Mayasii si egiptenii, urmasii atlantilor? Platon, in doua dintre "Dialogurile" sale, a relatat povestea Atlantidei, continentul disparut.

Se pare ca acum 10.600-11.600 ani, dupa te tele lui Platon, a avut loc un cataclism in urma caruia un continent numit Atlantida s-a scu!undat in apele marii, innecand cu el si civili"atia ce se de"volta acolo. # ista dove"i ca unii dintre locuitorii acestui vec$i continent s-ar !i salvat si ar !i dus mai departe civili"atia si cultura populatiei ce traia acolo. "%andva a ca"ut din cer o stea si !lacarile au cuprins intreaga !ire. &oti au pierit, iar eu am scapat cu viata. Dar cand am va"ut gramada de trupuri arse, amaraciunea mea a !ost atat de mare, incat era sa mor de durere." Acesta este mesa'ul $ierogli!ic inscris pe un papirus apartinand dinastiei a ())-a egiptene. #l evoca, in !elul sau, disparitia Atlantidei. )n cealalta parte a *ceanului Atlantic, la mii de +ilometri de malurile ,ilului, legendele incase si mayase relatea"a, in termeni aproape identici, !olosind aceleasi sim-oluri, "marele nau!ragiu", "caderea stelei", "pieirea in adancuri, !iind acoperita de valuri, a unei imparatii vestite, odinioara puternica si suverana". Ast!el, un tri- de indieni al-i, paria, sta-ilit in satul numit in mod ciudat Atlan, pastrea"a o traditie orala aproape milenara, amintind de ")nsula cea mare", pe care un cataclism urias a distrus-o, scu!undand-o in adancul apelor oceanului. Atlantologii, !ie rusi, ca pro!esorul ,i+olai .iro!!, !ie americani, ca Andre/ &$omas, !ie germani, ca ar$eologul 0eo 1ro-enius, sau !rance"i, ca Paul 0e %our si .eorges 2ar-arin, se vor !olosi de aceasta coincidenta, pentru a a!irma ca povestirea lui Platon nu se re!era catusi de putin la o legenda con!u"a, ci la o realitate istorica. &e"a sustinuta de acesti specialisti se re"uma la !aptul ca egiptenii, de o parte a oceanului, mayasii si incasii de cealalta parte, sunt ultimii supravietuitori ai poporului atlant care traia, in vremuri stravec$i, pe un continent imens, situat in mi'locul *ceanului Atlantic.#ste o te"a indra"neata, dar care se -i"uie pe o multime de !apte de ordin ar$eologic, artistic, ritualic, c$iar si initiatic, dupa parerea unora. Printre dove"ile care ar putea determina o-arsia comuna a indienilor din America si a egiptenilor !igurea"a in primul rand asemanarea i"-itoare a scrierilor lor. )ntradevar, de cinci"eci de ani ar$eologii studia"a comparativ $ierogri!ele Americii preistorice si cele ale #giptului antic. 3n cercetator !rance" Auguste 0e Plongeon, citea"a treispre"ece semne mayase care sunt identice cu cele !olosite in #gipt. )n plus, con!orm datelor actuale pre"entate de egiptologi, acele treispre"ece semne mayase care au !ost desci!rate, au a-solut acelasi sens cu semnele egiptene.3n alt cercetator, dr. 2ertoni, constata, la randul sau, ca guaranii 4populatie indiana din Paraguay5 au acelasi sistem de scriere ca egiptenii. )n lucrarea "#nigma Atlantidei", aparuta in 1678, unul dintre cei mai -uni specialisti in acest domeniu, colonelul A. 2rag$ine, a!irma9 "%um s-ar putea e plica alt!el asemanarile, uneori surprin"atoare, impresionante, care se pot constata intre conceptile religioase si astronomice, ar$itectura si, in general, civili"atia egiptenilor, a sumerienilor, a toltecilor, a incasilor, a maiasilor? &oate datele acestea !ac e trem de plau"i-ila ipote"a originii americano-atlante a givili"atiei egiptene". Pentru colonelul 2rag$ine nu e ista nici un du-iu9 stramosii egiptenilor nu pot !i decat indieni din America, coloni"ati si puternic in!luentati de cultura si civili"atia atlanta, care au emigrat spre A!rica in urma cataclismului. )n pre"ent, dupa cateva "eci de ani de la pu-licarea lor, ipote"ele lui 2rag$ine sunt con!irmate in mod remarca-il de lucrarile intreprinse de ar$eologi. Atat pe tarmurile ,ilului, cat si in regiunile accidentate ale :ucatanului, leaganul stravec$iului imperiu Maya, ar$eologii, veniti din toate colturile lumii, de nationalitati di!erite, avand o cultura vasta, dar si conceptii variate, scot la iveala aceleasi semne misterioase9 ara-escuri, desene complicate, cadre dreptung$iulare; ei descopera aceleasi motive, aceleasi ornamente, pe picturile murale. Aceeasi vietate sacra, scara-eul, este repre"entata !recvent atat pe !rontonul unui templu maya cat si pe !rescele egiptene. # ista peste cinci mii de lucrari, sute de mii de articole si de studii !elurite, dedicate acestui continent scu!undat, care a generat teorii stralucitoare sau ciudate si un numar in!init de ipote"e... si de controverse.