O istorie urita sau despre o tara de slugi nenorocite Gabriela GHEORGHISOR Radu ALDULESCU Amantul Colivaresei Editura Cartea

Romaneasca, Colectia Pro a!, "ucuresti, #$$%, &#& '( Privind retros'ectiv 'ro a rom)neasca de du'a *+,+, se 'oate cu usurinta constata ca tendinta dominanta -din 'unct de vedere cantitativ, dar si al im'actului la rece'tare. este aceea a asa/ isului realism mi erabilist( Dincolo de e01ibarea scri'turala, in limba2ul cel mai crud, a tuturor 3antasmelor sau e0'erientelor se0uale 'osibile, insotita de am'le de bateri critice in 'resa culturala a momentului, reali arile literare ale tinerilor douamiisti ramin e3ectiv 'utine, si nu din cau a tematicii in sine -re umabila in trei cuvinte 4 se0, alcool, dro5uri 4 si redevabila vec1ilor tineri 3uriosi! ai 'ro ei americane., ci a li'sei de talent narativ sau de stil( / Avatarurile realismului mi erabilist Cu totul alt3el se 're inta insa situatia in ca ul 'ro ei de urit si de mi erie! -sinta5ma ii a'artine criticului Dan C( 6i1ailescu. a unor autori a3irmati in anii 7+$ -ca Daniel "anulescu, Radu Aldulescu, Petre "arbu sau Dan Lun5u., 'ro a in care 'recum'aneste alon2a! sociala si nu e5o3ilia, iar vi iunea acut naturalista -uneori cu derive 3antastic/absurde. nu eludea a virtutile constructiei e'ice si ale scriiturii( 8ormula aceasta -neli'sita de contestatii, la vremea im'unerii ei, din cau a e0cesului de imund. revine in atentia 'ublicului cititor 'rintr/o emula ca 6aria 6anolescu -v( Haltero3ilul din 9itan., dar si 'rin reeditarea la Cartea Rom)neasca, in #$$%, a romanului Amantul Colivaresei de Radu Aldulescu -'ublicat in *++% de Editura :emira.( / Romanul mar5inalilor din e'oca de aur Desi 'oate 3i com'arat 'rin vi5oarea su3lului e'ic si 'rin e0cesul de 3abulatie cu un roman 'recum Cruciada co'iilor al 8lorinei Ilis, Amantul Colivaresei nu isi e0tra5e insa sevele mali5ne si 3risonul autenticitatii din mi eriile tran itiei! 'osttotalitare, ci din realitatea sumbru/5rotesca a e'ocii de aur comuniste -in treacat 3ie s'us, 3ictionali area istoriei noastre recente sta sub semnul citorva nume ra lete ca I(D( Sirbu, Ana "landiana, Gabriel C1i3u si, mai recent, Eu5en Uricaru.( 8irul narativ, 'roiectind un arc tem'oral intre *+%* si *+,;, se des3asoara incontinent si nelinear, 3iind sinco'at 'rin 3las1/bac</uri ale memoriei 'rota5onistului -care devine, 'rin intermediul stilului indirect liber, 'rinci'alul re3lector al evenimentelor.( Romanul urmareste, ast3el, traseul e0istential al lui Dimitrie -6ite. Ca3anu, 3iul mi2lociu al unui nomenclaturist comunist -redactor/se3 la un mare cotidian sub G1eor51iu/De2, a'oi subsubministru la Cultura. si al unei 'ro3esoare de limba rom)na si 3rance a( Ado'tarea 'attern/ului naratiunii 'icaresti are dre't mi a 're entarea conditiilor mi ere si umilitoare de munca si de viata ale 'roletariatului, strati3icat si el 'e niveluri de saracie, 'entru ca 6ite, in ciuda aus'iciilor 3avorabile sub care s/a nascut si a co'ilarit -3amilie sus/'usa, masina cu so3er la scara si 3emeie de serviciu., va a'uca, de la dois're ece ani, calea 'ier aniei( Din acest 'unct de vedere, 6ite re're inta mai de5raba un ca decit un ti', 3atalitatea destinului sau ne3iind una de mediu( Deriva in clasa cea mai de 2os si devianta com'ortamentala au la ba a o se0ualitate 'recoce si o natura inclinata s're trans5resarea interdictiilor im'use de orice 3el de sistem, 'arental sau social/'olitic( Pe de alta 'arte, intr/o

e'oca in care 'ractica stabilor! de a/si aran2a! rudele era curenta, atitudinea indi3erenta a lui Gri5ore Ca3anu 3ata de odraslele sale -3ie ele si neascultatoare. ramine o ciudata e0ce'tie( Co'ilul vicios va 5asi cura2ul inde'artarii de 3amilie si de e0i5entele ei constrin5atoare -simbol, aici, al i'ocri iei intre5ului sistem, intrucit 6ite isi sur'rinde tatal intr/o i'osta a intima cu servitoarea, iar 'e mama o 5aseste inc1isa in casa cu meditatorul de en5le a. 'rin relatia cu vaduva de trei eci si sase de ani, Colivareasa( 8emeia intuieste insa in el demonul insur5entei si al dero5arii de la orice res'onsabilitate, motiv 'entru care, la virsta ma2oratului, il va alun5a( Inainte de a 3i asumata in s'irit de 3ronda, ca o'tiune constienta, conditia de mar5inal este ast3el, in ca ul lui 6ite Ca3anu, determinata de 'ro'ria structura bio/'si1o/ tem'eramentala( Pre entarea istoriei sale, intersectate 'e lun5i intervale cu aceea a or3anului crescut la casa de co'ii, Giani "a2norica, o3era 'rile2ul u5ravirii unei intre5i lumi, a declasatilor si a re3u atilor de soarta, o lume mustind de viciu si de 'romiscuitate si amintind, 'rin 'itorescul ei com'ortamental si de limba2, de 3auna! umana din Groa'a lui Eu5en "arbu( :umai ca eroii! lui Radu Aldulescu sint, in marea lor ma2oritate, constructorii! luminosului socialism, muncitori in 3abricile, santierele si u inele in3loritoare ale 'atriei -U ina Policolor, Caramidaria 9ie uroaia, U ina #= Au5ust, 8abrica de 6asini/Unelte, Porcaria din Pantelimon, santierele de constructii din centrul "ucurestiului s(a(.( Arta 'ro atorului e0celea a in sur'rinderea cu acuitate -in sia2 naturalist. si adesea in ima5ini de mare 'lasticitate a mi eriei acestei lumi, de la 'aduc1ii soldatilor din unitatile militare la turmele de carcalaci si la ver itura de muce5ai trasa din i5rasia 'eretilor a'artamentelor din cartierele mar5inase ale ca'italei, de la 3ri5ul si du1oarea de motorina si de 3unin5ine sau de soda caustica din 'lat3ormele industriale la i ul de sam'on ordinar si de sudoare dos'ita din mi2loacele de trans'ort in comun( / O vi iune romanesca intunecata si cruda Intr/o nota de 'e co'erta a 'atra a cartii, criticul 6i1ai >am3ir a3irma ca 'ina la Radu Aldulescu o lume literara c?liniana n/a 3ost creata la noi!( De 3a't, ceea ce individuali ea a romanul Amantul Colivaresei in 'ro a rom)neasca este tocmai vi iunea intunecata si cruda, 'recum la scriitorul 3rance , asu'ra unui univers ca ut 'rada Raului si 3ara nici o sansa de salvare( E0istenta in aceasta vale a risului inotind in oaie de sin5e 'ina la briu! se de3ineste ca ra boiul tuturor im'otriva tuturor, con3orm ada5iului 1omo 1omini lu'us( :imeni, nici macar descurcaretii care 'ractica 3urtisa5ul sau luarea de mita, nu sca'a din 51eara s'urcaciunii!, a masinariei statale care a trans3ormat indivi ii intr/o turma de 'orci, a2ustindu/le dantura cu 'atentul, domolindu/i cu cite o 5eanta de 'iini, care cit o mai 3i si aia, si un 'ac1et cu oase a3umate si/o sticla de tarie de 3ie ce/o 3i, si soda caustica 'oa7 sa 3ie, daca te arde 'e bere5ata e bine!( Diavolul des're care se voneste in roman ca ar bintui ona Oltenitei 'are a/si 3i a'ro'riat, de 3a't, intrea5a Rom)nie, unde e tot mai rau, 'arca si/a 3acut Cel Rau casa aici si a 'rins radacini si nu/l mai 'oate alun5a nimeni!( In aceste conditii, cautarea de 'aliative 'entru 3ericire, ca alcoolul, violenta, betia se0ualitatii -adesea aberanta. re're inta 'rinci'ala 3orma de su'ravietuire a ma2oritatii 'ersona2elor si, in 3ond, de autoinselare si de de5radare a 'ro'riei 3iinte( Sin5urele cai reale de evadare din lumea 3acuta de ciini 'entru ciini! sint 3ie emi5rarea in 9estul Euro'ei ori in State -aleasa de multi dintre 3ostii cole5i de la clubul de bo0 ai lui 6ite Ca3anu si de 3ratele sau mai mic, :icusor., 3ie moartea -imbratisata de sinuci5asul Dorin Danciu, 3ost bo0er, muncitor la 8abrica de 6asini/Unelte.( / O istorie realista si critica a su'ravietuirii sub comunism

Doris 6ironescu -:oua ecismul, cu 3orta si 5ratie, in Su'limentul de cultura, nr( +*@#$$%. intrevedea un 'osibil centru de 5reutate al Amantului Colivaresei in su5estia, insu3icient de voltata, a acestei demonii care 'lanea a asu'ra universului romanesc, a tim'ului demon! si a istoriei demonice!( Aema tim'ului male3ic -sau nerabdator!. ori a terorii istoriei! este vec1e si a 3ost de2a valori3icata cu succes in literatura noastra( 6i a romanului lui Radu Aldulescu se 5aseste, mai de5raba, in incercarea de a 're enta modul in care un 'o'or, 'entru o 'erioada destul de lun5a, a inteles sa lu'te si sa se a'ere im'otriva raului concret, social/ 'olitic( Com'romisurile cu sistemul, 3u5a 'este 1otare, ve5etarea la limita sub istentei -'racticata indelun5 de catre 6ite Ca3anu., subter3u5iul sau 3abricarea mentala de maledictiuni si de cotro'iri diavolesti au constituit modalitatile 'redominante de reactie a rom)nilor in 3ata raului comunist si tot atitea 3orme de ascundere a 3ricii si a lasitatii( Invocatia 8ereasca Dumne eu de mai rau!, care 'are sa de3ineasca 'si1olo5ia colectiva a 'o'ulatiei din roman, este sim'tomatica( Rom)nia din Amantul Colivaresei se arata o tara de slu5i nenorocite, care/si inventea a blestemul si motivul, diavolul cu clo' de 'adurar si ci me de cauciuc! 'entru ca e mai la/ndemina asa!( 8u5a de res'onsabilitatea 'ro'riului destin -'entru care 6ite Ca3anu devine un 'ersona2 emblematicB doar sa 3u5i, 3ara sa stii vreodata incotro, sa 3u5i, sa 3u5i de ei, de tine, nu contea a!C Dumne eu stie ce va mai 3i du'a atita ama5eala si motaiala, tot asa o sa 3ie, e mai bine sa nu/ti 'ese si sa dormi si sa motai cu sa'ca trasa 'e oc1i!. nu e decit o 3alsa -si 'rovi orie. cale de salvare( 8ara sa ado'te tonul acu ator si 'e o ruta a'arent laturalnica, a cronicii vietii unor mar5inali, 'ro atorul Radu Aldulescu sc1itea a o istorie realista si critica a su'ravietuirii intre5ii societati rom)nesti sub comunism( Si 'oate si o 'ovestire simbolica des're su'ravietuirea 'o'orului nostru de/a lun5ul vremii si mai mult subt vremi!(

C RONICA

DE CARTE

Nouazecismul, cu forta si gratie Radu Aldulescu este, dupa toate indiciile, cel mai "solid" nume lansat in proza romaneasca a ultimilor 16 ani. Suplicant fara speranta in anticamera editurilor dinainte de 89, prozator de sertar, de nevoie, Aldulescu scria o literatura greu digerabila de catre stomacul usor iritabil Doris al cenzurii comuniste. literatura care, de altfel, nu se Mironesc lasa usor digerata nici de stomacurile noastre u postcomuniste. !rimele reeditari ale cartilor sale, greu de gasit astazi, au aparut abia anul acesta" !roorocii #erusalimului la $ditura %orint si Amantul %olivaresei la %artea Romaneasca.

&a 1' ani dupa prima aparitie de la (emira, Amantul %olivaresei este un roman proaspat, puternic, lipsit de orice zgura a trecerii timpului care sa)l fi facut inactual. *n roman despre viata in comunism, e drept, dar nu unul care sa) si epuizeze resursele in gestul patetic al acuzarii. +(u de alta, dar prea multi publicisti se declara in ultima vreme "plictisiti" de retorica anticomunista. rice devine literatura cu timpul, e adevarat, dar literatura adevarata cu greu se transforma intr)un simplu discurs ideologic,- *n roman al mediilor sociale marginale, al proletariatului in zdrente, al clasei fara identitate de sine si fara constiinta morala. Romanul lumii pe care au creat)o ultimii ./ de ani in Romania si in care noi inca traim astazi. &umea aici descrisa este una violenta si precara, strabatuta dintr)o parte in alta de vagabonzi cinici si batausi, gata oricind sa se aseze temporar undeva, in vreo periferie de 0ucuresti, pe linga vreo fabrica, deoarece munca in sistemul socialist nu ii scoate din deprinderile lor de 1otie, c1iul si promiscuitate. (u e vorba de vagabonzi veseli sau cu "suflet mare", iar faptul ca intorc spatele sistemului nu ii face niste ingeri. #ngeniozitatea autorului este de a)si lua drept reflector privilegiat pe unul dintre ei, 2ite %afanu, si de a ne oferi astfel spectacolul interioritatii acestuia, intunecata si viscoasa, cu vagi momente de iluminare. *n ins dur, care 3udeca cu duritate mizeria din 3ur. Mizerabilismul poetic (otiunea de "mizerabilism", destul de controversata in sine, a inceput ca simpla strimbatura esteta din nas in fata virilitatii invirtosate a unor scriitori de dupa 199/. (u mai are rost sa subliniez potentialul ideologic al respectivei strimbaturi intr)un moment cind discursul anticomunist trebuia compromis cu orice pret, pentru ca nu cumva stinga politica sa piarda puterea. &uat insa in sens neutru, cu toate masurile de precautie necesare, mizerabilismul nu facea decit sa numeasca o stare de fapt" o atitudine de revolta a noilor scriitori, tradusa in realism "negru" cu insertii fantastice. #n timp, mizerabilismul nouazecist, bine reprezentat de cartile lui 4aniel 0anulescu, !etre 0arbu, 2i1ail 5alatanu, 4an &ungu, partial de 0ogdan Suceava, s)a "clasicizat", a devenit o reteta de succes. 4ebutanta 2aria 2anolescu, cu romanul recent 6alterofilul din 7itan, face parte din trena involuntara a epigonilor acestui fenomen, confirmind astfel puterea de iradiatie a formulei.

4esi cel mai proeminent prozator nouazecist, Radu Aldulescu poate fi numai cu greu alaturat acestui grup. Si asta pentru ca, desi lumea in care se misca persona3ele sale este una "urita", scriitorul nu uita ca trebuie sa fie artist in primul rind, deci sa scrie "frumos". #n deosebire de multi dintre scriitorii nouazecisti care isi radicalizeaza nu doar universul tematic, dar si uneltele de scriitor, alese din panoplia cu rangi si topoare, Radu Aldulescu este un autor care stie sa foloseasca si bita, dar si stiletul. ptiunea sa tematica nu inseamna si e8clusivism stilistic. 9ocmai de aceea, naturalismul scrierilor sale este mai fidel si in acelasi timp mai pur decit al tuturor colegilor de generatie. 4in literatura romana, l)as asemana cu 2arin !reda cel din #ntilnirea din paminturi, capabil sa descrie bataia cu parii dintre doi fii de taran ca pe un balet. Senzatie care revine la lectura unui pasa3 ca acesta" "%ele doua crosee ale lui 2ite au e8plodat imediat in viscerele acestui gind rau, odata cu trosnetul oaselor ambelor ma8ilare si odata cu presiunea resimtita in inc1eieturile pumnilor si durerea ascutita din falange, care)l facu sa) si infiga miinile in pieptii camasii maiorului, oprindu)l din prabusirea sa pentru a)l fi8a cu lovituri cu osul fruntii, puternice si rare, de doua ori, de trei ori, in nas, in gura, in barbie, lasindu)l apoi sa cada, cu fata si pieptii camasii lac de singe, intr)o rina, cu un umar pe marginea patului si celalalt pe covor". Cronica de familie a declasatilor 2izerabilismul lui Radu Aldulescu este unul poetic, nu pentru ca s)ar reduce la cosmetizarea prin edulcorare a unei realitati obscene, ci pentru ca mizeaza eroic pe valorile stilului intr)un conte8t in care ne obisnuisem ca stilul sa fie una dintre ultimele preocupari ale autorului. 9e8tul lui Aldulescu este unul lucrat, cu dese sc1imbari de registru, profitind de pe urma stilului indirect liber pentru a)si varia virtutile e8presive si pentru a genera o impresie de mare forta a naratiunii. #n fraze fara sfirsit, istoria lui 2ite %afanu si a partenerului sau de vagabonda3 5iani 0a3norica capata un relief pregnant si datorita faptului ca este adesea spusa cu cuvintele lor. &imba periferiei bucurestene, plina de "ie" si "pa" si "da", cu celebrele sale dezacorduri, se potriveste foarte bine unei mentalitati aventuroase si tranzactionale, pline de agerime, care trece cu aceeasi usuratate pe linga sublim ca si pe linga grotesc si care sucomba in fata superstitiilor" "Si ce mi)a spus vecinul atunci, o1, 4umnezeule, ce scornire smintita, ca sarmana mea soacra si)a lui 0a3norica se iubise cu insusi %el Rau si le facuse pe fete, iar cele opt bivolite tot din negura nepatrunsa a acestei ispite se ivisera)n batatura batrinei si d) aia nu se)apropia nimeni si nu intra nimeni in curtile lor, de putoarea (ecuratului, da, c1iar asa cum iti spun, toata lumea stie, tot satu, si

da)i si omoara)i acolo, prin gard, tot intr)o susoteala dezlantuita si) nfricosata, incit il masuram cascaund si)amutit". 4ar superstitia nu ocupa scena, deriva fantastica atit de prezenta in proza nouazecista se opreste repede, ea fiind inutila unui prozator atit de plin de resurse proprii precum Aldulescu. #n sc1imb, acesta se aventureaza in 1atisurile unei incurcate cronici a marginasilor societatii comuniste, mai e8act a centurii industriale bucurestene, printre toposuri cu rezonanta de)acum celebra" 5lina, %atelu, !antelimon, 9itan, :erentari. 2editatiile inciudate ale unui muncitor care se c1inuie sa demonteze un surub dintr)un agregat, lamentarile altora ca nu li se mai aduce alcool nerafinat la fabrica de vopsea, ca sa)l poata fura pentru consum personal, solidaritatea si ura reciproca a calatorilor in comun, glumele desuc1eate si le3eritatea legaturilor erotice intr)o pasta sordida, omogenizanta, care e viata insasi prin aceste locuri, toate sint adunate laolalta intr) o carte cu ambitii mari, de %ronica de familie a declasatilor din comunism. Scriitorul stie sa produca pagini memorabile, precum imaginea societatii intregi ca un vast combinat de crestere a porcilor, inspirata de stagiul unuia dintre persona3e intr)un astfel de loc" "Sint sase trenuri pe zi si)ng1esuiala in ele de nu se poate. ()au loc unii de altii, pe tren ca si)n fabricile !latformei, Republica, 4ouastreiul, 5ranitul, :erebeul, %ablul, !olicolorul, 2edicamentele, Anticorozivul, Stela, 2asini *neltele si cite inca, la care se strivesc si se)mbrincesc si se musca, la titele scroafei nemaiprididind sa)i alapteze, abia tragindu)si sufletul si)nsirind dire de singe prin padoc, iar spurcaciunile ce alta treaba au decit sa le a3usteze dantura cu patentul, domolindu)i cu cite o geanta cu piini, care cit o mai fi si aia, si un pac1et cu oase afumate si)o sticla de tarie de fie ce)o fi, si soda caustica poa sa fie, daca te arde pa beregata e bine". !rin amploarea ei, aceasta cronica a unei lumi instabile isi vadeste si ea instabilitatea. #storia lui 2ite %afanu este una plina de suisuri si coborisuri obscure, de peripetii fie in doi, alaturi de 5iani 0a3norica sau de (orica, fie de unul singur, de episoade in armata, intr)o bizara casnicie la tara cu iz necurat, la uzina !olicolor sau la demolarea centrului vec1i al 0ucurestiului. Singurul lucru care i s)ar putea imputa unei astfel de constructii bogate este diversitatea epica nemaivazuta, care te impiedica sa)i vezi centrul de forta. %entru de greutate pe care eu il detectez undeva in capitolele de la mi3locul romanului" pornind de la sugestia unei demonii care bintuie, deocamdata, ltenita, romancierul are tactul de a lasa straveziul demon sa planeze asupra intregii sale lumi. Si nu e un demon bulga;ovian acesta, de recuzita, care sa poata fi imprumutat din alta parte, eventual de la colegii de generatie, foarte bulga;ovieni

adesea. Ambitiile prozatorului sint mai mari" "9rece timpul, uite)l cum vine si uite)l cum trece, e oac1es e oac1es e oac1es". 9impul e un demon, istoria este demonica. revelatie care ar fi putut sustine un intreg epos, daca ar fi fost mai bine pusa in valoare. Radu Aldulescu, Amantul %olivaresei, colectia "!roza", $ditura %artea Romaneasca, '//6

Referat ACEASTA SODOMA POSTMODERNA

Aceasta Radu Proorocii Editura Sodoma postmoderna Ierusalimului, pentru Strainatate, Aldulescu Redactiei Publicatiilor Bucuresti, 2004, 312 p.

Pro a lui Radu Aldulescu se apleaca asupra unui uni!ers mai putin "amiliar literaturii romane, cel al peri"eriei, al mar#inalitatii. Sonata pentru Acordeon $debut, 1%%3& si Amantul 'oli!aresei $1%%4&, pentru a nu aminti decit doua dintre romanele sale, cele mai bune de alt"el, ne in"atisea a lumea ma(alalelor bucurestene $din )erentari sau *udesti&+ o lume sordida, mi era, care se bate pentru supra!ietuire, cu relatii tumultuoase si complicate, o lume cu iubiri ambi#ue, ce pot "i luate "oarte usor drept altce!a si care se "anea a la "el de usor. -otusi, dincolo de pitorescul acestei lumi pestrite, dincolo de un anume e.otism, problema ma/ora pe care o pun romanele lui Radu Aldulescu este in primul rind cea a relatiei cu ceilalti. Persona/ele sale incearca din rasputeri sa "aca "ata acestui an#rena/ monstruos care se numeste 0relatii umane1. Ele stiu intuiti!, "ara sa-l "i citit pe Sartre, ca in"ernul e celalalt, dar, pe parcurs, incearca sa-l imblin easca si sa se imblin easca. In"rin#ere sau intelepciune2 3reu de spus. 'ert este insa ca pro a lui Radu Aldulescu se apropie cu o oarecare tandrete, "ara edulcorare si moralisme de prisos, de un celalalt impins spre peri"erie, pri!it cu aro#anta sau suspiciune, intrucit re"u a sa "aca /ocul societatii, sa accepte un model impus de la centru. 4ar#inalii acestia dispretuiti se #asesc insa mai aproape de cur#erea !ietii si intrucit!a mai liberi. 3resesc, tradea a si sint tradati, iubesc si uneori c(iar ucid, dar e.ista totusi o onestitate "rusta "ata de !iata ce le-a "ost daruita, onestitate care-i sal!ea a de la de#radarea umana totala. Proorocii Ierusalimului, aparut in 2004, la Editura Redactiei Publicatiilor pentru Strainatate $e.trem de prost redactata cu numeroase scapari de cule#ere&, se inscrie in oarecare masura in trena acestor romane, cu mentiunea ca, de data aceasta, autorul !i ea a o lume in tran itie, Romania de dupa caderea comunismului, dupa con"iscarea Re!olutiei, dupa esecul din Piata 5ni!ersitatii. Prin comparatie cu celelalte romane, lumea aceasta apare, in mod parado.al, mai sumbra si mai lipsita de speranta decit oricind. 6 lume atinsa de coruptie politica, morala si erotica, o lume incinsa de eci de cercuri ale in"ernului, o lume #estanta, care nu i buteste totusi sa nasca, o lume ce aminteste de Po!estea porcului. Pedepsita pentru curio itatea sa, sotia printului este incinsa cu noua cercuri si blestemata sa nu poata naste decit atunci cind mina sotului se !a intinde iertator si i ba!itor asupra pintecului ei. I ba!irea de aceasta sarcina pare sa se lase indelun# asteptata, coborirea, scu"undarea in in"ernul patimilor pare sa nu cunoasca iesirea la lumina. 'ititorul pare, la rindul sau, condamnat sa rataceasca la nes"irsit prin bol#iile pacatului. Sub semnul decadentei, al putre iciunii si al imbuibarii *e alt"el, deruta si con"u ia sint su#erate c(iar de "irul epic atit de incilcit, care aduna laolalta spatii di!erse+ cel romanesc, cel #erman si "rance , cu multiplele lor rami"icatii de mediu. Punctul de coe iune

se a"la in intilnirea lui *oru $*orulet& cu Ierusalim $copilul !indut unor tra"icanti de carne !ie si intors in tara, dupa multe peripetii, buclucuri si su"erinte, sub numele de *una Petre7Petrica&. Intilnirea matinala din apartamentul de bloc muncitoresc da tonul po!estirii intortoc(eate si intretaiate. 8om trece ast"el de la saracia satelor 3ite/ei si 'iopleni, al caror motto sau !aiet este rostit de 'ulaita+ 0Ie lumea amarita1, la tra"icantii de carne !ie din Romania si din alte parti, imbuibati si inraiti $Edi, 4arta, Bur(usi, nasul 6prescu&, la emi#rantii par!eniti si la politia corupta, pentru care opinia publica e numai o c(estie siciitoare acolo, oricum neputincioasa atita timp cit mora!urile sint cu desa!irsire corupte. A"lata sub semnul decadentei, al putre iciunii si al imbuibarii, aceasta Sodoma postmoderna per!erteste toate relatiile umane+ Ierusalim, Robert si 'laudiu a/un# sa le spuna parinti pro.enetilor cu apucaturi demente $4arta, 0mamica1 lor cea isterica, Edi si Bur(usi, niste sadici pusi pe capatuiala, care-si crestea a 0odraslele1 cu cutitul daca nu-si "ac normele la cersit&, cei trei copii tra"icati au o relatie bolna!icioasa cu 4arta, la "el Ierusalim cu pedo"ilul )r9deric, urmasul lui :autrec, atins de cancer osos $o subliniere prea e!identa&. Proorocirea acestei lumi intoarse pe dos de catre ;o/ita, batrinul rudar, cucernic si beti!, care-l da pe Ierusalim de lin#a el si reluarea ei !aicareata pe parcursul romanului dau o nota prea apasat simbolica, o nota stin/enitoare, care pare sa spuna ca autorul n-are destula incredere in capacitatea de interpretare a cititorului. -otusi, aceasta urmarire incordata a atin#erii unor semni"icatii, aceasta simbolistica la !edere cedea a de cele mai multe ori in "ata unui narator cu ade!arat in estrat, care reuseste sa-si conture e destul de "iresc uni!ersul "ictional. *escrierea mediilor interlope si a lumii neca/ite a muncitorilor $4a#dalena, Rebeca& sau a satenilor saraciti, precum 'ulae, pe care numai natura si bunul *umne eu ii sal!ea a de la "oamete $0'e dracu n-o "i asa bun de "oame, cumnate2 Atitea ierburi si !er ituri si poame cite a lasat *umne eu pe pamint. 6 luam de prima!ara cu ur icile de pe sant si p-orma cu ste!ia si loboda si macrisu< =>? si porma prunele si merele1& sint cit se poate de i butite. In ce pri!este persona/ele, naratorul le insoteste "ara sa le critice, le acompania a cu acel tu incarcat de tandrete, care a adus atitea sc(imbari de la Butor incoace, se insinuea a in #indurile si su"letul lor, cautind sa a"le intele#ere c(iar si "ata de comportamente reprobabile. Apropierea este atit de mare, incit #enerea a o con"u ie, o indistinctie de-a dreptul incon"ortabila. Binele si raul se intrepatrund intr-atit, incit lumea de!ine o amestecatura monstruoasa, din a carei ur eala complicata nu ai cum sa scapi. Binele si raul nu e.ista in stare pura, nu poate "i distilat, e.tras sub "orma unei esente. Persona/ul care raspunde cel mai bine acestei etici amestecate este )r9deric, in care iubirea parentala pentru Ierusalim si iubirea !ino!ata nu pot "i separate, el "iind amant si parinte totodata. Abandonarea stilului de in!olt din primele romane Relatiile umane nu mai stau demult sub semnul puritatii, al limpe imii, sub semnul a ceea ce ne-am obisnuit sa numim normalitate. 'ontaminarea si !icierea lor au atins onele unde se presupune ca e de #asit puritatea ma.ima+ copilul $de indata ce apare in scena, Ierusalim poarta pecetea decaderii sale+ 0Blond, imbu/orat, de o "rumusete nerusinata, cu o insolenta pro!ocatoare pulsindu-i in pri!irea oc(ilor albastri1& si proorocii nele#iuiti, care se adapa cu ape otra!ite. In ciuda acestei lumi corupte, ratacind intr-o !esnica tran itie, in ciuda acestor relatii ne"iresti, simbolistica strinsa a romanului ne conduce spre o oarecare speranta. *oru se !a casatori in cele din urma cu mamica sa #rasulie si cicalitoare, iar din unirea aceasta searbada se !a naste 4irel, cel adus cu atita #reutate pe lume. '(inurile "acerii 4a#dalenei amintesc iarasi de printesa blestemata sa nu poata naste. 4a#dalena sta ile in sir in spital, "ara sa-si poata aduce pe lume copilul, pina cind o asistenta se indura de ea si-i pro!oaca nasterea. 6 "acere #rea, poate innoitoare, caci 4irel nu are nimic din "rumusetea obra nica a lui Ierusalim, ci pare sa "ie pur si simplu un copil cuminte. -ransparenta prea mare a semni"icatiilor daunea a insa romanului, ca si tonul e#al de compasiune a naratorului "ata de persona/ele sale, care se trans"orma intr-un um et, intr-un re"ren murmurat in surdina. Autorul pare sa "i uitat pentru moment stilul de in!olt din primele sale romane, naratiunea pre#nanta, su"icienta siesi, care nu are ne!oie de parabole pentru a se sustine, el pare sa se tina indeaproape de un proiect, de o !i iune mai ampla, care a/un#e pina la urma sa-l aser!easca si nu sa-l deser!easca. re"erat de *oina I6A;I*