Danon Vase

CARTEA NUNTII
CUPRINS:
Povestea vuturor aur ...........................................................
Sa stam de vorba .....................................................................
Despre mra|u sexuatat .......................................................
De ce sa ma casatoresc? ..........................................................
Despre Goana dupa Auru nunt sau western-u martsuu .
De ce nu ne a|uta Dumnezeu? .................................................
Despre fotomodee s Don |uan ..............................................
Genu s femea de servcu .....................................................
Ban vorbesc! ..........................................................................
Despre nfuenta pretenor .....................................................
Parnt: preten sau dusman? ................................................
Bnecuvantarea preotuu ........................................................
Despre vra|toare s dezegarea cununor ...............................
Despre dragostea trupeasca ....................................................
Scrsoare catre tner secouu XXI .........................................
"Daca stam ca o sa ne certam atat..." ......................................
Un examen cu mut restanter ................................................
Cuvnte catre ce care vor sa se recasatoreasca ........................
"....dar barbatu este ma ega decat femea..." ..........................
Cum sa ma pregatesc pentru casatore? ...................................
"Dumnezeu e baat de carter..." ...............................................
Povestea une casator... ..........................................................
Postfata a edta a doua ...........................................................
Rugacun ................................................................................
Prefata .....................................................................................
Povestea vulturilor aurii
Se spune ca, departe, exsta un oc foarte frumos, n care traesc
vutur aur. Nu toate penee or au aceasta cuoare noba, c
numa o arpa; a mascu, cea dreapta, ar a femee, cea stnga.
An de an, pe masura ce pu cresc, parnt peaca n utma or
caatore: zboara ze ndeungate pna a|ung a Muntee Lnst.
Acoo unde au murt s parnt or.
S se ma spune ca ntr-un an, oprndu-se sa se odhneasca peste
noapte, utma caatore a devent ct se poate de trsta: vutur
au fost prns, prntr-o mestesugta cursa, de catre nste oamen
care credeau ca se vor mbogat vnznd penee care strauceau
ca soaree. Au taat pasaror preafrumoasee arp s e-au agatat
a bru, ca pe nste scapur. "E, acum sa se trasca pe |os, ca
nste serp, pna mor. De ce au vrut sa moara n Muntee
Lnst?" - a ntrebat unu dntre e, care nu se gndea ncodata
a moarte.
De durere s de amaracune, vutur ma sab au murt medat.
nsa ce tar se ncapatnau sa zboare cu o sngura arpa.
Ffau dn ea, cu rabdare, avnd o vonta nepamnteana; dar
tot nu puteau zbura. Se gndeau cu trstete: "Ce vor zce pu
nostr, care vor ven a anu sa moara nga trupure noastre,
cnd vor vedea ca nu am a|uns a Muntee Lnst?"
Spr|nndu-se unu de atu, s gndndu-se a urmas ramas
acasa, do vutur au smtt cum sufernta ncepe sa se ane. S
stnd asa, asteptnd parca sa e creasca arp, e au smtt ca
durerea se preschmba n putere.
Da, da, char asa: stnd pt unu de ceaat, durerea se
preschmba n putere. Au ncercat sa zboare astfe; a nceput
ffau dn arp ncet, pn de sfaa, s apo dn ce n ce ma
puternc. Pe masura ce se rdcau, de |os se vedea un sngur
trup, cu doua arp. Se vedea o sngura cruce.
Lundu-se dupa e, s-au rdcat s ate cruc; s-au rdcat spre
Muntee Lnst...
2
Am scrs povestea de ma sus gndndu-ma a ubta mea sote,
Cauda. Povestea vuturor aur e ntr-un fe rezumatu
concepte mee despre nunta. Cred ca ce care se casatoresc
pentru ca prn dragostea or sa se spr|ne unu pe ceaat pe
caea mntur au ntees rostu fame. Cnd ubest pe cneva,
dorest bucure fara sfrst. Cnd ubest pe cneva, vre sa
stropest cu apa dragoste tae. Cnd ubest, vre ca pe chpu
ceuat sa se vada ct ma muta bucure.
Nu cred ca pot ub pe cneva fara sa te gndest a vesnce.
Necredncos au o dragoste foarte tensonata, foarte crspata: e
cred ca dupa moarte se termna totu.
Credncos stu ca dragostea adevarata nu poate f nmcta de
tmp. Stu ca nteepcunea se va sfrs, dar dragostea nu se va
stnge. De aceea nvata sa ubeasca pe ceat cu o dragoste
curata, cu o dragoste care nu pere.
Dragostea dntre sot care a|ung n mparata Ceruror nu se
stnge. E adevarat ca acoo nu vor ma avea dornta de a-s
manfesta dragostea n aceas mod n care au facut-o pe pamnt
(ma refer a dragostea trupeasca a care rod sunt cop). Dar
totus asta nu nseamna ca egature sufetest dspar, ca sotu
nu s ma recunoaste sota, ca fu nu s ma cunoaste mama. Nu
ncerc sa dezvot aceasta dee, fnd constent de rscu de a
sustne vreo greseaa. Dec, fara a ncerca sa dau amurr n
ceea ce prveste modu n care dragostea dntre sot poate bru
tmpu, vo ncerca sa pun pe hrte cteva gndur despre care
cred ca -ar putea a|uta pe tner care vor sa s ntemeeze o
fame.
Spun doar att: ca dn ct am ncercat sa cunosc nvatatura
crestna despre aceasta probema, n nc un oc nu se
pomeneste faptu ca vreodata n ra sotu nu s recunoaste sota
sau ca fu nu s recunoaste mama. C dragostea dntre e nu
numa ca ramne aceeas, c char sporeste.
Dar poate nu e potrvt sa ncep prn a spune ca atunc cnd
ubest pe cneva dorest mnturea, s fac tot ce t sta n
putnta pentru a- a|uta sa mearga pe acest drum. Unora se va
parea cudat ca asa stau ucrure. De aceea vo f ma practc,
spunnd ca tot ce ce vrea sa aba parte de mpnre n fame
trebue sa caute sa traasca sub bnecuvntarea u Dumnezeu.
3
Afrm cu toata convngerea ca ce care cred ca s pot faur o
bucure umeasca prn propre puter nu stu ce perd. Se pot
gas o sumedene de modur de nteegere a nunt. Dar una
sngura mpneste: cea n care cunost dragostea bnecuvntata
de Dumnezeu. Restu sunt artfc mutcoore.
Atunc cnd nteeg ce asteapta Dumnezeu de a o fame,
nteeg s ca nu te pot casator cu orcne t ese n cae. nteeg
ct de greu este sa gasest un sufet care sa t poata sta aatur
pe drumu pe care vre sa merg.
Asa cum vutur aur au ramas doar cu cte o arpa, asa am
ramas s no, n fata aceste um care ncearca sa ne
murdareasca cu nebuna s apostaza e. Exsta un care se
caugaresc s prn puterea u Dumnezeu zboara cu o sngura
arpa. Dar ce care aeg casatora trebue sa fe constent ca n
vata va trebu ca e sa zboare unu nga atu. Atfe nu se
poate. Daca nu ne aegem un om aatur de care sa putem zbura,
un om de care sa ne spr|nm s pe care sa spr|nm, atunc nu
vom a|unge a destnate.
Necazur au tot, s bogat, s sarac. Nmen nu cunoaste pe
aceasta ume numa fercrea, nmen nu se poate auda ca nu
cunoaste s necazure. n fata aceste um ce ma mportant
ucru este sa a pe Dumnezeu cu tne. S, daca a aes caea
casatore, sa a aatur de tne s pe omu pe care ubest.
Vata e o sta care cerne sentmentee oamenor. Sentmentee
superfcae nu dureaza. Tot ce nu e profund dspare s asa urme
nedorte.
Nmen sau aproape nmen nu se casatoreste pentru a avea
parte de un esec, pentru a dvorta. Excepte sunt rare s nu
merta atente. Ne casatorm pentru a ne mpn dragostea. S
totus, de ce exsta attea despartr, attea dvortur?
De ce atta cop care cresc cu un sngur parnte? De ce atta
cop poarta n nme or nenteegerea dntre parnt or? De ce
nme or sngereaza?
Nu stu daca est a vrsta a care sa nteeg ct de seroasa e
probema copor care cresc departe de unu dntre parnt, de
4
aceea vo face referre a ceva ma apropat de unversu tau.
Spune-m, cte pretene de-ae tae au cazut prada deznade|d
cnd ce pe care ubeau e-au parast? Sau ct preten de-a
ta au ramas cu nma zdrobta afnd ca ,,ubrea vet or'' s-a
ndragostt de atcneva?
Cred ca t da seama ca, daca despartrea unor tner care se
ubesc e uneor dramatca, s ma dramatca este despartrea
unor sot care, cu tmp n urma, s-au unt n fata u Dumnezeu.
Poate ca acee cazur n care dvortu e facut de comun acord, cu
exces de potete s de respect (am asstat a cteva dvortur de
acest gen) par ma putn dureroase. Dar ar trebu sa fe prvte s
dn ata perspectva: ce e ma trst, sa vez ca o sote s
paraseste sotu, asndu- cu och n acrm, sau ca do oamen
se despart cvzat, ca s cum ntre e nu a fost nmc seros? E
groaznc sa pu aatur poza de acum do-tre an, cnd eseau de
a su|ba Cunune cu mare aa, s cnd se sorbeau dn och, s
poza de a dvort, cnd sunt ca do stran. E groaznc cnd
nteeg ca au cacat n pcoare Nunta. E groaznc sa t da
seama ca pentru e nunta nu a nsemnat nmc.
S ce sa facem? Sa nchdem och s sa nu vedem ca asta e
umea n care tram? De fapt, dvorture sunt att de dese, nct
a aparut o ntreaga fozofe a dvortuu, oamen au a|uns sa
consdere ca dvortu e ceva norma. Adca n oc sa se ntrebe
care este cauza dvortuu, sa se ntrebe ce e de facut pentru a
nu se a|unge a dvort, e cauta sa |ustfce dvortu. nteeg
attudnea or, dar asta nu ma mpedca sa consder ca e o
attudne asa. Ascunzndu- doctoruu boaa de care suferm, nu
putem f vndecat. Ne putem auda cu boaa, prezentnd-o drept
o forma superoara de sanatate. S poate ca prntre ce care
sufera de aceeas boaa vom gas oamen care sa ne creada. S
pna murm tot putem tne cuvntar despre forma de sanatate
pe care o cunoastem. Dar nc un om sanatos nu ne va crede.
Dvortu este tot un fe de boaa. E o boaa care apare n urma
consumuu de substanta Z s a pse de substanta X, a
consumuu de ubre de sne s a pse de ubre pentru ceaat.
E o boaa prevzba. E o boaa de care sunt susceptb ce care
se casatoresc. Dar ce care vor sa fe fert de o astfe de boaa
trebue sa a masur de precaute. S masura cea ma potrvta
5
este tocma ntemeerea une fam care sa stea sub
bnecuvntarea u Dumnezeu.
"Dar ce, nu toate fame stau sub bnecuvntarea u
Dumnezeu?"
E greu de dat un raspuns precs a aceasta ntrebare. Nu stu
daca Dumnezeu bnecuvnteaza o fame dn care pseste
dragostea, o fame dn care pseste crednta, o fame a care
membr nu vor sa mearga pe caea mntur. Bnecuvntarea u
Dumnezeu nu se poate fura. Un tnar care a uat de sote o
femee batrna, gndndu-se ca peste ctva an va a|unge
mostentoru une aver mpresonante, nu s pune probema
bnecuvntar u Dumnezeu. Se poate cununa cu ea, dar
Cununa este spre osnda.
ndraznesc sa afrm ca asa cum Sfnta mpartasane e poate f
spre osnda ceor care se mpartasesc cu nevrednce, tot asa s
Tana Cunune e este spre osnda ceor care au tupeu de a-I
cere u Dumnezeu sa bnecuvnteze o ubre care pseste. Nu
m dau seama cu ce ar f bne sa compar o astfe de nunta, care
m se pare absurda. Poate cu un caste de nsp, dar magnea e
prea nocenta, prea copareasca.
Proverbu "nu pot vnde castravet a gradnar" se potrveste
foarte bne n aceasta stuate. Nu putem mnt pe Dumnezeu.
Un s nchpue ca daca s-au cununat cu persoana cu care
traau n concubna| au rezovat toate probemee. O cunostnta
m spunea ca s-ar parea mut ma vrednc de aprecat pozta
ceor care, fnd constent ca reata or nu poate prm
bnecuvntare dumnezeasca fnd bazata pe mncuna, s-ar
mutum cu cununa cva.
Sunt mute cupur care, daca ar f ntrebate de vreun duhovnc
de ce vor sa se casatoreasca, ar putea afa ca panure or sunt
greste. De atfe, nu putn sunt ce care stu bne ca nu ar putea
trece de ntrebare urmatoare: "Va ubt? Vret sa va ft
credncos unu atua pna a moarte? Vret sa va spr|nt unu
pe atu pe caea mntur?"
Nu e greu sa constatat ca, daca aceste ntrebar ar f puse
perechor care vor sa se casatoreasca, nu putn ar raspunde cu
6
un "nu" hotart. Asta n ce ma bun caz, n cazu n care nu ar
raspunde "da" numa de och um.
Oamen cred ca se pot casator evtndu-L pe Dumnezeu. Ce
ma mut se cununa a bserca numa datorta frumuset
ceremone. Dar nu s dau seama ca s fura sngur cacua. S
ute asa a|ung crestn nostr sa dvorteze, ute asa se
recasatoresc de cteva or fara sa s dea seama ca Dumnezeu
vne a fecare su|ba de Cunune, char daca nu e nvtat de mr.
Cred ca omu modern ar f n stare sa ceara u Dumnezeu sa
nu se ma bage n vata u, sa ase ber. Omu modern vrea sa
se cunune n |oaca s ma apo sa s repare greseaa dvortnd.
Numa ca nu te pot |uca cu |ucare atua fara sa cer voe. Tot
asa nu pot fasfca su|ba Cunune, transformnd-o ntr-o
ceremone umeasca. Orct ban -ar da preotuu, mr uta ca
s Dumnezeu s cere taxa a fecare Cunune. Dumnezeu e
zapcu, a bru de a oamen. Dumnezeu e potst, cere carnetu
de sofer. Adca... Adca Dumnezeu vrea ca ce care se casatoresc
sa ste foarte bne ce fac. Cne se mpartaseste cu nevrednce nu
poate scapa de osnda spunnd: "nu am stut ce fac..." Tot asa
mr nu pot spune: "nu am stut ce e su|ba Cunune, nu ne-am
dat seama ca e ceva seros. N s-a parut un spectaco
nteresant..."
Am afrmat ca Dumnezeu e potst s zapcu pentru a protesta
ntr-un fe fata de attudnea ceor care cred ca pot paca.
Dumnezeu nu e potst. Nu e da amenz ceor care se casatoresc
dn motve care nu sunt temence, s nc ceor care o fac dn
motve murdare. O mare amenda ar f sa ase sngur, sa se
dea cu capu de peret.
Pe un om care a suparare s scoate och nu e nevoe sa
pedepseasca s Dumnezeu: s-a pedepst sngur. La fe se
pedepsesc s ce care se casatoresc ca s cum ar ntra a un
cnematograf s asteapta sa vada un fm nteresant. Ca s cum ar
|uca a oto s asteapta sa vada daca au cstgat. Nunta nu e o
|oaca. Char daca oamen cred ca pot trata nunta ca pe o
aventura, char daca dvorteaza s se recasatoresc de zece or,
un ucru nu pot obtne: mpnrea.
7
E pot cauta mpnrea n mute ate ucrur, pot vorb atora
despre succesee pe care e au pe pan profesona, dar n
adncu nm or ramne un munte de sufernta.
Ar f dramatc daca n bserca ar exsta un becuet care s-ar
aprnde or de cte or oamen se mpartasesc cu nevrednce,
sau or de cte or se cununa fara sa fe constent de ceea ce
fac. Am repetat comparata cu mpartasrea tocma pentru ca m
se pare ca ambee "fapte" sunt generate de aceeas attudne,
specfca omuu contemporan, de a cutva cu muta gr|a
superfcatatea att n reate cu semen, ct s n reata cu
Dumnezeu.
Dumnezeu nu ne terorzeaza prn prezenta Sa sau prn mnune
Sae. Dumnezeu vrea sa ubm ber. S orce becuet ne-ar
sufoca. Totus, ar trebu ca becuetu pe care n -a asat
Dumnezeu, adca propra constnta, sa fe n stare de
functonare.
m doresc sncer ca aceasta carte sa fe de a|utor tuturor ceor
care s-au saturat de oferta aceste um s vor sa cunoasca o ata
perspectva asupra ntemeer une fam. Asa cum scrnd
mpotrva practcor yoghne nu am cautat sa obg pe nmen sa
duca o vata crestna, c doar am ncercat sa ofer posbtatea de
a nteege car ncompatbtatea practcor yoga cu nvatatura
u Hrstos, tot asa scrnd despre Nunta nu sustn ca cttor
trebue sa prmeasca nvatatura crestna despre acest subect.
Suntet ber sa aeget sa trat cum vret. Dar ft constent de
urmare aeger voastre!
S stm de vorb...
Scru pentru tne. Dn moment ce t n mna aceasta carte e
putn probab sa nu f nteresata de contnut. Probabtatea ca
tata tau sau mama ta sa o cteasca nu este totus excusa. E nu
se vor potcn nsa de faptu ca nu ma adresez or.
S totus cneva s-ar putea potcn... E vorba despre pretenu tau.
8
De ce scru doar pentru tne, nu s pentru e?
Precum se va putea vedea dn contnutu aceste cart, nu exsta
aproape nc o dferenta ntre ceea ce am de spus une fete s ce
as avea de spus unu baat. Ba char ncerc dn start sa preczez
ca nu sunt de acord cu opna, des ntnta astaz, potrvt carea
baet au dreptu de a ncepe vata sexuaa nante de nunta, ar
fetee nu. n masura n care baet ar avea acest drept, -ar avea
s fetee.
S totus de ce nu ma adresez cu precadere baetor? Poate s
pentru ca nu -am vazut prea nteresat de crtere ntemeer
une fam crestne.
Am fost profesor de rege a o scoaa santara post-ceaa.
Tema favorta a eeveor, dntre care unee erau ma n vrsta
dect mne, era vata crestna n fame.
Cred ca n afara de cuvntu Dumnezeu, ce ma des cuvnt pe
care -am foost a ore a fost "fame". S pentru ee (ca baet
erau de zece or ma putn), ce ma mportant era sa e vorbesc
despre fame. Cum ma|ortatea feteor erau nemartate, faceam
dese referr a ntemeerea une fam.
ntr-un fe prn aceasta carte e mutumesc pentru ca m-au a|utat
sa nteeg ct de mportant este pentru o tnara modu n care se
pregateste pentru ntemeerea une fam. Char daca de obce
aceasta pregatre consta ma aes n a te modea dupa
exgentee um acestea.
S e mutumesc tuturor preteneor mee care au avut
deschderea de a-m mpartas framntare or egate de
casatore. Dar eu nu scru acum pentru aceste pretene, ma aes
ca ma|ortatea sunt de|a sot, c scru pentru tne. M-e greu sa
nu stu cu ma adresez. As vrea sa stu cne est, pentru ca m-ar
f mut ma usor sa ma adresez une persoane pe care o cunosc.
Dar nestnd, ntre rndure mee ve gas cteva care cu
sguranta nu t se potrvesc. De exempu, presupunerea ca a
de|a un preten. De obce fetee ctesc o astfe de carte a vrsta
a care se gndesc a marts. E oarecum fresc ca a aceasta
vrsta sa a un preten. t vo scre s ce ar putea f nefresc ntr-o
astfe de pretene.
9
Fnd ndragostt de Cauda, a un moment dat m-a vent sa
cert pe preten me ma n vrsta care nu au fost n stare sa m
spuna ct de mnunat este sa ubest. Le-as f reprosat ca s dn
cauza faptuu ca nu m-au a|utat sa nteeg ct de mut te
nfrumuseteaza dragostea, dec s dn cauza or, nu m-am
petrecut studenta aatur de Cauda.
Dar nteegnd ca e prea trzu ca sa ma fac observat de acest
gen atora, am ntees s ca trebue sa scru o asemenea carte. O
carte care sa a|ute pe tner sa fe mut ma atent dect am
fost eu atunc cnd vor sa s ntemeeze o fame. Eram n stare
sa ma casatoresc cu orcare dntre ceeate pretene pe care e-
am avut de cnd m-am apropat de Bserca. S Dumnezeu m-a
fert de fecare data. O data char n chp mnunat; poate ca t
vo scre ma trzu despre asta.
Sa fu putn ma practc: ce am eu cu tne?
Una s poate cea ma mportanta probema este ca est sora mea
n Hrstos. S st doar ca no crestn ne rugam n fecare z un
pentru at, s pentru ce pe care cunoastem dar s pentru ce
pe care nu cunoastem. Dn moment ce ncerc sa te a|ut prn
rugacune mee, de ce nu as ncerca sa te a|ut s prn scrsu
meu?
Dn cpa n care am nceput sa scru aceasta carte am avut
nade|dea ca t va f de foos. m doresc sa nu ma f nseat.
m doresc att de mut sa fe ct ma mute fam crestne! n
aceste vremur de cadere s de apostaze fecare dntre no avem
o mare responsabtate fata de ceat. Cu ct vor f ma putn
crestn, cu att e va f ma greu sa rezste. Vor rezsta, prn
haru u Dumnezeu, dar crucea e va f foarte grea.
ntemeerea une fam este ucru de care depnde n mod
covrstor vtoru tau s a ceu cu care te ve casator s a
copor pe care vet avea. Dar nu numa fata de cop ta s fata
de sot ve f raspunzatoare, c s fata de ce care vor f nfuentat
de exempu vostru. Poate ca pna acum nu te-a gndt a acest
ucru. Ar f bne totus sa f constenta de faptu ca oamen sunt
ntr-o egatura foarte ve s se mopsesc un de a at s de
10
obceur bune, s de obceur ree.
Am ntrebat o eeva care era foarte preocupata sa fe ct ma
sexy daca s da seama ce fe de vtor o asteapta. M-a spus ca
spera ca un tp cu ban se va ndragost de ea.
"Bun, se ndragosteste, te a de sote, s apo?"
"Apo ramn sota u, s o sa am parte de o vata fara gr| s fara
psur..."
(Exsta astfe de feme s nu putne. Ce bucur ar putea smt o
fata care s-a martat pentru ban? Putne. Barbatu care a uat-o
ca pe o marfa se va satura n cee dn urma de ea. Ar f ntr-un fe
s vna e. S-a prezentat ca un produs, va f tratata ca atare. Ce
marture va da despre casatore o astfe de femee? Nu ma refer
a martur scrse; putn oamen scru cart care vad umna
tparuu. Dar fara sa fe constent tot oamen scru cu cerneaa
fapteor or cart prn care propovaduesc n tacere ce au ntees
dn vata. Faptee exprma concepta de vata a omuu. Daca
vre, ee sunt fosofa practca a vet noastre. Cum ar putea
spune o astfe de fata ca, prn casatore, do tner se unesc
pentru a merge mpreuna, pe caea mpnr, n tmp ce ea se
marta pentru ban? O astfe de afrmate nu ar f uata n seros
de nmen.)
"Bne, dar t da seama ca ve avea s destue necazur?"
"Da, nu ma ndoesc. Eu am facut aceasta aegere cunoscndu-
m sabcune. Stu ca nu asta e cea ma buna varanta. Dar asta
m se potrveste."
Refrenu acesta de |ustfcare a greseor prn nvocarea
neputnteor nu dovedeste nsa cunoastere de sne. Dovedeste o
fasa cunoastere de sne care se fundamenteaza pe excuderea
ucrar u Dumnezeu n vata personaa. Tot Sfnt puteau
spune: "ne vedem pacatee, vedem ca suntem ubtor de patm,
dec suntem condamnat sa ramnem asa." Dar e, cu ct s
vedeau ma bne pacatee, cu att se rugau ca Dumnezeu sa
umneze. S cu ct urcau pe trepte ma nate, cu att s vedeau
pacatee ma bne. S char daca pacatee unora dntre e, cum ar
f furtu une smochne, noua n se par nensemnate, totus e e-
11
au vazut ca pe nste zdur care departau de Dumnezeu.
La fe ar trebu sa vedem s no neputntee pe care e nvocam
atunc cnd vrem sa uam hotarr greste.
"Dar a vrea ca fca pe care o ve avea sa aba parte de o
casnce ca aceea spre care te ndrept tu?"
"Nu, nu cred. M-as dor ca ea sa fe ma puternca dect mne.
Sa aba parte de o ubre adevarata, de o fame adevarata..."
Ce putn aceasta afrmate m-a ma nstt putn. Sufetu fete
nu era zdrobt tota de patma acome. Cta vreme nteege ca
aegerea e nu e cea ma buna cred ca Dumnezeu are cum sa o
schmbe. Atunc nsa cnd oamen sunt mndr de gresee or,
ba char ar vrea sa e repete s at, pacatu s-a fxat n nme or
s ese cu mut ma greu.
Tu ar trebu sa aeg o fame despre care sa f sgura ca e cea
ma buna aegere. Sta s compara toate tpure de fame, dar
gndeste-te s a faptu ca peste o vreme vom da socoteaa
pentru toate faptee noastre.
Sunt convns ca s cteva fete care vor sa se marte pentru ban
vor deschde aceasta carte. Eu au acum o patra s dau n ee:
"Nu va e rusne, facet umbra pamntuu... O, de ce nu suntet
vo cu mntea ntreaga...", s ac sta de mustrar ar putea
contnua.
Ce am rezovat cu asta? Nmc. Ee tot pentru ban s-ar marta.
Cred ca a face aeger de genu acesta nseamna a f bonav
sufeteste. Nu pe bonav -as acuza eu. ncerc sa nteeg s
spun ca ntr-o ume att de ndepartata de Dumnezeu cum este
umea de astaz nu este de mrare ca au cedat. Tram o ume n
care anormau este prvt ca norma. Am ctt de attea or
aceasta afrmate, nct m-am cam pctst de ea. Cred ca a ma
ctt-o s tu.
Eu consder ca ma mportant dect a constata aceasta este a
ncerca sa propu o aternatva. Tram ntr-o ume dn care
normau este aproape excus. Nu psesc nc sorce de
bboteca ce rasfoesc tomure de teratura regoasa cu
12
pasunea unu fatest, facndu-s dn acest studu stranu un
hobby. Dar e se nformeaza asupra normauu dn nteres pur
carturaresc. Nu au de gnd sa traasca. E destu de ncomod.
m dau seama ca ncercarea mea de a prezenta crtere de
ntemeere ae une fam pot strn rona unor cttor s
cttoare, care ar parcurge rndure mee numa ca sa se
deecteze. Le mutumesc s acestora pentru attudnea or.
Pentru ca prn ea m confrma ct de dferta e optunea or s ct
de fresc este ca aternatva pe care o preznt eu sa fe cunoscuta
s de at.
Aceasta aternatva nu este o create propre. Nu e orgnaa. E
ceea ce am prmt de a at preten ma n vrsta, oamen cu
experenta n probemee fame. Nu expun ac n detau pozta
crestna prvtoare a aceasta probema, des am ncercat sa
dentfc aceasta pozte. Sunt s ucrur care ar putea f
reprosate. Unu dntre ee este ca poate vo vorb prea deschs
despre vata sexuaa a tneror de astaz. Dar cum tu nu traest
acum o suta de an, m se pare necesar sa fac referre s a
medu care te ncon|oara.
"Sunt sexy, sexy, stu ca ma vre..." e un refren pe care nu cu
mut tmp n urma -a auzt s tu pe strada, a metrou, n
autobuz. Exsta o me de refrene de acest gen, fecare aratndu-
ne un at mod de a ne abate de a nteegerea tradtonaa a
casatore.
Lumea aceasta s cnta cu putere refrenu e. La rndu meu,
ncerc sa t cnt s eu. Daca a vazut fmu storc "Inma
nenfrcata", poate t aduc amnte repca dn secventa
nmormntar tatau u Wam Waace, erou Scote. "Cnta
cntece proscrse dn cmpoaee or proscrse..." Asta era una
dntre formee de rezstenta a scotenor n fata nvadatoror
engez. n fata nvadatoror sprtua, care ncearca sa ne
ndeparteze de tot ceea ce e curat s bnepacut u Dumnezeu,
m-as dor sa t cnt s eu un cntec despre frumusetea
ntemeer une fam. Numa ca nvadator de astaz nu ne dau
nc macar dreptu de a f proscrs. Adca ne asa sa ne spunem
cntecee fara oprest, fnd convns ca muzca noastra va f
acoperta de a or. Eu totus cred ca nu e de a|uns sa protestam
fata de faptu ca e ncearca sa ne modeeze dupa crtere or.
13
Cred ca e cazu sa cntam cntecee noastre. Sa nu ne potcnm
ca suntem putn. Pentru ca, daca vom st sa cntam cum
trebue, un dntre e se vor asa vra|t de muzca noastra. Char
daca deocamdata stau departe, vor ven a no. S pentru a-
atrage nu este de a|uns sa e spunem ce nu ne pace a muzca
or. Asa nu vom rezova nmc. C trebue sa e dam sansa sa
ascute s muzca noastra.
Te rog, cteste cu atente cee scrse n aceasta carte. m dau
seama ca daca a pune pe un cntar tonee de mncun despre
fame pe care vrea sa t e nocueze umea aceasta s
kogramee de nvatatur curate pe care e-a prmt despre acest
subect nu e greu sa deducem ncotro s-ar ncna baanta.
Dar nade|dea mea este a Dumnezeu. E t vrea bnee. E vrea
sa a o vata cu adevarat mpnta. S E te poate convnge de
faptu ca numa fama crestna te poate bucura cu adevarat,
orct de grea ar f crucea pe care o a de purtat.
Uta-te a mar actor sau a oamen potc. Vez ce vata de
fame au! Vez cte dvortur, cte subecte ferbnt pentru
artcoe de scanda! Vez cta durere e n nme or! Dar ce t
scru despre e, vez cta durere e n nme ceor care nu au
fam crestne!
S tu m pot raspunde acum: "nu vad durere n nme or."
Adut sunt nste fnte foarte cudate. Pentru mne a fost un soc
sa m dau seama ct de dferta fata de reatate este magnea
pe care o aveam despre un dntre e. Se upta cu toate putere
sa s ascunda esecure s sa ase o mprese buna. E atta
teatru!
Nu e pacut sa auz cum o femee s auda sotu ca e bun, des
sotu o nseaa sau face ate pacate. Attea mncun sufoca. O
astfe de femee mnte pentru a-s acoper sotu, dar ma aes
pentru a nu f nevota sa recunoasca ca a grest cnd s-a martat.
Oamen nu vor sa recunoasca ct de trste sunt fame dn care
pseste Hrstos. Iar cnd o fac, o fac numa pentru a face
apooga concubna|uu, nu pentru a marturs ca regreta ca nu
au fost n stare sa s ntemeeze o fame crestna.
14
Poate ca tu nu crez ceea ce t spun. Poate ca tu cunost fam
care nu merg a Bserca, dar n ee domneste nstea. Dar n
astfe de fam davou nsus e ce care vegheaza a pastrarea
nst. Daca ntre sot ar aparea tensun, atunc poate ca unu
dntre e s-ar rdca prvrea spre Dumnezeu. Or, de acest ucru
se teme ce ma tare ngeru ntunercuu. S e face tot ce sta
n putere ca sa nu se a|unga a tensun. Orcum, aceste cazur
sunt destu de rare. Davou tne pe mut n brate s fara sa e
ofere o vata nstta.
Stu ca sunt fete care zc: "nu stm ce va f dupa moarte, macar
sa ne fe bne pe umea asta." Fete care ar f gata sa aeaga o
vata de fame ca cea despre care tocma t-am vorbt. Fete
carora daca e-ar vorb cneva despre suferntee vesnce ae
ceor care traesc departe de Dumnezeu ar raspunde: "Nu ne
spere chnure aduu. Nu ne ntereseaza dect sa ne fe bne n
umea aceasta."
Acestor fete cartea mea s-ar parea pctcoasa. Dar nu puteam
scre o carte despre fama bnecuvntata de Dumnezeu care sa
fe nteeasa de catre persoane care nu cred n E. Nu ar f avut
nc un sens. E ca s cum e-as f cntat a pan surzor. Surz ar f
putut apreca hanee s frzura mea, s poate s aspectu panuu,
dar n prvnta muzc nu ar f avut prea mute de spus.
La baza tuturor expcator mee sta convngerea ca prma
nstanta n fata carua trebue sa raspundem daca suntem de
parere ca e bne sa ne casatorm cu cneva e Dumnezeu. Pe
ctva cunoscut de-a me -a mrat cnd, atunc cnd m-au
prezentat fata cu care voau sa se casatoreasca, -am ntrebat,
putn ronc:
"S Dumnezeu ce parere are despre panure voastre?"
"Nu stu, de unde vre sa stu?"
"Crez ca este bnepacut u Dumnezeu faptu ca a aes-o pe
ea?"
"Nu m-am pus probema....", au raspuns ce ma mut.
Ar f bne ca tu sa t pu aceasta probema n cpa n care te
15
hotarast sa t eg vata de cneva. Pentru ca daca nu t cont de
Dumnezeu sunt convns ca ve regreta.
Stu ca Dumnezeu nu are un teefon pubc, a care sa sunam
medat s sa prmm repede raspunsure de care avem nevoe.
Dar ma stu s ca Dumnezeu nu ne asa sngur. Daca mergem
pe caea mntur pe care ne-a aratat-o Hrstos, a fecare pas E
ne va caauz. S ne va vorb or prn duhovnc, or prn gndure
pe care e nsufa n nme noastre, or prn parnt, or prn
preten, or prn dferte ntmpar prn care trecem dn
rnduaa Sa.
Ar f fost ma smpu ca sngura probema dntre ce do tner sa
fe armona fzca. Atunc cartea aceasta ar f avut un sgur
capto. Probemee sunt ma mute, s eu nu ma vo opr ac
dect asupra ceor ma mportante.
E, dar ntroducerea e cam unga. Sa trecem a "fapte"...
Despre mirajul sexualittii
Sa asam a o parte pre|udecate s sa spunem ucruror pe
nume: statstce arata ca n zua de astaz foarte putne fete s
pastreaza fecora pna a nunta. Ct despre baet, nu stu daca
are rost sa ma vorbm.
Nu ma e ca pe vremur cnd mreasa avea voe sa se mbrace n
ab numa daca era fecoara. Astaz pna s prosttuatee, n
raree cazur cnd se marta, poarta roch de cuoare aba. Dupa
cum arata anumte sonda|e de opne, una dntre cee ma mar
probeme n cupu provne de a probemee sexuae. Vrem sau
nu vrem sa recunoastem, vata sexuaa a unu cupu refecta ct
se poate de bne reata dntre ce do partener. S vata sexuaa
este pentru mut centru povest de dragoste. n cupure n
care acest capto nu se scre asa cum trebue apar tensun care
duc n cee dn urma a despartre. S nepotrvrea sexuaa este
pre| de dvort pentru mute cupur.
Ce ar trebu sa te sfatuesc eu? Sa sta cumnte pna a nunta s
apo sa observat ca ntre vo exsta o nepotrvre trupeasca, sau
sa verfcat aceasta chestune nante de nunta?
16
Cu cteva saptamn nante de a ma casator cu Cauda, o
doamna de a bserca, pe care o aprecam foarte mut pentru
frumusetea auntrca care se ctea pe chp, m-a spus:
"Acum, ca tot at stat cumnt attea un, ar f bne sa facet
dragoste nante de a va casator. Ca daca nu va potrvt, o sa
avet parte de mute nenteeger. Ma bne un pacat mc dect
unu mare." Am ramas foarte mrat de acest sfat. Nu m trecea
prn cap ca un crestn poate gnd asa ceva. Te ntreb, te cum t
s-ar f parut un astfe de sfat?
nante de a raspunde a aceasta ntrebare trebue sa recunosc
ca nu aveam de gnd sa pun acest capto n prma parte a cart.
Dar m-am gndt ca atunc cnd scru trebue sa tn cont de
orentarea cttoror. S pentru ca artcoee despre vata sexuaa
a tneror au mare succes, nteeg dn acest succes ca ee
refecta hobby-ur-e cttoror. Nu vreau sa scru o carte pentru
fetee cumnt, care vn n fecare dumnca a bserca, s fac
canonu n fecare z s se upta cu muta atente mpotrva
patmor s pofteor trupest. Ee au duhovnc care sa e dea
raspuns a ntrebare or. Eu scru ma aes pentru ceeate fete,
care cred ca exsta Dumnezeu, dar nu stu pe ce drum sa o
apuce.
Fac o paranteza: sota mea m spune ca a confscat de a scoaa
o revsta "Bravo". Nu rareor eev de a scoaa unde preda se
deecteaza n tmpu oreor ctnd rubrca de educate sexuaa dn
aceasta revsta. M-as bucura sa stu ca peste ctva an unee
dntre aceste eeve vor ct cartea pe care o t n mna.
De aceea ncerc sa vorbesc pe mba or. S nu numa a or, c a
tuturor ceor care cauta dstracta pentru ca nu au gast nmc
ma vrednc de atente sau pentru ca nmen nu a stut sa
aprope de Bserca. Stu ca scrnd asa rsc sa fu ntees grest
de catre tner care s petrec zua ctnd numa Sfnt Parnt, dar
ncerc sa scru n asa fe nct sa nu m fe spre osnda.
Ca sa fu s ma drect, cnd ucram ca drector a Edtur
,,Chrstana" un preten m-a propus sa tparm traducerea unu
dctonar aparut n Amerca, dctonar care trateaza dn punct de
vedere crestn toate aspectee vet omuu de astaz.
17
"E foarte bun dctonaru. Ute, are sta ceor ma varate pacate,
cum ar f eutanasa, sexu ora sau masturbarea... Am vorbt de
curnd cu cneva care consdera ca aceasta practca e foarte
normaa, ca nu e un pacat."
Pe ct de nteresant era dctonaru, pe att de decat m s-a
parut sa tparm. Pentru ca daca n Amerca msonarsmu
ortodox a tnut seama foarte precs de specfcu oamenor de
acoo s anumte tabu-ur au fost cacate tocma pentru ca se
cerea amurrea unor probeme, a no exsta o anumta retnere
de a dscuta s de a prezenta un subect ca acesta dn
perspectva crestna.
De fapt nu cred ca e nevoe de prea mute dscut, cred ca ar f
sufcente cteva brosur bne facute. Dar cne sa aba cura|u de
a prezenta cuvncos un asemenea subect? De atfe cred ca a
vazut ca n tmp ce despre masturbare s-au tpart brosur s
artcoe "apoogetce", s-au tpart foarte putne materae care sa
preznta punctu de vedere crestn.
Sa ne ma mram atunc de ce procentu ceor care se
"reaxeaza" n acest fe este att de mare? Nu. Char daca Sfnt
Parnt au scrs s despre pacatu onane, astaz nu prea vrea
nmen sa preznte aceeas nvatatura ntr-un mba| accesb
tneror.
Aceas ucru m se pare ca se ntmpa s n ceea ce prveste
reate dntre tner. Daca un tnar cteste o predca a unu Sfnt
mpotrva desfruu, e nu se va smt mscat de ea. Adca nu va
consdera ca ceea ce face e este desfru. Tnaru crede ca "face
dragoste" s refuza nvatatura Bserc care se pare prea aspra.
Adca prefera sa fe crestn numa teoretc, nu s practc. este
greu sa nteeaga un mesa| care se pare ca tne de trecut,
neavnd egatura cu pasonaee vremur pe care e tram.
Am facut paranteza aceasta pentru a te a|uta sa nteeg de ce o
prezentare standard a reate sexuae dntre un tnar s o tnara
m se pare nerodtoare. Sau prea putn rodtoare.
S acum raspunsu a probema: e bne sa faca dragoste tner
nante de casatore, sau nu?
18
Cred ca ar f bne sa dam raspunsu facnd o referre a fmu
"Ttanc".
|ack s Rose, doua sufete, doua um care nu aveau nmc n
comun. S totus ceva ega: dornta de bertate. E traa ntr-o
ume dn care devza "nu e voe sa fac asta" psea. Ea traa ntr-
o ume nchstata n pre|udecat, ntr-o ume rece, pna de
stereotpur, pna de conformsme. ntr-o ume moarta.
Secventa n care ea vrea sa se snucda e tuburatoare: trand
ntr-un unvers care te ncatuseaza, ce ma bun ucru pe care
pot face este sa evadez. S orzontu pe care vedea Rose era
extrem de strmt: credea ca sngura soute este snucderea. Nu
as vrea sa crez ca fac ac apooga snucder (snucderea este
ce ma ngroztor act pe care poate face omu). C doar ca m
se pare un ucru extraordnar sa a puterea de a te rupe de un
medu att de murdar cum era ce n care traa ea.
Prn ce era murdar? Aveau oc n e secventee patmase de care
aveau parte sarac care caatoreau pe Ttanc a casa a III-a,
secvente pe care e ntum char daca nu e vedem pe ecran? Nu.
Medu n care a crescut s a trat Rose era murdar datorta
farsesmuu, datorta mncun atotstapntoare. Snucderea
pare o fapta buna n aceasta stuate.
Dar Dumnezeu?
Dumnezeu psea dn unversu e. Ma bne-zs e un dumnezeu
care statea departe de oamen, un dumnezeu a caru nchnator
erau actor de teatru. S ea nu tnea cont de acest Dumnezeu, pe
care |udeca dupa modu n care se ogndea n nchnator sa.
Prn snucdere, ea nu se gndea ca ar pacatu fata de
Dumnezeu, c doar ar f refuzat o ume farseca s dou pe care
aceasta consdera dumnezeu.
Ha sa ne gndm a un at fe de "Ttanc". Rose e pe punte, gata
sa se arunce n ocean. S a ea vne un parnte care o a de mna
s spune: "Pna ac a fost bne. E bne ca a refuzat mncuna.
De acum ve cunoaste Lumna..." Parntee vorbeste despre
Hrstos, s ea prmeste n nma e cuvntee sae. Ghetaru
oveste vasu. Ea cade s e n perco de moarte. Parntee o a|uta
19
sa se sue pe o puta pe care nu e oc pentru amndo. S
parntee moare.
Zs pe scurt un astfe de scenaru nu pare paptant. Daca s-ar
face un fm dupa un asemenea scenaru nu ar avea succes prea
mare, char daca s-ar gas o ntrga pe masura. Pentru ca
oamen nu sunt nteresat de tema ubr u Dumnezeu. Dar
oamen care au vazut ,,Ttancu" au regast n e dornta de a f
trat o dragoste ca n povest. Oamen au smtt ca dragostea
care a determnat-o pe Rose sa renunte a umea "buna" s sa
vna a casa a III-a e dragostea dupa care s e au suspnat n
tnerete. ,,Ttancu" ofera cea ma buna s ma frumoasa defnte
a povest de dragoste dntre tner um acestea.
De ce am facut referre a varanta cu parntee? Pentru ca n
stora Bserc au fost zec de cazur n care sfnt sau parnt cu
vata sfnta au ntns o mna de a|utor ceor afat pe margnea
prapaste. t dau un exempu, un caz rea dn stora bserc,
rugndu-te sa nu te super ca paranteza pe care o fac este
unga. Dar atfe, m-ar f foarte greu sa t spun cum vad
ucrure.
Un sfnt sta pe o nsuta n argu mar. Vede notnd spre e o
femee care venea de pe o nava care naufragase. A avut de
aes: daca o prmea, rsca sa cada cu ea n pacat. Daca nu o
prmea, femea murea. S atunc a a|utat-o sa urce pe ma, dupa
care s-a facut cruce s a sart n apa. A preferat sa moara, dect
sa pacatuasca. Dar dn rnduaa u Dumnezeu a fost uat de
nste defn s dus pna a tarm. Nu ma tn mnte numee
sfntuu, dar |ertfa u m-a mpresonat.
Poate ca exempu aes nu e ce ma bun. Orcum, au fost mute
cazur n care Parnt -au a|utat pe oamen sa nu se snucda s
sa s schmbe vata. Oamen acea vroau sa se snucda pentru
ca nu cunosteau pe Hrstos. Un crestn, orct de mar ar f
necazure prn care trece, ste ca snucderea nseamna aegerea
chnuror aduu. Cne se snucde arata ca nu a avut crednta.
Sau ca, des a avut ceva crednta, nu s-a uptat cum trebue
mpotrva duhuror ntunercuu de care n cee dn urma a fost
brut. Eu nu vreau acum sa o |udec pe Rose pentru ca a vrut sa
se snucda. C doar observ ca ea nu vedea o ata esre dn
nchsoarea superfcatat n care era tnuta de ce apropat. S
20
repet ca m se pare eroca hotarrea e de a refuza o astfe de
nchsoare.
Vo ncerca sa anazez putn fmu tocma dupa acest prncpu:
ca actunea centraa se desfasoara dupa regue une um dn
care Dumnezeu cam pseste. De atfe, m se pare ucru ce ma
rau pe care n- ",darueste" mcu ecran: ne pune nante fme n
care persona|ee duc o vata dn care Dumnezeu este absent.
Fmee ne nvata cum sa tram fara sa ne gndm a cee sfnte.
Prn modeee pe care n e ofera ncearca sa ne rupa de vata
crestna, ncearca sa ne convnga ca atunc cnd tram atfe
dect ero de pe ecran suntem handcapat, suntem przoner a
trecutuu s refuzam cpa prezenta. Am preczat acest ucru
pentru a-m manfesta trstetea ca exsta fme foarte
nteresante, cum m se pare s ce despre care vorbm, dar care
pentru mare parte a spectatoror au un mpact negatv.
n cpa n care Rose vrea sa se snucda apare e. Orcne
atcneva dn umea e ar f aparut nu ar f putut-o convnge sa
renunte a hotarrea de a se snucde. Pentru ca ar f vent or cu
amenntar, or cu vreo predca morasta nefcenta ntr-o
asemenea stuate. Dar |ack vne cu o "predca" pe care nmen
dn umea e nu ar f avut deea sa o tna. Nu vorbesc despre
faptu ca ceat nu ar f avut cura|: cred ca nc nu e-ar f trecut
prn cap deea de a sar dupa ea n apa. |ack nsa traeste dupa
ate regu. E ste ca vata merta trata, ca vata nu are numa
cpe trste. S o convnge ca, daca ea sare, e va tne
compane. S apa e rece...
Pentru Rose ntnrea cu |ack e copestoare. Nu ma vrea sa
moara. Acum ncepe povestea de dragoste. Poveste n care cpa
esentaa m se pare cea n care ea are cura|u de a fug n umea
u, cura|u de a aege sa fe cu e.
"Bne, ar putea spune o cttoare evavoasa, dar e fac
dragoste..."
Ce puteau face atceva, te-as ntreba? Fmu nu preznta vata
une tnere care descopera crednta, c a une tnere care
respnge o ume fasa pentru a cunoaste bucura dragoste. Nu
zc ca nu ar f fost frumos sa se f casatort pe ascuns, asa cum a
facut-o Wam Waace cu Murron n "Brave Heart" (dar
21
mentatatea era ata cu cteva secoe n urma, s n fm, nunta
erouu nterpretat de Me Gbson e ct se poate de freasca).
Ce se ntmpa daca Rose s-ar f casatort cu |ack pe vas?
Spectator nu s-ar ma f regast n ce do tner. Spectator ar f
crezut ca prn nunta e au patt trbut formasmuu s
tradtonasmuu "raposat". Ceea ce ar f ntrat n contradcte cu
modu or de a f.
Ar f fost frumos sa se f casatort nante sa faca dragoste. Dar
fmu nu este o apooge a fame, c una a ubr prvte dn
perspectva umeasca. Lumea de az nu nteege ca ubrea
adevarata se mpneste numa n fame. Daca fmu "Ttanc" ar
f fost o apooge a nunt, cred ca ar f avut mut ma putn fan.
S-ar f gast crtc care sa ronzeze actunea s ncasare ar f
fost mut ma mc. Or n zua de az fmee nu se fac pentru a-
mbogat sufeteste pe oamen, c pentru a- mbogat fnancar
pe producator. Un fm este bun daca aduce ban, ndferent cum
modeeaza pe oamen.
De ce n fmu "Brave Heart", Waace se cuca cu nora regeu
Ange, cnd de fapt asa ceva nu s-a ntmpat n reatate? Me
m s-a parut ca faptu ca a asat-o nsarcnata smbozeaza
brunta scotenor asupra nvadatoror. Regee Ange moare
afnd ca nora sa poarta n pntece pruncu ceu ma mare
dusman a u. Moare nfrnt.
Preten cu care am vorbt despre acest fm (care este fmu
meu storc preferat ma aes pentru faptu ca Waace moare
pentru Scota aproape n aceas mod n care au murt martr
pentru Hrstos) m-au atras atenta ca s daca smbou ar f fost
ce pe care -am descfrat, totus nu era nevoe sa arate facnd
dragoste. Dar spectator au nevoe de secvente care sa e
aprnda magnata, au nevoe de secvente care sa e strneasca
patme. S pentru asta scenarst nu fac econome de cerneaa.
Revn a Rose. Daca Dumnezeu nu ar f exstat, atunc ea ar f
avut motve seroase sa se snucda. S tot n acest caz, daca ar f
dat de |ack, avea toate motvee sa faca dragoste cu e. Daca
Hrstos n-a nvat, atunc ha sa tram dupa ege noastre. Nu are
rost sa ne supunem nc une regu mpuse de socetate. Daca
umea ar f un efect a hazarduu, cum afrma materast, daca
22
Dumnezeu nu ar exsta, atunc ar f fresc sa tram dupa cu totu
ate norme dect cee crestne. ntr-o astfe de ume, povestea
de dragoste dntre |ack s Rose e tot ce poate f ma frumos, ma
curat, ma "sfnt". De aceea cred ca nu e norma sa zcem: "daca
|ack a murt nespovedt, atunc s-a dus n fundu aduu." Cred ca
povestea or trebue aprecata dupa ate crter.
Acum ncerc sa t expc de ce am facut referrea a ,,Ttanc":
daca Dumnezeu nu exsta, atunc ar f fresc ca tner sa faca
dragoste nante de nunta. "Scopu" ubr ar f nfruntarea
tmpuu. ndragostt ar epuza a maxm toate posbtate de a
se bucura unu de ceaat fara nc o opreste.
Numa ca...
Hrstos a nvat!
Asta e crednta crestna: credem ca Dumnezeu a facut umea, ca
Fu u Dumnezeu S-a facut om pentru mnturea noastra.
Credem ca vata are un scop precs: dobndrea mparate
Ceruror. Credem ca nmc nu este ma mportant n vata dect
upta pentru dobndrea rauu. Vata noastra trebue sa se
desfasoare nu dupa ege care n se par noua bune. Nu no am
creat omu. No nu suntem n masura sa hotarm ce ne vatama
s ce nu. Ar f fost foarte comod sa hotarm no ce anume avem
voe sa facem ca sa ne mntum. Am f consderat ca unee
pacate sunt prea mc pentru a ne ndeparta de mnture.
Dar oamen ramn oamen. Avem or posbtatea de a prm
cuvntee u Hrstos, Care ne-a aratat caea mntur, or
posbtatea de a e respnge. n momentu n care spunem ca
avem crednta, dar nu suntem n stare sa tram asa cum ne
nvata Bserca, nseamna ca avem o crednta bonava. Or cred
ca cee spuse de Hrstos sunt adevarate, s atunc trebue sa ma
upt cu patme s cu poftee, stnd ca Dumnezeu m da putere
sa nu cad, or afrm ca ceea ce m cere Dumnezeu este peste
putnta mea. Afrm dec or ca Dumnezeu a dat porunc prea
gree, ca nu a tnut cont de sabcunea noastra, or ca am
nade|dea ca, des cac aceste porunc, Dumnezeu ma va mntu.
n prmu caz nseamna ca eu cred ntr-un Dumnezeu absurd,
Care cere de a oamen mposbu. Cum se face totus ca sute
de an s-au gast atta crestn care sa consdere Dumnezeu
23
ubtor de oamen? Dumnezeu nu este absurd, nu ne cere
mposbu. Ceea ce cere Dumnezeu de a oamen este mposb
numa pentru cne are putna crednta. Ct despre ce care au
crednta... crednta e da putere sa duca upta cea buna. Cne -a
a|utat pe desfrnat sa se sfnteasca? Cne -a a|utat pe betv sa
se pocaasca? Sau cne a|uta n zee noastre pe drogat sa
epede rau or obce? Dumnezeu!
n cpa n care crez nu ma pot spune ca Dumnezeu t cere
mposbu, sau ca nu pot tra dupa cum te povatueste Mreasa
u Hrstos, Bserca. Nu exsta nc un mod de a mpaca cee doua
orentar.
Ct prveste pe ce care cred ca n marea Sa dragoste
Dumnezeu va mntu, ndferent de vata pe care o duc, e
caca n pcoare cuvntee u Hrstos, Care ne-a nvatat ca cne
merge pe caea cea arga nu va ntra n mparata Ceruror.
Oare tu a putea sa crez ca Hrstos a prmt chnure s moartea
pe cruce fara rost? Daca am f putut a|unge n Ra fara sa ne
purtam crucea, oare Dumnezeu nu ne-ar f asat sa tram dupa
poftee noastre? Sper ca nteeg ct de mut gresesc ce care se
asteapta sa fe mntut a gramada, prn ma u Dumnezeu. Da,
Dumnezeu e mostv, dar e mostv cu ce care arata prn
veturea or ca vor sa prmeasca aceasta ma.
Ne ndepartam acum de fmu "Ttanc". Dar nante de asta nu
vreau sa ut sa t spun ca ma mut preten de-a me au ramas
extrem de mpresonat de acest fm, s au cautat sa vada n e
ma mut dect o poveste de ubre. (Nu ma refer a scufundarea
vasuu. Char am ctt o decarate, parca a producatoruu
fmuu, care spunea ca "Ttancu" este smbou unor vremur n
care omu a crezut ca este stapnu um, ca prn cunostntee
sae va deven atotputernc. Am ntees dn pozta sa ca esecu
"Ttancuu" a fost de fapt esecu ntreguu sstem
antropocentrst, esecu omuu care a refuzat sa s ma rdce
och spre cer. Nmen nu credea ca "Ttancu" se poate
scufunda. Asa cum nmen nu credea ca se vor darma bocure
dn ,,Word Trade Center". Dar "Ttancu" s-a scufundat. S
oamen nu au ntees nmc dn acest esec. Contnua sa
construasca s astaz tot feu de "vapoare", pentru cee ma
dferte ntrebuntar, s s pun nade|dea n ee.) Ma refer a faptu
24
ca n e e expusa foarte artstc antnoma dntre umea farseor
s cea a pacatosor care, cu toata caderea or, stu sa fe sncer,
s nseteaza dupa bertate. Pe mne m-a dus cu gndu a
dferenta dntre ratonasmu searbad apusean s sennatatea
rasarteana (s nu am fost snguru care am avut aceeas
percepte, tota ncompatba cu apooga desfruu pe care at
au descfrat-o n aceas fm).
"S ce are martsu meu cu scufundarea Ttancuu?", m-a putea
ntreba. Ttancu este ntr-un fe s smbo a ubr dntre tner
dn zua de az. E nu vor sa ma tna seama de nc o ege. E nu
vor sa nteeaga ca Dumnezeu e vu s ca e de fata, ca vede tot
ce facem. E smt foru dragoste, smt putn dn puterea
dragoste, s atunc renunta a orce regu, consderndu-e
pre|udecat.
nsa dragostea pe care o cunosc e e ca Ttancu. E mare, e
puternca, pare nvncba. Dar n fata vesnce nu rezsta. E doar
o patma trecatoare. Vreau sa t spun s ca vad o egatura
drecta ntre esecu Ttancuu s dragostea patmasa dntre
tner. Au fost destu fosof care au scrs despre egatura dntre
dragostea trupeasca s moarte. Dupa parerea or, vata se
aseamana actuu sexua: dupa cpa de pacere maxma
urmeaza senzata de oboseaa, asa cum dupa tnerete urmeaza
batrnetea. Eu vad n aceasta comparate tocma aspectu
trecator a orcare reat patmase: patma nu brue tmpu,
patma trece. n schmb, dragostea adevarata a sotor crestn
brue tmpu. Dragostea or trupeasca sta sub bnecuvntarea u
Dumnezeu.
Nmc nu mpedca pe tner sa cunoasca un at mod de a se
ub, un at mod de a se purta unu cu ceaat. Despre aceasta
vo ncerca sa t scru cte ceva n cee ce urmeaza.
Trebue sa observam un ucru: mut zc ca e bne sa fac
dragoste cu persoana cu care vre sa te casatorest ca sa vez
daca exsta "compatbtate sexuaa". Ce vedem nsa? Ca mare
parte dntre ce care au constatat ca au aceasta compatbtate
nante de nunta au dvortat dupa aceea, n tmp ce at, care nu
s-au "verfcat" aceasta compatbtate, au parte de armone s
de nteegere. Refrenu cu compatbtatea sexuaa tne de o
nteegere a fame dferta de cea pe care o propovadueste
25
Bserca. Tne de nteegerea une fam care prveste numa n
|os, care nu s rdca och spre cer. A une fam a care sngur
scop este bucura pamnteasca. (Nu nsst ac, dar e nteresant
faptu ca tocma ce care s-au casatort dupa ce au trecut testu
"compatbtat sexuae" gasesc ma apo motve de
nenteegere pna s a acest capto. L se pare ca brusc au
devent ncompatb sexua, s atunc cauta compatbtate cu
ate persoane!)
Vo face acum o referre a un pasa| dntr-un zar care m-a sart
n och ma aes datorta ttuu care nsotea poza unor tner cam
de douazec, douazec s cnc de an: "Lacrm s for pentru do
nger". Iata o parte dn textu poztonat nga rubrca "Decese":
"Erau numa do cop, amb nzestrat cu har, care ma aveau
mute de facut s de demonstrat. Nu se poate ca Dumnezeu
nsus sa nu-s f dat seama ca a grest atunc cnd -a uat a E
pe ce do nger. De aceea, fame... s preten nu se roaga
pentru ertarea pacateor (cop nu pot gres), c pentru ca
Atotputerncu sa aba n paza...." Artcou este semnat de
parnt fete care a murt aatur de pretenu e ntr-un tragc
accdent. Nu stu de ce au murt tner; nu pot face nc o referre
precsa a cazu or. Nu pot nteege nc durerea parntor, asa
cum nc ace parnt nu ar putea nteege durerea pe care am
avut-o cnd am ramas orfan de mama a aproape 14 an.
Totus m permt sa fac unee preczar. Am destue rezerve n a
crede ca parnt respectv stau bne ct de nger sunt cop or.
Nu vreau sa spun ca pentru pacatee or tner au fost pedepst
prn acest accdent, des nu rare sunt astfe de cazur n care se
vede pedeapsa u Dumnezeu. (Dumnezeu nu pedepseste, c
ngadue sa se abata peste no necazur datorate pacateor
noastre; ne pedepsm sngur!). Ce vreau sa spun acum este
atceva. Ca daca parnt asteapta ca Dumnezeu sa s
recunoasca greseaa, prn asta dovedesc ct de saba este
crednta or. "Am grest, oamen bun. Regret enorm. Dumnezeu
va cere ertare..." Un astfe de mesa| nu are cum sa vna de a
Dumnezeu. Dumnezeu nu poate gres. Dar parnt care cred ntr-
un astfe de Dumnezeu dovedesc psa de dscernamnt sprtua.
Ceea ce ncerc sa fac eu acum nu este o |udecata a tneror,
repet, c a pozte exprmate n artco de catre parnt fete. Prn
26
aceasta ncerc nu sa cac porunca de a-m |udeca aproapee, c
sa pun n evdenta anumte caracterstc ae parntor care nu
sunt aproape de Bserca. Ncodata un crestn nu va spune ca
Dumnezeu greseste, sau ca ste pe cneva fara pacat. Pna s
pentru sfnt Bserca se roaga pna cnd e recunoaste sfntena
prn canonzare ofcaa. Or tner de astaz au cu mut ma muta
nevoe de rugacune ca sa se erte pacatee.
Iarta-ma daca rndure mee par moraste. Nu vreau sa t se
para asa. nche ac referrea a cazu dn zar, recunoscnd
faptu ca poate artcou a fost doar un geamat de durere. Poate
ca parnt acea -au crescut pe tner cum trebue, s ca s-au
rugat Domnuu sa e erte pacatee.
Nu e greu de ntees ca, daca parnt nu au dscernamnt
duhovncesc, nu vor putea nteege ce se petrece cu cop or.
Az exsta char stuata mta n care nu numa ca parnt nu s
ndeamna cop sa duca o vata curata, c char ndeamna sa se
bucure de pacere trupuu. St s tu ca exsta astfe de parnt.
Am facut referre a e nu pentru a- acuza, c pentru a e ua
apararea tneror care au parte de o astfe de educate care
mpnge spre cadere.
Cred ca dn rndure mee t-a dat seama care este parerea
mea prvtoare a "testarea prenuptaa a compatbtat
sexuae". Nu e o parere a care am a|uns de capu meu, nu e un
raspuns pe care -am gast sngur. E raspunsu a care am a|uns
constatnd urmare ator tpur de aegere.
Am sa t vorbesc ma pe arg despre acest subect n at capto.
Nu m-as f asteptat nc sa ncep partea prncpaa a cart cu
captou acesta, s nc nu ma asteptam sa acord atta
mportanta. Dar scrnd ntroducerea m-a fost car ca structura
cart, asa cum o concepusem eu, nu t se potrvea. Vroam sa
ncep cu captou "Casatore sau monahsm?"
Dar probema aceasta, char daca s-au pus-o destu coeg de-a
me, s-au pus-o tocma pentru ca erau student a Facutatea de
Teooge. Nc una dntre coegee sote mee nu a avut o
asemenea dema. Or, dn moment ce cartea aceasta nu este
pentru tner teoog, am ncercat sa tn seama de cerntee
"pete". S pentru ca n ceea ce prveste compatbtatea sexuaa
27
a cupuu s-au scrs o sumedene de artcoe (nu numa n revste
de "specatate", c s n revste ma cumnt, de a... pna a... -
nu e dau numee ca sa nu fu acuzat ca fac ant-recama, des
poate ca ar f fost bne sa nu tn cont de astfe de crter; orcum,
st s tu despre ce revste e vorba...).
Nu vreau deoc ca aceasta carte sa fe o carte savanta despre
ntemeerea une fam. Nu m pac carte care trateaza ucrur
extrem de mportante cu aeru ca epuzeaza subectu. A scre
despre dragoste n termen stntfc m se pare a sufoca
dragostea. De aceea scru asa cum a vazut s tu, drect s
smpu. Vreau sa scru ct ma senn. Vreau sa ma gndesc ca
est o pretena care m-a ntrebat ce este esenta pentru
ntemeerea une fam. S, stnd pe o banca, raspund. Nu am
a mne nc cart, nc hrte sau creon. vorbesc asa cum cred
ca e bne. De aceea unee de se vor repeta. Dar asta nu m se
pare neaparat ceva rau. Repetam uneor tocma dee care ne
framnta, dee pe care e consderam mportante.
E, dar nu stu daca e bne ca am tnut cont de cerntee pete s
am nceput cu sexuatatea. Vom ma reven asupra acestu
subect. Un ucru vreau sa t spun acum: ca daca m-ar f brut
pofta trupeasca s as f facut dragoste cu vreuna dntre fetee cu
care am fost preten n facutate, atunc m-as f casatort medat.
As f preferat sa m sacrfc propra fercre dect sa m as
pretena cu nma zdrobta. Sunt convns ca numa Dumnezeu m-
a pazt.
Am avut momente, ma aes nga o fata carua vo spune
Catana (cu care am fost preten vreo tre an), n care eram
sptt puternc de pofta trupeasca. Dar m dadeam seama ca,
daca as ceda, as face un pacat care ar duce nu dupa mut tmp
a esecu pretene noastre. m era car ca dn cpa n care am
face dragoste, Hrstos S-ar ndeparta de no, s pretena noastra
s-ar transforma n runa. De ce sa nu recunosc, unu dntre
motvee pentru care nu am facut dragoste a fost s acea ca m
dadeam seama ca urmarea freasca ar f casatora. Dar stau
acum s ma gndesc: oare ce ar f putut rezova casatora? M-ar
f dat Dumnezeu dragoste pentru Catana? Sncer, cred ca nu.
Cred ca Dumnezeu bnecuvnteaza prn Tana Cunune pe ce
care se ubesc, nu pe ce care ncearca sa ntre n rndu um
28
egazndu-s dragostea trupeasca. Sunt dn ce n ce ma putn
oamen care fac acest ucru. Concubna|u e a moda. Dar orct
de mare m se pare pacatu ceor care traesc n concubna|,
totus nu nseamna ca ma mpedca sa vad pe ce (ma mc, e
drept) a ceor care, dntr-un ean regos, au hotart sa se
casatoreasca numa pentru a nu ma tra n pacat. Stuata deaa
pentru e ar f urmatoarea: sa reuseasca sa se rdce dn cadere,
sa brue patma desfruu, s apo, daca ma vor sa se
casatoreasca, sa o faca. m permt sa nu fu de acord cu preot
care atunc cnd prmesc a spovedane tner care au trat
mpreuna, ndeamna sa se casatoreasca cu orce pret. Poate
ca, prezentndu-e casatora ca pe sngura or sansa de rdcare,
e dau mpresa ca daca se vor casator vor avea parte de o vata
mpnta. Dar, dupa ce se casatoresc, un dntre acest tner se
ovesc tot ma tare de reaa nepotrvre cu ceaat s a|ung nu
numa a dvort, c char a parasrea crednte crestne, crednta
pe care o consdera vnovata de propru esec.
ntr-un fe se punea probema acum o suta de an, cnd pna s
n cadere era o anumta decenta, s atfe se pune astaz. nante
fata accepta sa fe facuta femee nante de nunta numa daca
traa o poveste de dragoste nebuna, numa daca se darua unu
om care nsemna enorm pentru ea. Nu e de mrare ca, daca
a|ungea a Spovedane, preotu o ndemna sa se marte cu ubtu
e. Nc nu avea ce atceva sa e spuna. Faptu ca au facut
dragoste mpca o anumta maturtate a reate or (nu vreau sa
e au apararea; ma aes ca astfe de cazur erau rare). S era
fresc sa se a|unga a casatore. n acee vremur domnsoara era
domnsoara s a propru.
Astaz "domnsoara" e doar o femee nemartata. I se spune
"domnsoara" dn curtoaze sau ronc. S, atunc cnd a|unge a
Spovedane, e a a patruea sau a nouaea "preten". Fecora a
ntrat a captou "amntr" de muta vreme. Pretenu pe care
are acum e doar o aventura care aunga snguratatea. S totus,
un duhovnc recomanda unor astfe de fete sa se marte cu
ubt or. "Daca vre sa va erte Dumnezeu, ntra n rndu um
s marta-te cu e..." Astfe de duhovnc sunt ma nteresat de
atura egasta a probeme. Dar eu nu stu daca sunt constent
de responsabtatea pe care o au atunc cnd e spun unor tner
care au trat mpreuna ca ce ma bun ucru pe care pot face
este sa se casatoreasca. Nu e greu de observat ca tner care
29
traesc departe de Bserca nu sunt foarte exgent atunc cnd s
aeg o pretena. E spera ca vor avea parte de o poveste de
ubre ct ma paptanta, poveste care se va termna de ndata
ce pasunea se va stnge. Daca s-ar gnd ca reata de pretene
va dura nu doar o una sau un an, c o vata ntreaga, poate ar
astepta sa gaseasca o ata partenera.
Dar aventure de scurta durata nu mpca prea muta
raspundere. Totu e smpu. Te dstrez pna apare pctseaa,
dupa care caut o noua aventura. Exsta cazur n care astfe de
perech nteeg ca vata pe care au dus-o e gresta, nteeg ca
vata are un rost s ca nmc nu e ma mportant dect
dobndrea mntur. n cpa n care, a|uns a Spovedane, afa
ca prmu ucru pe care trebue sa faca este sa se
casatoreasca, e se hotarasc sa ascute ndemnu preotuu. Dar,
dupa nunta, farmecu se perde, ncetu cu ncetu. Parerea mea
este ca e bne sa se casatoreasca numa pereche care nteeg
ce asteapta s care nu fac acest pas fara sa cugete destu.
E bne ca tner care s-au ntees greseaa sa nu se grabeasca cu
nunta. Stu ca e un ucru foarte greu sa se rdce dn cadere. E
ma usor sa se casatoreasca, s astfe dragostea or trupeasca sa
nu ma fe pacat. Dar n cazu n care e s dau seama ca nu sunt
potrvt pentru a f sot s sote, nu e ramne dect sa se
desparta. Cae de m|oc nu exsta!
De ce s m cstoresc
Aceasta este una dntre cee ma dese ntrebar pe care s e pun
tner astaz. Cred ca s tu t-a pus-o de mute or. nante de a
spune cteva ucrur despre vtoru tau sot, t vo spune cteva
ucrur despre fame. Tner s aeg parteneru de vata n
functe de deea pe care o au despre fame. Acest ucru este
foarte norma. Sa zcem ca ar trebu sa strabat un desert s a
avea de aes ntre do nsottor: unu este frumos, dar nu a ma
mers prn astfe de ocur ncodata. Ceaat este urt, dar ste
bne drumu.
Tu cu care dntre ce do a prefera sa merg?
Poate ca un raspuns prpt ar f ca -a prefera pe ce frumos. Dar
30
daca te gndest ca prn aceasta decze t-a aege moartea,
cred ca nu t-ar f greu sa t schmb optunea. Unde vreau sa
a|ung? Atunc cnd t aeg nsottoru conteaza foarte mut care
e drumu pe care vre sa parcurg. Daca scopu vet e sa
cstg ct ma mut ban, atunc caz n bratee vreunu patron
de supermarket sau n ae unu potcan s probema s-a
rezovat. Daca scopu vet e mpnrea sexuaa, atunc cauta un
macho-man, un tauras comuna s probema s-a rezovat. Dar
daca scopu vet e atu, ce te fac? nante de a aege
nsottoru, trebue sa cunost unde trebue sa te duca. Asa cum
nu pot asa un tmpar sa te opereze de herne, asa cum nu pot
asa un gunoer sa t predea mba chneza, tot asa nu pot aege
un sot care sa nu corespunda deauu de fame pe care t-
dorest. E fresc ca aesu nm tae sa fe ct ma aproape de
modeu dea. Exsta s cazur n care fetee aeg un baat care nu
corespunde modeuu pe care aveau n mnte. Or modeu era
grest, or dragostea dntre ce do e foarte mare, s a|uta sa se
schmbe astfe nct fecare sa se bucure ct ma mut de
ceaat, or dragostea e oarba.
n prmu caz ese n evdenta faptu ca dragostea ne copeseste:
amanunte care noua n se pareau foarte mportante, cum ar f
cuoarea paruu sau natmea ceuat, sunt trecute cu vederea.
Dragostea ne nvata sa ne cunoastem ma bne, ne nvata sa
renuntam a mce caprc s sa vedem cu och nm pe ce
dn fata noastra.
n a doea caz dragostea ne da cura|, ne da putere. Smtm ca
putem a|uta pe ceaat sa se schmbe. O fata poate observa
cum, des aparent un baat este prost crescut, are o nma buna
s e gata sa s modfce comportamentu. S fata smte ca daca
acorda ncredere baatuu, acesta se va schmba.
n a treea caz ubrea patmasa o mpedca pe fata sa observe
ct de mut o nfuenteaza n rau o anumta pretene. Dar despre
dragostea oarba t vo vorb atadata.
De cee ma mute or tner s aeg perech care sa corespunda
ct ma bne modeuu dea. nante de a ne opr asupra acestu
mode vreau sa t spun cteva cuvnte despre fama crestna.
Tner se ntreaba astaz: "De ce sa ma casatoresc?" tocma
31
pentru ca nmen nu e-a deschs och n aceasta prvnta. Nu
rareor tner vad ca parnt or nu se ma ubesc, ca dvorteaza
sau ca traesc mpreuna numa datorta unor convent socae.
Fecare nseaa pe ceaat, sau unu este nseat ar ceaat
sufera s se asa brut de patma bete. Astfe de fam nu
preznta nmc atractv.
"Asta e fama? Nu ne trebue asa ceva", spun tner, s au
dreptate. E neaga fama a care magne o cunosc, s au
dreptate. Cne ar aege sa s dstruga fercrea numa pentru a f
ca ceat, pentru a f n rndu um?
Casatora nu este atceva dect asumarea unu drum spre
mparata Ceruror. Acesta este motvu pentru care crestn se
casatoresc: vor sa se mntuasca s vor sa mearga mpreuna cu
persoana pe care o ubesc pe caea mntur.
Dumnezeu a asat doua ca de mnture: caugara s fama.
Ceor care nu se smt atras de caugare e sta nante vata de
fame.
Ma sunt s ctva care traesc asa-numta "caugare aba", o
vata de nevonta foarte aspra n m|ocu um, pastrnd votu
monaha a curate; numaru or este foarte restrns. Trebue
spus ca ma sunt un care nu se casatoresc pentru ca e e teama
de greutate vet de fame. O parte dntre e cad n cee dn
urma n pacatu desfruu, ar apo regreta ca nu s-au casatort.
At duc o vata stearpa, o vata n care mndra ca nu s-au
casatort e sufoca sufetu s mor fara sa s dea seama ca vata
or nu a avut rost.
Exsta doua ca batatorte: casatora s monahs-mu. n ambee
este nevoe de |ertfa s de epadare de sne. Eu scru aceasta
carte pentru tner care vor sa se casatoreasca. Nu are rost sa
fe ctta de catre ce care smt chemare pentru caugare.
Dupa cum a vazut, eu ncerc sa t propun sa nteeg casatora
ca pe o cae de mnture. Pe ct de greu este sa |ustfcam rostu
nunt dupa ate crter, pe att de usor este sa nteegem ca
Dumnezeu ne-a asat nunta ca pe o mnunata cae de mnture.
Dn pacate, putn oamen ma au nteegerea freasca a nunt. S
totus, nmen nu poate aseza ucrure atfe dect e-a rndut
32
Dumnezeu.
Pe ct de bne nteeg pe un tner care consdera ca fama
este un fe de puscare, sau doar o acceptare a conventor
socae, pe att de greu m este sa nteeg pe crestn care nu
pot sa se bucure de nunta ca de o adevarata cae sprtuaa.
Fama pare ceva bana. Aproape tot adut au fame. Dar eu
nu ncerc sa sustn ca fame acestea sunt modee de urmat.
F atenta a ceea ce t scru acum. Asa cum n ume exsta m
de caugar, dar dntre e foarte putn atng cume sfntene, tot
asa exsta s zec sau sute de moane de fam crestne, ntre
care se afa s cteva fam demne de urmat. Unde sunt aceste
fam? Greu de spus. De obce umea e trece cu vederea, e
consdera prea extremste, prea fanatce n modu de a nteege
crednta. Cum a zs Hrstos: "daca M-au prgont pe Mne, s pe
vo va vor prgon..." Prea putne fam crestne ntnm astaz.
Ma refer a fame autentc crestne, ntruct ma|ortatea sunt
doar autonttuate astfe, dar nu au puterea de a-s recunoaste
nc psure s nc mpatmrea de care sufera.
Daca spu cuva ca e crestn doar cu numee, rst sa prmest o
pama "evavoasa". Nu e cazu sa spunem atora ca sunt pseudo-
crestn. Nc pe e nu -am a|uta, nc pe no nu ne-am foos. Tot
asa nu e cazu nc sa spunem unor fam ca mmeaza destu de
bne crednta crestna, dar ca totus actora nu poate atrage
bnecuvntarea u Dumnezeu.
"Cunosc destue fam crestne, nsa nc acoo nu este dragoste
s armone. Ee nu pot f un mode pentru mne."
Nc eu nu vreau sa spun ca o fame dn care pseste dragostea
sau nteegerea t poate f mode.
Atunc despre ce fe de fame t scru eu? Despre fama deaa
care se regaseste numa n cart? Nu, n nc un caz. Nu am de
gnd sa t descru o fame a care prezentare teoretca sa fe de
nota 10, dar care sa nu poata f consderata exempu. t scru
despre fama crestna asa cum exsta ea astaz. Char daca sunt
putne astfe de fam, ee exsta. Te gndest ca sansee tae de
a avea o astfe de fame sunt mc s poate ca ar f ma bne sa
nu t dorest un te pe care nu pot atnge. Dar dn punct de
33
vedere crestn nc o ata aegere nu este |ustfcata. Vre sa
a|ung n Ra? Nu cred ca exsta vreun crestn care sa dea un
raspuns negatv a aceasta ntrebare. Daca vre sa a|ung acoo,
e foarte mportant ca vata de fame pe care o ve duce sa nu te
ndeparteze de Hrstos, c dmpotrva.
n momentu n care nu crez ca ce ma mportant ucru n vata e
sa merg pe caea mntur nseamna ca n crednta ta e ceva
putred. Iar daca st ca nu e nmc ma mportant, atunc trebue
sa a gr|a aatur de cne t ve ega vata.
Nu vreau sa evt faptu ca sunt foarte-foarte putne fam mode.
Important este nsa sa avem no prceperea de a gas astfe de
fam de a care sa uam exempu. Sa fm nsa cu mare gr|a:
avem tendnta de a urma modeee pe care n e aegem, ar
daca acestea sunt greste, nu ne va f bne.
De mare foos ne vor f putnee cart crestne despre vata de
fame.
Ne vor putea a|uta sa deosebm modeee adevarate de cee
mncnoase. Dar carte nu ne sunt sufcente. Avem nevoe de
modee v. S Dumnezeu ste asta. Char daca nu vom gas dect
foarte putne modee, totus sa fm mutumt ca e gasm! Ma
ntreb acum, n tmp ce scru, cte fam pe care e consder
mode cunosc. Foarte putne. Dar ncerc sa traesc astfe nct
propra mea fame sa fe o fame de nota 10. Nu pentru at,
nu pentru a f exempu ceor dn |ur, c pentru ca stu ca ntr-o
fame de nota 10 (char daca e de 10 mnus, nu de 10 cu
fectar) dragostea curge mut ma usor dect n ate fam.
Adca nu e stn|enta nc de orgo personae, nc de ubre de
sne.
Cred ca tot avem vocata de a f ndragostt. S nmc nu bucura
nma ma mut dect dragostea de Dumnezeu s de aproapee.
Avem marea sansa de a putea duce o vata bnepacuta u
Dumnezeu, o vata n care sa cunoastem bucur pe care umea
care traeste departe de Hrstos nc macar nu s e magneaza.
Sa nu fm descura|at de numaru mc a ceor care vor sa mearga
pe aceas drum cu no!
Orct de putn caugar ar duce vata de sfntene, ce care
34
prmeste |ugu monaha trebue sa s doreasca sa dobndeasca
sfntena. Char daca n toata manastrea nu s-ar ma gas nc un
parnte mbunatatt, ce care depune voture nu trebue sa se
ase brut de duhu mocun, c trebue sa duca o vata de erou
a u Hrstos.
Nc n ceea ce prveste casatora ucrure nu stau atfe. Orct
de mare ar f caderea unora, scopu casatore ramne aceas.
Char daca n toata umea nu s-ar ma gas nc o fame vrednca
sa fe numta crestna, totus tner care s-ar casator ar trebu sa
pastreze n nm nade|dea ca vor putea duce o vata bnepacuta
u Dumnezeu. Nu vreau sa te sper. Nu se va a|unge a o
apostaze att de mare. Char n vremure apocaptce vor
exsta fam sfnte. S daca pna s atunc vor f astfe de fam,
nseamna ca acum sunt cu mut ma mute.
Sa trecem acum a un at subect: snguratatea. Mut tner se
casatoresc pentru a scapa de snguratate. Ct de raspndta este
aceasta boaa n zee noastre! Daca ne gndm a mutmea
ceor care se snucd, n nme or vom gas snguratatea. Nmen
nu se snucde de prea mut bne.
Tram ntr-o ume de oamen nteresat numa de propru bne.
Suntem mportant pentru ceaat numa n masura n care
putem f de foos cu ceva. Suntem mportant pentru e daca
putem a|uta cu ceva. n cpa n care am fost stors de nevoa
ceuat, n cpa n care pretena cu no nu ma este rentaba,
ceaat s da brusc seama ca nu are de ce sa ne ma stea n
prea|ma. (Dn nefercre, astaz se cutva ma mut ,,reate"
dect pretena adevarata; de aceea, ,,pretene" nu dureaza: s-
a rezovat probema, nteresu, reata a sfrst!)
Ma doare att de tare rautatea care domneste ntre oamen!
Ute, sota mea e gravda. n cteva un de ze, n care a mers
aproape znc cu autobuzu (scoaa a care preda e departe), nu
cred ca s-a ofert oc pe scaun ma mut de patru-cnc or. O
data char se facuse rau s se asase n |os. nteeg ca un erau
foarte obost. Dar nu nteeg pe tner care se prefaceau ca nu
o vad s se utau tot tmpu pe geam, sau s vrau nasu ntr-un
zar, parnd foarte preocupat de ectura! Poate ca t se pare ca
snguratatea nu are de-a face cu cedarea ocuu n autobuz une
feme gravde. Dar are. Arata ct de mut ne ntereseaza (adca
35
nu ne ntereseaza!) ceaat.
S vata n zua de az se desfasoara ca ntr-un autobuz mare.
De ce se drogheaza tner? Un, dn terbsm, at, dn trstete s
snguratate. E esne de observat ca ce care se drogheaza dn
snguratate au trat prntre oamen care nu -au bagat n seama,
care -au gnorat. S cauta sa evadeze cu a|utoru droguror, asa
cum at s neaca snguratatea n bautura.
Nu vo vorb ac despre responsabtatea noastra fata de ce
care, dn snguratate, a|ung sa se drogheze sau au tentatve de
snucdere, c vo vorb despre ce care se casatoresc pentru a
scapa de snguratate. E gresesc foarte mut. s magneaza ca
daca vor sta z s noapte nga o persoana, snguratatea or va f
spuberata. Dar nu este deoc asa. Dupa nunta s una de mere,
ncetu cu ncetu revne snguratatea. Vo face o paranteza s vo
vorb un mnut despre Cunune s despre una de mere, una
care dureaza uneor numa cteva ze.
Do tner se pac s se grabesc sa se casatoreasca. Ea de-aba
astepta sa fe mreasa mbracata n ab, e de-aba asteapta sa
traasca bucura nunt. S totu merge bne: s casatora cva, s
Cununa, s ospatu. Luna de mere e mnunata, caatoresc n
ocur frumoase s se smt bne mpreuna. Ce se ntmpa cnd se
ntorc acasa? ncep sa s dea seama de mce nepotrvr dntre
e, nepotrvr care de fapt nu sunt deoc mc. Sfrstu un de
mere nseamna sfrstu peroade de armone. De fapt cee
doua peroade, char daca sunt strns egate una de ata, nu sunt
egae. Uneor sot care nu s-au casatort dn dragoste s scot
och char dn tmpu un de mere. Dar ateor, datorta
frumuset momenteor dn ace nterva de tmp (frumusete care
poate depnde putn de ceaat, s mut de ocure vazute
mpreuna sau de starea vrem), ce do se nteeg s dupa ce se
ntorc dn una de mere. Dar erodarea vne putn cte putn, ca o
pcatura chnezeasca. La un moment dat momentee de
nteegere dspar s fama devne un spatu tensonat. E fresc sa
se a|unga ac: daca ce do nu au fost constent de faptu ca
nunta nu e o una de mere, s-au convns de aceasta n cpa n
care snguratatea e-a revent n nm.
Dumnezeu a facut-o pe Eva pentru ca Adam sa nu fe sngur. S
36
oamen, ubndu-se, scapa de snguratate. Dar cne se
casatoreste numa pentru a scapa de snguratate se nseaa.
Putne spat sunt ma propce pentru snguratate dect o fame
n care domneste monotona. Trebue sa ne casatorm aba
atunc cnd ubm. Casatora ne va scapa de snguratate. Ne va
nvata sa ne bucuram de ceaat, ne va nvata sa nu ma fm
sngur. Totus, n orce vata de fame exsta momente de
snguratate s pctseaa. E aceeas stare de akede pe care o
traesc monah, e aceeas spta a vra|masuu care vrea sa ne
arunce n deznade|de. Dar n fame n care sot s-au casatort
dn dragoste aceste star sunt de scurta durata. Sot gasesc n
crednta n Dumnezeu s n dragostea unua pentru ceaat
resursee necesare pentru a bru monotona.
De ce ne ma casatorm? O buna pretena a mea m-a spus ca a
servcu a prmt urmatoru sfat: "Marta-te, ca ma buna este
condta une feme dvortate dect a une fete nemartate." M-a
ntrebat de ce este asa. S -am raspuns ca nu cred ca este asa,
dar cred ca persoana care -a dat acest sfat e dvortata s
ncearca sa preznte starea n care se afa ca o stare prvegata.
Ne casatorm s pentru ca am fost mpns spre aceasta de
parnt, de preten sau de cunostnte. Suntem sfatut sa ne
casatorm s uneor ascutam acest sfat fara sa fm pregatt
pentru casatore.
Ma sunt mute motve pentru care tner se casatoresc, n afara
ceor enumerate ma sus. Acum sa ncercam sa raspundem pe
scurt s a ntrebarea: "De ce nu ne casatorm? Care este motvu
pentru care tner sovae sa se casatoreasca?"
Prncpau motv este psa crednte n Dumnezeu, sau exstenta
une crednte superfcae. De aceasta psa a crednte depnde
refuzu casatore, care este nteeasa ca un spatu a greutator
s a responsabtator. S aternatva este de o me de or ma
pacuta: aventure nu pctsesc dect n foarte putne cazur.
Tner fug de casatore pentru ca fug de greutat s ncearca sa e
amne prezenta ct ma mut tmp cu putnta.
Am un preten, necasatort, care vne deseor pe a no. E nu ste
ce sa faca: sa aeaga ntre fame s monahsm. Vaznd e ca ne
ovm de anumte greutat, ca uneor pcam de pe pcoare de
oboseaa sau ca ne-a suparat fu nostru Codrn, -am zs odata n
37
guma:
"Vez, asta e fama, necaz peste necaz, greutat dupa greutat.
Fug n manastre."
"Daca asta e fama, e foarte bne, ca vad cum va sudeaza
greutate s cum rezstat unu nga ceaat."
Adevaru e ca greutate sunt un examen pentru orce fame. De
foarte mute or greutate ne-au a|utat, pentru ca au trezt
mpusu de a f s ma aproape unu de ceaat. Pentru mne
fama deaa nu este fama fercta, care nu cunoaste
necazure. O asemenea fame este utopca. Vata nseamna s
necazur, char s pentru ce care au gramez de ban. Pentru
mne fama deaa este fama mpnta n care domneste
dragostea s nteegerea s datorta carora necazure sunt
depaste cu bne.
Tner nu se ma casatoresc pentru ca nu nteeg ca vata este o
cae a mntur n care greutate s necazure sunt trmse sau
ngadute de Dumnezeu spre bnee oamenor. n momentu n
care un tnar fuge de deea ntemeer une fam, fuge de
rostu pentru care a vent pe ume (evdent, excepte fac ce care
vor sa ntre n manastre). Dar orct de tare am fug de fame,
nu putem fug de rostu nostru n ume. Ne putem ascunde n
dferte pasun, n cresterea anmaeor sau n dornta de a
obtne dferte dpome, ne putem ocupa tmpu cu caator n
ocur nteresante, dar nu putem schmba rostu pentru care ne-a
creat Dumnezeu.
"Ce, Dumnezeu ne-a creat numa pentru a ne casator?"
Nu, Dumnezeu -a creat pe om pentru a se bucura de desfatare
Rauu. Dar ca sa a|unga acoo trebue sa duca o vata crestna,
n fame sau n manastre. Cne respnge cee doua ca de
veture respnge caea de mnture s char propra mnture.
Se observa ca acea care, dn terbsm, au cautat sa se dstreze
ct ma mut n vata s s-au casatort a o vrsta nantata, nu au
parte de nteegere n fame (ceea ce spun n aceasta carte nu
este batut n cue, ntotdeauna exsta s except; probema este
ca a nceput prea mut se consdera pe e nss except, s
38
sfrsesc prn a-s da seama ca s-au nseat). Cu ct ce care se
casatoresc sunt ma tner, cu att sufetee or sunt ma curate s
ma usor de modeat. Cu att sunt ma dspus sa se schmbe.
Pentru ca fama mpca s schmbare permanenta n ma bne.
Or, cu ct cresc, oamen sunt dn ce n ce ma putn dspus sa se
schmbe.
Vata ncearca sa murdareasca pe oamen. nante de a ma
mpreten cu Cauda smteam o nevoe dsperata de a gas o
fata aatur de care sa nfrunt mzera s rautatea um. m
doream tare mut sa ma casatoresc, pentru ca m doream ca
vtoarea mea sote sa ma cunoasca ct ma senn, ct ma curat.
Termnam facutatea s trebua sa m gasesc un servcu. Intram
n umea adutor. S m doream tare mut sa nu ntru sngur n
aceasta ume.
Poate ca at tner de vrsta mea nu smteau a fe de acut
dornta de a se casator. S nu cred ca greseau nefnd grabt.
Am cunoscut tner recent convertt a crednta crestna
(consder ca momentu convertr e acea a prme Spovedan
facute cu muta gr|a, s nu acea a Botezuu dn copare, urmat
de o tnerete cvas-atee). Acest tner s doreau ca ma nt sa
cunoasca bne crednta crestna, sa se puna pe pcoare s aba
apo sa se casatoreasca. Sunt de acord cu aceasta dee. Daca m-
as f convertt a crednta crestna aba n tmpu facutat sau
dupa termnarea e cred ca nt de toate m-as f gndt sa ma
pregatesc pe mne nsum pentru casatore.
Exsta s o anumta extrema, cnd cneva se tot pregateste de
casatore pna a|unge a patruzec de an s nc atunc nu se
consdera pregatt. Asa ne putem pregat pentru Sfnta
mpartasane zec de an s tot nu vom f vrednc.
E, dar ce ne facem daca vrem sa ne casatorm, s asteptam
momentu mnunat n care vom avea o fame, dar totus nu se
vede nmen a orzont? Ce ne facem daca perechea deaa nu se
arata? Atunc ne casatorm cu cne ne ese n cae. Te pot
casator cu orcne, numa sa nu ma f sngura. S, dupa do an
de a nunta, da pame tuturor ceor care nu te-au sfatut sa
renunt a o astfe de casatore.
Probema gasr perech potrvte e foarte seroasa. t vo scre
39
despre ea un ntreg capto.
Despre !oa"a dup aurul "u"tii sau #ester"$ul
mritisului
Care e perechea deaa pentru tne? Cum trebue sa fe tnaru
care t-ar umna vata, care t-ar umpe nma de bucure?
S care e modeu dea? Care e sabonu? Exsta un astfe de
sabon?
Ct de groaznc ar f sa exste saboane! Tot baet s-ar f batut
pentru cteva fete s toate fetee s-ar f batut pentru ctva
baet. n cee dn urma s-ar f a|uns a cteva cupur deae, ar
restu ar f fost condamnat a trstete sau a snguratate.
Dumnezeu nu a vrut sa fe asa. Dumnezeu nu are pe nmen de
perdut. Fecare tnar s poate gas perechea potrvta.
nvatatura orentaa despre cee doua |umatat care se regasesc
dupa cautar de sute de an este gresta. No nu suntem
predestnat sa ne cautam ceaata |umatate, rencarnndu-ne
pna ne ntnm cu ea. Dar, char daca nu exsta |umatat, char
daca nu exsta rencarnare, totus cautarea perech deae este o
reatate.
E ct se poate de norma ca oamen sa s doreasca sa gaseasca
pe cneva aatur de care sa aba o vata mpnta. Or, pentru
mpnre, este nevoe de armone pe ma mute panur: pe ce a
frumuset fzce, a pregatr nteectuae, a trar duhovncest.
Am spus armone, un cuvnt care ar avea nevoe de nuantar.
Pentru ca armone poate f s ntre un genu s o fata ma sabuta
dn punct de vedere nteectua.
De mute or oamen au tendnta sa apreceze reata une
perech dupa nste crter exteroare. Un exempu: un bun coeg
de facutate s-a dus n Greca. Acoo s-a ndragostt de o fata. A
aergat a un parnte eromonah grec s -a ntrebat daca sa se
casatoreasca cu fata, s parntee -a pus doar doua ntrebar:
"Est fecor?"
40
"Da."
"E fecoara?"
"Da."
"Atunc, casatort-va!"
Cnd am auzt sfatu parnteu, m-a bufnt rsu. Casatora nu e
doar o unre ntre organee respectve (char daca e foarte bne
ca amndo sot sa fe fecor pna a nunta). E mut ma mut.
Era fresc sa ntrebe s de fecore, dn moment ce se pregatea
sa devna preot, dar sa nu ntrebe nmc despre reata dntre
e, sa nu ntrebe daca se ubesc, sa nu ntrebe s atceva
despre ea, m s-a parut cudat
Fnau: fata nu voa sa se marte cu pretenu meu, asa ca
ndrumarea parnteu grec nu a foost a nmc. Eu cred ca
atunc cnd un tnar vne sa ceara unu parnte sfatu n
prvnta casatore trebue sa preznte stuata exacta. Nu e de
a|uns sa vez pe cneva care t cade cu tronc s, gata, aerg sa
cer duhovncuu bnecuvntarea pentru casatore.
O attudne ca cea pe care a avut-o parntee grec dovedeste o
nsufcenta cunoastere a drumuu spre nunta. E de ntees
pentru cneva care a aes monahsmu, dar nu s pentru cneva
care da sfatur tneror care vor sa se casatoreasca. Am mpresa
ca ar f fost ma bne ca parntee sa spuna cu smerene ca nu se
prcepe sa dea sfatur precse n probema respectva.
Unu dntre ucrure cee ma mportante dn vata fecaru om
este sa s gaseasca perechea potrvta. De aceasta vertaba
Goana dupa Aur depnde o vata ntreaga (asta n stuata n care
nu ntervne dvortu).
Putem cauta muta vreme perechea potrvta s putem trece pe
nga ea pentru ca nu am avut och sa o vedem a tmp. Pentru
ca poate am f dort sa aba o anumta cuoare a ochor sau o
anumta masura a tae.
Tu poate ca a de|a un preten cu care vre sa te casatorest sau
poate ca astept unu. Daca a preten, ucrure sunt ma smpe:
41
n cazu n care corespunde asteptaror tae s tu corespunz
asteptaror u, atunc umea e a voastra.
Ce sa fac n stuata n care vre sa te mart, dar totus nu apare
nmen a orzont?
Una dntre cee ma mar spte pe care e au fetee care vor sa se
marte s nu au cu cne este ca nu s dau seama ca Dumnezeu
va purta gr|a de acest ucru. Adca Dumnezeu nu e va asa
sngure. Totu e sa aba ncredere n E s sa roage starutor sa
fe a|utate. S, a momentu potrvt, Dumnezeu e va a|uta. Nu se
poate ca drumu or de mnture sa fe fama s Dumnezeu sa e
ase fara sot. Nu te pot marta de una sngura, nu? Evdent ca
nu!
Cpee trec... Lune trec... An trec... s totus o fata nu se
marta. A a|uns a vrsta crtca de trezec de an. E "trecuta", s
stuata nu pare sa se schmbe prea curnd. Oare de ce? n astfe
de stuat, rare ce- drept, poate ca Dumnezeu a socott ca e
bne sa treaca tmpu tocma pentru ca fata sa aba ocaza sa se
maturzeze. No nu suntem robot, nu suntem facut pe banda
ruanta. Nu suntem facut a fe, c fecare are nsusre u.
Stu ca e foarte greu pentru cneva sa vada ca tot preten s-au
casatort, ca nu are cu cne sa s pnga trstetea. Am pecat ntr-
o vacanta cu sota mea s cu o pretena de-a e, pretena care era
foarte trsta pentru faptu ca nu gasse un barbat potrvt pentru
ea. Vacanta a fost pentru ea o tentatva de mascare a trstet
care o macna. Acum e martata s are un cop. Cnd m aduc
amnte ct de trsta era ca nu are o fame m vne sa zmbesc.
Dumnezeu nu asa pe nmen de zbeste. n cazure n care pare
ca ntrze sa raspunda a rugacune noastre, o face numa
pentru ca ste ma bne dect no ce ne este de foos s ce nu.
Da, n prncpu e bne ca a trezec de an o fata sa fe martata
s sa aba s cop (ct de egost sunt sot care amna facerea de
cop pna s rezova toate probemee materae, motvnd ca
vor sa aba cop aba atunc cnd casa va f n ntregme
aran|ata: dferenta de vrsta dntre e s cop va f mare, s mar
vor f s nenteegere!). Dar atunc cnd fata e nemartata a
trezec de an, des ea a asteptat ca Dumnezeu sa Se ndure de
ea, e momentu sa nteeaga or faptu ca Dumnezeu ncearca
42
rabdarea, s nu are de ce sa se revote, or ca ceva nu e n regua
cu modu n care s duce vata. O fata egosta nu poate f o buna
sote. Poate ca tmpu trece tocma pentru ca fata sa nteeaga ca
trebue sa s schmbe vata. De mute or ncercare prn care
trecem sunt cee ma bune sfatur pe care e prmm de a
Dumnezeu: nteegem dn ee unde gresm ma bne dect am
nteege ctnd cteva cart. S snguratatea este una dntre cee
ma gree ncercar.
m dau seama ca n mute cazur tner care vad ca tmpu trece
s nu se casatoresc nu nteeg rostu ncercar prn care trec. Asa
cum nc bonav nu nteeg rostu bo. Dar orce ncercare are
un rost.
Da-t seama, ct de mare e umea asta, cu moane de tner
care vor sa se casatoreasca, oare nu se gaseste nmen potrvt
pentru tne? Nu se poate. Orcum, e foarte mportant ca tu sa nu
astept un mode cu trasatur bne defnte: sa consder ca daca
un tnar nu e doctor sau nu e profesor, nu e bun sa t fe sot.
Cne asteapta baatu dn povest va sfrs prn a a|unge a o
mare decepte: nmen nu e ca baatu dn povest.
Asta nu nseamna ca perechea pe care o trmte Dumnezeu e
banaa sau stearsa. Dragostea are o propretate: te mnunez
nencetat de frumusetea ceuat. Nu vez psure pentru a-
scoate och, c numa pentru a- a|uta
Cnd ubest nu ncetez sa te bucur de ceaat. Nu t se pare ca
e ma putn frumos dect t dorea, nc ca e ma putn destept.
Sau, atunc cnd t da seama ca e ma putn asa sau atfe, t
da seama ca aceasta psa nu ntuneca cu nmc dragostea ta
pentru e.
As f putut sa m doresc cea ma frumoasa, cea ma desteapta,
cea ma smerta, cea ma decata, cea ma rabdatoare sote dn
ume. Dar nu am cautat sa m fac un do pe care sa astept a
nesfrst. M-as f bucurat sa am o sote frumoasa. Dar nu ma
asteptam sa fe att de frumoasa ct e Cauda. M-as f dort sa
fe ma tandra. S nu ma gndeam ca sota mea va avea un mod
de a-s arata dragostea care me m se pare rece. De fapt a
nceput nu -a avut, greutate au adus-o ac. n oc sa ma png
de raceaa e, eu ncerc sa o a|ut sa revna a modu de a f pe
43
care -a avut ma nante. Cred ca dragostea mea s a|utoru u
Dumnezeu o vor a|uta sa fe ca nante.
Eu nu sunt nostagc. Nu astept ceva mposb, c sunt constent
de faptu ca greutate prn care a trecut au fost mar: de
exempu n materntate, medat dupa nasterea u Codrn, cnd
copu a uat antbotce, ea a avut parte de momente foarte
gree. Copu pngea mut noaptea s ea era frnta de oboseaa
(cum sunt aproape toate mamee, dar sota mea nu are o
consttute fzca foarte soda: nca ma zc "fetta mea", ca e ca
o studenta).
Eu sunt o ata fre: cu ct am trecut prn ncercar ma gree, cu
att am smtt nevoa sa ma tna n brate. Dar ea a ncercat sa s
creeze o barera de protecte s dn afara pare ca s-a nsngurat.
Ar f fost norma sa mpartm greutate pe dn doua. Am ncercat
sa e mpartm. Numa ca ea a facut s face tot posbu pentru a-
m ofer me toate condte pentru a scre s pentru a studa.
Ma ubeste foarte mut. De ctva an cumparam aproape numa
carte de care am nevoe eu. As putea sa fac atfe, sa renunt a
carte care m trebue, pentru a- ua ceva ce -ar pacea sa
cteasca. Numa ca nu ne permtem. S m dau seama ca orcum
sunt destue cart de care am nevoe s a care renunt. Asta nu
nseamna ca nu pac carte pe care e cumpar. De mute or e-
a ctt odata cu mne, ar ateor nantea mea. Ce vreau sa spun
cu asta? Ca daca |udec dupa crter exteroare, daca ma gndesc
a raceaa pe care o are uneor n reata cu mne, se poate spune
ca nu a fost o pereche potrvta pentru mne.
Dar tot preten me spun ct de mut m-a schmbat n bne
Cauda. La un moment dat char m-am revotat: "dar ce, nante
ce aveam?..." S totus recunosc faptu ca fara Cauda vata mea
ar f fost puste. Stu ca mut dntre coeg me de facutate au
nenteeger cu sote or. Am avut s eu cu Cauda. Dar ae
noastre au fost provocate de obce de ucrur banae, de mute
or numa de deea mea fxa ca ntr-o anumta stuate ar f
trebut sa dea dovada de ma muta rabdare, sau ca ar trebu sa
ase ma mut de a ea.
n vata avem or posbtatea de a vedea ct de mnunata e
44
persoana pe care o ubm, or de a vedea ct de mute sunt
psure sae. n cpa n care tot cntarm aceste psur omorm
dragostea. Preferam sa spunem ca nu am gast perechea
potrvta s sa ne dam cu capu de peret sau sa ne nsnguram.
|udecnd a rece, nmen nu e perfect. ntotdeauna persoana
ubta va putea spor n frumusete auntrca. Daca ne mutumm
sa scoatem och pentru fecare mca "mperfectune", vom
sfrs n a transforma ubrea pe care -o purtam ntr-o reate
stearsa, trsta.
Ce care se hotarasc sa se casatoreasca trebue sa fe constent
de a nceput de faptu ca ceaat nu este s nu va f ncodata
perfect. Daca psure ceuat au fost covrste de dragostea pe
care -o purtam, daca ubm cu toate ca are aceste psur, nu
trebue ncodata sa asam a o parte dragostea pentru a-
reprosa ca nu este perfect.
Nu am vrut sa ma refer ac a stuat dfce, cum e cea n care
sotu sufera de patma bete. nante de a se casator, s-a asat
de bautura pentru cteva un (sau ce putn a proms ca se va
asa). S, dupa nunta, revne a "ubrea" u chda. n astfe de
cazur nu se pune probema ca sota ncearca sa convnga sa
renunte a bautura numa pentru ca dragostea s-a mputnat.
Dmpotrva. Sota ncearca sa a|ute tocma pentru ca ubeste.
Vcu bautur nmceste sotu. S daca -ar rabda fara sa
spuna nmc, nu ar schmba deoc stuata n bne (nc daca sta
toata zua cu gura pe e nu stu daca rezova ceva: e nevoe de
muta decatete s de rugacune ndeungata pentru ca stuata
sa se schmbe. Eu cred ca daca o femee vrea sa a un barbat
care sufera de patma bete da dovada de muta nconstenta,
pe care o va pat cu vrf s ndesat. S ma consder ca un barbat
s poate pune probema casatore aba dupa ce a scapat de
spta bete. Asta nu nseamna ca betv sunt condamnat a
snguratate; e fresc sa fe constent ca nu au dreptu sa
ntunece vata persoane pe care o ubesc - sau se pare ca o
ubesc - prntr-o casnce pna de voenta).
E norma sa t dorest un sot ct ma bun, ct ma ubtor, ct
ma frumos, cu o nma de aur. Ce sa ma vorbm? Nc nu ar f
trebut sa t scru prea mut despre perechea deaa. Este o tema
asupra carea refecteaza ma|ortatea tneror.
45
T-am scrs gndndu-ma ma aes a faptu ca poate te apasa
snguratatea. M-am dort orcum sa t spun ca, ndferent dn ce
motve perechea ta ntrze sa apara, Dumnezeu t nteege
framntare s asteptare s, a vremea potrvta, asteptare tae
vor ua sfrst. Poate crez ca daca trec de o anumta vrsta nu
ve ma gas pe nmen care sa vrea sa s mparta vata cu tne.
Acest argument este ntr-o anumta masura adevarat: cu ct trec
an, persoanee care sunt pentru tne potentae perech se
casatoresc. S atunc cu tne cum ramne? n ume sunt marde
de barbat. Tu nu trebue sa gasest n aceasta mutme do sau
tre care sa fe potrvt pentru tne, c unu sngur. Da, e greu sa
gasest perechea potrvta. Dar o ve gas. n aceasta mutme de
barbat ce putn unu e potrvt pentru tne. S nu unu care va
mur departe de tne, n Afrca de Sud sau a Pou Nord, c unu
pe care, daca st sa caut, ve gas. Sa st ca mute fete au
fost dsperate ca n toata umea nu se gaseste nc un barbat
care sa e paca s pe care sa paca (de parca ar f umbat prn
toata umea, de parca -ar f vazut pe tot barbat s ar f putut
zce ca nu s pot gas perechea). Dar n cee dn urma
ma|ortatea s-au martat. S char daca sotu nu era departe,
uneor a durat mut pna -au gast. Locua pe o strada vecna, n
at carter, sau n orasu vecn. Nu era n ceaata parte a um. S-
au martat cu tre, cu cnc sau char cu zece an ma trzu dect
ceeate coege de ceu. Va, ce tragede! Totus s-au martat.
Dumnezeu a vazut ca ee nu amnau nunta pentru a tra n
patm s n pofte trupest, c pentru ca nu voau sa faca un
comproms martndu-se cu cne nu era cazu. S e-a facut parte
de o fame fercta.
La ce e-a a|utat ca au fost att de nenstte pna sa se marte?
La nmc. Lucrure sunt smpe. A zs Dumnezeu: "Nu este bne
sa fe omu sngur..." Daca t pu nade|dea n Dumnezeu ve
vedea cum se rezova probema snguratat.
De ce "u "e ajut Dum"e%eu
Una dntre cee ma tragce ntrebar pe care s e pun oamen
este: "De ce nu ne a|uta Dumnezeu?"
46
M-am pus aceasta ntrebare de mute or, aproape de fecare
data cnd eram ncercat de spta deznade|d. "Oare Dumnezeu
nu vede cta nevoe avem de a|utoru Sau? De ce rugacune
noastre ramn fara raspuns?"
Nu o data tner care vor sa se casatoreasca se ntreaba de ce
Dumnezeu nu a|uta sa gaseasca persoana potrvta. Ar f mute
de spus. Unu dn motve este ca nu e nca tmpu sa o gaseasca.
Atu este ca nu vad ca Dumnezeu e-a trms-o de|a. Atu este ca
nu stu sa o caute. Despre acest motv t vo scre n captou de
fata.
Iata un exempu de cautare gresta: mute mame aearga cu
fetee pe a mnastr ca sa se cteasca acestora dezegar de
farmece, doar-doar e va a|uta Dumnezeu sa se marte (am ma
scrs despre acest subect n cartea mea Despre nfruntarea
necazuror; poate ca ar f bne sa ctest s captou de acoo).
Dar fata nu prmeste a|utor de a Dumnezeu pentru Cunune.
Oare de ce? Nu zce ea rugacun ung pentru aceasta? Nu da ea
acatste cu gramada? Nu tne ea postur aspre pentru aceasta?
Ba da. S totus, eforture ramn fara rezutat. De ce? Pentru ca
Dumnezeu nu e un robot. Nu e un aparat n care ntroduc o
moneda s prmest cafeaua. Dumnezeu e o Persoana
atotputernca s atotstutoare. E nu poate f pacat. Cta vreme
nu cerem ceva cu nma curata, nu ne va ascuta.
S a ce anume ma refer acum? Sunt mute fete care stau a
coada sa se cteasca acatste pentru nunta, dar ee nu s-au
spovedt. Ee evta Spovedana, se rusneaza sa se spovedeasca,
dar vor sa fe a|utate de Dumnezeu. Acatstee te a|uta atunc
cnd sufetu tau a fost curatat prn Spovedane (m dau seama
ca acum nu ctest cu aceas nteres cu care ctea comentare
a "Ttanc", dar sa st ca ndferent ct de pctcos pare uneor
adevaru, ntotdeauna e ne va foos ma mut dect mncuna; s
me m-ar f pacut sa t scru despre ma mute fme, un
exempu ar f "Forever Young", dar nu stu daca de asta a
nevoe). t scru cum -as scre suror mee, s ncerc sa fu ct
ma a obect.
Tnaru care vrea sa fe a|utat de Dumnezeu sa se casatoreasca
trebue sa se spovedeasca s sa se rupa de pacatee trecute.
Daca nu se spovedeste, poate sa dea o gramada de ban a
47
manastre, ca nu va f de mare foos. Dumnezeu nu are nevoe
de ban nostr, E vrea sa vada upta noastra pentru curatrea
sufetuu. Lupta care este ma mportanta dect toate comore
dn ume. S, daca ducem aceasta upta, cea ma mca pomana
pe care o facem va f socotta ma mare dect cea ma mare
pomana pe care am f facut-o fara sa ne spovedm.
Eu nu sunt un preot cu vata sfnta, sa e pot ndemna pe fete sa
se spovedeasca s sa e pot a|uta sa s ndrepte vata. Eu sunt un
smpu mrean, cu mute neputnte. Dar aceste neputnte nu ma
mpedca sa vad cum mute fete se zbat sa se marte facnd
ucrur care nu e a|uta a marts. Cred ca ar f bne ca preot
care prmesc acatste pentru cunune sa ntrebe daca ce care
vor f poment n rugacune sunt spovedt. Ce daca nu sunt,
acatstee nu e vor f de mare foos.
m exprm dec retnerea fata de tner s tneree care cred ca
pot cumpara pe Dumnezeu prn postur, acatste s ate
mosten. Lor e zc: "Frator, nu va ma ostent att! Dumnezeu
nu vrea sa va ascute rugacune! Dumnezeu nu vrea sa faca
voa voastra!"
Poate par nesufert scrnd toate astea, dar asa stau ucrure.
Daca Dumnezeu -ar trmte une fete nespovedte baatu pe
care cauta, ea s-ar bucura foarte mut: "Ute, Dumnezeu a
ascutat rugacune mee..." S-ar marta, tot nespovedta, s dupa
nunta patme tnute ascunse ar es a veaa. E foarte cudat
feu n care o patma zace n sufet vreme ndeungata, fara sa
s faca smtta prezenta. Dar n cee dn urma ese a veaa cu
putere, ca un vucan.
Poate ca t se pare exagerata deea potrvt carea Dumnezeu
asteapta ca cneva sa s ma curateasca sufetu nante de a se
casator. Afrmata ca "ce ma mare dusman a sotor sunt
patme" poate parea rdcoa. Daca as spune ca patme sunt
dusman crestnor, sau n mod speca a caugaror, putn ar
avea ceva de obectat. Dar cnd e vorba de ce casatort...
Vo ncerca sa dezvot putn aceasta dee. Sa ne referm a cazu
n care amb sot au aceeas patma, sa zcem a bete, s s-au
casatort gndndu-se ca se vor smt bne fnd tovaras de
pahar. Nu e greu de prevazut unde va duce o astfe de casatore.
48
Sa presupunem ca sot sufera de patm dferte: e o nseaa, ar
ea se drogheaza. O vreme totu merge bne. Dar fecare asteapta
ca ceaat sa faca prmu pas pentru a se ndrepta. ncetu cu
ncetu dragostea or se mputneaza. E vede cum ea se runeaza
s cauta mngerea n ata parte. Ea se smte dn ce n ce ma
sngura s nu are puterea de a ncerca sa se schmbe. Des s-au
casatort creznd ca dragostea e va da cura|u de a-s schmba
vata, obsnunta pacatuu a fost ma mare dect dragostea.
Ce sa ma vorbm despre sot care ascund de ceaat patma de
care sufera? n oc sa aba cura|u de a-s recunoaste cadere, s
de a ncerca sa se rdce dn ee, e nu fac atceva dect sa cada
s ma tare. Sa zcem ca e are o amanta. Dn cpa n care a
aparut mncuna, dragostea a murt. Dragostea nu poate
convetu cu mncuna. Se poate ca prma cadere sa nu f fost
premedtata, sa f fost accdentaa. Dar n oc ca sotu sa s vna
n fre, e descopera pacerea pacatuu. S daca a nceputu
reate extracon|ugae sotu ma avea dragoste pentru sota u,
aceasta dragoste se perde ntr-un rtm amettor. Nu pot spune
ca t ubest sota dar a nevoe de o ata femee pentru
mpnrea pofteor trupest. E nteresant s faptu ca n fame n
care sot se nseaa recproc avnd fecare o ata consoare, e nu
sunt constent ca stuata or e de pns. Sunt mutumt ca au
parte de momente pacute, dar nu s dau seama de rdcou
acestor momente.
Cnd m-am refert a cazu cu sota care se drogheaza s sotu
care o nseaa am foost ntentonat un exempu dur, n care sa
nu te recunost. Sa pot spune sgura de tne ca tu nu ve avea
parte de o astfe de fame: tu nu te droghez, s nu ve ua un sot
carua sa toerez aventure extracon|ugae.
Char daca nu ve ua un astfe de sot, nu nseamna ca ce pe
care ve ua nu va avea anumte puncte sabe. t vo da un
sngur exempu: marea ma|ortate a mreseor radaza de bucure
cnd es dn bserca cu sot or. Cee care nu sunt fardate
strdent sunt frumoase, ca toate mresee. S totus, dupa ctva
an bucura de a f nga sot or se spubera. De ce? Pentru ca
dragostea pe care e-o purtau s-a oft. Unu dntre motve:
mama soacra, ceebra artzana a runar famor. (Exsta s
49
soacre bune, s nu putne. Socr me ne a|uta sa aran|am casa;
acum, n tmp ce scru, e zugravesc sufragera dn casa noastra.
S dn astfe de fapte se vede dragostea. n fecare an, de Past s
de Cracun, mama soacra gateste s pentru no. Venm de acoo
cu pasee ncarcate. Nu e asta o dovada de dragoste? Nu e asta
o dovada ca ma sunt s soacre bune? Char daca pna a nunta
nu se mpaca cu gndu ca fata e va ua un absovent de
Teooge, n tmp, s-a schmbat).
Cnd fata s-a martat, nu s-a gndt ca barbatu e se va asa
nfuentat de mama s se va rupe de sote. Totus, exsta destu
barbat de acest gen. Cred ca e s-au casatort prematur, a sase
un, nu a noua! Ar f trebut sa ma stea putn acasa, sa ma
mannce nste grsuet cad pna e m|ea barba. S aba apo sa
s puna probema casatore. Fata s-a martat nu cu un barbat, c
cu o crpa. Ea nu s-a dat seama ca dragostea pe care ubtu e
o are fata de mama sa nu este o dragoste freasca, c este un
sentment bonavcos, care face usor de pacat s de
manpuat.
Cnd am vorbt despre barbat care se casatoresc "prematur",
nu am facut-o pentru a te pune n garda, c pentru a-t sugera ca
poate ca exsta s n sufetu tau anumte excrescente care t-ar
face rau n casnce. Poate ca acum nu est constenta de ee, dar
tmpu te va a|uta sa e descoper. S, dupa ce ve scapa de ee s
Dumnezeu te va a|uta sa t gasest un sot, ve f mutumta ca -
a prmt cu sufetu curat.
Dec, a gr|a: cnd vre sa te mart, a- un nterogatoru aesuu,
da- un test gra, s vez daca e n regua. Iar gumesc. Nu stu
daca cneva ar putea nventa un test dea. Pentru ca probemee
apar de acoo de unde nu te astept. Vreau sa smt mna de
preten pe care t-o ntnd prn textu pe care tocma ctest. Nu
te mnt. Sunt convns ca daca tu te pregatest cum trebue,
Dumnezeu t va trmte un sot de nota 10.
Sa trecem acum a un at motv pentru care Dumnezeu nu te-a
a|utat sa t gasest perechea potrvta. Poate ca nu t da seama
ct de mute sunt responsab-tate vet de fame. Unee
pretene de-ae mee au ncercat sa se marte ct ma repede
pentru a scapa de tensune de acasa, s pentru a-s gas nstea
n propru camn. Se asteptau ca, ubnd s fnd ubte, sa aba
50
parte de o vata psta de greutat. Dar asa ceva e mposb:
dragostea nu te trmte ntr-o ume magnara, c doar te a|uta sa
nfrunt greutate nerente. Mut tner au fost amagt de
magnea deaa a vet de fame, asa cum apare prezentata n
unee fme de dragoste ma vech. Un s-au casatort dn
dragoste, dar cnd s-au ovt de anumte greutat au dat napo,
descura|at. Au ncercat sa dea vna pe ceaat, s n cee dn
urma au aes caea dvortuu. Dar de vna nu era ceaat: pur s
smpu vata e pna de greutat de care nu te pot ascunde. Fug
de unee, da de atee ma mar. Numa cu a|utoru crednte n
Dumnezeu e pot sta mpotrva. (Sau nu, afrmata poate parea
extremsta. Le pot sta mpotrva s fara sa a crednta, dar
sufetu devne dn ce n ce ma aspru; te psest de sansa de a
cunoaste roadee ncercar prn care a trecut.)
O ata posba cauza a faptuu ca nu a gast cu cne sa te mart:
poate ca nc nu a cautat cum trebue. Sunt fete care umba
numa cu prvrea n pamnt, s asteapta sa e pce un mre dn
cer. n oc sa se ute a oamen dn |ur, asteapta ca Dumnezeu sa
e trmta un sot potrvt. Dar Dumnezeu nu ne mpune sa ubm
pe nmen: bertatea este o trasatura a dragoste. Daca ne
refuzam dreptu de a aege, s asam pe Dumnezeu sa aeaga
n ocu nostru, rscam sa ne casatorm n urma une de gen:
"Dumnezeu vrea sa fu sota u cutare, asa ca ma supun..."; dee
care dupa an de nenteeger se transforma n "Davou m-a pus
sa te au de barbat, nu Dumnezeu..."
Sunt ntru totu de acord cu faptu ca Dumnezeu ste ce ma bne
cne este sotu potrvt pentru tne, s ca e bne sa rog sa te
a|ute sa gasest. Dar Dumnezeu nu t va mpune: "Ia- pe
cutare." E te asa sa te ndragostest de e, descoperndu-
frumusetea: t rezerva te dreptu de a spune ca a gast ceea ce
cauta, s ma mut dect att. Nu e buna nc attudnea contrara,
sa caut dsperata un sot n tot barbat pe care vez. Eu am
trecut pentru scurta vreme prn spta de a-m cauta cu dsperare
sote, s nu m-a fost deoc bne. O astfe de attudne nu duce
dect a deznade|de, sau a casator prpte.
Unee fete, vaznd ca nu s gasesc mre, a|ung a concuza
dsperata: "Poate ca Dumnezeu vrea sa ma caugaresc. Dar nu
am nc un pc de chemare pentru monahsm. S totus, atfe nu
vad de ce nu m-a a|utat sa am o fame..." Dumnezeu nu e un
51
tran care sa se bucure vaznd cum tner fara chemare se
ndreapta spre manastre, sau cum n oc sa duca o vata
duhovnceasca stau s se autocompatmesc, gndndu-se a ce
fam frumoase ar f putut avea.
"Dar am ctt n cart, sunt vreo tre exempe de fete care voau
sa se marte s au avut descoperre de a Dumnezeu ca trebue
sa se caugareasca..."
Nu m pace cnd, dscutnd cu cneva, persoana respectva m
aduce ca argument o dee numa pentru ca a ctt-o n vreo carte.
n facutate am purtat ma mute dscut contradctor dn cauza
faptuu ca aveam coeg care, ctnd ma putn, tneau cu dnt
de dee or s nu erau dspus sa ma ascute s ate argumente
(acesta e s unu dntre zvoaree habotnce: oamen ctesc
putn, s nu vor sa aba o vzune de ansambu).
S totus, cum e cu fetee care au avut descoperre de a
Dumnezeu sa se caugareasca, des ee ar f vrut sa se marte?
Trebue preczat ca au fost doar cteva cazur de acest gen n
toata stora Bserc. E absurd sa generazam astfe de except
(s char daca fetee respectve s-au caugart, au smtt ca se
mpnesc pe aceasta cae care a nceput s-a parut strana;
dec Dumnezeu nu e-a ndrumat pe un drum grest).
Nu te spera dec. Daca nu a aparut nca persoana pe care o
astept, nu e tmpu perdut. Nu te obga nmen sa te
caugarest. Au fost s fete care s-au caugart de bunavoe,
numa pentru ca au ramas dezamagte de faptu ca nu au avut
pretendent a casatore. Ee nsa nc n manastre nu s-au gast
nstea (doar manastrea e cmp de upta, ar nu penson pentru
fete mar).
De ce Dumnezeu nu te-a a|utat pna acum sa te mart? Poate ca
motvu rea nc macar nu t trece prn cap (me nc att). Dar
toate au un rost. Tmpu te va a|uta sa t da seama de acest
ucru.
"Rabdare, rabdare, rabdare", spunea un parnte ceor care erau
grabt sa vada umnta de a capatu tuneuu. Repet s eu:
rabdare. S ve vedea ca aceasta rabdare s are rostu e.
52
Despre &otomodele si Do" 'ua"i
Exsta fete urte asa cum exsta s baet urt. E bne, o parte
dntre aceste fete o tn una s buna ca nu vor sa se marte dect
cu ce ma frumos baat de pe strada sau dn sat. S, totus, ce
ma frumos baat a o sote ma frumoasa s ma desteapta dect
ee. Ce e de facut? Sunt predestnate fetee urte sa a baet
urt? Nu neaparat. Sunt ntre ee fete a caror frumusete fzca e
copesta de gngase s de curate. Sunt fete a caror dragoste e
att de puternca nct ce ubt, s frumos s destept, smt ca
nu ma pot gas n ata parte asa ceva. S se a|unge a casnc
fercte.
Dar de cee ma mute or fetee urte s gasesc baet pe
masura. Nu vreau sa crez ca scru despre e cu aroganta. De
mute or ramn surprns vaznd pe strada sau n parc perech
care m se par foarte urte. Dar e atta bucure n och or, nct
m dau seama ca sunt poate ma ferct dect mne.
Cteva rndur catre o fata urta: poate ca nu est mutumta cu
nfatsarea ta. Poate ca te-a saturat de gume s de ron. Poate
ca nu o data a pns deznada|duta, s a ntrebat: "De ce,
Doamne, de ce?"
O ume ntreaga spune ca est urta (asa n se pare ca stau
ucrure cnd suntem uat peste pcor: ca toata umea rde de
no; nu ne dam seama ca umea e mut ma mare dect cercu
nostru de cunostnte sau de preten).
ntrebarea prncpaa este: a sau nu dreptu a fercre?
Stu ca mute fete urte cad foarte usor n bratee baetor
frumos care au chef de dstract de moment. Nu e fresc? Fetee
urte se bucura ca monotona vet or e ntrerupta de escapade
n care, pentru scurta durata, se smt bagate n seama, se smt
nteresante. Fetee urte sunt consderate un fe de para fata de
fetee frumoase, de fotomodee. "Fotomodeee" au parte de
cpe frumoase or de cte or s e doresc (prn "fotomodee"
nteeg nu numa fetee care pozeaza pentru dferte revste, c
fetee care se a|usteaza dupa etaonu "90-60-90").
53
Am eu dreptu oare sa e sugerez feteor urte sa renunte a
mce or bucur pasonae s sa se mutumeasca doar cu
momente monotone s apasatoare? nante de a raspunde a
aceasta ntrebare preczez ca exsta ma mute categor de fete
urte. Unee pe care at e consdera urte s unee care se
consdera ee nsee urte. Cee scrse de mne se refera numa a
fetee care sunt consderate urte de catre ceat (n prvnta
ceorate nu pot spune dect ca se pun n stuata de a f tratate
ca nste fete urte de catre baet care e ntuesc o anumta
nhbte s un anumt compex de nferortate).
Apo trebue sa spun cne este ce care se adreseaza feteor
urte: nu sunt o frumusete rara, nu sunt genu de tp care a
och feteor. Fzcu meu nu este deoc de nvdat: sunt sab,
putn adus de spate. Dar nu sunt consderat nc un tp urt. Sunt
de o frumusete medocra, daca poate exsta o asemenea
aaturare de termen. Dec, nu sunt consderat un tp urt. (Spre
sansa mea, ca daca eram urt poate a f crezut ca t scru
numa pentru a mcsora evauarea handcapuu de care am f
sufert amndo; poate a f crezut ca ncerc sa ma autoconsoez,
s nu este deoc asa).
Dar, des nu sunt un tp urt, s nc de o frumusete rara, totus
cnd Cauda m-a vazut pe strada, ntr-o mutme de oamen, a
fost mpresonata de mne. Fara sa treaca prn cap ca vom face
cunostnta s fara sa se gndeasca ca va a|unge sota mea, e-a
spus preteneor e ca a vazut un tnar a caru nfatsare a dat-o
gata. Vreau sa t spun ca asa ceva t se poate ntmpa s te.
Char daca at te vad urta va ven vremea n care cneva te va
vedea cu at och.
Dumnezeu nu e zgrct cu darure Sae. Dumnezeu nu a asat sa
vna pe ume fete care sa fe un baast pentru ceat. Urtena ta
e reaa numa n momentu n care aspectu fzc se armonzeaza
cu sufetu. Cnd un sufet este urt, nc macar frumusetea fzca
nu poate acoper. Dar cnd s sufetu s trupu se remarca prn
urtene, e |ae.
Marea sansa a feteor care sunt urte trupeste este ca au ocaza
de a nteege ct de mportanta este frumusetea auntrca. S, n
tmp ce ate fete s ocupa tmpu vopsndu-se s fardndu-se, sau
desenndu-s tatua|e peste tot, ca sa fe ma atragatoare a pa|a,
54
s desenndu-s nmoare pe unghe de a pcoare, fetee urte
s pot aran|a sufetu. Cu sufetu e mut ma greu dect cu paru
(ma aes ca pentru par exsta o gama arga de fxatve s de
vopsee mutcoore).
Est urta. Asta poate f sansa ta. t pot da seama ma bne de
faptu ca frumusetea sufeteasca poate f ndependenta de
frumusetea fzca. Pot sta deoparte de spta fastat, a
superfcauu, spta care transforma mute fete frumoase n
|ucar pentru barbat.
(Poate ca ctnd aceste rndur fetee frumoase se vor supara pe
mne; totus, nu ma astept sa se supere dect cee care sunt
atnse de mcrobu fastat, a mode care urteste s
deformeaza frumusetea n numee unor standarde ndoence.)
Est urta. Nu- nmc. Totu e sa a sufetu frumos. S frumusetea
auntrca se rasfrnge asupra trupuu. E adevarat ca dn ce n ce
ma putn tner sunt n stare sa seszeze cum se ntmpa acest
ucru. Iar daca nu sunt n stare sa seszeze aceasta,
sensbtatea or sufeteasca sta sub semnu ntrebar.
Poate st ca s sufetu tau e urt. Atunc pregateste-te sa
nfrumusetez. Nu e nevoe de posucte sau de operate
estetca, nu e nevoe de nmc artfca. E de-a|uns sa aduc
sufetu a curata pe care o asteapta de a tne Dumnezeu. Prn
aceasta nu ve avea efecte nepacute n tmp s nc nu exsta
contrandcat. Orce om poate merge pe drumu curatr
sufetest. E murdar sufetu tau?
Daca m-a raspuns afrmatv a aceasta ntrebare, e bne. Pentru
ca mute fete dn zua de az, cu sufet ma murdar dect a tau,
nu vor sa fe sncere cu ee, nu vor sa s vada mzera auntrca.
Daca st dec ca e ceva de ndreptat, daca st ca e ceva care
trebue schmbat, nu sova: pune nceput bun.
Cum e esne de ntees, nmen nu te poate a|uta sa te schmb
ma bne dect Dumnezeu. Cere- aceasta cu starunta s ve
ramne mrata cnd ve vedea cu cta gr|a te va modea. S
Dumnezeu a asat pentru sufet s o bae specaa, baa care se
numeste Spovedane. Cu un parnte duhovnc scust, upta
pentru curatrea sufetuu s va arata cu repezcune roadee.
55
Nu cred ca ntrebarea de ma sus a prmt de a tne un raspuns
negatv, des stu ca nc un crestn nu poate spune ca are
sufetu curatt n ntregme, cac numa oamen mndr se
consdera curat sufeteste. Ma refe-ream nsa a curata pe care
o aduce vata n Hrstos: daca tu st ca duc upta cea buna
contra patmor s a pofteor, char daca nu consder ca sufetu
tau e curat (de atfe cu ct cneva sporeste duhovnceste, cu
att s vede ma bne psure), atunc pot f o sote foarte buna.
Curatena ta sufeteasca, dragostea s gngasa ta pot umpe
nma sotuu tau de o bucure pe care sot "fotomodeeor" nu o
cunosc.
De ce? Pentru ca fotomodeee, sgure pe ee s pne de mndre,
au un mod de a ub foarte egost: vor ntotdeauna sa fe tratate
ca nste regne, vor sa fe admrate s audate. Ee ubesc n
masura n care se ofera posbtatea de a duce o vata comoda.
Cred ca e foarte pctcos sa ubest un fotomode: nu stu cum e
sa smt ca dragostea ta e raspatta cu nste sentmente rec.
Pentru ca de obce fotomodeee nu au och pentru ceat: pna
s atunc cnd ubesc vor sa domne, s e e greu sa fe naturae.
Or, acesta e avanta|u feteor urte: ca pot desco-per
frumusetea smptat, a sncertat, a vet dn care pseste
fandoseaa.
Stu ca s fotomodeee au uneor momente n care smt ca se
sufoca, ca anture ubr de sne e sugruma. Dar de obce
crzee de acest fe trec foarte repede, ca s cum nc nu ar f avut
oc.
Est urta? Nu dspera. E oc s pentru tne n Ra. Urtena
trupeasca nu e "mpedment" pentru o vesnce fercta. Roaga-
te, s Dumnezeu te va a|uta sa ntemeez o fame mnunata. Nu
vreau sa t scru ma mut, ca sa nu e nedreptatesc pe fetee
frumoase. Asa ca ceea ce scru de ac ncoo e vaab s pentru
ee.
Atunc cnd do tner vor sa se casatoreasca trebue sa se
gndeasca bne s daca fecarua pace cum arata ceaat.
Pentru cee ma mute cttoare o astfe de sugeste e nuta. Dar
exsta s cttoare care, dntr-o paruta rvna sprtuaa, spun:
"Cnd o f sa ma mart, nu conteaza frumusetea trupeasca. Daca
56
gasesc un baat cumnte, m e de-a|uns." O astfe de pozte nu
tne seama de faptu ca Ortodoxa nu neaga trupu. Numa
eretc dspretuesc trupu, consderndu- nchsoare pentru
sufet. De aceea am anumte rezerve fata de afrmata ca
frumusetea trupeasca nu este mportanta. Pentru tner este
foarte mportanta. Destue povest de ubre au esuat tocma
pentru ca brusc baet au a|uns a concuza ca fetee sunt prea
urte pentru e. Cnd se a|unge a aceasta concuze dupa
casatore e mut ma grav. Dn tntar probema devne armasar.
Vo ncerca sa nsst ac nu asupra frumuset ceu pe care ve
ua n casatore, c asupra faptuu ca tu va trebu sa f destu de
frumoasa pentru e. Adca n cpa n care va casatort n nma
u nu trebue sa exste regretu ca nu est s ma frumoasa. Daca
exsta acest regret nca de a nunta, se poate transforma n
motv de dvort: e vede vecne ma frumoase, una pca cu
tronc, s ntr-o cpa are "reveata" ca trebue sa va despartt.
E de a sne ntees ca nu a vrea sa te mart cu cneva carua -ar
zbura och dupa vecne. Daca a ua n casatore un tnar care
are crednta n Dumnezeu e putn probab sa se ase dus de va.
Dar stu ca prntre cttoaree mee vor f s fete care nu vor tne
seama de sfature pe care e dau s s vor ua sot a caror
crednta e strct teoretca, nu se vede n fapte. E bne ca ee sa
fe constente de reatatea ca de a o vrsta sn o sa se ma
ase, ca an s vor pune amprenta asupra frumuset or (de asta
atunc cnd femea e nsarcnata, s se ngrasa foarte mut, sot
necredncos ncep sa admre ate feme; s, n peroada n care
femea nu poate face dragoste, barbatu se descurca cu cne
poate. De atfe, am vazut ca exsta prea muta ngadunta fata
de barbat care, n peroada n care, dn cauza sarcn, sote nu
ma au dspozta sa faca dragoste, s satsfac poftee sexuae cu
ate feme. Oare de ce? Unde ma e ubrea fagaduta?).
Cred ca n prncpu e bne ca fetee frumoase sa s a sot pe
masura, fetee urtee sa s a sot pe masura, s fetee foarte
frumoase sa s a sot pe masura. Asta ca sa se evte anumte
tensun gen: "Nu vez ca daca nu te uam eu ramnea sngura?"
sau: "Ce sa-t spun, te auz ca est mare frumusete, dar nu est
buna a nmc..." Dscrepantee de acest gen es a veaa nu
peste mut tmp.
57
Asta nu nseamna ca nu pot f fercta cu un sot foarte urt. Ba
pot, numa ca trebue sa f constenta ca preten s rudee t
vor reprosa acest ucru. Cnd do tner pornesc n vata sunt
hotart sa nu dea do ban pe crtce ceorat; dar, cu an,
daca necazure tocesc dragostea (sau ma bne-zs daca
dragostea se asa tocta de necazur), atunc aceste crtc devn
cutte nfpte n sufet.
Nc me nu m pace ca nu t preznt un punct de vedere foarte
precs n ceea ce prveste mportanta frumuset fzce. M-as f
dort ca ucrure sa fe ma care. Dar n ceea ce prveste
dragostea dntre do oamen aspectee sunt foarte nuantate.
Cteva ucrur pot sa-t spun fara sa m fe teama ca gresesc. n
prmu rnd vreau sa t vorbesc despre Don |uan: e sunt tp
bne facut, cu musch preucrat n saa de forta, care arata ca
nste actor. Cte fete nu s-ar bucura sa se marte cu Antono
Banderas? Foarte mute. Probema este ca tp gen Antono
Banderas au de foarte mute or un handcap atunc cnd e vorba
de ntemeerea une fam.
Nu ma refer strct a asemanarea cu actoru: cu sguranta sunt s
monah care seamana a nfatsare. Ma refer a asemanarea
sufeteasca, a stu "Banderas". Ce nseamna acest st?
nseamna exacerbarea vrtat, nseamna cumea trar
patmase. E greu pentru o fata saba n crednta sa nu fe topta
de un asemenea macho-man. Eu cred ca ar trebu prvt ca nste
exponate de muzeu: nmen nu se casatoreste cu un papaga
numa pentru ca are arp frumos coorate.
(Nu cred ca e o concdenta faptu ca Banderas a pus parfumuu
creat de e numee "Davoo". Prn aceasta a dovedt ca a
momentu respectv nu avea nc un pc de respect fata de
vaore sprtuae. Trebue sa ne dam seama de faptu ca, atunc
cnd a aes numee "Davoo", dumnezeu u erau patme. Am
prmt un parfum "Davoo". Nu stam ce sa fac cu e. Inta, m-
am gndt sa daruesc ma departe. Dar nu as f fost ca farse
care fug de ntnare, prn ntnarea atora? Souta a dat-o
Cauda: parfumu -am aruncat, s stca am spart-o. Ar f fost
groaznc sa m dau cu e n vreo z de sarbatoare: fruntea m-ar
f mrost a mr, de a mrurea dn bserca, ar restu a parfum
care face recama "nepretenuu".)
58
Nmen nu mpedca un macho-man sa s schmbe orentarea s
sa devna un barbat asezat, un sot bun. Dar acest campon a
frumuset fzce nu vor sa dea coara dn mna pentru
porumbeu de pe gard. n spatu n care traesc sunt nste stee.
Or, daca ar ntra n upta sprtuaa, ar trebu sa renunte a
mndre. S, cum nu e trece prn cap ca bucure duhovncest
sunt mut ma mar dect cee umest, ramn departe de Hrstos.
La fe stau ucrure cu fetee care vor sa a och baetor. Aveam
o pretena care purta nste bug pe care s scrsese "Touch me!"
S se prefacea ca e mrata ca o ma atngeau cte un pe strada.
De asemenea, fetee care poarta fustte mmetrce sau bustere,
se mra ca e ma ppae cte un prn autobuz. Dar ce e
anorma? Oare nu scre pe fusttee or aceeas rugamnte:
"Touch me! Atnge-ma!" Me m e ma de aceste fete. Nu s dau
seama ca, mbracndu-se asa, vor avea parte de muta nefercre
n vata sentmentaa. De ce? Pentru ca se aseamana ceor care
fac trotuaru s se preznta ca o suma de organe. Dar trupu e
mut ma mut dect o suma de organe. Frumusetea trupeasca
trebue sa fe o ognda a cee sufetest. S cnd ncerc sa
straucest numa prn trup, sufetu se ofeste...
"S cu sn, cum ramne?"
"Cu ce?"
"Cum cu ce, dom'ne, est surd? Cu sn, cum ramne? Daca ne
mbracam toate cuvncos, cum sa se ma vada ca suntem bne
dezvotate?"
Of, grea ntrebare. Ma aes n zua de az, cnd a mare, mute
dntre fostee mee coege de ceu s expun peptu sub razee
soareu.
nca o paranteza, ca tot suntem a captou frumusete. Am fost
ma demut a mare cu sota mea (duhovncu ne-a ngadut sa
mergem, cu condta sa cautam un oc ma retras, ca sa nu
vedem persona|e despuate). Am gast un oc oarecum potrvt n
care doar cteva fete faceau topess. ntr-o z a vent a no o
foarte buna pretena de-a sote, care statea ntr-o statune
59
apropata. S, cnd am auzt ca face topess, nu m-a vent sa
cred. Nu de ata, dar era poate cea ma asezata fecoara dn
paroha e (s n zua de az putne fete ma termna facutatea ca
ea, "ntacte").
"Dar ce, Danon, e rau? Z-m, de ce e rau?"
I-am spus ca, daca dupa cte a ntees dn crednta crestna, nu
are nc o probema n a face topess, eu nu am ce sa ma adaug.
M-am dat seama ca moraa nu a|uta a nmc. Daca az merge
topess-u a crestn, mne o sa mearga s streap-teas-u. S,
daca tot ne dam sngur dezegare, de ce sa nu mearga s "Sex
on the beach...", ca sa fe echpamentu compet.
Iaras nu vreau sa se creada ca sunt nhbat. Pna sa ma aprop
de Bserca am fost s eu a nudsm, s m se parea foarte
paptant. Dar crednta crestna te nvata sa vez ucrure cu at
och. De asta snguru mod n care m-am expcat extravaganta
pretene noastre era ca n mntea e crednta crestna era
nmagaznata pe feute: adca nu avea o mnte patrunsa de
adevaru crednte, c se mutumea sa respecte petst o suma de
eg nvatate de a bserca. I s-a spus sa nu curveasca? Nu
curveste. I s-a spus sa nu fumeze? Nu (ma) fumeaza. Dar nmen
nu -a spus sa nu faca topess. S de aceasta data nu cred ca e
vna e ca nu a a|uns a o nteegere ma profunda a crednte (s
ma ntreb: daca ea nu prcepea de ce nu e bne sa t arat
peptu pe pa|a, ce or gnd oare aceea care se dezbraca fara
rusne n vazu tuturor? De atfe, o fosta coega de ceu tocma
ma nvtase sa merg cu sota sa facem pa|a a nudst...).
m dau seama ca, peste ce mut cnczec de an, ce care vor
ct aceasta carte vor zmb: "Ia ute ce rgorst era asta..." Poate
se vor gnd char ca sufar de deregar hormonae sau pshce.
Eu ncerc nsa sa ramn pe o pozte crestna. S ce vo face daca
vo afa ca peste douazec de an cop me vor face nudsm? Nu
m vo schmba nc atunc punctu de vedere? Sau e vo da o
educate nhbata?
Stu ca subectu moda s mbracamnte a consttut n secou a
XX-ea unu dntre motvee de poemca ntre crestn
tradtonast s ce modernst. S n secou nostru crza se va
acutza, cu sguranta. Dar asta nu schmba cu nmc modu n
60
care hanee preznta persoana. "Spune-m ce preten a ca sa
stu cne est!" se poate nteege s ca "Spune-m cu ce hane est
preten ca sa stu cne est!" Sau char "Spune-m cum te mbrac
ca sa stu cne est!" Numa ca fraza dn urma este vaaba doar
n cazu n care t pot procura hanee care t pac (ca pot
suspna dupa en|ere "tanga" muta vreme, daca nu-t dau
parnt ban!).
Cred ca ce ma mare rau n probema vestmentate fac nu
tner crestn care, dn dornta de a f ma aratos, se mbraca n
ceva extravagant (greseaa or este usor de seszat). Grav m se
pare atunc cnd un tner crestn se mbraca ntr-un fe care
strneste n och ceorat aversune fata de Bserca. Ma refer
ac a fetee mbracate numa n cuor nchse, de obce negru,
care poarta fuste pna a gezne, care merg ca nste baet, fara
nc o urma de femntate. Ee nu vor sa se caugareasca (daca s-
ar caugar nu as avea ce sa e reprosez). Ee vor sa aba fame.
Dar au o crednta strct exteroara. Cred ca daca s-au mbracat n
negru L-au prns pe Dumnezeu de pcor.
(Eu am fost consderat unu dntre "rebe" prntre tner crestn,
tocma pentru ca nu acceptam farsesmu. Datorta pozte mee
un se utau a mne cu suspcune ca s cum as f fost "oae
neagra"; daca nu as f avut parte de ocrotrea duhovncuu, as f
sufert mut ma mut dn cauza unor astfe de "aes".)
Am vazut atta tner mbracat cuvncos vennd n fecare
dumnca a su|ba, dar avnd nme pne de |udecarea
aproapeu, nct m-am ntrebat daca nu cumva este ma de foos
sa te mbrac n cuor v s sa t ubest aproapee. Bnentees ca
este asa. Formasmu e un vrus care patrunde cu succes s
prntre tner. Formasmu este transformarea crednte crestne
n ceva mort.
Ce care se mbraca cuvncos, dar prn nme or rec dovedesc
psa dragoste, sunt vertabe contra-exempe pentru ce care
vor sa se aprope de Hrstos: "Dect sa a|ungem ca farse
asta..." Astfe de farse nc nu ntra n mparate, nc pe at nu
asa sa ntre.
"Dumnezeu nu ne va ntreba n ce ne-am mbracat, c ne va
ntreba despre faptee noastre..." spun un. Totus, cred ca o fata
61
care poarta un trcou prn care se vad foarte usor sn s da
seama ca smnteste pe at.
"S cu sn, cum ramne?" Nu sar peste ntrebare, vo reven ma
|os a ea.
Ortodoxa nu ofera cteva sute de porunc pe care daca e
mpnest te mntuest. Ortodoxa te nvata sa nteeg cum
trebue sa fac s unee s atee n asa fe nct sa fe bne s nu
rau. Iar cnd nu st, pot ntreba preotu s neamurrea se
rspeste. (Cu preczarea ca, trand vremur de sarace
duhovnceasca, uneor pna s preot sunt ma ngadutor dect
trebue. Un exempu mnor: tot preot ae caror sot poarta batc
n bserca vorbesc despre mportanta acestu smbo. Iar ce ae
caror sot nu poarta batc spun ca n fond asta nu are nc o
mportanta. Char daca sunt mpotrva farsesmuu, nu sunt
mpotrva batcuu. Bne face femea care poarta dn smerene
s pentru a recunoaste ca mpnrea e vne prn barbat. Asa cum
cred ca rau face femea care, atunc cnd se mpartaseste, s
scoate batsta n care, nante sa o spee, s-a sufat nasu, s s-o
pune pe cap.)
Nu a exstat nc un snod prn care sa se stabeasca cu ct
centmetr ma |os de genunch trebue sa fe fusta femeor
crestne. Dar sute de an aceasta nu a fost o probema. S nc
astaz, cnd de sub unee fustte se observa nceputu de ceuta,
fetee nu vor prm de a bserca un ndreptar vestmentar
amanuntt de acest gen.
Vata n ume presupune cura|u permanent de a aege. n
manastre e ma smpu: unforma e neagra. n ume trebue sa
st sa te mbrac astfe nct sa nu- smntest pe at nc prn
extravaganta, nc prn habotnce.
Probema mbracamnt este foarte mportanta pentru tne, daca
vre sa te pregatest sa f sote. Exsta doua rscur: sa arat sexy,
s atunc un baat asezat nu se va uta a tne, sau sa arat prea
"duhovnceasca", s atunc un tnar echbrat se va fer de tne
ca de o fanatca.
Cum sa te mbrac pentru a f uata n seama de at? Nu e greu
sa da un raspuns prpt: "F ca mass-meda, care da fme cu
62
voenta numa pentru ca o cere pata."
Cum sa te mbrac ca sa f uata n seama de vtoru tau sot? n
asa fe nct e sa poata ct pe hanee tae anumte trasatur
sufetest. mbraca-te n asa fe nct sa ste ce vre sa f pentru
e. Pentru desfrnate e usor sa se expuna: e foarte smpu sa s
gaseasca hanee potrvte; de cnd cu moda Tanga nc nu
trebue sa ma se oboseasca gndndu-se a vestmentate. Dar
pentru tne e greu. Stu ca e greu, s m dau seama ca ar f fost
ma smpu daca ar f exstat nste norme precse prn care
frumusetea auntrca sa fe evdentata a maxm prn
vestmentate.
ncearca sa gasest n rndure mee nu ndcat precse, c
repere.
Ute nsa o ndcate precsa, cu care s-ar putea sa nu f de
acord. De aceea t repet ca s-ar putea sa gresesc facndu-m
pubce parere prn aceasta carte (s-ar putea sa par prea
tradtonast; macar de as avea vrtutea de a f tradtonast! Pe
ct de mare este aversunea pe care o am fata de farse, care
vor sa fe tradtonast dar nu sunt, pe att de mare este
respectu pe care am fata de ce a caror vata este umnata de
Duhu Sfnt. Acesta, fara a-s trmbta tradtonasmu,
practca.).
Indcate: cred ca e bne ca fetee sa nu s vopseasca paru. Cred
ca o fata care se vopseste poate f ma frumoasa, ma senzuaa
dect una care nu o face, dar nu ma poate f ea nsas. Nu
pretnd ca pozta mea fata de vopstu paruu e cea ma buna.
Mama unu parnte duhovnc pe care aprecez mut s-a vopst
paru. E o femee n vrsta, s ncearca sa duca o vata crestna.
Des vrea sa nvete de a fu e ct ma mute despre trarea
ortodoxa, totus n probema vopstuu nu mpartaseste punctu
de vedere a acestua.
Eu nu sunt de acord cu opna unor crestn habotnc care spun
ca cne moare cu paru vopst se duce n ad. Dar cred ca cne s
vopseste paru s ncearca sa s cutve o noua denttate, n oc
de a se regas, se ndeparteaza de sne. Numa pentru vopstu
paruu nu cred ca s-a dus nmen n ad. Daca prntre ce care au
a|uns acoo au fost s feme care s-au vopst (s sunt destue), au
63
a|uns nu dn cauza vopsee, c dn cauza ntreguu mod de vata
n care au refuzat sa prmeasca nnorea pe care o aduce Hrstos.
Ca sa nu ungesc acest capto, vo reven a ntrebarea a care
am proms un raspuns: "S cu sn, cum ramne?"
S-au facut sonda|e de opne n rndu barbator: "Ce va pace a
o femee?" Rezutatee au fost favorabe pentru paru ung s
pentru sn. Paru ung m pace s me. O fata cu par ung m se
pare mut ma draguta dect una cu par scurt. Totus, gusture
nu se dscuta (des poate constata orcne ca o fata tunsa
baeteste capata, char daca nu de a nceput, trasatur
mascune, att fzce ct s pshce). Iar n argumentar teoogce
nu ntru ac.
Ct despre sn... Observam cu usurnta, ma aes vara, ca exsta
ma mute categor de fete: cee care poarta trcour care e fac
peptu ct ma accesb prvtoror (s care au un aer sfdator, se
cred superstarur), cee care poarta hane cumnt, nencercnd
sa asa n evdenta prn bust, s cee care se mbraca ma
batrneste, fnd compexate ca nu au ,,pamn" destu de
dezvotat. Ma sunt s ate categor, dar ma vo opr numa a
prmee doua de ma sus.
Un preten, casatort de atfe, m spunea ca marea u spta ar f
sa se cuce cu o femee cu sn mar, cum apar n recamee dn
zare. Fnd crestn, rezsta, dar spta e spta. I-am spus ca daca
m-ar da cneva o asemenea femee, nu as st ce sa fac cu ea:
dragoste stu ca nu pot face dect cu sota mea.
Barbat vad ma aes sn care se vor vazut. Adca numa daca
t pazest och foarte bne reusest sa trec peste o z de vara
fara sa vez macar un pept bne dezvotat. Cnd m pca och,
fara sa vreau, ntr-un asemenea permetru, ma ut medat a fata
posesoare. Sunt curos sa vad cum arata stapna une
asemenea "avut". S crede-ma ca uneor ma ut cu compatmre.
Ea nu are nc o vna ca are peptu ma dezvotat. Dar sa te
mbrac n asa fe nct trecator sa t admre peptu dovedeste
ca vre sa f tratata ca un obect de procurat pacere. Uneor m
64
vne sa zmbesc cnd ntnesc prvre or fatae, care asteapta
s dn partea mea o scpre de admrate. Dar nu prea am ce sa
admr.
Poate ca daca nu as f topt dupa sota mea, a prma sarcna
(cnd a uat vreo douazec de kograme), as f smtt nevoa de
a-m odhn och pe trupur strane. Dar nu am smtt aceasta
nevoe. S, char daca as f smtt-o, m-as f uptat cu ea: a
nceput ma|ortatea spteor sunt mc, s daca e prmest, vn
atee ma mar.
Ce sa ma ungm dscuta: a peptu bne dezvotat? Foarte bne:
pastreaza- pentru sotu tau, nu expune a toata umea. Pentru
ca daca expu s perde termenu de garante. Se strca. Adca
vreau sa spun ca te strca pe tne. Char daca nu t da seama.
Frumusetea trebue sugerata, nu aratata cu degetu!
Nu a peptu bne dezvotat? Est o "rusne" pentru socetate!
psest pe ce care trec pe nga tne pe strada de ocaza de a
nght n sec. St ca socetatea nu are nmc sa t reproseze, dar
poate ca preten ta t-au reprosat acest defect a tau. Cumea
proste: un absovent a Facutat de Teooge nu a vrut sa se
casatoreasca cu o fata pentru ca avea "un sn ma mc s unu
ma mare". S ar f rs umea de e. O pretena de-a mea m-a
spus ca -a fost prezentata acestu tp pentru o posba pretene.
Dar tpu -a gast s e nod n papura. I-am spus fete: "Bne ca nu
te-a martat cu e, ca daca asta e crteru pentru care a respns
o fata asezata, nu m-as mra sa a o proasta numa pentru ca are
sn dentc." Sa nu te ntrstez daca ma mut tner te vor
evta numa pentru ca a peptu mc. Poate ca mntea or e de o
me de or ma ngusta dect peptu tau. Asa ca nu ar trebu sa
te ntrstez: nu e o perdere reaa pentru tne faptu ca un se
potcnesc de aceasta groaznca s deceptonanta "maformate"
de care sufer. Va ven s ce care va st sa te ubeasca sncer,
care te va ua de sote fara sa suspne dupa nste sn ma
proemnent. Dumnezeu ste de ce te-a nascut asa. Nu e scrs
ncunde ca "toate fetee se pot bucura de frumusetea nunt, n
afara ceor care au ma putn de 48 de centmetr a pamn".
St care e dferenta dntre tne s o fata care se crede tare
datorta unu mpant cu scon? Te as pe tne sa raspunz a
aceasta ntrebare.
65
Cne crede ca prn expunerea peptuu prvror trecatoror
cstga ceva, se nseaa. E doar o forma, ma nevnovata ce-
drept, de prosttute. n utma vreme e un ucru de gore sa o f
"bomba sexy". Gndeste-te cum ar f ca peste zece an femee
de servcu sa fe consderate cee ma genae feme. Ar f rdco,
nu? La fe m se pare s consderarea une bombe sexy drept o
femee deaa. O astfe de femee observa ca a vederea
pcoareor e barbat esna. S crede ca etaonu sunt acest
admrator a e. Numa ca admrator sunt de o catate
sufeteasca ndoenca. Nu pot aduce nc o urma de bucure
adevarata n sufet. Ct prveste pacere trupest, ee nu satura.
Ee nu fac atceva dect sa trezeasca dornta une ate pacer.
Ma mar. S ute asa se ntra ntr-un cerc vcos. Bombee sexy nu
sunt fercte. Ee mmeaza fercrea dn nevoa de a ramne n
topu apauzeor. Daca s-ar face pubce framntare ar f
ronzate de mass-meda. S e e frca de asa ceva: pentru ca
mesera or e sa fe bombe. S se tem de o vata n care ar trebu
sa faca atceva.
Crcua destue dezvaur egate de trstetea unor bombe sexy
sau a unor superstarur care renunta pentru o cpa a nfatsarea
pubctara pentru a f sncere s a recunoaste ca vata e este
pna de amaracune (am auzt ca Cene Don a vrut sa se
snucda pentru ca nu se consdera destu de frumoasa. O f asta
o dovada a bucure pe care o aduce ceebrtatea?).
Revn a tema prncpaa a cart: vre sa te mart? Cauta un om
cu care sa pot duce o vata de fame. Daca aeg un macho-
man, a toate sansee sa da gres. Sotu nu e o fnta pe care o t
ca pe un tabou toata zua. De un macho-man te pctsest
repede. Pe ct de mare e atracta ceor care aearga dupa astfe
de "mascu" nante de a pune mna pe e, pe att de mare e
decepta care urmeaza: e nu sunt bun aproape a nmc. Sunt
doar masn de facut sex (uneor, nc macar att).
Cauta un om aatur de care sa pot tra pna a sfrstu vet.
Cauta un om cu care sa pot sta de vorba, un om care sa te
nteeaga. Cauta un om care sa poata f un tata bun pentru cop
pe care vet avea. Cauta un om pe care sa pot ub, nu doar
sa admr. S daca ce pe care aeg e de o frumusete
raptoare, nu e nmc rau. Rau era sa fe doar frumos a trup. Iar
daca nu e neaparat ce ma frumos dn ume, dar ste sa te
66
ncon|oare cu dragoste, ste sa te nteeaga, nu e nevoe sa t
spun ca nu a perdut nmc.
Ute, cazu meu: de cnd ne-am casatort, fruntea mea a crescut
pe aterae cu vreo tre centmetr. Asta nu ma ngr|oreaza: stu
ca sota ma va ub a fe de mut. Char daca atunc cnd ne-am
casatort a contat pentru fecare dntre no frumusetea fzca a
ceuat, cu tmpu dragostea a crescut att de mut nct eu vo
f aceas pentru ea, cu sau fara chee.
Nu vreau sa nteeg cumva ca t recomand sa e un sot urt.
Atunc cnd te mart, sa t e un om care sa t paca foarte
mut. Char daca ceea ce strauceste pe fata u e frumusetea
sufeteasca.
m zcea Cauda ca nu nteege cum nasa fuu nostru e att de
ncntata de ct de frumos e sotu e, care e nu pare foarte
frumos. I-am spus: "Fecare om s cauta perechea pe care sa o
admre s de care sa fe admrat. Te nu t pace cum arata e.
Dar nc tu nu pac u. Important este sa paca sote sae.
Asa cum mportant este sa m pac s tu me."
Nmen nu poate spune ca a descfrat tanee dragoste. Nc eu
nu am aceasta pretente. De aceea nu am ncercat sa preczez
un anumt mode a frumuset deae. Pentru ca ntotdeauna vor
exsta fete care vor avea un at mode de frumusete.
Dar exsta s ac, ca s n ceeate aspecte ae egatur dntre do
tner care vor sa s uneasca vete, cteva prncp care stau n
pcoare orcnd. Sper ca ve putea sa e descfrez sngura. Eu
am ncercat sa t pun nante cteva. Nu cu "nuta", ca a
scoaa. C n asa fe nct, daca trezesc ecou n sufetu tau, sa t
sara n och. Iar daca nu au trezt acum, poate ca vor trez
atadata, cnd atcneva te va a|uta sa e nteeg ma bne n at
fe. Iubnd!
!e"iul si &emeia de serviciu
(Prostul "u e prost destul dac "u e si &udul...(
Un oamen prost nu vor sa s dea seama ca acest proverb se
67
refera n mod drect a e. S, cnd se gndesc sa se nsoare, vor
sa gaseasca: "o femee frumoasa, desteapta s cu ban".
Care e probema? Probema e ca daca vor ntn o femee cu
aceste "harsme", sansee or de a pune mna pe ea sunt
mnme. Cred ca e norma ca fecare om sa s cunoasca ntr-un
fe mtee. Sa nu ncercam sa ne ntndem ma mut dect ne e
papuma. Eu nu sunt genu. M-am uat o sote pe masura mea,
facem o echpa buna. Cum era sa ma casatoresc cu o femee
genaa s sa dscut cu ea numa cu dctonaru n mna?
La acest capto nu vo expune prea mute de, c doar cteva
care m se par mportante.
Cred ca sot care se afa pe trepte foarte dferte pe scara
nteectuaa pot face un cupu ferct numa daca depun mar
efortur. Nu e mposb, dar e foarte greu. Pentru ca daca
oamen nu mpartasesc aceeas dornta pentru studu, pentru
cercetare, se vor pcts unu de ceaat. Exsta nsa s
posbtatea de a se competa cu succes.
Un mare om de stnta sa fe casatort cu o femee cu stud
med? Char daca nu poate spune a ce anume ucreaza, ce
anume ncearca sa descopere, poate gas a ea dragoste,
nteegere, sustnere moraa. Daca ea ubeste poate f de
foos ma mut dect o femee cu stud superoare care nu s-ar
prcepe sa fe aproape.
Ca sa f sota unu om care exceeaza ntr-un domenu (nu
neaparat n stnta, poate f s cazu sportuu), trebue sa f un
antrenor dea. Un sportv s petrece destu tmp aatur de sota
sa. De aceea conteaza enorm care este atmosfera dn casa.
Daca sota ncura|eaza, e va prnde puter. Daca sota bate a
cap cu toate proste, e va cauta sa petreaca ct ma putn tmp
n prezenta e. Aceas ucru se ntmpa s n stuata nversa,
cnd femea exceeaza ntr-un anumt domenu s barbatu este
spr|n.
ntrebare: "daca sota e mut ma desteapta dect barbatu e,
pot avea parte de o conveture fercta?"
Raspuns: depnde de amndo. Detae sunt foarte mportante,
68
s un raspuns transant nu poate amur stuata.
n prncpu raspunsu este totus negatv. Numa daca exsta o
motvate care eaga ma puternc dect forta care separa,
dect forta acatuta dn mndre s dn egosm.
De obce nteectua sunt foarte mndr. Sunt constent de
superortatea or s prvesc pe ceat de sus. E sunt "ntat",
ceat sunt profan. Foarte greu un nteectua reuseste sa
rezste spte orgouu. S ce dragoste poate f ntre o femee
carea este rusne de barbatu e s un barbat care traeste sub
presunea "genatat" sote sae? Cred ca e e bne numa daca
se armonzeaza pe at pan, sprtua sau sexua.
Nu e de mrare ca o femee cu un nve nteectua rdcat a n
casatore un barbat numa pentru ca -a testat vrtatea ma
nante. Inteectua nu sunt oamen nepatmas. Mut dntre e
cad n anumte pacate pe care ncearca sa e preznte ceorat
ca fnd foarte frest. Specuate or par nteresante, dar ramn
departe de adevar. Daca ne referm a cazure nteectuaor
care s-au casatort cu feme foarte frumoase s senzuae, des nu
foarte destepte, expcata aceste stuat e foarte smpa: e nu
pot studa s scre 24 de ore dn 24. Ma au nevoe s de repaus.
Or acest repaus poate f foarte pacut daca e petrecut n prea|ma
une sot atragatoare.
Daca e vorba de compatbtate duhovnceasca, atunc nu ma e
nc o probema ntre sot. Orct de gena ar f e, egatura cu
sota sa e foarte tranca. Des ea are numa zece case, nma e
e de aur.
Petre Tutea, maree fosof romn, zcea ca e de o me de or ma
vaoroasa o baba credncoasa de a tara dect un nteectua
ateu cu nu stu cte dpome. Cu att ma mut pentru un
nteectua credncos este ma vaoroasa o femee credncoasa
dect una cu prea mute stud. Pentru ca poate f spr|n.
Inteectuau poate descoper ca de fapt ntegenta rupta de
crednta e stearpa.
As putea contnua cu expcat egate de faptu ca nu e
neaparata nevoe ca sot sa aba aceas I. O. Dar cred ca ma
bne as face daca te-as sfatu sa t caut un sot care sa fe pe
69
masura ta.
ntrebare: "Ct prost sunt n ume?"
Raspuns: " Destu."
ntrebare: "Sunt e predestnat a nefercre, sunt e predestnat
sa aba parte de casnc trste?"
Raspuns: "Nu. Exsta oamen ma greo a mnte dect ceat, pe
care umea consdera prost. S eu consder tot prost. Dar
asta nu obga pe acest oamen prost, care s aeg meser
carora e pot face fata, sa fe neferct. A f prost nu nseamna a
f neferct. Tot asa cum a f destept nu nseamna a f ferct."
Prn cuvntee "ferct ce sarac cu duhu". Hrstos nu -a ferct
pe ce prost, c pe ce smert. Asta nu nseamna nsa ca prost
nu pot f smert.
Asta nu nseamna ca prost nu pot f ferct.
De ce scru despre prost, cnd ce care ctesc cart nu se smt
prost?
Pentru ca am avut destue pretene compexate de faptu ca nu
e duce mntea prea tare. Uneor tocma faptu ca cneva are
mpresa ca nu e prea destept e o dovada de ntegenta (am
char o pretena, fosta sefa de promote a una dntre secte dn
A.S.E., care se pngea ca nu e destu de desteapta pentru
barbatu e; a f sefa de promote a A.S.E. nu nseamna s a f
destept, dar daca t da seama de mtee tae, ce putn nu
a|ung a fudue).
De ce scru despre prost? Tocma pentru ca nu compatmesc.
Tocma pentru ca nu am de ce sa compatmesc.
compatmesc pe farse, pe zgrct, pe at. Dar nu pe prost.
Pentru ca, des prosta e rea, prost nu sunt ra. Pot f prost, dar
pot f de o me de or ma ferct dect un genu nchs n sne.
Iar daca nu compatmesc nc pe prost, pe ce de o ntegenta
medocra cu att ma putn. Oamen "superor" se smt tare
sgur pe e, cac exsta faptur care gndesc ma rar dect e. Dar
70
oamen superor sunt att de mutumt de e nss nct nu ma
pot vedea nmc n |ur. Narcssmu sufoca.
Fac apooga proste? n nc un caz. De mute or prosta a facut
mut rau oamenor. Vreau doar sa ncura|ez pe ce consderat
medocr, pe ce care nu au reust nc sa a|unga a ompade,
nc sa a prem a scoaa. Pe ce pe care parnt -au |gnt n
nenumarate rndur s care sunt nhbat dn cauza
"medocrtat" or. Vreau sa e spun ca pot f foarte ferct n
vata de fame.
Sa revenm a subectu compatbtat nteectuae. E foarte
mportant ca sot sa ste sa se mueze fecare dupa structura
ceuat. Unu sot pace sa mearga a teatru. Ceaat, char
daca nu se smte n argu u prvnd un spectaco, trebue sa
ase de a e.
Unua pace poeza. Ceaat ar face bne sa cteasca s e
cteva voume de versur. Vata de fame presupune o
schmbare permanenta n care fecare ncearca sa fe s ma
aproape de ceaat.
Compatbtatea nteectuaa nu e greu de seszat. Totus, pot
aparea s eror. Dn dornta prea mare de a a|unge a casatore,
unu poate face efortur mar pentru a mma aceasta
compatbtate. Sa zcem ca e memoreaza tone de poeze numa
ca sa o bucure pe ea. Dupa nunta nsa, eanu scade. S-a
saturat de atta efort nteectua. S nu ma cteste nc o poeze
vreme de ctva an. Am mpresa ca sot nu trebue sa fe dupa
aceas caapod: daca unua pace poeza, ar ceuat nu, ma
bne nu se casatoreau. Exsta o gramada de mc prefernte care,
uate n parte, nu par foarte mportante. Dar n momentu n care
unu dntre sot e ndferent fata de preferntee ceuat, atunc
apare o rupere.
Sa zcem ca sotu e mare ubtor de fotba. Daca sota n oc sa
ase sa mearga pe stadon mpune sa o duca a opera, s-ar
putea ca nc unu dntre e sa nu a|unga unde s doreste; ba s-ar
putea char ca ea sa a|unga a spta.
Nu m pace fotbau. M se pare un sport dur. S daca as f
femee nu m-as smt bne stnd ca am uat un barbat care
71
dumnca dupa-amaza merge pe stadon. Cred nsa ca nu as f
uat de sot un asemenea om, pur s smpu, pentru ca ce care
merg a mecur de fotba au o anumta structura sufeteasca pe
care nu cred ca as f putut sa o aprecez. Daca totus m-as f
martat cu un astfe de om, cred ca as f dus o upta seroasa
pentru a- convnge sa renunte a pasunea sa. Pasune
ogndesc nma omuu. S un ubtor de fotba va face foarte
greu fata une ubtoare de opera.
Sota mea nu se supara ca uneor |oc baschet. Ea nu ste sa
|oace. Eu |oc pentru ca ma reaxeaza. Dupa ore ntreg a masa
de scrs, creeru meu oboseste. S, de cteva or pe an, |oc
baschet. Puteam |uca s ma des. Daca sota m-ar f spus ca vrea
sa ne pmbam, sau sa mergem a un fm bun (fmee bune sunt
ca s vutur de a no dn tara: pe cae de dsparte), as f facut-
o. Numa notu ma reaxeaza ma bne dect baschetu. (Dar
unde sa not, cnd ma|ortatea pscneor s stranduror sunt
nfecte?)
Am facut mut an sport de performanta (tens de cmp, not,
baschet), s organsmu a ramas cu o obsnunta de a face
mscare. Char daca a munca fzca nu exceez, a sport ma
descurc. Daca sota mea s-ar arata ndgnata de faptu ca ma fac
mscare, ar da dovada de dragoste putna. Fecare dntre sot
trebue sa ste sa ase pe ceaat sa respre. Asta cta vreme
pasunea unua nu este daunatoare echbruu fame.
Mcrobstu este prn defnte un om voent. Daca echpa favorta
cstga, da de baut a tot "tovaras". Cnd echpa favorta
perde, da batae a toata fama. Trebue sa s verse necazu pe
cneva.
Exsta tre feur de pasun: unee care fac rau echbruu
fame, atee care fac bne, s atee care nu afecteaza acest
echbru. Numa cee dn prma categore trebue taate dn
radacna, ceeate pot f mentnute.
La acest capto trebue vorbt s despre compatbtatea cu
mesera ceuat. Poate ca un barbat nu vrea ca vtoarea u
sote sa fe secretara, ar ea sustne ca nu se prcepe a atceva.
E mportant sa nu apara tensun dn acest motv.
n aceas tmp vata poate ofer surprze mar. Sa spunem ca un
72
medc ramne fara oc de munca. Daca sota paraseste (des
nu are un motv seros pentru aceasta), arata ca nu s-a martat
cu omu, c cu mesera acestua. Nu cauta sa te eg de o mesere
sau de o functe. Az e mnstru, peste patru an e putn probab
sa ma fe.
"Da, dar banu ramne ban." Asta nu ma tne de potrvrea
nteectuaa, e casatore dn nteres 100%.
Cred ca e fresc ca sot sa nvete unu de a ceaat s fecare sa
se ase modeat de catre ceaat. Exsta o arta de a modea s o
arta de a te asa modeat. n prncpu, e fresc ca barbatu sa fe
ce care modeeaza (s dn acest motv, de obce, sot sunt cu
ctva an ma mar dect sote; ar f norma ca dferenta de
vrsta sa fe competata s de o anumta maturtate nteectuaa).
Dar nu numa barbatu modeeaza. Nu e e profesoru s femea
eeva. E adevarat ca, dn orgou, un barbat refuza sa nvete de
a sote or. Dar nu au dect de perdut dn asta.
De exempu, n vata mea am scrs doua pese de teatru cu
subect regos. Una, n prmu an de facutate. Dupa care am
a|uns a concuza ca nu e bne sa ma scru, ca teatru e
desertacune, etc. Ma mopssem de curentu antcutura care
are smpatzant s prn Facutate de Teooge.
Eram decs sa nu ctesc dect teratura regoasa s sa nu ma
scru teatru. Dar, fnd preten cu Cauda, m-am schmbat
punctu de vedere. Cea de-a doua pesa de teatru pe care am
scrs-o a fost pentru mne dovada moduu n care m-a a|utat
Cauda sa nteeg cutura. Ma avem s acum puncte de vedere
dferte. Dar mergem n aceeas drecte. Cauda e ce ma bun
cenzor a meu. Am vorbt deseor a rado s n confernte, s de
fecare data asteptam verdctu e. Char daca reazator erau de
obce foarte mutumt de dscursu meu, Cauda era
termometru ce ma bun.
Vreo do an de ze am predcat (cu bnecuvntarea preotor
su|tor) a doua bserc dn Bucurest; n prmu an de ze n
centru captae, a Bserca Scaune unde este cunoscuta coana
facatoare de mnun a Mac Domnuu, s n a doea an ntr-o
73
zona ma perferca, unde m-a fost ma usor sa fu a natme:
credncos, nefnd oamen cu stud, voau sa ascute predc
ma smpe.
La Bserca Scaune nveu nteectua a credncosor era rdcat.
S de aceasta data termometru meu a fost Cauda. Ea m
spunea daca a fost bne sau nu. Des uneor ma mhneam, ca m
se parea ca tne prea fx evdenta greseor s ca trece cu
vederea partea buna a predc, m-au prns bne observate e.
Ce sa ma spun, as dor fecaru sot o antrenoare care sa a|ute
sa dea a veaa tot ce e ma bun n e, s fecare sot un
antrenor pe masura.
S cu ct dragostea va f ma mare, cu att roadee vor f ma
bogate.
)a"ii vorbesc*
",Banu este ochu dracuu." Cudata afrmate! Nu cred ca banu
este nc ochu, nc urechea, nc gura dracuu.
Banu este un cutt. t poate f de foos sau te poate taa.
Depnde de cum foosest.
Cred ca deea ca banu e ochu dracuu e convne ma aes
pretenor dracuu. Pentru ca raspndeste neadevaru potrvt
carua ce ce fooseste ban trebue sa se ase murdart de e.
Vom vorb acum despre o stuate care pare sa confrme ca banu
poate f "ochu dracuu"; vom vorb despre cea ma murdara
forma de prosttute, de casatora pentru ban. Un parnte
observa ca e ma scumpa o femee gonfaba dect o
prosttuata! Observate dureroasa. Dar nexacta. Compara pretu
prosttuate de care te foosest o sngura data cu ce a feme de
pastc care poate f "reutzata".
Femea de pastc se aseamana cu femea care se vnde ca sote
unu barbat cu ban. Ce e ma rusnos, sa fac org sexuae numa
pentru a-t cstga pnea pentru fame (cum fac unee mame
dsperate n zua de astaz) sau sa te vnz cu totu, defntv, pe
un sac cu ban?
74
Lumea contemporana e arata cu degetu pe prosttuate, "peava
socetat", s e auda pe fetee care s-au martat dn nteres.
Daca ascutam brfee egate de casatore dn zua de az,
constatam ca pentru un e ma mportanta stuata materaa a
sotor dect ubrea dntre e. "Ce daca e urt, taca-sau are
pamnt a tara..." "Ce daca nu are stud, are o mostenre..." Nu
cred ca e nevoe sa repet prea mute comentar de acest gen.
Cnd do tner se casatoresc dn dragoste, comentare sunt: "O
sa vada ea, dragostea trece... O sa para rau ca nu a uat pe
unu ma cu ban!"
Pentru ce care nu cred n Dumnezeu e esne de ntees de ce a
baza nunt trebue sa stea sacu de ban. Daca snguru ucru
mportant repreznta pacere umest pe care e cumper cu
ban, a nu tne cont de ban ceu cu care te casatorest
nseamna a te |uca cu propra fercre.
Observam o goana dupa ban ma paptanta dect goana dupa
aur. Dupa ban fuge toata umea. Sau ce putn asa ne pace sa
credem. Cnd afam ca sunt un care nu aearga dupa ban ne
grabm sa cataogam drept bsercos, pocat, extremst.
"Dumnezeu nostru e banu! Banu aduce mncare, banu aduce
bautura, banu aduce case s masn scumpe." De acord.
S ce atceva ma aduce banu? Aduce fercre? Nu! Vedem ca
orct de mar aver ar avea oamen, tot nu sunt mutumt.
Cauta sa e sporeasca, ndferent de pretu patt. E usor sa
observam ca banu nu aduce dect uza fercr, a une fercr
vtoare de tp "fata morgana": ntotdeauna sperata, ncodata
atnsa. Bogat aearga hpnotzat sa strnga orce, orct,
orcum. S ce obtn de fapt? Numa desertacune. Cum mor
bogat? Mor ferct? Nu, n nc un caz. Mor trst, trst ca nu au
reust sa obtna s ma mut proft.
Sunt un bogat care cauta sa faca vva, sa spuna um ntreg
ct de mut -a mpnt bogata. Dar n asemenea afrmat nc
macar e nu cred. Au nsa mpresa ca trebue sa saveze cumva
aparentee. S uneor reusesc, martura or convngndu- pe
nav care ncearca sa e urmeze exempu ca se afa pe drumu
ce bun.
75
Sa revenm a ae noastre. De ce s-ar casator cneva pentru
ban?
Un se casatoresc pentru ban pentru ca s-au saturat de sarace.
Au avut o copare pna de psur, pna de necazur s e e
groaza ca ar putea tra o vata ntreaga cu astfe de "desfatar".
Ma aes fetee se marta pentru ban. Au fost mpresonate ntr-
un mod nepacut de ceea ce au vazut a parnt or s atunc au
mpresa ca prntr-o casatore cu un bogat nu vor ma avea psur
materae. Impresa aceasta e oarecum |usta. Vor ps hanee
vech s mesee saracacoase. Dar gr| tot vor exsta. Omu se
obsnueste repede cu bnee. Nu dupa muta vreme vor ncepe
sa s doreasca ucrur dn ce n ce ma scumpe s aras se vor
smt nempnte. Eu nu vreau acum sa despc fu n patru. Nu
vreau sa e arat cu degetu pe fetee care se casatoresc pentru
ban. Vreau doar sa e atrag atenta ca nu stu ce fac.
Am o vecna de vreo sasprezece an care umba cu un tp cu o
masna de ux. E foarte mndra de sne. Merge cu nasu pe sus.
Cnd ma gndesc a ea nteeg ce vata trsta au fetee care
traesc cu tp cu ban. Sunt n permanenta stresate de gndu ca
vor f paraste s ca va trebu sa s caute un at "ocrottor". Ce
rezova o fata de genu asta cnd, dupa mute cautar, va pune
mna pe un barbat s va convnge sa o a de nevasta? La
nceput va f mutumta: peroada de hatuaa s-a termnat, a
prns "epuree". Dar ce vata va avea nga e?
Va avea toate gente s pantof pe care doreste, va mnca
orct de muta pzza mexcana doreste, va avea a fecare masa
nghetata. E s?
Omu are asprat ma nate. O vreme va cauta sa se mnta,
spunnd: "M-am scos." Dar tmpu va ov n aceasta mncuna. S
ea va ceda, va recunoaste ca bogata nu o mutumeste, ca are
nevoe de ma mut. De obce probema se rezova cu un amant
pe care sustne dn ce prsoseste de a "masa bogatuu". Sa fe
oare amantu verga psa n drumu spre fercre? Iata ca
asprate cee nate s-au rezumat a cteva nopt de dragoste s
a momente de "nteegere". Compromsu o satsface. De ce?
Pentru ca are duceata ucruu nterzs, duceata fructuu oprt.
76
Vata nu ma e monotona: e pasonanta s pasonaa. Fecare
cpa n bratee amantuu nseamna expoze de bucure (nu
char fecare cpa, dar ma|ortatea, pna ntervne s ac
rutna...).
Pentru ce s-a casatort atunc fata? Ca sa caute satsfacte n
bratee amantuu? S totus, ce e rau n acest ucru? Probeme
materae nu are, amantu o ubeste...
Vo atnge acum un subect strns egat de probema casatore
dn nteres. Ce care spun: "De ce sa ne casatorm? Ca sa strcam
frumoasa poveste de ubre dntre no? Ca sa a|ungem a
pctseaa s apo a despartre?" dspretuesc nunta. Sunt
marcat de numaru mare a dvorturor (sau a casncor care
au esuat fara sa se a|unga a dvort) s atunc consdera ca
fama este un medu ost ubr adevarate. E a|ung a aceasta
concuze nu pentru ca nu s-ar dor sa se casatoreasca, c pur s
smpu pentru ca sunt sperat de cazustca negatva.
Numa daca cneva e-ar pune nante modeee famor fercte
s-ar ma schmba pozta. Pna atunc, prefera sa se bucure de
bertatea "reate consensuae" (a utmu recensamnt au fost
s babute care au spus ca au reat consensuae cu vecn,
nteegnd prn aceasta reat de buna-nteegere. S eu tot asta
am ntees. Ute-asa, dn cauza unor recenzor care nu au avut
rabdare sa expce ntrebarea msteroasa despre reate
consensuae, s-a a|uns a concuza eronata ca romn sunt un
neam de desfrnat).
Aceeas retnere fata de nunta o au mute dntre fetee care se
casatoresc dn nteres: "Daca nunta tot e un ucru trst, macar sa
nu cautam o casatore frumoasa, ca asa ceva este cu neputnta.
Macar sa stm de a nceput ce sa cautam..." S ute-asa se vnd
pentru cteva hane pentru nste vacante a mare s pentru o
masa copoasa n fecare z.
Sunt feme care se casatoresc nu pentru ca ar avea nevoe de
ban, c pentru ca vor sa faca parte dn umea buna, sa fe
"doamna X" pe care sa o nvdeze toate coegee de scoaa
profesonaa.
ntrebat un cop care prveste teenoveee cot a cot cu gr|ua
77
s nconstenta sa mamca despre trasature oamenor dn
"umea buna", asa cum e nteege dn ceea ce a vazut pe ecran.
E nu va spune ca sunt oamen ferct pentru ca au |acuzz, ve
uxoase, servtor s muzne, c va spune (ntr-un mba| smpu)
ca sunt nste oamen foarte trst, obost de mncuna, de
rautate, de ntrg. Asta e fercrea care domneste n umea buna.
Am scrs ma demut o poezoara n vers ab (pe care nu am
pubcat-o pentru ca cneva m-a spus ca a gast aceeas dee a
un at poet, s ca poate fara sa m dau seama reprodusesem
nste versur pe care e-am ctt cu an n urma. Tmpu a trecut,
s nu am gast nc o poeze asemanatoare, asa ca o reproduc
ac):
Car"aval
Cneva a organzat un carnava cudat.
n amntrea zeor de demut,
cnd nca oamen nu utasera ce nseamna sncertatea,
a fost organzat carnavau fara mast.
Invtat s-au asat acasa
tot arsenau de produse de ascundere a fete,
ntre care fardure erau cee ma nevnovate.
La nceput, spectacou a fost apasator:
fara maste de z cu z oamen
nu se ma recunosteau ntre e.
Nc macar preten vech, nc macar rudee.
Sot s sote se prveau recproc, cu surprndere,
de parca s-ar f vazut pentru prma data.
Dupa cteva ore nsa, ucrure au uat o ntorsatura neasteptata:
fecare se smtea Mag de a Rasart
chemat sa aduca darur Copuu ce se ascundea n Ceaat.
Carnavau a devent asemenea unu Botez:
oamen s-au epadat de perfdee mast
s s-au dort sa ramna e nss.
Lmpezmea feteor facea sa para nste condator
gasund: "O, ce veste mnunata..."
Cred ca oamen dn "umea buna" ar avea nevoe de un astfe de
carnava. De atfe Hrstos asteapta a un asemenea carnava.
Numa ca nu au urech sa ascute chemarea Sa. (Iata o excepte:
78
am ctt de curnd martura une feme care avea o stuate
materaa foarte buna - cu casa n carteru u Ceausescu - s
care, vennd ntr-o vzta turstca a o manastre "ca un
fotomode", asa scra ea, a smtt ca trebue sa s schmbe vata,
s s-a caugart. Ce dn grupu cu care a vent au crezut-o
nebuna. Nu numa ce care se caugaresc a|ung nsa a umna.
Am cunoscut un paramentar care s-a apropat de Bserca aba
dupa ce ntrase n parament. Aba astepta sa se termne
mandatu, sa scape de murdare potc, ca sa duca o vata
nchnata semenor, o vata de su|re a aproapeu.)
Nu stu daca merta cu adevarat sa te upt ca sa fac parte dn
umea "buna". M se pare ca a cauta sa ntr n mocra ntrgor
dn care nu se ese dect a utma sufare.
Poate ca, ntmpator, omu pe care ubest are o condte
materaa foarte buna. Nu trebue sa pu prea mare pret pe asta.
Dar exsta percou ca, ntrnd n vata u pe poarta casatore,
e sa t reproseze ca te-a uat de a sarace s te-a adus a ux.
Stu, oamen de catate nu fac asa ceva, ar tu t dorest un sot
de aur, dar tne cont s de treaba asta: oamen cu ban traesc
dupa egea "fac ce vreau, ban m deschd orce port, sunt
atotputernc". De obce ban te conduc spre egosm (nu ban de
hrte sau dn banca, c patma banor). Ban fac pe om
comod. Un sot comod ar f o mare pacoste, pentru ca ar asa
toata greutatea fame pe umer ta, mutumndu-se sa aduca
ban (dar greutate nu sunt numa fnancare).
Daca te ndragostest de un om bogat care vrea sa te a de sote,
ncearca sa te convng ca dragostea pe care t-o poarta e
puternca. Atmnter, te va arunca deoparte, magnndu-s ca
daca te va pat gras, ve pastra o amntre pacuta.
Ar f ma bne sa te casatorest cu un sarac? Depnde dn ce
cauza sarac.
Eu nu ncerc sa t spun ca e de preferat sa fe sarac sau bogat,
frumos sau urt, genu sau fraer. Asta ve decde tu, dar aba
atunc cnd ve avea exemparu n fata ochor. M se par nave
femee care construesc portretu robot a sotuu pe care
asteapta ("nat, sod, bond, cu saaru brut de patru sute de
doar...").
79
Sotu care te poate face fercta e atfe dect ce carua a
ncerca sa descr cuoarea paruu sau saaru brut. n cpa n
care apare un barbat n fata ta, aba atunc pot "scana" sa vez
daca e corespunzator.
S totus: e de preferat un sarac? Sunt sarac care nu vor sa
munceasca. Te-a smt groaznc sa f pe post de "mama
saracor" s sa ntret un sot enes. Daca reusest sa convng
enesu sa munceasca (ca doar nu traeste dn aer), te pot gnd
sa e de barbat. Atfe ve avea ocaza sa observ ramfcate
numeroase ae eneve. S nu t doresc.
Fnd obost, s afndu-ma ntr-o pana de de, am ntrebat-o
acum pe Cauda: "Ce sa ma scru? Daca e bogat s-ar putea sa
nu fe bne, daca e sarac aras s-ar putea sa nu fe bne, ce sa
ma scru?"
Sunt de acord cu raspunsu e: "sa fe harnc!" Unchu meu a stat
a no cteva ze s s-a mrat vazndu-ma ca gatesc, ca fac curat,
ca ncerc sa o a|ut ct ma mut pe Cauda.
"Ce, fac treaba feme?"
Daca am ma tra ca acum cteva sute de an, daca numa eu as
avea servcu s Cauda s-ar ocupa numa de gospodare, nu as
gat poate ncodata. Dar n zua de az vata e att de grea, nct
daca ar munc numa barbat, cstgnd saar med, n ctva
an fame ar ntra n nventar.
Nu vreau sa ma aud ct sunt de harnc, asa ca vo prezenta
numa teora (des mut sot cunosc bne teora, practca
omoara!). Cred ca n momentu n care a avut oc schmbarea
prn care femea a parast temporar gospodara pentru a merge
a servcu, a sufert o trauma. Barbatu nu a vrut sa prea o parte
dntre responsabtate e, nu s-a dat seama ca ar trebu sa o
a|ute.
"Barbatu nu trebue sa mature, nu trebue sa gateasca, nu
trebue sa spee cop a fund!"
S ce aternatva exsta, cnd sote cad de pe pcoare de
80
oboseaa? nteeg de ce a aparut femnsmu, des nu sunt de
acord nc cu manfestare s nc cu deooga sa (aberanta dee
a hrotonr femeor e una dntre caracterstce sae prncpae).
Te ve marta cu un om care trebue sa fe aatur de tne nu
numa n parc, n pat sau a bserca, c cu un om care ste sa
poarte greutate fame. Adca ntotdeauna sa fe gata sa te
a|ute atunc cnd nu ma a putere sau rabdare. Ma refer nu a
a|utoru ceu care sta s se odhneste s o data pe saptamna
pune mna pe matura s faras, c a a|utoru ceu cu care a
mpartt responsabtate, care a facut "porta" stabta de
comun acord s care vne dn propre ntatva sa prea o parte
dntre sarcne tae.
Sa te a|ute Dumnezeu sa gasest un sot harnc! Dar nu unu care
sa te rasfete s sa te transforme ntr-o fnta enesa, c unu
aatur de care sa f ntotdeauna bucuroasa ca traest!
Despre i"&lue"ta priete"ilor
n zee noastre ce ma mare ro n vata ma|ortat tneror au
preten. Pretena este un ucru mnunat atunc cnd te a|uta sa
f ma bun, cnd spr|n pe ce care au nevoe de a|utoru tau,
cnd est a|utat de at atunc cnd trec prn momente gree.
Despre preten nu t scru prea mute acum, ca sa nu ungesc
cartea. Dar cteva ucrur se eaga drect de tema noastra.
Referntee dn acest capto vor f egate strct de grupu de
preten apropat s de modu n care nfuenteaza e opne
cuva care vrea sa se casatoreasca. Daca ntrebam o suta de
tner ce sunt pentru e preten, de cee ma mute or vom auz
raspunsu: "Ce cu care ma dstrez, ce cu care m petrec tmpu
ber."
De|a de a vrsta ceuu tner s formeaza un grup de preten
cu care merg a petrecer, a dscotec, n parcur s n ate ocur.
Preten sunt refugu pentru toata oboseaa, pentru toata
pctseaa, pentru psa de nteegere dn fame de care are
parte un tnar. Nu e greu de observat psa de comuncare dntre
generat. S toata ncrederea, toata dragostea s toate ceeate
81
sentmente pe care tner ar f trebut sa e aba fata de parnt
se rasfrng asupra pretenor or, s n mod speca asupra une
persoane de sex opus.
ntre preten exsta o reate foarte strnsa motvata de anumte
caracterstc s pasun specfce grupuu. Ee consttue pcu
care tne aoata personatat foarte dferte.
n ceea ce prveste vata de z cu z, tner crestn au ma mute
varante: or sa s aeaga preten care sa nu aba nc o egatura
cu Bserca, s atunc aceasta pretene e va modea
personatatea ntr-o drecte esne de subntees, or sa se
nsngureze (ceea ce ar provoca mar tensun n sufetu ceor
care vor sa traasca n ume), or sa s aeaga numa preten
credncos, dar acest ucru ar putea duce a o anumta
ncapactate de a comunca cu ceat. Sunt tner crestn care,
vazndu- pe at ca traesc n patm, n oc sa mutumeasca u
Dumnezeu ca pe e -a a|utat sa duca o vata curata, consdera
pe ceat nste para, nste sabatc. E se poarta ca s cum
ceat ar f epros, s nu e acorda atente. Se mutumesc sa stea
n ,,casteee" or s sa prveasca umea de a natme, ncercnd
sa creeze un ghetto crestn.
Ma exsta nca o varanta, care m se pare ma rscanta dect
varantee enumerate ma sus, dar s ma buna: tner crestn sa
fe deschs nu numa fata de preten care e mpartasesc
convngere regoase, c s fata de ceat, n masura n care
aceasta deschdere nu este vatamatoare. Char daca un tnar
care nu este credncos nu va putea nteege unversu auntrc a
tnaruu credncos, totus, stnd n prea|ma aceua, va
observa catate s s va da seama ca pentru a- pastra pretena
trebue sa se poarte ntr-un anumt fe.
Unu dn ucrure care m se par trste este faptu ca mut
crestn sufera de o anumta patma: nu sunt consecvent. Adca
n bserca se poarta ntr-un fe, ar n vata de z cu z n at fe.
Ca s cum nvatatura crestna e buna doar ntr-un spatu precs
demtat a vet cotdene. Vreau sa spun ac ca tner crestn
nu s dau seama ca trebue sa se poarte atfe dect preten s
coeg or care nu au crednta. Dau un exempu casc: mersu a
dscoteca (acum poate ve crede ca sunt un nhbat care scru
contra dscotec numa pentru faptu ca nu am fost acoo sau ca
82
nu stu sa dansez; de aceea t spun ca am dansat destu, s ca n
dscotec mar erau putn care dansau ma bne ca mne. Nu o
spun ca auda).
Ce e dscoteca? E ocu a care tner se duc sa danseze, sa s
faca no preten, sa se smta bne. "Parnt sunt de mute or
nenteegator s nu s dau seama ca n nc un at oc nu e ca a
dscoteca", spun fetee tnere, suparate.
S totus, ce e dscoteca? Sa fm reast: e un oc n care patma
desfruu e regna. Sunt ocure n care ce ma tare e ce care
ste sa danseze ct ma bne, care arata ct ma bne, care e ce
ma senzua. Dscoteca e ocu n care s-au murdart mute
povest de dragoste. Pentru ca acoo nvet ca dragostea se arata
prn mnger s mbratsar care nu au nmc n comun cu buna-
cuvnta. Ce sa vorbm despre buna-cuvnta? Cne nu e de acord
cu dstracte pe care e ofera dscoteca e medat naturat dn
cercu de preten. Dscoteca e ocu n care tner nvata sa se
poarte un cu at.
Daca fata nu asa pe pretenu e sa o strnga tare n brate s sa
o mnge n tmpu bues-ur-or pe unde poate, nseamna ca nu
ubeste destu! E "prostuta". Ceeate pretene ae e nu se
mpotrvesc. De ce ar f ea atfe?
Cred ca exempu pe care -am aes, dscoteca, e unu dntre
punctee de reper dupa care un tnar crestn trebue sa se
orenteze atunc cnd s aege preten. Daca preten sa
obga sa mearga cu e a dscoteca sau a petrecer destrabaate,
atunc nu e bne sa stea aatur de e.
m dau seama ca pot parea extremst cnd scru contra
dscotec. Dar am smtt pe propra pee cta mzere t aduce n
sufet acest oc. M-am apropat de Bserca aba a sfrstu
ceuu, s am mers pna atunc de mute or n dscoteca. Or ca
sa agat o fata, or ca sa ma smt bne cu pretena mea. Am smtt
pe propra pee ct de mut a strnt n mne dscoteca patma
desfruu, ct de tare a murdart dscoteca reata cu o fata. De
aceea afrm ca dscoteca este o poarta sgura pentru ntnarea
une preten frumoase.
Stu ca mut se duc acoo dn snguratate. Tner au mare nevoe
83
de nteegere, s de mute or s pun nade|dea n caprce
destnuu: "daca n dscoteca vom cunoaste perechea
potrvta?..." Este adevarat ca cee ma mute preten se eaga
n dscoteca. Totu e smpu: t pace o fata, dansez cu ea, daca
s ea te pace te asa sa o strng dn ce n ce ma tare n brate,
dupa care urmeaza martursrea dragoste spontane, s totu e
gata. Daca tner au termnat ceu e "potcos" sa faca s
dragoste, tocma pentru a cmenta noua reate.
Ct dureaza o pretene nfrpata n dscoteca? Putn, foarte
putn. Sau, char daca tne ctva an, tot rau se termna. Daca
accdenta ce do se casatoresc, dvortu va ven repede
Dn ct preten casatort am, cred ca nc unu nu a facut
cunostnta cu perechea u ntr-o dscoteca. nante de a ma
mpreten cu Cauda am avut un moment de deznade|de ca nu
gasesc o fata pe sufetu meu s m-a trecut prn gnd sa ma duc
macar nca o data a dscoteca. Dar m-am dat seama ca daca o
caut a dscoteca, vo gas tocma o fata aatur de care nu pot
avea dect o reate superfcaa. E foarte mportant ocu n care
speram sa ne gasm perechea. Daca o cautam n ocur ntnate,
ocu va murdar reata noastra. Nu spun ca fetee de catate nu
caca n dscoteca. Dar cred ca nu ramn cu o mprese buna. S,
char daca au ntrat acoo ntr-un moment de snguratate, totus
au smtt ca aeru de acoo e urt mrostor. Nu vreau sa vorbm
ac ma mut despre dscoteca, c numa despre grupu de
preten.
Preten vor sa mearga a un fm gen "Tacerea meor", fm cu
mute prem s cu actor mar (me m-a parut rau ca am vazut
acest fm; s-a facut muta recama, s am crezut ca e un fm
bun. Dar e pn de voenta. Cred ca s contnuarea u,
"Hannba", a fe de "nstructva"). Tu a doua varante: pot sa
merg, s mntea ta se va ntna de a prea muta voenta, sau
pot sa refuz, s atunc preten se vor supara. Ce e bne sa
aeg?
Eu consder ca preten adevarat sunt ce care nu mpun nmc,
c t respecta bertatea de aegere. S daca tu nu vre sa vez un
fm, preten nu au un motv rea de suparare. Pentru ca fac
referre a fme (ceea ce t spun este vaab n egaa masura s
pentru pesee de teatru), vo observa ca nu n putne fme este
84
ronzata deea de casatore.
Astaz, fmee educa, fmee modeeaza, dn pacate! S ncetu
cu ncetu fmee mpun un mod de vata. Ee preznta ce e
vaoros s ce nu merta atente. Or, ce care vad fme care
preznta fama drept o pereche de catuse nu vor putea nteege
dect cu greu de ce un preten de-a or vrea sa se casatoreasca.
E vor face efortur mar pentru a- fer de o asemenea greseaa.
S nu dn rautate. Aceste efortur sunt tocma o dovada de
afectune: e vor sa atraga atenta asupra percouu casatore,
tocma pentru ca nu vor ca preten or sa sufere.
Exsta n grupure de preten o sodartate care se manfesta s
n faptu ca vor sa duca aceas mod de vata. Ce care se
casatoreste tradeaza grupu. Prefera o vata pctsta une vet
de dstracte. Sunt de acord ca e au dreptate dntr-un anumt
punct de vedere. E nu nteeg fama s de aceea nu se gndesc
a casatore. S-au mopst de arhcunoscuta mentatate potrvt
carea ma nt trebue sa t "traest" tneretea, sa te aran|ez
profesona, s aba apo sa te casatorest. Cta vreme educata
or este puternc mpregnata de mass-meda, ucrure sunt
expcabe. Mass-meda se afa prntre ce ma puternc dusman
a crednte crestne s a fame.
Pentru mut mass-meda ocupa ntr-un fe ocu Sfnte Tradt.
Asa cum crestn prmesc Sfnta Tradte, tot asa necredncos
sau ce care sunt crestn doar cu numee prmesc nvatature
mass-mede.
Mass-meda este Evanghea zeor noastre! Este umna dupa
care se caauzesc masee de oamen care asteapta Vestea cea
buna a fercr pamntest.
L se poate reprosa oare ceva pretenor care reproduc sfature
pe care e-au prmt prn dverse teenovee sau artcoe de zar?
Gasm artcoe razete care atrag atenta asupra numaruu mare
de dvortur, dar n aceas tmp gasm o mutme de fme n care
dvortu este prezentat ca ceva obsnut. Nu e de mrare ca cne
se asa modeat de zare sau de teevzor nu va putea nteege
cum un tnar se casatoreste nante de a se bucura dn pn de
aventure patmase ae tneret. E esne de ntees ca fama e
85
prvta ca un spatu de refugu a "pensonaror" care nu au ma
putut face fata freneze aventuror.
Nu ma contnu, sper ca deea a fost cara: n prvnta sfaturor
despre casatore vente de a preten care nu sunt credncos,
cred ca rezervee sunt bnevente. Nu contest faptu ca n unee
stuat parerea or poate f buna. Dar nu ntru n amanunte,
pentru ca aceste stuat sunt foarte rare.
Cu utmee cuvnte se pare ca am rasturnat dee anteroare.
Dar nu este asa. Nu am nc o vna ca ucrure nu sunt
ntotdeauna care. E usor sa da verdcte, ma greu este sa
descr ucrure asa cum sunt.
De mute or preten s dau cu parerea numa pentru ca nu au
atceva ma bun de facut. L se pare nteresant sa comenteze,
char daca uneor s dau s e seama ca vorbesc aurea. "Nu vez
ce fata deosebta e? Nu ma gasest ata ca ea. Nu exsta fata
perfecta. Toate au ceva care sa nu t paca." Sau: "Nu vez ca e
prea domoaa, o sa te pctsest repede de ea."
S me m s-a ntmpat sa comentez, parndu-m-se ca astfe
partcp a emota ceuat (s nca ma comentez), dar apo m
pare rau ca am spus s ucrur nepotrvte.
Trebue sa recunosc s faptu ca am fost nfuentat a rndu meu
de parerea pretenor n prvnta prmeor mee povest de ubre.
De mute or n se pare ca nu uam n seama comentare
nepotrvte pe care e fac at. Dar, prvnd retroactv, ne dam
seama ca aceste comentar s-au gast ecou n sufetee noastre.
S asta nu e bne.
Orcum, cnd te ve casator sa nu ut ca sotu va f a tau s
numa a tau, nu a parntor sau a pretenor. S daca n nma
ta ve smt ca a gast perechea potrvta, ve avea puterea de a
te upta cu tot feu de crtc s comentar.
Une foste coege de ceu care se tot contrazcea cu cea ma
buna pretena a e, pentru ca aceasta dn urma tot repeta ca
nu se potrveste cu vtoru e sot, mama -a dat un sfat de nota
10: "Daca vtoru tau sot ar f n aceas tmp s a cee ma bune
pretene a ta, poate ca ar avea de ce sa s dea cu parerea.
86
Numa ca ea comenteaza pentru ca s da seama ca nu e
compatba cu ce cu care vre sa te mart. S t nsra te toate
nepotrvre care exsta ntre ea s e, de parca ar pune-o cneva
sa se marte cu e."
Cred ca sfatu se poate extnde s n cazu n care at seszeaza
tot feu de nepotrvr. Acest "at" fnd de mute or char
vtoaree soacre. Dar vom ma reven asupra acestu subect.
Cred ca nfuenta pretenor se vede ce ma usor cnd se pune
probema fecore. De a o vrsta, tner care nu s pun
probema mntur ncep vata sexuaa. ncet-ncet, ceat dn
grup urmeaza. Greu este pna cnd prmee fete fac acest pas.
Ee sunt ma ,,cura|oase", s ceeate e nvdaza pentru cura|u
or. S, dn curoztate, dn pctseaa, dn razbunare pe fostu
preten sau dn ate motve a fe de puternce, fetee ncep vata
sexuaa. Cee ma fercte se smt cee care au nceput-o dn prea
muta dragoste. Ceeate compenseaza psa dragoste prn tot
feu de artfc sexuae. "Important este sa te smt bne!"
Cnd un tnar vrea sa s pastreze curata sufeteasca s
trupeasca, ceat se reped asupra u: "Ce a, est prost? Vata e
facuta ca sa te dstrez!" De aceas tratament au parte s fetee
care vor sa ramna fecoare: "Cu ce te aeg daca ram
fecoara? Tot o sa te cuc cu unu pna a urma. Nc o fata nu se
ma marta fecoara astaz. Ce a, te-a prostt?"
La nceput e ma usor sa rezst a un astfe de tratament; daca a
dornta une vet curate, ve rezsta muta vreme. Pentru ca
spta e mare; dupa ce a cazut o data, greu te ma pot opr. O
vreme te razbun pe tne, s ncerc sa acoper gasu constnte.
Dupa aceea pacatu devne un mod de vata.
Nu am ncercat sa epuzez tema nfuente pretenor, c numa
sa o pun n evdenta. Ac cred ca e necesara muta refecte
personaa. Tu st ce ma bne ce fe de preten a. S daca sunt
pe drumu ce bun, atunc totu este n ordne.
Pri"tii+ priete"i sau dusma"i
87
Parnt ta sunt persoanee care te pot a|uta ce ma mut sa
nteeg ce este fama crestna s cum pot a|unge sa a o astfe
de fame. Parnt pot f ce ma bun preten a ta. Att as avea
de spus a captou despre parnt.
Numa ca tu m-a putea raspunde ca n aceas tmp parnt pot
f s ce ma mar dusman a fame pe care t dorest sa o
ntemeez. ntrebarea este: ce sunt de fapt parnt, preten sau
dusman? S raspunsu este ca de cee ma mute or parnt sunt
n aceas tmp s preten s dusman. n unee prvnte sunt
preten, n atee nu.
De aceea t vo scre ma mute despre acest subect. S de
aceasta data t-as dor sa nu te recunost n acest capto (s
atunc tu cu ce ma ram, cu ttu s cu ntroducerea?). M-as
bucura sa stu ca toate cttoaree aceste cart au parte de
parnt crestn, de parnt care e sunt modee n vata. Numa ca
sunt constent ca o astfe de dornta e utopca. Asa ca, dndu-m
seama ca e de prsos sa aud pe parnt bun, ma vo refer a
cazure ma nepacute.
Sunt parnt care se sacrfca o vata ntreaga pentru cop or.
m aduc amnte ca, atunc cnd eram mc, tata spunea ca nu
pace carnea, ca pac numa zgrcure sau maduva dn oase.
Sau ca nu pac ducure. Eu ma bucuram n snea mea,
gndndu-ma ca ne revne o porte ma mare. Nu m trecea prn
cap ca tata renunta sstematc a ducur pentru ca no sa avem
ma mute. Au trecut an, au aparut probemee (s unee char
foarte mar) cu tata meu. Mute dntre ee provennd de a o
nteegere uneor contradctore a nvataturor crestne. Dar
orct de tare m-am suparat pe tata meu, nu am putut uta ct
de mute facea pentru no cnd eram mc, s ct de mute a
facut n anu de dupa moartea mame.
Mare pacat fac parnt care nu s asa cop sa se casatoreasca
cu cne vor. S totus, oare ncodata nu au dreptate?
Ba da. Exsta mute stuat n care parnt s dau seama ca fata
cu care vrea sa se casatoreasca fu or nu e o fata de catate. E
o fata cu moravur usoare care vrea sa se marte urmarnd
anumte avanta|e materae. Ce sa faca parnt? Sa ase pe
tnar sa cada n pasa e? Nu ar f deoc bne. De obce parnt se
88
arunca ntr-un razbo tota mpotrva potentae nuror. Dar
attudnea or nu este convngatoare. Tnaru va smt ca
dragostea sa este atacata s se va arunca n bratee seducatoare
fete cu s ma mut ean (a fe face s fata a care parnt
ncearca sa o desparta de ubtu care -a suct mnte).
Daca parnt nu se amesteca, gresesc. Daca sunt prea nsstent,
aras gresesc. O astfe de stuate este un examen pentru reata
parnte-cop. Daca parnt au stut sa cstge ncrederea copor
or, atunc vor st sa a|ute sa nteeaga e sngur ce consecnte
are greseaa pe care vor sa o faca.
Parnt sunt dornc ca f sau fcee or sa aba parte de o vata
ct ma fercta. S dupa ce vreme de douazec de an te sacrfc
pentru bnee fete tae, cnd vez ca ea a cazut n cursa unu tp
dubos t se frnge nma. Te smt umt, te smt cacat n
pcoare. T se pare ca msunea ta de parnte a esuat. Faptu ca
fca ta vrea sa se marte cu un tp dubos exprma foarte bne
"umna" dn nma e.
Proverbu "Spune-m cu cne est preten ca sa stu cne est!"
poate f ntees s ca "Spune-m cu cne vre sa te casatorest, ca
sa stu cne est!"; de fapt, "Spune-m cu cne vre sa te
casatorest ca sa stu cum nteeg tu vata, ca sa stu ce fe de
om est, ca sa m dau seama ct de curat este sufetu tau!"
n fmu "Gadatoru", mparatu pagn Marc Aureu a dat o
repca superba fuu sau, pe care consdera nevrednc pentru
a- urma a tron, ceva de genu: "esecu tau ca fu este esecu
meu ca tata..." Adca "nu numa tu est de vna ca a a|uns ac,
de vna sunt s eu ca nu te-am educat cu ma muta prcepere..."
Asta era vaab cu sute de an n urma. Dar astaz, cnd tner
nu prea dau mportanta sfaturor prmte de a parnt, cnd
tner cauta pn de terbsm sa se rupa de na pe care
ncearca sa creasca parnt or, ntnm stuat n care orct
de bun pedagog au fost parnt, totus cop au a|uns pe
drumur greste. Faptu ca fca ta se marta cu un tp dubos nu
nseamna neaparat ca nu a fost educata cum trebue.
Am mpresa ca nu t pace ceea ce scru (st de ce am mpresa
asta? ncerc tot tmpu sa ma pun n peea cttoror, s acum
89
textu m se pare cam pctcos.).
Poate ca te-a f asteptat sa scru numa despre ct de nesufert
sunt parnt care se amesteca n vete copor or. Dar
gndeste-te ca peste ctva an ve f s tu mama. S te-ar durea
sufetu sa vez ca fu tau vrea sa a de nevasta o fata pentru
care destrabaarea e dou preferat. Oare fetee desfrnate nu
au dreptu sa devna sot? Daca tot parnt s-ar mpedca f sa
a n casatore astfe de fete nu nseamna ca ee sunt
predestnate sa duca o vata de pacat? Nu, n nc un caz. O
asemenea fata se poate asa de prostu e obce, s poate
ndrepta vata. Poate deven un at om. S daca un tnar nteege
ncercarea prn care a trecut, s vrea sa o a de sote, nu are
dect sa se upte cu toate contraargumentee parntor s sa s
mpneasca vsu.
Sa vorbm putn despre un astfe de caz (extrem de rar, pentru
ca prosttuatee de astaz nu ma vor sa se pocaasca; s practca
mesera cu deznvotura).
Cum ar f ca peste douazec de an fu meu sa se ndragosteasca
de o fata care nante de a se apropa de Bserca a trat muta
vreme n acest pacat? Raspund sncer: daca nu cumva s va dor
sa fe preot (asa cum spune acum, a tre an, dar are tot tmpu
sa se razgndeasca), nu m-ar deran|a sa am o nora de acest fe.
Ce spun ca nu m-ar deran|a, m-ar bucura sa am o asemenea
nora. Pentru smpu fapt ca un convertt e o dovada ve a
exstente u Hrstos. Convertt nu pot duce o vata superfcaa,
o vata "cadcca". E au trat pacatu cu toata fnta or, s dupa
ce se aprope de Bserca traesc crednta ca un foc care
mstue.
Nu sustn ca nora deaa ar f o convertta. Dar spun ca dect o
nora cumntca, care vne a Bserca numa dn obsnunta, care
nu cunoaste n nma e dragostea de Dumnezeu, as prefera o
nora care, dupa ce s-a spaat pacatee prn pocanta, duce o
vata bnepacuta u Dumnezeu, o vata de sfntene. Daca fu
meu ar vrea sa a o sote fara crednta n Dumnezeu, dar care
pozeaza n fata cumnte (s care poate are s ceva ban de a
tatcu'), tot s-ar grab sa o apreceze: "Ce daca nu merge a
bserca, asa ca o sa mearga ea..." Am ma preczat ca oamen
consdera ca numa prosttuatee curvesc, ceea ce fac fetee cu
90
ubt or nante de nunta e ceva obsnut, esne de trecut cu
vederea de catre socetatea noastra moderna.
Ce sa fac, sa t sau sa nu t cont de parerea parntor ta atunc
cnd te ve mara?
Daca e au avut o fame fercta, daca st ca t dau sfatur dn
propra experenta s nu dn cart, ascuta-. Daca parnt ta
traesc crednta crestna, adca nu sunt crestn numa cu
numee, atunc a gres mut daca nu -a ascuta.
Pe cop care nu ascuta sfature bune date de parnt,
Dumnezeu asa sa sufere dn aceasta cauza, ca sa-s dea
seama ca au grest.
Dar n egaa masura s raspateste pe cop care refuza
sfature proaste date de parnt. Da, parnt dau s sfatur
proaste, s tu st asta. Ma refer a parnt necredncos, care vor
pentru cop or o fercre strct pamnteasca.
Nu vreau sa fu vugar, dar nu putn tat s-au mustrat baet
pentru ca nu s-au uat o nora ma vouptoasa: "Nu st ce
perz..." De parca fercrea ar sta n numaru pe care poarta
fata a suten.
Ar trebu sa spun cteva cuvnte s despre educate, despre "ce
sapte an de acasa". Nu vo scre un capto separat, pentru a nu
ung cartea.
Exsta o probema reaa n ceea ce prveste educata prmta
acasa. Tner sunt educat ma mut de teevzor. Parnt au dn
ce n ce ma putn tmp pentru e. Rou parntor este de a avea
gr|a de un cop ca de un copac: crenge uscate sa fe smuse.
Atunc cnd parnt nu vor sa faca asta, tner cresc avnd n
sufet creng uscate. Dupa casatore, psa educate s spune
cuvntu. Un tnar care nu a fost educat cum trebue are mc
sanse sa fe un sot bun. Pentru ca se crede "burcu pamntuu",
s nu vrea sa s respecte sota.
Ma gndesc ce va f cnd cop me vor f a ceu. Stu ca
ucrure merg dn ce n ce ma rau, ca umea nu merge deoc
spre ma bne. Dn punct de vedere mora decaderea e cara.
91
ncearca sa t da seama ct de mportanta e pentru oamen
educata prmta acasa. S ct de trst e cnd un sunt pst de
aceasta educate. n fame pe care e vor ntemea nu va f
prea muta nste.
Nu vreau sa termn captou despre parnt nante de a-t ma
spune un ucru: nu vreau sa ram cu mpresa ca tot parnt
crestn dau numa sfatur bune copor or n prvnta casatore.
Un barbat regreta ca nu au uat o sote ma tacuta, at ma
harnca, at ma cne ste cum. Parnt cred ca daca nu au fost n
stare sa s aeaga pentru e perechea potrvta, vor f n stare sa
aeaga perech potrvte pentru cop or.
Poate ca fu meu va vrea sa a de sote o fata urta. Nu stu daca
m-as putea abtne totus sa nu sugerez sa caute una s
credncoasa s frumoasa. Ar f bne sa ncerc sa nu caut nod n
papura. S nu m doresc sa caut. Dar m dau seama ca exsta
n mne tendnta de a- arata cu degetu fata care m s-ar parea
potrvta pentru e. Char daca m-as mta numa sa m spun
preferntee, as arata prn aceasta ca nu nteeg cum e
dragostea. Dragostea are ceva nexpcab, ceva neconventona.
S o fata urta poate aduce n vata ma muta bucure dect
cea care me m s-ar parea frumoasa.
S acesta ar f at subect: ce drept am eu sa convng pe fu
meu ca o fata e ma frumoasa dect ata? Frumusetea are nste
crter fxe numa asupra unor crter generae, dar rar nuantee
sunt foarte mportante. Ceea ce pot face este sa atrag atenta
n cazu n care fata respectva e vugara, sau n cazu n care m
se pare fasa; sau n ate cazur, nu cred ca e tmpu sa ma
gndesc a ee acum.
Sper ca tu sa a scusnta sa st ce t este de foos n ceea ce
prveste sfature parntor egate de acest subect. Pot sa
vorbest cu parntee tau duhovnc despre eventuaee obect
ae parntor u.
"S daca nu am duhovnc... ?"
Daca nu a, sunt convns ca nu st ce nseamna duhovncu
92
pentru un tnar. Asa ca vo scre un capto s despre acest
subect.
)i"ecuv,"tarea preotului
Cnd apare o noua marca de sampon, fetee se grabesc sa o
cumpere. Poate ca de aceasta data vor rezova probema cader
paruu. Cnd apare o noua marca de after-shave, tner se
grabesc sa o cumpere: poate cu asta vor da gata toate vecnee
cu care se sue n ft.
Eu t vo prezenta acum o noua marca de preten: duhovncu.
Sa- fac s putna recama: "Duhovncu, pretenu care nu te asa
a greu..." Toata umea ste ce e acea un duhovnc: un preot
carua spu pacatee s, daca pacatee marturste nu sunt prea
mar, t da dezegare sa te mpartasest.
Eu nu sunt de acord cu aceasta vzune asupra duhovncuu.
Cred ca duhovncu e ce care te a de mna s te darueste u
Hrstos, e ce care te nvata sa te upt cu patme tae, e ce care
te nvata sa cunost bucura cea adevarata. E ce care a fecare
raspnte te a|uta sa nteeg care e drumu bun (s unu tnar
care vrea sa se casatoreasca este de mare foos un astfe de
povatutor, pentru ca raspnte sunt mute).
nante de a-t vorb despre duhovnc vo enumera ma nt
cteva cazur n care rou u e foarte mportant:
1. a "prma dragoste", tner cred ca e bne sa se daruasca n
ntregme unu atua. Nmc nu te a|uta ma mut n astfe de
stuat dect egatura strnsa cu duhovncu. Ma aes ca aceste
spte nu au oc numa a prma dragoste, ee revn mereu pna a
nunta s, apo, n ata forma, pna a sfrstu vet (ce casatort
pot f sptt or sa s nsee partener, or sa a|unga a anumte
practc nefrest);
2. uneor tner sunt dezamagt pentru ca povestea or de ubre
trece prntr-un mpas, s sunt gata sa se desparta dntr-o proste.
Duhovncu poate atrage atenta asupra faptuu ca astfe de mc
mpasur sunt frest pentru orce cupu ("dec ce, duhovncu e
conser matrmona?" Nu e doar att, dar e s asta);
93
3. dupa anumte esecur n dragoste, un tner au tentata de a
se snucde; s parntee, cu haru u Hrstos, poate convnge sa
nu faca aceasta greseaa (parntee duhovnc nu face nmc prn
propre puter, n ceea ce face este umnat de Dumnezeu);
4. at tner vor sa se casatoreasca cu orce pret, fara sa aba
tmp sa se cunoasca ma bne: parntee poate nvata sa
astepte, pentru ca o casatore facuta n graba poate f de durata
scurta;
5. parntee poate convnge pe tner sa grabeasca nunta (sunt
un care tot asteapta ba sa faca rost de masna, ba sa strnga
nu stu ct ban pentru a face o nunta de pomna; e tot asteapta
pna cnd se despart, pctsndu-se unu de ceaat. E norma ca
pctseaa sa vna: daca nu au cerut Domnuu bnecuvntarea
dragoste or, vra|masu gaseste cum sa desparta).
Nu vreau sa dau prea mute deta. Scrndu-t, ma gndeam: dar
oare care ar f dferenta dntre un duhovnc s un preten bun,
care sa t fe aatur a bne s a greu? Dferenta e ca pretenuu
pseste haru de a face su|be s de a-t erta pacatee.
Tot oamen gresesc, un ma mut, at ma putn. Dar dferenta
dntre gresee ceor dnt s ae ceor dn urma este enorma. Un
sfnt a pns vreme ndeungata pentru ca a furat o smochna.
Cum t se pare asta?
Cu ct sufetu tau e ma curat, cu att sansee de a avea o
fame mpnta cresc. S duhovncu e ce care te nvata sa te
upt cu patme s cu poftee. Nmen nu poate supn rou u.
Poate ca te-a spovedt totus vreodata, dar nu a fost mutumta
de modu n care a decurs spovedana. Poate ca parntee nu a
fost a natmea asteptaror tae, poate ca nu a avut rabdare sa
te ascute.
La ntrebarea: "Cum sa ferm pe crestn de rscu de a se
spoved a duhovnc nescust?", un parnte cu vata sfnta a
raspuns: "Recomandndu-e sa mearga a ce scust!". Adca nu
aratndu- cu degetu pe ce care nu se prcep sa caauzeasca
sufetee, c aratndu- cu degetu tocma pe ce care stu sa faca
94
acest ucru.
n popor exsta o dferentere ntre "preot cu har" s "preot fara
har". De obce se crede ca aceasta casfcare, gresta de atfe,
se datoreaza une concept pagne asupra ucrar haruu n
su|tor u Dumnezeu. Tot preot au har, tot au puterea de a
savrs Sfntee Tane ae Bserc. Dar, char daca tot au puterea
de a da dezegare de pacate, nu tot au scusnta de a- a|uta pe
ce cazut sa se rdce.
Subectu despre care t scru acum e subectu care m-a
framntat muta vreme. De atfe, teza mea de centa n
Teooge a fost tocma despre reata dntre duhovnc s ucenc.
Sunt oamen care o vata ntreaga se spovedesc s cad dn nou n
aceas pacat. Sunt oamen care, ma patmas dect ce dnt,
dupa prma spovedane duc o upta grea cu patma, dar nu ma
cad. Sau cad n pacate mut ma mc.
Exsta doua feur de duhovnc: un care se mutumesc sa dea
dezegare de pacate, s at care nvata pe credncos sa se
rdce dn cadere. Sunt un fe de antrenor care supravegheaza
cu muta gr|a vete ceor care au aergat a e.
Daca a avut de-a face cu duhovnc dn prma categore, care
nteeg preota ca pe o mesere obsnuta, nu ma mr ca nu a fost
mpresonata de e. Dar daca a f cunoscut un duhovnc scust,
care nteege preota ca pe purtarea cruc u Hrstos, nu cred ca
a f avut cum sa nu f copesta de dragostea pe care o emana.
Asa cum pe un hpnotzeaza un gen de muzca, tot asa pe
crestn fascneaza duhovnc bun. Era sa scru "adevarat", dar
as f grest. Ceat nu sunt "fas".
Un duhovnc scust nu se poate compara cu nmc. Do dntre
duhovnc pe care -am avut au murt. Unu dntre e, cu tre ze
nante de a mur s-a dus a un at preot s -a spus: "Eu peste tre
ze vo mur!"
"Cum sa mor, de ce sa mor?"
Peste tre ze parntee a murt. Nu vreau sa spun ma mute
despre e, ca sa nu para povest. Era pn de dragoste fata de
95
oamen.
Am cunoscut nsa s atfe de duhovnc. O vreme m-am spovedt
a un parnte cudat. "De ce ctest Peernu rus? Aa e carte
pentru oamen smp. Cteste fosofe seroasa..." Iata un
exempu de sfat "spre mnture". Am avut dec s experente
nepacute. Asa ca t spun: f cu mare uare-amnte atunc cnd
t aeg un duhovnc. Cauta un om fata de care sa a toata
ncrederea.
Un se png ca nu gasesc duhovnc. Parntee Ceopa spunea:
"Nu tu trebue sa gasest duhovncu, e te va gas pe tne..." n
cpa n care Dumnezeu vede ca t dorest dn toata nma sa
gasest un duhovnc scust, t va trmte.
Parntee pe care avem acum ca duhovnc eu s sota mea e ce
ma bun preten a nostru. Preten nu n sensu une reat prea
deschse, c n sensu ca aproape n toate ncercare prn care
am trecut ne-a fost aproape. Cnd -am cunoscut, am smtt
aceeas emote pe care am avut-o cnd m-am ndragostt de
Cauda. Noaptea nu puteam sa dorm de bucure. Ma rugasem
mut ca Dumnezeu sa m trmta un duhovnc scust, a care sa
pot aerga or de cte or am nevoe. Duhovncu pe care
aveam nante era a o manastre dn Modova, s a|ungeam
foarte greu acoo. De aceea ne-a sugerat sa ne gasm s un preot
a care sa ne spovedm cnd nu putem a|unge a e. Nu credeam
ca ma vo despart vreodata de fostu duhovnc.
Dar Dumnezeu a rndut sa avem un duhovnc n Bucurest. E cu
totu atceva sa te pot spoved ct ma des, char n fecare
saptamna. Traesc patru povest de dragoste: fata de sote, fata
de cop s fata de duhovnc. Cea de-a patra e cea ma profunda,
e dragostea fata de Dumnezeu. Nu vreau sa crez ca n afara de
Dumnezeu nu m ubesc dect fama s duhovncu. Nu, ubesc
s at oamen. Dar nu pot spune ca egatura mea cu e e o
poveste. Ma bucur enorm de preten me, dar nu m se ntmpa
foarte des sa am momente pe care sa e smt de poveste. Des
uneor m se ntmpa.
Crede-ma ca asa cum t da seama ca vre sa gasest un sot bun,
tot asa ar trebu sa constentzez s psa unu duhovnc. Poate ca
pretenee tae nu au duhovnc s poate ca nu t se pare ca
96
probema e att de mportanta. Poate t se pare ca daca ee se
descurca, te ve descurca s tu.
m pare rau ca nu am ma muta prcepere sa t expc ct de
mnunat este sa a duhovnc. E ntr-adevar mnunat, crede-ma.
Vata capata o cu totu ata straucre, o cu totu ata cuoare.
Care vata? Vata ta! De unde stu eu asta? S de ce nu te as sa
descoper tu sngura daca a sau nu nevoe de duhovnc?
Tocma asta fac, t preznt ce t poate aduce un duhovnc. n
aceas fe n care t-as prezenta s o carte frumoasa. nante nsa
de a-t f vorbt despre duhovnc cred ca ar f fost ma bne sa t
spun ceva s despre compatbtatea sprtuaa a sotor.
Daca amndo sot sunt necredncos, n acest pan nu apar
contradct dect n cpa n care unu dn e ar vrea sa se aprope
de Bserca. Sa zcem ca sota face acest pas. Sotu se va smt
tradat: a uat o femee orentata numa spre cee umest, s
brusc aceasta femee vrea sa tna cont de porunce unu
Dumnezeu rgorst, care a spus ca numa ce care merg pe caea
cea strmta se vor mntu. Pentru femee cpa n care prmeste
n sufetu e crednta crestna e cpa n care s asuma crucea
rabdar: va trece muta vreme pna cnd sotu e va nteege ca
aegerea e a fost ndeung chbzuta, pna cnd va nteege ca
nu o poate rupe de Hrstos.
Aceeas rabdare trebue sa o aba sota unu om cu crednta
cadcca: putn romn spun ca sunt necredncos, dar ct
dntre e merg dumnca a Bserca? Putn. Un sot cadce poate
f a fe de mnos pe sota sa crestna ca s un sot necredncos.
Pe oamen cadce enerveaza sa vada ca at duc o vata
curata, o vata de sfntene. enerveaza sa vada ca ma sunt
oamen care n vremur att de tubur vor sa su|easca pe
Hrstos. S, n cazu n care propre or sot pornesc pe acest
drum, e vor ncerca sa e puna ct ma mute pedc.
n cazu n care atunc cnd te ve marta ve face parte dn
prmee doua categor, adca daca ve f necredncoasa sau daca
ve avea putna crednta, probema duhovnceasca nu va f prea
mportanta pentru tne. Totus, char daca nu te pot convnge ct
de mportant este sa a un sot credncos, ce putn t pot sugera
97
sa caut un om care sa te respecte foarte mut: att de mut
nct, char daca tu ve vrea vreodata sa te aprop de Adevar, de
Lumna, de Hrstos, e sa nu t stea mpotrva. E sa nu t puna
pedc, sa nu vrea sa t devna dusman.
Ce e de facut daca a crednta s daca te ndragostest de un om
care nu crede n Dumnezeu?
Tot duhovnc mar cu care am stat de vorba au aceeas parere
n aceasta probema: "Ma|ortatea feteor credncoase care s-au
casatort cu barbat necredncos, sau cu putna crednta, au
avut parte de esecur n fame. Des ee erau convnse ca prn
dragostea or vor reus sa ntoarca spre Dumnezeu, nu au
reust. Atunc cnd nu au fost paraste, au fost nseate. Daca nu
au fost nseate, au fost batute de e. Davou s-a razbunat
pentru faptu ca ee au vrut sa s aduca barbat pe drumu ce
drept. Ee stau ca e va f greu; dar ma stau ca se poate. S
fecare a sperat pna n utma cpa ca s va ntoarce barbatu."
"S totus, ce e de facut daca o fata credncoasa se
ndragosteste de un tnar cu putna crednta?"
"n nc un caz sa nu se grabeasca cu nunta. Sa aba rabdare,
poate ca tnaru se va apropa de Dumnezeu. Dar sa nu se
mutumeasca daca reuseste sa aduca dumnca a bserca.
Mut au vent a su|be numa pentru a cstga ncrederea feteor
a care tneau. S, a doua-tre un dupa nunta, au nceput sa e
ceara sa stea acasa mpreuna cu e, sa nu s ma parda tmpu
a bserca."
Raspunsu acesta e ce pe care -am auzt de a parnt
duhovnc. Nu sunt n masura sa dau o ata soute. Experenta or
vasta e de o me de or ma pretoasa dect orce supozte
ratonaa.
m dau seama ce dureros poate f pentru o fata crestna sa se
ndragosteasca de un tnar cu putna crednta. Dar, orct de
bne s-ar potrv pe ceeate panur, daca n panu duhovncesc
nu exsta armone, temea fame se va runa a ce ma mc
cutremur.
Char daca datorta cacueor astroogce tner ar a|unge a
98
concuza ca sunt perfect compatb, totus aceasta
compatbtate este uzore. Sa spunem ceva s despre aceasta
compatbtate.
Odata cu renasterea pagnsmuu asstam s a renasterea
astrooge. La teevzor putem vedea emsun despre zodac, n
presa putem gas artcoe despre horoscop. S astroog pretnd
ca arta or este ct se poate de stntfca. Nu este asa. Sute de
an, Sfnt Parnt au scrs contra aceste "arte", dovednd ca este
vra|tore. Am scrs pe aceasta tema o carte, S. O. S. - Despre
horoscop, cutremure s ghcrea vtoruu. S char astronom de
renume au aratat ca astrooga nu are nc o baza stntfca. E
adevarat ca au fost s astronom care au mbratsat astrooga.
Dar daca un medc foosesc vndecarea cu boenerge nu
nseamna ca o astfe de vndecare trebue prmta cu bratee
deschse. De fapt, davou pe un amageste prn vndecar
nseatoare, pe at amageste prn astrooge. Pe fecare cum
poate.
Tu nu te asa amagta de nc un fe de tehnc ocute. Nu tne
seama de ce spun astree: char daca t-ar zce ca a gast
perechea potrvta, nu e da crezare. S daca a gast un om pe
care ubest, un om cu care smt ca te potrvest, marta-te cu
e char daca astree "zc" ca suntet ncompatb. Nu perde o
sansa, care poate f sansa vet tae, numa pentru a
descopert ,,ncompatbtatea voastra astroogca". S, pentru ca
tot am a|uns a un subect egat de vra|tore, ar f bne sa
amurm cteva probeme...
Despre vrjitoare si de%le-area cu"u"iilor
Vre sa te mart. Sa apeez sau nu a vra|toare? Iata o ntrebare
a care sper sa da raspunsu bun dupa ce ve ct acest capto.
Tram o vreme n care prezenta vra|toareor se face tot ma des
observata: a teevzor, a rado, n artcoe dn zaree de mare
tra| sau n cart de succes, oamen se ntnesc cu vra|toaree.
Epdema aceasta de practc magce s are expcata n faptu
ca oamen smt nevoa de a se ndeparta putn de ceea ce este
oarecum obsnut pentru a cauta neobsnutu, pentru a cauta
paranormau, pentru a cauta raspunsure pe care nu e gasesc
99
n ata parte.
t vo vorb numa despre egatura dntre vra|tore s poveste
de ubre, ca nu cumva sa te pctsesc prea mut. Dar pentru a
nteege aceasta egatura e bne sa t expc putn de ce se
grabeste umea sa aerge a vra|toare. Oamen smt ca n afara
um vazute ma exsta o ata ume. S smt nevoa de a ntra n
egatura cu aceasta ume. Ce care au crednta curata, ce care
vor sa mearga pe caea mntur, stu ca adevaru se ntneste
numa n Bserca s prn Bserca. Adevaru este Hrstos. Crestn
adevarat nu cunosc un at adevar.
Iaras ar trebu sa fac o separare ntre crestn adevarat s
crestn nchput. Gasm ntre canoanee Sfnteor Snoade o
referre a ce care sunt "parut ortodocs".
O astfe de formuare ar zgra mute urech astaz. ntnm n
Romna moane de oamen care nu merg a bserca dect de
Past s de Cracun, oamen care daca se spovedesc n tre
mnute nu spun dect ceea ce se pare or ca e pacat. Oamen
care, daca s-ar spoved cu sncertate, ar f oprt de preot de a
Sfnta mpartasane. Nu are rost sa |udecam acum. Dar trebue
sa observam ca acest oamen se supara foarte tare daca se
spune ca nu sunt ortodocs. Da, de a Botez sunt ortodocs, dar
prn faptee or arata ca sunt ortodocs nchput. Cum atfe ar
putea f numt crestn care aearga a vra|toare? Ce ma mut
cent a vra|toareor dn Romna sunt ortodocs, nu?
Am ctt ma demut un artco despre Braza, tara cu cee ma
mute ghctoare a ma de ocutor, tara n care sprtsmu e a
oc de cnste. Pna sa ctesc artcou nu m era car cum, ntr-o
tara cu un numar att de mare de credncos catoc, maga e
totus a oc de cnste.
Decarata unu "crestn" catoc m-a amurt: "no suntem
crestn, no o cnstm pe Fecoara Mara, vrem ca dupa moarte
sa mergem n ra, nga Isus. Dar n vata de z cu z avem mute
probeme, s pentru a e rezova apeam a sprtee stramosor,
apeam a sprtee care au capactatea de a ne a|uta sa depasm
orce necaz." Ctnd artcou am ramas socat vaznd ct de
cudat se poate amesteca crednta catoca cu vra|tora.
100
Dar am stat s m-am gndt: "dar a no n tara nu se ntmpa
ucrur asemanatoare?" Char daca a no denstatea de vra|toare
pe kometru patrat este ma mca dect n Braza, totus
mentatatea este asemanatoare.
Cum atfe se expca faptu ca vra|toaree au cent, s nca
foarte mut?
Vra|toaree sunt "atotputernce": vndeca bonav, dezeaga
farmece, aduc acasa barbat pe care nu -au ntors nc
rugacune Bserc, fac o sumedene de ucrur bune. Ce s-ar
putea reprosa? Ca doar fac mage aba, nu neagra (nu este greu
de observat ca vra|toaree "negre" au mut ma putn succes),
doar ucreaza cu Dumnezeu, nu cu davou. Merge fata a
vra|toarea cea buna, se zc descntece sau dezegar pentru
cunune, s peste cteva ze un tnar se ndragosteste de ea s o
a de nevasta.
Sau: fata a ramas nsarcnata, ubtu a parast-o. Fata merge a
vra|toare, s peste cteva ze ubtu vne cu un brat de for s cu
neee de ogodna.
Sau: sotu a pecat de acasa de o una, asndu-s femea sngura
cu tre cop. Acatstee date a Bserca au ramas fara raspuns
(asa cum s-a ntmpat poate s n cee doua cazur anteroare).
Cacndu-s pe sufet, femea merge a vra|toare. Vra|toarea
"observa" ca sotu fusese fermecat de o vra|toare rea, s medat
dezeaga egature rauu. "Sotu se va ntoarce pna a apusu
soareu..."
"Daca e asa, va ramn datoare pna a sfrstu vet. Ct traesc
nu o sa va ut", zce femea cu nma pna de ncredere. Oree
trec s barbatu nu apare. Dar char cu cteva mnute nante sa
apuna soaree, barbatu bate a usa.
"Sava u Dumnezeu, bne ca te-a ntors...", zce femea sarndu-
n brate.
Ce e rau n cee prezentate ma sus? Cne are dreptu sa |udece
modu n care cee tre feme au dobndt ceea ce s doreau?
Vra|toaree nu s-au nchnat davouu. Nu au bestemat. Aveau
101
n casa coane, cruc, ardeau tame s stropeau cu agheasma,
nvocnd puterea u Dumnezeu. Se poate contesta faptu ca
aceasta putere a dat roade?
Tu vre sa te mart. E putn probab sa nu f fost ndemnata de
vreuna dntre pretenee tae sa merg a o vra|toare, ca sa te
a|ute sa t mpnest dornta. Astaz a te duce a vra|toare nu
ma este ceva est dn comun. Tu or nu crez ca vra|toaree nu
au putere, s crez ca toate farmecee or sunt smpa saratane,
or crez ca te pot a|uta, dar nu a avut cura|u sa apeez a ee
pna acum. Or a apeat de|a, o data sau de ma mute or. Or
crez ca au putere, dar ca este de a davo.
n cazu n care te ndoest de puterea vra|toareor, nseamna ca
te ndoest de puterea ceu pe care su|esc. Davou nu vrea
ca tot oamen sa nteeaga ca e exsta. Cne crede ca exsta
davo crede s ca exsta Dumnezeu. Or asa ceva nu pace
davouu. Daca toate vra|toaree ar face ceea ce promt, atunc
putere or ar f evdente. Dar davou vrea sa strneasca muta
confuze. S are gr|a ca n afara vra|toareor de catate sa exste
s vra|toare care sa nu poata face nmc: un e vad s spun ca
toate vra|toaree nu fac atceva dect sa amageasca oamen.
Exsta o gramada de ghctoare care nu sunt n stare sa spuna
nmc despre vtoru sau trecutu centor or, s totus umea
vne cu dsperare s a ee. Dar ce ma mut aearga a
ghctoaree care au rata de exacttate a ,,prooroctuu" foarte
mare.
t vo prezenta pe scurt un caz ctt ntr-o cuegere despre
manfestare dracest, asa-zsee "fenomene paranormae". Un
zarst era convns ca arta vra|toareor e smpa saratane. A
scrs pe o hrte o fasa autobografe s -a dus-o une ghctoare
ca sa se convnga ca aceasta va cadea n cursa care fusese
pregatta. n fasa autobografe scra: "Ma numesc... s sunt
casatort cu Evra nca de cnd eram student. Am avut noroc n
vata. Sota mea este o femee mnunata, ntre no a fost
ntotdeauna o nteegere demna de un mode de fame. Parnt
nostr au fost ferct ca nu ne-am creat unu atua probeme de
nc un fe. Att mama mea ct s mama sote mee au s acum
gr|a de no s de ce tre cop a nostr. Dn punct de vedere
matera o ducem decent, nu ne pseste nmc, dar nu suntem
102
bogat. Am 48 de an s este norma sa stu ce ma asteapta n
vtor. Ma ndoesc ca o vra|toare poate sa m prevesteasca
vtoru, me s fame mee."
Zarstu a avut un soc a auzu cuvnteor vra|toare: "Numee
dumtae este..., s nu cum scre ac. A fost casatort de doua or,
prma oara numa opt un. Sota actuaa nu se numeste Evra,
ea poarta numee Mara, asa m se arata. De student a uat-o pe
prma, aa cu opt un. Cu asta te-a nsurat dupa dvort.
Dumneata duc o vata rea cu sota, arta-ma, este o femee ce
s-a batut |oc de dumneata de attea or ca nu pot sa nsr ca sa
nu te super. Avet mpreuna un cop, vad ac, este o fetta. Mut
rau v-a facut mama soacra, a umbat s cu vra|, acum suntet pe
despartre. (...) De vtor t zc sa fac rnduaa, est om cu cap.
Dupa ce fac rnduaa o sa fe ca umea. Eu pot sa te a|ut!"
Zarstu a ramas bocat. E era convns ca vra|toarea va cadea n
cursa care fusese ntnsa. Unversu auntrc a zarstuu se
catna, convngere sae erau puternc zdruncnate. Nu avea
cum sa nege o reatate: fnta dn fata u spusese ucrur pe
care nu avea cum sa e ste.
Da, era evdent ca vra|toarea avea nste puter care depaseau
nteegerea omeneasca.
Am prezentat aceasta ntmpare pentru ca o consder
reprezentatva pentru ce care merg, char cu ndoaa n sufet,
a vra|toare. Nu era greu de banut ca autobografa prezentata
nta era fasa. Oamen care vn a vra|toare vn pentru ca au
necazur (numa n foarte rare stuat un vn dn pura
curoztate).
nsa, char daca s un pshoog bun putea banu ca autobografa
e fasa, totus e nu putea spune datee personae ae zarstuu.
E mposb de contestat ca vra|toarea avea acces a o sursa de
nformat care depasea reatatea pe care o cunostea zarstu.
Sursa e de nformat era davou. Dar asta nu a ntees zarstu,
mpresonat de faptu ca puterea de care se foosea vra|toarea
nu venea de a vreun gob de crsta, nc de a vreun cranu de
om, ca n desenee anmate, c de a o cruce de fer.
Nu e doresc ceor care cred ca toate vra|toaree au vrtutea
103
saratane sa se convnga ca s-au nseat. Zarstu s-a convns,
des nta excudea o asemenea varanta.
Ar f fost bne ca nante de a ct rndure mee sa f stut ca nu
exsta nc o vra|toare buna, ca toate vra|toaree sunt suge
Satane. t vo da cteva deta egate de acest subect. Nu stu
exact cnd au nceput vra|toaree sa se fooseasca de coane s
cruc. Dar nu este greu sa m dau seama ca asa e este ce ma
usor sa faca prozet.
Daca toate vra|toaree ar avea n casa numa magn ae
stapnuu or, Satana, oamen s-ar teme sa e ceara a|utoru.
Vedem n Vete Sfntor ca un au aergat a vra|tor tocma
pentru a prm a|utor n aceasta ume (de a a dobndrea fete
pe care o ubeau pna a capatarea une su|be mut-rvnte).
Era specfc contactuu cu vra|tor ca e sa ceara un pret de
genu: "Nu te ma nchna coane Mntutoruu... !", sau "Nu te
duce a bserca!", sau atee asemenea. Ce care aergau a
vra|tor sau vra|toare stau precs ca fac ucrur urte de
Dumnezeu.
Astaz nu ma este deoc asa. Astaz vra|tor ncearca sa para
ct ma apropat de crednta n Dumnezeu. n Istora fozofe
ocute, Aexandran reateaza faptu ca una dntre cee ma
ceebre vra|toare dn Franta, care omora cop s facea s ate
nenorocr, dumnca mergea a Bserca.
Cum sa creada oamen ca era uneata a davouu,cnd o
vedeau a su|ba?
Cum sa creada oamen ca vra|toaree de astaz sunt unete ae
davouu, cnd au casa pna de coane?
Trebue sa ne dam seama ca davou s-a perfectonat stu de
ucru, a cautat metoda cea ma efcenta. E e ca un cameeon
care de fecare data gaseste no cuor pentru a nu f recunoscut
de catre ce care cauta sa dentfce.
Cea ma reusta deghzare a u o ofera preot care foosesc
tehnc magce, cea ma cunoscuta dntre ee fnd poate asa-
numta "deschdere a cart". Cnd oamen aud ca un preot e
104
zce vtoru, dupa ce deschde Psatrea sau Sfnta Evanghee,
cum sa nu aerge cu ncredere a e? "Ca doar e su|tor a
ataruu, nu vra|tor..." Dar despre astfe de su|tor vo ma
aduce vorba spre sfrstu acestu capto.
Acum vo vorb despre vra|tor s vra|toaree cu nfatsare
standard.
Daca deschdem un zar de mare tra|, nu ne va f greu ca a
rubrca "Dverse" sa observam anuntur de mutumre fata de
ucrare "bnecuvntate" ae vra|toareor.
"Cost dn Bacau aduce s pe aceasta cae mutumr Samre,
adevarata urmasa a ceebre ghctoare Tantca dn Ferentar,
care -a scos argntu vu s -a vndecat de mpotenta."
"Magda dn Bucurest va ramne vesnc datoare Regne Mage
Abe, Aradna, care anu trecut a prmt Scoca de Aur a
Festvau Vra|toareor dn Inda, s care m-a a|utat sa ma
casatoresc cu Sande.
Dumnezeu sa va a|ute, Mama Aradna..."
S cte s ma cte mutumr. Ee dovedesc faptu ca oamen au
fost mutumt de prestata vra|toareor. Nu s-au consderat nc
tras pe sfoara, nc mntt. Nu s-a zs ca va a|uta Dumnezeu
s de fapt -a a|utat davou. Char daca uneor vra|toarea cerea
s ucrur cum ar f fre de par sau egatur de a mort, ee fac
parte dn arsenau obsnut pentru asemenea practc. Nmc
nou, nmc care sa strneasca nencrederea.
(La fecare capto ma ntreb: "Oare te ntereseaza ceea ce
scru?" Vad ca am scrs de|a cteva pagn despre vra|toare s
parca m-am ndepartat de subectu cart. Dar crede-ma ca scru
dn cauza numaruu mare de fete care aearga a vra|toare: cred
ca t da seama ca nc acest subect nu e prea pacut; as face o
greseaa mare daca nu as argumenta cee afrmate despre
vra|toare. A putea nteege ca eu spun prost s a putea deven
char nteresata de acest subect. Cred ca ar f bne sa ctest
despre aceasta probema n cartea mea S.O.S. - Despre
horoscop, cutremure s ghcrea vtoruu. Acoo pozta crestna
e prezentata sstematc, cu ctate dn Bbe s dn screre
105
Sfntor. Expc n acea ucrare faptu ca vra|toaree nu pot spune
ucrur dect oamenor care traesc departe de Bserca. S arat
ca, orct de ncredb ar parea, ghctoaree nu ghcesc vtoru:
ee spun doar ceea ce davo au de gnd sa faca unu om; dar,
n tmp ce trecutu vad foarte bne, cac nu este un secret
pentru drac, asupra vtoruu gresesc de mute or. Nu au
dreptate dect n cazure n care omu se supune fara sa s dea
seama vo davouu. Sunt prea mute de spus n aceasta
prvnta, s e ma bne sa caut amurr n cartea amntta ma
sus).
S cu toate astea Bserca vne s spune: "Toate vra|toaree sunt
suge davouu. Nu exsta mage aba s mage neagra. Nu
exsta dect un sngur fe de mage!"
Am vazut a teevzor o secventa: n casa une vra|toare "abe" s-
a gast ntr-un depozt o mare canttate de materae furate. Un
reporter a vent s a fmat.
Cu muta "bndete", vra|toarea a nceput cu amenntare:
"Daca ma da pe post, te nenorocesc, o sa t se ntmpe s asta
s asta..." "A, facet mage neagra, acum v-at dat de go...";
reporteru era bucuros ca a prns o secventa rara: sa mortazez
o vra|toare care face mage aba amenntndu-te cu "bnefacer"
de care au parte ce asupra carora ucreaza maga neagra nu
este un ucru obsnut.
Fmarea respectva a dat a veaa ct de "curate" erau metodee
de ucru ae vra|toare. Cam asa fac toate suratee e: spun ca
fac ucrarea u Dumnezeu pna ce e supara cneva. Atunc s
arata adevarata fata.
Vra|tor au exstat dntotdeauna. Sfnt e-au stat mpotrva, s
au aratat oamenor ca n spatee acestor vra|tor sta davou.
Nu de putne or acest davo au putut f vazut de oamen care
nu cu mut tmp nante erau convns ca nu greseau cu nmc
aergnd a vra|tor. Ca sa nu ma ungesc referrea a vra|toare,
spun ca orce ucru bun pe care -ar face ee, fac numa pentru
a nsea umea. De ce pe un sot pe care rugacune Bserc nu
aduc acasa, nc dupa un de ze, o vra|toare poate aduce n
cteva ze? Pentru ca Dumnezeu respecta bertatea pe care -a
darut-o omuu. Dumnezeu nu forteaza nc pocanta, nc
106
convertrea. Pe cnd davou nu respecta aceasta bertate: e
obga.
Este greu de ntees cum sotu respectv se ntoarce brusc acasa.
Dar totus putem nteege ca e s-a parast fama pentru a duce
o vata de pacat, pentru a tra dupa poftee sae. Adca sotu L-a
parast pe Dumnezeu pentru a tra dupa voa sa, nedndu-s
seama ca astfe ntra pe tertoru pacatuu, pe tertoru
davouu. Davou da n gnd sa se ntoarca acasa. E nu are
cum sa s dea seama ca gndu vne de a ngeru ntunercuu.
Dupa ce, pacatund dn ce n ce ma mut, urechea sa
duhovnceasca a devent dn ce n ce ma sensba a soaptee
davoest, a a|uns sa confunde propra bertate cu anture
satance. E se ntoarce acasa numa pentru ca davou a avut
putere asupra u. S, des a nceput se bucura de ntnrea cu
fama sa, ncet-ncet bucura dspare. Aceas ucru se ntmpa
atunc cnd ucrarea davouu sta char a temea une fam.
Crede-ma ca fetee care s-au martat dupa ce s-au dus a
vra|toare nu au parte de casnc fercte. Cum ar putea f o
casnce fercta cnd pretu patt pentru ea este propru sufet?
Davou nu face nmc gratut. Pentru ce ma mc cadou e cere
un pret foarte mare. S char daca astaz nu prea ma socta ca
pentru servce sae sa se ofere un act de vnzare-cumparare
a sufetuu, char daca vnzarea nu ma este a fe de evdenta
ca atunc cnd se fnaza cu un document pecetut cu o pcatura
dn sngee centuu, totus davou s cere partea.
Da-t seama: te duc a vra|toare, ea determna pe ce pe care
tu pac sa se ndragosteasca de tne, s va casatort. Ce
fercre ar f aceea cnd st ca te asteapta osnda vesnca daca
nu te pocaest pentru crma pe care a facut-o? Sau, ce bucure
poate avea femea care vede ca vra|toarea -a ntors barbatu
acasa, n tmp ce Bserca nu -a putut ntoarce?
E nevoe sa preczez ca davou care -a ntors nu poate forta s
sa s ubeasca sota. Adca poate trez o anumta dragoste
patmasa fata de ea, o dragoste anmaca, dar nu poate
determna sa o ubeasca.
Iubrea adevarata e daruta de Dumnezeu. Davou poate da
numa un sentment care seamana cu dragostea, dar nu e
107
dragoste. Unee feme aearga a vra|toare cu o dsperare pe
care ne e greu sa o nteegem. Fara barbatu ubt vata nu ma
are nmc frumos. Dar acestor feme e spun ca vra|toarea nu
poate dect sa e faca un rau foarte mare, att or, ct s
barbator pe care ubesc. As ntreba o astfe de femee: daca ar
avea de aes ntre a sta toata vata parazata ntr-un carucor s
a merge a vra|toare, ce se pare ma dureros? Sunt sgur ca va
spune ca varanta cu vra|toarea e mut ma usor de preferat. Dar
ar vorb asa pentru ca nu e constenta ca perderea sufetuu e
ma dureroasa dect perderea sanatat trupest.
Acest ucru -au smtt ce ma bne femee care, pentru ca au
mers a vra|toare, au cazut n ghearee davouu s au a|uns
posedate. Nmc nu e ma nfrcosator dect un om stapnt de
davo. S char daca nu tot ce care merg a vra|tor a|ung sa fe
posedat de davo, tot ntra sub nfuenta u. S, daca nu se
pocaesc, a|ung n ad. Nu ca -ar pedeps mostvu Dumnezeu,
c e nss au aes adu cnd s-au dus a su|tor ntunercuu.
Sa st ca nu pot merge a vra|toare gndndu-te ca te ve
spoved s pacatu t se va erta. Mergnd cu un grup de student
de a Facutatea de Teooge a Sptau Muncpa a secta unde
se fac avortur, pentru a ncerca sa e convngem pe feme sa nu
ucda prunc pe care poarta n pntece, mare ne-a fost mrarea
sa auzm repc de genu: "Stm ca e o crma, ca e un mare
pacat. O sa spovedm. Dar nu avem ce face, e greu sa ma
crestem nca un cop."
O asemenea attudne, pe care o au s ce care merg a vra|tor
gndndu-se ca dupa ce vor afa ceea ce ntereseaza se vor
putea spoved, e basfematoare. Va de ce care bat|ocoresc
astfe Sfnta Tana a Spovedane! Sa ne fereasca Dumnezeu sa
avem parte de osnda or!
Astaz exsta un nou termen pentru vra|tore: ocutsmu. Te pot
ocupa de studerea a tot feu de energ superoare, pot foos
puterea crstaeor sau a pramdeor: nu ma pot f acuzat ca est
vra|tor, dn moment ce est ocutst. Adca totu e n regua. t
scru ngr|orat de mutee curse care t stau nante. t scru
ngr|orat de faptu ca n attea revste gasest tehnc de
concentrare prn care t pot afa vtoru. Dar m dau seama ca
sunt foarte mute de scrs despre astfe de practc. nante de a
108
te vatama sufeteste prn aceste "nevnovate" experente
ncearca sa cunost ce spune Bserca despre ee. Poate ca ve
renunta sa f propru coba.
Sa revenm putn a preot care "deschd cartea":
"Cum scre parnte, ma mart sau nu?"
"O, fca, trebue sa ma aduc ofranda nca tre sute de m de e,
ca, vaznd |ertfa ta, Domnu sa m descopere." Cumea, fata
aduce ofranda, parntee spune ca se va marta, dar degeaba.
Ofranda nu a functonat. Dar n unee cazur functoneaza.
Preot care practca formee de ghct cad sub osnda praveor
s a canoaneor. Lumea ste asta, dar totus aearga a e pentru
ca de mute or sunt "efcent". Oamen prefera astfe de preot,
pe care consdera cu har, pentru faptu ca fac tot feu de su|be
care nu exsta n Motfenc. Cea ma cunoscuta este su|ba de
"dezegare a cununor" (aceasta su|ba e dferta de rugacune
de dezegare de farmece pe care parntee e cteste dn
Motfenc). Fata vne, se cteste su|ba de dezegare, ar se
cteste, s tot nu se marta. Sau daca se marta are parte de mar
necazur n fame. S atunc unde a fost bnecuvntarea u
Dumnezeu?
Daca fata ar f avut rabdare, daca nu ar f aergat a astfe de
preot vra|tor, Dumnezeu ar f a|utat-o sa se marte. Dar daca
fata a aes o ata cae pentru a-s gas fercrea, daca nu a vrut sa
treaca examenu rabdar, acum cuege roadee.
Ce sa ma ungesc vorba? Daca a fost a vra|toare sau a preot
ghctor, nu ve avea parte de nste pna nu te ve poca de
greseaa ta s pna ce nu ve ua dezegare de a duhovnc prn
Tana Spovedane.
Poate ca ctnd ce am scrs despre puterea vra|or t s-a facut
putn teama. t povestesc ceva: mpretenndu-ma cu o fata
foarte asezata, sa spunem Rozaa, ea m spunea ca se mra ca
s-a ndragostt de mne, ca pna sa ma cunoasca voa sa pece n
manastre. Odata, ca sa o neca|esc, am pacat-o. Am facut un
truc, un numar de uzonsm, prn care am convns-o ca, fnd n
ceaata camera, am schmbat un obect pe care ea tnea
109
strns n mna pta de masa. De fapt, dadusem de a bun
nceput atceva fata de ceea ce credea ea ca tne n mna, dar
nu s-a dat seama, pentru ca o pusesem sa apese masa cu
putere, chpure ca eu sa nu pot schmba obectu. Dupa ce m-
am prefacut ca nu reusesc, -am spus: "Gata, rdca-t pama!"
Cnd m-am ntors dn camera ceaata, am vazut ca era putn
pada. Se uta cu ngr|orare a pretena e.
"Cum a reust?"
"Nu st ca atunc cnd am facut yoga am capatat puter
paranormae? E smpu, char daca acum sunt crestn, putere
m-au ramas." S, vaznd ca s-a sperat putn, am contnuat: "Tu
cum crez ca te-a ndragostt de mne? M-am concentrat putn, s
putere mee te-au determnat sa ma ubest."
Cnd povestesc, ntmparea nu are aceas farmec. Dar pentru
ca Rozaa era convnsa ca n mod mracuos -a fost schmbat un
obect pe care tnea n mna, nu era greu sa creada s ca am
vra|t-o.
"Dec eu de asta tn a tne, de asta te ubesc, pentru ca te-a
foost de putere tae?"
Nu am ma contnuat guma pentru ca fata se sperase. Era sa
ma bufneasca rsu vaznd ct de credua putea f.
T-am povestt aceasta ntmpare, gndndu-ma ca poate s tu
te-a ntrebat cum sa te aper de puterea vra|toareor, s care
este cea ma buna protecte mpotrva "egar cununor''.
Raspunsu este smpu: dusmanu ntunercuu este umna.
Probema este ca oamen nu stu unde sa caute umna s de
mute or se foosesc de davo pentru a f prote|at de davo.
Un exempu ofera fetee care aearga a vra|toaree ",bune"
pentru a se dezega vra|e facute de vra|toaree ree. Un at
exempu ofera ce care se foosesc de tot feu de tehnc de
protecte energetca pe care e gasesc prn revste, tehnc care
ofera o ntere subta n vra|tore.
Daca merg pe drumu Bserc, nc un fe de vra| nu te pot
110
atnge. Daca est spovedta s mpartasta, nu a de ce sa te tem
ca cneva t va ega cunune. Tot rau se va ntoarce mpotrva
ceor care se rdca mpotrva ta.
Daca nu merg pe drumu Bserc, nc un fe de protecte nu te
poate apara de davo. Orce zd n afara ceu rdcat de
Dumnezeu Bserc se sfarma n fata davouu. E ma bne sa
nu a de sufert de pe urma une curoztat nefoostoare. E ma
bne sa merg numa pe carar sgure, pe care ndoaa nu se
poate apropa de nma ta.
A rabdare, Dumnezeu nu te-a utat. Cu ct t va f rabdarea ma
mare, cu ct Dumnezeu va vedea cum crednta ta nu se catna
dn cauza nerabdar, cu att raspata asteptar va f ma mare.
Despre dra-ostea trupeasc
T-am spus ca vom reven asupra sexuatat. O vom face acum.
De ce fac tner dragoste? "Pentru ca sunt ubtor de patm,
pentru ca nu tn cont de nc o regua, pentru ca nu au
Dumnezeu", spun oamen mar.
"Pentru ca ne ubm!", spun tner. Cne are dreptate? Fecare
este convns ca dreptatea este de partea u. Eu cred ca dreptate
au s un, s at.
Sa ne utam pe strada a cupure care trec prn fata noastra. Sa
ncercam sa descrem putn doua dntre ee. M-am utat pe
geam, dar strada e cam puste. Asa ca m magnez doua
cupur. E vara acum, s e foarte cad. (Mergnd cu baeteu meu
cu metrou, am vazut o doamna de vreo 30 de an cu un maou
foarte "economcos". L-a bufnt rsu, a aratat-o cu degetu s a
zs: "Tat, femea asta umba cu maou pe strada..." Am ncercat
sa savez stuata, pentru a nu prm o poseta n cap. Dar nu am
reust sa convng pe Codrn ca maou acea era trcou. Asa cum
fuu meu s-a parut anorma de scurt maou doamne, tot asa
busteree se par anorma de scurte ceor ma n vrsta).
Daca vedem pe strada un sot s o sote, observam ca aproape
mereu merg unu nga ceaat. Vorbesc despre pretu
111
detergentuu sau despre cnd trebue sa pateasca ntretnerea.
Daca au cop, poate vorbesc s despre faptu ca mcutor e-ar
trebu ncatar no. Asta daca nu sunt bogat. Daca sunt bogat
vorbesc despre scumprea veor de a munte sau despre o
caatore n stranatate.
Cnd vedem pe strada do tner de 20 de an, e se tn de mna,
se strng n brate. Se sorb dn och. Se scada unu n och atua.
Nu se ma pot abtne s uneor se saruta cu foc sub prvre nu
rareor ndgnate ae trecatoror.
S totus, ce e rau n faptu ca tner se ubesc?
"Va, dar pe vremea mea nmen nu se purta asa n pubc... Va,
dar pe vremea strabunc fustee erau pna a gezne... Va,
generata asta... Va..."
S sta "va-uror" nu se opreste ac. Dar toate aceste va-ur
sunt gratute n och tneror. E smt ca dragostea parntor or
s-a oft, s atunc refuza sa e accepte sfature. Cum sa
acceptam modeu unor parnt a caror dragoste s-a uscat, a
esuat? Tner smt foarte bne care este reata dntre parnt or.
S sunt detectoare de mncun. n cpa n care parnt spun:
"Trebue sa merget pe urmee noastre, daca vret sa avet parte
de mpnrea noastra", atunc s convng cop sa fuga de o
mpnre superfcaa.
Parnt tot cauta no s no metode de convngere, n oc sa s
dea seama ca se afa ntr-o postura rdcoa. Sunt ca nste turst
care nu au reust sa a|unga pe vrfu unu munte, dar nu obosesc
sa e expce atora ct de usor este drumu.
Repet ntrebarea pe care o ve gas des n aceasta carte, or de
cte or m se pare ca nu sunt destu de car: "S ce are asta cu
casatora ta?" Are mute. Pentru ca magnea ta despre casatore
e foarte marcata de ceea ce a vazut a parnt ta (m cer scuze
daca parnt ta nu sunt ca ceat, c stu sa t fe mode; n
acest caz, cred ca est constenta ca mut parnt sunt atfe
dect a ta).
Casatora perde teren pe z ce trece. Unu dntre prncpaee
motve este ca tner nu ma vor sa aba parte de esecure
112
parntor.
"Ce foos ca mama s-a martat fecoara, daca dragostea dntre ea
s tata s-a stns?" Sau: "Ce foos ca mama a purtat numa fuste
ung s nu s-a vopst daca nu a stut cu cne sa se marte?" Sau:
"Ce foos ca tata a dus o vata aproape de Dumnezeu, daca nu a
vazut ce fe de om e mama?..."
m e putn greu sa scru aceste rndur. Ee par un protest ant-
parnt. Dar ve vedea ca nu urmaresc deoc sa protestez fata de
acesta. De pe acum ma gndesc a ce va f peste douazec de
an, cnd fu meu Codrn va putea spune daca -am fost sau nu
mode. Nade|duesc ca Dumnezeu ma va a|uta sa fu. nca nu
stu daca ce de-a doea cop a nostru e baat sau fata. Daca e
fata, m se pare ca responsabtatea ma mare ar cadea asupra
mamc.
Ce am eu totus cu parnt?
Afrm cu toata convngerea ca orct de scuste ar f predce
parntor despre fecore, despre casatore s despre dragoste,
ee nu atrna pe cntar ma mut dect exempu persona. Daca
parnt se ubesc, adca daca "harta" fame pe care au avut-o s-
a dovedt buna, atunc sfature or merta atente. Dar daca
dragostea parntor a a|uns ntr-o fundatura, atunc nmen nu
a n seama.
S cum ce ma mut parnt nu sunt modee pentru cop, e
norma ca tner sa nu tna cont de sfature pe care e prmesc.
F sncera, daca a f fost tu pe "Ttanc" n ocu u Rose, te-ar f
mpedcat ceva sa te daruest ubtuu tau? Ma ndoesc.
Ca o concuze, recunosc ca am toata nteegerea fata de tner
care nu gasesc nc un motv pentru a mpartas opne parntor
or n prvnta ntemeer une fam.
Pna ac nu m-am preczat pozta. Sunt eu un "eretc", un
anttradtonast, un mpostor sau o vctma a prezentuu s
deooge modernste? Nu, n nc un caz.
Dupa ce am crtcat putn ecte de moraa uneor gratute pe
113
care e tn parnt, vo ncerca sa amuresc de ce pozta mea e
char ma tradtonasta dect a or. Eu nu cred ca un tnar
trebue sa faca ceva numa pentru ca parnt sa consdera ca e
bne. Dar cred ca e norma ca tnaru sa se ntrebe ce e cu
adevarat bne. Cred ca nu e norma ca tnaru sa s formeze un
sstem propru de vaor (atunc ar f ca ce care face desenu
unu vrf de munte fara sa f urcat pe e), c m se pare norma ca
tnaru sa urce pe ace vrf s aba apo sa deseneze.
E evdenta egatura dntre gndrea s faptee noastre. Adca
faptee noastre pun n evdenta gndrea noastra, fosofa vet
noastre. Parca t-am ma scrs: daca te-a marta pentru a avea o
vata comoda, daca a ua un tp pentru ban u, prn aceasta a
arata ca n concepta ta ce ma mportant ucru n vata sunt
ban. O femee care s a de sot un barbat numa pentru ca are o
potenta sexuaa esta dn comun arata ca dumnezeu e e sexu.
Care e ce ma mportant ucru n vata?
Pentru crestn, mnturea. Or, mnturea se dobndeste daca
mergem pe caea pe care ne-a aratat-o Hrstos. Hrstos ne-a spus
smpu: "Facet asta, Dumnezeu va va mu. Facet atceva,
aeget adu."
E greu sa f crestn. Dar n cpa n care te hotarast sa f crestn
nu ma ncerc sa modeez nvatatura crestna pentru a o face
ma potrvta pentru tne, c ncerc sa te modeez pe tne dupa
aceasta nvatatura.
S ce spune Bserca despre vata sexuaa a ceor necasatort st.
De ce e pacat ca tner sa faca dragoste? De ce e pacat sa se
bucure de cpe att de frumoase unu nga atu? Nu stu. Dar
nc nu am cum sa stu. Nu eu -am creat pe oamen. Eu nu stu
ce e bne s ce e rau dect n masura n care prmesc ceea ce
Dumnezeu a bnevot sa ne descopere.
Pe ct de usor este sa nteegem ca ucderea e un pacat, pe att
de greu ne este sa nteegem de ce dragostea trupeasca dntre
ce necununat este pacat. Ce ma mut tner consdera deea
aceasta habotnca, numa pentru faptu ca, daca ar f adevarata,
114
e ar f pus ntr-o stuate decata. Dntr-un nstnct de
conservare oamen ncearca sa se apere modfcnd reperee. Sa
nu ncercam sa ne consderam masura a tuturor ucruror, ca nu
suntem.
Am vazut er ntr-o vtrna o recama a produsee Revon: "We
are st, n the end, anmas." Adca: "Vrem sau nu sa
recunoastem, tot anmae suntem." Sa tram dec dupa egea
trupuu, dupa egea pofteor, sa asam a o parte pre|udecate
ca sa ne smtm no nsne.
n oc ca omu sa consdere patma drept patma, n oc sa fe
constent de chemarea sa sprtuaa, e vrea sa se consdere
anma. M se pare ca am a|uns a un moment trst a store: cu
tmp n urma oamen nsetau dupa Dumnezeu, voau sa urce ct
ma sus pe scara duhovnceasca, s daca e-ar f spus cneva ca
sunt anmae s-ar f smtt |gnt. Astaz oamen nu numa ca au
renuntat sa ma urce pe scara, c au renuntat s sa vrea sa fe
oamen. Se smt bne daca se spune ca sunt anmae.
(I-am reprodus fne mee recama de a Revon. "Asta nu-
nmc... E o recama s ma s, pe Anma Panet: "Anmas are
better than humans." Cumea: Anmaee sunt ma bune dect
oamen! Cne s-ar f gndt ca o sa a|ungem char ac?)
Ha sa ne gndm a atceva. Mut s pun ntrebarea: "Oare ce
pace ma mut u Dumnezeu, o fame n care sot nu se ubesc,
sau un cupu care traeste fara bnecuvntarea cunune, dar n
care se smte dragostea pe care un sot nu o ma smt?"
Astfe de ntrebar s pun oamen care fug de ntrebare pe care
ar trebu sa s e puna cu adevarat. Ne punem ntrebare ae
caror raspunsur ne convn, ne |ustfca scadere, s evtam
ntrebare ae caror raspunsur ne ovesc. Poate a mpresa ca
prn aceste rndur eu m manfest nhbta sexuaa, s ncerc sa
opresc pe at sa se bucure de pacere dragoste. Departe de
mne gndu acesta. Eu nu te pot obga sa traest dupa cum te
nvata Bserca, dar vreau sa te a|ut sa f sncera cu tne. A
crednta n Dumnezeu? Ar trebu sa se vada n fapte. Nu a
crednta? Atunc poarta-te ca atare.
Nu vad nsa nmc nepotrvt n a-t atrage atenta asupra rscuu
115
de a te asa dusa de va, de a nu avea un mod de vata care sa
fe n depn acord cu modu n care nteeg vata.
Revn a ntrebarea: de ce e pacat sa faca dragoste ce care
traesc necununat?
Nu no hotarm ce e pacat s ce nu. No nu putem, prn propre
noastre puter omenest, dect sa prmm sau sa respngem
porunce u Dumnezeu.
Or, dn Sfnta Scrptura vedem car ca desfru este un pacat.
No putem respnge nvatatura crestna, dar nu putem prm
nvatatura crestna odata cu propre noastre de. Deformarea
crednte crestne este o cae de acoperre a pacatuu de care se
foosesc mut, fara a f constent de faptu ca s fura sngur
cacua.
M-a ntrebat er o pretena: "Prvtor a vata sexuaa, ce parere
a de expresa ,,Ce- curat e ca nou?" Tot ea m-a amurt ce
nseamna: ca fecora nu e mportanta."
I-am raspuns ca expresa, pe care nu am ma auzt-o pna acum,
tradeaza o anumta nesguranta: ca daca femea de a care a
auzt-o ar f fost convnsa ca perderea fecore e nemportanta,
nu ar ma f preocupat-o acest subect.
"Ce- curat e ca nou"... O noua varanta a proverbuu: "Vupea
care nu a|unge a strugur zce ca sunt acr."
Vreau sa fac referre acum a ce care se gndesc ca, dupa o
tnerete zbucumata s patmasa, se vor aseza a casee or s vor
duce o vata crestna. E nu tn cont de faptu ca sufetu nostru e
o ceara n care se mprma toate faptee noastre, bune sau ree,
ca dupa an de ze trat n desfru, sufetu va f bonav s ca
vndecarea se va obtne cu muta greutate. Poate a auzt devza
"Make ove, not sex!" Am vazut ca n utma vreme aceasta
devza e sogan a unor tner dn Occdent care, constent de
faptu ca sexu a devent mezu orcare povest de ubre,
protesteaza fata de nteegerea gresta a sexuatat. E observa
cta pubctate se face pentru amoru n ft, pe pa|a sau n ate
ocur pubce s s dau seama ca s-a a|uns a o pervertre totaa
a dragoste. De atfe, nc nu se ma zce "I want to make ove
116
wth you...", c se zce pe seau: "I want to make sex..."
Ce e nteresant a acest tner protestatar? Ca sunt constent ca
exacerbarea sexuatat a care s-a a|uns n zua de astaz nu a
adus s un pus de dragoste.
S eu sunt pentru devza "Make ove, not sex!" Numa ca o
nteeg atfe. E nu prcep ca vata sexuaa a tneror necasatort
poarta pecetea pacatuu, c numa ca pacerea sexuaa nu poate
f centru une reat. E sunt sustnator une sexuatat copeste
de ubre, cum a fost cazu cu |ack s Rose. Numa ca o astfe de
pozte este utopca. Spun nca o data ca nu no stabm ce e
bne s ce e rau. Ca, daca Dumnezeu nu ar exsta, atunc as f de
acord cu modu n care nteeg e devza de ma sus.
Dar, pentru ca Dumnezeu exsta, eu nteeg devza tocma ca pe
un mbod pentru casatore: ce care se ubesc sa caute sa
prmeasca bnecuvntarea dumnezeasca pentru dragostea or.
Da, do tner care se ubesc smt dornta de a se saruta, de a se
mbratsa, de a face dragoste. Ce e dragostea trupeasca? Un
mod de manfestare a dragoste sufetest. Iubrea dntre do
oamen nu e doar sufeteasca, e s trupeasca. S daca do oamen
se ubesc, de ce sa nu faca dragoste? Adca de ce sa nu se
casatoreasca pentru ca unrea or trupeasca sa fe dragoste s nu
patma?
Se poate pune ntrebarea: ce patma e n sufetu une fete care
face dragoste cu ubtu e numa ca sa nu parda? Dn moment
ce o face numa pentru a- bucura pe e, s fara nc o urma de
egosm, atunc unde ma e patma?
Sa ne utam tot a Rose: ce parea murdar n darurea e?
Darurea ndragosttor de pe "Ttanc" pare ma frumoasa dect
dragostea trupeasca a sotor, cnd sotu e beat ar sota se
gndeste a atu (nu m dau seama ct de mute sunt cazure n
care sotu vne acasa beat s se cuca cu sota sa. Ca dragoste, a
bete, nmen nu poate face).
ntrebarea de bara|: "a cu pacat e ma mare, a tneror care au
parte de o dragoste ca n Ttanc (o, dar ct de rare sunt astfe de
cazur, ma|ortatea au parte de o dragoste mut ma
superfcaa...), sau a sotor pentru care ubrea trupeasca nu e
117
semn de dragoste, c numa de pacere anmaca?"
Nu e greu sa par rgorst atunc cnd afrm ca, ce putn, ce dn
urma sunt casatort s, ce putn, nu cad n pacatu curve. Pe
cnd prm, orct de bne s-ar nteege, merg pe caea desfruu
osndt de Dumnezeu.
Nu stu daca se poate face o comparate precsa ntre cee doua
cupur. Nu stu daca a|uta a ceva sa ne comparam cu astfe de
cupur (ma aes ca, n fama cu sotu betv, sansee de
ndreptare sunt foarte mc, n tmp ce n ceaat caz dragostea
poate aduce pe tner n fata ataruu).
Sunt convns ca un tnar sau o tnara care vrea sa s ntemeeze
o fame trebue sa se compare cu cazure deae, s nu cu
cazure afate n stuat decate.
"Make ove, not sex!"
Dar ca sa pot face dragoste a nevoe de bnecuvntarea
Bserc prn Tana Nunt. Atfe, orct a ncerca sa te pacaest,
nu pot face dect sex.
Sa zcem ca as vrea sa ma duc a un antcarat cu un brou s sa
prmesc ban pentru a-m cumpara o masna. Dar nmen nu m
va da att de mut ban. Pentru ca nu eu sunt ce care stabeste
pretu brouu.
Asa e n vata. Faptee noastre sunt |udecate de Dumnezeu, nu
de no. Daca ar f dupa no, ar f smpu. Dar faptee noastre sunt
pasaportu nostru spre Ra sau spre Iad. Daca nu vrem sa tnem
cont de voa u Dumnezeu, vom perde Rau.
Pentru ca m dau seama ca nu de amenntar cu chnure
vesnce a nevoe, t repet ca ce care au ncercat sa s
ntemeeze o fame fara sa tna cont de voa u Dumnezeu au
esuat. Iata ca nu te sper cu focu aduu, c cu esecu n vata de
fame. Lasnd a o parte faptu ca t-a f dort o cu totu ata
soarta, prn suferntee s snguratatea pe care e ofera acest
esec e o pregustare pamnteasca a aduu.
118
Scrisoare ctre ti"erii secolului ..I
Vorbnd cu tner secouu XXI ncerc sa ma adresez ceor care s-
au asat modeat de mentatatea modernsta, ceor care sunt
crestn numa cu numee. Ma exsta nca, s vor exsta pna a
sfrstu um, s tner care duc cu rabdare crucea ronor s a
bat|ocur dn partea ceor care acuza ca sunt prea bsercos,
prea tradtonast. Nu pentru e scru aceste rndur, c pentru
ceat. Pentru ce care, mutumndu-se sa fe n pas cu modee s
cu curentee novatoare, nu au tmp sa anazeze a rece feu n
care e este modeat sufetu. Char daca ma vo adresa n speca
feteor, cee scrse sunt vaabe n egaa masura s pentru
preten or.
ncep drect: Unee fete gasesc o sumedene de |ustfcar
faptuu ca au nceput vata sexuaa nante de nunta ("ca
pastrarea fecore tne de egenda, ca..."). Ee sunt revotate ca
Dumnezeu nu e a|uta sa se marte odata, s sunt groaznc de
sperate de deea ca ar putea ramne "fete" mar. Ate fete,
foarte putne de atfe, s dntr-un auat dfert fata de prmee,
sunt groaznc de sperate ca, pentru ca au cazut n pacatu
desfruu, vor avea parte de o vata chnuta, ca pedeapsa
dumnezeasca va cadea ca un fuger asupra or. Le este frca de
vtor, e este spama de chnure de care vor avea parte n
aceasta vata ("am grest nantea u Dumnezeu, nu ma sunt
vrednca de o vata frumoasa, nu ma mert o fame fercta...").
Marea ma|ortate a feteor de astaz au o pozte afata ntre cee
doua amntte ma sus, s se smt ma aproape de prma, pe a
doua consdernd-o bonavcoasa.
Eu vreau sa scru cteva rndur catre fetee care vor sa se
marte, dar nu au gast nca barbatu dea, s care, fe ca regreta
perderea fecore, fe ca o consdera o fapta de sprava, au
anumte semne de ntrebare cu prvre a propru vtor. S aceste
semne de ntrebare sunt egate or de pedeapsa u Dumnezeu,
or de tensune care ar putea aparea n cazu n care barbatu
dea ar avea "cudatena" de a vrea sa aba o fata "a prma
mna", s nu a "second hand".
Ia auz gasu care zce:
119
"Va te, pacatoaso! Va te! Ca n oc sa t pazest curata
sufetuu, te-a tavat n norou pacatuu. Cum de te ma
suporta ceru, cnd est att de necurata? Cum de te ma tne
Dumnezeu, cnd prn patme tae te-a asemanat anmaeor,
cnd prn mpreunar s dezmerdar te-a asemanat
desfrnateor?"
"Va te, pacatoaso..."
Cam asa se asteapta un sa se exprme Bserca, prn su|tor e,
fata de fata care cade n pacatu curve. Cu sute de an n urma
Sfnt Parnt scrau scrsor care noua n se par foarte dure
adresate ceor care cadeau n pacate mar, de a desfru pna a
apostaze. Mustrare Sfntor sunt prvte cu rone s se spune:
"Ia uta-te, cta habotnce! Ia ute, ct de napoat erau! Faceau
dn tntar armasar! Ce e asa mare pacat sa te dstrez putn, sa
smt pacere tneret, n oc sa sta ca prostu de unu sngur s
sa te da cu capu de peret de pctseaa?"
Ve ct o scrsoare scrsa pentru tne, o scrsoare n care sper sa
te regasest. Poate ca te-a durut foarte mut moraa pe care t-au
tnut-o unee rude, consderndu-te destrabaata. Eu ncerc sa t
vorbesc ntr-un at mod despre caderea ta s despre modu n
care n vata ta poate rasar soaree.
"Va te, pacatoaso..."
Cu ma mut de o me de an n urma, cnd parohe crestne
erau mut ma ntarte, cnd caderea era foarte rara, era norma
ca perderea fecore sa fe prvta cu o attudne care noua n se
pare foarte aspra. Foarte rar tner crestn cadeau n pacatu
desfruu. Caderea or era nteeasa n toata gravtatea e. E se
ndepartau de modu de vata a comuntat unte n Hrstos.
Daca ar f fost tratat cu prea muta nteegere, atunc s at s-ar
f smtt atras de pacat: "Daca pacatu nu e char att de rau, de
ce sa nu ncercam s no..."
Numa ca attudnea tneror era ata. E nteegeau pacatu ca pe
o rupere de Hrstos, ca pe o rupere de vata. S pacatu asta este,
un pas spre moarte. Atunc nmanu nu se parea ca un duhovnc
e prea aspru cnd oprea de a mpartasane o fecoara care
120
cazuse n pacat vreme de zece an. n momentu n care fata
cadea era pe depn constenta de gravtatea fapte sae s a
urmaror e.
"Va te, pacatoaso..."
Predce Sfntor osndeau pe ce care, caznd prada desfruu,
doatrzau pacere trupest. Sfnt nu puteau f ngadutor cu
pacatu. A f ngadutor cu pacatu nseamna a f ngadutor cu
moartea duhovnceasca a credncosor.
Cu vreme n urma crestn se temeau de ad, e era groaza ca ar
putea a|unge acoo dupa moarte. Cuvntee sau carte Sfntor
Parnt care aratau ca pata pacatuu este moartea nu erau deoc
dspretute pentru ca erau dure. Nc pacatos nss nu aveau
nesmtrea de a bat|ocor nvatature Sfntor s ae Bserc.
Caderea or avea anumte mte.
Daca a f trat cu tmp n urma, atunc cnd Bserca era
nteeasa ca Trup a u Hrstos s nvatature e erau respectate
de crestn, a f auzt poate cuvntee acestea:
"Va te, pacatoaso..."
Ar f fost cuvnte care te-ar f putut trez dn adormre, cuvnte
care te-ar f a|utat sa t nteeg greseaa. Char daca astaz
aceste cuvnte nu ma sunt pe pacu oamenor obsnut cu
zefcarea potet s a pac aceste um, pace care e strana de
pacea pe care a vent sa o aduca Hrstos, totus cu vreme n
urma e-a f ntees cu totu atfe.
Astaz, astfe de cuvnte sunt spuse de obce or de sectant
care ngrozesc umea cu Apocapsa pe care o vad vennd asupra
noastra, or de ctva preot fara experenta care ncearca sa
mte fara succes forma exteroara prn care Sfnt Parnt
osndeau pacatu.
"Va te, pacatoaso..."
Daca as f n ocu tau s as auz aceste cuvnte dn gura vreunu
preot, nu stu daca as avea puterea de a ma ntra vreodata n
bserca.
121
Numa ca daca a sta de vorba cu un preot nu ve auz astfe de
cuvnte. Preot sunt su|tor u Dumnezeu. Char daca uneor
prn vata personaa nu sunt exempe pentru oamen dn paroha
or, totus e ramn preot. Rostu or este de a ntnde o mna
ceor care vor sa se aprope de Dumnezeu. Preot nu vor sa
osndeasca pacatu numa pentru a-s face datora de
procamator a adevaruu. Daca ar face asa ar f ca farse
despre care ne spune Evanghea ca nc nu mergeau pe drumu
spre mparata Ceruror, s nc pe at nu asau sa mearga. Se
puneau stava ntre Dumnezeu s oamen smp, smntndu- pe
acesta.
Preot trebue sa tna seama ntotdeauna de faptu ca Hrstos nu
a vent n ume ca sa osndeasca pe pacatos, c a vent tocma
pentru mnturea pacatosor. Pentru mnturea, adca
ntoarcerea or de a pacat, pentru pocanta s sfntrea or.
Nmen nu are dreptu de a nega vreunu pacatos faptu ca daca
se pocaeste Rau este deschs s va putea ntra n mparata
Ceruror.
Catehezee s predce de astaz sunt tnute unor oamen foarte
dfert fata de ce dn secou de aur a Bserc, secou n care
au trat Sfnt Tre Ierarh.
Ute, daca un parnte ar ct tneror o predca a Sfntuu Vase
ce Mare mpotrva desfruu, ncetu cu ncetu acesta ar paras
Bserca. Dar ndraznesc sa cred ca daca Sfntu Vase ar tra
astaz, ar tne predca atfe: ar osnd cu aceeas vehementa
pacatu, dar ar tne cont de mentatatea ceor care -ar ascuta
vorbnd.
Un cutremur duhovncesc prn care sa se arate cu degetu numa
scadere credncosor nu ar da roade bune.
(Stu ca t se pare ca m-am ndepartat de subect. Dar s de
aceasta data e nevoe de paranteze ca sa te a|ut sa nteeg ma
bne ce trebue sa fac pentru a avea parte de o fame
mpnta).
Tram nste vremur pe care crestn prmeor veacur s e-ar f
putut nchpu esne. Suntem o tara asa-zs crestna, dar desfru
122
e a e acasa. Sonda|ee facute prntre studente sau prntre
eevee de ceu arata ca fecora va deven nu peste muta
vreme aproape o egenda. Foarte putne fete se vor ma marta
fecoare. (Nu dau ac un sonda| cu stuata actuaa pentru ca
rezutatee sunt ct se poate de trste).
Tram o vreme n care anormau e prvt ca norma. Cop cresc
sub hpnoza vet sexuae, vad n |uru or oamen mar obsedat
de sexuatate s ntra sub nfuenta or.
A crescut ntr-un asemenea medu. A avut putne sanse sa nu f
nghtta de e. Se poate observa ca au rezstat numa tre
categor de fete: dn prma categore fac parte cee care sunt
crescute de mc nga Bserca (s dntre ee destu de putne, nu
cee carora educata regoasa e-a fost mpusa cu forta, c numa
cee care au ntees sensu vet crestne, care s doresc
mnturea s cee care, cu a|utoru duhovncuu, duc upta cea
buna mpotrva pofteor trupest).
Dn a doua categore fac parte cee care, neavnd parte de o
educate crestna, au avut parte de o educate moraa foarte
severa. Aceste fete au fost crescute ntr-o ume rece (ca umea
dn care facea parte Rose - persona|u femnn dn "Ttanc"). Nu
stu daca aceste fete vor cunoaste bucura fame. Au fost
crescute ntr-un sprt egost, au fost crescute cu nste regu
foarte aspre, pe care respectndu-e e-au absorbt n fnta or.
Cred ca o vata moraa rupta de Hrstos se aseamana unu
nstrument care nu cnta: arata bne, e admrat de oamen ca
fnd de mare pret, dar nu fooseste a nmc. (S acum ce sa faca
o cttoare care se regaseste n aceasta categore? Sa aerge a
vecn, ca sa scape de ,,raceaa" care -a fost nsufata de ege?
Nu, n nc un caz. Sa se bucure ca totus, foosndu-se de
m|oace ma aparte, Dumnezeu a pazt-o curata. Sa caute sa
nteeaga ct de subred e casteu de nsp pe care sta moraa e
s sa caute o temee puternca. S va nteege ca temea aceasta
nu poate f dect Hrstos.)
Dn a trea categore fac parte pretenee cntarete Brtney
Spears, pentru care pastrarea fecore a fost doar un act de
terbsm. Poate ca acum, cnd ctest cee scrse, Brtney a a|uns
a concuza ca fecora e un baast s poate ca s-a schmbat
mentatatea (n cazu n care acum ma e fecoara, daca nu
123
cumva tot crcu cu fecora nu a fost dect o smpa recama
comercaa; doar s Brooke Sheds poza n "the ast amercan
vrgn gr", s aba a nunta Andre Agass a afat ca fecoara cu
care s-a casatort nu era fecoara!).
Ha sa vorbm despre Brtney. Nu sunt un batrn nteept care sa
t poata da sfatur. Eu sunt un tnar de douazec s opt de an
care vrea sa te a|ute sa nteeg ceea ce se pare ma mportant
n pregatrea pentru nunta. Nu pot sa t dau o sta cu sfatur:
Sfatu 1, Sfatu 2, ... Pot doar sa stau de vorba cu tne.
Nu stu exact ce muzca cnta Brtney (n afara unu sagar pe
care -am tot auzt prn autobuze), dar am afat ca de cteva un
ea e cea ma ceebra cntareata. (Poate ca ntre tmp nc nu ma
e, s t vorbesc despre un persona| pus a naftana). Dar nu e
asa, dn moment ce nca ma apare pe coperte revsteor s pe
prma pagna a zareor. Ce are n comun Brtney cu cartea mea?
Sau ma bne zs ce am eu cu Brtney? Un sngur ucru: crcu pe
care face cu pastrarea fecore. La un moment dat, ea a fost
aeasa de conducerea Bserc Angcane drept smbo a fecore
( nu ma tn mnte exact ce ttu -au dat). Cnd am ctt asta, m-
am gndt cum o sa se smta ce care au premat-o cnd Brtney
va a|unge smbo a vugartat. Pentru ca pe drumu acesta m s-
a parut ca merge: dupa ce t trmbtez cu voce tare vrtutea, a
un moment dat te satur de ea s caz n extrema ceaata.
Vorbeau doua fete n metrou: "Ia uta-te pe coperta aa, Brtney
s-a cucat cu cneva."
"Nu, uta-te cu atente, scre ca s-a perdut fecora n fm."
"E, dupa secventee aea ferbnt cu sarpee, a trecut a magn
ma nteresante..."
Nu stu care sunt secventee cu sarpee, dar observ ca
domnsoara Brtney s-a perdut fecora n fm, sterzndu-s s
satsfacndu-s n acest fe admrator. Se pare ca merge pe
drumu pe care prevazusem.
Ce am eu cu Brtney? Nu m pace ca ofera un mode foarte
murdar feteor de ceu care, mtnd-o, a|ung pe drumur greste.
Adca ramn fecoare dn terbsm, strga cu gura mare ca nu s-
124
au perdut fecora, s apo, cu foarte mare vteza, se satura de ea
s se grabesc sa o parda.
Care este modeu de fecore propus de Brtney? O fecore strct
fzoogca, o fecore numa a trupuu. n rest, mntea se poate
bucura de tot feu de gndur murdare. Brtney nu s-a perdut
fecora aba acum, n fmu n care a |ucat. S-a perdut-o dn
cpa n care a nceput sa s spurce mntea cu gndur murdare.
Numa dn mndre se putea auda ca e fecoara. Or mndra e
un pas spre desfru. Fzoogc, poate ca Brtney ma e fecoara.
Dar sufeteste nu ma e. Acesta e modeu de fecore pe care
ma pastreaza umea contemporana: o fecore psta de curata
mnt, o fecore care musteste de patma. O fecore care
nantea u Dumnezeu e socotta desfru.
Gata s cu Brtney, revenm a subectu nostru.
Medu n care tram e unu care musteste de sexuatate. Cred ca
nc pe vremure n care oamen se nchnau a do nu era atta
preocupare pentru sexuatate. De aceea faptu ca a cazut nu e
ceva nou. St bne ca prntre pretenee tae putne ma sunt
fecoare, asa ca nu t se pare ca a facut o greseaa prn care a
cacat regue socetat. Nu, n socetatea de astaz tner sunt
ndemnat sa nu tna cont de nc o barera moraa, sa s traasca
bertatea fara nc o remuscare: "Totu este perms. Snguru
ucru nterzs este aprecerea negatva a moduu n care at s
traesc bertatea."
Pna ac cred ca ne-am ntees. Vez ca rndure mee nu sunt
dure. Sa nu crez nsa ca sunt prea ngadutor, ca pentru a face
pe pacu cttoareor deformez adevaru. Cred ca pentru un
asemenea succes trecator as putea f pedepst de Dumnezeu cu
chnure aduu. S nu am nevoe de un asemenea succes.
Eu ncerc sa te convng ca orct de ngadutoare ar f socetatea
contemporana fata de pacat, totus urmare pacatuu ramn
aceeas. Adca ege socetat nu au puterea de a schmba
asezarea sufeteasca a omuu. Socetatea contemporana poate
convnge pe omu pacatos ca pacatu sau nu e pacat, ca vce
nu sunt vc. n stuata extrema poate da cu sampon pentru
creer s poate amort constnta. Dar nu are puterea de a-
curata sufetu, nu poate reda frumusetea auntrca.
125
Lumea de az rastamaceste deea de frumusete: frumoasa este
fata care fooseste basamu de par cutare, ru|u cutare, care are
a suten numaru cutare. Ea poarta char en|ere tanga, s este
ct se poate de comuncatva. "Fata Tanga" are o mnte nu ma
mare dect en|era cu aceas nume. Numa ca ea nu e atceva
dect o |ucare pentru barbat, un obect de satsfacere a pacer.
Cred ca tu nu est una dntre ,,fetee Tanga", pentru smpu
motv ca aceea sunt prea destepte pentru a ct atceva dect
recame sau revste de moda.
Dar stu n aceas tmp ca "Fata Tanga" e un termen de
comparate pentru tne s pentru pretenee tae. Va comparat cu
ea, s comparata e n avanta|u vostru. Suntet fete de catate,
nu ca ea.
Sunt de acord cu acest ucru. Asa cum sunt de acord s cu faptu
ca eu, char daca sunt foarte sab, sunt ma puternc dect un
eev de casa a II-a. Numa ca o astfe de comparate nu m face
cnste. Norma ar f sa ma compar cu ce de vrsta mea. S atunc
s-ar vedea ca nu sunt prea vonc.
Nu te compara cu "fetee Tanga", te rog. C compara-te cu
atcneva. Nu t cer sa te compar cu fetee care merg toata zua
a bserca, care stau pecate cu capu n |os s care zc rugacun
tot tmpu (nu a cum sa nteeg unversu or auntrc, asa cum
nc ee nu pot nteege pe a tau; nu neg ca s prntre ee sunt
destue ,,uscatur'', care traesc numa forma exteroara a
crednte, care s petrec vremea contempndu-s ,,curata
sufetuu'' s osndn-du-s aproapee, dar anazarea
comportamentuu or nu s are ocu ac).
Eu t cer sa fac o ata comparate: compara-te cu ceea ce a
putea f daca a tra sub bnecuvntarea u Dumnezeu. Pacatu
te-a rupt de aceasta bnecuvntare, s tu st asta. Dar totus nu
smt psa aceste bnecuvntar. Asa ca traest foarte bne fara
ea. S totus, te gndest sa ntemeez o fame. Lucru
extraordnar. Dar nu nteeg de ce Dumnezeu nu t-a trms nca
omu potrvt.
Poate ca te ubeste prea mut. Daca t-ar f trms un om care t s-
ar parea acum potrvt, poate ca, peste vreo zece an, t-a f dat
126
seama ca nu e omu care t trebua. Tu acum sta departe de
Bserca. Vata regoasa nu e un subect care sa te preocupe. Te
preocupa bucure specfce vrste. Acum Dumnezeu nu prea
are oc n nma ta, care e ocupata cu atceva. Nmc nu e ma
stran unu tnar sanatos dect gndu a moarte. Tneretea nu
are aproape nmc n comun cu moartea. Tneretea e ce ma bun
preten mpotrva mort.
Ct tner se gndesc a moarte? Numa ce preocupat de
fosofe sau ce care cred n Dumnezeu s s doresc sa mearga
pe caea mntur.
Tneretea e vrsta bucure. Dar, dupa ce te casatorest, cunost
o ata fata a vet. Apar greutate, apar necazure, apare upta
pentru pnea znca. Odata cu trecerea anor apar boe, ncep
sa nteeg ca tneretea nu e vesnca. ncep sa nteeg ca nc un
om nu e nemurtor pe pamnt. Atunc a doua aternatve: or sa
te agat cu dsperare de pacere vet, ncercnd sa te mnt
sngura, fugnd de gndu mort, or sa ncerc sa nteeg ca
dupa moarte ve da och cu Dumnezeu. S atunc ncep sa te
pregatest de aceasta ntnre. Daca ve astepta pna a
patruzec de an ca sa nteeg ca nmc nu e ma mportant n
vata dect sa merg pe caea mntur, ve avea un soc: ve
nteege ca mute dntre ucrure pe care e-a crezut sgure se
narue. Ve nteege ca, ntemendu-t fama pe nste crter dn
care crednta n Dumnezeu nu facea parte, a grest. Dar ce spun
ca aba a patruzec de an, poate atunc ve f a a trea
casatore. Nu t pot da seama ct de varate sunt m|oacee prn
care Dumnezeu t poate arata atunc ct a grest.
Vreau sa t propun atceva: dect sa merg pe un drum pe care e
aproape cu neputnta sa nu regret ma trzu (excepte fac
numa ce care sunt orbt de vreo patma sau de davo att de
tare nct nu ma vad nmc n |uru or), ma bne sa merg pe un
drum n care a fecare pas smt mna u Dumnezeu. Ma bne
sa merg pe un drum sgur: pe drumu crednte.
Nu spun ca pe acest drum ve f scutta de ncercar, sau de
necazur. Dar pe acest drum nteeg ca necazure prn care trec
au un rost, s ca nu e duc sngura: or de cte or est a mta
puteror, Dumnezeu t vne n a|utor.
127
Comparata pe care t-o propun este urmatoarea: compara-te cu
tne nsat. ncearca sa t da seama ca est ca un tnar care vrea
sa se drogheze pentru prma data n vata u. Preten
ndeamna sa faca asta. E are un moment de ucdtate s s da
seama ca daca a drogure peste zece an va a|unge o runa.
Daca ar ma tra peste zece an. S tnaru renunta. Sta mpotrva
curentuu. Aceas ucru ar f bne sa fac s tu. Sa a cura|u de
a respnge pacatu, sa a cura|u de a respnge moartea care
nsoteste.
Gndeste-te cum a arata peste vreo zece an daca vata ta ar
merge nante fara nc o schmbare, s gndeste-te ce ar f daca
a ncepe sa duc o vata crestna. E greu sa t da seama ct de
mare e dferenta. Ma aes ca sunt o me de mpcat care nc
macar nu t trec acum prn cap. t dau un sngur exempu: o
pretena m spunea: "Eu sunt o fre comoda, m e greu sa
postesc, m e greu sa m fac canonu. Dar cnd ma gndesc n
ce medu va creste copu meu, cnd ma gndesc n ce ha au
evouat ucrure prn sco, ma a groaza. m dau seama ca
numa daca duc o vata crestna cop me vor f ocrott de
Dumnezeu, ca nu cumva sa nghta nebuna n care vor creste.
Daca doar as mma vata crestna, cop ar smt acest ucru. S s-
ar ndeparta de Dumnezeu."
nca nu est mama, nu t nchpu acum ct de mut te va
framnta cum vor creste cop ta. De aceea nu stu daca nteeg
vorbee pretene mee. Dar peste ctva an e ve nteege (nu e
cea ma buna varanta, sa duc o vata crestna numa pentru
bnee copor ta, dar orcum, e preferaba cee n care te
ntereseaza numa bnee tau umesc).
Cred ca, daca tot ceea ce ar trebu sa fac pentru a redobnd
bnecuvntarea u Dumnezeu ar f sa da o cana cu apa unu
sarac nu a perde aceasta ocaze.
Nu cred ca e nmen care, daca -ar f foarte usor sa prmeasca
un dar de mare pret, ar sta enevndu-se. F sncera, daca a st
ca e de-a|uns sa fac un ucru usor ca sa prmest bnecuvntarea
u Dumnezeu, nu e asa ca -a face? Indferent ct de putn a
nteege n ce consta aceasta bnecuvntare, totus a prefera sa
o a, dect sa f psta de ea.
128
Cred ca cee doua motve pentru care tu sta departe de aceasta
bnecuvntare sunt ca t se pare greu sa o dobndest, s ca nu
st ce ar nsemna pentru tne aceasta bnecuvntare. Acest a
doea motv m se pare ma mportant, pentru ca daca a st ce
pot perde nu a precupet nc un efort pentru a sava stuata.
Poate ca t este rusne sa te spovedest. Poate ca pacatee te-au
dus a deznade|de.
t copez cteva rndur frumoase, scrse de tnaru parnte
Savate Bastovo n cartea O pogorre a ad - Despre perversun
s pacate n genera: "Deznade|dea nsa este asarea mnor n
|os, este recunoasterea nfrnger. No nu trebue sa facem asta.
Nu vez ca pna s n fmee de duzna, sa zcem "Rocky", erou
ne trezeste smpata nu att pentru faptu ca a nvns n rng, ca
mut sunt nvngator, ct pentru ca a nvns n condt vtrege,
cnd nmen nu ma dadea nc o sansa. Tot credeau nvns,
adversaru s rdcase de acum mne s se faea nantea
pubcuu exatat. Dar Rocky, des era de acum |os s pn de
snge, cnd o vede pe fata aceea care ubea, s care
ndemna a upta cu atta nade|de, gaseste puter s se scoaa ca
un brutor s s bate adversaru.
Pentru no, crestn, fata aceasta de a sfrstu fmuu, care ne
da cura|, este Hrstos. E apare ntotdeauna n utma cpa,
descoperndu-ne dragostea Sa pentru no, tanuta pna atunc.
Sa nu abandonez ncodata upta pna cnd nu ve vedea pe
Hrstos vennd, atmnter te ve decara nvns(a) nante de
sfrstu upte. Dar ce nseamna sa te decar nvns(a)? Oare
faptu ca nu pot marturs un anumt pacat preotuu? Nu. nca
nu. Aceasta este doar o ovtura, o ovtura pe care e fresc ca
orce upta sa o presupuna. Dar nca nu este nfrngere, nca
este ncaerare. nfrngerea este atunc cnd no ncepem sa
fugm nu doar de preot, c char s de Hrstos, cnd a|ung sa
crez ca nu doar preotu nu te ma poate nteege, c pna s
Hrstos, pna s E nu te ma poate erta."
Sper ca t-au pacut rndure parnteu Savate. Nu este de-a|uns
sa t paca, trebue sa te a|ute sa depasest rusnea de dnantea
spovedane. Da-t seama, vreme de o |umatate de ora spu
parnteu duhovnc pacatee tae, dupa care sufetu tau va f
curat. E un trg care merta facut. Lasa rusnea deoparte. Va
129
ven vremea cnd vom mur. S dupa moarte ne asteapta vata
vesnca, or spre bucure, or spre osnda. Poate ca nu te
ntereseaza nca vata de dupa moarte, poate ca te ntereseaza
numa vata aceasta trecatoare. t spun aras ca nc n vata
aceasta trecatoare nu ve avea parte de mpnre daca nu ve
tra acoperta de haru dumnezeesc.
Nc nu t da seama ct de fas sunt adut care traesc departe
de Dumnezeu. Se mnt pe e nss s mnt s pe ceat, pentru
ca atfe ar f uat n rs. Pe mne ma mra sa vad ca umea
adutor, pe care am cunoscut-o ma bne de cnd m-am
casatort, este att de pna de nempnre. S n oc ca e sa
caute ceea ce -ar mpn, adca n oc sa caute pe Dumnezeu,
se mutumesc sa s ocupe tmpu prn ndeetncrea cu
mncuna: se mnt ca sunt ferct, se mnt ca drumu pe care au
mers n vata e bun, se mnt des s dau seama ca se mnt.
Vedem cu usurnta cum ce de nga no au natat mncuna pe
socu de aur. Eu ncerc sa t atrag atenta sa nu repet gresee
or. Vreau sa te a|ut sa t da seama ca Dumnezeu te asteapta.
Indferent ce pacate a facut, Dumnezeu te asteapta. Am auzt o
vorba care m-a pacut mut: "Dumnezeu ubeste ma mut pe
ce ma mare pacatos dect e ubt E nsus de catre ce ma
mare sfnt."
Oare crez ca Dumnezeu se scrbeste de pacatee tae? Oare
crez ca Dumnezeu se scrbeste de pacatee vreunu om care
vrea sa se ntoarca a E? Istora Bserc ne arata ca au fost
oamen ma pacatos dect tne, de a desfrnate pna a
crmna, de a vra|tor pna a betv notor. Putne fete au
desfrnat ma mut dect Mara Egpteanca, una dntre
pacatoasee care prn pocanta au dobndt cununa sfntene. E
putn probab sa nu f auzt vata e.
Dec nu Dumnezeu e pedca. Atunc care e? ncerc sa ma pun n
ocu tau s sa-m dau raspuns a aceasta ntrebare. Cred ca te
spere necunoscutu. Cred ca nu st ce te asteapta daca te
aprop de Dumnezeu. Se poate sa te spere faptu ca va trebu
sa te port habotnc, ca va trebu sa duc o vata foarte aspra. S
poate te spere s aternatva de a f ca femee care merg a
bserca, ae caror sufete sunt pne rautate (dn pacate!).
Cunosc astfe de feme. S de barbat. Toata umea cunoaste. Dn
cauza or mut stau departe de Bserca. Dar astfe de oamen nu
130
sunt bun crestn. E sunt crestn numa cu numee.
Tot asa cum cunost oamen ca e, cred ca a avut ocaza sa
cunost s crestn adevarat. Macar unu. Gndeste-te ca s tu est
chemata sa f o crestna n a care vata sa se vada cne t e
Stapn: nu davou, c Dumnezeu. Acum, cnd sta departe de
Bserca, t se pare ca vata de nevonta pe care o duc crestn
este aspra. Ca daca nu ar trebu sa t postur te-a grab sa v s
tu n Bserca. Dar crestn sunt caator spre Ra. Posture e dau
putere pe acest drum. Pe crestn nu spere posture, pentru ca
smt atunc cnd postesc ocrotrea u Dumnezeu.
Of, as putea sa t scru o carte ntreaga numa despre fastatea
obector ceor care ncearca sa |ustfce faptu ca nu se aprope
de Bserca. Asa cum as putea sa t scru o carte ntreaga despre
ce care sunt crestn numa cu numee. Ma gndeam zee
trecute ca poate ar f bne sa scru o carte cu tema "Despre
habotnce s farsesm", aceste bo de care se mopsesc un
crestn. Suntem crestn numa a suprafata, dar n nme
noastre e pustu. S dn cauza noastra umea sta departe de
Bserca. As vrea sa dau n veag modu n care un s
construesc case pe temea farsesmuu, s oamen care se
smntesc de aceasta temee nu pot nteege ca Hrstos e da
putere crestnor sa duca o vata umnoasa, o vata curata, o
vata de sfntene.
ncearca sa |udec tu motvee care te tn departe de Bserca.
ncearca sa as a o parte toata nesncertatea, toate
pre|udecate. De o parte stau motvee tae, de ceaata sta
Hrstos. Ce aeg? Spune-m, ce aeg?
Pna acum a preferat propre pre|udecat. Dar as vrea sa
nteeg ca ee nu t pot aduce umna n vata. t pot aduce doar
framntar, tensun, acrm. S nmen, n afara masochstor, nu
s doreste propru rau. S nc char masochst nu s doresc
rau, s doresc ceea ce no stm ca e rau, dar or se pare bun.
Ct m-as dor sa ascut gasu constnte care spune ca pentru
toate cadere tae exsta ndreptare! Ct m-as dor sa ascut
gasu care spune ca, daca nu te ntorc a Dumnezeu, vata ta va
f psta de bucura cea adevarata...
131
Ma gndesc cu trstete a ce s-ar ntmpa daca no am tra peste
vreo suta de an, cnd davou s va perfectona somnferu
pentru constnte. Una dn mare u reazar n secou XX a fost
ca a reust sa atace aceasta reduta de pret care este constnta.
Cta vreme constnta era treaza, oamen aveau constnta
pacatuu s se ntorceau a Dumnezeu. Dar davou nu era
mutumt cu cadere de scurta durata. Pacatos se pocaau s
duceau upta cea buna, sfntndu-se s rusnndu- pe davou
care ma nante bruse.
Astaz oamen nu ma au aceeas constnta a pacatuu. Dar,
totus, orct de mare ar f apostaza s desfru contemporan,
oamen smt, ca o adere foarte fna, ca gresee sunt grese, ca
pacatu este pacat. De aceea nca t ma pot spune: "Rdca-te!",
s nada|duesc ca ve ascuta ceea ce t spun. Numa pentru
faptu ca t propun sa aeg o vata frumoasa, o vata
bnecuvntata de Dumnezeu.
Ce e de facut? Toata umea ste prmu pas: Spovedana. Tana
prn care preot dau credncosor care se pocaesc dezegare de
pacate. Numa ca ceea ce nu stu tot credncos este ca, atunc
cnd vn a Spovedane, trebue sa fe hotart sa nu ma
pacatuasca. Adca, daca un betv vne a spovedane ntr-o
doara, sansee de a se ndrepta sunt foarte mc.
Totus, pentru ca tram vremur foarte gree, char s ce care nu
au hotarrea de a se ndrepta pot ven sa se spovedeasca, s
parntee va a|uta. Un betv va da dovada de mare crednta
daca atunc cnd vne a spovedane e hotart sa nu ma bea. At
confrat de-a sa, stndu-s dependenta de bautura, nu vor sa
nceapa upta cu aceasta patma. "De ce sa ne ducem sa ne
spovedm, cnd stm ca ar ne vom mbata?" Davou
sfatueste sa gndeasca asa. Au fost destue cazur de betv sau
de fumator care dupa prma Spovedane s-au asau de patma
or. Ar trebu sa venm a spovedane creznd ca Dumnezeu ne
va da putere sa brum patma care ne apasa. Poate ca nu o vom
bru de a prma spovedane. Dar mportant este sa pornm o
upta crncena mpotrva e. Au fost un care s-au uptat cu
patma de care sufereau an de ze: ar cadeau, ar se rdcau. Au
murt brutor, s au dobndt Rau.
Iata de ce t spun ca spovedana te-ar a|uta foarte mut. S eu
132
am patm; dar de fecare data cnd ma duc sa ma spovedesc
merg cu crednta ca Hrstos m va da putere sa ma schmb. De
aceea nu ma gndesc ncodata ce va f dupa spovedane. Stu
doar ca spovedana m curata sufetu, s face dn mne un at
om. Pna a sfrstu vet vo avea cader. Dar nada|duesc ca,
prmnd a|utor de a Dumnezeu, aceste cader vor f dn ce n ce
ma mc. n cartea |urnau convertr sunt prezentate mare
mee cader de dnante de a ma apropa de Bserca. M-am
nchnat davouu, am desfrnat mut, am facut o gramada de
pacate. Nu cred ca e nevoe de mute deta. Ca sa ma rdc, ce
ma mare a|utor -am prmt prn Tana Spovedane: am ntees
ca Spovedana poate vndeca sufetu, orct de mar ar f rane
sae.
t vorbesc despre puterea tamadutoare a spovedane tocma
pentru ca am cunoscut aceasta putere. Cred ca nu ma este
nevoe sa fac referr a trecutu meu. Acum, cnd e ma
povestesc unor preten prn ce am trecut, parca as povest un
fm, parca nu am trecut cu adevarate prn cee povestte (o
sugeste: sunt de parere ca t-ar prnde bne sa ctest |urnau
convertr, tocma pentru ca ve ntn un mod de prezentare a
crednte crestne care sparge tparee conventonae).
Daca ncercam sa |udecam dn afara ce se ntmpa cu sufetu
unu om care se spovedeste, vom observa ca, des e hotart sa
upte mpotrva pacatuu, totus e va tra n contnuare n
aceasta ume care musteste de pacat, o ume care vrea sa
nghta. Dar nu putem sa vedem ca n nma u a vent Hrstos. n
momentu n care cneva vrea sa s ndrepte vata, nu ma e
sngur. Dumnezeu e nga e cpa de cpa.
("S ce, cnd pacatum, Dumnezeu fuge de no?" Nu, no fugm
de E.)
Vad ca m-am ungt cam mut a acest cuvnt. Asa ca nu ma
contnu apooga spovedane.
Poate ca tu a ncercat de|a sa t schmb vata. Poate ca te-a
spovedt de|a, dar a revent a vata de dnante. Daca a auzt
despre preot cne ste ce ucrur care te-au smntt (sau daca a
fost nemutumta de modu n care a decurs spovedana), t se
pare ca purtarea ta a fost |ustfcata. Dar orce vata ar duce
133
preot a care ne spovedm, nu no vom da socoteaa. No vom
da socoteaa numa pentru cadere noastre. Dar poate ca nu pe
preot da vna... Poate ca pur s smpu nu a avut puterea sa duc
vata curata pe care o asteapta de a tne Hrstos. Nu da vna pe
atcneva, c est constenta ca greseaa t apartne.
Sau poate ca da vna pe preten, pe faptu ca t-a fost greu sa te
rup de nfuenta or. Sau pe faptu ca a avut mar suparar s nu
a gast refugu dect n pacat. M-am dat seama ca pacatu pare
ce ma a ndemna refugu. Orct de mar ar f necazure prn
care trecem, pacatu este aproape: credem ca este sansa
noastra de a avea o cpa de bertate, de a scapa dn chnge
reatat. Dar nu ne dam seama ce aternatva hdoasa e pacatu:
n se pare ca e sansa noastra ("Traeste cpa..."), dar apo ne
asa un gust amar. Nu ma caut expcat pentru faptu ca a
revent dn nou a pacat. Dar m se pare foarte trsta stuata n
care te af. (Pentru ca am ucrat n domenu edtar de carte,
am ramas cu o deformate profesonaa: prvtor a orce subect
egat de vata regoasa ma gndesc daca exsta sau nu
materae tparte. E usor sa constat ca, daca despre rdcarea
dn pacat sunt o gramada de cart, despre rdcarea ceor care au
cazut s dupa prma sau prmee spovedan nu exsta nmc
speca. Totus, m s-ar parea fresc ca aceasta probema sa fe
tratata separat, pentru ca acea care au revent a pacat au
dobndt anumte de fxe: "nu e cu putnta sa t schmb
vata,...", "eu am ncercat, dar Dumnezeu nu m-a a|utat...", "e o
nebune sa f crestn n zua de az...". Toate aceste afrmat sunt
parta adevarate, dar preznta razbou duhovncesc numa dn
punctu de vedere a ceu care nu s-a uat scut s a fost rant
medat). Cred ca e nevoe de mut ma mut erosm sa te rdc a
doua oara: prma rdcare e paptanta, are ceva dn aeru une
expedt, e pna de mster; pe cnd a doua ncercare se
aseamana urcusuu unu apnst, e mut ma grea. Pentru ca
patma a revent cu o putere sporta n sufetu ceu care a cazut
dupa ce s-a spovedt. (Pda cu casa maturata!)
Acum sa revenm a subectu cart noastre: daca a nteege ct
de mportanta este ntoarcerea ta a Dumnezeu, atunc vata ta
s-ar aran|a foarte frumos. Dumnezeu nu ar asa neraspatt
efortu tau, s te va a|uta sa t ntemeez o fame.
"Bne, dar dupa ct am cazut, ma sunt vrednca de asa ceva?"
134
Nu, no, oamen pacatos, nu suntem vrednc de bnefacere u
Dumnezeu. Dar Dumnezeu vede dornta s upta noastra pentru
a ne ndrepta s ne ese n ntmpnare.
Daca sufetu se curata de pacat, daca rane pacatuu se
vndeca, atunc omu nou nu prea ma seamana cu ce vech.
Traeste o vata frumoasa, o vata pe care nu s-ar f magnat-o
ma nante.
Dumnezeu nu e mncnos, nu paraseste pe ce care traesc o
vata curata. S cum sa nu te a|ute sa te mart, cnd fama este
un spr|n att de mportant n vata duhovnceasca? Cu sguranta
Dumnezeu te va a|uta sa te mart. S char daca mree ntrze
cteva un, aceasta se ntmpa numa pentru a avea tu tmp sa
t curet sufetu s trupu, ca sa f ca o foare. Nu merta omu pe
care tu ve ua de sot o sote ct ma aeasa? Acesta e ce ma
mare dar de nunta pe care - pot face acum. (Poate ca o sa
regret putn ca nu a fost e prmu barbat dn vata ta. Dar, dupa
spovedane, sterge-t dn mnte toate amntre pacatoase.
ngroapa-e. Ve ncepe o vata noua. Pastreaza doar pocanta
pentru pacate, nu s amntrea or).
Nu cauta fercrea fara Dumnezeu. Ve duce o upta cu Adevaru
care este ma puternc dect tne. St ca Netzsche a decarat ca
Dumnezeu a murt. S dupa moartea fosofuu cneva s-a gast
sa scre: "Netzsche a murt." Semnat: "Dumnezeu."
E de prsos sa ne |ucam cu propra vata. De Dumnezeu nu ne
putem ascunde. Tu cntareste aternatvee care t stau n fata:
sa fug de Dumnezeu, sa a o fame n care sa domneasca
egosmu, mncuna s nenteegere, o fame dn care sa
pseasca bnecuvntare u Dumnezeu, sau sa caut o fame
peste care sa se reverse aceste bnecuvntar.
A trea varanta nu exsta. Asa ca a gr|a ce aeg!
(Dac stiam c o s "e certm at,t...(
De mute or, dn cauza une ubr prea aprnse, tner trec prea
usor cu vederea nenteegere pe care e au cu persoana ubta.
Se ncapatneaza sa upte pentru a se casator cu ea, s cu ct
135
pedce sunt ma mar, cu att rvna or pentru a depas aceste
pedc creste.
"Dragostea e oarba", spune un bnecunoscut proverb. Dar exsta
doua feur de a f ndragostt, s numa ntr-unu dntre aceste
doua feur te as orbt de dragoste. Atunc cnd dragostea pe
care -o port pretenuu tau este curata, n nma ta arde un foc.
Acest foc este uneor ma puternc, ateor ma sab, dar nu se
stnge. Focu acesta te ndeamna sa trec cu vederea mce
grese, mce defecte. Dar nu transforma vcu ceuat ntr-o
vrtute. Adca nu devne fantomatca.
Iubrea nfrumuseteaza pe ce care se ubesc. Iubrea da arp.
ntotdeauna ce care ubeste vede n ceaat frumuset pe care
ceat nu au dect rareor prceperea sa e descopere.
ntotdeauna defectee ubtuu sunt ma mc dect e vad
ceat. Ce putem spune? Ca aceasta dragoste e magnara? Nu.
Tocma acesta e rostu ubr dntre barbat s femee: ce do se
cresc unu pe ceaat n dragoste, s fecare a|uta pe ceaat sa
fe ma frumos, ma senn, ma bun.
Daca se trec cu vederea anumte defecte, aceasta se ntmpa
dn doua motve: pentru ca defectee respectve sunt mnore, s
nu afecteaza prea seros reata dntre ce do, sau pentru ca
aceste defecte pot f anhate n tmp. Adca, fara a f scoase n
evdenta, fara a f aratate cu degetu, aceste defecte sunt
ndreptate. Dragostea te nfrumuseteaza, dragostea te schmba.
S atunc sufetu tau smte nevoa sa renunte a ceea ce
stn|eneste dragostea.
Sa vorbm putn despre ceaat fe de dragoste, despre
dragostea care orbeste. De cee ma mute or tocma
ndragostt sunt de vna ca au acceptat sa s deschda nma
ntr-o asemenea masura. Ceaat are anumte vrtut, are
anumte nsusr care n- fac pacut, n- fac drag. Dar orct de
frumos sau de destept ar f, e nu poate f de vna pentru modu
n care ubm. Adca nu e fresc sa se reproseze persoane
ubte ca dn cauza unor anumte nsusr te-a asat fermecata,
ca nu a ma fost n stare sa vez defectee.
ntr-o astfe de stuate vna ar f n mare masura a ta. Sufetu
tau ar prefera magnaru reauu, sufetu tau ar aege fastatea
136
n ocu adevaruu. Nu este greu de gast cauza aceste aeger.
Aproape tot tner s doresc un partener de vata ncununat cu o
sumedene de catat. Un, obost ca nu au gast ceea ce
cautau, prefera sa se mnta sngur s sa proecteze asupra
persoaneor a care tn catate care acestea psesc. Greu
este pna se face prmu pas n aceasta drecte. Odata pornt pe
drumu amagr, e nu vor ma f n stare sa dscearna cum este
cu adevarat ceaat. E ubesc un vs, nu pe omu de care au
mpresa ca sunt ndragostt.
n unee cazur anumte stuat-mta pot sparge uza nante de
nunta. Acestea sunt cazure ma putn grave. Dupa repc de
genu: "Nu m magnam ca est asa... Nu pot tra nc o z nga
tne...", vsu se spubera. S odata cu e s pretena dntre ce
do. Dar atunc cnd constentzarea magn reae a ceuat are
oc aba dupa nunta, stuata este trsta. Persoana care s-a asat
orbta de propra magnate nu are tara sa recunoasca ca a
grest, c sustne ca vna e a ceuat, care a ncercat sa para
atfe dect este. O astfe de constentzare poate genera
dvortu. "Daca stam ce fe de om est, nu ma ma casatoream
cu tne..."; s ce ma smpu mod de rezovare a acestu confct
este dvortu.
Fac o mca paranteza s t vorbesc despre stuata trsta n care
ntr-adevar unu dntre ce do ncearca sa para atfe dect este,
numa pentru a se casator cu ceaat. Cred ca o astfe de
stuate poate avea oc numa ntre do tner care stau departe
de Hrstos. Pe de o parte, un tnar crestn nu va ncerca sa se
preznte atfe dect este, nu va ncerca sa amageasca o fata
numa pentru a se casator cu ea. Pe de ata parte, char daca
pretena u ncearca sa faca asa ceva, neavnd constnta
crestna, Dumnezeu va umna pe tnar ca sa s dea seama cu
cne are de-a face. Poate nu char dn prmee ze ae pretene
or dar n orce caz, nu peste muta vreme, e va nteege ca
aparentee -au nseat.
Dumnezeu poarta de gr|a tuturor tneror crestn care vor sa s
ntemeeze o fame. De aceea a|uta sa nu cada n cursee pe
care davou e ntnde prn fete; nu mpedca, c doar e
deschde och. S a fe e deschde och s feteor crestne a
caror preten poarta o masca care e ascunde defectee. Uncee
doua stuat n care o fata nu vede masca pretenuu sau sunt
137
atunc cnd este bruta de o dragoste patmasa sau cnd
egatura e cu Bserca este superfcaa. Dragostea oarba se
hraneste de obce cu patma desfruu. Desfru nu este
ntotdeauna usor de observat. Anumte gestur sau mbratsar
par nevnovate, dar n ee se ascunde patma. Sufetu nu s da
seama de patma care roade. Crede ca e patruns de o dragoste
fara margn. De o dragoste carea se abando-neaza fara
dscernamnt.
Nu vorbesc ac despre reata trupeasca dntre ce do. Spun
doar ca orcaru tnar brut de patma desfruu sabeste
dscernamntu s nu ma este constent de nsusre reae ae
persoane pe care o ubeste. Cnd egatura unu tnar sau a une
tnere cu Bserca este superfcaa nu va putea apreca exact cu
cne are de-a face. Avnd muta ncredere n propra aegere, nu
s da seama de fastatea persoane a care tne. Adca, neavnd
sufetu curat, nu este n stare sa observe trasature negatve ae
ceuat.
Foarte des, regasm aceasta stuate n cazu ceor obsedat de
deea ntemeer une fam. St s tu ca ma aes pe fete e
apuca obsesa ca vor ramne nemartate. S atunc, cnd e ese
n cae un Fat-Frumos, ee nu ma au rabdare sa cunoasca ma
bne. Sunt convnse ca sansa e-a est n cae s fac tot ce e sta
n putnta ca sa se marte ct ma repede.
Unde duce aceasta aegere prpta? De cee ma mute or, a o
casnce nempnta. Poate ca devn agasant tot vorbnd despre
casnc nempnte. Dar nu este vna mea. Daca t-as scre
despre comportamentu rechnor, cred ca m-ar f mposb sa
nu ma refer a crudtatea acestora. n aceeas masura m este
mposb sa t scru despre casatore fara a avea n fata ochor
stuata famor dn zua de astaz. A f preferat sa t scru
numa povest, cum e cea despre vutur aur? Cred ca nu.
Crede-ma ca nc me nu m face pacere sa t scru att de des
despre cazur nepacute. Dar tn cont de stuata reaa s ncerc
sa nu t vorbesc numa pentru a ma afa n treaba.
Atragndu-t atenta asupra faptuu ca dragostea oarba nu
poarta asupra e bnecuvntarea u Dumnezeu, nu vo ncerca sa
t fac apooga une povest de dragoste n care sentmentu este
ucs de ratune. Uneor, n cart sau fme, n se preznta n
138
antteza dragostea ntensa s dragostea bnecuvntata de
Dumnezeu; de cee ma mute or nsa n se preznta dragostea
patmasa ca fnd sngura forma de ubre depna.
Dragostea adevarata arde ma puternc s este ma profunda
dect dragostea oarba. De unde putem st acest ucru? Nu e
greu de ntees. Pentru crestn nmc nu e ma mportant dect
sa traasca dupa voa u Dumnezeu, dect sa traasca acopert
de bnecuvntarea Sa sfnta. No stm ca Dumnezeu este ubre
s ca ubrea adevarata este un dar pe care E aseaza n nme
noastre. Oare ar putea o nma pna de patm sa daruasca sau
sa prmeasca ma muta dragoste dect una curatta de haru
dumnezeesc? No stm ca nu. Char daca umea aceasta
trmbteaza pe toate drumure ca dragostea pe care ne-o poate
daru este mut ma pretoasa dect dragostea pe care ne-o
darueste Dumnezeu, no trebue sa stam tar s sa nu ascutam
gasu e de srena. Nu evt sa afrm faptu ca s n ceea ce
prveste dragostea trupeasca sot crestn stau ma bne dect
ceat. n sensu ca ncodata bucura or nu va putea f egaata
de pacerea pe care o smt ce care refuza sa prmeasca
bnecuvntarea nunt.
Stu ca e destu de greu sa nteeg ct de frumos modeeaza
Dumnezeu dragostea dntre do tner. Recunosc ca n sufetu
meu exsta o mca ndoaa fata de aceasta dee, s ma temeam
putn ca dragostea dntre mne s fata care m va deven sote va
f sufocata putn de faptu ca n nme noastre prmu oc va f
ocupat de Dumnezeu. M se parea ca as avea de aes ntre o
reate n care crednta ar stn|en dragostea s ata n care
dragostea ar stn|en crednta. n cee dn urma m-am mpacat
cu deea ca va trebu sa amestec cee doua tpur de reate. Asta
pna ce m-am ndragostt de Cauda. Nu vreau sa te pctsesc
repetndu-t ct de mut a nsemnat pentru mne ntnrea cu
ea. Des m era teama ca ubnd-o pe ea vo ub ma putn pe
Dumnezeu, am descopert ca de fapt cu ct o ubeam ma mut
pe ea, cu att ubeam ma mut pe Dumnezeu. S cu ct ma
bucuram ma mut prvnd-o pe Cauda, cu att mutumeam
ma mut u Dumnezeu ca m-a trms-o.
Dupa ce ne-am casatort am ntees s ca dragostea pentru
Dumnezeu m ntetea dragostea pentru sote. Pe caea mntur
sot sunt unt de haru dumnezeesc s sporrea duhovnceasca a
139
unua este egata de sporrea ceuat.
Am cunoscut s dragostea oarba de care t-am scrs. Am ubt o
fata care acum se afa n manastre, Rozaa. Era foarte
frumoasa. Cred ca acum e s ma frumoasa. De cnd am vazut-o
am fost convns ca daca asa e chpu, asa este s sufetu. S
nu m-am nseat n aceasta prvnta. Dar m-am nseat atunc
cnd am crezut ca fnd att de frumoasa s a sufet s a trup
este potrvta sa m fe sote. Char daca m dadeam seama ca
suntem foarte dfert, ca nu ne putem competa, ca ne-ar f greu
unu nga atu, totus nsstam sa depasesc toate dfcutate
pentru a f nga ea. S am fost foarte aproape de casatore. Dar
a un moment dat, ea m-a comuncat ca ntre no totu s-a
termnat, ca s-a hotart ca nu vrea sa ramna n ume, ca vrea
sa se caugareasca. Socu a fost destu de mare. Dar am smtt
ca m cade un va de pe fata. Dn afara se poate spune ca am
ncercat sa ma consoez spunndu-m ca daca nu a|ung a
strugur nseamna ca sunt acr, cum gndea vupea dn proverbu
acea. Numa ca uneor prmm gndur care ne vn n nma dupa
ce ne rugam a Dumnezeu. S, rugndu-ma a Dumnezeu sa ma
umneze de ce a ngadut sa fu preten cu fata aceea, de parca
Dumnezeu ar f fost de vna, am smtt cum mntea m se
mpezeste.
Eu am aes sa tn a ea, nu ma obgase nmen. Am avut nu
putne momente n care m era foarte car ca nu ne potrvm, s
uneor spuneam s e acest ucru. Dar nu aveam puterea sa ma
despart de ea. Snguratatea ma spera. S atunc gaseam motve
ca sa ma mnt s sa m spun ca ocu meu e nga ea.
Odata ne-am dus n peerna| a manastre dn Otena, s am
a|uns a Tsmana. Dupa ce m-am rugat ferbnte n fata moasteor
Sfntuu Ncodm ce sfntt, am smtt n mnte un gnd car pe
care -am mpartast fete:
"Eu o sa ma casatoresc, dar nu cu tne..."
"Dar cu cne?"
"Nu stu, dar am smtt asta cnd m-am rugat sfntuu."
Ma smteam tare cudat. m era car ca ma vo casator, dar nc
140
nu m trecea prn cap cu cne. n peroada aceea ma gndeam
ca poate ar f bne sa ma caugaresc, s sngura fata cu care m
magnam ca m-as f casatort era ea. De aceea nu puteam
nteege de ce gndu ca ma vo casator cu ata fata aparuse cu
atta putere n nma mea. M-am zs ca poate pur s smpu a
fost un gnd scornt de mntea mea s m-am obsnut cu aceasta
dee. Dar nu peste mut tmp, cnd m-am mpretent cu Cauda,
m-am adus amnte de cpee de a Tsmana. Cum m se par
acum sentmentee pe care e-am avut fata de Rozaa? Foc de
pae... Atunc nu stam ce este dragostea... Nc nu aveam de
unde sa stu. Respngeam modu n care ncerca sa ma modeeze
umea aceasta s crtere dupa care eram ndemnat sa m
gasesc sote. Dar nestnd exact ce trebue sa caut, am perdut
tmpu nga Rozaa.
Tot acum t vo scre despre una dntre cee ma mar grese pe
care e-am facut n vata mea. Dupa ce m-am apropat de
Bserca, m-am mpretent cu o fata carea vo spune Catana.
Nu m pacea cum arata, dar aprecam mntea e scptoare. Ne-
am mpretent ntr-un moment n care eu ma afam ntr-o
peroada destu de tensonata, n care aveam mare nevoe de
nteegere. Catana m-a scrs cteva scrsor de dragoste. Scra
foarte frumos s, pentru ca nu ma gndeam ca va f pretena
mea, e cteam s atora. M se parea ca e o fata deosebta, s nu
vedeam nmc rau n a f preten cu ea. Nu t dau prea mute
deta, t spun doar ca a un moment dat m-am hotart sa ma
casatoresc cu ea. Ma gndeam ca asa m vo pat pacatee
trecute. Ma gndeam ca, dect sa ma casatoresc cu o fata
frumoasa, dar care sa nu fe aproape de Dumnezeu, ma bne o
au pe ea s nvat sa nu tn cont de frumusetea fzca. Toata
umea sta ca ne vom casator. Faptu ca parnt e se opuneau,
pe mne ma facea sa ma ncapatnez s sa fac tot posbu sa ma
casatoresc cu ea. Ne-au apropat mut s momentee frumoase
de care am avut parte mpreuna, n peerna|e a mnastr sau n
excurs.
Sa st ca sunt unee momente n vata unu tnar n care nu
conteaza prea mut aatur de cne e. Adca sufetu smte nevoa
sa se bucure. S cnd vez un munte frumos, sau un apus de
soare, cpee acestea te fac sa o vez cu at och pe fata de
nga tne. Parca nu ma e asa grasa, sau parca nu ma e asa
scunda, sau parca och e nu ma sunt asa rec, sau... parca e
141
atfe dect t se parea nante. Cred ca daca n momentee
frumoase pe care e-am avut cu ea as pune n ocu Catane ate
zece dntre fetee pe care e cunosc, nu ar f nc o dferenta. La
fe de frumos ar f fost. Sngura dferenta este ca daca as pune-o
pe Cauda, ar f cu totu atceva.
De ce ar f fost atceva cu Cauda? Nu numa pentru ca
momentee respectve ar f fost trate ma ntens aatur de o
fnta de care sunt ndragostt pna n maduva oaseor, c pentru
ca dn momentee respectve ar f pst constnta vremence.
Momentee frumoase petrecute nga fostee pretene erau
frumoase prn ee nsee, s pretenee doar competau magnea.
Pe cnd nga Cauda totu ar f fost atfe.
De fapt e greu de preczat exact care e dferenta. Cuvntee rsca
sa nu preznte stuata reaa.
Ute, de exempu, a un moment dat eram att de convns ca ma
vo casator cu Rozaa, nct ma gndeam numa a asta toata
zua. Eram obsedat de magnea e. S totus, ma trzu am
ntees ca nu aceea era dragostea. St, pna nu mannc o
portocaa nu pot st ce gust are, sau ce dferenta este ntre ea s
o mandarna. Tot asa nu puteam nteege de ce sentmentee
mee pentru Rozaa erau oarecum bonave.
St, m dau seama totus ca pretena cu ea a avut un anumt ro
poztv pentru mne. Ar f dea ca tot sa s ntneasca perechea
potrvta nca de cnd sunt eev de scoaa. Sa creasca mpreuna,
sa se bucure s sa sufere mpreuna. S pretena sa fe ncununata
prn nunta. Exsta nsa foarte putne perech care s-au cunoscut
de pe bance ceuu. Poate ca ntr-un anumt fe fecare dntre
cee tre pretene pe care e-am avut de cnd m-am apropat de
Bserca m-a a|utat sa ma cunosc ma bne. Poate ca fecare
dntre ee m-a pregatt sa ma casatoresc cu Cauda.
Nu vreau sa crez ca tn partea ceor care spun ca e bne sa a ct
ma mute pretene pna te casatorest. Dar nc nu sunt de acord
cu ce care spun ca e bne ca tner care nu sunt a vrsta a care
s pot ntemea o fame sa nu s faca pretene. Cta vreme o
pretene ramne curata, cta vreme nc unu dntre ce do nu e
brut de spta desfruu, nu vad ce ar putea f rau. Ma exact,
142
acum vad s parte bune s parte ree ae pretene mee cu
cee tre fete. Despre prma pna acum nu t-am spus nmc, ma
aes deoarece reata noastra era marcata de faptu ca nante de
a ne apropa de Bserca amndo fuseseram vreme de cteva
un ntr-o grupare sectanta.
Char daca n urma pretene cu mne, ea, sa zcem Mara, s-a
hotart sa faca Facutatea de Teooge-Ltere, s a facut-o, char
daca acum e preoteasa, ea nu m-a ertat anumte grese. E bne
ca am fost preten cu ea sau nu?
Pretena noastra s-a datorat n mare parte faptuu ca
mpartaseam aceeas convnger sprtuae. n cpa n care am
parast ratacrea s ne-am apropat de Bserca ne-a fost mut ma
usor sa nteegem ca nu suntem potrvt unu pentru ceaat.
Mara m-a reprosat ca, dupa ce am hotart sa ne despartm, m-
am mpretent cam prea repede cu Catana. Eu nu consder ca
am grest prn aceasta cu ceva. Dn moment ce orcum eram
sngur, puteam decde ce sa fac s ce sa nu fac.
De ce t-am vorbt despre cee tre foste pretene ae mee?
S ca sa vez cum prveste un tnar fostee u "ubr". Se poate
ca peste ceva vreme s tu sa ntr a captou "amntr" dn
memora pretenuu tau. Asa ca a gr|a cum te port, a gr|a ca
dn pretena voastra sa nu ramna ceva trst sau dureros.
Era sa perd dn vedere un ucru mportant: exsta n unee reat
de pretene anumte momente de tensune care vn pur s
smpu dn spta dracor. Oamen gnora de mute or faptu ca
de mute or sunt sptt de drac, s nu s dau seama de cursee
n care sunt atras (s me m se ntmpa de mute or sa nu tn
seama de faptu ca, fnd crestn, ma afu n upta cu putere
ntunercuu: aba a spovedane, cnd parntee m atrage
atenta ca unee gndur ree pe care e consderam ae mee
erau nsufate de davo, m dau seama ca m-am asat pacat).
Do dntre ce ma bun preten a me au gast motv sa se certe
exact n peroada de dnantea casatore. Erau hotart sa se
desparta. Ma exact ea. S-a mutat ntr-o ata gazda, ca sa nu ma
fe gasta de coegu meu. Cnd m-am ntnt cu ea, am ascutat
143
o unga s convngatoare predca despre faptu ca nu sunt
potrvt, ca sub nc o forma nu va ma ramne cu e. Dar totus,
dupa cteva ze, -am vazut dn nou mpreuna. n cee dn urma
s-au casatort, s au fost foarte ferct. M-am gndt ca, daca ea
nu ar f fost crestna, s-ar f aruncat medat n bratee atu baat,
ca sa scape de amntrea coeguu meu. Dar asa, avnd
nade|dea ca Dumnezeu o va a|uta sa depaseasca ncercare prn
care trece, a a|uns a man. S char daca nu se gndea ca se va
mpaca cu coegu meu, a facut-o.
Nu vreau sa ram cu mpresa ca daca apar mar nenteeger cu
ce cu care vre sa te mart, nseamna ca sunt spte de a davo
s ca Dumnezeu va va a|uta sa e depast. De cee ma mute or
dupa nunta tensune se mputneaza doar n una de mere,
dupa care revn cu s ma muta putere. Lnstea e o comoara pe
care mut o cauta dupa ce se casatoresc. Dar pentru ca nu au
avut deea de a o cauta ma nante, consdernd ca va ven de a
sne, nu o gasesc ncodata.
Och mar s mntea mpede. Aegerea e n mne tae!
Cuvi"te ctre cei care vor s se recstoreasc
Cartea de fata se adreseaza n prmu rnd tneror care vor sa
s ntemeeze o fame. Dar n zee noastre sunt mut tner
care nu numa ca au apucat de|a sa se casatoreasca, c au s
dvortat. Nu cred ca gresesc adresndu-ma n cteva pagn s
femeor care au trecut prntr-un dvort s vor sa se marte dn
nou. (Ca n toate captoee aceste cart, ucrure sunt n egaa
masura vaabe s pentru barbat.) Revn a stu epstoar:
Nu am trecut prn experenta dvortuu, asa ca nu pot nteege n
ntregme ce e n sufetu tau. Nu stu nc de ce a dvortat, s nc
daca vna a fost a ta sau a u. Vo ncerca sa m spun totus
punctu de vedere s sper sa nu gresesc prea mut. Dn cte
dvortur am apucat sa vad pna acum, n nc o stuate nu am
descopert pe cneva pngnd. Cu an n urma dvortu era o
drama. Aproape ntotdeauna cneva suferea pentru ca a fost
nseat de ceaat, aproape ntotdeauna o nma ramnea
sfarmata. Az nu ma e asa. Nu cred ca e doar o concdenta ca
ce pe care -am vazut dvortnd nu pareau sa sufere.
Ma|ortatea se desparteau de comun acord. Cumea, un
144
fooseau aceas avocat. Nu voau dect sa se desparta. Pentru
mne a fost un soc sa vad cu cta usurnta dvorteaza un. Ca s
cum ar face pata. Ca s cum dvortu ar f ce ma norma ucru
dn ume.
Tocma femeor care au trecut prn astfe de dvortur vreau sa e
spun cte ceva. Pentru ca m-am gndt de ma mute or a ce e
va rezerva vata. Ceorate, care au fost paraste de sot or, s
care, cu nma nacrmata, ma asteapta nca sa se ntoarca, nu
prea as st ce sa e spun.
Dvortu e un esec. Orct de fresc pare dvortu pentru omu
contemporan, orcte |ustfcar se gasesc, deea ca despartrea
unor oamen care s-au unt n fata u Dumnezeu e un ucru bun
s are partea e de rdco. Sunt un care nc macar nu fac
cunune regoasa. Nu e de mrare ca se despart. Daca nu au
crezut n Dumnezeu, au avut parte de o experenta pe care
numa n mod forma o numesc fame. Ar trebu sa se gaseasca
un at termen pentru ca ce care s-au casatort doar cv sa nu fe
consderat sot. E traesc un concubna| egazat, s nu e de
mrare ca se despart.
De ce dvorteaza oamen? Ma aes pentru ca nu -a unt
dragostea bnecuvntata de Dumnezeu. Nu vreau sa rascoesc
trecutu tau scrndu-t despre dvort, dar daca vre sa te mart
aras e bne sa nteeg foarte car unde a grest ma nante. Ca
sa nu repet aceeas greseaa. Daca nu vre sa nteeg unde a
fost eroarea, nu ve avea dect de sufert: ve trece de a un sot
a atu, tot asteptnd sa gasest reata perfecta. Dar casnca nu
e o otere ("O f ozu cstgator, nu o f?!..."). Casnca e ceva
extrem de seros.
Stu ca drecta n care se merge astaz e aceea de a mnmaza
esecu dvortuu: "e norma sa dvortam, poate ca vom da de
cneva ma potrvt." Oamen care es cu bne dntr-un dvort
(fara sa sufere) sunt nste fnte pe care mentatatea modernsta
-a modeat cu succes. Numa ca sufetee or au fost foarte
afectate de aceasta tentatva de a refuza socu dvortuu. E se
smt vctoros, dar nu s dau seama ct de fasa e presupusa or
vctore.
Sa fe oare un cstg faptu ca un popor a reust sa ute ca a
145
perdut utmu razbo? Cstgu ar f fost sa asa brutor dn
respectva nfruntare.
m pot pune urmatoarea ntrebare: "De ce sa fe dvortu un
razbo perdut, cta vreme nu am vrut sa ntram n razbo?"
Adca: "Daca as f consderat ca nunta e un ucru extrem de
mportant, daca as f consderat ca trebue sa m aeg un barbat
carua sa fu fdea pna a sfrstu vet, cu sguranta nu m-as
f martat cu fostu meu sot. Dar am consderat casatora un fe
de |oaca, asa ca nu regret deoc ca am dvortat."
Atfe spus: e stupd sa acuz pe un dntre ce care au dvortat
ca s-au batut |oc de faptu ca s-au unt n fata u Dumnezeu,
cta vreme e nu consdera ca au facut aceasta. Adca au
perceput cununa regoasa doar ca pe un spectaco nteresant,
fara sa s puna probema prmr bnecuvntar u Dumnezeu.
Doua gndur egate de aceasta pozte. Un au ntees foarte
bne mareta cunune regoase. Dar, a|uns a dvort, au cautat
sa stearga dn nme s dn mnte or tot ce nsemna amntre a
ceuat. Au cautat sa se mnta sngur, s au reust. Putn se afa
nsa n aceasta stuate - pentru ca dupa ce a ntees mareta
nunt nu ma pot dvorta cu usurnta.
Ce ma mut dntre ce care a|ung a dvort au trecut prn Tana
Cunune numa accdenta ("daca tot fac Cunune s a bserca,
no de ce sa nu facem?").
Acestora nu se poate reprosa numa faptu ca au dvortat.
Probema or prncpaa a fost psa crednte, sau ma degraba
prezenta une crednte superfcae. (O, ct de trsta este stuata
ceor care nu sunt nc rec, nc ferbnt, c cadce. Se smt
ofensat daca cneva e spune ca nu au crednta; dar totus
crednta or nu se exprma deoc prn fapte). Daca ar f avut
crednta atunc cnd s-au casatort, ar f avut gr|a sa s aeaga o
pereche de care sa ramna egat toata vata.
Repet: m se pare o greseaa ca unor astfe de oamen sa se
preznte dvortu ca fnd un esec (asta n cazu n care nu au
facut cop; daca n urma unu dvort ramn cop care sufera -
ndferent ct de des se permte sa s vada ceaat parnte - nu
e nevoe de argumente regoase ca sa dovedest ca esecu nu
146
poate f consderat o vctore). Dvortu e esec atunc cnd e
prvt dn perspectva sprtuaa. Cnd oamen refuza sa
prveasca vata prn prsma crestna atunc dvortu pare ct se
poate de norma.
A dvortat s vre sa te mart dn nou.
Daca nu a crednta n Dumnezeu, atunc nu prea am ce sa t
spun. Nu cred ca exsta fam fercte atunc cnd sot nu cred n
Dumnezeu (excepte sunt rare: uneor davou contrbue a
nstea case, astfe nct sot sa fe ntr-o stare de permanenta
automutumre, s sa nu-s faca tmp pentru a se gnd a
Dumnezeu s a vata vesnca). Eu ma ndoesc sncer ca ve
putea gas un barbat care sa te faca fercta. (S oare ce fercre
ar f aceea cnd vet tra cu dsperarea ca dupa moarte nu ma
urmeaza nmc?) Nu t spun asta ca sa te amennt. Pur s smpu
asa vad ucrure. S nu cred ca souta ar f sa te mnt sngura ca
a crednta, numa ca sa a parte de un camn ferct. Crednta
mmata nu numa ca nu aduce fercre, c, dmpotrva, e un zvor
nesecat de trstete copestoare.
O, dar ma exsta oare oamen care sa nu creada n Dumnezeu?
Putn, foarte putn. Statstce arata ca un numar ncredb de
mc de romn s-au decarat ate. Ma|ortatea covrstoare s-au
decarat crestn-ortodocs. Dec sunt destue sanse ca s tu sa te
af prntre e.
Am ma spus ca dn aceasta ma|ortate numa foarte putn duc o
vata crestna reaa, cu su|be, spovedane, mpartasane, sub
ndrumarea unu duhovnc scust. Dar char daca nu te af n
aceasta "mnortate", totus e extrem de mportant faptu ca a
crednta. Ca tu crez ca exsta Dumnezeu, ca exsta vata dupa
moarte, s ca va ven vremea n care vom da socoteaa pentru
toate faptee noastre.
Daca pecam de a acest punct putem a|unge departe, foarte
departe. Adca daca a crednta, sansee tae de a avea parte de
o fame mpnta sunt foarte mar. De ce? Char s numa pentru
ca st ca exsta cneva care te poate a|uta, ndferent ce
probeme a avea.
Daca a crednta s totus a dvortat, s-ar putea ca peste ctva
147
an sa t da seama ca a grest despartndu-te de barbatu tau.
S e ct se poate de fresc sa ncerc sa te mpac cu e. Pentru
ca, des dn punct de vedere |urdc suntet dvortat, dn punct de
vedere regos nca suntet casatort (ma|ortatea oamenor
care dvorteaza nc nu se gndesc ca n fata u Dumnezeu
ramn sot s sote; pentru ncuvntarea dvortuu, n cazur
foarte rare se apca un anumt pogoramnt bsercesc. Dar ce
care se despart cv fara sa se apce acest pogoramnt,
neavnd motve seroase pentru despartre, ramn egat prn
egatura sprtuaa.).
Daca totus e excus sa va mpacat (e s-a recasatort, nu ma
vrea sa ft mpreuna etc...), atunc tu a doua varante: or sa
ram sngura, or sa te mart dn nou. Ideea de a ramne
sngura e aproape excusa de ma|ortatea femeor care
dvorteaza astaz. Iar cee care ramn sngure o fac nu pentru a
se ocupa ct ma mut de vata sprtuaa, c pentru ca sunt fr
ase, sau pentru ca au a|uns sa dspretuasca fama.
Vre sa te mart... A gr|a ca de aceasta data sa fe bne. Daca
prma oara putea spune ca nu era destu de matura, de aceasta
data nu trebue sa ma gresest.
Ce ma mut te poate a|uta Spovedana. Poate ca t se pare
cudat ca n aceasta carte a aparut att de des cuvntu
spovedane. Dar avnd n vedere subectu abordat, e ct se
poate de norma sa ne raportam a e. Exsta unee ucrur pe
care voam neaparat sa e pun pe hrte, s atee pe care e-am
trecut ntmpator (de exempu: facusem nste comentar egate
de faptu ca ntr-un zar a aparut un artco cu tema: ,,Adran
Copu' Mnune s-a cucat cu sase sute de feme n cncsprezece
an." t scram ca un astfe de barbat nu ste aproape nmc
despre feme, ca daca nu cumva e casatort de|a va f va de
femea care va f sote... Dar dntr-o neatente am perdut
fragmentee respectve... Nu e-am rescrs, nefnd foarte
mportante.) Despre spovedane nsa m-ar f fost foarte greu sa
scru ma putn. Spovedana este strns egata de Nunta. S asta
ma cu seama n cazu tau. A trecut prn esecu dvortuu.
Sufetu tau e atns nu numa de dvortu propru-zs, c s de
etapee pregattoare. Cne spune ca a a|uns a dvort pastrndu-
s sufetu curat aproape sgur mnte.
148
St cum sunt sufetee ceor care au dvortat? Ca nste mng
vech. Cop se pot |uca cu ee, dar nu sunt prea bune.
Spovedana transforma sufetu ntr-o mnge noua. Nu ntr-o
cpta, c ncetu cu ncetu. Important este sa a cura|u de a face
prmu pas. Dumnezeu te poate face nu numa a fe de tnara
sufeteste cum era a prma casatore, c char s ma tnara. Ve
nteege de ce Duhu Sfnt este numt "Datator de Vata", ve
smt cum sufetu tau prnde puter.
Orct de mute t-as spune despre Spovedane, pna nu ve
a|unge tu nsat sa te spovedest nu a cum sa nteeg ct de
mare dar ne-a facut Dumnezeu rndund pentru no Tana
Spovedane.
Stu ca sunt un care se spovedesc ca nste robot, n fecare
post, s cu toate astea nu se vede n e nc o schmbare n bne.
Sunt a fe de ubtor de sne. Unde a fost atunc roada
Spovedane?
Spovedana nu are roade dect atunc cnd este facuta cu
sncertate, cu zdrobre de nma, cu dornta de a te ndrepta.
Daca oamen se spovedesc ntr-un mod mecancst, daca doar
s nsra pacatee s nu au uat hotarrea de a-s schmba vata,
roadee nu apar. Sau s ma rau, daca oamen ascund ceva a
spovedane, sufetu or nu se poate curata. Au fost feme care s-
au spovedt an de ze, dar e-a fost rusne sa spovedeasca
pacatu avortuu. Preotu zce n rugacunea de dezegare:
"Pacatee pe care e vet ascunde de mne, ndote e vet avea..."
Spovedana e ca o sabe cu doua tasur. "S cum sa spun eu ca
am facut cutare sau cutare ucru, nu se va smnt preotu? Ma
bne crut..."
Dar e s pentru asta s-a facut preot, ca sa prmeasca
spovedane credncosor. Asa ca nu te ngr|ora: spovedeste-te
sncer s Dumnezeu t va daru nstea.
Ce ne facem? Ramnem departe de Hrstos numa dn
comodtate? Avem s aceasta posbtate.
Tu, daca vre sa a parte de o casnce mpnta, s sa nu ma
trec prn cteva experente nepacute, a face bne daca a
refuza comodtatea aducatoare de durere.
149
A cura|! Vata te-a ovt. Merg nante! Dar a gr|a sa a|ung a
man.
Am vrut sa t scru acest capto ma aes pentru un sngur sfat
pe care m permt sa t- dau: nu te mutum cu |umatat de
masura. Adca...
Unee feme dvortate, ca s unee vaduve care vor sa se marte a
doua oara, se smt ca nste produse de second hand: "acum ne
vom marta cu cne-om gas, numa sa scapam de snguratate."
Consder ca aceasta mentatate este foarte paguboasa s
fundamenta gresta. n momentu n care accept un fe de
comproms, t fac rau sngura. Stu ca, s de aceasta data,
excepte exsta: au fost vaduve care s-au martat a doua oara
fara sa fe convnse ca oamen pe care -au aes sunt de catate,
s au descopert ca au pus mna pe o comoara. Sufeteasca,
evdent.
Nu te |uca cu vata ta! Da, experenta prn care a trecut t-a
obost sufetu. Parca nu ma a eanu s arpe de dnante de
prma casatore. Dar nu trebue sa te mutumest cu aceasta
stare. Lupta-te sa t recapet vgoarea pe care o avea ma
nante! St doar ca ate feme n stuata ta se tem sa se ma
marte. S prefera snguratatea nu pentru a -o nchna u
Dumnezeu (ceea este un ucru extraordnar atunc cnd e facut
cu nteepcune), c pentru a-s pnge de ma. Tu nu f ca ee! A
cura|! Dumnezeu te poate a|uta sa nforest att de frumos nct
a doea sot sa nu smta ncodata ca n trecutu tau a exstat un
esec. Sa ste, dar sa nu smta.
Am vorbt nu demut cu o pretena de-a mea care a avut mar
necazur cu sotu e. M-a spus ca, dupa ce a fost parasta de e,
nu ma are puterea sa se marte dn nou. Se smte ca un rebut. A
perdut ncrederea n vata. Des e foarte tnara, sufetu este
batrn. Pretena mea a avut mare rabdare cu sotu e, rabdare
motvata ma aes de faptu ca ubea mut s ca spera sa
aduca pe drumu Bserc. Bserca de care ea s-a apropat aba
cnd a smtt nevoa de ocrotre, nevoa de nteegere. Aba dupa
ce sotu e a nceput sa devna voent. Pna a urma tot e s-a
decarat nemutumt s a cerut dvortu. Ea nu vrea sa nteeaga
150
ca poate ua vata de a nceput. Daca n prma casatore a stat
departe de Dumnezeu, acum are ocaza sa schmbe ucrure.
("Bne ca nu am cop...", m-a spus ea. Dar s daca ar f avut
cop ar f putut gas un sot s un tata potrvt. Nu usor, astfe de
oamen nu se gasesc pe toate drumure. Dar -ar f putut gas,
asta e mportant.)
E trst sa vez o fata tnara smtndu-se rebut. Tneretea e prn
defnte peroada n care nme sunt pne de ean, n care smt
ca pot bru orce obstaco. E peroada n care arpe t-au
crescut s ncep sa zbor. Dar pretena mea crede ca arpe s-
au frnt. Nu ma are cura|u sa zboare. Tocma n astfe de cazur
poate nterven Hrstos: sa schmbe sufetee care se smt
batrne. "Constnta de a f rebut" e una dntre cee ma trste
roade ae casncor nefercte.
Pentru Hrstos nmen nu e rebut. Pentru Hrstos nu e nmen de
mna a doua. Orct a f de obosta, orct a f de satua de
vata, orct de parazat t-ar f sufetu, exsta Cneva care poate
repara ucrure. Nu fac propaganda regoasa. Sau daca
propaganda e sa e arat unor oamen afat n m|ocu mar un
coac de savare, atunc da, fac "propaganda coacuu". Nu vad
de ce m-ar f rusne.
Daca ve avea cura|u de a merge pe caea spovedane, tnuta
de mna de un duhovnc scust, ve smt sngura mngerea s
puterea dumnezeasca ce te va acoper. ndraznesc sa e spun
femeor dvortate care n prma casatore au stat departe de
Dumnezeu ca, daca vor merge pe caea crednte, vor avea parte
de bucur mut ma mar dect cee pe care e-au cunoscut ma
nante. S a doua nunta e va umpe sufetee de mpnre.
Nu pot evta decatu subect a ngr|r s educar copor. Daca
a ramas cu cop dn prma casatore, cu cop care vor ma
creste nga tne an bun, a gr|a ca nu cumva sa e aduc un
tata care sa e ntunece copara. ntre cee ma trste experente
ae vet mee, dupa moartea mame, cnd eram n scoaa
generaa, a fost faptu ca tata ne-a adus o mama vtrega cu care
nu numa ca nu ne-am mpacat, dar am avut s destue confcte.
Numa daca a trecut prn ceva asemanator t-a putea da seama
ct de mare este mpactu unu tata vtreg sau a une mame
vtrege n vata unu cop. De fapt, pna s termenu n sne,
151
"vtreg", arata ct de "duce" poate f prezenta sa atunc cnd nu
ste sa se aprope de cop.
Ctnd acest capto poate te gndest: "de ce Bserca nu da
oamenor ocaza de a-s reface vata? De ce atunc cnd o
femee vrea sa dvorteze, parntee duhovnc spune sa s rabde
sotu care o nseaa, care o n|ura s o bate? Dn moment ce vata
aceste feme se poate reface foarte usor, cu ce drept duhovncu
recomanda sa sufere?"
Nu cred ca t-e usor sa nteeg ca duhovncu nu greseste. E
vede ucrure prn ata prsma: ste ca prn femea credncoasa
se poate mntu s barbatu necredncos (adca poate deven
credncos). n momentu n care o femee renunta a dvort
pentru ca asa a sfatut-o duhovncu e, daca dec prefera sa
poarte greaua cruce a rabdar, nseamna ca aege bucure
vesnce n ocu ceor trecatoare. Ea ste ca fecare sufernta s
fecare acrma sunt vazute de Dumnezeu. Une feme batute de
barbatu e s-a aratat Maca Domnuu, care a acopert-o cu
Sfntu e Acoperamnt. Rabdarea aduce o cununa mare. S daca
barbatu se pocaeste, char pe patu de moarte, t da seama ct
de mare e bucura une astfe de sot?
ncearca sa nteeg a ce stuate haotca s-ar a|unge daca
Bserca ar avea o attudne axa n prvnta dvortuu: atunc
cnd ntr-o fame ar f probeme mar, sot ar aege medat
despartrea. Fama ar f nteeasa doar ca un spatu a reaxar,
a momenteor pacute. S cum ar aparea crucea, sot ar fug de
ea. n tradta crestna, daca do oamen se unesc n fata u
Dumnezeu, trebue sa o faca avnd crednta ca vor ramne
pentru totdeauna mpreuna: s a bune, s a ree.
Nu cred ca e cazu sa ma contnu cu aceste expcat: doar est
de|a dvortata s aceasta probema nu te ma framnta; ntr-un
text despre ntemeerea une fam nu consder ca e cazu sa ma
adresez femeor a caror casatore a a|uns ntr-un punct crtc.
Sper sa o fac cu ata ocaze, cnd vo scre o carte despre
"Razboaee dn fame".
As ma adauga un gnd catre femee vaduve: daca ramnet
pna a sfrstu vet credncoase sotor vostr, foarte bne
facet. Dar daca ramnet sngure numa de gura um s n mod
152
speca a soacreor, rau facet. Sufetee voastre vor f covrste
de mhnre. Poate ca este ma buna o a doua casatore dect o
vaduve care ucde sufetu prn snguratate, sau care se mentne
a starea de putre prn aventur de care nu ste umea. Totu
este sa nteeg care e rostu vet s sa merg n asa fe nct sa
nu te abat de a destnate.
(....dar brbatul este mai e-al dec,t &emeia...(
Unu dntre prncpaee motve de tensune care apar n fame
este upta pentru supremate: care sa fe sefu. Casa se
transforma n arena unu razbo de durata n care fecare vrea sa
s mpuna voa n fata ceuat. Cta vreme dragostea este
covrstoare, sot nu s pun probema supremate. Dar, cnd
dragostea se mputneaza, ocu ramas ber se vrea acopert de
ubre de sne. S ncepe upta.
Un tner s pun probema supremate nca nante de a se
casator. S bne fac. Dar souta pe care o dau nu tne; fecare
zce: "O sa facem cum vre tu, numa sa nu ne certam!"
Cta vreme tner nu au dect dvergente prvtoare a pra|tura
pe care o vor mnca a cofetare sau a fmu pe care vor
vedea, nu au cum sa s dea seama ca n fame motvee de
contrazcere sunt mut ma seroase.
Ar f dea sa pot amur probema supremate n cteva pagn.
Dar m se pare prea vasta pentru a o epuza ac. Ma vo rezuma
a a prezenta cteva opn ae atora s cteva gndur
personae.
E, cu ean: "ntr-o fame normaa, barbatu este capu."
Ea, ronc: "Iar femea este gtu, s zgte n toate parte,
cum vrea ea..."
Cam asta e drecta n care merg femnstee de astaz, trecnd
cu vederea faptu ca gtu nu se poate msca daca nu prmeste
comanda de a cap.
n momentu n care ncercam sa dscutam cne e fresc sa aba
supremata ntr-o fame, e norma sa stm de pe ce pozt
153
dscutam.
La baza raporturor dntre barbat s femee sta or o concepte
regoasa, or o concepte pe care am putea-o num fosofca. Ma
refer a fosofa vet pe care s-o construesc ce care respng
orce cunoastere regoasa.
Attudnea domnanta este cea prn care barbatu este "sefu
fame". Char n fame n care sot sustn ca femea este
egaa cu barbatu, practca este dferta de teore. Un pumn n
masa rezova demee fara prea muta fosofe (char daca
mentatatea contemporana a zbutt sa creeze modeu feme-
barbat, cum e Nkta, femee care domna pshc orce mascu,
totus femee care s-au asat duse de vau puter nu au reust
sa devna ma|ortare; mute au dvortat tocma pentru ca barbat
nu e-au acceptat nc toanee s nc aeru dctatora).
Exsta ma mute modur n care barbatu poate domna femea.
Prmu este voenta. Barbatu mpune, barbatu porunceste.
Smte ca femea se teme de e s devne dn ce n ce ma rau.
Daca s da seama ca orct de bruta ar f, femea nu va avea
cura|u sa dvorteze, durtatea u nu va ma avea mte. Femea
va deven o scava. (Asta se ntmpa ma aes cnd barbatu
sufera de patma bautur: putn betv nu sunt voent cu
nevestee sau cu cop or.) Nu e nevoe sa detaez: sunt convns
ca nu t dorest un astfe de sot.
A doea mod prn care o poate domna este amenntarea cu
nfdetatea: "Nu fac ce zc eu? Nu est o sote buna. O sa ma
duc sa m caut ata, numa sa faca ce spun eu." Acest mod tne
cnd femea s ubeste foarte mut barbatu, cnd ar face orce
numa sa nu parda.
A treea mod a care vo face referre (sunt ma mute, dar nu e
nsr pe toate) este ce n care n fame exsta echbru pe care
vrea Dumnezeu: "barbatu este cap feme, asa cum s Hrstos
este cap Bserc..." Femea este "sava" barbatuu. Iata o teore
nteresanta. Dar oare cum se pune n practca?
Atunc cnd m-am casatort, a ctrea Apostouu am fost atent
daca ctetu cteste exact ce scre acoo sau zce varanta prn
154
care se deformeaza uneor textu bbc (n oc de "ar femea sa
se teama de barbat", e zcea de mute or "ar femea sa-
respecte pe barbat"). A trecut testu, a ctt corect.
Dferenta m se pare mportanta. Femea de az, cnd aude n
bserca ca trebue sa se teama de barbat, se duce cu gndu a
faptu ca s crestn s educa sote foosndu-se de arma frc. S
urechea e e ma sensba a sugesta de a-s respecta barbatu.
Vo ncerca sa propun ca mode de reate ntre sot care cred n
Dumnezeu tocma modeu pe care propune Bserca; s cred
ca, departe de a f utopc, este ct se poate de practc, s duce a
muta nteegere. Nu stu ce soute ar putea exsta pentru sot
care nu cred n Dumnezeu: egatatea att de trmbtata dntre
barbat s femee m se pare de o me de or ma utopca dect
ceea ce propune Evanghea. Cttoaree care nu au crednta n
Dumnezeu nu au cum sa fe de acord cu ceea ce vo scre ma
|os. Iar cee care au crednta vor f probab putn surprnse sa
vada cum, dupa attea pagn n care am scrs ucrur de bun-
smt (ce putn asa sper), acum m-as da arama pe fata pentru a
face apooga trane mascune.
Departe de mne o asemenea ntente. Atunc cum de sunt de
acord cu faptu ca femea trebue sa se teama de barbat?
E nevoe de o expcate: sa se teama de barbat femea care ste
ca barbatu este cap. Sfntu Pave se adresa n ace pasa|
femeor crestne, nu orcaror feme.
Cnd barbatu e cap, cnd e se mntueste conducnd cu
chbzunta fama, femea supunndu--se, e fresc ca aceasta sa
aba constnta ca daca nu s va ascuta barbatu va face ceva
potrvnc u Dumnezeu.
Ascutarea fata de barbat nu este totaa: femea nu trebue sa s
ascute barbatu atunc cnd acesta cere sa faca ceva rau (de
exempu un avort sau perversun sexuae). Prn urmare, aceasta
ascutare nu are un aspect dctatora. ntr-o fame crestna
barbatu se consuta cu sota u n toate probemee mportante,
s nu de putne or sota gaseste rezovar ma bune s ma
practce.
155
Reata ceruta de Evanghee nu favorzeaza pe barbat. La baza
fame crestne sta dragostea. Or, un sot ubtor nu aege
comodtatea pentru a f su|t de nevasta. Ierarha dntre barbat
s femee este cea pe care a aratat-o Hrstos prn cuvntee: "Cne
vrea sa fe ntre vo ntu, sa fe su|toru ceorat." Barbatu
este cap feme, este ce care poarta greutatea fame, nu ce
care da dspozt.
Femea se teme de barbat nu n sensu ca se fereste sa fe ovta
sau n|urata, c n sensu ca e teama ca daca a un moment dat
s-ar hotar sa duca o exstenta de-sne-statatoare, daca nu
nteege ca rostu e este sa fe sava barbatuu,
bnecuvntarea Domnuu s-ar retrage de a ea.
"Iar femea sa se teama de barbat...", adca sa se teama ca, daca
deschde gura ma mut dect trebue va prm cteva pame,
daca nu ascuta va ua o batae sora cu moartea, daca nu
face mncarea a tmp va dorm pe pres. Femea sa se teama de
barbat, sa tremure n fata u, sa stea ca o roaba ascutndu-
porunce. Iata o postaza de care se ngrozesc femnstee. S au
dreptate. Cum sa nu te ngrozest cnd casatora t ofera o gama
arga de tortur, de a certur pna a batae? "Ar trebu sa f
masochsta ca sa te ma mart. Dect o astfe de nunta, ma bne
psa..."
Sunt oarecum de acord cu aceasta pozte. Sau ma degraba as f
cu totu de acord daca ar f |ustfcata. Numa ca Apostou nu se
refera a bata sau a mustrar dure, c se refera a cu totu
atceva. Expcnd a ce se refera Apostou Pave vo marturs s
ca nu cred ca exsta o reate ma mnunata ntre barbat s
femee dect cea pe care o arata Sfnta Scrptura. Barbat sunt
ndemnat sa s ubeasca femee asa cum s Hrstos ubeste
Bserca. O astfe de ubre excude durtatea. O astfe de ubre
rastoarna raportu dntre barbat s femee n sensu ca barbatu
nu ma este sef, nu ma este stapn, ca n rege precrestne:
barbatu este robu ubr sae, s e gata sa s puna sufetu
pentru aceasta ubre bnecuvntata de Dumnezeu.
Un parnte spunea ca, dn perspectva evangheca, nu e ma
greu sa f femee, c e ma greu sa f barbat. Adca e ma usor sa
te as condusa de barbatu tau, care poarta o responsabtate
ma grea dect a ta. E mut ma greu sa conduc cu prcepere
156
dect sa te as condusa de ce pe care Dumnezeu -a rndut sa
conduca.
Dumnezeu a dat anumt taant barbator s anumt taant
femeor. Atunc cnd femea e sefa, cnd a decze, cnd s
domna sotu, ne afam n fata une stuat anormae: femea a
cstgat concursu organzat de aceasta ume care a provocat-o
sa fe ma sus dect barbatu e. Dar dn punct de vedere crestn
femea s-a ratat. (Nu ma refer dect a cazure n care femea
ncearca sa s domne sotu. Ce e de facut cnd barbatu e prea
moatc, cnd nu e n stare sa conduca sota? Femea sa trebue
sa fe constenta ca daca nu ar apreca corect stuata ar avea de
sufert amndo. Probema este ca prea mute feme se consdera
n aceasta stuate numa pentru a-s |ustfca patma mndre.)
Vata crestna are cu totu ate crter de evauare dect umea
aceasta. S femee care tn cont de crtere um acestea se vor
smt a |udecata ca student care nu au nvatat pentru un
examen.
nante de a se marta, orce fata crestna ar trebu sa nteeaga
ca aege o cae n care trebue sa se supuna barbatuu. Aceasta
dee trebue sa fe cara nante de a se marta. n pregatrea
pentru nunta a care ma refer ntra n mod obgatoru s
curatarea mnt de toate modeee de tpur pe care e ofera
umea aceasta.
Dar oare probema ar f numa a feme? (Nu ma asteptam sa
a|ung sa tratez s aceasta probema, as f vrut sa fac o carte ma
scurta s ma usor de ctt. Dar cred ca as gres daca as sar peste
ucrur att de mportante.)
De ce exsta numa femnsm s nu s "barbatsm"? Nu am auzt
de vreun curent cu acest nume. Cred ca nu exsta totus o
mscare "barbatsta" tocma pentru ca barbat stu sa s mpuna
drepture s fara agtate socaa. Barbatu este stapnu case: e
poate sa porunceasca, e poate sa n|ure, e poate char sa
oveasca. Ce nevoe ar avea sa prmeasca s ate dreptur? Cnd
are nevoe de vreun drept s- a sngur. Femnsmu a aparut ca o
reacte freasca fata de comportamentu bruta a acestu gen de
barbat. Unee feme au vrut sa protesteze fata de durtate
barbator or. Numa ca protestnd fata de comportamentu
acestora au protestat de fapt s fata de propra or aegere.
157
Nmen nu e-a obgat sa a astfe de sot. Nmen nu e-a obgat
sa se marte cu barbat cu un atfe de comportament.
S care ar f fost aternatva?
Sa prezentam foarte pe scurt tpu barbatuu crestn (barbat
care are sanse sa fe consderat fraer de catre ceat, sa fe
consderat sab de nger, sa fe dspretut pentru ceea ce face n
mod fresc).
"Barbatu crestn e perfect, e ce ma...", s acum as f putut nsra
o sta cu vrtut. Numa ca barbatu crestn nu e perfect... E nu e
un om care nu poate gres, c e un om care tnde permanent sa
se aprope de modeu dea.
Sa preznt pe scurt acest mode: e barbatu care s ubeste
femea precum Hrstos ubeste Bserca, s este pn de dragoste,
de nteegere. Se poarta foarte decat cu sota sa, s este cap
tocma prn vrtute sae. E nu se mpune drept cap a fame,
dar n mod natura vrtute s taant sa mpun. E nu are
nevoe nc de tpete, nc de pame pentru a-s convnge sota. E
nu cunoaste at mba| dect ce a dragoste. Se nteege ca
atunc cnd un astfe de barbat are o sote ma putn
credncoasa, o sote ma ccatoare, va avea parte s de esecur.
Stratega pe care o fooseste barbatu crestn e aceea de a-s
convnge sota sa faca n depna bertate ceea ce trebue. Sotu
crestn nu mpune, e respecta bertatea sote sae. E ste ca e
ma bne sa renunte dect sa s mpuna cu forta punctu de
vedere.
Parntee Sofrone de a Essex spunea ca orce ascutare ar face
caugaru, daca o face n sa, daca o face crtnd n nma sa,
perde cununa. La fe se poate spune s despre sote care fac n
sa ceea ce e cer barbat or. Un sot crestn nu va cauta sa fe
stapn, nu va cauta sa se mpuna prn m|oace exteroare. Va
prefera sa faca e ceea ce sota sa refuza sa faca.
Ar f mute de spus despre sotu crestn sau despre sota
crestna. Dar ma vo mta sa preczez ca atunc cnd se
pregateste pentru nunta un tnar crestn trebue sa se
acomodeze cu pozta sa de vtor sot. Trebue sa nteeaga ca nu
va avea voe sa dea nc macar o pama sote sae. Nu e
158
mutumt de o postaza att de domoaa? Nu are dect sa refuze
fama crestna. O fame nu poate f crestna numa pe bucat.
Daca ntr-o sngura drecte perz teren, nu est pregatt pentru
nunta.
Barbatu e cap feme... Grea s apasatoare raspundere. (M-am
gndt ca dn cauza prea mutor cazur n care barbatu
exagereaza pozta de cap, s devne sef a feme, ar f bne sa
tratez s subectu raportuu dntre sexe. Char s numa pentru a-
m manfesta dezaprobarea fata de comportamentu prea dur a
unor sot fata de sote or.)
Cum nteeg eu pozta de cap? Care e dferenta dntre
responsabtate mee s ae sote? Ma exact, ce fac eu s nu
face Cauda, s nvers?
Iata o ntrebare a care m e greu sa raspund. Unu dntre
putnee ucrur pe care -a facut sota mea s eu nu fac a fost
egat de cop: ea -a purtat n pntece, ea -a nascut, ea -a
aaptat (ca a captoee spaat, hrant cu bberonu sau adormt
am "scrs" cot a cot).
n rest, treaba n casa o mpartm ntotdeauna n functe de
tmpu fecarua (daca ea matura, eu spa pe |os s nvers). Nc
acum, cnd e nsarcnata, nu ma asa sa fac eu totu, c ma a|uta
dupa puter. Eu ma smt cap ma aes n ceea ce prveste vata
sprtuaa. n momentu n care cred ca trebue sa ndreptam
ceva, n momentu n care m dau seama ca gresm cu ceva,
spun Caude s mergem sa vorbm cu duhovncu nostru. Pot
afrma nsa ca nc macar n probemee sprtuae rou de spr|n
nu este excusv a meu. Au fost mute stuat n care Cauda m-
a spr|nt pe mne.
n ceea ce prveste mce tensun dn fame am aes o soute
care m s-a parut de mare foos pentru nstea camnuu:
aproape ntotdeauna cnd au aparut nenteeger, am ncercat sa
as de a mne (nu ntotdeauna, au exstat s stuat n care m
era teama ca daca as de a mne gresesc). Nu m-a fost usor.
Ma aes cnd ea m gasea nod n papura.
Datora de a f cap sote e datora de a- f mode. n cpee n
care femea e aproape de deznade|de trebue sa gaseasca n
159
barbat un spr|n. Cred ca sunt cap sote mee prn faptu ca
sunt spr|n. S-a ntmpat dn cnd n cnd sa nu ma aba putere
sa mearga nante (vata avnd greutat dn besug), s eu am
uat-o de mna. Nu stu daca sunt un "cap" scust. (De cteva
or un preten m-a reprosat ca nu stu sa ma mpun n fata
Caude, ca sunt prea moae s ca ar trebu sa fu ma dur; dar
prn durtate se poate mpune orce macear. Consder ca
adevaratu barbat e ce care ste sa s stapneasca mna, care
ste sa fe echbrat s sa se mpuna numa prn forta dragoste.
Roadee rabdar nu apar pe oc, e drept, dar sunt bogate s
frumoase.)
Exsta anumte dferente structurae ntre barbat s femee: cea
ma usor de observat e ca barbatu e ma puternc, femea ma
sensba. Barbatu prote|eaza, femea are nevoe de protecte
(asta nu nseamna ca femea nu s ocroteste a rndu e
barbatu prn dragostea cu care ncon|oara).
Daca reata dntre barbat s femee trebue sa aba ca mode
reata dntre Hrstos s Bserca, nu ma putem spune nc ca
barbatu este sef, nc ca este avanta|at. E e baza fame, e
trebue sa gaseasca esre dn mpas.
M se pare ca tensune egate de cne cnta ma tare ntr-o
fame, cocosu sau gana, sunt zvorte dn nm pne de
mndre s de ubre de sne. Cu ct ve gas un om ma putn
mndru, cu att t va f ma bne. S cu ct ve f ma smerta tu,
cu att ma bne va f u.
Atunc cnd te mart e mportant sa e un om cu care smt ca te
competez foarte bne. Daca va dat seama de a nceput ca ntre
vo e armone, armone va f s dupa nunta. Daca sunt anumte
nepotrvr, dar amndo avet dornta de a va modea astfe nct
sa evtat tensune, pna a urma avet toate sansee sa reust.
Dar daca dn start fecare vrea sa s mpuna punctu de vedere
n fata ceuat, atunc nu are cum sa va fe bne. Pur s smpu
sentmentu care va uneste nu este dragoste. Un cuvnt a
Scrptur ne spune ca "dragostea ndeung rabda, dragostea e
bnevotoare..., nu cauta ae sae..." Dragostea care cauta
supunerea ceuat nu e dragoste. S sansee ca o astfe de
reate sa se transforme n dragoste sunt foarte mc.
160
Sper ca ve smt ca dragostea nu e cauta pe ae sae, c pe ae
ceuat. Ca ve smt ct de mnunat este sa traest pentru
ceaat. S sper ca t ve da seama ca o astfe de dragoste
trebue pastrata cu muta gr|a. Sunt momente n care parca
umea ntreaga se upta sa ucda dragostea dntre sot. Sunt
momente n care dragostea se va mputna s ve aege sa fac nu
cum pace u, c cum t pace te. Comodtatea te va bru,
ubrea de sne va rabufn.
Sa nu te sper prea tare: suntem oamen supus grese. Un au
fost att de marcat de propre or zbucnr egoste nct nc nu
au ma avut cura|u de a e recunoaste ca grese, au ncercat sa
se ndreptateasca, s au pornt pe drumu surpar nteeger
famae. Sa t cu dnt de dragostea pentru sotu tau. Cneva
m-a spus: "Dragostea de a nceput este navanca. Dar daca nu
e pastrata cu gr|a, daca nu e udata ca o foare, dn cauza
greutator s a necazuror vet se usuca. Ceea ce ramne nu
ma seamana aproape deoc cu ceea ce a fost a nceput."
Asa ca pregateste-te pentru o upta cu tne nsat. Cea ma sgura
cae de a te upta pentru dragostea voastra aceasta este: sa
asat fecare pentru ceaat.
S nu t recomand sa te port n asa fe nct sa par proasta, ca
prn ngadunta ta sa da apa a moara, astfe nct n tmp sa
se transforme ntr-un mc dctator "de apartament". C, fara sa
renunt a demntate, sa as de a tne n asa fe nct e sa smta
ca o fac nu pentru ca est saba, c pentru ca ubest. Efectu e
puternc: daca te ubeste va f stn|ent sa vada cum dragostea
ta se arata n fapte.
M-as f dort ca cneva sa f scrs un "Manua pentru vctora n
razbou dn casa", adca un ghd n care sot sa fe povatut ce
sa faca pentru a nu asa dragostea sa se mputneze. Un ghd
care sa te nvete nu cum sa te upt cu ceaat, c cum sa cedez
n razbou cu ceaat. Vctora reaa nu este a ceu care s
mpune punctu de vedere, c a ceu care, dn prea muta
dragoste, cedeaza.
Au fost stuat n care m-am ncapatnat sa o convng pe Cauda
ca e bne sa procedam asa cum zc eu. S, uat de vau mne,
am spus ucrur pe care nu e credeam; daca as f avut mntea
161
ma mpede m-as f dat seama ca o ranesc. Dec nu t scru ca
unu care a facut numa grese mc fata de nevasta, s n rest a
ncercat sa ase de a e. C t scru ca unu care a regretat
aproape de fecare data cnd a ncercat sa s mpuna punctu de
vedere. Nu ntotdeauna: m se pare ca sota mea e uneor
rascba (ma aes cnd e foarte obosta), s spun: "Cauda,
daca a spune despre nenteegerea noastra tuturor preteneor
tae, sunt convns ca nc una nu t va da dreptate." Poate ca nu
sunt destu de nteegator fata de ea, dar cnd nu m dau seama
ca as f grest cu ceva, nu m regret greseaa.
ncearca sa t da seama ca drecta n care te modeeaza
fmee, zaree sau revstee care te nvata sa f ct ma
puternca, sa domn, sa te mpu n fata barbatuu, nu au nmc
n comun cu dragostea adevarata. Ee te duc ntr-o surpatura.
Atunc cnd ve f martata ve avea ocaza sa t da seama foarte
des de mportanta renuntar a voa ta pentru a pastra
dragostea. Ve avea de aes: or cedez tu, or t creste ubrea de
sne s t se mputneaza dragostea.
Cum s m pre-tesc pe"tru cstorie
Iata o ntrebare pe care am auzt-o de a putne fete care voau
sa se marte. Aceasta ntrebare m se pare fundamentaa, s
ferct sunt ce care au ntees nsemnatatea e.
Fetee asteapta pe Fat-Frumos, dar nu se gndesc cum sa
devna Iene Cosnzene. "Cum sa nu ste, stu: se fardeaza, s
vopsesc paru, poarta fuste scurte..." Da, daca Fat-Frumos e
persona|u dn recama cu masna carea nu poate rezsta nc o
fata, pregatrea e buna.
Eu am vrut sa ma refer a Fat-Frumosu care aduce nu un sac de
ban, c a Fat-Frumosu care aduce mpnre n vata. Exsta
pentru fecare dntre no o persoana care ne poate aduce ma
muta bucure dect cea de care au parte ero povestor.
Cred ca n orce poveste de dragoste e este Fat-Frumos s ea
este Ieana Cosnzeana. Char daca e are o burta mpunatoare
sau ea are o ceuta "de toata frumusetea", fecare este pentru
ceaat un persona| de poveste.
162
S totus, n tmp ce Cosnzenee um acestea au o mutme de
retete pentru a f ct ma atragatoare, ceeate Cosnzene nu
stu ce au de facut pentru a f de nota 10.
Cred ca nu vo gres spunnd ca de nunta pentru care te
pregatest, de aceea ve avea parte. Te pregatest scurtndu-t
fusta pna a mta, ve f tratata ca atare. Te pregatest n post
s rugacune, ve f tratata ca atare.
Prn acest capto nu vreau sa fac o dstncte ntre cee care se
pregatesc tnnd cont de cee materae s cee care se pregatesc
tnnd cont numa de cee duhovncest. C ncerc sa dferentez
ntre cee care se pregatesc cum trebue s cee care fac
contraru.
Nu cred ca este de a|uns ca o fata sa se pregateasca de nunta
spunnd numa acatste s paracse. Nu cred ca Dumnezeu vrea
ca sngura drecte pe care trebue sa mearga tner care vor sa
se casatoreasca este pregatrea duhovnceasca. Oamen nu au
numa sufet, au s trup. S cne neg|eaza greseste mut.
Vo ncerca acum sa punctez drecte n care avem de ucru:
pregatrea trupeasca, pregatrea sufeteasca, pregatrea
duhovnceasca. Ee se afa ntr-o reate strnsa, se afa n
nterdependenta.
Daca prn pregatre duhovnceasca e destu de usor de ntees a
ce anume ma refer, prn pregatrea sufeteasca e nevoe de
nuantar. (Sufetu nu este separat de duh, duhu este partea cea
ma nata a sufetuu.) Prn pregatrea sufeteasca ma refer a
doua aspecte: mbunatatrea reator cu semen, mbunatatrea
comuncar cu acesta, s acumuarea unor anumte cunostnte.
Terape moderne care mbunatatesc comuncarea ntre oamen
genereaza pe buna dreptate o anumta retnere a crestnor fata
de ee. Oamen sunt prvt numa ca fnte socae, comuncarea
are ca scop doar adncrea condte de "anma" soca.
Totus, nmc nu ne opreste ca, avnd retnere fata de aceste
terap, sa nteegem s partea or poztva. Un tnar se
pregateste de nunta. va trece u oare prn cap ca vor f
momente n care se va certa cu sota sa? Poate ca da. Dar spera
163
ca astfe de momente vor f ct ma scurte. Ce ar f putut face
atceva?
Dupa nunta observam ca mra|u de a f nga persoana ubta a
trecut: am obtnut fructu dort. Daca pna a nunta asam de a
no, fndu-ne teama ca daca o vom ran va peca de nga no,
dupa nunta ntervne o anumta obsnunta cu ceaat. Nu ma
aerg dupa e, a nga tne. S atunc, ntr-o anumta stuate n
care nante de nunta a f asat de a tne, smt nevoa sa rdc
vocea, sa t aper parere asnd mna sa se aprope de nma.
De a tensun mc se poate a|unge a tensun mar. S daca ntr
n |ocu mne t este foarte greu sa es.
Ce se poate face? Dupa ce tensune au nceput, e norma sa
ncerc sa e oprest. Dar s ma bne ar f fost daca a f reust sa
e evt a tmp.
n vata fame crestne exsta ate regu dect n vata
ceorate fam. n fama crestna nu este mportant sa te
mpu, sa f deasupra ceuat. n fama crestna domneste
egea ubr: nmc nu este ma mportant dect a duce upta cea
buna mpotrva mndre, a patmor s a pofteor.
Greseste sotu, sota arta pna de nteegere. Greseste sota,
sotu o arta. ("Dar a tne n fame asa e?", poate m-a ntreba.
Eu nu ma propun ca mode, s nu t scru o carte despre mne.
Char daca eu m-as scoate och cu Cauda n fecare z, asta nu
nseamna ca trebue sa nu fu constent de modeu pe care
trebue sa am n fata ochor. Orcum, tnd spre acest mode. S
m pare rau ca nu upt totdeauna cum trebue. De atfe,
aproape a fecare spovedane martursesc ca am grest fata de
ea. Sunt s momente n care ma png parnteu pentru mce e
grese. Dar ma trzu m pare rau ca am vazut mnusure e s
nu m-am ngr|t de ae mee.)
Fecare z dn vata noastra de pna a ntnrea cu ceaat se va
refecta ma apo n reata noastra cu e. Est o fre prea
posomorta? Se va vedea aceasta ma ncoo. Est o fnta
rascba? Se va vedea. Est o fnta nchsa n tne? Se va vedea
s aceasta. Puterea dragoste poate face pe cneva nchs n
sne sa devna ct se poate de socab. Dar dupa nunta
trasature sufetest care au fost acoperte de tmp es a veaa.
164
Trebue dusa o upta sustnuta mpotrva or.
Ute, cazu meu. Faptu ca am ramas fara mama de a o vrsta
foarte frageda m-a facut sa fu suparat or de cte or m se
parea ca nu m se acorda destua atente. S zgram. (S nca
ma zgr uneor.) Faptu ca m-am apucat de yoga m-a ract
foarte tare nma, s m-a facut o fnta ma putn socaba
(orcum, nma m s-a mpetrt de a moartea brusca a mame
mee). E bne, aceste ran ae sufetuu meu s-au refectat n
reata cu sota mea. Rane s-au vndecat greu.
Mndra nu ese usor dn sufet. Unu sngur dntre preot pe care
-am ntrebat ce sa fac ca sa scap de mndre m-a spus ca o sa
scap usor: "t ese prn pee....", a zs n guma. Dar or am avut
eu peea prea batucta, or nu stu ce s-a ntmpat, ca de
mndre nu am scapat. Cee ma mar reprosur pe care e am
fata de mne n reata de fame este ca ncerc uneor sa-m
mpun punctu de vedere n fata sote, des nu am dreptate, s ca
nu am destua nteegere fata de probemee pe care e are ea.
Dn afara e foarte smpu sa |udec un om, dar daca cunost ma
bne vez atfe.
"E, s? Daca va ubt, nepotrvre se trec cu vederea!" E
adevarat, se trec, dar s-ar putea renunta a anumte obceur, a
anumte attudn. Cnd ne-am casatort credeam ca, ubndu-ne
mut, vom renunta fecare a ceea ce deran|eaza pe ceaat. S
nca ma cred. Ceea ce nu ma cred este ca dragostea schmba
foarte repede. nante credeam ca e de a|uns sa ncon|ur pe
cneva cu muta dragoste s ca schmbarea va ven de a sne.
Dar nu este de a|uns dragostea. E nevoe s de vonta. Or
oamen nu s dau seama ntotdeauna ca defecte care se par
mc pot parea mut ma mar n och ceor de nga e. Cauda
nu a reust sa ma convnga ct de mportant este sa nu ma fu
cu capu n nor. Sau ma bne-zs m-a convns, dar de ndreptat
nu m-am ndreptat. De exempu, una dntre utmee mee sprav
este ca m-am dus sa duc copu a bunc neavnd copu cu
mne. Avusesem o ntnre mportanta (prezentasem un
matera a un smpozon teoogc), s stam ca dupa ntnre
urma sa m duc copu a bunc. Dar, vorbnd cu un preten
despre smpozon, m-am sut n metrou fara sa m au copu.
Aba cnd trebua sa cobor dn metrou m-am dat seama ca nu
am "corpu dect".
165
M se pare ca am toate motvee sa m se treaca cu vederea o
asemenea greseaa. Dar pe Cauda gresee de acest gen o
ntrsteaza. I se pare ca nu acord destua mportanta fame.
Des eu fac mar efortur pentru a f un sot s un tata ct ma bun.
Dn cte am vorbt cu ate sot, gresee mee sunt frest, sunt
usor de trecut cu vederea. Dar pe Cauda o ranesc. M-am chnut
vreo do an sa o convng sa m accepte astfe de grese. Dar nu
am prea reust. Sngura soute care m-a ramas este sa ncerc sa
fu s ma atent, ca sa evt sa ma gresesc. Dn afara s-ar putea
spune ca nu m-am mpus n fata e. Dar nu cred ca asa ar trebu
sa ma mpun.
Cum sa te pregatest pentru nunta?... Cred ca renuntnd a tot
ceea ce st ca ar dauna echbruu fame dn care ve face
parte.
Ute, sa uam exempu unu betv. Cnd nu bea e baat bun,
sartor, are o sumedene de catat. S o fata se ndragosteste de
e. Are dreptu betvu sa se casatoreasca cu ea? De ce nu?
Are acest drept, numa ca daca porneste n vata de fame brut
de patma bete, foarte greu se va ma asa de ea. Un betv care
nu dvorteaza de stca sa nu poate f un sot bun. n cpa n care
un betv are de gnd sa se casatoreasca ar trebu sa se epede
de naravu u.
S totus, betv se casatoresc. Gasesc ntotdeauna fete care sa
aba ncredere n puterea dragoste or, fete care sa spere ca
vor schmba. Dar acest vs se termna repede. La prma batae
ncasata, sota s da seama ca s-a prpt martndu-se. Dar e
prea trzu.
"Bne ca eu nu sunt betva...", te-a putea gnd. Dar sgur nu
est? Cred ca fecare dntre no avem stca noastra de care
suntem atasat, s ne este foarte greu sa ne despartm. Poate ca
t pace sa te mbrac extravagant, poate ca est obsedata de
b|uter, poate ca est obsedata de... Eu nu pot st de ce est
obsedata. Dar daca est sncera cu tne t pot da seama care e
stca ta. E bne sa ncerc sa t curet sufetu de patm. Asta e
166
cea ma buna pregatre pentru nunta. Cu ct sufetu tau va f
ma curat, cu att sotu pe care t- va trmte Dumnezeu va f
ma bun.
Dar cum ar f tu sa te pregatest sa f o sote de nota 10 s sa e
un sot de nota 5? (De nota 10 nu a putea f, ntotdeauna ma
ramne ceva de ndreptat; dar macar a 10 mnus tot merta sa
a|ung...)
Cu ct sufetu tau devne ma curat, cu att dscernamntu tau
e ma fn, cu att t se dezvota smtu de a deoseb bnee
aparent de bnee rea, cu att smt ma usor dferenta dntre
vrtutea artfcaa s cea dobndta cu muta greutate.
Vreau totus sa nteeg ca s-ar putea ca tu sa nu f constenta de
patma care te stapneste. Uta-te a oamen obsedat de ban, s
spune-e ca sufera de patma acome. Ar sar ca ars, parndu--
se ca tupeu tau a depast orce mta. Dar de fapt tu doar a
constatat o reatate (des nu stu ct de foostor este sa
constatam astfe de reatat). La fe s-ar putea ca s tu sa f
stapnta de vreo patma. ncearca sa t da seama daca e asa
sau nu, s daca e asa, aearga a spovedane.
Ce ma bun antrenament pentru a avea o casnce mpnta este
sa te upt cu propre patm. A f pregatta pentru a ntemea o
fame este a fe cu a f bnepacuta u Dumnezeu. E unu s
aceas ucru.
Totus, nu ncerca sa transform spovedana ntr-o afacere cu
Dumnezeu. "Vez, Doamne, eu ma spovedesc, trmte-m s me
un sot de nota 10."
Ca sa nche referrea a pregatrea pshoogca pentru casatore
t spun ca nmen nu ste ma bne dect tne care t sunt
punctee sabe. Gndeste-te ce t se pare ca trebue ndreptat.
|udeca-te sncer, |udeca-te fara sa te mena|ez, s da-t seama ce
trebue sa se schmbe n personatatea ta.
Cne ubeste cu adevarat nu are bucure ma mare dect sa o
bucure pe persoana ubta. Gndeste-te ca te ve marta, s omu
pe care ve avea nga tne merta toate eforture tae.
167
Ca sa contnu referrea a pregatrea sprtuaa pentru casatore,
as putea spune mute. Dar nu stu daca e cazu. Cea ma buna
pregatre pentru nunta este curatrea sufetuu. A n |uru tau
destue cart care sa te amureasca n aceasta probema, cart
scrse de oamen cu vata sfnta s de sfnt a Bserc.
Ct prveste pregatrea trupeasca, doua aspecte ne ntereseaza
n mod speca: frumusetea fzca s sanatatea.
"Cne ma ubeste, ma ubeste asa cum sunt..." e o vorba care
poate doved s o anume modeste, cnd e spusa de cneva care
nu consdera ca e nevoe sa socheze prn vreo anumta frzura
sau prn cne ste ce aspect exteror, dar s o anumta psa de
preocupare fata de propra nfatsare.
Crestn nu dspretuesc trupu. Cne crede ca e de a|uns sa aba
sufetu curat, dar neg|eaza trupu, dovedeste ca nu e destu de
scust pentru a face fata vet de fame. Cne s-a casatort
dspretund trupu n numee une asceze exagerate, a negat
rostu trupuu. Nu rostu fundamenta, de a f tempu a Duhuu
Sfnt, c unu dntre rosture de o mportanta ma mca, dar care
nu e bne sa fe trecute cu vederea.
Ma vo refer a un sngur aspect. O fata are ceuta. Se poate
mutum cu aceasta stare de fapt, sau se poate upta mpotrva
e. Facnd gmnastca, de exempu.
Persona nu sunt de acord cu fetee care s perd vremea n sa
de ftness, ncercnd sa a|unga a dmensune unor fotomodee.
Ee a|ung att a aspectu fzc a fotomodeeor, ct s a
mentatatea acestora, de doatrzare a trupuu. Nu stu daca am
dat ce ma bun exempu cu ceuta, poate ca este o boaa s ar f
fost ma potrvt sa nu ma refer a ea ac.
Dar n masura n care nu sunt de acord cu fetee care mta
fotomodeee, nu sunt de acord nc cu fetee care, trand n
ume, s neg|eaza trupu. Ma refer de exempu a fetee care dn
prea muta crednta nu se paptana! Sau a baet care se spaa
ma rar. Attudnea or este habotnca: traesc n ume, s nmen
nu este obgat sa adumece "parfumu" transprate or.
Consder ca fecare tnar trebue sa aba mare gr|a de sanatatea
168
sa, gndndu-se ca va avea mare nevoe de ea n vata de
fame. Tu ve f mama. Cu ct organsmu tau va f ma sanatos,
cu att ma bne e va f copor pe care ve aduce pe ume.
Ca barbat t spun ca m pare rau ca nu sunt ma sod. Barbat
au nevoe s de putna forta fzca. Exsta trebur casnce (cum ar
f batutu covoareor), a care a nevoe de o oarecare condte
fzca. Afndu-ma ntr-o manastre am prmt ascutarea de a
scoate cue. Dupa un sfert de ora m s-a facut att de rau nct
am zacut n pat.
Ma pot ntreba: "dar tu nu sta ca te ve casator? A facut ceva
pentru a-t mbunatat condta fzca?"
Da, am facut. (Nu sunt de parere ca metane sunt un fe de
gmnastca, de aceea nu am facut ncodata metan pentru a f
ma sanatos; metane e-am facut numa ca rugacune a
trupuu). nante de a ma casator am mers de cteva or n saa
de forta a Unverstat Bucurest. Tot faceau acoo exerct, un
cu hatere mc, at cu hatere mar. Eu faceam numa cu bara
care, fnd de fer, e destu de grea. La un moment dat, cum
stateam pe spate, a vent cneva sa ma ntrebe daca nu vreau sa
m aseze greutate. (Credea ca nu stu sa e pun.) M s-a facut
foarte rusne, s m-am asat de antrenamente.
Nu stu daca am facut bne ca am renuntat. m era s putn
teama sa nu smntesc pe at care stau ca sunt de a Teooge
(am facut parte dn conducerea Lg Studentor dn Unverstate,
asa ca ma sta destua ume, s nu voam sa smntesc pe nmen).
Putn s-ar f dat seama ca eu vn acoo numa pentru a avea un
trup ma sanatos, s ce ma mut s-ar f gndt: "a ute, daca
pna s teoog sunt preocupat sa puna fbra pe e, daca s e vor
sa fe "macho", nseamna ca no suntem pe drumu ce bun".
Dar cutursmu pe care practcau ceat era cu totu atceva
fata de banaee mee exerct prn care ncercam sa m
mbunatatesc condta fzca. Repet sfatu n ceea ce prveste
sanatatea, fa tot ce pot ca sa te ment n forma. Adca nu tot ce
pot, tot ce e bne.
Pe mne m-a mpresonat o scrsoare a Sfntuu Nectare dn
Eghna care s povatua ucencee sa aba mare gr|a de
169
sanatatea or. Spunea ca pentru ce ncepator n razbou
duhovncesc sanatatea este de mare foos, ca e nu pot duce
dect cu mare greutate upta cu boaa.
Nu t recomand nc sa t cumper sateaua de masa| |ohnson,
nc aparatu antceuta frma cutare (astfe de ucrur sunt
scumpe, s nu merta ban; cu acest ban a putea face ceva ma
bun).
Dar t recomand de exempu sa merg a munte. Pe mne m-a
surprns s pozta parnteu Porfre Baraktars, poate ce ma
mare facator de mnun dn a doua |umatate a secouu trecut,
care ncura|a mersu a munte s sporture care nu sunt voente.
La recomandarea doctoruu sau, parntee nsus mergea pe o
bcceta medcnaa.
Cam att cu pregatrea pentru casatore. Ma mute te rog sa t
ntreb parnt s ma aes duhovncu. Nu de ata, dar s-ar putea
ca parnt sa t spuna s unee bazacon...
Acum, cnd ma pregatesc de ncheere, ma mustra constnta ca
n carte am facut prea mute referr a vata sexuaa. De ce nu
am facut ma mute despre a vata sprtuaa? Pentru ca stam ca
dn unversu tneror de astaz raportu dntre textee despre
sexuatate s cee despre trarea crestna e n defavoarea ceor
dn urma.
Nu m magnam totus ca vo scre asa cartea. Daca m-ar
anaza aprg pshoog de factura freudana, ar f va de mne...
Te rog, fa-m un cadou, asa-ma sa t vorbesc acum s despre ce
e ma vu n nma mea, despre vata n Hrstos. Daca nu m-a
asa, a putea ramne cu o percepte deformata asupra moduu
meu de a prv fama s umea.
Ha sa vorbm s despre crednta...
(Dum"e%eu e biat de cartier...(
170
Ce care afrma ca vata sprtuaa e o vata stera sau ca nu sunt
mutumt de modu n care Dumnezeu sta zoat n cer s pe no
ne asa sngur, nu cunosc pe Dumnezeu. Nmen dntre ce
care L-au cunoscut pe Dumnezeu nu poate spune ca Dumnezeu
e prea urt, prea dstant, sau ca nu e destu de aproape de
oamen.
Acum ctva an era o meode, nu ma stu cne o cnta, cu ttu
"But f God was one of us...": "Daca Dumnezeu ar f fost unu
dntre no...". Am auzt-o prma oara ntr-un autobuz, n drum
spre bserca. Era n mare voga atunc.
M s-a parut o meode extrem de trsta: e ca s cum, n tmpu
une nnsor bogate, un om sta nchs n casa, cu perdeee trase,
s se ntrsteaza ca afara nu nnge. Omu se asa copest de o
meancoe trsta, scre char versur despre zapada care se asa
asteptata, dar totus nu se gndeste sa se ute pe geam.
"But f God was one of us"... Nu am reust sa nteeg s ate
versur, dar meoda ma ducea cu gndu a deea ca daca
Dumnezeu ar f fost om ca no, ar f ntees necazure noastre, ar
f ntees probemee noastre, ar f ntees bucure noastre, s
atunc ne-ar f fost mut ma bne. Daca Dumnezeu ar f ntees n
ce condt tram, poate ca nu ne-ar ma f cerut sa ducem o vata
att de pna de renuntar, o vata de nevonte. Poate ca ar f
ntees ct de searbada e vata de z cu z, s atunc poate ca nu
ar f fost att de exgent, poate ca ar ma f argt putn caea cea
ngusta.
Asta e prncpaa probema regoasa a tneror: de ce
Dumnezeu cere ucrur care par att de greu de reazat? De ce
nu se poate s sa f crestn s sa te dstrez ct ma mut?
Acum vreo patru an a aparut o meode a ceor de a La Fama
"Dumnezeu e baat de carter". Am afat despre ea de a do pust
terbst care vorbeau tare despre ct de "meserasa" e muzca
ceor dntre bocur.
Fara sa o ascut, cum am a|uns a scoaa (pe atunc predam
rega a scoaa santara postceaa), e-am propus eevor sa
facem un fe de dezbatere cu tema: "E sau nu Dumnezeu baat
de carter?"
171
Prma or repca a fost prevzba: "Va, dom' profesor, s
dumneavoastra ascutat La Fama?". Dupa ce e-am spus ca nu
stam dect ttu meode (s putn baet dn casa s-au
dezumfat, pentru ca aba asteptau sa zca ca daca pna s
profesoru de rege ascuta, nseamna ca muzca respectva e
"buna"), am asteptat raspunsu a ntrebarea: "Dumnezeu e baat
de carter? Da sau nu?"
Raspunsu or a fost a fe de prevzb: "Nuuu...", au raspuns
cteva fete ma cumnt, ar restu asteptau sa auda comentare
mee.
"Ba este."
O secunda am vazut n och feteor care merg a bserca o
prvre ncordata. Nu se asteptau sa auda de a mne o asemenea
afrmate buversanta.
Sa vedem ce se poate nteege prn cuvntee: "baet de carter":
"E sunt baet care n|ura, care se ma s drogheaza, care sunt
smecher, dupa care trfee se dau n vnt, care au dornta de a
face rost de ban s de a conduce un Mertan." Asta n opna
ma|ortat oamenor cvzat.
Pentru mne, baet de carter sunt ce care or nu au avut parte
de educate n fame, or au avut parte de o educate tranca,
or au copart ntr-un medu pentru care dstracta prncpaa
erau fetee, bautura s terbsmee. Me m sunt oarecum
smpatc baet de carter. Pentru ca n tmp ce toata umea
"cvzata" arata cu degetu, nmen nu face nmc pentru e. "E
sunt dntre segmentee de pacatos de care Hrstos ar f facut
abstracte. S-ar f scrbt de e", cam asa cred un. Au o pozte
asemanatoare cee pe care a avut-o un nteectua de renume
aatur de care fusesem nvtat a o emsune radofonca despre
pacatu homosexuatat.
"Pacatu or, fnd mpotrva fr, nu ma permte u Dumnezeu
sa Se ma aprope de e. O desfrnata, cum a fost Mara
Egpteanca, pacatueste n mta frescuu, dar homosexua
depasesc aceasta mta," a afrmat e. Adca n tmp ce pentru
desfrnate drumu de pocanta e deschs, pentru homosexua nu
172
e. Eu nu puteam f de acord cu aceasta afrmate (ma aes ca
prea putne desfrnate curvesc "n mta frescuu": dn moment
ce sunt patte, sunt a dspozta centuu s presteaza s
,,servc" mpotrva fr).
Pentru ca nu aveam stare sa poemzez cu e n fata rado-
ascutatoror (ma aes ca e o personatate aprecata), m-am
mtat a a- pune o ntrebare de bara|:
"Sa nteegem dec ca mesa|u u Hrstos se poate rezuma n
cuvntee: Am vent sa chem a pocanta nu pe ce drept, c pe
pacatos. nsa nu pe tot pacatos, c pe tot n afara de
homosexua?"
Ceaat s-a dat seama medat ca facuse o afrmate gresta, s
medat a recunoscut acest ucru. Dupa care a spus numa ucrur
ct se poate de foostoare s adevarate.
Totus, de ce facuse respectva afrmate, dn moment ce sta ca
ucrure stau atfe? Pentru ca s-a grabt putn. A dat gas une
retner pe care o avea n a- nteege pe homosexua.
Eu sunt convns ca pacatu acesta e groaznc, ca duce n ad. Dar
sunt a fe de convns ca preot trebue sa aba scusnta de a-
a|uta sa se rdce pe ce cazut n pacatu homosexuatat. Daca
ne mutumm sa |udecam nu rezovam nmc. Trebue sa exste
o sansa s pentru e (evdent, nu aceea care a fost "vaorfcata"
n unee med neoprotestante, care consdera ca e vremea sa
prvm pacatee mpotrva fr ca fnd practc frest).
Or, daca un au o aerge fata de homosexua, at au aerge
fata de baet de carter. Cnd am pus ntrebarea daca
Dumnezeu e sau nu baat de carter, nteegeam prn "baet de
carter" ceea ce nteeg e nss. Adca preten gata sa te a|ute,
char daca socetatea dspretueste pentru scadere or,
preten cu care pot sa mpartasest bucure s necazure pe
care e a. Dec nu nste para, asa cum cataogheaza oamen
de bne.
La parntee Porfre Baraktars, facatoru de mnun, a vent
odata un grup de hppot. Parntee a spus despre e ca au fost
cee ma curate sufete care cacasera pragu manastr. Adca
173
ace tner (pe care ceat se grabeau sa |udece) aveau ma
muta frumusete nteroara dect ce care traau o vata crestna
numa pentru a parea bun n och oamenor (nu nseamna ca
drumu pe care mergeau ace hppot era bun; c doar ca, des
drumu or era grest, e reussera sa s mentna o anumta
frumusete sufeteasca).
Nu stu daca gresesc afrmnd ca ace tner puteau f a fe de
bne "baet de carter". Dferenta e ca hppot, char daca au o
sprtuatate new-age-sta, au cautar regoase. Pe cnd baet
de carter au strct preocupar umest. Asta nu nseamna ca nu
exsta s except.
Eu cred ca pentru baatu de carter faptu de a nteege ca
"Dumnezeu e baat de carter" e extraordnar. E de o me de or
ma bne sa st ca Dumnezeu e vu, ca te ubeste, ca te nteege,
ca e aatur de tne n fecare cpa a vet, dect sa a o crednta
cumnte, asezata, dar sa t magnez ca Dumnezeu sta departe
de ume, asa cum credeau dest. Dumnezeu e baat de carter,
adca e aproape de baet de carter, asa cum e aproape de tot
pacatos, de toate desfrnatee, de tot hot, de tot betv.
Dumnezeu sta s bate a usa nm fecarua. Doar-doar -o
deschde cneva. Pentru Dumnezeu nu exsta nmen prea urt,
prea murdar, prea ntnat. Dumnezeu ne asteapta a E orct de
cazut am f.
Hrstos este Dumnezeu s om. A vent prntre no, a trat
mpreuna cu no. Asta ca sa ne mntuasca. Nu exsta ucru
omenesc pe care Hrstos sa nu nteeaga. S daca un spun ca
E nu nteege framntare or sentmentae, ca doar nu a fost
casatort, nu s dau seama ca Dumnezeu e Dumnezeu. Adca
ste totu. Dumnezeu ne cunoaste ma bne dect ne cunoastem
no nsne.
Hrstos ne-a aratat caea mntur nu dndu-ne nste eg
mposb de urmat. Hrstos nu a fost un dctator dvn. E a fost,
este s va ramne Fu u Dumnezeu, Ce ce a prmt rastgnrea
dn dragoste pentru no.
Eevor s-a parut nteresanta expcata pe care e-am dat-o
faptuu ca sunt de acord cu afrmata ca Dumnezeu e baat de
carter. Le-am preczat ca nestnd textu meode, nu am prns
174
exact sensu ttuu.
Asta m-a a|utat sa nu ma contnu cu ate expcat s sa ma
gndesc s a o ata ntrebare: "De ce n aceas tmp Dumnezeu
nu e baat de carter?"
Pentru ca Dumnezeu, orct de mar ar f necazure noastre,
orct de mare ar f mzera n care tram, nu va f ncodata
ngadutor cu pacatee noastre.
Daca Dumnezeu ar f baat de carter ne-ar da voe sa ne dstram
n fe s chp, -ar asa pe baet de carter sa se "|oace" cu
fettee, sa sparga masn, sa se drogheze. Dar dn acest punct
de vedere putem spune fara sa gresm ca Dumnezeu e ce ma
mare dusman a hobby-uror baetor de carter. Pentru ca e
dusmanu pacatuu. Pentru ca umna e dusmanu ntunercuu.
Hrstos ne cunoaste. E ste exact ce e n sufetee noastre. Dar,
orct de sgur am f no ca E nu are ce cauta n vata noastra,
ca suntem prea ocupat pentru a avea tmp sa ne asam
stnghert de E, totus nu ne asa. Cocane n contnuare a usa
nmor noastre.
Ce am vrut sa t spun prn rndure de ma sus? Nmc atceva
dect ca Hrstos a vent s pentru tne. Ca Hrstos S-a rastgnt s
pentru tne. Ca Hrstos te asteapta a E. Ca nu exsta nmc care
L-ar putea determna sa Se pctseasca asteptnd.
Dumnezeu nu e mutumt de numaru crestnor care duc vata
curata. Nu este de a|uns ca e ubesc, ca e duc upta cea
buna. O vreme, dupa ce m-am apropat de Bserca, ma
gndeam ca Dumnezeu are attea vase aese, atta crestn
adevarat, nct de mne nu are nevoe. Ma smteam ca unu care
cerseste dragostea u Dumnezeu. Dar aceasta spta nu a tnut
mut. M-am dat seama ca, n tmp ce me m se parea ca
cersesc dragoste, fara sa arat asta prn fapte, Hrstos nu S-a
mutumt sa ne spuna ca ne ubeste. E ne-a ubt ma nt. Nu
am apucat eu sa cer sa ma ubeasca. E m-a aratat dragostea
Sa, asa cum o arata fecaru om.
Vorbndu-t despre frumusetea crednte sunt constent ca exsta
o sumedene de motve pe care e pot nvoca pentru a
175
argumenta faptu ca nu duc o vata crestna. S sunt de acord ca,
n unee prvnte, a dreptate. Stu ca sunt ucrur de care te-a
smntt, ca sunt ucrur de care te-a potcnt. Nu ntru n
amanunte.
Dar spun ca, des exsta astfe de amanunte, ee nu sunt
mportante. Adca sunt mportante numa n masura n care nu t
da seama ce perz daca t cont de ee.
E ca s cum cneva t-ar propune sa merg a munte, dar t-ar
spune ca va n care ve dorm va f vopsta n gaben aprns, ca
va trebu sa port ghete dn pee rose s ca va trebu sa be n
fecare z cnc can de apa. Char daca cerere par cudate (s
asa sunt), nu cred ca a renunta a excursa a munte dn prcna
or.
St ca un oamen au tendnta de a vedea |umatatea goaa a
paharuu, n tmp ce at, ma practc, nu numa ca nu se
mutumesc sa observe |umatatea pna, c o s beau. ncearca sa
vez s tu |umatatea pna a paharuu. S, daca o ve prv cu
atente, ve vedea ca de fapt |umatate paharuu nu sunt egae,
s ca ,,|umatatea" care e goaa e mut ma mca dect ceaata.
Trebue sa aprecez corect ce perz daca te mutumest sa
|udec superfca motvee care te tn departe de Bserca. O
parte dntre ee nu stau n pcoare, s st asta.
Am ntrebat ma mut preten de a ate facutat de ce nu vn a
bserca. M-au spus ca prefera sa se roage acasa, ca nu nteeg
compcatee ceremon bsercest, care se par pne de
formasm. Un fac aerge a preot, ca au ctt prea mute despre
cadere or s nu au deoc ncredere n acest ndoenc su|tor
a Domnuu. At nu nteeg fundamentasmu crestn, n
probeme ca homosexuatatea sau egazarea prosttute.
At, ce ma mut, sunt scrbt de pacatee crestnor, s ma
aes de farsesmu care parca a devent moda.
Cred ca nante de a-t spune ce nseamna pentru mne crednta
crestna ar trebu sa t spun obecte mee fata de pozte
enumerate ma sus.
176
Sa ncep cu ce care cred ca e de-a|uns sa se roage acasa. Daca
Fu u Dumnezeu S-a facut om pentru no, s a prmt moarte pe
cruce pentru mnturea noastra, atunc trebue sa mergem spre
E pe drumu pe care n L-a aratat. S daca Hrstos ne-a asat
Bserca pe post de "scoaa a mntur", de ce sa cautam no ate
metode s tehnc de mnture?
Bserca e Trupu u Hrstos. Or, daca vrem sa ne unm cu Capu,
nu o putem face separat de Trup. Caea mntur pe care ne-a
aratat-o Hrstos este Bserca. Des un up care se dau drept o
ne propun o sumedene de scurtatur, ee duc n prapaste.
Stu ca poate unee nvatatur t se par greste. Asta pentru ca nu
nteeg ca Bserca, fnd Trupu u Hrstos, nu are partase cu
mncuna. Lumna nu are partase cu ntunercu. S, char daca
unee nvatatur t se par fase (cum ar f cea despre vata de
dupa moarte, potrvnca raspndte teor a rencarnar), daca
ve cerceta ma mut, ve nteege rostu s adevaru or.
Stu ca dusman Bserc gasesc o sumedene de argumente
stntfce care par sa contrazca nvatatura Bserc, s propun
"adevarur" fundamentate stntfc. De-a ungu tmpuu aceste
adevarur au exprat unu cte unu, veche teor stntfce au
fost nocute cu atee, dar martura Bserc a ramas aceeas.
Nu au fost darmate dect superstte. Dar darmarea or nu a
ovt Bserca, c -a facut bne: pentru ca superstte sunt
cuperc otravtoare care au ncercat sa creasca pe ogoru u
Dumnezeu.
"Nu pot sa crez n Hrstos ca Fu a u Dumnezeu s sa sta sa te
rog acasa. Daca nteeg ca Hrstos e Fu u Dumnezeu, atunc
ar trebu sa vre sa merg pe caea Bserc, pe care te ndruma
E." Asta e teora. Practca dovedeste contraru. Dar ce care
a|ung a Bserca dupa ndeung tatonar nteeg ct de subreda
era pozta or anteroara. De mute or era determnata de
hotarrea de a nu ascuta porunce Bserc. Dect sa fe
consderat pacatos, ma bne sa aba propru sstem de vaor.
Sfnt t spun: "Ma bne sa f ce ma mare pacatos n Bserca,
dect sa f un "pur" n afara e." Acesta nu e un ndemn a pacat.
C e un sfat: "Lasa pacatu ubr de sne, asa pacatu ce mare a
177
mndre s vno a Doctor, vno a Hrstos! Vno a Bserca!"
"Pur" care stau departe de Bserca sunt murdart cu norou
mndre.
Ce sa ma vorbm despre pacatos care stau departe de Bserca
numa pentru ca nu vor sa nteeaga ca desfru tot desfru
ramne, ndferent ce |ustfcare pshoogca sau medcaa s-ar
gas? Sau pentru ca acoma se pare freasca, ba char vrtute?
Nu am a|uns a masura a care sa dau atora sfatur duhovncest.
Dar nu pot sa nu t zc: orct de bonav ar f sufetu tau, Hrstos
te poate vndeca. Orct de putn te-ar nteege ceat, Hrstos te
nteege s t vrea bnee.
Sa vorbm putn despre nepartcparea a su|be. Unu dn motve
e faptu ca su|bee par pctcoase. nante de a ma apropa de
Bserca nu puteam sa nteeg de ce se cnta att de mut s att
de prost s att de fas, de ce cntarea nu este nocuta de o
rostre cara, care nu ar deran|a pe nmen. De vna era faptu ca
ntrasem n putne bserc, s nu stam ce nseamna muzca
ortodoxa de catate.
Ce ma mut m-a a|utat sa devn sensb fata de muzca
regoasa psatca atonta. Doua casete m-au facut sa ma
ndragostesc defntv s revocab de muzca regoasa Nu m
magnam ca muzca regoasa ma va fascna vreodata ma mut
dect Mchae |ackson, Bon |ov sau Metaca.
Cnd m-am apropat de Bserca nu-m trecea prn cap ca muzca
regoasa are fan ma nfocat dect a ceor ma tar trupe de
rock. Credeam ca a f crestn nseamna a f pst de
personatate, a prm toate fara dscernamnt, s astfe ve
deven vrednc de mnture.
Nu e deoc asa. Asa cum fanu une format dereaza cnd s
ascuta do, asa un crestn e topt dupa muzca psatca
ortodoxa (repet, nu de toata, c de cea de catate; pentru ca
exsta s hbrz).
Sunt ntru totu de acord cu ce carora nu e pac su|bee facute
mecanc, n care strana rde atunc cnd nu cnta |anc. La o
astfe de su|ba e greu sa nteeg Ortodoxa. Dar cred ca, daca a
178
vedea o su|ba frumoasa, nma ta nu ar ramne de patra. n
Occdent mut s-au convertt a Ortodoxe numa pentru ca s-au
ndragostt de su|bee e.
Sunt convns ca daca ve avea putna curoztate s rabdare ve
gas s bserc n care sa t paca su|ba. Ct despre preot care
su|esc mecanc, char daca e se mutumesc cu faptu ca su|ba e
"vaaba", eu cred ca ma bne s-ar reprofa. Ar putea sa s
gaseasca o mesere prn care sa nu smnteasca pe nmen. Orct
m-ar f de draga pozta "tradtonastor", ndraznesc sa am o
opne personaa egata de aceste su|be facute fara pc de trare.
Sfnta Lturghe, orct ar f de pacatos preotu su|tor, cta
vreme nu cade s n pacatu ereze, ramne o Sfnta Tana:
pnea s vnu se transforma n Sfntu Trup s Sfntu Snge a
Domnuu. Pna ac cred s eu a fe.
Concuze: Su|ba e "vaaba", dec nu conteaza pacatosena
su|toror!"
ntrebare: "Scopu Sfnte Lturgh e ca pnea s vnu sa se
transforme n Sfnta mpartasane?"
Destu semnarst s student teoog ar raspunde vctoros: "Da,
asa scre a carte..."
Consder nsa ca aceasta opne e prea |urdca: eu cred ca su|ba
se face tocma pentru foosu crestnor, tocma pentru ca drept-
credncos sa se uneasca cu Hrstos. Or, n zee noastre
crestn se mpartasesc foarte rar. S atunc, care ma e foosu
partcpar a Su|ba Lturghe?
Cred ca su|ba trebue tnuta n asa fe nct crestn sa se poata
ruga ct ma bne, sa fe ntr-adevar o rugacune n comun. Asta
presupune ca preotu trebue sa su|easca cu muta rvna, cum
ndeamna Sfnt Parnt. Ce de a strana trebue sa fe constent
de responsabtatea or. Ca daca transforma ducea cntare
ortodoxa ntr-un surogat, osnda or va f mare. Cred ca trebue
ca ortodocs sa nu se mutumeasca a ua apararea ceor care
su|esc cu nepasare, s sa spuna ca mportant e ca su|ba e
"vada".
179
Da, su|ba e "vada", dar un oamen dn bserca nu pot gusta
dn frumusetea su|be s sunt stn|ent de modu uneor
papagacesc n care se su|este. Dn aceasta cauza e nu se pot
ruga asa cum trebue. Stu s eu ca dea e sa nu |udecam pe
nmen, ca ndferent de modu n care se su|este trebue sa ne
rugam cu uare-amnte. Dar ma stu s ca acest dea nu poate f
atns dect cu greu de catre oamen care ncearca sa faca
prmu pas spre Bserca. S, des vn a bserca de vreo zece an,
am cunoscut foarte putn crestn care sa nu se smnteasca
atunc cnd au parte a unee su|be savrste mecanc.
Bne ca exsta s preot care su|esc cu uare-amnte. Bne ca
exsta preot pe care, prvndu- cum su|esc, te duc cu gndu a
Sfnt nger care auda pe Dumnezeu. Daca dec motvu
pentru care a stat departe de Bserca a fost ca nu t paceau
su|bee, atunc cauta pna ve gas o bserca ae care su|be sa
t raneasca nma. O ve gas.
Despre fundamentasmu crestn, ce sa t spun... Exsta doua
feur de fundamentasm. Ce a oamenor care, pn de patma
ubr de sne, se consdera mar propovadutor a crednte.
Tuna s fugera mpotrva fumatuu s a bete, dar mesa|u or nu
convnge pe nmen. E nu predca pe Hrstos, c se predca pe
sne: "ata, no suntem exempe de pocanta, no am reust sa
brum patme..."
Dar daca ntreaba cneva daca au brut s patma ubr de
sne, e or se nrosesc a fata s ncep sa vorbeasca despre
osnda ceor care |udeca pe su|tor Domnuu, sau raspund cu
nonsaanta: "Da, am brut-o. E tare greu sa f smert..."
Ma exsta nsa s atfe de fundamentast, a caror nt-statator
e Hrstos. Hrstos a revoutonat umea. Urmas u sunt Sfnt.
Sfnt nu au bcut ncodata pacatu pentru a se pune pe e nss
n stuata de campon a crednte, c numa pentru a arata ca
pacatu duce a moarte, ca pacatu este pregustare a mort.
Noua nu ne este usor sa nteegem ca pacatu este o forma de
moarte.
Des nu fumez (s dec nu se poate spune ca au apararea
fumatoror), nu nteeg de ce fumatu e un mare pacat. nteeg
180
ca dstruge sanatatea, dar am vazut oamen ce fumeaza care
pareau mut ma de treaba dect nefumator. Totus, m dau
seama ca nu e nevoe sa nteeg n amanunt de ce Bserca
spune despre ceva ca e pacat (ce care adopta o astfe de
attudne, trecnd prn prsma propre mnt predane Parntor
cad n nseare). Char daca nu nteeg de ce, cred ca fumatu e
un pacat (am vazut s cteva exorczar n care davou ura ca
nu ma vrea sa smta mros de tame, c de tgara; stu ca ceea
ce scru pare poveste, dar a fata ocuu amutsera tot).
Oamen nteeg cu greu ca pacatu nseamna moarte. S, de
aceea, cnd Sfnt au predcat mpotrva pacateor, pacatos -au
consderat extremst. Dar, ce sa facem, a fe de extremsta a
fost s propovadurea u Hrstos: "Va ceor ce merg pe caea cea
arga..."
"Fundamentasmu" u Hrstos, ca s ce a Sfntor, nu a avut
nmc anorma: e sngura pozte prn care poate f aratat a |usta
dmensune percou perzane.
Sunt un care vor sa ute ca Hrstos a dat cu bcu cnd a
rasturnat mesee negutatoror care transformasera Casa
Domnuu n casa de thar. E au o crednta moae. Gresesc
cnd cenzureaza Sfnta Scrptura, aegnd dn ea numa ce e
pace, numa ceea ce e desfata nma.
Cam att despre fundamentasm. Daca stu apoogetc t se
pare prea dur, ar f nteresant sa ctest s texte dn care se
revarsa dragostea de aproapee. Cteste screre Sfntuu
Suan, s apo ve prv atfe Ortodoxa.
Despre pacatee preotor nu cred ca e cazu sa t spun prea
mute. Au scrs despre aceasta s Sfnt Parnt, s zaree dn
vremea noastra.
Dferenta este ca Sfnt au scrs pentru ca preot cazut sa se
pocaasca, s umea sa nteeaga ca starea aceor preot este
anormaa s sa nu se smnteasca. Pe cnd zaree scru pentru a
arata cu degetu: nu pentru a zd, c pentru a darma. Da, sunt
s preot pacatos. Dar sunt s preot sfnt, despre care presa nu
vrea sa pomeneasca nmc. Pomeneste de cte do, tre, numa
ca sa dea mpresa ca Bserca e psta de vaga.
181
"A murt parntee Ceopa, utmu stp a monahsmuu
romnesc..."
Ttur de senzate, care specueaza evava poporuu fata de
acest Preacuvos batrn. Dar Ortodoxa romneasca nu se
mteaza a Parntee Ceopa, ma are s at stp. De care presa
nu pomeneste pentru ca stp par prea fanatc, prea
fundamentast: nu fac compromsur, nu dau mentatat
apostate obou care se cere. Interesu prese nu e sa preznte
stuata reaa a Bserc pe care nc porte aduu nu o vor
darma, c sa preznte un fctv apus a Trupuu u Hrstos. Da,
exsta s preot pacatos. S a ce ne fooseste sa |udecam no,
de vreme ce va |udeca nsus Dumnezeu? Ma bne am cauta sa
a|ungem a preot cu vata sfnta, s sa rugam sa ne
povatuasca pe caea mntur. S sa nu ne mram daca, n tmp,
ne vom da seama ca mute dntre stre care crcuau pe seama
preotor s-au vadt a f doar brfe s fctun. S nc sa nu ne
mram daca vedem cum un preot, pe care tot stau drept un
mare pacatos, se schmba s merge pe caea sfntene. Usa
pocante e deschsa s cercor, nu numa mrenor.
Despre pacatee crestnor nu t scru dect ca dn ee t pot da
seama ct de grea e upta pentru mnture. Davou upta dn
rasputer pentru a- atrage pe oamen n prapaste. Ma trst e ca
un cad de buna voe. Nc macar nu vor sa upte. E sunt crestn
numa cu numee. Dar mnturea nu se dobndeste automat, nu
e o consecnta obgatore a botezuu crestn. Ce care sunt
crestn numa cu numee mpedca pe at sa nteeaga
frumusetea crednte crestne. "Ute ct de pacatos sunt
crestn, nu e nc o dferenta ntre e s ceat!" Dar daca nu e
nc o dferenta nseamna ca n nme or nu traeste Hrstos.
Traesc patme s ubrea de sne.
ncearca sa cunost s crestn adevarat. Char daca sunt destu
de rar. Pna sa cunosc astfe de crestn ma mnga ctrea
vetor parntor care au dus vata sfnta nu cu mut tmp n
urma. Bserca e pna de sfnt. Ctndu-e vete ceor care au
trat n secou trecut, m trecea dezamagrea provocata de
cadere ator crestn. Orcum, |udecndu- cu asprme, nu am
fost ma bun dect e. Credeam ca vo evta sa cad a rndu
meu. Dar cne s |udeca aproapee or cade n aceeas pacate ca
182
e, or e facut praf de mndre. S nu e deoc bne...
Ct despre farsesm, as vrea sa t spun ca t nteeg retnerea
pe care o a fata de aparator sa. Farsesmu e o patma
groaznca, e o spta enorma. Farse eapada egatura cu Hrstos
s s fac do dn trarea exteroara.
Un preten care a vent dn Serba m-a spus ca acoo femea care
umba tot tmpu cu batc, tot tmpu cu capu n |os, dar are
nma puste pentru ca se stradueste sa faca numa cee
exteroare e numta ronc "femee dn Teheran". Sunt mute
"feme dn Teheran" s prn bserce noastre. S nc "barbat dn
Teheran" nu sunt putn.
"Va, a trecut prn fata usor mparatest..." "Va, a vent a
bserca fara batc..." "Ia ute ce fusta scurta are..."
Probema e ca "sora" vne cu fusta scurta tocma pentru a-L
cunoaste pe Dumnezeu. Daca ar apuca sa cunoasca, s-ar pune
de buna voe o fusta ma unga. S s-ar pune s batc. Dar
"femee dn Teheran" o mpedca sa cunoasca pe Dumnezeu.
O respng, o gonesc cu rautatea or. n oc sa atraga atenta cu
dragoste, se poarta cu durtate. De asta cop or nu sunt n
Bserca, de asta sot or stau acasa: pentru ca trumfasmu or
nu convnge pe nmen.
Tner nu prea apuca sa nteeaga ct de mnunata este Bserca.
Fac mc grese, s "oamen dn Teheran", ca nste cerber atent,
sanctoneaza medat. Foarte greu este sa trec de vama
acestor cerber care daca vad ca un tnar vne cu un cerce n
ureche, sau cu paru n forma de creasta, renunta sa ma fe
atent a su|ba s scaneaza cu acome "prada". Daca nu reusesc
sa se abtna pna a sfrstu su|be, atunc vor decansa moraa
necrutatoare: vor face cu ou s cu otet, spre decu ceor ma
tmz. S tnaru se va smt foarte bne: va f bucuros ca a fost
prmt n comuntatea crestna cu bratee deschse!
Nu cred ca e de-a|uns sa ne mutumm sa constatam ca exsta
"oamen de Teheran". Trebue sa ncercam sa trecem de vame
or.
Hrstos a vent s pentru tner... Hrstos asteapta s pe tner.
183
Hrstosu tneror nu e dfert de Hrstosu Bserc. Nu e un
Hrstos ma dur sau ma bnd, c e Aceas.
Cred ca nu -ar ua mut tmp unu tnar sau une tnere ca sa se
ndragosteasca defntv s revocab de acest Hrstos. As putea
sa t scru o carte numa despre ce a nsemnat s ce nseamna
Hrstos pentru mne. S uneor ma bate gndu sa scru. Dar m e
teama ca nu vo reus sa pun n cuvnte frumusetea trar
crestne. Nu a ceor a|uns pe cume trar duhovncest, c a
trar mee, a unua afat pe prmee trepte. m pare rau ca nu
exsta ma mute martur ae ceor care s-au ndragostt de
Hrstos n vremea noastra. nteeg tmdtatea, nteeg retnerea
de a-t face pubce stare auntrce, dar nu nteeg pe ce care
tn comoara numa pentru e.
Hrstos te ubeste!... Stu ca suna protestant, s m se pare
anorma faptu ca neoprotestant e spun tneror ucrur pe care
e-au mprumutat dn Bserca s acum e preznta ca fnd ae or.
Nu pot face nmc ca sa te convng acum ca Hrstos te ubeste.
Nu exsta o metoda magca de convertre a tneror. Dumnezeu
nu ne rapeste bertatea pe care ne-a darut-o.
Daca m-a ntreba ce sa fac pentru a cunoaste crednta
ortodoxa, s daca nu as avea dect un mnut pentru a-t
raspunde, t-as spune:
"Cteste una dntre Sfntee Evanghe (nu ua Bba de a
nceput, ca nu ve a|unge sa o termn).
Cteste cteva cart frumoase: Mnune Mac Domnuu,
Peernu rus, Patercu, convorbre cu mar duhovnc
contemporan sau vete sfntor care au trat n secou trecut.
Cteste eventua s o carte despre martura unu convertt: De a
moarte a vata a parnteu Paun Lecca sau |urnau fercr a
parnteu Ncoae Stenhardt. Aceste martur preznta Aceas
Dumnezeu care vne n ntmpnarea ceor care cauta, s sunt
dovez ae faptuu ca Dumnezeu ubeste pe oamen.
Ascuta muzca psatca, prveste coane frumoase (dn cee
bzantne, nu bbe renascentste).
184
ncearca sa merg a su|be frumoase, ncearca sa a|ung prn
manastr.
Dar, nante de orce atceva, roaga-te. Roaga-te ca Dumnezeu
sa t umneze vata. Roaga-L sa te a de mna s sa te aseze
acoo unde t e ocu."
Asta nu e o reteta. Poate ve gas n ea sfatu de care avea
nevoe, sau poate ca ve observa ca nu te a|uta a nmc. S poate
ca nc ate sfatur pe care e-a prmt pna acum de a at nu
te-au a|utat. ncearca sa nu te oprest dn drum.
Daca te-a gnd a ct de mare e desfru um n care tram,
daca te-a gnd a pedce pe care e ntnest n drumu spre
Hrstos, te poate bru deznade|dea: "Totu este perdut!"
Dar nu e deoc totu perdut: des toate stau mpotrva, Hrstos a
pornt n cautarea ta. S te-a afat, orct de departe a f de
umna, orct de mut a f ratact n pustu pacatuu: ,,Iata, Eu
stau a usa s bat..."
Orct de mar ar f grozave a care suntem martor, orct de
mare ar f epadarea s apostaza, Dumnezeu cauta pe oamen.
E e Maree ndragostt. O, daca am a|unge sa smtm dragostea
Sa! Cee ma patmase destrabaar, cee ma crunte org sau
cee ma rafnate desfatar trupest nu pot egaa duceata pe care
o smte nma care cunoaste pe Dumnezeu. Acesta e maree
secret, e marea tana pe care davou ncearca sa o ascunda de
oamen. S de cee ma mute or reuseste.
Poate te prvest ntr-o ognda sufeteasca s t vez sabcunea
s neputntee. Oare ma e vreo sansa de mnture pentru tne?
Da, t spun cu toata convngerea ca s pentru tne exsta o cae
spre Ra. Orct ar f de greu sa o gasest, orct ar f de ung
drumu, merta parcurs.
Ma aes ca t pu s probema fame. Nu ve ma f de capu tau.
Responsabtatea ta va f cu att ma mare dupa nunta. S va
creste dupa ce o sa apara cop... Cu ct ve f ma aproape de
Dumnezeu atunc cnd te casatorest, cu att t va f ma bne
dupa aceea. T-o repet pentru utma oara.
185
Poate ca te tem de moarte, poate ca t-e frca de momentu n
care ve paras aceasta ume. Nu est sngura n aceasta stuate.
Mut s-au temut de moarte. Dar un au descopert cum poate f
bruta moartea. S au trecut de a moarte a vata!
Epilo-+
Povestea u"ei cstorii...
Am scrs aceasta carte cu gndu ca te vo a|uta sa t ntemeez
o fame care sa te mpneasca, o fame n care sa smt
bnecuvntarea u Dumnezeu, o fame n care crucea
greutator sa fe purtata cu sennatate.
Poate ca est curoasa sa st cte ceva despre autoru aceste
cart. O astfe de curoztate m se pare freasca. Tot asa cum nu
e o hotarre nteeapta sa ctest prezentarea vet monahae pe
care o fac un autor mren, care cunosc monahsmu numa dn
cart, tot asa ar f anorma sa ctest un ndrumar de casatore
scrs de cneva care nu a prmt bnecuvntarea Cunune.
T-am ma spus ca una dntre cee ma mar bucur pe care e am
este ca Dumnezeu m-a darut o sote care m-a a|utat sa nteeg
fama. Fama ascunde o mare tana, tana ntnr a doua
sufete pe care dragostea e modeeaza n chp mnunat.
Daca nu as f cunoscut-o pe Cauda, nu stu daca as f putut scre
aceasta carte. S nc nu stu daca as f avut cura|u sa vorbesc
atora despre frumusetea nunt.
Pentru ca a avut rabdarea sa ctest aceasta carte pna a
sfrst, t vo spune pe scurt povestea casatore mee. Nu ca sa
ma aud ca am reust sa ntemeez o fame crestna. Nu pentru a
ncerca sa te convng ca fama ma mpneste. C pentru a-t da
ocaza sa nteeg cum s-a egat de practca teora pe care t-am
expus-o.
Iata cum a nceput povestea noastra de dragoste:
186
n decembre 1993, dupa ce am ntrat a Facutatea de Teooge,
Lga Studentor a organzat un mtng pentru eberarea u Ie
Iascu, unu dntre putn ero contemporan a neamuu nostru
(eram apropat de Lga care uptase dn rasputer mpotrva neo-
comunsmuu: n ceu de Informatca eram un grup sod de
"membr smpatzant"). De a Facutatea de Drept s-a mers n
cooana pna a Unverstate, s de acoo pna n Pata Vctore s
a Ambasada Ruse.
Student s manfestau opozta fata de ntemntarea u Iascu.
Pn de ean tneresc, strgam cu tot: "Nu stat n bacoane, cnd
Iascu moare..." s ate ndemnur asemanatoare. Me m fusese
data o portavoce.
Nu m trecea prn cap ca, dn mutmea de studente care erau cu
no, una ma prvea ntr-un mod aparte. Era Cauda. Pentru ea a
fost dragoste a prma vedere. Le-a vorbt coegeor despre
tnaru pe care -a vazut a ace mars, fara sa s magneze ca ne
vom cunoaste s ca va a|unge sota mea.
Nu peste muta vreme tot Lga Studentor a trms observator a
aegere dn Basaraba. nteegnd drama romnor de peste
Prut, am consderat ca e o datore pentru mne sa merg s eu
acoo.
n Basaraba am vazut-o pentru prma oara pe Cauda. (Eram
preten cu Catana pe vremea aceea, dar as f pus capat ntr-o
cpa pretene noastre; smteam ca nu are rost sa ma
preungm o reate care se degrada ncet s sgur.)
M-a pacut foarte mut Cauda, dar m se parea ca nu ma baga
n seama. Dupa ce ne-am ntors n Bucurest, ea a facut prmu
pas pentru a ne cunoaste ma bne: a fxat o ntnre cu o
zarsta care facea un matera despre aegere a care
fuseseram observator "nternatona". n oc sa am cura|u de a
o a|uta pe Cauda sa s dea seama ct de mut o pac, m-am
mutumt a- spune mncun: ct de ferct sunt eu cu Catana, ce
bne ne potrvm etc. Asta pentru ca m era rusne sa spun ce
smteam cu adevarat.
Totus am nvtat-o a un peerna| a mnastr, cu un grup ma
187
mare de student. A vent. Dar fara sa s dea seama ca voam sa
fm preten. O sngura data, urcnd pe nste cone s ea fnd
obosta, am avut cura|u de a o ua de mna, chpure pentru a o
a|uta sa contnue urcusu.
Dar, fndu-m rusne sa spun ca o pac, s n peerna| -am
vorbt despre marea dragoste pe care -o purtam Catane (care
ramasese n Bucurest). S am avut de sufert dn cauza aceste
mncun. Cauda s-a ndepartat de mne (nu voa sa se bage
ntre mne s Catana), s ute asa am perdut-o.
Proft de ocaze pentru a spune tuturor tneror care cred ca au
gast o persoana cu care se potrvesc sa nu repete greseaa mea.
Sa nu se |oace cu sansa or. Poate ca sansa nu se va ma
ntoarce.
Totus, cu a|utoru u Dumnezeu, sansa mea s-a ntors. Am
revazut-o pe Cauda pe 2 anuare 1997 (praznurea Sfntuu
Serafm de Sarov, pe care rugasem n chp deosebt sa ma
a|ute sa ma casatoresc).
Nu ma asteptam ca prma noastra pmbare sa fe att de
mportanta. De cum am revazut-o, am vrut sa fe sota mea.
Dupa cteva ore n care am stat de vorba ne-am dat seama ca
avem aceas scop n vata: de a tra pentru Dumnezeu, pentru a
face bne ceorat. Cauda era fata de care aveam nevoe. Am
vazut sute de fete n vata mea, dar nc una nu m s-a parut att
de potrvta sa m fe sote. De fapt am fost att de mpresonat
de frumusetea e auntrca, nct m se parea ca nu sunt vrednc
de o sote att de mnunata. Iar despre frumusetea e fzca, pot
spune ca m-a topt. Rozaa, fata cu care fusesem preten ma
nante (s care acum e a manastre) m pacea foarte mut. Dar
cnd am revazut-o pe Cauda, m-am dat seama ca era mut ma
frumoasa dect Rozaa. Stu, un nu au cura|u sa spuna ca
sote or nu sunt destu de frumoase. As putea s eu sa mnt
numa ca sa nu m supar nevasta. Dar mncuna nu poate f zvor
de bucure. Nu as sta ca hpnotzat sa prvesc pozee e, sau nu
as admra-o cnd doarme. I-am spus de mute or ca nu stu o
ata fata ma frumoasa dect ea, s nu vorbeam ca sa o
ngusesc. C pentru ca sunt topt dupa ea.
Nu stu cum ar f fost Cauda daca ar f aratat atfe. Dar e o
188
armone aproape perfecta ntre trupu s sufetu e; chpu
exprma foarte bne ce e n nma.
Cred ca daca v-as arata o poza de a e v-at da seama ca nu o
aud degeaba. As vrea sa va arat o poza de-a e de a nunta, n
care och e straucesc de bucure s fata e arata ct de mut s-a
bucurat sa m devna mreasa. Poate vor f un care, vaznd
poza, ar zce ca sota mea nu e foarte frumoasa. Dar ma ndoesc
ca ar putea zce ca nu se vede pe chpu e ct de fercta era.
Cauda nu a fost fercta numa a nunta. A fost fercta de cnd -
am spus ca vreau sa m fe sote. Fercrea e m-a dat arp. S
m da n contnuare.
Am avut muta ncredere unu n ceaat. Am f putut astepta sa
ne cunoastem ma bne nante de a pune probema casatore.
Dar faptu ca ea ubea mut Bserca a fost pentru mne o dovada
ca aegerea mea e buna. Tmpu a confrmat aceasta parere. Am
avut certtudnea auntrca a faptuu ca aceasta fata e potrvta
sa m fe sote. Nu am oscat: am stut ca vrem sa mergem
mpreuna pe drumu vet.
Ne-am hotart sa ne casatorm n anuare 1997, dar am asteptat
sa termnam facutatea (amndo eram n utmu an de stud).
Nc dupa ce ne-am uat centa nu ne-am putut casator medat:
parnt e nu voau sa e fu gnere.
Eu am ntrat ntre tmp a masterat, specazndu-ma n
Sectooge. Cauda a prmt o bursa de tre un a Madrd, s am
amnat nunta pna a ntoarcerea e.
Cee tre un au fost foarte gree pentru mne. ntre tmp egatura
mea cu Lga Studentor devense s ma strnsa: eram
presednte a Lg Studentor dn Facutatea de Teooge. Eram
ocupat cu o sumedene de actun, dar nma mea era a Madrd.
Ne scram foarte des. Aba asteptam sa fac rost de ban ca sa o
sun, s aba asteptam teefoanee e. Efectv asteptam cu sufetu
a gura sa o aud.
(Cred ca e bne ca tner care vor sa se casatoreasca sa stea
putn s departe unu de atu, sa vada daca smt sau nu psa
ceuat. Eu am resmtt ntens aceasta psa. S nu numa pentru
ca nu eram casatort. Pecnd ntr-un peerna| n Macedona, a
189
do an dupa nunta, m era gndu numa a ea s a Codrn. Am
chetut ban de mncare sunnd acasa; Codrn avea un an, s
m-era dor de amndo).
Trebua sa ne casatorm a nceputu anuu 1998. Dar, des eu
vorbsem cu parntee ca sa programeze su|ba, s vorbsem s cu
nvtat, a sosrea n tara Cauda m-a spus ca nu s poate
convnge parnt sa ne casatorm, ca trebue sa m termn
masteratu s sa am un oc de munca (des a teefon spusesem
ca astept sa ne casatorm medat ce se ntoarce).
A fost cea ma mare ovtura pe care m-a dat-o Cauda. Daca -
as f cerut sa ne casatorm atunc, sunt sgur ca ar f trecut peste
vonta parntor e. Dar nu am facut-o. Am preferat sa s dea
seama ca astept de a ea aceasta hotarre. Dar, nevrnd sa s
supere parnt care s-au sacrfcat mut pentru ea, a preferat sa
e faca pe pac.
(Me m era foarte greu dn cauza nenteegeror dntre mne s
tata meu care se recasatorse, n fame era o stuate foarte
tensonata. Am preferat sa pec de acasa, sa ocuesc a nste
preten. Cauda nu era constenta ca am sufert mut ca nu ne-
am casatort atunc. Parca regret ca nu -am cerut sa ne
casatorm peste voa parntor e, a caror prncpaa rezerva fata
de mne era faptu ca studasem Teooga. Daca as f facut
Medcna sau Dreptu s-ar f purtat cu mne atfe).
Am stabt ca ne vom casator dupa ce termn masteratu. Dar n
sufetu meu era o mare rana, m se parea nedrept ca fata care
ma ubea prefera sa amne nunta numa dn cauza parntor e.
S, cu doua un nante de a ne casator, am uat brusc hotarrea
de a ma despart de ea.
Am ncercat vreme de tre ze sa fu preten cu o ata fata, de
care ma fooseam ca pretext pentru a rupe dn mne orce
amntre egata de Cauda. (Acum m se pare o mare nebune ce
am facut. As f putut-o perde pe Cauda defntv. Cred ca s-a
bagat coada s davou, care nu suporta sa vada ca oamen se
ubesc, nu suporta sa vada cum se casatoresc tner hotart sa
su|easca mpreuna pe Dumnezeu. Nu dau vna pe davo, dau
vna pe prosta mea. Dar, sncer, mntea mea a fost ncetosata
190
rau. Cred ca numa daca m-ar f mbatat cneva, ar f reust sa
ma convnga sa spun ca vreau sa ma despart de Cauda.)
Dupa tre ze, cnd Cauda a vent pngnd sa vorbeasca cu
mne, am smtt ca m se a ceata de pe sufet. Nu eram att de
prost nct sa ma mpac cu ea numa pentru ca pngea. Dar n
cteva cpe am ntees gravtatea grese mee. A fost un act
necugetat sa fu preten cu ata fata (bne ca acea fata era
cumnte, ca daca m-ar f suct mnte vreun fotomode, poate ca
m-ar f convns sa cad n pacatu desfruu; vreme de tre ze
mntea mea a fost facuta praf: au rabufnt anumte aspecte dn
trecutu meu, pe care e credeam ngropate, dar nu erau dect
adormte).
Cauda m-a spus ca ncodata nu va ma putea avea ncredere
n mne. Dar, des o ransem foarte tare, des smteam ca e o
foare carea -am taat radacna, ne-am pregatt de casatore. Ea
era convnsa ca, des am grest fata de ea, sunt omu ce ma
potrvt pentru a- f sot. Iar eu eram convns ca dragostea pe
care -o port o va a|uta sa s refaca ncrederea n mne. S am
reust. Nu a durat prea mut.
(Am scrs cu nma strnsa despre acest ncdent tocma pentru
ca vata nu are numa momente frumoase. Exsta s umbre. S
tocma pentru ca de mute or ntre tner care vor sa se
casatoreasca apar ncdente, atrag atenta asupra aceste
stuat: e bne sa fm ct ma ngadutor atunc cnd ce pe care
ubm s care ne ubeste, greseste. Dar numa daca ne ubeste.
Daca gresee ceuat dau n veag psa dragoste, atunc nu
are rost sa fe rabdate.
Cauda a avut mare ncredere n mne ertndu-ma. Daca nu m-
ar f ertat, ne-am f despartt. Orcum, pna a ace moment me
nu m trecea prn cap ca era posb ca sa ntervna ceva ntre
no, ma aes ca asteptam de atta vreme nunta.
Parca s me m sabse atunc ncrederea n mne. Dar m-am
gndt ca Dumnezeu ne va a|uta sa trecem peste ace moment,
s ca ucrure vor ntra n norma. Asa a fost.)
Sa a|ungem a captou "nunta". Nu ne puteam permte sa facem
masa mare, s credeam ca o sa nvtam umea numa a bserca.
191
Dar unchu meu s-a ofert sa ma a|ute s am organzat masa
festva a cantna studenteasca de nga Facutatea de Drept.
Ne-am casatort pe 16 august, a doua z dupa ce eu am mpnt
24 de an. La bserca su|ba a fost cutremuratoare. Am smtt
cum a Cunune mr poarta cunun de reg, pentru ca toata vata
sa se upte pentru a dobnd cunune nestrcacoase dn cerur.
Nu pot descre n cuvnte ce am smtt atunc: parca as f cstgat
un razbo, asa de ferct eram ca m-am casatort cu aeasa nm
mee.
Cantna fnd foarte aproape, de a bserca am mers pna acoo
cu tot aau de a bserca pe |os. S, pe aceas buevard pe care
Cauda m-a vazut pentru prma data, mergea acum ca o
adevarata prntesa.
Muzca a fost foarte pacuta. Au vent "La Strada", un grup de
tner care cnta a mandone (acum sunt ceebr). Nu ma
vorbesc despre cum a fost a nunta (fecare crede ca nunta u a
fost cea ma frumoasa).
Cu socr s-a facut pace. Dn momentu n care ne-am casatort,
tata e a devent tata meu s -au trecut toate rezervee. Cu
mama a fost ceva ma greu, dar tmpu a fost de partea mea.
Acum, pentru ca pentru mut tner casatort ocunta e o
probema, vreau sa t spun cum a fost cu no. Pna pe 1
octombre am putut sta n gazda a o cunostnta apropata. Dupa
acea data se vea dn nou probema unu camn.
Cu cteva ze nante de 1 octombre, un preten apropat, pe
nume Ioan, ne-a ntrebat: "Nu vret sa stat n apartamentu
mostent de a fosta mea sote? Avet acoo tot ce va trebue...".
Evdent, nu puteam refuza o asemenea oferta. Am vazut n ea
mna u Dumnezeu. Dumnezeu nu ne-a asat. n toate
ncercare mar prn care am trecut, a fost aatur de no. Char
daca de cteva or n s-a parut ca ne-a parast, ca ne-a asat fara
a|utor.
Ioan ne-a a|utat enorm cu casa. E nu era s nu e un om cu ban.
Pentru a-s ntretne fama (sota u aba nascuse), a fost nevot
192
sa s a s un servcu de noapte. Daca ar f nchrat
apartamentu n care ne-a tnut pe no, ar f scos ban bun. Dar a
preferat sa ne a|ute crestneste (facnd astfe s o pomana
pentru sufetu foste sae sot s pentru a fette or care murse;
adevarata pomana, ca a vaduve dn Evanghee care nu a dat
dn surpusu pe care avea, c dn putnu pe care agonsse).
Cu cteva ze nante de a afa ca vom avea unde sa ne mutam,
Cauda a ramas nsarcnata (nca nu stam, dar ma trzu, a
ecografe a afat data aproxmatva). ntr-un nterva scurt de
tmp am avut doua bucur n care am vazut mna u Dumnezeu.
Trecusera do an de cnd stateam n casa u Ioan, s sederea
noastra se apropa de sfrst. E avea foarte mar probeme
fnancare (restanta mare a ntretnere etc.) s ne rugase ca
peste aproxmatv un an sa ne gasm o ata ocunta pentru ca e
sa poata nchra apartamentu n care stateam.
Duhovncu pe care aveam atunc (ce dn Modova, care ducea
o vata de nevonta aspra) auznd de a Cauda ct de
framntata era de gndu case, m-a zs: "Vez ce fac s rezova
probema. Trebue sa gasest o soute..."
Cnd m-a dat acest sfat, am smtt ca Dumnezeu ma va a|uta sa
cumpar o casa. Un apartament de doua camere costa vreo zece
m de doar, ar no nu aveam dect un sfert dn suma (o
mostenre de a bunca). Orcum, nu -am spus parnteu ca nu
am de unde sa fac rost de ban.
(Descru aventura cu casa tocma pentru a da marture ca
Dumnezeu poarta de gr|a ceor care se casatoresc; s char daca
probema ocunte e o probema reaa, Dumnezeu gaseste
soute pentru fecare. Sau ma bne-zs ne a|uta pe fecare sa
gasm cea ma buna soute de care avem nevoe. S, char daca
uneor n se pare ca ne scufundam, n utma cpa gasm souta
de care aveam nevoe.)
M-am dus a moastee Sfntuu Mucenc Cpran (care nante de
convertre fusese un mare vra|tor, s de care ma smt apropat s
pentru ca s eu am cunoscut gustu amar a ratacr) ca sa rog
sa ne a|ute sa facem rost de o casa. n cpa n care m-am rugat
193
n fata race, am smtt ca vom prm ceea ce cer. Am smtt
precs ca sfntu m spune ca vo avea casa. Des nu am auzt
nc o voce, des nu se ntmpase nmc est dn comun, am fost
convns ca Dumnezeu ne va face curnd o bucure.
Nu peste mut tmp am afat ca s-a scos a ctate un
apartament cu tre camere n centru Bucurestuu, a un pret
mc, nu mut peste zece m de doar (pe mne ma ncnta deea
de centru ca sa pot a|unge ma usor a moastee Sfntuu Mare
Mucenc Mna, ae Sfntuu Mucenc Cpran, ae Sfntuu
Dmtre Basarabov s ae Sfntuu Ncoae).
Am vorbt cu parntee dn Modova s acesta m-a zs ca se va
ruga a Dumnezeu sa uam casa. Lctata se apropa, dar no nu
reusseram sa mprumutam ban. Cu doua ze nante de ctate
m-a brut deznade|dea: "Doamne, de ce nu m-a a|utat sa fac
rost de ban?... S de ce am smtt a moastee Sfntuu Cpran
ca ne ve da o casa, cnd nu avem cu ce sa o cumparam?..."
Eram foarte trst, nu puteam dorm.
A doua z, dumnca, ne-a ntrebat o cunostnta foarte apropata
a ce ctate vrem sa mergem: -am vorbt despre apartament,
dar s despre faptu ca nu avem ban. S raspunsu a fost:
"Am aproape |umatate dn suma de care avet nevoe. Voam sa
donez ban vreune manastr. Dar v- daruesc voua..."
M se parea ca vsez. Un parnte, auznd cum ne-a trms
Dumnezeu ban n utma cpa, m-a spus: "n asta trebue sa
vedet o mnune a zeor noastre. Char daca nu pare
spectacuoasa, s-a aratat puterea ascutar. n oc sa va pnget
ca nu avet ban, at avut ncredere n rugacune parnteu
duhovnc, s pentru rugacune u s ae voastre, s pentru ca sa
fe bne copuu vostru, ban au vent."
La ctate nu au fost at cent, asa ca am reust sa uam
apartamentu. n patruzec de ze trebua sa dam ban. Cu o z
nante de termen am reust sa strngem pe tot. S am reust
sa uam casa. Char daca au fost s perpet.
Ac apartamentu arata |anc: ce care au stat nante au pecat
nu numa cu chuveta, c s cu teve dn bae. Locund a utmu
194
eta|, ntr-una dn camere a fost o cuperca care s-a ntns pna
aproape de |umatatea tavanuu. Unu dn peret se msca a cea
ma mca atngere. Arata destu de antc, dar acum e bne.
Cu restu datoror ne descurcam greu de tot, dar de fecare data
cnd a trebut sa dam ban Dumnezeu ne-a a|utat n utmu
moment. Bne ca am reust sa ne mprumutam numa de a
cunostnte, ca daca am f uat ban de a vreo banca nu ne-am f
descurcat cu pata dobnzor.
(Stu ca n zua de az mut tner casatort se descurca foarte
greu; dar daca s pun nade|dea n Dumnezeu o vor scoate a
capat. E ste ntotdeauna ce ne pseste. S, char daca nu ne
trmte ce n se pare noua ca ne trebue, ne trmte ceea ce ne
este cu adevarat de foos. Uneor, dn prea muta dragoste, char
ne copeseste cu darure Sae).
Ac se nchee ceea ce voam sa t spun despre ntemeerea
fame mee. Asta a fost povestea case.
Ct despre povestea casatore noastre... Smt cum dragostea
Caude m da arp. Povestoara vuturor aur, cu care ncepe
aceasta carte, a fost scrsa ntr-o peroada n care aveam
anumte probeme. Dn cauza greutator prn care treceam, am
fost brut de deznade|de. S atunc cnd faceam canonu,
zceam cu foarte mare greutate. Rugacunea m era aproape o
povara.
Cauda, care era s ma covrsta de necazur dect mne, ducea
povara n tacere, fara sa se pnga. Tot ea ma ncura|a s pe
mne. Am smtt atunc cum, n focu ncercaror, dragostea
noastra ne a|uta sa zburam cu o sngura arpa. Am smtt cum
Dumnezeu bnecuvnteaza dragostea noastra s o ntareste.
O ubesc pe Cauda ca n zua n care ne-am casatort. Uneor
nchd och s, bucurndu-ma ca o am nga mne, ut ca ne-am
casatort de patru an. Parca am f amndo student. Nu smt ca
a trecut tmpu.
Totus, sunt s momente n care dragostea m se raceste. Sunt
momente n care m se pare ca sunt sngur s ca ea nu ma
nteege. ntr-unu dntre aceste momente am aergat a parntee
195
nostru s m-am pns: "Parnte, m-e groaznc, Cauda se poarta
foarte rece cu mne. Parca nu o ntereseaza dect copu."
"t aduc amnte cu ct ean o auda pentru feu n care te
ubeste? t aduc amnte cum m spunea ct de mut te bucura
s te spr|na n ceea ce fac?"
"Da, parnte."
"S daca t-as repeta peste ctava vreme ce m spu tu acum, ca
nu te ma ubeste, ce a face?"
"M-ar bufn rsu ca am putut f att de cop..."
Parntee nostru ne cunoaste bne. ntr-adevar, dupa cteva ze
m-am dat seama ca probema mea nu era reaa. De vna eram
eu; nu voam sa nteeg ca ea, fnd nsarcnata pentru a doua
oara, avnd s ore a scoaa, avnd s cursur a facutate (anu
acesta a facut masteratu), ucrnd a un manua pentru eev de
ceu s ma aes avnd gr|e fame, absout normae, dar
uneor covrstoare, a|ungea uneor acasa foarte obosta.
Totus, de a oboseaa nu ma putea avea putere sa stea prea
mut de vorba cu mne, nu ma avea putere sa ma sarute cnd
peca de acasa. S eu am vazut stuata tragc. Acum nteeg ca
am grest, ca ar f trebut sa o a|ut s ma mut, ar f trebut nu sa
cer ma muta nteegere, c sa o spr|n prn dragostea mea.
Am avut ma mute nenteeger de acest gen. Dar ee s-au avut
ocu or n maturzarea noastra. Nu cred ca exsta fam
perfecte, asa cum nu exsta nc oamen perfect. Cred ca exsta
fam n care nu apar tensun, tocma pentru ca pe sot uneste
dornta de a tra dn pn pacere um acestea. Dar astfe de
fam nu sunt un mode pentru no.
Exsta s fam n care domneste pacea u Hrstos, s n care
ntre sot nu exsta nc cea ma mca nenteegere. O astfe de
fame ne dorm, o astfe de fame nada|dum ca va f s a
noastra. Trebue nsa sa crestem mut pna sa a|ungem a
aceasta masura.
Tensune care exsta uneor ntre sot m se par frest. Char
196
daca pot parea de nerezovat, ee trec repede. Important este ca
sot sa s doreasca amndo sa se schmbe n bne.
Nu ncerc sa |ustfc tensune care exsta ntre no. Sunt semn a
sabcun noastre sprtuae. No ncercam nsa sa ne uptam cu
ee. Exstnd aceste sabcun, se poate ca ee sa afecteze s
modu n care eu nteeg fama. Ee se ogndesc n psure
aceste cart. Poate ca aceste psur te vor stmua sa t da
sngura raspunsure pe care te astepta sa e gasest ac, s nu
e-a gast. Orcum, sper sa f ngadutoare fata de aceste psur,
nerente unu nou drum. Poate ca at, vazndu-e, se vor smt
ndreptatt sa scre e un at ndrumar, mut ma nteresant. Sau
poate ca peste vreo zece an vo scre char eu o carte ma buna
despre acest subect. Dar pna atunc tu ve f martata. S cred
ca ma nteeg de ce am preferat sa scru acum: tu acum a
nevoe de astfe de sfatur (m-ar parea bne sa m scr despre
modu n care a receptat aceasta carte. Ma va a|uta sa fac o
edta uteroara ma buna).
Vreau sa st ca m-as f dort sa scru o astfe de carte aba a
batrnete, cnd ar f trecut de mut vremea mcor tensun
dntre mne s sota mea. Nu t-am scrs nsa de pe pozta unu
nteept. T-am scrs de pe pozta unu sot care are parte att de
bucur ct s de ncercar. Stu ca davou se upta cu toate
putere sa dezbne pe sot. S, orct de unt as f cu sota mea,
asta nu nseamna ca suntem predestnat sa mergem vctoros
pna a capat. Totus, nada|duesc ca Dumnezeu ne va da putere
sa brum sptee care ne vor sta n cae. S char daca ar f sa m
schmb parere, sa nu ma vad fama crestna n aceeas
umna, totus asta nu nseamna ca ucrure scrse n aceasta
carte nu sunt corecte.
Daca ar f fost o carte care sa contna cugetare mee fosofce,
atunc peste ctva an m e-as f putut schmba. Dar aceasta
carte nu m apartne dect n mca masura. E rodu experente
ceor care au bnevot sa m raspunda a ntrebare pe care e-
am pus.
Faptee sunt fapte. Experenta nu poate f negata. Ar f cudat sa
apara un ndrumar care sa contna opn contrare deor
prncpae expuse ac (fata de amanunte, crtce ar f normae).
Daca ar ven cneva s ar spune ca nu conteaza potrvrea
197
sprtuaa a sotor, sau ca e bne ca tner sa faca dragoste
nante de nunta, o astfe de pozte ar duce a rezutate trste.
m doresc ca acest ndrumar sa t fe de foos. Nu pentru ca -am
scrs eu, c pentru ca, fndu-t te bne, m va f s me.
Ma ntreb acum ce parere va avea despre aceasta carte cneva
care sta departe de Hrstos, sa zcem o fata care a ctt-o numa
dn curoztate, nu s pentru a se foos! Une astfe de fete
spun: cauta o fame fercta s tne-te de exempu e. Ve vedea
ca n casee dn care pseste Hrstos pseste bucura adevarata.
Poate ca te-a smntt de cee vazute prn unee fam de
crestn. Poate ca a auzt ca exsta nenteeger mar ntre sot.
Sau ca sot nu se ma ubesc. S tu nu vre sa a parte de o astfe
de fame.
Te nteeg s t dau dreptate. Numa ca fama pe care a avut
ocaza sa o refuz nu este fama crestna.
Sa ne referm a fama n care ce do sot duc o vata curata, s
cresc cop pe caea Bserc, fac fapte bune, dar e nu se ma
ubesc. Greutate vet -au ngenuncheat, s e au a|uns a o
stare de ndferenta. Ne referm a e, nu a ce care se cearta sau
se n|ura.
Cred ca sot acesta sunt ma departe de Dumnezeu dect sot
care se cearta des, dar a fe de des se s mpaca. mpacarea e
un semn a dragoste pe care s-o poarta. E un semn ca
dragostea e ve. Pe cnd ceat, char daca nu se cearta
ncodata, nu se ma ubesc. Au a|uns a o stare de monotone
contnua. Pctstoare s apasatoare.
Cartea mea se opreste ac. Sper sa nu fe pentru tne dect un
nceput. Sa nu crez ca am epuzat toate drecte n care se
poate fragmenta subectu ntemeer une fam. Sper ca macar
t-am strnt curoztatea fata de aceasta probema. S, char
daca nu a afat ac ma mute raspunsur a ntrebare tae, sper
ca ce putn te-am a|utat sa t pu anumte ntrebar. Cauta-e
raspunsu, cauta cu rabdare, s ve avea parte de o fame
mpnta.
198
Stu ca aceasta carte va f ctta s de catre un parnt. rog sa
fe constent de ct de mportanta este pentru cop or tema pe
care am ncercat sa o tratez. rog sa s a|ute cop sa se
pregateasca de casatore. "Sa te ocup de o ct ma buna
prezentare a cart. Sa o preznt n confernte, sa fac tot ce pot
pentru asta. Tner au nevoe de o asemenea carte!", m-a spus
un preten. Eu vo face tot ce m sta n putnta pentru a face
cartea cunoscuta. Dar tner pot ct aceasta carte s o pot uta.
Dar un parnte care ste sa fe aproape de cop sa poate sa
a|ute mut ma mut dect orce carte.
M-as bucura ca aceasta carte sa fe dscutata a oree de
drgente, sau char a oree de rege. E foarte mportant ca
profesor nss sa fe constent de ct de mportant este sa
nvete pe tner sa acorde fame mportanta cuventa.
Vo termna cartea brusc, tocma ca sa as mpresa ca e
netermnata. Tocma ca sa t da seama ca e rndu tau sa o
contnu. Nu pe o foae de hrte. C prn faptee tae.
Nu t zc precum Murphy: "Zmbeste, mne t va f ma rau..."
C t zc: "Zmbeste! Poate ca daca nu a f ctt aceasta carte,
mne t-ar f fost ma rau..."
Post&at la editia a doua+
Cuvi"te ctre pri"ti
Draga Danon Vase,
Nu ma prcep a scrs, de aceea te-as ruga sa-m ert toate
stngace terare. Dar trebue sa-t scru. S-ar putea sa-m f de
foos. Eu ma rog Dumnezeuu Ce Bun pentru asta. Nu vreau sa
transform aceste rndur n ceva eftn s meodramatc, pentru
ca nu este nc una, nc ata. Dar este ntr-adevar o drama cu
adevarat dureroasa.
Am 60 de an (dec pot f fu meu), poate de aceea m-am
perms (te rog sa ma ert daca am grest) sa ma adresez putn
cam prea famar. Sunt casatorta s am o fca de o vrsta
apropata de a ta.
199
M-am trat vata departe de Dumnezeu, de Bserca, departe de
Sfntee Tane. Nc macar nu m-a fost prea bne. Greutat s
pedc a tot pasu. Daca m-ar f ntrebat cneva acum 3-4 an de
ce a fost asa, nu as f stut ce sa raspund. Acum stu exact. n
marea u marnme, Bunu Dumnezeu a vrut sa ma ntoarca cu
fata spre E, Sa-L cunosc. Asa ca m-a dat toate spre bnee meu.
Dar, daca stau sa ma gndesc, sunt fam cu greutat s
probeme nfnt ma mar ca ae mee. Asa ca sa nu ma ma
png. Cu a|utoru prmt de Sus am reust sa-m schmb vata.
Ce putn pe a mea. Stradundu-ma ca n putnu tmp ce m-a
ma ramas sa traesc asa cum trebue, ncercnd sa umpu vdu
dn sufetu meu s sa nu ma gresesc n ungu s strmtu drum
spre mnture.
"Nchpercea" m da mut de furca, pentru ca nu- pace deoc
panu meu, dar acum stu ca am aproape pe Domnu nostru
Isus Hrstos. De un rea foos m-au fost ce drag de a pubcata
Icoana dn adnc, carora e-am scrs s care m-au raspuns,
dndu-m sfatur dntre cee ma bune. Prntre atee, m-au trms
a un parnte duhovnc de care aveam mare nevoe, o persoana
cu totu deosebta, sub a care ndrumare atenta sunt. Daca, dn
acest punct de vedere, cu mne ucrure merg bne, nu aceas
ucru pot spune despre fca mea.
n gndrea mea mtata, char eu trand departe de tot ceea ce
nsemna Crednta (fara a f eretca), m-am zs sa as acestu
cop (snguru de atfe) bertatea depna de a hotar sngur ce
are de facut. M-am zs sa fu o mama "moderna" (proste pe care
doar acum o reazez).
A facut ceu X, apo brusc a schmbat drecta s a ntrat a
Facutatea Y, 4 an. S-a dat s masteru s acum urmeaza sa-s
faca teza de doctorat. n tot acest an de studu a fost
preparator n cadru facutat. Student o ubeau, sta ce trebue
sa e spuna. A fost n stranatate cu o bursa, tmp n care s-a
nsust spre foarte bne mba engeza. Parea ca ucrure sunt
bune, s no, parnt e, ferct. Spun acest ucru pentru ca
doream putna schmbare n vata e.
n copare s adoescenta a fost cam sngura. Tn|ea dupa
preten, reat, comuncare - fnd ma putn comuncatva, ma
200
mut nterorzata, s ma mut ntr-o ume a e, reaa, prntre
teancur de cart de specatate s cart ma atfe.
La nceput, fara sa- spuna nmen, s-a cumparat zec de cart
regoase, Sfnt Parnt, Efrem Sru, Sfntu Suan, Avva
Dorothe, etc. Am ntrebat-o ce face cu ee s m-a raspuns: "caut
adevaru". Sncera sa fu m-am bucurat. n stranatate a cunoscut
un profesor ma mare dect ea cu ma mut de 20 de an. Era
prma persoana ma mportanta cu care avea ce dscuta.
Lucrure au scapat de sub contro, ea a crezut ma mut dect
trebua tuturor promsunor facute. Dar n cuda or, dupa un an
de ze, totu a uat sfrst cu acrm s durere. ncepnd de ac,
"pestsoru meu" a uat-o a vae, dusa de curent, fara dornta de
mpotrvre. Au urmat ate gast, ate de, |ung, achme, yoga,
"caea de m|oc", Kabaa (nu-t sunt necunoscute), dar ma aes
rencarnare.
La facutate ucrure mergeau prost. Sef e au facut tot posbu
sa o ndeparteze de a catedra, des este bne pregatta
profesona.
Urmeaza apo munca a o fundate unde, dupa putn tmp se
desfnteaza postu (poate s pentru faptu ca se ocupa cu tot
sufetu de fam sarmane). Dsperata s buversata, se
anga|eaza a o gradnta ca educatoare. Cop pac foarte mut,
s-a dort mereu o fame, pe care nu a avut-o - nca.
"Mama, de ce a mne nu se uta nmen, de ce sunt o pretena, s
att??" M-am ntrebat s eu muta vreme, fara sa-m dau un
raspuns. A cunoscut char s un doctorand a Teooge, care nsa
a trebut sa pece cu o bursa n Eveta, asa nct reata s-a
termnat fara sa nceapa.
Cu un saaru de numa 2,5 moane, dezamagta de vata e
socaa s sentmentaa, a acceptat oferta de a ucra pentru
fundata X (care mteaza pentru drepture homosexuaor), fapt
care m-a ovt n moaee capuu.
Era nceputu sfrstuu. Lacrme mee n-au fost ndea|uns
pentru a o ndeparta de aceasta asocate s ma aes de sptee
despre care stam ca nu avea cum sa e poarte. Saaru era
tentant; nu ma purta stresu ca nu avea ban sa ne dea pentru
201
medcamente.
Refuzata de baet, ratacta n crednta, ac gaseste antura|u
care se parea e dea. Nu cred ca este cazu sa contnu cu ce s-
a ma ntmpat. Este de a sne ntees. A pecat de acasa, sta cu
chre mpreuna cu o "pretena". A fost ceva care m-a desfacut n
bucat, dar Maca Domnuu s Fu e Preaubt m-au adunat, m-
au mngat, asa nct am hotart cu muta nste sufeteasca sa
ncredntez aceasta mare durere a mea Bunuu Dumnezeu. M-a
ramas doar rugacunea s CREDINTA ca cneva acoo Sus ma
ubeste s trebue sa am rabdare.
De foarte mare foos m-au fost sfature prmte de a preten
me de a revsta Icoana dn adnc, de a parntee meu duhovnc
s de a tne, prn cee doua cart ae tae pe care e-am
cumparat: Cum sa ne crestem cop s Darmarea door. Am sa
ma rog pentru tne ct vo putea. Am cautat a toate brare
|urnau convertr. Fara rezutat. Daca ar f posb sa prmesc un
exempar, -as pat medat.
Refertor a Darmarea door, -am spus fete mee: "Cartea
aceasta parca este scrsa pentru tne". A uat-o, a rasfot-o s
char a parut nteresata. Cred ca se potrveste cu stu e de
comuncare, are mare usurnta a scrs, s stu tau cred ca -a
pacut. De obce m spune sa o as n pace, pentru ca trebue sa
traasca s ea cumva.
Cercu n care se msca acum este nchs - aceas oamen,
aceeas concept de non-pacat, de aternatva pe care eu
sngura n-am cum sa -o scot dn cap. Ban, orct ar f de mut,
nu- a|ung. (I-am spus asta de a bun nceput - nu este nc pe
departe un oc bnepacut u Dumnezeu.) Este nefercta, povara
pacateor o apasa s o copeseste. Este bonava sufeteste s
trupeste, fara o cauza organca. Am spus, s desgur asta vo
face, sa as n seama Domnuu s a Mac Preacurate rezovarea
n bne a aceste sufernte. Dar totus ma ntreb s te ntreb s pe
tne: cu ce ma pot contrbu s eu?? Da-m un sfat, ct de mc:
cum o pot scoate dn adu n care vetueste, n care ucreaza?
Acum st de ce t-am scrs. I-am spus de atfe s e sa a egatura
cu tne prn nternet - s-ar putea sa f pna a urma coacu e de
savare. Nu-m ramne dect sa nada|duesc. Te rog sa ma ert
202
pentru scrsoarea aceasta att de unga, pentru forma e s
eventuaee grese gramatcae.
t doresc tot bnee dn ume s Bunu Dumnezeu s Maca
Domnuu sa te aba sub ocrotrea Lor...
M se parea o dee buna ca n postfata cee de-a doua edt a
cart mee despre nunta sa anexez cteva fragmente dn
scrsore s e-ma-ure pe care e-am prmt de a cttor, e-ma-
ur ce refecta modu n care cartea a fost receptata de pubc .
Am preferat nsa ca n ocu cuvnteor de aprecere sa reproduc
scrsoarea de ma sus, prmta de a o mama ndurerata.
M s-ar parea stranu sa fu ca baba dn proverbu: "Tara arde s
baba se paptana." Daca nu as tne cont de probemee care apar
n socetate, daca as scre despre fame fara sa prvesc n |ur, as
f utopc. Asa ca ma vad nevot sa scru s despre modu n care
tnere generat se propovadueste cu deznvotura desfru. Vo
face referre s a egatura dntre vremure pe care e tram, n
care pacatee mpotrva fr sunt consderate normae, s sfrstu
um. Fara a f o fre apocaptca nu pot face abstracte totus de
profete sfntor despre peroada de renastere a pagnsmuu
pe care o tram .
Daca n captoee cart m-am adresat n mod speca tneror, n
aceasta postfata ma vo adresa parntor, char daca un tner
nu vor f ncntat de aceasta. Ma gndesc dn ce n ce ma mut
a vtoru copor me . Asa ca nteeg, macar n parte, durerea
mame. Daca fca e ar f fost aergca a vata regoasa, daca ar
f fost esbana de pe bance ceuu, m-at putea ntreba ce am
eu cu vata e. Dar fata a vrut sa se marte, a vrut sa traasca
aproape de Dumnezeu. Faptu ca a ctt Sfnt Parnt pentru "a
gas adevaru" spune mute.
A mers pe drumu ce bun, dupa care davou a reust sa o
atraga n cursee sae. nca nu este totu perdut, nca se ma
poate ntoarce. Dar nu despre aceasta vo scre acum. Vo scre
despre durerea pe care m-o provoaca faptu ca dn ce n ce ma
mut tner se autodstrug, ndepartndu-se de drumu senn s
umnat care e-a fost pregatt de Dumnezeu.
Parntee Ncoae Tanase de a Vaea Popuu povestea ca a fost
203
chemat odata n camera de camn a une studente pentru a o
convnge pe aceasta sa nu avorteze. Parntee a nceput sa
vorbeasca cu ea, s pe fata a bufnt-o pnsu. Cu ct parntee
vorbea ma mut despre grozava s urmare prunc-ucder, fata
pngea tot ma tare. Parntee era convns ca acrme e arata
ca s-a dat seama ca nu trebue sa avorteze, asa ca vorbea n
contnuare. Dar, a un moment dat, fata -a spus:
"- Parnte, nu ma vorbt, am apucat sa avortez..."
"Parnte, nu ma vorbt, am apucat sa avortez... Parnte, nu ma
vorbt, am apucat sa avortez... Parnte, nu ma vorbt, am
apucat sa avortez..." Dupa ce parntee a termnat de povestt,
cuvntee sae m-au rasunat n urech. M-am dat seama ct de
dramatc este ca omu sa a|unga a duhovnc cu o cpa ma
trzu dect era cazu. Ct de dureros este ca nvatatura crestna
sa a|unga a oamen cu ntrzere.
Asa s cu cartea mea: nu am ncercat nc sa o fac prea
"bsercoasa", pentru a nu- pcts pe tner care nu vn a
bserca, s nc hard-core, ca sa nu smntesc pe ce credncos.
Des m era putn teama ca un preot ma vor crtca pentru stu
abordat, totus se pare m-am temut degeaba.
Probema este ca acum cartea m se pare char prea cumnte. Nu
am atns subecte ferbnt pentru tner, cum ar f sexu ora sau
masturbarea (pe care statstce e preznta ca fnd a ordnea
ze). M se parea rscant sa sparg eu gheata n abordarea unor
asemenea subecte, s nu vroam nc sa zgr ureche prea fne
s nc sa trezesc curoztatea cttoror fata de astfe de
ndeetncr.
Evouta stuate nsa m-a facut sa regret ca nu am scrs s
despre asemenea subecte (poate o vo face cu ata ocaze). Iata
ce scre n Lbertatea , n artcou cu ttu Cop dn casa a III-a
vor nvata despre sex: "nca dn casa a III-a, cop vor nvata
despre cum se fac cop s cum sta treaba cu dferenta dntre
sexe. La sfrstu sco, eev vor avea cunostnte avansate
despre masturbare, vo, ncest sau pedofe."
Dn Programu Natona de Educate pentru Sanatate n Scoaa
Romneasca , eaborat de Mnsteru Educate s Cercetar,
204
putem afa ma mute amanunte. Iata ce ect vor ua cop
nostr: "Se pare ca sexu ora genta este ma frecvent ntnt a
persoanee cvzate, cu o gena personaa rdcata, precum s a
cupure homosexuae. Pozte n care este practcat sunt cee
ma varate, ma cunoscuta fnd pozta 69, (...) . Prefernta
mutor cupur pentru sex ora genta este motvata de faptu ca
repreznta o modatate de a avea reat sexuae fara rscu
aparte une sarcn, precum s un m|oc de a a|uta barbatu n
obtnerea erecte, ar pentru femee, de a avea reat sexuae
fara a-s compromte vrgntatea. Consderat ca o reate dn
sfera normauu de catre sexoog s aprecat de ce care
practca, sexu ora genta este condamnat n contnuare de
anumte persoane sau grupur popuatonae, datorta crteror
mora-regoase, sau pur s smpu pse de experenta".
O observate: cnd afrm ca o anumta practca este
condamnata dn psa de experenta, strnest curoztatea fata
de aceasta experenta. Tneror se vorbeste despre sexu ora
astfe nct sa ncte sa practce. n aceas mod este
prezentata s masturbarea, ca fnd "o forma freasca de
actvtate sexuaa" .
La captou Comportament sexua norma ntnm cu
surprndere tre ramfcat: heterosexuatatea,
homosexuatatea, bsexuatatea. Ca parnte afrm ca o astfe de
programa este dezastruoasa. Efectee e asupra famor de
mne vor f greu de aprecat. Daca nvet pe cop ca
homosexuatatea s bsexuatatea sunt normae, e vor ncerca
sa e expermenteze.
Nu anazez ac cee doua practc sexuae dn prsma nvatatur
crestne . Dar ar trebu ca tneror sa se faca o educate pro-
fame, s nu o educate care oveste n fama tradtonaa.
"Des mut oamen consdera nca homosexuatatea ca pe ceva
anorma, pervers, stnta moderna precum s normee |urdce
nternatonae o accepta n sfera normauu. (...) Legferarea
casatore ntre homosexua n anumte state repreznta un
cstg cert n ceea ce prveste drepture aceste mnortat, dar s
o toeranta s o dsponbtate sporta a nteegere dn partea
socetator respectve."
205
Casatore ntre homosexua nu sunt numa "pacate mpotrva
fr". Sunt n aceas tmp pacate mpotrva socetat. Dn
moment de fama tradtonaa este ceua de baza a socetat,
promovarea casatore ntre homosexua este un atac a adresa
socetat. Ca sa nu ungesc paranteza, afrm nca o data ca daca
astaz copor se vor preda astfe de cunostnte , mne
caderea or va f freasca.
Des nu am nsstat asupra moduu n care nvatatura crestna
trateaza pacatee mpotrva fr, vo nssta totus asupra sarace
sprtuae a vremuror pe care e tram.
Astaz este dn ce n ce ma car ca e dfc sa vorbest despre
frumusetea fame casce, cu mama, tata s cop, fara sa tratez
probema s dn punct de vedere sprtua. Daca Dumnezeu nu ar
exsta, am putea renunta a deea ca fama este ceua de baza
a socetat s ne-am putea constru ate tpur de socetate. Cne
vrea sa apere fama nu poate face abstracte de Ce care a
ntemeat prma fame, formata dn parnt nostr Adam s Eva.
Observam ca astaz pacatuu se spune vrtute s vrtut pacat.
Despre aceasta rasturnare Sfnt Parnt ne-au atras atenta ca
este semn premergator sfrstuu um. Lumea va exsta atta
vreme ct vor ma exsta oamen care vor merge pe caea
mntur. Cnd desfru se va generaza, Hrstos va ven a doua
oara.
Sfntu Ncoae Vemrovc spunea: "Vedem s no mute semne
care au fost prezse de catre Domnu Isus ; nu suntem orb. Asta
nsa nu ne da dreptu sa hotarm zua sfrstuu um, s cu att
ma putn sa ne dorm nmutrea rauu n ume. Cac o data cu
nmutrea rauu se nmuteste s numaru nedreptor ce s perd
sufetu. Iar no, ca f a u Dumnezeu, trebue sa dorm ceea ce
doreste s Tata nostru Ceresc, s anume ca tot oamen sa se
mntuasca. Marea n-are dect sa se catne, s pamntu sa se
cutremure, s steee sa cada; no trebue sa stam netuburat,
ncredntndu-ne vo cee bune a Facatoruu s dornd bnee
tuturor fapturor omenest" .
Nu dorm dec rau nmanu. Dar nc nu putem face abstracte de
stuata care ne ncon|oara. Ar f stupd sa spunem ca dn punct
de vedere sprtua umea e ma aproape de Dumnezeu dect
206
acum o suta de an. Dar ar f a fe de stupd sa ne asam brut
de deznade|de s sa spunem ca nu se ma poate duce o vata
curata n zee noastre. Char daca upta este foarte grea,
pacatu nu va bru vrtutea. Char daca dusman crestnor vor f
foarte puternc, s m|oacee de care se vor foos pentru a ov
n crednta crestna vor f dn ce n ce ma perfectonate, totus
crestn nu vor f ngenuncheat. Vor rezsta, s n cee dn urma
vor bru. S de fapt brunta nu va f a or, va f a u Hrstos Fu
u Dumnezeu, care ne-a spus: "n ume necazur vet avea; dar
ndraznt. Eu am brut umea..." (Ioan 16, 33) .
Of, ct m-as dor ca pna a urma ce de a Mnster sa s dea
seama ca nu e bne sa murdareasca mnte tneror prntr-o
educate sexuaa nepotrvta... Ce bne ar f ca totu sa se
termne, sa f fost doar o tentatva nereusta... Atunc rndure
mee vor parea aarmste ceor care m vor ct cartea peste
ctva an de ze. m cer ertare fata de acesta daca tmpu va
doved ca m-am sperat degeaba. M-as dor mut ca peste an s
an cop me sa creasca ntr-un medu ct ma curat, ct ma
putn vatamator.
Sunt convns nsa ca daca ucrure vor contnua n drecta n
care au pornt, nc un parnte nu m va putea reprosa ca -am
rapt tmpu scrnd despre homosexuatate sau despre sexu
ora. S poate peste ctva an char s tner carora s-a parut ca
sunt prea bsercos, daca vor a|unge a rndu or parnt, vor
nteege de ce am scrs asa s nu atfe. Dar ma bne sa nu avem
parte de asemenea ree. Doamne fereste-ne!
Orcum, char daca pentru o vreme rau ar f tnut n fru, asta nu
nseamna ca acum e bne. Lupta pe care davou o duce
mpotrva famor este foarte puternca, s de aceea este nevoe
de muta rugacune . Repet deea ca orct de frumoasa ar f
fama, ea nu este un spatu a reaxar s a desfatar. E
frumoasa vata de fame, dar este s grea. Este s pacuta, dar
are s momente mta, n care caz de pe pcoare de oboseaa
sau n care te doare nma sau capu de suparare. Poveste de
dragoste n care toate merg perfect sunt utopce, sunt vaabe
numa n fme . Vata are ate regu.
(Prvtor a regue crestne ae vet de fame, trebue spus ca
exsta s un mod grest de nteegere a acestora. Fna mea a
207
vent dumnca dupa su|ba a mne s m-a zs:
"Nasue, am facut o boacana. I-am zs une feme nsarcnate ca
e ma bne sa se cuce cu sotu e dect sa ase sa mearga a
ate feme. E nu poate sa se nfrneze, s m-am gndt ca e ma
bne sa se cuce cu ea dect cu atee."
"S unde e boacana?"
"Pa, Sfnt Parnt..."
"Ce au zs Sfnt Parnt?"
"Nu stu, dar asa se zce, ca Sfnt Parnt spun sa se nfrneze
sot de a mpreunarea trupeasca atunc cnd e femea gravda."
"Da, daca se pot nfrna, sa se nfrneze. Dar daca barbatu nu
ma rezsta, dect sa mearga a atee, ma bne face dragoste cu
sota u. Nc unde nu zc Sfnt Parnt ca e ma bne sa mearga
barbatu a borde sau a amanta dect sa se aprope de femea
u care, char daca e gravda, tot sota u e. Habotnca sote
poate duce a destramarea fame."
"Dec nu -am zs rau ce -am zs?"
"Nu. n vata de fame sot trebue sa tna seama unu de
neputntee ceuat. Atfe se a|unge repede a dvort. Daca nu
se a|unge a perversun, trebue sa exste nteegere. Totu e sa
fe sncer unu cu atu s cu Dumnezeu...").
nante de a nchea aceasta postfata vreau sa raspund ntrebar
pe care am prmt-o de a ma mut cttor: "Daca at facut
Facutatea de Teooge, de ce nu suntet preot?".
Nu cred ca daca a facut facutatea nseamna ca est s bun sa f
preot. Am scrs cum nteeg eu ca trebue sa fe preotu, s nu as
suporta deea ca sunt atfe dect m-as dor sa fu. Asa ca nu m
ramne dect sa ma pregatesc, rugndu-ma ca, daca Dumnezeu
consdera de cuvnta, sa prmesc hrotona. Char daca sunt
foarte constent ca nu sunt vrednc de preote, faptu ca
duhovnc pe care -am avut (do dntre e au trecut a Domnu)
m-au spus ca Dumnezeu vrea sa fu preot ma face sa ma
208
gndesc foarte seros a aceasta su|re. Asa ca, daca Dumnezeu
va rndu sa fu hrotont, vo prm preota cu cea ma mare
bucure. Iar daca nu va rndu aceasta, vo ncerca sa ramn pe
barcadee scrsuu. Daca se poate, pna a capat...
15 august 2003
Ru-ciu"i
Ru-ciu"e pe"tru cstorie
Doamne Isuse Hrstoase, Fu u Dumnezeu, Ce Ce a zs:
"Cautat ma nt mparata u Dumnezeu, s toate ceeate se
vor adauga voua", darueste-m toate cee de trebunta pentru a
merge pe caea mntur.
n mne Tae este vata mea s fara Tne nu pot cunoaste nc
mpnrea s nc bucura cea adevarata. Stnd aceasta, avnd
dornta de a purta crucea casatore, Te rog sa ma a|ut sa
gasesc faptura potrvta aatur de care sa nfrunt marea vet
acestea.
209
A|uta-ma, Doamne, a|uta-ma, cum numa Tu ma pot a|uta. De
mute or spta snguratat m-a rant nma, de mute or davou
deznade|d a ovt n poarta sufetuu meu. De atta durere
nma mea s-a strns, s nu este nmen care sa m ane durerea.
La Tne aerg, Doamne, nade|dea mea, ntarrea mea, umna
vet mee. A|uta-ma sa am o fame bnepacuta Te, o fame
peste care sa se reverse mutmea bnecuvntaror Tae.
Fereste-ma, Doamne, de tot rau. Fereste-ma de o aegere
gresta. Fereste-ma de mncun, de rautate, de desfru. Sa nu
ma nsee frumusetea cea degrab trecatoare, c sa caut ma aes
frumusetea sufeteasca. Sa nu ma orbeasca dragostea patmasa,
nc sa nu ma brue patme s poftee.
Tu st, Doamne, neprceperea s sabcunea mnt mee.
Izbaveste-ma prn haru Tau de neputntee care ma apasa.
Vno n a|utoru meu, Iubtorue de oamen! Darueste-m
nteepcune s rabdare. O, grea este crucea rabdar, s greu m
este sa nu fu covrst de ea. Dar n Tne m pun nade|dea.
A|uta-ma, Doamne, sa ubesc Bserca, sa staru n rugacune s
sa am rvna pentru mpnrea poruncor Tae. Sa ma spovedesc
or de cte or umbra pacatuu va tubura mntea mea, ma
nante ca gndu murdar sa devna fapta. Darueste-m ca
prmnd dezegare de pacate sa-m ndrept vata dupa cum t
este bnepacut Te.
Fa sa-m fe me fama cae de mnture, cae de bucure. Sa nu
caut mpnrea cea nseatoare cu care ma ademeneste aceasta
ume, c sa caut dragostea pe care a bnecuvntat-o a nunta dn
Cana Gae.
Sa m fe fama pre| pentru a-T mutum n fecare z. S a
vreme potrvta, darueste-m, Doamne, cop credncos s
sanatos, care sa duca o vata curata s sfnta.
Rugator aduc pentru mne pe tot sfnt, pe ma mar ceteor
ngerest, pe nantemergatoru Tau, pe nteept Aposto, s
mpreuna cu acesta pe Preacnstta s Preacurata Maca Ta, ae
210
caror rugacun prmeste-e, Mostve Hrstoase a meu, pentru
foosu meu s pentru mnturea mea.
Ca Tu nsut est, Bunue, sfntrea s umnarea sufeteor noastre
s Te dupa cuvnta, ca unu Dumnezeu s Stapn, tot sava t
natam, n toate zee. Amn.
Ru-ciu"ea ti"erilor care vor s se cstoreasc
Doamne, Dumnezeue a mostvror s a toata bunatatea, care
pnest cerere ceor care Te cheama cu crednta, ascuta s
nevrednca noastra rugacune. Tu vez ca vrem sa ne unm vete
prn casatore, Tu vez dorrea nmor noastre s st daca este
buna sau este rea.
Daca este bnepacut Te sa uam asupra noastra crucea
casatore, a|uta-ne sa brum toate pedce cu care vra|masu ne
neca|este. A|uta-ne, Doamne, ca a Tne este nade|dea noastra.
Darueste-ne pace, darueste-ne nste s sanatate sufeteasca s
trupeasca. Fereste-ne de norou desfruu, fereste-ne de
caderea n poftee trupest. Lumneaza-ne mnte ca sa nu fe
ntunecate de vra|mas. Curateste-ne Tu, ca sa nu ne ntneze
pacatu. ntareste-ne sa mergem pe caea cea ngusta, ocrott de
Preacurata Ta Maca s de soboru tuturor sfntor. Sa avem o
fame n care sa strauceasca faca crednte s a vrtutor, s
prunc nostr sa fe caauzt asa cum trebue pentru a a|unge
maduare vrednce ae Bserc Tae.
Iar daca Tu st ca dn anumte prcn ne este ma de foos sa
parasm vrerea noastra s sa nu pornm mpreuna pe drumu
casatore, a|uta-ne sa nteegem aceasta s sa parasm voa
noastra fara a f cuprns de tuburare sau de deznade|de.
nantea Ta, Doamne, sunt vete noastre. Rndueste cu ee
precum st ca este ma bne pentru no. Ca vaznd gr|a Ta sa t
mutumm s sa Te audam pna a sfrstu zeor noastre. Ca Tu
est Dumnezeu nostru s Te sava t natam, Tatau s Fuu s
Sfntuu Duh, acum s pururea s n vec vecor. Amn.
Ru-ciu"ea celor ce se cstoresc
211
Stapne, Doamne, Dumnezeu nostru, sfnttoru nunt cee de
tana s preacurate, paztoru nestrcacun s chvernstoru ce
bun a ceor umest, Cea Ce dntru nceput -a zdt pe om s -a
pus ca pe un mparat faptur s a zs: "Nu este bne sa fe omu
sngur pe pamnt, sa- facem a|utor potrvt", s pentru aceasta a
porunct "sa ase omu pe tata sau s pe mama sa s sa se
peasca de femea sa s sa fe amndo un trup", ar pe ce ce
Dumnezeu -a mpreunat, omu sa nu- desparta, nsut Stapne,
trmte daru Tau ce ceresc s peste no, nevrednc rob Ta, s
bnecuvnteaza casatora pe care astaz o ntemeem nantea
fete Tae preasfnte.
Curateste toate pacatee noastre, arta-ne toate faradeege,
dezeaga toate gresee noastre cee de voe s cee fara de voe;
uneste gndure, cugetee s nme noastre n dragoste
nefatarnca s n crednta nestramutata; ndrepteaza pas nostr
pe carare Tae, pentru ca sa facem pururea voa Ta cea sfnta.
Umpe casa noastra de toate bunatate cee de pe pamnt s ne
nvrednceste sa petrecem mpreuna veturea noastra fara de
pacat, ca sa sporm n tot ucru bun s bnepacut Te. Pazeste-ne
n toate zee vet noastre, ca sa pnm cu nma curata
porunce Tae s sa audam s sa preamarm preacnsttu s de
mare cuvnta numee Tau, a Tatau s a Fuu s a Sfntuu
Duh, acum s pururea s n vec vecor. Amn.
Ru-ciu"ea sotului pe"tru sotia sa
Dumnezeu meu, Tu m-a dat sote ca sa m fe nsottoare
nedespartta a vet mee s sa m fe partasa sort n vremea
caatore mee pe pamnt. Fa, Preabunue, sa cunosc ca
ncredntndu-m aceasta faptura dn mne Tae, m-a
ncredntat-o ca sa ucram mpreuna toata vrtutea; ca des fore
frumuset, bndet s bunatat sunt nsusre fr sae, prn
nsas frea sa totdeauna este supusa a dferte sabcun s
neputnte. A|uta-m sa nu fu asuprtor s nedrept cu ea. Sa nu
pretnd ucrur ma presus de putere e s mpotrva poruncor
Tae. Cac daca nu cerem de a strauctoru trandafr sa
nforeasca nante de vremea sa s de a frageda vorea sa aba
tara s tranca copacor, cum vo cere de a sota mea ucrur
ma presus de putere e? Fa sa ma port fata de ea totdeauna cu
dragoste s bndete, s cnd rataceste sa o ntorc cu bunatate
212
dn amagrea e. Aunga dn nma mea mndra neomeneasca s
cruntu drept a ceu ma tare, care m-ar ndemna a ma purta cu
asprme s a chnu o faptura pe care dragostea a adus-o nga
mne s pe care Legea o tne nga mne cnd poate aceasta
dragoste se stnge. Fa sa nteeg ca este nedrept a asupr o
faptura saba s fara nc o aparare, ca este nevrednc a dspretu
s a caca n pcoare o foare ce m-a prcnut bucure n
frumoasee ze ae prmaver vet mee.
Dreapta |udecata m porunceste, o, Dumnezeu meu, ca fnd s
eu nsum cazut n m de grese s nea|unsur, sa e sufar cu
rabdare pe cee ae sote mee, s-m arata ca omu este supus
amagror s ratacr s ca fapta dragoste poruncte de Tne este
a erta s a trece cu vederea gresee aproapeu. S, numa astfe
purceznd, t cerem ca Tu sa ne ert, precum ertam s no.
Fa sa cunosc ca aceasta faptura pe care m-a ncredntat-o, fnd
supusa prn gngasa s neputnta fr e a mute feur de bo s
sabcun, se cuvne sa ma port cu ea cu bndete s ubre, sa
fu spr|n n boe s sabcune ce sunt egate de frea e s sa nu
ut ncodata ca ea este mama acestor cop de care ma bucur s
care ma veseesc prn mngere or; ca acesta sunt un dar a
dragoste e s ar f nedrept a dspretu pomu care a dat asa
frumoase roade.
Pazeste nma mea, Dumnezeue, de ucgatoarea otrava a
geoze s banueor, s fa sa cunosc ca acestea nu fac dect a
departa dntre no ubrea s fercrea.
A|uta-m ca prn vorbe s fapte bune sa- dovedesc sote mee ca
are n mne ce ma bun s ma ubtor nsottor. S daca nu vo
reus n acest chp, sa ma feresc a -o doved ntrebuntnd
m|oacee cee nefoostoare. Asprmea s purtarea rea ntarta
duhure n oc sa e aprope; ar purtar bnde s nteepte s
dragoste ndeung rabdatoare nc cea ma strcata nma nu se
poate mpotrv pna n sfrst; cac gheata groasa ce acopera
rure se topeste cnd vntu cad a prmaver sufa fara oprre.
Dumnezeu meu, Tu care crmuest nme oamenor spre cee
bune, crmueste asemenea s pe ae noastre s fa ca depna
nteegere sa uneasca sufetee noastre.
213
Iar daca Tu a hotart, Doamne, sa cerc nma mea, da-m
rabdare, a|uta-m sa nu ma port mpotrva poruncor rabdar,
nc sa fu nedrept cu at pentru ca e s-au aratat nedrept fata
de mne.
Fa sa cunosc ca numa smtamntee de dragoste nruresc
ceeate sufete. ntareste nma mea n bunee hotarr, s a|uta-
m ca prn purtarea mea sa nu fac nefercta faptura pe care
bunatatea Ta m-a ncredntat-o. C, prntr-o nteeapta unre,
bucurndu-ne de fercre pe ct poate omu a se bucura pe
pamnt, sa bnecuvntam totdeauna numee Tau. Amn.
Ru-ciu"ea sotiei pe"tru sotul ei
O, Doamne preabunue, Tu m-a dat un sot a zeor mee pe
pamnt, partas sort mee s spr|nu meu n vremea caatore
aceste vet. Fa sa cunosc ca e se ngr|este de mne s a|uta-ma
sa nu ntrstez ncodata zee u, nc sa fu nemutumtoare fata
de ce care ma spr|na s ma ngr|este. Fa-ma supusa s
ndatortoare, ca nu cumva prntr-o purtare necuvncoasa sa-
adaug a ostene s sa- amarasc pnea ce-o cstga pentru
mne s cop nostr.
Izvorue a nteepcun, umneaza-ma sa cunosc toate vrtute
fame s prntr-o nteeapta chvernsre sa pastrez ceea ce e
aduna cu ostene s prn sudoarea fete sae. A|uta-m ca prn
supunere, prn duceata purtar mee, prn rabdarea s dragostea
mea, sa ncununez zee u cu for s cu bucur, sa mpart cu e
fara crtre toate ovture vet s sa- fu nsottoare
nedespartta, precum n fercre asa s n necaz.
Pazeste-ma de mpodobre necumpatate s de necuvntee n
care cad femee care nu cunosc pretu unu sot bun, punndu-s
toata fercrea or n podoabe s petrecer zgomotoase s desarte
ce atrag dupa sne nenteeger, dezamagre s durer. A|uta-m
sa deprnd toate vrtute care fac podoaba feme, pentru ca
daca vrsta sau boe m vor rdca foarea frumuset s a
tneret sa-m ramna o nma vrednca de dragostea sotuu
meu s a for nostr, ca sa e dau pda buna, ntarndu- n
puterea vrtut. Ascuta, Preabunue, gasu meu ce umt, s
trmte bnecuvntarea Ta asupra zeor noastre. Amn.
214
Ru-ciu"ea sotilor u"ul pe"tru altul
Doamne, Isuse Hrstoase, Dumnezeu nostru, Ce Ce ne-a
nvatat ca totdeauna sa ne rugam unu pentru atu, cac asa
vom mpn egea Ta s ne vom arata vrednc de ma Ta, cauta
cu ndurare s pazeste de vra|mas vazut s nevazut pe sotu
meu (sota mea) (numee) pe care cu tanca rnduaa m -a
darut (m-a darut-o) spre a vetu mpreuna pna a moarte.
Darueste- sanatate s depna nteepcune, ca sa s poata
ndepn ndatorre sae dupa voa s porunce Tae. Fereste- (o)
de sptee pe care n-ar f n stare sa e poarte. ntareste- (o) n
dreapta crednta s n dragoste desavrsta, ca sa mpnm
mpreuna faptee cee bune s sa ne rndum vata noastra dupa
sfntee Tae rndue s porunc. Ca a Ta este mparata s
puterea, n vec vecor. Amn.
Ru-ciu"e la "eca%uri si suprri
Doamne, vforu necazuror se rdca asupra fame mee s ntru
Tne este toata nade|dea mea. Tu cunost prcna rauu care ne
bntue, per capeteor noastre de Tne sunt numarat. La Tne
dec scap s pe Tne Te rog, cu ubrea Ta de oamen, sa
ndepartez de a no orce rau perzator de sufet s sa ne a|ut a
bru toate sptee care ne nvauesc. Ca Tu est spr|nu,
scaparea s zbavrea noastra, Doamne, Isuse Hrstoase,
adevaratu nostru Dumnezeu, s Te sava natam, mpreuna s
Ceu fara de nceput a Tau Parnte s Preasfntuu s bunuu s
de vata facatoruu Tau Duh, acum s pururea s n vec vecor.
Amn.
Ru-ciu"ea pri"tilor pe"tru cstoria &iului lor
Doamne, ascuta putna noastra rugacune pentru copu nostru,
robu Tau (numee) s nu ne asa fara raspuns. Tu a rndut ca
barbatu sa ase pe tata sau s pe mama sa s sa se uneasca cu
femea sa s sa fe amndo un trup. Tu a bnecuvntat nunta,
aratnd curata e. Tu -a prmt n mparata Ta pe sot care au
dus o vata de evave, mpnnd porunce Tae s crescndu-s
urmas n frca Ta.
215
Rndueste, Doamne, precum st, ca a vremea potrvta robu
tau (numee) sa-s ntemeeze o fame. Ca nu cumva sa traasca
o vata de pacat, stnd departe de nunta. Sa nu-s ntneze trupu
cu patme s cu poftee, bat|ocort fnd de davo.
A|uta-, Doamne, sa gaseasca o sote credncoasa, o sote
bnda, buna s ubtoare, care sa- fe cu adevarat podoaba s
aatur de care sa mearga pe caea mntur.
Te rugam, Doamne, vno n a|utoru u, ca numa Tu st ce e n
adncu nmor oamenor. Gaseste- Tu, Doamne, o sote
vrednca aatur de care sa faca tot bnee. Nevonta este pentru
femea credncoasa barbatu necredncos, s nevonta este
pentru barbatu credncos femea necredncoasa.
Darueste- Tu, Doamne, sa aba parte de un camn nstt, de
dragoste s de nteegere, ca sa Te aude mpreuna cu tot a
case u pna a sfrstu vet sae. Amn.
(Daca rugacunea se cteste pentru casatora fete, se va ct cu schmbare cuvente.)
Pre&at la editia a treia+
/ carte care rupe tcerea
Pr. Lect. Univ. Drd. Constantin Necula
Facultatea de Teologie "Andrei Saguna", Sibiu
La ctrea aceste cart m-a a|utat gasu rea a autoruu, ascutat
a o confernta provocata de A.S.C.O.R. a Sbu. S ceaata carte
seducatoare s rtanta deopotrva, "|urnau convertr", care-
216
ascundea pe Danon Vase n Pave Cranc. Adca autoru vu,
fara copert. Cu och v s aprndere verbaa a fecare gnd ce-
ascutea durerea. Pentru ca s cartea aceasta, a Nunt, are
nmagaznata n sne terb de muta durere.
Vot ne-academca, deznvota ntr-att nct aproape nhba pe
"prea duhovncesc", cartea este, n fond, un pretext a daog.
Daog a modu n care n pastoratatea e cotdana - rastgnta
n grabr - bserca, respectv preotu, parohu, nu ma are
m|oacee reae de a o ma face. n fata coosor de cment
cenusu s anost, n fata ghetto-uu desprtuazat, n gast de
carter, pastoratatea medata s-a perdut dn apomb, negasnd
a vreme chee "convnger credncoase".
Ce este nteresant e ca Danon Vase scre cum vorbeste. Atent,
pedant, ntransgent cu exagerare, dar cad, vu, aproape
patrstc. Ace so de cuvnt cu putere muta care se cere crescut
de cutura teoogca s ne-teoogca actuaa atunc cnd, dn
banca s de a catedra unverstara se adauga straz acest terb
ocas de vestre a Evanghee. Tema, fraga s aproape
transparenta, face pe autor sa se transforme ntr-un so de
taetor n patra. Cnd cu forta exceptonaa a cocanuu, cnd cu
tandretea datte care ostoeste conturure.
De atfe, aceasta este una dn mare catat ae autoruu: ca, n
dscrete s acrve, vorbeste cu dragoste despre ucrur ocote,
ascunse-n masa de preocupar care par seroase a demersuror
teoogce greoae s, pe aocur, depaste. Ncodata n-am ma
avut senzata une astfe de reasezar n pagna a teooge
morae n ceea ce prveste fama s ce care o acatuesc - ma
aes tner, baet s fete, dornc de a pune ntrebar care par fara
raspuns - ca n aceasta "cntare a cntaror", transpusa
oarecum, ertata-m fe magnea, pe rtm de muzca moderna (n-
am avut cura| sa zc hp-hop, dar cam asta e).
Desgur ca autoru nu face abstracte de catedra ddactca,
atunc cnd este necesar ca tonu, usor morast, sa-s schmbe
rezonanta. Este cazu fnauror de refecte care, cu un semton
ma |os sau ma sus ar f dstonat fata de restu constructe
carturarest. Pentru ca am vazut tner ctnd cartea aceasta n
tren, pe autobuz sau, o data cu vrea prmaver, pe banca, n
aer ber, ma gndesc ca urmarta de atfe decentrare de pe
217
amvon (cu toate ae u) pe spatu cotdan coectv nu poate
face dect bne Bserc.
Cartea u Danon Vase ma are ntr-nsa o scurt-crcutare. Rupe
tacerea. Pe cteva subecte tabu, necomentate n predca - unee
pe buna dreptate - dar care nu nseamna ca nu exsta. S
exstenta or cere raspuns. Desgur, ceor care au cura| sa puna
ntrebare cu s de dragu ceor care n-au cura| sa e puna. Cum,
at rsc ma|or asumat de tnaru autor, este faptu ca e nu
expune, c se expune. Fe prn marture ndrecta - cu parer
personae asupra unor ucrur extrem de fne - fe char prn
martura personaa - este cazu epoguu (ce putn). Se vor auz
sufcente gasur care- vor |udeca exact pentru transparenta
aceasta aproape mortaa ntr-o ume a opactat nervoase.
Sentmentau Danon Vase crede ca se ma poate schmba ceva
dn marasmu n care ne sade vestrea.
Mic ghid entru s!n!tatea trueasc! si su"leteasc! a "a#iliei,
Cartea nuntii te une #!car e g$nduri.
218