sunte(i con*tien(i de spa(iile goale, ea prezint' mari fluctua(ii %ntrEo m'sur' semnificativ', ea este con*tient' doar de sine *i de propriile percep(ii A*adar, &n starea normal' a con*tiin(ei, vi se pare c' nu e+ist' forme diferite ale con*tiin(ei, sau alte zone si nivele Atunci cFnd con*tiin(a &ntFlne*te Blocuri goaleC *i se Bre&ntoarceC, ea nu percepe momentul de nonrealitate care se manifest' 0a uit' pasul gresit si nu poate fi con*tient' de tipurile alternative ale con*tiin(ei *i s' fie ea &ns'*i, decFt dac' sunt adoptate metode care &i vor permite s' se refac' din aceast' amnezie 0a -oac' *otron &n interiorul *i &n e+teriorul realit'(ii Dneori con*tiin(a este plecat', astfel &ncFt voi nu sunte(i con*tien(i de ea %n asemenea ocazii aten(ia voastr' este &ndreptat' &n alt' loca(ie, &n ceea ce voi pute(i numi miniEvise sau halucina(ii, spre procesele asociative sau intuitive ale mentalului, care merg dincolo de concentrarea voastr' normal' %n aceste mici &ntreruperi, voi percepe(i alte nivele ale realit'(ii E cu altceva decFt con*tiin(a normal treaz' Atunci cFnd v' &ntoarce(i, voi pierde(i firul ;on*tiin(a normal treaz' pretinde s' nu e+iste un moment de pauz' Acest lucru se &ntFmpl' cu regularitate *i &n diverse masuri, de la 1? la ?7 de ori pe or', &n func(ie de activit'(iile voastre %n diverse momente mul(i oameni &ntrEadev'r se observ', e+perien(a fiind a*a de &nsufle(it' &ncFt dep'*e*te &ntreruperea, vorba vine, percep(ia fiind atFt de intens' &ncFt chiar *i con*tiin(a normal treaz', a-unge s' fie atent' fa(' de ea Aceste intervale sunt destul de necesare pentru con*tiin(a fizic' 0le sunt &ncorporate &n structura aten(iei voastre, &ntrEun mod atFt de inteligent *i de intim, &ncFt stau la baza e+perien(ei voastre psihice *i emo(ionale ;on*tiin(a normal treaz' intr' si iese din aceast' re(ea infinit &ncura-atoare 0+perien(a voastr' interioar' este atFt de comple+', &ncFt este aproape imposibil a fi descris' prin cuvinte ;on*tiin(a normal treaz', de*i este con*tient' de sine, &n mod evident nu re(ine toate memoriile acestor e+perien(e Se spune c' memoria evenimentelor trecute, alunec' &napoi &n subcon*tient 0le &nc' sunt foarte vii, &nsufle(ite *i active, de*i nu v' &ndrepta(i aten(ia asupra lor <or(iunile interioare ale personalit'(ii voastre de(in de asemenea memorii ale tuturor viselor avute Acestea e+ist' simultan *i sunt suspendate, e+act ca *i luminile dintrEun ora* &ntunecat, iluminFnd diverse por(iuni ale psihicului Toate aceste sisteme de memorii sunt interconectate %n aceea*i manier', voi de(ine(i memorii ale vie(ilor trecute, toate fiind destul de complete *i operFnd &n &ntregul sistem al memoriei %n perioadele acestor Bspa(ii goaleC con*tiente, sau &n anumite perioade ale fluctua(iilor, aceste sisteme ale memoriei sunt deseori percepute ;a *i o regul', mintea con*tient' care are propriul sistem al memoriilor, nu le va accepta Atunci cFnd o personalitate realizeaz' c' e+ist' *i alte asemenea realit'(i *i c' sunt posibile *i

1?$

alte e+perien(e ale con*tiin(ei, &n acel moment activeaz' anumite poten(ialuri &ncorporate &n interior Acestea modific' cone+iunile electromagnetice din cadrul min(ii, creierului *i chiar *i mecanismele percep(iei 0le aduc &mpreun' rezervoare de energie *i stabilesc c'i de activitate, permi(FnduEi min(ii con*tiente s' &*i sporeasc' gradul de senzitivitate, fa(' de aceste date =intea con*tient' se elibereaz' de sine %ntrEo m'sur' destul de semnificativ', ea trece printrEo metamorfoz', preluFnd func(ii mai ample <u(in cFte pu(in, ea este capabil' a percepe o parte din informatiile fa(' de care sEa &nchis mai &nainte 2u mai este nevoie s' perceap' cu fric' acele Bspa(ii goaleC *i s' le priveasc' a fi dovezi ale none+isten(ei Deseori, fluctua(iile men(ionate mai devreme sunt pu(in vizibile, de*i sunt foarte importante =intea con*tient' &*i cunoa*te foarte bine propria stare fluctuant' Atunci cFnd ea se va afla fa(' &n fa(' cu con(inuturile sale, mintea nu va descoperi haos, sau mai r'u, none+isten(', ci &*i va reg'si sursa propriei puteri *i a propriilor abilit'(i <ersonalitatea &ncepe apoi s' &*i foloseasc' poten(ialul AtFt perioadele de reverie cFt *i momentele creative ale con*tiin(ei, reprezint' e+celente c'i de intrare &n aceste zone diferite %n starea creativ' obi*nuit', con*tiin(a &n starea de trezie este brusc sus(inut' cu energie din aceste zone Singur', ea nu v' ofer' starea creativ' %ntrEadev'r, con*tiin(a poate fi atFt de speriat' de st'rile creative, a*a cum este *i de st'rile &n care ea percepe ceea ce i se pare a fi none+isten(', deoarece simte cum eul este dat deoparte, dar *i un ascendent de energie pe care nu &l poate &n(elege 0+act &n punctele negative ale fluctua(iei, &*i au originea asemenea e+perien(e, deoarece con*tiin(a normal' se simte momentan lipsit' de vlag', fiind &ntrEo perioad' de odihn' %ntregul organism fizic trece prin asemenea fluctua(ii normale, care trec de obicei neobservate Aceste perioade de asemenea fluctueaz', urmFnd ritmuri care sunt &n strFns' leg'tur' cu o anumit' personalitate %n unele dintre acestea, undele de activitate sunt atFt lungi cFt *i scurte, vFrfurile fiind neteziteH &n altele, reversul este adev'rat %n acest ultim caz, discontinuit'(ile sunt mai vizibile, fiind &n afara normei Dac' nu este &n(eleas' aceast' stare, atunci personalitatea poate considera c' este dificil a rela(iona cu evenimentele fizice Dac' personalitatea este capabil' a percepe cel'lalte zone ale con*tiin(ei, ea se poate g'si &ntrEo dificultate 4 nerealizFnd c' ambele sisteme alternative sunt valide @luctua(iile urmeaz' de asemenea schimb'rile de sezon 0venimentele din orice strat anume al con*tiin(ei, sunt reflectate &n toate cel'lalte zone, fiecare fiind materializat conform caracteristicilor acelui strat A*a cum un vis este ca o piatr' aruncat' &n piscina con*tiin(ei de vis, &n mod similar, orice act se manifest' &n interiorul acestei piscine, conform propriei imagini @ocusul alternativ v' permite s' percepe(i multiplele manifest'ri ale oric'rui act, adev'rata realitate multidimensional' a oric'rui gFnd dat 0a &mbog'(e*te con*tiin(a normal' @ie c' sunte(i con*tien(i sau nu de acest lucru, voi sunte(i activi &n aceste straturi .oi &nv'(a(i nu numai &n via(a fizic' *i &n starea de vis, ci *i &n aceste e+perien(e interioare, pe care nu vi le aminti(i Abilit'(iile creative care au o natur' specific', sau abilit'(iile de vindecare, sunt deseori antrenate &n aceast' manier', pentru ca mai apoi s' se manifeste &n planul fizic NFndurile *i faptele voastre din viitor, sunt pe atFt de reale &n aceste dimensiuni, pe cFt ar fi dac' sEar fi manifestat de-a, *i ele fac parte din dezvoltarea voastr' .oi sunte(i forma(i nu numai de trecutul vostru, ci *i de viitorul sau de c'tre e+isten(ele alternative Aceste interac(iuni foarte intense, sunt doar un fragment din

1?5

cadrul sufletului vostru A*adar, pute(i schimba realitatea din prezent Ea*a cum o &n(elege(iE din oricare dintre aceste straturi ale con*tiin(ei Oricare dintre aceste straturi diverse ale con*tiin(ei, poate fi folosit ca *i con*tiin(a care ac(ioneaz' &n st'rile obisnuite, realitatea fiind privit' din acel punct specific de vedere A*adar, realitatea fizic' este perceput' de alte tipuri de personalit'(i, provenind din sisteme alternative 0le au punctul lor unic de vedere <rivindEo din acest unghi, nu o ve(i recunoa*te ca fiind sistemul vostru familiar Din unele dintre aceste puncte de vedere, materia voastr' fizic' are foarte pu(in' sau nici o permanen(', &n timp ce din alte perspective, propriile voastre gFnduri au un tipar *i o form', vizibile de c'tre observatori dar nu de voi &n*iv' ;'l'torind prin aceste st'ri ale con*tiin(ei, personalit'(ile vor &ncerca s' ob(in' o oarecare centrare &n realitatea voastr' *i s' v' perceap' mediul, &ncercFnd s' &n(eleag' date cu care nu sunt bine familiarizate De vreme ce multe dintre ele sunt incon*tiente fa(' de ideea voastr' cu privire la timp, vor avea dificult'(i &n a &n(elege c' voi percepe(i evenimentele, cu intervale de timp &ntre acestea 0le nu vor reu*i s' perceap' organizarea intern', inerent' mediului vostru normal =ediul vostru este &n mod evident un sistem probabil fa(' de alte cFmpuri ale realit'(ii, de asemenea imersate &n sistemul probabilit'(iilor A*a cum aceste sisteme sunt adiacente fa(' de al vostru, &n mod similar, sistemul vostru este adiacent lor @ocusul alternativ le permite personalit'(iilor din alte realit'(i, s' o perceap' pe a voastr', a*a cum cel pu(in teoretic voi v' pute(i permite s' arunca(i o privire &n e+isten(a lor

;apitolul )7 Sensul reli1iei

0+ist' realiz'ri interne mereu prezente &n sinele &ntreg %n fiecare personalitate, e+ist' o &n(elegere a sensului tuturor re&ncarn'rilor ;unoa*terea e+isten(ei multidimensionale nu se afl' numai &n fundalul prezentelor voastre activit'(i con*tienteH deoarece &n interiorul s'u fiecare om *tie c' via(a sa con*tient', este dependent' de o dimensiune mult mai mare a materializ'rii Aceast' dimensiune mai ampl' nu poate fi materializat' &ntrEun sistem tridimensional, dar cu toate acestea, cunoa*terea sa curge &nspre e+terior din cea mai l'untric' inim' a e+isten(ei *i este proiectat' &n afar', transformFnd tot ceea ce atinge Aceast' inundare &nspre e+terior impregneaz' anumite elemente ale lumii fizice cu o splendoare *i intensitate, care o dep'*e*te cu mult pe cea de obicei cunoscut' %n termenii vo*trii, cei atin*i de ea sunt transforma(i &n ceva mai mult decFt au fost &nainte ;unoa*terea interioar' &ncearc' s' &*i g'seasc' un loc &n peisa-ul fizic, s' se transpun' &n termeni fizici A*adar, fiecare om posed' &n interiorul s'u aceast'

1?!

cunoa*tere l'untric' *i &ntrEo m'sur' sau alta, el caut' de asemenea confirmarea &n lumea e+terioar' Lumea e+terioar' este o refle+ie a celei interioare, de*i departe de a fi perfect' ;unoa*terea interioar' poate fi comparat' cu o carte despre (ara natal', pe care un c'l'tor o ia cu el &ntrEun t'rFm str'in @iecare om este n'scut cu dorin(a de a face ca aceste adev'ruri s' devin' reale pentru el, de*i vede o mare diferen(' &ntre ele *i mediul &n care tr'ie*te O dram' intern' este dus' mai departe de fiecare individ, o dram' psihic' care este &ntrEun final proiectat' cu for(' &n afar', asupra cFmpului istoriei 2a*terea marilor evenimente religioase apare din drama religioas' interioar' %ntrEun fel, drama &n sine este un fenomen psihologic, deoarece fiecare sine orientat fizic, se simte aruncat &ntrEun mediu ciudat, f'r' aE*i cunoa*te originiile, destina(ia sau motivul pentru propria e+isten(' Aceasta este dilema egoEului, &n mod specific &n primele stadii 0l caut' &n afar' r'spunsuri, deoarece aceasta este natura sa3 de a opera &n cadrul realit'(ii fizice Totu*i, el simte de asemenea o adFnc', trainic' *i ne&n(eleas' cone+iune cu alte p'r(i ale sinelui, pe care nu le percepe 0l este con*tient c' acest sine interior de(ine cuno*tiin(e, &n -urul c'rora propria sa e+isten(' este fundamentat' %n timp ce se dezvolt', el caut' &n afar' confirmarea acestei cunoa*teri interioare <rin a-utorul oferit, sinele interior sus(ine egoEul 0l transpune adev'rurile &n date orientate fizic, cu care egoEul poate rela(iona Dup' aceea, el le proiecteaz' &n afar', &n realitatea fizic' .'zFnd aceste adev'ruri materializate, egoEul le consider' a fi mai u*or de acceptat Astfel, deseori voi &ntFlni(i momente &n care oamenii sunt atin*i de o m'rea(' iluminare, izola(i de masele umanit'(ii, &nzestra(i cu puteri e+traordinare 4 perioade istorice care par a fi aproape nenatural de str'lucitoare &n compara(ie cu alteleH profe(i, genii *i regi, prezenta(i &ntrEo lumin' supraomeneasc' Ace*ti oameni sunt ale*i de compatrio(ii lor pentru a manifesta &n e+terior, adev'rurile interioare pe care intuitiv to(i le cunosc 0+ist' mai multe nivele ale semnifica(iiilor <e deEo parte, asemenea indivizi &*i primesc abilit'(iile *i puteriile lor nep'mFntene de la alte persoane, le st'pFnesc *i le e+pun &n lumea fizic' pentru ca to(i s' le vad' 0i -oac' rolul sinelui interior binecuvFntat, care nu poate opera &n realitatea fizic' separat de trup Totu*i, aceast' energie este o proiec(ie destul de valid' din sinele interior <ersonalitatea marcat' de ea &ntrEadev'r devine apoi, &ntrEo anumit' m'sur', ceea ce pare a fi ,ndividul va ap'rea ca un erou etern &n drama religioas' e+terioar', a*a cum sinele interior este eroul etern al dramei religioase interioare Aceast' proiec(ie mistic' se desf'*oar' &n mod constant Atunci cFnd puterea unei mari religii &ncepe s' scad' *i influen(a sa fizic' devine din ce &n ce mai slab', &n acel moment drama interioar' &ncepe &nc' o dat' s' fie activat' A*adar, cele mai &nalte idealuri ale omului, vor fi proiectate asupra istoriei fizice Dramele vor fi diferite Pine(i minte, prima oar' ele sunt construite &n interior Dramele vor fi create cu scopul de a l'sa o urm' asupra condi(iilor lumii din orice moment dat, fiind prin urmare camuflate &n simboluri *i evenimente, care vor influen(a cel mai mult mul(imiile Acestea sunt &n mod ingenios realizate, deoarece sinele interior *tie e+act ce anume &*i va l'sa amprenta asupra egoEului *i ce tipuri de personalit'(i, vor fi cele mai capabile a reda mesa-ul religios, din orice perioad' istoric' dat' Atunci cFnd o personalitate de acest fel apare &n istorie, ea este recunoscut' la un nivel intuitiv, deoarece calea a fost de mult timp preg'tit' %n multe cazuri, profe(iile care anun(' o asemenea venire, au fost de-a oferite

1?#

,ndivizii astfel ale*i nu apar pur *i simplu &n -urul vostru 0i nu sunt ale*i &n mod aleator, ci sunt indivizi care au luat asupra lor responsabilitatea acestui rol Dup' na*terea lor fizic', ei sunt con*tien(i &n diverse m'suri de destinul pe care &l au, astfel &ncFt anumite e+perien(e avute, pot trezi &ntrega lor memorie 0i au rolul de reprezentan(i umani a lui Tot ;eea ;e 0ste Acum, deoarece fiecare individ este o parte a lui Tot ;eea ;e 0ste, &ntrEo anumit' m'sur' voi ave(i acela*i rol Totu*i, &ntrEo asemenea dram' religioas', personalitatea principal' este mult mai con*tient' de cunoa*terea sa interioar', mai sensibil' fa(' de abilit'(iile sale *i mult mai capabil' a le folosi, fiind e+trem de familiar' fa(' de rela(ia sa cu toat' e+isten(a ,deile de bine *i de r'u, dumnezei *i diavoli, mFntuire *i damnare, sunt doar simboluri ale valoriilor religioase mai profundeH dac' vre(i, valori cosmice care nu pot fi transpuse &n termeni fizici Aceste idei devin temele principale ale dramelor religioase, despre care am vorbit Actorii se pot Bre&ntoarceC din nou *i din nou, &n roluri diferite A*adar, &n orice dram' religioas', actorii ar fi putut de-a s' apar' pe scena istoric' din trecutul vostru, profetul de azi fiind tr'd'torul dramei trecute Totu*i, aceste entit'(i psihice sunt reale 0ste perfect adev'rat s' spune(i c' realitatea lor este alc'tuit' nu numai din miezul propriilor identit'(i, ci este de asemenea &nt'rit' de c'tre acele gFnduri *i sentimente, proiectate de c're audien(a p'mFntean' din care drama &*i are sursa ,dentificarea psihic' *i psihologic' are o mare importan(' &n acest conte+t, fiind &ntrEadev'r punctul central al tuturor acestor drame %ntrEun sens, pute(i spune c' omul se identific' cu zeii pe care el &nsu*i iEa creat Omul nu &n(elege valoarea magnific' a propriei sale inventivit'(i *i puteri creative Dac' spune(i c' zeii *i oamenii sEau creat unii pe al(ii, a-unge(i chiar mai aproape de adev'rH dar doar dac' sunte(i foarte aten(i fa(' de defini(iile voastre 4 &n ce manier' sunt diferi(i oamenii de zeiL Atributele zeilor sunt inerente &n om, fiind amplificate si activate foarte puternic Omul crede c' zeii tr'iesc ve*nic Oamenii tr'iesc ve*nic, dar au uitat acest lucru, amintinduE*i doar cum s' &i &nzestreze pe zeii lor cu aceast' putere 0vident c' aceste drame religioase istorice, aparentele pove*ti recurente ale zeilor *i oamenilor, sunt realit'(i spirituale %n spatele actorilor *i dramelor, e+ist' entit'(i mai puternice care nu simt nevoia de a -uca un rol A*adar, piesele -ucate, religiile care au trecut deEa lungul anilor 4 toate acestea sunt doar refle+ii, de*i unele a-ut'toare %n spatele cadrului binelui *i r'ului, e+ist' valori spirituale mult mai profunde <rin urmare, toate religiile, &n timp ce &ncearc' s' prind' Badev'rulC, se tem &ntrEo oarecare m'sur' de faptul c' Badev'rulC le va ocoli permanent Sinele interior l'sat singur, &n odihn' sau medita(ie, poate s' &ntrez'reasc' &n unele momente, por(iuni din aceste realit'(i interioare, care nu pot fi e+primate la un nivel fizic Aceste valori, intui(ii sau c'l'torii &n interior sunt oferite fiec'ruia, &n concordan(' cu puterea sa de &n(elegere Asadar, pove*tiile spuse despre ele, deseori vor varia De e+emplu, persona-ul principal dintrEo dram' religioas' istoric', poate s' fie sau s' nu fie con*tient, de c'ile prin care asemenea informa(ii &i sunt oferite ;u toate acestea, i se va p'rea c' &ntrEadev'r le cunoa*te, deoarece natura originii dogmei va fi e+plicat', &n termeni pe care persona-ul principal s' &i poat' &n(elege Acel ,isus istoric a *tiut cine era, *i de asemenea a *tiut c' facea parte din cele trei personalit'(i, care

1$7

alc'tuiau entitatea Mristos %ntrEo m'sur' semnificativ', el a &mp'r(it memoria cu ceilal(i doi A treia personalitate, cea care a fost de multe ori men(ionat' de mine, &nc' nu a ap'rut in realitatea voastr', de*i e+isten(a sa a fost profe(it' ca BA doua venireC Acum, aceste profe(ii au fost oferite &n termenii culturii din acel moment istoric <rin urmare, de*i cadrul a fost fi+at, distorsiunile sunt deplorabile, deoarece acest Mristos nu va veni la sfFr*itul lumii voastre, dup' cum au afirmat profe(iile 0l nu va veni pentru aEi r'spl'ti pe cei drep(i *i pentru ai trimite pe cei f'c'tori de rele, la osFnda ve*nic' 0l va declan*a o nou' dram' religioas' .a fi men(inut' o anumit' continuitate istoric' A*a cum sEa &ntFmplat *i &n trecut, &n general el nu va fi cunoscut pentru ceea ce este 2u va e+ista nici o proclama(ie glorioas', la care &ntreaga lume s' se &ncline 0l se va &ntoarce pentru a &ndrepta cre*tinismul, care va fi &n ruine &n momentul venirii sale, *i va &ntemeia un nou sistem de gFndire, atunci cFnd lumea are e+trem de mult' nevoie de el <Fn' &n acel moment, toate religiile se vor afla &ntrEo criz' sever' 0l va submina organiza(iile religioase *i nu le va uni =esa-ul s'u va fi acela al individului &n rela(ie cu Tot ;eea ;e 0ste 0l va specifica clar metodele prin care fiecare individ, poate atinge o stare de contact intim cu propria sa entitateH entitatea fiind &ntrEo oarecare m'sur' mediatorul omului cu Tot ;eea ;e 0ste <Fn' &n )75? toate acestea schimb'ri vor fi de-a realizate 0l se va na*te pFn' &n acel moment %n general, cel'lalte transform'ri vor ap'rea pe perioada unui secol, dar rezultatele se vor ar'ta cu mult &nainte de acel moment Datorit' naturii plastice a viitorului, data nu poate fi considerat' final' Totu*i, toate probabilit'(iile se &ndreapt' &n aceast' direc(ie, deoarece impulsul interior formeaz' de-a evenimentele 2ostradamus a v'zut dezintegrarea 1isericii ;atolice ca fiind sfFr*itul lumii 0l nu *iEar fi putut imagina civiliza(ia f'r' ea, prin urmare multe dintre predic(iile sale tFrzii, trebuie citite cu aceast' idee &n minte A treia personalitate a lui Mristos va fi &ntrEadev'r cunoscut' ca *i un psihic e+traordinar, deoarece el va fi acela care va &nv'(a umanitatea s' &*i foloseasc' sim(urile interioare, acestea fiind singurele care fac posibil' adev'rata spiritualitate ;'l'ii *i victimele vor schimba rolurile, &n timp ce memoriile din re&ncarnari trecute vor veni la suprafa(a con*tiin(ei <rin dezvoltarea acestor abilit'(i, caracterul sacru al vie(i, va fi intim recunoscut *i apreciat Acum, vor e+ista cFteva persoane n'scute &naintea lui Mristos, oameni care &n diverse moduri vor reaprinde a*tept'riile omului Dn asemenea om sEa n'scut de-a &n ,ndia, &ntrEo mic' provincie lFng' ;alcuta, dar munca lui va fi sim(it' la un nivel relativ local, pe toat' durata vie(ii sale O alt' persoan' se va na*te &n Africa, un om negru a c'rui munc' va fi &n principal realizat' &n ,ndonezia %n termenii vo*tri, a*tept'riile au fost pregatite cu mult timp &nainte, *i vor fi alimentate de noi profe(i, pFn' cFnd a treia personalitate a lui Mristos poate &ntrEadev'r s' apar' 0a &l va conduce pe om &n spatele simbolismului, pe care religia sEa bazat pentru atFt de multe secole 0a va scoate &n relief e+perien(a spiritual' individual', e+pansivitatea sufletului, *i &l va &nv'(a pe fiecare om, s' recunoasc' multiplele aspecte ale propriei realit'(i Al treilea persona- istoric, care sEa n'scut de-a &n termenii vo*tri, cel care face parte din &ntreaga personalitate a lui Mristos, a luat asupra sa rolul unui zelot Aceast' persoan' a avut o putere *i energie superioar', precum *i e+celente abilit'(i de organizare, dar datorit' eroriilor pe care leEa f'cut f'r' s' &*i dea seama, sE

1$1

au perpetuat cFteva distorsiuni periculoase ;ronicile privind acea perioada istoric', sunt &mpr'*tiate *i contradictorii Din punct de vedere istoric omul &n cauz' era <aul sau Saul 0l a avut sarcina de a crea o structur' ;u toate acestea, ea trebuia s' fie un cadru de idei *i nu de regulamenteH de oameni *i nu de grupuri Aici a e*uat, a*adar el se va &ntoarce &n viitorul vostru, fiind cea deEa treia personalitate de-a men(ionat' %n acest caz, nu e+ist' patru personalit'(i Acum, Saul a f'cut mari eforturi pentru a se stabili ca *i o identitate separat' De e+emplu, caracteristicile sale au fost destul de diferite fa(' de cele ale Mristosului istoric 0l a fost BconvertitC printrEo e+perien(' personal' foarte intens' 4 un fapt care trebuia s' imprime asupra sa caracteristicile personale *i nu cele organizatorice ;u toate acestea, unele fapte din via(a sa timpurie au fost atribuite lui Mristos E nu ca un om tFn'r, ci mai devreme Toate personalit'(iile au liber arbitru *i urm'resc s' &*i dep'*easc' propriile provoc'ri Acela*i lucru se aplic' *i lui Saul Totu*i, BdistorsiunileC organizatorice au fost de asemenea necesare &n conte+tul istoric 4 a*a cum evenimentele sunt &n(elese A*adar, la alt nivel aspira(iile lui Saul au fost cunoscute 0le au servit unui scop Din acest motiv el va reap'rea &nc' o dat', de data aceasta pentru a &ndep'rta acele distorisiuni 0l nu leEa creat de unul singur *i nici nu leEa introdus cu for(a asupra realit'(ii istorice Saul leEa creat pFn' &n momentul cFnd sEa v'zut for(at a admite anumite adev'ruri3 %n acea lume *i perioad' istoric', puterea p'mFntean' era necesar' pentru a (ine ideile cre*tine, separate de numeroasele alte teorii *i religii, de a le men(ine &n m-locul fac(iunilor rivale =isiunea sa era de a forma un cadru fizic ;hiar *i &n acel moment lui iEa fost fric' ca ideile s' nu fie &n'bu*ite de structura creat', dar nu a v'zut o alt' cale Atunci cFnd a treia personalitate va reap'rea &n lumea fizic', ea nu va fi vechiul <aul, ci va purta &n interiorul s'u caracteristicile tuturor celor trei personalit'(i <Fn' &n momentul e+perien(ei sale cu conversia, <aul a &ncercat s' nege a *tii cine era Din punct de vedere alegoric, el reprezenta o fac(iune r'zboinic' a sinelui, care lupta &mpotriva propriei cunoa*teri *i era orientat' &ntrEo manier' fizic' <'rea c' <aul mergea dintrEo e+trem' &n alta, fiind &mpotriva lui Mristos *i apoi cu el ;u toate acestea, vehemen(a interioar' era mereu prezent', focul interior *i recunoa*terea pe care a &ncercat atFt de mult timp s' o ascund' A lui era por(iunea care trebuia s' se confrunte cu realitatea fizic' *i manevrarea sa, a*adar aceste calit'(i erau puternice &n el %ntrEo anumit' m'sur', ele lE au sub-ugat Atunci cFnd ,isusul istoric a BmuritC, <aul trebuia s' implementeze ideile spirituale &n termeni fizici, s' le duc' mai departe @'cFnd acest lucru, el a pus bazele unei organiza(ii care va mu*amaliza ideile 0l tFn-ea dup' Mristos, a*a cum ,oan 1otez'torul la rFndul s'u tFn-ea 0i au petrecut o perioad' de timp &mpreun' ,oan *i ,isusul istoric *iEau &ndeplinit rolurile *i erau satisf'cu(i c' au facut acest lucru <aul singur a r'mas &ntrEun final nesatisf'cut, a*adar &n -urul personalit'(ii sale se va forma viitorul Mristos 0ntitatea din care fac parte aceste personalit'(i, acea entitate pe care o pute(i numi entitatea Mristos, era con*tient' de aceste probleme <ersonalit'(iile p'mFntene nu erau con*tiente de ele, de*i &n perioadele de trans' *i e+altare, mare parte dintre acestea le erau cunoscute <aul reprezenta natura militant' a omului, care trebuia s' fie luat' &n considerare, ea fiind &n conformitate cu dezvoltarea omului din acea perioad' istoric' Acea calitate militant' din om &*i va schimba complet natura, *i nu va mai fi necesar'

1$)

&n momentul cFnd urm'toarea personalitate Mristos va ap'rea A*adar, este nevoie ca <aul s' fie prezent %n urm'torul secol, datorita acestor dezvolt'ri, natura interioar' a omului se va elibera de multe constrFngeri, care au (inutEo legat' .a &ncepe o nou' era 4 nu un rai pe <'mFnt, ci o lume mai s'n'toas' *i mai corect', &n care omul este mult mai con*tient de rela(ia sa cu planeta *i de independen(a sa fa(' de timp .reau s' clarific anumite aspecte B2oua religieC care va urma celei deEa doua veniri nu va fi cre*tin' &n termenii vo*tri, de*i a treia personalitate a lui Mristos o va ini(ia Aceast' personalitate va apela la Mristosul istoric, va fi con*tient' de rela(ia sa cu acea personalitateH dar &n interiorul s'u, cele trei personalit'(i vor forma o entitate psihic' nou', o structur' psihologic' diferit' %n timp ce se va produce aceast' transformare, ea va ini(ia de asemenea o schimbare la nivel de individ, odat' ce abilit'(iile interioare ale omului, sunt acceptate *i dezvoltate Rezultatele vor conduce spre un tip diferit de e+isten(' =ulte dintre problemele voastre actuale, provin din ignoran(a spiritual' 2ici un om nu se va mai uita de sus &nspre individul dintrEo alt' ras', atunci cFnd va recunoa*te faptul c' propria sa e+perien(', de asemenea include aceea*i apartenen(' 2ici un gen sau un rol dintrEo societate nu va fi considerat a fi mai bun decFt altul, atunci cFnd fiecare individ este con*tient de e+perien(a sa *i de nenum'ratele roluri avute &n diferitele nivele ale societ'(ii O con*tiin(' deschis' *i nesfFr*it', va sim(i cone+iunile sale cu toate cel'lalte fiin(e vii ;ontinuitatea con*tiin(ei va deveni vizibil' ;a *i o consecin(', structurile sociale *i guvernamentale se vor schimba, &ntrucFt ele sunt formate &n -urul convingerilor voastre din prezent <ersonalitatea uman' va ob(ine beneficii care acum par de neimaginat O con*tiin(' deschis' v' conduce spre o libertate mult mai mare %nc' de la na*tere, copiii vor fi &nv'(a(i c' identitatea fundamental' nu este dependent' de corp, *i c' timpul a*a cum &l cunoa*te(i, este o iluzie ;opilul va fi con*tient de multe dintre e+perien(ele sale trecute *i va fi capabil a se identifica cu b'rbatul sau femeia b'trFn', care &n termenii vostrii va devenii =ulte dintre lec(iile Bcare vin odat' cu vFrstaC vor fi disponibile tinerilor, iar cei b'trFni nu &*i vor pierde elasticitatea spiritual' din tinere(ea lor Acest lucru este important Totusi, pentru ceva timp *i din motive practice, &ncarn'rile viitoare &nc' nu vor fi accesibile %n timp ce se desf'*oar' aceste schimb'ri, vor fi activate noi zone din interiorul creierului, pentru ca voi s' le folosi(i &ntrEo manier' fizic' Din punct de vedere fizic, vor fi posibile cartografieri ale creierului, &n care memoriile din vie(ile trecute vor fi disponibile Toate aceste transform'ri sunt schimb'ri spirituale, &n care sensul religiei va sc'pa limit'rilor impuse de anumite sisteme de organizare, devenind o parte vie din e+isten(a fiec'rui individH sisteme &n care structurile psihice mai degrab' decFt cele fizice, formeaz' temelia civiliza(iei voastre 0+perien(a omului va fi atFt de e+pansiv', &ncFt i se va p'rea c' speciile vor fi transformate &n altele 2u &nseamn' c' nu vor fi probleme, ci doar c' omul va avea resurse mult mai mari &n comanda sa De asemenea, o astfel de transformare presupune o structur' social', mai bogat' *i mult mai divers' 1'rba(ii *i femeile vor rela(iona cu semenii lor nu numai prin prisma persoanelor care sunt &n prezent, ci *i ca persoanele din alte e+isten(e re&ncarna(ionale Rela(iile dintre membrii familiei vor fi probabil cele mai schimbate .a e+ista mult mai spa(iu pentru interac(iuni emo(ionale &n cadrul familiei, care sunt acum imposibile =intea con*tient' va fi mult mai sensibil' fa(' de materialul incon*tient

1$9

,nclud aceste informa(ii &n capitolul despre religie, deoarece este important s' &n(elege(i faptul c' ignoran(a spiritual', este temelia multora dintre problemele voastre, *i c' &ntrEadev'r singurele limit'ri sunt cele spirituale Transformarea men(ionat' mai devreme, care va fi declan*at' de c'tre cea deEa treia personalitate, va avea o asemenea vigoare *i putere, &ncFt va provoca &n omenire, trezirea acelora*i calit'(i, ce se afl' &ncorporate &n ea ;alit'(iile au fost tot timpul prezente 0le vor str'punge &ntrEun final camufla-ul percep(iei fizice, amplificFnd acea percep(ie Omenirii &i lipse*te o asemenea concentrare A treia personalitate va reprezenta acea concentrare %ntFmpl'tor, &n acea dram' nu va e+ista nici o crucificare <ersonalitatea Mristos va fi &ntrEadev'r multidimensional' *i con*tient' de re&ncarn'rile sale 0a nu va reprezenta doar un singur se+, culoare sau ras' Acea personalitate va ie*i &n afara conceptelor p'mFntene privind personalitatea, eliberFndEo de limit'ri %n func(ie de dorintele sale, ea va avea capacitatea de a ar'ta aceste efecte diverse .or fi multe persoane c'rora le va fi fric' s' accepte natura propriei realit'(i, sau s' le fie ar'tate dimensiunile adev'ratei identit'(i Din mai multe motive care au fost men(ionate de Ruburt, nu vreau s' dau mai multe informa(ii privind numele care va fi folosit sau locul de na*tere <rea mul(i ar fi tenta(i s' sar' prematur c'tre acea imagine 0venimentele nu sunt predestinate %n sistemul vostru de probabilit'(i, cadrul pentru aceast' apari(ie a fost de-a fi+at Apari(ia celei deEa treia personalit'(i va influen(a &n mod direct drama originar' a lui Mristos, a*a cum este ea &n prezent cunoscut' 0+ist' *i trebuie s' e+iste interac(iuni &ntre ele Dramele religioase e+terioare sunt bine&n(eles reprezent'ri imperfecte, ale realit'(ii spirituale interioare, aflate mereu &n mi*care Diferitele persona-e, zeii *i profe(ii din istoria religioas' 4 toti ace*tia absorb proiec(iile interioare de la nivel colectiv, &ndreptate &n e+terior de c'tre cei care locuiesc &ntrEo anumit' perioad' temporal' Asemenea drame religioase concentreaz', direc(ioneaz' *i clarific' aspectele realit'(ii interioare, care trebuie s' fie reprezentate la un nivel fizic Acestea nu apar numai &n cadrul propriului sistem =ulte sunt de asemenea proiectate &n alte sisteme ale realit'(ii Religia &n sine va reprezenta tot timpul fa(ada e+terioar' a unei realit'(i interioare 2umai e+isten(a spiritual' fundamental' ofer' un sens celei fizice %n cei mai reali termeni, religia ar trebui s' includ' toate stradaniile omului direc(ionate &n c'utarea naturii sensului *i a adev'rului Spiritualitatea nu poate fi o activitate sau caracteristic' izolat' *i specializat' Dramele religioase e+terioare sunt importante *i valoroase, numai &n m'sura &n care reflect' &n mod fidel natura e+perien(ei spirituale interioare, private %n m'sura &n care un om simte c' religia sa e+prim' asemenea e+perien(e interioare, el o va considera valid' ;u toate acestea, ma-oritatea religiilor &n sine, stabilesc anumite grupuri de e+perien(e ca fiind permisibile, &n timp ce le neag' pe altele 0le se limiteaz', aplicFnd principiile caracterului sacru al vie(ii numai propriei voastre specii *i deseori unor grupuri foarte restrFnse din interiorul ei O asemenea biseric' nu va fi capabil' s' e+prime e+perien(a interioar' a tuturor indiviziilor Doar la un nivel superficial, ea se poate g'si &n pozi(ia din care s' poat' mic*ora e+perien(a interioar' a membrilor s'i 4 astfel &ncFt biserica doar va avea impresia c' poate face acest lucru 0+perien(ele interzise vor fi pur *i simplu e+primate la un nivel incon*tient, aducFnd putere *i vitalitate, ridicFnduEse la

1$6

suprafa(a con*tiin(ei pentru a forma o proiec(ie contrar', care la rFndul ei va forma noi drame religioase e+terioare Dramele &n sine e+prim' anumite realit'(i interioare *i servesc ca *i semne, pentru cei care nu au &ncredere &n e+perien(a direct' cu sinele interior 0i vor considera simbolurile ca fiind realitate ;Fnd descoper' c' nu este a*a, se vor sim(i tr'da(i Mristos a vorbit &n termeni de tat' *i fiu deoarece, &n acea perioad' istoric', aceasta era metoda folosit' 4 povestea fiind spus' pentru a e+plica rela(ia dintre sinele interior *i individul aflat fizic &n via(' 2ici o nou' religie nu uime*te cu adev'rat pe cineva, deoarece drama a fost de-a -ucat' la un nivel subiectiv 1ine&n(eles, ceea ce am spus pFn' acum se aplic' atFt de mult lui 1udha pe cFt este valabil pentru Mristos3 Deoarece ambii *iEau acceptat proiec(iile interioare *i au &ncercat ulterior s' le reprezinte &ntrEo manier' fizic' ;u toate acestea, ei au fost mai mult decFt suma acestor proiec(ii Acest lucru ar trebui de asemenea s' fie &n(eles =ahomedanismul sEa dovedit a fi inadecvat %n acest caz, proiec(iile au avut deseori o natur' violent' ,ubirea *i rela(iile de familie erau secundare, fa(' de ceea ce &ntrE adev'r echivala cu botezul *i comuniunea prin violen(' *i sFnge %n aceste drame religioase e+terioare, 0vreii au -ucat un rol ciudat ,deea lor cu privire la un singur Dumnezeu nu era nou' =ulte religii vechi, au p'strat credin(a &ntrEun Dumnezeu care se afla deasupra tuturor Totu*i, acest Dumnezeu a fost unul mult mai blFnd decFt cel urmat de evrei =ulte triburi aveau o credin(' destul de nedistorsionat' &n Spiritul interior, cel care str'bate fiecare lucru viu Deseori ei se refereau la, s' zicem Dumnezeul din copac sau spiritul din floare Dar ei acceptau de asemenea realitatea unui spirit cuprinz'tor, din care aceste spirite mai mici erau doar o mic' parte Toate se &mbinau armonios &mpreun' 0vreii *iEau imaginat un zeu care supraveghea, un zeu mFnios, -ust *i uneori crudH *i multe secte au negat ideea care sus(inea c' *i alte fiin(e vii, &n afar' de om, de(in spirite interioare .echiile credin(e ofereau o imagine mult mai precis' a realit'(ii interioare, &n care omul, observFnd natura, a l'satEo s' vorbeasc' *i s' &*i dezv'luie secretele Ueul evreilor a reprezentat o proiec(ie care avea o alt' natur' Omul devenea din ce &n ce mai con*tient de egoEul s'u, de sim(ul puterii sale asupra naturii, astfel &ncFt multe dintre miracolele de mai tFrziu, sunt prezentate &ntrEo asemenea lumin', &ncFt natura este for(at' a se comporta &ntrEun mod diferit decFt cel obi*nuit Dumnezeu devine aliatul omului &mpotriva naturii Ueul timpuriu al evreilor a devenit un simbol al egoEului uman l'sat liber Dumnezeu sEa comportat e+act cum ar fi f'cutEo un copil &nfuriat, dac' ar fi avut acele puteri, trimi(Fnd fulger, tunet *i foc &mpotriva du*manilor s'i *i distrugFnduEi A*adar, egoEul omului care ie*ea la suprafa(' a adus probleme *i provoc'ri, atFt la un nivel emo(ional cFt *i la un nivel psihologic A crescut sim(ul separa(iei fa(' de natur' 2atura a devenit o unealt', pentru a fi folosit' &mpotriva altor oameni ;hiar si &nainte de apari(ia zeului 0vreu, aceste tendin(e erau evidente %n multe religii tribale din antichitate, uitate &n prezent, se apela la zei pentru a &ntoarce natura &mpotriva du*manilor Totu*i, &naintea acestei perioade, omul sim(ea c' f'cea parte din natur' si c' nu era separat de ea 2atura era considerat' a fi o ane+' a e+isten(ei sale, a*a cum el se sim(ea o ane+' a realit'(ii sale mai ample Dn om nu poate folosi natura ca *i o arm' &mpotriva altei persoane %n acele timpuri oamenii vorbeau *i aveau &ncredere &n spiritele p's'rilor, copacilor *i p'ian-enilor, *tiind c' &n realitatea interioar', natura acestor comunic'ri era cunoscut' *i &n(eleas' %ntrucFt &n acele vremuri ciclurile con*tiin(ei erau &n(elese, moartea nu era atFt de temut' pe cFt este acum

1$?

%ntrEun fel, omul a dorit s' ias' din sine, &n afara cadrelor &n care &*i avea e+isten(a sa psihologic', a dorit s' &ncerce noi provoc'ri, s' mearg' dintrEo stare a con*tiin(ei &n alta 0l vroia s' studieze procesele propriei con*tiin(e %ntrEun fel, aceasta &nsemna o separa(ie imens' fa(' de spontaneitatea interioar', cea care &i asigura atFt pacea cFt *i securitatea <e de alt' parte, ea oferea o nou' creativitate %n acel moment Dumnezeul din interior a devenit Dumnezeul din e+terior Omul a &ncercat s' formeze un nou t'rFm *i s' ob(in' un tip diferit de aten(ie *i concentrare ;on*tiin(a lui sEa &ndreptat cu un pas &n afar' <entru a realiza acest lucru, el sEa concentrat din ce &n ce mai pu(in asupra realit'(ii l'untrice, *i prin urmare a perceput realitatea interioar', numai &n timp ce era proiectat' &n e+terior, &n lumea fizic' %nainte, mediul era creat f'r' efort *i perceput de catre om *i toate cel'lalte fiin(e vii, care cuno*teau natura unit'(ii lor interioare <entru a &ncepe aceast' nou' aventur', era necesar a sus(ine c' acea unitate l'untric' nu e+ista Altfel, noul tip de con*tiin(' ar fi mers mereu &napoi la origine pentru securitate *i comfort A*adar, p'rea c' toate podurile trebuie distruse, de*i bine&n(eles totul era doar un -ocH deoarece realitatea interioar' va e+ista &ntotdeuna 2oul tip de con*tiin(' trebuia ca pur *i simplu s' se uite &n alt' direc(ie, pentru ca &n primele faze s' men(in' o focalizare independent' .orbesc aici &n termeni mai mult sau mai pu(in istorici Trebuie s' &n(elege(i c' procesul nu are nimic de a face cu timpul Acest tip specific de aventur' &n con*tiin(', a mai ap'rut &nainte *i &n termenii vostrii, va ap'rea din nou %n orice caz, percep(ia universului e+terior sEa schimbat, p'rFnd a fi str'in' *i separat' de individul care &l percepe A*adar, Dumnezeu a devenit o idee proiectat' &n afar', independent' de individ *i desp'r(it' de natur' 0l a devenit refle+ia apari(iei egoEului omului, &n toat' splendoarea, s'lb'ticia, puterea *i dorin(a sa de perfec(iune Aventura era una puternic creativ' *i &n ciuda evidentelor dezavanta-e, reprezenta o Bevolu(ieC a con*tiin(ei care &mbog'(ea e+perien(a subiectiv' a omului *i &ntrEadev'r ad'uga dimensiunilor realit'(ii Totu*i, pentru a fi mai eficient organizate, e+perien(ele interioare *i e+terioare trebuiau s' apar' ca evenimente separate, deconectate de individ Din punct de vedere istoric, tr's'turile Dumnezeului sEau schimbat, a*a cum egoEul omului sEa schimbat ;u toate acestea, tr's'turile egoEului au fost sus(inute de puternice schimb'ri interioare <roiec(ia originar' a caracteristicilor interioare spre e+terior, &nspre formarea egoEului, poate fi comparat' cu na*terea unui numar infinit de stele 4 un eveniment cu consecin(e nem'rginite, care &*i au sursa la un nivel subiectiv *i &ntrEo realitate interioar' A*adar, egoEul, n'scFnduEse &n interior, trebuie tot timpul s' &*i afirme independen(a *i &n acela*i timp s' &*i men(in' perpetua certitudine a originii sale 0goEul se temea pentru pozi(ia sa, fiind &nsp'imFntat c' se va dizolva &napoi &n sinele interior din care a venit Totu*i, datorit' apari(iei sale, el iEa oferit sinelui interior un nou tip de feedbacK, o perspectiv' diferit' asupra propriei e+istenteH *i prin aceasta, sinele interior a fost capabil a &ntrez'ri posibilit'(i de dezvoltare, fa(' de care nu era con*tient mai &nainte %n termenii vo*tri, pFn' &n perioada lui Mristos, egoEul a fost &ndea-uns de sigur de pozi(ia sa, astfel &ncFt imaginea proiectat' de individ asupra lui Dumnezeu, a &nceput s' se schimbe Sinele interior este &ntrEo stare de cre*tere continu' A*adar, por(iunea interioar' din fiecare om, a proiectat &n e+terior aceast' cunoa*tere 2evoile

1$$

psihologice *i spirituale ale speciilor, au necesitat schimb'ri interioare *i e+terioare, acestea fiind profund semnificative Tr's'turile de compasiune *i &n(elegere, care au fost &ngropate &n interiorul sinelui, au putut ie*i acum la suprafa(' 0le sEau ridicat nu numai la un nivel individual ci *i la un nivel colectiv, ad'ugFnd un nou imbold *i oferind o direc(ie natural' Bnou'C 4 &ncepFnd s' adune &mpreun' toate por(iunile sinelui, a*a cum ele se cunosc pe sine A*adar, conceptul de Dumnezeu a &nceput s' se schimbe &n timp ce egoEul a a-uns s' se priveasc' a fi independent fa(' de realitatea interioar'H a*adar drama a trebuit s' se desf'*oare &n acest cadru =ahomedanismul a fost atFt de violent, deoarece &n esen(', cre*tinismul era atFt de blFnd ;eEi drept, *i crestinismul era p'truns de violen(' iar mahomedanismul de iubire Dar, &n timp ce psihicul a trecut prin dezvolt'rile sale *i sEa luptat cu sine, negFnd anumite caracteristici *i accentuFnduEle pe altele, &n mod similar dramele religioase e+terioare au reprezentat *i urmat acele aspira(ii, lupte *i c'utari interioare Tot acest material oferit trebuie s' fie apreciat datorit' faptului c', sub toate aceste dezvolt'ri, e+ist' aspecte eterne *i caracteristici creative, ce apar(in unei for(e care este atFt incontestabil' cFt *i intim' ;u alte cuvinte, Tot ;eea ;e 0ste reprezint' realitatea din care to(i dintre noi (F*nim <rin natura sa, Tot ;eea ;e 0ste transcende toate dimensiunile materializ'rii, con*tiin(ei sau realit'(ii, fiind &n acela*i timp o parte din fiecare %n spatele tuturor fe(elor e+ist' o singur' fa(', *i totu*i nu &nseamn' c' fa(a fiec'rui om nu este a sa Drama religioas' care se va manifesta &n viitor, cea despre care am vorbit, reprezint' &nc' un stadiu intermediar, atFt &n cadrul dramelor e+terne cFt *i &n cele interneH o drama &n care egoEul ce iese la suprafa(', devine con*tient de o por(iune semnificativ' din mo*tenirea sa %n timp ce &*i men(ine propriul statut, el va fi capabil s' de(in' o mult mai bun' legatur', cu celalalte por(iuni ale personalit'(iiH *i de asemenea s' &i ofere sinelui interior, oportunit'(i de dezvoltare, pe care aceast' por(iune a personalit'(ii, nu leEar putea ob(ine pe cont propriu A*adar, c'l'toriile zeilor reprezint' c'l'toriile con*tiin(ei omului, proiectate &n e+terior ;u toate acestea, Tot ;eea ;e 0ste, se afl' &n interiorul fiec'rei aventuri de o asemenea natur' ;on*tiin(a *i realitatea sa se afl' atFt &n interiorul fiec'rui om, cFt *i &n interiorul zeilor pe care iEa creat 1ine&n(eles, zeii a-ung s' aib' o realitate psihic' 2u vreau s' afirm c' ei nu sunt reali, ci doar s' definesc &ntrEo oarecare m'sur', natura propriei lor realit'(i 0ste oarecum corect s' spune(i3 C@i(i aten(i ce zei v' alege(i, deoarece v' ve(i acorda spri-in unul altuiaC O asemenea alian(' genereaz' anumite cFmpuri de atrac(ie Dn om care se ata*eaz' de unul dintre ace*ti zei, &n mod necesar se ata*eaz' de propriile sale proiec(ii %n termenii vo*trii, unii zei sunt creativi *i al(ii distructivi, de*i cei din urm' sunt rareori recunoscu(i ca fiind a*a ;onceptul deschis privind natura lui Tot ;eea ;e 0ste, v' elibereaz' &ntrEo mare m'sur' de propriile proiec(ii *i v' permite s' ave(i un contact mult mai valid, cu spiritul care se afl' &n spatele realit'(ii pe care o cunoa*te(i %n acest capitol a* dori de asemenea s' men(ionez alte cFteva aspecte pertinente Dnele pove*ti antice care au fost spuse deEa lungul secolelor, vorbesc despre diver*i zei *i demoni, care vorba vine p'zesc por(iile, por(i ce v' conduc spre alte nivele ale realit'(ii *i stadii ale con*tiin(ei 2ivelele astrale sunt cu acurate(e precizate, numerotate *i categorizate

1$5

0+ist' teste care trebuie trecute &nainte de intrare 0+ist' ritualuri care trebuie e+ecutate Acum, toate aceste reprezent'ri sunt foarte distorsionate Orice &ncercare de a e+prima atFt de riguros *i precis realitatea interioar', este menit' a fi zadarnic', foarte am'gitoare *i &n termenii vo*trii uneori periculoas'H deoarece voi v' crea(i propria realitate *i o tr'i(i conform convingerilor pe care le de(ine(i A*adar, fi(i aten(i fa(' de convingerile pe care le accepta(i L'sa(iEm' s' profit de acest moment pentru a afirma &nc' o dat' c' nu e+ist' diavoli *i demoni, &n afara celor pe care &i crea(i prin propriile voastre convingeri A*a cum a fost men(ionat mai devreme, efectele binelui *i ale r'ului sunt &n esen(' ni*te iluzii %n termenii vo*trii, toate actele, indiferent de natura lor aparent', fac parte dintrE un bine mai amplu 2u vreau s' spun c' un scop bun -ustific' ceea ce voi percepe(i a fi un mi-loc negativ De vreme ce &nc' accepta(i efectele binelui *i ale r'ului, a(i putea foarte bine s' alege(i binele Afirm acest lucru pe cFt de simplu posibil ;u toate acestea, e+ist' implica(ii profunde care se afl' &n spatele cuvintelor mele ;ontrariile au validitate doar &n sistemul vostru de realitate 0le fac parte din a+iomele voastre fundamentale, prin urmare trebuie s' v' confrunta(i cu ele ;ontrariile reprezint' armonii adFnci pe care nu le &n(elege(i .iziunea voastr' cu privire la bine *i r'u, este &n mare parte rezultatul unui model al con*tiin(ei, pe care lEa(i adoptat &n prezent .oi nu percepe(i &ntregul ci doar por(iuni din el =intea con*tient' se focalizeaz' asemenea unei lumini rapide, limitat' dar intens', percepFnd dintrEun cFmp dat de realitate, doar anumi(i BstimuliC Apoi, ea pune ace*ti stimuli &mpreun', formFnd leg'turi de afinitate =intea con*tient' nu va percepe acele elemente, pe care nu le accept' ca *i o por(iune valid' din realitatea sa 0fectele contrariilor apar dintrEo lips' a percep(iei De vreme ce trebuie s' opera(i &n lume, a*a cum o percepe(i &n acest moment, atunci contrariile vor p'rea a fi condi(ii ale e+isten(ei 0+ist' un motiv specific pentru care au fost izolate aceste elemente .oi a(i fost &nv'(a(i *i &i &nv'(a(i pe al(ii, cum s' manipuleze energia *i s' devin' cocreatori con*tien(i, &mpreun' cu Tot ;eea ;e 0steH a*adar, unul dintre Bstadiile dezvolt'riiC sau a procesului de &nv'(are, presupune confruntarea cu aspectele contrare, care par a avea o e+isten(' obiectiv' %n termenii vo*trii, ideile de bine *i de r'u v' vor a-uta s' recunoa*te(i caracterul sacru al e+isten(ei *i responsabilitatea con*tiin(ei De asemenea, ideea de contrarii este o linie de ghida- pentru egoEul care se dezvolt' Sinele interior cunoa*te destul de bine unitatea care e+ist' &n interiorul crea(iei %n orice perioad' istoric' dat', o dram' religioas' poate s' apar' &ntrEun final ca *i o reprezentare e+terioar', e+istFnd de asemenea multe drame minore, Bproiec(iiC care nu se desf'*oar' complet 1ine&n(eles, acestea reprezint' evenimente probabile Oricare dintre ele, ar putea &nlocui drama e+terioar' din prezent %n timpul lui Mristos e+istau mai multe asemenea evenimente, deoarece un num'r mai mare de personalit'(i, au sim(it for(a realit'(ii interioare *i au reac(ionat fa(' de ea ;u alte cuvinte, au e+istat Mristo*i probabili care tr'iau &n acea perioad' istoric' Din diverse motive pe care nu le voi discuta aici, aceste proiec(ii nu au reflectat suficient de fidel, evenimentele interioare %n orice caz, au e+istat cF(iva zeci de oameni &n aceea*i zon', prezen(i fizic, care au r'spuns climatului psihologic interior *i au sim(it asupra lor atrac(ia *i responsabilitatea eroului religios Dnii dintre ace*ti oameni au fost prea &nchista(i, prea prin*i &n suferin(a *i fervoarea perioadei, pentru a se ridica suficient deasupra ei ;ulturile din acea perioad' istoric', sEau folosit de ei ;ei care au sim(it chemarea religioas', nu au putut

1$!

utiliza diversele culturi ca *i o ramp' de lansare pentru noile idei %n schimb, sEau pierdut &n istoria acelor timpuri Dnele persona-e au dus mai departe acela*i model urmat de Mristos, au realizat acte *i vindec'ri psihice, au avut grupuri de adep(i, dar cu toate acestea nu erau capabili a men(ine acea puternic' concentrare sau aten(ie psihic' necesar' A*a numitul Lord al Drept'(ii a fost o asemenea persoan', dar natura sa prea zeloas' lEa tras &napoi Rigiditatea sa iEa &mpiedicat spontaneitatea, necesar' oric'rei m're(e eliber'ri religioase %n schimb, a c'zut &n capcana provincialismului Dac' *iEar fi &ndeplinit rolul, lEar fi putut a-uta foarte mult pe <aul 0l era o personalitate probabil' din fragmentul <aul a entit'(ii Mristos Ace*ti oameni au &n(eles la un nivel intim, rolul lor &n aceast' dram' *i de asemenea pozi(ia lor, &n interiorul lui Tot ;eea ;e 0ste 0i erau e+trem de profetici *i telepatici, predispu*i viziunilor *i auzului de voci %n visele lor se aflau &n contact La un nivel con*tient, <aul *iEa amintit multe dintre aceste vise, pFn' cFnd sEa sim(it urm'rit de Mristos <aul iEa persecutat pe cre*tini datorit' unei serii de vise recurente 0l sim(ea c' Mristos era un fel de diavol, care &l urm'rea &n somnul s'u Totu*i, la un nivel incon*tient el cunoa*tea semnifica(ia viselor sale *i bine&n(eles BconvertireaC sa era doar un eveniment fizic, o consecin(' a unei e+perien(e interioare ,oan 1otezatorul, Mristos *i <aul sEau aflat &n leg'tur' &n starea de vis, *i ,oan era suficient de con*tient de e+isten(a lui Mristos, &nainte ca el s' se nasc' Datorit' &ndatoririlor sale specifice, <aul avea nevoie de cea mai viguroas' putere a egoEului Din acest motiv, el era mult mai pu(in con*tient de rolul s'u 1ine&n(eles, cunoa*terea interioar' a e+plodat &n e+perien(a fizic' a conversiei

1$#

;apitolul )1 Un r,(as <un +i o introducere: Aspecte ale personalit,ii (ultidi(ensionale pri/ite prin propria (ea experien,

%n timpul istoric a lui Mristos eu am fost un om numit =illenius *i am locuit &n Roma %n acea via(', principala mea ocupa(ie era cea de negustor, dar &n acela*i timp eram un individ foarte curios, astfel &ncFt c'l'toriile mele miEau oferit acces la diferite grupuri de oameni @izic, eram mic *i &ndesat, deloc un patrician &n &nf'(i*are *i oarecum dezordonat &n &mbr'c'minte Aveam un soi de tutun pe care &l fumam printrEun tip specific de pai %l foloseam constant, deseori v'rsFnd pu(in pe hainele mele ;asa mea era situat' &n cea mai aglomerat' zon', &n partea de nordEvest a ora*ului, chiar lFng' ceea ce a(i numi a fi centrul ora*ului <rintre produsele mele, vindeam clopo(ei pentru m'gari Acesta poate c' nu pare a fi un produs atFt de important *i totu*i, familile fermierilor din afara Romei &l considerau foarte util @iecare avea un sunet specific, astfel &ncFt o familie putea recunoa*te dup' sunetul clopo(elului, propriul lor m'gar, dintre nenum'ra(i m'gari similari ='garii erau de asemenea folosi(i &n multe afaceri din Roma, &n special &n ocupa(iile de baz' ca *i purt'tori de greut'(i 2um'rul de clopo(ei, frecven(a lor particular', chiar *i culorile, toate aveau semnifica(ie A*adar, &n agita(ia ora*ului clopo(eii puteau fi recunoscu(i de c'tre s'raci *i de c'tre sclavii care a*teptau s' cumpere produse 4 deseori mFnc'ruri vechi din c'ru(e supra&nc'rcate De*i clopo(eii erau doar o mic' parte din afaceriile mele, care &n mare parte acopereau vFnzarea de haine *i vopsele, ei mEau fascinat Datorit' interesului meu pentru ei, am &ntreprins mult mai multe c'l'torii &n provincie, decFt orice om prudent ar fi f'cutEo ;lopo(eii au devenit hobb/Eul meu ;uriozitatea mea mEa &mpins s' c'l'toresc pentru a descoperi tipuri diferite de clopo(ei, *i mEa pus &n contact cu mul(i oameni, pe care altfel nu iEa* fi &ntFlnit De*i nu am fost un om &nv'(at, eram perspicace *i iute la minte Am descoperit c' anumi(i clopo(ei speciali erau folosi(i de diverse secte de evrei, atFt &n Roma cFt *i &n afara ei De*i eram roman *i un cet'(ean, cet'(enia mea nu &nsemna mare lucru, &n afar' de faptul c' &mi asigura o minim' protec(ie, &n timp ce &mi desf'*uram treburile zilniceH *i &n afaceriile mele, am &ntFlnit atF(ia evrei pe cFt am &ntFlnit cet'(eni romani 2u eram cu mult peste ei din punct de vedere social %n acea perioad' romanii nu aveau o idee clar', privind num'rul de evrei din Roma %i num'rau pe ghicite ;lopo(eii de pe m'garii care apar(ineau zelo(ilor, aveau asupra lor simbolul unui ochi 0i au venit &n secret &n ora*, pe cFt posibil ascunzFnduE se fa(' de al(i evrei, cFt *i fa(' de romani 0i erau buni negustori *i deseori mEau f'cut s' pierd mai mult decFt meritam Am auzit despre Lordul Drept'(ii de la un v'r deEal lui numit Sheraba, care a fost, pe cFt de clar miEam putut da seama &n acel moment, un asasin BsacruC 0ra beat

157

&n noaptea &n care am vorbit cu el, &ntrEun staul urFt mirositor din afara ,erusalimului 0l era cel care miEa povestit despre simbolul ochiului =iEa spus de asemenea c' un om numit Mristos a fost r'pit de 0sseneni 2u lEam crezut %n acel moment nu *tiam cine era Mristos <e vremea cFnd Mristos a tr'it, e+isten(a lui era cunoscut' de foarte pu(ine persoane ;a s' o spun cFt mai direct 8*i cu umor: *tiam c' mingea era la cineva, dar nu eram sigur la cine %n st'rile de vis situa(ia a devenit &ntrEun final cunoscut', mie *i multor oameni %n general vorbind, cre*tinii nu doreau converti(i romani =ai tFrziu am devenit unul dintre ace*tia, dar datorit' na(ionalit'(ii mele, ei nu au avut niciodat' &ncredere &n mine <artea mea din acea dram' a fost pur *i simplu de a m' familiariza cu fondarea sa fizic'H s' fiu un participant, de*i mic, &n aceea er' =ult mai tFrziu &n termenii vo*trii, am a-uns sa fiu un preot minor &n secolul trei, &ntFlninduEi din nou pe cei pe care iEam cunoscut 4 *i dac' &mi ve(i ierta umorul, am fost &nc' o dat' familiarizat cu sunetul clopo(eilor Scopul meu nu este s' intru prea mult &n detalile e+isten(elor mele trecute, ci s' le folosesc pentru a clarifica anumite aspecte %n primul rFnd, am fost de multe ori atFt b'rbat cFt *i femeie, avFnd diverse ocupa(ii, dar mereu am p'strat ideea de a &nv'(a, astfel &ncFt s' pot preda A*adar, am avut un fundament solid &n e+isten(a fizic', acesta fiind o premis' pentru BmuncaC mea actual' 2u am -ucat rolul oric'rei personalit'(i istorice importante, ci am e+perimentat detalile simple *i intime ale vie(ii obi*nuite, lupta normal' pentru &mplinirea valorii *i nevoia de iubire Am &nv'(at dorin(a teribil' a tat'lui pentru fiu, fiului pentru tat', so(ului pentru so(ie, so(iei pentru so( *i mEam sim(it aruncat &n detalile intime ale rela(iilor umane %nainte de ideea voastr' cu privire la istorie, am fost un lumanian *i mai tFrziu, mEam n'scut &n Atlantida @olosind referin(ele voastre istorice, mEam re&ntors &n timpul oamenilor din pe*teri, lucrFnd ca *i un .orbitor Acum, indiferent de ocupa(ia mea fizic', am fost tot timpul un .orbitor Am fost un negustor de mirodenii &n Danemarca, unde iEam cunoscut pe Ruburt *i Joseph %n cFteva vie(i am fost negru 4 o dat' &n ceea ce acum este 0tiopia *i alt' dat' &n Turcia .ie(ile mele de c'lug'r au fost definite de e+perien(ele mele ca *i preot, *i &n unele din acestea am fost o victim' a inchizi(iei spaniole 0+perien(ele mele ca *i femeie au variat de la acea a unei simple celibatare olandeze, la cea de curtezan' &n timpul lui David 8cel biblic:, pFn' la cFteva e+isten(e ca o mam' modest' cu copii Acum, cFnd am &nceput s' &l contactez pe Ruburt *i Joseph, am f'cutEo prin prisma numeroaselor vie(i din trecut %n mod special Ruburt nu a acceptat re&ncarnarea, iar ideea atFtor multiple e+perien(e de via(', i se p'rea a fi foarte scandaloas' <erioadele, numele *i datele nu sunt atFt de importante precum sunt e+perien(ele, *i ele sunt prea numeroase pentru a fi enumerate aici Totu*i, la un moment dat m' voi ocupa ca acestea s' fie f'cute disponibile Dnele au fost oferite &n sesiunile de clas' ale lui Ruburt, *i altele, de*i pu(ine, au ap'rut &n =aterialul Seth %ntrEo carte despre re&ncarnare sper ca fiecare dintre precedentele personalit'(i, s' vorbeasc' pentru ele &nsu*i, deoarece ar trebui s' &*i spun' &ntreaga lor poveste A*adar, ar trebui s' &n(elege(i c' aceste personalit'(i &nc' e+ist' *i sunt independente de mine De*i ceea ce sunt a p'rut odat' a fi con(inut &n interiorul acestor personalit'(i, eu am fost doar sursa lor %n termenii vo*tri, eu &mi pot reaminti cine am fostH *i totu*i, &n termeni mai amplii, aceste personalit'(i ar trebui s' &*i spun' propria poveste

151

<oate c' ve(i vedea o analogie aici, dac' compara(i situa(ia cu o regresie hipnotic' Aceste personalit'(i nu sunt &nchise &n interiorul a ceea ce sunt eu 0le au progresat &n propria lor manier' .aliditatea lor nu este negat' ;onform viziunii mele, ele coe+ist' cu e+isten(a mea, dar &n alt nivel al realit'(ii %n cFteva vie(i am fost con*tient fa(' de Be+isten(ele trecuteC Odat', ca *i un c'lugar, mEam g'sit copiind un manuscris pe care eu &nsumi lEam scris, &ntrEo alt' via(' Deseori miEa pl'cut s' fiu gras De dou' ori am murit de foame %ntotdeuna miEam considerat mor(iile profund educa(ionale 4 &n termenii vostrii, acest lucru &ntFmplFnduEse dup' ce am murit %ntre vie(i e+ist' &ntotdeuna o lec(ie de &nv'(at, aceea de a urm'ri gFndurile *i evenimentele Bcare au condus la un anumit decesC 2ici una din mor(iile mele nu mEa surprins %n timpul procesului, am sim(it inevitabilitatea, recunoa*terea, chiar *i un sim( al familiarit'(ii3 B1ine&n(eles c' aceast' moarte specific' este a mea *i nu a altei persoaneC Apoi, am acceptat chiar *i cele mai bizare consecin(e, aproape e+perimentFnd un sim( al perfec(iunii .ia(a nu putea fi terminat' adecvat f'r' moarte 0+ist' un mare sim( al umilin(ei *i totu*i un mare sim( al e+alt'rii, &n timp ce sinele interior &*i &n(elege libertatea, atunci cFnd survine moartea Toate mor(iile mele au fost complementare vie(ilor avute, &n ceea ce mi se p'rea c' nu se putea desf'*ura altcumva Dac' doresc, pot retr'i orice por(iuni din aceste e+isten(e, de*i acele personalit'(i &*i urmeaz' propriul lor drum La un nivel subiectiv, eu am ac(ionat ca un %nv'('tor *i .orbitor &n fiecare dintre vie(ile mele %n cFteva e+isten(e e+trem de intuitive am fost con*tient de acest fapt %nc' nu &n(elege(i importan(a ma-or' a por(iunilor subterane ale con*tiin(ei %n afara rolului obiectiv din fiecare via(', provoc'riile voastre re&ncarna(ionale implic' de asemenea e+perien(a &n st'rile de vis, ritmuri ale creativit'(ii care curg *i se retrag &n spatele vie(ii de zi cu zi, pe care o cunoa*te(i Astfel, am devenit foarte eficient &n aceast' cale a .orbitorului *i a %nv'('torului, tr'ind cFteva vie(i, care prin contrast au fost neinteresante &n e+terior %n asemenea cazuri influen(a, munca *i gri-ile mele au fost mult mai vaste decFt lini*titele scopuri obiective .' ofer toate aceaste informa(ii, sperFnd s' v' a-ut s' &n(elege(i adev'rata natur' a propriei voastre realit'(i ;u toate acestea, e+isten(ele mele re&ncarna(ionale nu definesc ceea ce sunt, *i nici e+perien(ele voastre nu v' definesc Sufletul se cunoa*te pe sine *i nu este tulburat de termeni sau defini(ii Ar'tFnduEv' natura propriei mele realit'(i, sper s' v' &nv'( despre natura realit'(ii voastre 2u sunte(i limita(i de orice categorie sau e+isten(' specific' Realitatea voastr' nu poate fi m'surat', mai mult decFt realitatea mea Scriind aceast' carte *i sporinduE v' &n(elegerea conceptual', sper s' ilustrez func(iile con*tiin(ei *i ale personalit'(ii Am &nceput prin a v' spune c' am dictat acest material prin intermediul unei femei de care am fost destul de ata*at L'sa(iEm' s' v' spun acum c' e+ist' *i alte realit'(i, care se desf'*oar' simultan Drm'toarele paragrafe vor fi scrise de alt' personalitate, care se situeaz' &n aceea*i pozi(ie fa(' de mine, precum m' situez eu fa(' de femeia prin care vorbesc acum 2oi suntem vocile care gr'iesc f'r' a folosi limba-ul vostru 2oi suntem sursa acelei energii din care a(i venit 2oi suntem creatori *i totu*i la rFndul nostru, am fost crea(i 2oi am cl'dit universul vostru a*a cum *i voi cl'di(i alte realit'(i

15)

2u e+ist'm &n termenii vostrii istorici *i nici nu am cunoscut e+isten(a fizic' 1ucuria noastr' a creat e+altarea, din care propria voastr' lume &*i are sursa 0+isten(a noastr' este de o asemenea natur', &ncFt comunic'riile trebuie realizate de al(ii c'tre voi Simbolurile verbale nu au nici un &n(eles pentru noi 0+perien(a noastr' nu este transmisibil' Sper c' inten(ia noastr' este %n &ntinderile infinite ale con*tiin(ei, totul este posibil 0+ist' sens &n fiecare gFnd 2oi v' percepem gFndurile ca *i lumini 0le formeaz' modele Datorit' dificult'(ilor de transmisie, ne este aproape imposibil s' e+plic'm realitatea noastr' 0ste de a-uns s' *ti(i c' noi e+ist'm 2oi trimitem &nspre voi vitalitate nem'surabil' *i sus(inem toate acele structuri ale con*tiin(ei, cu care sunteti familiariza(i 2u sunte(i niciodat' singuri Am trimis tot timpul emisari pentru a v' &n(elege nevoile De*i nu ne cunoa*te(i, noi v' pre(uim Seth este un punct &n cone+iunea mea cu voi, &n leg'turile noastre 0l este o por(iune antic' din noi 2oi suntem separa(i dar uni(i %ntotdeuna spiritul formeaz' trupul .om continua dictarea 0+ist' structuri ale con*tiin(ei care nu pot fi descifrate &n termeni fizici B<ersonalitateaC care a scris paragrafele pe care leEa(i citit mai &nainte, este una dintre acestea A*a cum a fost men(ionat, e+ist' acela*i tip de cone+iune &ntre acea personalitate *i eu &nsumi, ca *i cea care e+ist' &ntre Ruburt *i mine ;u toate acestea, Seth Doi este mult mai separat de realitatea voastr', decFt sunt eu fa(' de cea a lui Ruburt Dac' prefera(i, viEl pute(i imagina pe Seth Doi ca fiind o por(iune viitoare a mea, dar cu toate acestea, e+ist' mult mai multe aspecte care trebuiesc luate &n considerare 0u &nsumi folosesc aici termeni simpli, pentru a &ncerca s' clarific aceste idei %ntrEo stare de trans', Ruburt m' poate contacta %ntrEo stare care este similar' &n unele caracteristici cu cea a unei transe, eu &l pot contacta pe Seth Doi 2oi suntem &nrudi(i &ntrEo manier' destul de dificil a fi e+plicat', uni(i &n re(ele ale con*tiin(ei A*adar, realitatea mea include nu numai anumite re&ncarnari specifice, ci *i alte structuri globale ale e+isten(ei, care nu au &n mod necesar leg'turi fizice Acela*i lucru se aplic' fiec'rui cititor al acestei c'r(i <rin urmare, sufletul este deschis 0l nu este un sistem spiritual sau psihic &nchis Am &ncercat s' v' ar't c' sufletul nu este un lucru separat, desp'r(it de voi 0l nu este mai separat de voi, decFt Dumenzeu, cu D mare 2u este nevoie s' v' creati un Dumnezeu separat, care e+ist' &n afara universului vostru *i desp'r(it de el, *i nici nu este nevoie s' v' gFndi(i la suflet, ca fiind o oarecare entitate &ndep'rtat' Dumnezeu sau Tot ;eea ;e este, este o parte intim' din voi 0nergia BsaC v' formeaz' identitatea, iar sufletul vostru este &n aceea*i manier' o parte din voi <ropriile mele personalit'(i re&ncarna(ionale, acele sineEuri probabile *i chiar Seth Doi, e+ist' acum &n interiorul meu, la fel cum eu e+ist &n interiorul lor %n termenii vo*trii, Seth Doi este mai avansat 0l v' este mult mai str'in, de vreme ce nu poate rela(iona cu e+isten(a voastr' fizic' la fel de bine pe cFt pot eu, datorit' e+perien(ei mele &n ea ;u toate acestea, e+isten(a mea &l &mbog'(e*te pe Seth Doi, *i e+perien(ele sale m' &mbog'(escH &n m'sura &n care sunt capabil s' le percep *i s' le folosesc pentru propriile scopuri %n acela*i mod, personalitatea lui Ruburt devine mai ampl', datorit' rela(iei sale cu mineH *i eu profit la rFndul meu de aceast' e+perien(', de vreme ce pFn' *i cei mai buni pedagogi, &nva(' din fiecare dimensiune a materializ'rii

159

%n termeni mai cuprinz'tori, sufletul meu include personalit'(iile re&ncarna(ionale, Seth Doi *i sineEurile probabile @iindc' veni vorba, sunt con*tient de sineEurile mele probabile, la fel cum sunt con*tient *i de e+isten(ele mele re&ncarna(ionale ;onceptul vostru privind sufletul, este pur *i simplu foarte limitat 2u vorbesc &n termeni de sufleturi de grup, de*i aceast' interpretare poate fi de asemenea realizat' @iecare BparteC a sufletului con(ine &ntregul 4 un concept care sunt sigur c' v' va uimi %n timp ce ve(i deveni mai con*tien(i fa(' de propria voastr' realitate obiectiv', v' ve(i familiariza mai bine cu por(iunile e+tinse ale sufletului vostru Atunci cFnd v' gFndi(i la suflet ca fiind un sistem &nchis, voi &l percepe(i ca atare *i v' &nchide(i fa(' de cunoa*terea creativit'(ii *i aspectelor sale mai ample Seth Doi reprezint' ceea ce &n termenii vo*tri voi deveni &ntrEo oarecare m'sur' *i totu*i, atunci cFnd voi deveni ceea ce el este acum, Seth Doi va fi ceva diferit %n aceea*i termeni, Ruburt poate deveni ceea ce eu sunt acum, dar &n acel moment voi fi ceva mult diferit @iecare dintre voi este implicat &n acelea*i tipuri de rela(ii, fie c' sunte(i sau nu con*tien(i de ele De*i vi se pare c' e+isten(ele re&ncarna(ionale presupun evenimente trecute *i viitoare, e+ist' anumite realit'(i paralele sau adiacente, relative fa(' de via(a voastr' din prezent *i fa(' de propria con*tiin(' 0+ist' alte aspecte ale identit'(ii voastre mai ample, situate &n apropierea sau &n -urul acestora R'spunsurile despre natura realit'(ii *i cunoa*terea intim' a lui Tot ;eea ;e 0ste pe care to(i o c'uta(i, se afl' &n e+perien(a voastr' din prezent 0a nu va fi g'sit' &n afara voastr', ci doar dac' realiza(i o c'l'torie interioar', trecFnd prin voi *i prin lumea pe care o cunoa*te(i %ntrEo re&ncarnare, am fost o mam' cu doisprezece copii ,gnorant' fa(' de educa(ie, departe de a fi frumoas', cu un temperament violent *i voce aspr' Acest lucru se &ntFmpla &n -urul lui ,erusalim, &n secolul *ase ;opiii aveau mai mul(i ta(i Am f'cut tot ce miEa stat &n putere pentru aEi &ntre(ine 2umele meu era =arshaba Am tr'it pe unde am putut, ghemuinduEne &n pragurile u*ilor si &ntrEun final to(i am a-uns s' cer*im Totu*i, &n acea e+isten(' via(a fizic' avea un contrast, o ascu(ime mai mare decFt oricare alta pe care am cunoscutEo O coa-' de pFine &mi era mult mai delicioas' decFt orice felie de tort, oricFt de bine glazurat, pe care lEam mFncat &n vie(ile precedente Atunci cFnd copii mei rFdeau eram cople*it' de bucurie *i &n ciuda priva(iunilor noastre, fiecare diminea(' era o surpriz' triumf'toare, c' nu am murit &n somnul nostru, c' nu am murit din cauza foamei Am ales inten(ionat acea via(', a*a cum fiecare dintre voi o alege(i pe a voastr', *i am f'cut acest lucru deoarece vie(ile precedente mEau l'sat prea blazat 0ram prea comod 2u m' mai concentram cu claritate asupra spectaculoaselor delicii *i e+perien(e fizice, pe care p'mFntul le poate asigura De*i am (ipat la copiii mei *i am strigat uneori cu furie &mpotriva elementelor naturii, eram p'truns de splendoarea e+isten(ei *i am &nv'(at mai multe despre adev'rata spiritualitate, decFt am f'cutEo vreodat' ca *i un c'lugar Acest lucru nu &nseamn' c' s'r'cia conduce la adev'r, sau c' suferinta este bun' pentru suflet =ul(i dintre cei care au &mp'r(it cu mine acele condi(ii, nu au &nv'(at mare lucru A*adar, fiecare dintre voi v' alege(i pentru propriile motive, acele condi(ii de via(' pe care le dori(i, *tiind dinainte care sunt sl'biciunile *i punctele voastre forte %n cadrul structurii globale a personalit'(ii mele, la fel cum &n termenii vo*trii am tr'it vie(i ulterioare mai bogate, acea femeie a fost &nc' o dat' vie &n interiorul meu, precum copilul tr'ie*te &n adultH sim(induEm' plin de recuno*tiin(' comparFnd

156

circumstan(ele ulterioare, cu e+isten(ele precedente Acea re&ncarnare mEa motivat s' &mi folosesc mai bine avanta-ele %ntrEo manier' mai cuprinz'toare, diferitele voastre e+isten(e re&ncarna(ionale se manifest' &n mod simultan *i &n voi @olosind &nc' o dat' analogia cu adultul, este ca *i cum copilul din voi, este o parte a propriei voastre memorii *i e+perien(eH dar cu toate acestea, el vEa p'r'sit fiind desp'r(it de voi, ca *i cum voi a(i fi singurul adult &n care copilul sEa BtransformatC %n mod similar, personalit'(iile care am fost, au mers pe propriul lor drum, *i cu toate acestea, ele sunt o parte din mine *i eu sunt o parte din ele 0u sunt viu &n memoria lui Seth Doi, ca *i un sine din care el a (F*nit ;u toate acestea, sinele care sunt acum, nu este sinele din care a (F*nit el Doar ideile voastre rigide cu privire la natura timpului *i a con*tiin(ei, fac ca aceste afirma(ii s' vi se par' a fi ciudateH deoarece &nc' o dat', &ntrEun conte+t mai amplu, eu &mi pot aminti de Seth Doi A*adar, toate aceste cone+iuni sunt deschise Toate evenimentele psihologice sunt interconectate *i le influen(eaz' pe oricare dintre acestea Toat' e+isten(a *i con*tiin(a sunt interconectate 2umai atunci cFnd v' gFndi(i la suflet ca fiind ceva diferit, separat *i prin urmare &nchis, sunte(i &mpin*i spre a lua &n considerare un zeu separat E o personalitate care pare a fi desp'r(it' de crea(ie Tot ;eea ;e 0ste este o parte din crea(ie, fiind mai mult decFt ea 0+ist' structuri piramidale ale e+isten(ei, imposibil de descris, structuri a c'ror con*tien(' include cuno*tiin(e *i e+perien(e, a ceea ce vou' vi se va p'rea a fi un numar vast de realit'(i alternative %n termenii &n care vorbesc pentru folosul vostru, prezentul lor ar putea de e+emplu s' includ' via(a *i moartea planetei &n care tr'iti, &ntrEun moment din BtimpulC lor 0+isten(a lui Seth Doi se afl' la marginile e+terioare ale unei asemenea gala+ii ale con*tiin(ei Atunci cFnd Seth Doi vorbe*te, ini(ial Ruburt este con*tient de urm'toarele lucruri3 ;on*tiin(a sa se tensioneaz', urm'rind o cale psihic' interioar', un tunel energizat, pFn' &n momentul cFnd pur *i simplu nu poate merge mai departe Lui i se pare c' a sa con*tiin(' pleac' &n afara corpului, printrEo piramid' invizibil', a c'rui vFrf se &ntinde departe &n spa(iu Aici el pare a intra &n contact cu simboluri impersonale, a c'ror mesa- este cumva tradus automat &n cuvinte De fapt, acel punct reprezint' un canal &ntre dimensiuni, un loc &ntre sisteme care are mai mult de a face cu energia *i realitatea psihologic', decFt cu spa(iul, deoarece conceptul de spa(iu este lipsit de sens %n asemenea situa(ii, eu sunt aproape &ntotdeuna prezent ca *i translator ;uno*tiin(ele mele despre ambele realit'(i, sunt necesare pentru comunic'ri Seth Doi este familiarizat cu un set complet diferit de simboluri *i sensuri, astfel &ncFt, &n acest caz, v' sunt oferite dou' traduceri 4 una a mea *i cealalt' a lui Ruburt Sper c' anumite concepte care nu pot fi transmise &n alt' manier', vor fi redate prin acest mi-loc Aceste &mbin'ri ale realit'(ii *i e+perien(ei, aceste mesa-e care trec dintrEun sistem &n altul, apar continuu prin diferite c'i, manifestFnduEse &n lumea voastr', &ntrE o &nf'(i*are sau alta 4 ca *i inspira(ie de mai multe tipuri ;u alte cuvinte, voi sunte(i a-uta(i ;u toate acestea, voi v' folositi de asemenea propriile abilit'(i, deoarece caracteristicile voastre determin' &ntrEo mare m'sur', cFt a-utor primi(i Atunci cFnd comunicarea cu Seth Doi se desf'*oar' bine, simbolismul &i este vizibil lui Ruburt %n acele momente e+teriorul se contope*te cu interiorul, astfel &ncFt con*tiin(a c'l'tore*te pe atFt de departe &n interior, pe cFt i se pare c' merge &n e+terior

15?

Asemenea contacte *i cuno*tiin(e &i sunt disponibile fiec'rui individ Tot ;eea ;e 0ste vorbe*te cu toate p'r(iile sale, *i nu din e+terior prin intermediul sunetelor, trompetelor sau fanfarelor, ci trimi(FnduE*i mesa-ele prin materia vie a sufletului fiec'rei con*tiin(e .oi nu sunte(i meni(i a v' dizolva &n Tot ;eea ;e 0ste Aspectele personalit'(ii voastre, a*a cum le &n(elege(i &n prezent, vor fi p'strate Tot ;eea ;e 0ste este creatorul individualit'(ii si nu a mi-loacelor de a o distruge <ropriile mele personalit'(i BprecedenteC nu sunt dizolvate &n mine, la fel cum nici personalit'(iile voastre din BtrecutC, nu sunt imersate &n persoana voastr' Toate sunt &n via(' *i vitale Toate merg pe propriul drum <ersonalit'(iile voastre BviitoareC, sunt la fel de reale pe cFt cele trecute Dup' o vreme acestea nu v' vor mai preocupa %n afara sistemului re&ncarna(ional, nu e+ist' moarte a*a cum v' gFndi(i la ea Totu*i, propriul meu cadru de referin(' nu mai este focalizat spre e+isten(ele mele re&ncarna(ionale =iEam &ndreptat aten(ia &n alte direc(ii De vreme ce toate vie(ile sunt simultane, toate &ntFmplFnduEse &n acum, &nseamn' c' orice separare este una psihologic' A*a cum sunt eu, voi e+ista &n continuare, &n timp ce vie(ile mele re&ncarna(ionale &nc' e+ist' Totu*i, acum nu mai sunt preocupat de ele, ci &mi &ndrept aten(ia, &nspre alte zone de activitate <ersonalitatea se schimb', fie c' este &n corp sau &n afara lui, a*a c' voi v' ve(i schimba dup' moarte, la fel cum v' transforma(i &naintea ei %n ace*ti termeni, este ridicol a insista ca dup' moarte s' r'mFne(i a*a cum sunte(i acum A(i fi la fel ca un copil care spune3 C.oi cre*te, dar nu &mi voi schimba niciodat' ideile pe care le am acumC ;alit'(iile multidimensionale ale psihicului, &i permit s' e+perimenteze un t'rFm nesfFr*it de dimensiuni 0+perien(a &ntrEo dimensiune, nu neag' &n nici un fel e+isten(a &n alta .oi a(i &ncercat s' v' comprima(i sufletul &n -urul unor concepte limitate privind natura e+isten(ei, f'cFnduEl s' urmeze convingerile voastre restric(ionate D*a sufletului este deschis' *i ea conduce c'tre toate dimensiunile e+isten(ei Dac' totu*i crede(i c' sinele a*a cum &l cunoa*te(i, este sfFr*itul sau reprezint' totalitatea voastr', atunci v' imagina(i de asemenea sufletul ca fiind o entitate limitat', legat' de aventurile sale dintrEo singur' via(', care dup' moarte va fi -udecat conform performan(ei din cF(iva ani Bne&nsemna(iC %n multe feluri acesta este un concept comod, de*i pentru unele persoane poate fi destul de &nsp'imFnt'tor, datorit' conota(iilor sale privind damnarea etern' 0ste o idee mult prea rFnduit' pentru a indica bogatele ornamente, care se afl' &n centrul creativit'(ii divine Sufletul se afl' atFt &n'untrul cFt *i &n afara vie(ii fizice, a*a cum o cunoa*te(i voi .oi nu sunte(i separa(i de animale *i de restul e+isten(ei, prin virtutea faptului c' ave(i o con*tiin(' interioar' etern' O asemenea con*tiin(' este prezent' &n toate fiin(ele vii *i &n toate formele Am intitulat acest capitol BDn r'mas bun *i o introducereC AdioEul este din partea mea, &ntrucFt termin acum aceast' carte ,ntroducerea se aplic' fiec'rui cititor, deoarece sper c' ve(i fi capabili s' v' &ntFlni(i fa(' &n fa(', cu o &n(elegere mai profund' a cine *i ce sunte(i <rin urmare, a* dori s' v' fac cuno*tiin(' cu voi &n*iv' 2u v' ve(i g'si alergFnd de la un &nv'('tor la altul, sau de la o carte la alta 2u v' ve(i &ntFlni cu voi, prin practicarea oric'rei metode specializate de medita(ie 2umai uitFnduEv' &n lini*te, &n interiorul sinelui pe care &l cunoa*te(i, pute(i e+perimenta propria voastr' realitate, cu acele cone+iuni care e+ist' &ntre sinele din prezent *i identitatea intern', care este multidimensional'

15$

Trebuie s' e+iste o pl'cere, un acord, o dorin(' Dac' nu v' aloca(i timp pentru a v' e+amina propriile st'ri subiective, atunci nu v' pute(i plFnge c' atFt de multe r'spunsuri par s' v' scape 2u pute(i arunca povara dovezii asupra altei persoane, sau s' v' a*tepta(i ca un om sau &nv'('tor, s' v' dovedeasc' validitatea propriei voastre e+perien(e O asemenea procedur' este menit' s' v' conduc' dintrEo capcan' subiectiv', &n alta %n timp ce sta(i *i citi(i aceast' carte, u*ile din interior sunt deschise Trebuie doar s' tr'i(i momentul, pe atFt de complet pe cFt v' este posibil 4 a*a cum e+ist' fizic &n interiorul camerei sau &n afara ei, pe str'zile ora*ului &n care tr'i(i ,magina(iEv' c' aceast' e+perien(' este prezent' peste tot globul, &ntrEun moment de timp Dup' aceea, &ncerca(i s' v' aprecia(i propria via(' subiectiv', care e+ist' &n acest moment *i totu*i v' scap' 4ea fiind multiplicat' de fiecare individ care tr'ie*te Singur, acest e+erci(iu v' va deschide percep(iile, v' va cre*te aten(ia *i automat v' va l'rgi aprecierea propriei voastre naturi Acel BtuC care este capabil de o asemenea e+pansiune, este o personalitate mult mai creativ' *i multidimensional', decFt vEa(i imaginat mai devreme =ulte dintre micile e+erci(ii sugerate mai devreme &n aceast' carte, v' vor a-uta s' v' familiariza(i cu propria voastr' realitate, v' vor pune &n contact cu natura sufletului sau a entit'(ii, *i v' vor familiariza cu acele por(iuni ale e+isten(ei voastre, din care propria vitalitate &*i are sursa <ute(i avea sau nu propriile &ntFlniri cu re&ncarnari din trecut, sau cu sineEuri probabile .' pute(i observa, sau nu, &n procesul schimb'rii nivelelor con*tiin(ei =a-oritatea cititoriilor mei, cu siguran(' vor avea succes cu unele dintre e+erci(iile sugerate 0le nu sunt dificile *i se afl' &n limita posibilit'(iilor tuturor Totu*i, fiecare cititor ar trebui ca &ntrEun fel sau altul, s' &*i simt' propria vitalitate &ntrEun manier' destul de nou', s' g'seasc' posibilit'(i de e+pansiune, care se dechid &n interiorul s'u, posibilit'(i fa(' de care nu a fost con*tient mai devreme 2atura acestei c'r(i, metodele cre'rii *i transmiterii sale, ar trebui prin ele &nsele s' indice clar faptul c' personalitatea uman' are mult mai multe abilit'(i, decFt cele care &i sunt &n mod obi*nuit atribuite Ar fi trebuit s' &n(elege(i pFn' acum, c' nu toate personalit'(iile sunt materializate &ntrEo manier' fizic' A*a cum aceast' carte a fost conceput' *i scris' de c'tre o personalitate nonfizic', fiind apoi creat' &n planul fizic, &n mod similar, fiecare dintre voi are acces la e+celente abilit'(i *i metode de comunicareH ele fiind diferite de cele care sunt &n mod obi*nuit acceptate Sper c' &ntrEun fel sau altul, aceast' carte vEa oferit o introducere &n identitatea multidimensional', care este a voastr'

Legea lui Unu: Cartea 1 Materialul Ra, Transmis de Ra, Un Mesager Umil al Legii lui Unu

155

Format: fizic i electronic Numr pagini: 222 Autor: Carla Rueckert, Don Elkins, Jim McCarty Pre: 35 lei format fizic, 15 lei format electronic (vi se va zice contul bancar Comand carte: !el " #$%21&2#&$, Mail ' tri(lu)metafizica*ya+oo,ro (nume, a-res. fizic., i c/te e0em(lare -ori1i ,

Don Elkins: Aceast carte este un manuscris precis a 26 de sesiuni nregistrate pe caset, din cadrul unui experiment prin care am urmrit s comunicm cu o fiin extraterestr. Noi am nceput experimentul n 1962 i am rafinat acest proces timp de 19 ani. n 19 2 re!ultatele experimentale ale eforturilor noastre s"au sc#im$at n mod profund, n ceea ce pri%ete calitatea i preci!ia. Aceast carte este pur i simplu un raport, al nceputului ultimei fa!e a muncii noastre. Ra: &u sunt 'a. Noi comunicm acum. Noi suntem (egea lui )nu. n %i$raia noastr polaritiile sunt armoni!ate, complicaile sunt simplificate i paradoxurile au o soluie. Noi suntem unul. Aceasta este natura i scopul nostru. Noi am %enit acum mai mult timp pe planeta %oastr i am a%ut datoria, i ntr" o oarecare msur am a%ut succes, de a transmite ctre poporul %ostru (egea lui )nu, (egea )nitii i a *ingularitii. Noi am um$lat pe suprafaa planetei %oastre. Noi am %!ut feele oamenilor de pe +m,nt. -u toate acestea, noi simim acum marea responsa$ilitate, de a sta i a nltura distorsiunile i puterea care a fost acordat (egii lui )nu. .om continua cu acest demers p,n c,nd, ca s spunem aa, ciclul %ostru este nc#eiat ntr"o

15!

manier adec%at. /ac nu n acesta, n urmtorul. Noi nu facem parte din timp, aadar suntem capa$ili s fim cu %oi n orice epoc. Ra: &u sunt 'a. -aracteristica %i$raiei lui 'a este identitatea noastr. Noi ca i un grup, sau ceea ce %oi ai numi a fi un complex al memoriei sociale, am luat contact cu o ras de pe planeta %oastr, pe care o numii &giptenii. Alte fiine din densitatea noastr au luat contact cu persoane din America de *ud, i aa numitele 0orae disprute1 au fost ncercri de a contri$ui la (egea lui )nu. Noi am %or$it ctre cei care ne"au au!it i au neles, ctre cei care erau n po!iie de a %or$i despre (egea lui )nu. -u toate acestea, preoii i oamenii din acele %remuri au nceput s distorsione!e rapid mesa2ul nostru, rpindu"i compasiunea prin care fiecare contiin este informat cu pri%ire la natura sa. /eoarece n unitate este coninut totul, ea nu poate s elimine orice parte a sa. Atunci c,nd nu am mai fost capa$ili s a%em canale satisfctoare, prin care s exprimm (egea lui )nu, ne"am retras din po!iia care a de%enit ntre timp ipocrit, po!iie n care ne"am permis s intrm. Alte mituri, care a%eau legtur mai degra$ cu polaritatea i cu lucrurile complicate din %i$raia tridimensional, au nceput din nou s fie predominante n acea societate3complex. PACHET TRIPLU ETAFI!ICA: 2et+ 3orbete 4 5e6ea lui 7nu 4 8risma -in 5ira (toate 9n format electronic : 3" lei (re-ucere 25; , PACHET #$A%RUPLU ETAFI!ICA: 2et+ 3orbete 4 5e6ea lui 7nu 4 8risma -in 5ira 4 <oua Metafizic. (toate 9n format electronic : &" lei (re-ucere 2$; , Noua eta'i(ic ) Pri*ma din Lira (9n format fizic : &+ lei (re-ucere 1#; , 8entru Comenzi suna1i la nr, -e tel= #$%21&2#&$, sau trimite1i un mail la tri(lu)metafizic.*ya+oo,ro (nume, a-res. si cFte e0em(lare -ori1i ,

PRISMA DIN LIRA ! E"#lorare a Mo$tenirii %ala&ti&e a Umanit'(ii) L*ssa Ro*al + ,eit- Priest
15#

Format: mare, 1$>2% Autor: L,**a Ro,aNumr pagini: 1%%, con-i1ii 6rafice -eosebite, cu -esene ins(ira1ionale la 9nce(utul fiec.rui ca(itol, ce -esc+i- (ortaluri ale contiin1ei Pret: 2$ lei format fizic ((lus ta0e (otale , 1# lei format electronic (vi se va zice contul bancar Comanda carte: !el " #$%21&2#&$, Mail ' tri(lu)metafizica*ya+oo,ro (nume, a-res. fizic., i c/te e0em(lare -ori1i , ... este o carte care examinea! ideea de creaie dintr"o perspecti% diferit. n contrast cu noiunea c oamenii sunt re!ultatul creaiei, aceast carte explorea! ideea conform creia contiina colecti% de tip umanoid 4sau suflet5, a creat uni%ersul nostru urmrind anumite scopuri specifice. -are sunt aceste scopuri6 -ine este implicat6 n aceast carte sunt oferite rspunsurile la aceste ntre$ri i la multe altele, ntre$ri care ne conduc ctre posi$iliti uluitoare. Prisma din Lira urmrete diferitele rase din afara +m,ntului 4(ira, .ega, +leiadele, 7rion, 8eta 'eticuli i altele5 de"a lungul propriei lor e%oluii, fc,nd legtura cu propriul nostru drum de pe +m,nt. Accentul cade pe nelegerea legturilor noastre intergalactice i pe dorina comun de a ne rentoarce acas. .enii cu noi pe acest drum... +risma din (ira9

1!7

Aceast cercetare despre nvturile stelare (forme de cunoatere care provin din diverse surse din afara planetei) este foarte precis, complet i valid. Odat ce ne ndreptm spre fuziune (perioada pe care am anticipat o nc de la nceputul timpului, atunci c!nd ne vom cunoate fraii i surorile noastre din alte dimensiuni), vom ti c informaiile despre ori"inea lor din aceast carte, reprezint adevrul. " :ar$ara ;and -lo<, autor Ca#itolele din Carte: =nfu!ia /imensional -rearea >amiliei ?alactice @atca (irian >actorul *iriusian /rama 7rionian .erii +leiadieni ai +m,ntului +oarta Arcturian -rearea +m,ntului 8eta 'eticuliA Bransformare i Bre!ire =ntegrareA 'egsirea de *ine 7 +o%este a -rerii ?alactice PACHET TRIPLU ETAFI!IC.: 2et+ 3orbete 4 5e6ea lui 7nu 4 8risma -in 5ira (toate 9n format electronic : 3" lei (re-ucere 25; , PACHET #$A%RUPLU ETAFI!IC.: 2et+ 3orbete 4 5e6ea lui 7nu 4 8risma -in 5ira 4 <oua Metafizic. (toate 9n format electronic : &" lei (re-ucere 2$; , Noua eta'i(ic ) Pri*ma din Lira (9n format fizic : &+ lei (re-ucere 1#; , 8entru Comenzi suna1i la nr, -e tel= #$%21&2#&$, sau trimite1i un mail la tri(lu)metafizic.*ya+oo,ro (nume, a-res. si c/te e0em(lare -ori1i ,

N/UA ETAFI!IC. 0A1HAR 2I A1/CIA3IA 1!1

Format: mare, 1$>2% Autor: 0a*4ar 5i A*ociaia Numr pagini: 125, Pret: 25 lei format fizic ((lus ta0e (otale , 1# lei format electronic Comand carte: !el " #$%21&2#&$, Mail ' tri(lu)metafizica*ya+oo,ro (nume, a-res. fizic., i c/te e0em(lare -ori1i , ?un. tuturor celor care sunt 9n (rocesul -e trezire a contiin1ei, <oi, ec+i(a 8uterea Crea1iei, -orim s. v. (rezentam ultima carte tra-us., o carte ?as+ar i @socia1ia numit. <oua Metafizic., ?as+ar este un E! -in civiliza1ia Essasani, care ofer. informa1ii i s(riAin -e a(roa(e B# -e ani, aAut/n- foarte mul1i oameni s. 9i 6.seasc. (asiunea, s. intre 9n contact cu mintea su(erioar., s. -e(.easc. convin6erile limitative i s. fie 9n-r.zne1i, curaAoi i iubitori, Cn imensitatea universului e0ist. multe contiin1e care sunt orientate 9n serviciul fa1. -e alte (ersoane, fiin1e (ozitive care acor-. s(riAin, ?as+ar este una -intre aceste contiin1e, Cartea <oua Metafizic. ofer. o viziune +olistic. i inte6rativ. (rivini-ei -in Dtiin1., Reli6ie, Metafizic., @ntro(olo6ie, aAut/n-u"ne s. 9n1ele6em -e ce (er(etu.m limitarea 9n care tr.im i -e ce ne oferim (uterea unor institu1ii care sunt -econectate -e noi " 6uvern, biseric., etc, Cartea este un factor care ne (oate motiva s. 9n1ele6em (olaritatea, Dac. avem blocaAe creative, c+iar i acest lucru este creativ 9n sine" a-ic. crearea acestor blocaAe" i e0(lor/n-u"le vom c/ti6a 9n 9n1ele6ere, Miezul c.r1ii este -e a 1!)

(rezenta o lo6ic. intuitiv., (rin care ne (utem folosi tocmai -e limit(rile autoim(use, 9ntr"un mo- nelimitat, Este ca i cum noi ne folosim 1##; -in creier, (entru a face s. (ar. c. folosim -oar 1#;, -ar m.car tiin- ce facem, (utem zice EDe aAuns, vreau s. 9mi folosesc 1##; -in creier (entru a tr.i o via1. 9m(linit. 1##;FE Ca(itolul 1= Reli6iaGGGGGGGGGGGG,,,,,,,(a6, 5 Ca(itolul 2= Dtiin1aGGGGGGGGGGGGG,,,,(a6, 1H Ca(itolul B= CreativitateaGGGGGGGG,,,G,,,,,(a6, B1 Ca(itolul %= Conce(te MetafiziceGGGGGG,,G,(a6, %5 Ca(itolul 5= Re9ncarnarea= !recut, 8rezent i 3iitor,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,(a6, 5$ Ca(itolul &= Contiin1a E0traterestr.GGGGG,,,,,,(a6, $2 Ca(itolul $= Dablonul MetafiziciiGGGGGG,,,G,,(a6, IH JlosarGGGGGGGGGGGGGGGG,,,,,,,,,,,,(a6, 1## " 12#

PACHET TRIPLU ETAFI!IC.: 2et+ 3orbete 4 5e6ea lui 7nu 4 8risma -in 5ira (toate 9n format electronic : 3" lei (re-ucere 25; , PACHET #$A%RUPLU ETAFI!ICP.: 2et+ 3orbete 4 5e6ea lui 7nu 4 8risma -in 5ira 4 <oua Metafizic. (toate 9n format electronic : &" lei (re-ucere 2$; , Noua eta'i(ic ) Pri*ma din Lira (9n format fizic : &+ lei (re-ucere 1#; , 8entru Comenzi suna1i la nr, -e tel= #$%21&2#&$, sau trimite1i un mail la tri(lu)metafizic.*ya+oo,ro (nume, a-res. si c/te e0em(lare -ori1i ,

1!9

Potrebbero piacerti anche