BLAS PIAR

POPOARE DE FRONTIER
Textul disursului inut de Excelena Sa d-l. Blas Piar, director al Instituto de Cultura Hispnica, cu oca ia co!e!or"rii centenarului #nirii Principatelor $o!%ne.

DOMNULE REPREZENTANT AL MINISTERULUI DE EXTERNE, DOMNILOR AMBASADORI, ROMNI, SPANIOLI, PRIETENI : M" adrese &n pri!ul r%nd 'u!nea(oastr", do!nule )!*asador ca repre entant al +inistrului ),acerilor Str"ine, 'o!niilor -oastre do!nilor )!*asadori .i prietenilor $o!%ni .i Spanioli. S-ar putea pune &ntre*area pentru ce ani(ersarea pri!ului centenar al #nirii Principatelor $o!%ne s" ai*" loc aici la Institutul de Cultur" Hispanic". 'up" cu! s-ar !ai putea s" se pun" .i alt" &ntre*are / care !ai este rostul acestei co!e!or"ri 0 1u cu!(a este o !ani,estaie peri!at" .i exlusi( senti!ental"
2

ast" i, c%nd ara ro!%neas" este in(adat" de so(ietici .i scla(i at" de co!uni.ti .i, ca atare, de(enit" o entitate a*stract", pierdut" &n ti!p .i ireal" 0 3nainte de a intra &n o*iectul con,erinei noastre cred c" este cu(enit s" r"spunde! clar .i r"spicat acestor &ntre*"ri. Co!e!or"! &n aceast" cas" Centenarul #nirii Principatelor $o!%ne, ,iindc" $o!%nia este o ar" 4ispanic", &ntruc%t ea a ,ost cucerit" pentru 5atinitate de #lpiu Traian, acel ,iu spaniol al Italicei noastre, care, ,"r" pretenii de !are cultur", 6randios .i si!plu &n acela.i ti!p, a ser(it idealurile I!periului cucerind 'acia pentru 5atinitate. )de("rat este c" I!periul &.i &ndreptase s"6eile c"tre alte coluri ale lu!ii, c"tre locuri &ndep"rtate, dar &n acele locuri opera de cucerire .i de coloni are a e.uat atunci c%nd le6iunile ro!ane sau retras, ca .i c%nd era 4"r" it ca acestea s" ,ie ,or!ate .i conduse de un 4ispanic, &n ser(iciul i!periului, pentru ca opera de cucerire .i coloni are s" d"inuiasc". )st,el c", atunci c%nd &n 782 le6iunile ro!ane sunt retrase .i p"!%ntul 'aciei este l"sat &n sea!a poporului auto4ton, continu" &ntip"rit" .i etern" pecetea $o!ei .i a latinit"ii / li!*a, cultura, atitudinea ,a" de !isiunea .i rostul &n istorie. 'ar &n a,ar" de a ,i o ar" 4ispanic", $o!%nia constituie se!nalul care (este.te opera Spaniei &n lu!e, pri!ul ,ruct din acel !"nunc4i de popoare pe care !ai t%r iu Spania le (a scoate la lu!in" &n )!erica .i 9ceania .i &ntr-ade("r ceea ce !ai *ine se o*ser(" &n structura ro!%neasc" actual" este ceea ce caracteri ea " actuala structur" social" .i cultural" a popoarelor 4ispanice. Pri(ii cu oc4i i!pariali aceste nea!uri 4ispanice din 9ceania .i )!erica .i (ei 6"si cu! se !enine linia de continuitate .i de unitate / pe de-o parte continu" s" r"!%n" credincioase tr"s"turii 4ispanice .i !isiunii 4ispanice, iar pe de alt" parte nu se &nc4id &n clanuri .i nici nu cad &n or6oliu, ci iau le6"tura cu trecutul .i cu cei *".tina.i .i, respect%ndu-i, &i asi!ilea " .i dep".esc. )ceasta este opera Hispanit"ii, aceea pe care Traian .i le6ionarii s"i au &!plinit-o c%nd au a:uns &n $o!%nia. Ei au adunat laolalt" tot ce era s"n"tos .i no*il &n poporul auto4ton .i, d%ndu-i cu(enitul respect, &l &ncorporea ", &l
7

asi!ilea ", &l ridic", ,"c%ndu-l s" r"!%n" credincios $o!ei .i 5atinit"ii, atunci c%nd protecia I!periului .i a le6iunilor ro!ane dispare. 3n a,ar" de a ,i o ar" 4ispanic", ,iind opera lui Traian .i a le6ionarilor s"i, $o!%nia este ar" latin". 9 ar" latin" care prin ,ondul s"u 4ispanic, recunoa.te &n,r"irea cu celelalte popore latine din Europa, atunci c%nd apare .coala latinist" din Transil(ania c"tre s,%r.itul secolului al ;-III-lea, .i c%nd .i intelectualii, 6%nditorii, scriitori .i poeii noii $o!%nii, &n pri!a :u!"tate a secolului al ;I;-lea, iau contact cu intelectualii, 6%nditorii, scriitorii .i poeii din Paris. ).a cu! poporul ro!%nesc este 4ispanic .i latin, el este .i cre.tin. -ei spune c", &n a,ar" de Biserica #nit" de rit oriental, le6at" de $o!a tot c"tre s,%r.itul secolului al ;-III-lea, .i de acele 6rupuri !inoritare de ro!ano-catolici <de rit latin=, !area !as" a poporului ro!%nesc r"!%ne credincioas" .i al"turi de Biserica 9rtodox"> dar este tot a.a de ade("rat c" niciodat" Biserica 9rtodox" din $o!%nia nu a a(ut (r".!".iile .i pre:udec"ile sc4is!aticilor &!potri(a Bisericii $o!ei, .i c" ata.a!entul ei ,a" de ortodoxie, este !ai !ult o atitudine patriotic" .i naional" ,a" de presiunea i!periului catolic austroun6ar, dec%t un ,apt spiritual sau reli6ios. ?i pentru c" $o!%nia este o ar" 4ispanic", latin" .i cre.tin", ast" i este su*:u6at" .i &nc"tu.at" de $usia So(ietic" cu !ai !ult" pati!" .i str".nicie dec%t celelalte popoare su*:u6ate. 1u (o! ,ace aici o lun6" .i teri*il" &n.iruire a tuturor su,erinelor .i c4inurilor poporului ro!%n, a tuturor asasinatelor, deport"rilor &n !as" .i transplant"rilor populaiei *".tina.e. Este (or*a de ce(a !ai a!arnic, de pri6oana ce se exercit" asupra su,letului poporului ro!%n. Se &ncearc" s" se &nte!nie e su,letul &ntre6ului popor .i s"-l presc4i!*e, s"-l de r"d"cine e .i s"-l s!ul6" din ,"6a.ul .i !isiunea istoric", sc4i!*%ndu-i ,i iono!ia .i con.tiina naional". 'ar peste aceste consideraiuni ani(ers"! aici acest Centenar pentru c" $o!%nia ,iind, a.a cu! (-a! spus, o ar" 4ispanic", latin" .i cre.tin", .i pentru aceea su*:u6at" cu !ai
@

!ult" &nd%r:ire de $usia So(ietic", este o ar" cu o istorie paralel" cu aceea a Spaniei. Exist ri cu misiune de avangard i de fruntarii ; i aceast misiune de grani i de avangard este proprie att Romniei ct i Spaniei . Istoriile noastre sunt paralele. $e6ii )ra6onului .i Castiliei se &n,runt" cu !a4o!edanis!ul a.a cu! se &n,runtau .i principii -ala4iei .i +oldo(ei. Ei au a(ut pe ?te,an cel +are, iar noi l-a! a(ut pe Carol -. i fiindc suntem popoare cu misiune de avangard, popoare situate pe linia de aprare a Cretintii, noi romnii i spaniolii avem psi ologia oamenilor de tranee ; oamenii de frontier, rile de tranee i de avangard, avem o psi ologie special ; suntem mai aproape de inamici, !l cunoatem, !l pipim, !l o"servm, stm alturi de el !ntr#o apropiere fi$ic. Pentru aceea s" ,i! con.tieni de &n"li!ea !isiunii. 'e aceea popoarele de ,rontier" .i oa!enii de a(an6ard", sunt popoare .i oa!eni care ser(esc cu pasiune .i cu *ra(ur" idealul, &n ti!p ce popoarele din spatele ,rontului, a!"6ite de ilu ii, or*ite de ener6ia cople.itoare a celor *ra(i care lupt" &n pri!a linie, au o psi4olo6ie !olatec" .i .o("itoare, care le &!pin6 s" (ad" ast,el e(eni!entele istorice .i s" se t%r6uias" cu &nsu.i ina!icul. 3ns" noi, ro!%nii .i spaniolii, a(e! !irosul oa!enilor de ,rontier", instinctul ascuit datorit" unei experiene seculare, care ne per!ite s" spune! unde se 6"se.te pericolul, care ne d" puterea s" spune! cu(inte de te!ei, (or*e tari, &ncordate, s,ic4iuitoare ca *iciul .i cu ele, s" sti6!ati "! pe tr"d"tori .i pe la.i. 'e aceea, prieteni ro!%ni .i spanioli ne pute! &nele6e .i (or*i &ntr-o ase!enea !ani,estaie. ?i a sosit !o!entul ca noi ro!%nii .i spaniolii, o*i.nuii s" spune! aceste cu(inte aspre, s" d"! c%nd tre*uie cu pu!nul &n !asa istoriei .i s" stri6"! lu!ii cu(intele tari, ca *iciul, s" ,ace! exa!enul o*iecti( ,"r" pati!e .i (iolene al !i.c"rilor naionaliste care i *ucnesc &n Europa i!ediat dup" r" *oiul din 2A2B. 'ac" anali "! o*iecti( .i ,"r" pati!" !isiunea .i in,luena !i.c"rilor naionaliste, tre*uie s-o spune! <.i nici un de!ocrat nu ne poate de !ini= c" aceste !i.c"ri au ,ost capa*ile s" ,or!e e o !istic" naional" .i re(oluionar", care a &n,l"c"rat
C

.i 6al(ani at popoarele Europei pre6"tindu-le s" lupte *"r*"te.te contra co!unis!ului. ?i tre*uie iar s" a,ir!"!, c" dac" !i.c"rile naionaliste, !ai ales &n anu!ite "ri din Europa, au co!is 6re.eli !ari, cu !ult !ai !ari .i !ai transcedentale au ,ost 6re.elile puterilor &n(in6"toare. )st,el c", an6a:at" &ntr-un cu!plit r" *oi care a u!plut de catastro,e, de !oarte .i de s%n6e, istoria Europei, pentru a sal(a .i li*era Polonia, aceast" Polonie a c" ut &n ro*ia so(ietic" .i stepa .i-a &n,ipt 6rania la c%i(a Dilo!etri de -iena> ast,el c" dup" lupta &!potri(a i!perialis!ului :apone .i 6al*en, a de(enit necesar s" se re,ac" !ilitar Eaponia .i s" se arunce .ase sute !ilioane de c4ine i su* dictatura co!unist". 'ac" 6re.elile !i.c"rilor naionale au ,ost 6ra(e, !ult !ai !ari, !ai 6ra(e .i !ai teri*ile pentru istoria lu!ii .i a ci(ili aiei au ,ost cele ce au purces din politica nec4i* uit" a !arilor puteri de!ocratice, occidentale .i &n(in6"toare. ).adar, c%nd (or*i! de !i.c"rile naionaliste care apar &n Europa dup" pri!ul r" *oi !ondial, .i studie! !i.carea naionalist" le6ionar", tre*uie s" a,ir!"! c" aceasta este una dintre cele !ai ,ru!oase, !ai pure .i !ai clare, dintre toate !i.c"rile naionaliste din Europa. C%nd studie! !i.carea lui Corneliu Felea Codreanu, a G"r ii de Hier .i a 5e6iunii )r4an64elului +i4ail, c%nd (ede! e!*le!ele sale <acei ar4an64eli ce str"pun6 cu spada de ,oc dia(olul=, c%nd ad!ir"! doctrina le6ionar" .i cu ea conse!nele C"pitanului/ -o! &nlocui principiul interesului cu principiul dra6ostei> nu (re! dictatur", nici de!ocraie, (re! do!nia elitelor, spune! c" &n ara noastr" prisosesc pro6ra!ele .i ceea ce ne lipsesc sunt oa!enii, .i c" ace.tia tre*uie s" se poarte ca ni.te cre.tini, cel ce intr" &n !i.care tre*uie s" treac" prin .coala le6ionar", o .coal" &n care intr" o! .i iese erou / un erou pentru r" *oi, un erou pentru re(oluie, un erou pentru !unc", un erou pentru !isiunea social", un erou pentru dreptate. Corneliu Felea Codreanu se adresea " alor s"i .i le spune/ C%nd cine(a se apropie de (oi .i cere s" intre &n r%ndurile
I

5e6iunii pri(ii-l &n oc4i, .i s" (edei dac" &n ace.tia exist" (re-o a!*iie personal", sau pasiuni de.arte, .i dac" da, respin6ei-l. -" !"rturisesc c" unul din cele !ai ,ru!oase daruri ce le-a! pri!it &n (iaa !ea a ,ost acela pe are !i l-au ,"cut doi tineri din Garda de Hier, exilai &n Spania, de iua c"s"toriei !ele. Era un dar u!il, &ns" &n acela.i ti!p de o !are (aloare spiritual" / ,oto6ra,ia lui Corneliu Felea Codreanu. )! pus-o pe !asa !ea de lucru .i (" declar c" pre ena ei spiritual" a ,ost pentru !ine &ncura:atoare. )deseori, &n !o!entele de a!"r"ciune, de restri.te, pri(ea! acei oc4i ne!i.cai .i su6esti(i .i le spunea!/ 9, C"pitaneJ Pentru c" ("d &n oc4ii t"i li!pe i, !a6netici, lu!inai .i reli6io.i, un su,let pur .i curat, pentru c" nu ("d &n o4ii t"i nici cea !ai !ic" ur!" de ni!icnicie, sau de interes, eu sunt ca!aradul t"u, Corneliu Felea Codreanu. ?i c%nd pri(ea! pe unii din ai !ei, plini de p"cate, o (oce interioar" &!i spunea/ (oi (ei ,i poate conte!poranii !ei, con:udeenii !ei, concet"enii !ei, dar nu suntei ca!ara ii !ei, sau co!patrioii !ei > co!patrioii !ei sunt ace.ti ca!ara i ro!%ni din Garda de Hier care lupt" .i (or lupta !ereu pentru li*ertatea Patriei lor, credincio.i destinului latin, 4ispanic, catolic .i uni(ersal. <)plau e= Pentru aceste !oti(e/ paralelis! .i con(er6en" &n acela.i ti!p, c4iar dac" ar p"rea paradoxal, &ntre ro!%ni .i spanioli, &ntre Spania .i $o!%nia se poate explica cu!, cu ce pasiune, cu ce entu ias! .i cu ce cura: a ,ost ur!"rit" de poporul ro!%n Cruciada .i r" *oiul nostru de eli*erare. 1u a ,ost doar o si!patie care se li!ita la o disuie &n :urul unei !ese de ca,ea, sau &ntr-un cerc politic. Era o d"ruire 6eneroas", personal" .i (oluntar" p%n" la !oarte. +ii .i !ii de ro!%ni au ,ost care ar ,i (enit s" lupte ca (oluntari &n r%ndurile noastre, ,iindc" lupt%nd pentru Spania, luptau pentru $o!%nia. ?i ,iindc" nu au putut (eni toi, deoarece nu se putea ca toat" 5e6iunea s" se deplase e &n *loc pentru a lupta &n r%ndurile ar!atei spaniole, au (enit cei !ai repre entati(i .e,i ai ei, din di(ersele circu!sripii teritoriale. )u (enit aici s" lupte, pentru $o!%nia .i pentru Spania. S%n6ele ("rsat de Ion +oa .i -asile +arin pe p"!%ntul
K

Spaniei, l%n6" +adrid, la +a:ada:4onda constituie &!preun" cu ctitoria lui Traian, le6"tura ,r"easc" care (a uni pentru totdeauna pe spanioli .i pe ro!%ni. <)plau e= Fiarele ro!%ne.ti ur!"reau cu &n,ri6urare luptele .i toate peripeiile Cruciadei de eli*erare din Spania. Spania a ,ost cunosut" prin r" *oiul nostru. L"ranii, ,e!eile .i copii &n("au c%ntecele noastre de lupt" .i de Cruciad". S"tuleele spaniole, !inuscule, necunoscute, pierdute pe 4art", dease!enea se ,"ceau cunoscute &n ara sor". 'rapelul spaniol de(enise un drapel popular, oa!enii &l cuno.teau pe dru!uri .i pe str" i. 9 co!unitate spiritual" se sta*ilise. )cel popor &nte!eiat de Traian .i de spanioli, continua dup" 7MMM de ani s" ,ie un popor prieten al Spaniei &n lupt". Pentru aceasta s"r*"tori! aici pri!ul Centenar de la crearea $o!%niei ca Stat !odern. Pentru aceasta ur!"ri! cu nelini.te, pas cu pas, tra6icele (icisitudini ale istorie sale. $o!%nia este un Stat ta!pon, pe care $usia i!perialist" sau so(ietic" tre*uie s"-l in(ade e pentru a a:un6e la +editeran". $usia &ntotdeauna a n" uit s" su*:u6e $o!%nia, s"-i s!ul6" su,letul, s"-i sla(i e e spiritualitatea, s" o de latini e e .i s" o de ro!%ni e e. Tra6ic" .i teri*il" istoria poporului ro!%n J Pe de o parte i se acord" unitatea 6eo6ra,ic" s!ul6%ndu-i &n s4i!* li*ertatea politic" > pe de alt" parte i se d" li*ertatea politic" dar este ato!i at" .i di(i at" istoric .i 6eo6ra,ic. 1e a!inti! cu e!oie de ?te,an cel +are, de eroii naionali ro!%ni .i de +i4ai -itea ul, cel care la 2KM2, dup" ce a &n,r%nt pe turci, se declar" principe al -ala4iei, +oldo(ei .i Transil(aniei. 1e a!inti! dease!enea de doctrina unit"ii "rii care cul!inea " cu #nirea Principatelor, ata.at" noii ,ilo o,ii li*erale, ,ilo o,ie care este nu!ai un instru!ent condiionat de epo" .i ca atare, ca orice insru!ent trece, supra(ieuind patrioticul, ro!%nescul .i naionalul. )!inti! epoca anterioar" lui 2BCB, r"scoala poporului ro!%n &!potri(a un6urilor .i a ru.ilor, .i epoca aspr" a r" *oiului Cri!eii .i a Tratatului de pace de la Paris din 2BIK..
8

)cel 7C Ianuarie din 2BIA, c%nd Pro(idena, ,olosind o!isiunile diplo!atice, &nlesne.te lui )lexandru Ion Cu a s" ,ie ales &n acela.i ti!p Principe al -ala4iei .i al +oldo(ei. )tunci ia na.tere Statul ro!%n !odern ca ,ruct al uniunii personale, pur .i si!plu > exist" &nc" dou" Ca!ere, dou" Corpuri 5e6iuitoare .i dou" Gu(erne. 'ar senti!entul naional al poporului ro!%n se &ntruc4ipea " &ntr-un !are o!, un !are politic, un !are conduc"tor, care (a duce la *un s,%r.it re,or!a a6rar", re ol(%nd dintr-o lo(itur" pro*le!a unit"ii naionale .i pro*le!a re(oluiei sociale. $o!%nia este &nc" &n !iniatur". 3nc" nu s-a reali at unitatea !are a poporului ro!%n > &nc" nu sunt cuprinse su* sceptrul politic al acestui Stat, pro(inciile ro!%ne din :urul recentei ,rontiere. Pentru reali area unit"ii naionale totale, partidele naionaliste iau contact cu tineri!ea ro!%n", cu tineretul uni(ersitar .i cu "r"ni!ea, exalt%nd senti!entul latin .i ro!%nesc .i !isiunea istoric" a $o!%niei &n Europa. 'e la cele spuse de poetul precursor/+ilco(, r%u !ic .i ,"r" putere, de unde &i tra6i oare t"ria pentru a &!p"ri Lara $o!%neasc" &n -ala4ia .i +oldo(a 0 se a:un6e la preludiul din 2BCB, c%nd pe C%!pia 5i*ert"ii, din Transil(ania, st"p%nit" de un6uri, &n ,aa repre entanilor tuturor !i.c"rilor naionaliste, Barnuiu adresea " !esa:ul pentru independena $o!%niei, incit%nd popoarele supuse s" se ridice pentru unitatea lor naional". )ceast" !i.care, &n acela.i ti!p ro!antic", poetic", .i naionalist", reu.e.te s" traduc" &n realitate (isurile ei, cu prile:ul r" *oiului din 2A2C-2A2B. P%n" la acest !o!ent $o!%nia se 6"sea &n ,a a de sinte ", ca un 6r"unte de !u.tar 6ata s" &ncoleasc". ?i a ,ost atunci, c%nd ar!ata ro!%n", no*ilii "rani, d%r i, &n"sprii, inteli6eni, &ndr" nei s-au aruncat &n lupt" pentru a ,"uri ade("ratele ,runtarii ale $o!%niei +ari. $edo*%ndind 'o*ro6ea, Transil(ania, Basara*ia .i Buco(ina, Lara reali ea " deplina sa &ntindere. ?i &nc" !ai are at%ta ,or", dup" ce a su,erit toate 6ro "(iile r" *oiului s" tri!it" o ar!at" p%n" la Budapesta ocup%nd-o <&n )u6ust 2A2A=, dro*ind re6i!ul co!unist al lui Bela N4un. 'ar acest r"6a este scurt, 7M de ani de-a*ia de pace .i rena.tere naional". 3n acest
B

r"sti!p au existat anu!ite 6u(erne, anu!ite ,ore de!ocratice care c"utau s" &ndulceasc" relaiile cu $usia, ,iind dispuse c4iar s" li(re e &n rate patri!oniul cultural .i teritorial al $o!%niei +ari. 3n aceste condiiuni (ine al doilea r" *oi !ondial, .i cu el ciocnirea cu $usia, in(a ia L"rii $o!%ne.ti de c"tre So(iete. Care este actuala situaie din $o!%nia 0 Ce spune &n acest !o!ent "ranca pl%n6%nd pentru pierderea unuia din copii &n r" *oi, care are alt ,iu la col4o .i poate o ,at" deportat" &n Si*eria 0 Citi!, spunea nu .tiu cine acu! c%t(a ti!p, teri*ilele ro!ane care (or*esc despre co!porta!entul s"l*atic al al*ilor &n teritoriile coloniale .i de tra6ediile co!erului cu carne (ie, dar ni!eni nu se scandali ea " de indi,erena cu care toler"! scla(ia, su,erit" &n t"cere, de acest popor u!ilit .i &n(ins, care este poporul ro!%n. Cine sunt oare cei care au u!ilit .i care au &n(ins $o!%nia 0 )u ,ost 64iarele so(ietice 0 ) ,ost propa6anda co!unist" 0 ) ,ost ci !a ar!atei ro.ii, sau, !ai de6ra*", dispreul .i ironia puterilor de!ocratice, cre.tine, li*ere .i occidentale 0 Hiindc" aceasta este &ntre*area care se pune, 'o!nilor <)plau e= / a! pierdut oare *"r*"ia, sau sunte! 6ata s" crede! c" (iaa este supre!a (aloare 0 Pe deasupra (ieii noastre indi(iduale, a noastre personale a (ieii noastre colecti(e ca naiune, exist" (alori !ai !ari, !orale, spirituale, intan6i*ile pentru ap"rarea .i sal(area c"rora tre*uie s" lupt"! .i s" !uri!. 'e aceea ast" i, Spania care este un popor de ,runtarii, un popor care a .tiut s" lupte .i care a .tiut s" !oar", aceast" Spanie pe care toi o sti6!ati ea " ca ,ascist", inc4i itorial", dictatorial", dur" .i teri*il", este al"turi de $o!%nia. 3n ti!p ce puterile iu*itoare de li*ertate &ntrein le6"turi, dialo6%nd .i t%r6uindu-se cu c"l"ii (o.tri. 'e aceea, noi popor de ,runtarii, 4ispanic, cre.tin, latin .i ca .i (oi, p%n" ieri su*:u6at, sunte! cu (oi. -o! recunoa.te !ereu su,letul L"rii $o!%ne.ti &n (oi, des"rai, ,"r" cas", ,"r" p"!%nt, ,"r" c"!in, pentru a na.te .i pentru a !uri. $ecunoa.te! .i (" (o! recunoa.te pe (oi su,letul $o!%niei, un
A

su,let pe are (oi (ei .ti s"-l &!*r"cai &n carne .i oase &n iua !ult a.teptatei (oastre re&n(ieri .i li*er"rii at%t de dorite <)plau e=. 'ac" citii poe!ele .i le6endele ro!%ne.ti (ei 6"si dou" !ari *alade naionale / una se nu!e.te +ioria .i alta 5e6enda +e.terului +anole. Balada +ioria &n,"i.ea " trei p"stori ro!%ni, unul din -ala4ia, unul din Transil(ania .i altul din +oldo(a. #!*l" &!*r"cai dup" o*iceiul (ec4ilor le6ionari ai $o!ei / cu sandale de piele le6ate cu no:ie p%n" la 6enunc4i, un pantalon, c"!a." &ncreit", c"ciul" .i 6lu6". Tur!ele lor de oi stau lini.tite la poalele Carpailor. #nul dintre p"stori, cel !oldo(ean, st" sin6ur. Este pro*a*il cel !ai ,ilo o, .i !ai repre entati( pentru su,letul ro!%nesc. Ceilali doi, !unteanul .i un6ureanul stau de (or*" &ntre ei .i sc4i!*" i!presii. 1u ,ac dec%t s" critice tur!a !oldo(eanului, .i de aici se na.te in(idia .i 4ot"r%rea lor de a-l ucide. 3ntre ti!p p"storul !oldo(ean, sin6ur, cu 6%ndurile lui este str"in de intri6ile celor doi, str"in de oa!eni. 'ar +ioria, una dintre oile !oldo(eanului, istea" .i &n estrat" cu un deose*it dar de a asculta, de a &nele6e (or*irea oa!enilor, spune st"p%nului ei/ ?tii c" ace.tia pun la cale !oartea ta 0 Hu6i ascunde-te, scap". P"storul !oldo(ean, care repre int" ade("rata $o!%nie, &n loc s" ,u6", s" scape, s" plece, r"spunde c" !oartea nu-l sperie. 'ar nu accept" !oartea cu stoicis! p"6%n, .i nici !"car nu se 6%nde.te c" ast,el (a intra &n (reo nir(an" necunoscut" .i panteist", acel cio*an !oldo(ean 4ispanic, latin .i cre.tin, &n,runt" !oartea cu lini.te e(an64elic". 'e ce s" !" te! de !oarte dac" aceasta &nsea!n" nu!ai pasul pentru a a:un6e la Cel ce !-a creat 0 +oartea nu este dec%t o intrare &n (ia", pri!ul pas spre ade("rata (iaa. Po(este.te !a!ei !ele, +iorio, po(este.te "rancei care se a,l" departe, &n sat, cu! a !urit ,iul ei. ) !urit lini.tit &ntr-un alai, ca cine(a care lua parte la o nunt" la care (eniser" p"s"rile cerului s" c%nte .i c4iparo.ii st"teau ca ni.te ca(aleri de onoare .i luna, stelele .i soarele se &n(eseleau de ,ru!useea nunii. )ceasta este situaia actual" din $o!%nia, .i +ioria s-a dus la *"tr%na "ranc" cu c4ipul s*%rcit .i &i spune/ #ite cu!
2M

!oare ,iul t"u> pri(e.te cu! a !urit $o!%nia. ?i "ranca ro!%n", care &ntruc4ipea " toate (irtuile naionale, (a trans!ite nepoilor ei (oina d%r " de r"scoal" .i de r" *unare> dup" cu! oelul c%nd trece cioanul peste el se &ndoaie nu!ai pentru ca !ai t%r iu s" se &ndrepte, s" se ascut" .i s" str"pun6" ina!icul, tot a.a nepoii "rancei se (or ridica &ntr-o i &!potri(a tiranilor., ,lutur%nd stea6ul independenei .i al li*ert"ii.<)plau e= Ina!icul (a putea s" disloce *ur64e ia .i s" otr"(easc" clasele !uncitore.ti, industriale, dar pe "ranul .i "ranca lui, lipii de p"!%ntul L"rii $o!%ne.ti, de p"!%ntul !atern al poporului (ostru, pe ace.tia nu-i (a putea &n6enunc4ia niciodat". )ce.tia (or r"*da, ace.tia (or a.tepta. -" a!intii ce spunea acel 6eneral rus <Nutu o,,= &n ti!pul ocupaiei Principatelor ro!%ne de la &nceputul (eacului trecut/ -" (o! lua totul, a(erea, casa, ne(estele. -" (o! l"sa nu!ai oc4ii pentru ca s" &n("ai s" pl%n6ei. 5e-au l"sat oc4ii, .i pl%n6, desi6ur. 'ar ei adun" .i p"strea " &n ini!ile lor ceea ce ("d cu ace.ti oc4i, .i iua (a sosi. Ceea ce dore.te co!unis!ul este s" (" s!ul6" su,letul poporului (ostru. 3n le6enda +e.terului +anole, acesta &ns"rcinat s" construiasc" o catedral" care s" dep".easc" ,ante ia .i inteli6ena sa, se dedic" acestei opere cu tot a(%ntul creator .i artistic. -rea s" ,ac" cea !ai ,ru!oas" catedral", cea !ai !are din lu!e, pentru ca poporul ro!%n s" &n6enunc4e e (" %nd-o, ru6%ndu-se lui 'u!ne eu. 'ar +e.terul +anole, atunci &.i d" sea!a c" aceast" oper" !"iastr" cere un !ai !are sacri,iciu, un &n,ior"tor .i teri*il sacri,iciu / s"-.i ideasc" propria-i soie &n idurile catedralei. 'ar &ndat" ce .i-a idit soia, pe care o iu*e.te at%ta, lucrul s"u spore.te (" %nd cu oc4ii, .i ast,el se ter!in" ,ru!oasa .i !"reaa catedral". Iat" ce cer So(ietele poporului ro!%n > s" cree e societatea co!unist" .i cu ce pre 0 C4iar dac" p"!%ntul $o!%niei ar de(eni !ai *o6at ca niciodat"> c4iar dac" nu!"rul loco!oti(elor ar ,i !ai !are ca nicic%nd> c4iar dac" petrolul ar ,i !ai *un dec%t al altora> c4iar dac" ai &nota &n paradisuri de *o6"ii !ateriale, dac" la aceasta s-ar a:un6e, preul este scla(i area su,letului ro!%nesc. Ceea ce se cere $o!%niei este
22

s"-.i s!ul6" ini!a ca +e.terul +anole, s" o &nte!nie e pentru totdeauna &n stupida, uscata .i !onotona societate co!unist". 1e-a! adunat aici, ,railor, prieteni ai $o!%niei .i ai Spaniei, pentru a co!e!ora pri!ul Centenar al Statului ro!%n, popor u!ilit .i &n(ins, a.a cu! a,ir!" &n +e!oriile sale Oinston C4urc4ill. 1oi continu"! s" &ntre*"! / 3n(in.i, u!ilii 0 'e cine 0 )ceast" u!ilin" poporul ro!%n nu o (a uita niciodat". 1oi dease!enea nu o (o! uita, prieteni din $o!%nia. ?i dac" (reodat" se (a i(i prile:ul ca, *"r*"te.te tinerii din 9ccident s" se ridice pentru a co!*ate pentru Catolicitate, (" declar, c" eu .i !uli alii ca !ine, (o! lua ar!ele &n !%ini pentru a ap"ra li*ertatea $o!%niei, a.a cu! Ion +oa .i -asile +arin au ap"rat cu s%n6ele .i cu sacri,iciul lor, li*ertatea .i independena Spaniei. <)plau e= -reau s" ter!in aceast" con,erin" cu (ersurile poetului ro!%n )ron Cotru.. Ele !"soar" .i scot &n e(iden" ,r"!%ntarea, nelini.tea .i nesi6urana poporului ro!%n. %ar mai ales !nspimnttoarea lui ur. Cine a spus c" ura este un p"cat 0 Pasiunea nu poate ,i p"cat dec%t c%nd este pus" &n ser(iciul r"ului, ur%nd &ns", p"catul !ortal, de.i este ur", este totu.i (irtute> ura &!potri(a co!unis!ului este o ur", dar este o (irtute colecti(" pentru un popor. C%nd se (a cute a oare ca aici &n Europa apusean" s" se (or*easc" r"spicat .i *"r*"te.te0 Sau (o! continua s" pri!i! +iDoPani &n palatele noastre .i s"-i in(it"! la ospee 0 &are nu a sosit ceasul ca un popor s se ridice i s scuipe !n faa 'umii toat indignarea pentru nedemna prsire !n aos i mi$erie a attor popoare europene( <)plau e prelun6ite=

27

C95ECLI) C)$P)LII 1r. 22

BLAS PINAR

Popoare de ,rontier"
+)'$I' 2AIA

2@