D-. lonesu G. Darie A. ' tIlleanu v.

Genu$

l{A TlRl}t0tGIG pF0I}IAN

@
dituraAGIR

NTRAL TRlvIoL TRI P{FoRANT Sia,, ENERGIE-MEDIU',

IN MEMRII,I Prof.dr.ing.@i"*r*l

Dspr ulori: o Dumitr Cezr Ioescu (|946 - 2005) a absolvit Faultatad nrgti6 din UnivrsitateaPOLITIINICA Buur;ti, speializararmonrgtii. Timp d pst tri drrii;i.a desqurat ativitatain adrul Fault1ii ill de nrgti,UPB, fiind un adru didati u o dosbitaputa1i. ativitatade retar;tiin1ifi a dat dovadi d inalt profsionalistrr, ontribuliein domniilprodueriinrgii,fiabilitatii aduind o inrpotant6 instalaliilonrgti. 9i mntnan!i Gorge Dri (n. 196l) st absolvnt al Fulta1ii d nrgtii din Univrsitata POLITHNIA Buur;ti, spializaa Cntral Termoeltri.inpind u anul l990 a dsfi;urat o intnsi ativitatativitat didati 9i gtiin1ifia in domniil produrii nrgii 9i prot{ii i,r pze,ltest profso |a Catdra d Produr 9i Utilizar a 'ndiului. d nrgti. nergiidin adrul Faulta1ii d ngti (n. l963) stabsolvntl Faulta1ii o tt|oli Pottl (JIltlttu Cntral spializarea din Univrsitata POLITttNlA Buur$ti. in laborioas6 d Trmoltri.A ds9urat o ativitat dosbit enrgti. instala1iilr fiabilit1ii nrgii, podurii 9i nrntnanlei dorrrniil Utilizar a nrgii Podur d la Catdra 9i onfntiar st p,,.,t i,., d nrgtii. din adrulFaulta1ii d nrgtidin al Frrlt1ii o Victor ttusti (ll. l971) st bslr,nt UnivrsitataPoLlHNlCA Buur;ti. spializareaCntal rnro. ltri. st spializatin instala1iid tubin u gaze 9i iluri intns lini atit didatii, it 9i pupi ombinat. gu,.-uu.ar.and qi Utilizar la Catdad Produer lui ii.,p,...nt st9f d qtiin1ifi5. d ngti5. a nrgiidin adulFaultalii

*
.i

u spijirlul ditta Lu AU6R1AIl NI\.r.L P\RU RR sIINIFICA

Dumitru Cezar IoNsU Anatoli Paul ULMANU

George DARI Vitor CNU$A

NRL TRt'{o L TRI PRtoRANT

Sria,,ENERGIE-MEDIU',

ditur AGIR Buur;ti'200

l''* 6!I(,ff
t, 3
Ast1l GI-A IltRILoR orRoA Copyrighto dituraAGIR, 2006 diturarditatid CNCSIS

ditura AGIR, CalaVitorii,nr.l t8, setor1, 0l0F3 Buur;ti, Romflnia l./Fax: 4a2|-3I6 89 92,402l-3l689 93 402|-|949 45 (difuzare); fax: 402|-312 55 3l, .mail:ditura@agir.ro; www.agir.ro

Rrent stiinilic: Prof.dr. in*. Florin AL

{i

lngrijireeditorial: d.ing.lon GANA ing.Dan Bogdan Copa:ing.bn Marin

Bundetiari l5.l l .2006 lsBN 97.72a-5.| 978-973-720-105-6

lmprimat in Romflnia

PRFAT

In Rominia (a si p plan mondial)a mai marpartdin ngia tetri tirca2|3) esteprodusiin ntral letrie'u ilu trmodinami, ai utiliaz6 ombustibiliifosili drptsursiide ngi Ast storse onfruntii la ora imar. trle u o seride poblm: Instalatiileistnt au un grad ridiat d uzuri fizictr mrali, 9i rrduAnd la fiinte rdus d onvrsi a nrgiiprimar. r Asu| la sursle de ombustibilst limitat iar pfu|mbustibililr * in ontinui ;ter. ImPatulologi negativ al fun1ionrii astor instala$i ste idit, dpindstadardel impusd Uniuneuroni. Cele d rni sus ondu la onluzia ii st nso rgindi a .* "ologiilordin setorulproduriinrgii.Modernizra ntleloeletrie p rbustibili fosili nu s at f fhri folosiralor mai mod fipuri d iltii ar sunt dja utilizate 9i iluri trmodinami, in mod urnt plan m*mdial (9i nu numaiin [f,i| dzvoltate onomi). ln lurar d fa1se fe o trerein vista tormai imprtant filir mqgtiebazatp utitizara ombustibi|i|or fosili: entra| nvn1ional u rbr. instala(ii d turbin u gaz, iluri ombinate gaz- abr. P p|anmondial,astfiIirenergti s arcterizeazrin rfrnn! lrni, onomi;i elogi deosbit.Crtri|ftut,l ar au rtiipat atit mari institute9i univsiteti, t $i importan1i produitrid *r\iment (Gnralleti,ABB, Sinrns, Alstorn t.) au dus id in qtJiulomil s!u(iires t]auini, in uni u i1iva ni, in fazadeilt *justil. Dintrzulttl stei dzvolti arnintim t andamntul ltrint r J$it 46 % in azu! nintral ollvlt{inat u bur,stiv 58 % in _abur. Asteva!ripiraud natins ;-,rlunui ilu mbiatgaze in urinf,u J - l 5 ani. Luard fa1avin s ump!un gol in litatura thnii rminasi. iiu dusun frtdosbit d ',ardar,' a rgtirii thi inginit l domniula rlizil dirl 1arilavansat d 9i la erin!lpi{iminqti
.ygi 9i d *!:lp;irte .. : ngeti. Lurlr. n lsezf, tfft atslveEilor rlr fruitfiti d ngini, ar 3 '! si ;si rcrftri*l- $i s igi adu& !a zi n6ti{el it 9i rfsina!, mtlntilo ergtii:'li d !a ursriled inginri dc i!il II.si IIl Dup

Prfo1d

paruga asteilurii, ititotii.>vor puteasi ispundsinguri la o $i in{lgra sriede intrbiri, um ar fi: C onpt vor guvrna produrii dzvoltaa setorului enrgii? Car estsfitdiulp plan mondialin domeniulntrallor trmoltri pe ombustibili fosili gi tendin{ se manifsti? C tipuri d ombustibilise pot utilizain diferitle tnologii? Car sunt filirl de onvrsitermodinamii dzirabil , trmn mediu 9i lung, in.fun1ied.tipul de ombustibil, mirimea putrii ltri, tipul d engi utili t.? Ce onsin{ eologieva avla pntrra astor thnologii? C aratristii thni qi onmi sunt mai avanos ptntru ntrall letri u ilu trmodinami fun1ionind in gim debaztrsmibaz ? Dar Pent .l d smivirf 5i virf ? ]... ...' Prinipalulobitive trrngn mdiu9i lung al trmengtiii rmine;ti rst omvarra thologiilor rfrmantd pdurr a ngii ltri 9i tmi,ntru dzvolteduabila in ondi$i! libralizniipie1i de rgi. pnsidr prin laborara ait-i luri utoiiji.au aduso imrtant ntiti1i.' pr aeasta dire(i. Psonal, ridit l {in si ii fliit p autorintrunivelul tehnio.;iiin1ifi ; bogatf,9i todati si omandu ildu astii rte urii' doumentara lo ititori. tn{iali
rof dr. ing. Flrin AL

PRFA In Romania (as anywhrelse in th world) th most importantart of the gnatdowe (approirnatly 2l3) is produd in power plants, basd on a thmodynami yl, whih use fossil fuls as pimarynergysour.h powr setoronfrontsitself with a srisof poblms: h isting quipmnt is physially and moally obsott, haatrized by low ffiinisof enrgyonvsion. Th ful rsours aessis limitd,and th ful pie is ontinuously inrasing. . Th nvionmntal impat of runningthis quipmntis importan ding th lvl sttled by thurent U rgulations. All thslad to the onlusionthat a ronsidration of the gnration thnologis fom th pow setoris nssary. he powr plantsmodrnisation an't b mad without:..u9ing th most advanedquipmentand thrmodynami yl Ups, whih ar alradyusuallyusdworldwid(not only in the dvlod ounties). his manual is making a prsentation of the most impont power genrating tehnlogis running on fossil fuls:onvntionalstampowr tats, gas turbinsand ombindyls gas turbin. At psent ths thnologis are haratrized by high thnial, onomial and nvironmentalpformans. Th resahs made nt on|y by majo institutes and univrsitis, but also b impo-tant equipmnt dus (Gneralltri,ABB, Simns, Alstom, so on), boughtrapidly in ommrial stag solutions that wr, fw yas ago, still in th pitot stag"Just lik an xample, we rmind that th nt effiiny dd alrady 46 o/o f a onvntional steampow lantand 58 Yo for a ombindyl gas turbine.hs limitssemd to be unreahable l0 . l5 yarsago. The goal of this manualis to fill an emptyspain thtehni| Rmnian litatur. Th authorssustairid a speial ffoff of '.nnting'. th thnil trainingof th nginersfrom this sintififild to th ahievmnts f, th advandountrisand to th middle-tn dmandsof th Rmaniann r gy str. Th work is ddrssd to thnialunivrsitis graduats who wish to irnprove to profssional thir wl! skills, as as to th ls II nd III 1d p-dtg students, attndingth ngining ourssof the Powr ngineingFaulty. Aftr the xamination and undrstanding of this work, th rads will able io giv thrnslvs answrs at somequstions:

o o o o

What onptswill govnthe owerstordvlopmnt? What is th woldwidestatusof the power plantsrunning on fossi,l fulsand rvhat tndenis are apparing? What kinds of fulsmay b usdfo diffrent thnologis? Whih ar the prfd tehnologis, on middl and long trm, depnding powrsize,typof final nergy, on fuItyp,Ieti t? What nvironmental onsquns will hav the pgntation of thse thnologies? What thnialand eonomialharatristis ar more suitablfor th powrplantsworkingin baseload?Whataboutth peakload?

Th main objtiv on middland long-trm of the Romanianpowrstor is th promotion of th most prfomantthnologis fo powr and heat gnration, for sustainable dvlopment,in tms of th ngy markt libralization. I onsidrthat by this book, th authorsbroughta onsiderabl ontribution in this diretion. I prsonally want to ongratulat the authors for the high thnial. sintifilevl. of th work, th rih doumntation and I also rvarmlyeommnd this book to the potntial radrs. Prof. Ph.D.FlorinAL

UPRINs
1. Dezvoltara produerii nrgii eletri l3 1.l Conep{iaprodueriienrgiieletrie l3 |.2 Surs de nergiprimari t4 |.2.| Categoriide surseprimare de nergie l4 |.2.2 Crbunele t6 l.2. Petrolul9i gazelenatuale lihid l8 1.2.4 Gazul natural l9 1.2.5 Uraniul 20 |.2.6 nrgiahidraulii 22 |.2.7 Suseregenerbil d energi 2 l.3 Situa{iaenrgti5a Rominii 26 l.3.l Consumuld resurs primared enegie 26 |.3.2 Cibunele 27 l.3.3 Ptrolul 29 1.3.4 Gazul natural __,* 29 - .' ..0 1.3.5 Uraniul l.3.6 nrgia hidraulii 30 |.3.7 Sursrgeneabil d negi 3l 2. Cratristii l ntrallor ltri 32 2.| Clsifiarantra|lor ltri 32 Partiularittr(i 9i ,' ,' indiatori r rterizeaz ... fun{ionra ntrllorltri 2 2.2.| Noliuni de putereutilizate la ploatara ntrallo ltrie 32 2.2.2 Curbde sarin5 g 3" Cntral onvn$ionalu abur 49 3.l Ciluri trmodinami u turbinu bur 49 3.2 Biln(ul nrgeti al CCA 5l 3.3 Solu{iide r$tere a performan{elor CCA 53 3"3.l Cre;tra ini1iali: prsiun, temperaturi arametrilor 53 3".2 Suprain|zirea intrmdiar 55 3.3. SAdrea tmpratuii (presiunii) d ondensali 56 3.3.4 inilzirargenrativi 58 3.3.5 Cognraea 59

10 Fluuri intern d enrgi 9i masii in A. Ciruitul termi 3.5Shmedelg5turgnratordebur.turbini d lgitur1 Categoriide shme 3.5.l blo Shma ,5.2 oletoare Shmau bartr 3.5.3 Shmau bar6de ajutor 3.5.4 4. Gnratoar d abur d ansamblu Shrna 4.| d abur Combustibitiutiliz{iin gnratoarl 4,2 Ciruitul p. bur 4.3 Strutura 4.3.| d aburu irulatienaturali Genrator 4..2 multipl for1at6 d aburu irula1ie Gnerator 4.3. fo unii d aburu irula{ie Gnrator 4..4 Domnii d utilizare9i parimtriid fun1ionare 4..5 Ciruitul aer - gzd rdr 4.4 d abur Anliza nrgtiia gnertorului 4.5 trmi Bilan1ul 4.5.l de abur genratoului Randamentul 4.5.2 d abu a gnratoru|ui nrgtia Caratristia 4.5.3 CCA in . Rdura poluf,rii atmosfri in urma rdrii ombustibililorfosili olun{irzulta{i 5.l d poluan1i Catgorii 5.l.l _ Coz d arbon Dioidul 5.|.2 _Nzo d arbon Protoidul 5.l.3 . Co de arbon onoidul 5.l.4 Clorul;fluorul 5.1.5 Aerosolitoii 5.l .6 Mtalegrl 5.|.7 Rduramisiilor d pulberi 5.2 Gneralita1i 5.2.| Filtrul letrostati 5.2.2 Filtrtetil 5.2. Rduramisiilor de izi d sulf 5.3 ombustibilului Dsulfurara 5.3.l A|geaorspunztoaraombustibilului 5.3.2 gazelord ardre Desulfurarea 5.3.3 Rduramisiilor d oizi de azot 5.4 oizilord azot Fonarea 5.4.l 3.4

60 65 65 65 68 68 70 70 70 72 72 75 77 77 78 79 83 83 85 86 89 89 89 90 9l 9l 9l 92 92 92 92 92 95 96 96 97 97 104 104

II

isuri primarede reduera emisiilor d oizi d azot 5.4. isuri seundare d rdue a No* Ciruitul trmi l CCA 6.l Turbina u abur 6.l.l Treapta d turbin 6.|.2 Strutura tubineiu abur 6.l.3 Clasifiarea turbinlor u abur 6.|.4 Performan1le energtie al turbineiu abu .l.5 Caratristia energtiA a turbiniu abur 6.2 Prinlzira regenrtiv5 6.2.| Categoriide peinilzitoarel regnerative 6.2.2 Shemde printrlzir regenrativi 6.3 Pompa d alimntare 6.1 Pompa d ondns rinipal .5 Condnsatoruld abur 6.6 tragrgzlornondnsabil din ondnsator 6.7 Degazareapei d limntr 6.7.| Degazarea trmif, Degazarea himii ,:;..".5.7.2 7. Utilizara iirbunlui in ntrll onvn{ionalu abur 7.| Catgorii d ntrlltriep rbun 7,2 A u ardr irbunlui in str pulvrizt 7,3 A u ardr a 5rbunluiin pat fluidizt atmosfri 8. Instala{ii d turbine u g^ze 8.t Considra{iignerale 8.2 Prmtrii aratristii d proietai ilului lTG 8.3 Conp(id nsmblu a lTG 8.4 Prfe[ionar ilului trmodinamial lTG 8.4.l Dstindea fra[ionat ombinati u ardrea intermdiari 8.4.2 Rupearea intrni d ildur 8.4.3 Compresia fra1ionati ombinat u r6ia intrmdiai 8.5 Raliz5ri 9i persptiv in dzvoltraITG 8.5.l Putriunitar. Randament 8.5.2 Tempratura inainted turbinau gaze 9. Ciluri ombinte gaze- abur . ;t. onsidra{iitrmodinami 9.2 Clsifiarailurilr mbinatgaz- abur ;'-'''

5.4.2

104 tr i:1i t ]i l ie l 16 l 18 l20 |24 |24 |27 |27 |29 l3l l3l

|2
|4 l35 l35 136 |37 |37 |37 |42 |47 |47 l50 l5l l55

155 156 l6 l l6 l

r5 8

r6 3
165 l6 166

t2

uprins

10. Cilul ombinat gaze - abur {Erii postombustie (STAG)

10.1 |0.2 10.3

Cnp{iagenralild realizrea unui STAG a STAG Ana|iza enrgti ComponntlSTAG d aburrupeator l0.3.l Gneator d turbin6u abur l0.3.2 Instala1ia t0.4 Reliz5ri in domeniul STAG 1 1 . Cilul ombinat gaz*abur u pstombusti limitti (sF") d rliz^re a unui sF 11.1 Conep(iagenral a CCSF. Bilan{ulnrgti ||.2 Analiza enrgti5 t1.3 Premizelutiliz5rii sF 12. Cilul ombinat gaze-bur u rdra ilrbunlui in at fluidizat sub prsiun |2.| Shma instla{ii. rinipiul de fun{ionare. |2.2 rformn{l FB |2.3 xmple d trlhipatu PFBC 13. Cill ombinat gaz*abu u gazifire integratf, a irbunlui t3.l Prinipiuld fun{ionare Shmainstal{ii. l3.2 rosuld gazifiar |4. Cilul ombint gaze-abur u dispunre prll (PP) Ane A. Limit dmisibil privind onentra{iilede poluan{i rnisin tmosfri A.l Cadru lgislatir, d polun(i pntru Limit dmisibi|al nntr{iilor ^.2 instala{ii d ardrd tip I 9i Il Dioid d sulf ^.2.| oizi de azot ^.2.2 Pulberi ^.2.3 Limit dmisibil a| onntra{iilord polun{i ntru A.3 instl{iid ardr de tip lII Dioidde sulf A.3.l Oxizi de azot ^.3.2 Pulbri A.3.3

r7l t7t,
172 t76 t76 178 182 185 185

r86
189

r90 r9 0 t94
194

r9 6 r98 203
196

207 207

2r0
2tl 211 2tl

209 209 2ta

2r2

Bibliografi

214

1. DEZVOLTAR,A PRODURII NRGII LCTRIC 1.1' Conp{iaproduriinrgiiletri

rodura nrgii ltri rprzintprosul de transformara in adrul unor instalalii forme d energ pimari in nrgiltri6, difritIor ltri. vlu1ia ntrale dnumit spializate d omplexitat mar' mari, puterile lor mai tot fi si aesta onsumuluid nrgieletia fut a mdiu sau de d onomie, instalatfiind limiiat d rstri1iithnologie, suritate. Cntrala ltriflrprzintiun ansmblu d inst|(iiompl,in ar s asiguri ondi1iilep.ni'u onvrsia uni form primr d nrgie in d onvrsi. o onpli a matria|izeazlthnologi eltri6. nrgie a nrgiei: produer d opus onptii dou5 |a limit pot vidn1ia S d mareputer, |tri o onp(intralizat1,bazatl p ntral ..onntrarnegtia mar'o are uti|izeazi suse prima u std rgula ental asto Putra fosili saunulari). (ombustibili iuprioartronsumului loal, impli6nd istntaunui sistm d Ansmblulntrallor ltri. ii al a ngii transport 9i distribu{i ploatat $i ondusintr-o onep{ie rtlilo ltrid transport, un sistmltonrgti. unitaionstitui lflngt onsumatoi. O onp{i distribuit5' u sursmii' arnplasat ..ugoare'', u Se bazeiz in gnalp utilizarauno surs rimar st onntarnegtiaredusi (solar, olian t.). Cntala dstinatstrit pntru aoprireaonsumului loal, liminindu-s la distanli. letri6 nergia d a tanspofta nsitatea in prezntonplia ntralizat6arin6 o pondremult mai lnar' rolul produriiistibuitesind ins6 odati u asul tot mai difiil la sursle p d.o pafi,;i a rstriliilortot mai ridiat6, ngtie irirnar u onntar a mdiului,p d alt6pafi. impusde prot{i svr d modul in ar la nivlul sau altiadpind uni on{ii Dzvoltara fa1ad a d la nivl priritar global, xisto stratgi uni {risau glnunitat su soitat. d grup,ornpani

;-

14

Cpito|ul l

primari I".2 Sursede nergie

|,2.| Catgorii d surse primar d enrgi Dzvoltara uni industii nrgtiputrni st ondi1ionat d istnlaunor surs de enrgiprimari ar s6 s caracterizz prin: divsitat, asibilitat, siguran!{peluristabil,asigurara antitetilor doritep o prioada de timp At mai mar.in apotu astondi1ii, atn[ia industii nrgti s indrapt5 spro gam6din e in mai divrsifiata d sursed nrgi primar6, u partiularit1i din in mai difrit. Prin onvrsia ralizatin instalalii spiali?t,aest sursaoperirra de nrgie ltri6 9i temii a soiti1ii. ln mod onvn{ional, primaasunt imp61it susle d negi in dou6 mariategorii: o sursefinit; . surse regnrbil. Surslfinit d nergipimari se onsidia fi limitateatetin timp, At n spaliu. l sunt apabil sa opr nvoilsoit1ii umandoar pntruo 9i prioadid timp limitat5. prioad Mirima asti d timp dpind d volurnul rzrvlord nrgi primart la a ar as soitatauman. Cl mai irnpotant primari suntombustibilii susfinited nrgi fosili gi nulari. Din puntd vdral moduluiin are s dfinszrvl orspunzitoar surslor finitd nrgi, s disting: o Rzrv crtd: rpzint antitatadin sptivul ombustibil istntiin zirnint,ar a fost tifiata in msurtori 9i a arui ploata stonsidati a fiind rntabiliin ondi1iil onomi 9i d dzvolta tehnologii orspunzitoa unuianumit momnt dt. . Rzt.verld rcuprbild: reprzint ota din rzrvl rt ar (trasa poatfi reuperate din z5im6nt). in ondi1iil onomi 5i de dezvoltare thnologii orspunzitoar unuianumit momnt dat. . Rzt.v di1ionlri: rprezint5 antitata din sptivul ombustibil, adi1ional6 in rapou ezrvl t, apoatfi: . rtifiati pin misuritori, da a ri loatar nu strntabil pntru ondi1iil thnologi onomi unt; 5i . zultati in urtna uno stimiri ar s fatit la po4iuni nploatat al unor ziimint unosut, At 9i la rgiuniar gologi ofri ondi1ii favorabil. n Rzrv diionl rcuprbiId: rprzint5 ota din rzrvl posibila fi ruprat adi1ional in viitor. S subliniazi fptul6 volumulrezrvl sptiv t, adi1ional, st gologi, variabilin tim, l dpinzflnd de dzvoltaa uno;tin!lor d varialia pr{uluiombustibiIitor, d rogrsulinrgistat in domniul thnlgii; D.

mplu'sidraprelului la o atgori d ombustibilipoatmutaun ziimint din zona rzrvlo rt in a a rzrvetor adi1ional, exploatarea lui dvnind nntabil din puntd vedr thnio - onomi. Surselrgenrabil s rfi la alatgoriid sursprima de enrgi ar sunt genratein mod ontinuu d tr sistml natural.S disting umtoarl ategorii prinipale d surs rgenrabilde enrgi:hidrauli, solar"olian"geotrmal, a marlor,a valurilor, biomasa.l sJ caracterizeazi prin:
o Poten1ilul teoretic brut: Reprezint nrgia are ar dvni disponibiI prin onversia in nrgie utili a tuturor fluxurilor naturale d nergi

rgenerabili" u o fiinti d l00 %. Potnil tehnic: Rerzinti ota din potn1ialul torti brut ar poat fi onv.titi in nrgie utit linind sama d nivlul de dzvoltar thnologi de utilizara aestia d itr 9i de posibilitata soitata umani (gografia umani). . Potn1ilonomic: Rprzin ota din potnlialultehniaeoatfi onvrtit in ngie utili, in ondi1ii d rntabilitat onomi. oate surslde nrgimnlionat mai sus partiipi, int.o msurf, mai mar sau mai mii, la satisfarea nvoilongti al soit1ii uman.st foaintrsant si se ana|izeze evoluliain timp a disponibitului d nrgi primai in lum. S poat onstatai rzrvl9i produ1iavotuazi depndnt d onsum'd politia(investitiil) in domniul prospetiunilor, de intrsul mailo ompaniiimpliat politi9i stratgi 9i foamultd intrsl al liilo mari onsumtoar d engie. Di s urmi;t asti votu1i, s poat onstatai solul marhaz tra d la domina[ia a ptrolului utni6 trbunlui la pntrara qi gazlor natuale. Avantajt folosirii astora a ondus la dirninuara minir. Crizlnrgtie din l973 1i 1g-I9, rostiunilor ain sn! au fost crize ptolir,au rlansatintrsulpntru irbun. Conluziil vidntal astomutatii impun eistnga obligatoria unei stratgii na[ionalin ast domniu,stratgi ar s impunt o dzvltar orientati spernai multformd nrgi pirnari $i p rea|izarea unor stoui stratgi, tampon,a si pia flutua1iil auzat d rizl9i pturba[iil onomi politi. 9i In tablull .l stprzntat modulin arstaprit5 rra mondial d nrgi primaripntru anul l997, sptiv 2020. Din ana!iza datlor d mai suss pottrageurmtoal onluzii: . Cornbustibilii fosiliontinuisi aop a mai marpat din rea mondial de nrgi primari (90 % in anu|2020), D$i va rqt in valoarabsotuti, nrgiahidraulii va satisfa in anul 2020 o oti mai mi a riid nr'i primari, in apo u anul l997. ce|agi lurustvalabil9i pntru nrgia nutar. O in iuda avintului dosbit p a il vor inegista, sursl rgnrabil d lgi (Altld6ta hidraulii) nu vor aopriin anul 2020 dit 3 % din rra lnondialt. o

16

Cpitolul I

Sursii d enrgiprimar! Cibun Petol Gaz natual Combustibili nulai nrgihidraulil egnerabile* Alt sus.
* lnlud urmtoar] vturilor, bioms"d;ui industrial 9i mnjre

Tbelul |.|;Itilodul de

rire crrii mondiI de

timrd,

It4tp ('/ol

A nul 1997 3 444(40) | 894 (22)

2239(26) 603(7)

Anul 2020

3 247(24) s 412(40) 3 st1 (26)

(3) 2s8
t12(2\

ToAL

8 610(100)

antr, solart, a malo' a

406(3) l3 s29(100)

(s) 676 27r (2)

d nrgi, in onformitat u prviziunile Agenlii Intrna1ional pin6 |99,7, in TWh, 000 d la 14 poduliamoniaia..n.'giltria va re$t in modul pzntat st l.2 26 000 TWh in anul 2o2a.in Tablul iu up,o*i,,.,ativ ltrii. nrgi d produ1ia .u,. diu.rsele sursd nrgiprimarpartiipala S pot rtnaraurmitoarllmnt: d ngiltri6va . . Pondraombustibililorfosili in podura o/o, o^ d la 63'5 |a,73,'7 r$te de produlia d lidrin pivqte pozi1ia Caibunl i;i mn1ine ltrii. nrgi p a l ofa indosbidin punt d vdal . Prin-avantajel s \'adubla. gazuluinatual ponda mdiului, protetiei d nrgi gnrabil surslo patiiara . 9i in valoareabsolut6 lor nu pondra . ] smnifiativ, va 9t hidauti) (altl dit nrgia 2,3 o. va dpa9i primrl producere drrgi Tblul |.2 Prticipreformlor
d nr
ie eltricd, %o Srrrs rle enrsi orimaril

C5rbun Ptrol Gaz natural combustibili nuleari nrgihidrauli6 Alt susrgnabilc

ul 1997 9.5 9 l5 l7 l8

A nul 2020 37.7

30

oTAL

: grotrrnti. lian6. solai, a marlor,a

r-5 r0t)

2,3
100

r5

vlurilr. biomasa,d;uri industrialqi mnaje

|.2.2Cirbunl
lui primarde nergi, Clrbunl st una din l mai imt sus ombustibili rtde ingloba in zn'l 70 Yo din nrgia rvnindu.iaproap

Cpitolul I

l7

fosili. Crbunl are a onstituit bazarevolu1ii industrial din solull, dupa prioadi inrpotant6 de regs(1950 - 1980), rvin a o nrgi primari dosbit d important pntu viitor. Din puntde vdral alita1ii, pot fi impi in: rbunii cdrbuni bituminogi(supriorfl:Inlud huila gi antraitul,iar formara lor a inputin pioadurasi. cdrbuni bruni: Formaaaestoraa input in palogn.in aast atgori se distingrbunI brunsub-bituminos 9i lignitul. o turb:Rprzintirzultatul unui rosd abonifiar inomplet. Pntru industrianrgtiiindosebiimel dou ategorii przinto impoftanlidosbiti. ln apotu eilal1iombustibilifosili irbunl ar o srie de avantaje indisutabil: Se g6se9t din abunden!. . Poat aopri nvoil soit6[iuman pe o prioadmar d timp, pmignd laborara unorstratgii nergti pe trmnlung. o st rspindit p o arie gografimult mai largi d6t petrolul sau gazul natural. . Prlul stlativstabil,fiind pu1in influnlat d fatoripolitii. Nu ist5 problm majore privind transportu|d la susa la onsumator. isti thnologiimaturdin puntd vdereomiatapermito utilizar ..urati''a irbunlui,u impat minim asupamdiului inonjuitor. TabIle l.3 9i l.4 przinttsitua[ia rezrvlor efirupeabit, rsptiv produqia d ibun p plan mondial,pntruanul |999. Dupa urtl s pat obsrva,luind a rfrin[1 anul |999, rzvl rtruprabil d rbunepot satisfa rra mondiali pntu aproimativ 225d ani. Limitrill mai important privindutilizara ibunilorsuntprovoat in spial d puterniulimpatp ar il au asuparndiuluiinnjurnto. S amints in astsns misiild pulbri, oizi d sulf, oizi de azot,dioxid d arbon.Pntrurdura emisiilorafrent primlortri atgorii d noe istla ora atuali thnologiimaturdin untd vdreomrialapabils satisfa el mai svr strifii.Din punt d vdre at dioidului d arbon (are ontribui in mod substan1ial la arnplifiara ftului d sr6), irbunl s aractetizeaz prin a mai idiat6misi spifii in raport u antitata d alduri rzultat prin ard. in onsin[a, in urmtoarl dniifourilvor fi indrptat insp dzvoltarea unor thnologiifonant, matur din punt d vdromrial, ar s asigurrfinra dioiduluid arbonrezultat 9i stoara din ardra ombustibililo fositi.

i 0 rj b b J

\"'

rfr|

|3 R:n,e cer| recuperbile d cdrbun p pln mondil, nlilion rone

7-onageografii Afia Amriade Sud Amri d Nord Asia* uopa

oania Total Firt orintulijloiu

orientul iiloiu

- nul ]999. Cirbuni C5rbun brun bituminosi subbituminos )) r7l 193 7 738 13890 120222 102375 179 040 36 688 2 596 I l9 109 I 710 42 585 2 046

Lignit
J

Total

124 35 369 34 580 80 981

2t 752
257 966 312686 l7l0 82 664 984 453

55 367

2s2 308

srg 062

27630r

38033
189090

Tblul |.4 Producli d cdrbttn p pln mondiI, milion tone . nul 1999-

Zona gogrfiil fria Anrriad Sud mriad Nord sia*

Cirbuni bituminosi 45 607 I 481

2|

Cirbun brun subbituminos

Lignit 0

otal

0
384

231
46 l 080 | 674 I 008

urp

orintuliiloiu oenia
Total Firi ointul Mijliu

422 2 224

r05
l8 538

30

r59
481 66 795

88

30

308 4 343

|.2.3 Ptrolul gi gzl ntur! lihid Ptrolul rmin o nrgiprimari dosbit d utata datoritavantajlor imortant p are l ofat6tdin puntd vd al vatoriisal nergti .et 9i al propittilo sal fizio-himi. Utilizaralui st la ra atuali irite at6t de redurearzvlor,flt 9i d aesutdifiil |a zdc1mint rpatizitin mod ingal din punt d vdrggrafi.Un alt dezavantaj rnajoral petroluluist lgatd pr!,arrezinti flutua1ii important, d multoi din .uui. politi. P lngi ptrl,o pondr dlo nglijabila o au gazlnatural lihid. Astasunt prezntate d hidoarbui omponnt atJ gazutui natural(tan, poan' butan,pentan) ar suntruprat sub formlihid.in gnralstatistiil inludrzrvl de gaznatural lihidin ld ptol. Tabell l.5 9i l.6 pzinti situaliarzrvl rteupabil, rsptiv produliad ptrolp lan mondial,ntru anu!l999. Dup um s poatohsva, lu6nda rfrin{a anul |999, rzrvlertruerabil d p.t'"i pot satisfa ra mondiali ntru aprinlativ 40 d ani. Un !mnt dmnd rmaat ste

Cpitolul I

19

o/o *:n dosbitda rezervelordin zona orintului ]!!!jloiu (;t64 onntraa totalulrzvlormondiale).
I (I999, Tablul |.5 R:rl, crt rcuprbil d ptrol pe pln mondil milione ton* Zona sografii Afria mriade Sud Ameria d Nord Asia** uoa oania Totl l0

r22 r3370
8 573 I 183 9 495 5A2

iiloiu orintul

92 242 r42 487

* Sunt inluse rezrvlrtuperbile de gaz naturallihid ** Firi orintul ijloiu

Tablul |.6 Producti d

Zona geogrfif,

ol

n mondiI (l999

Afria Amiad Sud Ameiad Nod sia** uropa oania Totl

iiloiu ointul

Produti,milioan tone* 358,9 331,1 619,9 395.0 636.6 I 046,5

30,6

* Sunt inlus rzvlertuperabile de gaz naturallihid

3 418,6

**Firi orintulMijloiu

1.2.4Gazul natural stxploatt d hidoarburi Gazul naturalstdfinit a un amste d mrtn. trn rprzntat prinipal5 st in stare gazoasi gi a irui omponnti prefat aort u irr ombustibilul ultimel dnii gazul natural a dvnit motiv: prinipal din urmitarl in sauptrolul, f,rbunl . Gazul naturalst un ombustibilrlativ ..urat''din lnt d vdr ologi' u rnisii dusd oizi d sulf, oxizi d azt 5i lbri" Datorita apotului abon/hidrognmai sizut d et !n azul misiild dioxid de arbonsunt de smni Arbunelui 9i petro|ului, mai redus. sim1itor Aria gografii d spflndi stemai largi dit in zr,rl tolului. d gaz natuml. Pst85 de |iri posedi ztimint smnifiativ . Au fost dzvoltat tehnologii industrialg de ma fiinli rr ' pe bazi d gaz natural(. iluril mbinatga"s. fun[ionazd abur).

r
prinipal se menlionea problmle p ar le impliqfl , ' a dezayntaj .fi la onsumator.Aest tansportnesiti -eistnla unor tansportuld 'u'a ar in mult azuri trbui strtravrsz apaitate mar d ondutmagistrale gazului naturalst mult mai instabil prelul asmeni D tritoriileuno trle !6i. dtt in azul irbunelui. rspetiv Tabll l.7 9i l.8 przintasitualiarzrvelorfi reuprabil, de gaznaturalpe plan mondial,pntruanul l999. produ'tia rt Dupi um se poatobsrva,luind a rfrinll anul |999, rzevl 57 pntruaproximativ d mondial ererea o g*nuiu,al pot satisfa ruprabil ani.
,oalrrl 7 1 Po-orvp rrl

Lona gografij

'.7tDrbil

d s: tlturI pe pln nlondiI

(!!p

"zrn. miliard mJ

Afia Amriad Sud Amiad Nord Asia* uropa oania Ttl

lr 400

iiloiu ointul

53s52 5 263
I 939 l5l 502
'n mondil (I999' Prottu1i,miliard mJ

6299 '1943 l7 106

* Ftri orintul ijloiu

ol.llrll | * Prorhti d

nturl

Zona gograti

fria Anrriad Sud Amriad Nrd Asia* uropa oania

166.5 100.1 840.6

iiloiu orintul

33r.4 929.2 225.8

41,9 2 635,5

otl + Fri orintul ijloiu

1.2.5Uraniul Uraniul rprzint una din sursl primar u onntrarengti himiidiaturaniulnu steintfllnitin Datoriti rativitetii d idiata. dosbit j t. in silia1i, in staremtalii, i sub form6 oxizi (Uoz, Uo),fosfa1i, naturtr plan mondial. p uaniu d rupabil t rezrvl ablul l.9 suntrzntat d opra{iunilor d ostulsifi afrnt in fun1i Aestrezrrv suntlasifiat uaniu. de a minrului tanport eploatar, 9i proesare

ablul aDelut |.9 I.9 I<:In R: Zona gogrfi Afria Amriad Sud Amriad Nord Asia* uropa

crl ' rec

oania Totl * Ftrt ointul ijloiu

ointul iiloiu

rbil de urniu tt mondil, mii tone (I999 Cost sifil ar steosibili Totl rupeabil reuperar. pentruun ost $/kg <80 srlifi< l30 S/ke 80- r30 5,I.4 1 05,7 613,I )7 I 6 9 ,0 171,2 43t.4 272.7 704,1 564, 255,0 819,3 228,5 7 4.8 303.3 0,5 0.5 5 7 1 ,0 99.0 670,0 2 471.6 809.9 3 281.5

In anul |999 rera mondiali de uraniua fost d aproimativ 6l 600 tone, urmflnd a ea si ajung|a 54 500 _ 79 800 ton/an in 20l5. Aproimativ75 o/o din rra anului |999 a fost aopritf, din produc].'ia clintlode uraniu,stul provnind din alt sursum ar fi stourildjaeistnt d ombustibilinuIai sauarmnulardezfectat. P plan mondialpst90 % din produ{ia d uraniu steasigurat6 doade l0 [ii, dintrarel mai irportant steCanada(8 2l4 ton d uraniuin |999,ea reprzint aproimativ 25,2o/o dintotal). Folosiauraniului in aplia1iiivil st strins lgat6d dzvoltara ntrallornulaoeltri (N). D;i in pioada l 980 _ l990 nrgtia nular s.a onfruntat u riz major,um a fi aidntl d ta hre Mils lsland(sUA) 9i Crnobil(Uraina)' a rimAnin ontinuar o variant viabili d aoprir a rrii d ngi ltia. in ab|ul l.l0 sunt przntate puteil instalat 9i engialtrii produsi p plan rnondialin CN ta nivlul anului |999. ln ast sns s mn[ionaz' cazuril Fan1i9i Lituanii in are N pst,I0% din nesarul aopr de nergi ltri6 al garilo rsptiv.
T ab l ul l . t 0 C . Zona gogrfi Afria Ameriade Sud Amiad Nord Asia* uropa oania Total
lli $i produc|ii d nrgi elIricd in N (l999 Caaiti{i in Cpaitf,{i instalt nrgi onstruti

Nr. unit1i 2
J

r20
90 215

orintul iiloiu
* Fii ointul Mijloiu

utr instaltt, W I 800 | 552 t0 89 1 9 65 884 I70854

Nr. unit1i

Putr instalti. W 3 200 t9 437

9 917

ltrii produs,Twh
l l,

24 l3

r 000

10,6 806,6 465,9 I 096,0

430

349 009

4l

33 554

2 390,6

d rzrvl jua gi in d uraniuxistnt, N vo uta Jinind-s.eama viitoaii di,ii.'unrol impotant in arira rrii d .n.,ji. ttria. in astsop estnsa rzolvaa unor problme um ar fi: Cr$tera siguran!i in ploatar; o Sidrea osturilor d apital la nivl omparabilu ele al ntrallo letri arfunfioneaz, pe ombustibili fosili; Stoara (inlusiva ombustibilului in siguan!6 a d;urilor nular u7t)i Cr$trea graduluid apta a CN d tropinia publi.

|,2.6 nergia hidrulif, ngia hidraulii rrzintia mai irnortant6 sursi gnerabil6 d energi, aopind aproimativ l8 % din ra mondialide ngi ltrii.in mod onvnlionalnoliuneade nrgihidrulidstasoiatf, doar ursurilo d api, alt sursprimarpe baz6de apa (um ar fi nrgiavalurilor sau mar|or) fiind asimilatla atgoia Sursrgnrbil d nrgie. D;i oupi dja un rol majo in balan{a nergetitrnondiati' ist6in ontinuar un potngial thni9i onomiimprsionant anu a fost pus in in valoar9i are ar putaontribui in viitor la aoprira riid nrgi ttri. DintravantajIe 1 ofrite d ngia hidraulia s pot aminti: . Rsursl suntlarg rispinditp glob,pstl50 d 1ridispunind d potn1ial hidronrgti srnn i fiati v. Thnologia d onvrsi a ngii hidrauli in nrgi ltriist maturidin puntd vdr omrial. o Joai un rol impoftant in rdura nrisii de gazeu ftd sr. o Cntrall (CH) s aaterizeaz hidroltri prin flibilitat in xploatar. o CH s aratrizeaz prin ost0rid ploatar dosbit d sizut9i duat mari d via1a. Amnajail hidronrgti pot ontribui la zolvara altorproblm um a fi irigaliil sauasigurara u appotabila a oula1ii. Prinipall timiti aaparin dzvoltaa CH suntlgat d osturil ridiat d apitalqi de imatul dosbit podus d sv iisupra mdiului in faza _ montaj. d onstru[i In Tablul l.l l stprzntat potn{ialul hidronrgti p plan mondial, ia in Tablul l.l2 sunt datputrile instalat in CH' prumgi produliil d nrgie ltri la nivlulanului1999.

pitolu| I

23

fria Amriad Sud

T 3 D bl l l Zona gografi

l;

it

orcnI llul iIul mIrol1rPtl hi.o ti t l nivI nl ondil, l999

Amria de Nord

* Firt orientul ijloiu

Asia* uropa oientul iiIoiu oeania Total

Potentiltorti.TWh/n 876 6 891 6 818 |6 44 688 596 > 40 704 2 Putr

5 392

Ptn{ialthni,TWh/n >1888 >2792 >1668 >4875 >2706 > 2lg > 22 > t4 379 CHE, 1999 nrgi ltri5 rodusii,Gwh 73 159 496 016

T a blu
i Zon gogrfiii i fia mia d Sud
Amia de Nod

ll Ie nrrc elclrlcl

Asia* uropa orintulMiiloiu oania * Friorintul iiloiu

otal

Putr.MW lnstalat ln onstruti 20 t70 2 471 t06 277 r5 873 160r r3 | 937 174076 7 l t 7l 214 368 8 9t7 4 185 9 7 51

7tt 225
567 501

|3 2|

692 420

63 0 r83

8 434 41 918 2 633 908

7356s5

|.2.7 Surs rgnrabil de nrgi Una din altrnativl nrgti dosbitd tntant la ora atualest rpzntati d utilizara suslor rgnrabil d nrgi. Dintebnfiiil adus d utilizara astor suse s potaminti: Przrvara rzrvlor d mbustibili fosilial omnirii; . Rdura impatului asupa rndiului inonjuato produsd setorul nrgiiltie, u antasupra dinrinuii misiide gazeu ft d sr. Prinipallesurs rgnabil a p trmnmdiu pot fi tuat ?n onsidra1i la aopiea rriid nrgie sunt:nrgia hidraulii(lurati in mirohidontral), biomasa, ngia solai,nrgia oliant9i ngia gotrmal. Mirohidrontrall formaz6 o atgori distintiatit sub aspt thni, t9i finaniar.in gnral,in aast atgorie sunt uprinsH .u o put, ltri5instalati mai rnif,d l0 W. irohidrntrall s lirnitaz la intsl d valoifiar a unor surs elativmii d nrgihidraulia, fiind promovate in gnald oltivitfi loal sau de industia d apaitat mii 9i mijloi.

24

pitolul l

priritat a d-vnit sursnrgeti astor ani utilizara in ultiirii' zec'e o fiind sop ast in romovat mult foart pntru !iri, la nivl guvernamntal Alba fisal.Cl mai bun mpluar utafi Cata sri failita1i9i stimulte (U) in anul |991 prin ar s stabils uopeana pomulgatdc Uniuna d nrgie rgnabil sursle nra e priv$t d indrzn1 obietivdeosbit l aopr sustrbuisa (vzi ablul l.l3). Astfl' p6n1in anul 20l0 aest s aasta Prin putin |2 % din onsumulde nrgiprimar6at Uiunii uropn. t. 400 d dioid d arbonu st a misiiloranual ua,.t. o rdur p surs rgnrabil d engi se bazate ltri Centrall rlativmii. l hidiaulie)prin putriunita (u epliaengii carac|erizaztr in imdiata plast se onstituiein g.n.,ul in surs distribuitd ltriitat sta instalat apait61ilo u .on,atorilor. Pe planmondial,situa1ia apopir in ablul l .l4. przentati
rtei lb Il pril,ind u|ili:r Tbelul |.|3 Prvederile nrbil d n lor surs Situtiin anul l999 obitiv ntru nul 20l0 Ctgori d sursii 9 40 GWl rrrg olian6. 94 r05 nergihidaulii,G Wl 0.1 J G Wl lul fotovoltai.

*. rrrgi gotrml* ! \\ m. nrilion solar, Captatoar onvrsi in nrgi lti5

Bimasi. tp GWg nsigotmli*.

r35

I 5 1 00

0,6 1.2 9

** Utilizardirtl

rlviind l ht:d Tblul |.|1 pci|d|i lproducr ner?iei ltrie d lIt{l rbi|e SurS rgnraDll

Ctgorid sursi rgnrlrilf,nrgi oliani

Prviziuni p n t r unul 20l0'

GW 45

in nul 2000' Situ(ia GW

r30
2

t7

irohidrontral nrgiesolar* Clul fotovolti

2 0,4
l.l
5I

55 Biomasi l4 ,.,."ie oeterml tmodinanri ilurilr p. uti]izara Bazata

privindutilizara o srid dtalii l.l5 - l.l8 suntzentt in Tabll d nrgie. rgnabil pe planmondiala surslor

pitolul I

iei eItri instI te in microhidrocntrI

Situa(iain nul2000' w

]1n

aoe|u| ll |.|6 6 tlol l,olu|i produ|ii ondiI d clule folovoltice, tr[W, r994 |on gogrfi r996 1 998 2000

:: iUnit al Amei i
] n l a

st ullumt
U IA L

2l,7 25,6 1 6 ,5 5 ,6 69,4

r8.8

3 8 ,9 9,8 8 8 ,7

21.2

53,7 49,0 1 8,7 154,9

33.s

r28.6 2'4
287,7

60,7 75.0

100,6
25l,l 47,9 512,

I 12,8

2002

belu| |.|7 Puteri ins|I| in ntrl olr,n l I II nlvl niI mondtl, mondiI, nul 2000 Produ{ie. de nergi Putr ltrii instaltil, Zana gbgrfi ltri. TWh MW t l Untt a| Ami i 1 5 ,5 2 228 ln o ') r 909
l

i?

onl Jonzt

1.4 3 .5
1. 6

'' uaZInd
{ stu l luml ot

2.3
1 .1 49.3

755 785 517 590 437 72 7 974

b lul l. I8 C

ii lectri ins|I|e in

S i tu (i1 in nul 2002, w 22 558 R.stu l mi i lu

1nia d Nrd

nr|or oIine

oL

26 :'.'.

pitolul l

1.3 Situa{ia nrgti a Romflnii 1.3.1Consumul d rsurs primare d enrgie

primare,Rominia poatfi rsurslor Din punt d vdereal divsita1ii podulia de ani uropa,pin a a dominatmu|!i onsidratio lai rlativbogat. intr.o zon' onstituira i petrol 9i gaz natural, lmnt are a dtminat mondial. lor doui r6zboai in pioada stratgii .[n onsumuluid rsursepimarde volulia Figura l.l st rzentat astui l.l9 estedat6 strutura iar in Tablul prioada 2000. |992 in nrgi _ pioada in l992 2000, ponderea sizut lo a poat d;i 5, observa onsum.Se mbustibilii fosili au rprzentatprinipala rsurs6 nrgtie primar6 a Rorninii.
d' enri primrd I Romdniei,94o(l992 - 2000 consumului TbIul |.|9 Stru|ur 2000 1998 1999 r995 r992 Ctgorisursi 19,9 20,4 19,2 24.'l 2r.8 Cirbun 32.1 33.8 31,'7 4.2 30,4 Ptol ??s 34,5 33.9 4 1 ,1 34.4 Gaz natural r3.3 14.6 l4,l 4.4 9.6 Alt surs* 100 100 100 1 00 100 Totl

* nrgihidrauli6'nulari, nrgiltri6din import,sursrgnrbil

0000 50000 40000 g 300 . 20000 r0000 t992

1995 1998 |)9 2000

primrd otil,,niui in p,,iod l992. 2000 Fig. l.l onsumuld enrgie

prima de rsurs volu[iapvizionatia onsumu|ui Figura |.2 prezint pondra important. a mai s6 ontinua oup fosili Combustibilii d nrgii.

pitolul l miitep 70000

21

60000

50000
----.--.-_-.i1

igaze +titeidiniroti
____-_i

40000

30000

_.. - ..---_]
i
I

l RR+ lti oustibilil

_-

20000

nr"t""ri

* _s"':ln:i 1l t":i
10000
rbune

hidro

201 5

Fig. t.2 onsumulpret,i=iont d enrgieprimrd I Romdniiin priod 20al - 20l5

In ultimledoui dniivolumulzrvIr ffd ombustibi|i fosili a avut o evolu[i dsrstoar, RomAnia dvnindo ta nt impotatoare, ?n spialde ptrol9i gaz natural. in aestsns'in Figural.3 stprzntat modul in asteaoperit pimarf,. onsumuld nrgi |.3.2 Cf,rbunl Rom6nia dispun d antitli insmnat d lignit,80 % dintrrzrv fiind plasatin bazinul arbonifa| oltnii. Astasunt utilizate practi in mod lusivpntru aoprira nsiti1ilor stoului a nrgiei d rodur ltri termi. La nivlul produlii atual zrvl rtrupabil d lignit pot 9i pntruo prioadide l pulin 50 - 60 d ani (vzi Tablu|l.20). aoprierra S mn1ioneaz, d asmniantita1i rdus de huil(aflatein propoide 95 o/oin Vala Jiului) 9i f,rbune brun(in bazinlearbonife al Prahovigi Banatului). in

Cpitolul I

produtia ablul l.21 stprzntat d 6rbun a RomAnii in prioada l99l t999.

100 90 80 70 60 r 50 40 30 20 l0 0 2001
n Figura |.3 ]|4oduld acoprire consumu|ui d enrgi primrd I Romdnii

2015

Ctsoriombustibil uili + irbunbun. nrilioan ton L i s ni t .mi l i a n ton

Ptrll. milian ton Ga z na tural .mi l i ard m,

alrelul |.20 R:en,I cr| rcuprbile de combus|ibili fosili I Romdnii, nul ]999

Rzerv 6 | 421 t08 406

de cdt.buneI Romdniei'' mii l|lII
Io,l

belul l.2l Prod,

An

lI

Hu i l i Cirbun brun L i sni t

l99l 54lt 645 29 149

37 062

1995 6 356 570

r996

r997

6 965 605 37 204

30093

5 642 5

23 405

1998 4 331 369

r999
74|

328

20 465

Dupa anul 1998 a fost dmarati O ampla atiun de rstruturar a storului minir,unul din obitivl prinipal fiind inhida sau onsrvaa minlornntabil. Rzultatul st rdur a podulii d irbun,astflinAt osturilspifisi fi mn(inut in limit aptabil, in ondi1iilin ar subvn1iil suntlirninat. std a;tptat d lignitsi fi plafnat6 a produlia la 25 - 30 milioantonlan, fiind totu;iapabila nsiti[il si aopr storului d a nrgiiltri.in a priv;t huila, lAnga zrvl odur autohton s va alain ontinuare la impouri.

pitolul I

29

1.3.3Ptrolul Ptrolul a onstituitmul1iani una din rsursl nrgti impo-tant al Rom6nii,a fiind una din liril are au fut pioniatin ast domniu.S amint$te in ast sns eploatara omriala ptrolului in Rom6nia a dmarat in din anul l857. 6n6la l d.aldoilarzboimondiala fostamai bogat6 in ptrol9i mai als in ptolu onlinutdusde sulf, fiind lari uopan onuratdupi rizboi d rzrvldsopritein ara Nordului 9i ara Caspi1. In peioadacea mai produtivi, podulia d ptol a Rom6nii atinga I5 milioane tne p an. P aast6baz6 a fost dzvoltat o putrniaindusti atet trativ6,d afinare 9i prlurara produslordrivate din ptrot, it 9i onstrutoare de hipamnte de foraj. Lipsa prospliunilor din prioadaanilor |970-1990,ombinati u puizara trptat6 a rzervlo unosuta avut drpt onseinli diminuar apidi a produlii d ptrol. a atinge in prznt l mult 6-7 miliane ton pe an' nutendaopi raintn. in asteondi1ii Rom6niaa dvnito lari nt importatoar d ptrol,pst50 % din rrefiind aoprite p aast6 al" ln anul |999 rzrvlertrupeabile d ptolal Rom6niirau de l08 milioanton, pntruo produ[ie anualt d 6,4 rnilioantone. in viitorul apopiat se preconizeaz, oprira astui d|in 9i hiar o u;oari rgtr a podufii anuale. Ast luru va fi posibil in spialdatorita at6tintrodurii uno thnologii modrn d foraj 9i trali,it 9i intririi in ploatarea...no ziminte (indosbi l d pe platfona6rii Ngr).Totu;i, Rom6niava ontinua s rmint dpndnti d importurit d ptrol. 1.3.4 Gazul natural a gi in azul petrolului,Rominia a avut impotante rzvd gaz natural, fiind p6ni in anul l959 (anuldesopriii rzvlor de gaznatural d la Groningn, olanda)l d-aldoilamaproduito d gaznatural din uropa, dupi URSS. Rzveld gaze naturalau diminuattrptat,raintrni dpagindposibilit1il d podu1i. Astfl, Romania a dvenit o !ar6 nt irnportatoa' aproimativ 30 % din onsumfiind aoprit p aast al. In anul |999 rzrvlefie ruprabit d gaz naturaleatingau 406 miliardem, . in Tablul |.22 este przntat voluliapiodu1ii 9i a impouluid gaz naturalpntruazul Rominii pntru anii 1990_ 2002'iar in Tablul l .23 ste _ dat.prviziune pntrupeioada 2oo7 20l5. La ora atual,impotulde gaz naturals ralizaz6doardin Rusia, via Uraina, printr.o magistralav6nd o apaitat d transpot de aproimativ25 nrilioanm3/zi. Pntrua s puta!imini aastidpndnla strit6suntluatin onsidali doui atgoriide misuri: . Divrsifiarasurslord aprovizionar (. raordara|a rleaua vst.europan5 prin intndiulUngaii;dzvoltaea infrastruturii nesar pentruimpo-tul de gaznaturallihfiat).

30 .

pitolul l

Un dzidrata fi mlrira d stoaresubtran5. .asti ' Cr$trra..9apaitalii in anul 200, la st6,5 m3 miliarl d la 2,5 apaita1i 2010. miliardem'dupl anul
rd n nf Tabelul |.22 Situti :ului tlturl in Romni, milirde

din Romflnia,2003 Asoi1iapntruPolitii ngti Sursf,: Tblul |.23 Prvi:iuni priviltd situli g:ului nturl in Romdni, milirde nt

An Podutiintn5 Importui

r990
25,6

7,3

1992 21,8 4.4

r994

18,7 4,4

2000
14,6

2001

3.2

r 3.0
2,8

2002 13,3 3,1

An intrni Poduti Importui

2007 8.5

9.3

2008 8,2 10,3

2009 7.8 11,2

20r\ r3.3
6,9

2013 6.2

20r5
17,3

r5.3

1.3.5Uraniul d uaniu:apoimativ6900 Rominia nu dispune d rzrvinsmnat produ{i d l05 ton.S pot vidn1ia pntu anual o tonla nivlulanului|999, zonaCrua din Capa1ii valoar industria|: u tri zone in are isti ziimint zona Banatului. Din anul l952, de Apusni din Carpa1ii orintali,zona Bihor 9i produs aprimativ l7630 ton, antitat d fost o a Anda ineputploatara' fiind potat in mineru URSS. d insemnat antitati unoCN in inpind u anii '70 au apirutproupiriprivinddzvoltara a nulear, sistmatif, storului la reorganizare sop s.a trut ln ast Rominia. Plurara in domniu. rtar ativiti1id xtrali,prelurar uprinzf,nd 9i lAnga Bra;ov' asigurindu.s aii minrurilor s fa in prezentla Fldioara, Rzrvl istnt sunt prosara din zonlsus-mnlionate. intgiiprodu{ii a doui unit1idin adrul ntali sufiintpntru fun[ionara onsidate lor d vi1a. nula d la Cernavodtpe toati durat 1.3.6nrgia hidrauli omAnasi.Dqi nrgia hidrauli5 oui un lo apatin .nrgtia l au pidut in lart au fost l hidrauli' primlntal onstruit ltrie fosili. ombustibililor in favoarea teptat din trn ini spiali;tilor a fost.inatn1ia hidronrgi al RornAnii Potn1ialul ?n fiind ralizat produrii nrgii ltri, studiisistmati de la inputuril perioadal900.l9l4 d itr Dimitri Lonida 9i I.S. Ghorghiu.l au fst privind dupi |927 de trDoin Pavl,autora doustudii de rfinln ontinuate in Asta au fost czvoltat9i atualizate potnlialulhidronergti rom6ns. l95l - l989. in pioada d spialitat d instituliil modsistmati d api din Rominia sted ira l l5 000 km' totali a usurilor Lungirna gii d u o lungim din arfluviul Duniraoupi un lo impotant' tritoriul d ira68 m (dbitmdiu5540m'/s).ln ablull.24 s l075 km 9i o dnivlare

3l

przintapotntialulliniar al ursuilord ap intrioar' fr6 a s lin 592113 ;:ll Dunir. in Tablu| 1.25 est pzntat potnlialulhidronergti al Rom6nii lii nivelul anului |999. Dup um s poat obsrva, amnajaea potnfiatului hidronrgti s aprpied limita onomia. P trmnsut gi mdiu nu st a$teptate dmarara unor noi invstiiiimajorein astdomniu.
Tabell a0e|u| |.z4 |.24 ottz|iIul P Iinir I ursurilor intrior din Ronldni Putr spifia Lungimeaursurilorde apa Pqlen(ilulliniar mdiu o/o'din totl kWkm o/odin totl otl, km otl, W sub200 t4 6 7 5 62,6 | 170 19,9 200- 500 5 70 2 2 ,9 | 760 29,9 5 00- 1000 2 395 r0.2 r 590 27 pstel000 I 0r0 4,3 | 7 23.2 Total 23 450 100 5 890 100 Tab|ul u |.2s P oI ilul hidr'on otnlialtoti, Wh/an Potntial thniamnajabil, Wh/an Potnlialonomimnajabi l, Wh/an Potn{ial amnajat, TWh/an
ic I l Romniei. nul I9QQ

56 6

t7

16-l7

|.3.7 Surse regenrabil de nrgi Cu p{ia biomasi(lmn)nii o alta fornd ngirgnrabili nu ste rprzntati smnifiativ in Rorn6nia. S rnnIionaz totuqi etri ftuat in domniu| engiisolar(atatoar) 9i olinare au ajunspni in fazade primntare 9i demonstrativ. In onordan{ u proupiril istntep plan mondial, un ant dosbitse va pune in umtoara prioadad tirnp p utilizarapotnlialului olian.Dintr zonle le mai favorabilepntruinstlara d turbin otines mnlionazlp|atforma ontinntali a Miii Ngr, zonalitoal, podi;urildin st 9i platourilemontan.in Tablu| |.26.'t. p..,ntat potn1iaiul olian thni amenajabil pntru Rom6nia. T aDelul lul1.26 |.zb rorcnlilul P iIul eolin eoIi
Zona Potential. MW ngiltii anual, GWh/an Susi: NRo,2002 Platform Mrii Negr (off-shor)

r 200

Podi9uril Dobgei9i Moldovi 4t0 650

|htlic hnic mnibil I Romdnii

Zona A | i ni

Alt regiuni 600

otal

240
550

2 450 4 900

2 800

900

2. ARATRISTII AL CNTRALLOR LTRI 2.t. Clasifiaraentrallorltrie

Cntrall lti s pot lasifiain funlide mai multe ritrii,um a fi tipul energiiprirnarutilizat, tipul enrgiiutile produs, dstinaliantrali, putreatotali 9i unitari a grupurilordin struturi,3gnlii nrgtiifolosi1i9i paamtriiastora,tipul ma;inii nrgti, t. ln Tablul 2,| s przinti lasifiara ntrallo ltri dup6 ritriul nrgii primar utilizat, p6ni la formafinal6d nrgie. lanlul transformarilor evidn{iindu-s ngeti odul in are divrsl form d nrgi primari au fost asibil, prumqi gradul d dzvolta thnologi atins la un momntdat au dtrminat prolifrara przntat difritlo tipuri d ntral |tri in Tablul 2.l. Astfl, in timp unle se afl d mult timp in faza de dplinarnaturitat ornrial (A' CN, TG, GA, D' H)' altld abia au pntat piafangii lti (lul ftovoltai,ntra|oline), sau sunt in faza pilot 9i (MM' ntal p nrgia tmomain dmonstrativ6 saubazate valurilo).

2.2 Partiularitn{i 9i indiatori ar ratrizeaz fun{ionaraentrllorltri 2.2.|. N{iuni d putre utilizte la ploatra ntrallor ltri
gi ploatara Pntrugstionaea ntrallo ltri in adrul sistmlr ltronrgtie, st nsara s folosi o tninologi unitari pntrudifritl atgoriid putri gi indiatorid omportamnt. Cl mai adsaasta.sunt pinrgulamnt sau precizate intrn.in Figura2.l qi in Tablul2.2 standardizat noliuni de putfolositin Rom6nia' prum9i s ezintf, l mai important modullor d dfinire. ltronergti, Dupa um s obsrvi,la nivelulsistmului la un momnt dat, din putratotali instalatnumai o patest utilizabili, daputra produsa dpind atAtd onsum'it 9i de indisponibilita1il momntan6 d putr existente.

6 'g
q) I L

):
p

(J

ata q)

)
(J a) L qJ .J

3E

.
n
'l

()
ll

t!

L ! q)

* : '] E o E 3 = o.:.i.)o(J

)
O

ll
L

!.)

.Y l!

U
F

i
'. ' a _ r E
O D(g

. g ; g 5 .=

() () } () (.) g
tl O q.)
I

()
0)
ral

)(!
l

() () ) ()
(J I

oo

'(! q) (J

()
I

() )
n)
L)
lr l

< JlJ' o

t
l-

U
V

U
i\-J a a

z
a

r' l

z.

\-,,

U
a

U U
a

o .) ] = ,.:

ri t) U

. B

** f i
HH;

. '

j .s .E: :* ().=i.)

. -

.,

g t) . E
)z;io

) }( ()
(J q.)

i --*
. j g + ;+ :i . . . '3 .
O3

"E

(J

= \
N

I sE*
!. ! *
-L-

E:P^e
(,)

.9
o0

r q.)

.=E .i *.
. g > t)

\J

9. Y

,i.
v

|
lJ.

q J

F L)

, ,.
v=:

).i t-

q)

LN

sr )!! a0 G

e=

a)

t.1t
!=

f"[]

q)

()
(J

.zb
.=

.J

,Yq : * il

i==
i.E O

'r - =! = jJ

)q)

E'qe
*.t =

's '.j

t--

fE

t r

; 5 .a E
.;i J.=

:s

(..) , > .8 ir +i ) .a E .R . ao () . ,e) :-.*= )

i.) r ( l .r i 5: .l ()

a.)O

( (.).5 :i ='= =
. -' Y 9 Qr .
\ F

E.:^
Q)

'
-

h
ir

'.i
a.l

: Oa .) N l} o \J l

) ( . 6l ol)

z6

r-f

(\l

)
c) L I

p'

) r) )
L q)
q) Dt

|
.9
D(g

!ag

. '

a0 q)

)t

() ()

()
(J

)(l

U
I()

() )
I q) q.)

Dl

()
ttll

l( ) tl
I ttl

|
I

(J
a

U
a

U
a

q)

a)

|
L

\
rl

. = . g . a ., o- ) I - , e- + t . o .a q Ab a
. . it ,J

.9

ll

'ij

r ( !( J

D(g

, 3.E:E
.; .9 .l .2

.. -
.: .t

Di( J}

r(g

()
r _)

.fr

U ':-

i')

tr

Pr
o o.= l

E fr ! .i .= q .) + o i+ + .O-+ 9. 9 o .n .& g,J . g

)

: ., r
P9 6

f,
q )

{
:e

(J

.9

. .) ' ;
?=

. 3 "E.)
.

(J

.=E iE 6
L .= ")

()
') t(

i.) l= ( ) rh= !.( )

U
6l q) IF ,G t-

'l

')

L)

lJ

.
A)

. o

'r,

= ,{t

= (.)

,L

Dl

t D! 0 tE t-N

|
)Y

.o .)

.9 ().

s=

{)

I ,F
V2

= =.= T6 ,..' .s g : i c *
Q.

P P

\. . =s\
l}

s :
G *
iS,i =.G E

F
r.A

. =oo l

s',; g
a .N

i:
. \
$*
:-R

* a -

.
9a
a)

.Y

t)

z6

tat

) L )
tr
I

:s

+
^.1 ll

)
I
<r r.

I ll p
^"i

I ll

I ll

ll

{ \)
a

q)

lGl

]P ls t:
I '\

E .E i IE l .; l;'5g|
I )GI

|=s, E

li,t *
| t.-

lo
Iv

) k
)

a)

la sgs ; ; ll 'o g IE l*. E : |

IO

l . Y

\v

||'?

O .\

"'
v

ts

==

it

l3 |).
l>'l.5 . l ]

u
(l g
ll

l E ; ]* *
I

,.; E:
l.

tt>

p
AJ

g)

e* g IQ.O
' l . - ( , J] s l| i.- l

( . ) }t

['E]
;\ !i|
' -l -l l = ( -

liE . a3. iig ;B

| )
| J <) a')

l.

ls

i.
3= E .: 9j

l. .

..l

lr .' I
:je =a.) 1: ^l

O|
l
.v -

t\l N

a?l E | s . .5.l Ery,B

?i I

lq)

;! l
Evl

=l

; l
(

g; g g
.]
= = : -.=

.E. . . E g' E
ll
t,

l .i;*j]F,i
6 = !-

;
tt,

?t)

;9

EA
o.-

l . i l

'*;:l

=. 1

:.l l oal

N|

.=' l : F al
t. =l

OQlo=g

s i

sl
.: l J
? 'al
9

'-.| . .I
l o0|

? :9 1

.g | = r-I
.l

^l
]s

z
)
q) L
t

rG

(.')
.() rd a).

r$
l

| ) )

|
O q)

u)

()

(.)
.:.
) '6 .t

.a
;i

l!

N th Q)

(J

.)

(.(.)

8.
L) tt)

G) d

.E.

(^
G,

q .) .

!.)

) E (.) o

*'a

q) ti

$
+
f

+
n$

)
L

ll ll
I

II
t \\

0,1 q)

I lt ts

I ll

I tl

tr 2

ll

'\

ll

I tl

9t

|
q
I

I
l

.U

' s ts |
|

li

li
I

kl
l-l !.,) L) ] .q ) 0.;D lA)

)
!F -

!')I
-l
|

=
: Y l -l

|
I

q) )
a\ q)

gu
*iJ
* -l

.,a.)

q r5
l.Li t

I I
I
l

-. o| . . g |
F F .-| rU | J| I

| 'ol

(J l

6l tr l )| I
PI a)I

sl

I OI ^l

a0 -l
!.) O

-o Gt
N

srl
OI
rGl

8 ".I g. . |
rA

o:

t\ vL.-^^L

g O]
-l J '-

E P
1

()

- .(,) g 8 ., .- =
li =
:> X(- )

,a:g

rl

a,

lt

)e

t z
l a\

-(

or)
o0

t'a l.6 3 9

.=

. .= .= (,) : c .! -':: . l-o ) = lN'J:= ) () l = ( ) z )( |- .r; |.

(l q .) l <.J
l.L -.

;i'(.)

.9{' .t1

. Ea) a) ') -) g:iv i") N .)U o -s .) (J o

O.
)

= =() .) ..)
(J

o0

G)

t-

.)

.7 4

'

. ')
l|.h

.6

lt

ouz uht (0)

.t2

a)

l ti

ot)
D

(.)
()

|.3
l?j' l. -. >
ILLe.

|
l! |iJ l t . g t=

|Ll J s) l^-
q)

| ) l; 6 e'l o(J l ] , . l (: = |u .: . i., | ,).= |j | 9 .) I .N ll o l d'l.J! l() ..)

l

= lE '-

r=

lx

' l: lN;i' " o ? l U IO:

l( t ) .

'tr =

N q)

lr < l

|>

)
rag

Ig t-Jt l^ lE

= IO

c , l9

*^

.-

lCI

ct.

l-

$
6 Q)

^\ )
q)

)G
q) L

)
U O

(.) () ') lq i
q) :rN
q) ,G) J 'r! .

.J

r
l t

){ll

.:

>.r
?ie

rGt v1 rG

)! tt1

:Y l. ON =N

!i 'o
oJ

-O

q) N q.)

()
N AJ a.)
q .}; :

'S '
r)
N.d ON

'=

) ,) \ {ri

ij q

u.!

9 n : .N

:.i EJ;

-| '

, r6 ()1K() ( Q) ;; E>
L -rtz

6 E8 a.

(J L cli

lr I

)
e)

I tl

a p

^*

(J
'F
rCA (g tt1 !.)

()
a)
)g t-

q)
F

q)

t t1

c)

art

A) rl A)

()

(I,

() )(
N

() ()

Gt Gt

i. E
O

;i a.).=

q) ({l

()
a.)

().
0)

. .;
E o '

,! Gl rt! .*

.o to

tr ll

r=
E)

..sU
er ()

0
N

,5g

.)-

= . *
e) rtz t)
)l

a.) t)

(.)
A

I *

o(

li

E
v ' (Jg

EE
!.)

s'a g .= ,r i; )

.
r
t q)

(ll P e.)

|
) v1

8 8 .! .= 8 . 8 ..
h .r
L.

E OA, =.

r)

^*

^R

q) tt)

'
a) e.)

s
(J )g

l6

|
a.)
f!) .

ESi

aJ .
7) t hF

:
Y(J (,l :i. f)

!1

L6

38

pitolul 2

Redurilede putese datoreaza| Unor rduritmporae datorat flutualiilolita1ii.obustibilului, inrrii instalaliilord ognrar' modifi1rii ondi1iilord r6ire, sau a duriinivluluilauilord aumular, a onduIa putrii pnala nivlulftivdisponibil. diminuara disponibil Unor edui de puter datorat paraliilor, ee e ondu la puteriip6nla nivlu!d puter dirninuara ftivutilizabil. Pntru aopira onsumului, variabil d.a lungul uni zil, sr porRes grupuri are insumazi a s num$te puter ctiv utilizbild in funciun, astgrupui funizind putra numitputerprodusd sau momntnd. S poat onstata apardu6rzrv d put. Una in grupuriin atteptar, numiti rzrvd rzrvdturnntd. numit, stticd,9ialta in grupurilaflatin fun1iun, Stabilitata sistmuluigi siguranlaalimntirii u enrgiea onsumatorilo st influnlattd mrimeaastirezerved putr.

P
Pin

T P,"

+
T

P;
P ind

P6

Pd,.p

Pd rp

P
u

P,,
P,1

Pu,
P.uf

, PU'
1

P*.
P*n

Pp

[hl
06121824 Fig. 2.l Pu|rile crotristiceI sistmuluielectronergetic

Rezerv stticd intvin la avariragrupurilor aflat in funliun, inloiuind grupuil dft, m6rimeai trbuinsa e l ulin gal6u a.a lui mai magru din sistm.Grupuilaflat?n rzvtstaties difrniaz prin durata(timpul)iponi pAnla sain nominal.in gnral, 9i d inrare in caz d avai,la inputsunt soliitat gupurile u ponireapid9i apoi le mai lnte.Duratluzuale d porniresuntd l . 5 min la motoarI Disl; l . 3 minutla tubinle hidrauli; l 5 - 25 minut la instalaliil d tubine u gaze, 2- 8 h la tubinl u abu. Rezenl turnntd poat intrvniin caz d avai a unui grup aflat in fungiun, dar dstinaliai prinipali sta asigurareglajulfrvn16 - puter?n sistm. Putere nlomentndsrvegt9i la aopriraonsumului propriu d enrgie ltri al ntralelor. Ast onsumpropius difren1iaz,, printr altl, in funtiede tipul ntrali9i d ombustibilul utilizat,qi rprzinti in raportu puterea produs5 la bornlgnratorului: 5 - |2 % |a ' 12 . 14 % la CN. 0.5 -|%laCH. 2.2.2.Curbe d sarinf, Curba d.sain6przin td, vri{iin tinlp (zi, tuna,an, t.) a putii leti sau trmi,produs sau onsumat. a rprezinta lgituadintsursad enrgie9i onsurato, st la progamf,rii baza funlionirii grupurilorintr.un 9i sistmntralizat sau dsentra|izat d alimntar u enrgi. Fomaublord sarini stin gnral alatoar, dpinzdnd putrni d partiularitatile onsumatoilor. Pntuonsumuld nrgittri, le mai fo|sit tipuri de urb d sarinsunt:ubad sarinzilnii, ubalasata anuali^;i ubautrilor mailnlunar. In ontinuar sunttratat urbl d sarinittri. 2.2.2.I urb d srcind zilnicd Curba d sarin zilnia pzint vaia1ia in 24 o a putriipodus sau onsumat. Pntu dfinira ompltia rolului, partiularita1ilor qi a utiIitalii urbi d sarini zilni st nsar si s precizzefona, modu! d onstruir, indiatorii gi moduld aoprir in sistm a astia. A. . . Form url.lid srinstdtrminat d: tipul onsumatrilor (asnii, industriaIi, t.)9i ondra astoa; Iim, szon'duat d iluminare nturali; gadul d ngointnsivitat al onomii ; tipulzilei din spt6ln6n6 (luratoare saunlurtoar).

in Figua2.l se przint fonatradi1ionali a urbid sain6 zilnii, ir in Figura 2.2 sunt dat dou mplpntruazu| Rorn6nii.S distingdoua

pitolul2

punte.d putr l vdI d serd ( Pu,) 9i unul putere.l maim: unul dnumit '. vdl d zi ( ,, ). D asmni istdoui untd minim: unul dnumit putr l golul de nopte(Pg), iar elalalt putrel golul d zi (Pg,). in Figura2.3 se przint empled urbde sarini pentruo srid !ri puterniindustrializat, a ror arateisti est atnuara difern1l dintr le doui virfuri. Se poat rmara golul de zi s du sauhiadispar.
}'{1d s0 [0

r
l

frt0 g{s Dm 15t0

1l

r5

!,

3l

l z inuli 2001 dianJ [zi

200] dvalJ [zi 20iuni

Fig.2.2 enlple de trb d srcind :iltlicd pn|ru Romdni

GW

70

I
$0

\G

J
/

Fr \ t-

\ \

40 30 20

-t

rt)
8

t-]
? 4 lo 1u 14 16 100 h

Fig. 2.3 fuenple decurbdds;rcind (Ft), din Grnlni(G),Frn1 ltIi(I),Spni(S)si Polini(P) Dupum s poateobsrva din figurild mai sus,putra maimstrar in adrul aleiagi zi|e. Doarnrgia atinsi, xistind vaialii impotante ltriinu s poatstoain mod dirt,onsumulmaim va fi aIa arditazi -, mirima putrii instalat in sistm.odul in ar valoararii s situazf,"]in instalativa indiafiinfafolosiriiaestia aport u putra din un.

pitolul 2

4l

B. Construirea urbi d srin5 patfi abordattdin doutrpuntd vdre: o pntru caracterizaa produliid nrgiletri'av6nd un aratr apostriori; pentruprognozara onsumului de nrgi, av6ndun aatr apriori. Foma apostriori se poate ob1ineu$o' prin misuritori ftuat la anumit intrval d timp, intr astaonsidindu-s fi mdia putrilor m6surat, fi o varia[ieliniari a astoa. Prognozara urbi d sainst mult mai difiil. a s rea|izeaz, u . prbabilisti ajutorulmtodlorstatistio 9i utilizaz6urbld sarinaral, dterminat pin m6surtori, lu6ndin onsidrar tndin!le onsumului'ritmutde czvoltare al industrii, influn!a r;tii onomi,et. Prognozarast snlialpntuplanifiaramodului d aoprira onsumuluiin sistml ltronrgti. C. Cu ajutoul urbid sainis pot dfiniunitoriiindiatori utilizati pntu aratrizaa varia[ii sariniiltri: . E:i: enrgi totId produsd zilnic
E:i= 24 !P p() d = 2 4 .Pn t d : i 0

, [Wh]

(2.1 )

und: Pp() stvaria1ia putriiin funlide timp p paursut uni zil, in W; Pmd:i rndi pe parusul - putra ob1inuta unizil, in W; r -tirnp,h.
Pmd:i

E"[MW] 24'

(2.2)

nrgiatotalprodus zi|nic s dtnrina pin planimtrara arii d sub urbad sarin6 (u ordnata primat in valoriabsolut). Permite dtrlninara putriimdiipodus p paursul unizil. , r:ftarul d minim,rsptitl de plrizr l curbei d srcind
P min:i

P m:i

(2.3)

und: Pin:i stputa minimatins6in dursul uni zil, in MW;

42

pito|ul2

in dursul unei zil, in W. Pm:i . putr a mai.a:atinsi P,d=i y = ' Prr*ri

Q.4)

Aegti indiatori rflet antitativ nunifomitata onsumului. Cu 6t au valori mai apropiat de 0, u atflt folosira gupurilor in sistm ste rnai putin fiinti din punt d vdr al intrrf,rii. . kum,ziz coeficientul d utilizr zilnicd putrii mim ctorul d innegrir) E= i kum:i = . 24 Pm:i . = |m d:i Pm:i Q.5)

Tm=i: durt d utilizr zilnid putrii mime

E-, Tm ='= # t
.

m=i

= 24 .ku :i

'|hlziJ

Q.6)

Pregl : intrvlul d rglr l urbi d srind Pugt = Pmzi - Pmin:i' [MW]

(2.7)

Reprezintlzona d rglar a putii la nivlul sistmului enrgti.Cu it zona d reglar st mai ma' u atflt sistnrul st mai difiil d ploatat. . ) : vitz de modifiIr I putrii in sislem (rctrul dinntic l srcinii):

t =\, [MWimin]sau[%/min] d-

)D

(2.8)

itez de varia1ia putriistedifriti p parursuluni zi|ei, putind (in prioadl d gol), la 2 .3 Yo/minin varia de la 0,008- 0,0l o/olmin putrii st mai mare, u varia1i a vitza d zana vfirfurilo.Cu it padrul da dovada trbui ltri entrallor din atit ehipamentl itat l supioai. d manvrabi

pitolul2

D. {odul d orir in sistem a urbi d sarin5: Cntral*l* itri, in funlid aratristiil lor, partiipiin mod oifrn[iat la aopir*;; ubid sain', prgramara optime a astora av6nd a obitiv minimizr onsumuluid ombustibil9i di ob1ina unui ost minim pntunrgia letri S pot dfinipatruzonsmnifiativ (veziFigura2.4): rodus. o Zon d bzd (ZB), in ar suntpogramate u rf,de: . gupui a nu pot fi supus,din onsidnt thnologisau nomi, la varialii de sarini sau ?ntruperiin prioada golurilo d sarina (CN, H p firul api, T hipateu tubineu ontraprsiun); . gruuiu invsti1i spifii ridiat(duratama de fun1ionare prrrrit o raidreupare a invsti1ii ini1iate); - gruuriar uti|izeazlmbustibili iftini(. lignit); . grupuriu randamnt (CT u aramtrii ridiat ridiati,GA). Grupuril din aastazon6 vor funlionala sarini onstant" it mai aroape de valoaa nominali,pntru areandamntul estmaim. o Zon d smibzd (zSB), in ar sunt pogramatgrupuri ar in prioadagolurilor d sarinf, vor fi sotiitate sn fungioneze la sarini palial.in aast atgorie pot intra, CH u aumuliri mari d ap5'C u prfonnan[ rnaimodst. o Zon d semivfuf (ZSV) in ar sunt programat grupuri ar pot fi opritla goluild sarini (noatea, Ia sfhr;itd.saptim6ni) sau sunt soliitat s6 fun1ionz u vaia1ii mari d sarint.S foloss CT u pamtii oborili, ITG pformant. o Zon d vdlf (ZV),in ar s prograleazd grupuiar apt6 varia{ii nrari d sarin6,fiind folositp prioadsurtd fun1ionar. La aopria zoni d vAf patiipi H u aumulii mii d ap, HAP, lTG, D. ln aasti zon,s pot ata grupuri u randament ntai szut sauar uti|izeazd un ombustibil,'.'ui '.u',p. in ultimiiani, au rsut ign!t d manvrabititat ale gupuilo, hiar nularfiind poitat pntu ;i ntralel a aptavaria[iid sarcinespifi znid smibaz6'.De rmarat suntd asmni CG, apin flxibilitata lo ot lurala fl bin at6tin zona d bazi, fltgi in a d smibazi sau smivirf. in Ji-sura 2.5 strzntat un mptu d aopir a uniub de sarin zitrli. Dupa uln s.a precizatmai sus, irltrsul ste d a ob1inun fator d :platizar tmai mapntru urbad sarin, rzuttnd in astmod uln5toal :l antaj: . Dvinposibil5produra aliaqi ngii zilniu o putr instalati nraimi,diu invsti1ii rnaimii nntalt ltri. . Varialii!d in6ra al hiparnntlor nrgti vor fi mai mii. Rzultgimuri uniform de fun1ionar, u andamnt d onvrsi. fiabilitat lnai bun. 9i disponibilitat - S lirin5 nsitata porniilo9i opirilor zilni pntru unel

44

pitolul2

instalaliinergtie.

Fig. 2.4ZonIe curbidsrcind:ilnice ZB . zonadeba;zsB . zonadsmibazi; Zsv . zonad smivf; Z - zonadevf,f in sopul ap|atirii urbi d sarini zilnie s pot intrprind,printre
a ltl, unito ar l e a 1i u n i : , J l i !. * : r

urblode saini orspunzitoar astorsistmapar la mmnt prioad difrit,iar in aste sistrnl se pot ajutaintel. Promovaa unipolitiitarifar arsstimulz onsumul d nrgi ltriiin prioadl d gol.

2.2.2.2urb clstdnuId Curba lasati anual pzinti odonaradsrstoar a putril produsint-unan. a s ob1inprin lasara tuturorurblord sainzilni. Pntrudfinirarolului qi utilita1ii sale st nsars6 .sunoas6modul d onstuir, formaurbi9i pinipalii indiatoi. A. Costruir urbi s fae prin lasaa lor 365 d ttbed sarin zilni. Suprapunerea tutuorurblord sarin onstiiui,mun|Ie d srcind'a| astuiau un plan prpndiula sistmului.Prin intrstara se idntifi qi duratele palirl de putre afernt, rezultindformadin Figura2.6. B. Forrn urbi depindd modul d utilizaranuali a grupurilor din de utilizare Se pot gsiorla1ii a putriiinstalat.:.J:l sistm. ale formiu duata

Cpitoll2

45

100 90

ao
'7o.
60

ry
+
ffi

50

40 30

20

10
-r..--

12

7,2 t6

t a 24

Fig. 2.5 Prticipr cnIrIlorlclric l coperir curbei d srcind:ilnice l: Hpfirul pei;2: N: 3: T:4*6: TEcuprmelriiridii; cCG 7: CT cu prm|rii cobord|i; 8: I]E cu cumult.e: ITG: D: 9: HEP inf.: d turbinre; I0: CHP inf: d pontpr

46

Cpitolul2

C. S pot dfini urmtorii inditori spifiiai urbilasat: " E on! enrgiprodusd nul 8760 En= lPe()d=SgtrBC =8760.Pmdn' [MWh] 0 (2.9)

und: Pmdneste putamdie produsi pe parursul unui an, in W. prin planimetraa nrgia produsi anuals ob1in arii d sub urba putriimedii anualpodus. lasati qi permit dtrminarea

=ffi, [MW] Pntedn

. kuin : cocientul de utilizre nuld puterii instlt k uin = ==*n = 8760 .Pi . P,,e-'!n Pi

tr

(2.l0)

(2.l l )

Tin: durt d utilizr nuId putrii instlt T t6tt, ,^ - = E: n

Pi

8 7 6 0 .P,,d n,,
P i

= 8760 .kui , [h/n] (2.|2)

Rprzinti durata 6t ar fi fun[ionatsistmul la nivlul putrii nrgie in ondi1iile in aear produ aeaqi anuali. instalate, . d utilizr.puteriimimprodus intr-unn ku,,*o,: oficintul
ku**on =*

(2.1 3)

maimi produsi p parursulunui an, in und: P,*on str putea MW.

pitolul2

47

Tmn:durt d utilizr Ipulrii mim pl.oduse intr-ull n

(2.r4)

1T1*

Fig. 2.6 ttrb cls|d nuIdsi modul ei de cons|ruir

2.2.2.3 urb putrilor mime lunr

Curbaputrilor maimelunarerepzint varialiaputriimaimlunar in ursulunui an. ntruunoaqtra ei 9i a rolutuip ar i! joai stnsar si s jfinas moduld nstruir' formaurbiqi utiIitata ubi. A. in Figura 2.7 se pzinti modul d onstruir at ubi.aiml Iunarsunt maim al putrii ftiv utilizabilin fun!iune aI putrii 9i rnomntan produs.[n alagitimp, s remari varialia lunaa puierii insta|at, disonibilegi ftiv disponibildin sistm.Surafa1a uprinsinte puteile

48

pitolul 2

..-.rnaim.;fetiv utilizabilein fun1iun 9i putrileeftiv disponibilonstituio planifiirii repaa1iilor nrgi hivalntdin sistm, ar ste rzrat, 9i rzrvistatie. volulia anuali a maximuluide onsum'u un B. Forma urbi rflt qi u un maim d vaan!6, in prioada diminu5riiativite1ilo minim vara' datorat onsumului. anului,datorat rgtii la sfhrgitul

lunr inrc Fig.2.1urbpu|rilor maim.luna ar o ilpoanli . Utilitata urbi: Cuba putrilo gi a zrvi d avaie(stati) din sistm. paaliilor dosbitipntruplanifiara in rioada d minim si fi planifiat Dup6 formaurbei stelogi a rparaliil ste insi mult mai ompl69i dpinded mai mul1i de onsum.Planifiara impus la alirntara nivluld siguranf fatoiprintear mrimaonsumului, Din Figura 2.7 se poat t. d mntnan!6, erin[ele onsumatoitor, rogramului o poblmid oBtimintre putra in fiarmomentoatfi forrulat obsrva indisponibi|izatl pntru earatii 9i mirima rzrvi stati (siguran1ain u enrgi). alimntara intr.un an sistmul a posibilitatasi aloe o suprafa16(nrgi statii, egali u aria uprinsi intr pntrupara{ii hivalnt) $i pntrurzerva Pa $i P,uf .

3. NTRAL oNvNTIoNAL

CU ABUR

3.1.Ciluri trmodinami u turbin u abur

CiIul trmodinami a st la baza fun{ionrii ntrallr onvn{ional u abur (CA) stl u abusupain6lzit, unosut gi sub dnumia d ilul Hirn (figura3.la). Prinipala aateristit stptul 5"pntru a produlurul mani, stutilizatabursuprainizit.

a)

b) Fig.3.l. icluri trmodinmicecu turbin ca bur - ciclul Hirn: b _ ciclul Rnkin

S distingurmitoarl transformiri : destindere u produre de luru manirtansforrnar izentrop; |. 2: dare d ilduri la susaa ilului . tansformare izobar6; o 2. . . ompsie u onsumd luru meani. tansformar izentrop; j - 4-5- l: inilzirelasursaatdailului .transfomarizobai.

0. l:

intr.o sri d ntale ltrie nular, solar, geotemalepoat fi intilnit d asmnigi ilul Rankin.in aestaz' sprl deosbir d ilul Hin, d luru manise utilizea ntru roduerea z6 abursaturat (figura3. l b).

ry


pitolul3

in figura 3.2 st pzntati instala1i ar fgn.Jioneaziav6nd la bzi un ilu d tip Rankinesauirn.

F.ig.3.2 InstIliecrefuncione:ddupd un ciclu Rnkin . Hirn d abur; . tubini u abu; ltri; GA . gnerator G . gnrato K - ondensato; PA . pmpi d alimntar. Shmati, figura 3.3 przinti lanl transformriloenrgtiae apar in iuitul trmi.
nrgi pimari (mbustibili fbsili, fisiult nulari, nrgie solar6,ngie gotrmali)

Luru mani spr tio

Cdare ildur spr terio

ort d luru nrni din trior

Fig. 3.3LnuI |rnrmdt.iIor nergetice in Gnertorul d bur are rolul d a vaporiza apa;i de a o tansfoma din abu saturatsau suprainlzit.Aest pross realizazacv aot de 6|duA xtir (ardeeaunui ombustibil fosil, fisiune nulara,nrgie geotrmala, atar negisolari). produindlurul mani. aburului, Turbina u bur asiguri dstindea ngia meanii produsd turbinin Gnertorul ltri transforma

ffiigi.ltrie.

Condnstorul asigtlrf,ondensara vapoilrd api ;apafl din turbini. Rprzint susa e a ilului trmodinamii" Pntru nauara ildurii spre ortrior se poateutiliza drept agentd r6i apa sau (mai ar) aerul atmosfri.

3.2 Bila{ul nergetial A

In Figura 3.4 estepzntat sub forma uni diagam de tip Sankeybilanl geti al CCA, iar in Tabelul 3.l sunt expliitate prinipaile atgorii d pideri9i randamentl afernt.

AQ

A P .*

Ps Fig. 3.4 Biln1ulnrgelic l uni d condns|ie Randamntul de produr a enegii ltie (randamntul st dat de prdusul andamntelo (vzi Tablul 3.l ): )

52

pitolul 3

st:

(.l) =0.??:o.?7r..0 (putera ia putraltrii la bonlgnatorului ltri bruti) P =Qo.0

(3.2)

u estinferioarivalorii obginut Pta lti6 livrati treonsumator p d.o paff,onsumllrilor intrn al ajutorul la[ii 3.2.Ast fapts datorazi, a pompelor'vntilatarlor, t.),iar p d alti A (. motoard antrnar (x. paftpirdilor intriord tanspot a negiilti are aparin sistrnul dnumitputr ltri5 Putralivrat6itr onsumator, in transformatoa). t5.va fi in astaz:
Pt:t. = Qo .0 tlrl.

(.3 )

a nrgii ltri: unds dfin;t rndmntulnt d produre

0 '=0 . ( l-". , , )

t.+l

ablul 3.| tsorii d pirderi si rndtnrcn|Ie frnt pentru Not!i Rndamntul \/alori uzul pntru Ctgoria d pirdr (r'rzi fisur 3..l) frnt rndnrnt Pierdiin aznul d abur dtorit: ardrii inonlplt din punt d 0.85- 0,92 vdrhinli 5i nrani.pirdrilor I]r; (in fun|id tipul (randamnt d ildurt rin vauarin tior ombustibilului Qt;. 5id gnrator de oduslord onrbustie(gaz de dirnensiutt abur) rdr.zgurf,)'pirdrilord tlduri znului) prin radia1ie in mdiul 9i nve1i ambiant d |stturtale Pirdri in ondutl r;l (rndmnt iruitului tnri 0.97- 0.99 Q.ll ondut) Pirdr datorti ildurii dte la 11 z' (randamntul 0,35 sursa re a ilului trmdinami Q - 0,49 (ondnsator) trnri) Pirdri d puterdatratfririlor ,tl 0.99- 0,996 (randnrnt din lsirl turbiniu abu (sitor odat5 u Pl mai) putr) Pirdrii d put in gnratorul ltri. lin sanl d pirdril mani al astui 5i . d le ltri din inf,;urarilsttorie5i rtori.

P;

(randamnt gnrator ltri)

0,975 - 0,99 (rsito oda u put)

opitolul3

53

a Trmnul ts reprzintiote,deserviii proprii lti ntrali. arin genralvalori uprins de in intrvalul 0,05. 0,l5. Valoaralui ,, dpind tipul ombustibilului(mai marin azul bunilor) 9i d putrainstalati. Randamntuldat d xprsia 3.l ste infior lui mai mi dintr randamntle omponente. Din Tablul 3.l se poat obsvai el mai mii va-lori ot fi intilnit in cazu| randarnntuluitermi al ilului: rl. Dei, prinipallforturid egtr a efiientiglobalde onversia nrgiipimar in enrgieeltritrbuisindrptate in snsulmajoirii andamntului terrnial ilului trmodinamiutil izat (Hirn).

3.3 Solu{iide rstrra performantlor CCA

prsiarandamntu|ui temipentruun ilu tnnodinami este:
O t '='- *

(3.s)

und Q,, Qz eprzintiildura primitla sursaaldi' rspetivdatla sursa ra ilului. Dei, pntru a imbuntili randamentul teni, 5i impliit andamntul global de utilizra enrgiiprimar,sunt nsare misuri in snsulrqterii lui pzntat rspetiv mi;oririi lui in Tablut .2 sunt in ast sens Q,, Q,. prinipalle posibi rtod l.
Tabelul 3.2 Princ Ir rndmntului trmic l metod ibile d . rgtera ini1ial Il!tod re {ionezii sur siunii . rr$tra tmaturii ini1ial sursi d 5lduri Mtodar a{ionaztr asupr surseirei

. introdura suoainlziii intmdiar . sdra (prsiunii) tmpratuii d ondnsali rgneativi a api d alimntar - pinilzia

3.3.1 Cr;tr aramtrilor ini{iali: prsiune, tmpraturf, puntului Paramtri ini1ialiai i|uluiorspund d i;ir din gnratorul (intrar d abur in turbina u abur). Cr;tapresiunii 9i tmpraturii ini1iale onduin mod nemijloitla r;tera rndamntului trmi al ilului irn. Pentu o reqtr simultania prsiuniigi a tmpraturii u 40 bar, rsprtiv30 o, posibili s men[ioneaz o mri a randamntului tmiu 5 puntproentuale. Aastmtod6 d r;tere a andamntului stgrvati insi de o sied

rstriliide ordinthnologi: ini1iale prsiunii9i tempraturii . Prinipalarstriliein alea r$trii iruitului trmi est dati de rezistnlamanii a omponentIor de abur).In azul utiliznrii (indosebia lo apinAnd genratorul.ui unor oleluri friti obi;nuite, limitl maim sunt d 200 bar, uno o1luri putrhi aliate de tip resptiv570 o. lntodurea insi ralizarea unor unitafi sau austeniti,prm^it friti/matensiti In ast az prsiunainitial nrgetiu paramtrisupraritii. ini1iali ating600 o. poattrde 300 bar,iar tmperatura aburului a umidit61ii o Cr$tra ar a fto r$tere presiuniiini1ial in zona frnal a turbinei (vzi Figura 3.5). Preznlain numtrrmare a pi6turilode api in aburul s dstindu mar vitez(>200m/s) ondu la un fnomn de roziune pronunlati 9i d distugra paltlorrotori din zona final a turbini. Cr;tratmpaturii u din turbina umiditatiila ;apara asupa ini1ialar un ftontrar tbui prsiuniiini1iale r;trea abu(vezi Figura 3.6).in onsein1i, in mod nesar d o rgtra tmpaturiiini1ial. aompaniattr intermediartr, Pntru un ilu simplu d tip Hirn, fhri suprainElzire oC, st prsiunii ini1ia| valoara ini1ial5de 570 av6nd tmpratura la l40 bar. superior limitat Di, sporit. invsti1ional implii forturi ini1iali pararntrilor Crgtra justifiati f,nd: atuni indosebi st a randalnentului aeastimtodi d gtre Putera a grupuluistridiati. unitar5 stmar. Durataanuali d utilizara putriiinstalate . Combustibilul stsulnp. utilizat

cons|tttd Fig. 3.5 fectut cre$rii presiunii inilil I |mper|urd ( p I . Pl ' - 2 > 2,)

Cpitolul3

p1=CoSt..

Fig. 3.6 Efectul cresterii temperlurii ini|il l prsiune cons|n|d ( T I < T I , 2 < 2 ' )

3.3.2 Su painiilzi r intrmd i ri Suprain6|zirea intrmdiar (sil) ste o metod d regtra a rndamentului trmi a{ioneaz asuprasuseialde a ilului trmodinami. toda rrsupuna dstinda abuuluiin turbinsA fi intrrupti, iar astasi fi timis inapoi la genatorul d abur.ii l estedin nou suprainlzit pin la o tmpatu ompaabilf, u ra ini1ialf, s apoi dstinde in offiinur in turbina 9i u abur. In Figura 3.7 este przentat shmasimplifiati pentruun grup nrgti suprainilzie intmediari.

Fig. 3.7 Schry simplilicatd Pntru un grup erglic cu sttprindl:ir intermedird GA - gniator d abur;Sil . suprailzitor intdiar;ClP . pde inalti prsiun; JP. orpd medigijoasi prsiue; o. generator ltrilK - ndensator; A . mpi de alimntare; R * reilzitr rgenertiv

56
'i '|: : *.

Cpitolul3
9 i '',

r .: ..]

a andalnntuiui termiu Prin introdueea SiI se oat^obline o r;tr aroximativ 5 punte proentual. In ala;i tim, sII ondu la stdeea umiditafiiin parteafinali a turbiniu abur (vzi Figua 3.8). Dei, sil pmite in ontinuarra prsiunii ini1ialpstevaloarad l40 bar mnlionati ;trea anterio.In azul ilurilor u parametriisupraritiis pot titiliza hiar dou suprain1l ziri intmdiar. a iruituluitni 9i a gneatoului de abur SII presupun o omplia ini1ial.ln consein1a SiI estjustifiati in u ft dirt asuprainvsti1ii gnaldoar pntrugruuri d mar pute(>l00 W) u duat6anuald sufiintd ridiati. utilizaa putriiinstalat

Fig. 3.8 tctulintroducriisaprindI:irii inlrmdire ( 2 > 2'')

3.3.3 Sjldra tmpraturii (prsiunii) de ondns{i (rsiunii) rpezint o mtoda d ondnsa{i Sidrea tempratuii aburuluila Cu it tlnpratura a[ionazila susare a ilului trmodinami. st mai sizut6, u at Q2 st mai mii 9i onform rlalii 3.5, ondnsato faptul 6 fetul rodusd o sdra randalnentu| trri re;te.S mngioneaztr r;teiiu u loC poathivalau l ospunztor d ondnsa[ie tmperaturii ini1ia| a ilului. Di arastamtodi d r;tra l0 - l5 o a tempratuii trmi estefoartefia. randamntului ste ondi1ionatide eistnlaunor sizut d odensalie o tempeatur in cazu|iluril ospunz6tor. un nivl trmi fluid d riri av6ndun dbit 9i pn6la are';, Valoarea limitf, dovedit a fi apa. s.a u abur,agntuloptim d rir poat fi oborfltl tempratura d ondnsa1iestr datfl de tematura (fartaproiat d ea a mediuluiambiant). de trir agntului orspunzttoa

Cpitolul3

57

.?ii6rii tmpaturi ih}ioar'e de 373K va rzultao strd a pesiuniide satie sub l bar,iar patea.finali a turbini u abulueazi subvid.

PR

Eind print.untun d ii; . in iuit mi*t:o ot d api d riie treprin TR, rstulprovenind la o sursi natuali A - turbini u abur; K. ondensator; R - turnde iir: R. pomii d riir

a. iniuit dshis: !:::;';::::'::;:':f'!"de laosus6 nturala (. r6u) b. in iuit 'Ii:;J;ifj.l"# ins: tot debitul.d a de rire voluazi in iruit inhis

isti o sri de elmnt a limitaz ob1ineraunor prsiuni d ldsa{i fa sAzute: . Cosidnte lgatede amlasamentul entraleipot diminua aesulla o surs6de ap6 d rireatural sufiintd putni (r6u,la, mal, t.). Solulia in*ast*azste aplara la un sistem i ae apa de -.." rir a ondnshitui estevhiulat ?n iruit inhis, trind pintr. un shimbf,tr de ilduril ar - ap5 (turn d riire) unde edazin atmosfri Iduratrasdin itu trrnodinami. in Figura 3.9 sunt

pentruo CCA. :" de rtrj1'q-posibil shmatisisttrl reprzntat r6irestel in d sistm bun mei l puntde vdretrmodinami iruitdshis. - l..:,.. in sopul vitarii poluirii Apar reglementaridin e in mai svr in ondi1iil in ar in trmi a surslor natural d aptr. Chiar d api orspunztoar' i'.iutu apropira ntralixisttro surs1 dshis9i trra in iruit r1irii vitara impun asterglmnttrri mtrsuiadu sver iu un iuit mit 9i .i.' inhis. oat ast ie. itx1itermodinarn pnal stnsar r6irdshis, .n,* unita$lareutilizazi un iruitde d rire la intrara in ca in anotimpul tempraturaapei in flul astastrdra ondnsatorstr fi limitata infior.S viti puntului final al qi dplasaa agerataa pesiunii d ondnsa[i Iorafirmatein dstindiiintr.o zonlde umiditateridiat.Conform in a nedorit zona apar ft in aeast anterioare, paragrafl turbini. al palt d ioziunela ultimlqirurid proesul privgt 3.3.4 Prinf, l zitea rgnrativfl d abur a gnratorului a api d alirnntar rgnrativa Pinlzira poat a trrni. d. .'.5t.' a randamntului unadin pinilallmtd onstitui prontuale. u 9 - l2 punt a astuia aduo r$tre se bazeazi p traliadin turbini a gnrativ Prinipiui |rinatzirii folosia astuia ntru idiara uni pir1i din au,ul ar{ial dstins 9i apid alimntar. tmpraturii

S5 ()^
.t

=.
i:J !.)

'o k7

Num1ruldordinalprinilzitouluirgnrativ Fig.3.l0Sporuldrndntnrob1inutp.inintroduerunui _ o princdl:itor rgnrtivsuplimenlr

Cpitolul3

59

Randamntultmi al ilului st u atit mai it nua,ul . 'a,..u prize al turbini, rsptivde peinlzitoare gnerativ st mai mare.TotuEi, sporulde randamnt adusprin introdura unui preinilzitor suplimntar sadepe m1sur6 numrulaestora regte, dupi um s poatobsvadin Figura 3.l0. Problmastabiliiinumrului de prin6lzitoar s rzolvi printr.un alul thnio.eonomi p d.o pate, aranalizeaz6, onomia d ombustibil rzultati din spoulde randamnt rzultat din trra d la N la N+l prinlzitoare, iar p d alti art suplusul d invsti1ii9i heltuieli anual lgate d ompliarea shmitrmi. Utilizara unui numi mar d prin6lzitoare rgnativ st justifiat in CCA are lura|a baza urbide sarini, di u o durat anuali d utilizar a putii instalatesufiintd mare.in flul astase pot ruprain timp util investiliilsuplimntar. entruo astflde CA numirul preinlzitoar poat variain intrvalul7 _ 9. 3.3.5 Cognrara Cogenerara rprzinti produreaombinat 9i simultani d nrgi ltiigi trmii. In azul CCA prinipiulonst in faptul aburul,dup e s.a dstins in turbini, nu mai intri in ondnsator. i st trirnis tr un onsumator "eiiin pentu a aopri nsarul d nigie trrni al astuia. CLdra orspunztoar aestui flux d abur st onsidat5 ft util, in timp pidrile la ondnsato dvin nule (p2 = 0). Conform rla1ii 3.5, randamntul tnipntru un astfld ilu dvin galu unitata:
0t '= l

(3.6)

ln Figura 3.l la est przntati shnr trmii simplifiati orspunztoare unui astfl d gru negti d trnrofiar, ar utitizeazl o turbin u abu u ontraprsiun. La o astfld turbini prsiuna d ;apa ste snsibil mai ridiati dit in cazu| unitgilorngtied ondnsafie, a dpinzind d nivlultrmirut d onsumato: 0,7...2,5bar pntuonsumatoi urbani (inilzire, preparar d ap ald6sanitai, t.); l...40bar pntru onsumatori industriali. o aratristii a astui tip d shmtstedpendnga totalf, intrnivlul produliid nrgieltrii, rspetivtrmii. Va eista poduqi d nergie ltridoar atita timp it ist9i erd nrgitrmii. Pntrua inlEtura ast dzavantaj in figura .llb st propus6o shmin ar est utilizato turbini u abur u ondensa[ie 9i prizi rglabil.S disting in ast az doui fluurid abur:

-:,.::.-''.':" Un flu de abur ar, dup s.a dstinsin furbin"est etras prin trmic.Pria poat intmdiulunei prize gi trimis itre onsumatorul d nevoile funli in presiunii aburului prmit glarea onsumatorului. prin toati turbinapini la ndnsator. . Un flux d abur arr s dstind in aeastvariant,hiar da6 nu isti o rred nrgitrmii, va fi d nrgieltrii pe baza aburului se destindpinl la posibil6 produeea trmi va fi mai mi deit in azul turbini u vidnt, randamntul ondnsator. la ondnsator. edate Aldurii datoriti ontapresiun temi(apar suplimntar a shemlr ompliar o implii Cognrara part pe d ap5 9i abur,t.) lgturi noi de ondut d lduri" shimbtoai ini1ial. invsti1ii rgtera la a ondu

b)

|ernlid simplifictdpentru un grup enrge|icd cognrre Fig. 3.l I S,hm u pizi glabilii ondnsali b. Cu turbin u ontrasiune; u . bu tubinf, _ elti; - onsumato gnrator G abur; u d abur;A - turbini G - genrator DT - dgazortmi d alimntar; PA - pomptr tmi;K . ondnsator;

qi masi in CCA. 3.4 Fluxuri intrnede nrgi Ciruitul trmi

u abur run;teun ompl d instala[iipin onventional o entalf, ar volueazl difrite fluuri de engiesi mas.in Figura 3.l2 s przinti o (pntua se lua in onsidra1g' -;i shln6simplifiattrpntruo CCA de ognrae punindu.se in vidn1iprinipalel termi), posibilitat.ua. furnizard enegie sunt : subsistme Prinipall subsistme 9i mas6. 9i fluuri de nrgi

I. subsistmul d produr a aburului; II. subsistmulde onvrsiea nergiei aburului in enrgi letrif, (grupulturbogenrator); III. subsistmul d rir: Iv. subsistmuld furnizr d ildura pntru onsumatoriiterni (azul A d ognrar); v. subsistmuld prinlzirgnerativ a apei d alimntar, are inludeqi pompl din iruitultmi. :st: ln adrul astor subsistmvoluazurmitoarl fluuri d nrgi 9i FI - tluxul de combustibil. st un flux de matrial a irui mim st ditat d putrea instalat6 a ntalei 9i d alitata ombustibilului. Cu it ombustibilul ested alitatemai proast, u at6tes antittilnsare fun1ioniriintralei.in astaz, pntu a diminua hltuililnsae pntutransportul ombustibilu.lui, s omandi a ntralasi fie amlasat 6t mai aproapde sursad enrgiprima(amplasar ,,Iagua minei'').D mplu, un grup nergtide 330 W, fun1ion6nd p bazi d tignit, a'e un .oniu' ora d ombustibi!,.de apoimativ 480 t/h. st antitatimari d ombustibil idii prob|m spial d tansport, maniputare, stoar gi prparare' u influnledite asuprasupraf1ei d tin oupate de gi a osturilor ntrala invsti1ional. F2 - Jluul d er de rdre. ut nsarardrii ornbustibilului stpeluat din xtriorul saudin intrioru| ladiriiundstamptasat gnratorul de abur,folosindu.s vntilatoar spial. F3 -tluul lecnuri gi urd. Cnu$a9i zguarzulti in urmaardrii ibunilor,antitata lor fiind influ^ntata d alitatea ombustibililor 9i d nivlul de onsumal aestora. irr mod tadi1ionaI zguragi nu;a sunt dpozitatep supraf{ spial arnnajat (dpozituld zgurd si cruts). ln azul mailorntral ltrip lignit, aestdpozite pot ouasupraf1 de ordinulsutlor d htar F4 . tluul d gaze de rdr.Gazl rezultat din posulde arde sunt vauatin atmosfi.l onlin o si de substan1 (enu$, oizi d sulf oizi de azot) a otueaz, atmosfa. Nonl are vizeaz6, prt1ia mdiului impun folosiraunor instalaliispiald relinrea aestor substan{e oluant. F5 - JIuuI gntului nrg|ic tpi.abur. Agentul enrgti voluazt in iruit inhis, avind varia{ii mari de volum datoriti modifiriipresiuniiEi tmperatuii (vzi paragraful 3.l'p.ifi. ). F6 - Jluxul I nergie lclricit evcttlii lin centrlri. Ast flu rea|izeazllgituradintrntralaltrii 9i onsumatorul finl prin

62

CPitolul3

intrmediulsistmuluide.trnsport..;i'.-distribulianergiiltrie nrgialetritrsteoformtren.'giarpoatfitansportattrugor in .on'..in{6, aastalgtrturtr strzut. in la diitanti, u pirdrirelativ u'pi*u,.u ntrali ltri st flibiltr, nfiind nsartr a onsumatorului. imoiataapropriere .....^-.,iniip,:ri.l nrnmri rprezint lectricdPln.tru s.ricit nn,,gii F7 - fluul n ntraltr. r instala1iilorpoprii din sau. onsumul d .n.,gi.-.,i.e pula tipul ntrali (ondnsa1i moo Mfuimea lui dpinde d In tipul omb.ustibilului. d pu,u.t,ii u..,t.iu qi de . ognrar), putraprodustr flux rpr,iniai tz% din uzual, pentuo CCA ast ltri. la brnlgneratorului

ti

o si nergi.p.ntru sillut.i d.msd Fig.3.l2 Subsisrcme de riire; j -.n'u instalti 4 . uu,ii].ii "" uu,. dalimntar; l . genrator oii*ialziri:Jrrativ;]..1-o3pi 5l pompide ondn.sa.,.r. a apid adaos dtrtar 9 . sta$ dldur; 8 . shimbtrtor

pitolul3

63

-l

666

PII

PJPS

Fig. 3.l3 ircuitul termi l uui grup enrg|ic de condens1i purd dott clt supri n dl:i r i ntrm di rd ] { - gnrator d bur:IP - r d inalti prsiun; CP - orp d mdi prsiun:JP . orp d joas prsiun; PlP - peinilzitoarrgntir, d inlta prsiun;PJ - printlzitoar gnrativ dejoasi resiun;RL - ruprator bur labirinti:PA _ ponrpi d alimntar; D - dgazortrmi; RJ - rurto abur jtori;Rt - ruprator abur tangtri: PC - pomp6d ondnsprinipal;ST.- st1i d tratre himii ondensuluiprinipl; J - jetou abur; PR - ponlpi d riir

64

Cpitolul3

F8 -tluul de gnt de rdcir. Ast flu staratristi ntrallr .''itri bazate pe utilizarea unui ilu termodinami. l asigra Ca agnt etragra Iduriide la sursar a ilului trmodinami. d rires utilizea apa,sau (mai rar) aerul atmosferi. F9 -flaul de nrgie termicdpn|ru consumtori terni. Ast flu final d rea|izea legturadintre ntralaltri 9i ons.umatorul l onsti energie termi.Apa in azul ntrallord ognrar. sau fi al turbinlor, are din extragri d aburde la prizelrglabil d ap firbinte)pentru sunt folositr dirt sau indiret(prin prparare Aldurii la distanl tmii. Transpor-tul alimntaraonsumatoilor implitr pierdri nergtieonsiderabil.In onsin!i, aasttr lgituri est rigid fiind nsari amplasaantali eletri in imdiata a onsumatorului. aproprir FIO -tluul Ipd de dos.Apa d adaosest introdusi in iruitul tmi pntru a ompnsapiederilapirut in timpul fun[ion'rii. ap-abu Ating o oti d l,5 . 3 % din dbitul d agntenrgeti pur6 9i 30 - 40 7o pntrul de pntru entrallde ondnsali (aoloundonsumatorii ognrare utilizazi sau impurifii agntul tmiprimitd la entrali). pin are ansamblul d instalalii9i hipamnt ircaitul lrnic rprzint iuitultrmintruun voluaz agntul trmi.ln Figura3.l3 stprezntat grupnrgtii..d pur5dotatu suprainc6|zire intrmdia6. ondnsagi P ling subsistml fluuril mn[ionate mai sus s pot fa 5i pivindstrutua iruitului trmi: umitoal omntarii t Pntrua oretargimulhimi al api d alimnta a gnratorului d abur,in iruits introdu d tatar himii a ondensului o statie prinipal(ST). Din onsiderent d rzistnl lnani5" filtrldin ST pompa d ondns limitazt presiuna ondnsului. in onsin1i, prinipalsteimpiita in dotrpt: . api din ondnsator, Prirna trapti (Pl) asiguri tagea pentruST. in refular o rsiune aptabila obtinindu.se presiunii ondensului - A doua treapti (PlI) asigui regtea prinipalflnA la valoara nsari. . Spril trminal a|turbinisuntuprate d aburde la tan96ile astfel: utilizat 9i . Aburui din amrt st al tangirilortrminal subatmosfri Calduraastuiabursterupati trasu ajutorulunui jetor. nivl d prsiune. in Rt. Ast aburar l mai oborAt . Aburul din amrle d prsiun uior supraattnosfri al etan;trilo tninal al turbini ste dire1ionat tr (RAL). d aburlabirin1i . rupratorul - o par1din aburul tras d la etan;iil trminal al ClP, caracteriztprin l mai ridiat nivel d prsiun, st utilizat

CopitolulS

65

pntru area|i?tan$rea la CJP. Pntru raea qi menlinra vidului in ondnsatosunt utilizate instalalii de xtragrea gaze|ornondnsabil: ejetoareu abur, jetoa u ap"pompe d vid. Pentru mpluldin Figura 3.l3 s uti|izeaz' un jtorpentruare aburul rprzintaagntulmotor.Dupi e a trut prin jetor, abuul ste rupeatin RJ und asta ondnsaz,, iar gaze|e nondnsabil sunt vauat in atmosfr. Shma de preinilzir gnerativi on}in prflionri (dsuprain6lzitoare,subritoar),astfl in6t s6 fi optimizat prosuld transfrde 5lduradin prin6lzitoar.

3.5 Sheme de lgitur

genrator d abur - turbini

3.5.1 Catgorii d shem de lgf,turii Condutled abur viu asigurirulaliaaburuluipe trasul gnrator d r - turbini. Modul d ralizar al astui trasu st dterminantpentru sutura iruituluitmi. in fun1ie d tipul trasului genrato d abur. turbin, CA ot fi: . u shmi blo o u bari oletoar u ba6d ajutor 3.5.2 Shma blo Shma de tip blo st gnralizati|a grupuilengti u putri itr mai mari de l00 MW, prvf,zut u suprainlzir intmdia. Ast tip j shm printr.olgtu6 s araterizeaz, biunivoi intrgnatorul d abur9i tini. Nu isti lgituri pe partde aburintegrupui,l istnt intr-oCA. Alga intr o shmi u un gnrator (Figua 3.l4), espetivdoui d aburp grup(Figura3.l5) se fae,printrealtel,in fun1i Ernatoar d: - Critrii onomi: st prfrabila rea|izareaunor gneatoar d abur d apaitate At mai mar'pntrua avao invsti1i spifi it mai rnii. . Critrii thni:Conntrara produ[iiintr-un singur genator d abuprmitob1ina d randamente suprioare. Solu1iau dou gnratoar d abu pemitemn1ina in funliunea .bini, hiar 5i atuniind unul dintrgnratoar nu stdisponibil.in shimb, .numr prezn1i rr dzavantajul unui sporitde armituri in sistmuld abur d .mlt prsiun. La porniragrupului'6t 9i la opriaastuia, aburulpoateooli tubina

il-

66

Cpitolul 3

Presiun)9i IRRJP prin intermediulIRRIP (tnstalalide RdureRAirdg.in.alt (Instalatie Prsiun). Joastr d Rii Rdure de . 'in shmapntru un grup nrgtid 330 Figura 3.16 st prezentate I\4W.

IRRJP

:l:ll

Fig. 3.l4 Shemdbloc cu un gnro|ord bur p gt.up.

Fig. 3.l5 Schemdblo cttdoud genr|orede bur pe grup.

:. - ^
N G) ( i

q)

*0) l3 !
hl .-t

koo

gat

On

o.

/)

tr

.t
-t

I I I

.t

I I

t . ; . ;
s.= >E
tl a .1 ( ) .=

so-D

? g
^!)(

-t I I I

. a 's > 7i'=

= l .i .3
l!
,{

s E=
d - A..
.n h

ooo a l = \. o. =

E F&i its::,

A l
r v

, 9 . 3 l : . h?

' ' ..fr

.=;.:
\F,v_

+ :e
*. s'l v<--O.;
.

s 5 8

5.; eE - G |

s" ' 6 q

:= .g
..v

f.Jl a

i: !{
VA

rN

.*

h'. F

* o0 I

<

Cpitolul3

3.5.3 Shma u bari oltoar d abu dbiteazl p o bar omun1 din ar sunt Toat gnratoarle turbinle(Figura. l 7). alimentat

Fig. 3.l7 Schem cu bre coltoore.

d aburqi l d turbin. d gneratoar Nu ist6o lgituri intrnum6rul s6 fi mai mar d6t gnratoalor Singuaondifi sta produliad abur a a tubinelor. d inghi1ire apaitata d abu oat ori gnrator doare Shma ofri o buni lastiitat, oriturbin6. alimnta l imitiri: Prinipall d inaltaprsiun; in sistrnul - Num6rulmard armturi i duAnd buni, dftar . Bara oltoar fiabilitt o sa aib6 trebui ltri. ntrl intrgii a fun1ionae d din stara la igira u paatnetrii Solu1ias apli6in gneralpntruCA d mi aaitate' W. pin la 50 d unitare u ognra uti obor61i, 9i pntruA d 3.5.4 Shm u brfl d jutor La fun1ionarnomali fiar genratod abur alimntazi turbina d abuu alt6 tubinl, gnatorului d :lp|ae proprie.xist ins6 posibilitata (Figura 3.l8). barid ajutor prin intmdiul

 * -.

+ l,tl,l I
--+

__1
/

-1
/

''...*.
I.

.;i''s*.Y;.

I t, _-,,,t'' tl
' -* --i -n r !

i_ + .-: ' t-i

i **l
i_

-J., l

I i

_{_

i.

iba.ajutor

| "i ..'= irt i.l

r- i

'

Fig.3.18 Schemdca brd d ja|or' Shema ombinati avantajel 9i dezavantajl shmi blo u le ale shmi u payg a.Qletoar.a est folsit in mod urnt in Romnia pentru gruril de ognrar u puteri unitar uprinse intr 50 l00 MW. 9i