Cei doi tineri din Verona

William Shakespeare Editura Univers Bucuresti, 1983 Traducerea de ihnea !heor"hiu Chiar daca o piesa mai putin cunoscuta si mai putin apreciata de critica literara, Cei doi tineri din Verona, o drama comedie a celui mai mare dramaturg a literaturii universale, atinge totusi cerintele inalte a operei lui Shakespeare. O piesa despre dragoste, despre profunzimea ei cat si despre instabilitatea ei, Cei doi tineri din Verona prezinta un subiect renascentist clasic, abordat in stilul tipic shakespearian. Subiectul piesei pare simplu la inceput, o poveste simpla de dragoste, in care personajele pozitive detin dreptatea si castiga, iar personajele negative prezinta un caracter putred de la inceputul piesei pana la sfarsit. Pe parcursul actiunii, observam ca Shakespeare a creat personaje complexe, cu calitati si defecte, personaje ce evolueaza pe parcursul actiunii care gresesc sau nu, care se schimba sau nu. ctiunea se petrece simultan cand la Verona, cand la !ilan. "nca de la inceput, aflam ca tanarul nobil Proteus este indragostit de "ulia, dintr#o discutie a acestuia cu prietenul lui sceptic Valentin, care tocmai se imbarca pentru plecarea in !ilan. "ntr#o discutie a "uliei cu $ucetta, camerista ei, aflam ca tanara fata impartaseste sentimentele de dragoste ale lui Proteus. Situatia se schimba insa in rau, cand tatal lui Proteus, ntonio, hotaraste ca fiul sau sa se mute in !ilan, la curtea ducelui, impreuna cu prietenul sau. Valentin se indragosteste la !ilan de Silvia, fiica ducelui, care si ea il curteaza pe veronez. "n acelasi timp, "ulia si Proteus isi iau ramas bun unul de la altul facand schimb de inele si jurandu#si dragoste eterna. "n !ilan, Valentin isi gaseste un rival, Sir %horio, la mana Silviei, pe care ducele il prefera pentru ca este bogat. Proteus ajunge in !ilan si se indragosteste pe data de Silvia, dar incearca sa#si reprime sentimentele, ascultand planul lui Valentin de a fugi cu tanara ducesa. stfel se rastoarna situatia si actiunea devine mai elaborata. Proteus hotaraste sa strice planul celor doi indragostiti si sa#i denunte, ceea ce va si face. &ucele, siret, il face pe Valentin sa se dea singur de gol. 'xilat din !ilan si cu iubita lui inchisa intr#o temnita, acesta este nevoit sa plece. "n acelasi timp, "ulia planuieste sa fuga la !ilan deghizata in barbat, sa#l vada pe Proteus. Planul lui Proteus merge bine, ducele are incredere in el si#i da misiunea de a o determina pe fiica lui sa#l uite pe Valentin si sa#i inoculeze dragostea pentru %horio, asta insemnand petrecerea unui timp indelungat cu ea. "n drumul sau inapoi spre Verona, Valentin si Speed, valetul lui, se intalnesc cu un grup de proscrisi, hoti exilati din cetati, si accepta sa fie capitanul bandei. "ntre timp, "ulia ajunge la !ilan si afla de tradarea iubitului ei cand il surprinde cantandu#i o serenada Silviei. %anara ducesa planuieste sa fuga in cautarea lui Valentin, ajutata de 'glamour. "ulia, insa, deghizata in baiat si sub numele de Sebastian, intra in serviciul lui Proteus si trimisa de acesta, se duce la Silvia sa#i ia portretul si sa#i ofere inelul ce odata pecetluise dragostea fetei cu a lui Proteus. Silvia nu accepta inelul si este inca dezgustata de tradarea lui Proteus atat in dragostea pentru "ulia cat si fata de prietenul sau.

l cincilea act si ultimul rezolva toate incurcaturile. Silvia si 'glamour fug de la curte si ajung ostatici in padurea strajuita de Valentin si banda lui de proscrisi, dar ducesa este ( salvata ) de Proteus si ( Sebastian ). Valentin, ascultand discutia dintre iubita lui si prietenul lui, se arata la fata si ocarandu#si amicul, il iarta intr#un final. "ulia isi dezvaluie identitatea si revazand#o, Proteus isi reaminteste de dragostea ce i#o poarta. &ucele si %hurio afland de fuga Silviei, o urmaresc si ajung si ei la finalul regasirii celor doua perechi de indragostiti. Vazand dragostea stearba a lui %hurio, ducele ii da mana Silviei lui Valentin si il repune in drepturi atat pe el cat si intreaga banda de proscrisi. Piesa lui Shakespeare prezinta doua povesti de dragoste care se intersecteaza si se confunda, dramaturgul demonstrand ca iubirea este imprevizibila si nestatornica. %ot el arata si superficialitatea tinerilor din epoca respectiva in ceea ce priveste sentimentele, ghidati doar de aspect fizic, dragostea fiindu#le imediat zdruncinata si uitata la vederea unei femei mai frumoase. Considerata a fi printre primele comedii ale lui Shakespeare, Cei doi tineri din Verona prezinta o dragoste cavalereasca si platonica caracteristica literaturii medievale, paralela cu dragostea superficiala. vem deci a face cu doua povesti de iubire * cea dintre Silvia si Valentin si cea dintre Proteus si "ulia, precum si cu o intersectare intre cele doua idila neimpartasita dintre Proteus si Silvia. "n afara de Proteus, ceilalti trei protagonisti par sa iubeasca sincer, iar juramintele lor nu par desarte. 'l, in schimb, iubeste frenetic intai pe "ulia, apoi absenta ei il face sa se indragosteasca nebuneste de Silvia, de dragul careia isi raneste cel mai bun prieten si isi incalca principiile morale. vem de#a face aici cu un cod moral tipic lui Shakespeare referitor la statornicie atat in dragostea dintre barbat si femeie, cat si cea dintre prieteni. &ramaturgul pune mare pret in toate operele sale pe statornicia dragostei, lasandu#si eroii sa decada in instabilitate si fiind condamnati moral pentru aceasta. cesta este si cazul lui Proteus, care cu toate ca se caieste si#si da seama de importanta prieteniei lui Valentin cat si de profunzimea iubirii pierdute pentru "ulia, este condamnat de public pentru instabilitate. "n concluzie, Cei doi tineri din Verona, una dintre primele comedii ale lui Shakespeare, ilustreaza un cod moral in dragoste care trebuie respectat. stfel, instabilitatea in privinta sentimentelor trebuie platita, tradarea la fel, precum si renuntarea la dragoste cand aceasta intampina dificultati, cum ar fi cazul lui %hurio. Chiar daca mai putin cunoscuta, piesa este la fel de insemnata ca si celelalte comedii ale lui Shakespeare, nefiind cu nimic mai prejos de alte opere mai apreciate de critica literara.