5629

SERIA DIDACTICA
$TEFAN METE$

MANASTIRILE

ROMANE$TI
DIN

TRANSILVANIA $I UNGARIA

SIBIU, 1936

Preluld.
In paginile accstei cdr'lulii am irtcet'cat si pouestesc trecutul uechilor mdndstiri. romAnegti dirt
provincia care pAnd ieri a fost supt stdpinirea un' gureascd. Au fost multe gi modeste, resfitate in toate pd$ile, ele au corcspuns unot mari gi adAnci rteuoi sufletegti ale poporului nosttu- Ldcagufiie aceste sfinte gi cdlugdrii lor au adus nepre{ttite servicii neamului in desf1urarea uremurilor, au apdrat cu indhriire legea strdmogeascil, au intdrit unitatea sufleteascd peste granilele uremelnice, au dat poporului invdldtura ingdduitd de impreiurdrile uitrege gi de dugmanii mu$i, au copiat gi au dus cdrlile bisericegti gi poporale din {inuturile libere tn cele robite, contribuind esen{ial la formarea limbii literare gi la unitatea culturald a tuturor Rominilor. Din mdndstirile gi schiturile ardelene sdrace gi per' secutate n'au apdrut cdlugdri cu renume de mafi invdlali gi reformatori ai legii, ca in Apus- Nu, cdci aici la noi nu erau prielnice stdrile pentru a1a ceva. Mdndstirile gi cilugdrii din pdr{ile ardelene erau conuingi cd nu pot serui mai pldcut lui Dumnezeu, decilt sidind zi cu zi in sufletele insetate ale cre' dinciogilor rom1ni ?nudfdturile binefdcdtoare ce se desprindeau din sfintele cdr{i bisericeEti. Prin re' udrsarea laryd a preceptelor evanghelice inima 9i suflelul Rom1nilor s'au fdcut mai bune, mai tolerante, mai miloase gi gata de a'1i aiuta gi pe cel
TIPARUL TIPOGRATIEI ARTTIDIECEZANE

SIBIU.

l+

lll

t'REl'f,'['\
.'-.4-.-

=:::--::
care'i
religioasi
171s7ivttl

-- rryFl\!4 -popotului' Iuintl parte ciutat iri faptul' ci niciodati

rcmilni n'au predicat fdcuse tdu' Cdtugdrii. altot' confesirrrri 9i dacd uri Si rlugntfunie conni narea tdsvrdtire itt veacttl aI XVtll'lio o" contlus actiud Ia ed'

i;;:;i:iii!:i:"';,'^n[o:j,:,^:^,':,::;:?:ij",',';o'i"?li,]fi; fiind ctedtncrc1tt acestei '$euoht{ii" tot fetul de miiioace' In urma

mdndstirile au fost distruse i
rlin

ittstificat;;;tt;

e timpul suptenl forle spirituale ptimite de sus' 9i pentru tenagterea ca sd inceapd *^';';i;- apostotat nearnul rrcstru rttr care rttot'all-teligioasi, fhrd cle lumii un uiitor * deo' ntai poate auea in'"itii ia'$ le foarte gtea' in'l"it'ta'lup'td Bisetica sigursd clterne --tebuie notriud 5i aeiettsivi"si ot"ii'dgi c-dlugdrii d'i! ':ln:
i

cdtugdrii alunga[i
acaparate

Ardeat- eu'ii*it; chteua-in Banat' peniru bisetica 5i neamul cle Shcbi, fete folii ieloscbit
nostru-

'ii"o"*nJri'-'iug- ^inistitne oita.gii nentru Hristos' fixhndu'te p,n'ut' ii' tii" azi' modeye'' 't':: Euident cd. in -cle 'oi'i'Jtui)--iour6 i'i-p i ;4 :.:,f a t d in d at or r i t otugdr u t u h iu ^:^
t
ec

sale cerute'

societate odrul trdia Ei ^;ii;;^ int/o a e i e a t e o,lil' ;; ; i ;" ;;;i ; il'i p a n

-

rcecut dra mai ttSor' !eo*n::- '::l:; In""" ronthne asca'

it ct ct
i

tig io a s

multe transfot" Deta clesfiin{area lor ltAni.azi poporului tomhn' acum com' ,ndri'r-'u* fdcut in uia(a piiitiiiitn" Baza morald'teligioasd a

cregtind-ortodoxd'

serios 'i;i;;;";iii'iiii'omdneeti,' .::u'tu Apus 9i din curinte uenite rrin[atd de aitiirtete'

nlet eliberat

ame-

etc' ateism','"iitt"aigioase' comunism' Rdsdtit scop.disttugerea actualei Toate utmdtesc un singut romdn' Statul in organizalii surtie'l;ii' pon*iluf ctede cd li'a fdcut moar,te' fala acestni p'i*Jiiiiuva u resoluit in natte mdcat pAine tteplin datofia, cetitenilor sdi

iiti economicd ti'u|lii'i'

,
chemati sd Ie

ie

penttu prestigiul gi tostul Biserica ' e datoare' conform necesitd{ilor ei, sd inuie tagi)'-iot'ta'naU tare gi siguri' timpului de a"'--Celugdri cu.credin{d mai insemnate iiir"16 in cele cu culturd 'q'-tLit {'- iiusa cura,th nhnd la sfin{enie' tlomenii otiintrircl' n p tgp i t u n e s u n t a b s o t u t mi s i o n ar i p ti ni' iZ' iZ'1- {r sti'gi' mai poatd pdstra indispensabiti' c-ele piedute' Fdrd cele cucerite oi sd ii-c:eteasca' frontul

"

i' ;;'iit'iitiu

citugdri cul{i
morat'teligio'

zitete' [jisedca' dominati material| "u-'ii-liute u a'pu'te de a putea da toati de statut materi)iisi'
creetinL, sd Ie uitrii, bun $i sd

aang

poate fi'inf9nt1t' g'i' u'afiat c.u greu fetutitele lui ocu' 9i cdci cterut ae'ii"ii muttele sale misiunii ex:clusiu

Ei-iniiiiiiti
ar

pt:t:'

Htistos

pa{iuni

nu se'ioate dedica
ttebui gi

indrumare,,;;i;ii:ii""i:::!',::r:o,f iii -Ei ;;:',?"lilof intdteasca

apostolice cum

-"::::":':"-tiili') spre un uiitor itiiie '!d1!:: practtca dtagostea io poatd le 'u caritatiue. Biserica' efectiu prin 7li'"irtut ii iuprn
mar

Mdndstbiie de
obgteascd

uia{d

cdlugdri ';;riA adani

institufiun''iiiina'

dispune

de incomensutabile

Ei invdiali' stdp6,ni{i gata !:'!':; sa 'ntig;osi- de supetiotii tor' fiei,-asiuaitoii de

V

azi ftebue. sd addposteascd in nu cu aueti perconale - nuinai

i se cere'

lv

I,R/1:T'ATA

l'l{l:l'Af

mearge gi sd inuingd oriunde sunt trimiSi tui Hristos gi a neamului.

in

sluiba

md.nistiri sa sc infiin{eza $coli speciala Ttcrtlt'tt cilugiri 5i cilul1it'ile, apoi Scoli de ntisionari pentru cornbaterea sectelct', tipografii pentru cirlilc
bisericegti,

ln

mi-a fost cerut de Inalt Prea Sfin{ia S?, gi m agi bucura, daci din el s'ar desprinde indemnuri gi inuii{dturi gi pentru a$ii, spre a aiuta efectiu realizarca cfrt mai repcde a planurilor bine gindfte, gi itt accsr doneniu monaltal, ale gefului bisericii ortodoxrt

morale gi culturale, ateliere de picturd,

dirt

'l't

ansiluattia.

de icoane gi de argintdrie bisericeascd- In atmosfera dc aci poate gi seminariile teologice 5i Scolile de c\ntdrefi bisericel,ti, ar cdpdta o desuoltare mai potriuitd rnenirii lar. Mdniislirile de ntaice si addposteasci $coli pentru pregdtirea surorilot' de catitate, gi ateliere pentnt ficntui stofelor, ornamentelor 6i oddidiilor bisericegti. Cu utt cuudnt cdlugdtii gi maicele si se ocupe mai presus de toate de spiritualizarea ri mo' ralizarea societalii in sensul inudldturilot pT6pagate de biserica nalionald. . Pentrtt acest scop sd se mai infiin{eze licee de bdieli gi fete unde educalia 9i instruclia sd se facd exclusiu de cdlugiri gi cdlu' gdrile cu pregdtire cerutd de legile {drii pentcu pro' fesari, dar supuse direct conducdtorilot bisericii.

Ittfotmalia istot'ici pettru curtno aceasta a fost strhnsd de ani de zile din toate pdrlile. Abia acum a putut fi inchegatd intr'un studiu, care cuprinde daud pdr{i. Stutliul introductiu dd o expunerc generald asupra rZspindirii Si nuntdrul mdnistirilot' ardelene, apoi ctitorii gi auerile mdndstirilor, partea cdlugirilor in pdslrarea gi intdrirea eedinlei ortodoxe indicdndu-se numele celor mai de seamd, re49Jau$i-au inudtat carte $i s'au addpostit in uremea de urgje, contributia ntnrteitilor cdlugdri ne.Abu*litet'atura, a$a bisericeascd, u gcoala poporului gi tipdrirea cdrlilor bisericegli Si in fine uiala internd a ntindstirilor. Partea a doua cuprinde un fel de ,,conspect" al mdndstirilot, aranjat pe {inuturi gi iudefe, bazat pe gtirile tiptuite gi ici colea utilizat gi ceua inedit. La urmd am cezut util sd reproduc impofianta sentin{d, bogati in argumente iuridice gi istorice, a tablei regegti din Budapesta, in 1916, prin care se da c1gtig de cauzd mitropoliei noastre din Sibiu in procesul cu biserica sdrbeascd pentru mdndstirile din Banat. Degi dreptatea noastrd in aceastd chestiune a fost recunoscutd oficial de dugmanii Unguri, noi totugi n'am tras nici un
folos.
vlr

lnalt Prea Sf. Mitropotit Nicotae din Sibiu

se

ostenegte sd invie in Ardeal uiala monahald, pe cate dugmanii nogtri au distrus'o inainte cu peste 150 de ani. Mare lucru urea sd facd pdr- Mitropolit, biserica gi poporul rcmin dtept credincios nu'i pot fi indeaiuns de recunoscdtori pentru strddaniile sale menite sd aducd un nou suflu de supetioard uia{d morald-religioasd, ffud de care societatea contem' porand alunecd. in haos Si anarhie- Studiul acesta
VI

:-- <

,.. .==y!!=tlJl-=:-

-.-*-'

'

Muttd informalie inedith, privitoarc ta mdnd' gi linututi' stfrtii ,iiAnesti din Transiluania celelalte apoi la Viena' ;r',;;;^";".arhiiete din Budapesta Ei noibibliotecacentralfirlinBlaj,arhiuelediferitelor din sate 9i unele iud.ete si orage, cele parohiale nobititor unguri. cercetitri 'i[ifrr'pir:tiiutup 'iililnu'trebuiesc at'e

INTRODUCERE.
t. RASPANDIREA $I NUMARUL
RITOR ORTODOXE.
avut pdni in epoca Poporul ronian in general a iubire pentru mi' ,contempo"uta t"t *are"respect 9i ele' I-arnilia care nistiri +i cdlugerii adipostifi in sfirrte ldcaquri era in ar:estea :avea vre'un *"-f* din cei mai apropiafi' fericiti, gtiind "e ; cineva pentru ?, spre a fi care si roag6 ri oi noapte 9i ocrotiti de atot-stapaoiti :feriti d" o".o"o.ir-i 9i duSmani, de dragostea in;;*;;"- i"i o"-""""o' 9i 'v6fiturilo, a.'**""ieEti nronoviduite de biserici notaoii itt "u"t"t veacurilor au inSlfat .sluiitorii "i, aJi?"asti"i 9i schituri pe tot cuprinsul .o sumed"rriu ce'a- fost pini ieri sub stipimdntului doq-aoie permanenti a Ungurilor'. il;tt* d. "omanesc a fost cu' O parte din noii navalitori asiatici Ungurilor .ceriti de legea ottoao*a' ASa ducele dinspre Ardeal' 6yula, stipin n"tt" "i"le finuturi Un alt prin' .s'a botezut, p"fu Ssf' la Constantinopol' s'a botezat la Vidin ,cipe, acesta n"'L Caoat' Achtum 9i a adus ^cilugiri la inceputot .'"t"ottti ai Xt'tea' ministirea infiinf ati i-u aleS]. i1 ,, greci"ortoao*lii Cianad .de el: St loan B'otu"ato*f din lVlorisena [azi esumen' nlndnd in fruntea ei un ;; M*;;uI de ios[ de greci 6f' Ge"u'd mut6 cilugdrii Episcopul "utoU" ]iin Oroszldnos [iua' Tororitall' .aici la mdnastirl" Deci in acele aducdnd in ro.,'i*foi "abgari latini'

MANASTI-

fdcute in aceste depozite de docucunoagter-ea acemente pentttt a lumina 9i intregi matetial inedit stor mdnhstit'i' O paile' din acest -aii la edilia a 2'a a i"ia sper sd'l pot int.rebuinla cetl1 in u'irriri caiSi, datc6'se mai poate spera a7a "riiiiu-ie' azi i'a ae pugin fauorabitd qtiin{ei isto' rice in general' Clui, 7 Maiu 1936'

$rffaN

IIIETE$.

vltl

$rsFAN MErE$

RASpanurRca gt NUUARUL MANASTIRILOR

vremuri foarte vechi Ungurii nu indrisneau sd per'' secute biserica ortodoxi, ba uneori o 9i ajutau.' Aceasti epoci de quasi toleranfi siliti sau voit6' a finut p6ni aproape de veacul al XIV'lea' Se amintesc din acest timp urrndtoarele mini' stiri ortodoxe in Banat: Horom[-Iladial, Cubin, Or' gova, Sdngeorgiu,t ,,de Isou", apoi alteie: Rahonla,, Mdnistur, Galad, Hodo;, dintre care unele apar ceva mai tdrziu documentar.' Cat erau de numeroase mindstirile ortorJoxe in Ungaria in elroca de care' vorbim, ne dovedegte 9i fapt'rl, cd papa Inocenliu' al III-lea, in 1204, deleagi pe episcopul sdu din' Oradia mare si le viziteze gi si cerceteze, daci nu' s'ar putea face pentru ele o singuri episcopie supusS' bineinfeles scaunului din Roma-' In veacul at XIV'lea incepe indeosebi El?r?' ofensivd a ungurilor catolici contra bisericii ortodoxe a Romdnilor. Multe din mindstirile .grece9ti",' edificate tn primele veacuri dupi anul o mie, iniep si dispari in urma persecufiilor-zilnice ale catoli'' cilor, cari intrebuinfau spre acest scop toate mijloa' cele statului politic. In locul lor se ivesc manistiri' de legea intolerantd a Romei.

in masa compacti romdneasci din lara Oltului in satul Cdrfa la inceputul veacului al XilI-lea. Dupi vre.o 150 de ani de vinzoleald zidarnici regele Matiag e silit s'o desfiinfeze, indicf,nd in cuvinte tari motivul:

Acestea se zidesc nu numai in tArguri cu populatie catolica, ci indrisnesc s5. patrundd 9i in satele curat. rominegti sau incunjurate numai de Romdni, avind' de scop vizibil cucerirea noastri religioasE' A$a' gSsim din aceste mdnistiri de proselitism catolic una. ' 1 Borovszki, TemesuAt megye tdrtdnete, I' p' 2'15.

,,Ne-a displdcut mult marea pirEsire a mdnistirii insagi, in care a ajuns din pricina moravurilor destribilate gi a viefii josnice gi indiferente a abafilor ei gi a celorce locuiesc in ea, at6t in chiliile gi edificiile, cdt 9i pe mogiile gi posesiunile ei, precum gi in lucrurile ce aparfin cultului divin".' Acelagi rezultat nul l-a dat gi ministirea latind sf. ldarizr din Remefi, amintiti in ?3 Aprilie 1465, asemenea in masa compactd atunci a elementului romdnesc din Maramures.' Numeroase ministiri de rit latin coplegesc Banatul in veacul al XII-X[[-lea, cari dispar dupi o scurti gi grea viafd de 1-2 secole, * lovile de indiritnica persisten{5 in legea ortodoxi a Romdnilor, cari gi aici erau elementul majoritar gi cu rol hotirdtor in acele vremuri. Mdnistirile ortodoxe au fost rispAndite pe tot cuprinsul pimdntului romdnesc de sub fosta st5p6nire ungureasci. Mai numeroase erau in judefele mirginage cu Principatele romAne gi in cele cari puteau si aibi raporturi mai dese cu frafii liberiNrlqai in iudetele din Secuime nu aflim nici o ministire romdneasc5, iar in judetele dinspre UngafrA-prbpriu zis"i*itiht numai ici colea cdte una,
r Reisenberger, Die Kerzer A6lei. Sibiu, 1891, p. A Kerci apdlsdg a kdzepkorbaa" Budapesta. 1915.
2?, 9i Baumgartner, 2 Mibalyi, Diplome maramurcsene, Sighet, 190Q p. {65-9. 3 Karacsonyi, Ismerctlen ddlmagyarorszigi monostorok

z SzenlklSray. A szerb monostorcgyhdzak etc' p'65' 3 luhasz c., Die stifte dq Tschanadet Di1zeze im lrliltelaltetMiinsler. 1927, p. 28 Ei urm., 62 gi urm., 174 qi urm'' 88 9i urm- 165 9i urm'''

202-27t.

in Tiirtinelmi 6s rdgeszeti 6rtesit6, XXI. Timigoara, 1905, 9i luhasz, Die Stifte per Tschanader di1cese im Mittelalter, Miioster 1927.
It*.

RASPANDIREA

SIEFAN METE$

MANASTII'}gR :1-:-:# $I NUMARUL .:....-....-...

atacurilor a;a de necu existenfi efemeri in fafa catolice 9i calvine' Evident ;d#;"'ut" biseticii mai acesior sfinte lScaquri e cu mult

ci

numdrul

mare,dec6tcelpecarealnreugitsd.ldSm-noi fdri urne' 9i cercetirile descoperi ;rin trhit'" sau diferite sate vor il;;
aici. Multe au dispirut
atAtea din cele necunoscute'
cercetate Cele circa 168 ministiri 9i schituri pe iudete in ,,oi il"rt"Ji"L diffi;t se repartizeazd 14 ministiri" Bragov felul urmdtor: iud' Alba de ios 7' Fdgdras 35' HuColocna 15, il;tdpNia"i. Sibiu A'liotno-c*ll* nedoara 7, Mu'elt"tau fa'
de

\,

mare L' Tdrnava mici 2' Tirnava qlll{,\ [: apoi in iudetele dela Turda-Arieq 4 9i Zu'uta .1; 14 Snlai 1 granila unor"ula' nitto" L' Maramureg 6' qi Satu mare i-t"-bu"at: Arad 1' Carag'severin de acestea am mai Timis B 9i Toro"t"" I1.afa3 ao"udi istorici despre ministi' gdsit amintire 'uo ios: In Banat: Minigtur' anoi rile din satele ;;;;i 'montani 9i Sacul Gdvoqdia [H"JJ i"g"i1'-Bocqa
Some

apoi 9i gului f5[ig cu satul Chilmac l6ngi Lipova" ' rim5gi{e in Banat la Clisura de ios in lurul ciror ;il1;I*; c;;;$, satot rominesc Plavicevita li caverna lui Veterani [: Vodifa?J"'' unit Dintr'un fragment al raportului vicarului arguvernul din Blai Ignatie barabant, fdcut citrd m6n6stirile din d.elean in 28 Febr. L782, mai spicuim fie poate acestea sate: Zaio**i [iua' Bragov' ,si vecind din F"+tu"ul, Cib [iud. Hunedoara' poate cea ei Girbou [iud' B;i;;i,'i".ut ti"i'-rvr""e+J' {eqrlleeti Soi"o"-Oobical, Blara [iud' Snlaj]'' in Mitropolitul $aguna aminteqte o mindstire 9i satui Pertani din lara Fdgdragului'3 Astfel numirul mindstirilor ortodoxe cunoscute pe tot se ridici la peste 180 9i sunt rispdndite spre pdmantul rominesc-Efileliian 9i pdrtile din in L;;;;i;, it ooui" linuturi sunt foartb dese' ca iud' --];n docsment din 1? Iunie l426pl se aminleqte. "...ir::l,:: vobis lirmiter 'priacr,orrao".r"e in Eanat tata a i se da nunete; -lgitur iuxta
piendo nandamug ut

p-o*;ooes

Mihaelis,

filii

lohannis reambuletis

d;-A;"s' d;;i"f;"tio"TYelea langi Remetea tradiliune si ;;;;; o ministir-e sunt inci rudere
spune

:"Este

veteraseorumvecinitatesetafinibusterrarumclauslrischismaticiolac. szl^ray csalad okleu^ltdta.II, Budapesla' ftalr.s clare distiogueritis. cf. Grof

Ambrozi"' Mai -ia"atiiti doniniul Uu,oouitii vechi 9i la lermurii Mure' a"

[rnm5gitet

I
I

I
I

din satul Piffin' r Ministirea Bulzu era in citunul cu acest nume seni rlefAnogi,?Slrl; XVII, cinil prime'te Sicirtate exisra 9i in veacul al aniti 9i 3e cere era 1744 toti" i;'z+ orivilesii aera p'iocip"rTil;;;fft' Istoria destobirii rcli' D:agomir' i ae restitue nti"iilniift'""it19'-"t' 194' p' 36 uo' 29 la anere' "e rlioase a Romilnilor' t] Sili"' ''szentklarav. a'ttf iiliioizmegvei ptebdniilktdrtinete'Timiloara' . 1908, P- 559' 583' rdlB - 192' t lstofia bisericeasci' Sibiu' 1855' p'

P.250. r- !- ---r:^: r-o-oitvin 2AthivaStaluluidiuBudapesta'CancelariaaulicilransilvSneani in ptocesul-cu SArbii' p' anul l?82: cr. naspuiiul nrcopiti'i din Sibiu t-::r",U}t t"t Ministirea din Caitt" era in piilurea numitil-eunlqi numit azi 69. p6 locul -La li-egrilegti cea din ruinele gi oornintele Cuzdioara; ' spre--satul "ilt;atit;t pe dealul ministire': cea din *;." 'Miguratilugirul din-uordul-satului' cele trei itio Cliuegtili-i" iaao""t ootiti se vid ruinele dealdlodului'[i dil 2. in sud'vest a" nna"*t .fieoe"ti""" o ministire fost a la Ciceu'Poieni azi] gi 3. Cageie spre ratoiStAtht' se mai vid' ruinele sat' pe dealul .Virful f*rnoJ*i'if, spre sud'vest-de numit azi de locul 'l'a Miasemenea atost uua;;,*;',-; -cimiterului ot' prolopopiatului a nislire.,. ef. tter-auo t"oio".'aonognfia istoficd todox rcmiln Del, Clui, lllZi' P' 4-S-:- "(stotiaOisericiiortodoxe'II'Sibiu'1860'p'tt?-ll8'
1889,

xtI

i i

5I'j{1y:Er
Maramureg, Someg 9i Figirag [aici intr'un sat erau +i 2-3 pi 5, ca la $inca vechef, iar in altele mai rare, ca in Bihor, Arad' etc-

.-

sufletegti ale bietulul 'slujeau nevoile aga de mari oropsit, care alerga la ei cu ardoare' i.popor --qggrrsl4yEglll!ry1ryry19l==,

il.

CTITORIT

$I AV|RILE

MANASTIRILOR

Din cele rnai indepirtate vremuri putem distinge ministirile dupS intemeietorii lor, cari erau oameni bogafi, cu putere gi inalta situafie sociali, sau per'

Ctitorul ministirii Vadului: Petru Rareg.

Ctitorul mdndstitii SEmbdta de sus:

Constanlin Brincoveanu.

soane mai modeste, dar avAnd acelagi indemn dum' nezeiesc de a face bine 9i aiuta pe altii. Cei diutii ficeau mindstiri de piatrS, trainice, cari au avut un rol mai de seami in viafa bisericeasci a neamului, cei din urmi inilfatr mdnistiri ori numai schituri mici de lemn, cu c8fiva cilugEri, cari n'au prea lEsat urme scrise despre munca lor, dar in ticere
xru

Ctitorul mdnistitii din AIba'lulia: Mihai Vlletzul,

Astfet avem ministirite inilfate din largr dln Eiicie a Domnilor din Principatele romAne: Vodlfr dc Vladislav Vodi, Prislopul de Mircea cel BitrAn, Vrdul ,de Petru Rareg, poate gi cea din Feleac de vrQ'un
xv

$TEFAN METE$

crtroRl! $l

AVERILE MAI{ASTIRILOR

XV'lea' apoi Toplila"' Domn moldovean din sec' aI de sus de Conde Doamna Saita pribeagS' Simbita de Mihai viteazul. stantin nraocoveanu gi Albu-I.tliu boierilor ardeleni lJrmeaz| ctitoriile voevozilor 9i inaltX in .apoi cele. .*i in vechime qi'au putut rnenfine sluiba stat: trn Mu'am.,,"g. Peri cle-Sas.Voda' gi ale copiilol ale fiilor acestuia Balifa 9i Drag, Biserica albd 9i acestor din urmi: Cuhea' Birsana' Huniede-din att iudet MinSgtur-Copalnic' Familiei iar cea din Lupga' iupA-' ili";t; at"ibuie Piosca; per"' Vladislav, cari zidil q-i 9:u dg Ri.l4a" Munlii apuseni' ""iui soani cu rosturi p" lt 1400-1420 in
m6ni ardeleni, cari scapaseri de desnafionalizare:: Strimbu' Oruenigul d;'ca*pi" de Andteiu Cilbaze' de frlip Pahomie Georgiu' apoi in tara Figiragului: Ro"

Din striduinfa $i averea unor cilugSri 9i preoli popa avem urmitoarele: Singeorgiul bistrilean de Constantin; Stobor de popa 9i zuglavul Urs Broina' Vaidei de cilugirul I;u; D. Birbu, Racovi{a de cdlugirul Oprea Doican 9i Moiseiul rnaramuresan de protopopul Mihail Coman- Vlidica Sava' ajutat

Lisa de familia Paler' etc' Boieri din faraunde mineasci in-cl au clidit in satele ardelene Brdnco-' erau proprietari' Despre vornicul Preda de sus' veamr" care avea satul figirigan Simbita 1657:: ne spune diaconul Paul ae elep- in August cli-c? si ,,Vornicul Preda e acum in Ungaria' il deasci o minSstire, c5ci craiul [Gh. RakoczyJ, din' iube$e foJu muli $i'l numeqte 1"t6"'-. ":u V;i.t R"""u u fost ina$ati de un boier din familia'
'

Cantacuzinilor'

.NegustJi -greci' din Clui ne'au -dat vlgdestele t schituri'menestiri din Someqfaliu ;i -Clui'Melq?T"-t iar feranii: Vasile Rai pe cea din Zagra' Pehic6' jos ai ciror trutrl:
9i a$ii, Pintea cea din Rdpa de ui se dau 9i la cea din Chicherul de ios' t.'s"' t,ffi 2 Ceatorii' f\frf f,2::';:3a.1f.,"ti.1?;, p.,,eB. "?i,!: xvI

'

--'

de caliva boieri pribegi din Jara-Romdneascd' ne'a dat cea dela Lancrdm- CeIe doui mdnistiri unite din Blai sunt opera vlddicilor: Inocentiu Klein cea numiti Sf. Treime 9i dela Petru Pavel Aaron insemnim BrrnavestireNu cunoaptem intemeietorii celor mai multe m5' nistiri din Banal sdrbii, bazali pe tradifie 9i documente din vremuri mai noui, fiurite cu anumite interese vidite, au incercat sd strecoare in toate pirtile pirerea, ci toate mindstirile bindtene sunt lpu"u despotilor sau altor fruntagi sirbi' incepdnd .i, lruu"ot aiXIL refugiafi in Banal Ori vechimea celor mai multe mdnistiri se reduce la secolele )ilI-Xv-lea cind in Banat nu existau Sirbi' cdci ei numai la finea veacului al XV'lea au inceput si pitrundi in pi4ile bindtene, intr'un numir foarte disparent, care a crescrrt pe urmi prin alte invazii'' indlosebi prin cea dela finea sec' al XV[-lea cu' patriarhul Arsenie Cernoevici in frunte I a 1690]' Epoca de infiintare a mdnistirilor cade chiar in vremea, cind singur elementul rominesc era dominant in Banat, bine organizat, cu fruntagi di'' de stingi, bogafi, el indeplinea afunci un mare rol salva"e a ilnga"iei, de pericolul cuceririi furcegti,.. p" .u"u t'a zabovit aproape doud secole in ce prileqte teritoriul Banatului- Romdnii pierzdndu'gi tot
XVID

$TEFAN METES

cflToRtr $r AVER:LE MANAsrrRrLoR

sdricind in desele lupte, mai mult importanfa locd lor a inceput si fie luat de Sirbii privilegiafi, cari repari unele ministiri distruse de Turci, ori le mai intregesc cu ceva clSdiri secundare, ori le diruiesc oCoare, odijdii, icoane gi c5rfi bisericegti slavone, indicAnd pe ele numele sfrrbesc al donatorilor. Indernnafi de acestea danii gi reparafii constatate documentar, Sdrbii in veacul al XVI[-lea -s'au crezut in drept si afirme tot mai pulernic, ci minf,stirile nurneroase din Banat au fost intemeiate numai de ei pi deci numai lor li se cuvin. In favorul lor a venit g faptul, ci la 1700 in Ar&al vl5dica Atanasie, cu cifiva zeci de preofi gi cedinciogi au trecut la legea Romei, lisdnd pe Romdnii ardeleni ortodoxi firi episcop timp de 60 ani gi pradi tuturor persecu{iilor firi margini. In aced timp mitropolitul sdrbesc Ai-a intins jurisdictiunea sa gi asupra credinciogilor ortodoxi din Ardeal iar in Banat puterea Sirbilor a coplegit biserica romdneasci de acolo gi cu ea natural a pus stipAnire pe toate mdndstirile, degi-nu erau lipsite de numerogi cilugiri romini venifi 9i din Ardeal gi Tara Romdneascd, avdnd conducitori egumeni gi arhimandrifi romini, dintre cari unii au ajuns gi ,episopi irn veacul al XV[I-lea gi KX-lea.

*gi

[ara Romdneascd deta Mircea cel Bitrdn, pierzAnduJe pe care pe urm5, au fost inlocuite cu cele 3-4 date de Domnifa Zamtira pela L564; Vadul cu
citeva sate dela Petru Rarep; Alba-Iulia va fi fost miluitl cu cdteva sate de Mihai Viteazul gi cu cei 6000 denari, pe care in tot veacul al XVII-lea ii ridicau Mitropolifii dela Domnii fdrii Romdnegti; din prisosul celor cdteva sate figdrigene ale lui 'Const Brincoveanu se va fi impdrtigit gi ctitoria sa diu Simbita de sus. Ministirea Peri a avut . cdteva mii de jugire pSdure gi aritor dela Sas Vodi .qi fiii sii, iar cea din Moiseiu dela protopopul Mihail .gi alfi boieri maramuregeniCele mainumeroase,,ministiri" erau numai nigte ,schituri sdrace, in care s'au retras L sau 2-3 {erani bdtrdni evlaviogi gi cunoscitori de ceva cartg cari au dus cu ei toati averea lor migcitoare: boi, vaci, oi, capre gi stupi, cari le dedau hrana materiali de toate zilele, completatd gi de darurile credincio$ilor, .cari alergau la acegti .sihastri" pentru ugurarea gi iertarea picatelor impovirdtoare de suflete. Mai primeau in dar sau aveau ei cite un petec doui de pimdnt din care scoteau prin sudoarea fefei pdinea gi mimiliga absolut indispensabile traiului zilnic. .Deci avere foarte pufini la acestea licaguri, mai mult nost 9i rugiciune. In vremea cind in Ardeal din ordinul genera.Iului.Fuccow [17611 ti el impiratului Iosif [din 17821 .se .ardeau gi. distrugeau aproape toate ministirile, rominegii, luindu.li-se gi putinele averi ce le mai rdmiseser5, - in Banat viafa ministireasci se reface cu numerogi cilugiri, mogtenind gi primind XIx

mogii in

Averile mdnistirilor, imobile gi mobile, atirnau -de dirnicia gi bogifia intemeietorilor, dar gi de-a .credinciogilor. Ctitoriile domnegti au fost dela in.cegt inzestrate cu mogii intinse, cari au favorizat ,prlsperarea ministirilon Aga au avut mai multe sate: Vodifa, apoi Prislopul care de sigur a priqit
.xvltr

$TETAN METE$

cTlroRII $l AVERILE MANASTIRILOR

t#=--.*-:::-

bogate mogii, cari le'au asigurat desvoltarea pAndr in zilele noastre- Aga mandstirea Bezdinului a ajuns. in p;oprietatea unor rnogii de circa 3500 iugdre, cea o Sang"orgiului ceva peste 3000 iugire' 9i iar celelalte cu averi rnai reduse, dar totugi incomparabil mai bogate ca cele ortodoxe din Transilvania' Aga de exemplu ministirea Cusici cu 3 cdlu-' gdri sdrbi, intre 25-55 ani, avea inl77t urmitoarele proprietd{i: Pdmdnt arabil' pldurice- In total in lungi-" ds '1, ori de mers, iar in lifime '1, de or5" Pe acest pimAnt triiesc 20 familii de ioba'gi mdnS-

Toati aceasti avere imensi a rimas in proprietatea bisericii sdrbegti 9i dupi despirfirea noa,tre d" ea in 1864, afarS de cea a ministirii Hodog'

stiregf gi ei au cimp arabil de circa 10 zile 9i fanai de c. 10 coase- Pentru acest pimdnt iobagii dau diimi gi po4ie impdratului, iar pentru mindstire lucreazi o zi pe siptdmdnd; din cauza aceasta nu' plitesc un bir fix; are o vie de 40 de sape' apoi 2000 de pruni gi o moari de ap5, care umbli numai in timp ploios. Averg mobili: 4 miii de grdu' 40' miji de porumb, 30 acovi de vin 9i B acovi vi* nars de prune: apoi vitele: 6 vaci, 6 boi pentru lucru, 20 oi, 40 capre; veniturile acestui an sunt: din 10 acovi de rachiu de drojdii de vin [i 11 fl'l 110 florini; 10 acovi luici de prune [a 6 fl'l 60 fl'" 50 acovi de vin [a 3 fll 150 flDaniile din atest an suut: protopopul Cusiciului" la parastasul de 40 zile dela moartea tatilui siu' diruegte ministirii 12 florinfi. Banii de mai sus s'au cleltuit pentru nevoile mindstirii, care nare nici o datorie la nimeni.'
r Protopopul Slobodan Costici' $ematismul epltrhigi sfubegli dittTimigoara pe' nza, (in airbeqtel, Timigbara, 195' p.-7' l{. r St. Costici, Abnova prauoslavnoy srpskoi manastita Kusic.ia u' numuniit, Timigoara, 1930, p. tZ lConuilicalia diui l. Miloia. ciruia ii'
aici'9i perlru itfe inforiraliuni dalel.

Bodrog, care a trecut episcopiei romAne;ti din Arad' Abia in 1907 mitropolia din sibiu a inceput un ilroces conlra bisericii sirbegti pentru averile ministiregti folosite exclusiv de ea peste 40 de ani' Procesul a fost cdgtigat num'ai in Martie 1916, dupi multi frimdntare gi zibavi, cici Sflrbii au cheltuit sume enorme pentru a determina iudecata in favorul lor-t RomAnii cereau jumitat'e parte din aceasti avere care fusese comuni inainte de 1864 9i care se cifra in suma de 1.21i239 cor. aur 62 fil. impSrfiti astfel dupi ministiri: Bezdin 601"955 cor' B0 fil', Sdngeorgiu 399.851 cor.56 fil., MesicizTlzfi cor' 26 fil', Voilovifa 331.540 con 60 fil., Ztatila 89-422 cor' B0 fil', Baziaq ,31.?35 cor. 60 fil' Degi procesul a fost cdqtigat prin sentinfa datd de Tabla regeasci din Budapesta, Mitropolia noastri na inlrat in posesiunea acestor averi, nici dela mdndstirile rimase in Rominia' Cele doui ministiri unite din Blai erau bine in' .zestrate: sf. Treime primea anual 3m fl. din veni' furile domeniului Blai, iar Bunavestirea o parte din .cele ale domeniului Cut

ru. PARTEA

CATUEARTLOR iN PASTNAREA $I h{TARIREA CREDINTEI ORTODOXE.

Tofi striinii cari au incercat convertirea Romd-nilor la legea lor, fie catolica, fie calvini, s'au lovit t Yezi despre aceste cheltuieli ziatul Telegraful Romin, Sibiu'
'1910, nr. ?0.

t I

;;iit;dt'c xx

2Dintispunsulmilropolieisfubegliinprocesulministirilor.

xxl

""! I CALUGARIT LUPTA PENTRU CREDINTA ORTODOXA

o,"ao*ua" n",n';;,; putea perseculie nu-i indepirta, o de care nici '".

rnasa poporului rinrdndnd nemigcat5, chiar gi cdnd rnrii individual indr:Ssneau s[-gi piriseasci legea.

':::::::T :'";;

Legea oriodoxi in cursul veacurilor se contopise cu intreaga fiinln a Rominului, care era gata si aducd orice sacrificiu pentru pistrarea ei. Trei declarafii din trei veacuri deosebite ficute de 2 striini gi 1 romdn, sunt deajuns pentru a dovedi aceasti dragoste de lege romdneasci, care se poate confirma gi prin alte multe mdrturii. Cilugirul misionar catolic l\Iihail Szdkely, care dupi ce-gi pierduse vremea cu propagandd printre Rominii din judeful Hunedoara gi Banat, zice tn 10 Febr. L456, intr'altele: ,,RomAnii mai bucuros sar in foc decdt si se boteze de biserica latini".' Episcopul calvin $tefan Geleji scrie in Sept 1640 principelui Gheorghe Rakoczy l-iu cuvintele: ..,.Religia si 9io schimbe din temelie deodati nu se afli nici unul [e vorba de vlidicil 9i nici nu s'ar invoi la aceasta, ci patriarhul l-ar excomunica, nu s'ar putea sfinfi de vld-' dici gi apoi Romhnii nici nu l-ar primi, gi egind futre ei astfel, cine gtie ce ar peti.-"' Un iobag cuprinde astfel cugetarea gi simlirea pdturei tirdnegti din Ardeal in veacul al XVIII'lea, c6nd era siluit pentru credinfi: .Acest cojoq pe care-l am pe mine, e acum al meu. Dar daci ar vrea criiasa [Maria Terezial sd mi-l ia, i-l dau Cu aceste slabe mdini gi picioare gi cu trupul me:I am lucrat zi gi noapte
r Xenopol in Revista pentru arheologie, iilologie 9i
Eucuregti, p. 387

ca si pldtesc porfia. Ele sunt ale criiesei gi de ar vrea si mi le ia, n'am ce face- Dar nu am decdt un suflet pe care eu il pdstrez pentru Dumnezeu din cer gi nici o putere omeneasci ntr-l poate lndoi"'' Credinciogii ortodoxi din Vinf ui de ios declari ctrrajos, gata si infrunte orice pericol 9i risbunare cu prilejul luirii bisericii lor dela preotul unit: ,,Se supun crdiesei in toate lucrurile lumegti 9i sunt gata de a-gi pecetlui gi cu sdnge credinla lol dar cum su' fletul aparline lui Dumnezeu, care l'a zidit 9i l'a riscumpdrat cu prefiosul sAnge al fiului siu, ei nu-l jerffesc nici unui om pimdntean 9i nu'$i pirdsesc legea veche de dragul nimSnui, nu pot sd se despir{easci de preofii lor, pentru a primi allii, unili, ci mai bine vor muri, ca si-gi clovedeasci astfel stiruinla neclintiti in vechea lor credinld precum 9i fidelitatea fatd de stip6nitorul fdrii 9i fafd de Dumnezeu".2

fati de credinfa ortodoxd au sidit-o in su' fletul poporului biserica cu slujitorii ei preofi 9i cilugdri, gi de aici e qi strdnsa 9i intima legdturi intre turmi gi pistori.
Iubirea

rsforri

VII..

Cdlugdrii au exercitat o influen{d extraordinari asupra poporului romdn ardelean, indemndndu'l la lupti aprigi penhu apirarea legii strimogeqti striviti prin toate mijloacele posibile de mulfii ei dug' mani indeosebi in veacul al XVIIIJea. Amintim cdfiva cari au avut un rol important in luptele religioase. 'Mete1, Limudri noud ptiuitoare la rcuolufn lui fforia, Sibiu,
lv$,
p.
a.

gi urm.

'

Uj magyar muzeum, I, Pesta, 1859, p. 2l{-15.

2 Dragomir. Istoria desrobirii religioase

Romdnilot din Atdeal XXIII

in sec. al XVIIL I, Sibiu,

19e0.

p. 161-2.

xxI

$TEFAN METES

Cdlugdrut Visarion Satai' - Cilugir sirb' ani' umblase '1 rirpit fArA irulti invifiturS, de-v-re'o 30 etc'' Eeguqq pe *ofia lunre: la lerusalim, Atos, Viena' scriiolruttiothul sir:bescclin Carlovi!' care-i ddduse o minX,our" pentru rniiostenie' apoi prin dileriiele tt-q{ut, stiri d,in croafia 9i Banat [la Hodog]. Q*cu oarecare girefenie 9i iq!_"g9eg1illtS-gppciqle' :*;*teem;-ei ritiliblogtei inasAo; populare' 9i din cili9i toriile lui printre diferitele popoare din Orient' apare deodatd romdneascS' fdri sd cunoascb limba nein rniilocul Rominilor ardeleni insofit de trei pe unde gustori ,,greci", cari ii serveau de tllmaciu intri it"afatuu. In Ll Martie LTM ca mare alaiu poporului inDobra, unde n"io irrt""pret vorbegte nufrn pe acest venit din toate pdrtite s5 vadi 9i si audi pentru adinci durere ,sfAnt'. Sp,ro", ci simte o veci, cei cari s'a., o,,it, cSci vor pieri in osdnda de valoare ,n if"t" fdcute de nepopii uniti n au nici o si intre in biserica ;il gt botezul copiilor'' N'a -voit lnita din Dobra, spunand ci'l opregte Maica ?ot' i se nului, care-i sti necontenit in aiutor 9i zilnic

1.

:_jL'gqRT jgggIlgJA-'-9ryIr9RTtoi! 'fost arestat impreune cu cei trei negustori $i -duorag sesesc' unde i .pu$i in inchisoarea din acest

arati.

Dela Dobra, ,,sfantullt teloge" merge--la Deva' zile' In tot apoi la siligte "ti@va 9i drumul acesta, multimea f9"-"""te de aparit'u gi 6"rrr''cic mina cuvintele lui, ii iegea inainfe, sirutindu-i inger ittg"i"*Ui6nd in iafa lui, il considera 'ca un co-bordt din cer* pentru mflnfuirea ei' a Din Siligte a-plecat spre Sibiu' dar in drum
ll' pag' 1T' febr. f,l4|la $aguna, tsiiria biseticii ortodoxe' Caransebeg' z Pe lars ta Bod;;:; i"e' iisurion Sarar'
xxIV
t2 r Vezi gcrisoarea patriarhului Arsenie lvanovici $acabent iliu t'-:^
1895'

rr

-K-11.i1' fiind se ia lui Visarion un interogatoriu' in 27 April' Ktein' Din risprezenl Si episcopul unit Inochenliu xxv

Clitorul

mdnfustirii Sf' Treime din'

Blai: episcopul

Inochentiu
-

ru

_rrtj.tuErrs

cAlucAnrr luprA I'ENTRU CREDINTA OpTODOXA

punsurile date se vede ci era un om firi invita: gters'' i,rra deosebit6, ingiri ceva din trecutul siu Pe unili nu-i ataci, doar atAta spune ci legea lor' o ufrut"re dela cretlinfa ortodoxi, avdnd ei cloud " religiunl, gi catolici 9i ortodox5, fird si se fini de .rnul uI i'a indemnat si primeasci una din ele' Din Sibiu Visarion, - care a avut dupi Petru' Bod gi o discufie cu episcopul Klein, - a fost 11imis' sub escorti la Viena, unde dispare firi s5 mai' gii* a".rt despre el, decit ce spune contemporanul' c"onica" prect din $cheiul Bragovului, care scrie: [Clain] la acest pustnic'' -$i mergdnd acest vlidici multe intrebiri au avut pentru unalie, dovedindu-l' ci sunt amdgituri, 9i auzind vlidica mult s'au miral" cunoscand adevarul. $i vizand impotrivnicii 9i socotind ca se nu se faci vre-o tulburare intre oameni.,

I Scorei, gi Porcegti. t Migcdri violente se incepuri

in loate pidile contra preofilor unifi, in Siligte, la Rusalii L744, nu fu primit 9i ascultat nici episcopul Klein. Un val puternic intorcea poporul la iubirea vechei legi romdnegti, pe care unii () pdrisiseri
situafie ne-o infdligeazi revoltafi toli factorii cu rispundere, bisericegti gi politici, din Ardeal. Iati cu ce cuvinte triste deschide episcopul unit Klein si' nodul sirr din 6 Iulie 7744: ,,Dar lSsdnd la o parte acestea, si vii vorbesc despre intdmplarea cea noud. Nu mi indoiesc, ci tofi gtiu, ce tulburare a pricinuit in popclrul nostru, un cilugir, care a invifat in contra unifilor. ta indemnul lui, in unele locuri, poporul nu merge nici la biserici, nu se servegte de preofii unifi, modii pi-i ingroapi fird prohod gi firi de mdngiierile duhovnicegti, copii gi-i boteazi prin
femei bitrine 9i se intdmpld gi alte claune spirituale de felul acesta'.2 Preotul calvin gi istoricul din veacul al XVIIlJea, Petru Bod, zice privitor la migcarea pornitn de Visarion:t ,Ori unde pitrundea faima c5lugdrului, imbricati, ca de obiceiu, in multe povegti, Romdnii se lSpidau de unire. IncunjurSnd bisericile gi pe preofii unilr, ei refuzau de a-gi boteza copiii gi de a-gi ingropa morlii prin mijlocirea preofilor. Ba se pldngeau gi se tdnguiau cdtri tofi, cd in curs de atdfia ari, cupringi de rdul unifiloa au inilfat ru. p
1 Bogdan

ademenifi de false gi irealizabile pron'risiuni. Aceastd

l-auscosnoapteacutain6dinSibiucusolda|iim. gi l-au dus'la fara Bavarii, la o' cetate' pdrite;ti 'urr,r*"'Copfgtatu pus la [:KuffsteinJ, 9i acolo l'au inchisoare, la o mindstire papistigasci 9i acolo s'aui sivirgit. Fericit va fi la Impirifia ceriului*'' Petrecerea lui Visarion intre Romini, degi a

fost scurte, - vre'o 2luni - a lSsat urme neagleptate, a rescolit conptiinta lor ortodoxi aga de mull batjocorite. s'a trezit in ei dorul de reactiune contra. asupritorilor fdri inim5Intre aderentii imediati ai lui Visarion ri se citeazi vre'o 20 de preoti din satele din iurul Si' biului gi cilugdrii din schiturile Arpagul' de ios'"
t forga, Insemndti de cronici ale cleticilor din $cheii--Bragouuluii p' ln Bulelinil Comisiei Istodce a Romilniei, XtI' Bucureqti'' 1933' l8'

t Bogdan Duic5. o. c., p.23-4. Duici. Procesul episcopului I. N-Clain,

Caransebeg, 1696,

51 pi urm.

z Bod, Brftuis Valachorunt Transyluaniam incoientium hisrorir.

Lb. ? cap,4.

xxvl

lIlr.

xxvlt

oRTonoxA CALUGARII LUPTA PENTRU CREDINTA

un giciuni 9i au slvfirqit mil6 inzidar' Impinqi de in ales iui i"f"."t, s'au apucat in unele locuri' mai apoi alun.gi-n; Hunedoarei, s5'9i curefe bisericile' irri.i"f pe preo{ii unili sipatr vatra 9i scoteau pepadimentul irarrtri ori aducincl api multi spdlau sivArbisericilor gi incd 9i alte lucruri de aceste cari le dicta furia oarbi a superstifiei lor

;;;;, ;-

degerte'. -,Guvernulardeleannelinigtitdecelecesepetre. o porunci orgaceau sub ochii sii, in 6 Mai L7+4'de pe l6ng6 datoria nelor administrative, care cuprinde, sub grea Romanilor de a cerceta bisericile unifilor pua"upta, 9i r6ndurile urmitoare: 'Un striin cu nupripagit acum in mele Visarion, amSgitor, pribeag, intru atita valahimea proasti' 1*. u""usta, a sedusci unele,sate intregi nu mai dupi cum se spune' si frecventeze bisericile 9i s55i recunoasci ""!u.t p"eotii. Guvernul se -miri, cum pot Rominii s5 -se

prenumai ci a dat na$tere schismei' ci a creiat pitotioau"i greSeli 9i secte blestemate' aproape progdne. Sunt intre Si au aceia cari se laudi cu "i tec{iunea Rusiei"-' gisinr Aceleagi constatiri tragice pentru unifi le gi intr'un raport, din L0 lulie 1-745, al rominului relegat catolic Petru Dobra, in care 'spune, ci unirea i ,I nu"" cu desdv6rgire distrusd dincoace de Mureg gi Tirnava-mici- Poporul romdnesc a alungat pretutindeni pe preolii uuiti 9i acurn se serveqte de preoti ,schismatici", cari nu numai cd func{ioneazd' o"pedepsifi in parohii, dar 9i batiocoresc' in tot chipul' catolic6. S a fdcut, ce-i drept, incercarea de'a "eligia ce lplica fafi de ei mijloace mai bl6nde' Deoarece

fut" atit de mult la cuvintul unui atdt de ticilos

gi mizerabil vAnturi tari"l Clerul unit, virzdnd' proportiile crescAnde - ale

reginei' curentului antiunionisL a adresat un memoriu in care cere misuri aspre contra agitatorilor' Acest a stanemoriu e insotit de o caldi recomandafie care in ;i; *t"lic ardllean' din 6 Decemvtie'L744 unit gj"i- aprecieri ca aceasta: 'starea clerului tn mare pri' i=uao* acel fals 9i inqeldtor cilugir p"io opu"" sa peric'loas', cdt ;ai; astfel, ca aiatprin a emisarilor sii' afurisita gi-J""e"" fu arestat rnspdndite pe furig tn sinul i""etat""e ".niJ"fi"a nestatoruiq simplu 9i prost nu pop;rutui rominesc
i
1hago6rr, o. cq

aufostincredinlatespreexecutareprotestanfilor, in loc si fie tocmit, au stricat mai mult, astfel inc6t a acum abia a mai rimas a palidi speranti de putea impdca poporul acesta cerbicos' In aceeaF vreme insi preolii unili sunt alungafi, despoiafi 9i prigonifi, iar in biserici nu pot si intre nici ca nigte ii--nfi mireni. Exceptiune face numai scaunul SiUi"tui, unde abia prin arestarea citorva corifei s'au putut pdstra preolii unifi in parohiile lor' 'Dar po' porul nu mai cerceteazi nicSiri bisericile 9i oamenii nu mai mor, ci pier ca vitele, 9i se ingroapi fdri

lumioi gi firi cruceo-' Cu toate misurile drastice luate de guvernul ardelean, curentul nu se putea zdgdzui 9i micaora in intensitatea qi dimensiunile lui, 9i aceasta neputinfi a oficialitilii aduse aspre mustriri guvernului
I lbid., P. 148. z 16i4,, t@.
XXIX

I, ln 34-5

no. 2? ane:re'

xxvlu

I. MANASTIRILE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA. '

Al JUDETUL ALBA-DE-JOS.
ni{a. Adipostea un cilugir pe vremea episcopului Dionisie Novacovici,. dupdce scipase de porunca ,de distrugere a generalului Bucow.,
Pela 1ZS0 ortodoxii au intemeiat o mici ministire pe locul pociovaligte, pe valea CerAbrud.

1.

2. Alba-lulia [Bnlgradf. Inainte cu vre-o doui - Mihai Viteazul se agedecenii de a cuceri Ardealul zase in acest orag un mitropolit romin. Sifuafia lui aici era foarte modestS- Mihai Vodi cauti si-i ridice 'autoritate, clidindu-i o bisericf, gi ministire, inci in 1596, vrednice pentru reqedinfa unui vlddici ort romdn Cilugirii adugi aici au ficut mari servicii
Domnului rom6n intru stipdnirea acestei provincii
:rominegti, cum spun gi cronicarii unguri din acel timp.. Petru Movild, mitropolitul Chievului, pe baza martorilor contimporani Hrizea Vistiernicul gi Dra,gomir Pitarul gi a letopisefului romdnesc pierdut ne :spune ci Mihai Vodi ,a inceput a zidi biserica [iar nu in cetate, ca nu cumva cu schimbarea o"u-ilo" .sd o risipeascS, ci la marginea oragului, l6ngi zidul
r lorga- Studii gi documente, XII, p. 2{6. Piic$anu ln revista Cultura cregtini, glaj, 1919, p. lS2. a Meteg. Istoria bisedcii rom|ne,ti din Transilvaara, I. Sibiu. ed. II. p.1?5-6.

19X5,

-1-

MANAsrtR| LE rlqY4YlJ1,o--ry .]-!A

|---t:-F':
"'

Lv

AN

ceteri

i"*,-"i:?:,:'*:if iJJ$*; ff':iiil: :#::X;i ffi1 us??.":acc'Io :::fi' lre cel H,li"

i: i.,l':I';, :J

rrrSnistireu ortoaol-a Jr"

CumoartealuiAtanasie{i"t7t3dispale9i pe care o inillase

Mihai Viteazul'

iu*"it

Ara'Iulia

Clain in istoria sa slrune:

"!'.11, "iintiritr rorur lui o,r*n"J";: ;i " smerit' bineticdepiscop u" uu*"?'"ioln''ua't'ut

"*

toriu sisfdnt

a fost nu numai veac Ei mai bine mitropotitilor 9i cblugdrilor nare, ci 9i de "Jut"ti "t veneau din Principate cu celorce localnici, ci 9i al poritice bisericeqti in capi -sau diferite insarcinnri secolul al XVtrI'lea' dii i'i""f"f"i tala oficiala " 16/b >ava rJrquvv'---1688*?::t'"T?;,t;; In 1675 iB protopopul Ioan

ui'"'ita ei miindstll",;,;,-":i'i" inchilicagtrt cie1i."n

j I

.\

daf*ad Ia ministire"' ;'.y::-:?,t't:"#t,H"fftilI aio vinlot u, -q'. ?,r"#il"aui' ru nurnirea de Mi-tt t$"d Belgradu\i' Apafi ii cere -sd f'acd I re'qq -'""J,","J"J:.,#/"'fiffi$#"ir"iri"-rulia"'' . ^.^ itrl.

s;;T;;i:1,?.X*^'-:::;"nH:; In
'\'incioele

^l:+

I" !.'n:lTl :-f:i-Ht*S,iix ort' ai Braeovului r"-lllli:*'ffi:''?-4"'rl'nuttt H'[ii: : ;H #:'#Hili*'$:il:x"i? au fost citrd tati'tn*' a* scogt -Cind fost t'antt.cat au risipit coperigele. dat-au D"t";;-;;; iari cu sunetul surdela toate tffil$ cuvdntul 'aoatti"ei' ur tobuG"' au arbtat t"iiltilur-ii lelor u'
cronic.*r n"*i
lui David"'' "-'l-*,n"i,":i:od?:hii#'ii;J,!];iff.'",'*"',f t;l;,'ji,?,1'"il;ll
"r

ff
I

?,tj:':l,i,jJ ffiU
2

6' t+5, b7' cipariu. Acte gi tragmente' e' Braeov' B tstoila r**r;;';:;;;;;'i'uiouu*''

"r'rsixj.' p. ro.

18ee'

p'

27'

fig.

t.

Mdndstirca din Alba'lulia-lflaiert'

o?_

_z-

{gnI

METU$

MANASTIIiILE ROVANE$TI DIN TRANSILVA: i {

..#.r*

imp5rdnduit au ratul Carol de zidirea cetifii Belgradului 9i

,Dupi moartea episcopului s'au apucat

ca sh se dea 13f)0 fl- episcopiei si-qi mute re;eclinfa, carea pica tocnlai l;c unde lrebuiau s[ vind s[an{urile ceti{ii. f]anii iice;tia prin $tefan Istv:rnovici din [ara RonrAneascS, carele rjre acea vretlle era epilropul Tipografiei episcopegti, s'au ficut rnerepere gi nu se aleser5 cu alta firi numai cu beseareca cea slabd, mici 9i intunecoasi din Maerii Belgraclului, carea mai departe s'au lungit 9i infrum' se{at rlin alutorul unor credincioqi",' dintre cg" Bucur Spinare, ,,dintr'al siu au zugrivit-o"'' Tot Clain zice: ,,ASa mlnistiri erau obicinuite la beseareca risiritului gi inci 9i in Ardeal in B6lgrad au fost a S. Treime; acolo se adunau 9i soboarele precum am vdzut unde am griit de Sava II [Brancovicil; ci gi in vremea episcopului Atanasie au fost mindstire, se vede din iscdlirea unirei la a'
1700.'

gi Singitin si fie silifi s5-i dea lemnele necesarc iin pidurile lor, apoi dela regina Maria Terezh
doara.'

fierul indislrensabilJ April, 1763, care 9i dispuna sir i se dca 0t) nriji rle fier clela minele clin Hune'
Pentru sus{inerea acestei mdndstiri 9i a Scolil din ea, atdt Aaron cdt gi Rednic, au ficut toate sfor' fdrile ca si cumbere mogia c]in Oarda [lAng5 Al!aiulial cu 6ffi0 floreni, dar fdri nici un rezultat.r Nici tnogiil" mindstirilor distruse de Bucow dela RAmefi gi Geoagiul de sus, n'au putut ajunge in stip6nirea episcopului Aaron, pentru a susfine cu ele minldin Bilgrad, cdci au fost ocupate de episcopul "iirru latin clin Alba'Iulia.' Nici intervenlia [din April 17631 a episcopului Rednic n'a dus la bun sfArgit in ce privegte averile celor doui ministiri pentru intreputut finea in tinerea celei din Bdlgrad. Astfel n'au ea decit 2-3 cilugiri, cari aveau griia sufleteasci a clgdincioqilor din parohie 9i a gcolii - care se stabilise in mdnistire in 1772,- care avea 3 carnere una pe4lru gcoald, alta pentru invdfitor $i a treia pentru servitor. .Egumenul ministirii, la 1767, era Gherasim' Pentru sus{inerea acestor cilug6ri impiratul losif a asignat in 12 Decemwie 1782, suma de 600 fl' din arenda anuali ce trebuia episcopul din BIai si pli' teasci din folosirea mogiilor ministirii Sf. Treimi 9i seminarului Bunei-Vestiri din Btai-l Episcopul Bob
1 Bunea, o. c.. P. 314 n, t-3. " 2 tbid.. 3f-r6. P. Ibid., P' 3{0-1. " I tbid., p. 318-9 n. 1-3.

Mai tdrziu, dupd L76L, episcopul unit Aaron din Blai se hotiri ca la Bilgrad sd construiasci o noui ministire in Maiert unde, spune S- Clain, a 9i 'ridicat una cu un turn frumos* pentru 12 cilugiri'' In 30 Oct. 17&t: ,bdg6" aici cilugdr pe sicuiul Ieronim Kalnokiu Pentru clidirea aceasta ceruse aiutorul lui Bucow [in April t7621, ca ortodoxii din Mag, Doqtat
l
III. .
Bucuregti, 18S6. ed II, p.3?9-S0. s Cipariu, o. c., p. lU-?.
5 Cipariu. o, cn z Mai pe larg tot de Sanuil

Cipariu. Acte i ftagmente, Blai, 1855, p'

S-90' fi p' 137-8' Clail ln $incai. Cronica Rominilor'

Gparirq o, cu p. l(Xl; Bunea, P. P- Arcn 1i D. Novacovici, p.315

gi n.2.

p. ll5.

-4-

-5-

r.1A

N.iSTIRILT nouAx rgTI DIN TRANSILj/ANIA--

$TEFAN MEIE$

cdlugiri: tollifiu Vila mindstirea din Bilsrad'' ;;f-;; Spiridon Farkae pentru Min5stirea e foknitl azi ca locuinli ei c unit clin i\'iaierii Albei-Itrlii' in elriclina
trimite din Blaj, in
1784' doi

r."**i

ingoup"t irrinrtrl elriscoir unit Atanasie'

cle aici era Atinti1' - Egumenul rninlstirii pe care Jpiscopul unit P' P' Aaron' in 4 tsahomie, -riSz, il transfereaz'La ministirea din Ruqii ;;-* avea numai un cilugar' ;;;;.' In 1765, 1772 qi !774 lungime 9i 62 lifime' La li t"t"""ifan de 84 stdniini care se plinge con1772 avea egumen pe Sofronie' Gheorghe rittot"f"i din Btai, "e out"nii baronuluiconsistorul Kemeny iau dii-# din mogia mindstirii Kem6ny'' lui scrie in chestia aceasta' in 31 August'

3.

:
I

I
I

t
i

con4- Blai-- Episcopii unifi' indati ce li s'au o ac$une solidat mai vizibil sifuafia, au inceput si creascd pentru infiintarea unei m-inistiri in care autentic Ial"gt"i in spiritul catolicismului- celui mai pro' Pril au iisciptini 9i solidaritatea religioas5'

noui ostagi credeau si converteasci ;;fij" de "-,iti-""acestlr Rominilor, cari se manifestaserd aga

a;a da;i in iubirea fafi de !"g"? strimoqeasci-gi inspiratd dela Viena 9i

de dugmani contra noii legi loanPa{aki din Roma papali- Ince la 1722 episcopul cu iaga"uf s'a gindit la intemeierea unei mindstiri i""Ujt"ni, pentru careEi sbnns-e o parte din neavind "aritn*i materialul rr"r"ru". ooii construcfiuni, dar
I Rafiu io AnuaruI lcolitor din Btai pe IglI-12' P'LV' r goiu". p- p. Aron 9f D. IVouacouiglne..j{5' Cuttura *igtini,19lJ' p' $a-153'

pentru terminarea ei' asigurate mijloacele necesare din materialul l-a *ilizut ru "ainciil'e curlii.vlidice$ti Micu .Clain' SAnrbbta d.e jos.'U'*up"t sdu'Inochen{iu popor pentru ac{iunea rnai stiruitor' 9i rnai pre{uit t{e mutindu'gi regesa cu nota nrai prono"1uia nafionalS' bazl' aici runei li";; dela Figdra9 ta Blai' a qus pe cari mbnristiri .,t f,ro*it St' t"eimi 9i catedralei' 'n a avut norocul s'i le sfinleasci el' deqi se ini(aseri 'unoo"o" numai prin silinfele sale' pe bula paa) Mdndstirea Sf' Treime' -seBazal gribi si ceari ipali din 1?21 "pJt"op"f Clain si ridice o mi.dela Impiratul t""of'la L731' voie' bazilit3ll c.ari .nistire de rit s;;"; pentru cilugirii aiutdndu-l .se formeze 'un i"i a"-""pitul de tanonici' la atit Seseditnls' ;; ;;i;;oirit.ruiu ri dumnezgelu si'se poati dumnezeesc .cit gi in dieceza, iu cultul Cilugirii si fini cor in il;" cuviin[5 mai mare'pe Dumnezeu' Si faci biserici, si laude-fo"t""u ale diecezei' misiuni.prin ."i" mai depirtate finuturi personal sd cirmu;;d" ;ftcopul nu poate merge do apere de 'iascd dieceza in timp de vacanF +i si invefe poporul ,schismaticipi eretici, sa-54a gtoqiA sinul cn11if i91",lor sn aduci in .bisericii ,nooo.""'tu aio ailu"itele finuturil [Saytut Flgirag' constati lipsa unei ministiri 9i regedinfe inca o parte 1i-No"mvrie !732' intt'altele' ;i;t*;in .dinvenituriledomeniilorepiscopegtistrinseintimpul dupi moartea cand scaunul "oittoputc a fost vacant treaci Iui Pataki, ua"le ""-a de 4?9g fl' 29 cr' si ; Itt;". Symbolae ad illustnndum historiam ecclesiae otientalis' f,I. Qeniponte, 1885. P' 533 no' l' 13 I Bunea, -epitroi,t iiicintiu M Ktein' Blai' i902' p' -14'

;;;;6hi,-;i;

I
I
i

"iiwr'qi-

-o -l-

-6-

$TEFAN METE$

MA\AsnnrlE RoMANEgrl DtN TRANstt-vAlirA

in caseria Statului din Viena, pdni cdnd va cregte la, suma necesari edificirii unei ministiri gi regedinfe. In Ianuarie 1733 se ficu un proiect de 44.433 fl- 36 crnecesari pentru zidirea unei nrinistiri 1i le:;edinle in Fdgdrar;- Acesl plan a fost l:riri-qit, c;:rc! r'e;e17371 9i aici tre]:uiati dinfa si muti la Blai [Maiu -clidiri atAt de necesare acum inilfate cele doui Clain conscop episcopul 9i importante. Spre acest voace clerul pe 26 Ianuarie L73& la un sinod in
BIaj, unde clerul, ca reprezentanlii natiunii, se oblig5 sd dea in 5 ani .suma de 25.000 fl. pe l6ng5 cgn-

folosi de ele.

4- Averea rninistirii si rimini neatinsd, dupi moartea episcopului gi nimeni si nu poatl intra in acel locag spre a configca ce are, precunl se intdrrpli cu :rvcrea episcopului mort. 5. Miinistirea si se bucure de toate tlriviiegiile lil:ertifii gi scutirile, cari le au nrindstirile latine din monarhie. .In Viena se incheie, in 30 Martie 1738, contractul de edificare a ministirii, regedinfii gi bisericii catedrale din BIaj cu arhitectul curfii impe-

difiile urmitoare: ' 1. Episcopul si nu poatd cheltui nimica diu suma colectati dela cler, pene cdnd nu vor sosi literile
fundafionale ale Impiratului despre dotafiunea episcopului gi intemeierea m6nistirii gi pAni cAnd episcopul nu va fi aritat gi clerului aceste litere, pentruca tofi si aibi garantia,_ ci mdnistirea 9i episcopia se va ageza in loc stabil,'gi nu va trebui si se mute din un loc in altul. Z In fiecare an si se cheltuiasci mai intdiu 'suma, ce-o di carnera aulicE pentru clidirea mindstirii gi numai dupi aceia partea oferiti ' i de cler. 3. . n . v . t^ grecesc Ai ^ !9tr'Ansa sa-!U-se!*{I!q9e!gi !"qln-a! -Eggt= liAq1-dg*ritul ongnbl*Trei sau patru ainte iatugari si formeze capitlul episcopului, q[-g$ieglc6 docu-4qentele relelirze"la drentqile clerului g; .4.qfiunii. 9i duu -GuAa cler-u]si, iu'*btttut ta "et nu $e mai incredinfeze aceste documente la strdini,, gi clerul si aibi amara decepfiune de a nu se putea

a_6C}"ii"

' Moldovan. Acte sinodale, //, Blai, t8?6, p. 93; $incai, Cronica Rominilor la anul l7$l. -E-

riale Ioan Martinelli pentru suma de 61.000 fl. ImpiratufCeilbf ili 21 August 1738 ddruiepte domeniul Blaj, cu venit anual de 6@0 Lei, episcopiei gi mdri5stirii BIaj, Din acest domerffi-fdceau parte satele intregi: Blajul, Minirade, Spitac, Cergiul mare, Tiur, Veza gi Ciufudul din judetul Alba 9i pirfi din satele: Sdncel, Petrisat, Iclod, Pinade, $ona gi Spini din jud. TArnavei. Venitul se imparte in 2 pdrfi: 3ffn Lei pentru episcopuh gi 300O Lei pentru ministire. Pidurile Ie folosesc impreund pi se dau lemne pentru susfinerea morilor cilugiregti din. Blai qi Petrisat gi celei episcopeqti din Mindrade. Din'cei 3m0 fI. min5stirea trebuie si susfini 1L ieromonahi baziliani de rit grecesc, 20'alqr.nni fqtevil romdni greco-catolici in seminarul mindsiirii gi 3" alumni ieromonahi in Colegiul Propagandei Fide din Roma, pentru cari mdnistirea mai plitia Si spqsele lor de cilitorie Ia Roma. Si nu se primeasci in ministire vagabonzi-- fd, '- t. cilugiri venifi din,Principatelb romAne,. cari stribat tltfu< ? fara ca se'si"ice ;;il;, ci numai bnrbafi unig qi cu viafi curati, distingi prin erudifiune gi cunogtinla de limbi, si invete elevi din gcolile Blaiului astfel,
"

/'^i*

-9-

$TEFA\

METFS

r\ANASTIRIT E nOUANeg'ft i);N tOO1511vA\IA

ca de aici

iese oameni -invifafi gi cuvioqi pentru a protlaga cu succes gi bun rezultat unirea' Din venil'-irile rnlnistirii sX se cheltuiasci nuurai susiinere:r cel,tr 3 ieronlonahi la Roma, iirr restul cie 2028 fl. sI se intrebuin{eze incieosebi pentru eCit'icarea rninistirii. In afari de aceste chelluieli nirneni sd nu se atingi de celelalte venituri in timpui vacanfei sediului episcopesc.' Incasarea celor 25000 fl. promigi de cler mergea incet gi greu, ceeace supira mult pe cei din Viena, cari nici ei nu se {ineau de promisiunile fdcute- La sinodul din 25 Maiu 1739, finut in Blai, clerul intre altele cere se se giseascl mijlocul de a impiedeca pe domnii de pimint gi alfii si mai opreasce.son-

si

gi perceptor, iari cealalti iumitate la Anul nou cietrlin sd se dea in mdna aceluiapi perceptor, ca din parte:r noastrl nici o pricini de impedecare,
in'ir'Lr

irirr"tioiil" clerului gi poporului in favorill ''.rn5-

deoparte si apira fafn de Viena necontenit binuitoare 9i de alta ficea toate sfodirile si mireasci fondul pentru clidirea cdt mai repede a ministirii. Astfel-in 21 August 1741 'trimite protopopilor sEi acest circular: ,'In rindul administraliei galbenilor, spre zidirea sf. ministiri .aruncafi, cum adeci iumitate si se dea la s[ Mi' "haiu, iar iumitate [a Anul nou, bine gti Frifia Ta, cd s'au agezaL Drept aceea in tot chipul si fii sdr.guitoriu, pe rinduitul terminus a Sf- Mihaiului de -pe aceea inci pe iumitate acei galbeni a'i strflnie pi a-i administrilui im,preuni cu restanfiile anilor trecu{i, unde vor fi rimas, in mina Prea C- Vicarig
l{itles. o. c., II, p. 533-r(} aici se di diploma latineaeci din 2t ln rouioegte la $ilcai, Cronica Rominilor, aaul t?38. lZlS: -August
2 Moldovan, Acte sinodalq

"utnili.opul clain

zidirea ;rcelei sfinte gi durnnezeegti case, sd nu se dea". t Presat intr'una din Viena episcopul, silit recurge la mijloace asl)re spre a incasa banii ministirii dela cler, nurnind de ,,vizitatori circiluitori" pe pro' topopii: Gheorghe din Juc Ai Nicolae din Balomir ,,1)entru galbinii adunali spre zjdirea sf- Ministiri", asistafi gi cle foria brachiali la nevoie. In finuturile Bnagovului, Fdgiragului 9i Orbai secuesc incredinadministratorul ui domenii to r 1e azistrAnge r e a b anilor iiscale Apafiane: Iosif Nagv- Clerul 9i poporul 'sirac gi siricit numai in burs de mai multr ani a putut achita toati suma de 25000 tei, astfel 9i zidinea ministirii a trebuit si se prelungeascd din

lipsi

ifsgpgnq*lq ryfgSLfg vara174 St te"minindu-se abia itt lttlie 1147, firi ca nefericitul - do mai poati vedea, cdci in 1745 a tr9.pi""op buit se olece la Roma, unde a fost refinut pini la
de bani,

''

rinea

ridicar iocuoiu"a*' din trei pirfi biserica catedralS" avind o frunroasi priveligte. Invdlatul Samuil Clain, care qi'a ficut
r.

vierii;:f

#::.ff :Tt#";"

lI'

p. 8l-86.

lui Bnnea, Episcopul I' Ktein, p. 13-26. : Claio scrie din erilul siu dia Roma, in 2? Noem' 1756, c5ffi epispe copul Aaroc, ci ar vrea. intors acasi. si fie ingropat in nridistirea a ePiscopalui din exil cere a iefiialat.o el. cf. Picliganu, corcspondenla !g+ p. "Inochentie ttlicu Klein 1746'-1768, ed. Acad. Roming Bucuregti, 116-7 ao. 76.
o

Claic pentru iitemeierea oragului Blai, a miuistirii. a catedralei. etc, carlea

vezi pe larg despre striduinfele qi gEutilile avute de epi*opul

-10-

-ll

$TETAN METE$

I{ANAST|R|LE ROMANE$TI DrN TRANSTLVANTA

cL Arhiua corpului xll al fostei araare austro-u'gare clepozirat la r{stra din Sibiu. Nr. 8711739.

s'a mai agezat in l7 Z, qi arhimandritul Leonte Moschonas. de origiae grec din insula Naroq aderent al episcopuiui clain. n-nit adminislrator al prolopopiatdui rernut gi propagandist peniru unire- Moare in Noem.-Dec. 17fi, lisard uioistirii mai multe cirli gre. cegli gi avere de circa 635 Rfl. cf. Bune4 p- p. Aron gi D liouacorici, p: ZTI gi n. 2. Acest arhimandrit uuit purta inci ic t?39, c6nd era Ia Fiigirag, proces eu Doamna cantacuzino. proprierara uoor sate figxrigene.

ridica capiful; $i a ciror datorinfi si mai fie. a inv5fa gi pe prunci, ca se poati forma din ei preoti hardci*. ' Cipariu. Acte gi fragmente, p 101-2, a In olnistire

camilavcd Destinafiunea mdnistirii era, dupdcum la cererea episcopului Clain rAnduise impiratul Carol al Vl"lea gi papa Inocentie al XI p(ttrl ,si geazi in ea epibcopul cu cilugirii, cari si.i fie de ajutor cu sfaturile intru ocdrmuirea diecezei, pEni ce se va putea

cilugdria in mdnistirea de aliturea ne spune in istoria sa cele de mai jos:' ,,Intr'aceea rnai sus atinsa ministire ciela Slaj Ollgpclu-se ?n anul 1747 pela l?usalii. se aSe...::1r.*:. in ea rnai inaintc pomenifii trei cllugdri [Silve.silu Caliani gi Grigorie Maior venifi dela ltoma, cilugirul Gerontie Cotorea, niscut in satul Totoiu lzrngij Bilgrad, invdfase teologia la Sdmbita-mareJ, cari la inceput mAncau carne, gi imbricau peste reverende mintie adeci dulamd cu jder gi in cap chichie, iard potcapiu gi camilavc5 nu purtau. I-a LTSA au venit Alexandru Rednic, celce ficuse cunogtinfi cu Aaron in Viena. Rednic se ficuse cilugir Ia Muncaciu gi cipitd nume Atanasie, Acesta ajutat de Aaron au fdcut ca cdlugirii numai cu bucate albe si triiasci gi si poarte rase $i potcariiu'Fi

Alexandru Darabant ,pre vremile acelea deimpreund cu muerea sa s'au invoit la cilugdrie. Al acestor fecior a fost ieromonahul Isaia Darabant carele sub episcopul Atanasie Rednic se ficuse cdlugdr la Blaj, apoi dupi Moisi Dragog la Oradia mare episcop*. -...In vremile lui Aaron era in ministirea Sf. Treime Vasile Neagoe ft 17621, feciorul protopopului Maniu Neagoe din Brogteni. Acesta cdnd au fost de doi ani or-b isegi orb invifase de gtia de rost tot Ceaslovul, Psaltirea, Testamentul nou, Acatisturile a lui Isus, al Precestii, Octoihul Duminecilor; gi Stia gi Testa. mentul vechiu, micar ci acesta de rost nu-l gtia; ficea predicafii de se minunau tofi de el. Pre acesta intru rm rdnd episcopul Aaron I'au pus dascil $coalei romane$ti [probabil a fost lnhe Constantin Dimitrievici 9i Petru Demeneki]. Era acesta alt Didim, macar .ci nu era Alexandrinean'-' Acegti cilugiri au fost numifi profesori gi con,ducitorii gcoalelor infiinfate in tZV de episcopul Aaron. Erau trei gcoli- Cea dintdi se numea obiteasce" adeci primari cu 79 elevi, a doua a limbilor gi
I Ciparin, Acte gi fragmente, p. fOZ-8,
112.

In afari de cilugirii de mai sus Samuil Clain ne mai vorbegte de trei cari au triit in ministirea Sf- Treimi: ,"S'au cilugirit cutare preot dela Sdncel ce-i zicearr popa lancu, iar lnuerea lui se fictrse cilugir:i{i. Acest lancu intre cilugiri se numise Isaia tt 17621. Fiind lancu odinioari la Chiev, foarte bine se procopsise in limba slavoneasci, c6t au tdlmicit pre limba romdneascS, vedeniile sfdntului Grigorie. Tocma aga gi neamegul din Silagiu din satul Miniu,

-12-

-13

$TEFAN METES

MANASTIRTLE

nouAxegrr DIN TFANSILvANIA

'

gtiinfelor cu 74 elevi, avdnd profesor pe cilugirul Grigorie Maior [din aceasta gcoali a luat fiinfi gimnaziul sauliceul de azi din Blail; atreia a religiunii. adecd a acelor ce se pregiteau pentru preofie, av6nd25 elevi gi profesori pe Silvestru Caliani 9i Atanasie Rednic. Din totalul elevilor numai Z) aveau locuinli gi mAncare in ministirea Sf. Treime.' Slujbele cilugirilor erau tmpirtite intre ei Ia 1754 in modul urmdtor: Arhimandriful teonte Moschonas era eclesiarc, adeci ingriia buna rinduiala in biserica ministirii, Silvestru Caliani era arhivarul diecezei gi prefectul sau vitavul gcolilor; Grigorie Maior intdiu bibliotecarul ministirii, mai tArziu v5tavul gcolilor, iar Gerontie Cotorea era ,,ispravnicul bapezariei" adecd economul ministirii 9i al gcolilorEl impreuni cu Atanasie Rednic trebuiau sd faci exortatiuni pentru elevii gcolari in Dumineci 9i alte Amestecul prea mare in chestiunile ministirii a pricinuit multe nemuftumiri episcopului AaronTot Samuil Clain ne mai spunel .Agezdndu-se episcopul Aamn in scaun au . "'i adunat sobor mare [13 Noemvrie 1754[ Inbu acel ' sobor au pus vicar general pe Geronlie Cotorea, gi consistoriali pre Grigorie Maior, Silvestru Caliani gi pe Atanasie Rednic; -pre cei 12 asesori ai consistorului iau intirit, notariu au pus pre protopgpul Avram din Daia, inspector saborului mare'au numit pe Timandi Fircag din Juc gi tutrrror au iertat vit'npotriva lui nile ce'au gregit "aodttt
nvici,4.n8-&J' il56-59.

Gerontie fiindcd era vicariu

muitor

gi duhovnicul

gi Atanasie

ocdr-

episcopului, erau indeslulali

'{#ffii

'#,:"i t$rotii'"l

sirbitori.

'
It ,

lVezi despreaeeste qcoligi elevii lor studiile: Gpariu,o.c.p.2tl - 224'; Brinzeu, gcolile din Blaj, Sibiu, 1898,gi3unea, P. P. AronSi D, Nova-

Fig.

z.

Iildnlstirea Sf: Tftimi gi catedrala din Blai..

.*.

!5

:*
li

$TETAN METES

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

.cu starea lor, dar nu era Maior 9i Caliani. Pentru .aceia intre ddngii doi gi intre episcopul se niscuri impirecherl Cegti doi se duseri la Viena si puni -jalbi, pe unde aceastd porunci au urmat: ca cfllugnrii si-pi aleagi preposit gi s5 nu fie mai mare vicariul episcopului preste mdnistire, cilugirii, iar nu episcopul, si-gi administreze veniturile ministiregtr, aga cum e scris in diploma impiriteasci [din .'21 August 17381; gi episcopul si dea seam6, cAt au administrat din veniturile mdnHstirii.*' De fapt certe au fost intre episcopul Aaron ,gi cilugirii Caliani gi Maior, cari fuseseri conha candidafii celui dintdi' la episcopiq dar n'au fost st'mifr nici unul din ei pentrucd osunt de un temBerament viu gi turbulent gi prea zelogi ln propa:Sanda unirii*. Episcopul a administrat cfrfiva ani -averea ministirii contra literilor fundafionale, ceeace -a produs protestul,lgi Maior gi Caliani. Episcopul in urmi, la 1767 predi administrarea cilugirilor; dar :nici cu aceasti solufie cei doi n'au fost muftumi1i caci .-vicarul- Cotorea nuera cilugir cu ,profesirmea prescrisi', ci omul vlidicului gi totul mergea dupi voia .lui Maior gi Caliani si decid si puni capet acestor -neregrilL mergind la ImpXriteasa Maria Terezia la
t'Cipqic o. e. p. 106-?.-ln afard de eei nuraltl et Feifoetprila qrrg! ctlugiireec diu mlnlrtirea Sf. Treini srnftof;l' tn i?S6: Fnrcirc dotcir Filotcir larlo; 1?57: Menas Meletie NeaSoe,,ftlt$li Neagoe ftlttUi tjltts: tjts8: Ale Ale. ,-endrE Aldiiiu Mur{gan 9i loan lacob Aron: ramiroeihtsEiUtodi (fost 'calvin tn{lltef: 1761: Lebafiu Metz g loaa trocenlin_'dif{*,afrrr Macre; )tl62z Nisolne Renetei gi Artode Macarie pepp [t l?t{i${tehte de 17@: Ioaii Silragi [bimia apoi in parohig ca ji Sineon ftii OanUaug. 'cf. Rafiq Din trecutul ordutui bazititan i Anuarut iasri&Fihr de tnudldmtnt gr. cat. din Btai pe anut rgu-r2, Blaj, 19lf p. xIV. Doi au perlrit ordul: Bogi in 1?52 gi Endr6di tn flp. Ibid.

oifl

'Viena. La plecarea lorin Febr. 1757 dupiaceea ae 9i produc tulburiri intre ,studenfii' din Blai,9i cdlugerii .exclud din mtrndstire pe cei doi plecafi'gi nbsupuqi. Sosind la Viena; 'cererea lor .a fost ascultat5;'da ordonat :o anchet[ 5ecret6, 3a mEstrat' cei ' doi cdlugiri gi episcopul pentru neinfelegerile dinhe ei gi si se:conformeze diplonei de intemeierd C'!he' 'nistirii. Satisficuft' cei doi c{lugiri ie lntorc'din 'Viena la Blaj, unde Cotbrea trebui si facfi ;Frof,esiune monasticd', gi apoi toti cilugirii albg, in 1758' ani;:'dttpd'bI de prepoziti pe Grigorie Maior pe 3 : ' i ;r::! ; pe Silvestru Caliani totrpe 3:Ani.t Impiriteasa, in 3 fVtaiu 1759, disprne ba'sd se ,faci, un' raport despre administnarea averilor rdirhd' stirii Sf. Tretme siib cdrnuire'a' episcopului ACroq, vicarului Cotorea gi prepositului Maior, alegihdu'se un provisor care se poarte: de aici inaintb" socoteli desp"e averea ministirii- Chlugtrii aleg de'pro&visor pe,Nicdlae Ludogi pe anii) Utrs.r'Prin runilalt .decret iinpiritesc, din 9 Maiu.1763, se reipleaz*gi celelalte raporturi economice ''lntre douieniiil driis' cbpesc Ai: averea mdntrstirii, erend spOriredUverii 'doati se se fhba mai mulfi ctlugdri in1u1:in5: -i cdgi stire seminarigti - Ei exrersinaFa preotildrlorto' :' ;; 'l'i: '':" doxi,'venig:'itin Tirile ronflne.t' : Vraiba 9i ura tutre qilqgiri 9i'episcbptil:'lcir persisti,gi suU adtil vtidici Rednic, rcum ner'ibtori' segte pelarg Saquf,l Claiil'+f *tntru acestaqi"an l*?6AL

lr'' " ' ":'i tlS pi.'uhn.,,Nitleq;SPmDohe,'9.i216', . t,Dsqtrd loate frlniiltlqilg lntrg cilugtuii rlin !-t1i 1"- "S*qq,!iPE, larg Eqnea. P. R Aton.+i D. Novacour?l' p. 280;95t vezi .Icrlirrtl-aiii'i '-- pe t''r r"'j': i r' ttg.n"imiiirie, p,

.t

pl'iltri

tiseiircii ipiianeotri:'Buils rrits.' p.

rto';i ,+-.t

tttl

- :'

--]-

- .=:-fi|-

STEFA"I METE$

'.-:1,-----ffi

Dl! uAuAsrtntr-E HouAringrr #--''

lIA.I=llLvlIl

numit episcop toamna impiriteasa Maria Terezia au A;";sie. Grigorie Maior, fiind ta Sibiu 9i auzind numirii intru episcop a lui Atanasie, se

;; i"

""rtuu cum ar putea impinge episcopia dela Atasocotea iu"i". Iari Atanasie, indati, dupi ce au luat numirea au adunat la capitul pe toti cilugdrii din "pi".opiui, iianerjti"ua Sf. Treime 9i pre protopopul dela Daia e*r"u* carele era 9i notarul soborului mare' Atanasie in acea adunare nau lisat pre protopopul a"tu gfui Ioan Sicidate si intre in adunare' pentruci n'au fosi capitulariu- In acea adunare numai impn-' s'au fecut. Atanasie au poruncit notariului ""au""i la cler de episcop numit, ci notariul ""tt"asci dupi sobor cu Gherontie, cu Maior' "a-i i"t"f"ga"du-se

l"

C"Uu"i, cu Sic6date 9i cu Maniu din Tiuriu au scris lui Atanasie: ci nu-l va vesti' Pentru acea insugi Atanasie s'au vestit' Apoi Atanasie in locul siu ldsind pe Silvestru Catiani gi pre Gerontie Cotorea, unul se aibi'grija se J" .uo"lfe cele de cisitorie, altul de altele' giti si meargi la Viena." In locul siu au ficut iielect gi mai mare preste ministire 9i se-minariul iui Aaron pe Samuil Clain.-. De aici [dela Cut]-merga"d la Bilgrrad in 30 Od l?ff au bigat cdlusir i"e sacuiul Ieronim Kalnoki. De acolo Atanasie s'au. dus la Viena--. In 1 Ian- 1765 pirintii din minislirea Sf' Treime' au inceput a servi lihrghie in biserica cea mare din ministire [terminati 9i sfinfiti ofllti in acest ant firi gtirea gi binecuvintarea numitului episcop Aianasie care era la Viena, micar ci timpla inci zugriviti [pictura a fost ficuti de un pictor oo "". _18-

in paresimi perrtru nul^ur, gi un sArb} Dupd 1t"? impirecberi intre :ilib"i" Lisericegti'sau-intAmplat Grigorie q:l* ca Ge,ootie, Silvestru 9i au voit si se finii "afitni"f sluibe, de impreune cu S5cddate' in biserica .ana"ti"ii, iar Filoteiu cu cdlugiraqii lui Atanasie, cari gedeau in- curtea episco".*r.ir sluieasci in biserica cea din ;;;;;;: au .'*i si-De aci incepuii a se liia- in IJJt""'"niscopului' Grigorie 9i Filoteiu' Filoteiu se desvinovitea' sluibe in be' "o"f" cumci hotir6rei, ta "" se tini unele iu de-ioti cilugirii incheiatd' -piJntele sereca din curte, " Silvestru nu s'au invoit deoarece el 9i era si se duci Filoteiu in ;;;;-;;;""- cxia cand De astizi inainte chilie, zice c6 i.o ,i" Grigorie: au rispuns: ia sauxa ;;; bate Dumnezeu' Filoteiu aceasta in cap' - 9i au inceput ;d"t;;a o"-ti "i" icaana Precetii carea au pl6ns; au'p"" ;-;;i'.;;u "rL- Filoteiu- ci Grigorie al zis: Nu'mi trebue gr tericit intru aceasta alutorul Precestil cd eu sunt Ata' il;;: ;. ca"e Filot"io toate le-au scris lui nasie la Vieaa' pe Grigorie inaAcestea foarte tare au apisat la cererea lui Ataintea imparatesel lmpiriteasa capul tulburirii si nasie uo oraoioit: ca Grigorie buni o.726' 9i ni' se trimitl fu fvf-tuti"' "a fi" sub 9" el; mene si nu ;;;" a purta coresponden{"desparti de olalta ei si e;;";ti; ii sil"*tt "a "u si nu aibi fie sub usc,**l-Ii -1i mult nideide notariul Arrram deamaia"rg" t"iot" laceva; iar
intea "pir.opitii gi ascrdtdtori-

srrpt inchisoare' p6ni cind ina' ;isr;ed;i; A fi" * io" fngddui ci vor fi supugi
- lget*

$TEFAN METE$

YAI{IIIRIIE,IoMlIE_$rJ

DIN,rRAllllyart]{

_.

Spre poruncile acestea intru acelagi an in paresimi Generalul dela Sibiu [Hadikl au chemat pre Grigorie Maior la Sibiu gi l-au pus in arest la Ie' suifi,'oprind pe toti afari de lesuifi, de a se intAlni cu el; Dupe aceea peste pufine zile au chemat la Sibiu 'gi pre Gerontie, Silvestru Caliani, notariul Avratn, Sdcidate, protopopul Dimitrie dela Chegeiu, protop. Maniu dela Tiuriu, gi pre protop. Sarrruil deia Sebig; $i'care cum au venit la Sibiu, pe'toti supt pazl. i-au pus in osebite locuri; fostau "chemati"..: lli al{i protopopi prietini ai lui Atanasie]. Iar pe Grig; Maior, dupice au plinit trei lunl'gi jumitate in Sibiu, din porunca impdriteascd in hinteu cu' 'hotnogiu cd-tlnesc Ai cu pazd, citineasci l-au trimis la Muncaciu"ln ministire, unde in toati viafa si fie in'pociintE; +i'in toati'feara'Ardealului s'au vestit: ca nimene 'neci o coiespondenfd srib grea pedeapsi sf nu cuteze a purta cu el. Notnriul gi S5cddate in o'sbbite locuri au fost sub pazi cdtineiscd opriti; pAnE lavenirea la Sibiu a:episcopului Atana3ie.;. Intrdnd in Blaj in TI Augudt [episcopul Rednic, intors dela Vienal egird inaintea;lrti cu litie. Deci ajtingflnd" ln "casele episcope$ti, s'au rugat de' iertare''Gdfbntie gi'silvestru. In 29 au tinut episcopul 'cu aseclelb; Bl'sale gi au a$ezat ca pe GErontie sfat sdJ trimitd la Sbdmb4 gi pe Silvestru Caliani la MEtiindi lca'acolo' cu o cale s'au agezat,. ca gi cH'lugirii'del'a sf, Tieime'numai cu legumi gi cu ulelrr si:'fiiiasci.'Dupi aceea 's'au agezat ca pf,rintii'dtil mf,ni3tire s[-gi aleagi preposit. ln 14 Septemwie starr:'sfinfit besereca cea mare din ministire*.'.."'" Dupi Caliani, ,in min6stirea sf. Treime se'alease

preposit Filoteiu, cu acea condifie, cd de va finea postul cu legumi gi cu uleiu si rimdie in dregl'' torie in trei ani intregi; iar de nu, 9i inainte si 8.9 lipseascd de preposituri. Dupi aceea Gerontie se trdmise in,mdndstirc ta Strdmba, unde si fie sub ascultarea unui egumen mojic. Ci Gerontie dupd cdtdva ,r"""*" ; ay yqyat de acea ocard, gi fu trdmis la Gherla,, hotdrindu',i-se pe tot anul din venitul .ministirei sf. Treime plata , de 200 fl. Gerontie la Gherla au dobdndit loc pentru I lpgqereca +fpJntiu preot, iar delg.jppiratul-Z0O0 I
I
a

zi-direa f!,ge.4t5,u ---Sit"eit""

Caliani a scipat de surghiun, clci ,,rugdndu-se tot clerul, i'au ingdduit episcopul si rtr' *aie i" Blai, dar urgisit ca 9i portariu au fost
rAnduit".' ' ,,Pre Samuil Ctain [dela mdndstitea Bunei-Ve'
:

beserecei:...

stiril inainte de cel trimise Atanasie la Viena, ll

bdgd intrd cdlugirii mdrristirei sf. Treime"'' '- ',,Dupi trei ani, adecd Ia anul 1768 in locul lul Filoteiu s'au ficut preposit Arlibrosie Sadi; catele afl6ndu-se:clitit de minte,' s'au pus supleant Iacov Ahron; vicariul episcopesc, pdni cdnd s'au umplut timpul prepoSiturei'apoi iarigi in preposituri au urmat Filoteiu; pc care l'au ficut episcopul 9i vi' cariu,'ci voia el pre cilugdri pre r6nd si'i facl

gi vicari'.'

'., ... ' . ' : ''-'Ici-perlo. o.'..'n. p-r... . '2 ibid., i.12I il'"i"L ci Ambrosie lnlr'o noapte a aruncil loate icoanele cllu' gdrilor ;r;;hrt" ;ffiIderupt n{n6sthe, afain d1a tui toeatat.Devel.
gi arunre : tr rlufr.,"n ,23. Sub Redric a.au cilugirit numai 13 Arol : Petru'Partenie Aron 9i 176{: Grigorie.Gherasim Pop. Nicolre-Nichifor
'u'0"

!;

-20-

-21 -

rvr

NAsrrRtLE ROMANE$r!

?gllll:l!y{1.--

$TETAN METEF

clicat

gi inchinat in

Grigorie Maior, cilugir ddrz 9i neastAmpirat' a iriit in retafii incordate cu cei doi vlidici Aaron gi n"ar,i., care'i luaseri vlidicia la care candidase Oct' de doui ori, intrunind voturi mai multe ca ei' In zice S' 1772 e ales episcop 'de care lucru foarte s'au bucurat toati Rominimea din Clain Ardeal*, dar nu 9i cdlugirii din Blai' pe care-i

o"run.

cinstea Niscdtoarei de Dum' Ata' Peste acesta a fost prefect Pirintele

Martie 1773 ,,sloboade a mdnca bucate albe", in 19 prin o scrisoare trimisi din Viena, dar cu cari intri in grt,, confilict, fiind acuzat de multe nereguli la g"J*rr, gi Impiriteasa, dela care ii vin aspre $i Imilitoare mustriri [in 8 Dec' 17811' cum vom vedea

a
! t

c
g,

q) qr

rnai departe' b) tvldnistitea Bunei'Vestiri' Desele contlicte cu cilugirii recalcitranfi dela ministirea Sf' Treime' fundafie impdriteascS, pricinuitoare de multe mizerii
au indemnat pentru pregitire-aexclusivi a seminar infiinfeze un preolitor gi o mindstire, cari si fie direct sub indrumarea gi supunerea sa episcopeaTe' Locul pentru acestea l'a fixat in curtea reqedinfei sale' pe dela poartd pini la biserica din aceea9 curtea',

+
a

na G q)

qi nepiiceri,

pe episcopul A,ar9n..sn

'G E

rG

i",ouiut unde fusese vechiul castel unguresc.' Edificiul a fost gata in 1?60, cAnd seminariul diecezan a fost deschis. ,,Acesta - zice S' Clain - era riir
1?65: Iraia'lgaatie Darabau!

Ioaaifiu Vigoli. $tefao e"p

Macarie Sdtdr: in pe tglI-1z'Blai' 1912' p' XV' Birtoh cf. Raliu t.ia Anuari s*tii' din BIai ' Slaats Archiu, Viena, Nr' 2?6t din 1781' ' z Yezi deccrierea edificiului la Bunea' P' P' Aron gi D' Nouaco' aici, P 87 -8.

P6terlaki : in 1?68: Matei' Ct"gotit --Cnu"te" rzos,-S'piJioi qi Beneilict Farkar: ln l7t0: Epifaniu

viilorepircopla Oradea; in 1766: loan

ii

.nasie [RednicJ. Aici fu crescut ,acesteia Samuil Clain de Sad'

0

gi autorul Istoriei

-'t3-

-22-

$TEFAN Mryry

siu la inceput' ','Episcopul Aaron in seminariul mai in urm6' cari pe cheltuiufu'* ii* a t2.prunci' ia"a r. 24 se sPoriri'"'' ministire osebiti de .Aaron t" *ut s5 faci o cilugiri noi' cari a sf. Treime, !i'i" uu si -bage de legea gre' totdeauna aopi regula cilugdrilor datorinld ceasci uror,i-,a iosteasci 9i u 91t9t3 alcarele lui si fie a purta griie peste seminariul seminariul diecezan' Pre sama' mintrea mi' "" "utti" instituturi, precum 9i pre -sama ri-' acestor doud in Maieri ndstirii d"fu Balg;J' t'nd" aqigderea zestre tipo-' dat il;;" orru .o t'i turn frumos' au carea grafia' 9i saiul Cut din comitatul Belgradului' din fl'' 30'000 cumpdrase iliu-B"thle" Gabor cu 24'000 fl' au' iar cari 8000 n.Jliu cler s'au adunat pus episcopul dela sine""'' Aaron au' ol-a u--nf,. in 14 Oct' episcopul pre gnisconesc cinci tineri primit din Bunei Ve""-i"uti"t,, cari iau bagat cilugiri in-ministirea pre Axentie Sadir stiri: pru roll'p*"i aela Deva' 9i pe Condin Sad, pre loan Pop' pre Maniu Clain in cilugirie stantin Ctrincesi; cel dintaiu s'au numit Ioachim' al' Iosafat, at doilea Ambrosie' al treilea pJrot* Samuil, al cincilea Onesim'' Bunavestire' La 17631i;;' i se fdcu cdlugdr la to*l- il;ittt" sact'iu din Bodogaia 9i Anghe}
dea cite 1 galben pentru o. c., p. 105. - Preotii aveau si ridicarea acestor poli. fDld" p' 109' ", Sf' Treime' cf' zl Tigogratia o mutale iiici dia clidirea dnlstirii Bunea. o. c., P' 298.

: == cel dint6iu in c6-Cdrdgi din comitatul Bilgradului; Augustin' Preste lugirie se numr +;ili;,;l doilea tot in aeest' ministirea gi semina"ii Bo""ivestire episcopul fdcuse mai mare" ;;'i?"d ii ig Noemvrie in locul lui Ge' pe.Atanasie, oJtutu t" o "utu an in locul luir' acest rontie il puse 9r vicariu' In Filoteiu Laslo" Meletie Neagoe '"-iat" -consistorial Sf' Treimi'" dela Odorheiu ;I";t" di1 linastirea
MA NAsr
I

RI

LE RoMANE$T

I D' N rR}}:-qllY

t
t
lr

si mindstire ne' ""t" Despre "iutu--ai" 'u*i"u" cilusir S' Clain"' vorbegte inveliii 9i neobositulpitrunzdndu'se de in- ele' care a triit 9i'f rn'uotii aici: liuiii religioase de ani am fost' ci scrisese "t;"t-"" ,; ,,Inttru ut"'*"ii ""-aoi ar avea'
brrcuros

f" Roma auzise Teologra"

Vlidicul Clain dela Roma' cumcd r1i' li anume' au fra-' deaca .rr" t'nu'*ffi;t"tti- s'a''fuce cdlugdr' 'Deci' eu' te-meu cel mai mare, au aceasta' m'au loat in' eu'oo,"iiiiugana Yladicul ci 9i haine imi seminariu, 9i no io*ui maoca'"' muu chemat la'' p1':u1'-Ca ficea gi toatilio'"'ti
sine pirintele

tfiru.

pentrit' rnine Vlidicului Vlidicul Clain au scris Ia viala ciluglreascd' Aaron 9i pururea mi indemna sd gii" ta eu sunf,: zis me'au Aaron Vlddicul Iar bine'"'' litr rti 9i si mi Port -prunci dintre carrr" $i continii ;;;;16'""'Cinci unul an1. - l" unul eram unul nici ner "o'iiioi'u fiindu+re in Blaiiu' u."pu"lioi':o diptru "ttuotie mergeam Ia 'viile ipySla .uooootli"tii "aftga*o:ti' ta Vlidici aveam' uoni
vlsdiceeti

et"t*f"

spusrcun]' [Rednicl si nre'au'

deipre averile

3Exaclilateaacestordatesuntconfirmategiintregite^eualteEtirii seminarului Ia Bunea' o* c' p' 300-302'

{ Cipariu, o. cu P. ll0-111.

.;latirtli ir

,I",:fii

'o:;";-;i:o;;;i" n Oradia' lV ln'lorga' Istori'a goi' ol' taz ;'"u;'' -z' :{: :' i, !iIiJ"! *iii'l}i'i'il'
r

"'-E-

-24-

STEFAN METES

hrana noastri, ca si mdncim bucate albe, cum 9i noi cnedeam. Iar Atanasie ne'au ficut instanfie citri Vlidica Aaron' cu carea ne rugam si ne primeascd la cdlugirie, ci noi ne fdgiduim cd vom 1in.r canonul viefii cilugiregti intreg, nu de iumiiate cum fac unii [cei dela mindstirea Sf. Treimel' Vl5dicul Aaron infelegAndu'se cu Atanasie, dd re.zolufie ci ne laudi cugetul nostru gi ne primeagte' Deci intr'acelagi an !7@, in 14 zile a lunei lui Octornvrie, Luni, in ziua de Sf' Paraschiva, ne'au ficut cdtugiri. Pe mine carele aveam numele Maniu, iar, fiindci nici vin, nici vinars, nici beare' nici o beuturi afari de api nu beam, ci nici cum 'benu pot suferi, nici nu'mi place orice beuturi fiindci $vd, afari de api, me'au pus numele Samoil, biaot,rl Samoil inci n au beut bbuturi betiv5"' ' Intiia dati s'au dat acestor 5 cilugiragi numai agteptam ,,bucate de post cu oleiu". A doua zi, Madi, ne dau ci vedem noi si ne dea bucate albe, '9i iari de post cu uleiu. Atrnnci am cunoscut ci nu

Eu insurni nu gtiiam pentru ce ne invafi pe noi acealea. odati ne-a zis cd vlddicul voiegte si ne faci cilugiri, numai sd voim 9i noi' Nici unul dintre noi n'au cutezat impotrivi a rispunde' Intr'aceaia Vlidicul Aaron ficusd randuiali despre

AAsr nr r-E nouAullll DJ_{:l. gItLt/iI _jA alti firi facem in toati ziua; Ia prAnz nu aveam dar cu nurnai mazilte uu iu'ol" sau linte fearti'. beuturi era ;;i ;" uleiu direasi, 9i doari poame' pentru ;;;;i apa". Uleiul Ei cina erau rezervate
I

SAmbita gi Dumineca'' ci' Traiul acesta era prea aspru pentru nigle tineri li oianaoz| incdt unul legini 9i muri lugdragi -.at""u ,iie, ittot se imbolndvi' al treilea cdzu Ir?j
,,Eu incd

t7M' la recrea[ie ,,a"' "iuU: al patrulea muri in fost' am mai tot bolnav ,or'ro" Clain

;ti;i

nevordamaimultbucatealbe..Venindpostul

criciunului, - Luni, Miercuri 9i vineri, cina lipsi. Vine criciunul, nici dupi criciun nu ne dau intt'aceaste zile cini. Vin Paresimile, atunci Ia gcoali umblan0, sluiba besearecii 9i metaniile toate 9i cele
r

,q

i.l
J
5

- md mai dea' tem6ndu'si - gcoate nu era si la ci voiu rnuri, pentru adeasele bolniviri"' epis' Nu mai putin riguros era cu cilugirii 9i min6dintr'o corlul Atanasie'Redn"ic, care'i muta viafi asstire in alta, supunindu'i la o nemiloasi Atanasie 17G5 ceticd. Dupi Noemvrie-Decemvrie dregatorii mai intr'o adunare din castel a9ez6 ,,cinci sau econom 9i de vicariu adeci de hartofilax -narabant ",""i [care se cllugdrise anumi pre fgouti" Brmeivenurnai in Septemvrie 17651 in ministirea mindstirile stiri dela Blai de sachelariu peste toate din Ardeal afaia de mdnistirea Buneivesti" -Ul,t"' in e prepg{t dela Bilgrad n" flot"iu Laslo' care pe Samuil $ain mbnistire" ,t. itui.e; de eclesiarh dela Blai; care e pr"fuct,'i Jna"ti"ei Buneivestiri sf' Treime dela si pre doi cnGe;ili; ministirea i'au pus con' btui, de impreuni cu cei mai de sus' i-au diruit cu titulatura de sistoriali "pit.Jiulti-_9i cinstifi'-'
Brea
r 16i4. p. l6i.
2 Cipariu, o. c.. p. 120.

dela canonul cei mare, dela pavecernifi, trebuia si le

lbid., p. 16l.

I I

;6:-

-n-

$TEFAN METES

MANASTIRTLE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

Episcopul Aaron cu mare griji pentru ctitoria. sa a cdutat se asigure gi si intdreasci materialicegte seminarul gi mindstirea Buneivestiri, pentru a putea prospera moral-religios gi cultural.. Astfel i-a dat pe ldngi venitele domeniului Cut gi tipografia bine aranjati gi 3000 fl. dafi ca imprumut de rizboiu Mariei Tereziei gi o gridind frumoasd din comuna vecini Sdncel,t apoi sarea necesard acestor institufiuni bisericegti, pe care o cAgtigase dela Tesaurial cum reugise si asigure 60 miji sare pentru ministirea sf. Treime.' Degi a fdcut multe sforfdri Aaron, totugi numai urmagul 9i credinciosul siu Rednic a putut sd facd sd declare domeniul Cut ca ,,'fundafiune perpetui cu evicfiunea legali fafd de
pre-tdnlii de stipdnire asupra domeniului.' E interesant, c'i'inaihte de a se face aceastd aprobare cu do-

fiscul regesc*, care poate ar'fi ridicat inci

ft'eniul qi cea a teslamentului episcopului Aaron,

grt'irfnul ardelean cere' informafiuni dela prepositul mindstirii sf. Treime: Silvestru Caliani. Din rdsFgnpul acestuia, cu data de 2 Iandarie 1765, se vede c'e' bhnosferE incircati domnia intre cele 2 m5n6-. stir{'eu cilugdri romdni in acelag ora$ cultural. Caliarii'' tiral| nemulfumirea cilugirilor .din ministirea, sa pbntru infiinfarea celei cu hramul Bunavestire,. face mai multe insinuiri riuticioasi pentru a dit Bunea, o. c., p. S9. ' lbid., p. 307 9i n. l. . Ibid., p. ilI7-312. Maria Terezia aproMnd, lo d)Iuniel?65, teglamentul lui Aaron precizeazil ci in semilariul Buneivesliri si ee pri. meagei n.mai tineri din pirinfi nobili sau liberi, 1i averile Celor doui ministiri si nu ge amestece, ci sii se administreze deosebit. lbid., p.. 211 9i n. l.
.;

'

struge manistirea lui Aaron gi celelalte institutiuni ale sale, rimdnind numai cele grupate in iurul m5nistirii sf. Treime. Certele dintre cilugiri au atlus in curAnd, sub episcopul Maior, desfiinfarea ctito' riilor lui Aaron, trecdnd ,,cdlugiragiii lui, ln L777, in mdnistirea sf. Treime, contopindu'se, in 1781 9i seminariul dela Bunavestire cu cel dela sf- Treime, ,care apoi 9i'a lungit'existenfa pdni in zilele nbdstre' Chestiuni de drepturi' incdlcate 9i avgri Drost administrate, apoi'triitii iignite gi lScomii nesatis' fdEuifi;lprodus acel'conflict urdt, cu urmeri nea' Maior 9i cdlu' il"oi"t", intre episcopul Grigorie garii din BIaj, care a contribuit la distrugerea viefii ,monahale din mf,nisti'rile acestui centru rom6n,sc. ' foarte iust ''observ6 Pqtru Maior relativ Ia aceaste ceartat ,,nt" le intocmise toate'Milo3tiva Impiritie; totu$i'nu'Sitrturi a impedeca si'nu se stiirreasci acbf cumplit foc iritre Vlidica Grig6rie -iAfe ntaiului, ministirii cdtugirii ffi;i]Jii"tJJt 'pu Fi pe vlidica Grigorie Ma!o1 il mQngE !i "poi ."atositi ii face nemicd-: Tot riirl de acolol'.'-spu4' ii.[i;t't"ua, dahd zisul vlidicd Grifiorie Malor nigte' i p6mint' de cel domnesc, sap .,alodial' *"t *"iti, 'ia"si-l' agoniseasci' pe sqPl"l-iir; 't!,1Iugnrii dupd datina firii resfirarel [porurical')-ifoe' r6leasca._ vruri si eL ziciuial5'dgla progti'iltii ro' durile locului aceluia VHdibglui ii's?tlila nas' tum

;;ilI;;i

.si iea, zise,ciluf5rii ziciuiali din locurile mele cele vlidicegti g. a Gilugirii nu'gi lisa$ dre9flt3.t .riaai"u Grigorie Mai95, acum hiltrAn, utttal d6,'lltii asupra calugarilor, i9i uite cit au tripidat insugi co solul seu silvestru [calianiJ in zilele vlddieului -29 -

-28-

STEFAN METE;

MANASTIRILE ROMANE'TI DIN TRANSIL-V-II]

Petru Pavel Aaron, Spre apirarea cnedinfelor nrir' jundstirei Blajului. calugdrii dederi pldnsoare Ia decetoriile iele din afard, spre care avea drept

intt'o treabi ca acdasta. Se fi r6spuns vlidica numai la plAnsoarea aceasta a cilugdrilor 9i cilugirii si nu fi pisit asupra vlid'cului la altele, care

io r"

finea de scrisoarea cea dintdiu, sau de veniturile manistirei, lucrul era de suferit 9i cilugdrii ar fi cigtigat cauza. Ci i1 amdndoud pdrtile au fost fdri cumpit cd 9i vlidica a pArdt pe c6lugiri de toate cAte gtia 9i alte nisir6mbe inci fiiu cilugirilor, cilugirii cdte gtiau 9i mici 9i nnari de vlidicS, le desvilira, 9i cu atita mai vdrlos se inpulpa, ci neprietinii vlddicului se arati a pdrtini c6tugirilor: cari intru adevir se bucura, 9i o parte gi alta si o vadi stricati*-' Acuzele grave plecau 9i de oparte 9i de aita' gi ele au adus diminuare 9i desaprobarea dregitoilor ina[i ai statului a6t episcopului cdt 9i c6trtrgirilor ciudogi gi neastAmPirafl
Sf. Treimi pe episcopul Grigorie Maior: 1. Episcopul a perseculal Fe cdliva cilugiri din ordul Sf. Vasile*Tffiiti de inaintaqii sii mai ales pe Antoniu Aaron, care a fost scos din orel cu toate c6, a depus iurimantul 9i astizi e scriitor la provizoratul din Zlagna. Z Episcopul a lgg!-E1i-1!9]u preotii siraci
cilugirilor qi desviloviliile episcopllui, apoi pirerile in aceisti cercetare ale epiacopului catolic Kolonici pi guverra' in

Iaticuceinvinuesccilugiriidelamindstirea

personale' sfinfili gi i'a intrebuinfat pentru scopuri vicar general Laslo, i"t, tai"girii, indeoseLi fostul1773J5 a luat dela ;fir ci episcopul intre anii catedrali' # p""oti .at" + galbeni dela*unul7nq1tru. unu', 4'galbeni i" iZZS_Zg dela Z4 preoti c1t" 2 galbed dela dela fieiut ing-g dela 69 preoti cdle iar secretarul general a incasat dela fiecare "*u, din acegti Preoti cdte 1 florin' s63. Episcopul a vAndut pe bani bisericilor le inainte race diferite odoare 9i odeidii' pe care 1 l" -capoJ."u" gratuit: Odaidii pentru sluibe "" Numepte fl' 1 cu iJa p .]*ipule" cu-2 fl"-pglirul propreoti pu'n i,,,ioiii in "efi65;ffi-dela 2 Ei preofi' cdle 4Z topopi tu*e mai--lti ca dela scrie' nu gtiu nici 15 zloti, qi numeste oameni cari cilugiri si-gi aleagi 4 Episcopot i-piudeci peprocedura lui nico' liber p"epo"itul lor 9i prin In 1??6 recti a numit p"-nu"Utanul siu Darabant' a cerut si i se pro' ;;;.iti dela vot 5 clerici'prepozit 3 persoane' a puni spre confirmare de ' intirit p" O"raU"nt, degi primise numai 3 vofuri din cele 8 reduse ilegal'

5. Episcopul lea rispuns necuviincios penhu alegerea ril,or, cind au cerut invoirea lui care bazitilii unui preporit; t coit'ocat un sinod dela causanfin iul"it exclugi, a propus ca."geperalem nu-i destul de auditorem' ps'Daiabant, cu toate ci r""ai"t in drepiul canonic' 9i nu vrea si recunoasci

cilugd'-

, P" l"r.s

cauzele

iorrilui Brsckenthalcusentinla pt"aioaltl impiriteasci din I Dec' 1781 dala de 12 DeStaats Atchiz din Viena ilos. Nr. ?fril'[ii/B|; sentinla cu l?81 9i in Maior. Istofia biseficii Rominilat, p' 219-223'

vne'rm caPitlu' de sluibi 6. Dupn L*pi"a"ea terminului de 3 ani repetite in ai lui Darabait, episcopul a impiedecat noun la care s'a procedat in IZn' rAnduri

""r"rl"

"t"gui"u

-30-

-srj

STEFAN METES

uAnAsrtntuu nouA'iE5TI DIN TRANSILVANIA

.gi n'a voit si confirme alegerea lui Filoteiu, decAt ..dupi multe stiruinfe din partea cdlugirilor, 7. Eniscooul a intervenit dupi alegerea din 1779, si se aresteze public Ai si se perchizifioneze .doi cdlugiri: Iosafat Devai gi Gherman Peterlaki, fost egumen al mindstirii din Alba'Iulia. Vtddica Grigorie Maior rispunde la cele 7 aeu-

zafii in felul

OdaH susfine ciiurimdntullui Antoniu Aaron nu-i,valabil, fiindci n'are vdrsta cerutd de lege, altidatd cd-i irrcorigibil; apoi aduce un concluz al capitlului din 1774 in chestia ,,profesiunii" lui Aaron, Banii incasafi dela preofi au avut'un caracter de aiutoare caritative gi astfel au fost intrebuinfafi. '3. Pentru odoare 9i oddjdii bisericegti a incasi{t sume mici,:pe care le-a trecut de'a'ntregul casei bisericegti; a numit preoti mai pufin instruiti num&i in locuri cu dotafiune mai redusi; banii 'luafi dela protopopi i-a dat bisericii, nu i'a refinut dentrti sine;

1.

urmitor:

'":'

l.

nistrarea seminarului; are drept de a numi pe cel mai apt; bazilifii nu pot fi considerafi ca demnitari canonici, ci, conform literilor fundafionale, ei asisti numai episcopului in locul canonicilor 9i canitlului. 6. Cilugirii cu prilejul alegerii lui Filoteiu au conspirat contra episcopului gi s'au obligal prin for' mula de jurimAnt anexati, si p6streze avantaiele 9i libertilile in contra agresiunilor din orice parte ar veni; au convocat in secret, firi gtirea lul" pe tofi cilugirii din Alba'Iulia qi din alte ministiri 9i .de aceea ddnsul a fost nevoit, dati fiind alegerea neobignuiti" si nu'l confirme pe noul ales, mai ales ci acesta participase la liga numitd 9i fusese de: clarat deia inainte incapabil in oficiu din cauza re' .calcitranfei sale; monahii n'au cerut lainceput confirmarea, ci numai recunoagterea prepositului-

seminar gi n'au legiturd cu ,ministirea sf- Treinol: cdlugdrii Benedict gi Spiridon, sunt frafi de s6nge, gi''n$ trebue si fie in aceeag mindstire-: E''foarte .putin obignuit sd se cheme la alegere clerici din de' pirtiri aga de mari. ca Nisdudul ,A, confirmit pe '' " -cel ,ales;cu,maioritatea voturilor. -: " ... $. N'a fost necuviincios cu cildgirli; sinoflul'a fost convocat pentru verificarea socotelilorseurlina' rului dupi dimisia fostului' prefect:''cilugnrii ati fost '{ndepErtafi din sino{r fiindci intenfionau s5 drxclirdi clerul osecular* [de minl dela participarea qi tidmi'
;P,s

na numit nici un preot firi si gtie scrie- ,"' . . '4. Cei 3 clerici exclugi deki votare'locuiesc in

a cerut inliturarea lor. In timpul alegerii unui preposit au fost prezenfi in Blai comisarii pentru 'cercetarea seminarului, gi episcopul a poruncit celor2

7. Iosafat Devai a administrat ca fost prefect al seminarului, banii acestuia in mod neregulat, 3 Di' rdsit pe urmd din voia lui misiunea Halmagy gi s'd dus la Alba-Iulia la cilugirul Peterlaki, gi acolo au ficut extorsiuni in popor gi au dat prilei la nepliceri,
incit poporul

cilugiri si rimdni in localitate pentru a da limu'

ririle necesare. Ei insd au pirisit in secret Blaiul gi episcopul a fost silit si'i aduci arestafi 9i i'a
suspendat din functiunea sacerdotali pe at6ta timB

.terlaki, care a fost considerat mai putin vinovat'

pini ce s'a dat sentinfa iuridici asupra faptelor lor. Acest interdict a fost suspendat pentru Pe'
Acuzatiile de mai sus au fost mai mult de

-33-

#_

$TEFAN METE$

MANASTIRILE RoMANE$TI DtN TRANSILVANIA

vedem ceie cle ordin ordin spiritual'disciplinar' Si averilor mdn6-. ;;;;;;'i., relativ ta administrarea rnai ai" partea episcopului' cari au sulrirat 9i bine "["ii lli-patui pe cdlugirii obignuifi si triiasci gi mai liber. Aceste pldngeri privesc sau pe insugi epis-" copul Maior sau pe fostut prepozit Darabant: 1. Prepozitul Darabant dis.pune de veniturile. nu' ministirii 9i trebile economice dupi voia }ui 9i literile fundafionale' El aranjeazi F"";;;-i de cu decimatorul sau adrninistratorul iotot i-preuni tapitlul l-a intrunit o singuri clati,imediat limuriri ""*i. a"pa preluarea prepoziturei' -ddnd cdteva la mSndstirii ,i""prl activitate. A urcat datoriile

a ridicat dela prefectul seminariului

,,obliga{iile"

sale gi nu le'a mai restituit. Rispunsul din partea celor doi acuzafi e urmitorul i 1. Darabant sustine ci a condus cu qlirea tu' turor ,,religiogilor" 9i indeosebi cu a celor 2 consilieri, gi a dat socoteala in m6nile episcopului, Pa' sivele mindstirii sunt numai 400 fl' 2 Episcopul a fost contra reparirii noorii' din cauzi ci la inceput a avut numai 3 roli' iar ci' f"ga"ii i-au fdcut 5 9i prin aceasta i'au inillat digul raului pentru scoaterea apei, 9i rdul deyenind strdrnt a inunddt de mai multe ori' pentru lucrul fixat in literile fundationale, n'are nici o obligatiune in aceasti chestie, cilugdrii n'au nici un drepi asupra satului Ciqud' Nu le'ar fi intenzis ducerea lemnelor, dar ficdtu abuz' ducdnd c6teodati gi 80 care Pe siPtdm6ni' 4 b micn parte din aceasti diimi de cucuruz a folosit'o pentru clidirea bisericii din Veza 9i a turnului bisericii din Blai, pentrucd sunt rezolufii supreme cari ponmcesc ca plusul din veniturile *iiartirii sd fie intrebuinlat ,pentru binele religiunii". r

3. Episcopul n'a oprit niciodatd mtrncitorii

gt4 fl.

tn 2. Episcopul nna voit si repare o moara fost striBla!, care apartrne.mdnistirii-qi care aa 9i astfel pigubit ;;6 de o inunaatie a T6rnavei ministirea cu 200 cdble de bucate' lenl-' 3. Episcopul a interzis mdn6stirii tdierea

nelordinpiduriledomeniului;nudimuncitoriine.. ."t""i lucre"ilot economice 9i administrative' zecea 4 Episcopul reftrzi si dea ministirii a su-' parte din cucuruzul avut din pim6nturile date
1763.

pugilor, cum prescrie rescriptul suprem din 9 Maiu'

scoati din Blai tipografia' g."""u".aHsateorduluiprintestarnentulluiAaron. 6. Sinodul din 1778 a diruit' firi invoirea eilugirilor, episcopului suma de 2000 fl" care a con-' ,titoit o datorie a lui fafi de seminar 9i urai inainte'
5. Episcopul vrea

si

5. Episcopul sustine ci !ip9g"."fi",,u, existat deia din timpuri mai vechi 9i a fost totdeauna in posesiuoea episcopului +i a clerului secular' de

..u"uantecesoriis5inusepoates6fiedintit.o unei institulitmi striine, sub pretextul unei reparannisrrri lruni, care nu s'a ficut de loc sau intro
foarte nelnsemnati.

-34-

-35-

$TEFAN METE$

MAiJASTIRILE

nouAnegrl DIN TRANSILVANIA

6. Durrd plingerea cilugirilor episcopul imediat tot capitalul ddruit de sinod' a - restituit ' P"o.esul acesta a desvilit in fafa striinilor o mulfime de lucruri neplicute, nereguli, intrigi, risbunlri gi uri iscate intre cilugiri 9i episcop, ef a adus moartea monahismului din Blaj, care se infiripase bine gi cu mari perspective pentru prospebisericii unite, lovind in acelag timp $i in pre"ur"u sligiul episcoPilor uniliMultd lume s'a amestecat in acest proces pentru a cerceta, a critica gi a da solufii 9i sentinfS' Astfel vedem Cancelaria imperiali, episcopii Kolonici 9i Bathy6ny, guvernatorul Bruckenthal, apoi Comisia economici gi Camera de socoteli' Tofi gi-au spus cuvintul, unii mai impiciuitori, iar alfii gata de pedepse, cari lovesc addnc ai rdnesc' Comisia economici a fdcut o intinsd 9i ami' nunfiti cercetare a averilor ministirii pe 13 ani in urmi $i a propus o mulfime de mdsuri aspre in ce privegie administrarea ulterioard a acestor averi' cdzut n" cari nu le mai ingirim aici,' cici ele au inainte de a se pune in practici, ddndu-se averea ministirii in arendd pe 15 ani episcopului' Acesta trebuia s5 dea anual pentru intrefinerea ministirii gi seminarului 6000 ft 9i 600 cible de griu pentru iineot elevilor siraci, mdciuate la morile episcopegti' Sentinfa impir6teasci a fost lungi, dar aspri gi nemiloaie, necrulind nici pe cilugiri 9i nici pe episcop.' Spicuim din ea cele de mai ios:
1

Vezi qi Maior, Istoria biseficii Romilnilor, n' 220 9! urn Bune4 o,C,lP 311 zice: Misurile iopiratului Iosif al ll.lea .au

sipatgroapa.ministiriiSf.TreimegiceleidelaBuna.Vestire.iarcelc doui seminarii e'au contopit lnhunul [1?811".

Episcopul se pedepsegte cu 100 galbeni pentru purtarea sa necuviincioasi, pe cari s5.i pliteascd la casa orfanilor din Sibiu. Episcopul si fie mai calm, mai moderat, si conduci cilugdrii supugi mai mult prin iubire, decdt prin severitate gi sd se poarte in aga fel ca sd nu dea prilej la pldngeri molivate, Relativ la luarea scrisorilor cdlugirilor, li indCosebi a memoriului trimis de Iosafat Devai guvernului, din partea episcopului, se zice: ,,se interzice irhediat acest abus al puterii oficiale. Gisesc foarte ciudat ci oamenii oficiilor postale au dat episcopului scrisori, fiindcd o scrisoare expediati trebue considerati ca sfdnTE gi o expedierea siguri se face pe r5spunderea lor proprie". Se va inceta trimiterea celor 3 studenli la Roma, iar suma cheliuiti cu ei se va intrebuinfa pentru nevoile seminarului lindnd aici mai mulli elevi. Tot prin episcopul Bathy6ny se comunici gi cilugdrilor supirarea instanfelor prea inalte pentru indiritnicia gi acfiunea lor fatd de episcop, care este superiorul lor direct, ciruia sd-i pistreze tot respettul cuvenit conform regulelor ordului lor, in caz contrar vor fi pedepsiti gi mai aspru. Sd nu se ridice peste situafia lor prin titulaturi necuviincioase, gi sd se indrepte spre ocupafia lor adevdratd, ajutdnd pe episcop in chestiunile religioase gi instruind tineretul $colar. Marea lovituri fu pentru acegti cdlugiri ai ordului Sf. Vasile mai ales faptul, ci numirul l.or a fost redus la 11 gi averile lor au fost arendate episcopului, lu6ndu-le din mdni marea bogitie materiali, care-i ficea mai independenfi gi recalcitranli fali de geful lor.
2a

-36-

MA.T'A

STIRILE NOVA'XU$TI DIN TRANSILVANIA

$TEFAN METES

spune '[n Unul dintre istoricii unifi Maior a fost silit si conflictuluf ucu'tt'iu-upittopt't Desigur ci 9i acest con' abdice de "pi"opi"t"' din episcopie aluiMaior flict a contribuitii de*itia fost 9i alte fapte mai in 12 August 178t, dut a rnai istoricul Bunea'' hothritoare, pe ;;"G semnaleazi la ministirea Dupi demiJe Maior s'a retras a mai triit aproape? l' din Maierii Albei lulii, unde 1785|, cdnd }l "u. ani, murina in .,,emea [lanuarie. revolufionari trei ceiu'*--"i"ttuti lui cindtatea se pregitea chiar Horia, Clopca +i Oiiu"' cerora-li Ce g6nduri 9i simpe roati' atunci sentinfa tt"dtii tlJantai mintea ei sufletul episco'

ci

urma

t*Lu' nahal, al cirui inifiator 9i susfinitor era insuqi ;;;"iiosif. Numirea lui Bob a produs o profunde lahpenire intre cilugirii din Blai, cari-gi vedeau viitorul riclitat. Bob n avea o deosebiti simpatie pentru 9-ulu,giri. degi fusese un an novice' in 1765, in ministirea viafa s{. Treimi, pe care a pirisit'o, neputdnd suporta prea riguroasi- Petru Maior observi: '"'Cu mi' a tuturor acelora din candidati

il;J;; cine'ar putea spune' rtnuior 'in acele momente'

nrlui cdci doar 9i

,cler, cari pini aici nici intru o sami nu'l bigase al ll-lea Ioan n. i. Bob, fu numit de impdratul Iosif noro.bob nu*it episcopul Figirapului' Spre care stirile impreiur cire, d,uph.o* uru in zilele aceale pe Bob' ci ceia.in Viena singu, aceea l'au ajutat fost cilugiri, iari el popi de mir'
prea .de seanri, dar un bun gospodar da' Criticile cu,rotu aduse lui de scriitorii cilugiri ai Blaiului aga de riu otila gi unele exageriri' N'a fost nici fost ,+i {giJrJelegitor cum susfin" acegtia' dar 4'l"q\ sustin- api' ,nici prea bun 9i cuJact deosebit' -cum mai ritorii lui. Du9maiil calugirilor e determinati cilugir' .;1.; d" doud fapte precise: 1' Bob n'a fostau trecut ,ci preot de mii Fi ; 2' Averile mdnistirii mai nu .in arendi episctpului 9i astfel cilugirii lor plac' ca :puteau dispune plste eie dupi bunul cheltueli 9i mai inainte. Episcopul era sgArcit la ,econom iruo in-ua-inistrarea bunurilor calugiregtifixat Prin decretul din 12 Decemvrie 1781' s'a ,crota anualS pentru fiecare cilugir 200 fl" cu.con.difia cd ,,lipddindu'se de orice speranli de aiutor
1

iur"u Jetorlalli

9i

lui 9i indeosebi gi neindreptSfit i" "iif dintr'ai ,trairril dugmani ai neamului siu'

uf

lutut" o viafi intreagfl persecutat de

iutli u-a'doi-au gi el neinsurat"'t drept -^-'-iJir.opul Bob e sigur ci

E-a-

to"Lll cirturar

.,r**

dimisionat fu ales' intdia Ioan Bob' in Ocdati dela .,oi'"]-o" breot mirean: Stuf"tt Salcivai din tornvrie !782,i;t"ttta preotului Maior - fu Viena ,,."rul" 'iin""' - zice Petru de au cipitat loan Bob pricina cea de "aoituoi" doi cdlugiri invivlidicia". Cuoaia"ii au fost inci Aaron' cari au in' Iao| i.til-ini"*t" nutuf"ot 9i Bob' Cu toate acestea i*rriiL"i nott" voturi caacesta din urmS' datoriti a fost numit i" "oitt"n curent antimogi faptului ca lu iii"n"' domnia un tu Roma'. Blai' -;G.-a Aler' Istoria bisericii to.minegti '-4!', puteau Bob episcopul i.""U 'nu mai 188{. p. lb,r47.*tift"!"t' qii"e-f pe cilat Anuarul cl Maior" nioici sn episcop, *t-tatote to- Gtigot" tgII-|2, P' L' - . Pe 'r- ar I9N'p'31-fi'

ln locul episcopului

Cipariu, o.

c, p. 136.

2 $ematismul iubilat din

-eR

-39*

-38-

$TEFAN METE$

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

tofi srmt obligafi de a suporta gi presta in comun' toate cheltuielile pentru susfinerea lor gi a servitorilor lor, gi pentru conservarea edificiului". Cu
toate acestea, degi cdlugdrii n'au incetat sd-l pdrascd Ia guvern, dar fird rezultat pentru a.i lua adrninislrarea averilor, episcopul a trecut peste riutatea 9i necuviinfa lor, gi dela 1808 inainte a mai adaus pentru fiecare cilugir, la cele 200'fl, din decret, incd 100 fl. anual ajutor. Acegti 300 fl. li s'au pldtit regulat, fdri nici o refinere, chiar +i dupi devalvarea hdrtiilor bancnote, pierderile fiind suportate de insugi episcopul din ale lui. Cdlugdrii n'au su-. ferit lipsuri nici in vremea foametei cumplite $i a scumpetei din 1815-19, primind dela episcop bucate, Vin, lemnele necesare, fdrd sd cumpere toate acestea cu prefurile mari de atunci.

Bob a crescut simfitor. In 1804 a dep,us in cassa statului 2000 fl., iar in 1817 alte 10.000 fl., a9a c5, mdnistirea in 1818 avea bani gata suma de 15.982

fl. cum n'avusese niciodatE. E adevdrat cd in acest

timp scizuse gi numdrul cdlugirilor, dar nu numai din vina episcopului, ci indeosebi a bitrdnului prepozit'Benedict Fogaragi, care-i trata. rdu pe frafi, el triind aproape iir afari de ord, lisdnd si dispari disciplina intre cdlugirii, cari hoinireau in dreapta giri'stdnga prin orag, neingrijindu-se nimeni de ei in ce privegte educafia lor religioasd, morali gi
ctrltural6.

In vremea lui Bob mindstirea Sf. Treimi addpostea, in 1784 inafari de Nicefor Aaron [t 17821, Baziliu Keresztegi [t 1783J, Iacob Aaron trece in

'

Traiul bun

al cilug5rilor n'a fost cdtugi de

pufin gtirbit, cu toate irldngerile numeroase ale prg-. pozitului Benedict Fogaragi, care mult timp, intre 1804-1830, a condus ministirea.- Aveau pe ldngi cei 300 fl. anual gi interesele dupi 1000 fl. din cassa statului, apoi legume in abundenfd, 100 ferdele porumb, 15 vaci cu lapte finute in pigunatul domeniului, chiar gi .in vremea foametei triiau. foarte bine mincau 4 plese la prdnz gi 3 la cind. Deqi numdrul lor se rCdris,iSe, totugi n au incetat u li -"n{ri, _i4lxigalti qi .p-gglori contra epis' copului, proiestdnd, in 1807, gi bontra infiinfirii ca-pitlului.' Averea mdndstirii sub chivernisirea episcopului,
1 Pe

larg la Ratiu in Anuarul etc. din I9l1-12, p. L-LV.

diecezi; Ioanifiu Vigoli gi Spiridon Farkas alias Fogarasi sunt trimigi la mdndstirea din Alba-Iulia urmitorii 11 cdlugdri cu 200 fl. dotafie anuali din arenda fixati: Filoteiu Laslo [t 1810J, Iosafat Devai [t 1792] Ioachim fop [t 1803[ Samuil Clain, Augustin Ladai [f 180U, Partenie Iacob tt 1790J, Ieronim Kdlnoki [t 17921, Ignatie Darabant [aiunge in 1788 episcop la Oradea-mareJ, Stefan pop [f 18011, Gherman Peterlaki tt 1BlU gi Benedict Farkas alias Fogaragi timp prea indelungat prepozit tt 18301. Astfel sub pistoria lui Bob s'au stins aproape to$ cdlu' girii mai vechi gi cu invdfiturd. Dupi infiinfarea capitlului l$(}7| pdni in 1818 s'au ficut novifi la ministire 19 persoane, cari rdnd pe rdnd au plecat inc6t in 1814 au mai rdmas 2 cilug5ri: GeorgeGrigorie Demeter alias Cutean mort in 1816 gi Baziliu-Bonifaciu Erdelyi; in 1821 mai inhd in

alti

-40-

_{t-

MANASTIRILE ROMANE$rt DIN rRAlf $TEFAN METF$

iILVA]lll

in 1826 trei cilugirie Baziiiu Beniamin Todor' iar tineridevaloareloanChirila,TimoteiuCipariu$i an pirise":

l"rriJrn

Papfalvi, cari in acelaq Te2 cilugiri numai erau Bob lui nistirea. La moartea novi' iri-*anatti."u Sf' Treimi: Todor' Erdetvi 9i cele: loan-Inocenfiu Ladoqi'' maIstoricul Bunea afirm6: "Sub Bob aiunse inalt punctul cel mai ndstirea sf. Treime din Btai la ei pe erui" irrftorire, avind tocmai atunci in sanul 9i Petru M3i9r' iitli i"*uif chin, Gheorghe $incai secolului .uI or"i mari liteiati Romani dela sfdrqitul o exageui tA-tu"."' Cuvintele acestea sunt desigur a se fi;instalat rare, cici tofi trei''inca 'inainte de permisiunea de

Actio ofensi gi criticd, chiar -i. cAnd nu le merita' totul cu doi s'a desvoltat lri*utuu ,,giiin1iti"a; inafari de Blaj 9ia" protectia lui Bob' iar Clain silit sd rimdne in menasii"eu di" Blal pini la 1804'

it"u'ri scaunul episcopesq

au cerut

a pirdsi viafa .ifugai."sci' Prepozitul [egumenull avizul siu :din 19 ministirii teroJm ii6lnoki' prin permiti pirisirea ca si li se Iunie Lil8F., propune -Lui permite' 9i $incai 9i Maior li se .alugari"i,i foarte imediat pirisesc -attattitua' in care stdtuseri putin. Singur Clain a fost refinut' Intre episcopul Bgb--tegat pria mult de.. cele cari luptaseri din p4qante$r' $ "Et-mitalugari' alegerii lui Bob' nu se puteau i$i"tu"i contra chibzuiti ::fixa raporturi de buia intelegere 9i de ii gi folositoare munce impreunS' tnvifitura lor' gi .sniiiai". *"tt deasupra vlidicului, caracterul chiar antagonigti face 9i ii libertate tit rf lor de .d,rg-"oii lui Bob, pe care nu'l crutau de nici
! Ratiu ia Anuarul ciiat' P' LV-LIX' z Sematismul iubitat din 1900, p' 1o' 3 Papiu'ltaria, {'i^tu,-iprrite'i ueite tui Gh $incai' Bucureqti'
-fSc9, p. 89 no. VI.
I
:

clegi munca lui intelectuald s'a tipdrit sub acest uoir.otr, totupi n'a fost crufat de multe umiliri 9i neplSceri istovitoare.' Monahisrnul din Blaj, lovit morthl sub pistoria nu s'a mai putut reface' VAntul de pir"nffi.iptf"iE;b, fiiragi. 9i cle independenfd ce sufla din toate cilupentru invierea viefii {iie nu era deloc priincios gdregti in minisiir"u Sf. Treimi' Toate incercirile facute ulterior n au dus la rezultatul dorit' Cifiva cari au mai intrat in ordul cilugiresc insi in secoiul al XIX-lea sunt urmitorii, dintre cari lflilZ In nici unul nu s'a distins prin ceva deosebit: 18501; in 1834 fioL;;utiin Joviani [mort f in illihail Ambrosiu Elekes [t 18531; in l&Ju-umetriu Teslovan, in fA+f Toma leronim Albani lt1883l impreuni cu Teslovan ;t-1s46 losif Hossu, care nici o chemare pentru lu io.t concediati, neav6nd crilugirie. io 1865 se prinegte preotul bdtr6n Ioan Vlat'care iut in 1866 prectul profesor moare in acelag "o, care a trdit in ministire pflni Ioan Teofil Ra1iu,

la 1879.'

8".t""

l'a cunosiut 9i autorul acestor rinduri care a murit inainte cu cifiva ani [f 19321' a fost bunul
s' clain' uechiu proces lrlerar [Retafiile lui Bob cu xvl [t9351' c:,. gincaiii'P. Ir{aiorl io an' Ac' Rom', seclia ist' p' 59--60' 2 Ratiu in Anuarul lc:olilor din Blai pe lgtI-12' r Piclifanu,

llltimulcilugiralmsnistiriisf.TreimidinBlai, qi
un

-42-

I
1 I

-{3e

STEFAN METE$

MANASTIRILE

nouAnEgrt DIN TRANSILvANIA

gi btdndul Elie Damian Domga,' care dela 1878 r5-' ticia singur prin chiliile ministirii transformate 9i drumurile Blajului, pe unde odinioari se frdmdntaseri atdfia cilugiri invifati, pentru binele lor, a bisericii unite li .de atdteaori gi pentru neamul lor. Rdnd pe rdnd, cum am vizut, s'au impufinat cilugirii pdni ce s'au stdns cu totul. Averea ministirii gi-a schimbat destinafia, formdndu'se ,,fondul de instrucfie al basilifilor", din care s'au susfinut
pdnd in 1918 aploape toate gcolile romdne unite din oragul Blaj.

la Sibiu; mi scoseseri din Sibiu cu Nemfii' pini mi scoasi din fari afar6. Dard incig cu cAti nevoie am triit in Jara Romdneasci, pdnice am trecut muntele iarigi dincoace, cdti frici gi nevoie am pitimit, numai avAnd noroc, cd fiind gi fratele Efrem ,cilugdrul care gi el a fost prins impreuni cu mine, gtiind sama muntelui gi avdnd cunoBtinfd cu dumniata... am osirduit si dim fap cu dumniata*.r

Satul acesta era in Munfii apuseni, 5. Bulzu. in protopopiatul Cdmpenilor; azi nu'l mai gdsim, poate e un citun dintr'un sat mai mare din pdrtiie muntoase. Aici s'a adipostit in cursul anilor 176167, infocatul cilugir luptitor pentru ortodoxie Teo' dosie, care fusese mai inainte la mindstirea Plosca. Participase la migcarea religioasi a lui Sofronie 9i silit s'a refugiat intr'o ministire din fara Romineascd, de unde se intoarce gata de prbpagandi pentru legea strdmogascd. Preotul Nicolae din Abrud scrie [c. 176U episcopului-ortodox Dionisie Novacovici, ci Teodosie cdlugirul a venit din |ara Rom6neasci gi protopopul din Alba.Iulia Simion Stoica l-a pus .slujitor in satul Bulzu'.' Persecutat gi ascuns ieromonahul Teodosie scrie [in 1 Iulie 17661 .bunului pirinte" protopop Simion din locul ,unde gti ci mi aflu*. $ti bine citi nevoie am pitimit, fusei prins
'1932

Fig.

l,

lvldndstirea ueche din Cioan.

Episcopul D. Novacovici intreabi, in 6 Iunie !767, pe popa Ion Morariu din Cdmpeni: 'La Bulzu, la mini' stire, popa Teodosie spionul cu a cui gtire a gezut acolo gi cu a cui slobozenie s'au dus de acolo"-z

t Vezi ce scrie cu acesl prilej 9i Lupeanu in ziarul Unirea, Blai,, no. 20: despre biblioteca citugirilor din Blaj. Ibid., no. 46. 2 lorga, o. c. XIII, p. 238-9 no. 13. -44-

Ministirea de aici era Archigului in sus, la 2 ore departe de comund pe

Cioara. I lbid, lV, p. 96-7
2 lbid.,

6.

pe valea

no' 92'
143.

XIII, P. 261 no.

-4i-

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILYANIA

un deal [pliigorJ, de unde se deschide o frumoasi priveligte spre Mureg, avfind in celelalte pdrti pdhuri seculare gi poieni. Se numea mxnistirea Afteia din pliigorul Cioara- Azi locului unde a fost sf' lScag i se zice ,,la mdnistire". N'avem nici o gtire despre infiintarea ei, nu cunoagtem nici ctitorul 9i nici anul cdnd a fost cliditi. Probabil dateazd' din veacul XVn' De aici a plecat prin 1759-60 inclrisneful cilugir Sofronie, care a revolufionat tot Ardealul pentru apirarea gi drepturile legii rorn6negti ortodoxe ficdnd si tremure un timp conducdtorii uni' lilor din Blai qi chiar 9i Ungurii, in fafa manifestd-

dela Cozia" [notifa aceasta, se

afirmi' cd a fost scrish au ooou Nicotae Benta intre anii 184i!-521' rdmas Pe alti pagin6: ,,Aceasti sf' Pravili a bisericii a dela sf. menesiire Cioara"' acum este Cioara. 1816 Februarie 20' Pop George"'

rilor atat de puternice ale elementului rom6n b69tina9.' Cdteva insemndri de pe cdr[ile vechi, cari au fost ale minastirii cu hramul Nagterea llascitoarei de Dumnezeu, - azi complet refdcutd din lemnul vechiu pistrat, - ne aiut6 si spunem ce\ta despre trecutul ei.' P e I n dr ept arc a tegii " din Tdrgovigte, 1G52 gdsinr: " ,,Aceasti sf6ntd 9i dumnezeiasc* Pravil6 e a sf' Liserici greco-orientale din Cioar?, - remase dela ministirea din Plaiu Cioara, care se au stricat pe tr'a anul 1788' prin zavistia unifilor de pe acel timpu aceea ministire decind s'au infiinfat nu avem documente, firi cei bitrflni spun ci moqii gi stri' lor li.au povestit ci a fost foarte bogati .9i mosr -fiost inchinati la ministire din Ta"a RomAneasce au
r Bunea, P. P. Aron gi D. Novacovici p, l?l-ZZZt Dragomir' Des' rcbinarcligioasdaRomilnilordinArdeal'II,Sibiu1930'p.182-200. e Pir. Oancea 7n Telegraful Romin, Sibiu, 1905, Nr' 6-7' 3 Inb.un documeat diu arhivele diu viena se vorbegte. in 23 lurie 1?86, deepre demolarea miuistirii din Cioara.

Fis.

5.

Mdndstitea

din

Cioara (comptet refdcuti)'

pamh .Aceast6 sf- Pravili este a Ciorenilorfiind George Popovici strimoqul popii Ivan' mogul 'popa popi at* Stan,-tatil meu popa Ion, de 300 ani tot fost la Cioara anul 1825" -47 '-

-rt6-

sJlfANnyErle

a ;;;i680'-L720, iar fiul siu Stan sub numele de

ot"",,

aceasti geCAteva limuriri pentru a inJelege Ivan a preotit nealogie sunt n*""'u""' Popa Ioan pistorit' ca

.::

:=|:=1|::|::=|=.:===.:=.=1..:-=:

DIN TRANSILVANIA MANASTIRILE ROMANEiTI # #

;il L720:-ffi, cdlugirindu'se peurmi arhimandrit il;;"i" [c. 1750-17741, aiungind FiuI lui Stan e l. *a"attirea domneasci Argegul pe popa ;; Ioan [c. 1750-1799J, care are fiu

:stefan 1755"- Acest cilugir spune pe un Penticostar Stefan ait fZ+S tRamnic), "ai-t cluqnerlt el 'pirinteleAfteia si ieromonatr $ edmen al sfintei ministiri din fie de pomenire [o"*"u"a notade popa George preful bucatelor 9i vinuluil' 1817-18, 1836 d;; Un iupin, poate negustor' diruieqte un Octoih .din 1750, namnici,,se' mlnas$ri cu hramul PrecCstei in pliitorul Cioar ei t770 Martie 5*' eromonahul $tefan a cumpirat un Apostol

2.

Tot fie de-sluibi intru aceasta [din la9i, 17561 ,,ca ta este a sf. ministire anume Afteia"' 1761"' 'Acum fit"ti.ii Ciora 1819 paroh George Pop*' Bucu' Un alt cilugir scrie pe Evanghelia [din Tibru din regti, L7701"e ;;i; dela parintele Antonie tl^fllz qi au irichinat'o sf' i.-Jl"nat"l'delaianetil 1770 Fl Ioanichie m' p' ero' lianirtiri a Pliigorului
.monah"-

In biserica comunei Cioara se afli la iconostas Isus Hristos Si l[?-ri3 ,2 icoane luate dela ministire:
Fig.

6.

monahul Chiril' Icoanele impfudtegti dela Cioara de

o..q"l"i ag@ela
,in biserica din

de familie Gheorghe [1?99-1839] purtdnd numele l-ui Sofronie'' Popovici, cum cunoa$en ca i s9 zicea 9i insemnarea: .Testattentul nou' din BilgJad are dumn-Czeiasci Evanghelie am cum' si 9i -e""utta Steian eromonah din darul lui Dumnezeu' ;;;i;;u .cu a mea cheltuiali osteneali"' Scrisam eu eromonah
'Olncea, care in

,I'f''ma|iilegifotograliilesuntdatedeharniculpreotConstantin palto"iei gale- de peste 30 ani' e ctilorul mulior din comuna CioarA "o""oi lntlilute qi monumente- lir"ri."+ti, culturaie- economice ;l o vrcduic ile toati recuaoptinta'

Richita, pe cel mare' rimas in Cioara' clopot de smeritul se gisegtu iot""iptt"t 'fatot acest din $tefan titor 9i egumen sf' ministiri """t"""In Pl5igorul Ciorei anul 1763'' ne 3pin' Despre relafiile cu [ara Romflneasci care tegte aceasti ooie d" pe cartea ?l"yeF}ra"'"' fbciorul riposatului .este a popii Stu" din Ciora' cu zlofi nt"ot t.ruo, din Jara Romdneasc[ cumpirati 14- uleat 1750 dec' 5 Constantin dascil''

-^ Mindstireaaavutdouiclopote;unula-aluns

Pl5i+o'.-

o-,;

Dinacesteinsemniridesprindemnumeleegu.
-49-

-{8-

$TETAN METE$

_ g

MANASTTRTLE

RoMANEgIgglSlg_lIl!:

care unul e tsi' 9i a cdtorva cilugiri' dintre ,og"u*rul cu cele doui icoane'
menulur

7- Ciunga. - ln raportul dinl774 se spune' ca gilete 9i 2 ministirea are: 2 cilugiri' a,ritor de 6 ri**",-tataf de 10 care de fdn' o vie $i o pidure''
de 1?0 st6niinl e;r*;"ttt din 1763 indici intravilanut Conscripfia il;;;; ei 96 litime; cdlugirii erau unifi'In lzsare

de sus, In acest sat a fosl o episcopie intre anii 15fl-c. 1567 cu 3 episcopi cunosculi: Cristofor, Sava 9i Gheorghe'' Bisenica era in partea din sus a satului de azj, la stAnga
Geoagiut

vdii, pe coastd intre grddini gi ceva pidurC in iun' Ldngd biseric5, mult transformati, erau chiliile c5-

i;l"R;J"ic din iz6s inca o aminteete' Blai I 6v L' u'*,?'1 cdruia Filoteiu Laslo din p" Teodosie, r"oiJ",'"a""i"Fn"t"i1t esumen pe lf^i,,, ' ;";; Din milostenie. cergeasci si autorizalie ii de : / l:;]"lt

;;;";;;

a lui Ignatie Darabant' din 12 Febr' 1783'l ci Ia .alta n"naSamoiiiLadav din Bigiu cunoaqtem' dati toi Teodosie era egumenul mindstirii''

".""ria

B. Daia rcmdnd- - Cea mai veche amintire contelui a"rp* *eoerti"ea de aici o glsim in ziarul * C"""tl Haller, care ne spune, ci "in 6 Maiu 1$6 cilugdrilor rom6ni de l6ngi o-Jotit -D;i;, in ministirea impreuni cu principele Gheorghe Rako-cv L"; -iu""uti" LTLL sldia ca egiumen loasaf' care i" Moldovei'' u*ru. doifrati preoti: unul Petru in Bacdul Ursache intt'un sat de l6ngi Bucuregtii fbrii popii ""f"i"ft ii".ar"gti. El vinde un Mineiu cu 26 florini preob r\li.oru" din Vigtea de !os.' In 1765 sta aici un A";"ghte. In iT74 ,ur;a 2 cilugiri 9i avele: aritor a" S JA"te 9i fdnaf de 2 care de f6n' Ministirea de rasbun"""u lui Bucow' fiind uniti''

Fig.

?.

Biserica mdndslirii din Oeoagiul de sus'

".an"i"

"""*:t;g#"ri'""'i3xe,lT'*""'f Ianuarie).

'uu;::;:Bili'i6:3!i"":%"",ui:'"fi

.i

hEgtiului, care da hrana de post cuvioqilor parin$' Episcopii au dispirut, dar cilugirii s'au menfirut inci doui veacuri aici din mila 9i qiutorul credin' ciogilor romini, $i desigur 9i din acel al boierului Ioan togofitul din Pitegti care s'a aciuat cu familia
r Melel, Isloia bisericii rcmAnegti, I,
ed.

lUgirilor.-ale.."ciror'ruine se mai -vid' ca gi locul

z Szabo K., Erddtvi t6il6nelmi adatok' IV' Clui' 186?' p' 33' 3 lorga, -studii f'documente; XIll. p. 168-9 No' 580' I Cultura cregtlnd, l9l9, P. 157'

II' p.73-77'
4^

-50I

-51 -

$TEFAN METE$

MANASTTRTLE RoMANE$TI DtN TRANSTLVANTA

pentru care s'a frimintat mult episcopul Aaron, dar fdri nici un rezultat mu{umitor, a fost impirfiti de firanii iobagi din comuni gi indeosebi de cei doi nobili proprietari unguri L. Toth gi Halmagyi, cari erau si se impuqte unul pe altul pentru ea.'

sa in satul vecin Cetea, unde au trdit peste cincizeci de ani.l Informafiunea noastri relativ la aceasti m6nistire gi cilugirii ei e foarte redusi. In veacul al XVlil-lea au trecut la unifi, aga ni se spune, dar in revolufiunea lui Sofronie, s'au intors iarigi la legea slrdmogilor. La intervenfia episcopului unit Aaron cdlugirii au fost alungafi din mSndstire, gi din ordinul gen. Bucow, in 23 August L762, mdnistirea a fost arsi, fdri sd se mai poat6 injgheba vreodati viafi cilugdreasci in ea. Biserica a fost refdcutd, fiind azi proprietatea unifiloa cari sunt in numir de vre-o 20-30 suflete. Averea mobili a min5stirii a fost dusd la BIaj prin cilugirul Sofronie dela Mdgina,'iar cea imobil5,

sese. In Octomvrie 1764 Sofronie Pavlovici era tot la mindstirea din Mdgina.'In timpul addpostirii aici a lui Sofronie credinciosul-Nicolae Oniga ddruiegte ministirii o icoani., In LTTZ avea numai un cdlugdr; intravilan de L?O stdnjini .lungime 9i 100 lifime, hrdtor de 10 gdlete qi Z ferdete, tanui de 8 care de fdn gi o pidure. Ministirea a avut pdnd la 187L cilugiri; ei au invdfaf, la gcoala mindstirii pini la 184tt carte bisericeasci'gi tipic pe tinerii cari voiau sd fie cdntdrefi la diferite biserici, gi in
acest timp se bucurau de scutire de serviciul militar.' Multe din pdmdnturile ministirii au fost ocupate de sdteni in a doua jumdtate a veacului XIX-lea. In 1902 mai rdmisese biserica, o cdscioard a mindstirii gi o mare grldind cu pomi fructiferi..
11. Petrilaca rcmdni. amintire despre - Singura mdndstirea de aici e in raportul lui Gr. Maior din 1774, cdnd avea un cilugir.u

a duce la Blaj averea mobili a ministirilor din Geoagiul de sus gi R6mef pe cari Bucow Ie ar-

Se di data infiinfirii mindstirii din acel sat 1$|f"' La t745 colegiul reformafilor
10. Mdgina.

unguri din Aiud ocupi moara mindstirii. Inainte de 1759 se agezase aici un cilugdr sArb Sofronie Pavlovici; pe vremea revolufiei lui Sofronie din Cioara a fost silit si se refugieze din m5nistire fiind rmit In 1762 se intoarce gi ajutd pe episcopul Aaron de
1

12. Rilme{i. aceasta e una dintre - Ministirea cele mai vechi din Transilvania. Agezati pe marginea unei vdi 9i incunjuratd de munli inalfi 9i stAn. cogi, a fost cliditd in secolul al XV-lea Inscripfia

Cluj.

1933. p.

Cetea gi logofdtul loan Norocea din Pilegti, 4-42. 2 Bunea, P. P. Attn gi D. Novacouici, p.339-i11. a $ematismul iubilar al mitrcpoliei Blaiului din 1900, p.124-,

Metef, Satul atdelean

- cr pedeapal, Rednic in 29 August 1765 trimite la miaistirea din Migita, pe cilugirul Silvestru Caliani dela min6stirea Sf. Treiue din BIaj, cf, Cipariu, Acte gi fragmente. Blaj, 1851, p. ll9. 3 $ematismul citat, 9. 124. . Bunea, P. P. Aron gi D. Novacouici, p.3i8. 5 Cullura cregtind, 1919, p. 162.

2 lorga, Studii gi documenle

L Cultura

crettind,

1919.

p,

160.

XIII, p. l3l, Nr. $0.

Epircopul At.

-52-

-53_

"1
I

MANAsTTRTLE RoMA1E$IL

PlIgJlIll

a fost dela intrare ne spune: ,,Dintii

ffiffi;

;4;j- A

zugriviti ?9-u::te 6895 t1Svileat ,ir"iu iui lriatiae Crai ciliva depins intiiu de vlddicia' care era cu

O informafie tirzie' anume un'raport c6' Mihai Viteazul ,popului lghian d;lSe6' noteazi jur de ea'' 'a zidit biserica -aia"titfi cu tot- ce'i in Bethlen da' In 9 luni" fid;;;ipele -Gavril S""u +t Toma Moisin' pentru catugariloi-;i" 'ruiegte curati-u-io'uvurilor bune 9i a erudifiei
rviafa

al- proto'

--

lor

Fig.

9. Inscriplia

qoscomtstet'u' mdndstirii Rim4L dela dela p{oscomidierul

numitd Hopat' lor ministirea Rdrneli cu o livadi bisericii''

fig. 8.
Rhmeli' Inscriplia dela inttarea mdnistirii

l*" pini
i i,"t".

din Geoauiu] chilometri mai los pe aceea$- vale -fe spune 9l epls.poi de cea din Alba'Iulia' cum LIffi' socotind "ur, copul unit Aarot,-il 3b'-Sepie-*ie r"l*ta dependentn de sute de ani''
t

in propriet4u" mdn[' Un bun cregtin'sitiott Brad' diruiegte 'stirii in Martie 1678 gase boi''
azi e
Seb.

ir

Calendatul eparhiei ort' tom'

Ctuiutui pe 1936'

'Clui, 1935, P. 35'

2DobreicuN.,Fragmentepriuitoatelaistoriabisericiitominesti'
Eudapesta. 1S5, P. 17-f8 r 1orga, o. c., P. 158 Nr.543,

r Bunea'

i;

studii

tir' 542' 9i documente' XlIt' p' 158 p' 3$) n' 1*2 Nouacouici' P' P' Aton 5i D'

-55-

-5{-

$TEFAlf MErE$

TRANSILV1NIA MANASTIRILT no\aAusgTl DIN

-:::-::frimAntirile 9i perse-' Veacul al XVI[-lea' cu atins aspru 9i Re bielii ci' cutiile lui religioase' au se vorbeascd mai mult lugiri de aici, ficdnd siAqa inscriptia dela plosco- lor' despre ei 9i Uis""ica t74l spune ci :'1 midier din altar co dutu Ioti" Fdgdragului trr.i"ri"itarul sui vladicia episcopului cheltuiala dela" ' PalaInochentie a" Sua" cu toata Ioan... din Remef, fiind e.gumen ohia din Ponor, "3oironi", altar 9i ocirmuitor .a-cestui :ffi;iloi din Fdsdrae"f*-u'4r-tBolog Nicolae f''a: 'i'n'u" ic;;-i"f L74r' i;;"i;opul locului [d1n GeomalJ mai amintesc in in afari de acest zugrav seau impodobit toati pomelnicul ,odu"ilot 6 atlri cari Mln"Ru'biserica co piciti'at-i"tto"Matei' $andru' mai multe rdnduri'' nite Tomu-' et"ittu s'a ficut-in picturi din ve-acul s*atoti de cdci sunt .'r"**i-i -ut itX't"u' ultima dati in 1809 de aI XV pin6 in ni-I prezinti chipu' un zugrav de mdna a doua' cum 2 s'au Pistrat in bisericd' la 20 "if" "J Simion a"ttai"f scrie in sf' ministire- nota!i'' lor ? martori Decemvri" U4l,; prezenta a Petru cu sofia urmitorul testament" prin care "Vlad rugat de egus'au sa Macini.u gi-"" iiol ta" Iuon' popa Chirild Ei dascil menul menastirii de acolo ei
ei sdrindar pentru ]r"..*, * ;t';G"sci unneavind un parale dau ;;tt"'netiotii roi' Dar ei fin

de 2 de fiorini cere la titurghie 9i plata s6'i fie preotul o' gi au mai cerut l:d;t"ot"' 9i Ie didu daci. s ar pureei 9i scroafi ingrigatil" i'a" cu trei ' sd fie ridica cineva din familia sa ca si strice" de 318 sf' Pe' sub blistdmul '-it""itii 9i afurisit rinti..,".' de Din B Sept- 1785 avem altd d'anie' scrisd prin care egumenul mdnistirii eromonahul Calinic Todori din RAmef dau rdtu [:finaf]^ meu "i;;"" de Albeqti la sf' mi' ii" V.f" a lzli [:Uzii] din ios in veci' iar ndstire de pomana si fie a m6nistirei sf' biserici din cine s'ar ispiti a-i instrdina dela credincioase neamul'meu si fie afurisit"' "Mdrturii care e qi intre sunt B oameni de omenie 9i siteni" sus'' VIad Petru ,,titorul mdnistirii' de mai Mai cunoagtem 9i alfi bineficdtori ai mdndstirii' 4 ani 70 de zlofi' ca acei ."arrri.i .u'i'au theltuit in numai din pu,"o-to*uf din pdmAnt pdni in.vdrvu

intr'un act firi dat6 il;i;;; *artiii"esc 20 sateni P" T Mineiu i;;;. l8-le'te"i'; f'-" *"Y cddi' Danu Ioan

pari' d9. si'l finat in vale i" i"nqe de doi [2] ei si-i rimdie'' ca' dau pentro toia"*na ministirii ce se ioleles cu preotul ca el sd deie tot

cetim: ,,1?56. ,{..tt Mineiu l'au cumpdrat el moratiu la din Pono" .o Z+-ae numirituri tiind pomand aceasti sf' moara manesti-Ji; i';" dat de a pirinJilor biserici ir, ,reJ- a lui pomenire si fi-".gi monah tui 9i a tot neamul lui' Scris'am eu Silvestru egumen ministirei in luna lui M;tti" 9 zile 9i din Geoagiu Fe acea Rimetilor au fost popa Chirili pu .uit* Matgiritare' tipiriti in Bu-

vreme",' iu,
, taia..

iis'io

r Bologa. o. c, p. 93-94.
p, $).
e y6i4,. p. 91.

--lErr"s

y., cuvjntdti

v-e^z^idespre ocazionate, sibiu, 1933,.p S6:-:

acegti zugravi

""""I-t"','O)ii r Bologe, o. c. p. 83, 9i Iorga o' c" XIII'

i'to'iu artei rctigioase' I' Cluj'

p* 158' Nc 3'

1929'

tabla-

. i;;,;.r,

xur, p.

158 no' 545; Bolosa'

o'

c"p'87'

:5t-

-55-

DIN IVIANASTIRILE ROMANE$TI STEFAN METE'

TRI]{SIVANIA

L'162' Aceasti carte Mircuregti la L746, e notat: de pomenire pentru adritu a lui Ztatau'it" l'u- diruit chiami dela Rdmet ministire ce se tu

l" ;;";;i

rf ,)

),

' Stancu' \., Cilugirii I . '

t

,J t*"nia'a in Bridegti' und-e - 1inde' creqtinului Toma 26 lanuarieii66:;. Liturghier ., in ':'

Rimet, .ur"
^---xr invifau coprt fineau gcoala aici in care bisericestiu sau dupi Rdmetii "urtu-i'li;;;'';i;nta"ilu "Noi .cum spu+ l,qi""lri i" a August

't' Precistei' Eu smeritul care este hramu-t'luqt"""u din Tibru' fiind de intre eromonahi Antone de loc Calinic' popa fati acegti oameni anume eromonah Dumitru"' Blistim ;l'ftil;nuh, Sit""stru dascil LT62Ianuarie 3 zile'' il;;; cine't vainstriina' erau aduse din Jara Romi-iiGlin"uu Cirtile bisericeqti c-ele mai vii relafii' degi neasci cu care ai unirii ficeau ;;;t"e, "a"i .atGrii aprigi du-gmani Antimisul intinsi n"onununii tonit*oui legi' din zilele 'biselui Teodosie Mit"opolitul dufu era ricii voievodul Jnrii Constantin Basarab Brdncoveanu la 1760' preotul cari Rominegti.' Tot aici li se sfintise' i"-"utti": Eremie Popovici' mort in 1818'' cit 9i Cuib de veche ortodoxie atit ministirea de episcopul ciiugirii aio "u u" fosi tttali la ochi si strecoare aici P. Aaron, care intdiu a incercat p9 cei de credinta strimo, ciluqiri uniti, utuogand lroiooahul Antonie dela ministirea i

noi acolo qi Ponorii, de cindu's aceste doui sate' pomenit,a avea 9coal6 9i acolo [ta mdnistirel ne-am -gco"la 9i dascil 9i prunci avem si acum ;e ie noi rdm6nem fdri de invafi 9i daci ni se ia aceea invnfituri ca dobitoacele'i

'f

iffi"

Fig'

Io'

Mindstirca dela Rimefi'

lui Sofronie In urma marei migcdri religioase a de dragotot Ardealul teco ta din Cioara "iUt"'e "ur" ortodoxi' generalul Bucow' legea
stea fal6 de

Y:

"""tt" Aaron' si distrugi hotiri, indemnat li'lu "piscopul ee f-i]fe si ministirea RAmefului, -cq -?ce s..e laJ*t' insemnarea:
---;;;.a.

Bologa, o. c., P- fl6-7' z Bologa, o. c., p. 86: lorga o. c''

]llll'-. St""J", Calendarul citat din 1936' p' 3)' I lbid., p. 35-7. 3 lorga, Sate 5i preoti din Atdeal' Bucurepti'

gisim innlil*n" "r" unui Gtoitr silrr"rir" monachu cdnd au stricat :3;;".,
o. c., p. {3'

1992'

9' 274 n'

:59-

-58-

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

necredinciogii mindstirea dela Rdmef gi cea dela Geoagiu la anul L762 in August 20 intt'o zi.Sdmbete. Spre peirea lor".' Ministirea a fost restaurati gi iar5gi dirdmatd cum ne spune acelag cdlugdr prin o noti de pe alti carte bisericeascd: ,,Aceasta aici am insemnat acest lucru cu jale adevirat cdnd au stricat ministirile cea dela Geoagiu gi cea dela RAmefi, la intdia stricare a fost numirul anilor 1762, iar la a doua stricare vdleatul L785, luna Deceqv_1i-g in 23 zile intr'o zi Marfi. ScrisEil eu Silvestru monahul".' Era in anul cdnd au fost executa{i Horia gi Clogca, gi astfel ura nemiloasi a stdpdnirii, gata d6 risbunare, domina in intreg Ardealul; trebuia sd cadi

,S'a ingiduit din partea P. In. Impirat a se repe' lilui biseiica dar numai ca biserici de mir, iar din chiliile cilugiregti sd faci gcoald".'

pradi a doua oari gi ministirea ai cirei credinciogi din Rdmef gi jur participaseri efectiv la revglufia lui Horia. Dupi dirimarea din 1762 averea migcdtoare a m6nhstirii a fost dusi la BIaj, iar cea imobil5, pi-"
mdnturile, fAnafele, etc. au fost ocupate de episcopul catolic din Alba-Iulia, gi toate intervenfiile episcopilor unifi Aaron gi Rednic de a li se da lor, au fos! zidarni0e, degi generalul Bucow diduse o.diii, iil-'le Iunie 1762, ca averile si fie puse la dispozifia episcopului Aaron.' Dupi a doua distrugere din 1-785 credinciogii cer voie dela Curtea din Viena si-gi refaci mdndstirea gi biserica. Guvernul ardelean, in 2 Marlie 1792, prin protopopul Ighian din Zlagna sdtenilor:

Tl$i 1

Bologa,

c., p.87; Iorga.

c., XIII, p. 158-9 no. 547 [dd z'ua

de 23 Auguatl.

darul cilat, p.47.

z Bologa, o. c,, p. 87. ' Buuea, P. P. Aaron gi D. Nouacouici, p. 340-1 ; 9i Stanca, Caltn--

Cu moartea preotului Eremie Popovici in 1818 se deschide o noui epocd de fr6mintdri pentru biefii siteni, cirora episcopul Bob dela Blai vrea cu orice pref si le ia biserica .ministirii, intrebuinfAnd toate niijloacele pentru ajungerea scopului. Aga ne spun preofii: Moise gi Mihail gi epihopul Simion Jurj din Rdmeti, in 5 August 1821, intr'o declaratie dati protopopului Ighian: ,,$i si arafi in relafie ci scriu oamenii unifi c5 nu ne-au fost dati noud [biserical, precum au aritat gi in {drcdlat Nichita Simion gi Teiug Const. $i [unifiil duc oameni de pe alte sate inaintea nemegilor [anchetatoril gi spun cd-s dela noi, pe numele oamenilor nogtri. $i tot cu minciuna umbli. Dar dela R6mef numai doi oameni sunt uniti Filip [Morarl gi Gavrild [Albu], pe care voiau siJ facd preot unit 9i dela Geoagiu 4 case*.' Lupta aceasta s'a terminat dupi aproape 10 ani, cu invingerea episcopului Vasile Moga, care fu avizat, in 20 Iulie 1827, cd biserica mdndstirii din Rdpa-Rdmefului rdmdne in stip6nire ortodoxilor.' In mAnile lor e pdni astdzi, ca biserici parohiali firi cdlugiri.' Averea ministirii in 1760 o formau: 5 locuri aritoare, 4 fdnate, doui vii din care s'au pistrat r Stanca, o. c., p. 38. 2 lbid., 9. 43. s lbid. p.46: pe lafg despre aceste lupte lntre ortodori gi unill Ibid, p. S-{6.
{ Despre preolii slujitori la aceasti ministire iu gec. XIX-lea, vczl protopopul Dincili, In sluiba neamului prin Evanghelre, Sibiq 1928.

-60-

a:

I I
;

-61 -

$TEFAN METE$

uAnAsrmtt"E RoMANE$TI DIN TRANSILVANIA

pind astdzi cAteva vife firi ca strugurii sii se mai 9l mai poatn coace in urma climatului schimbat o Dislrumai rece, apoi o casd 9i mai multe mori. gAndu-se ministirea in t762 episcopul catolic din
Alba-Iulia acapareazi, cum am v6zut, cea mai mane parte din averea mobili, rimindndu-i mindstirii fdnaful din Ponor: Hopaful gi altele diruite pe urrnd de bunii gi darnicii credinciogi, siraci dar ctr fricd
gi dragoste de Dumnezeu.' L3. Sttaia.

Ilva-mici - si fie adusi ilo comuni, cu toate odoarele cu folos li od5idiils spre a fi utilizatd mai bine 9i de popor, cici unde era se adiposteau in ea mulfi fugari: holi gi oameni rii. Averea mindstirii si fie scoasi la ticitafie, iarintresele banilor primiti prin Iicitafie si fie utilizati pentru nevoile bisericii-' Din conspectul din LTIZ se vede, ci hotiririle aceslea nu s'au realizat deoarece se noteazi: Cilugiri n'are, intravilanul e de 48 stiniini lat 9i lung, ardtorul de 4 gilete gi fdnaf de 6 care.'
Mdnistirea era Rebra mare [distr- RodnaJ. agezati in ,,Lunca vinului", e amintiti 9i in conscriptia din 17&3 a episcopului Klein.' La \762 n'avea cilugiri, avea insd intravilan de 30 stdnjini lunginre gi lifime, aritor de 12 gilete gi 2 ferdele gi f6na! de 16 care de fdn.' In 21 April 1763 e vizitald de episcopul P. P. Aaron gi are cilugdri unifi. trn lT74

c6lugdrul gi Valea cilugdrului- Pe la 1760 }ipsitd cle cilufiri, via ce-o avusese, 9i care prodrlcea 40-5'0 ferii de vin, a fost ocupatd de funcfionarui Zonger dela episcopia latini din Bilgrad.'

Sitenii aratd a fost ministirea gi locurile numite in hotar: La

pAni azi Iocul trnde

Z.

Bl JUDETUL' BISTRITA-NASAUD, 1. Feldru [distr. Rodnal. - Mdndstirea de aici a fost vizitati, in 29 April 1763,'de episcopul F- FAaron, iar in 16 Decemvrie L767 de episcopul unit At Rednic. Se pare ci ullimul cilugdr a fost Samuil, cane a murit in 1?66. La porunca vicecolonelului
Erzemberg sitenii s'au adunat la sfat in 24 lanuarie fiind agezati in 1768 gi au hotirit, ca biserica, pidure, aproape d'e ,gura RAmetei", intre Feldru qi
t Goban, Statistica Rom\nilor din
o. c. p. eI.
1762. Clui, M41, p' 15: 9i Starca,

n'are nici un cilugir.'

Episcopul AtRednic inseamni in protocolul vizitafiunii sale caRebra micd [distr- Rodna].

3.

nonice,

la data de 17 Decemvrie t797, cd aici este o ministire, in care locuia un preot de mir' care
avea'4 boi gi o
vacd.u

SAngeonul romin - In valea Porcoaia din acest sat era o min{stire, despre care viitorul episcop
2 Bunea,

Pomelnicut cilugirilor, zugravilor qi dilerililor clitori ai aete lnedite. de Bologaln o. c, p.85-86. e reprodue mtatstitii

2 Vezi studiul pir. Stauca, o.c. p.35-'t8 scris qi pe baza unor

' Cullura negtind, 1919, P. 158. P. P. Arcn gi D. Novacoul'ci' p. 350. i Bunea, Episcopul In. Klein, p. 3)B nota rr.
I

t Cultura crcstind, 1919, p. 168.

Bunea, Episcopul P. P, Aton gi D. Novacouici, P. 349. n Cultura creglind,1919. P. t6{s Cullura ctegtmd, 1919' P. lffi. ,.

-@-

--st -

$TEFAN METE$

MANASTIRILE ROMANE$TI DlN TRANSILVANIA

gisit nici un cilugir.'

unit Gr. Maior noteazi pe o carte bisericeascd din biserica din Maieri [jud. Bistrifa-Nisdudl urmitoarele: ,,Cunoscut lucru este cum aceasti carte prin stridania gi cu cheltuiala fi:ffiffiI intre preoti popa odatd Constandin din SAngeorz, iar acum ieromonah Climent o au cumpdrat gi lisat zestre vecinici a acestei sfinte mindstiri, care mdn5stire agiqderea de acestag ieromonah au fost din intreg inceputd gi de ale luigi sirguitoare mdni isprivitd, agadari nime dintre ffibt$-i de Dumnezeu pravoslavnicii mdcar cine carele se teme de pedeapsa ,-/ - gi putea instreiqp..d.e. aici aceasta d-zeiasci llh'lului nu va zestre. Deci fiind noi ftff $i pe aceste pediJfafi 2.,.'-.,^t fost cercafi gi rugafi si semndm aceste in mini-'l'qtr: stirea Pocrov a SAngeorzului zile 10 adeci ziua bfz. i. marelui mucenic Ignatie [Decemvrie] 1760 mic ai 6*rt netrebnic intre frafi Gavril Grigorie Maieru staref n^f sfintei Troife dela Blaj".' Popa Constantin in 1733, era F.-ll preot in Sdngeorz,' deci dupi aceastd dati a fdcut :8> mdndstirea gi s'a cdlugirit Numirea de Porcov s'a dat desigur dupi a schitului cu acest nume din munfii Neamfului din Moldova, pe care.l zidise episcopul Pahomie de Roman, care era de nagtere din satul bistrifean Gledin.' Peste cAfiva ani in ministire, la 10 Decemvrie LZ8T, episcopul unit dela Blaj At Rednic na mai
I Revista {ata de sug I, Satu
192t, No.

5. Shntioana- ta 1765 ministirea de aici "avea o pidure mici Si 7 stupl In 1781 se aminte$te -pidurea ministirii'.l
Telciu.-La cererea cnezilor din valea Rodnei ,gi cilugdrilor preofi: Mateiu, $andor 9i Petru coojsiliul oragului Bistrifa, in 29 Septemvrie 1523' de .acestor un loc pentru clidirea unei menistiri intre .satele Telciu gi Hirdiu, de partea stdngi a dru.mului aproape de apa Birchegului pe un deal.' In
6.

.acest loc fusese o menestire mai veche- Privilegiul acesta de a clidi, il intdregte oragul gi pentru epis' .copul Ilarion apezat in aceaste ministire' Pentru susfinerea cilugirilor Bistrifa mai ddruiegte, tot in 14 Febr. 1533, o pidure cu toate veniturile ei, apoi o moari pe rdul Bircheg gi libertatea de a pescui in rdu precum gi loc de pdqunat pentru vitele ministirii'' N'avem nici o informafie despre existenfa ulte' rioari a acestei ministiri, cdnd s'a reclddit gi cum gi pdnd cind au viefuit cdlugdrii in ea.

cd. II, p, {98.

^""", 2 Togan, Slatistica Rominilot din Transilvania ln IzJs revisla Itansiluania, Sibiq 1898, No. 9-10. p. 173, e Meteq. Isloria bisericii rominegti din Transilvania, l, Sibiu. 1935,

t, p. t0-ll.

lr

Siteantl Vasile Rai din Zagra 7. Zagra. -!723, citri Conventul catolic din Cluj: scrie, in cu 5 ani o ministire pe locul -Am clidit inainte .satului, unde pdni acuma am triit in pace 3 oameni laici gi 1 cilugdr. Cei 3 laici din 3 stupi fin' mdnS' ,stirea cu ceard, dar domnii sagi din Bistrifa le cer acuma dijmi din ea". InZagra mai sunt 2 biserici la cari serveau c6te 2 preotr, insi conscriptorii i'au redus la cAte unul. Roagi si intervini ca sd nu
I Cultura cregtind' 1919, P. 1662lorga, Hurmuzaki, XV' p. ?11-Z uo. {9i. 3 lbid,, XV, P 366, no, 685.

I Cultura

creitind,1919, p.

165.

-64-

-65-

STEFAN METE'

MA\ASTIRILE

ROMA:T'E$TT DIN TRANSILVAI{IA

mai fie molestat cilugdrul pentru dijmi,. deci mindstirea a fost cldditi in 1718. Conspectul din 17tr| vorbegte de o minislire. unitd in pdrisire, avea: aritor de 15 gilete gi f6naf de B care de f6nt Azi o amintesc numai locurile:: Cdmpul, Dosul 9i Piriul ministirii.i

la guvern, in
lugdrife.'

1703, insugi episcopul P. P. Aaron In 1?65 gdsim la mindstire un preot Onea 9i doui c5-

Z Berind. - Ministirea scipatd de ddrimarea goali, in mAnile unifilor' poruncitd de Bucow,

$ercdifa din 1758 cetim, ci iobagul Barb Barbatei. din acest sat a fugit de 34 de ani din sat gi e cdlugir lAngi Bran.' Ministire lAngi Bran nu este, alta decdt schitul din Pegtera cu hramul Sf. Ioan.
Botezitorul. Acestui schit Alexandru Ipsilanti Domnul. Terii Rom6negti, in 2Iulie 1797, ii innoiegte o danie. de 100 taleri anual, pe care o fdcuse in prima sa, domnie in [ara Romdneascd, in S Noemvrie lZB0.. Cdlugirii schitului mergeau in fiecare an Ia Bucuregti gi ln ziua hramului ridicau acegti bani clin. visteria Domnului romin.s

cl JUDETUL BRA$OV. 1. PeStera [6ngd Bran]. In urbariul satului, -

-sta Avere: aritor de 3 gifete 9i fdnat de 6 care de fdn,

Dl JUDETUL COJOCNA. l. Bdifa. - Dupi un conspect de prin 1263,. triiau in mindstirea de aici gi cdlugdri ortodoxi gi unifi. Intravilanul era de 45 stdnjini lungime gi 3[, ldtime. Avere: aritor 2 gilete 9i f6naf de Z care de fdn. Toati aceasti avere modestd a fost .luati,
cu putere de baronul Korda, contra cdruia se pl6nge. ---*IT""i.ta Arhiua somegand,I. Nisiud, p.
2-

Fig.

II.

Biserica mdndstirii

Bdila. /.;

)-t

t,',

8 Di-g.an_N.,

Qulluta cregtind, -Dgtti tSt9, p.

192{,

3.

some1and,
a

Nisiud,

A-rhivele Statului din Ciuj. 5 Ureche, Istoria RomilniloV,

1928.-no. 9

privit6irc_la istoria comunei Zagra in Arhiua p.

69-

17b.

pe care baronul Samuil Inczedi a ocupat'o. In contra acestuia se pldng guvernului, in 1763, preotii uniti din Berind' In 2 lanuarie L76f lnczedi rdspunde indignat la acuzele preofilor: 'Quod attinet violentiam per. me factam occupationem teritorii monasterii , Cultuta ctegtind,19t9,
P.
153.
FC

VtI,

Bucuregti, p. 323.

-66-

- e"/:

$TEFAN METES

uAnAsrrnrrE RoMANEgrt DtN

TRANSTLVANTA

a parte mea ibidem

Berendiensis, non ut verum esset sed nihil quidquam Possidere omnibus notum sit".r

3' Butenidin veacul al XVIIIJea - Mindstirea era situatd departe de sat in locul Frasinet, Si se amintegte pidure din ,Dosur ministiriij. ".o* ia' pdslrat din ea un clopot gi o carte bisericeascd.,
Ctui. Mdndstur La finea veacului al _-_ -_!.XVIIJea doi negustori macedo.romf,ni din Cl{: Pavel din Macedonia 9i ginerele sau Git""gt cristofor Literatul zidesc o mdndstire in satur iin " preajma oragului Cluj. Mitropolitul Teofil, dio ,o_ borul finut la 12 Iunie 16g6 in Alba.Iulia, Ja a"uptuf de patronat asupra acestei ministiri ceror doi negustori'ctitori gi,urmagilor lor.' Nu gtim daci nu e din ministirea Minigturului, ori din utt" calugir, care in tTgG aconvins pe mai rr"Ui;;;"iif "c"t o" negustorul ,,grec... Ianachi din Cluj, ia m hoiaiul

in

In acest sat de paz6, a drumului 6. Feleac. prin el, au residat ln veacul al trecea ce de negot, XV-XV[-lea trei episcopi cunoscuti: Marcu, Daniil gi Petru. In vremea lor deia era aici o minis'lire

care s'a scris la 1481 un frumos Lilurghier slavon, care ni s'a pisiill-pffnd azi.' Peste 200 ani la .1681 Iulie 24 se amintegte'din nou, cdnd se afurisegte ,,cine va' cliti dela svAnta ministire [un

Apostol slavonl, au cilugdr, sau pope sau diac sau

oragului, numit .Biik*, s"ar gdsi mari

Ct'|,-

"o-o"i"s;;;;.. 'l'-Fig

5..Cuteiug. In acest dio apropiereaiilo"_ dinului era o ministire inci "ui din ,".oiot iii{/m;;u, cilu.girii ei invdfau copiii carte. In protocolul vizitatiunii canonice a episcopului Grigorie Muioi se indicE averea: o gridini cu pomi gi un aritor numit -Dumbrava minxstirii*. In m5nistire sta un'dascil !o loT"tu 4sen roma, !ggj1".il; _i;91t$rgtlgt' ** : ' ". ;I

tz

Bisefica aeche din Feleac.

'

lglg, p. 156 ,{.Iaka\ Kolozsu1r t\rtinete, lII, p. ?ZB_232. 5 Cultura cregtind, 1919. p. iSS_Z n r.

2 Comuiicate de pir. pioiopop'ort. Muntean din 3 Cultura cregtind,

Cultura cregtind,

1919,

p.

lS3.

Huedin..

,...

' '

fiecine".' ,,In svSnta mdnistire Feleacului" a izvodit, in Septemvrie 1718 iemmonahul Eustratie Rus un Apostol gi Evanghelie.' Tot acestei ministiri d6ruiegte o Cazanie cilugirifa Magdalina pela 1738.'
L Almanahul Gtaficei rcmine pe t929. Craiova, p. 51-2. cf. Mete;, Isloria hisericii tomAnesti din Ttansilvanra, I Sibiu. ed. ll, 1935 9. t72 n'. l,

'

2 lorga. Sfadii Si documente,

c lbid., p. 129 no. tl{).

1

XIll, p. t00 no. 29?.

lbid., p.

100 no. !93.

-68-

-s)-

$TEFAN METE$

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

Distrugerea ordonati de Bucow n'a atins-o. pe vremea episcopului Gr. Maior era ortodoxi gi avea: aritor de doui gdlete gi un finaf de doui care de fin..
7. Milagul mare. hotarul acestei comune - In a fost o ministire, dela care se mai pistra in 1g00 icoane pi fiultun .maie; clopot" cu data l?illl.' In April 1759 9i in 1765 avea un dascil Stefan, care

Andreiu c6lbaze..

L772 avea doi cilugiri, in,travitao de 4O stAniini lungime 9i lifime, aritor de de ir"i gel"t" 9i doui ferdele, fAnaf de doul care i se rfAn i Egumenul era Varlaam, ciruia in 1772 ,Ji ar"ot si adune milostenie pentru l5rgirea bise' ricii minastirii, care era mici pentru numerogii vi' In LTTI ate un.singur cilugir''

ta

-iiatorigicredinciogi.

scria o Psaltire.' Avere: aritor 3 gilete

gi o

pidure..

11.

Siln'lvldrt):inut

8. Monor? fiud. Cojocnal Se numia ministirea "ObArgia'. Scdpati de minia lui Bucow, in vreftea episcopului G. Maior era tot in proprietatea
ortodoxilor.'

rnistirea lugir gi avea intravilan de 15 stdniini lungime 9i de trei gdlete, finaf de doui care 9i Gh",'aritor 'pidure ,o ;' lo L774 tot numai un cilugir adipostea'

In L?ffi tot un ciera avea un cilugir- ln L772

de c6mpie'
mi-

jini lung 9i 35 st6njini lat; aritor de o gileat6, 9i

9. Modaca. fruntea ministirii de aici era, - In 1731, egumenul Victor. In acest an mai mulfi boieri ii diruiesc un Triod tipirit in 1Z2S.u La LTTZ Si LT74 n'avea cilugiri; intravilanul era de 40. stdn-

la

.darmaiaveagiovie.uHramulministiriieraSf. Arhangheli, clEdirea exista 9i in 1902' firi cilugiri; ...r"ruu putini se intrebuinta in folosul liceului roimAnesc .din .Blai-'

fAnaf de 3 care.' fn protocolgl vizitafiunilor canonice al episcopului Maior se spune, ci o parte din pometul mindstirii a fost cuprins de iobagii contelui'Ghborghe Banfi.'
L0. Ormenigul de cimpie. Biserica ministirii acest sat e din 1573, ficuti din lemn de boierul

din

fgrg, pt

I Cultura cregtind,1919, p. 158. $ematismu!.iuQil4t ai mitropoliei Btaiutui p. 3?{-S. lorga, Sfudri gi documente. XIII, p t62. no.-,i55: Cultura cregtind,
p. 3Sl.

t2. Stluagul de cdmpie' - Dupi conscriptia lui Rednic funcfiona la ministirea de aici cdlugirul ,piuot Lazar 9i invifitorul Banu' Avea 20 stupi' In iaduru" tnsi i'a tost devastati de ortodoxi' era de tiii qiLTIL. navea cilugiri; intravilanul gilete' aO stdniini ldfine 9i lungime, aritor de I ,tao"t ae fg 9i o pidure' Averea aceasta ri"u"" pentru nevoile gimnaziului din *"re se .folosea Ettai qi in 1902."
---'
p' 2lt-12' $t^"tismu| iubitiat al milr' Blaiu.lu.i' p' 348' z buaea, P. P. Aton gi D' Nouacovici' '3 Cultuca crc5tin1,1919' P' 162' '' Bunea. P, P. Aren 7i D. Novacovici' p' 348' '6 Cultura ctegtinl, 1919. P. 166'
6

-r

r Revista Reiagul, Cluj. igtO, i. fOS. ? Buaea. p. p.-Aron si D. Noitcouici - o.J4g. -.

Cultura negtind,

P. P. Aron gi D. Nouacourcr, . Eunea, Cultura crestinii. 1919. o. 16l-

Bcnel, o. c.,

tsiq p. t:i.

_io_

I
F
L4

'? Bure4 P.

P- Aton gi D' Nouacouicr' p' H8'

P. 3{8,

-7lt

r t-

$IETAN MErE$

MANAsTIRII^E

nouAnrgrt

DtN TRANSILvANIA

13. Somegfaldu [ldngi Clujl. - $aguna spune,. dupd mirturisirile bitrdnului feran Petru Monu, ci. in hotarul acestui sat a fost o mindstire de lemn,. care pe urmi a fost adusi in sat gi din lemnele ei, s'au fdcut stranele bisericii de acum. Avea un ci' lugir Costin, pe care feranul Monu il servise in copildrie.' Probabil cliditi de vre-unul dintre negu-'
storii ogreci" din Cluj, cari aveau obiceiul de a merge' la biserica de aici gi acolo-gi ingropa morlii in cimi-

s6' am cugetat din minte, ce mi'au dat Dumnezeu fac o -eoetfit" 9i cu aiutorul lui Dumnezeu o-am .ce tott gi ficu[ d; care lucru mi 9i bucuram' i's'au aqa Mindstiri sfinte Domne Impirate, aceqtii

terul comunei.'
14. Stobor.

t
I

r I
t.

ndstire

in

In satul acesta inci a fost o miveacul al XVIII-lea ridicati de un bun

cregtin de aici, dar stdpdnirea nemiloasi i-a stricat'o,. cum se vede din iElania lui duioasi gi in'lgxesadn' adresat5, in 1787, Impdratului losif: .Prea inallatului gi de Dumnezeu LuminafuIuii gi Bunului, Credinciosului Impirat Iosif Sinitate' Bun6, Viap indelungat5, intdrire gi Bucurii gi ce'

citri Vrijmagi Biruinfi.

Aceasti ingtantia, Pre Inirllate Doamne Impirate, la alti faia nu cearcd sd se inchine, firi, numai la Inilfimea ce de Dumnezeu incununati a Imperafii Tale, carele egti cel de Dumnezeu ade-' virat ales impirat gi lauda gi slava cea luminatiL gi sprijinitor al cregtinitifii... Acesta m'ag plAnge gi mag jelui lnaintea ImpirEfiei tale: Iati Doamne Impirate,^ eu Broin*
Urs din varmeghia Clujului din satul acesta Stoborul. r fagura, Ist. bisericii ortodoxe, Sibiu. 180. p..tt6-7.. I Met6$ Rominii din Clui, Cluj. lS|5,, p.. XXll. I

intdmplal ci au venit o porunci dela cinstita Tabl6 Impirat . ioast"e a Clulului, ce-i porunca inillafului qici o ministire ,t; creescului Gobernium, cum ia oo r6miie supt stip6nirea impdrdfii tale 9i aga gi la -io", cum p6ni la opt zile si o ri"""it "" numai am sipesc Ai si o stric. Dari eu ce si fac' plinit a opta zi 9i a lnceput-a pldnge gi aga s'au venil solgabiriu Caceti Jiga 9i comisardqu Diulai li sate .si.lg 9i cu "ttt nemigi, glucdn4 oameni nu o strrcer si rugat it"i"u"" Mdnistir!! 9i eu m'am Impdritii Tale si mi rog de "ffite grafe gi de nu voiu avea atuncia si se strice' pre" ."- "ei porunci, ci eu voiu fi ascultdtor poruncii Impirifii Tate. Ce aceqtia se aprinseri de mdni6 9i [inl datd md legari Um{neslire o stricari' face ce md tog p;u miti de mine de acest lucru ci sunt de pagubi de SO0 ae floreni, ci locul mi l'au luat Domnul meu Ridaid Mihai gi l'au ficut lab Mirii Sale' Iari eu am rdmas sdrac Ai acesta lucru eu Donrne Impirate tot din pidure l'am ficut cu mare muncd 9i trud6"" care s'a biciulit [prefuitl aceste 500 florinfi ce Domnul meu nici oo .t"u si'mi lase loc, nici si'mi

ioir@l$fl

pliteasci

Ce Domne impirate, m{ rog Ia prea milostiv gi inaltul 9i blAndut 9i de Dumnezeu inlelent 9i luminaful Impirat, si'gi faci mili de mine, ori si porunceascd gi si mi slobozeasci si o mai zidesc'"

munca.

-72-

F
E

; *

-73-

ii

$rErAN

METES

MANAsTIRIIT

RoMAN@

.ori si-mi dea Domnul mie locul,

"cesta lume.

si

mE hrinesc in

Dl JUDHIUL TAGARA$'
,d"spre

Dela Broina Urs plecati inchiniciune citri impiritia ta cu genunchele pAni la pimint 9i si :fie Dumnezeu cu impirdtia ta.
Broina Urs din varmeghia Cluiului ce din sus, ,din saful acesta Stoborul" Guvernul ardelean din Sibiu, prin secretarul Ion Herfrann, ingtiinfeazS, in n Septemvrie 1787, pe Broina Urs ci cererea lui nu i s'a satisficut fiind .contrard ordinelor preainalte.' Ctitorul ministirii din Stobor a fost 9i zugrav, cdci .cu mdna 4e terini a lui Urs Bmin* 17[40-901' Terezia cu chelig-4lffg1p@ia satul Fildul tri"l" tet;nilo Ae-josrTt se Cre cd tot el este ,preotul din Stobor", ,care a pictat biserica dio @1.'

ae aici cu hramul 'Adormirea din precestei*, o n*tt in plAngerea boierilor se t"t' ficutn h ancheta din 17re' in care o citugirif6'. -care -cu ::tul "."ti ;;;;;:iJ' "q"t "c"'t"din pidure' a'fiert in--c{teva .ei stau in minisiiiea

Atpagul de ios' L. --ioitUtea

Cea

mai veche amintire

L-F-"*'#l'W*g:?i-#:ff:"$':YJil1 o"puti"cioqi rerlltul e orb

.doi ani preotul I";, -"ii"i"i.da ,pe seama

i"iiul;i.?;,iiili.a "'oi d" or, oittirt Qbgqry'nd k"r;rd"i ;.hri i"" "u cu 12 Peste

-florini"'' lt*"lii U-'i+ii a'pedepsit'o ffil p"pii Ruao din Arpa;ul de ios'

15. $optefiu. -- Conform conscriptiei luiRednic ,din 1765 ministirea n'avea cilugiri ci numai un ,preot cu numele Mitrea, care'i folosia un aritor de patru gilete gi fdnaf de doui care- Pidurea, care valora 600 f[, a fost ocupati de domnii de pimint, $i 30 de stupi 9i o casi le'au luat sitenii ortodoxi' Tn LT72 era tot fdri cilugiri; avea intravilan de -70 stdniini lungime 9i de $ lifime, aritor de 3 gilete, fAnaf de 2 care gi o pidure- Aceasti avere se
,intrebuinta in 1ff)Z pentru nevoile liceului din Blai. '
r Revista Rdvagul, I, Cluj, 19(8, p. 28 auplencnt I Meteg, Note despre zugravii bisedcitot tomtne, Clui, f$l?' p' Z). . Popa Atanasie, Biserici vechi de lemn, Clui, l9?. p. 20. r Bureq P, P. Arcn gi D. Novacourci' p- 3{8.

f
i' t'
F

.diruitorului-' f"tT"i un Triod-' sfintul 9i *aoa"iill,-iri-1733, aceasti Adam Teleki 9i locag era ridiJ-pt moqiu contelui flls: un' preot luon' 4 ,avea dupi "tfr*intl"-[r" Avere:,Z boi' 2 cai' 9 vaci' "ar"natil' fistupi' aritor de 4 gilete pentru 12 iunci, z ""pil, a-" 3 gilete seminaturd de ,semin6tu"e finat de au Z tu'ude-porumb 9i un primivara, "poi i;; d"scalul ministirii vinde' in ,6 care ae fani din tara Filgitaqului' I' Situalia economici a Romilnilor ' M;r. 'Clui. 1935, p' 28{ , ^----..-acono si docu' ll (: Studii gi maramutdgene" tt ' 2 lo'gar Insctiplii ardelene gi

bisericeasci "Euho' cdnd va sta bit;;;;-';' cartea carte se pomeneqte loqiu, [tipnrit" t"t'ti * acga$i al ffi;u-''-niouuuit numele complet cumpiri pentru p"pt lon

taoatti"i dela Arpa'? pini

;"";Hi;;;
;dit;T

d;;;;;ti,

I I

menle,

XtI[. P' ti4

ao",$X'

. ;i::1" i:8r",!;*?,,7rtru P'

it9o2, p.

Aron

si

Dionisie Nouacouici' Bt'ri'

sB.

-74-

I 'l I

7y

$TEFAN METE$

MANAsTTRTLE RoMA,NE$TI DIN TRANSTLVANIA

1 I
l

6 Noemvrie t742, un Chiriacodromiu cu 18 florini popii Stroie din Drigug.r La 1756 are un ieromonah Isaia.' Cdlugdrii acestei mdnistiri, in 1746, duc o' lupti lndflrjiti contra unifilor, apirdnd legea strimogeasce.E Generalul Bucow, in 1761, a ars-o; pe urmi, s'au ficut dinnou doui chilii, pe care apoile-au ocupat

.de o gdleati 9i fAnaf de 1 car de fdn, intravilanul de 150 stdniini lungime 9i 50 lifime. In 1761mini' .stirea e distrusi din ordinul gen. Bucow, iar averea rimasd e luati de Iosif Boier, fiindci se cHdisq pe , mogia lui.r
,

tot cdlugirii ortodoxi,

rostul lor aici.'

firi si mai gtim ceva despre

Ministirea era la vre-o 5 km. de sat spre munte in dumbrava de stejari numiti ,,Podeiul*.0'
la 9 Ianuafie 1749, ci I'a cumpdrat popa Aldea cu. 20 zloli dela Ion Suma din C6rfa siseasci.' Schitul avea in fruntea lui pe preotul Ananie gi 3 cdlugEri,, iar avere numai 2 vaci, 1 junc Ai 4 stupi.' Familia Teleki, fiind schitul pe mogia ei, ii rdpegte clopotul 9i fdnaful cum ne spune episcopul A. Rednic intr'un act din 1 Februarie 1769.*
stire, avdnd pe bitrdnul preot Ghierasie, S cdlugiri gi 8 cilugdrife. Un cilugir avea 100 de ani, iar altul lil gi o cdlugirifd bdtrdni era cergitoare;: averea se reducea la: 1 cal, 3 vaci gi 10 stupi,t aritor
2 Iorga, o.

Beduoiul'mic- - Episcopul qnit At' Rednic ne vorbegte in conscripfia sa din 1765 de o mdni.stire ce ar fi existat in acest sat in acel an, avdnd

.o livadi de 4 care de

f6n.?

Amfiloche ieromonahul schitului Arpagul de sus inseamni pe un Mineiu,

sus.

2. Arpagul de

locul fiscal, numite se pare dupi intemeietorul lor: ,una a Vdtavului in Breaza de ios, cealalti a lui Mdnigor in Breaza de sus' Cea dintAiu avea un ,p""oi bitrdn Dionisie gi 4 cdlugdri,-din care doi sgn'tcersitori Adouaaddpostea-q sebs5ritlqarbd dem-;ril-Avere: o vace gi loc ardtor de cdte o ge-

5. Bteaza. - La

L748 sunt

doui ministiri

pe

3. Beduoiul-marc. La 7748 era aici o mini-' -

.Gffi-semindtura de toamni 9i primdvari'' La 1758 se constati tot doui mf,nistiri: Una pe locul .Stirmina cu 1 cilugdr: Stanciu Muntean, a doua 'pe locul Funditure cu un cdlugdr numit Matiaq 9i doui cilugirite.' Pe lingi mdndstirea Stirmina lo' 'cuiesc doi zileri ai vitavului Bucur Toma: Neagoi .gi Radu Muntean" cari nu fac nici o sluibi fiscului'u

,l"r's", o. c. p.92 no. 253. c, p. {3 no. 5!. r Bunea, episioput loan Inochenliu Klein, Blai, tm, p. zOC.

6. Bucium. - In mindstirea acestui sat a scris in 1737 ,Vietile sfintilor" ieromonahul Ambrosie'.
Aton gi D, Novacoulcr' p' S0' Bunea, Episcopii P. P. Aron gi D' Nouacouici, p' 332' t-s eriiuite Statului, Cluj, conocriptia urb' Breaza din 1758' o Radu I., in An, Ac, Rom., secf. ist', I' [t9231' p' 26i1 no' 12'
2 Bunea, Epiicopii P. P.
3

Cultura Crcgtind, Blaj, 19lQ p. 15?. ' Grama Gh. 7s Telegraful Romdn, Sibiu. 1915 no. 28 [din il) Iunie].. ,5 6 lorga, o c., p.82 no.206.

I Cultura crcgtinl, Btaj' 1919, P. 152,

7 Bunea, Episcopii 8 Cultura crc1tind, e Bunea, Episcopii

P. P. Aron gi D. Nouacour'ci, p. 333. VII[. Blaj, t919. p. 152. P. P. Arcn gi D. Novacovici, p. B?.

I
I

-76ii
fi

-17 -

MANASTIRII,.E ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

$TEFAN METEg

zidita pe Iar in !748, ni se spune ci la mdndstirea ra*arrtol baronului Alvinczi servia preotul'cilugir care fusese iJi;- T&pea de origine din Mdrgineni' Hagiu T-$i iu l""o"utim - de unde i se zicea 9i Me' t747'' de inainte biserici o in sat aici clidise ia"ti""u itr l74B avea 6 cilugdri 9i o cilugirifl bitrin5, avere: 5 vaci, 13 stupi, 1 cal 9i fdnat de 1 cu fiul sdu ."" a" fdn.' Pe iobagul lacob Linolfu Bu.o", fugifi in t74Z de greutilile iobdg-egti. din

iobigegti fuge in 1?50 9i se ageazi in satul Cuciu'' i"t",io*ind, in 175t1, pe lAngi ministirea de aici''' locul Ministirea era prCot Ioan 9i 2 cblu' avea la 17<f,8 un cilugir, un
10. Deianl'.

pe

fiscal-gi'

girife; avere 1 cal-' Din ordinul generaluluiBucow'" in 1?61, a fost arsi.'

11. Drdgug.

ou

Herseni,iigisimlalTsSinmindstireadinBucium" generaiului care a fost arsd, in 1761, din ordinul

Bucow.'

"i Neagu din Ucea d-e sus sunt la mini"n*" j"td gi Iuon din 1682' ce se stirea din Drag;l'-f" o E
'uoghelie

Conscripfia ibU"gii fugifi: Aldea Zdrnovan din Po'

urbariali din 1726

7. Comana de ios' - Aici a fost un schit mic ai avind numai un finaf de 3 care de [An' ,erac, - la 1761 l'a ars generalul Bucow'u ;; care

Ministirea s'a clddit pe pimdntul boierului din acest sat Ion Maniu; avea" iu fZ+g, gase cilugiri, - unul cergitor 9-i altul-nebun o calugiriti batrana. Averb: 3 cai' 2 stupi' fdnaf
B. Comana de.sus.

de i

de fdn. Preotul ministirii era Dionisie.o "u""I-aLTilTseaminteqtemonahiiaBonifatia'mueriede 60 de ani dupi cinul cilugirii sale''

g.Cuciulata._IobagulloanComgaaliasChig Mihail cu un fiu din Galafi, in urma multor as'upriri

r lorga, Sfudfi 9i documenle, XII, p'?0 oo' 159-60'
2 Bunea. O. C,, p, $12.

-f

, einiiitt staiutui
6

dia cluj, urb Herseni din 1758' 1 Cultura cteltind, 191Q P. $a' 5 Cultura cteiline, $19, P. 156'

afla in biserica o*. aio Drigug, se gdsegte ace-asti de furat iir"-or"e: ,Aceasti Evanghelie s'au prins o'u prinsu i" in FoleHea 9i au venit dupd ii de si ""t adevdrat pu iu, 9i o 1T dat iar59i o duci * uo la monasti"ea c"" .teuche dela Dtigu$' Aceasta au zile L4" fostinainteu noffivrie F*topop Rad Coian. Jurdtori au fost: cdlugdrul Mihaii, Botar AndreiaS din Drigug, Aldea Toean' Radu Husea, Ion lui Moisi din SAmbita de sus"'' Io Du."-.trie 1738 9i August t742 se amintegte din Drigug'u *n1 n"fuif fiIuseal dela ministirea irf"fti ani a siat aici ,logofitul IVIatei Voileanu grapistrati maticul", de nagtere din Voila dupi tradifia io 1amilie. [n 1'?36 era in ministirea Bistrila din r.ae unde tr"3gadir.r Dr{gq5''in ea'r'e "qqn' --- riUirlle Statului dia'Cluj, urb' Galali din t?c8' t Bunea, o. c.. p,sl} [VIU]' p' 157' 'I Cultura rrettin[,lglg urb. satelor Poiorta 9i Ucea de sul' ituj'ain Arhivele Statului

On

Bulea, o. c. p, 3ilt. 7 lorgq Studii gi documente, XIII. p' 2a5 no'

din 1i26.
5

Iorgq Insctiplii atdelene, lI, p. 92 no. 254

Ibid, P.2(F oo'

92"

'

?3&

_78_

7g*-

$TEFAN METE$

Meteg: Ministirile

'

\-1.

,l

ipune predici, istorioare morale, tilmicegte tunele perti din Psalmii lui David, scrie Viefile sfinfilor, .se pare dupi cartea mitropolitului Dosofteiu din Moldova Viefile sfinfilor, ne care Mateiu notbazi: : ,,A scris ca si se gtie c5 multd viafi mi.am cheltuit eu la ministirea Drigugului; in copildrie mam .pomenit aici gi umblAnd prin multe locuri, au venit vremea fiind de 22 anl anul 1740-43 am gezut iar aici, unde e gi in Martie 1747,' dupice zugrdvise in 1746 biserica de lemn din Pata fiud. ClujJ 9i Pogdceaua [jud. Somegl in 1743, cici logofitul Mateiu era gi zugrav.' Dela Drigug gramaticul Mateiu trece in satul Hundorf,' unde sti pdni la 1761 gi scrie, ,,Istoria Troadei". In t76L e in $oimugul romdnesc fiud. TArnava micdl, unde scrie povestea preainteleptului Archirie cu nepotul siu Anadan. Intre manuscrisele -sale, cu o caligrafie admirabili, se mai gisesc multe invifEturi folositoare, ca: ,,Pilde filosofegti" .din grecegte, etc. Unele din scrierile acestui neobosit gi istef gramatic au fosf publicate cu limuriri ,de strinepotul siu direct de vrednicul asesor consistorial din Sibiu, rdposat inainte cu c6fiva. ani: MateiVoileanu in brogura: Codicele Mateiu Voiteanu. Scrieri din prima jumitate a veacului trecut. Sibiu,
I

-1891,

p. t44f2 anexe Dup6 plecarea lui Mateiu o conscripfie oficiali

I

lbid , p. 93 no.$8-9; 9i Pugcariu, Documente pentru istorie gi limbd, II, Sibiu, 1897, p. 356-7, 9i Voileanu, Codicete ilateiu Voiteanu.p. t9. z cf. Meteg, Note despre zugrauii bisedcitot tomhne, Sibiu, 1932 p. 11 nota t $ gemalismut jubilar al mitrcpotiei Btaiutui, l9{Jl., p. 472.
3 Aici a scris in Marlie 175? Viefile Sfinfilor pe Iunie cf. Iorga Inscriplii ardelene, Il, p. 1la no. 349.

Mdndstirea Simbdla de sus, rcstauratd de I. p. S. Mittopoltt Nicolae : Clopotnila mdndstitii (in conshuclie).

-80-

MANASTIRILE ROIIANE$TI DIN TRANSILVANIA

din 1?48 ne prezinte doui ministiri in Drigug: Una in partea de sus a satului, F pim6nt boie' .resc, c.u 9 celugeri 9i averc: 2 cai,4 vaci,4 iunci, t0 stupl aritor de o gileati gi o ferdeli simini' turi de toamni gi de o gdleati gi 2 ferdele de pri'
cu preotul monah'Varlaam gi !.-cElugAR $i 8 cdlugn' f6n'' Jile, iar avere: 6 stupi 9i fAnaf de 2 care de b-afte consgipfie de pela 1750 ne indicd tfgl-Ae'. Ministirea cea mare 9i bn@:1. 'trdn5, 2. ,a lui Calota' 9i 3- ,,a Comgi Codrea'''
.Una

.mivar6. Cealaltd in partea de ios a comunei pe pimintul boierului Tdmag Codrea 9i al fiscului

din'ele a supraviefuit persecufia de dirimare a lui Bucow, cici un c6lugir scrie pe o carte bi' .sericeasci Strastnic: 'Si se gtie de cdnd am gezut la ministirea Driguqului, anul 1763''
.,,Poiana Palerului", adecd pe pimAntul familiei boieregti Paler. Avea, in 1748, numai 2 cilugdri, unul biir6n pe care-l ingriiau copiii lui, celalalt cergitor.' In 1758 gisim ace$ti cilugbri: Ioan Paler boier, Bucur Cafavei gi Iuon Moga iobagi 9i o cdlugerite'' Generalul Bucow i!-!761 arde 4ginistireS, a cdrei ultim cXlugir se pare a fost Mihail, pe care'l amin-

t2. Lisa.

Mdndstirea era pe locul numit

tegte

gi

conscriptia
333.

din

L765,

episcopului unit

ci
_: ___

:::--i" '
-_j .: 1-_---

,"ri1i iii""rti

Cultuta creitind, Blaj. 1919, p' 157' '! Iorga' o- c-. II P. 92 no' 256. { Bunea, o. c., p,332, 6 Arhiuele statului din Clul, urb. Lisa din 1?58, unde se mai spune pe lingi ministirea din Lisa mai sunt: Ioan. Paraschiv 9i Ion Muntegn'

r Bunea. o. c. p.

parte gi stau in 3 locuinfe 9i nu contribuiesc cu nimic fiscului.

-Et -

METFS

_--::

naA

HAstrnruE RoMANE$TI DIN TRANSTLVANIA

-..-_ _::::==+:::'-:]::

Rednic,' iar in Iurrrrui 1?69 il aflim preot in comuna Lisa.2 Credinciogii din aceasti comund. peste zece ani, in 26 Aprilie 1779, cer voie prin episcopul Gr.. Maior, si poati restaura mdndstirea, ca sd aibd --=-_jTEFAS unde merge in posturi spre a face rugdciuni cie pocdinfS. Generalul Preiss insi refuzd aprobarea acestei cereri, care le-ar fi adus at6ta mAngiiere.'

gi ieromonahul gtefan, cate noteazd in 1262 dania unui ,,Apostol* biserieii din Ohaba de Stanca Oproae.'
16. Oprea.Cdrtigoara. Conscripfia din l?4g ne vorbegte scurt despre mdndstireu-.o 2 cdlugdri, un preot Simion gi averea redusd .la o vac6.,

girii sf' licag u f?::t_oarte

13. Mdrgineni. S'a infiinfat pe locul familiei boieregti Pandrea gi avea in 1?SB, un cilugdr ortodox popa Iuon Urs, iobag fiscal, insi oprit dela serviciile preofegti gi 2 monahi.. Hagi ieromonah Isaia Tempia din Mdrgineni diruiegte, in 1 Maiu L747,un Apostol cumpdrat dela Vlddica dela Mitropolia din Bucuregti, bisericii sf. Troife din Bucium, pe care o zidise el.' Avea numai o livadi de 4 care de fdn dupd conscriptia din 1765 a episcopului Rednic.u Din ordinul lui Bucow a fost arsi.z

- preot Ilie, trci gil*U"i locul fiscal avea in t74g un $_s_cilugir4d, iar avere : Z boi, 1 e?ioi., ta 1765 se amintegte egumenur acestui-ta.uo'",, numele'Rafail..

t7. Porumbacul de

jos.

Ministirea ziditi p*

,";t;i

L4. Netot. conscripfiei din l74B la - Conform mdnis{irea de aici servea in acest an popa Nicolae;. avea numai un loc de 2 gdlete semindturdde toamnd.o In 1.761 a fost arsi din ordinul generalului Bucow.,

din 1758[fl ne spune cd in pidurea satului numili Purcirifa este o mdnistire. u A fost arsd ai. lui Bucow, dar o cdlugirifd a continuat si "Ji""r rdmdnd in-ea E dupe ardere, te.anau,si o colibi penfru
addpost.
u

18. Porumbacul de sus.

Conscripfia urbariald

Ohaba. Mindstirea acestui sat a fost rn-l761_din porunca lui Bucow.'' Dintre cdlu?Ig4
15.
l}i, No, 39?. I l9rga, o. c., Il, p. rgl9, 3. Cultura p.
cre1tind,
6 ltunea, o, c., p- 350. t^ Qultura cregtind, f919, p. 160. s llune4 o. c., p. 3i]2. s^Cltltura cregtind, 19t9, p. 16t.

avea - La tr4gm6nistirea gi avere, f- no",'Z .founichie cai,Z vaci, 2 junci, 30_ capre gi 4 stupi." I;1*; , in stdpdnirea ortodoxilor.'

3 cdlugdri, un p""ot

19- sambdta de ios.

I Cullura

cregtind,

lg 9. p,

159,

si nota S. I Athiuele statului din Cluj, l:9 urb. Mirgineni _-"----' din -' ! lorga, o. c, lI, p. ?0 no.'i59-60.

17S*.

o. c., p.333. a Bunea. o. c.. p, 33{. a Cultura cregtind, 19t9, p. 162_3. s Arhiuele Slalutui din Ciuj, urb. satului. 6 Cultura ctegtind, lglg p. t63.
?

o. c., It, p.tI, p,t{0 | z lorea, Bunea,

no. {63.

to Cultura

tejtind,

t9l9: b.

162.

8 Cultura crcgtind, t919,

Bunea, o, c., p. 333.

p. t6{.

-82-

-83-

*.

$TEFAN METES

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

Simbdta de sus- - Aici a fost cea mai importantd gi mai frumoasi ministire din fara Oltului. Inscriplia dela Bloscomedie, pusi ce'i drept mai tdrziu, ne spune: ,Aceastd ministire s'a zidit cu toati cheltuiala M.iriei Sale Constantin Brdncoveanu, fost voevod a toati Ungro'Vlahia, a Sfinfiei SaIe pirintelui egumen al ministirii 9i a Domnialor 1 ctitori: Manolache, Rafail, etc." E fdcuti inainte de L7O1., cdci pe un Triod [tipnrit la Buziu, 17011 se noteazi: ,,Acest Triod ni s'a dat de pomeani de

N.

Miria Sa Vodi Ion Constantin B.

Brdncoveanu voevod ministirei dela satul Mdriei Sale dela Simbita de sus vleat 7M 1L7ffi-170U". Pe scoar[ele acestui Triod sunt scrise numele mai multor dieci' cari au invitat carte la preotul Mitrofan-'- Ion, de origine din satul Poiorta, pare a fi fost egumenul ministirii in vremea lui Constantin Vodi.' Con' scriptia din 1748 inseamni c{ ministirea s'a clddit pe locul Voevodului Brflncoveanu gi sub protecfiunea sa. Are 5 cdlugiri li 5 cilugirife. Egumenul, instituit cu aprobarea domnului de pim6nt, adeci de unul din urmagii lui Brincoveanu Vodi, era in acel an Visarion,' despre care avem gi alte gtiri. El este una gi aceeag persoani cu popa Vasilie, cum insugi ne spune inbo notifi scrisi pe un Evhologiu [tipdrit de ieromonahul Saval: ,Si se gtie ci acest sfAntu

Molitvelnic l-am cumpirat eu popa Vasilie, ficior p

r Pugcariu, Documente gentfi'liitia,
336.

I, p. 395-6;

Bunea, o. c.'

popii Ionagc din S6mbita de sus gi l'am cumpirat dirept 9 zloli gi 3 dutce 9i zlotu ficea 9 dutce; $i am scris Aprilie 17leat 1730. Acest Molitvenic fiind al mieu, adici al egumenului Visarion, cumpirat pe banii miei; precum mai inainte scrie, l.am vdndut [lal popa Samoili din Lisa: s'au tocmit cu florinf 10, si dea bani de Pagti; 9i am scris egumen... cu mdna mea si nu aibe de nime nice o nevoie; 1761 Fevruar 21'.1 Perintele Visarion era egrnnen aici, inci inainte de 1748; merge apoi,in 1754-5, la lerusalim cum noteazd insuqi pe un Octoih: ,Acest sfdntu Octoih l-am cumpirat eu Visarion pe florinf 1a gi l-am dat sfintei mdndstiri, L75t Maiu N zile, iar mergerea mea la Sfdntul Mormdnt, au fost la anu 1734 Iulie 29 zile. S'au intdmplatu in zi Vineri, cu 3 zile inainte postului Adormirii Precesti. Eu Visarion intdiul egumen, anul al patrulea al egumeniei mele'.' Cu data de 18 Februarie 1761 ,ieromonahul popa Andreiu dela mdnistirea Sdmbetei de sus, dela schitu" inseamni ci a cumpirat .aceasti Cazanie* [tipnritn la 1748] dela popa Simtion din Jina cu 18 florini vonagi.' Acest cilugdr Visarion scrisese, in 1746, sub numele popa Vasilie, brogura de polemici religioasi ,Intrebirigi rispunsuri pentru legea a tieia, ce s'au izvodit gi s'au numit adeci uniia in fara Ardealului", ds care am vorbit. In timpul lui Visarion, mdndstirea a fost un focar al ortodoxiei neinfrdntq pentru care a trebuit si sufere gi egumenul, cilugirii gi pe urmi tnsugi
z lorga. o. c..

2 Cultura cregtind,,l9l9. P' 164. 3 lorga, o. c.. II. P. 184, no. 6i9'

Bunea, o. c , p. iB5-6.

r lorga,, o. c.. lI, p. 183 no. 624. ll. p. 185 no. 6 7, qi p. 8{ no. a lbid, p. 1?3, no. 410.
l

628.

-8{-

-85 -

$IEFAN

METES

MANASTTRTLE

nouA,trugrr DIN TRANSTLVANTA

locagul. In 1?51-2 Viiarion e pirit la consistoriul unit din Blaj, ci a fost hirotonit in fara-RomAneasc5, se amestecd in afacerile preofiloa face sirindare, boteazi, spovedegte, inmorminteazi, etc. Impreund cu el mai sunt acuza{i inci 15 preofi din Simbdta de sus, cari fac agitafie contra Unirei. Acuzatorul e insugi protopopul unit Constantin Ioanovici din Fdgirag.' Nu pregeti a veni in aceste

piirfi de acute friminte religioase insugi vicarul episcopiei unite din Blaj P. P. Aaron, pentru c6gti-

garea de noi aderenfi religiogi, chemdnd la sine pe Fagdrigeni, apoi pe preotii gi cilugirii din Simbita de sus spre a-i convinge despre adevirurile noii
credinfe religioase ale Romei. Acegtia insi ,,spre cea rapormai mare pagubi'a sfintei religiuni unite leazLvicarul Aaron, in L9 April L749,secfiei catolice cuteazi a impirtdgi sfintele taine gi a guvernului' sacrameniele futuror de a valma. $i acestora [din Sdmbita de susl, ca gi Fdg6rigenilor le-am dovedit adev5rul, c5ruia n'au avut ce opune, decdt uzul, mai bine zis abuzul de pAni atunci'gi obiqcfia gregit5, ci odinioari avea Mitropolitul din Bucuregti iuris' dicfie in aceastd diecezi [in acest punct i.am convins de contrarull. Imi cerur5, conform canoanelor, recu' noagterea dreptului de a funcfiona. Le-am promis ci le voiu acorda, dup5ce vor mirturisi adevdrurile sfintei uniri, pe care li le-am ficut cunoscute. .Dar ei ca unii ce sunt supu$i principelui Brdncoveanu, fdri prealabila lui ingtiinfare, ne mai avdnd ce-mi replica au declarat, ci aceasta n'o pot face gi au
L Cultuta cregtind, t

,in districtul Figirag, ci, prin faima lor Si ln locuri mai indepdrtate, inalta secfie catolici trebuie si in,grijeascd cu religiositate gi de remedii externe'. Aceste misu.ri le propune relativ la Figirigeni, ,apoi in ce privegte pe cei din Simbita de sus propune, ca preofii si fie opriti dela orice funcfiuni, gi :se angajeaze ci va executa oprirea aceasta, daci secfia catolici ii va da asistenfa necesarb, iar mi,renii sd fie silifi la observarea ,,sfintelor canoane'. Mindstirea scipi de urgia lui Bucow in 1762, 'desigur datoritd intervenfiei familiei BrAncoveanu. In satul Sdmbdta de jos s'a clidit - risiriteani pe la L763 o biserici de lemn, la care a servit gi .egumenul mindstirii Visarion Voileanul, ddruindu-i 'o cruciulifn de mind din 1760 adusi dela Ierusalim, lucratd artistic din lemn de chiparos gi ferecati in .argint. Tot Visarion a clidit in 17W biserica de piatrd gi cirdmidi din sat, mai diruindu.i 2 sfegnice mari de lemn artistic lucrate din fafa altarului gi o .iconifi a Maicii f)omnului ferecati cu 13 pietri mari gi incorogatd cu 12 finte de argint. Se spune;' ci ,aceaste biserici de sat a zugrivit.o egumenul ministirii lonagcu Pani Mihaiu popi Ia ministire, 'care dupd repararea [?l ministirii din 1767, tot el .a zugrivit gi mindstirea. Egumenul Visarion VoiJ.eanul a combitut'unirea. El a scris gi o carte, care
1 Acestea sunt date

iplecat intimidafi, indoifi gi desigur nu firi scrupule. Rimine deci [stabilitl, ci acestea doui localitifi mai .sus specificate fiind piatrd de poticnire, scandal gi :suprrn pericol pentru sacra religie unitd nu numai

2 Dragomir,

tl9, p 165. lstoria desrobirii rcligioase, I. Sibiu, 1920, p. ?8 - S0

dupi spusele preotului locului Vincenfiu Pop

17.

fin ziarul Olteanul, Figirag. 1913 no.

no.

53.

-8{t-

-87 a

$TEFAN METET

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSIIVANIA

s,avandutcu300galbini.BitrdnulMoiseAndreiag' in 17491 ?191;-il-A;;"ie [Ananie a fost- cnluunr 8785-18001 |e$ de o poveste a cilugdrului Bucur gcoali dint'i cea fost a ;;rtti" te f" minisiire "# i, dascdlul Nicolae Pilfia cu B' ii a,rpa "uinarea proprie' Pe o Pravili ;i"F ; invdfat copii in casaproprie a lui Constantin am vhzut 9i iscdlitura

""Jtt" Brincoveanu-Voevod"'

in' viatibus viis totidemque faemellis infami totum in' Transilvaniam promanat schismatis viruso' iar las6' 26 Iulie acest an, scrie tot aceluiag, ci daei nu si se restaureze ministirea dela Lisar atunci 9i 9-t din Sambxta de sus ,,@ "uureceptaculum vagabondorum i4ngstorq!-g.uge: ct-ad-tnam teiian lerum P p e rve rsi s suis co mm glti s c ont a-$igatilrnr ti!9lugt3.o:

;ffiE*"fi
d"uatua"=

fpee"$1g1
*touit"t"
-I9gla

---

rzag, i" caiogariiscrisoare

ipiscopul unit Atanasie Rednic inseamnd'

,rii a u.uiuiup episcop' din 5 Martie tnZ'" ne di unele informafii ;;;;""ernul Ardealului' anume ci printul Brdncoveanu din' p"etioure 9i -u.ui U-n, irimitea prin cdlugeri' - veniti din fara' de sus no-a"""tci Ia ministirea din Sdmbita imprigtiau pe care apoi le ;Jte cidi bisericeqti, ministirea' ;1;i Ardealul. pe ia 1269 se a'ezase in care a sfinlit' ..*tt" un cilugir dela lerusalim' mici' impreunil
Ui"""i"" ortodox-i din Voivodenii

la' prltocolul siu de vizitatie canonici despre' schismatici". ^ o' nanastirii c6 sunt

-C"t

urarea

seazi inheaga tara Olfului''' mdn6-Maior urmirea cu tot preful dirimarea nu'i stirii din Sdmbita de sus, pe ai cirei cilugdriscrie' In lgAprilie lz8Pel ;;6. supune 9i converti' Io.uoa"-entuiui general din Sibiu cuvintele: "Daci' f;;rt*fie dela-schitul Silvagul de sus in districtul
Hategului, nu mai exist6, pe cdt gtiu'

continui vladica ,,nedirimarea ei 9i resta-ministirii-".hi"-uti"" din $inea scandali-

Deci co protopopul ortodox din Sautbeta de sus'' protopop ortodox;;t r"i"o la 1769 9i sediul unuifanatic' condamni ipi".ooul Grigorie IVIaior, unit aspre cuvinte indiritnicia cdlugirilor dela

niciiri altrmdeva' cu. ;;;tt sau cilugiri de acest fel [adeci -viafa intorc: contemplativit sub iurisdictiunea mea' Dar mi la mindstirea neunitd de rit grec' dela S6mbita desus, cel mai mare luptator contra intregei

uniri

9i'

in

Sanbntadesus,caricuniciunpretnuvoiausS. a""p"rti de iug"u strimogeascS' 9i lucrau' dup6'

"" p"ti"tal ca Romao:ii ta no piriseasci' 9i cei trecufi' De si se intoarci la vechea credinfa a pdriulilor' fo 26 Aprilie
'ex
'.
soi.", p. i.
Cultura ctegtind, 1919. P' 165' eron gi D- Nouacotlci, p' 336'

aici ura episcopului Maior, care scrie' eo monasterio triiig, generalului Preiss, ci

reamintesccupleciciuneE4;elentieiVoastrecelece. vi leam scris adesea cdanb dHrig'rareadinlemeliea acelui lScag pidur-effu ma indoiesc cd Ex v6?trffffie'aiuta il-imblinirea acestei cereri, daca, acum o spriiinegte 9i dorinfa prea inalti"' inComandamentul- general din Sibiu rdspunde dati episcopului [20 AprilieJ: 'La onorata scrisoare a Er Voastre din 1g c. r. rispund respectuos c&. I Cultura creStind, l9l$ P. 165'

desfiinfarea mdnistirii neunite dela Sdmbita de sus e in afari de sfera Prefecturii Armelor gi chestiunea privegte exclusiv guvernul'. Iar in 14 Maiu comanda scrie lui Maior: ,,La aceasta adaug ci nu am omis si informez guvernul regesc despre mdndstirea neuniti dela SAmbita de sus, care inbaza adresei din 19 April constitue un pericol pentru unire... De fapt in aceea$ zi raportul comandei merge la guvern in sensul dorinfei lui Maior.' Aceste stdruinfe indiritnice qi dugminoase ale episcopului unit inci au contribqit la ddrimare, in I,iog1llyllglz$, ;;enesti;i Sarntratu din inalt ordin, fird si se fini seami de intervenfia la guvern, din L0 Septemvrie LZBS, a boierilor ctitori gi proprietari Nicolae gi Efrem Elrincoveanu.' .> tn felul acesta s'a distrur .ro *o,iest centru de -culturi romdneasca @ iail#ulorii jurul din ministirii. au fost strimutafi in sat gi cilugirii au trecut de sigur munfii in fara Romdneascd, unde credinfa strdmogilor nu era persecutati gi socotitd de picat gi crimi pentru mdntuire. in 1817 s'a incercat o restaurare a ministirii, um se vede dintr'un document descoperit in anii din urmi in arhivele din Viena [Staats-Rath Arhiv 1817 no. 84071: ,,Propunerea cancelariei aulice ardelene din 21 'Oct 1817, cu privire la petitiunea maiestatici a cdlugirifei de religia ortodoxd Maria Borgog din Figirag, in care spune, ci pe domeniul principelui Brdncoveanu in Sdmbita de sus din judeful Fdgdrag, a existat r D. Stiniloae in Telegraful Romiln, Sibiu, i9 15, Nr. 9, [24 Febr.J.
,

---

$TEFATJFTE$--

MANAsrrRtLe

nouArEgrl

DrN TRANSILvANTA

odinioari o mindstire. Ruinele ei se vid incd. In

acea mdnistire locuiau inainte vreme cilugiri. Cere 'deci autorizalia si reclideasci cu mijloacele de cari

b I .4 a ! ,F .(!
N

a4

lll
AJ

)G

ID

R rl!

\J

c u
qr

qJ

,tE

rS

ls

a.
at

,dispune ddnsa acea

2 lorga, Sale gi preoli din Ardeal, Bucurepti,

ministire gi biserica ei gi str locuiasci in ea impreuni cu alte zece ciluglrife. Relativ la aceasta raportdm, ci prea inalta re-

1902,

p. ?69

n._4.

solufiune din 12 Decemvrie 1782

a dispus desfiin-

- 90-

-91 -

$TEFAN METE$

T"TAI.{ASTIRI

t.E ROUA'tU

iTI

DI

N TRANSILVAN IA

farea in cuprinsul intregei monarhii a tuturor acelor' ordine de cilugiri 9i cilugirite, cari duc numaii viafd contemplativd, firi a contribui cu ceva plauzibil Ia binele aproapelui 9i a societdfii civile- In marele principat al Transilvaniei, unde nu erau alte ordine de acest fel, resolufia a lovit numai cdlugdrii gi ministirile unifilor 9i ortodoxilor, mai ales pe ale acestor din urmd. Prin acea resolufiune a fost desfiinfate toate coloniile monahale 9i mdnistirile, primele tdri exceptie, ultimele cu exceptia celor care s'au gisit apte spre a fi utilizate pentru alte trebuinfe mai rafionale. Sa luat totodati misura,, ca nici in viitor sd nu fie primite gi tolerate in fard coloniziri monahale, schituri gi ministiri de acest' fel, ba nici chiar cilugiri gi ieromonahi singulari' Astfel stdnd lucrurile gi cum petitionara 9i co' legele sale prin felul lor de trai pur speculativ nu ar aduce nici un folos esenfial societdfii civile 9i deaproapelui, ba mai mult, gi-ar susfine viafa pe chel' tuiala poporului gi fird aceasta sdrdcit cu totul 9i dedat la exaltarea religioasi aI Romdnilor 9i astfel i-ar slei gi mai mult puterile, cancelaria propune' respingerea cererii*. Propunerea cancelariei e aprobati de tofi consilierii gi de Impdratul in 15 Noemvrie LBITMaria Borgog face o noui cerere pentru recld-' direa ministirii de cilugirife in Sdmbita de'sus'. dar Impiratul in 12 Ianuarie 1818 respinge cererea. gi aproabi dicisia cancelbriei de mai sus.' Ministirea a stat ruinati peste 140 de ani- Fostul, vicar mitropolitan qi arhiereu llarion Puqcariu a"
'Lupga gt., in Reur'sta Teologicd, XXl, Sibiq
1931,

vizut-o in aceasti stare de plAns, inainte de 1889, gi ne-o descrie astfel: ,,Dela Simbdta de sus p6ni la poalele muntelui mai tine calea o iumitate de ori. Inainte de agi relua

Fig.

14

Mdndstirea

din

SAmbEta

de sus (ln ruind)

p. 132-31.

rduleful cu apa cristalini, rimas bun dela munfii cei frumogi... locul se lirgegte lntre doui dealuri' imbricate cu pddure frumoasS- Aici este m6nistirea dela Sdmbdta de sus, acoperiti 9i din partea 'de citri cimpul din lunca Oltului de o alti pidure I Documente penttu istorie ;i timbl' I, p' 39{-5; se di qi chipul
rl
a
miuistirii in ruini P. 384-5.

-92-

93

--

$TaFAN METE$

MAliAsrtRtLE norr,tAnEgTt DIN TRANSILVANTA

de cupold turnul bisericii, este mai bine conservatd. Biserica a purtat hramul ,,Sfintei Ndscdtoare cle Dumnezeu", are 4 despirfiminte: pridvorul, tinda, locul de mijloc Ai altariul. Pridvorul gi tinda sunt de tot mici. Partea din mijloc Ai cupola poartd. semne invederate despre un stil ingrijit arhitectonic. In altar se vede bine locul de ploscomedie, unde sunt numele ctitorilor de pomenit.' Iniduntru gi inafari este zugri.viti frumos de sus pdni jos. In altar sunt arhanghelii zugrivifi in mirime naturali in colori vii, desemn regulat gi cu aureole in aur strilucitor at6t de gros, incdt se poate rade de pe pirete. Biserica intreagi nu este un edificiu mare, doar proporfionat gi de mult gusf. Lungimea bisericii este de 18 metri, inilfimea cupolei din fundament gi p6nd sus- asemenea; ldfimea e de 6 metri. Bdtdtoriu la ochi este ur, .uo"i .u* de 20 cm. lSrgime, ce este ziduit in jur imprejur pe dinliuntrul zidului la o indlfime aproximativd de 3) cm. dela pimdnt. Acest canal [cavitateJ este ln formi de piramidd regulatd, gi se poate observa numai din anumite locuri, de unde au cdzut cdrEmidele ce.l asfupau. Locul acesta ascuns a putut
Radu. $irban, Maria, Visarion, ierei Isaiia, pracsiia, Bogoslova, Rafaili. Iacov, Ionagu, Rsfail, Gheorghe, Nastasiia, Mihai, Ioan V., Teodor V., Hrisanftia, Balaga V., Bogoslov, Ioil, $tefan, Mariica, Zoila. Cf. Iorga" Scnsori gi inscriptii ardelene, II. p. 183-{, no. t 26.
Pomelnicul ctitorilor dera ploscomedie: Nicorae, Maria, Manorachie, Conslantin Vodi, Maria. Stanca, Conslandiu, Constandin, Aaa, $tefan I.
1

in geg; astfel incdt ea este oarecum ascunsd Ei scutitd de toate pdrfile. Biserica mdndstirii precum se prezintd, este conservati mai intreagd gi numai Ia intrare 9i la altariu este boltitura de sus sparti, iard partea de mijloc, din care se ridicd in formd

prddirilor. Exteriorul bisericii acoperit la anumite rocuri cu iarbd gi arbori mici, face o impresiune tristi. In jurul bisericii se cunosc inci gi astizi gropile, unde au fost asezate chiliile cilugdriior gi unele morminte,..

servi pentru a ascunde odoarele bisericegti in timpul

Fig,

Is.

Irldndstirca

dir

SAmbdta de sus (rcstauratd).

ne spune:...n,Indati dupi prima intrare se vede scris deasupra ugei ce urmeazi, numdrul anului 1767, ce se vede a fi anul, in care s,a finit zugrivirea acestei bisericufe, deoarece gi in partea
1888,

Ioan Turcu, protonotarul judefului F6girag, care asemenea a vdzut de aproape mindstirea, in Iulie

dinainte a piretelui dela ploscomedii se vede scrisd

-9i-

-91 -

MANA STIRIrc NOVANE$TI DIN TRANSILVANTA

;.;;;;*;:;;;;;;;

.Pand Mihaiu, zugtau udleatul 1767'' Urmeazi deci "ci mindstirea a fost zugriviti numai in 1766-7 de .numifii zugravi, pe care ii gdsim in acest timp zu-

:fdcindu-gi un licag nou.' $coala pentru copii, o conl ,ducea, in 1765, invifitorul David Motoc.' La 1785 :s vorbgte de intenfiunea de a clddi la rScorei o

,ministire.'
Ministirea de aici avea lVt748: 22. $ercdita. un preol Iosif, 3 cilugiri' o cdlugerile cerqito3re' Avere: 1 bou, 4.cai, 3 vaci gi-fAnat de 3 91e .de fdn,' In,1758 era numai un cilugfu b6trdn libe,rtin:
-r::

:grivind prin Jara Romineascd 9i la Avrig' Ministirea din Sdmbita de sus a fost complect gi frumos restaurati cu cifiva ani inainte de insugi .inalt P. Sf. Mitropolit Nicolae Bilan cu banii co' lectali dela credinciogii milostivi gi iubitori ai bise-

ricii strimogeqti.
Mircea cel BdtrAn, Domnul Tdrii Scorei. Romdnegti gi al ,ducatului Figirag", ddruiegte, in .27 Decemvrie 1391, satul Scorei boierilor sii: egumenului Stanciu gi fratelui siu Cdlin.' Deci in acest poate infiintatd de an era o ministire in Scorei, sub conducerea lui Stanciu' un Domn romdn, Nu mai avem. gtiri despre ea pdni in veacul al XVIII-lea, c6nd se amintegte, la L748, miudstirea ziditi pe locul satului gi avea: un preot Halmagiu, B .cilugiri 9i o cilugirifi, apoi avere: 5 boi, 5 cai, 4 vaci, 15 capre 9i 15 stupi. Pe pimdntul fiscal aici mai era tm cilugir ataqat la ministire cu avere .de 4 boi, 2 cai,8 vaci, 4 iunci, 40 oi, 12 porci $i fost arsi din ordinul generalului 15 stupi. Bucow, dar cilugirul Halmagiu a rimas tot acolo

popa Bucur Muntean.u lon lui Stan Muntean $eru'

i"gi", in

L744, acestei,

ministiri o

Evanghelie'u

2!.

din 1748 $inca ueche- - Conscriptia oficiaH ne indicd in acest sat a9a de intins spre munte 2 pe p5. ,m6nSstiri: una in partea de jos a satului :m6ntul boieresc al cilugirului bitrin $i neputincios averea: ,popa Maniu' ca4cilugiri gi 2 cdlugdrife'iar f cal o vaci cu lapte, 9 stupi, ardtor de 2 gilete .,r..trot 9i finat de 2 care de fAn; c-ealaltd m'dni' :stire in partea de sus a comunei [numitd apoi' pe care'l dupa 1761, $inca noudl, pe un loc fiscal totlt"u iobagul li hagiul popa Avram' care fusese

2t

lalerusalimgieracilugirqipreotalministirii'cu

r A

{glqTi r
l
I
I

gi o

cilugiriti;

avere avea numai 1 cal 9i

qomAne, I, Clui, 1929, P. 121 9i fig. 4t. z Pu$cariu, Fragmente istotice deswe boiefii din ,pu/ur, Sibiu, 1907, p. 38-{1 no. XlV. 3 Bunea, P, P- Aran i D Nouacouici, p. 333-4.

iA. - Vezi reproducerea unei picturi de pe perefii vechiei ministiri din Sinbita de eus ln cartea mea, Din istoda ailei religioase
gov. l8tlQ p,

I Turcq Excutsiuni pe munlii lerei Bfusei gi ai Fdgdragului'Bra'

lara

Fdgdta'

I
I

{ Bunea, o. c., p.38. 5 Arhiuele Statiiui, din cluj conscripfia satului $erciifa. 6 lorga, Studii oi documente, XIll,- p' 1?2' no' 591' , Acest Maniu !- o.", a" boier. s,a qumit Man strimbul 9i a preotit la Rinnic' intorcdndu'se acaei in $inca'veche 2? de "J, "p"f s'a cilugirit rninistirile satului giu' in din in 24 Aprilie rZZg, ae uJdl trece la una istotice ."."-t.ai"9t" pini la atlincl bitrAnele' cf' Pugcariu' Fragmente p' 151' Fdgdtagului' ir"prc oiierii din lata

Turcu, Excutsiuni efc., P. 110' 2 Bunea, 9. 6., p. 365. a Cultuta ctegtind,1919' P' t6i

-96

1
t

-97

$TEFAN MEIE$

MANASTIRTLE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

stupl' Episcopul P. P. Aaron spune la 1255, cir aceste doui miniistiri sunt ocupate de ortodoxi., O' conscripfie urbariaH din 1758 ne mai dd multe ldmuriri privitoare la aceste ldcaguri, fiind acum trei:: 1. Pe locul Plopoasa cu cilugirul Manea Dobrotd 9i 4 cilugirife. - Z Pe locul Gura Fdtdciunii cu 2 cilugdri: popa Constantin, fost preot in Toderifa, gi altul mai tindr, fost in Bragov, gi cu 3 cilugdrife.. 3 Pe locul Trestioara cu 2 cdlugiri ortodoxi:. preofii Avrarir [iobag din $inca] gi Iosif [acesta venit. de vre-o 5 ani din fara RomdneasciJ.. Dupi altir conscriplie avem aici 5 ministiri, numite dupd locul unde erau adipostite: 1. La Trestioara.Z. In Str6mba.. 3. In ualea Ldrgufa. 4. Pe Crelul gi 5. Loc nenumit. Mindstirea gi chiliile cilugdrilor de ,,pe Creful.,' erau fdcute in stdncd.' Ce s'au intdmplat cu aceste ministiri, dintre cari una a fost refdcuti pela l77g,o' ne spun preotii din $inca noud: Gheorghe Flucug, gi Nistor Popa, la 16 Decemvrie 1859, intr'o scrisoare cdtre episcopul Andreiu $aguna din Sibiu:. .$inca veche avea doui feliuri de oameni: unii boieri scutiti" unii ca supu$i; fiecare parte cu biserica gi cu moara lor deschilinifi, adecd boierii aveau. a lor bisericd gi moari, asemenea gi supugii aveau; gi in hotarul comunei sus zise la Crelu s'a aflat o,
t Bunea. P. P. Aron gi D. Noaacouict, p.331.-3A. lbid., p, 33{ nota t. s Arhivele Statului din Cluj. conscriplia urbariali a satului ginca. din 1758. Iobagul Gheorghe ginrlroae din Beclean, in 1?SB, e cE uu fiw al siu la o mdndstirc pe pe ualea $incai. Ibid,, arb. Becleaa din l?58, I Cultura ctegtinii, t919, p. 167. 6 lbid., p. 167 nota 9 Vezi descrierea uneia dintre aceste mindstirfi in Revista istoricd, 1921, p. 205-5.
2

pesteri in peatri cu cdlugiri, unde s'a slujit sfdnta liturghie gi o biserici in ptrriul ministirii, numit Sftilmba, unde iari se slujia sfdnta liturghie de cetre cilugdri. Biserica aceasta era de zid 9i avea mo$ia sa cu poame multe 9i bune pentru hrana cdlugdrilor. Mai era gi o alti ministire in Ttestioara, cu bisericd asemenea de zid, cu mosie mare 9i gri' dini de poame. -Atqt qqllal-vJd9-,ti-aal-sn-zid frumos cu flori. Chiar gi in locul bisericii noastre, p--ana--a nule fi intemeiat comuna $inca noud, a fost o bisericufd de lemn cu pomet gi cu moari pentru cdlugiri. La aceste schituri a fost venind tinerime din tot Ardealul la invititurd, unde a fost invif6nd dela cdlugdri. Dard la oare citi vreme venind o preainalti comisiune impiriteasci spre a cdl5ni satele care .s'au militerat de griniferi, generalul Schischkovics gi guvernatorul Michail Brucundal strAmtoria pe bietii strdmogii noqtri cu militdria 9i unalia. Generalul Schischkovics silea spre citinii cdnd zicea, cd de nu vor a primi arme, pune termin gi i vor scoate din ale lor iosaguri, iar guvernatorul M. Brucundal a fost indiritnicind dela primirea armelor pe ascuns pe generalul, 9i strimogii noqtri s'au adunat cu cilugdrii laolalti spre infelegere, hotdrAnd sd ia arme, iar unatia nici intr'un fel si nu primeasce; gi infelegdnd generalul aceasta numai decit a poruncit 9i au venit c6tane gi au trimis la numitele schituri de le'au ars 9i le'au stricat cu tot 9i inrllea Iunie ll?S.t s'au -a.rs schiturile 9i oamenii au i;Sif din casele lor gi's'au dus in- Tara Romi'
neasglf
,1) "t^ 1 Pugcariq Documente penlru limbd si istorlie, t, p' 392-3'

i,t

&A,';

e2^'

r--t-L),n'

-93-

-99 -

$TEFAN METES

MANASTIRILE ROMANEFTI DIN. TRANSILVANIA

[:Telechi 9i Vaida ReceaJ- - Aici erau doud ministiri una in Recea de ios 9i ,cealalti in Recea de sus. La L748 se spune ci una,'e pe pimintul principesei Cantacuzino cu 3 cilugiri gi o cilugirifi, a doua pe locul satului gi i se zicea Luca, care funcfionase -a Luchi" [probabil a popiipreot pe bitrdnul Ono' ca preot aicil gi avea de frei cu 11 c5lugdri 9i 2 cilugirife, dintre care una e cergitoare.' Amdndoui au fost arsi din porunca
24- Recea

Z0'caFre, 7 stupi, loc ardtor de:3 gilete semin6turd de toamn6, 2 gilete de prim5varn 9i 2 care de cu'

curuz-'t Mdndstirea, afirmativ, a fost distrusi in timpul ,revolufiei religioase' a cilug6rului Sofronie din Cioara, care a sfebetut 9i- fara Figeiagului'"
27. Vigtea

de

suts.

t748, mdnistirea'
Fahonu, ?

generalului Bucow.

25. Venelia de sus. - In mdnistirea de aici a fost monah Mafteiu, care a scris in 1730 un ,,Sbornfc" penfuu preotul Vasile din Bogata.' Din ordinul lui Bucow, licagul a fost distrus in t762:n av6nd in

'':

'

:.,

3 vaci, lfstupi 9i fa"at Ae-ZTare de f6n'' A fost episcopului Srl1gg4ir.-qen. Bucow. In conscripfia; 7 care de te$te fdnaful 4e de sus' Vigtea fin al mdnistirii din
1

ciluqiri si 5 cilugdrite, iar avfe:-l cal'

Conform conscriptiei' de aici avea un preP[ bitrdn

din

1759-1761 ca ultim cilugir pe loanichie, care a fost unul dintre cei mai intimi colaboratori ai lui

EI JUDETUL HUNEDOARA.

Sofronie in marea revolufie religioasi din 1659-61' de unde scrie n intalnim E@ popii Bucur din Vate [13 Iulie 17591 Si apoi la, sinodul din Alba'Iulia [Febr. 176q' pretutindeni activ

L. Hunedoara- In acest origel important' in care avea o bisericd foarte veche 9i adaooslise al XV-lea un vlddici, conscriptia lui Rednic q "";irf din 1765 aminteqte de o ,,mdnistire cassat6"'
ia

gi

neinfricat.u
t

26. Vigtea de ios.- Mdnistirea era pe locul dela muitti al'unui boier gi avea' la!748,un preoi 6etran, 3 cdlugiri gi unut numit Laluf Bogoslovul, apoi avere:
I
2

p. 169. Cultwa crcltind, - ln Vaida'Recea, la 1765, era in vifitor loragcu Luca cf. Bunea. o. c,, p. 365. a Revista lon Neculce, Vl, laqi' 1926-7, fasc.6, p. 250-55 [ae reproduc nai multe pagini din. zbornicul lui Mafteiul. I Cultura cregtind, l9l9, P. 170. s Dragomir, Desrobircarcligioasd etc.,ll, p. 186-7, No, 125, p.222 - 3 no. 148-l{9: Buuea, Episcopul I- Klein, Blaj, 190?, p. ?'5lL? 7l'
1919,

Bunea, o. c., p.

#2.

[in satul Teliucul de sus[ O adresi aordinariafuluiepiscopieiunitecitriTesauriatul regesc ne spune in 18D, pe baza unei cercetdri ain fZff gi a altor documente azi pierdute' ci ministirea Plosca e mai veche ca cetatea Htmedoara si c6 ar fi fost inzestrati cu rqogii- de familia Hu' liuai. BiseiiCa cilugarilor a fost agezati in piPlosca
r Buuea, P. P. Aron gi D. Novacoulcl p' z Cultura 63egtind,l9lQ P. 170.
3 Bunea. o. c., p. 3tr3. 333'

Cultuta ctegtind,1919' P' 170' t'Bunea. P. P. Arcn 9i D. Novacourcr' p' 35J'

r $ematismul

episcopiei Lugoiului, 1903' p' a5?'

-r00-

-101 -

$TEFAN METES

UATASTInIIE nouAI.TE$TI DIN TRANsILvANIA

la ortodoxi, gi devenind Teodosie unul dintre cei mai aprigt trropagandi$ti contra Unirii a fost arestat; t.recut in Tara RomAneasci, se intoarce in mini. stirea Bulzu gi.gi continua cu ddrzenie misiunea ortodoxS.' In 1695 se adipostise aici dascilul gi zggravul
I lbid., p. 453.
2 lorga, Studit gi doc,

dure pe vale, sub hotarul comunei Ghelar, piatra altarului se gisegte intt'o gridind numiti -ministirea Alicului', un credincios care a ridicat o cruce pe locul bisericii. Numele plosca I'ar fi primit dela familia Teliuc, numiti ploscanul, care a diruit o poiani mai mare pentru cilugirii acestei ministiri. t Pe un Triod slavon din sec. al XV-XVI-lea, care acum e la biserica uniti din Hunedoara, e notat: ,,Alu besearecii Hunedoarei, impreunfi cu ale mindstirii de la Plosca cia de gios, sintu .cirfi: 3 Evanghelii sirbegti, 3 Ohtae, Z Trioduri, 1 penticostariu, 2 Sibornice, o Leturghie, 3 Molitvenice, un Margarit rumdnesc bitrdn, 3 cirfi grecegti le-amu dat in sarna pdrintelui ermonah Simon $i a pirintelui ermonah Varnava, eu le'mu dat protopopul Gheorghi of Hunedoari, an 170g Fevruari 16 zile.., gi ,Acest Triod.este al mindstirii din plosca, ca si se gtie, ermonah Simon of monastir care.se zice Neamful din fara Moldovei, si se gtie".' Pe la 17fl) avea doi cdlugiri unifi: ieromonahul Tesdosie gi monahul Paisie, cari au trecut

lbine cunoscut gi neobosit Vasile Sturdza din Mot. dova, gi a scris un Octoih rominesc.l lo 1762 ministirea a fost distrusi f6ri s6 se rmai poati reface, iar averea, odoarele gi odijdiile .au fost date ,episcopului Aaron;care a depozitdt o ,parte din ele impreuni cu icoanele la biserica uniti 'din Hunedoara.' Ministirea avusese o avere bunigoari: 12 lo'curi de casi, pe cari oamenii au clidit case, pH:tind o taxd, gi o pidure, care valora inainte de 1913 cdteva mii de ooroane.'

Ministirea e agezati in mijlocul Prislop. unor dealuri-pline de piduri din hotarul satului
,nemegesc Silivaqul ,de sus, de.care e la o depirtare ,de o ord. A intemeiat-o Nicodim, pe laj{Xl-desigur cu banii lui Mircea cel Bitrdn, donfnil1arii Ro:mdnegti sau ai unui bogat gi darnic ,nemeg" romAn ,din pdrtile Hafegului unde gtim ci erau mulfi, puterrnici" gi .buni ziditori de numeroase biserici in vre;murile vechi.i Mult timB Prislopul va fi atdrnat de una din cele doui ctitorii muntene ale egumenului Ni,codim: Tismana gi Vodifa inzestrate cu bogate daruri ,de Domnii rom6ni. Iqgituri au fost intre aceste mdmistiri timp indelungat, trecAnd cilugtrrii dela una
1

Sibiu, 1$D, p.

Metes. ReQliile bis. rominepti din Ardeat cu Pr.lncipatele romine,

22.

2 Bunea, o .cq

XlIl, p. lZt no. 323-6, p. l{S no. .t9t. 3 Buuea, P. P.'Aron gi D. Nouacovici, p. W.

rurm.

romAne, I. Cluj, 192g. p. fZO 9i Vezi despre arhitectura cu influinld sirbeasci gi dcspre pictura dela Prislop. Vttigianu, Bisericile din,iud. Hunedoar4 Clui, 1$I), 9i Butetinut tComisiunii mon .istorbe, de Balq. XXly iltg3|, p. 9?-t00.

t Radu 1., o. ct pr. 101. I Metep, Din islotia ailei rcligioase

320 gi Radu 1., a.

c,

100-1.

_t0?_

-lqt-

STEFAN METEF

. DIN TRANSILVANIA uAsAsrtntl.u ROI\'tAt{s9TI .

p6n6' 'Mogiile acestea le'a pdstrat ministirea afl6m 9i numele satelor in care pe 'au la 1749, cAnd ---: fost: Silivagul de sus, Boifa, Vilioara' Tuqtea' surt Lunca..Cernei gi Farcadin,l toate acestea sate Zam' rit""t" io i.trol Prislopului. Cat de inult a tinut inno' fira,la m6n6stirea sa din Prislop, pe care a dobit-o gi cu oaou"" +i odiidii scudpe' se vede 9i ca buni ortodoxi' a lisat din impre3o"u"ea ca me"u si fie inmorminiati la Martie 1580 in aceaste nistire fiind numai de 81' ani - unde 96n6. astizi munse vede morm6ntul ei de piatr6''cu vulturul tean in stema fatiino-dneqti' 9i cu inscriplia'latini gi slavonE.'

la alta Poate insuqi Nicodim si fi stat un timp la'

Prislop, cdci la finea Evangheliei slavone, frumos' scrisS, rimasi dela el, se noteazi: ,,Aceasti sf' Evan' ghelie a scris'o popa Nicodim in fara Ungureasci' in @13 [1404-51"-r Ministirea Prislopului n'a avut acel rol in desvoltarea culturii bisericegti a'Romd'' nilor din Transilvania, pe care l'a avut Tismana,' Bistrifa, Neamfu, etc. sau alte mdnistiri din Princi' patele romAne, fiind mai siraci 9i lipsiti de spriiinul' statornic al unor Domni ortodoxi buni 9i darnici. In. imprejuriri vitrege de sub stipAnire strdini 9i du$' mani gi-a avut gi ea insemnStatea in istoria bisericii, rom6negti ardelene, indeosebi dupice Domnifa Zam'' fira, fiica lui Moise Vodd, a restaurat'o din nou 9i' a inzestrat-o cu mogii intinse cum ne spune 9i au' torul cilugir al ,Plangerii sf. ministiri a silvagului*' lPrislonl, scrisi duPi L762:'
O Doamnd mare 9i vestittr
Zamlba cea Pururea Pomenitd, Fata lui Moisi Vodd din

il;;t

Noud lrumoasl de Phtrd Prea toatte inlrumusefatl' Cu zid inconiurald, mo;ii, ?XU M'au i.nzestrat cu Cu sate si cu vii Din neamul marilor Basarabe$ti, Si cu odtiare m'au imPodobitt La anul cincisute doudzeciPeste 3 intru tot desdvdrgit. [mie Ml-a pus a doua oard temelle, TEvanghelia ee plstreaii pini azi in Muze-ul lfllonal de,.antichiriri din Eo-c"-t iti.-tlicriOin tusesi gi la curtea regelui Sitiismund dinA-m1n' Puda,' caie ia aaruit b cidelniti de aur cu turnuri io forria cetetii re_gale.. i
Peul din Alep, Cd ldt-o rli te Pat r i at h.u tu t i;; ;;.;i;-"olott "li.i" de diac Tdrile RomAne, 1653-58i ed' t'm-Lrotao' trucu' 'Cdiielnita Macaie de Antiochia ln

o-Ji"ti Zamlira o erouia-d" gdtgrflliqerige=a'qci .$! a deTEluitXr{fihviosi"in a doua iumitateci faptul veacului ul xvi'iia-' Aceasia o dovedegte dupi moartea mitropolitului Gbenadie din Februarie in Bilgrad 1585, sinodul n"""ttGi alege de mitropolit p" ug"*unul leh Prislop loan' fiindci era un "om curati erudit, cumpitat, modest cu via[6 religioasi 9i :.Fi; laudi a coidus cativa "oi *eoetfirea"'' Sfinlit
-gr'
catolic

Afostaici,inurmadanieigigrijeiDomnitei

' ** 1., Istoria uicariatului pe principele Ardealului p. 368 -e no. 4 z"Ji;"i;;;;;i;'9 t" agofl l57i' acestei totl' io 20 Septemvrie stefen BStborr' "turiutr ct' l'lurmuzaki' tt' """"i'i'iJ Singeorgiului' sang;;;;-v;i"t
doui sate; Streiu
Part. 5. P. ?6i1. 2 Radu. o.

at llafegu'lui'Lugoj' 191'r'

e reprodusi io Buletinul Comisiunii mo' liliil'is06 ;'i'tir,-idi. ninienteloi istoiice, lll. Bucuregti, t9@ p. 1-5. I Plirgerea a fuet publicati tntiiu in ziarul Byeiumul,-B1sy"",$ti,. 1863 p 1r-it: rs, lg-ai. apoi in Bisedca ortado$ roryinit lV, tda' Romln, sibiq 1693 ao.24 ;;;rti fmai.i 8. p.-rgo ii-ur"-.; rCwraiut no. is'ei uri ; +i Radu' ;i';.- -uiciititutui i'Fi"i"- oiriitiiai-c"ooieuii." ieCa i stiiia sr-' cat. al H afegului' p.. 35 -367 t Anul e greSit ciici o inscriptie des-coperili ne spune: .Aceasti st. .aoastli" fuii",Ii"tr]_ioao nogiitot s'ad- zidit. din tenelie-.pl {e^-. .' Oira.na Zantira, la anul f56{'. c[. Rdvagul,,Ch+. 19t0 no' 9-1u p' 3lLI

pe perete s'a c. p 95-6' - Chipul Zsnfir;i zugrivil cf' nolele diapirut' a cintl XtX't"q pistrat h Prislop ni"a it t""col "t Ricead' ntE{11a pe 1s34' pir. Diianu to carciliit-iiiut"i Creetin l5l4-ori 16V' din a Ni s'a pnatrai de''aici o evanghclie tl-""t-"l penttu minle' cl Foaia frumos scrisS, cu f-iiJ 9i-d"semoo"i-lncolori' no' {6' 1i Radu' o' ct 9' 92' inimd 6i litenturd, dt"U"; 1&53

rButrea,Vechiteepiscopiiromhnesti'Blai'1902'p'60n'?

10{

-'105 --

$TEFAN METE$

ruANAstrnrle nouAvs$Tt DrN TRANS|LVANIA

pistoregte gi sub domnia lui Mihai Viteazul in Ardeal Tot dela prislop a plecai ieofil -om invifat cu viafi cucernici gi moravu"i cu"ate-, .care dupice u f!r! o vre-e predicator al fi"e"icii
oGavril Bethlen.r

,11 Tdroovigte,

n!

t.i
:
I
,"

I'r

drl- Bilsf?d, a ffis :9-:i$fi v ad, tiind numit in Z Februarie

"t}-CIci 1615 de principele

aici ti=i"

In titulatura Mitropolitilor din Alba_Iulia figuintre finuturile peste care pistoriau 1e..azd Si ;ei-,at -Silvagului",
in Prislop,
'episcop,

"usfio"" Iopului a fost re_gedinfa ."1o" 4 episcopi, iftimie, cristofor, Ghenadie gi Iban intre anii 1szl-1sgg., Despre situafia ministirii ne mai di informafii gi o scrisoare a Frincipelui calvin Bethld recomandi ]arufu! Rusiei pe irei cilugiri "r" alf" Prislop qu hramul Sf. Treimi: ieromonahul Teodosie, ierodiaconul Ghedeon gi monahul Mardaii;. M;;*" milostenie, dar recomandafia lui Bethl"i-o,, ldunn le-a folosit ta nimic cici fiind r"gri""r.a-";.-piTut-o ceti nimeni Norocul lor, degi foarte redus,-a fost ci au avut la ei, gi doud scrisori slavone, uou,J"U egurnenul dela Prislop: Antonie, din 2-3 August 1@g,
.Eudaperta, t905, p lgz Meteg. Istoria bisedcii rcmlnegti, l, p,7I_79, '3 Buoea, Vechite epi*opii, p. 52 gi urn.
.

15?3la Tdrgovigte spre a fi sfinfit episcop, si fi fost primul episcop cu regedinfa in mEnistirea prislopului.' Istoricul Bunea ci ministirea pris.

"f in titulaiure. cici altfel n'ar fi putut ajunge Poate ci preotul loan din pesteana, trimis in Iunie

ceeace ar fi o dovadi cE in Silvag, adecn a residat cdndva [in secolul XVi.fuuir"

e.
a^

L A. it \t tt qr L 6 rG
rtE qr

rt

ri

ba

i Dobrcrcn, Fragmente priuitoare la istoria bisericii

.

romLnegti,

-106-

I
I

-1(r7-

STEFAN METE9

MANASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

Ghenadie din Bdlgrad, din l Septemwie acel an, citre Tarul Rusiei. [n amdndoui scrisorile se roagi pentru milostenie, ardtind .ci noi in toate zilele ne aflim in lipsuri gi strdmtori gi in multe nicazuri", de

citre patriarhul Rusiei, gi cealalti dela mitropolitul

:$i atunci un tindr oarecare

.Numele

din

[rare [codem a urmat Din lume gi rudenii cu totul'au Rudele sttrntului cele din sat

[sat lui loan stAntului Ni[eeit

$i chilia stintului se numegte, Iard dupt oarecare intimplare Cu a lui Dumnezeu inainte apd-

aceia au trimis pe numilii cilugiri, si ceard mili,. ci datoria de o mie de galbeni, ce o are ministirea la nigte domni unguri de 30 de ani s'o pldteascd gi apoi si-gi restaureze mdnistirea dirdpinati. In 23 Noemvrie 1629 biefii cilugdri erau in Putivlia, dar binuifi de oarecare ,,viclenie", sunt silifi sd stea. dici p6ni in 10 Ianuarie 1630, 9i fdrd si vadi fala farului gi a patriarhului rusesc, au trebuit sd se.

De aici ra mine au venit $"Ti:i:fi;l"J:l'Hil"l,'xff: ilntr'u o st6nci chilie gi-au idcut La oareiare ministire le-au pus In carea sluiind, lui Durpnezeu Insd la neaniul lui pururea ge

.gi pe el dupd sttrrgit

la

pldcut

,Pe$tera 9i acum se glsegte

iurorr.o la prosldvit,

Fiindcd gi o pirticicd din moa[gtele lui se gdsegte'

[Pomeneqte

intoarci acasd cu pufini mili sgirciti dati fieciruia dupd gradul cilugiriei, T, 5, 4, adecd 16 ruble, cu. cari desigur nu vor fi scdpat acasi de ,multele,

ndcazmi*.' Peste o suti de. ani n'avem nici o gtire despre. m6ndstirea Prislopului, decdt ce ne di autorul cilugir al ,Pl6ngerii" ministirii Silvagului, intr'o, poezie simplS, naivi, dar nu hpsiti de adevirul faptelor petrecute. s
iv

Dupi. unirea din 1700 ministirea Prislopului a rdmas oriodoxi cu cilugirii ei, dar in curAnd s'a .deslantuit in contra lor o nemiloasi perseculie, 9i trebuind sn rupe orice relafii cu 'maica" Tismana, ,s'au refugiat care unde au putut, indeosebi in fara RomdneascS. Cilugdrul se plAnge despre aceste vicisitudini astfel:
,,Atunci 9i nraica mea Tismana [s'au scirbit $i cu totul Pe mine m'au Pdrdsit $i p{rinfii cilugdri ne'au urAt Toti dela mine au lugit. Am rf,mas Pustie gi stracd 'NeavAnd titori, nici maicd Atunci Pismagii s'au sculat $i de toate Pa{ile m'au Piidat, 'Cei de primPreiur calvini $i cu unitii Romdni, Unii au luat satele 9i moqiile Alfii grldinile 9i viile' :$i din odoare ce-au avut Au luat cine au Putut

$i m'am.ldcut dup[ prorocie Ca o colibi pdrisitd intr'o vie Pustie gi ofeliti De toli cu totul pirisit[;
Pentruc{ na{ia era intemeiatd In Ardeal ascunsi gi aritat6. Veneala mine de multeori pdrin{i Multi din alte pbrfi, Pentruca sd se odihneascd $i pe mine dupt cuviintd sf, mi Igriieascd. InsI slugile lui Christos a odihni n'au putut, i'au neincetat Cf, unia gi uniatii [gonit".

Prislopul inchinat mdnistirii Tismana a stat: inci "multd vreme in putere, cu tot Ardealul in buni credinfi intiritd de nici un ceas cliliti". Vorbegte apoi as$el de un sihastru loan din,
Silivagul de sus, pe care-l cunoagte bine gi traditia poporali din acest sat:'

r Dragomir, Relaliile bisericii cu Rusia in secolul aI XVII.lea in, An. Ac Born., sect ist" XXXIV [l9l2l, p, 1075-6, 1l{l-45.: 2 Reprodusii gi Ia Radu, o. c. p 35{, 356 - 7 s Tradilia poporali pi la Radu, o c , D 79-Bl.

-108-

- l(Xl -.

$TEFAN METE$

uAltAstmrLE RoMANE$Tr DIN TRAN;ILvANrA

Luptele indiriite intre RomAnii ortodoxi gi cei uniti sprijinifi de forla brutali a guvernului au conhibuit gi la distrugerea ministirii Prislop. La ce dati a fost aceasta, cilugdrul cu ,,PlAngerea' nu frxeazd cronologia precisd, dar spune ci s'au gisit 3 cregtini, cari au reficut tot ce s'au distrus:
,,Trei oameni cu rf,vni s'au allat, Chiliile s'au inoit Pe mine de gunoiu m'au curatitToate ale lor au pirisit, venit. mine au la $i alte chilii inci au mai ridicat, $i Nu striini gi dintr'alti parte Care s'au lost mai surpat, Ci dinlr'aceastd patrie, neavind $i au pus nrulti nevoinp [nici o raulate Pentru mine cu credinfd VrAnd cAt mor putea s& mi ino-' Vasilie Toplifeanur Pavel Strligteanu. loan cu Iiasc6. $i Acegtia de sdrdcia mea nu s'au $i cu mine si locuiasci. Din alari peste tot m'au acoperit Iscdrbit, pe m'au iubit Din liuntru prea lrumos m'au liece maici Ci ca [zugravit$i indatd s'au apucat de chilii [si le insiasci Deci alfi cilugdragi s'au mai Ca intr'dnsele si se odihneascd; [adunaturmat"toate acestora au intru $i

Blaj, lrimite in Iunie 1749 doi cilugiri, cari intdiu ,au mbrturisit unirea credinfei', ca se ia in stip6-. nire mintrstirea Prislop: ieromonahul Varlaam, care se cilugirise in tara turceasci gi Nichita,' Varlaam indati ce s'a agezat din nouaici, acum ca unit, a ciutat si recdgtige mogiile ca sd poati apoi restaura ministirea pieritd. Spre acest. scop, in anul 1740-50, scrie rominului catolic ,fiscalis director..' dela Zlagna, lui Petru Dobra urmdtoarele:, Face gtire Miriei sale ,pentru siraca mdnd-. stirea Prislopului ce- iaste la . Silvagul de sus, in vidicul Hafegului. Care mai inainte cu mari gi de*stule bunitdfi gi frumusefi era intdriti gi infrumusefati de cari bunitdfi gi podoabe mai de demult in trecutele vremi de toate ceale sau desbrdcat sf. mindstire de cei mai jos ii voi insemna atdta cdt mai de tot si pustiia$te neav6nd cu ce o grijii gi a o direage fiindci toate veniturile gi mogiile mindstirii le tin aceia. Pentru care lucru cu mare umihnfn md jdluiesc Mdriei Tale sA te milostivegti

In urma migcirii religioase in sens ortodox a cilugirului sArb Visarion, din 1744, la Prislop s'a agezat un episcop al legii vechi. Impiriteasa, in decretul siu din 18 Iunie 1747, ii zice ,pseudoepiscopul dela Silva$", $i cere arestarea gi pedepsirea lui gi a altora.' Cine a fost acest episcop gi de unde a venit aici nam putut afla. Mdnistirea insi a fost curifiti de vechii ei stipdni ortodoxi alungati gi in locul lor arhimandritul mdnistirii Sf. Treimi din r Vasile Toolileanu e viilorul egumen Varlaam; iar loan e dascilul dela l?59, vezi Radu, o c o.87
2 Bunea, Episcopul L Klein, p.2.7.

Miria Ta a indrepta acest lucru gi a poruncii celorce fin mogiile 9i odoarele sfintei ministiri ca si le dea indiript'. Ingiri apoi odijdiile gi odoarele luate: 2 sfite de lastri rogii cu flori de aur, 1 omofor de bargon iari in fafa stiharilor sipate cu flori de aur: 1 potir, 1 disc, gi o linguri de argint pohte cu aur; o piupenie gi 1 testahent; apoi vin ,mogiile imprejurul mdnistirii adeci fAnalele ministirii acestea le. fin Rominii in puterea lor*.
nu.i Filoteiu),

'

$ematismul diecezei unite din Lugoi 1900, p. e?t [arhinandritul '

z Radu o.

c,

p,

i68-9 no.2

t10

-111-

Meteq: Mintslirile $TEFAN METFS

,Acum de curdnd, decdnd am venit eu la acea ministire neau luat cu putere nigte holde ale ministirii la ieruga Prislopului iupdnul Nopcea Pal din Silvagul de sus. florinfi dafi lin ca$i au avut sf. ministfte 24 miti lui Prip Lasc de riposatul protopop' Dumnealui nu dd nici capetele nici camita' - A fost a 'mini."tit.iBoifa 9i Vilioara intreagi, acestea le fin'ildaIivade ;$t iin Ciula in puteare. - La Tugcea o''Tdmig de'25 cari de fdn o fine iupinul Balia

t
tN

tr )(!

o
I
N
rs
<Rl

{
G q,

inputeregipealtlociariacologi.afdcut.acelagi neamigi $uri pe el. $i o mai avut dela o moari u A"f Ciulai Pal venit d'e S6mbdti seara pAnE Luni dimineafa 9i acum aceasta inci nui' -:" La Lunca Cernii a avut un rdt de fin it fine iupin Vig Abraham in putere, precum se infelege 9i la Far,cadin ar mai avea ministirea vii 9i mogii 9i le lin
neamegii de acolo"'

u p
U
L

o a. o
(a
a4

qr

Se pare

ci

din toate avufiile inqirate mai sus

foartepufineaufostrestituiteministirii,ciciepis.

)(!

copulAaron,in4IunielTs6,d6ocartederecomandatie cilugirilor, ca si strAngd milS pe searna _-aoa"ii"ii prislop, care ,fiind de multe lipsiti +i scizuti atflt cdt pentru neputinta $i lipsele a b'in-

<(!

(r)
($

p
)(!

,(!

temeia gi cu podoabe.-- a o infrumsefa n'au.p-utere de nu o vor aiuta iubitorii de mild pravoslavnicii cre.gtini". Pe aceqtia ii indeamni si diruiascil'.' cdci b.r*o"r"u le va da insutit aici pe pimdnt 9i in cerului".' ,impiritia CuvAntul episcopului a avut un risunet '.qare"are in inimile credincioqilor, cum se vsdi)' 'din
! Radu o. c.. p. 369 no
3.
712-.

'AJ

a"

--

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANSILVANIA

,o inscrip[ie: ,,Iar acum cu ajutorul celui din Troifd

'slivit .cu cheltuiala gi bunivoinfa acestor numifi: Varlaam ieromonah Toplifa, ucenicul mieu Mihail qi S1... fe'cioarei popei Balint gi Teodosie... fiind in ministire .9i Metodie monah 9i Nichita monah in zilele... impi-

Dumnezeu

sgzugrevit

tpate precu

riteasa Maria Terezii; arhipistoriu.lirii miria sa 'domnul Petru Pavel Aron de Bistra la anul7267 dela Hristos 1759 Martie 13 zile, fiind zugravi popa Simeo!:.. fps!or-.. pE)...

Pjlsti

Cdlugdrii uniti aici n'au fost bine primifi, 9i li se ;fdceau tot felul de mizerii gi neajunsuri. Aga sunt silifi 'si pl6ng5, in 23 Septemvrie 1759, episcopului se Aaron cd in 3 Septemvrie v. ,jupinul nemes Gola Lascu din Silivagul de sus sculf,nd mai mulfi din 'sat lAngi ddnsul gi solgibirul ungur Zsiga, zicdncl .cd are porunca fibiriului din Hafeg Pui Iczsa, au 'venit cu ,,ajicu[ie" la mdnistire, gi sub pretext cd prin curtea ministirii a fost cdndva drum, gardurile 'ministirii le-au rupt gi ,,ograda ministirii cu bucate ,ce ?u fost in ea le-au slobozit, care acum cu boa,tele gi cu mdnile le apdrim de marhale satului .neavdnd puterea de ale ni le ingridi", noi dupi obiceiu cu crucea gi cu evanghelia am iegit inaintea tlor. Cer episcopului si intervini la forurile mai inalte ,si-i ddscileascd, cdci ,,noi inci nam fi a mai rdmdnea .aici cd necum si nd cuprindi pimAntul mdnistirii ,care o mai rdmas, dari pe noi inci ne ar bate, sudilmile gi ocirile cdte le auzim prin jupdnul Gola
.Lascu scornite ne am astupat urechile gi nu le putem :sFUn, noi sdracii cilugiri suntem la p6ri neputin',{

@*.'

r Revista Rivaful, Cluj, l9t0 no 9-10, p. 3lZ

-113',1

STEFAN METE;

MANAsrtRu,E nouAnnSTt DIN TRANSILVANIA

al-nostrut ciogi, singur Mdria Ta ca un cap 9i stdpdn u ne 9i oltdlmilui 9i pdminturile la cine'

ui-prrt"u se cuvine... a ni le da'' Episcopul in 23 Septernvrie 1759 cere directo" rului cauzeior fiscale Ioan Tolnai, si cerceteze aceste tupte gi si facd dreptate cilugdrilor' Acesta in 25' daci Septemvrie 9i ordoni cercetarea, firi si gtim' ,raiart"itii c'ilugdri au fost satisfdcufi in cererile' lor sau nu-' ,,Revolufiunea" religioasi a cilugdrului Sofronie' dela Cioara a fost pentru uniti un mare dezastru''

;irffii

poporul din iurul Hunedoarei 9i pdrdsit'o" Hafegului, care a imbrifigat noua lege' a izolati -sd incit nriri bietii cilugiri dela P'isloo'pe ii cuprinse 9i ei' t-u"iii""" *t"ui ouneCe 'alul care fusese inainte Fi' a, GGilATilou credinfa, i;r- t a pirinfitor lor. Invitatul. qi felslid@qg dela Blai Gtigoge Maior prin o scrisoare' din 5 Fe;;;;.1" i;oeAa."ryazi cdlu-girilor dela Prislop' ii etot.ilp"in egumenul lor Varlaam, cu cuvintele'

Ceiademeni|iseintorceaucusutelegimiilelacre. aiotu rtrarooiilot, iar cei cari,tnglPe-lil*T"J9g9q: e a pTa-in Tu a a e Ro m e i tre muf gg, c a6ffi ti a[-c e' i a lt

urmitoarepentrua.iintdrigia.ifacestatorniciin

mdntuitoareo a Romei:2 -Iegea in' ,Au nu ne'am niscut ca sd pitimim pAni sfariit, de dorim cu apostolul apostolilor si ne inpot rdbda'' cunundm? Acela nu zice: Eu unul nu mai patronu mr ram perdut pentru voi, norodul ne bate lu pietrii, ci zice: Acum mi bucur intru patimile mele I Radu, o c, p
371-73 no.7
2 lbid., p. 373-5

uo

8.

pentru voi gi plinesc lipsa ndcazurilor lui Hristos in trupul meu?" Cilugirii str6mtorafi ar fi zis ,poftesc si fiu cu tot neamul meu, si fiu cu tara, si md dau pe legea satului, cd tofi si dau*- Maior le replici: ,,Cine ne va desp5iti pe noi de dragostea lui Hristos... ocirifi fiind, si grrdim de binei izgonili fiind si rdbdim, hulifi si mdngiiem, gi mai incolo: tuafi pildd de patima rea gi de ribdarea indelungatd, iati fericim pe ceice au ribdat; rdbdarea lui Iov afi auzit. Martorii numai ceice au rimas in iazer pdni in sfdrgit s'au incununat Aga e fralii mei! La sfdrgit si cdntd slava. Acela e tot omulNu-i destul dari a zice: am rdbdat destul pdni acum, poate gi bdtdi pe alocurea, acum ce si rabd? O frate ! au nu noui ni se citegte cdnd ne facem, ce ne facem:. ci vei auzi suddlmi,ociri, imputiciuni, goniri, multe sc6rbe, multe vorbe, si te ingreuneze... eari tu cdnd vei pitimi acestea toate, te bucuri, zice Domnul... Siracd credintd daci e$ti numai pdni cand sunt prescuri!... Cum vdd eu fratii mei, voi poftiti si vd vindefi mogtenirea fiascd pentru pufind linte, si schimbafi cele vecinice cu cele vremelnice, si vi intinati.. . numele, si vi facefi din fii fiastrii. De vefi mirge stdnd in gindul ce vi vedefi a fi gdndit poate din prisosirea inimei voastre, au din alti indemnare sureapi credefi-mie, frafilor, ba credefi sfintelor scripturi, riu vd simfifi. Unirea este dela Dumnezeu, ci Troila uniti este, intru care ne-am botezat; neunirea dela Luceafirul este, ci pentru aceea a cdzul din ceriu, gi numai pe el numesc sfintele cdrfi neunit, pi pe ai sii. UJglb [dacn poftiti sd gtifil este dela Cioara, ci ei, vai de ei, au -1t5-

-114-

$TEFAN

ME-TE$

I
I
I
:.

yAyAglnrm nonaAnrgrr Dtx gi unele

TRANSILVANTA

scornit-o, intr'alor cdrfi se gisegte, iar intr'ale voastre nu, fiegio spre seami-i cd noui ne este destul a mirturisi cea dintdi gi a glisui: priznuirea lumeasci cea lntru unirea credinfii a celor din veac bine au pldcut lui Dumnezeu". Nici acestea cuvinte ale lui Maior, nici sfaturile episcopului Aaron gi ale nobilului romdn catolic Petru Nopcea n'au putut impiedeca pdrnirea cilugirilor de a reveni la biserica strimogeascd, ceeace

se datoregte

Ufl

?e-tosleptt'Lt;

Inocenfiu Bogi, care fusese unit in mdnistirea Sf. Treime din Blaj in 1761, gi lucrase cu Grigorie Maior ca misionar pentru unire. In 1Z62 Bogi pdrEsegte unirea gi la inceputul acestui an impreund cu ,,Miska", protopopul ortodox din Deva, @ : Varlaam, Nic_hita, Efrem, popa ry@i-delg-&islop Lazar din silivaful de sus, pe ienomonahii Teodosie gi Carpie [= PaisieJ dela ministirea plosca.' Episcopul s'a supirat foc pentru aceasta ,,apostasie..; gi ceru, in 12 Aprilie t7GZ, dela baronul Dietrich, membru in comisiunea aulici transilvineanE, si prindi pe Varlaam gi lnocenfiu gi si-i duci la Blaj si pe ceilalfi cilugdri si-i alunge din mindstirile Prislop gi Plosca. Generalul Bucow, pregedintele comisiunii, fu cu mult mai aspru in rezolvarea chestiunii gi Borg_nci oficialilor comitatului, inSlunie 1Z@. ca ;amdndo"L+g+{q st fie dutd episcopuloi Aaron, ""ttt-re;-ioimobile ca si deschidi o gcoald in --Hafeg. @
Radu, o.c. p. E5.

gi propagandei fdcute de cilugdrul

a, p. p. Aron gi D. Nouacouici,p.3?.-Zgi *'^' ' ? Bunea, ""* o. c., p. 322-1.

-116-

le ceari dela episcopul Maior in acegti termini: ,,Nu ne. indoim.cdfi vei aduce aminte Ei Ta, precum in cdteva rinduri te-ai fost milostivit a ne-figadui st. icoani Maica precista gi in rocul icoanei sf]Nicorae si se faci alta [de nu .ru-udo." de unde i"rtu1 "" gi si vor da la s5raca ministire a Silivagului de sus de unde oarecAnd s'au instrdinatpentru-care iardgi gi a.cum ne rugim si te milostivegti cu noi a gi implini- cartea Mineiul care sau mutat dera aceasti mdndstire prin pdrintele Gheronte [Cotoreaf gi ,. afl5 aicia [in BlajJ in mdndstirea Troifa ii ,. sloboadd, fiindci mare lipsi avem de ddnsul "a in bisericd". Cere gi cele duse dela plosca. _ p"oto. popului Hunedoarei si-i porunceascd, ca din ,,30 vedre vinars ce au ficut in trecutul an din prunele mdnistirii sau preful vinderii lui iardgi fare scaJlre sdracii mdndstirii ce acum sd intemiiazd, sd implineascd netrecut. Episcopul cu data de 31 Decemvrie!7ll, pune resolufia aceasta pe cererea cdlugirilor: .Doao icoane adeci a Maicii preaciste gi a sf. Nicolae sE vor gata din porunca noastri gi irimite la acea mdndstire cdt mai curind. Minei'acum in grabi sd Ii se dea indiript" Relativ la cete luse din Plosca zice: ,Cet; se gdsesc Ia biserica Hinedorii si rimAie acolo in loc pdni si va vedea mai deaproape dintre ddnsele; iar6 c6te se vor gisi la Lingina acele toate sd se ducd ra mdnistirea Silivagului gi de n'ar vrea din buni voie si le lasi

Blajului . abia -Icoanele gi prin 1?ZS ieromonahul Nichit" Jnoou l^rt din Silivagul de sus, intorgi la unire, indriznesc sd
au luat drumul

cirfi

-n7-

$TEFAN METEIt

MA}.ASTIRILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

*
I
i

atunci cinst. curatori dela Sitivag, ceie brdnci sau bra' chium dela cinst. Tisturi dinafari in numele nostru ci vor cipita de buni same. Cinst. Protopop si se fie

de togmeala ficuti cu oamenii dela Silivag adeci sd dea jumdtate din tot gi din toate ce au luat dela ministirea Plogtii". In 28 lulie 1776 ,,fibiriul" Alexe Noptsa de ordin solgibiriului si scoatd dela cei din Lindina lucrurile luate dela ministirea Prislopului.' Icoana Maicii Domnului, pe care o reproducem aici, a salvat dela moarte, se zice, pe insuqi episcopul Aaron, in 13 Februarie 1759, in satul hafegan
Galafi, cAnd un ungur calvin Mara a voit

,O Fecioari prea lludall Tu egti Maicd adevdrati 'Ca tii in slintele tate brafe IFiiul din StAnta Troifd.

Pre acesta Maici l-ai ndscut $i fecioard curatl ai rtmdnut Egti de Dumnezeu ndscdloare $i lumii folositoare.r

si'I impuqte'' Citugdrii ministirii Prislop intireau cu iurim6nt ci au vizut icoana ldcrimdnd, cum a licrimat $ in Btai la moartea lui P. P. Aaron din 1764.'
Maicii Domnului cu pruncul Aceasti icoand a 'e Isus pe braful stAng zugriviti pe o tabli de lemn in culori vii. In colfurile deasupra se vid 2 ingeri,
unul cu crucea, celalalt cu 2 ripizi in mdni. Pe marginea deasupra a ramei se poate ceti: ,,Aceste sfinte icoane gi tffmpla de sus pAnX ios precum se vede s'au zugrdvit cu toati osdrdia gi osteneala ieromonahului Varlaam Toptita impreuni cu Ioan dascilul sin [:gio1] ierei Balint Idita Micldup Cregtina 9i fiind zugrav Ioan of vel Ocna [:din Ocnele mari din Jara RomAneascSl, 9i Mihai ucenic 7260 [17521 S: Ministire Prislop*. Iar supt icoani sunt:
1

Fig, 17. Icoana lilaicii Domnului dela Prislop'

Radu, o. c., p. 375 - 6 no. 10. 2 Bunea, P. P. Aron qi D. Nouacouici, p.15{-55. 3 S. Clain la Cipariu, Acte gi fragmente, p. lll

Dupi dirimarea minislirilor 9i potolirea siliti :a spiritelor cilugirii Varlaam gi Nichita se tntorc a
,r Radu.

c.. 86-8?, 383.

-n8-

-119r

$TEFAN METES

chemarea".. Acest Dionisie ?. re.ya1 incd mulfi ani Ia prislop, gi era trimis pentru, milostenie prin fari, cum se'vede din ,carte de. recomandafie* pentru ieromonahul f.fi.niii. Jio f, fanuarie tZT1, adresatd tutur* .pravoslavnicilor crestini din varmeghia Hinedorii di;;[ul;*i:.".. Vi facem ln gtire pentru acest si cilugirag, al nostru anume Donisie monah, carele se Ia mdnistirea Silvagulu.i_ a".or, afld locuitoriu aici, se priznue$tehramul Sf. Ioan bogoito.r, "ode ;;;, cE lam,
trimis.
t
8unea,
2 lbid., p 3?f. e Radu, o. p.375_lo.

si'gi poati plini

douaord la unire, gi cEI dintdiu e numit preot intr,o, parohie uniti din- Hdlmagiur Zarandului, j"r-ui"iou"tdndu.se riu, a fost-adus se pare intdiu ln mind_. -l-ocui stirea din BIaj in Februarie 1263, iar in rui trimis preotul Petru din Cdmpeni.' "'., In conscripfia lui Rednic din 1Z65 nu gisim, notat nici un cdlugdr Ia prislop, dar io corrsiJctut, lui Filoteiu Laslo din t77z suni amintifi doi., Acegti doi erau Varlaam gi Nichita, pe cari prepozilul Filo-teiu, fi trimisese, inci inainte -de z+ A"g-osi-iig, lu mdndstirea Prislop, ca si deschidi ui".i- o- q"ouf a, pentru edificarea poporului gi educafi" qi i"rir;fi" tinerimii-' Tot acest vicar general Filoteiu cu data de Z ALt" c. tTI\, ieromonahului trimite,, Nichita starefuI mfindstirii prislop, pe un oarecare Dionisie,, care gi'a cdpital darul- oreofiei gi ,,sil mai invefi la slujba sfintei. liturghii gi'i" acele de lipsi
ca,

IUANAST.IRILE RoMANESTI DIN TRANSILVANIA

p, p. Aron gi D.
9.

Novacovici, p,3?9 gi nl.Z,,.

Ac-dfft:t pE"aiit inaniitirii o it"J"tt" rugarea curatorilor bisericii din silivagul Alexandru Gola, Moise gi p"ir" Dragotade sus: 9i tosit Stoica, din 1295, citri administratorul vicarial Tiron Dragos, cdruia ii cer si te **tE-;;';;i. _undstire:' . _,E gtiut inaintea On. Vicariu ci de mult ne trudim sd ni se trimiti .rn p"uot la ministi"e--u_ urgitat aceasta at6t predecesorurui d-tare, gi a"ru on. Dta, dar toati osteneala noastrd "ai a fost zadarnicd' $i astfel a trebuit si privim cu inima intristatd
2 gematismul s

fatd de 9-JppsE-*de-d-edstq*Ei- dispref "u. inaugurati de insugi impiriiulTosif P?[tsm, al u-Iea, un mare ..dggm-qg _gl -m6qq.s!,li!o" 9i cilugiritor.

pela mila cregtinilor prin sate ca si ne cdgtige ceva grdu, cucuruz, mazere gi de ," vor indura blagoslovifii cregtini".. altele prin -.Jf""ge"rf "ut".L IZZS epis-. copul Maior trimisese aici la p"islop-pe Iosafat Devai din minirti";; iunarrestire din BIaj, ca si converteascd poporul din jur Ia .o,ru avu oarecare succese., In 9 Iuni .17g7 iuf" gi e episc"opul ortodox Gedeon Nichitici apare in satul SifiJaguf ae sus, indemndnd poporul credincios si ceard una din cele doud biserici.' "1,, MEnistirea insi cu tot sprijinul oficialitdfii din Blaj mergea spre peire. cilug5rii mor unite. sau o pdrd-sesc ai alfii nu mai vreau si vini in De-

allfel.l".

i-

piri in 177 I lbid,

c., I un Apostol.

p. 3?t no

Ibid, p.91.

Ieromonahul Vartaa.ugi,Nichite cuna.

I lbid., o. 3I7 no lt
iubilar din Lugoj, 1903, p. {Z{ 9i Raliu, Anuarul etc. $ematismul istoric al diecezei Lugoiului, 19J3, p. {74. c, p 3/?-E no. l? [tn linba noaghiari].

6.

pe I9II-12, p. XXr.

- 120-

Radu, o.

-l2r-

$TEFAN METE$

uAxAsrrnrr-e nouAnegrr DtN TRANSILvANIA

.cum

mdnistirea se pustiegte. Din cauza aceasta am numit un curator dintre noi, care si ni grijeasci de sf. l5cag, pdni cdnd se va numi de undeva un preot. Suntem desperafi cd la desele .noastre cereri n'am primit nici o consolafie suntem silifi acum si vi ingtiinfdm, ci pini la Pagtile apropiate mai ingrijim de ministire, dar daci pdni atunci nu primim preot la ea, vom lisa-o pustie 9i astfel neunifi igi vor ajunge scopul [pentru ci numai aceea agteapti s'o pirisim noi gi ei imediat o ocupil gi noi pentru aceasta Ru vom fi rispun. zdtori nici inaintea lui Dumnezeu, nici a oamenilor, cici ne-am ficut aici incontestabil datorinfa. Indrisnim si spunem ci on- Vicariu, cum conduce vicariatul din Hafeg, l-ar putea conduce gi dela mini.stire [adeci si se mute aici ,cici in vechime episcopii iqi conduceau de aici oficiul episcopesc"l, daci aceasta nu place,. si intervini la episcopul si -le dea un preot; rugarea noastri des repetati a fost dati ugor uitiri; rugim pe on. Vicariu s'o primeasci aceasta ca cea din urmi, ca 3i avem ceva folos dupi ea; s'o trimiti episcopului ca pe Pagti si ne dea rm preot la acea mdnistire, sau daci vi convine D-Voastr5, puteti sd vi agezafi acolo, cici .oficiul vicariatului se poate conduce din mdnistire ,ca dela Hateg. AFteapti bucurie in urma acestei
.cereri*.

zi de zi

fost gi preot militar Adm. vicarial Dragog .a incercat sohrlionarea cererii de mai sus in diferite rinduri, dar firi rezultat, cici n'avea preofi potriviti gi acceptabili, de alti parte el bucuros nu ,s'ar fi aqezat la ministire, dati fiind pi situafia lui
_
122.

ldmuriri: t ,,In rdnduri f{cui ingtiinfare pentru ministirea Silvagului gi trimifind eu dupi cererea cinst. chitori acolo gi un preot ca de s'ar putea primi si se pri:measci, pirintegte mi sau rispuns ci acel preot nu si poate primi din cunoscutele ardtate pricini ce de altul sd ne c69tigim, spre a cdria porunci 'implinire noi in tct locul ne'am silit a cipita altul, da in pirtile acestea nu se afld decdt bigamul popa Zaharie.dela Gridiqte care cere o cerere mare, ca avAnd gi preoteasa sa cea acum de a doua si se sloboadi la funcfii, daci va merge la mdndstire 9i .aSa va merge acolo intr'alt chip nu... aici nui nidejde de a cipita altul de cumva Teodosie dela Piosca nu sar trimite... Ca eu si md duc acolo 9i si-mi fac funcfia cum se zic de acolo, aceasta circumstanfiile in care ne aflim cu greu ingiduie, ba nice nestatornicia rnea intru aceastd administratie 'vicirigasci nu mi face a niddidui indelungati aici rdmdnere de unde cu atdtea strimutiri gi din loc .in loc mutiri foarte mare striciciune mi sar pricinui pentru care intru acestea fircumstanfii a lucrurilor ce ne afldm poate fi cd doari gi alti tntAmplare miar urma. Drept aceasta daci imi vefi porunci gi la aceasta mifi sili bucuros mi aflu spre ascultare dacd cu aceastd administratie in loc mifi ingidui a fi statornic deapururea... primeidiilor ne.norocite intru acel loc piduref viafa mea nu mioi
'
Radu o.

a$a de grea gi nesigurS. Inainteazf, episcopului Bob din Blaj cererea curatorilor din Silivagul de sus, insofindu.o, in 27 Febr. 1795, de urmitoarele

c,.p.378-9 no

13.
O

--t?8-

$TEFAN METE$

uAwAstrnruE ncluAxEgu DtN TRANSTLVANIA

preotului Nicolae din Farcadinul de jos, despre lu-. crurile existente afunci la Prislop:, Vite: o vaci, 100 fl. preful unui cal, care sunt la Francisc Nopsa; 19 fl. la Alex. Gola rest pentnr o vaci $i 20 fl. Ia Macra Vasilie din Silivagul de. sus pretul unei vifele. Cdrli: Din 20 fl. preful unei Evanghelii vdndute s'au cumpirat pe sama bisericii o bucati bund de ceari gi timAie de 6 fl., din restul s'au pldtit megterii cari au ficut grajdiul. Sunt: La dgscilul 2 Minee, 1 Molitvelnic, 1 Octoih, la diacul- Niculae din Vilcele 1 Acatist, la popa din Vilioara 1 Testament; apoi 1 Evanghelie, lTriod, l Penticostar, l Stratnic,, L Octoih, l Prolog, 1 Ciaslov, 1 Catavasier, 1 Psaltire, 1 titurghie; in limba slavoni sunt 24 cirfi, pe. care le-a dus Deak Balint din Silivagul de sus, din ordinul curatorilor, c6nd le.au adus nu mi le.au dat' in seami; in limba latini nu gtiu cdte.cdrfi aufost, cici acelea le-a luat Alex. Gola. Odoare gi oddidii.' 1 .zvesde" argintati gi cu pietri, 2 cruci mici de argint, 1 copie de argint, 1 pocrgvef de mitasi de culoare rogie, 1 niframd de,
matasa rogre.
I Radu,

jertfi cd aici in orag in zilele trecute inci mi.o spart. ferestrile gi nu o... dari acolo". Deci omul se supune, insi cu riscul viefii merge la mindstire. Ce preot s'a agezat la mdnistire in urma intervenfiei lui Dragog nu putem preciza, dar in 1810, era aici un cilugir Macarie, care fiind bolnav lasd si se faci un inventar, in 24 Iunie, in prezenfa asesorului comitatului Hunedoara Vasile Gola gi a

le las fratelui meu; 1 cEldare de vinars, 2 cdldiri 'de pirluit l firez, 1 secure; 2 tigii pentru pldcinte,

Alte obiecte: Haine de Fot, care sunt ale mele,

una mai mare alti mai mici, 1 cufit, 3 sfredele gi 1 firez mic; 3 vase pentru vinars sunt la dascilul. Precum se vede din acest inventar era mare sdricie la mdnistirea Prislop, iar c{rtile bisericegti vechi slavone gi latine puteau fi luate de laici, cici bietul cilugir Macarie, era ultimul, ce mai putea infelege ceva din ele. Macarie a murit dupi citeva zile, gi ca mdnd.stirea si nu rimini pustie, la propunerea vicarului Ciril Topa, episcopul din Blaj, prin ordinul din 18 August 1810, a numit pe preotul Nicolae din Farcadinul de jos cu conditia sd fini gcoali la ministire, .ceeace a gi fdcut pini in 1836, aceasta ne-o dove,degte: gi o cercetare din Sept 1813, cdnd se asculti .gi tinerii dela mindstire, spre a dovedi furtul unui :gilbg-qar-Marrin dela sf. licag,' apoi inventarul din 1829 in care se spune: ,,inlduntru altariului se afli .un clopofel rizimat gi acdfat de fruntariu cu care poate se da simn la copii cdnd ii cheami la gcoali".' Alti dovadi avem circularul vicarului Constantin Papfalvi din Hafeg, care spune, in 1836, cd la ministirea Prislop, era un dascil care invi{a tinerii ,c6ntirile bisericegti adecd tipicul gi cine ar vrea si le invefe si meargi acolol ,,CEre cu atdta mai 'de lipsi este, fiindci intru acest vicariat pe cum vid foarte pufini se afli cari slujba dieciei pe cum se cuvine in vig si o_p__oati duce".3 Acest dascil a
|
2 Radu. o. c., p. 381. 1 lbid. p. t'9.

$ematismul istodc al diecezei Lugoi

1903,

p.

475.

o.c,

p. 379-360 no. 1{.

-124-

-125-

STEFAN METE'

MANASnRILT

nouAxegrl DrN TRANSTLVA\tA

fost Moise Aron, despre care e notat pe un Apostol, cd in 1837 inv5fa la mindstire. Popa Nicolae in 1836 s'a dus iar la parohia sa din Farcadinul de jos, dar in anul viitor se intoarce iar la mindstire, cdnd gi moare foarte bitrdn in vArstd de 90 ani.' Popa Nicolae in cursul pistoriei sale aici, a

cheltuit, dela L9 Maiu 1B1B pini in Maiu 1829, pentru reparafia mdnistirii suma de 143 Rfl. qi n cr. ,,de impreuni cu pe alte trebuincioasd lucruri ce si tdn de casi, a ciror inoire o cunoscur5 acei mai sus numifii curatori a fi devdrate".z Din porunca vicarului Iovian Nobili se face un nou inventar al mdndstirii, in 19 Maiu 1829, in prezenla popii Nicolae gi a curatorilor: Macra loja,. Dragota Samuil gi Nopcea Moise. Inventarul fiind mai complet, ca cel din 1810, extragern din el nirfile noui qi interesante:' Oddidii: 6 pdrechi stihariomuri cu sfitele sale; patrafire mai slabe gi 1 de mdtasi rogie cu po5 somant in mijloc crucit, pe margine impodobit tivit, 5 rucovife, o pireche de mitasi cu flori argintite albe, alta de bargon rosu; 3 aere dintre cari unul cu flori argintuite {isut, a Z-lea de mdtasi rogie, a $lea ordinar de carton; 4 brdne, unul de mitasd; 2 procoveafd pe potir, unorarium de mitasi galbeni cu bogofie beletuit. Odoate: Potir cu discosul de cositor, copie agigderea, lingurd... de argint cu inscriptia 1751; 1 icoani a Maicii Precestei agezat5, l6ngi care gi o
z lbid., 9.'J82,
3 Radu, o.

t lbid. p 89-90. c, p.380 - 2 no. 15.

cruce de lemn argintatd; o cidelnild de arami fru-' moasi nou5, racli de aramd in care se fin Sf. Sacramenfe pe prestol; 2 sfeagnice de lemn, unul de pleu pe fruntar, 5 cndehife de pleu, 2 sfeagnice de fier gi 2 de lemn in care suht cdte o ficlie. O ladd veche gi 2 in care se fin contracturile sf. mdnistiri. Cdrfi.'Cele din 1810, aduse din fara Romdneascd, Moldova gi Blaj, 2 divanumuri unul tipdrit altul scris, Ilie Mineat alti carte, cdrfi romdnegti 20 darabe.. Peste tot se mai afli 21 cdrfi sdrbegti dintre cari o Evanghelie I ii cu bargon rogu in loc de piele legatd, pe margini cu pentidi de aramd in loc de arami la cdlcdie imbumbatS, afari de acestea 2 cirfi grecegti 9i 2 Psaltiri ry_c_olle$ti [16511. Legdtoria de cdrli: Nemesturi de compactorie tiocul gi rdzboiul cu trii giroafe de fier impreunate, 4 fi.rme de aramd doui peceti agigderea, roatd de arami in formd ficut6, roati cu care se reteazd cirfile pe margine, 2 pile, Z pdrechi de foarfeci," cleagte de prins copciile la cirfi. Auerea imobtld: 1 livadi ingrdditd cu gard care e infrumsefati cu nuci, meri, pgri gi pruni avdnd in sdnul ei gi pim6nt aritor de 4 mierld de toamni, 9i fdn 4 care; lAngd pddurea mdndstirei 1 loc defdn de 1 car care se zice Poiana Ghiurchi, intr'alt loc Ia gura viii Miltegului cu din poiana prislopului, iari de 1 car de fdn impreunat cu de supt dosul Miltegului, precum gi din Milteg agigderea de un car. Altd auere mobitd: t vaci cu vifel, 1 cal. 1 vase pentru prune, vin gi vinars; cdlddri de vinars
t lbid, p. 92. Evanghelia aceasta e din
O

1517

ori

1617

in manusoig.

-126-

-727-

$TEFAN METES

Demetriu Radu inainte de risboiu .o .afi"u Astfel astizi aceastH ministire bine inzestrati gi cu cilugirii unifi prospereazi conform indatoiirilor Ior monahale gi conducerii episcopului unit dia Lugoj sub obldduirea ciruia se gisegte.r
4. Rdchitoua. pe locul din hotarul sa- Aici tului in munfi, numit Negoi, a existat o -aierti"" inci in secolul al XVIIJea. Tradifia spune, tmilia nobili rmgureasci din comuniCsermeuyivoind "a 'si rdpeasci pimdnturile mindstirii, a fost-"rltu-ir Un clopot
-

s'a cufundat tot mai mult in sdrdcie gi intunerec fiind pdrisiti de oficialitatea superioari inreresati, a - gi fost complet restaurat5 prin episcopii vasile Hossu -uoi.

.9i pdrluit; tigae mare de plicintit, masi mare, scaun lung cu spate ldngd pat, Z ldvifi, Z cuiere, 1 parset. Intr'un turn deosebit sunt z cropote gi toacd i" tu". ' Cilugirii, cum am vdzut, au dispdrut aelaierrgstire, preofii de_ mir fac slujbd aici. Dupi oopu Nicolae e popa R1su, apoi popa losif Tugtu"* irrt"e 1840-1842- pdn6 Ia 1Bz3 a administ"ut'raierii""u preotul din silivagul de sus. vicarul ain -Hafeg stefan Moldovan a vizitat de doui o"i -loarii"uu Prislop in 10 Decemvrie 1g52 gi 28.S"pt".nrrriJASS, gi ne'a descris-o aminunfit, ficand gi inventa*i."ro" gdsite acolo, care e mai redus ca. cel din anii 1810 ei L829.' Mi'istirea prislopurui, care in veacur al XIX

@rDrN
mindstire

TRANSTLVANTA

trii,fid:;;fl "i;",ilx.11'',x"i'u:rT"::li:lu":::T;
in ruine. fi; descris-o cu amd:nunte impreuni cu tradifia "q;;i piplrului..
5. Rdu de Mori-Suseni. _[n veacul al XV_VIJea .a fost aici o mdndstire,;;'; "e*iiiru"i.a au ocupat_o

rrg. tA. Ildndstirea din gibi5et.

p.

rnare e dela Viena

9?.

129; cel mic e din IZZZ.

ct, Ibid.,

$ematismur din Lugoj, lgOa p. {?9-Bl ; Radu, o. c,t p.90_9J. 3 Vezi pentru toate acestea striiuinfe cartea Radu, o c, p. g3_gg, ..382-38s.

vezi despre cere constatate de vicarur Moldovan

X':,"ffi,Eli:nt":i: ;:" #1,,?: $i1'11; stirii se amintesc in l763j-u?fo"t J: vizufe si delssz de,,i""i,i' d;r*-i\d;rill,ioou,.,"

TT:I
on,r, o

_128_

Istoria uicariatutui steco-catoric ar Hafegurui, Lusoj, 2 Cultura i cregtind,l9l9, p. 162 gi n. l.

Xi:r*

-129*

$TEFAN METE$

MANASTIRILE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA

vicafiatului gr. catolic al Halegului, paginile 305-' 308 9i 296 n. 1.

la In acest sat a fost 1870 o modestd mdnistire de cilugiri al cdrei chip' interesant il reproducem, fdri si putem da alte.

1913 de vicarul unit lacob Radu in cartea sa, Istoria'

6. $ibigel.

pdni pe

a episcopului, diruiegte, prin testamentul din 5 Febr. 1?95, toatd averea mdnistirii sasului G. Wagner, juratul oragului Ordgtie, cu condifia sd'l tind p6ni la finea viefii, sd-l ingroape apoi, si faci pomani gi siricust5, 9i Sd lini in buni stare crucea din mijlocul satului.

informafiuni despre ea in cursul vremurilor.'

Vicarul Dragosy din Hafeg, fiind in 17W in trecere spre Cugir, a vdzut casa gi biserica mdnistirii ruinate. A cerut, ca gi episcopul, scoaterea sasului din stdpdnirea locului ministirii. Procesul a durat ani de zile, cdci Wagner fdcea neconlenit apel, rezultatul favorabil nu gtim cdnd s'a dat.r

In 15 August 1769 comuna Vaidei,. 7- Viidei. la stiruinfa cdlugdrului Ioan Dumitru Barbu, dd locul Bursanului" cu condifia precizatd, ca numit "Cornul pe el si se zideascd ,,o casi de mdnistire, o ca-" peli, in care sd se faci rugiciuni pentru binele public Ai si se tini instrucfiune cu pruncii sitenilor". Numitul cilugir si obligi si cedeze pentru totdeauna, ministirii mogia sa proprie, care e veeini cu locul diruit de comun6. Cilugdrul a gi zidit pe acest loc o' cdsufi gi o capeld, in gridini a sddit pomi gi vie. In urma ordinului regal gi guvernial din 3 Ianuarie gi 19 August 1782 mnn63tirea a fost ddrimati gi cilugirul aplicat in altd parte. Dar cum' cilugdrul acesta era firi invdtituri, abia-qi scria numele, n'a putut fi folosit niciiri in biserici, gi conform decretului aulic din 30 Septemvrie 1782, i s'a. ldsat pane h finea viefii sale, tot venitul mindstirii. Sinodul protopopesc in 1784, fiindci acest cdlugir era certiref a fost degradat la statul laic, lisdndu'i gi mai departe uzufructul averii ministiregti. Cilugirul la bdtrinefe, fird gtirea poporului sau'
1906. p.

FI JUDETUL MURE$.TURDA.
Un zapis scris in 1.4 DeChiherul de jos. popa de 1737 Mihaili din SAngeorz cu marcemwie torii: popa Mihai din Seldrinf 9i popa Pantilie clin Sidriagul-mare ne spune: ,,Aceasta insd si se gtie ci locul sfintei mdnistiri l-au dat feciorii lui Gavrili Hurdugaci gi ai lui Petru Rus. Iar pdrintele eromonah Partenie intdiag datd s'au apucat de sf6nta mdnistire gi au indemnat gi pe alfi cregtini si-i aiutg impreuni cu nepotu-so Gligorag dascilul", etc. Inqird gi alfi ctitori cari au dat pdmdntul, ca sd asigure traiul cilugirilor din mdndstire: Feciorii lui Gavrild Hurdugaci gi RusEgti dau cdte un loc la hotar; popa Ilie un aritor de o zi in valealeordzi; Binddriu gi Toader un uric cu un miru de pe Hirmin6; Ddnili Hurdugaci un aritor de o zi; Anisia un f6nat de 2 care de fAn in Leordat; Rob One un
t $ematismul isloric al diecezei Lugojului, Lugoj,
19J3,

t.

r lorga. Neamul romAnesc din Ardeal gi Ungaria, I, Bucureqti'. 2t9-60.

p. 399-d00
9..

l3t *-

-130-

.{ aritor de o zi; Arion Necula un fdnaf de 2 care de fdn in ritul Crainicului; Criciun lui Miroia un ritician in Ricicaia gi Gheorghe din Telecu un loc de 2 care de fdn in Gura Vadului.'
2. Chiherul de sus. Se amintesc pe la 1753 cdteva cilugirife unite in mdnistirea de aici. La 1765 conscripfia lui Rednic ne spune, ci baronul Paul Bornemissa a ocupat din averea mdnistirii un fAnaf de 4 care de fdn gi ardtor de 3 gdlete,' alti parte a fost cuprinsi de siteni.Ia !774 viefuia in ea un cilugdr. Tradifia spune, ci ultimul cilugir ar fi fost un Gligorag.' Azi o gridind cu pomi se intinde peste locul unde fusese ministirea,' a cirei bisericd de lemn existi gi azi in Nadisa romdn5,

$TEFAN METE$

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANsILVANIA

ca unit6.'
3. Deda. Urgia lui Bucow n'a distrus-o. Era cunoscutS sub numele ,,ministirea pe Bistra". In vremea episcopului Gr. Maior un dascil ortodox alungd pe singurul cilugir unit ceJ addpostea, gi ia in stipdnire ministirea cu averea sa: aritor de 4 gilete 9i fAnaf de 10 care de fdn.u Dupi informafiile date de preotul din Deda Ioan Popescu gisim notate iu ,,Istoria bisericeasci*
lorg4 Studii gi documente, XltI, p. 2il-2n. Bunea P. P. Aron gi D. Novacoulci, p. 350. ? Cultura Cregtind, 1919. p. 155. t $ematismul jubilar al metropoliei unite din Blai, 1900, p. 485. La 1780 August se cumpira cu banii mrinistirii un Octoih. /6rd. 5 Antal in Beuista Teologicd, 1926, p. 97, unde se di 1i traililia despre persecufiia cilugirilor ortoiloxi. 6 Conspectul ministirilor din 1763 cf. Cultura cregtind,191$ p. 157.
1
2

a lui $aguna urnetoarele:' ,Mindstirea ln hotarul satului Deda a fost in depirtare ca de '/. orl deh sat l6ngi rAuI Bistra gi au avut cilugiri Bulll, fiind infrumsefatd cu biserica de peatri foq$e marcr a cdrei rriine se cunosc incd gi acum in lungime dc 16 stdngini gi ln lEfime de Z stdngini. Se cunoagtc gi acum locul, altarul gi celelalte despirftrminte alc bisericii. Mai incolo se cunosc foarte bine gi astlzl nigte petrii agezate in rAnd pe un loc apitos la valc cdtrd sat, care slujeau de trepte la vremea ploioagl Ia cdlugiri, venind dela mdnistire cdtri sat. Aceaata ministire s'a casat inainte cu 120 ani prin posesorl dupice mai inainte se duduiri cdlugirii; locul gl gridina ministirii, carea era plind de pomi foarte frumogi, gi dintre care stau gi astizi o mare parte, au devenit la posesori. Din ministirea aceasta mal multe icoane se afld aduse Ia biserica din sat, lnlre I 4k'" care este gi icoana hramului mdndstirii, adecd l*'* " Niscitoarei de Dumnezeu, din anul 1@0 gi o cruce zugriviti la anul L689 cu inscriplia ci s'au zugrtrvit pe zilele prinfului Apafi Mihai.. In condica parohiei Deda .preotul Leon po. pescu a notat: ,Ministirea a fost ziditd de peatrd gi cirimidi ce se vede din fundamentul ce existd astdzi. Mdndstirea se vede ci a fost ruinati din partea popoarelor barbare, iar domni de pdmdnt iau luat gridina, care a fost de aproape 10 jugdre de mare gi au vAndut-o locuitorilor din comuni cari gi-au ficut case pe aGel loc*. Cdlugirii in locul mdnistirii distruse au clidit o biserici de lemn, care a existat p6nd pe la 1g00,
1

$aguna, Istoria bisericei orlodoxe,

lI,

Sibiu, 1g60, p. 115_116.

_132 _ -'*"

133-

STEFAN METE$

MANASTIRIE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

cAnd se pare muriseri toti cilug5rii. La ministire / -.1 a fost un clopot vechiu, care se dateazd din)St /fSY9 / l-/ 7 gi are greutate de circa 20-30 kg"-'

'din 16 Iunie t774, un cehgdr 9i avere, !g-t6n4 de*

4. Dumbraud-Lighet. - Mdnistirea din acest sat se numea dupi locul unde era 'la Socet"- Sci' pati de risbunarea lui Bucow, sitenii cu popa ort' Mihailn o iau cu foda din proprietatea unifilor la 1761.' Se amintegte gi in conscripfia lui Rednic din 1765.' Era miie, un schit numai, aqezati in valea Cuejdului.'

7. Rilciul de cdmpie. Duni conscripfi4, lui preotul Gabor, r+inistire,; Rednic din 1765 sluiia la .cantorul Gavril Pop gi clopotarul Filip Cadar- La ererea sitenilor Gheorghe $iqcat inslulie 1793, face .unele propuneri citri eniscopul Bdb relativ la ve.niturile mdnistirii.' A avut gi ceva avprer cici pini astizi o parte dinhotarul satului se numeste 'pidurea mindstirii".' $6pa de ios. - Mdnistirea de aici a fost 'ziditi de Petrici Pintea 9i familia lui pe locul
B.

Din acest sat din valea Gurghiului 5. ITodac. u cunoagtem pe invifatul popa Petru la 1711- Min6' stirea numiti .Tyro" aveg-uF fdnal {e 12 carq.-ds 5';4*$ [iq-[i-e_gtgdini_cu.-p*a!0i. In 1765, conform con- d-t - -.v { scripfiei lui-Ref,r{ic, adipostea un cdlugir David; tot unul era gi in 1774-' ln August 1780 ca egu' nA .d men al ministirii cunoagtem pe unul Vlasie.' Avea t*[t" , u**nt t la L772: intravilan de 65 stdniini lungime 9i 5 l5' ,.<)-tt"" fime 9i finaf de 1? care de fAn."
{{!

numit .Brani$te'. Rdzbunarea generalului Bucow n'a

atins-o.'

9. Rugii-Mun{i. - Mdndstirea ortodoxi de'aici, ,aSezati ,,l6ngd Sebeg", a scipat de urgia genera,lului Bucow.o

ln conscripfia episcopului AL 6. Ibdnegti. Rednic din 1765 se pomenegte mindstirea de aici care avea, conform raportului episcopului Gr' Maior
1 Antal in Reuisia Teotogici" 1926 P. 2 Cultura cregtind, 1919, p. 158.

't^c'iid "

aFr'v?&

iJF',

10. Soloudstru. Mdndstirea era cunoscuti ,ilupi numele locului 'unde se 'zidise: ,La capul Dealului" pe valea Gurghiului. La L774 avea un cilugir gi avere: aritor de 1 gdleatd,. fdnaf de 4

95-6.

jini

,care de fdn gi o micd pidure.Intravilan de 25 stdnlungime gi 15 lifime.'

L

. Antal D. in Revista Teologicd' XVI. Sibiu, t925, P. 96 se dd tra' dilia in legiturd cu ruinarea schitului. 5 Pufcariu, Documente penttu istode gi limbd'l, Sibiu' p' 30--40' 6 Cultura crcltini, 1919. 158-9. p' {85' 7 $ematismut iubitar al mitropotiei Blaiului, s Bunea, P. P. Aron gi D. Novacouici, 9.3{1.

? Ibid.

lS9.

Cultura cre7tind 1919' P.

159.

2 Cultura ctegtind,

I Cultura cregtind t9l9' P 16'r. i Cultura cregtind,19t9, P. 164 6 Cultwa cregtind, t919, p 167; Bunea, P. P. Arc:n 5i D. Novaco' vici, p 347 [cu data de r772J" _ 13i. _

t9r9. P 16l. $emalisnut iubilar at. mittopoliei Blaiului, p' 472-3'

-134-

$TEFAN METES
d

MANASTIRILE RoMANE$TI DIN TRANSILvANIA

Ministirea agezatd in pirdut, Doamnei, de fapt a fost cliditi, dupd tradifie, de. o Doamni romdnE, pare a fi Safta, doamna lui. $tefan Gheorghe Domnul Moldovei, care a trecut pe. aici' ln anul 1658.' Bisericufa e de lemn de brad,. cu ugorii gi tdlpile de paltin, avdnd o inscripfie din car s'a descifrat anul 1710. Sub iconostasul frumos. zugrdvit e aceasti inscripfie cu cirilice. ,Aceasti, sf. biserici s'a acoperit gi catapite azma s'au zugrivit prin cheltuiala gi osteneala mai micului intre frafi, gi smerit Nicodim pintru iertarea pdcatelor sale 1755 Iunie 45 zile 9i fiind zugravu Andrei Tot Sunfolu". Deci in acest an erau aici cilugdri. In tinda femeilor se pdstreazd, o icoand a Maicii Domnului: cu inscripfie slavond din 1677., Se numea gi ministirea lui Damian Lupu. Pe la 1263 avea un cilugir. ortodox Luca Mereut.' Conscripfia din 1ZGS ne spune ci mdndstirea avea un fdnaf de 8 care.{ Biserica, mdndstirii azi e in siepanirea bisericii unite din:
Toplifa.u

i11,, Toplifa.

B.

a fost ln acest sat un scbit in biserica ciruia contele.Teleki arendagul de odinioard a pddurilor statului totdeauna asculta o lifurghie inainte de pleca a la vdnHtoare.r

7ffi'!

cllr"r!#'dldin.i pani dupi 1800

GI .JUDETUI SIBIU;

- de multu sat a existat un schit mai

Li.'t; 12. Urigul

de

sus.

Tradifia spune ci in acest-

t Meteg. Domni din principatele tomine pribegi in Transiluania 1n ueacul al XVII-lea, Cluj, t9Ja, p.25*26. 2 Antal in Revista Teologicd. 1926, p. 93-{ 9i Meteg, Istoria bise_ ricii rominegti din Transilvania, I, Sibiu, ed. II. 1935. p. 43il*4 n. 1.
3 Cultura cregtind, 1919, p. t69.

timp
1919,

di

'

p.

Bunea. P. P. Aron gi D. Novacouici, p.3b0; alti glire din acel ariilor 6o gilete 9i fanaf de l8 care de fiin , cr. cultura cregtind,.
169.

principele Ardealului Stefan Brithory urmitoarele: ,,...Mdndstirea gi vlddicia din Lancrdm fiind ziditi dupi mdrturia boierilor no$tri cu voia craiului riposat [Sigismund Zapolya, mort in Martie 15711 de cihi Ioan Mederet, Radu Stolnicul, Sava Vli. dicul, jupdneasa StinilS, Clucereasa StanCa gi Miheile Vistierul cu banii gi pentru sufletele lor, pe c6nd erau pribegifi pe acolo, rugdm ca gi Miria Ta'si Ie menfine{i in r6nduiala lor de pdni acum. Dumnezeu se Ve find pe Miria Ta cu bun noroc".' Acegti boieri evlaviogi gi darnici au pribegit in Ardeal de groaza lui Mircea'Vodi Ciobanul in 1558-9. Vlidica Sava a fost episcop la Geoagiul de sus iritre anii 1&59 -62. Deci mdndstriea se va, fi clSdit inainte de 1562 cdnd Sava e silit si plece dela episcopie pentru creciinfa sa ortodoxi.' Lipsindu-ne orice gtire ulterioari nu putem preciza p6ni cdnd a triit aceastd mdnistire gi ce cilugiri
1926, p. 97-98. 2 Veress, Documente relaliue la istoda Transilvaniei, ltloldouei Si Rominetli I, Bucuresti, 1929, p. 315-6 no. 381.
a Meteg,

''1: Lancrdni. Alexandru, Domnul ferii Romdnegti, scrie din Bucuregti in 16 Maiu 1572 cdtri

5 Antal.

l. c., p. 93-{

6 Anlal, Schituri gi mdndstiri in protopopiatul Reghinului visla Teologicd, XVI. Sibiu, 1916, p. 92.

unde se reproduce qi trailifia.

t Anlal ln Revista Teologicd,

in fts-

fdrii

Islotia biseicii etc., l, p. 75-26.

137

-136-

STEFAN METES

MANASTIRTI.E ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

au fost in ea. Ctitorul cel mai de seami al mdni' stirii vtidica Sava avusese in Lancrim case, curte, gridin6, pe care principele Zapolya le confisci 9i le diruiepte in 4 Noemvrie 1570 episcopului romAnocalvin Pavel Tordasy, care peste 4 ani le vinde Sagilor din Sebeg cu 40 florini''

rici, gisim gi o ministire situati

In satul unde Mateiu Vodi BaPorcegtisarah al farii Romdneqti ridicase, in 1653, o bise-

"sluji pe dAnsul si fie dator a pomeni acest nume mai sus numil 13 Februarie 1769*.1 Despre acest cilugir conspectul ministirilor din 17fi1 noteaz6, ci ,e de ,credinfd dubioasi', iar episcopul Rednic in protocolul vizitafiunii sale canonice, di\n februarie 17ffi, ci e unit. Ia tn4 se amintegte tot numai un cilugir in acest schit'

,,Pe Valea Caselor in Curechiuri*.' Cilugirii de aici fdceau mare agitafie contra unirii, de aceia vedem ci episcopul unit Mihail Olsavszky din Muncaciu, dupi ",rt"uo ce f5cuse o vizitafiune prin Transilvania in fierbere, cere intre alte misurl in 26 Febr., 1747 " ,,Cilugirii din mdnistirea Porcegti s6 fie scoqi din fari*''
de aici a fost ficut de ci-Schitul lugirul Oprea Doican pe mo$ia proprie- Episcopul

Mindstirea avea in 1774: un ,cilugir, aritor de 5 gilete gi 2 mierfe gi o vie. Era

4. Sdcddate.

1786 se vorbegte de demolarea mdnistirii din acest

agezati in ,Valea

mici".' Intiun act din ZI Maiu

sat' care a fost in ,,Pidurea Parului*.'

Mdndstirea situati pe ,,Valea Sibielului*, a scdpat de distrugerea lui Bucow,u dar
Sdligte.

5.

in

3. Racoui{a.

Maiu 1786 se amintegte ddrimarea ei, ca gi materialul ei in 22 Decemvrie.'

12
6. Sdsdug. - Episcopul P. P. Aaron in scrisoarea sa din 11 Iulie 1762 cdfte generalul Bucow amintegte de viduva popii din Avrig Susana, acum ,monialis professa in asceteriolo ad Szasz-Hausz sito degens", care intervenise la episcopul pentru fiul ei Porfirie. In 1765 avea un cilugir Isaia gi avere: aritor de 5 gdlete.'Popa Stan din Gldmboaca
2 Cultura cregtind, t919,

P. P. Aaron scrie lui Bucow in Septemvrie 1761, ci acest cilugir la inceput a fost unit, trecdnd apoi la ortodoxie, pentru a reveni din nou la unire, ca si treaci pe urmd tot la legea strdmogilor sii orto' doxi.' Pe un Antologhiu din 1766, in biserica din Didriful figirigan, cetim: Aceasti carte anume Mi' neiu l-am cumpirat dela Molitva Sa pirintele Daniil ieromonahul dela schitul Racovifa, cu Z) fl- qtg. zicdnd ci au ertat 3 fL din cheltuiali, ca cine va
r Veress, o. c., I, c.82- 3 no. 3{1, 9i Meteg o c.' p. 8tl. 2 Cultura cre,tind, l9l$ P. 1@. 3 Bunea. Episcopul I. Klein, Blaj' 1900. p 195.
a Cultura cregtind. 19t9. P' 163

'

Iorga,. Sludii gi doc.

Xlll,

p. 93 no.

250.

I Arhiuele de stat din Viena. 5 Tetegrafut Romin, Sibiu. 1910 no. 127. S'au pistrat ilela citeva icoane din 1761. 6 Cultura cregtind,1919, P. 164. 7 Arhiuele de stat din Viena. -8 Cullura cte1tind,1919, P- 166.

p. 163' 3 Cultura cregtind,1919. P' l8t.

cilugiri

-13E -

139

r-

$TEFAN METF$

MANASTIRILE

R9MANE$ I

TRANSILVAN'A

,i',rl.,l'
o.aau/c1.
1

la 28 lunie 1782 scrie aceste rdnduri pe un Penticostar [tipirit la Rdmnic, L7671: 'Aceasti sfAnti carte... s'au lisat dela mindstirea Sasauiului la biserica din SEsiujiu, al bisericii si fie in veacul veacului cu afurisanie de sfinfii pirinfi".' Din comuna Sisiug s'a ridicat cunoscuta familie de zugravi: Ion'
Alexandru, Nicolae, Gheorghe 9i Vasile Grecu, care'
peste 70 de ani [c.1780-18501 au impodobit cu megte-

:gerea lui Bucow, -siienii i'au luat avutul impbil' 1<. 14 tt Degi in 12 Maiu 1786 se vorbeqte de materialul 9i rJ o'/., i' .ddrimarea ei in 2, Dec-,' totuqi a mai supraviefuit, cici zugratrul -Vasrle.Murtean din Snligte zugrivegte in i79t5-un prapor pentru ministirea Sibielului''

gugul lor multe biserici Sibiului"'

din fara Oltului gi linutul

7. Sdscion'. Dupd spusele istoricului ungur' Petru Bod in ministirea de aici triiau cAfiva preofi gi cilugiri ortodoxi, cari stribiteau satele din jur ficAnd sluibe credinciogilcr gi agitdnd contra uniriiEpiscopul Rednic se pldnge contra lor guvernului' care trimite pentru pedepsirea acestora, la inceputul lui April l!fr-ae ju{ele suprem al iudetului AIba cu cAteva sute de oameni. Acegtia au atacat satul, au distrus ministirea, ciuzind mari pagube locui-

Ilucow, ministirea, conform conscriptiei episcopului Atanasie Rednic din 1765, avea un cdlugir'preot $i .avere: aritor de 4 gilete 9i fdnat de 4 care de f6n' Episcopul Gr. Maior o aminteqte gi la 1776 in pro' tocolul vizitafiunilor sale canonicen

Hl JUDETUL SOLNOC-DOBACA1. Brebeni. Scipati de urgia generalului

torilor, dintre cari au

care apoi le-au depus in

lffiG.

arestat*.t__8_-.p_ersoane, pe

2. Cageiut de ios. - Conform raportului epi' scopului Grigorie Maior, din 16 Iunie L774, citri guvrnul ardelean, ministirea de aici avea la aceastd dati un cilugir unit 9i avere: 1 final de 2 'care de fAn. Cum se vede scepase de distrugerea lui Bucow.' E amintitd aici o ministire orto' 3. Chiced. .doxd in 1784, cdnd guvernul cere informafiuni re' lative la ea dela autoritdtile iudefene- In 1785 e dati cu forfa unifilor. Cilugirii de aici cer voie guver' nului in 1791, si zideasci o biserici pe care o 9i clidesc avdnd hramul arh- Gavril 9i Mihail.'
t
Cultura cregtind, l9l9, P.
166.

i"dEirt"i din Aiud."

8. Sibiel. Ministirea de aici a fost totdeauna ortodoxi, in ea scrie eromonahul Varlaam Moldovanu
r Literat Valer, Brserici din lara Ollului gi ,,de pe Ardeal' zug.rduite de o familie de pictori io Anuarul Comisiunii Monumentelot Islon?e, secfia Transilvania. vol. IV, Clui, $45. p. {8. 2 lbid., p. tl9-5t1. 8 Brevis Valachorum Transyluaniam incolenlium historia lib. 2 cap. 4, in Cuitura crcgtind, 1919, p. 166 n. 7. Barif. /slorra Transiluaniei, I, p. t9 [dn gregit data 1757j. I Biauu-Nicolaiasa, Catalogul manuscriptelor rominegti, III. Bucuregti, 1931, p.

un Triodion in 17L6.' Scdpati de distru-

2 Arhivele de stat din Vienas Ghibu in Tetegraful Romin, Sibiu, 1905, no. 115 9i urm.

I Cultura

!0

no. 759

5 Cgllura cregtind' t9l!, P, 1$1 qi n' o faa,er. Szolnok Doboka utm. monografi1ia,

cregtind,1919, p. 154.

lt'

IV, p' 2{8-9'

-1{o -

-141-

$TEFAN METE$

UAIASUNILE ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA

4. Chiuegfi. In aceasti comuni erau 3 rninistiri: una ortodoxi gi 2 unite. Cea ortodoxX era pe locul Bogusegti gi avea: intravilan de 40 stdnjini lungime gi lifime, ardtor de o gileatd. Cea uniti e pe Valea Chegeiului gi avea: aritor de I gdlete gi 1 mierfS, fdnaf de 12 care, o micd pidure gi o grddini cu pomi. Din ordinul lui Bucow 2 mdn5stiri au fost arse, dar averile la toate trei au fost luate de sdteni. Cea rimasd, se amintegte gi la 1285.'
't

avea: o vie, o mici pidure 9i 6 stupi. Toate ace-' stea in acel timp le folosia preotul satului. I
(

/s ./,.
rr,r !,

I
i
I

dispdruie. "'?c Biserica veche de lemn a mindstirii, a fost adusd ':.".'' in sat gi in ea s'a sluiit pdni la clidirea celei noui to''"' i,',,,r.i
romdnegti

- ministiri aratd urmele unei depiairi.' '

9. Leschia.

Pe hotarul comunei gi qzi se

.14,.'

5. Ciocman. de aici era agezati - Mdnistirea in partea sudvestici din hotarul satului. Locul gi astizi se numegte ,Mdnistire" gi se aratd gi acum stdnca in care era ficuti pivnifa mdnistirii.,

Tradifia amintegte cd in hotarul acestui sat ar fi existat in vechime o mini10. Mdgherur.

stire de cilugiri romdni.'

6. Copalnic. Dupi conscripfia

episcopului

Rednic din 1765 min6stirea avea un intern, care valora 200 florini. Proprietate a unililor in !TT4 nu addpostea nici un cilugir.' Mdndstirea de aici, dupd conspectul din 1763, a scipat de distrugerea gen. Bucow. Era un mic schit cu un cilugir la L774 qi avere: aritor de o gileati gi fdnaf de L car def6,n..
7.

Dolheni.

Mdndgtur [Monostor-Kapolnokl. '- Satul a proprietatea fiilor lui Balc Ai Drag din Marafost mureg, al ciror pdrinte Sas Vodi ficuse mindstirea din Peri. Satul in 1405 se numea Copalnicul de jos [Also-Kanolnok], iar in 1424 Mdndgtur-Copalnic (Monostor-Kapolnokl, cea ce inseamni ca intre acestea doui date s'a ridicat in acest sat romd.escio'.pinistire de unul dintre nepoti sau fiii ctitorilor-mdnistirii Peri.

tl.

lui

B. Feleacul sesesc. Conscripfia din LZ6S a Rednic amintegte ministirea din acest sat, care

t2- Mica [Mikoh6zal. o mice ministire - Exista pustie in vremea episnumiti ,,Slamina", care era
copului unit Grigorie Maior.
I Cullura cregtini, l9l$
z

t KAd6r, Szolnok-Dobokaarm.monographi1ja. V, p 41E, qiCuftura cregtind, I91e, p. 155. Un Triod diruit in 1?51 ministirii din Chiuegti. cf. Iorga, SludlT gi doc., XIII. p. 135 no. 4rt5. 2 Ilildflr, Szolnok-Doboka urm. monographi1ia, ll, fi. 467. s Cultura creglind,1919, p. 156. . Raportul episcopului Gr. Maior. cf.. Cullura cregtind,lglg, p. i57.

P. 168.

ttidar, Szolnok-Doboka virmegye monographidia, IV' p.34i. 3 Kdd6r. Szolnok-Doboka vdrmegye monographi1ia. VI, p. 28' I K6d6r, Szolnok-Doboka ur. monographidia, IV, Dej, 1910,
5 Cultuta crestind, 1919, P.
160.

221 qi Cultura cregtind. f919, p. 160.

_142_

- l4B --

$TEFAN METE$

uAnAsrrnrrE RoMANE$TI DtN

TRINSTLVANTA

Mintiul Gherlei.' - Uanistirea de aici,nu. miti .Nogletin*, avea in 1774 un cdlugir gi avere: un fdnaf de 3 care de fdn.'
L3.

t4. Mintiul rombn din acest sat, - Mdnistirea care a fost arsd de generalul Bucow, e amintiti gi de episcopul Atanasie Rednic, la 1765, in conscripfia sa des citatS.'

Fig.

B.

Biserica veche gi noud dela thdndstirea

Nicula,

ytla

44oo

15. Nicula. Mdndstirea de aici a fost infiintatd la 1695,' dupi alfii in 1552.' Are o biserici de lemn, in care se pistra cu mare veneratie vestita icoani a Maicii Domnului, care a ldcrimat intre 15 Febr. gi 12 Martie 1699. Icoana este opera din -1e8f a zugravului preot Luca din lclodul mare gi
2 Cultura crertind,1919. p. 161. ? Sematismul episcopiei unite a Gheilei din 1914. a K6ddr, Szolnok-Doboka vrm, monografiAja, V, Dej. 1901, p. lB0; Bunea. P. P. Aron gi D. Nouacouici, p. 3rl9 de data infiintirii 1659, -

.a fost ddruiti ministirii de nobilul roman Ioan 'Cupga din Nicula. Voievodul Moldovei din acel timp voia sd cumpere aceaste icoani vestiti cu o mie de taleri.' Pentru dovedirea, ci icoana a fost 'vizut6- licrim6nd se face o cercetare ascultind oameni ca popa locului Mihai, cipitani strdini gi cre.dinciogi, cari dovedesc minunea. Pe urmi icoana a fost ripiti de baronul Sigismund Kornis gi dusi in .castelul siu din Benediug, iar de aici cu proces inapoi la Nicula, gi apoi dusd din ordinul primatului Kolonics la biserica catolici din Cluj, Idngi Universitate, fiind cedatE de prezent Romdnilor unifi 'din acest oraS. " La Nicula se pistreazi numai o copie a icoanei. La 7767 papa Clemente al X[I-lea ,di indulgenfe plenare celor cari viziteazd mf,nd'stirea in sirbitorile Nagterii, Bunei-vestiri gi Adormirii M. Domnului.' In t772 avea numai un cilugir. Locul mdni:stirii era de 108 stdnjini de lung gi 102 de lat; aritor de 3 gilete fdnaf de 3 care. t Ministirea, dependenti de episcopia uniti a ,'Gherlei, e un loc de peregrinagiu al credinciogilor, unde se aduni o mulfime de credinciogi, in deo-sebi la sdrbitorile din 15 August gi 8 Septemvrie.
L6. Poptelec.

Ministirea pela 1763 avea un

I Cultura cregtind, l9l$

p.

161.

l Veresq Bibliografia romAno-maghrarl, I, Bucuregti. 1931. p. 194*5, gi istotia icoanei P. V. lrlaria deta Nicula, Clu!. '1923 Ghibq Calolrcismul unguresc in Transiluania, Clai, L924, o. lW 9i
2 M6,nzal, Originea

'-

Aceasti icoani e reprodusi in cartea mea, Istoda'bise6ii,Tp. l:rZ. 8 Cultura cregine, 19t9, p. 162. I Buuea, o. c., p. 349. Protopopul Daniil diruiegte minlstirii, in ,!768, un Apostol. cf. Iorga. Sludii 9f doc. Xlll, p. 138. no. 451.

-741-

-L15-

$TEFAN METE$

uAt*Asttnr, E FoMANE$TI

DIN TRA}*.ILVANIA

arator de 2 gilete gi un fdnaf de 2 care de f6n' In lT14 nu mai avea nici un cilugir.'

Ministirea era agezati in locul 17. Simigna. numit ,,Valea mindstirii"'' Scdpati de distrugerea lui Bucow, a viefuit qi dupi 1763, fird a avea insi cdlugdri.'
78. Strhmba [in Fizeg} Nichifor, egumenul acestei ministiri, spune intr'o scrisoare din L76I citri episcopul Aaron, ci mdndstirea aceasta are o vechime de aproape 300 de ani dupd o inscriptie ce se afli pe piretele ei. Astfel intemeierea ei ar fi prin anii 14?0-80.' Invdfatul episcop Pahomie' de Roman - de nagtere din satul bistrifean Gledin cu prileiul nivilirii Tatarilor in Moldova, in

Ja

nilor revoltati stitea iudele din SAn'Petrra $tefan $erban, care 9i ocupe pdm6nturile ministirii, ar6ndu-le gi sem6n6nduJe pe sama domnului siu- Ni' chifor se pldnse episcopului Aaron, care intervine

Strimba-Fizegului, de unde apoi trece in Polonia'u' In 1755 cilugdrul Nicolae de aici, merge la Blai', unde mdrturisegte c-redinfa catolic5-u In vremea revolufiei religioase a lui Sofronie-ministirea Strdmba'

t7!6-t7, se refugiazd in Ardeal la

mdnistirea

gen. Bucow in 11 Oct. 1761. BLcow di ordin in 21 Oct., ca Nichifor si fie pus in stdpdnirea mdnistirii 9i averii ei, prin primjudele.comitatului Dobdca, Gavrild Maxai, care in Noemvrie 1761 egi la Fizeg gi reagezd pe Nichifor in ministire, silind pe $t. $erban, intors la unire, sd cedeze o parte din averea luati egumenului. In vremea aceasta, la in' demnul protopopului ortodox Trifon, femeile din Sdn-Petru ndvdlesc asupra oficialilor cari aduseserd pe Nichifor din nou la mindstire gi cer indepirtarea lui imediatdr Cu toate impotrivirile poporului cilugirul a rimas. Guvernul diduse ordin si

fie arse toate mdnistirile rominegti. Nichifor fu

ci in Sdmbdta Pagtilor 1762 sd pirdseasci ministirea, cdci va fi ddrimatd. Interventia episco'

avizat

a fost curiliti de cilugirii unifi, pe care sitenii ortodoxi din satul SAn'Petru - vecin cu Fizequl ii alungi impreuni cu egumenul Nichifor care sta in fruntea lor in anii 1761{3. In capul sitecrertind, l9l9' P' 162' Cultuta cregtind,1919. P. 167' 'a 6Jrdfur, Szolnok'Doboka vm. monographiLia, VI, Dej' 19fi)' p' 85' I Tradilia spune ci o femeie viduvi cu piciorul strim\ a clidit in 1725 capela mlnistirii. de unde qi nunele "StrAmba'' Cf' K5d6r, SzolnokDoboka vm, monographiiia, III' p' {90.
s Melchisedec,Cronica Romanului' 6 Cultuta creltind,1919' P. 168'

I Cultuta

pului Aaron la baronul Dietrich, din 13 Aprilie 1762, scape ministirea de distrugere.' Conform conscripfiei episcopului Rednic din 1765 in mdnistirea aceasta erau 2 cilugiri: Gheorghe, Ioan 9i egumenul Nichifor; cantor loan, clopotar Toma Somegan. Mdndstirea avea 4 case, ardtor de 42 gilete, fdnaf de 16 care de fdn gi 2 piduri.' Deci o avere destul de mare, gi din care rimdsese Ia 1902, vre-o 1@ iugire. In August 1765 episcopul Rednic trimite in mindslirea Strdmba pe dArzul cilugdr Gerontie Cotorea, care-i f{cuse multi
t
2 Cultura cregtind, 19t9,

I' Bucuregti, 187{' p' 3U-n'351'

Bunea, P. P. Aron 5i D. Nouacouici, p. 31?-14, 460 - 63.

p,

168.

-146 -

-117-

10'.

$IEFAN

METES

tuAuAsrrntlr nouArrrgTr DrN TRANSILVANTA

opozitie in BIaj.

Ia Gherla.'

A stat aici cdfiva ani, trecdnd apoi

popor pentru rugiciuni, spovedanie gi cuminecdtur5.t

PAni la 1848 au fost in ministire cdlugdri gi o gcoal5, in care invifau cdte 15-20 tineri larte gi cdntdri bisericegti, pentru a fi cantori sau preofi pela diferitele biserici., Averea frumoasi a mdnistirii s'a impirfit; o parte o folosegte preotul unit din Fizeg, iar cealalti pentru nevoile gimnaziului din Blai. Din veniturile ei s'a zidit, in 1892 biserica uniti din Apahida. In fiecare an, Ia z.iua sf. Maria, se fac nelegrinagiuri la ministirea Strdmba, adundndu-se mult

mai sigur din ordinul generalului Bucow. Pe urmd cea ,din $ant" a fost refdcut5, agezdndu-se in ea un cilugir unit in lTI4 insd nu mai avea nici unul.'

2L Vad.

fatd de un Domn al Moldovei in timpul stipdnirii moldovene a cetSfii Ciceului, de care depindea gi Vadul.

Aici era sediul unei episcopii infiin-

19. Strdmbu. [Horgospatakl. Aici inci se amintegte o veche mdnistire cu biserici, av6nd hramul sf. cruci, au fost ficute prin ddrnicia nobiIului Filip Pahomie Georgiu din -S6.am6 Ia 1t6S..
20. Tresnea. erau 2 mdndstiri - In acest sat una numitd ,,din_Mdgura* 9i cealaltd din "$"if". Una din ele la lT72 n'avea cilugdri, du" urreu ,ro intravilan de 60 stdniinr.lungime 9i 42 stdnjini lifime, aritor de 1 gileati gi Z ferdele, fauaf de Z care de fan.u se spune ci amindoui ministirile au fost distruse pe vremea revolufiei lui sofronie din cioara,
1

Fig.

zo.

Biserica mdndslirii dela Vad.

Kad6r, Szolnok-Doboka um, monografiiljalV, p. 42; episcopiei unite din Gherta pe anul I9I+, Gherla, p. 'fS, SS. $ematismut . 5 Bunea, o. c., p. 319.

2 Bunea, o. c, p.3*1, 3 Bunea, o. c,, p.344.

Cipariu. Acte gi ftagmente, p. I 19_121. li Cullura creglind,

lglg p. 16S.

S'a atribuit ctitoria lui $tefan cel Mare, dar se pare ci a fost Petru Rareg, cici un document din l5S3 ne spune cd mdnistirea de aici a fost cliditi de acest Domn, care i-a diruit pentru susfinere gi sa_ tele : Vad, Bogata romAneasci gi ungureasci impreuni
t
Cultura cregtind,1919, p.
169.

-1{8_

-119-

$TETAN METFS

cu o moare in Cifciu,rmai primind gi alte sate dela

alfi Domni.' In aceastd minislire au residat vre.o 10

epis-

copi pe care-i cunoagtem, pistrAndu-ni-se gi o icoani

Singur biserica cu hramul Maicii Domnului' in care au sluiit vechi vlSdici 9i cilugiri, ni s'a pistrat' trecuti prin unele restaurdri, fiind azi proprietatea
amifilor.l

II JUDETUL TARNAVA-MARE.

ci

are ,,cilugdri uniti". In !714 e numai un cilugdr, u un intravilan foarte mic al mindstirii-'z

t. Boholf. -.Conspectul din.1763 ne spune scurt

LI JUDETUL TARNAVA.MICA.

In conspectul din 1763 se amintegte ministirea din acel sat.3

Ldscud.

t.

2. ShnceL - Din actele unui proces se vede, ,ci in 1769 in aceasti ministire de ldngi Blai sta

un celugdr.preot Inocenfiu-' Episcopul P- P- Aaron scrie baronului Dietrich, in 19 Martie 1762, ci aici ,e numai o mici capele ldngi pddure, ziditi de un sihastru in care abia incipeau 10-12 oameni's

Fig.2I.

Icoana Sf. Nicolae dela mdndstirea Vadutui (ts7t).

dela unul Anastasie din 1531.' Chiliile cdlugirilor au

fost distruse in secolul al XV[-lea, iar cdlugirii ce vor fi viefuit atunci in ea au plecat in Moldova sau in alte ldcaguri.
t Arhiuele Slatului ungar,
Arad, 1925. p.
28.

MI JUDETUL TURDA.ARIE$. "l'. Berchi$. Feriti de distrugerea lui Bucow 'datoriti unor impreiuriri necunoscute, mindstirea, .conform conspectului din 1763, era in mdnile orto.doxilor, cu un intravilan de 40 stfinjini lung 9i 40
tbid.,I. p. 68-73. 87-90 gi passim2 Cultura cregtini.19t9' P. 154. 3 Cultura cregtini, l9l9' P. 159. a Cultura creglirtd, 1919. P. 165.

Budapesta. Transylvanica fasc. 9, no.69.

cf. Kddir, Szolnok-Doboka virmegye monografidl'a, V. p. SS0. z Meteg, lrlogiile Domnilor gi boieritot din ffuile romine gi Ardeal,
3 Meteg,

II. p. 505-6.

Istoria bisericii romAcegti din Transiluania, I, Sibiu,

ed.

5 Bunea, P. P. Aron 5i D. Novacouicr, p'

351.

-tso-

- 151-

pidure de 60 stAnjini lungime gi 24 lefime, pe ca"", in urmi le-au luat sdtenii..

ffi,

uAnAsnnnr nouAnesTt

DtN TRANSTLVANTA

vechi; biserica ei de lemn se dateazi din !:12L., Cilugirul mdnistirii Procopiu trece Ia ortodoxi pe vremea revolufiei lui Sofronie [c lZ59-611. Episcopul Aaron scrie, in tZ Iulie t76Z generalului Bucow, si nu ddr{me min5stira, ci si alunge din ea pe Procopiu. Bucow de ordin ca mindstirea si se restituie unifilor. Ortodoxii. furiogi pentru aceasta ii luari toate odoarele, iar proprietarii la. comi i-au rdpit cealalti avere, pe care Ia intervenfia lui Aaron, au restituit-o. In 1Z&5 gi tZ6Z avea doi cilugdri: egumenul Pahomie gi i"ro-onahul Silvestru. In l7T2 avea numai un cdluglr, intravilanul de 25 stdnjini lungime gi Z0 litime, aritor de 4 gdlete, fdnaf de 1l care qi o pddure.' In 1774 avea numai un cilug6r..
Din vechi timpuri la mdndslire era o $coald, care pregdtea tinerii pentru a fi pteofi sau cantori. Cei cari cercetau gcoala, in secolul al XVltr-lea, erau scutifi de serviciul militar. Averea mindstirii se intrebuinfa in 1902 pentru nevoile parohiei.,

. 22. Bisetica m1nistirii din

Coc.

deosebit de-mig avea un cilugdr unit.,

Z Coc.

La lTZ4 mEnistirea, cu un intent

Mdndstirea de aici, ps valea Ari,e#
t,

Petridul de sus. Ministirea era agezatd pe dealul de lAngi Cheia Turzii. Avea in 1233 .ro .a. lugir Inocenfiu, iar in 1ZG5 egumen pe Macarie gi clopotar pe Nicolae Bucug, in LTIZ Ei lTI4 cdte un cilugdr.' lntravilan de 76 stdnjini lungime 9i 40 st.
t gentatismul jubilar al milr- Blajului, p. Slg. Episcopul Aeron inlr'o scrisoare cdhi Bucow o numegte .perantiguun rnonaeteiuro", ia z Oct. l?62. cf. Buuea, p. p. Arcn gi D. Nouacouici, g. 3472 Bunea, o c., p. 372. 3 Cultura creStind, 19t9,

Lupta. - ?.gului ldngi

L

drumul de fard, e una din cele mai

Cullura cregtind, l9l9, p. 153. 2 Cullura cregtini,19t9, p. 156.

p, 159-60. $ematismul citat, p. 5t9. 5 Cultura cregtind, 19t9, p. 162-3.

-152-

-1S-

MANASTIRILE ROVANE$TT DIN TRANSILVANIA

uA,nAsrtnllE RoMA,NE$TI DIN TRANSILvANIA

lSfime,

aritor de o gileatd gi 2 ferdele, fdnaf de 6 care gi o pidure.' In revolufia din 1B4B ministirea a fost distrusS. La ea servise dela inceputul sec. al XIX pAni ia 1B4B preofii: David 9i Grigorie
Medan.'
L/v'tanVaca.- In acest sat din Munfii apuseni, de ldngd
A/U'

N] JUDETUL ZARAND.

Brad, a existat o veche ministire, care cu timpul s'a diripinat incAt cilugirii nu se mai puteau adiposti in ea. Situafia aceasta jalnici o constatd gi episcopul unit P. P. Aaron, venit in aceste {inuturi pentru proselitism,cu cuvintele scrise inZlagna la 19 Febr. 1759:,,Fiindcd gi noi ingine cu prilejul acestei canonicegti vizitafii cercetind nai sus numita mdndstire o am gdsit aga de grozdvitd gineingrijiticAt fdrilacrimi nimica am putut de acolo avea de bucurie care lucru de jale vrednic aritdndu-l preofilor gi fiilor nogtri sufletegti poporenilor din Vaca gi Ribifa gi indemndndu-i in Domnul spre intemeierea acelui bine d'e obgte gi cu o inimi gi cu o voie cu totii s'au figiduit ci or sta intrajutor cu lucritori gi cu ce or putea. Pentru aceea gi Noi acestea mai sus scrise toate le intirim poruncind cu deadinsul celor mai sus nevoifi ca si stea cu deadinsul gi firi lenevie de acel lucru pAni la sivdrgire". Cuvintele de mai sus sunt puse pe cilcdiul contractului pentru zidirea mdnistirii Vaca, incheiat in casa popii Petru din Zlagna in 19 Februarie 1759 de egumenul m5nistirii Prislop Varlaam - de care
r Bunea. o. c,, p, 346-7. 2 $ematismul jubilar al mitr. Blajului, p. 538-9.

t.

depindea ministirea Vaca 9i protopcpul Ghiura din llia cu zidarul Ioan din Zla'gnaSunt interesante condifiile fixate in contract: ,,Nu' mifii ierornonah gi protopgn 9{ fie datori a avea griii .de piitra, de var gi de fieigfince ti de lemn ca si'i fie de ajrms la acea treabd. Aga 9i de lucritori progti cari iar tribui lAngi zidari deajuns gi firi'de scidere. Iar numitul megter Ioh si aiv6 grii6 gi datorie cumcd intr'aceasti primivari cit de curAnd vremea sluiind si se apuce de numitul lucru, adeci de zidirea mindstirei a o zidi din temei adeci biserica cu altarul gi cu turnul, gi ldngi dAnsa 4 chilii dedesupt sau mai bine 2 mari de trapezare gi de ;cola. Deasupra Ior 4 chilii cu pdretii dinliuntru sau despirfiturile de lemn cu toati cinstea gi evlavia ca sd fie gi de alfii bine liudate cu acoperigul de gindili 9i de figle cdte se afli aicia". Pentru lucrul acesta mepterul Ion va primi 300 florini vonag bani gata gi pdni or lucra pe siptdmdni o cupi de vinars, iar peste tot 5 vedre de vin, iar pentru mdncare si mdnce cu cdlugirii ce vor mdnca gi ei gi de toate pirtile aga si .se sArguiasci cum intr'aceasti vari toati zidirea si se pue subt acoperemint". Aceasta,,le'au intirit 'cu darea mdnilor inaintea noastri". Fiind qi episcopul prezent se mai noteazi: ,,Iar care parte ar scidea in datoria sa fiind amindoui p6rtile aceiagi pistoregti sufletegti supuse iudecitii arhieregti 9i .canonului sd supun". Protopopul 9i egumenul ,sunt .datori rdnd pe rdnd si fie de fa!5 pe ldngi lucritori", conform poruncii vlidiceqti.'
r Bunea. P. P. Arcn qi D. Novacouici, p,323. 9i Radu I., Istoria t:icariatului gr. cat. din lTafeg, p. 369-70 [aici se reproduce contractul pentru zidirea ministirii Vacal.
--* l)) l -

It{ _

$TEFAN METE$

Ministirea terminatd, cu prileiul revolufiei lui Sofronie, a aiuns in mdnile ortodoxilor gi numai dupi

multe $i stiruitoare intervenfii ale episcopului Aaron a ajuns din nou la unifi- Conform conscriptiei episcopului Rednic din 1765 ministirea era in posesiunea unifilor, dar n'avea cilugiri, ci preotul din satul Vaca slujea in ea. Averea era: o grddini mare, o vie gi aritor de 2 gilete, iar un alt aritor de o' gileati zilogit In conspectul trimis guvernului de Filoteiu Laslo, in \772, se constati ci mindstirea n'are cilugiri, dar era situati pe un loc de 10 stdniini lung gi 6 stdqiini l6fime, 9i are aceastd avere: o vie un ardtor de 2 gilete gi fdnat de 2 care de fin.'

RILE DE GRANITA APUSEANA.

BI JUDETUL BIHOR

II. MANASTIRII,E DIN TINUTU.

t. Dida [Ghiddl. - In cercetarea din Sept' 1767 ,contra preotului Petre din S6ntiu, se vorbe9te 9i .de o m5nistire dintiun sal bihorean, cdnd, se pune .aceasti intrebare: ,,Si fie dus luminile dela bise' rica din SAntdu la ministirea de Dida?"'

cl

JUDETUL MARAMURE$.

6e

Ministirea se amintegte cu valea 1. Bilrsanaei gi Dealul Popii in 20lulie 1390, cliditS pe locul strimtura, probabil de fiii lui Sas Vodi: megterul Drag 9i voievodul Balc cari erau atunci proprietarii satului.' Administratorul acestei ministiri 9i al averilor ei Anastasiu Andreicovici are, in 1739' proces cu Mihai $tefanca gi Georgiu Roman, pentrucd aceqtia in zilele egumenului Barnaba au luat dela m6nistire: 4 boi de iug, 6 vaci cu vitei, 6 iuninci de 3 ani, 1 cal de ingeual o martini, 25 oi, 8 noatini, 20 miei, 1 car, 1 plug, 1 lant, o secure' o cildare, 30 .stupi cu miere cu ceari, etc.' Cea mai mare parte din averea ministirii a .fost luati de erariu in veacul XVltr-lea'
r torga' Scrisori gt iiscriptii, II' p'
165,

no'

149'

I Bunea. o. c., p. i28 gi n. 3. - Vezi gi documentele din arhiva mitropoliei din BIaj auintite numai in Cultuta ctegtind, 19i9, p. 169 n. {.

Tit, Date istotice despte protopopiatete, patohiile 9i mind' stirile romine din Maramareg, Gherla, 19t1' p' 101-2'
e Bud

z trrtilalyi. Diplome maramurene, $ighet, 1911, p. 104-8 no. 61.

-t56-

75'1

$TEFA)- METE$

_yulqryLE iryIr N!J!x!_::l_

ministire au fost ingropati

_c

RA N

rTA A PU!q4 NA

Iulie 25".' Mdnistirea era in altd parte, pe hotarul Bdrsanei, iar la biserica sf. Nicolae din sat servia pdrintele lonag, care-gi aducea personal cdrfi bisericegti de ortodoxie curati din Bucuregti, cdci pe pagina unui S/ra stnic gdsim aceste rAnduri : ,,Popa Stoica Iacoviciu, tipograful din Bucuregti, ostenitoriu scrisoarei numelui omului celui ce au cumpdratu carte aciasta, iaste cucernicul intre preoti: preot popa lonag, parohugul satului B6rsanii,. din neamul bdrsdnescu in 17 Martie anii !278,,:, Biserica de lemn a mdnistirii a fost dusd in
sat la 1806.1

In m6nistirea din acest sat a residat episcopul ortodox din Maramure$: Gavril la 1739.' Pe un Liturghier [tipirit in Iagi 175S-9J din biserica cu hramul Sf. Nicolae din Bdrsana cetim: ,,Aceasti carte, anume Liturghie, o amu cumpiratu pirintele popa Ionag Bilfanu, din B6rsana, parohugul satului, cu cilugirii sf. mdnistiri a Bffrsanei, ddnduJe lor alti Liturghie rusascd mare in 1Z86

episcopi 9i vicari ai Maramuresului. Cel mai vechiu cilugdr cunoscut aici e Vasiliu la 1651. Altul e Baziliu, care dupi insemnirile sale rusepti din 1742, [se aflau la un

credincios din-saf in 191q, a Venit la min6stire in fim gi a gisit acolo 4 boi gi 3 vaci, pe urme a avut o pagubi mare, cici i-au pierit 4 boi 9i 14 vaci in valoare de 195 florini. Se lautii apoi ce in 1742 a avut iardgi 6 boi in pref de 120 florini, 9i 2 vaci pretuite cu 30 fl., gi junci de 30 fl., iar seminituri de 20 mier{e de grdu. Cilugirul mai spune, cd a cumpdrat cirfi bisericegti gi a pus in ordine icoanele din biserici, care s'au surpat cizdnd cu icoane cu tot in Tisa.' In aceasti ministire cu hramul ,,Inilfarea Domnului" era un potir cu inscriptia ,diruit de Vodd
Brdncoveanu".

'

2. Biserica albd. in 1323 era in pose- Satul siunea fiilor lui Sas-Vodi. Poate ei sau careva din urmagii lor si fi fost ctitorii mdnislirii ce ne apare aici documentar numai mai tdrziu, pe malul ridicat al Tisei. Cdlugirii au infiinfat parohia in 1492. La
p.26 no. 106. ? lbid, p. ?5 no. 99, alte insemndri despre biserica sal in ibid.. p.2-71 no. 89-t09. { Ibid., o. c., p. 8. t Mibalyi, Diplome matamuregene, p. 108 nota 11. a Birlea, Insemndri din bisericite Maramuregene, Bucuregfi,
'1909,

3. Budegti. - Tradifia spune, ci odinioard a fost aici o ministire. In hotarul satului gi azi se numegte locul pe care a fost ,,la ministire". In sat era gi sediul unui protopop Petru, care in 24 Maiu 1593, subscrie o scrisoare'romdneascd, cu litere latine, despre impdrfirea unei mogii din satele Rogoz gi Budegti.'
Despre existenfa unei menistiri 4- Cdlinegti. in acest sat amintegte, in 1663 numele unui loc din
r Bud. Tit.. Date istotice despre protopopiatele, parohiile 9i md' ndstitile romhne din Maramureg, Gherla, 1911' p. 26, 1Ot. , Ibid., D.3. 3 Bud. T., Date istorice etc , p, 34.

sf. . Nicolae din,

-158-

159

MANASI'IR|LE DtN TTNUTURTLE DE GRANITA APUSEANA

hotarul comunei: ",Vdrful mdnistirii", ldngi tarul satului vecin Cornegti..

ho-

5. Cuhea. _ Intr'un act de hotirnicie, din 27 Iulie 1411, se vorbegte gi de tenesfirea Cuha,, _ afirmativ satul de "egedinfa utiuiO"agog Vodi_ziditd, dupd spusele poporului,in g", dinlus despre,care pe urmd nu mai gisim a" C"ri", gi nici o informafie documentari.
6. Dragomiregtit\. _ In biserica acestui sat este potir un pe care I.a diruit in 1216 t;;""i fa"i, Romdn_egti $tefan Currtac.r"ino ,,sfintei ministiri dela Maramuieg,_unde se o"aro"ugte hramul Inil{area Domnului Hristos, po*enirea Domniei mele*.' Nu gtim daci menastirii "p"u din Dragomiregti a fost dat potirur, ori alteia, bisericii din acest

nahii: Antonie, Tofan, Vasian li Iosif, apoi ieromonahul Ieroteiu gi monachia Todosia.' In Iulie t777 zugravul Alexd face o icoani pentru aceastd mdnistire gi care se mai pistra gi in anul 1911.'

Dealtfel multele gtiri ce Ie arrel despre biserica din Dragomiregti, nu amintesc nimic despre vre.o mindstire aici.a
mEndstirea de aici in - Infiinfatd veacul at XVIr.r9a, cu hramur Sf. A;i;;gil; ;iih"ir, adipostea in 13 Maiu 1695 pseJscopullosif Stoica., Dn cilugirii cari au viefuitji locag cunoagtem cdtiva din pomelnicul pdstrat: "i"rt preotul Macavei, mot Bud T., Date istorice, p. 3b. 10?.
9!1. p.'si;".'iiz pi Birlea, Insemndri din l'*, no. 598. Reproduse ln Birlea, o. c, p. si_tot no. 324_356. _ potirul poate a fost diruit miriglirii ai, aio aminte_gle, firi dovadd, vicarul ""iof ;;;;."-p.opi". e Rozaulia, de care S"d, 6 Iorga,

"a.inru-ur sat este Adormirea preasfintei

preciste.

Z.-O!u!gOti.

Fig 23.

Biserica mdndstirii din Giulegti.

bisuicile Maramurdgulua Bucuregti ,r0r,-r. a

2 Mihalyi, Diptome.maramurdgene, Sighet, 19(X), p. a lorga. studii

si doc., xltr,

l?S_Zgnc.

Pe un Antriloghion [tipirit la Rdmnic 173{ este urmdtoarea insemnare:,Mineiul acesta up*1itta. toriu bisericei grecegti filiale dela mdnistirea GiuIegtiloa numita baserica l-au cipitatu in scaimbu pentru un Mineiu rutenescu dela parochia Napcor

in comitatul Szabolcs, care orecdndu

2

de RomAni era

Studii si

". documente,'Xii,;.iiiti MLalyi, o. c.

t Birlea, o.C, g.t30 no. {67-9, gi Bud, o. c., p, 101.

Birlea, o. c., p.
130 no. {65,

qi Bud,

_160_

c., p. l0l. 1t

-161-

$TEFAN METE$

MANASTIRILE DIN TII\UTURILE DE GRANITA APUSEANA

locuitS, cari insd s'au rutenisat anul 1860, fiendu, preolulu locului Petru Salca, asessoru consistorialur gi protopopu'.'

Pe un Apostol ltipirit la Buziu, B. Ieud. 17431 din biserica din Dragomiregti e aceaste notite fird an: ,,Scris-am, mult amdritu in Domnul, popa Grigorie din Bdrsana se vd rugafi domnului pentru mine, gi am dat, cdtrd aceste 3, gi alta, un Triod... la mdndstirea Ieudului, nime si nu aivi putere a o lua de acolo*.'

cetim: ,,Ani 1753, amu cump5ratu eu popa Samoili Turcugu cu sotia mea Palaghie Juga... aciasta Pentecostarion l-amu dat la mdnistirea Eudului, unde si priznue.;te hramul a trei sfinfi, Vasile cel Mare, Grigorie bogoslovul gi Ioan Zatoustu, -- nime si nu indrizneasci a'lu instreina de acolo pdni va sta mdnistire in locu, suptu blistdmu, neiertat".' In Ieud sunt doud biserici: una cea bdtr6nd din deal, gi una mai noui din ges.' Nu putem preciza dacd mindstirea a fost ldngi biserica cea bitrdnd sau intr'alt loc in hotarul satului leud. Ruinele ei se vedeau, in 1911, la locul numit ,,la mindstire"-n

Pe un Penticostar [tipirit la Rdmnic, 17431

platou inalt, incuniurat de brazi seculari, de nigte

9. Moiseiu. - Ministirea a fost fdcuti pe un

de s'o intimpla sd faci ministire la Sipinfa, si lie acolo ponani penlru picalele noastre" cirlile numite cf lbid., p. 169 no' 619, 621' p. 173 no 2r, d. 1?5. no. 631. r Birlea, o. c., p. 93 no.326.
Fig. 24. Pictura deta mdndstirea Giule1ti. :t

I
io

- Ibid., p. 58 no. Xn. _ Maranureg firi a i se da numele. Vorbirduo. pela l?{S-fl) de nigte cirfi diruite bisericii din Sip6nfa se adaugi,.i""a, _162_

r Biirlea, p. 129 no. 462.

Se amintegte pela 16{2 o min{stire

I Deapre aceste doui bigerici gtirile publicate de pe cirfile' "vezi etc. bisericegti in Birlea, o. c, P' 120 -21 no. {25' 455{ Bud, o. c., p. l0l. Principele Crislofor Bathory, in 1579, ridici la rangul de nobil pe preolul Georgiu Fuczago din leud, pentru studiile sale asidue gi diligenfa sa. Ibid., p. 18.

2 BArlea. o. c., D.98 no. 343.

-163r

l*.

naAuAsrrnrLE DtN TINUTURTLE pe cRanrrA ApUsEArrA

oragul sdsesc Bistrifa i" + fVo.mv; -l#2, "1t"1 ,,Doi cdlugiri am rrimis in M;;;;;i, "*'"1u,
t Bo4 o. c., 9l-grl I Birlea, o. c., p t3l
no. i?2.

La sfinfirea mdnistirii"ofifiparlicipat Mitropo_ litul Sava Brancovici. gi au aefeguti din Moldova, cici iatd ce scrie !av" egumenul dela putna

fondat sf. mdndstire, o" a zidit-o in hotarul nosrru al Moiseiurui protopopul "."u Mihaiu in poru"iuo"u gi averea sa strimogeascd ["u"u mindstire s,a sfinfit gi inchinat la sf. Maria rno""; gi anume...[se fixeazi hotarele mogieiJ.... mogia gi tiot""ol acesta sau in_ cunjurul acesta l-au stitorii toli nobirii dela mic p6ni la mare ." pjiuritu, din Moiseiu up"ie J.o mnurile din acele, cu un cuvdnt cu tot folosul lor... nimeni si nu o conturbe... am donat inaintea d-nului Pdtrag Dunca d-in giea Mihaiu Balea di"i;;, V"silie Ostag din Dragomiregti, iupu Boer din Sdcel, George Szaplonczfv ini; de mijloc asesori _din jurafi, 9i Popa Lupu din Moiselu, Nichita Nistor din Siligte, Ionag Vlad, inainte. o"L"nf"" "uUp"ettii-9i ieragului de sus pe care'i adus aicea induratul Dzeu gi au fost de fat5 la sfinfirea mindstirii", ...*iugii cari vor conturba u."urii donaliune sd dea 2000 fl. Averea si di pe veci Scrisoarea de donafie e subscrisd de f+-aoarti.ii. din Moiseiu.,

localnici cu fricJ lui Dumnezeu gi darnici; s'a sfinfit, in 16?2, fiind inchinati d; mitoc mdnistirii Putna din Moldova. Actul ctitoresc din 12 Noemvrie !612 siracii cdt gi avufii din Moiseiu nesilifi zice: ,,Noi ci din voia noastrd liberd, am dat, am a" **"ni staio"it gi, am

Moiseni, cu pohta boiarilor din Maramureg, de-au fost la svinfenia unii ministiri ce s'au fdcut in hotarul Moiseiului. Deci, de li se va cumva tAmpla zdbava, sd dea vre-o vreamia, si li si inchizd calea prin munfi, de omit sau de ghiafd, am

Fig. 2s. lyldndstirea

din

lrtoiseiu.

socotit gi noi de nevoie si vie inapoi prin Ardeal... Cere ,,carte' pentru scutirea lor de vamd. t Intilnim dupi sfinfire ca egumen: popa Timoftei Bragovanul dela Berezunfu, arhiepiscop gi mitropolit al Belgradului chir Ioasaf [15 Noemvrie 1682J., Alte donafie dela aceeag familie milostivd Coman urmeazi in LZLT:
I
2

p.132 no

lorga-Hurmuzaki, XV, p. t382 no. 2533 fnu 168<1. Birlea, Insemndri din bisericite Maramuregulur, Bucuregti,
476.

Ig0g,

-164_

-16.5-

$TEFAN METE$

:
nistirea Moiseiu unde e ctitor preotul lonag' fiut lui ,FoFd Mihai" [1779-801.' La gcoala ministirii se invita carte biseri,ceasci gi cAntdri cu ucenici venifi din diferite pidi' Aga gdsim notafi pe ce4i pe diacul lunta din Ieud 111697l gi diacul. Ioan 117371, c6nd au gezut la mi'
nistire. Daniile de cirfi se fac de credincioqii: Familia Tomoiagi di un Penticostar ministirii Moiseiu .cu hramul Bunei Vestiri gi Intrare in biserici 9i Adormirea Sf. Nisc. de Dumnezeu" [in Oct' L7B7l; ministirea Putna dd o Psaltire [1751 Oct'l; unul un Triod [18091, altul un Triod slavon [cu notifa ficuti ,de diacul Grigorie din Ardeall.' Intre ctitori se amintesc mul{i: Sava Brancovici 116801 3 preofi, apoi numerogi ferani, cari dau ca zdlog sau pe veci lazuri de fdnaf de diferite mirimi.' Relativ la ministirea Moiseiu avem scrisoarea .egumenului Calistrat dela Putna adresati in 1759 episcopii, vicarii, protopopii, preofii 9i boierii "etru Maramureg in care se spune: ,,Numita mini' din stire dela Moiseiu de vechi ctitori, care dintru inceput au zidit-o gi din toati rivna inimii lor au dat .gi scrisoare la mdna egumenului 9i soborului, ce era intru aceea vreme, si fie in veci a sfintei ministiri Putna; pe care au 9i stipAnilo pAni "' [urmeazi 5 rinduri despre persecutia mindstirii pe care editorii nu le'au reproduslu inzadar, fiindci dela o
I
Biirlea. p. 132 no- 478' p. l3l no. 483-9' o. 132 no. 1t7-9. p. 133 no. {81, 48{, tOid, " t tOia, i. 13{-6 no. 49t '187
2 lbid.
1930,

au avutu, ce i s'au tdmplat moarte de tAlari, neavdnd cu ce putea plini canon ce i s'au dat duhodnici, oluind 4 firtae de pimdnt, carele singur cu palmele sale l'au ficut din pidure vearde intr'acesta formi - iosag oluescu eu Coman Toader acest svintei mi_ nistiri s5-i fii nacu (sid, pdni unde va finea Maica Preacisti licaqul sfinfiei sale nime si nu smintasci nici din frafi, nici de nepofi, ce si fie giuruinfa noastri in loc". Se fixeazi vecinii ["oslasi*l: spre risirit Hojda Nechita, in partea din jos Coman Lupul. 1Z1Z Noemvrie 22. ,,Scrisa la svdnta ministire Moisei*, Popa Lupul Titescu din Seligte.' Ctitorul protopop Nicolae Coman s'a cilugirit, ajungdnd in 17L7,-arhimandritul ministirii, iar in 7732 i-a urmat fiul siu Hiorest in aceasti inalti
demnitate.'

.Afldndu-se adunare de frafi la sfdnta mini_ stire... Coman Toader gi cu nepofii sii Coman Lupul, Coman Mitei .avAnd sugig mare pentru ceale sufletegtea pentru sufletul sdu gi pt. sufletul unui fiu ce

ministirea Neamfului in April l73l7; monah Tanase ,si se gtie cAnd am gazut la ministirea Moisei jumdtate de an" in zilele Domnului Nicolae Mavrocordat $i Mitropolitul Nichifor al Moldovei, apucAn_ du-mi iarna aici in fara maramureg.. [Martie-l745l; Andrei arhimandrit in Moldovifa ,am venit la mil Iorga, Studii gi documente, XII, p.2l{-5
2

Cdlugirii moldoveni veneau des aici aducdnd cnrfi gi alte daruri: ieromonahul Gheorghe dela

no. VI,

Bud, o. c , p.

99.

lI.

Sibiu,

r ii.i'i.i.ir, Tstoii aisroUirii rcligioase a Rominilor din

P' 2tti.

Ardeal,

-1e6-

-roza

$TEFAN METE'

stiri gi schituri in Moldo;;

sami de vremi tncoace din intdmplarea vremilor care se afli agisd?i"? j"Unintanr, fiinaca;r;;_e"a_

MANASTIRILE DIN TINUTURILE DE GRANITA APUSEANA

fut;ate

printr,alte fdri,

I
Fig.

zo

lconostasul mdndslitii lrtoiseiu.

aga gi pe aici sunt inchinate in Moldova, gi sunt edutate de mai marii lor, deiu cari se gi folosesc, asa gi sfdnta mindstire putna are mdndsliri. schi- 168

induririle lor".' In lipsa cilugirilor serviau la mdnSstire preofii din parohia Moiseiu. In anul 1843 gdsim aici pe cilugirul rus Iosafat Zsetkey, care a stat mai mulfi ani in ministire impreund cu Lauren{iu Kario, dupd
I lorga, Sludii gi doc.. XIII, p.ZfI
r'o.

in schituri cum gi acest gi datori suntem a cerceta cum Moiseiu schit dela pentru altele aga gi pentru aceasta aci fiind cu gtire qi blagoslovenie*. Mitropolitul Moldovei Iacob gi soborul mdnistirii ,,la schit au ales pe Teofan egumen: adeci socotitor gi purtdtor de grijd la acel schit din Moiseiu". Poftegte pe tofi dregitorii bisericegti gi laici ca' ,,I)e acest frate egumen gi alfi cdlugdragi ce s'ar afla din porunca noastrd acolo, si nu se supere de nime intru nimica; ce si aibi bund pace, linigte, odihni si slujeasci at6t in cele de afari trebuinfe, cdt gi Ia cele din lontru ale sfintei lifurghii, urmind buna r6nduiali a bisericii Rdsiritului sd nu fie de nimeni intru nimic smintit, afari de dogmele Risiritului". $i pasagiul ce urmeazd pune in fafa persecutorilor unguri toleranla religioasi romdneasci din Moldova: ,,Pentruci 9i aici in fara noastri a Moldovei sunt ministiri 9i biserici gi au pace degi fin toat6 rdnduiala 9i dog' mele Apusului, de nimeni intru nimica schimbate sau strdmutate atdt de sfinfi arhierei cdt gi tot cinul bisericesc, inci le dau tofi mare cinste gi laudi dupi cuviintd gi dela ficitori de mili boieri 9i negufitori sunt cdutafi gi miluifi, cdrora cdfi le dau milE 9i

turi sub stipdnirea

ei, da gi

Xt:.Si Cziple, Documente

priuitoare la episcopia din Maramurcg in An Ac. Rom., sec[. ist., XXXV|lt, [9161, p. 375-6 no. ll?.

-169-

STEFAN METES

vAxAsrrRrr,E DIN TINUTURILE DE CnAltlA arUSnexA

ace$tia urmeaze cilugirii Atanasie Gherman Andreiu Gdborfy, apoi citiva preofi unili.i ---

gi

. - 10. leri. [azi in Cehoslovacial. _ Mindstirea de aici, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, u f*t inainte de L&91 "iaita se amintegte in ZFebr. $6 _ de Sas Vodd fiul lui Dragog Vodd. C"i J"ini ui f"i Sas Vodi: Voevofuf Batitl[Balcl megteruiD;"s 9i inchind aceasti ministirq patriartriei din constantinopol, mergAnd in persoani amdndoi trafii lJ outriarhul Anlonie in 1391 care face din egumenui stavropighiei Pahomie, un exarh al siu dluna ao"irrtu celor doi ctitori romdni., Mdnistirea, ca stavropighie, atdrna direct de patriarh, firi nici o legdturi cu vre-o episcopie, iar egumenul exarh patriarhar avea toate drepturile unui episcop, afari de sfinfirea preofilor pe tare o sdvdrgiau ,,arhiereii numifi expres in actul pa-locali,, triarhal. Deci la 13g1 era in Maramures un arhiereu c-oordonat ca ajutor, egumenului din peri. Jurisdicfiunea exarhului pahomie cu drepturi quasi episcopale se intinde_a peste finuturile: Arva, fi""ug, Ugocea, Silaj, Ciceu, Ungura$ 9i Bistrifa. O."i-ai"ceza exarhului Pahomie cuprindea un teritoriu relativ foarte intins. feromonahul exarh pahomie primegte dela pa_ triarhul Antonie drepturile urmdtoaru, -se orr"i.r" n=o"rul$i preofii ce se afli in numitele finuturi,
r Bud, o. c.p.90-101, unde se di rituafia ptnt la
191t.

sd-i indemne, si-i invefe cele de folos 9i m6n' tuitoare, si judece 9i si cerceteze procesele ecle' siastice venite din partea preolilor, 9i cele cari au nevoie de indreptare si le indrepteze gi dupi lege gi dupd canoane. Are voie a consacra sfintele gi dumnezeiegtile biserici, ce se vor face din nou in acele finuturi, in stravopighii patriarhale...; daci moare acest egumen, fralii Balifa qi Drag au voie, ca 9i cu voia cilugirilor din ministire, si aleagi un alt egumen gi si'l a9eze in locul lui cu aceleaqi drepturi". Tot aici se mai spune' ci ,,9i bisericile sfin' fite de arhiereii locali si se bucure de scutirea 9i

.ocrotired Patriarhiei*Sas Vodi 9i fiii lui au inzestrat ctitoria lor din Peri cu mogii intinse, pe cari pe urmi puternicii :zilelor le configci cum vom vedea. Ministirea avea un ieromonah Simeon, pe care patriarhia din Constantinopol hotireqte, in August t39t, si fi mutat in Rusia mici, la Halici, in locul vacant de arhiereu, dAndu-i drepturi de exarh peste acel finut gi daci va muri, fralii Balifa 9i Drag, aleagi pe altul, ca dichiu al bisericii din acele

'si

i*#it*il'',::ffi n:gHi""ffi filgfhl'*;:r#iff il;

-170-

Drepturile de exarh ale lui Pahomie le pistrari citva timp Si urmaqii lui, dintre cari cunoagtem pe Simion Siligeanul, pe la 1456-58,' 9i pe llarie din t49/t In timpul acesta se ivesc neinfelegeri intre cilugirii dela Peri 9i Vlddicii locali ortqdoxi, cari ripesc tot mai mult drepturile de exarh ale egumenilor dela ministirea Perir lorga-Hurmuzaki. XlV, p. 15-16 no. XXXI gi nota 5' a Mihalyi, o. c..p.717-8,no.'222, p.393-5 no. 230. p' tt06-? no' 238.

pirfi*.'

- fll--

STEFAN METEJ

"iJii1'::_y_:Yr',tr.?te, j:i{i*?r1ir-1.';r'., ::::,'*r;:,;;;';,"1;,::;:ii{:,;r:';;::Ii'f documenle, XrIl, Bucure"ri 1'nn,i']"':: j:-!,:!umuteene, I, (Studii o*,iit.-1e,yi,;;,ffi ;:l*;1,[,il jilj:i;";^{;:if:::;,:{f tgi,,'i
emwie,Hli'tt'o
c"

f r utm.

lfiagazinul isto .n:";o; ;';:';:"::;xrw,l,j;n":.,:url _: _

.

Aga intdlnim in.Martie L47g pe Ioanichie Mia ::X1*'"i,"':,:"11'1,1e.,Belu"uai'i'""l"sccudrepturi supra bis ericii din Maram ruteni dela Muncaciu: Lucala ;:;;"i'a"-i JJ,"*#i l4BS gi Ioan L t4g4 Acesta dio .r"_a-uJ" -1498., ,n proces cu egumenul Ilarie dela pu"i iouirrt"u Vladislav, pentr.u ir"irai.H"iul regelui Ungariei dijmele incassate a.ru plrioiiti. ierarhicd Fi pentru cesul fafd de episcopull"*;"e n""iu c6$tigi pronu indrdzni sd se prezinte in Buda,.la judecatl,-lnuintua regelui VIadislav. Acesta ai"punu irr-'i+ Uuiu 1494, ca egu_ menul llarie ei-urmasii lui sd fi; ; ;tr# i"d O" episcopul de Munc".il ;i .;supunere gi ascultare -i";"silvania.... fafd de .arhiepiscopul d;; Cine si fie acest ,,arhiepiscon"-- rr; preciza, iuturn cdci n'avem nici o gtii{ au.J""'un mitropolit rom6n "tta din Transilvania in L4g4. F;;i" regele Vladislav se va fi gdndit la 9nr_scop"f ari" Vad din Transilvania, unde $tefan cel M"ie intemeiase chiar atunci acolo o episcopt" "fi"_"Uv relafii de bund vecindtate.;i';;;are Vladislav avea In acest timp mindstirea dela peri era un Ia-. borios atelier d; *;;;'ir[r"'oratd a cdlugiritor invdfafi gi harnici. Ei *r. mai mente de Iimba. rorndneascd ""-uo-J"i peshatd vechi monup6n5 astdzi rit e istori ci-ioJ # r'ol o gil or. Aici s,a ui -tou :*etd I

MA\ASTIRILE DIN TI}'UTURILE DE GRANITA. APUSEANA

;;,

celelalte cirfi: Apostolul, Euanghelia, extrase din Sfdnta Scripturi.' La Peri a residat, in 1592, episcopul Serghie .dela Muncaciu, care fusese egumen la ministirea Tismana din fara Romdneasci gi la a cirui ajungere in scaunul episcopesc a contribuit de sigur gi Mihai Viteazul.' Un alt episcop, care-gi avusese regedinfa aici cu vre-o patru decenii in urm5, e Ilarie

ficut, sub influenfa curentului husit, lraducerea in romdnegte a cirfilor bisericegti pela 1500-1520, ca de ex. Psaltirea, numiti $cheiand, gi de sigur gi

dela Muncaciu; acesta in urma ordinului comitelui Gh. Bathory; din 19 Febr. 1556, ia in stdpdnire averea migcitoare gi nemiqcdtoare a mdnistirii Sf. Mihail ,dela Peri, unde se agezd ca pistor sufletesc al cre,dinciogilor din comitatul Maramureg.' Calvinii in veacul al XVII-lea pdtrund tot mai

mult gi sigur gi in Maramures, gi cum erau de o intoleranfi barbarS, au ciutat si loveascd gi in ministirea Peri pe care au distrus.o, iar frumoasa avere: o moari cu 2 pietripe rAul Tisa, o cdrciumd, 182 jugdre de pimdnt ardtor gi de cosit, apoi 3523 jugire de pddure, principele Mihail Apafi o configci

Despre

falsifi"""""

sudapesta, t9le p. ZJg

,8{6, p. ,66_6e.

p'oro-i''.lisiut'o'L*-r
_172_

no. B60 [din 2e .\o-

r Dl lorga, Isloria litenturii rcligioase pAnd la /684 Bucuregti, 1904, p. 15-41 ; pi vol. I. ed. II, Vileni, 1925. p. 100-124 fixeazidati traduce. rilor in rominegte inainte de 1450; iar filologii cu noi dovezi precizeazi dati de 1500-,520. cf. Candrea, Psaltirca gcheiand, Bucuregti, 1916, p. XCIV: qi Pugcariu Sertil gi Drigan N.in Dacoromania, lII, Cluj, 1928. p. '471 aota 1 Ei p. 9m-29. z Hodinka, o. c..9.2613 Hoilinka, A munkdcsi qtu. kal.pi)spiiksdg okminytdta,.l, Ungv6r, 1911, p. 15-16 no. 9. - O conscripfie dicali diu 155J, luseamni ci epicopul ortodox dia Maramureg are in Peri proprietale 4 po(i [t poartd:e. l0 oameni sau 4 familii iobigegtil. cf. Lrikinich 1., Erd'ty teriiteti udtto,zdsai, Budapesta, 1918. p. 152.

-1?3-

MANASTIRILE DIN TINUTURILE DE GRANITA APUSEANA

principele Rdkoczy, dar a cedat averea in urma rdscumpdrdrii in bani din partea credinciogilor, cum se vede din protocolul congregafiei comitatului unde se zice: ,,fntreaga obgte a cinstifilor preofi de legea greceascd se roagi sirbitoregte, ca rrobilul comitat si binevoiascd a scrie Mdriei Sale Domnului [R6_ koczy], si inapoieze satul gi ministirea peri, iaci sunt bucurogi si pldteascd preful in bani gata,,.z Mdndstirea a fost restauratd, fdrd a mai primi mogiile, cdci ni se spune, ci la finea veacului al XVII-lea un tipograf cu numele Svoipold Fiol, refugiat din cracovia, a tipdrit in mdndstirea peri cdrtile ur.mdtoare: Evanghelia rom6neasc6 gi Molitvenic la 1696, iar in limba slavoni un Bucvar, un penticostar gi un Triod, fdri a indica anul tipiririi. Tot aici s'a mai tipirit un antimis la 1693 in text slavon_. Averea de mai sus Apaffi o ddruiegte, in 24 Iulie 1668, cipitanului cetdfii Hus! Stefan Frater, in schimbul sumei de 1000 rei. Trece apoi Ia stat rescumpdrdndu-se, in 18 Martie 17ffi, de un mogtenitor al familiei Frater, cu numele Francisc Buday. Macarie Suhajda, egumenul ministirii sf. Nicolae din Muncaciu, a incercat indatd ce a ajuns averea
1 Bud T., Date istorice asupta protopopiatelor, parohiilor, mdndstirilor romAne din Maramureg, Gherla, l9ll, p gti. z Cziplg Documente pduitoare la episcopia din Maramwdg, in An.. Ac. Rom. secf. ist.. 1916, p.29j no.2t, [din t3 Febr. 1816l. 3 Evnenie Sabov, Ctistomatia [ln linba ruteanil, Ungvdr, fS93, p. 185. cf. revista Rduagul, cluj. 1909. p. l4{. pretorul loan Frednic declari la ancheta din l?61-2 cl -in Giulegti - satul origirei sale se - penticostai gi a fost-tipdalli o carte in limba ruseascS, care se nuEeste riti ln ripografiaacelei ministiri [a perilor]". cl p6cliqanu,'Inchinare'tui N. lorga, Cluj, 1931, p. 335.

mindstirii Peri in mdnile statului, sE o cdgtige pentru ministirea lui, intervenind chiar gi la regele, care dispune, in 26 August 1760, judelului si faci cercetdrile necesare. Aceasta s'a fdcut in24 Noemvrie 176L prin pretorele Gheorghe Iura gi asesorul judetean Ladislau Rednic, ca delegali ai judelului Maramureg. S'au ascultat 22 de martori sub iurdmdnt, iar in 14 lanuarie'1762 alfi trei martori. Intrebirile puse erau acestea: L. Dacd gtiu ci o colind de lingi satul Peri se numegte gi acum Ministirea cdlugdrilor basilitani? 2. Dacd gtiu ci ruinele de piatrd ale mdnistirii gi bisericii se vid inci gi ci acolo se afli un stdlp de piatrd cu inscripfia: Aceasti biserici a fost ziditd in onoarea Sf. Arhanghel Mihail? 3. Dacd gtiu cum au fost alungafi cilugirii Si pe timpul cirui principe? 4Dacd gtiu cd satul Peri intreg, apoi pirfi din alte sate au fost proprietatea mindstirii ? 5. Daci gtiu unde se gisesc acum hdrtiile mdndstirii ? Rdspunsurile sunt diferite, uneori neclare, fiind vorbi de lucruri vechi, oamenii vorbesc mai mult din auzite. Tofi martorii spun, ci dealul de l6ngi Peri se numegte ,Mdnistirea" gi ruinele ei se vid incd, ca gi ale bisericii, gi ci satul a fost al cdlug5rilor. Relativ la pustiirea ministirii gi alungarea cilugdrilor: Stefan Rednic, de 37 ani, spune ci a fost in 1606, cdnd au fost risboaie gi lupte interne in fard; Ioan Dunca ,asesor jurat", Petru Birtoc bdtrAnul gi tinerul sunt de pirere ci au fost alungati de calvinii din Cdmpulung, cu;ile;u avut certe incontinuu pentru
satul Peri, pe care-l reclamau pentru ei. Cei mai mulfi

-174-

-175 -

STEFAN METE'

Meteq: Ministirile

atribuie pustiirea lor luptelor interne. Iobagul Franstrdcisc Szil6gyi din Peri, de 75 ani, - al cdrui gi a ajuns bunic Gherasim invifase la ministire, preot in sat dupi distrugere, spune ci ministirea a fost demolatd ,,in revolufie" de soldafi, cari au aprins-o 9i au pridat-o, iar pe cilugiri i-au alungat. Averile au fost luate de contele Redai, dela care au trecut la Gheorghe Kapi, apoi la principele Apafi, dela el la St. Frater gi in fine la stat. Partea cea mai mare din martori declari, ci satul Peri intreg a fost ai ministirii, precum gi pirti din alte sate vecine. Despre h6rtiile vechi ale ministirii: $t. Rednic spune, cd o parte din ele se aflau Ia fostul protopop in Giulegti Ladislau Rednic, dela care le-a luat vicarul Bacinszky. Andrei Rednic protopop in Giulegti fiul lui Ladislau intregegte cele de sus cu spusele, cd Bacinszky a luat documentele cu forfa gi le-a dat episcopului din Muncaciu, gi propune si fie ascultat loan, fiul episcopului maramuregan - l-a cunoscut care ar putea Dosofteiu pe care - chestiei cerfurnisa mai multe gtiri la ldmurirea
cetate. t

Itlitropolit Nicolae Pelerinai la Mdndstirea SAmbdta cle sus: I' P. S' sdvfugind sf. Proscomidie'

Nu putem gti rezultatul cercetdrii din 1761-2 a dus la restituirea averilor mdnistirii Peri epi,scopii din Muncaciu sau nu. Profesorul Nandrig din Cerniu{i, care a vizitat inainte cu cdtiva ani satul Peri, azi complet rutenizat
1 PAcligatu in Inchinare lui N, Iorga, p.3339-{ dopi studiile dir, ,,Schematismus uenerabilis cteri graeci ritus cathoticotum dioecezis 4tlun519 - 20.

kacsiensis" din anul /s7s, Si revieta Magyar Srbn, Eszteigon, 1883. p.

Pelednai la tl;dndsthea Silmbdta de sus:

I' P' S' Mitropolit Nicolae sdvitgind sf. Liturghie'

-176-

MA,NASTIRILE DIN TINUTUR|LE DE GRANITA APUSEANA

ne spune, ci pe locul unde a fost ministirea Sfr Mihail azi e o cruce gi cifiva pomi.

11. Petroua. A existat pe locul Bistra de aici o mindstire, cici in protocolul congregafiunii comitatului Maramureg din 2 Iunie 1&13 cetim: 'In' treaga familie de Petrovai a diruit pentru locuinfa cilugirilor pe veci cdmpul de ldngd riul Bistrii cu toate apartinenfile, cu piduri, lazuri, ape, drepturi de piscut etc., aga cd daci cineva din membrii familiei Petrovai ar voi a nimici dotafiunea aceasta si pliteascd 100 de galbeni. Donatiunea aceasta s'a publicat prin vice'comitele $tefan Budai gi s'a hotirit si se trimitd spre aprobare principelui Gheorghe R6koczy I'iu'' Se afirmd, ci in 1715 a locuit in mindstirea de aici insugi episcopul romin Serafim din Ma'
ramureg.'

gafiei comitatului Maramure9 linuti in Maiu 1652: ,,Preotul loan, care locuiegte in mXnistirea din Rohna, protesteazi cu privire la portiunea de p5' mdnt din Bedeu, dati mindstirii de riposatul Ioan Petrovay, gi anume o parte a zdlogit'o, cealalti a ddruit-o din buna vrere a lui; lpreotulJ vrea ca acel t Revista Graiul Romhnesq II, Bucurepti, 1928, p' 20-26 di 9i
fotografia locului. 2 Bud. T., Date istorice efc,, P. 1033 lorga, Studii Si documente, Xtl' p. LIII'

Relativ la aceastd fost in Rona de ios, cetim in protocolul

L2. Rona.

ministire,

care congreSighet la 28

tsf$=: i ir+l

-l7lii'
.-'

L2

$TEFAN METE$

uArrAsrrRrr-E DrN T|NUTURILE oe cnAurlA. APUSEANA

pimdnt sd rdmdni in'posesiunea mdnistirii gi contrazice sd-gi dea cineva banii pentru pimAnt"-'

intre anii 1746-t754 sub preotul Andreiu Bacinskv, in oragul Sighet, gi a servit mult timp cle bisericd, pentru Romdnii strdmtorati din acest centru de judet coplegit de striini.'

13. Sdcel. - Se amintegte 9i in acest sat o ministire, a cirei bisericd de lemn a fost dusd,'

dt'l 34 comune gi au desbitut chestiuni religioase. Numitul protopop Gavril a cetit o scrisoare dela cilugirul Sofronie gi secretarul sdu in care se spunea, ci regina Maria Terezia le-a dat voie si-gi aleag6 intre preotii unifi gi ortodoxi.'
EI JU?ETUL SATU MARE. un deal' Ministirea, agezati priveligte a de comuni, frumoase spre sud-vest cu se di anul intemeiat-o la finea veacului al XVII 2 pare fost cdlugdr a fi exact 1689,- care nu - un Sf. Pavel din g ortodox Isaia din ministirea " gi care implinise insdrcindri importante prin Atos

1. Bicsad.

pe

Comuna e agezatd intre L4. Vigeut de sus. doud rduri, de aceea ii se zice 9i ,,Intre rduri"- In hotarul ei a fost o mindstire pe locul numit ,,valea Scradei", pe a cirei biserici de lemn apoi in 1762' au adus-o in sat Pdni azi locul unde a fost biserica se numegte ,,la mdndstire". t

DI JUDETUL SAI,AJ.

In corespondenla episcopului Dionisie Novacovici gisim o cercetare, din 17-18 Sep-

l.

Sdntdu.

temvrie L761, poruncitd de protopopul Gavril din

Cig [jua. Sehjl cu privire Ia preotul Petre din Sdntiu, in care se spune gi despre ,pirintele popa Constantin cel unit dela sfdnta ministire a Sdntiului".' Aici se finuse in toamna anului 1760 o mare adunare ortodoxi la care au participat 300 delegati
r Cziple A., Documenle piuitoate Ia episcopia dm Maramureg in' An. Ac. Rom, secf. ist, XXXVIII [tgi6l, p. 301 no. 24. a Bud. T., Date istofice etc., p 58,71. 3 Bud. T., Date istorice etc., p.80-81. { lorga, .Scrlsori gi inscriplii ardelene, II, p. 265' no. 149.

Rusia. Prins de Austriaci la Bragov 9i dus arestat la Viena, a fost convertit la legea Romei, numit apoi preot in Careiu gi in Dobrifin.' Fafi de episcopul unit Iosif de Camillis din Muncaciu ia obligatiunea de a cdgtiga pentru unire pe RomAnii din ,,linutul Ordzii gi comitatul Bihorului, pdni la Dealul mare". In Ianuarie 1694 e vicar peste Rominii din acelea pirfi, cu sediul in ministirea sa din Bicsad in lara Oagului, avdnd hramul Sf. Apostoli Petru gi Pavel, pe care a terminat-o cu ajutorul poporului gi al preotimii in 1700. De aici merge cu mare alaiu pe sate, insolit de 14 oameni, exploatdnd preotimea care se pldnge contra lui in t701, in frunte cu protopopul Panteleon din Baia mare.l ' V""t pe larg Dragomir. Istoda desrobirii religioase, It. Sibiu,
1980, p. 215 n. 1,
z

911-Sn. SzimarAnl., Szalhmfu vdrmegye t6il6nete.9i Borovszky

5., Szalh-

mir

uArmegye l6rl6nete, Budapesla, [189.i1. p.,aO a Meleg, Istoria biseficii, I, p. 32O-22. { Iorga. S/udri 9i documente, XII, p. XL-L.

-1?8-

-179-

$TEFAN METE9

MANASTIRII.E DIN TINTITURILE DE CNETryA APU;EANA

In 15 Maiu t70L Isaia e omordt, afirmativ

un ostaq

de

satul Cicarliu, pe care cdlugirul I'ar fi mustrat pentru viata lui imoral5, triind in concubinai cu
sotia fratelui sdu. Istoricul judefului Satu mare Antoniu Szirmay spune in monografia sa, ci Isaia a lisat insemniri despre poporul romdn gi rutean gi despre ostenelile lui pentru cdgtigarea acestora la unirea cu RomaVor fi foarte interesante gi ar merita si fie publicateDupi moartea lui Isaia mindstirea a stat vre'o 50 ani pustie. Abia la 1759 episcopul unit Manuil Olsavschi din Muncaciu trimite cilugiri aici din ordul Sf. Vasile, cari rdnd pe rAnd au urmdtorii egumeni: Ghenadie Bolha, Ioan Turoti, Gavril Bacinschi in 2 rAnduri, apoi Beniamin Feier, Arseniu Ortutai, Victor Vasv6ry, Iacob Volcoschi, Basiliu Feier, Iustin Ciceri, Ieroteiu Sarcadi, Beniamin Lenkay, etc.' Acegtia sunt ruteni in partea lor cea mai mare, dacd nu toti, ca gi cilugirii de sub con' ducerea lor. Romdnii numai in-timpul din urmi au putut pitrunde din nou aici, ludnd ei frdnele admi' nistririi ministirii, intdiu sub episcopul din Gherla, iar acum sub cel unit din Baia mare, reugind sd adune mai mulfi cdlugdri, cari se ocupd 9i cu tipd' ritul cdrfilor bisericegti, morale'religioase, avdnd 9i

al lui

R6koczy numit: Mihai Suhav din

A fost aici o veche mdnistire care 2. Cula. se amintegte la inceputul veacului al XVIIJea- Cd' pitanul cetifii Safu mare, Andrei Doczy numegte, in 18 Septemvrie 1618, ,,vizitator* peste Romdnii din comitatul Satu mare, la cererea lor, pe cilugdrul din mdnistirea Cufa: Eutichiu, sfinfit de episcopul Larion din Muncaciu.t
Amintire despre aceasti mdndstire 3. Ilabra. face episcopul Serghie, care scrie din Muncaciu, in 24 Noemvrie v. [3 Dec. n.l 1604, cipitanului, care asedia cetatea Hust, Toma Kendy, intre altele 9i urmdtoarele rdnduri: ,$tiu ci D-Voastrd vi amintifi de cdnd eu lo' cuiam lAngi mogia D-Voastri in ministirea Tismana unde am fost conducitorul cdlugirilor. lncd in acel timp mi-afi aritat bunivointa D'Voastr5. Plecdnd de acolo in voia lui Dumnezeu, principii mi'au dat episcopia din Muncaciu, mdnistirile Peri de ldngi Cdmpulung in Maramurg, Habra de l6ngi Baia mare, finutul Chioarului, gi acum sunt din voia lor episcopul cilugirilor gi preotilor qq5-i, romdni, ruteni gi sdrbi din acele pdrfi".2

d
:!

t
1

o tipografie. In fiecare an, in ziua hramului, se aduni mult popor din jur la aceasti mdnistire, care pistreazi gi o icoand fdcitoare de minuni a Maicii Domnului.' -is"i.r"y, o. c. 2 vezi
e av

1 Hodirka, p.52-3. no.45.

no. 38.

munkicsi ptispdksdg okminytfua, I, Ungv6r, l9ll,

Desprs vremea cilugdrilor romini la Bicsad nului cregtin, tipdrit la ministirea Bicsad, pe 1932-56.

Calendarul bu-

z Hodinka, A munkdcii gdr. kel. piispdksdg okmdnytdra l,p.

S-{1,

- 180-

-ldlr

MANASTIRI.E DIN BANAT

ilI. MANASTIRILE
A]

DIN BANAT.

JUDETUL ARAD.

1. Hodog-Bodrog. Vechea ministire e la o - klm. depdrtare de vre-o 12 de Arad, intre satele T.dddrlac Ai Fenlac, pe vatra Muregului, malul stAng, dar inainte de inundafia din 1848, fusese pe malul drept. Astfel ea e socotiti in judeful Arad, degi satul Bodrogul nou, cu care are relafii firegti, e in jud. Timig. SArbii c numeau ministirea Hodog iar la RomAni figureazi sub numele oficial HodogBodrog, de$i poporul de jos ii zice numai mini.fu9u Bodrog, dupi numele celor doui situlefe: Bodrogul vechiu gi nou intre care e situatd. Date precise despre anul infiinfdrii gi ctitorul ei n'avem. Unii istorici o consideri din veacul al )ilI-XIII-lea,' iar Sdrbii spurl dupi tradifie, ci a fost fdcut5, in J498,_ de sirbul Dimitrie jakgici., f- sigur insi cd la inceput veacul al XV_lea a existat dovadi ci in zidurile ministirii e fixati aceasti inscripfie: ,,ltodo Egumen Michaet :,523".3 Satul Hodog a fost proprietatea episcopului
I
1905,

*83 [in Tdrtdnelmi 6s rcg1szeti Eilesitl, t_ll) surfine, ci in acettea veacuri minietirea a fost catoliei. Dragomir crede ci de atunci
p.
77

Kardcsonyi

1.,

Ismereilen d1lmagyatorszdgi kolostorok, Timipoara,

Sava, cu sediul in Iniu 9i Lipova intre Lffi-lffi7' O ancheti din 26 Febr., 1629, finutd in Iniu, con' stati, dupl ascultarea alor ? martori nobili 9i ostagi, ci intre alte sate vlidica Sava a avut 9i Hodogul, picite-f,a diruit mindstiiii eu acest nume' 9i ci era des cercetat de cdlugdrii ministiriil In '1651 apare Sofronie 'mitropolitul cetdfii Lipova-Giula', cu sediul in mindstirea Hodog, care avea hramul Intririi prea sfintei Ndscitoare de .Dumnezeu. In 29 Octomvrie 1651 era in localitatea Putivlia Rusiei impreund cu cilugirul Axentie, diaconul Mihail, cu fratele sdu Toma Ivanov 9i ser' witorul Micolaica. In 24 Noemvrie intri in Moscova, iar in 26 Decemvrie mitropolitul Sofronie ii primit 'in audientd de farul Alexie Mihailovici 9i cere mi' lostenie ,ci.nu avem afari de tine Domn drept pe nimenea cui si ne rugim, cici viafa noastri e in mijlocul Turcilor", ministirea [dela Hodog] gi bise' rica s'au invechit cu toate zidirile ministireqti 9i -bisericegti gi cu coperigul bisericii". Cere pi bani pentru oddidii gi cirfi bisericegti. farul in 23 Febr., '1652, di lui Sofronie: Pentru odnidii 35 ruble, apoi cirfile: Evanghelia pentru pristol, imbricati in ca' tifea neagrS, in pret de 5 ruble gi 4 grivenici, Evanghelia cu tdlc pentru toate zilele 3 ruble; Apo' stolul 90 de altini, Psaltirea 3 ruble, L2 Minee tG ruble, Jitiile Preacuviosului Serghie din Rodonej o rubli gi 10 altini; Efrem Sirul 3 ruble. Cu acestea daruri gi de sigur gi cu altele, Sofronie se intoarce
1

era ortodoxi. ct. Transiluanla, Sibiu, 19t2, p. 26_2g. 2 Szentkliray, A szerb monostoregyhizak, p ZS gi uota
3

lbid, p.

S.

1916, p

26.

55?-60. - Emblema familiei Braucovici se vede in zidul dela stAnga intrlrii in ministirea Hodoq-Bodrog. Ibid', p 5:1.
1S3

Dragomir

in Anuarul institutului de islorie nalionald llt.

Cluj'

182

$TEFAN METE$

mindstirea Hodogului, unde nu gtim cdt a mai rezidat gi ce a mai ficut.' Mindstirea a fost atacati de curufii lui Fr. R6koczy, gi egumenul a cerut, in 1,./00, protecfia generalului austriac Leopold Schlich gi ceva mai tdrziu, in 1716, cea a prinfului Eugen de Savoia.' Un conspect din 1725 ne vorbegte de coloniziri de Sdrbi gi Romffni in satele din jurul mindstirii, dintre cari cei dintdi s'au retras spre sudul
Banatului, rimdndnd aproape numai singur Romdnii,. locuitorii acestor sate.' A suferit mult sub domnia impdratului Carol al Vl-lea gi a Mariei Tereziei. In 172L i se ia v3ma dela trecitoarea Muregului din apropierea Fe{[pcului, apoi hotarul din Zidarlac, pe care-l finea in arendi cu 50 fl. anual, se di cipitanului sArb Rozsai, ca 9i cele doud ,,predium": Bodrog gi Sziilliis, din pdmdntul cdrora mdndstirea avusese un oarecare venit. Mdnistirea despoiatd de averea ei imobild. a ajuns la mare strdmtoareComandantul cetdfii Arad ii ocupi volnic toate pimdnturile ministirii in 1745 pe seama cetifii. Toate stiruinfele egumenului au rimas z.idarnice 5 ani de zile. Abia in 10 Dec. 1750 Maria Terezia dispune sd se restituie mogiile luate mdnistirii, dupi ce se ficuseri atdtea cercetiri in acest timp.'

la

monahii: Damian gi Pafnutie Popovici, Metodie Bogdanovici, diaconi: Teodosie Ivanovici gi Porfirie Nincovici; apoi Cristofor Petrovici, Petroniu Mihailovici, Vincenfiu Georgevici, Vincenfiu Blagoevici, Gherasim Jivcovici gi Atanasie Stefanov.l

Fig.

27

Mdndstirea llodo|-Bodrog.

Mindstirea avea in 1771 numai tZ cdlugiri: Maxim $tefanovici locfiitor de egumen, apoi iero' D*go mir, Relaliile bisericii romilnegli cu Rusia in sec. al XVIII-lea in An. Ac. Rom,, secl. lst, l9l?. p. 1079-80, 1169-70 no. XIX.

Un cf,lugdr invifat din fara Romdneasci: Naum RAEliceanu, de origine din Jina Sibiului, s'a refu' giat in 1788 in Ardeal, 9i din Sibiu igi ia un paga-

z lzenlkliiray, o.. c.. p. 27-8. 3 lbid. p. 28 oi n t. I Baroti, Adaltdr Ddlmagyarorszdg XVIU sz. tijrtdnet4hez, Il, no,. 559. 579, $q 574,583 4.9i Szentkl{ray, o.c., p.29-10 n.2; Despredotarea ministirii Hodog in l?89 vezi gi Staatstath Arhiu, Yiena, no. V77_

port. pentru o ministire din Banal A zibovit in aceste pirti 7 ani de zile ocupdndu'se cu discilia. AgaJ gisim in 10 Noemvrie 1788 la ministirea
t Zeremski, Srpski mdndsliri u Banatu, Car'ovif, 1907 citat dupi Szeulkkiray. o. c., p. 30-31

-t8t-

185 -g

MANASTIRILE DIN BANAT

lele rcmAne, Sibiu. t9?8, p.

protopopul pregedinte consistoridl dela Oradea, om foarte de caracter [MaximJ, amdndoi ,valahi.,, d".at cari nu are pe nimeni, care si gtie mai bine romdnegte".' Mitropolitul Stratimirovici intre cei gapte candidafi Ia episcopia de Arad propune in locui intAiu pe arhimandritul romdn Moise dela Hodog-Bodrog, care s'a distins ca egumen gi pregedinte al consistoru-iui din _ I Metep, Retafiire^bisericii romilneSti ort. din Adeat principaI lbid.,
z Ciuhandu, Episcopii S. Vulcan Si Gh. Ral, 8 lbid., p. 68, 387 no. Z.

cumovici din Arad zice despre el: Moise servise ca diacon la episcopul pavel, gi fdcuse studii strilucite de drept la Academia regali din oradia gi teologia la Carlovi! S'a cilugirit in 1g04 la Hodog-Bodrog, $i a purtat ldngd toati cores_ pondenfa romdneasci gi sdrbeascd; "pi".op e frate cu

Hodog-Bodrog, unde de sigur va fi stat mai mult, merg6nd gi in alte pe4i. In Zg Febr. lTgI e in Lipova, iar in 31 Maiu IZg4 in satul Cunfa [din jud. Carag-SeverinJ. ' In 1804 avea arhimandrit pe Teodosie Ioanovici, diacon in L77L, in acest an face o ,,vi- care zitafie" in protopopiatele Luncei gi pegtegului de pe Crigul-repede., Mitropolitul_sArb $tefan Stratimirovici numegte in L9 Noem. 1830, administrator al eparhiei Arad pe arhimandritul Moise Manuilovici dela mindstirea Hodog-Bodrog, fratele episcopului Maxim din Vaige1., In lunie-Iulie 1B1Z fusese promovat la graduf de arhimandrit din egumen, gi episcopul pavel Ava_

I
{
,1

copesc din Arad, bitrdn, bolnav gi supdrat se re_ trage dela ministire, iar locul lui e ocupat de noul gumen Simion Popovici, fost vicar inainte la ministirea Bezdinului. Acesta g5segte mdnistirea dirdpinati gi i se di voie s'o repare, dar cu cheltueli cAt mai reduse. Bun gospodar, puse in ordine sf. licag. Vorbea 5 limbi gi a tost numit in 1836 asesor cortsistorial; inainte de moarte sd retrisese in pecica, ducdnd cu el unele obiecte de ale mindstirii. Moare in 8 Maiu L83Z gi e ingropat la mindstire. In scurla lui pistor:e aici se iviseri certe intre cilugiri, care s'au mai potolit dupi moartea lui. In L4 Ianuarie 1B3B egumen.arhimandrit la ministire e numit fostul protopop din $iria gi profesor 'Grigorie Chirilovici, care se dovedi slab gospodar gi ortodo:q fiind silit in 1839 sn treacd la mdnastirea Sdngeorgiu,' venind in locul lui la Hodog arhimandritul Stefan Cragoevici in 1839, care a iuat cu inventar toati averea ministirii [in 18/30 NoemvrieJ. rn fiecare an trebuiau ficute socoteli despre administrarea averii. Aceste socoteri foarte adeseori intargi 1!au se ficeau gregit Aga se trimiseri in vremea lui Moise Mihailovici, in 1833, doi protopopi Gheorghe
1

Arad [din 18121. Are studii frumoase, vorbegte S Iimbi: romdnegte, sArbegte, unguregtg latinegie gi nemfegte, om priceput in treburile obgtegti gi morat, cunoagte bine toate lucrurile din up"rt i" Arad in care a crescut.t Nereugind Moise la scarmul epis_

ill

?0-l

cu

p ifil.
-

p. 73 n.

l.

lbid., p. 19, no, S,2;q, Z3S. Vezi plAngerea clerului gi poporului aradan din r8xl. contra protopopului din $i"i.-Ghuo.gre cri"iioiici, tn Staatsrath Arhiu, Vi.na nt. iO:, 9i Ciuhandu, o. c, p. SSl no. 126.

Ciuhandu, o. c., p. ?Z-3. ,t6,..

-t86-

r87

STEFAN METF$

TT,TAnASTInILE DI N BANAT

Petrovici din Arad, profesorul protopop Gavril Giulani clin Beliu, preotul Nichifor Ragcovici din Arad gi un cancelist, ca si faci ordine in socotelile mdndstirii. Acegtia mai revenind constati gi dupd aceasti dat5, cd sunt defectuoase gi pe anii urmdtori pAnd prin 1840, cdci o parte din ele le dusese fostul egumen Grigorie Chirilovici trecut la Sdngeorgiu. Egumenul Cragoevici ceru voie si cumpere o moire cu 4000 fl., ceeace i se aprobe, din venitul cireia apoi sd restaureze mdndstirea.rIn 16 Maiu 1835 cilugirul Sebastian Tabacovici fu diaconit, iar in 1837 ficut ieromonah; in 1838 fu trimis la Hodog cu aprobarea episcopului s6rbesc, cdlugirul romdn Teoclit Raicovici dela mindstirea Opovo din Sirmiu.' In gematismul general al bisericii gr. ort. pe anii 1846-2 [tipnrit Ia Budal aflnm urmitorii cilugiri la Hodog-Bodrog: Administrator-protosincel: Laurenfiu Gersici gi ieromonahi: Sebastian Tabacovici econom: Iulian Nedelcovici vicat Damaschin Popovici eclesiarh, Eremia Nicolici, Ioanifiu Marcovici gi Ghenadie Popescu ierodiacon gi profesor in institutul clerical din Arad.. Ultitnul staref s6rb a fost arhimandritul Cornel Jivcovici, intre 1S53-1882 trecut la mdndstirea Megici. Mindstirea cu mo$ii frumoase deoparte gi de alta a Muregului, in 1887, a ajuns in stipAnirea romAneasci a episcopiei din Arad, care a numit
lbid- p. 28G-288. lbid. p. 288. Au fost inchigi la ministirea Hodog-Bodrog - din preolul Stefan Berceanu Llgoj [in rS]Sl gi diaconul Avram Miti"i 1to 13371, fiind binuli ci trecuseri la uniti ct. Ibid, p.3.4, ?,4r.
z
L

staref pe arhimandritul Augustin Hamzea [t 19161, atunci directorul seminarului teologic-pedagogic din Arad. Sub cdrmuirea acestuia spiritul romanesc a inceput si stipdneasci toati viafa gi sf. sluibi din ministire. A restaurat clddirile gi a gospoddrit bine sf. licag. Cel din urmd staref dupi risboiu, arhimandritul Policarp Morugca, acum epissop in America

Fig 28.

mdndstirea llodog-Bodrog (1523). Disc dela mdnistirea

dea o noui viati de inte' lectualitate bisericeasci-ortodoxd acestei ministiri, are cu toate averile ei se anchilozase in timpul dinainte de risboiu.' Fostul staret Morugca spune: ,,Pictura este [din
19351,

a incercat

si

$ematismul citat p. t?.

t Vezi alte qtiri despre ministirea HodoyBodrog in sentinfa daii de tabla regeasci din Budapesta in 29 Martie 1916 dAnd ciptig de cauzi Sirbilor, publicati in Telegraful tomAn, Sibiu, 1916' Nr. 8l-&5'a' 87, E9.

-188-

-189s

care a fdcut din interiorul bisericii o carte in chipuri gi icoane, scene biblice, gi infdfigdri de sfinti,- in tablouri multe, strdns agezate l6ngd olaltd, fara cadre gi perspectivS, despdrfite doar printr'o fdgie ae Z_S cm*.' Regretabil cd o mare parte din aceasti picturd a fost viruitd. Mindstirea cum am v6zut in cursul veacurilor a stat in legd_
't

;G

1800; 2 cruci tpg4$distic lucrate gi vechi [din sec15-171, una mai mare pe aitar cu icoane din viafa lui Isus, sipate in lemn de cedru gi incadrate in email verde, vAnit qi rogu impodobite cu pietrii qcumpe la fel e gi cea mai mic6, aduse desigur din Ath/s ori din altd parte a Orientului.r

cu fara RomAneascd, Rusia, Sudul balcanic Ai cu Atosul. Din acestea centre deculfuri ortodoxi cilugirii au adus odoare, oddjdii gi cirfi bisericegti, din care *.rltu cu vremea s'au distrus, dar cdteva totugi s'au pdstrat aici, Aga sunt cele notate mai jos:.

turi

bite cu icoanele'evangheligtilor gi ale Invierii, lucrate in argint; Evanghelie simpld din L742 lipdritd in fara Romineascd la Mitropolie de tipograful popa Stoica Stoicovici. Alte cirfi mai vechi nu sunt,
decdt din veacul al XIX-lea.'

Cdrfi: Evanghelie ruseasci din 1701, impodo-

Bl JUDETUL CARA$-SEVERIN.
t. Baziag. O m5ndstire qicd in hotarul satului Socolovaf, cu hramul Indlfirii Domnului. Fiind agezald la granifa dundreani a fost supusi la toate incursiunile gi luptele ce s'au dat pe aici, suferind mult in urma lor. Adeseori a fost addpostul bandifilor, cum se constatd la L724 qi 1738, cdnd a ars, restaurdndu-se iarigi prin aiutorul cregtinilor mai bogafi. In 1771 avea numai acest cilugir Beniamin Nicolaievici. Maria Terezia a desfiinfat-o prin ordin, dar la inceputul secolului al XIX se injgheabi din nou prin cilugirul ce rimisese in ea de pazd gi pentru slujbele religioase, la cari au mai venit gi
r $tefanescu, Monuments d'ail chrDtien en Roumanre. Brurellea, lSlt, p. 583-6, 592-3 [e ageazd in veacul al XVll-lea]; lorga ln Reuisla istoticd, XXl, Vtleni. 193i, p. 186 -7 zice: .Desigur e din sec. al XV-lea". 2 Morugca, o. c. p, 5-7.

Odoarc.. Un disc de argint pentru anaford din 1523, p" "u". sunt gravafi in relief 24 chipuri de apostoli gi sfinfi nerinfi in _ mijloc cu sf. Gheorghe ciiare, servq's peste srl Ualaur; balaur; Un l'sDts un un fluer litier Fig A. Crucea dela mdnd- cdlcdnd stirea rrodos-Bodros de argint cu picior avdnd sfegnic

aio

argint aurit din 1?B? lucrat fin, sus cu chipurite celor3 sf. Pdrinfi: Vasile, Grigorie gi loan, iar jo's I i.-*"-i, relief : Intrarea tn biserici, Intampinarea Domnului gi Rdstignirea Domnului; 2 sfegnicl mari pe pristol din
2

r#' q:/y *" ?:::: iTt#l#Iil i""ilTj

I Morugca, Iyldndstirea Bodrog, Arad. lbid., p. b-2.

1922,

p.

5.

-Ig|

-191 -

$TEFAN METE$

UANASTTNTLE DIN BANAT

alfii din diferitele pirfi, gi au inceput cu milostenia credinciogilor si invie vechea gi modesta viafi mindstireasci de pe acest mal stAng al Dunirii.,

.care se numea mai inainte apa monahilor' In sus de bisericd pdnd in zilele noastre se vede moara
,episcopeascS-

cdlugirilor se aflau pe partea stdngd a ierugei,

\t q
(")

Preotul Popescu amintegte de biseric-a Sf' Ghe' .orghe la 1738, cdnd oraqul Caransebeq a fost spart .de Turci. Un alt preot romdn Daia.Miscoviciu nu' megte, in 1752, aceaste bisericd ,,sfinta mdnistire cea de peatri din Caransebeg"' Pe o carte bisericeascd se gesesc aceste rdnduri: 'Acest sobornic .este a sfintei ministiri a caransebegului 9i c6nd am scris fostau cursul anului t749 9i am scris eu

5
br
ar( Vt

a !r

.Georgeviciageazdopiatrdcomemorativiinpristolul bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din Caransebeg-' Alte informafiuni relativ la situafia ulterioard a .acestei ministiri ne lipsesc'
3. Cicloua. - Lingd Ciclova munteand, vecini cu Oravifa, spre risirit, pe dealul piduros numit tradifiune _latuga"o.. a fost o ministire care dup6 veche' fost .ii tpitute protopopului Petru $utu a

robulluiDumnezeuRV.*.InlTSgepiscopulIoan

6 N
N Vr
Al

Cicloveni sAmful evlaviei de a cerceta dupi acea

Pe locul unde e azi catedrala ;{. ,2. Caransebe$. a fost o ministire cu hramul Sf. Gheorghe. Chiliile
, S"u"tkl{ray, A
szer

'NigteicoaneaflategialteSemneadeveritoare Tincu Velea - au degteptat in fratii uogtri ,i""

ministirea, 9i nisuin|a Ii s'a incoronat cu doritul re. cdci in 1859 sipdnd ei in pimAnt' au dat de "rii"t o caverni [pegteri] in forma unei bolte subpdmAn'

teneficutiinpeabe,caredupitoatesemnelese
rrede a

fi

un lucru de mdni omenepti 9i a

fi fost o
2-4'

monosl oregy hdza k I iirt. em l6kei Dd lmagyar-

orszdgon, Budapesta, 1903, p.

5l-53, -

Era filiala

ministirii Zlatila.

r Revista foaia Diecezaui, XVIII, Caransebeq 1903' no' 37 p' 1906' qi Ghidiu'Bil an, Istotia oragului Caransebeg' Caransebep'

_192_

-19J*

$TEFAN METE$

MANASTIRILE DIN BANAT

cesaro-regeasci societate a drumului ferecat una cantitate cuviincioasi de pimdnt Cregfinii cre_ dinciogi de toate_ nafionalitifile 9i confesiulite parra 9i din Serbia, aleargi la acest loc sfAnt ;;;lr_ chiniciune gi spre a se spila cu acea apd, care. se crede a fi vindecitoare*..

investit cu cele trebuincioase inliuntru, dari gi inafari cu o jumitate de holdi din care s,a ficut o gridini, e speranfd cE va mai cdpdta incd dela

icoane gi alte Iucruri ce se fin in bisericd gi prin. neobositul zel gi pietate a Romdnilor dimp""iuJ direa aflatd gi desgropatd s,a pus in starea de"io, capeli formald- prin sipare la acest edificiu sf6nt s'a deschis in pietroasele rudere ldaramatuJf-"lu vechi mindstiri o fdntini [izvorl, car.e p6nd uici e"a inchisX gi care de dupi srrbli"ituteu, Iimpezimea gi, bunitatea apei ce sbucnegte acum prin mai murte fdntdne in jurul acelui lo"' s'a ficut faimoasd in tot prejurul gi mai departe. Aga mi'nistirea ciclovei a reinviat Ea a cipdtat incuviinfarea ordinariafului de a fi recuno""uG .. loc de inchiniciune pentru oamenii evlaviogi s'a

s'a acoperit cu pdmdnt Aflatusau aci afa"a de

Iocuintd unui erimit [nustnicl ori cilugir, care Iocuinfi in cursul mai multor veacuri sb astupat gi

peste anul intreg gi pentru impdrtdgirea cu sf. Taine in postul Pagtilor; iar felul imbricimintelor cu care a fost infSligat protopopul Gavril in vechea picturi

ceeace confirmi gi faptur ,ci pdni in ziua de astdzi poporul din jur vine aici pentru slujbe fi"""icugti

..4 lugoi: - Biserica mici din afari de zidurile cetifii Lugojului, a fost dupi tradifie o -ane.iii.,

Fig.3I.

.lVldndstirea, din Lugoi.

il:Htffi".' t fiti

r -__ 1-incu-Velea, Islotia bisericeascd p. 188-192. eearta rtin I' ,gi'!,;"4;?:r,it?13,":iijr,r1t: - Vezi desnre ;$"i'_:"_i^qa{*,!ir#?;,f iliriEffi,fri.y,ll ?,Tl#,Tl'i,;';X.r',il $;lena. no. 388?.

zice un cercetitor care a descris aceasti ministireI

I

a bisericii, ne face si credem ci el era monah, cici altcum n'ar fi purtat camilafcd gi metanii* - t95 13'

-19{_

$TEFAN METES

MANASTInTLE DIN BANAT

trei ori fu renovati'.

Clddirea a fost veche, fdri si putem fixa anul intemeierii. A fost insi restaurati in 1Z2G de Ioan Ratz de Mehadia prefectul districtului Lugoj, Caransebeg gi Lipova, cum ne arati inscripfia pdstrati pe frontispiciul turnului, singurul ce-a a mai rdmas din toati clidirea, care a ars in lB4Z, dirimAndu-se in 1879. Dimitrie Teodori, fost preot in Lugoj gi profesor in Vdrgef, ne spune urmitoarele in brogura sa despre bisericile din Lugoj [tipirili in 18661: ,,Aceastd biserici care e ziditi in stilul gotico-bizantin gi care in toati forma se asemueaz6, cu bisericufa ruinatei ministiri din $emlacul mare gi $emlacul mic Ai cu cea din stiinca dealului dela Vdridia igi trage originea ei dupi natura picturii cei mai din jos adeci aceia mai dint6i, doari inci din veacul al XIV-lea, prin urmare ar sta cam de 400-500 de ani. In zugrivirea cea dintdi se afli portretul protopopului de atuncia Gavril, in vesminte semiepiscopegti imbrdcat adecd: dolamd rogie, mantaui neagrd cu ciptugali vduiti, apoi camilafci, metaniile gi baf cdrn, care gi astizi se vede. Aceasti sfAntd casi a avut mult de a suferi, deoarece de

mari de lemn. Intreaga biserici gi altarul tot este zugrivit cu diferite praznice gi fefe de sfinfi. In despdrfdmAntul femeilor 2 icoane mari pe lemn 9i alte 5 icoane: 2 ale hramului gi 3 cu diferite Praznice imp.irdtegti". Avea toate cirfile bisericegti in rom6negte gi 2 slavone; 1 sfegnic cu 4 lumini 9i 3 clopote. Preofi cari au sluiit la vechiul ldcag sunt Moise Pegtigel [c. 1582] 9i Ioan Fogaragi [c. 1650] dominali de influenfa calvini; apoi Andrei 9i Petru Pestigan [f 17921la biserica cu hramul Sf- Nicolae gi Alexi Popovici [t 17951, Atanasie Popovici 9i Marian duhovnicul. Biserica a ars, in 9 Iulie . L8l.z' iar in 1879 a fost dirimatd 9i partea ce mai rdmdsese in ruine din bitrdna ministire''

Ministirea de aici' zisi 5. Ogradena uechegi dela ,-Mricunea", afirmativ ar fi foarte veche' In ironografia ,,scrisi firi de ochelari in limba germandin 1829, cdnd era de 79 ani" de protopopul Mehadiei Nicolae Stoica de Hafeg, gisim cdteva rdn' duri despre trecutul minastirii de pe malul Dunarii: ,Cilugirii mdnistirii din valea Mricunia gi'au

Biserica avea un antimis din 19 Iulie l7ZG, dat ,de episcopul sArb Maxim Popovici [NestoroviciJ al .diecezei Caransebeg gi VArge[ la restaurarea gi sfinfirea ei din acest an. Un inventar din 2 Iunie lTgz amintegte de antimisul episcopului Ioan Georgevici din L5 April 1758. ,,Templa [iconostasulJ era zidit pAni sus, unde era zugriviti ristignirea, mai jos rau zugrivifi 12 proroci, 12 apostoli, 12 praznice impiritegti gi 4 evangheligti, 4 icoane prestolnice -196-

pirisit ministirea

[dupd 14531 impreuni cu bunurile ei gi s'au refugiat in Oravifa, ca se zideascd acolo mdnistire gi si exploateze mine' "'Aceasta ne di dovadd ci mdndstirea Mricunia existi inci la sfdrgitul veacului al 14'lea pl, degi din limp in timp a fost flirimati, totu9 in 1788 era locuiti' Dela pegtera Veterani in iosul Dunirii e comuna Dubova floiul gorunului]. In valea pirdului Mricunia [inr vezi aminuntele despre aceasti .ministire' date de P. olde in Analele Banatului, IV, Timigoara. l93t no. 2-4 fasc. 9 p' 125-31'

- t97--

M ETE$

MA,NASTIRILE DIN BANAT

tunecatf se afli ruinele unei ministiri sdrbegti [ortodoxil din care biserica gi turnur e bine zidita gi boltiti cu peatri. Inci inainte cu 30 de ani, ra 1800, tencuiara fmalterul inliuntru era binigor conservatd, se afla gi masa altarului, acum totul e ruinat gi numai zidirile stau, gi se servesc de grajd pentru Aceasti ministire a fost in izg-B iu uoiop-iu"". ""o"". Turcilor pirisiti, de dugmani ddrimati gi -1,, mai restaurat. ",u Aceasta e totul ce-mi este cunoscut zice protopopul Stoica, care vdzuse cu ochii parte o din cele povestite despre aceasti zidire intlresantd. In lucririle de istorie nu obvine numele. Imprimatur de sigil [pecetull, ce mi s'a trimis poarti anul 1235.*.
In satul de granifd: Vdrciorova, pe -6-. lodifa. malul drept al rdului Vodifa, sub un deal inali in fafa munfilor sdrbegti, a clddit Vladislav Vodi al Jerii Romdnegti, pela 13ZO mindstirea numitd Vodifa, dupa indemnul cilugdrului Nicodim. no-oot ctitor ii diruiegte pe ldngi cdrfi 9i scumpe odnjdii gi odoarele necesare slujbelor bisericegti, gi mogii intinse cu sate populate, cari toate trebuiau si dea dijmn_ sf. licag. In ziua hramului Sf. Antonie, egumenul primea din visteria domneasci o mie perplri [banil pentru ospdtul-pomani de acea zi, apoi la.siraci si se mai impart6: 800 Ferperi, 12 burdrduri de brlue, \2 caguri, o maji de ceari pentru lumindri, 12 perechi de haine gi incilfiminie gi paturi. r Drigilina. Istofia Banatului Seuerin I I: cf. Catendarul Romanului pe
1931, Caransebeg, 1930,

I
,-

'Ctitorul s'a ingriiit ca egumenul si fie ales liber ,numai d cilugiri de aicl, firi nici un amestec extern, de aceia gi zice Vodi ,am hotirit, ca dupi moartea iui Nicodim nimeni dinhe domni si nu fie .liber a pune in locul lui staret, nici vre'un arhiereu ,sE faci asta gi nici alful oarecare, dar cum va zice Nicodim gi cum va stabili el, aga si se fin5". Nicodim .de aici trece la Tismana, ldsind in locul siu de gumen, in 1394, pe Vladislav, ciruia ii urmeaz5, pela L421, Agaton, apoi, la L441 Gherasim-' Mogiile mdndstirii Vodifa au fost intirite 9i de Voievozii romdni urmitori. Cneazul sirb Lazar ii .donase, inci inainte de 1391, zece sate din fara sdr' beascd. Impiratul Sigismund in l4l&-?F., 9i Ioan Hunyadi in 1444, asemenea confirmi drepturile cdlugirilor dela Vodita ,cici ne-au sluiit cu dreptate .gi credint5" gi astfel ii scutegte de orice vami pe pimdnturile regale gi ale nobililor unguri 9i si nu :fie supdrafi de nimeni pentru legea lor.' Aceasta inseamni ci ei umblau prin Banat 9i Ardeal, fird

,si fie stdnjenifi.

Fiind min{stirea pe granifi, l6ngi Mehadia, a :fost socotitd nu odati, ca fdcAnd parte 9i din Banatul unguresc, cum se vede 9i din privilegiile de mai .sus acordate de Sigismund gi Ioan HunyadiIn 1662 Vodi{a e in stipinirea Sqlp-ilor' cari se strecuraseri in Banatul de atunci sub Turci, 9i se .amintesc in acest an aici cdlugirii: arhimandritul Nicodim, arhidiaconul Arsenie 9i diaconul Martirie' Acegtia in 14 Octomvrie 1662 sunt in Moscova
r $lefulescu, Mdndstirea Tismata, Bucuregti, 1S03, p. 47-19.
2 lbid.,

65-66.

p.

175

189.

_198_

-r99-

$TEFAN METE$

MANASTIRILE DIN BANAT

impreund cu .mitropolitul.. Teodosie din Vdrgef_ pentru a cere milostenie dela farul Rusiei. Aici spun, cd mdndstirea lor Vodifa, cu hramul Adormirei Preacuratei Niscitoare de Dumnezeu, a fost predati gi pustiite de Turci in ultimele risboaie cu Ungaria, fiind chiar in drumul pe unde au trecut ogtirile turcegti. Paga Turcilor a pus un tribut greu asupra min6stirii, pe care numai zdlogind odoarele mindstirii la Jidovi au putut sd-l pldteasci 9i acum n au cu ce-gi riscumpdra odoarele. tarul Ie ddruiegte 350 ruble, gi se intorc spre casi. In LG6Z arhimandritul Nicodim e din nou la Moscva, unde primegte
milostenie numai 50 ruble pentru mdnistirea Vodifa.. In finea veacului al XVII mindstirea, pirdsitd. de cilugdri, s'a ruinat complet.,

inceput la 1539 cu ostenelele arhimandritului Ioasaf Milutinovici 9i aiutorul tuturor cdlugirilor 9i -cregti' nilor. Sub mins economul gi ieromonahul Ioasaf Bogoevici'.' Sub stdpinirea Turcilor mdnistirea 9i biserica a ars. Turcii scogi definitiv din Banat, cdlugirilor li se di voie si lucreze pdm6ntul pustiu din hotarul satului Zdddtlac, ddnd din produclia lui diime stipdnirii austriace din Timigoara' care in 1728 de

cl JUDETUL TrMrg.
pe locul 7. Bezdin [in satul romdnesc MunarJ. acestei ministiri sdrbegti a fost in veacul al XIII alta numitd ,,de Isou*, distrusi de Titari in lZ4Z. SArbii susfin gregit, cd cea de azi a fost cldditi de frafii Stefan gi Marc Iacgici la 1539, cu hramul Maicii Domnului gi inzestrati de ei cu mogii intinse, fiind inci atunci, dupi tradifie, un locimportant de pelerinajiu pentru credinciogii ortodoxi. Pe o Psaltire slavoni tipiriti la Venefia, tn 15m, de Vucovici Bojidar se gisegte urmitoare insemnare :,,Edificarea ministirii Bezdinului s'a

Fig. 32. Mdndstirea Bezdin'

r92g, ed ll,'p. s76 n. Vgrj__9_r-"ghiceanu B*ut. Com. lfion. istorice, V, Bucuregti, 1912, p--^i 97-109, 9i XXII It'29], p. t.t9-l56-

${,l,fiif; i-xi;;:itt"'ilT"1['."[,i?;{ j,k-yti;}!:;l',iizi,;, d_eci cu, jurisdiclie gi.peste Banit urh; ;;;;-RomAni pi ceva SArbi. cf.
torga, lstotia bisericii rominegti,

I Dragomir, Relaliite

bisericii romilnegti cu Rusia

in

sec.

al XVil- lea

lemne pentru arderea carimizilor necesare reclddirii manistirii. La t740 la intervenfia guvernatorului din Banat, baronului Engelshofen se restitue mandstirii numiti de aici inainte simplu a Bez' din Munar moqiile ce i se configcasera in revolufia dinutui sirbeascd, din 1735, a lui Pero. Egumenul merituos'

pentru consolidarea

9i

prosperarea acestui lica9,

I, Viteni,

r Revista sirbeasci Glas Isline, VIt, 1890, p' 123; qi in publicalia Acadtmiei sirbegti din Belgrad, 'Stan srpski zapisi i natpisi' III' 52' Eelgrad, !915 cf. Szentkliray, o.. c., P 32 9i n. 3'

-200_

2ol

--

$TEFAN METES

MANASTIRILE DIN BANAT

\0,' r't"'\F' Ltd''

,-.P'

de cilitorie: Das Kloster des Calugeren an den Weeg nach Arad ist angenehm situirt. Der probst Dionfiius ist ein gescheidter aber schlauer Mann und mit dem Metropoliten, welchen er einer parthaylichkeit beschuldigt, auch mit dem Temeswarer Bischoff tibel zufrieden. Bey ihm ist der parthenius eingspert, so einmahl durchgegangen, aber wieder gefangen worden ist Dessen Verbrechen bestehet io po*to $odqTiaF'Venitul minis{irii in 1770 se urca la suma frumoasi de 2758 fL 30 cr., din care 382 fl. 51 erau strAngi din milostenia credinciogilor.
2

Veselinovici, timp de B ani a sliruit necontenit pentru confirmarea impirdteasci a stdpdnirii mogiilor ministirii, ceeace i-a gi succes, primind diploma de confirmare a lor, in Z Februarie 124g, dela Maria Terezia.' Sub impEratul Iosif al II sunt configcate din nou pentru stat ceddndu.se iardgi mindstirii in 1782 cu preful de g009 fl. 45 cr. la intervenfia patriarhului Arsenie din Carlovif. Incd in 1740 cilugirii dela mindstirea Vincia din Serbia se refugiari la Bezdin, aducdnd cu ei tot felul de obiecte bisericegti: odoare de aur gi argint, c5rfi gi icoane ficitoare de minuni, a Maicii Domnului pe care patriarhul Arsenie le-a ripit-o, fiind silit in urma unui proces si restitue icoana cilugirilor dela Bezdin. viitorul impdrat Iosif al II cerceteazi ministirea Bezdinului in 21 April 1268 9i noteazd in ziarul sdu

'Teodosie

Ioanovici, [saia Ranisavlgvlg! Nicolae Dimitrievici, Ghenadie Luchici, Gherasim "Adamovici [viitorul episcop a[ Romdnilor]lin Edeairin176fl-i296;, Daniel Bogdanovici, Teofilact llievici, Nectarie Petrovici, Vichentie Novalici, Dionisie Stefanqvici, Sofronie Manoilovici lacgv_ P_op_qqlqi, Macarie Ranisavlevici gi Ambrozie Stefanovici.l In t784 addpostea 10 cdlugiri dintre cari 3 'erau Romdni ardeleni, 1 din jud. Timig, 3 din Torontal, 1 din Bacica 9i 1 din Barania.' Aici a fost ingropat episcopul s6rb Serghie Ca.ciansky, fost 9i arhimandrit al Bezdinului tt 1B5Bl. In Maiu 1796 arhimandritul din Bezdin Maxim .Seculici era in Sibiu, fusese se pare la inmorm6ntarea episcopului Gh. Adamovici.' La 1817 se amintesc: vicarul mdnistirii Iosif Gavrilovici gi ieromonahul Ghenadie Paulovici.' Nestor loanovici din Fdgirag, inainte de a ajunge episcop la Arad, fusese arhimandrit la ministirea Bezdinului in 1829. Mitropolitul $tefan Stratimirovici recomandi, in 28 Iunie 1ffia din mijlocul acestor cilugiri valorogi dela Bezdin pe: vicarul Simion Popovici [vorbea 5 limbi, studiase filosofie, caracter sobrul pentru episcopia de Arad $i pe arhimandritul Iustin Ioanovici pentru episcopia de Buda. u Aici a ficut cdlugdrie
Tz-",.^skill..srpskimanastitiuBanatu,carlo9it,l907.
Vezi descrier-ea minigtirii Bszdin 9i C. {13 si Z+ Augustl io Arhivele din Viena. 3 Mat_eiu. Vacanlele lrlitropoliei orlodoxe din
]9_OZ,-

In ITIL ministirea avea urmitorii 16 cilug6ri: Di'onisie Jivoinovici, Timoteiu Mirilovicr, [oanichie

2 Dio rispunsul Mitropoliei

{;. -

din Sibiu dat in procdiul cu Sirbii in i cilugirilor din l??5

Szenkldray,

z Szeatkl6ray, Szaz

A szerb monxtorok etc., p.34-37.

iv

Ditmagyarorszej t6rtdnet6b6t, p.

&j.

413.

j
*t
a

XVIII-lea, Cluj, 19j/, p.

-1

Adeat in ueacul al r Szentkl{ry, A szerb monostoregyhdzak, p.39. 5 Ciuhandu, Episcopii S. Vutcan ii On. nat, Arad. 1935. p. 72-73.
41.

-202 -

.1

-201-

$TEFAN METE$

MANASTIRILE DIN BANAT

gi protopopul din $iria gi profesorul Gheorghe Grigore Chirilovici.' In 1835 era arhimandrit la Bezdin Platon Atanafcovici, care ca delegat al episcopului-administrator' de Virgef, predi averea diecezei Arad noului ales episcorr Gherasim Rat.' In 1846-7 erau urmitorii cdlugiri: Samuil Maschirevici arhimandrit, Iosif Gavrilovu egumen gi ieromonahii: Gavril Perisici, Maxim Slavui vicar,. Varlaam Maximovici, Isidor Spadici, Nicodim Mio-

Mdndstirea restaurat-o la finea veacului al XVJea de: despotul Ioan Brancovici 9i in deosebi fratele siu vlidica Maxim, care a pistorit ca mitropolit 9i in in L225 Jara-Romdneasci pe la 1507- A clidit'o
Mesici.

3.

cu hramul sf' Ioan au

Arsenie Bogdan dela mdndstirea Hi' "g,r."nol landar din Atos agezat in Banat'' 'A fost uneori

Intre arrii 9i ,egedinla episcopiior sArbi din Vdrqef' odoare]. a 1552-54 mdnistirea cu tot avutul ei [acte, pus st6fost arsd de Turci, cari in acest timp au

covici, Irineu Began, Stefan Gubarevaf, Arsenie Petrovici, ierodiaconii: Victor Vitonurovici, Nestor' Covatsevici gi Stefan Mihalovici protodiacon.' La impirfirea bisericeascd din 1B&l intre Romdni gi Sdrbi, mdnistirea Bezdinului rimdne acestor din urmd sub jurisdicfiunea episcopiei din Timigoaraministirea Zlafita, avea mdndstirea 9i biserica au fost restaurate de Nicolici Vulin ,,obercnezul" din Cusici. Adeseori s'au adipostit in satul Cusici hofi de drumul mare, care atdcau 9i iefuiau diferifi cildtori prin acele finuturi. h 777t avea numai acegti 3 cilugiri: Paisie' Andreievici, Teodosie Marcovici gi Petroniu lva-

oa"i*petotBanatul.Dindaniilelocuitorilordin au clidit din Iui li ut" altor credinciogi cdlugdriifel cd-a putut nou ministirea 9i biserica ei in aqa

Vecini cu hramul Fecioara Maria. ln !7N

Cusici.

r"rui, in 1694, ca regedinfi at episcopului din Vdr$ef'' ni' k, lrr"u 1716 Turcii din iurul Vdrgefului furios_i aunou' din vilit asupra mdnistirii, pe care au ars'o putdnd sd se iar o parte din qilugdri a decapi-tat'o' din 6"iosout" numai trei' cari au trecut "L".o*p"re in *anlrfirea Crusedol din Sirmiul Croafiei- Dupi .tlrrngur"u Turcilor din Banat cei trei cdlugdri s'au intorls din Sirmiu, impreuni cu ieromonahul Moise un cilugir it"t*o"ici dela Crugedol. Acesta era str5' entuziast, neobosit 9i bun predicator' care a

0 ',''

lairt

novici.'

in LTIT gi averea confiscati de stat.

r Ciuhandu, o. c., p.
2 3
195.

Prin inalt ordin mindstirea a fost desfiinfati

5

tot sudul Banaiului sdrbesc, adunind milostenii apuce de importante, incit in 1720 era .gata si se mdnistirii 9i bisericii din Mesici' la care

"u.ledi""u interventia dat gi erariul, ptio a -"ete*i"il"

lbid., p. ?65-66
$ematismul din Buda,
c.

"ai"gi*f
lM7, 9.
121.

nn.t"n, Iemnele 9i Moise merge in

r szentkl{ray, o. c., p. 46 n' 4.
3 lbid. 9i Baroti, Adattdr etc.
2 Zeremski, o. c.

guvern-atorului necesare'' In 1743 Rusia' de unde se in-

{ Zeremski, o.

s Szenlkldray, o. c.. p. b7-58.

-201-

-An5*

$TEFAN METES

lL\\ASTIRILE DIN BANA'I

toarce cu daruri foarte bogate [i5gaoe, cirfi, odoare" qgliidiil, incAt putu sf, termine cli?i"ea, dan;;-i qi-po_ doabele interne necesare. Insagi farevna Elisabeta Petrovna, pe ldngd milostenia trimisd, mai dd un act de danie prin care asigurd mdndstirii Mesici pe fiecare an 300 de ruble din vistieria statului rusesc. Episcopul Ioan Georgevici din VArgef, i" iZgS, degte_ locuinfele largi pentru cilugiri. r "faSatul Mesici in 1738 aparfinea ministirii, pe urmd a trecut la stat, trebuind si gi-l rescumpere mdndstirea in 77Bz cu toate pimdnturile pentru suma de 6?91 fl. 10 cr. bani gata., In 1768 avea I cilugiri:2 din satele Cacova gi Co* morigte fiud- carag'severinl; din acest sat e unul de 20, ani Atanasie Popovici sfinfit in fara Romaneasca,, altul tot de aici din satul Bania, 1 macedonean, 1 din Pauligul timigan, etc. In 1zB4 sunt 6 din satele rom6. legti bindfene, ardelene gi fara RomAneasce: fliu' Curtea, Birda, Siligte, parieni etc.. Ivindu-se in 1ZBB risboiu intre Turci gi Iosif al ll-lea, ca aliat al Ru$ilor, ininistirea a irebuit evacuati gi cdlugErii s'au agezat in alte Fdrfi. La sfdrgitul risboiului intorcdndo-"" u,, gdsit ministirea intro sifuafie deplorabili, jefuitn de toate ruo""il" 9i mai prefioase. In 1298 prin ajutorul sacabent Iovanovici Moise ministirea"pir"op,riui u fori paratd, ficAndu.se gi un turn nou lAngi biserica. ""_Desfiinfindu-se in 1777 ministiriL aio genruc gi Sflngeorgi4 cdlugdrii din ele cu tot avutul lor
a Din riispunsul

mobil au fost agezafi in mindstirea Mesici, care pe urmi, in 21 Iunie 1816, a suferit mari pagube din cauza unei furtuni extraordinare deslinfuite
asupra satului.

Dim

numele unor egumeni ai

mdnistirii: Moise

Stefanovici [dela tT?P,l Silvestru Radivoievici [dela 1755J, Isaia Dimitrevici [178-nli Ioan Fdldvflrv 11777-ffi cu 7 cdlug.iril, Moise Vasilievici [1788-961; Vicenfiu Lustina [1796-18071; Sinesie Radivoevici tl807-291, Arsenie Ioanovici Sacabent [1829-521" Metode Milancovici protosincel, ca administrator [1852-53J; Antoniu Naco arhimandrit [1853-601' pe urmi episcop la Timigoara 9i Metodiu Milancovici 1860 incoace].' [dela - In tB46-7 avea cilugirii de mai ios: arhimandrit Arsenie Ioanovici, vicar Gedeon Jivanovici, ieromonahii Cristofor Stancovici 9i Ambrosie Iancovici gi diaconii: Gherasim Scriitor gi Gedeon Mladenovici.'
e pe partea dreapti 4. Sdngeoryiu. -Mdndstirea a rAului Berzava, iar comuna la o depirtare oarecare de sf. licag pe partea stdngd a aceluiag rdu din circumscripfia timigana Detta. Cu prileiul dirimirii

unei clidiri apartinitoare acestui sf. licag, s'a gdsit de Sdrbi in G1763- o piatri cu inscripfie, care ne spune, ci ctiiorul mindstirii a fost despotul s6rbesc

I Szeulhldran A szerb monostoregyhdza:k, r Mi[eker, Geschichte der kiin. fiiirt"at p.

Mitr, din Sibiu, p.
3G, 50.

4g.

W'erschetz.

I La Mesici a stat ,ln arigti' diaconul Stefau Berceanu 4 zile din ordinul episcopului. cf. Ciuhandu. Episcopii S. Vulcan 9i Gh. Ral, Atad' 1S5. p. 313-t{. z Pe larg la Szentkliray, o. c.- p. 46-51. unde se di 9i bibliografia gi istoria satului, 3 $ematismul din Buda, P' 191'
-l

-206-

-lt
I

_NI-

I I
I

Meteg: Mindstirile $TEFAN METE$

Ioan Brancovici, care primise intinse mogii dela regeleMatiaggi.aclddit.oinl4BT..Aceastanucores. iood" adevirului istoric, ministirea fiind cldditi de ultol, fdri s6'i putem preciza numele' In biblioteca ministirii se pdstrezd in manuscris o carte de rugdciuni, un Molitvenic in limba slavond, care cuprinde diferite rugiciuni adresate Maicii

Do*n.,tui.Peopaginiaacesteicirfisepoateceti: s'au ,Acest" rugdciuni cdtri sf' Maica Domnului in anut 7t3L t16231 cu osteneala 9i buni'

"cris egumenului Leontin, a eclesiarhului silvestru \roiotu

gi-a'celorlal{icdtugiriinmindstireaSingeorgiucu hru*,rl martirului Sf- Gheorghe"'' Tot pe aceea$ pagind o insemnare mai tArzie spune: "Sd gtie tofi oe'uc"rt Molitvenic e proprietatea egumenului Iosif ,dela ministirea Sdngeorgiu, anul 1651"' Alte informafiuni ne lipsesc despre mindstire In 1745 in epoca dominafiei. -au turcepti peste Banat' pus stdpdnire pe o pidure de de aici "ufuga"ii lAngi sat, ceeace a indemnat pe dregdtorul tezau1753 riat"ului din ciacova si protesteze. In 20 Iunie diima de r*i patAi cilugirii, ci nu voesc si dea micinat dela moara lor, 9i dregitorul le inchide
deta ii le-a avut din cele mai vechi timpuri. Imparatul pretul satul Sdngeorgiu, avere erarialS' cu
cere moara.. MSnastirea, prin patriarhul din Carlovit, impdratul Iosif s5'i restitue averile pe care

Pelerinai

Ia

Milndstirea Silmbdta de sus: Popotut crcdincios

asistAnd

Ia sf'

Liturghie'

""J"uta de3986fl.35cr',fdris5'lfisupuslicitatiei'n
f6zentkt6ray, A szerb monostoregyhdzak' p' 41'

: 3:::-tt:Tr:;,,'i,
r
Szentklaray,

ln l?81 ministirea e jeluiti Vieua, no. 11t5.

^ ^ b,hagyarorsz^g sri, 6,

u,

nu ar o r s z 6 g

vtI

z.

td

rtd net

Eh e

z.

uiab t6tt6net6b6l,p.4l3 de- nigte hoti' cf' Staatsrath Archiu'

P' S' tllittopolit Nicolae Pelednai la Mdndstitea Silmbdta de sus: I' botezAnd Pe credinciogi'

-208-

MANASTIRILE DIN BANAT

3
:]
I

l
I
I

'erariu pentru mindstirea secularizatd a- partogului. __^.Lg.uinfa egumenului de S camere e fdcufa in !764, de episcopul de atunci din Timigoara Vidac -"nnii Ioanovici vicenfiu'cu 4000 fr., iar celelati" pentru cdlugiri, in 1266, prin dania mai multor cre_ .gtini, a cdror nume se ingiri pe tablele fixate in ,perefii chiliilor., Dim mai jos lista egumenilor gi a cilugdrilor {ela Singeorgiu, intre anii 1618-1g91, caJi unii 'dintre ei au ajuns episcopi in biserica ortodoxi romAneascd, iar alfii au candidat la acest post inalt, in general, .gu avut raporturi dese bisericegti cu I Romdnii binifeni gi ardeleni. Egumeni: Leontin 1G13-1632; Iosif 1633_53; Neofit 1654-85; gtefan 1686-9g; panteu 1@g_ 7724; Pahomi e !725-J9; pavel tZ4O-45; partenie Strafimirovici 7746-L7SA; Arsen Ilici 1ZS1_S4; .Spiridon arhimandrit LZS4-GJ; Simion Matievici 1763-Z5; Sava Danilovici l77S_79; gbellesrq. Adalgv"lci gr[lma4drit . 1729-83 ; Necfar Eedlarovici 7784-87; Simion Zakici l7g7-Bg; petru Ranislavevici 1790-92; Augustin petrovici 17g3_1g02; Pavel Chenghelaf 1803-34; Samuil Masirevici arhimandrit 1834-39; Grigorie Chirilovici 188948; $tefan Mihailovici 1849-ZS; Gherman Ivanovici 1876-82 9i Calonim Georgevici 1883-91..
s Szeatkldray, o. c., p. {5-116.
2 Zeremski

li oddjdii vechi nu se gisesc in mdnistire. cdteva icoane, din 1zrrg, 1795, etc- ficute cu cheltuiala unor credinciogi saibi, impodobesc biserica.' In 1777 primegte 324 jugire de pimAnt dela
Odoare

l Szenlkldray, A szerb monostoregyhdzak, p. q3_44. o. c

i,..--.::;,.,

2(Xt

r{

.,o#

$TEFAN METE$

:___--_vry4gg!L!'i!4ry_
Pavel Chenghelatz, care studiase teologia, filosofia gi dreptul la Petrograd gi Halle, gtia 6 limbi, condusese ca vicar eparhia Timigoarei gi a scris o istorie universalS, tradusi in romAnegte gi tipiriti la Buda in 1824, de preotul Ioan Teodorovici din
Pesta.'

Dintre cilugiri cunoagtem la ITII: Teodosie gi Ioanichie Maximovici, Leontin Rachici, Teofan Bogdanovici, Ilie Vuicici, Dionisie Popovici, Gheorghe Crestici, Ioan Jivanovici gi Chiril Jivkovici; in 1793:: Daniel Dimitrievici vicar, Metodiu Vidacovici, Iosif Scubici, Porfirie Petrovici, Ioanifiu Milcovici, Ioanifiu Nedelcovici gi Teodosie Canici; in 1799 cu doi mai

Fig. s3. Mdndstirea Singeorgiu.

putrni ca in 1793, plus ierodiaconul Ioasaf Radici; in 1835: Theon Buturanovici, Partenie loanovici, David Arsenievici, Didim Popovici gi Ambrosie Ivanovici.s Dintre acegti cilugiri dela Sdngeorgiu a'fost episcopul Ardealului Gherasim Adamovici, care a pestorit biserica Romdnilor intre anii 17&)-96. Un altul care voia s6-i ocupe locul a fost invifatul arhimandrit
1

ce cuvinte elogioase scrie.Dimitrie fichindeal, in 2 Iunie 180a despre acest Chenghelaf egumenul dela Singeorgiu, in prefafa dela traducerea.romineascd a cdrfii lui Dositeiu Obradovici, Sfa/urile a inlelegedi cei sdndtoase [tipdriti in Buda 1802]: ,,Dumnezeu bine a voit a trimite noud, mai vdrtos inci preotimei noastre, luminare cea trebuincioasi gi izbivire de nebunii 9i de credinfe degarte prin Preacinstitul inalt invifat Pavel Chenghelaf, arhimaudritul mdnistirii Sdngeorgiu gi doctor de sfdnta teologie in rezidenfia episcopeasci a TimigoareiAcesta din destul vrednic de laudi bdrbat din dumnezeiasci gridind au cules florile, acele pe care prorocii gi apostolii, gi cei mai sldvifi ai tuturor noroadelor invdfEtori cu infelepciunea Ior le-au sedit, iari noui spre bund mirosire a faptelor bune gi spre luminarea minfii printrd noi sd sddegte gi ni le impirtigegte".' Fostul protopop din $iria Gheorghe-Grigorie Chirilovici, cdlugirit cu gAndul de a fi episcop la Arad, arhimandrit la Hodog-Bodrog cu gospoddrie slab6, bdnuit de legdturi cu unifii gi indeosebi cu
1935,

Iati

Szenthl{ray, o, c., p. 45.

p.

' Ciuhandu Gh, Episcopii Samuil Vulcan gi Gherasim Ral, Arad, p 195. z Bianu.Hodop, Bibliografia romAneascd ueche lt, Bucuregti, lglO

437.

-210-

- 2ll. -

14'

$TEFAN METE$

:.__v_Ary5*!3'Tillg
{
ji

episcopul unit dela Orade Samuil Vulcan, in 1839, e trecut la mindstirea Singeorgiu, de unde ,in veci nu s'a mai intors" spune tradifia poporului.' Adeseori gi-au exprimat Rominii dorinfa de a stdpini efectiv gi aceastd ministire luatd de Sdrbi. IntAiadati au cerut-o in scris ne ldngd alte doui in 20 Septemvrie [3 OctomvrieJ 1838, preofii romdni din eparhia Timigoarei, dela mitropolitul sffrb Stefan Stancovici, ca si aibd unde-gi cregte cdlugdri rom6ni in vederea ocupirii scaunelor episcope$ti.' In 1846-7 adipostea cdlugirii acegtia: Grigorie Chirilovici arhimandrit gi ieromonahii: Theon Bogasavlevici, Panten loanovici, David Arsenievici vicar, Arseniu Prodanovici, Ambrosiu Ioanovici gi Izrail Zorlenfan.' Dorinfa de mai sus a$a de legitimi n'a fost satisficuti nici dupd 1916, cdnd s'a cdgtigat prin proces mdnistirea aceasta dela Sdrbi, care tot lorle.a rimas din slibiciunea conducitorilor Rominiei mari.'

5. Sredigtea micd [6ng5 VArgef, azi in Jugoslavia|. - Tradifia ne spune ci aici in acest sat romdnesc a fost o mindstire veche cu hramul Arh. Mihail gi Gavriil, la care poporul din jur ,,ba gi din Iocuri mai indepirtate mai vdrtos in cazuri de boale grele mergea la biserica satului cu evlavie, spre inchinare gi rugdciune. Despre aceastd ministire este rnr document interesant, care preotul locului de
Bragov. 19lO p.
s

acum t1S65l Vichentie Neagoe l'a dat spre cetire vicarului mindstirii dela Mesici [in vecinitate] Gerasim Scrietoriu, de unde apoi murind acesta in pripi nu la mai cipitat. In acel document sta, ci mindstirea aceasta e mai veche de 600 pl ani, ci avea un teren destul de intins, ci i-au fost soate de aceeagi anime [vechimel mf,nistirile dela Viradia, Butinu, Partogu $r c. 1,, cari toate fiind romdnegti 9i devenind in mdni vitrege s'au adus in starea de a trage de moarte, pdnd ce prin o propunere a sino<iului s6rbesc din an. 1774 de impiratul Iosif al ll'lea incuviinfati, s'au redus gi aga li s'a stins 9i cea mai din urmd scdnteie de viatd".' In L77L avea 2 cilugiri: Isaia Dimitrievici locfiitor de egumen [a venit in 1747 din mdnistirea Vracevnifa din Se.rbial 9i Mihail Vuianovici [venit in 1766 din mindstirea Dracia din Serbial. Temporal se addpostise aici egumenul Nicodim al mdndstirii Troifa din Herfegovina gi diaconul siu Alexiu Savici' Regina Maria Terezia, in !777, desfiinteazi 9i aceasti

mindstire.'

25-n. a Ciuhandu, o. c, 9.360-65.

t Lupag, lz pelitori ai episcopiei transiluane vacante dela

1796

18t0,

reducerea mdnistirilor Semlac ai Sredigtea micd pimdntele acestora le'a luat camera regeasce gi pentru ele s'a ordinat si tragi ministirea Mesici in tot anul cdte 400 mete de grAu 9i 200 de pipugoiu din grdnarul cameral. Antistele ministirii Mesici era pflni la reducerea ministirilor igumen, iari de aici inainte s'a ordinat si fie ar' himandrit'.'

,Dupi

$ematismul citat din Buda, p. 121. r Vezi la urmi procesul ministirilor diu Binat.

r Cf. Tincu-Vele4 Istoila

z Szenthl{rat o. c., p.

2t?,

t
I

3 Tincu.Velea. o. c.,

p 187.

56

bisericeascd etc,, p. 178 - 9.

,

2r3

1.1

$TEFAN METE$

.t i

MANASTIRILE DIN BANAT

Tincu-Velea reproduce gi o alti parte din spusele bitrdnilor fruntagi binifeni despre gcoala ministirii din Sredigte: ,$coalele de ne lAngi mindstiri erau publice gi mai erau inci gi gcoale private casnice pre la protopopi, preofi gi alfi cirturari pentru a invifa religiunea, celirea, scrierea gi socoata. Atare gcoali casnicd a finut gi oarecare Vasilie Diaconu Loga in satul numit astdzi de S6rbi Sredigtea-mare [:micdJ, ldngd Vdrgef, unde eI in an. 123G, ca diacon venind din Romdnia din ministirea Tismana s'au agezat cu 50 familii romAnegti gi a fundat aici o comuni romAneasc5, care pdnd la venirea Sdrbitor nu se afli cum va fi fost numitd. Acest vitav al comunei era gi cdrturar bun, apoi pi zugrav foarte dibaciu gi de dupi mdestria aceasta 9i metodut didactic igi ficuse bun renume in tot Banatul. Et a propus in gcoali ne ldngi mai multe gtiinfe gi miiestria zugrafiei. Din gcoala lui au egit iari buni cirturari gi zugrafi feciorul siu G.igig, un g1n setauJRaicu gi oarecare Petrufiu, iomAn din Timigoara. Tofi patru acegti zugrafi in urmarea mandatului episcopesc au avut a insemna numele sfinfilor gi alte inscripfiuni prin bisericile romAnegti numai slauonegte. Fapta aceasta p6nd aici [a Romdni neindatinati l?l a dat ocaziunea de a cugeta unii oameni, cumci cei dintdi zugrafi cauti sd fi fost rugi, Ei ci bisericile rom6negti cu atari inscripfiuni ar fi ridicate cu banii dela Rugi ori dela Sdrbi.. Diaconul toga pdni la zidirea bisericii in Sredigtea
1

mare pl
stirea
6.

executa serviciul dumnezeiesc in min6romdneasci din Sredi$tea mici romane$te"'l

pe $emlacul'mic. Inafari de acest sat' o {5rmul pdriului Lunca, izolatd 9i pdrisitd sti -t6-

oetti"" veche, numiti a $emliugului sau 'Ministirea Sirica", care a avut mai de mult un rost de seam5' pe care incercdm. si'l l5murim pe baza gtirilor des'

coperite gi puse in lumini de dl I. Miloia, directorul nuzeului bindfean din Timigoara' Biserica ministirii u-dg*=gfg1lr din veacul al XV-XVI'lea, are 15 mJtrngime, B m' ldfime 9i 5 inilfime; prin cucerirea Banatului de Turci licagul ruindndu'se' s a cufundat in siricie 9i pdrisire' Dupd alungarea Turcilor la inceputul veacului al XV[l-lea biserica s'a restaurat, cum spune inscripfia: ce se -.. ,S'a inoit 9i s'a zugrivii sfintul locaq o.trnu*" $emliug sub impdrdlia lui Carol al lV'lea sub preasfinfitul igumen Simion ctitor Giuricico iuru*"ici gi fii sii Nicola 9i Jivan cu ai sii 1730"'

Darniculgibogatulctitorvoiacabisericarestau. iatn de ei se lie 9i un monument de artd' Spre

acest scop ang aieazd pe cei mai de seami zugravi ,de atunci: Andrliu, 9i fiul sdu tot Andreiu' apoi Iovan gi Chiriac, cari in 1730 termini zugrivirea intregei biserici in stil bizantin' Dl I' Miloia' care a .u".utut pictura 9i trecutul mdnistirii $emliug'-zice despre arta sa: 'Considerdnd expresiunea inalti a comoarei de arti ingrimaditi in aceasti biserica, picturi, dovedindu-se aici activitatea unei gcoale de punct Ivldndstirea Sdrac6, ttebuiegte consideratd ca
1

sa L'ancien a setbe, Paris,

Aceasta o susline $i cunoscutul invilat frances G. Miltet ln cartea

1919.

Tincu.Velea, o.

c, p 20t-204

-2t4_

-2r5-

$TEFAN METF$

MANASTIRILE DIN BANAT

de plecare pentru studierea desuoltdrii artei bdndfene dupd alungarea Turcilor, gcoali firi de care,, nu vom putea explica nici pe Nedelcu, nici pe Vlasici din Surduc, nici pe alfi megteri cari lasi operele lor in a doua jumitate a secolului XVil-lea*Episcopul Maxim Nestorovici, in 2, Fehr.1738, diruegte acestei ministiri 12 fl. In 1753 episcopul loan Georgevici copiaz5, prin zugravul Nicolae Negcov, icoana clitorilor,,sfinfilor despoti sdrbegti.. : Gheorghe Brancovici gi sofia sa Anghelina din mindstirea $emliug cu hramul Adormirea Preasfintei Niscdtoare de Dumnezeu, D care apoi a agezat o. in mdnistirea Crugedol. In veacul al XV[I-lea a fost o epoci de cumpliti suprimare a mdnistirilor ortodoxe din partea stdpd-. nirii catolice austriace, care evident a lovit $i pe cele din Banat, dar nu aga de nemilos ca pe cele romdnegti din Ardeal. Stipdnirea pela 1768 sub. pretextul pirintegti", ca fiind prea multe "grijii mdnistiri ele sufir gi deci se decide reducerea gi contopirea lor pentru a putea trii mai bine gi mai linigtit S'a dat un ordin in care se preciseazi, ci numai acelea vor putea viefui mai departe, cari vor dovedi ci au venit anual 4m0 fl. [sumi foarte. mare pe acele timpuril, iar cele cari au mai pufin se vor contopi 2-3 in una singuri. Curtea impiriteascd spre acest scop cere un tablou al futuror ministirilor, indicAndu-se starea lor materiali gi. numirul cilugirilor. Aceasta se face in lTTl gi apoi in 1775, dAndu-ne informafiuni foarte aminunfite gi. importante relativ la situafia tuturor mindstirilor din Banat in acel timp.

Iati situafia din 1771 descrisd in modul urmdtor. ,Ministirea $emliug cu hramul ,,Prezentarea in biserici a Maicii Domnului' este ziditi din material bun cu temelia de piatri avdnd bolti de cdrd' mid6. Ctitorii gi ceice au purtat grija ministirii au fost despofii sdrbi. Ministirea a avut matricold gi
alte scrisori aga ca gi celelalte mindstiri, insd toate au ars sau s'au pierdut Aici nu se gdsegte nimic.

Fig, 34. tvlindstirea din $emlacul mic'

Se gdsesc in mindstire moagtele urmitoare:

1. o bucSlici din capul mucenicului Artemon. 2. bu' cSfica din mucenicul Areta. 3. o bucificd din de' getul Miriei Magdalena. Gardul ministirii este de cirdmidi, iar inld1. O chilie in care sunt untru lui se gdsegte la sud:
Inventarul din l7l1 ereprodusde Gruici Radoslav glasnik, V, vol. 9. p. 9C-101.

in Bogoslovski

-216-

-2t7 -

$TEFAN METES

ITIAUASTInIIE DIN BANAT

,doud camere, avind o cameri din lemn, iar din jos de aceasta o pivnifd cu zid de piatrS, iar podul de scdnduri. - 2. O chilie in formi de guc, cu ziduri de cirimidi gi pod de scdnduri; are doui camere. 3. La laturea nordici a ministirii este trapeziria, bucitdria, cdmari din zid de piatri qi pod de scdn-

Afari

Fig. s5. Pictura gi ctitorii mdndstirii din

$emtacul

^ir' (l'iu"a)

4- Cimard dur5, toate acestea sub un acoperig. pentru fiini, pentru varzd, gi o alti cdmard mici ziditi din cir5mide. - 5. Crami de vin 9i o crami de fuicd, din lemn, sub un acoperig. - 6- FdritAni ziditi din piatr5. - 7. Un hambar de griu, o guri pentru griu, o guri pentru ovdz 9i un hambar pentru porumb, toate acestea in liuntru zidului-

2r8

de zid un grajd 9i un gopron sub un acoperig, din lemn; o f6ntdnS. Proprietatea acestei ministiri se compune din pimdnt arabil, fdnafe, crdnguri, podgorie gi prunig, pe o distanf[ de trei sferturi de ceas gi tot atdt .de lati. Pe acest teritor este satul Pdrneavorat :[:$emlacul micl cu 15 case, avind acest sat pdmdnt, arabil pentru 32 de zile gi fAnafe pentru 32 coase, iar teritorul de lemne de foc Ai p5gune pentru 70 de zile. Pentru acest teritoriu locuitorii din Pdrneavoraf plitesc dare 9i decimd Maiestdfii Sale, iar o zi la sdptimdni lucreazd pentru mdnistire. Cilugdrilor din mindstire nu le plStesc dare, ci cei ce locuiesc pe teritoriul ministirii au L5 zile de pimdnt arabil,35 zile sau coase de livadi gi 15 zile de pddurice, de cdmpia in jurul mindstirii. Mdnistirea are imobile: 1. Trei podgorii pe teritorul ministirii, mari de circa 30 sape. - 2- O podgorie la Sredigte de circa 5 sape. 3. Pruni 4. O moard de api '800 pe teritorul mindstirii. pe teritorul ministirii care lucreazi cdnd plouiAvere mobil5 are: 60 mefi de griu de pe teritorul siu, 60 mefi de porumb, 70 acoave de vin i[1 acov:S2 litril gi 5 acoave de rachiu de droldieIn vite: 8 boi de iug, 25 vite tinere de cimp, 10 cai de herghelie, 3 cai de tr5suri 9i 30 de stupi. In acest an mindstirea a avut un venit de 24 fladunat din danii. Mindstirea aceasta este datoare lui Nicolae luchici obercnez din districtul Vdrgefului din comuna Ferendia, pentru lucrarea viei 9i pentru f6'nafe, suma de L00 florini219 *

$TEFAN METE$

MANASTIRILE DIN BANAT

mindstire:

In aceasti mdnistire au fost cel mult B cdlugiri, acum sunt trei. Ingir aici cilugdrii ce se gdsesc acum in aceasti.

torii 6 cilugdri:,

August Lnt. In Octomvrie |ZZS mdndstirea addpostea urmi_

r Ruvarac D. in Srpsfra Sloa 1902, p.
166_?.

lTl4,la mdndstirea Zlatifa, Ioanichie la M* sici in B Febr. 1n4, iar Nichifor a murit in 1g,
17 Febr.

m6nistire in 17fl5... Al doilea raport trimis la Viena e din 3 Oct_ LT75, cdnd la ministirea $emliug cei trei c5lugiri de mai sus nu erau: Ghenadie a fost transferal in

1. Ghenadie Marcovici, administratorul, de origine romdn, ndscut in Banat, districtul VArgefului, comuna Gitaia, de 35 ani, fost preot in satul amintit 2 ani, cdlugirindu-se, de 13 ani este in aceastd mindstire. 2. Ioanichie Maximovici de origine sdrb niscut in Turcia, satul Trgnovifa in Serbia, are 44 ani, s'a cdlug6rit la mdnistirea Vracevgnifa gi a fost acolo. 20 de ani. De acolo a venit Ia mdnistirea Graniciaraf rimdndnd 10 ani. Aici in chezaria a venit in 13 Decemvrie 7770, depundnd jurimdntul inaintea Domnului Arhiepiscop $i Mitropolit. 3. Nichifor Novacovici ieromonah de origine. serb niscut lAngi Mureg, dieceza Aradului, oragul Pecica gi de acolo a venit in Banat in districiul Virgefului, satul Fatin [:Vetini azi in JugoslavialS'a sfinfit preot la V6rgef, a fost preot gi paroh in satul sus amintit 35 de ani. s'a cilugdrit in aceasti

o1, Iou Popouicr, egumen niscut la Bridiceani in Valahia; etate 68 ani. Dela 1770 p6n6 la tT73 a fost paroh gi protopop in Sicaci districtul gi eparhia Vdrgefului;laLTI3 s'a cilugirit; la tT14 a fost ridicat la rangul de n5mesnic [administratorl, iar la 17?5 de egumen. - N'are. nici o culturd, qqpbegte gi scrie sdrbegte gi romAnegte. E linigtit gi bun. 2. Mihail Vuianouici, namesnic, niscut in Go.stinita in Serbia. Etate 56 ani. Dela 1752 pdnd la 1759 a fost paroh in Raibifa in Serbia. In 17G3 ,s'a 'cdlug6rit, la t775 a fost ficut namesnic. Culturi n'are de loc, v_o_4_begte gi scrie sdrbegte. E linigtit

gi bun.
Romdni, niscut in Velaria in Valahia. Dela 7744 La 1773 paroh in Foradig eparhia Virgefului, s'a cilugirit in 1773. Culturi n'are, vorbegte gi scrie rominegte. Linigtit gi bun. 4. Ieromonah Rafail Stancouici econom, ridscut la Alimor iq Ardeal. Etate 34 ani. Qela,1Z1 pdni la !773 paroh in Snualbai eparhia V6rgefului, s'a idlugirit in 1773. N'are nici o culturi. Vorbegte gi :scrie sdrbegte gi romdnegte. tinigtit gi bun. 5. Iercmonah Atanasie Ciurouici, ieclesiar, ni:scut in Comorigte, eparhia Vdrgefului. Etate 58 ani. Dela 174.3 pini la 7774 a fost paroh in Comorigte. .S'a cilugirit in Ln4" Culturi n'are. Scrie gi vorbeqte rominegte. Linigtit gi bun. 6. Ieromonah Ananie loanourci, ingrijitorul grddinei pi al stupilor. Niscut in Cdrpa in Valahia. Etate 68 ani. Dela 1740 pAn6, la 1774 paroh in V53. Ieromonah Dionisie Petrouici, duhovnic pentru

pAni

-220-

- nL-

$TEFAN MEIES

MANASTIRII.E DIN BANAT

ridia, dupi aceia la Bocga in eparhia VdrgeluluiS'a cdlugirit in 1774. Culturd n'are. Vorbegte gi
scrie romdnegte. 7. Monah Pahomie Mihailouici, dascEl, niscut in Ciacova. Etate 2l ani. S'a cilugirit in 1?74. $tie gramaticul, vorbegte gi scrie s6rbegte gi rom6negte. Liniqtit gi bun'. Deci erau aici 7 cdlugiri dintre cari 6 romdni cu egumen cu tot gi o gcoali mdnistireascd pe care o conduce dascilul Pahomie gramaticul. Unii sunt din Ardeal gi Oltenia, venifi cu numeroase familii agezate in Banat Avem unul din satul oltean Bridiceani, de unde-gi are originea familia Brediceanu" care a jucat un rol de seami in Banat pe urmi. La L6 Iunie 1778 mdnistirea a fost desfiinfatd gi contopiti cu cea din Mesici, ldngd VArgef, la care. au fost duse toate obiectele de cult, odoare, odijdii,. icoane. Biserica gi construcfiile din jur au fost predate comunei vecine Butin, spre a servi de bisericd pamhialS, transform6ud 2 chilii qrai mari in gcoali,. iar 2 mai mici in locuinli pentru preotul comunei.' Averea imobild a trecut la erariu care in lTBz o vinde pe un pref foarte mic unui funcfionar catolic al judetului Timig: Ioan Ostoici, care sitenilor din Butin le.a luat biserica gi chiliile, ddrimAnd pe cele din urmi gi ficdnd un mausoleu in cea dint6iu,, unde gi-a lngropat familia sa. ProtesfuI egumenirlui dela Mesici Vicentiu Lusina n'a dat nici un rezultat la introducere, din 4 Octomvrie 1S03, a familiei Ostoici in stdp6nirea fostei averi a ministirii din
r Zeremski Il., in Srps&i manastiri
u Banatu, Carlovif, 1907,

$emlacul mic,' pdrisiti gi siracd- Totugi a mai pistrat 4 icoane.'

Sat mare romdnesc aproape de 7. Vdrddia. Sredigtea micd. "P-e culmea Varadiei de cdtrSnord-ost sti o capel6, care a fost oarecdndva md' ndslire'. foarte veche, dar la nici un caz din vremea incregtinirii Romdnilor, cum spune tradifiunea pestratd in scris din veacul al XIV pdnd la ocuparea Banatului de Turci pe la miilocul sec- al XVI'lea'

Ministirea azdcut sub ruinele sale dupi aceea 20.0 ani rrAni la eliberarea Banatului de Turci' Epi-

scopul de.atunci spiridon stibitza, auzind acesta dela preoli gi oameni bitrdni a ordinat desgroparea mdnesfirii, ce atunci pentru nescai impedecdminte nu

s'a putut face". Aceasta'i tradifiunea auzTld' de pro' topopul Petru $utu, iar cele urmdtoare sunt cele intdmplate in viata lui pdnd la moartea lui: ,,Des' groparea zisei mindstiri s'a reinceput, insd pentru resmirita cu Turcii in a. 1738 nu s'a putut indeplini pdni la 1754... spre a mai lirgi locul unde stau muierile gi celelalte sdpdnd oameni 9i scobind sub stinca de piatrd au aflat mai multe monete de argint cu inscripfiuni ale Imperafilor Adrian F171, Deciu [a. 25Sl gi Claudiu 1268]- Mdndstirea gitindu'se in an. !773, o a sfintit cu hramul Adormirii Ndscdtoarei de Dumnezeu el insugi, atunci ca protopop"
r
6r63,

Szentkl6ray,

A szetb monostoregyhdzak Ddlmagyarorszdgon' p'

i Cu utilizarea izvoarelor sirbegti, trecutul ministirii. pictura 9i arhitectura ei, cu multe,iluslralii a fost studiatipelarg deMiloia, in Analele g, p. 95 -114; vezi 9i TincuBanalutui,IV.Timigoara, lg3l no. 2-4 fasc. p. 1ff1-4. Velea, o. c., 223

82.

-24-

--

Meteg: Ministirile
$TEFAN METE$

asistdnd preofii locali: Iancu $utu Gruici, Marcu Iorgovici Brancovanu gi Ioan Miucico Constantinovici, gi ci dupi sfin{irea ministirii la inceputul an. 1800, a venit aici un cdlugir trimis de episcopul Iosif $acabent, carele a triit mai mult din indurarea cregtinilor, dupice din toate avutele mai inainte mogii mdndstirea aceasta numai 45 jugire de pimdnt a recdpitat". Acestea le spune protopdpul Petru $utu. Dupd moartea cilugirului minhstirea a rimas pirdsiti insi capela a fost reparati in 1836-39. Satul Vdradia a ajuns in stdpdnirea unui sArb Baici, care prin ,,ingeldciune" a tras gi mdnistirea in partea sa. Pldngerile poporului la episcop gi minister au rimas firi nici un rezultat. Preotul N. Tincu Velea ne mai spune, la 1865, relativ la aceasti ministire: ,,In sirbdtori distinse evlaviosul popor cu preofimea in frunte se adund intru acest sfdnt gi lui pre[ios loc pentru implinirea cultului religios".'
B. Zlatila [.in districtul Horomului ori dupi timpuri al lladiei"l. Protopopul Petru $utu din secolul al XVIII-lea-spune dupi tradifiune, cd aceasth mindstire cu hramul Sf. Sava fiind dirimat5, dupi luarea Banatului dela Turci, prin ajutorul protopo-

o
G

o
a.
q,
R' (\t

o () o a. o t

v) a;
\J
q,

tG

$ L $

s L
v;
Vt

t4

ar
rB

)(!

<G

ir)
&.

u,

'c

rN

pului Miclau dela Rdcdgdia gi altor Romdni evlaviogi iari s'au restaurat si s'a adus intr'insa un cEluqir din fara Romdneasc5" .care a triit gi a servit acolo pdnd la anul 1738, prin resmirifa de atunci iari s'a ruinat ministirea, dari iar s'a reparat gi s'a inzeminilot, Sibiu,
' Din Tincu-Velea N., Istoriora bisericeascd politico-nafionale a Ro.
1865, p. 179-183.

(,
q) t4

-224-

MANASTTRILE DIN BANAT

:strat cu 4 sesiuni de pimdnt gi alte".t. Tn t77t avea 'dri cilugiri Mihail Miculovici gi Andrei Stoianovici.' In 1846-7 gisim urmdtorii cilugiri: Nichifor Mandjulov egumen, Samuil Adamovici vicar 9i ieromonahii: Platon Raiacici, Ioanichiu Ispirovici 9i Augustin Negrei.' JUDETUL TORONTAL. !. Pafiog - Ministire veche din sec. al XIV.XVI cu hramul Sf. Arh. Mihail 9i Gavril. Despre existenfa ei ne vorbeqte o notifi de pe ,o Euanghelie slavoni tipiriti la 1562 9i pdstrati in mdnistirea Sdngeorgiu: ,,Aceasta carte, sfdnti 9i .dumnezeiasci Evanghelie a diruito ieromonahul

Dl

ministirii Partog inchinate Sf. Arhangheli Mihail gi Gavril".' Acest Laurentiu e ,diacul care a trecut la Bragov 9i Alba'Iulia, unde tipiregte in slavonegte, intre anii 1577-80, cdrfile:
Laurenfiu Cernogoraf

Psaltirea, Octoihul gi Evanghelia.' Pe un manuscris .de carte bisericeascd slavond din 1529 se poate .ceti: .Cartea aceasta e proprietatea Mitropolitului Iosif de Timigoara 1655". Altd notiti mai tdrzie pe .aceeag carte: ,Care din bundvoie a pirisit vlddicia -mutat in ministirea Partog, unde a triit c6tiva qi da ani gi apoi s'a intors la odihna vecinicd, unde r fi"*Velea, o. 6., p. 18? n. 108, +i p 190.

a Szentk{lray, A szerb manostotegyhdzak tdrtdneti emldkei Ddl' :tnagyarorszdgon, ed. Academiei maghiare, Bulapesta. 1908' p. 53. Mini.stirea Zlatila era in iud' Timig, circumscriplia Biserica albi. inlre satele -tsaziag gi Uipalank. t $ematismul din Buda, p. lCl. { Szeutkl{ray, A szerb monostoregyhdzak etc, p. 59. 5 lorga, Octoihul diaconului Lofinl in An' Ac. Rom., secf. ist., XI, 't19301. qi Meteg, Istoria bisericii romAneqti, I, p. 135' n. 1, 16 n. 1

438 9i n.

1.

-225+

r5

$TEFAN METE$

',1V0

(-

Ranislavlevici gi Avram Belici. -rn- rzzr ;;;i;, a fost desfiinfatd.o Conform conscripfiei cea mai mare parte din cdlugirii de -"i.i din 1ZS au-o.iSzentkliray, o. c, p. Sg. _ Se se iodrepte sus cele afirmate in carteamea,lsb;ia-r;;crr, conform celor de mai;
1

vici, foan Milicievici Vasiie foporri.i Fr"""or"

pericol, atunci si se dea inapoi mdndstirii Hoporro-. Pe alt Mineiu mss. din 1623cetim: ,Cartea e proprietatea minSstirii Hopovo. Am dat ui""rt" - *arastirli Fartog, daci acolo o ameninfi ceva o pu"i.of din nou proprietatea mdnistirii Hopo"l;i; "e ,f: H upovo e in Croatra qi avea de ctitori pe Vasile, gi fiul sdu Stefan, Istrate Dabija, _Lynu ui Moldovei, iar egumenul acestei ministiri "tc.'-Oo*oi Gavril e. viitorul episcop. guyd Miakici, care a fost sfinfit in M_oldova, pi pistoria gi peste homAnii din Croalia.In 1TI7 erau in mdnistire ,acegti 6 cilugdri: egumenul Pahomie Gruici, apoi Vicenti" Siunciufo_

ministirea Partog in 16ss in vremea conducdtorului ieromonah Neofit. Daci acolo ar ameninfa.o vre-un.

dorm sfinfii".' Mormdirtul mitr. Iosif e in naosul bisericii, pe care e o icoani zugrivitX in 17BZ de pictorul $tefan Bogoslovici., Pe un Mineiu slavon manuscris din 1S2g se noteazi: ,,Cartea aceasta e proprietatea manestirii Hopovo. s'a dat in 163g in mdnire oroioooo"r,li'Ettimiu spre folosinfa bisericii din elfs*i-ilrLou, conducdtorului ieromonah Gavril. epii ,;u i.u.it r.

MANASTIRIIJ DIN BANAT

grne din Transilvania gi nupai rominegte.

fara

RomAneasci; gtiau

"

p.gio"t

{ Meteg, Istoria bis.-tomdnegti, I, p. Zfi_Z. s Szentkliiran o. c, p. 61.

a Szentkldray, o. c., p. 59*60.

a"#1?

in revisla

aitiriri

irtiii*i

I. ed. II, p.261. romind, Bucuregri,

Fig. 36. Iyldndstirea din pailog.

1e.i0,

2)_6

Tincu-Velea intregegte cele de mai sus: ,Una lungd ieremiada scrisd in biserica cea noui a ministirii, care o avem decopiatd, unde cilugirii respectivi in 2 Noemvrie 1778 se pldng

_227-

STEFAN METE$

L&ENOA'
+ I Mtl R}POLIE s' nAttAS ftnE

ci trebue si piriseasci vechea lor locuinfd gi si se striloceze: antistele lor [-conducitorull Petru Po' povici inderept in parohia sa din Soceni in protopopiatul Caransebegului, iar ei ceilalfi cdlugiri -

I
6

E PISCOPIE SI I-IANAS T RE

EP$CAPE
t"lANAS T|RE sou SC'/ //l'

I
t,,ll+ni a*&tu

parte in ministirea Sdngeorgiu, parte in Voilovita".' ,Dela reducerea mdndstirii Partop incoace pentru bunurile acesteia trage mindstirea Mesici in tot anul cAte 400 mefe de grdu dela dregdtoria camerali din Denta".'
2. Voilouifa [circumscripfia Panciova, azi in JugoslaviaJ. Satul ei Starciova e agezat pe fdrmul stdng al Dundrii, la sudest de Panciova, deci la ris' cruce de trei firi cu administrafie deosebitd in sec. al XVIIIJea. In vremea stipdnirii Turcilor mdnS-

+/19/..1.6
drnto3t 1uf,gp

Cr

stirea

Sava din 1667 pe pagina unui Mineiu slavon.' In secolut al XVIII a fost reficutd cdci o gdsim pe hdrtile militare din anii 1766 9i t779. CilugXrii nu
respectau ordinile stricte ale administrafiei austriace, ci se ocupau gi cu contrabande. ^A,ga se configci, in Noemvrie L740, dela un cilugir dela Voilovita mai multe vase de vin pe care le ducea firi permisiune. In Martie 174ii prin forfi militari ministirea e in' chis5. Cu toate acestea poporul o cerceta indeosebi la sirbdtori mari. In ziua de Pagti 1743 a fost prinsi in ministirea Voilovifa banda de hofi sirbi ai harambagei Andrea.n
1

a fost distrusi; se amintegte egumenul

ei

TURDA: t-'-:"" 7;
6cq,:lar

,-'-',T[RNAVA MtcA'

\i

nrncciuc i

AL JUD
*:.' 'Jr 'r i a $t!' 5'b2la
O

T,REI

SC/UNFi

.....JUD
i

S|BIU

SIBIU

Tincu-Vele4 o. c., p.

I.

s stoianovici, Stati srpski zapisi

lbid, p

185.

187.

natpisi, ed. Acad. din Belgrad,

369.

p.206.

Bar6ti. AdattLr etc., 11,513, 387.

-228-

t
l

ROPOLIE

sI

I',IANASTRE

l'

E PI,SCOPIE sI T,IANASTRE TPISCOPIE

I
5TEFAN },IETE5

I'IANAS|RE sou SCI//I

,'

,;,;.*-JUD

SALAJ
ntr..-

\t, -

a
ORADFA

-\!--rt

.rTy*,"..

JUD. BIHOR

.^-,.-\

'-i^------::-:" r sroo"-'-----. 'kiltYo'*' '''..

,'>'{"4 s**'m',

*\ffi^;eqwr,
o' \
&u ivn' -': at'srnrln

-'ai'

{:,'5
r--"1

i \

@';#iffit
(t-.-.-

.n* I 'kid JUD. CL|J .,i"/

(.-"' .h;d4 \ ,---;='*ff'

ao;;t"

't*r"t"tffii,

.a IJUU. I CENAD I,;:}

r---.] / :At r ! .leil

JUD ARAD

---'-if*l:''q;:)ffi "'\. .*-t 6,e;aast ( .r,-- "iJ:"n 2.i -IARNAVA i \"*,r,-',, JlD ALBil--j,ffi ,-.-

. . .,: i'--'--

('

''

+try/.-i.6 ,k &'.ti* ruioe &di111p6a ,,, _^.__ ,JUD. TURDA:

(t

'\

THtu;{--.

tE lt

JUD.
rtnlloARA
t

rmt$-.

\',

-TORONTAL
I hnd,'
t

(...
i.....
a

\.-) .i ft

h---'''s,i.i'\.i'$ci';
.Hrg', . tW.-,

W^E;r,,
,,,--fo* l,:niz-d*'
i

lARt
i:.
s*[
s,e]'u

r.) l*rb'a

,.

,,;;

t r:*+" ase,td 'i i

L.---i

.^ r atu4i:i t't-ctx?..:4'ri, qnns

,'iYq"us

.i"

:AUNE

t,;,fl"-

'.,

"'..,JUT. slBlu
....

w4.Y#.",

+rf-l (

JUD

r**.i,F
i

ba*

HINEDI, '

8.41

.1.:

.\-

\. I +,i. t-r

JUD

rt"u',,,st I.

!BY
??r-l:r
{lw
ry.i

- RIN

(l

ti \'/

j$FS'rJi:tlijti,r'.
'

--.ti::

i,.
31

*Li-:':::':.t"

4 -;:.r'-...:.

r'.':;

MANAST]RILE DIN BAI{AT

Popovici;'

In t77L avea 6 cilugiri: Spiridon $tefanovici arhimandrit, apoi Iosif popovici, Gherman Istvanov, Simon Petrovici, Teodor Marianovici gi Ioanifiu

aceastd mdndstire cu hramul sf. Arhangheli: Teodosie cerneanschi egumen gi ieromonahii Moise Iancovici, Corneliu Mihailovici vicar, Gedeon Rasolici

in 1846-7 sunt numai 4 cilugdri :in

'

eclesiarh.z

ab

63-55.
2

r Zeremski. o. c. cf. Szentkk{ray, A szerb monostoregyhdzak elc

$ematismut citat din Buda, p. 1Jl.

-m - -

PROCESUL PENIRU MANASI'IRTLE

=..--=-.-.

DI{ BANAT

PROCESUL PENI'RU I'IAiVNSTIRILE

DIN BANAT.
_
SENTINTA TABLEI REGESTI DIN BUDAPESTA.

spunea palriarhul, compele decdt suma de 45.000 - nu leromen {loreni. Corpul represenlaliv gl-a redus aluncl prelen_ slunea la 400.000 florenr. sdrbrt ins6'n'au vort s6 dee mar mutt dec6t au promts la inceput. In sfergit,-ia anul 1g?5, dup6 mulle ,noul lralalive, Romdnti au prlmil dln fondurlle comune de 250.000 floreni, cu care s,au declaraf mulfumlfi pe suma depltn 9l .escontenloli.

reinfiinlarea mitroporiei greco-orrodoxe romdne din 'Dupd Transilvania gi Ungaria, Acela, care prln infelepciunea gi energia sa i-a dat filnld nou6, marele Arhiepiscop gi Mitrop olil Andreiu baron de $aguna, a inceput imediat lrararivele cu sirbii pentru impdrfirea fondurllor comune gi a mEn6stirilor. Dela Viena, unde mersese, pentruca in frunrea unei deputafiuni numeroase 9i alese, s6 mullumeascd Malesl6fii Sale, Monarhului, penlru grafia preainaltE, manifestatd fal6 de credinclogii bisericii orlo_ doxe romdne din Transilvania gi Ungaria, prin reinfiinlarea mi{ropoliei lor, goguno a plecat deadreplul la Carlovef. Aci il aglepta episcopul Procopiu loacicoaici al Aradului, cu mai mulfi membri de nafionalrtare romdnE oi congresului nafionar sirbesc, fruntagi din diecezele Arad gi Caransebeg, cu cari impreunE a formal apoi aga numllul ,cotp represenlotio grecooriental tomdn', chemat s6 srabileasci modalildlire realizdrtt unel impEcdri cu Sdrbii, in privinla impdrftril fondurilor co_ mune gi a mdn6slirilor. Numeroase gedinfe a linut acesl corp represenlativ in cursul lunilor Februarie gi Marlie 1g65, in carlovef, loale sub prezidenlia Arhiepiscopului 9i Milropolitului Andreiu baron de $aguna. s'a rucrat muri cu iemeiu in aceste 9i gedinfe, dar f6r6 rezulrar, pentrucd sdrbii nu s'au ar6rat aplecali s6 lege i_nyqiEli.cu Rqm6ni;. Pe temeiul socorelilor aflEtoare la parriarhia sirbeascd din carlovef, Romdnii au srobilil, c6 din fondurile comune lor li s'ar compele jumdtate de milion floreni, dar parriarhul s6rbesc, comunicdndu-i:se prin $oguna aeeasrE cerere a Romdnrlor, li-a oferit, in inlelegere cu ceilalfi episcopr gi cu membri delegafiulii congresuale sdrbegri, numai o sutd mii froreni, din deosebild bunEvotnld fal6 de Rom6nl, cdrora dup6 dreptale, __

Din mEn6slirile aflEloare pe terllorlul .Ungarlel gagana gi corpul represenraflv greco-oriental romf,n a cerut dera strbt patru, anume: mEnEstirile dln Hodog-Bodrog, Bezdln, Sdngeorgtu si Mesici, dar Sdrbii nu au vott si deo nlci una, din mofivul, cE m'n'slirile au fost inflinfate loale de Sdrbl, ae"t ete u'url," sdrbilor. M6n6srirea Hodog-gs6rog, afiendu-"" p. terttorii dte.cezel Aradului, a r6mas ins6 sub Jurlsdlcflunea ae Arept u episcopiel ar6done, deci proprietale romdneascE. (palrlarhul "din Garlovef ceruse la anul 1g54, ca m6n6sllrea u""u"tu n" {recutE sub jurisdicflunea episcopiei dtn TimigoEra, "f ca man6_ stire sdrbeascE, dar guvernul i-a respins cererea ca neintemeiat6)' Moi r&rzru goguna 9r'a redus prerensiunile gi cu prrvire la mdn6sfirl, mulfumindrr.se cu doud, Hoaog.BoJtguf, care sd aporfini diecezei Aradului gi Sdngeorgiui, care's6 aparlind diecezei caransebegului, iar celelalte sE rimdnd ca pdnd aci' mEndsliri comune, aparrin6nd Bezdrnul 9i Voilovrfa .diecezet sdrbegli a Timisoril, iir Mesici, Zlalila gt Boztasul-dte_ cezei sdrbegtl a Vdrgefului. Sdrbii au rEmas inri n'au dal nimica din mEndsriri, ba au recramar dera "onr""venfi: Romdnt 9t m6.n6slirea Hodog-Bodro9, pe euydnl, cE gi aceea a fost inilin_ {atd de un sdrb, deci a fosl sArbeosci dintru incepuf. Toale demersurile fEcule sub urmagii lul penlru a se ajunge Ia infelegere cu sdrbii in cheslla $ogano, *a]nerttrilor, uu ryEmas lipsile de rezullal, gi n'a fost incununalE cu succes nlcl

ca, din putere preainarrd, s6 rezorveze dup6 dreptatl mlnislirilor, penlrucE Coroana a declinat dela slne ameslecul "nestru in aceaslE cheslie delicalE, care numai pe cale poale fi rezolvatE. A indrumat deci mitroporia iudecdtoreascf, noasrrE orrodoxE romdn6 pe calea procesualE. Astfel am aJuns in proces cu

represenlafiunea episcopalului noslru inainla16 Coroanel, penlruca

2a)-

-231-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAtiAT

PROCESUL PENTRU MANAST]RILE DIN BANAT

Sdrbtl, penlru m6n6slirile, cari au o avere de mai multe mllloane' de coroane. Procesul s'a inceput inainle cu cdliva ani la tribunalul regesc din Budapesla, ca judec6torie delegatd din parlea Co-roanei penlru a-pla'narea dlvergenlelor dinlre milropolia romdnd gi cea sdrb6, dar aci am perdul procesul. Tribunalul a respinsacllunea milropoliei nooslre, condamn&ndu-o la purlarea chelluelilor de proces, slabilile in sume foarte insemnale. Advocalul, mltropollei noaslre a inatnlal insi apel la labla reg=easc6 din. Budapesla gl aceasta a dat cdglig de ffiff'-ffiiiopoliei orlo* dore rom&ne gi a decretat tmpdrlireo aoerilor mdnllslireti, cane Eu fosl in ftecul aueri comune ole tuturor credinciogilor greco.orlentoli, I6rd deosebire de nafionalitale, deci ale Romdnilor, ca 9i ale Sdrbilor. Cumc6 labla regeascd din Budapesta a pulul sd aducd o aslfel de senlinld favorabili milropoliei noaslre, esle a se atribui in parle acelor buni fii ai blsericii noaslre, cari au pus la dis-' pozilta apir6rii intereselor milropoliei orlodoxe romdne loate datele istorice, referlloare la viafa cregtineascd din vremile' vedri ale poporului romdn din palrie, nSscut gi crescut in legea, orlodoxE, apoi la comunitatea bisericeascd a poporului romdn de aici cu alte neamuri de aceeag lege din palria comun6, dalele referlloare la infiinfarea mEndslirilor $i la chemorea gi menirea. lor, 9i alle dale aulentice, cari au fosl folosite cu pricepere gi' cu bun rezullat in proees gi au ficut iudec6toriei cu putinli s6 s6: pund la pronunfarea senlinlei pe punclul de vedere pe cars'

9i Milropolil gr.-ort.-romdn in Sibiu, Ioan I. Popp, episcop

gr.-orl.-romdn
rom6n

in Arad 9i Nicoloe Popea, episcop gr.-orl.in Caransebeg, ca aclionalori' represenlall prln advocalul Dr. Emil Babeg, in conlra Palrlarhulul greco-orlenlal sdrbesc Lucian Bogdanooici, representat prln advocalul Dr. Emlt Vasllieoicl, ,i in conlra delegaliunii congresului nalional al bisericii gr. orienlale sdrbegli, represenlatd prln advocal Demelriu Mugiczky, (l-ll), cum gi in conlra episcopului gr.-orl. sdrbesc din Timigoara, Dr. Oeorge Letici, ca presidenl al
consistorlului diecezei gr.-orl. sdrbegll din Timigoara, representol

prin advocalul Dr. Stefan Maleseoici, mai tdrziu prin Dr. Milon Mandici, (lll), in conlra episcopului gr.-orl. sdrbesc din Vdrgef, Oaoilil Smeianooici, ca president al consislorului die-

s'a pus.
Senllnla lablel regegli din Budapesla, frumos 9i lemelnic' mo[val6, adus6 sub num6rul ll.l39lt914 in procesul mitropoliel noaslre contra mitropollei sdrbegti din Carlovel penlru impirfrea mdndslirilor, e urm5loarea:

In numele Maiestlllii Sale Regelui I Tabla regeasc6 dln Budapesla, ludnd in esaminare irr gedinfele publice din 17, 18, 19 9i.21 Februarie, apoi din 24 9i 2? Marlie 19!6, procesul lnlentat de represenlanlii blsericli
greco-orlodoxe romdne din Ungaria z loan Mefianu, ArhiepiscoL>

cezei gr.-ort. sdrbegti a Vdrgelului, represental prin advocalul Dr. Constantin Hadzsy, (lV.), in conlra arhlmandrilulul /sac Doseu, egumenul mdn6stirii greco-orientale din Bezdln, represenlal inl6i prin advocalul Dr. Stefon Maleseoici, apoi prin adrocatul Dr. Milan Mandicl, (V), in contra ieromonahului Stefan Nicolici, superiorul mEndslirii Sdn-Georglu (Vl), in conlra protosincelului Vladtmir Dimitrieuicf, superlorul mdndstirii gr.-orlenlale din Mesici, represenlal prin advoealul Dr. Conslantin Hodzsy (Vll), in conlra arhimandrilului Gaaritl Ananieo, egumenul mdn6slirii gr.-orienlale din Voilovifa, (Vlll), in conlra leromonohulul Sauo Vlahooici, representantul m6ndslirii gr.-orienlale din Zlatila (lX), 9t in conlra egumenului /osf Popooici dela mdn6stirea gn-orientali din Baziag (X), in conlra luluror aceslor zeee aclionafi penlru imp6rlirea mdn6slirilor gr.-orientale din Ungaria 9i a averilor mdndsliregti, respeclive, penlru stabilirea p6rlii ce compete din ele milropoliei gr.-orl. rom6ne, penlru eslradarea ei gi penlru celelalle accesorli, gi anume, in urma apelului inarntal din parlea aclionalorllor in 6 lulie 1914, sub num6rul 49.768 9i de acfionalii de sub lll, V g VI in 8 lulie 1914, sub numdrul 50.428, in contra senlinlei tribunalului regesc din Budapesla, core ca judecdtorie delegalE a incheiat acesl proces ordinar prin senlinfa adusd in 20 Aprilie 1914, sub numErul 15.799, - ascull&nd vorbirile represenlanfilor pirlilor din liltgiu a adus urm6toarea

2:32

-ZffJ-.

llgcTur

--.--

pENTRU \,rANASrrRrLE DtN BANAT

-:-J::::-+ {

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

Sentinld:
Tabla regeascd modificE senlinfa forului prim, 9i cu scoa_ lerea din vigoare a dtsposrfiuntor rJer*oare ra chelruerrre de proces si la compelenfele advocafilor, decreleaz6,--"urn"f mitropolia sr, ortodoxt romdnd din'insario ;;;;;rr"ioerit mdndstirilor greco-.orientole: Aezdli, Sdn_Oeorgiu, Mestci, voilooila, zlafita gr Baziag, ca iniiiiutiuni bisericegti comune ale bisertcii gr,.ort. sdrbegi Si cr,-ii. romdne din lfngaria, pretensiune de drept cu prioiri la jurtsdicliori i"-ffit 9i la dispunerea asupta auerli, specifiloftl tn normele organi_ sdrii bisericegri cu prioire ra aoerea mrndstiriror tngirote, de unde

Si pErlile conlrarel" un_coz nu pol ft ingreunale cu suma aceasta, din care Dr. {:.t Milan Mandicl tap6l6 g0O0 Or. Demetrru Musiczkv 9i Dr. consranfin Hadzsv ""-"n-"1
c6re

5004-;;;"^".

Motioare :

urmeezd, cd aclionalii sunt dotori i;i;;""Jj aceasta jurisdicliune dre-nt gi dispunerea "d asapfa aoerii "o se !.e fle tmptlrlitd tntre ,mitropotia gr.-or;, sdrbeascd din llngaria 5i ceo {r:ort, romdnd din Unjaria. In urmare, labla regeascE indrumd judecdtoria -Jrept instanl', ca dup6 ridicarea acesrei senrinfe ra purere de prima de sd decidd, dupd incheierea eyenruaret venitd necesar', in cheslia imp'rfirii frocedurr urrerioare, delurisdicfiunii J"-ar"pt gi a dispunerei asupra averii amintite, cu'considerare ra proeesur purlal de aceleagr p6rft penrru m6nEsrirea greco-orienrar6 HodogBodrog, sub numErul Z9,5S9ll9Oa, 9i resotvat prin labla regeascd in ziua de prin seniin;a adusd sub numErul .ast6zi, 7t'140119t4, iar in decrsiune s6 ." gi asupra chertuerilor de prooes, rin'nd cont de onorarur "riinaa d" 9i liuiirir" in j000 coroane pe seams advocaturui or. "roguii""ii" g"L"s ilrr" ririi apelafiune si in 2000 coroane penlru advocalul Dr. Milan Mandici, fal6 de imOulernicltorii lor, estinzdndu-se gi asupra chesliei purt'rri cherruertror de aperaliune srabilind gi com9i petenfele pe cari re por prerinde advocalti p'rfrror r*pii"iJur" dela mandalarli lor. Totodati labla regetscE stabtlegle pe seama advoeafilor Dr..Milan Mandicl, Dr. Demetrfu Uorl"rny g Dr. Conslantin Hadzsy, pentru participare tu procesulul, respeclive penlru vorbtrrle rosr'e dup6 espunere, ""fun"r*ca onorar 9i cherrureri, suma de 18,000 coroane' ins6- numai faf6 de mandararri ror,

_234_

in prima linie excepfie in conlra .acllunii, dln moliv, c6 mltropolia gr. ort. romani ain-Ungarla nu are indreptifirea acltona. DupE aclionaltl ul.J'irf,i_ -de-a 'eplscopul 9i Mitropolitur gr. ort. rom6n are drept in procesele hrerarhice brsericegt, Jar drrecfta represeniativ proeesurut e chemard s6 0 dee deregafia congresurur greco-orrenral rom6n, ddndu-si aceasra invorrea ra-incepereu lint"ntarea) oro""si ,sului. $i fiindc6 aefionalorii nu au iovedit, c6 congresul gr. 'orl' romdn, ori deregafia congresuarE, ar fi hor6r6t vreodarE inlenlarea procesului penrru *enartirti" din in vigoare gi acuma dee,lzlunea delegafiunll litigru, si u"u"t " care se reclami dela milropolia gr. ort. "o,igr"r"uf",-'prl" sdrbea.-"E nurut rndndstirea Hodog-Bodrog 9i cea aeta Sangeorgiu: cu privire la .celelalte mdn6sliri, in lipsd ae tegiifmatte l-egal6, *ifr.p"fi" . acfion6loare nu poale reclama. Oui nu poole reclama, cu prlvire Ia loale mdndslirile, nlcl penlru aceea, penlrucE invoeala alEluratd sub C). la acfiune, jrin analogle, esle a se aplica gl la m6ndsliri. DupE invoeala aceasta, legalE pentru desfacerea comunil6fii, se cere in prima linie ,airestelul formal.. u"a" -*e_ n[slirea e compusE din element" o*og"n"r ourlai de o naflonalitate, unde deci confrarern'area din m6n6srrre e de o srn'gur' nafionor*are, nu exisr' amesrec. gt ftndc' carugrr' tuturor mdn6slirilor-din lillgiu, f6r6 excepflune sunt de nallonalllale sirbeascd, prtnctpiul impErflrtl e esclus. Dar chlar daci ar exista amestec formal, tu pio""auru aerpeiiril u ;i imp'rfirti averii se decraralta ie-desp'rfire u un"l"'orr -"u -c_ere allela dinlre nafionalilEfi. Deci ia m6n6sffii 9i se onu dinlre narional'Erire confraternrtllii se ias6 ""i", pinr din ,oene.tr* aci comunE gi sd-gi cear6 partea de avere, care ii compele. Fiindcd acrionatorii nici nu afirmE, c6 majortatea confrarerAclionalii ridicE

I.

jl

rl

_235_

PROCESUL PENTRU MANASTIRTLE DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MA,NA,STIRILE DIN BANAT

nitdlil ar fl decrelat desp6rlirea, 9i astfel nu esisld persoand, in numele cdreia aclionalorii ar pulea reclama: e afard de orice indoial6, ei aclionalorii, cari reclami in numele mitropoliel rom6ne, nu au legilimalie formal6 penlru aclionare. Nici una din excepliile acestea nu are temeiu. Mitropolla gr. orientalE romdnd din Ungaria in inlelesul g-lui 145 din slalulul organic biserlcesc, aldlurat sub 5, la aclul final de sub. numdrul XXVII, esle o: ,tntrunire o mai mullor eparhii, prin Iegllturll cononicd, pentru suslinerea unitdlii instltultunilor gi lnlereselor generale bisericegti', gl astfel, ca cdpelenie a bisericll, precunr 9i ca representanld generald a luluror credlnclogllor gl lnsliluliunilor de pe terilorul ei, in fiecare cheslie, care lnlereseoz6 biserica, deci 9i cu privire la mdn6stirile din lillgiu, e indreplEfitd si reclame, f6rd impulernlcire speciali. Dar 9l de allcum e dovedlt prin procesul verbal oficios al6lural sub 2. la actul final de sub numdrul XXVII, cE congresul nalional bisericesc, in gedinla din 20 Octomvrie 1905, a dat impulernicire delegafiunii congresuale, ca sd inceapd procesul pentru m6n6sliri. Nu are temeiu nici a doua eseepfie, penlruc6 invoeala alEturali la acliune sub C..s'a legal cu privire la desp6rfirea. comunelor bisericegti; ea deci nici prin analogie nu poate fi aplicati asupra m6n6slirllor, cari au organlsalie bisericeascE, deosebilE in mod esenfial de a comunelor bisericesli. Dar si de altcum invoeala de sub C. face pendenlE desp6rfirea dela, volnla credinciogllor numai in cazul, cdnd desp6rfirea se face prin infelegere, fdrd proces, decrel&ndu-se gi in procesele - praxei comunelor bisericegti, pe baza slabile, ci invoeala de sub C. nu alinge acel drepl al mllropoliei, de a pulea prelinde incorporarea pe cale procesualE, pe baza dreplulul propriu, cu lotul lndependenl de voinfa credinciogtlor. lndrepldllrea pEgirei milropoliei acfionaloare eslst6 decl $l in cazul, dac6 invoeala. de sub C. pe baza analoglei ar pulea fi aplicati 9i cu prlvlre la m6ndslirl. tL Aclionafli alaci in a doua llnie cercul de compelenf6 al iudecdloriei delegale, desvolldnd, cumed dupd sensul corect al acliunli, acllonaloril fac obiecl de acfiune 9i dln m6n6sllrile
I

I
I

I
I
I

l,
I i I

i
I

din Croalia, cdci reclamd {rei mdndsliri dln Ungarla cu con,siderore la faptul, cE aclionalii mai au mulle m6n6slirl in 'Croalia. Dar in procesul care s'a aftat in curgere sub numdrul 79.77711905, Curia reg. ung. a esclus prln deciziunea de sub .numdrul 502211906lragerea in proces a mdndsllrllor din Croafia. Escepfia aceasta, care alingdnd cercul de competenf6 al Judec6toriei delegale, avea sd fie linulE in vedere din oficiu in inlreg decursul procesului, inc6 e neintemeipld, penlrucd dac6 parlea din proces, care yrea s6-gi valoreze dreptul, cere dreptul 'sau lucrul reclamal in intregime penlru sine prin sentinfE, chiar gi penlru Eceea, penlruc6 parlea conlrard se afl6 deja in proprietalea unui drepl sau lucru analog cu dreptul sau lucrul reclamal, - declarafla aceasla nu inseamnE, cd acest alt drepf sou lucru inc6 s'a f6cut obiect de acfiune, ci este E se- considera esclusiv numai ca o molivare a cererii din acflune. M6nistirile din Croafia nu formeaz6 daci obiecte ale acestui proces, dupd cum declar6 9i acfionatorii categoric pe paginile 72-73 .din rdspunsul lor.
lreta, trebue si premitem, cE pecdnd in acfiune cer aclionatorii decretarea, cd mllropolia greco-orienlal6 romdnd are pretensiune de drept asupra overilor m6n6sllrilor din liligiu, prin urmare e indreptdfitd a pretinde, ca mindslirile, cu averile lor, ,sd fie impdrlile intre cele doud biserici, in r6sDuns desvollE, cumc[ in procesul de fald despre dreplul de proprielale pesle tot nu este vorba, ci numai despre aceea, cd unde au sd aporlin6 m6ndstirile bisericegle, e vorba despre jurisdicliunea de .drept gi despre dreplul de dispunere, ce compele arhiereilor. Dupd desvoltarea din rdspuns a acfionalorllor averile mdnd-stiregli formeaz6 proprietatea mdnistirilor inse$i; in privinfa proprieldlii asupra acestora acfionatorii deci nu pot pdgi cu acfiune, cl pot sd inainteze numal rugimlntea, Ia care it indrepdSlesc slalulele organice bisericegli. Bazali pe aceasti decla'rafiune a acfionalorilor, aefionalii iar69i se provoacd la lipsa 'de cerc de competenld pe seama judec6toriet delegate. Dupi aclionali adecd judecdtorla delegat6 poate aduce senllnf6 numai in cheslii de drept asupra averii gi nu-i aparline gi chestia ju-

Ill. Cu priiire la apdrarea aclionalilor, fdcut6 in linia a

-236-

!
!

-?f'7 -

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT ':-_' -

---'::::::::--.

PROCESUL PENTRU MANASTIRIT^E DIN

BA\AT

risdicliunii de drept asupra mdnEsririlor, respecrive a dreprurur. de dlspunere escluslv bisericesc, ce compele milropoliel. Dup6ce in infelesul declarafiel fdcule de acfionolorl in cursul de mal tdrzru al procesutur, acliunea nu e inaintari penrru stablllrea proprlel6fit asupra averli, cl penlru slobillrea, ,nendslirlle bisericegle unde au sd aparfinE, acfionalorii au"a abandonal din cererea din acliune parlea aceeE, care singur6 ar putea si aparfin6 cerculur de comperenlE a judec6toriJi detegatg: dupd acfionafl, decl in ltps6 de cerc de compe_ lenfd acflonalorii necondifional au s6 fie resplngi. Tabla regeascd imp6rl69e9te punctul de vedere al acfionalilor, cE judecEtorla delegal6 poare sd aduc6 sentinfd numai cu privire la aslfel de prelensluni, cari se refer la dreplul asupra averii. Paragraful 8 din art. de lege IX dela 1g6g lrece in compelenla ludecEloriei delegale ,prerensiunire de orice notard', ndscute din despdrrrrea celor dou6 mirropolii, iar sub ,prelenslune' e de infeles in general prerensiunea referiloare la dreptul asupra averii. Dar cumcE sib ,prelensiune" 9i Ieglslaliunea a infeles numar asrfel de prerensiune, arar6 cuprinsul vorblrllor rosllle cu ocaziunea desbaterll in dleli asupra proiectului de lege 9t publlcale.in lerl aulenlic in ziarul dieiei din anul 1E68, lot atdtea declaroftunt, cari motiveazd volul unanim. , al membrilor legrslafiunri, deci exprimd voinfa legiuilorilor, dupi care aldl mlnistrul de culre 9i inslrucliune public6, care a prezenlal alunci prorectul de lege, c6l 9r celalalli membri ai legislafiunii, carl au vorbll, inlre ei gi Francisc Deiik, _ au - fundalrunile, m6n6sririle, designal fondurile nalionare, arre bunurt blsericegti, biserlcile, gcoarere, deci esclusiv chestii de naiur6. de drepl asupra ayerll, de aeelea, asupra cdrora are sd - ca decid6 Judec6torra. (vezr gedinfa din 8 Mai 1g6g paginile

nici o conslderare la dreplul asupra averii, ar impledeca (declarafille) judecareo procesulul, in intregul ul procesului dln oflclu lrebuia sE fie finulE in vedere impreJurarea "rrc c6 Judecdlor clvll nu poale aduce senlinfd in ctrestte de organ'izare cuqgt blsqrlceascd. !,l'ar impledeca apltcarea.regulel de proce_ dur6 faplul, cE in proce*ut'pr"*"rg-itor, o"r- f"-""rg"r;'."U impedecEloare de proces, ry96ry1 t9.I77lIgOS, in urma "r""p1i"i ridical' din partea acfionafilor, judec'loriile in g"n"ril ,,uo ocupal cu cheslla acasla, penlrucE in procesul premergElor 1 s91vlt ca baz6 pentru decidere cuprinsul acfiunii de aiolo. DacE deci aclionalorii au ales cu adevEral penlru procesul acesta o altd pretenstune ca obtect, indreptdliie; ;; ;'jrd"", a judecdlorului civil esle a se esamina da nou, in ,noa' ina"_ pendent. Dar.nu e inlemeial punclul de vedere al acfionalilor, c6. ';i;'""_ esplicarea acfionalorilor fdculd cu privtre la obiecrul fiune, ar despoia prerensiunea din icfiune de parrea referiroare la dreptul asupra averii.

2t0-22q.

cd m6n6srtrile ca insrilufiuni blserlcegll, unde au s6 aparfln6 cu privire la dreptur de. dispunere care compete eparhlei, respeclive milropoliei, in cele sufletegli, deei din punct de vedere al dreprului bisericesc, f6r6,

scop numal deciderea prrn senflnfE,

lnlrucdl a9a dari decrarafiile fdcure in rdspunsul acli6nalorllor or pulea fr asrfel explrcare, c6 cu acfiunea s'a avur de

_238_
?

E afar6 de orice indoeald, c6 mEnEslirile, ca subiecle indreptEfile se agoniseascE averi, au personarilare speciara juridic6, 9i averile mEnEsriregri formeszd proprterarea netnsrrdinabtl. a mindslirilor, precum se accentueu"i u""urt gi i.n rescriplul preainal, dar in i0 Augusr 1g6g in "ui.gori" gulErii afacerrlor bisericegri, gcolare gifundafionui" chestia re,rrr"poliet greco'orienrare sarbeeii (g-ur 1). rn sens "i" ;";r;r"* deci orice prerensiune referiloareia ur"r"u mEnistiriror privegre esclusiv mdndsfirite, ca personaritdfi juridrce, in r"nr,ir ,iut* telor organice, aldl ale biserlcii greco-orienlale rom6ne, c6l gi ale celet s&rbegti. Dar. m'n'stirile nu pot dispune lil;;;'"Jpr" averilor din proprierarea ror, cr in iaporturile rerer*oare le dreplul asupra averri sunr at.rndroare de supertortiai"u-lo" bisericeasc6. Inc6 in indrumarea preainallE dot6 in i6 August l??9 sub tillul: 'Grofios rescript ldmurrtor crlhd nafiunea rirrct!- se dispune in punctul 42, cumcE despre venltele mEn6sllrll este a se compune rafiociniu corecl, predal la finea unoluii"rp""ri_ vului eplscop diecezan, eare cu ajurorur consrsrorurui il censu-

*J

I
I

-239-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE

DIN BANAT

reaze cu

cea mare slricleld gi cu raport despre censurare

dator sd-l inainteze mitrouoliel. Dupd $-ul 67 al stalutului organic al bisericii grecoorienlale romdne, aldlurat sub 5) la aclul final de sub numirul de jurnal XXVll, mindslirea, ca alare, e subordonatd autorildlii diecezane, iar dup6 $ 78, eeonomul care ingrijegte de afacerile economice, poarti evidenld despre slarea averii cdlugdregli gt dd socoteali documenlatd in fiecare an sinodului monahal, iar sinodul o inainleazE, in inlelesul $-lui 79, consistorului diecezan. Consistorul diecezan e, dupd $-ul 110, organul permanent al intregei dieceze gi in cheslii fundalionale, iar senalul sdu epilropesc adminlstreazE, dupd $-ul 142, punct 1, ayerea diecezei, inainleazE socolelile, dupi punclul 4, sinodului eparhial, lar ocesla, conform $-lui 96, supraveghiazd averea eparhiei, mogiile, fundaliunlle (m6n6slirile), 9i in infelesul punctului 15 censureazh ralloclnllle senalului epllropesc ol consislorului. ln fine, in infelesul $-lui 11 din statulul penlru mdndstiri cl blserlcll greco-orlenlale sdrbegli, compus in 14 Februarie 1907 ll int6rlt cu preainalta resoluliune din 28 Martie 1908, a lrela parte dln venilele mdndslirilor, ca bunuri ale bisericii greco-orlenlale nalionale sdrbegti, compete fondului gcolar clerlcal, lar dupE $'ul 12, bunurile min6sliregli slau sub administrallo delegaliunii congresuale a bisericii greco-orienlale
eArbestl.

.ci 9i de drept materlal, prin urmare cererea din acliune nu rnumEi cd nu e lipsitd de referintele la dreptul malerlal, dar le .cuprinde calegoric in sine. Nu are importanfd, ci acesle referlnfe de drept malerial .ru sunt de natura dreptului prival, ci dup6 cele ce vor fi des,voltate mai pe larg la pertraclarea de mai la vale, cu deogi a chesliei de posedare, de insemn6'sebire a prescripliunii

Adevdral, cE acest sla{ut al mdndslirilor a fost scos din vlgoare in cursul procesului actual, prin preainalta ordinaliune dln 12 lulie 1912, dar 9i in inlelesul SS-tlor 5 sl 6 din prealnalta ordinaliune dela 10 Augusl 1868, intralE de nou in vigo6re, adminislrarea bunurilor cari formeazd proprielalea m6ndstirilor o face direcliunea cenlralE a fondurilor nafionale, bunurile aceslea gi venilele lor le adminislreozd direcliunea
numil6.

Din disposiliile aceslea urmeaz6, cE chestia Jurisdicliunii de drept gi a aparfineril din punct de vedere bisericesc a ayerilor min6sliregti, precum 9i a dreptului de dispunere, ce compete episcopilor, in care cheslie acfionatorii cer decisiune Judecdloreascd, nu e de insemnitale numai de drept bisericesc,

rtatea dreptului public, penlrucd legea insagi dela 1868, articolul ,lX, e lege de natura dreplului public, deci de sub cercul de ,compelinlE stabilit acolo pentru judecdtori, pol fi scoase cu .atdt mai pulin chestiile de insemndlale de drept public, intrucdt .se refer la drepturi maleriale, cu c6t sub noliunea npretencu conslderare la natura legii, 'siune', amintita in $'ul 8 al -prelensiunea de drept macade public a legli, "de drepl 9i public. Insugi dreplul din emaneaza esercitare ilerial, a cSrul ,tegiuilorul a considerat basa de drepl a aceslor pretensiunl ca cdnd penlru apre'fii;d de importanfa dreptului public, atunci .cierea prelensiunilor isvorile din fapte de drept public a de,signat autorilatea speciali. Nu poate forma deci pedecd procesuala in casul de fal6 faptul, c6 judec6toria incredinfatE prin "lege speciali are si se ocupe cu aslfel de prelensiuni, cari rnu suot basate pe dreptul privat. C6ci doar6, dacd legislaliunea .nu numegte prin imputernicire speciald judecatorie civila penlru ,apreciarea pretensiunilor isvorate din desp6rtlrea hierarhic6, deciderea asupra pretensiunilor ce pol fi ridicate pe urma desrpErlirii, ca eereri interne bisericegti, deci de drept public, peste tot Ru ar fi aparlinut procedurii procesuale clvile' Cu .ocasiunea regularii urbariale a posedarii sesiunilor parohiale, deci cu privire la deciderea asupra unei pretensiuni care aseimenea nu e de drepl privat, Guria reg. ung. a decretat cate.goric in decislunea adus6 in sedlnla plenari din 11 seplemvrie i885, sub numdrul 9, cd modul de agonlsire de bunuri bise.ricegti nu e de nalura dreplului prlvat, deciderea in chesliile .ce stau in legiturd cu ele a aparfinut toldeauna forurilor polirtice-bisericegll, gi regularea aceslora a reclamat, orl o resollvare pe calea guvernului, ori disposilie din partea leglslaturii (ArL de lese lX dela 1868).

-240-

241

-o

PROCESUL PE){TRU MANASTIRILE

DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN

BA\AT

lnlre aslfel de imprejurdri, acliunea nu poare fi scoas6, de sub deciderea judecErorurui civir 9i din cercur de compelenf6 al judecdloriei delegate, inrrucdr stabilirile de drept, ce-rule in ea, se refer la averea mdndslirilor lv. Ap6rarea f6cut6 mai deparre drn parrea acfionalilor,. lot in conlra cercului de compelenfi a judeeEloriei dllegate e indreplalE. sinoadele episcopegli finule in anii gasezeci g-i con-. gresul nalional-bisericesc sdrbesc au declaral, dupd aciionali,. cd nu dau mdn6stirile. Rescriplul preainall, al6lurat sub A.) la acfiune, inc6 do_ vedegle, c6 nrcr purerea de srar nu s'a simfil indreprdfild s6 irnplineascd acesle prelensiuni ale Romdnilor. Apoi uiri"li"r a" lege lx din 1868 are sE fie asrfer expricar, .e corespund6, spirilului hol6ririlor sinodale 9i congresuale "u de mai inainie. gi, cumc6 corespunde, dovedegte $-ul g al regii, in care sunr ingirale cu privire la insrilufiunlle de imp6rfil, subieclele de drept,. inlre cari gi cu privire la cari are loe impdrlirea, iar inlre ace_. slea' mdn6slirile nu sunl aminlile. De aici deduc acfionalii, cE $-ul 8 n'a voil sd ia intre insriruliunile ce cad sub impEriire si, min6slirile, pe baza aceslui paragraf deci din cercul de'com-. pelenli al judecdtoriei delegale m6n6slirile au fosl seoase din parlea legii, 9i ordinul preainalt referilor la delegarea lribuna-lului regese din Budapesra, nu se poare referi ra mdn6sriri. Esceplia oceasta nu are nicl un lemeiu, penlrucE $_ul g al arl. de lege IX din 1868 incredinfeazd judecdtoria de'iegatd cu aprecietea tuturor prelensiunilor ndscule din rlesp6rfirea, celor dou6 milropolii, iar min6slirile, ca inslitufiuni blsericegti,. in inlelesul slatulelor organice bisericegli, ingirale mai sus,. aparlin milropoliilor, dupicum 9i dupE preainalla rezolufiune din 5 Mai 1902, bazari pe gur g ar art. de rege IX dera igos,. Ia care se fsce provocare in ordinafiunea minislrului de culle gi inslrucfiune public6, aldlurald la acflune sub B), orice. pre-. lensiune asupra c6reia nu se exllnde eficacttalea emilerii' a" judecilor, inldmplali cu preainalla resolullune din li lulie 1g74,. decl privir_e la m6nistiri, a fosl declaralE calegoric ca -gi_cu aparfindloare judecilorlei delegale. V. Celelalle ap6r6ri ingirale in contra acliunii, acfionaliir

gl le baseazd pe arl. de lege XX din 1848i desvoltdnd, cume6 in inlelesul $-lui 7 al aceslel legi, dacd locuilorii unei comune de rll grecesc, fie gi parlea lor cea mai m6re, i9i schlmbd in rlitor religia, in aslfel de caz biserica din comun6 rdmdne in poseslunea locuilorilor r6magi in religia de mai inainle. Dupi actlonali, siluofia creiald pe urma desp6rfirii ierarhice e la fel cu siluafia ce s'a creal in casul schlmbdrii religiei, 9i prin analogie esle a se decrela, cd averea eomunE de p6n6 oci are s6 r6m6n6 a p6rlil r6masi in comunltatea bisericeasc6 de mai inainte. Fiindcd Romtnii au iegit din ierarhia comun6 biserice6sc6, gi astfel averea compele bisericil r6mase sdrbegti, impdrlirea averii mdndsliregli nu are loc. Nici esceplia aceasla nu are lemeiu, penlruc6 $-ul 7 din arl. de lege XX dela 1848 dispune despre silualia creald in
Paragraful acesla nu poale fi deci aplicat pesle tol la desp6rlirea poporului greco'orienlal s6rb gi romdn, de aceeag religie gi aeuma. Dar nu poate fi aplicat nici penlru aceea, pentrucd crr privire la despdrfirea hierarhicd bisericeasc6 a poporului greco-orientsl sdrb gi romdn, dispune o lege ullerioar6, arlicolul lX din 1868, deci in privinfa raporturilor de drepl isvordle din desp6rlire, d6tdloare de mdsurE e singurd legea aceasla, 9i fiindcd chesliile ce cad sub $-ul 7 al arl. de lege XX din 1848 nici nu aparlin cercului de competenlE al judecdloriei, ci au se fie rezolvale pe cale adminislralivE. (Decisiunea Curiei regegli de sub numdrul 9 9i hotdrirea din 22 lunie 1885 a consiliului de minigtri). Vl. DupE apdrarea de mai departe a aclionafilor, flecare m6n6slire singuraticS, amintit6 in aeliune, e subiect de drept de sine sl6l6lor, independenl de celelalle. De aci urmeaz6, cd cu privire la liecare mEndstire esle a se aprecia separat caraclerul ei comun, sau necomun, gi pe basa aceslei oprecieri trebue separal efecluitd impdrlirea averii fiecdrei mdn6stirl, decrelald de comun6. Cu prlvire la fiecare m6ndsllre lrebuea deci lnainlal6 acfiune separal6 9i alunci nu se ivea siluofia slranie de acuma, ca aclionalorii se cear6, ca se fie indalorafi aclionatii, o parle din ei, si recunoascd gi sd tolereze qi aceea, la ce
casul, cdnd locuitorii comunei greco-orienlale lrec Ia altd religie.

242

-213-

t{;'.

PHOCf]SUL PI]NTIIU MA\AS'I'IRILE DIN BANAI

PROCE:UL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

oceslia nu au cuvdnlul. Dar se evidenlieozb dupd aclionali, aglomeralia din acliune gi din faplul, cd modalitalea de impdrlire ceruli in acliune e gi de jure imposibilE. Nu se pot odec6 lua dela hierarhia sdrbeascE cele lrei m6nbsliri din Banal, reclamale de aclionalori, gi ca recompensE 16sale celelalte lrei m6n6stiri inlregi aceslei hiererhii, pentrucd alunci m6ndslirile reclamate de aclionatori inceatd a mai fi insliluliuni bisericcali sdrbegti, pe cdnd ca subiecle independente de drept malerlal ele sunt indrepldfite si esiste, Si hierarhia sdrbeascd poate se prelind6, independent dela vre-o altd mdnislire, jumdlate dln averea mdndslirii aminlite. Creeazd deci o situalie imposibil6, dupd acfionali, cererea din acliunea acfionalorilor, care llindcd nu duce la scop, abstragdnd dela loate celelalle, chiar 9t numai din acest moliv trebue respinsE. Nici apdrarea aceasla a aclionafilor nu std pe bazd legald penlrucd pretensiunea referiloare la m6n6sliri isvoregle din o bas6 de drepl, din despdrlirea hierorhicd, iar in inlelesul ${ui 66 din procedura procesualE civil6, pretensiuni ndscute din aceeagl basi de drept, pol sd fie cuprinsd intr'o singurd acliune. $i de allcum e corecld cuprinderea luturor prelensiunilor intr'o singur6 acliune, penlruc6 pretensiunile acestea, fiind unilare, stau in strAnsd legdlurd inlre olalld. Iar aceea, cumci in cadrele cererii din acfiune judecdtoria in casul, cd cererea e lntemeiatd, cum decide in cheslia imp6rlirei, e un lucru, ,care atlnge partea meritoriald a procesului. Vll. ln legdlur6 cu cele pertraclate in punclul premergdtor, aclionalil au atins gi aceea, cd acfionatorii au manifeslat in vremi deoseblte o asllel de oscilare cu prlvire la valorarea pretensiunilor lor asupra mdndstirilor, incdt gi de aci se poate deduce, cd nici ei nu sunl in clar cu adevdralul cuprins al pretensiunllor lor. Se provoacd acflonalii in privinfa aceas.ta la atlludinea manifestald de acliona{ori sub decursul lratalivelor de desp6rfire, cdnd au cerul inl6i (in sinodul din 24 Augusl !864) patru, apoi (in proiectul de program dela 16 Octomvrie 1864) trei, si mai tdrziu (in declarafia fdcutd de episcopul gaguna in 22 Martie 1865) numai doud mdn6stiri. Cu ocasiunea incercalei yaloriri a prelensiunii pe cale adminislralivd s'au

aceasla oscilare

nu poale avea loc recunoaglerea judecdtoreascd a lemeiniciei

acfiunii.

pe prlmul punct de vedere. Dupd aclionafi' e semnul ltpsei de convingere cu privirg la dreplul cu cuprins adeviral, gl astfel nici din molivul aeesta
pus apol ear6$i Dup6ce ins6 din oferlele ficule in afard de proces, in scopul evitirii procesului inlre doud nalionalit6li de aceeag lege, nici in privinla mdsurii legale gi a cuprinsului malerial al acliunii, nici din punclul de vedere al dreptului procesual, nu poate fi scoasd nici o conclusiune, netemeinicia acfiunii nu poate fi stabilitd numai din faptul, cd aclionatorii gi-au schimbal gi cum gi-au schimbat prelensiunile in cursul lratalivelor anterioare. VIll. Dinlre m6n6stirile cuprinse in acfiune, Bezdinul, Mesici qi Voilovifa, nu pol forma, dupd acfionali, obiect de acfiune, pe care o eschid paginile de proprielale ale c6rlilor lor fonduare, cdl6 vreme esisli aceasla slare de carte fonduarS. Imobilile cari formeazi proprielalea aceslor mtn6sliri, sunt lrecute adec6 in carlea fonduard ca proprielEfi ale mindslirii respeclive ,sdrbesti'. Inlrucdl aclionalorii afld lucrul acesta de gravaminos, le sld in putinl6, in afar6 de proces, ori pe calea procesului, se ceard reclificarea dreplului de proprietale, dar pdn6 esisl6 aceasla situafie, nu pot inainla acfiune in privinfa imp6rfirii, penlruci impdrfirea comunildlii de proprietale o poate cere numai proprielarul inlrodus in carlea fonduard. Nici esceplia aceosla nu are lemeiu, penlruci acliunea e indreplatd in prima linie penlru slabilirea comunltEfii jurisdicliunii de drept 9i a dreplului de dispunere in privinfa dreplului asupra averii, iar acliunea aceasta poale fi incopciatE cu o ulterioarE rugare, ca comunilatea, inlrucdl ea va fi stabilitd, se lie sislald, prin impErfirea jurisdicliunii de drepl, 9i a dreplului de dispunere, cu privire la averlle m6ndsliregli. tX. Ce se atinge de basele de drept ale acfiunii, aclionatorii ingir6 pentru stabilirea acfiunii lor mal multe aslfel de faple, dinlre cari, dup6 ei, fiecare poale da eoncluzii favorabile penlru ei. a) Ca aslfel de fapt 9i bas6 de drept aling ocllonatorii -215

-244-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE

DIN BANAT
.de inarticulare de altcum nici nu

acel cuprins al rescriplului de sub A). in al cdrui irrfeles, in privinfa m6ndslirilor din mijlocul poporafiunii romdne ale diecezelor din Banat, Maiestalea sa a dispus prin decisiunea preainalti din 24 Decemvrie 1864, ca congresul nafional sE se nisuiasci a aduce o holdrdre. DupE aclionalori adecd, chiar gi numai aceea' cd in rescriplut de sub A). m6ndslirile sunl aminlite in mod special, arat6, cE la locul preainall, de sub impdrlirea ce era decls6, n'au fost scoase mdndslirile. lar mai deparle aceea' cE rescriplul ingir6 respicat insliluliunile bisericegli, asupra cdrora nu se estinde auloritatea (iurisdicfiunea) nouei milropolil, aral6, c5 impreund cu fundaliunile comune au lost nominale 9i mEndstirile ca obiecle comune, ce au se fie imp6rfile. Cdci in cas contrar, ori nu erau aminlite, ori etau scoase in mod calegoric de sub
impdrlire. Dup6 acfionalori deci poate fi stabilit din rescriptul de sub A). cumcd comunitatea 9i indreptilirea de acfionare a fost decisd in prineipiu. Fiindci in vremea aceea, Regele, in urma dreptului maie' slallc, eserciat fafd de biserica orienlalE, a fost necondilionat chemat se decidd in privinla aparlinerii instilufiunilor bisericesti gi a bunurilor, ca gi in privinfa jurisdicfiunii de drept: aclul preainalt esprimal in rescriplul de sub A). e obligalor, atdt penlru pdrfi, cit 9i pentru judecdtorie. ln consecvenld, spun acflonatorii, judecdtorla delegatd e chemalE se decid6 in mod concret gi amdnunlit numai actuala cheslie de drept; aceea ins6, ci din mdn6stirile comune, acllonatorii in general pot oare se pretindd impdrldgire in privinla jurisdicliunii de drepl, rimdne lucru neatins, ci mlsiunea iudec6toriei este numai aceea, ca in infelesul rescriptului de sub A). sd stabileasc6 modalilalea si direclia imp6rflrii jurisdicfiunii de drept, ca prin aceasla si se dee valoare gi in praxd delermln6rli preainalle. Dupi aclionatori deci basa imp6rlirii lurisdicliunil de drept gi a dreptului de dispunere o formeaz6 rescriplul de sub A). f6rd considerare la faplul, cE in arl. de lege lX dela 1868 nu e lreculi partea releriloare la min6stiri din rescript. O astfel

strins prin ntci un iJ- de

de dlspunere' flatori, intr'o vreme cdnd dreptul necondifional era reisvorit din dreptul maeslalic, referitor la blseric6' nu

---ry9ssuljg5qiANAryI,E9'r a fosl necesarS' dupd aclio'

9lsr:

punct de vedere constiluliona-l' Yi hierarhice' cdnd, mai lArziu, tesea a ,"gulut cheslla despErfirii A)' sub de {*;;i ;; basa si in inletesut rescriplului aclioTaltu regeascd nu a acceptat punctul de vedere ol nalorilor, pentruci abstragdnd dela toate celelalle' indrumarea ,datd .pentru ndzuireg de a se stabilt o tiltllegere" nu -cuprinae'in sine stabilirea princlplulut, ci m6ndslirtle de pe teridorii locuite de Romdni au se fie neconditionat impflrfite intre fie cele doui mitropolii, ci numai dorinla, ca controversele se aceea' Despre pacinicE' .aplanate, dupi putinl6, prin infelegere fac6' nu conline rescriplul de sub A)' .cd aplanarea cum se "e nici una din p6rfi' Dar cumci denorme obligaloare penlru -la .clarafiei releritoare mdn6sliri din rescriptul de sub A)' ntcl preainaltul factor dela care a emanal rescriptul nu i'a atribuit ,iegulu (norma) suslinutd de actionatori' se vede din ordinul regele ministeriul aliturat ia acliune sub E). in inlelesul cdruia cu procesualE pe calea pe aclionalori ,constitutional a indrumat mdndsliri' la rloate prelensiunile lor referiloare Din cele ingirale urmeaz6, c6 nu lrebue esaminati chestia' ,c6 intrucdt are putere de drept declaralia din rescriptul amlntil' dela referiroare la m6ndstiri, fald de faptul, ci art' de lege IX tr868 nu face amintire despre partea aceasla a rescriplului' b/ Al doilea temeiu al acfionalorilor pentru acliunea lor acela, cE abstragdnd dela rescriplul de sub A)' imp6rlirea de dlspunere iurisdiciiunii de drept a bisericii 9i a dreplului comune 9i a bunublsericegli cu privire la foate instituliunile

riloreourmaredirect6aart.delegelXdelals6S.lndein $-ul 2 al legll' 'pendenla gi egala indrept6lire decrela16 pr""r* 9i eserciarea separali a dreplului autonom al nouel egclude

cnitropolii, garantat in $-ul 5, - spun aclionatoril' posibilitatea, ca egala indrept6fire, stabilili aslfel co depllnl' si remdnd neesecutalE cu privire la m6n6stlri' Ac:astd egal6 indreptdlire, intre cele doud mllropolll' nu c numai de nalura dreptuiui public, respeclive a dreptulul bl-

-246-

-247 -

PROCESUL PENTRU MA,NASTIRILE DIN BANAT

DIN PROCf,SUL PENTRU UANASTINIIT

BA\AT

sericesc, luat in sens mai strict, cdci doar6 art. de lege lX din, 1868 Sl rescriplul de sub A), care i-a servil de bas6, a creal,. ln leg6tur6 cu disposllla referiloare la averile biserice$li, nu' numal egalilalea de drept public, ei deplina egal6 indreplEfire,. accenlualE calegoric in $-ul 5, 9i referiloare la loale inslituliunile. De aceea, dupd aclionalori, rdmdnerea mdndstirilor sub' jurisdicliunea de drept gi dispunerea lor osupra lor a uneia' dintre nafionalit6file ierarhlei comune, cu escluderea celeialallenalionalitEli, ar fi o gravd violare a egalildlii de drepl, garantat6 in lege, cu aldl mai virlos, cu cdt mdndslirile sunt indis-pensabile in viafa bisericeascS, f6rd ele funclionarea bisericeascd a aclionatorilor ar fi paralizald. E gregit si acest punct de vedere al aclionatorilor, pentrucd disposifia din $-ul 2 al arl. de lege lX dela 1868, cumc6:, ose lnarticuleaz6 milropolia de sine stdtdloare, egal indreplElit6 cu a Sdrbilor, infiinfat6 pentru romdnii greco-orientali", nu poale fi astfel ldlm6cil6, cE egala indreptElire garantald acolo' s'ar eslinde deja pe urma legii asupra averii vreunei instituliuni' bisericegti a hierarhiei comune bisericegli, in acel inleles, ci pe basa egalei indreptdliri orice avere bisericeascd, respeclivejurisdicfiunea de drept asupra ei, ar fi de considerat ca 9i co' munE. Cu ocasiunea pertraclErii in dietd a proiectului legii cilale s'au arilat ingrljoriri din parte sirbeascd in mod pro*nunfat in conlra cuvdnlului ,egal indrept6lit6", spundndu-se c6 evenlual va pulea fi scos din el si dreplul egal asupra averii' (Stefan Branovaczky, l"lilos Dimilrievici, Emil Msnoilovici' Yor-blrile lor din gedinla dela 7 Mai 1868, ap6rute in ziarul dielei)r. Dar au declarat atdt depulafti nalionaligti romdni (Alexandru' Mocionyi, Aurel Maniu, Sigismund Papp), cdt si baronul losif' E6lvbs, minislrul, cE cuvf,nlul ,egal indrepl6lil6", abslrdgdnd' dela orice referinle de drept malerial, are de scop numai aceea'. cE mllropolta infiinfald penlru Rom&ni se fie de sine sl6t6to6re' lar nu subordonali celei sdrbegti. Voinfa legiuilorului n'a inlen-llonat deci, ca mitropolia egal indrept6lit6 rom6n6,.abslr6gfind dela loate celelalle, numai in urma egalei indreptElirt inarliculale in lege sd aibd pretensiuni 9i dupi despdrlire cu privire la jurisdicfiunea de drept 9i eserciarea dreplulul. da dispunera asupra averilor btsericegli.

e mai deparle cJ Temeiu de acflune penlru aclio.natorl a impdrtE-sit diefaplul, cE mlrropoli"-;i;;;;;6 din Garlovel mitropolie romdtr-6' pe cesele romdne, in"orp*uf" ia infiinfala procesului verbal aldturat cea din Arad 9i CaransebeS, conform o parle a fondurilor suL 1) la aclul finui"a"- ""L XXVUf din mitropolia sdrcomune nalionale Ui.eif"esfi. Dufi aclionalori, averea inslibeasc6 a recunoscrfpti" i"otul acesla,^cumc6 9i tuliunilor bisericegti, pane aci comune' inc6' e comunS' .' Nu e la toc nici'acest punct de vedere al aclionalorilor' pentrucd din inlelesei"u u.upru fondurilor bisericegli' ca obiecte poale de avere de naturd deosebtid de a mdn6stirilor' nu se s6rscoate eonclusie in direcfia, cE prin aceasta mitropolia beascd a recunoscut Si pretensiunea acfionatorilor asupra m6n6slirilor. d,) ln fine mai aminfesc aclionatorii pentru stabilirea acfiunii lor, cd romanimea orlodoxd, de o lege cu s6rbii, s'a agezat
inainleaS&rbilorprinp6r|ilede|ar6undeseafldm6nSsliriledin liligiu, avea inainle de venirea Sirbilor biserici' preoli' m6n6sliri' regegti' si lumai mai l6iziu, pe la 1690, pe urma privilegiilor dale pe seama capului bisericesc al Sdrbilor, imigrali sub conpaducerea palriarhului din lpec, Arseniu Cernoevici, care ca autoriesercia a inceput a lriarh greco'oriental din Carlovel latea bisericeascd asupra tuturor popoarelor de lege ortodoxd' deci. pe urma unel noue organisalii bisericegli, au ajuns toli credinciogii de lege ortodox6, instituliunile bisericegti 9i averile'' in legdturd cu milropolia comund dela Carlovef, pundndu-se sub iapul comun bisericesc. Mdndstirilespecialesdrbe$ti,-dupdaclionalori-1'611 esislat niciodald, ci numal mdndstiri orlodoxe, din capul locului cu caracler comun' m6n6sliri, cari la 1690 numai in mod provisoriu au fost supuse capului comun bisericesc din carlovef' 9i f616 ca prin aceasla s6-gi fi perdut caraclerul de instituliuni comune blserieegtt; iar dela 1690 aparfindnd hlerarhiei comune gi unitare bisericegti, in urma desparlirii, aceste institufiuni bisericegli' pind aci sub jurisdicliune de drept nedespdrlitd, 9l in scopul implinirii misiunii bisericii, nu nafionaliste, nu puse pe base speciale nalionale sdrbegli, ci intemeiale esclusiv pentru sco-

_248_

-249 ?

PROCESUL FENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRII..E DIN BANAT

purile bisericii greco-orlentale, ca instilufiuni ce servesc acest scop, au si fie inrpbrfile, pentrucd drept special de dispunere asupra lor, dupd desp6rfireo milropoliei romdne, biserica gr. ort. sdrb6, cu caracler nafional n'a cdgtigaf. Pentru sprijinirea acestei base a acfiunei au mai ingirar aclionalorii, cE mdndstirile de pe lerilorul locuit de Romdni, dupi nalura lucrului, dupd teoria teriloriald din dreplul bisericesc, 9i in urma decisiunii preainalle de sub A), au s6 fie considerale de rom&negti, penlruc6 acel momenl stabilitor de felul si modalilatea impdrlirii instiluliunilor bisericegti 9i a ayerilor, cd dupd rescriptul de sub A), dup6 legea dela 1g6g, si dup6 invoeala de sub C), impErlirea necesard, ivil6 pe urma desp6rfirii hierarhice, se decide a se face pe base nalionoliste, respeclive leriloriale, cu linerea in vedere a principiului de drept canonic, cd ocuius reglo, eius religio", ceeace esclude posibilitalea, cu mdndslirile de pe leritorul locuit de Romdni sd nu slee in legdlurd cu milropolia rom6n6, ci cu cea sdrbeascd. Ameslecarea poporaf iunei in sine, spun acfionalorii, int6regte p6rerea despre comunilalea luturor inslitufiunilor gi a averilor aceslora, dupd cum au gi decretat judecdtoriile in procesele -comunelor bisericesti. Principiul acesta cdlduzilor are se fie aplical gi in procesul acesla, spun acfionatorii, dar cu deosebirea, c6 la cornunele bisericegli poporafiunea comunel, la m6n6slirl poporaliunea finutului e aceea, dupi care se reguleazd caracterul insliluliunilor bisericegli gi a averilor lor, dupd raporlurile hierarhice gi in proporfie nalionalist6. prin urmare, caraclerul .cural, ori meslecat al min6stirii, nu-l d6 m6ndslirea, cu aldt mai pulin personalul din ea, care mereu se schimb6, ci are se fie stabilit dupi caracterul curar ori mestecar, din punct de vedere nalionalisllc, al poporafiunei linulului. De aceea, de gi aclionalorii, pe basa principiului desvoltal, ar putea ridica pre"tensiuni Esupra tqJuror m6nEslirilor comune greco-orientale, lolugi p6rerea comunilifii doresc se fle apllcatE numai osupra mdndslirilor dup6 lerilor cu poporollune mixt6, deci Esupra acelora, pe a[ cdror tiritor Strbii gi Romdnii s'au aflat in le,gdturi comune bisericegli, unde sunt dale condiliunile prealabile

ale

comunltdfil de drepl. Penlrucd acolo, unde comunitatea 'credinciogllor o formeazd poporul orlodor de o slngur6 nafionalilale, nu poate li vorba de comunltate blsericeascb 9i de 'drepl, fiindci comunilalea de drept condifioneazd cel pulln douE sub_iecle, afldloare impreund in leg6turi blserlcegtl. De 'aceea nu se poale vorbi, dupd aclionaloii, despre comunilale de drept in Ardeal, orl pe lerilor curat sdrbesc, gi de aceea a reslrins gi regele in rescriptul de sub A) prelenslunile acflonatorilor la leritorul mdndstirilor din Banat, decl cu poporafiune
.mix{6.

Dar dupd aclionalori nalura de drept a instituflunllor St averilor bisericegli incd esclude posibilllaleo, ca mindslirile se fie menlinule numai pe seama gi penrru scopurlle naflonallt[fil sdrbegti. Dreptul leorellc bisericesc stabilegte deja, dup6 acllo. nalori, caraclerul 9i organisafia unilard hierarhicE sl admlnlstralivd a bisericilor orienlole, designdnd de proprielar al bu,nurilor bisericegti, nu pe credinciogi, ori clerut, ci complexul, to{alilalea bisericii. O anumitd parte a bisericii, orl o grupare singuralici de credinciogi, nu pot cdgtiga drept de proprielale asupra institufiunilor bisericegli. (Corectitalea tuturor aceslor desvoltdri de drept, acfionalorii doresc s6 o dovedeasc6 cu .cilafii luale din opul episcopului greco-orienlal din Zara, Nicodim Milag, intitulat Kirchenrechl der Morgenlaendischen "Das Kirche", edifia din anul 1897, paginile 208 Si a5Z). La esaminarea chesliei, cE acesl puncl de vedere al dreptului bisericesc, referilor la insliluliunile 9i averrle brserlcegti, intrucdt poale fi aplicat la m6n6stiri, e necesarb, dup6 aclionatori, 16murirea siluafiei de drepl a m6n6sllrllor, a personalului din mdnisliri 9i a averilor m6n6stire9ti. In scopul acesla acfionalorii vreau sd dovedeasc6, cu cilale din amintitul op al lui Milat, cu gg-ii 47-49 din regulamenlul compus ia 1777 de congresul din Carlovef 9l aprobal .de Maria Terezia sub titlul: ,Rescrlplum Declarolorlum lllyrlcae Nalionis' pi cu disposiltunile referiloare la mEn6slirl dln slatutul preainalt dela 10 August 1868, ca regule condifionale de drepl, cd 9i cu privire la mdndsliri lucrul principal e menillunea generali bisericeasci religioasd, gi nici de cum promovarea

-250-

251

i
PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BAIiAT

FFOCESUL [-ET\TFU MANASTIRILE DIN BA\AT

sloarelor eparhiale. De acl apoi urmeaz6, dupd aclionalori, cd din organisalia unllar6 a vechei milropolii n'au fosl scoase nici m6n6slirire, 9i de aceea principiile gi pdrerile referiloare la blserici au se fie apllcale gi asupra lor. $i au se fie aplicate cu aldl mai v6rlos, cu c6t mdndslirile au fosl inainle de despdrlirea hierarhlcE lnsllluflunl de ale bisericii orlodoxe neimpErfite, au slat in servlclul rellgios al credinciogilor nedeosebifi dup6 nafionalitale, decl in inlelesul principiilor fundamentale de drepl bisericesc ou se fle considerale ca inlemeiate pe seama luluror credinclogllor. cdci doar6, dupd acfionalori, persoanele intemeetorilor inc6 sunl necunoscule, deci cu aldt mai pufin poale fi vorba, de lnlenfiunea intemeelorilor, cd ar fi dorit se infiinleze mdn6sllrlle numai penlru o parle, o grupare a credinciogilor de aceeag religiune, 9i anume, esclusiv pentru cei de nalionalilate strb6, inlr'o vreme, cdnd biserici cu caracler nafionallst nici nu erau. Fal6 cu punclul de yedere al aclionatorilor, ardtat acum,. dln parlea aclionafilor se adue inainle urmdloarele. Chiar daci ar fi adev6ral, ceea ce acfionafii neag6, c6. poporul romdn a locuit pe leritorul Ungariei de sud pe vremea inlemeerll slatului (ungar), avdnd biseriei, preoli $i mdndstiri" aluncl cdnd au venit Sfrrbii sub conducerea lul Arseniu Cernoevlcl, in espunerile aclionalorllor se arald o mare llpef,, penlrucd imigrarea de sub Cernoevici a fost a opla (ultlma) lmigrare sdrbeasc6 9i inainte de aceea cu secole a locult deJa alci popor sirbesc, care nu numai cd a avul biserici, preoll 9l m6ndsllri, cl gi organisafie eslinsi eparhlald. Dac6. decl Arsenlu Cernoevici a lual in administrafie bisericeasc6 mEnlslirile aflale aici, gi-a esercilat numai dreplul. lar daci a luat 9t min6slirl romdnegli in adminlslrare, acfionalorii sE le. numeoscE. Cari sunt acelea ? FdrE a se afirma barem, cd la incepul, sau origicdnd,. palrlarhul sfrrbesc a luat in adminislrarea sa o mdn6slire, cEre

lnlereselor preofimei din mdndsliri, gi c6 m6n6stirile nu numai in cele sufletegli, ci gi in cele adminislrallve gi maleriale au fost toldeauna puse sub autorilalea mltropoliilor gi a consi-

era proprietalea bisericii romdne, nu se poate slabili

comuni-

talea de drepl asupra luluror, penlrucd dacE s'ar accepta teoria despre comunitalea de drept a aclionalorilor, inlreaga avere bisericeasc6 aflEtoare la 1864 in proprielatea bisericei romdne Si sdrbegli, fdrd nici o considerare la originea ei, numai in 'urma infiinl6rii nouei milropolii, ar lrebui se fie decrelati de comun6, ajungdnd la imp6rlire gi averile acelor comune bisericegti, in cari n'au locuit nicicdnd Romdni, respective Sdrbi. Nu corespunde adevdrului, dupi aclionali, ci mdn6stirile din litigiu in cursul secolelor au slat in serviciul bisericii unitare gr.-orientale, respective al credincio$ilor ei, f6rd deosebire de limb6 gi nalionalitale. Nu e adevdrat aceasta in prima linie, pentrucd e gregit6 p6rerea, c6 scopul 9i menirea mdnEslirilor greco-orientale ar fi promovarea educdrii religioase-morale a poporului. gi a convingerii sale religioase. Tocrnai delerminarea dati scopului m6ndslirilor in opul episcopului Nicodim Milag, cilat de acfionalori, care sund a9a: ,,Das Mbnchlum hat den Zweck den Menschen die l'liiglichkei
der Thunlichslen moralischen Vervollkomnung durch Selbslbeher'schung und Erhebung des Geisles zu Gott zu bielen" aral5, cd menirea mindslirilor, in infelesul canoanelor, e numai aceea, de a [ace cu putinlE singuraticilor, monahilor, cari 116esc in

mdndslire, ca isolali de lumea din afard se alingd gradul cel mai inalt al des6vdrgirii religioase-morale. Nu e deci nici o le,giturd, dupd aclionali, inlre mdndslire gi credinciogii de pe terilorul ei, ba scopul aminlit al mdn6slirii eschide deadreptul influenla poporaliunii comunelor asupra afacerilor m6ndslirii. De unde urmeaz6, cd pirerea stabilttd de judecdtorii in privinla comunelor biserice$li, la m6ndsliri, ca instituliuni cu scop special, nu poate fi aplicatE. Dar nu st6, dup6 acfionafi, ,nici afirmarea aceea a aclionatorilor, cu care doresc sd dovedeascS, cu regule din dreptul bisericesc, cd o grupare oarecare .de credinciogi, gi anume' o grupare nalionalicegte deosebitE, {ru ar pulea cigtiga prelensiune esclusiv6 de drept, cu exclu'derea deplind a celeilalte grupdri, asupra averll gi institufiunilor bisericegli. Cuprinsul urmdlor tocmai din opul episcopului Nicodim

-?l,2-

-253e

:j_.I9:9.1_s!!

D N BANAT "EN1Lll JIA|'AITIRIP

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN

BA\AT

singuralicelor biserici parliculare. Dar aclionalii doresc s6 dovedeascd incd gi cu alre eilafii, luale lol din opul lui Milag, edilia din anul 1905, pagina 15g, precum si din opul lui Philip des Kirchenrechst-, pog. 688 9i din opul lui Tiiriik "Lehrbuch Krilm6n Magyarorszrigi kath. "A egyhdz vagyonlulajdonjoga', pag. J0-Jl, c6 proprielarE a averii bisericegti nu e biserica inlreagd, complexul, ci numai bisericile parliculare, respeclive instirufiunile locale gi bisericile singuralice sunl gi pol a se considera de proprierare, precum,. dup6 aclionali, au slabilit 9i judec6toriile in procesul inlentat tocmai de aclionatori in contra bisericii rnacedo-valahe din Budapesta, dou6 grupdri ale aceleeag nalionali16li, dup6 originea credinciogilor, decreldnd, cE averea bisericeasc6 ingiral6 in acel proces compele Grecilor si Valahilor originari din Macedonia. Din toale acestea aclionalii deduc, c6 nu e la loc teoria. acfionalorilor, referiloare'la proprielalea bisericii inrregi, cu. al6l mai vdrlos, cd mdndslirile sunt subiecle de drepl material independente, averea lor deci nu poale fi inlrebuinlard nici chiar penlru scopurile altei mdnEsliri, afl6toare in aceeag diecezE.. Dupd acfionali decl, fie cE eonslderdm m6nislireo ca subiecl direct de drept proprielar, ori biserica ca subiecr de dominium emergens' din punclul de vedere al procesului de fal6 se poale vorbi despre m6ndstiri speciale s6rbe9li, cu de_. sdvdrgila eseludere a Romdnilor. Si filndcE caracierul nafio. nalisl al mdndstirii il d6, dupd acfionafi, desyollarea sa isloric6,. tradiliile ei, admlnlslrafla inlernd 9i limba rilual6, nafionalitolea mojoritElii confralernildfii monahilor, procedura unilarE 9i unilara delerminare a voinlei, 9i fiindc6 viafa inlernE a m6ndstirilor din acfiune gi caracrerul lor dela intiinfare p6n6 in zi-. lele de aslEzi au fosl neinlrerupt 9i escrusiv sdrbegli: numai din aeeea, cd credinciogii de nalionalitate rom6n6 au ajuns dup6 t690 sub ocrolirea bisericii sdrbegli, acegria nu gi-au cdgligat,

wendung ging auf die betreffende Kirche, oder das tocale Inslilul iiber, welche subiecte des Eingenlhums des an denselben hangenden Kirchengutes wurden" aral6, cE adminislrarea averii bisericegli 9i dispunerea asupra ei e imp6rfil6 9i acuma in sinul

Mila$, citat de acfionalori, anume: ,Die Verwallung und Ier-

nici un fel de prelensiune asupra mdn6stirilor infiinlate pentru

Aceste declarafiunl conlradlclorii, fdcute in privinla faplului din acflune gi a lemeiului de drepl, a adus 9i in cheslla indalorirei de a dovedi ambele pdrfi din proces la acceplorea punclelor de vedere divergenle. Penlrucd, pe cdnd dupd acfionalori, comunilalea milropoliei formeazd p6rere penlru comunitalea insliluliunllor bisericegli de pe leritorul cu poporaliune mixtd si a averii lor, fal6 de care, 9i dac6 nu s'Er accepla argumenlele desvollole de aclionalori cu privire la leoria dreplului bisericesc, parlea care ridlcE prelensiune esclusivE asupra insliluliunilor singuralice 9l asupra averii lor, are s6 dovedeascE aceasli prelensiune: dupd aclionafi milropolia nici odal6 nu a lost comun6, o aslfel de pdrere generald despre comunitale nu poale fi slabililE, ci privllor la fiecare inslituliune bisericeasc6, parlea eare afirmd comunilalea lrebue s6 dovedeascE esislenfa faplic6 a comunildfii gi numai dup6 ce e,ceasla s'a dovedil, poate li vorba despre aceeo, cd comunilalea inslilufiunii poale da oare nagtere pErerii despre comunilarea pdrlilor de avere ce-i aparlin ? Pozilia pe care o ia labla regeascd in privinfa faplului din acliune gi a bazei de drept, cum 9i in chesria darorinfei de a o dovedi, e pe baza espunerilor fdcule de p6rli 9i pe baza dovezilor aduse urm6loarea: Din opurile istorice aliturate poate fi slabilit faplul, c6 greul romf,nimei din Ardeal si din pErflle legale dupd dreprul bisericesc cu Ardealul, de legea greco-orienlald, sub "onducerea milropolitului greco-orienlal, dln Alba-lulia, cu consenlimentul celor 54 de prolopresbileri 9i 1565 de preofi, p6r6sind legea greco-orienlald in sinodul care a linut gedinle in 4 9i 5 seplemvrie 1700, a acceplat unirea cu religia romani-catolicd. E fapt apoi 9i Eceea, cd parlea romdnimei, rdmas6 in credinfa veche, a edulal ming6ere religioosd in privinla bisericei .in parle in sinul mitropoliei din Bucuregli 9i Bucovina, in parte 9i in al milropoliei din Carlovef. Poporafiunea greco-orienlald din Ardeal a fost apoi luat6 de sub slEpdnirea bisericilor din f6ri slrEine Ia anul 17g1, pus6
biserica sdrbeasc6 9i puse escluslv sub jurisdicliunea ei de drepl.

-?54-

-255-

PROCESUL

FE\TRU MANASTIRILE DIN BANAT

la

}ROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

fiind sub episcopia greco-orienlald din Buda, aparlin6toare palriarhia greco-oriental6 din carlovel, iar la 1785 s'a inliinlal episcopie separatd pe seama ei, cu regedinla in Sibiiu' care in cele dogmalice 9i spirituale era subordonatd mi"pt."opi" fropolili greco-orientale dl^ Carlovel. E cert deci 9i neindoios di" aceasia, cd dupb unirea dela 1700, poporaliunea romdn6 de legea greco-orientalE din Ardeat, rdmasa in credinla Yeche' inc6 a ajuns in cursul vremii sub iurisdicfiunea de drept a mitropoliei din carlovel, pe cdnd Rominii greco-orientali dln Uniaria, neatingi de unire, numai decdt dupd unire au ajuns in leg-drurlle numitei milropolii, inlrucdl s'au alalurat la comunele bilerlceEti sdrbegti, autoritSlile bisericei gr.-orientale sirbesti, eplscopiile sdrbegli 9i mitropolia greco-orienlal6 din Carlovef ai devenit conducitorii lor, iar in adundrile bisericegti, in sinoade gl in congresul nalional gr.-oriental sdrbesc' au lual parle neconlenit cu drepturi egale cu ale nalionalitdlii sdrbegti. Numeroase dale, puse la disposilie in proces' dovedesc

lmpreunare8 care s'a fdcut dup6 1700 intre poporul s6rb 9i romdn de aceelg religie. Insugi Arseniu Cernoevici, dupd cum dove-

degle <locumeniul alaturat de acfionatorii la rdspuns sub xx, tnci in anul 170i, deci la scurtd vreme dupd unire, se numegte pe slne patriarh 9i cap bisericesc al naliunii grecegli' ualahe ii earU.iti, din intreaga Ungarie, Croalie, Dalmalie, Ardeol $ dln provinciile aparlin6toare aceslora' E adevirat, cd regele Leopold I opregle pe Arseniu Cernoevlcl in documentul amintit a mai intrebuinla acest titlu; dar nu poale fi stabilit, c6 opreligtea regeascd ar fi sunat tocmai ecercleril autoritdlii supreme asupra valahilor; ba din inlreg -cuprlns al documenlului, mai ales din girele din urm6, din tillul: ,oraecl Ritus Episcopas" care preciseazi posilia oficioasa a iut Areentu Cernoevici, se pare cd poale fi stabilit, cd la locul preainalt a fost gravaminoasd numirea de ,patriarh' 9i estinderea fi .jurledtcliunii de drept asupra teriloriilor mai mari decum^.ar parle e dovedit alt6 p6rfi De de permis, unele din lar6. iost prln recunoaglerea acfionafilor, cuprinsi in replica lor de sub LXXI, pagina 126, ci Arseniu Cernoevici se numegte pe sine' ,ln rugarea inaintatd regelui losif I in 16 lunie 1706, din nou:
-zDO-

.,Archieplscopus el Patrlarcha Rascianorum, Rulhenorum et ,Valochorum'. Dupi documenlul aldturat la rdspuns sub E) regele losif I amintegte in tltlut lui Isaia Diacovici, trecul in diploma din 21 ,Oclomvrie !706, pe ldng6 ,populi Rascioni 9l Rutheni", inc6 9i ,pe Volahi", Gancelaria aulic6, conform documentului de sub D/1, dE ,in rescriptul din 25 Matu 1?08 numitului lsala Dtacovici lillul .urrndlor :,graeci ritus.Rascianorum, Rulhenoium et Valachorum patriarcha tam proprio quam lotius nationls lllyrtcae elusdem rritus nomine'. Dupd documenlul de sub I/1, in 51 lulie 1749 anunf6 Pavel Nenadovici, Arhieplscopul 9i Mitropolltul gr.-oriental al strbilor .Si ol Valahilor, cE congresul l'a ales Arhiepiscop gi Mitropolit .ot noliunel iliro'sdrbe gi oalahe, DupE documentul de sub Kl[, regularea venilelor preofegti .s'a ordonat s6 tie comunicatE tuluror episcopllor aparlinatori ,mitropoliei gi inlregulul cler lliro-sirbesc 5i ualah, iar docurrnenlul de sub L/l arat6, c6 in 19 Februarie 1769 afosl ordo,na[6 tipErirea gi imp6rfirea in limba sdrbeoscd Si oalahd a ,regulamenlului desPre stol6. ln docurnentul de sub N/1, O/1, Pil 9i R/1, din anii 1750 pe sine Arhiepiscop 9i '9i 1751, Paul Nenadovici se numegle oalahe. ilirico'sdrbepti 9i .Mitropolit al naliunei Dupd documenlul de sub S/1, rescrtptul preainall din 10 ,octornvrie 1752 permite nafiunei ilirico-sfrrbe gi aalahe folosirea .calendarului vechiu, iar documentul de sub Tll reguleaza zidirea .unilard a bisericilor sdrbegti 5i oalohe. ln documentul de sub Zfl se inalnteazi in 17 lulte 1816 'resullalul alegerii de episcop dela Arad, si din el se vede, ci .la indeplinlrea scaunelor episcope{l conform asului de pdnll "dci, nu s'a f6cut deosebire inlre naliunea lllrica 9i cea oolohll, iar dupd documenlul de sub Af2 congresul nafional bisericesc din 2,t Octomvrie 1?90 inainteazd represenlafiune c6lrd regele Francisc {, in numele inlregei naliuni lliriee, in care inlre altele .urgenteazd tnfiinlorea unei tipografii ilirlco-oalahe gi ridicarea anui iastitut .teologic cu limbd de instrucliune greco-oalohd.

-257=

PRocESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BA\AT

PROCESUL PENIRU MANASTIRILE DIN BANAT

Dupd eslrasul prezentar in copie sub E/2, iar in decursul procesului in formd de carle presenlalul gematism de pe anul. 1845/{6, Iosif Raiacici se numea Mllropollt al naltunei sla"",. sdrbe gi ualahe, care gemallsm conline inlregul personal 9i. organbafia bisericii greco-orienrale din ungaria Ardeal in, 9t limba lalin6, sdrb6 9i romdnd. Dupd documenrul arErurar sub iii) ra protocorur de perrraclare de sub num6rul 2g.6s6lgt2, intr'o carre bisericeascd compusd ln Timlgoara in 8 lunie 1265, paul Nenadovicr, Arhiepiscopul din Carlovef, e numil Milropolit al poporului s&rbesc Ar romdn. Carlea a fosl compusE in limba s6rbeasc6 gi ln eeo: romdnll, de vichentie Vidac, episcopur dreprcredincios din Timigoara, Llpova, gi alle dislricte aci aparlindtoare. ln fine in procesul ordinar dinrre acereagi p6rli, afrEror in curgere penlru m6ndstirea Hodog-Bodrog gi j;de;;t uridri de citr6 labla regeascd sub numirul tt.tiotitq, acfionafii au, aldtural la aclul final de sub xxVI, numdrul z, protocoiul despre. gedinfa episcopeascd din 20 Mai 1g55, linuld in Carlovef, dupd, care poslurile vacanre de arhimandrili au fost indeplinire cu, considerare la faplul, cd, e necesard penlru toale persoanele, cle rong mai tnalt biserieesc limbei romfune,- iar. "orooSi"r"a in raporlul palriarhului greco-orienlal sdrbesc, adresal inlanul. 1812 auloritEfilor mai inale polilice, ardrural de acfionarori sub, R) la replico de sub XXIV, se prolesleazd in contra. tupiofui, cd la dignildfi bisericesti vin inarnrafi 9i vin impErrdgiii de ele numai sdrbii' cu preterorea Romdnrror cdnd dign'.fiie a""rt"u,. in mod cu lolul imparfial, ca la romano-calolici, ar lrebul s6 fie indeplinlre numai cu finerea in vedere a insugiriror perso-. nale, cu deldlurarea fiec6rui punet de vedere nafional. Dar chiar 9i ordinofiunl 9i legi regnicolare dovedesc, cE, impreunarea brsericeasc6 de dup6 1200- a nafionarilEfri rom6ne, -drepturi Si sdrbSti de aceeagi lege, a odus cu sine p. seama omberor nolionaritdli. Rescriprur preainalr de "goirSmurire. din 16 lulle 1729, dat din Vlena sub-numlreu q",i"*"ripio. claroiorium lllyrrcae Narionrs', penrru biseriea greco-orienrara sdrbeascd inc6 9t as.t6zi in vigoare, precum 9i insfrucfia al6_ luralE ca adaos, srabiresc regure un*are pe se6ma tururor credinelogilor de legea greco.orienlalE.

Arlicolrrl de lege xxvlil dela r790l9r goranleazb pe seama tuluror locuilorilor de rit grecesc neunil din fa16, intruc&t aceasla nu sl6 in conlrazlcere cu leglle fundamenlale ale l6rii, prlvilegiile pe eari regele le-a aflal date de anlecesorii sei, iar arr. de lege X dela 1792 acordE drepturlle civile gi bisericegli, ce le confine, pe seama luluror locuirorilor de ril grecesc neunil din far6. ln fine arl. de lege XX dela 1g4g ordoneazd in $-ul g, ca membrii congresului,. cari sunl de ales dln parlea lulu-ror confesiunilor greco-orienrale, se fie olegi cu considerare Io poporafiuneo de cliferite limbi. Din cele de pdnd aici se evidenfiazd, c6 impreunarea bi_ sericeascE, fdcuti dupd 1200 intre poporafiunea de legea grecoorienlald 9i de limbd sdrbd 9t rom6n6, a fdcut rtin crediciogii de nalionalitale romdnd foctori egali tn clrept cu credinciosii de nolionalitate sdrbd gi prin impreunarea aceasla milropolia greco'orientold din carlouel a depenit mitropolia unirard gi comunll a poporului greco-oriental roman gi greco.oriental sdrbesc. Unilolea aceasla nu o clalind faplul, c6 dupd cum se poale stabili din documenlele al6turale de acfionali ra reprica de sub LXXI, sub numerli 44-705,91 la aclul flnal de sub LXXV!, sub numerii 255, 256, 257 b-s., o parle din milropolili s'a numit numai capi bisericegli ai poporului sdrbesc, Sl c6 in aclele aulorilEfilor biserlcegli 9i civile, in mare parle s'au inlrebuinfat numai numirile de Sdrb, lliric (Rascianus, Servianus, Raicz) f6r6 folosirea numirllor de Romdn 9i Valah. Nu o clalin6, pnlrucd caroclerul unltar gi comun al fiecdrei insrilufiuni de autorilole publicE il dd cuprinsul ei cel adevirat, nu insd numirea numai. Eserciarea jurlsdicliunii bisericegli de drepl osupra credinciogilor, cari formeazd doud nafionalltdli, pe l6ngd drepluri gi dalorinfe unilare gi egale, nimicegle in sine lmportanfa unilaleralildfii din numire 9l intilulore, cu al6t mai v6rlos, cu c6t dalelb inglrale mai sus dovedesc, c6 au fosl 9i epoce, in care numirea mitropoliei unilare, s'a f6cul conform adevdralului ei cuprins gi cu cdt ordlnaliunlle dale 9i legile create in inleresul bisericii unilare, dupd cele ingirale mal sus, nu au fdcut nici-2i9-

-258_

i7'.

:_:_

j lg:c-!su_r TN!5.Ly1yjr{R1L!

"jll}_{ll_

PROCEJUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

odald deosebirea dupd nolionalitale, ci totdeouna dupd religie, foltl de celalalli locuitori al ldrli. De ollcum afirmarea acfionalilor, ci sub numirea de olllyr', in epoca doveditE de aclionati, a fost inleleas6 loldeauna gi esclusiv nallonalilalea sdrb6, sl6 in contrazicere cu cuprinsul c6rlli la care se provoaca aclionatorii, carle ap6rut6 la 1802 in Frankfurt sub tillul oKurzer Bericht von der Beschaffenheit der zerslreulen zahlreichen lllirischen Nation in Kaiserliche Kbnlgliche Erblanden' 9i atribuita foslului mlnislru, baronulul Borlenslein, in care carle se spune la pag. 5, cE sab noliune Ilirlcd este a se tnlelege poporul s6rbesc, aalah 9l ratean, acesle lrel popoare imp6rt6gite de privilegiile date de regele Leopold la anul 1691, gi st6 in conlrazicere 9i cu conlinulul de pe pag. 15 a opului "Slavonia", editat de loan Ciaplovici ta igf9, dup6 care op in scrisorile regegli, mal ales in cele de sub Maria Terezia, lofi credinciogii bisericii greco-orienlale se numeou naliune iliricd, precum gi rescriplul declaratoriu preainall, amintil mal sus si dat de Maria Terezia in 16 lulie i?79, .pt" regularea raporlurilor de drepl in biserica unltari a ciedtnclosilor de nalionalitate romdnd si sdrbd, a fost odresal naltunii llirice, iar documentul de sub A/2, in care se cuprlnde representaliunea fdcut6 in numele tntregei noliuni lltitce, urgenleaz6, dupd cele aminlite mai sus, implinirea dorlnfel intregei biserici unitare greco-orientale, dar si o intere' selor biserfcegti esclusioe romdnegti. Dar std in contrazicere punclul acesla de vedere al aclionalllor 9l cu declarafia oficloas6 afldtoare in opul lui Dr' Szentkldray ten6 ,Szdz 6t D6lmagyarorsz6g ujabb tbrt6nelm6b6l', pigina 182 si cele urmdtoare, inainlat6 la 1759 de un lncrezut funcfionar de stat reginel Maria Terezia, din cuprlnsul cirei declaraliuni se vede, c6 in epoca aceeE, fol6 de noflunea maghiara, sub naliune iliricd o fost tnleleasd nafio' Nlttatea de lege greco'orientald, deci ceo oalohd si cea sllrbeascd, Dar reiese aceosta gi din fragmentele de zlar ale lmpdratului gi regelui losif ll din acelag op, despre cdlEtoriile intreprinse ca mogtenilor de lron prin Ungaria de sud, presentdndu-se tn ele, fald de noliunea maghiard, totdeauno

t
Y '1

poporoliunea greco-orlentald sdrbd gi oalohll, ca naliune iliricll. Ce se alinge acum de numirea Rascianus, in opul 'Magyarorsz6g n6ps6ge a Pragmalica Sanclio kordban', pagina l6g-eOg, se afl6 dale cari dovedesc, cd oslEglmea de granil6 insliluild in contra Turcilor, a figurat sub numirea .Milllia Nalionalis Rasciana", dar nalionalicegte a fost compusd din elemenle meslecate, iar oolahimea a fost representald tn ea tn numdr destul de mar.e. ln slarea aceasta a lucrurilor, numirile folosite in epoca aceasla de singuralicii laclori de drept public penlru numirea singuraticelor grupdri de popor, ori inslituliuni, ca rasciani, serviani, valahi, illyri, abea pot fi considerate in organlsalia bisericeascd ca folosite cu inlenliune, spte a servi acesle numiri numai unei grupari strict deosebite nalionalisle dinlre credin-

ciogii de aceeagi religie, prin disposifiile respeclive; mai bine zis, nu se poale presupune, c6 prin numirile aceslea folosite de cele mai mulreori in mod varial gi f6r6 sislem, faelorii respeclivi de drept public ar fi voil se dee espresie acelei delermindri, c6 numirile acestea in chestii de organisalie bisericeascE sunt alcdluiloare de drepluri in favorul unei nafionalitdli Si despoefoare de drepturi in delrimenlul altei nafionalitSfi, adecd cumcd ar avea infelesul deducerii efeclului alcdluitor de drept, respeclive, despoelor de drepl, cu aldt mai vdrlos, cd espunerea fdcutd de aclionali in replica de sub LXXI, partea V, pertractatd in mod amdnunlit, iar de aclionalori admisi in rdspunsul de sub XXX pag. 71, cumcd in epoca aceasla, in CroaliaSlavonia numirea locuitorilor de acolo cu "Valachus" a insemnat schismalic greco-orienlal, confronlat6 cu cele de pdni aci, ne duce la conclusia, cd 9i in lara mum6, in epoca aceasta, numirea de orascianus', vallachus, dar mai ales lllyr, adusi in legitur6 cu lucruri blserlcegli comune ale luturor greco'orien' talilor de aceeag religie, s'a folosit, nu penlru dislingerea nalionalitElti, ci a religiunil. Din unilatea gi comunilatea mitropoliei bisericegli a credinciogilor greco'orienlali de nafionalilale romdnd si sirbd urmeaz6, dupd nalura luerului, cd 9i lnslilufiunile bisericegli,

-260-

-261 a

PROIESUI" PENTRU MANASTIRILE DtN BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRTLE DIN BANAT

chemale sE serveos.c6 deopoiriv6 scopurile bisericegti ale ambelor nalionslir'ri din..reg'rur'e mirroporiei unirare ii pe aremea comunrtdlii 5i a unitdlii tncd ou "o,n"n", sd fie considerate de unitare gi comune. Acfionatorii doresc s6 fie stabilit, dinlre numeroasele m6n.sliri de sub jurisdicfiunea de drepi a m'ropolier un'are gi comune' caracrerur insritufrunii unilare gi comune numai penrru cele de pe terilorul cu poporaliune romdnE s6rb6, uni" dinciogii de nafionaritate romanE sdrb6 9i "r"_ au 9i srar-in tegrturi comrtne bisericegti intre oralt6, unde deci exisrd condrrrile comunitEfii de drept. Chemarea judecdloriei a fosl deci aceea, ca prlvire la m6ndslirile de pe teritorul numil de acfionalori sd cu examineze, dacd acelea au fost institufiuni bisericegri penrru forosinfa comun. bisericeascd a credinciogiror de nafionarirate rom6n6 9r sdrbd ? Misiunea de drept bisericesc a m6n6stirllor, pe care acfionofli o slabilesc pe baza citafiilor din opul aminiir al lui Nicodim Milag, anume, cd ,isorafi de lumea din afar6, .e dedice alingerii gradurui cerui moi inarr "" ar desdvdrgirii rerigioase gi morale", nu exclude peste lol, ea mdndslirile, eu menirea aceasla a lor, s6 nu slee la dispozifia 9i credinclogilor, de nafionahlale, nu numai s6rbE, ci gi rom6n4 dupd cum adeci au gi lrdit in min6sliri 9i c6lug6ri de nafionalitate rom6nd. Dar dalele din proces dovedesc gi aceea, c6 m6n6slirile in biserlca greco-orientar', inrocmai ca in biserica romanosi catolici, au fdcut servieii gi allor scopuri bisericegli. Nu formeazE obiect de discufie in proees faplut, c6 in inlelesul canoanelor bisericii greco-orientare ae episcop poate fi sfinlit numai unul din tagmi monahalE, 9l intrucdl ir"ot a" mir esle ales episcop, er trebue s6 inlre in ordul crtugarese at vreunei m6n6sliri, gi lrecdnd prin gradele cdlugdregli numai cu rangul de arhimandrit poate fi sfinfit intru efiscop. Dar afari de aceasla, m6n6slirile sunl zeloose 9i pe alle lerene religioase gi morale. paragraful 44 din ,Rescriptul de_ elaralorium", rtiti de mulleori aminlil mai sus, atinge faplul, ci nu numai c6lug6rii, ci 9i preofii sunt in drept s6 spovedeascd,

,lugdrilor. Paragraful 48 dln acetag rescrlpl ordoneozd c6, acolo ,unde permil imprejurErile silualiei mdnislirii, c6lug6rii, au s6 se oeupe cu educo.fia laudabil6 9r forositoare a rinerrmii. Dispozifia aceasla confine indrumare direcrE penrru preofimea din m6n6stiri, ca si slee in legdluri religioase-morale cu poporafiunea ,din imprejurime. Acfionatorii au .mai spus despre mdn6stirea Bezdinurui, 'cE credinciogii greeo-orienlali din comuna invecinali Munar, din vremi indepdrtate in biserica mEndsfirri au sEvdrgil acre de 'evlavie, darea bisericeased au dat-o m6n6stirii, iar stola au 'pl6lit-o de regulE cdlugdrilor, carl au s6v6r9it funcfii preofegll. Aclionafii recunosc in rEspunsul de sub LXXI, pagin a 2!5, 'cd c6lug6lii din m6ndsrirea Bezdinurui de fapt au *"a.fit funcfir preofegli la iobagii din comuna Munar, care a fost proprielatea 'lor, 9i pe pagina 218 conced, ci locuitorii din Munar au pldltt .stoli cElu96rilor. Recunosc apol aclionalii pe pagina 255 a rEspunsului lor, cd de lrebuirlfele sufletegli ale iobagilor aparfin6lori mdndslirii 'sdngeorgiu s'a ingrijil preofimea din mindsrire. Recunosc in fine pe pagina 241 a r6spunsului de adev6ral6 afirrnarea acfiornatorilor, inl6ritd cu documenlul de sub D/2, c6 m6nisrirea l"lesici a adminisrrar parohia din comuna Mesici de l6ngd ea, '9i cd ctlugdrii au fost p6slorii suflelegri ai credinciogilor-greco'orienlali de aici, din Mesici. Cu privire la m6ndsiirile din Baziag, Voilovila Si Zlalila, rfiindcd 9i mindslirile acestea s'au aflat l6ng6 comune impopulale, in urma organizdrii unitare a bisericii gi in urma obiceiu'rilor ei, e de presupus, cd 9i c6lug6rii aceslor m6n6sliri au ,ingrijit de lrebuinfele suflelegli ale credlncloSilor din comunele apropiale, precum poate fi stabilit lucrul acesla referitor la m6'ndstirlle din voilovifa 9i Zlatifa gi pe baza fasionErii martorilor, apreciald mai la vale. E de examinal acum eheslia, c6 m6n6slirile din acllune 'gi-au impllnil misiunea accenlual6 deopolrivE in inleresul amtbelor n{ionalit6fi de legea greco-orienrarE, ori numai in al uner
2&3

'de unde urrneazE, cE spovedanra era ocupafia obicinuili a cd-

-262_

pROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN

BAry4T-----

ocEsul, PENTRU,YA_NA'!llRIL!,Dt N
-

BAN

Ar

grupdrl,notlonalicegtedeosebite,inalcredinciosilorsdrbi'cu' r'otata excludere a Rom6nilor? milro-' Fiindc6 episcopii greco-orlenlali au fosl in epocE ambelor (arhierei) ai capi biserlcegti poliei unitar" 9i "orn,rnJ ca si at S6rbilor, mdndslirile, ca lnRomanilor ai Ioiio"afiffn, pentru sfinlirea de episcopi, au f6cul servicil lotalil6lii

faplul,

"6i"ii""i credinciogilor

greco-orientali din aceeag organizalie bisericeaseE' sub' Dar din documentul aldlurat de aclionatori la r6spuns, c-omuna in atdt Vh, iese dovedit 9i faplul, ci ta 1773 deia' Mesici'. lnunui, cum 9i in comunele Sdngeorgiu-m6ndstire 9i' se apoir aci limba domnitoore a fost cea romdnd. De anul'' in comune' nu numai ;;;1; ".;"lude, ci locuitorii aceslor parle de nalionalilote' mare in fost au acesla, ci 9i mai tnoinle, romdni a comupoporaliunea romdnd. Cumc6 9i dup6 1?75 recensdmdnlului' dalele arat6 nelor aceslora a fost insemnatE, Iar in jurul m6ndslirilor Baziag, Voilovifa 9i Zlalila' : :." "' despdrlirea' esislat poporaliune romdn6, inainte de a se ordona din' hierarhici bisericeoscd dela 1864, dup6 datele neatacate apreciale, ;;;;; dar 9i dup6 fasiunile martorilor, cari vor fi mai la vale. cdlug6rii; Actlvitatea de p6stori sufletegli, desvoltati de neinmod in deci considera mdndslirilor din acliune, este a se nolionalitdliir credinciogilor doios de indeplinitd 9i-tn fooorul nalionalicegte" romdne, gi ea nu pout" fi iestrdnsd la o lrupare deosebtld a credir,ciogilor.

in vremile de inalnlea despdrfirii hierarhice' cdlugirli .a"a.Utif Bezdin ficeau servicli credinciogllor romdni { tn romfinegle, iar in mdn6slire se aflau 9i cdrli romdneSli .,pe credlnclogilor rom6ni. Fasiunea contrard a martorllor ""u*u .lfu tuni"l, lova Tomici, Todor Zsikici, Sava Rapcovict' Todor l"lartinov, loslf Konecsni, v6duva Zslvca Nedelcovtci' Ievrem lorgorun, Acsenlie Arsen, Sava Raicovici 9i Zsiva Sdrbovan' nu poate reslurna pulerea doveditoare a fasiunilor celorlalti' mailorl, penlruc6 o parle a martorilor acestora se refere in

ci

ceeafasiunea ldcutd la vremile de dup6 despdrfirea hierarhic6,

NuedetmportanfddeosebitE,cdfuncliunilebisericeglifn' celimbds'ausdodrgif,pentrucddinfaptul'cdlimbaserviciuluil a cre' bisericesc nu concordeazi loldeauna cu limba malern6 nu s'a' dinciogilor, cari il reclam6, nu urmeaz6' cE serviciul .e"atsit in scopul 9i spre lericirea sufleleasc6 a respeclivilor
credincio$i.

De altcum 9i ascultarea prealabild de marlori a dat privinla aceasla resullat lavorabil pentru aclionatori' Anume'' f6cut5' din fasiunea calegorlcfi, isvoritfl din direcl[ esperlenlfi, demartoriiMaleiuLatinca,NicolaeLotinca,.Trifrr.Selejan'. ArGeorge Mllog, Arsenie Mitru, Florea Ghina' lovan Pdian 9i
in

laltd parle apoi igi inldregle numai esperienlele principale' iar gtiu de aci nu urmeaz6, cE in casurile despre cari martorii nu nimica, cdnd adeci in inleresul credinciosilor de nalionalilate romf,na serviciul bisericesc a fost oliciat din partea c6lug6rului de nalionalilale romdn6, nu s'ar fi folosit limba romdneascd' Pelru E dovedit prin fasiunea marlorilor Mihaiu lovici' Pelru Dumilru' Amuca, Todor Tolvddian, Vasa L6p6dat' Pelru din regeasc6 St"i" St Achim Giuconea, asculloli la iudec6toria cunoscute Deta, cumcd in mdndslirea Singeorgiu' in vremile 1848' tle martori din direcld esperienl6, cu incepere cam dela apoi mlxt6' limbo seruiciului dioin a fosl parte esclusio romdnd, credinciogilor pe seama iar iar mai tdrziu numai sdrbeasc[, romdne' romAni erau puse la dispozilie Si cdrli bisericeSti Ilie E dovedit prin fasiunea marlorilor George lvagcu' Putnic' ascultali non, b"orge Augustin, Avram Pelroane 9i Todor loan marlorului a apoi la judecdloria regeasci din Vdrset' f6fasiuni din Oravifa' n.*n, ascultat la ludec6toria regeascd cumc6 direcle' cute cu toati hot6iirea 9i pe basa esperienlei hiein mdndstirea Meslci, inainie de a se ordona despdrlirea o o cdlugdrilor rarhicd dela 1864, Iimbo octioitdlii bisericegti blserlca m6din scaunele romdnd' eea ?"i"t Lpr"ipte eselusio romdne$ti' ne.Urii 16cule de credinciogi romdnl, aoeau inscriplii iar romdnegli' bisericegli cdrfi in biserica m6n6slirii se aflau
Berecula 9i "aruge'iiprovedeautrebuin|elereligioasealecredinciogilorde nutiJnuril*" romdna din comunele din apropiere, marloiilor ale Birda, tn limbo romdineoscd' Fasiunile eontrare NedelRaici, Gosta Grenaciki, Nicol. Ciurici, Nicol'

doveditt senie-Pefcu, ia judecdtoria regeasc6 din Aradul'nou;'iese

iiubo*i,

-264-

-265

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MA\ASTIRILE DIN BANAT

{
covicl, Costa Painov, Milovan Tarbano, Sava Achlmovici, Svelozar Achimovici, Nicolae Balagevici, George Voinovicl, George Milencovici, Steva Pavcov, Costa Pavlovlcl, Pelru Alexondrovici, Zsiva Boscovici 9i lofa Mihailovici nu sunt acomodale se sl6beasc6 puterea doveditoare a fasiunilor marlorllor ingirali, pentrucd martorii aceglia nu au lrdit in nemijlocita apropiere a minbstirii gi in leg6turi permanente bisericegli cu ea, ci numai cdnd gi cdnd o cercelau, iar aceea tocmai din comunilatea bisericeascd urmeazd, cE faf6 de ei, fiind credinciogi de nalionalitale sdrbeascS, a fosl folosild limba sdrbd ca limbd de serviciu bisericesc Ai de comunicalie. ln fine se dovedegte prin fasiunea martorului deja amintit Ioan Tiegan, ascultal la iudeedtoria regeascd din Oravila, cd mdnistirea Zlatila era cercetatd de Romdnii din impreiurime, iar in Voilovila, dupd mdrturisirea f6culfi de egumenul aceslei m6ndsliri, cu numele lorgovici, in fafa marlorului, slujba romdneabcd a fost opritd numoi dupd despdrlirea dela 7864, dar lotugi numilul egumen, cdnd era singur in mdnisfire, ca cdlug6r rostea rugdciuni Si tn limba romdneoscd tn falo cercetdtorilor romdni. De allcum dovedegte gi documentul alSturat de acfionali la replica de sub LXXI, num6rul 145, cd locuitorii comunei Zlalifa inc6 la anul 1769 erau Romdni, mbnislirea deci era cercelalE fdrd indoea16 de locuilorii valahi ai aceslei comune. Din cele espuse se poate conslala fdrd orice indoeald, ci mdn6stirile din acfiune, De vremea ierarhiei unitare si comune bisericegli, pdni la ordonata despdrfire dela 1864, lncd .au fost unitare gi comune, penlrucd s'au ingrijit de lrebuinlele sullelegli (biserlcegti) nu numai ale credinciogilor de nalionalitate sdrb6, ci gi de ale celor de nofionalilale romdn6, in mod permanenl, si anume: ln limba moterntl o credinciopilor. Premifdnd aceasla, tabla regeasc6 a aflat de gregili entrnlarea din sentinfa primului for judec6toresc, cE mdndstirile se afl6 de prezent in posesiunea bisericii greco-orientole sf,rbesli din Ungaria, gi ed starea aceasta de lucruri nu a urmal numai -dupi desp6rfirea mitropoliilor. Supremul factor, care eserciazd preainalta supraveghere
asupra blserlcllor gl are cerc de compellnld cu privire la organizarea blsericllor, prln rescriplul dela 24 Decemvrie 1864' 9i legislaflunea prln arl. de lege IX dela 1868, a decrelal calegorlc, cE cu prlvire la tnslitufiunile bisericegti 9t la averea acestora mitropolia impdrllli acum in dou6 se incerce ajungerea la inlelegere, iar in cas cd aceasla nu succede, sd se pdgascd pe calea procesulul. Decretarea aceasta cuprinde in sine Si declarafia, cE sub decursul procedurei slabilite pentru regularea ,raporturilor de avere, in privinfa instituliunilor biserlcegti se menline starea de laciuri de pdnd aci, adecd raporturile referiloare la averea institufiunilor bisericegli remdn pdn6 la regularea lor finald in starea in care le-a aflat desp6rtirea ordo,nal6 la 24 Decemvrie 1864, precum cu privlre la comunit6lile mixte bisericegti rescriptul preainalt din 24 Decemvrie 1864 o gi aecenluiaz6 aceasla in mod pronunlat. Iar pe vremea des' pdrlirii hierarhice, mdnEslirile au funcflonal in inleresul si folosul .ambelor nalionalitdli, $i aslfel pe vremea organisdrii unilare 9t comune bisericegll, ce a esistat inainte de 24 Decemvrie 1864, jurisdicfiunea de drept asupra lor a fosl - 164 de ani, - 9i 'esercialE de mllropolia unilar6 gi comun6, deci nu escluelv s&rbeasc6, in numele ambelor nalionalitili. Nici vorbi nu poate 'sd fie deci despre aceea, cE jurtsdicfiunea de drept, dela unlrea bisericeascd din 1700, pdn6 la 24 Decemvrie 186{, eserclald asupra mdndslirilor de cdlre mitropolia comund sdrb6-romdn6, iar dela 24 Decemvrie 1864 numai de cea sdrbeasc6, chlar daci ar pulea fi consideralE ca lsvorilE din raporlurl de drepl prival, ar fi identicd cu posesiunea de drepl privat, eserclat6 in favorul bisericii sirbegli. Cumc6 aceasld jurisdicfiune de drepl, pe vremea lerar'hiei unitare gi comune de pdn6 la 24 Decemvrie 1864, nlcl facdorii cari au eserciat asupra bisericii, dupi faptica slare de drepl de alunei, supraveghierea preainolt6 politicE, nu au conelderat-o ca o esclusivd posedare a nalionaliidfii sdrbegtl, se inve.dereaz6, in afari de cele insirale pdn6 acumo, in mod vlu sl .din cuprinsul documentului aliturat sub D) la replica dln procesul penlru mintstirea Ho'lo9-Bodrog, judecal ast6zl de labla regeascd sub numdrul 17.7401914,
267

- zffi-

il -:]
PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT
*i

s !tj

PROCESIJL T,ENIRU MANASTU?IIE DIN BANAT

La rugarea palriarhului 9i mllropolitului greco-orlenlal din Garlovel, inainlatd minlsterului ces. reg. dln Viena, penlru sub-' ordonarea finalE a mdndslirii Hodog la episcopta din Arod, ori Tlmlgoara, penlru decrelarea conserv6rii caraclerului s6rbesc gl al serviciului divin slav cu privire la aceasld m6n6sllre' numllul mlnlsteriu a decretat in ordinaliunea din 17 Februarie 1854, puncl 2, cumc6: ,Mlsiunea m6ndslirii Hodog, precum gi a tuluror inslilulluntlor bisericegti, nu poate se lie decdt promoYarea, dupd' pullnl6, a scopurilor religioase. Caracler ingust nollonalisl, ii compele tol atdt de pufin, ca gi biserieii in general, 9i el nu' poale fi dedus nici din nalionalilalea inlemeelorului. Din contrd, raporturi de limbd gi de nalionalilate numai inlru aldla au se' fie linule in vedere, inlruc6t le reclam6 promovarea scopurilor" religloase. Prin urmare; ategerea limbet folosile la serviciul divln o hotEreEle egumenul mdndslirii 9i episcopul diecezan, lotdeauna am6surat prelensiunilor credinclogilor, penlru care se oficiazE, 9i tot aslfel 9i din acesl puncl de vedere hot6rdsc' ce limbl au se cunoascd cilugdrii primili in mdn6slire". Gumcd esercierea juridicliunii de drepl dela 24 Decemvrie1864 pdnd in ziua de as!6zi nlci milropolia greco'orienlald sdrbeased nu o considerd de un aslfel de fapl de drept, care' ar stabili in favorul ei pdrerea despre dreplul de proprietate,. urmal din posedare, oferd dovadi neindoioasd declarafia milropoliei greco'orienlale sfirbe dln actele de proces, referltoarela m6n6stirea Hodot-Bodrog, dar in speclal declaralla cuprlnsd in apelalia de sub numdrul 51.70911914, congruenti cu' pozifia lual6 acum de tabla regeascE, cE jurisdlcliunea de' drept, exerciatd din parlea aulorildlilor bisericegli, asupra m6-ndstirllor administrale de ierarhia unitard pin6 la 24 Decemvrle 1864, dup6 despdrllrea inldmplatd alunel a fost consl' deratd de prooisorie din parlea amt elor mitropolii gi exislehtd' numai p6nE la deciderea cu putere de drept din parlea judecEloriei asupra prelensiunilor rldlcale cu prlvire la ele. Din loale aceslea urmeaz6, ci jurisdlcfiunea de drept'. exercilald asupra mEndslirllor din acllune din partea m'itropollei greco-orientale din Carlovet, dela unirea bisericeascd din 1700,

incoace, p6n6 in ziua de asl6zi, chiar dac6 s'ar pulea oplica in privinla aceasla regule valabile de drept prival, cum- s'a .oc"entuai $i mat inainle, nu poate fi conslderatd ca posedare, 'care stabllegte pe seama aclionalilor dreptul de proprietale' Din conlrd, fiindca nu se discul6, cd m6n6stirtle loole au fost .infiinlate in vremea premerg6loare ierarhlel comune 9i unitare .dinlre 1?00 si 1864, esle de examinat, cd viala bisericeascd in acele pdrli de lar6, pe al c6ror teritor se afl6 m6naslirile, inainle de 1?00 ce caracler avea, pentruca acesl caracler in ,lipsa allor dale mai silure, e singurul ar6t6tor penlru slabilirea c6 oare inainte de 1700 m6n6stirile fosl'au lnslltuliuni biseri.cegti ale naliunii sdrbe ori romdne, sau poate 9l in epoca aceea
.ale amdndurora ? Efectul pe care I'a avul asupra vielil bisericegli imigrnrea sdrbeascE de sub conducerea lui Arseniu Gernoevici la anul 1690 nu e de imporlanla in procesul acesla, pentruca m6n6slirile ,au fost intemeiate inainte de 1690 gi pentruca abia la cdllva .ani dup6 imigrare s'a infaptuit ierarhia comuna 9i unilar6. Efeclul bisericesc al imigrErii s'a ar6lat decl in cea mal mare parte in organizarea comunE $i unitard bisericeascd, dup6 cum .ae"a 9i art. de lege xxvlt dela 1791 garanleaza in mod declarat pe seama tuturor locuilorilor din lar6, de legea greco,neunir6, intrucdt nu se contrazice aceasta cu constitulia fundamenlala a ldrii, privtlegiile primlle dela inaintagii regelui. Dar mal deparle, inke Sirbii venili sub conducerea lui
.Arseniu cernoevici, dup6 opurile istoricilor

(lancs6: Rom6n Nemzeii T6rekv6sek" pag. 758, B6hm L6n6rt: D6l Magyarorsz6g' vol. I pag. 406. Szentkl6ray |en6: ,Szdz 6v D6lmagyar.orsz6! ujabb l6rt6nelm6b6l' pag. 101), a fost 9i romdnime in ,num6r iniemnat. Decl privllegtile date pe terenul vielii biseri.cegli de regele Leopold I prin diplomele dtn 21 August 9i 11

Decemvrie 1690, conform cuprinsului aceslor dlplome privilegiale, au se fie considerate ca acordate luturor greco'Orient.-atitor imigrali, deci gi romdnimei venlle cu sdrbii, dupacum .adec6 documentele gi alle declarafiuni puse la dispozlfie in procesul acesla n'au stabilil nici odat6 pe seama poporafiunll din ,greco-orlentale dln Ungaria, ci toldeauna pe seama celei privilegii' la acesle Ardedl, neparticiparea

- 268-

-2S-*

PROCESUL PENIRU MANASTIRILE DIN BANAT

PROCESUL PENTRIj MANASIIRILE DiN BANAT

Punclul'de vedere al aclionalilor de sub ll, lV, VIt, allat la 9i locul acesla de gregit pe lemeiul argumenlErii corecte din senlinfa forulul prim judecdloresc in pErlile el cari nu. conlrazic celor desvollate pdnd aci, cumcd prin diploma pri-

vilegiald dal6 de regele Leopold I la 2l Augusl 1690 m6n6slirile din acliune ar fi fost donale in mod nedisculabil sdrbtlor cu drept de proprietate, e lras la indoeald gi de ceilalli aclionafi, cari declard in replica de sub LXXI, pag. 409, c6 din parlea lor nu s'a afirmat nlciodald, ci regele Leopold I ar fi, predal m6n6slirile prin amintita diplom6 privilegioli in proprielalea bisericii sdrbegti. Ce se alinge de viala bisericeascd de inainle de imigrarea sdrbeascd a lui Arseniu Cernoevici dela 7690, e afard de orice indoeal6, cd credinciogii ambelor nafionalilEfi, ai celei s6rbe 9i, romene, ayeau aceasld credtnfb, pe cea greeo-oriental6, si in vremile de dupd ocuparea patriei (prin Maghiarl) regii maghiari de lege romano-calolicS, in urma evlaviei gi credinfei pe care o ayeau fafd de aceasla religie, viafa biserieeasc6 a eeldfenilor de legea greco-orienlald mull6 vreme poate fi constalat cd au consideral-o numai de lolerald gi organizalia bisericeasc6 mull6 vreme a purlal pecelea primitivilEfii. Din c6rlile islorice la cari s'au provocat pbrfile poate fi adec6 conslalal, c6 inalnle de colonisarea Sdrbilor venili sub. conducerea patriarhului din lpek, Arseniu Cernoertci, inainle de ce aeesla, acum ca palriarh de Carlovef, a propus gi regele Leopold I a organizat prin rescriptul din 4 Morlie 1695 noua episcople greco-orienlalS, au lost deja episcopii greco.orien-. tale, aldl in Ungaria, cdt gi in Ardeal, dar aceea, cd pe vremea cdnd se presupune cd au fost infiinfale mdnistirile din acliune,. cum gi mai l6rziu, aparfinut-au credinciogii de naltonalilate sdrbd exclusiv aulorildfii bisericegli sirbegli, 9t cei de nallona-. lilale romdnd exclusiv celei de caracter rom&nesc, nu poale

acel exclusiv cuprins pe seama episcopiilor, cd sub autoritEfile bisericegli sdrbegli ou slat credlnciogi exclusiv sdrbi, iar sub cele romdnegli exclusiv numai Romdnl. Se vede aceasla 9i din mdrlurisirea pe care o fac aclionalii in prolocolul de perlractare de sub numdrul 69.1411912, paginile 52 gi 55, cu privlre la documentul aldlurat de aclionalori sub llU. la prolocolul de perlraclare de sub numdrul 29,65619t2,cd anume, la episcopia din Llpova, suslinutd in cursul intregului proces de sdrbeascE, la 160? au aparlinut credinciogi, nu numal sdrbi, ci gi Romdni, precum gl recunoaglerea de pe pagina ?9 a repllcei lor de sub
LXXI, cd pe alunci, pesle poporaliunea, nu neinsemna16 sdrbeasc6, din inlregul comilat al Severinului (Caransebeg, Lugoj 9i o parte

fi constalal.

lsloriografii, cari fac pomenire despre episcopiile grecoorienlale de inainle de 1695, nu le numesc lotdeauna ,sdrbegli.,. ci de mulleori in general ,grecegli', ori greco-orienlole. Dar folosirea numirii de sdrb6, ori valah6, n'a pulut s6 insemne,

din Timig) episcopul romdn din Alba-Iulia a exerciat auloritatea bisericeascd, apoi expunerea dela pag. 296 a aceleiasi replici, cE in anii 1600 jurisdicfiunea de drept a episcopului rom&n din Alba-lulia s'a exlins gi asupra Sdrbilor din Ardeal 9i pdrfile anexe ungurene, 9i aceastd jurisdicfiune de drept e exprimatd 9i in lilulatura episcopiei. Dar in replica de sub LXXI a aclionalilor se cuprinde mdrlurisire intdrit6 cu documenle 9i opuri sliinlifice 9i cu pri' vire la zilele din epoca de mai nainle. Astfel pe paginile 68 9i 280 aclionalii ingigi spun, cd pe vremea regelui Malia, Belgradul, impreund cu alle provincii, a devenit la 1427 proprietalea regelui ungar, gi avdnd regedinfd episcopeascd sdrb6, episcopia a fosl menlinuli gi pe mai departe, iar regele Matia, prin diploma dati din Buda in 20 Martie 1479, scule$te, la intervenlla milropolilului loanlcihe din Belgrod, inlreaga preollme greco-orienlali romdnd din Maramurdl de sarcina ddrilor or' dinare gi eslraordinare, cari se scoteau dela ceialalli locullori ai l6rii, pa scama regelui. Din datele aceslea islorlce incd se poale vedea, cd au esislat leg6turi de organisatle bisericeascd inlre locuitorii sdrbi 9i valohi al f6rii, de aceeagi religie, inc6 in secolul al XV-lea, despre cari leg6turi Eusebiu Popovici, profesor de drepl bisericesc la unlversitalea din Cern6uli, se pronunfi astfel in opul la care se provoacd p6rlile, op de multeori aminlil, dup6 cllalul Melropolit lovade pe pagina 281 a replicei de sub LXXI: "Der

-270-

-271 -

PROCESUL PENTRU MANASI'IRILE DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

,ntcic kann nur der Metropolil von Serbisch-Belgrad gewesen sein, der da Belgrad damals (1427-1521) unter ungarischer Herrschaft sland, von Ktinige villeichl auch die MetropolilanIurlsdiclion iiber nichl bloss serbische, sondern auch andere Orlhodoxe in Ungarn erhallen halte". Fiindcd dup6 aceslea, punclul de vedere neclitinat, slablllt de aclionali, ci pe vremea cdnd au putul se fie inftinlate mdn6stlrlle, poporaliunea sdrbd si romdnd din Ungaria n'a stal ln nlci o legdturd in privinla organisErii bisericegli, e r6slurnal In urma faptului, cd gi inainle de impreunarea l6cut6 in urma unlrll blsericegli din Ardeal dela 1700 au aout Sdrbii 9i Romdnll autorildli Si instituliuni comune bisericegti; fiindcd din opurlle de cuprins isloric Ai de istorie bisericeascd, aldlurale, mal cur&nd poale fi consideral de stabilit faptul, cd in vremile .de inalnte de 1690 organlsafiile, cari au esercial autoritatea euprem6 osupra poporaliunii greco-orienlale din lar6, au fost .lnlocmlle gl gi-au folosit puterea dupd terllorii, nu dup6 nafionalltele: nu se poale presupune cu positivilatea care esclude lndolsla nlci aceea, c[ acesle organisalii comune bisericegti ar ll fost escluse locmai in acele pdrfi de lar6, pe cari se afl6 mln[ellrlle din acliune. Nu se poate stabili deci, cd biserica greco-orienlald romCntr n'ar fi stat in nici o leg6turd blsericeascd pdni la 1700 cu blserlca greco-orientald s6rb6 de - pe terilorul Ungarlei. Lucrul acesla nu e de inchipuil, nicl pentru aceea chiar, penlrucl prelacerea mare blsericeasci, nbscutd pe urma unirii din rccolul al XVil-lea, a ardtal succese cu privire la credinciogii tomall ln credinfa greco-orientald, nu nallonalisle, ci {eriloriale, cf,el organlsalia blserlceasc6 s'a f6cul, dupd cele desvoltate mal sus, dupd teritorii, nu dup6 nafionolitEfi. Ocasiunea o ttgcu atuncl necondlfionat cele douE naflonalitEfi de a-91 inlocml vlola ullerioar6 bisericeasc6 in mod deosebit, dup6 naflonalllale, dar din faptul, cd aceasli intocmire nafionalislE n'a lort nlct micar incercalE, se poate deduce, cd nici alunci, 9i nclural, c6 ntci mai nainte, chesliile de organisafie bisericeascd n'lu fost puse nici la greco-orientali pe base nafionalisle. IncE gt caracterul epocei despre care e vorba in prgces

.conlrazice presupunerei, ci insiitultunile religioase ale Sdrbilor 9i Romdnilor de aceeagi religiune greco'orienlalE ar fi fost .strict dessebite si desbinale unele de allele. caraclerul naflo,nalisl, Enume, in secolii de dupd ocupsrea patriel, mai ales pe vremea cdnd se poale presupune cE au fosl infiinfate m6nEslirile, forma cheslte cu lotul subordonal6, viafa publtc6 rfiind stdpdnitd in epoca aceasla esclusiv de divergenlele religionare 9l de slaturi, iar alingerea nalionalilEfii insemna de -cele mai de mulle ori.numai stabilirea, cd poporul respectiv ,de care familie de popoare se line 9i ce limbd vorbegte' Desvollarea senlimentulul nalional e o particularitale a ,epocei mai noue, iar predominarea dtn partea ei a chestiilor .celorlalte e aparifie a celei mai noue epoce. O dovedegle .aceasta aparilia scoas6 dln isloria biserlcii greco-orienlale, tratatd mal la vale in mod mai amdnunfit, cE incd si in .veacul al 18-lea, membrii episcopatului care esercia jurisdlc' rfirrnea de drept asupra credlnciogilor greco-orlentali, au prov6zut in mod neescepflonabil trebulnlele blsericegti ale luluror ,credinciogilor, fdri deosebire de nalionalllale, ba episcopi de origine sdrbeascE au desvoltal munc6 binecuvanlala in dieceze ,curat romdnegli. Particularismul, care formeaza lr6s6lura spe,cial6 caracleristic6 a bisericii greco-orienlale, n'a insemnat in ,epoca aceea rre-o idee nafionalisld, care in guvernarea bise.riceasc6, eserciatd asupra credinciogilor din Eceeag far6, ar .garanta drepluri numai pe seama unuia dinlre cele doui elermente (popoare) de aceeag credinfd. Chiar daci s'ar accepta afirmarea aclionalilor, ci inainle ,de impreunarea organic6 bisericeascd dela 1700, eplscopiile .cari au esercial jurisdicliune de drept asupra mEnaslirilor din .acfiune, aflaloare in Ungaria, au fost supuse patriarhiei de lpek, sistem leritorial, iar nu pe - faplul aeesta, lingd accentualul .nalionalisl, iru ar fi acomodal penlru a se slabili in mod ce csclude indoeala, c6 episcopiile acestea aldrnEloare de patrlarhul din lpek ar {i eserciat slapdnire bisericeasca numai asupra nadionali{alii sdrbeSli, cu escluderea totala a credinclogllor romf,ni .de pe terilorul lor. Tocmai de aceea nu e de importanld, ci dnci inainte de unirea bisericeasca, intdmplala la 1700, pentru

-n2-

-rt-.

18

PRoCESUL Pf,NTRU UAI.IASTInILE DTN BANAT

PROCEiUL PENTRU MANAST,iILE DIN BANAT

eplscopul lsala Diacovlci din Timigoara s'a deslinal m6n6slirear Hodogului, penlru eplscopul din V6r9ef m6n6srirea Mesicr, ea, rcgedinl6. Dup6ce in urma aceslora, din dalele ce slau la disposifienu se poale slabili, cE biserica greco-orienlald, inaihle de unirea dela 1700, pe terilorul fdrii unde se afld m6n6sfirile din acliune. gi mai ales pe vremea c6nd au purur fi infirnfate m6n6sririle,. ar fi slat sub o adminisrralie bisericeascE deosebltE, cu lotul seporalE, dupd nafionalilatea sdrbd 9r romdn6, astfer nu numai. 9i cE nu e esclus, dar din datele ingirare in proces se poare con-. clude cu lemeiu, ci mdndslirile din acliune, inalnle de unirea, dela 1700, n'au fost detrase credinciogllor de nafionalitate. romdntl, de o lege cu ai celei s6rbe, iar de aci, precum gi, din faplul neindoios, stabirit mai sus, in reg6rur6 cu acesrea,. cE dupd 1700, in curs de mai bine ca 160 de ani, mdndsilrile au fosl inslilufiuni bisericegll gi ale Romanilor greco-orientali,. ssupra cEror inslilufiuni, credinciogii de nalionalilate rom6nE,. chior 9i in urma duratei lungi, securare, a unir6lii comunrtElrt 9i ierarhice, au cdgligat aslfel de drepruri, tn eserciarea cdrora {ar afla gi astdzi, dacd tn interoal nu se tntdmplo despdr_ fireo hierotfticd.' urmeazi, c6 despdrlirea hierarhicd in sine nu poale despoea_-pe credlnciogli de nafionalitale rom6n6 de drep_ luri eserciale limp indelungar, gi cE numai aceea ar purea se sisleze acesl drepL dacd s'ar pulea eonstata, cd m6nEstirile. le-a inlrodus in organisaria bisericeascd nalionolilarea s6rbd,. ca inflinlate escluslv pe seama ei, deci ca insrilufiunr bisericegri,. chemale sd serveascE scopuri esclusiv nafionate sdrbegli. pen_ lruc6 in casul acesra arcorespunde dreprEfir 9i echilEffir cd deri de binefacerile aceslor inslitufrunt s'au f6cut pdrtaii-pana tu desp6rlire gi Rondnii, dup6 despdrfire m6n6sririle au .6 *noveascd mai deparle iarigi scopurrre rdigioase ale naftonarildfii,. tr mod eselusiv, in servrciul cdreia au fost puse dinrru incbput, c-onlorm lnlenfiunii inlemelelorilor. De allcum fundofiunile 9i in infelesul arl. de lege zs dela 1290/91 au se fie admlnisirate conform lnlenfiunli fundalorilor, ceeace se asigurd prin arl. de. lege 27 dela 1790/91 9i pe seama ceror de regl sreco-orienrarir Trebue esaminald deci chestio, dac6. a, fost, dovedil in,

procs, cd mdndslirile din acllune ar fost infiinfate de 56rbi, penlru scopurile nalionallldlff sdrbeg6 penlrucE dac6 da, aluncl gl averea m6ndstirilor, cr mijloace mleriale necesare penlru ojungerea scopurilor bisericegli, irq6rt6gesc soarlea m6nEsllrilor, ca instilufiuni blserlcegli, gi ru se r6min6 sub jurisdicliunea de drepl a milropoliei, s$ care slau acum m6n6slirile in cele spirituale, ca lnslituflur,i bisericegli. Acllonalii vreau sd dovedeasci, c6 m6n6slirlle au fosl infiinfale de Sdrbi, spre scopurile nafionalitElii s6rbe9lt, in alar6 de dalele referiloare la lsroria stnguralicelor m6n6srirl, inc6 9r cu caraclerul elnograftc al respeclivului colf de far6 de pe Yremea infiinlErii m6n6stirilor, apoi cu imporlanfa naflonallsl6 a poporului s6rbesc, cu caraclerul sdrbesc al monumenlelor arhileclonice, de arl6, gi de alt soiu. remose serise, cu nallonalilalea sdrbd a monahilor gi a singuralicilor credrncrogl cotonigti, cari au fdcut donaliunl pe seama mdn6slirilor, c6re malerial de dovedire a creol deja in lrecut resullatul, dup6 acllonafi, cd a lrecul in congliinla publicd caraclerul sdrbese al m6n6slirilor at&t de mull, incdt auloritdllle bisericegli Sl civile, inlocmai ca gl credinciogli, au cunoscut gi numil m6n6slirlle: lnstilufiunl blserlcegtl sdrbegli. In fafa aceslora, acfionatorii au aminlil in general in acfiune numai atdlo, cE nafionalilalea romdnE a avul in Ungarla m6n6sliri inc6 inalnle de imigrarea Sdrbilor, iar in cursul de mai ldrziu al procesului ou alirmal, c6 mdndsririle inc6 inolnle de impreunareo bisericeascd de dup6 l?00 a credlnclogtlor de nafionalitale sdrb6 9l romdnd au slat in servlclul comun al luluror credinciogilor de oceeagi rege. Acfionalii v6d in aceasla o xrodificare a acfiunii, dar labla regeascd conslderd acest puncl de vedere ullerior al acfionalorilor ca o permlsE inglrare de faple, inlru sprijinlrea temelurilor acfiunii. Acfionalorll au doril adecd se arele, fal6 de acfionali, c6 in pErflle de sud ale f6ril ocuporea de leren dtn parlea poporulul rom6n premerge celel s6rbegti, cd deci in yremea in care au pulul se fie infiinfale mdn6slirile, nu numai ed nu poate fi vorba de o poporafiune esclusiv sdrbd in imprejurimea lor, ci pe oremea tnfiinlflrii lor pe acolo pesle lot nu ou locuit Sdrbi.

-274-

-273-

1g*

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DtN BANAT

Opurile scriilorilor istorici, la cari se reler p6rlile, anume: Feh6r lpoly, Hunfalvi Pal, Dr. Bodor Anlal, Pesly Frigyes, Schwicker Henrik, Bdrriny Agoston, Dr. R6thy L6szl6, Szollay L6szl6 9i B6hm Lendrd, dovedesc ed in partea de sud a Ungariei s'au aflat locuilori romdni pe Dremeo ocupdrii polriei, iar num6rul lor s'a inmulfit in vremile de mal tdrzlu atdt de mull incdl Schwicker Henrik stabilegte in opul seu ,Geschichte des Temeser Banals', pagina 71, referindu-se gi la alte isvoare, c6: ,Die Bewohner des Temeser Komilals und wol auch des Komitats Krass6 und der ganzen Geblrgsgegend @oren zur Zeit Kdnigs Ludwig I - Wallochen'. Dar din mdrturisirile aceloragi isloriografi, prln imigrdrile mai mari in.opt rdnduri, fdcule cu incepere dela domnia regelui Sigismund, pdn6 la imigrarea de sub Arseniu Cernoevici, s'a imp6mdnlenit in Ungaria gi poporafiunea sdrb6, ba chiaf gi inainte de prima imigrare mai mare au locuil Sdrbi in p6rfile de sud ale f6rii. $i se vede St din leglle f6rll, cE in vremile cele mai vechi au locuit ambele nalionalil6fi in lar6. Aslfel art. de lege 25 din 1459 dispune despre nafionalitatea adminlstratorilor aplicafi la mogille Rafilor (Sdrbilor) 9i a altor magnafi. Art. de lege IX dela 1454 dispune despre atezarea tn tobllrd a Valahilor, iar decrelul V din 1485, arlicolul 5, dispenseazd pe Sdrbi, 9i arlicolul de lege 45 dela 7495 pe Rafi, Ruteni gi Valahi, dela plf,tirea dijmelor. Alar6 de aceasla se mai face omlnlire despre ambele nalionalilEli in art. de lege III dela 155?, in art. de lege XII dela 1559, in art. de lege lll dela 1574, precum gi in alle legi. Din toate ocestea se poate conslala in mod neindoios, cd atit elementul romdn, e6t 9i cel sf,rbesc, apare pe lerilorul Ungoriei la scurli vreme dup6 ocuparea palriei, ddnd locuitori stabili l6rii; dar aceea, ci in vremea, care nu poate fi stabtlit6 in mod grecis, dupE cum se va desvolta mai la vale, a infiinlSrti mdndsllrilor, in jurul aceslora locutl'a numai element rom6nesc, sau numai sdrbese, gi anume, in o aslfel de slare, ca s6 se poati presupune, c6 mdn6slirile au fost inftinlale numai in favorul unela din aceste doud nalionalil6fi, din opurile islorice aldlurale gi din alte documenle nu poale se fie stabilit.

Domnia lurceascd din secolul XVI pf,nd in secolul XVIll, decl mal lungd de 160 de ani, a avul influenli esenliald asupra caracterului elnografic din linulurlle de sud ale Ungariei, gter96nd aproape cu lolul caraclerul etnografic de inainle de domnla lurceascE, prin conlinua migcare a popoarelor, cari au locuit prln acesle finuluri ale firii. Dupd opurile istorice gi etnografice ("Magyarorsz6g N6pess6ge a Pragmalica Sanclio Kor6ban', op edilat de oficiul slalislic, pag. 29. 6v D6lmagyarorszdg ujabb l6rt6net6b6l," "3z6z de Dr. Szenlkl6ray len6, pag. 249. ,Romdn Nemeetis6gi T6rekv6sek" de lancs6, pag. ?57) pe vremea isgonirii din 1?20 a Turcilor, pe pdmdnlul acesla inlreg, esploalal, ars gi prefdcut in ruine, dela Mur69 pdni la Dundre, dela Tisa pdn6 la hotarele Ardealului, n'au fosl decdt cam 25.000 de locuilori de limbd romdni 9i sdrbd. Cumcd sub domnia lurceascd, gi inainle de ea, mai ales pe vremea in care se presupune c6 au pulul fi infiinlate mdn6stirile, care 6 fost caracterul etnografic al pbrlilor de fard in cari se cuprlnd mEndslirile, astdzi nu se poate slabili. $i totugi aclionafii doresc sd dovedeascS, cumcd imprejurimea mdnislirilor pdnd la cele mai indep6rtate vremi a pulut sd fie numai sdrbeascd. Astfel dup6 cuprinsul opului cital de aclionali vdrmegye liirt6nele 1715-ig" de Borovsky Samuel, po"Csan6d poraliunea din comunele invecinate cu mbndstirea Bezdinului: Fenlac, Munar, Sdmpelru, Secusigiu 9i Nagyfalu, multi vreme a fosl sdrbeascd; dar fiindci cuprinsul acela al opului se baseazi pe conscripfia din anii 1557-1558 a perceplorului (defterdar) turcesc din Timigoara, care declard de sdrb6 poporaliunea in urma sunetului sdrbesc al numelor dln conscriplie. ceeace e pentru slobilirea nalionalitElii esclusive sdrbegli cu atdl mai pulin acomodat, cu cdt inlre numele sdrbegti sunt gi de cele nesdrbegli, si fiindcd mai deparle, obseryarea de pe paglno 408-409 a opului, care se refere la comuna Munar, afl6loare, dup6 cele mai sus desvoltale, in organisafie bisericeascE cu min6stirea Bezdinului, cumcd salul inc6 9i dupi mutarea nemfilor colonisali acolo la 1785 a remas sal sdrbesc, ,rdcz falfi', sl6 in contrazicere cu datele elnografice, aldlurale de

-n6-

- 277

-D

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN B.ANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

aclionali la replica de sub IIXXI numdrul 15, Si compuse la 7745 de Neoaquistica Comisslo, adec6 cu acel cuprlns al lor, referitor la dlslriclul rimigorii, cd dup[ inlroducerea de ocolo, de sub num6rul 28, comuna Munar a fost tn lT4S de nalionolitate romdnd : cuprinsul opului la care se provoacd acfionalii nu poale fi acceptal de dovad6, care esclude indoeala. Pentru slabilirea caracterului nalionalisl al imprejurimii mdndstirii sdngeorgiu aclionafii se provoEcd la efeclur produs in general asupra finulului acesluia de lmigrarea sdrbeasc6, la cuprinsul datelor etnografice alElurale sub i5 la repllca de sub LXXI, 9i apoi la aceea, cd dupd anexele de sub i75/l 9i 1I5/a in comuni 9i vecindlate numirile de hotar sunt sfirbegli, ceeace, dup6 aclionafi, dovedegle cd comuna e de origine veche sdrbeasc6. Dar din agezarea sdrbilor imigrafi prin finutul aeesla nu se poate deduce esislenfa esclusivi a Sdrbilor, dupd ce s,a ardlat mai suo, cE in comitatul Timig a locuit romdnime din cele mai oechi timpuri. Conspeclul de sub i5 inc6 nu e dovad6, penlrucd dupd datele din el, referiloare la comuna (satul) Sdngeorgiu, 9i nu la mindstire, gi introduse sub numErul 55 la dislrictul ciacovei, acolo a locuit nafionalitare sdrb6 pi aalahd. Dar nu pot fi acceplate cq dovadi nici numirile de holar, pentruci inceputurile folosirii acesfor numiri nu pol fi stabilite, gi oslfel pesle lot nu poate fl esclus, cE inainte de nagterea numirilor, ori mai {drziu mal ales pe vremea cfrnd au putut se fie infiinlate m6ndslirile, se nu fi locuit pe acolo 9i Romdni. Pentru stabilirea caraclerului nafionallst al impre;urimii mdndslirii Meslci acfionafii'se provoacd iar6g la numirile de hotar, 9i de alte locuri, cari dupd adnexele de sub 216 alErurate la replica de sub LXXI, sunt numiri sdrbegti, 9i apoi la datele elnografice. Pulerea dovediloare a numirilor de holar a fost judecald, iar in cele de sub t5 se g6sesc date referiloare la minfis{irea Mesici (Meszics Kldstern) nu la comuna Meiici, lrecutd sub numdrul 55, ca aparJin6toare dislrictului V6r9el. Cu privire la min6stirea Zlatifa aclionafii doresc se dovedeasc6, in afar6 de agezarea in general a elementulul sfirbesc incd 9i cu documenlele alSlurale sub 145/a 9i 144 lir replica de sub LXXI. Dar din aceslea pesle tot nu poale fi dovedit

.caraclerul escluslv sdrbesc al linululut acesluia, pe vremea cdnd au p,rtul fl infllnlote mdnEsfirile. ln fine cu privire la imprejurimea mintstirilor Baziag 9l voilovifa acfionafii se provoacE inafard de datere elnografice 'la dalele din conspectul de sub ii, dar drn aceslea nu poare ii slabillt caraclerul elnograflc escluslv sdrbesc, nlci dela anul 1745, nici de mai nainle. Nu se poate pune greutate esenfialE 'nici pe hirfile aga numire ale lui Lazlus, alEturate de acfionafi ,sub lX 9i X la replica de sub LXXI, pentnicE cu hErfile ace'slea in9i9i aclionalii au dorit sE dovedeascE numai aceea, cd 'in secolul al xvl-lea au locuit 9i sdrbi in ungaria de sud, 9i ,{iindcd lerllorul numit pe hdrli ,Rascla" nu cuprinde in sine teritorul m6n6slirilor din acfiune, deci cuprinsul hErfilor nu dovedegle eselusiva esislenlE a nafionalitdfii sdrbegti pe vremea .cdnd au putut sd fie infiinfate mdn6slirile. Cu privire la isloricul singuralicelor mdn6sliri, pErfile din rprocs se razim6 in espunerile lor numai pe tradifii. Aceasla 'parte de far6, care cuprinde ;i teritorul m6nistirilor Si astfel ,9i mdnistirile insegi, a suferil mull de pustiiri lurce;ti, perderea .do:umenlelor referiloare la infiinfarea lor, intrucdt au esislat rpeste lot de acelea, e deci motivatd. Aclionalii pun infiinfarea m6n6stirilor in general in secolul .al XVI-leo, dar in proces se afl6 dale inlemeiale pe tradilii 9i ,adrnise 9i de ei, ci au fosl infiinfate 9i mai inainte. pe locul .rnindslirii Bezdin, dupi lradifie, a esistat in primele veacuri .ale ocupdrii patriei mdndstire romano-catolicE; e posibil decl, .cd min6slirea de acum e o continuare a celei de alunci. M6,ndstirea Mesici dup6 {radifie s'a infiinlat sub regele Andreiu .ll, la t22i, Voilovila la 1585. Dalele acestea, precum gi cuprinsul mdrturisirii alElurale sub D/Z de acfionalori, cd la tZ84 nici mai marii mdn6slirii nu cunogleau scopul 9i timpul infiinfErii, 9i nici numele intemeielorilor, permil concluzia, c6 mdndstirile .au primit fiinf6 in primele secole dupd ocuparea patrlei, in legdturi cu lrecerea l6rii la credinfa cre9tln6, cdnd adec6 dup6 opurile istorice, cari rtau la dispozilte in proces, (Feh6r lpoly, Fesly Frigyeg Hunfolvi Pril, etc.) au exislat in Ungaria numeFoase m6ndsliri de caracler, parte rornano-catollc, parte greco-

-,78_

-2i9

orlenlal. Nu pot fi deci primile dalele acfionalilor, bazale pe' slnguralicele documente vechi amlnlite gi pe cuprlnsul monu-' mentelor in privinla zidirii mdndslirilor, penlru a fi slabilit' faplul, ci de ex. Bezdinul a fost inliinfal la 1459, Sdngeorgiul. la 1487, cl datele aceslea aral6 numai aceea, cE unele p6rli, ale mdndslirii, ca edlficii, cdnd au fosl ridicate, cdnd au lost
reedlficate.

-:jggEl-!t!

fxNrRY.!{lxAsrIRILE 9lN

1A|AT ,

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

De allcum afirmarea acllonalllor, cd Sdngeorgiul a fosl' inftlnlat la 1487 prin loan Brancovici, despot sdrbesc, std in. conlrazlcere cu gemalismul lui Raiacici, aminlil mai sus, dupd cuprlnsul ciruia m6n6slirea s'a infilnfat la 1505, deci alunci' c0nd dupd expunerile congldsuiloare ale pdrlilor loan Brancovlci nu mai lr6ia. (A murit la 10 Decemvrie 1502). E ascunsd in inlunerec persoana inlemeielorului, 9i lol' aga 9i vremea intemeierii. Dar chiar dacd ar pulea fi acceplal6 de adeverilE afirmarea aclionafilor, cd m6ndslirile le-au infiinlal despofi singuralici de nalionalilale sdrb6, cu folosirea averilor' prlmite dela regii maghiari, inc6 nici dln aceasla nu se poote deduce, cd infiinfarea nu s'a f6cut penlru scopurile intregii' bleerlci, ci penlru ale nalionalitElii s0rbegli. Mdndstirlle adec6 tllnd organisme ale vielii bisericegti, incd Si aslSzi sunl chemale si serveasc6 scopurile respectivei biserici, iar nu idea nolionalisld, iar misiunea aceasla a lor a pulut fi cristalizald gir mal blne in epoca aceea, in care nu a exlstal idee nalionalisti. Nu se poale presupune deci, c6 regii maghiari ar fi voil' cu privire la intrebuinlarea averii date pe seEma imigralilor" colonizali, ca partea din averea aceasla intrebuinlatd pnlru, scopurile vielii cregtine si faci servicii unei grup6ri din con' fsslunea unilard, separal6 dupd nalionalilale, cdnd 9i privilegiile blaericegti ale cetEfenilor de religta aceasta, dup6 cum a fostr deevoltat mai sus, nu s'Eu dat niciodald nalionalil6lii, ct toldeauna confesiunli, gi nu se poale presupune nici aceea, ci' lnlemeietorii inzeslrali fErd indoia16 cu senlimenle religioase,. ar fl voit sd excludd dela aciivitalea binefdcdloare a m6ndsti'rllor poporul de o lege cu ei, dar de alld limbd, sau de alt6' naltonalilate. Nu se poale presupune cu aldt, mai virlos,,cu cdt' gt dolele din proces aratd conlraruL

Aclionalorii au spus in rdspunsul de sub XXX, pag. 42, cd pe seama mal mullor m6ndstiri de pe lerilor sdrbesc ou f6cut danii insemnale ooeoozi de nalionalitole romdnd. Aclionafii in replica de sub LXXI, pag. 200, nu numai cE conced aceasla in general, dar au spus, cd acesle evenluale servlcli au fost numai reoanidri pentru donoliunile fdcute de domni' torii sdrbi mdndstirllor romdne din Volahia. Astfel dup6 aclionali in Valahia s'au ri$ical dln donalille bogale ale principelui.sdrbesc Lazar primele mdn6sliri rom6negti in secolul XIV (Vodifa, Tismana, Cdmpulung, Colmeno, Cozia), dinlre cari Vodila gi Tismana au primit mai ldrziu dela principele Slefan Lazarevici numeroase sate sdrbegli in dar, lar dania aceasta a ineuviinfat'o gi regele maghiar Sigismund. Tol in replica aceasla, la pag. 85, spun aclionalil, cd la anul 15?4, sau 1575, un membru al deputafiunii lrimis de prlncipele sdrbesc Lazar la Conslanllnopol, cdlugirul sdrbesc Nlcodim Grcici, a ridical mai tdrziu mai muile mdndstiri in Valahia, unde s'a bucurat de vazd mare. .Acest amdnunt esenlial al procesului e'singur deslul penlru decretareo, cd ceice ou tnfiinlot mdndstiri, ori nu fdcut danii tn faoorul lor, conslde' rflndu-le nalionalitateo, nu se poate deduce cd fundaliunea ori dania respecliud s'o fdcut exclusio pentru scopurile na' lionalitdlii de care s'a linut fundotorul ori donalorul. Penlruc6 nu exisld bazd acceplabild a presupune, c6 respectivul inlemeietor sau donalor, cu averea donald ar fi voil sd serveascE scopurile vreunei nalionalitdli, care se deosebegte de a sa. Dar nu sunl date nici peniru aceea' cd in fbri slreine, inlre popor de alt6 nalionalitale, ar fi voit sd promoveze interesele nallonalildlii proprii, prin infiinlare. Iar lipsind aceste date, e afard de orice indoealS, cd donaliile s'au fdcut tn fouorul instiluliunilor tnlregei biserici de rlt oechiu (greco-orientale). lar dacd despre fundaliunile 9i daniile acum aminllle se poale slabrli acest lueru, atuncl nu se poale conclude nicl cu privlre la min6stirile din proces ahceva, penlruc6 epoca in care au fost infinlale aceslea, dupd cele de sus, poale sE concludd cu timpul infiinf6rii mdndslirilor amintite de aclionall, iar obiceiurile epocei aceleia, concepfiile gi sentimentele religioase,

-28/J -

- 28[--

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN

BA\AT

PROCESUL PENTRU MANASTIRII.E DIN BANAT

.cu

bund seamd vor fi fosl aceleogi in privlnfa infiinldrii de

mEn6stiri.

inl6rnplat loate pe vremea cdnd mdndslirile, sub jurisdicliunea de drepl unitard gi comund a bisericii sdrbe gi romdne, au servit scopurile bisericegti ale ambelor nalionalildli. $i de altcum cu privire la mdndslirea Mesici e dovedit cu fasiunea marlorilor aminlili mai sus, cd scaunele de bisericd le-au fdcut credinciogii romdni cu chellueala lor, cd ei au donot mdndstirii prapori bisericegti gi cruci, cd cu ocasiunea serviciilor divine lungi vreme gi neinlrerupt au fdcat danii tn bani pe seamd mdndstirii, 9i cd edi{iciul cdlug6resc, ingrEdilura mdnEstirii 9i reedificarea grajdului ars, s'd fdcut din materialul gi munca credinciogilor romdni. Nalionalitatea exclusiv6 s0rbeascd a donatorilor deci nu poate fi arEtatd. Garacterul arhiteclonic al mdn6stirilor 9i al celorlalte monumente, apoi limba acestora gi a conducerei gi administrdrii interne a mdndslirii, asemenea nu poale se fie decizdtoare, penlrucE in proces nu s'au ivil date, cE in epoca in care s'au zidil blsericile m6n6slirilor din acfiune, caracterul arhilectonic al bisericllor popoarelor greco.orienlale, decl de aceeag lege, s'ar fi oriental dupd nafionalilalea separalE sdrbd 9i romdnd; mai departg pentruc6 preponderanfa limbiidtn slnguralicele opuri gi monumente scrise, in epoca aceea, ln eare vlafa bisericeasc6 era dirigulli de mitropolia din Carlovef, de limbi blsericeasci sdrb6, nu e acomodat6 pentru stabilirea caracterulul adev6rat ol instituliu,nilorbisericegli;9i in flne, penlrucd nlci limba viefii interne si a adminislraliei din singuraticele min6sliri nu poate oferi dale penhn cristalisarea caraclerulul orlginal nofionalisl, fiindcE.din 'fapld, cd monahii, carl vorbeau sirbegle, gi-au compus in sdrbegle aclele lor oficioase dup[ secole deta infiinforea mdn6slirilor, de bundseamE la dispozifia unllateral6 a faclorilor supremi din biserica sdrbd, nu se DoEle deduce, c6 mdn[slirile . au {ost inflinlate la timpul s6u spre scopurile nallonalit6fii

Dar nu se poale scoate concluziune favorabilE pentru nici din nafionalllalea credinciogilor, cari au f6cut donafil pe seama m6nislirilor in yremile de mai rdrziu, penlrucd "donaliunile dovedite de acflonafi in replica de sub LXXI s,au
aclionali

'sdrbegll, cu atdt mai pulin, cu cdl in procesul penlru mdndstirea Hodog-Bodrog, acflonalorii din acesl proces au dovedlt .cu documentele aliturale sub P/p si O/o, cE nici limba de adminislrolie sdrbeascd nu a fost eschrslvE in m6n6stiri. ln s[6rgil, ce se alinge de nalionalitalea c6lug6rilor, nici ea nu poate se fie deciz6toare de caus6, cE conspeclele alf,turole, in privinla aceasla se refer toale la limpul, cdnd m6nistirile au slat in serviciul comun al ambelor nalionalildll, deosebirea deci dup6.nalionalitale dintre cilugdri arat6 cu alf,t mai pulin, cE m6ndstirea urrde a aparfinut, cu cdl esle dovedit 'din cuprinsul documentului la care s'a fdcul referire mal sus 9i care e aldlural sub R.) la repllca de sub XlV, din partea aclionalorilor din procesul acesta, in procesul penlru m6n6sllrea Hodog-Bodrog, cd la alegerea preolimii din m6ndslfie, deose' 'blre de nolionolitate nu s'o fdcut, iar mai marii m6nistiril au lrebuil sd cunoascfl, atdl limba sdrb6, cdt gi cea romdnll ; e dovedil deci, cd preolii 9i cdlug6rii de deoseblte nafionalitEfi ai inslilullunilor blsericegli, in comun inlrebulnfale, ou stat la dispozilia tntregei biserici, nu numai la a unei grupdri a ace,leia, deosebitd dup6 nafionalilate. Dar cumcd peste lot in biseric6 incd 9i in lreculul apropiat nu a fost in uz sE se deduci din nalionalilatea b6rbaltlor bisericegti din singuraticele oficii nolionalilalea biscricli insegl, :se vede din faptul intdrit cu documentul de sub R.) amintil mai ,susr ci la limpul sdu episcopul greco-oriental de nalionalltale lomdnd din Bucovina a fost ales in persoana arhimandrilulul 'dela m6n6slirea Covilulul, consideratd lotdeauna de strbeascd, 'ca episcop al poporului de natlonalilate romdnE; iar mai ,departe, dupd opul nernlesc al baronului Andreiu $oguna ..lstoria bisericii greco-orienlale", al6lurat la proces, la con,linua urgentare a oamenilor bisericli, blserica greco-orlentalE 'din Ardeal se pune la 7761 sub jurisdicfiunea de drept a lut Dionisie Novacovici, iar dupi moartea acestuia, la 1?70, sub a 'lui Sofron Kirilovici episcopi de Buda, 9i in fine, in 1789, la propunelea patriarhului din Carlovel Gherasim Novacovlcl, arlrimandritul min6slirii Bezdin, e numit episcop in Ardeal. Chiar gi numirile acestea, dupd cari dieceza greco-orientali din Ardeal,

.-

282

-283-

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN BANAT

PROCESUL PEIiTRU MANASTIRILE DIN BANAT

de nalionalilate cural romdneascd, a fosl supus6 unui episcop comun, impreun6 cu dieceza din Buda, de nafionalitale curat s&rbeasc6, iar acegli pielali de nalionalitale sdrb6 au devenit euperlorii bisericegli ai credinciogilor de nafionalilale romdni, dovedesc clar, deoporle unilatea 9i comunilatea ierarhiei biserlcegli, de alt6 parle, cE la indepllnirea funcfiilor bisericegli nallonalilalea nu a fosl luatd in considerare, iar dupd opul arp?nlit al lui $aguna, acegli arhierei de nalionalilale sdrbeascS au devenil conduc6lori dislinsi bisericegti ai credinciogilor
romdni.

Dar insugi Andreiu baron de $aguna, primul milropolit al bisericii romdne greco-orienlale, a fost in 1846 egumen al m6ndstirii Covilului ($ematismul lui Raiacici) Ei ca alare a fosl ales episcop al Sibiului. $i in fine Procopiu lvacicovici, care in anii 1860, la consullErile linule in cheslia desp6rlirii ierarhice, ca episcop al Aradului, - dupd anexa al6lural6 sub 261 la procesul verbal de sub num6rul 69,7411972, - a fost apdr6torul inlereselor romanegli locmai in cheslia mdnaslirilor din acliune: a fost intdi egumen al mbn6stirii Crugedol, de nalionalitate sdrb6, din scaunul episcopesc greco-orlenlal al Aradului a fost ales apoi de milropolit romdn greeo'oriental la Sibiu, 9i la 1874 ca alare a fosl ales de patriarh greco-orienlal sdrbesc. Dalele aceslea aral6, ci obiceiurile bisericegli, cari in' vremile mai vechi nu au fosl cu considerare la nalionalitatea bdrbalilor bisericegli, s'au menfinul cu efecl 9i in vremile mai noi, cdnd adecd dupi despdrlirea ierarhicS, mai morele bisericii romdne primegle demnilalea cea mai inaltd in biserica sdrbeascd. De altcum e dovedit din documentele aldturate 9i din fa' siunlle marlorilor amintili mai sus, cumc6 in mdndstiri au fosl Si cdlugdri de nalionalilole romdnd, E gregilE in privinla aceasla enunfarea judec6toriei prime, cd nalionalitatea poate fi dedus6' mai ales dela locul de consacrare. E gregit6, penlru aceea' penlrucd documenlele releriloare la nalionalitalea cdlugdrilor servesc cu date toate de pe vremea unitdlti 9l comunit6lii ierarhiei bisericeglt, lar in vremea sceea 9i diecesele cu poporafiune de nalionalitate sdrb6 gi romdn6 au fost comune gi u-ni*

lare, de caracterul sdrbesc ol diecezei Timisorii decl nt se poale vorbi, mai ales considerat fiind cuprinsul documenlului oldlural sub Vli la rdspuns. Nalionalitalea poale fi dedusd mai ates din locul de nEgtere, 9i lin6nd u""rt lu"ro in vedere, numdrul cdlugdrilor de .nalionalitate romAnd a patut stt fie tnsemnat. Dupd cele desvoltale, malerialul de dovedire arital nu a .oferit siguranfa corespunz6toare penlru slabilirea, cE mdnistirile le-au infiinlat fundatori de nalionalilate sdrb6, spre scopurl bi,sericegli esclusiv ale nalionolitdlii sdrbegti, 9i aslfel in privinla .acestor averi de caracler fundafional nu se poale enunfa, cb acelea inc6 la infiinlare au fosl deslinate penlru un scop de,{erminat, cu reslrdngerea comunildfit luluror credinciogilor de o ,singur6 lege, deci eselusiv credinciogllor de nalionalitate sdrb6. Aclionafii s'au pus in proces pe punclul de vedere, ci 'pro""rui 9i fdrd a se enunla aceasta, este a se decide in al |or folos, fiindci dreplul de acliune al aclionatorllor s'a pres.cris, respecllve, aclionalii au cdgtigal averea manastirilor prin posedare, asupra aceslora deci aclionatorii pesle lol nu mai pol .iormula vreun drepl. Dupi aclionafi adec6, in inlelesul rescripdului de sub A) milropolia independenla romdna s'a infiinlal prin preainalti resoluliune in 24 Decemvrie 1864, dela zlua .aceasta deci a devenll de drept existenla fal6 de mllropolia .s6rbeasc6 gi aslfel orice pretensiune de drept material, lsvordtd din despirlirea aceasla, avea sd fie valorata cu incepere .dela acest termin. Incepdnd d,ela 24 Decemvrle 1864, dupi ,legile de drepl privat in 40 de ani, iar dupd normele in vigoare ,din dreptul bisericesc in 50 de ani, aclionatorii lrebuiau s6 pigeascd pe calea acliondrii. Dar chiar daci s'ar lua in soooiinle in favorul acjionatorilor cuprinsul rescriplului de sub A) cu privlre la incercarea prealabilei inlelegeri, fllndca delegalla congresului nalional sdrbesc in 27 Martie 1865, lindnd miiedinl6, a respins prelensiunea acfionatorilor referltoare la ,ndstiri, in unanimitale, dela ziua aceasta s'a inceput lerrninul de 40, respective de 50 de ani pentru valorificarea prelenslunilor, 5i aslfel cu privire la acliune prescriplla a intrat in mod ne' condilionat in 27 Martie 1905. Dupace in cursul perlractErii

-M-

- ?85 it

PROCESUL PENIRU UAI.IASITnIIE

DI{

BANAT

PROCESUL PENTRU MANASTIRILE DIN

BAIAT

din 27 Marlie 1865 congresul nafional blserlcesc sdrbesc & declarat calegoric, cE la nici un cas min6slirile nu le pred6, posedarea dela acesl lermin a devenil proprielate penlru posesor, deci prln posedarea neinlreruplS, dup6 aclionafi, ei au cf,gligal dreplul de proprletate asupra m6ndslirilor din acliune. Punclul de vedere de drepl al lablel regegli e acela, c6 in conlra acflunii nu poale fi ridicati escepfie pe lema prescripflei, respeclive a posed6rll. ln legdturd cu apErarea pertraclold sub lll, s'a enunfal adec6, cumcd m6n6slirile, ca subiecle indreptbfite sE agoniseasc6 averi, sunl persoane separale juridice, deci averea lor, in sens mai slr6ns, e numai proprielatea m6ndslirilor, 9i deci posedarea eserciatd in afar6 de organisafia bisericeascd asupra aceslora, fat6 cu persoana a lreia, ca fapt de drepl in leg6tur6 cu proprielatea, esle a se considera ca eserciald de m6n6sliri insegi ca persoane juridice. S'a enunfat adec6 gi aceea, c6 mdnbslirile in prlvinla averii ce formeazd proprielalea lor, sunt subordonale superiori-t6lli bisericegll; influenfa aceslora ins6, referiloare la raporlurile maleriale ale mdn6stirilor, care se manifesld in eser-ciarea jurisdicliunei de drepl gi a dispunerei asupra lor, parte ca indreptillre, parle ca datorinf6 ce st6 sub controla puterii, de slal, - fie 9i de nalura dreplului maleriol, - nu poale.fi considerald ca raporl de drept prival, de un infeles cu pose-. soralul de drepl privat, ci de un astfel de drepl, a cdrui eser-ciare e de nalura dreplului public. Sub avere bisericeascd sunt adecd de infeles lucrurile,. cari deoparle sunt necesare penlru susfinerea organismului erlern al blsericii, de all6 parte sunl necesare in scopul eser-. cierii pulerii blsericegtl 9i al realisdrii mlslunilor sufletegli ale. bisericii, precum 9i averea statului servegle penlru suslinerea, organismului de slal gi penlru realisarea scopurilor slalului. Am6surat aceslora, subieclivilalea de drepl material a biserlcii,. ca gi a slatului, e de origine, nu de drept prlval, ci de drept:
publlc.

De aci urmeaz6, cd nici biserica inlreagd, ca unitale ie-. rarhic6, nicl p6rlile ei, episcopiile, comunildfile blsericegli, fundafiunile, mdn6stlrile, cdl6 vreme e vorba de raporturile de,

avere ce vin regulale in cadrele organisaliei bisericegli, nu pot li considerale ca subiecte de drepl prival, ci numoi ca for-. mafiuni de drept public, penlruc6 raporlurile dlnlre olalt6 ale aceslor formoliuni separale, cari compun hierarhla biserlceascd, le reguleazE, al&t in prlvinfa adminislrafiei biserlcegli, cdt gl in a dreplulul malerial, legi 9i norme, nu de drept prival, ci de drept public, mai ales de drept btserlcesc. (Rescriplul preainalt' dln 24 Decemvrle 1864, art. de lege lX dela 1868, ordinul preinolt dln 10 August.1868). Organismele aceslor formaliuni separate, acum aminlite,. pot sd fie luale in conslderalle ca subiecle de drepl privat numai in casul, daed vin in referinfi de drepl cu subiecte de drepl ce cad in afard de organisalla bisericeascd. Oblectul aceslui proces il formeazd insb astfel de prelensiunl, pe cari le ridic6 in urma despdrfirii in doui a bisericii greco-orienlale din Ungaria, pdni la 1864 unitard, in bisericd greco-orienlald romdnd gl sfirbd, una din unitEfile ierarhice in conlra celeilalle; ludec6lorla deci, in urma delegdrii ei, in infelesul $ulut 8 din arlicolul de lege lX, din 1868, are sE deeldd ssupra aslorlel de prelensiuni, cari nu derivd din raporlurile de drepl malerial ale bisericil fal6 de persoana a lreia, ci din schimbarea organismului bisericesc, mai nainle unilar. lar prefacerea aceasla organicd nu se baseaz6 pe afaceri de drepl privat, ci pe fapl de drept public, penlrucd permisiunea penlru desfacere a dal-o ordinul domnitorului, care eserciazd preainalla supraveghere asupra bisericei in urma poslfiei de drept public" gi despre recunoaglerea el ca fiind de drept public, s'a ingrijit arl. de lege de drepl public lX dela 1868. Din loale aceslea urmeazE, cd pretensiunile aclionalorilor, cu loale cE in resultalul flnal sunt de importanfa dreplului ma-, lerial, ca atari nu sunt pretensluni de drepl prival, ci de drept public, precum gi aclionatorii igi intemeiazd prelenfiunile asupra averii mEnEstirllor pe titli isvorili din dreplul public, nu din. dreptul prival, alunci, cdnd cer, ea acllunea lor in prlvinla aparlinerii mdn6slirilor, dln puncl de vedere al organisdrii biserlcegli sE fie apreciatE, pe basa imprejurdrllor infiinfirii singuralicelor mdndstiri gi a raporturilor nalionalisle ale popora-liunll din jurul m6n6stirllor.

285

-287 -

PROCESUL PENTRU MAN.{STIRILE

DIN BANAT

PROCESUL MANA,STIRILOR DIN BANA'I

ln cheslia prescripliei deci punclul de vedere al tablei regegti e Ecela, cd asupra pretenflunil din acllune nu se estind normele prescripliei de drept prival 9i aslfel ea (acliunea) nu a cdzul peste lol sub prescripfie. Dar in legdlur6 cu aceasla acfionalii n'au pulut cdgliga drepl nicl pe basa posed6rli, pentrucd un lucru, sau un drepl, poate fi posedat numai de posesorul unui lucru sau drepl cu caracter de drepl prival, nu insd 9i de persoana, care eserciozd dreplul, fie si de nalura dreplului malerlal, Esupra lucrului respecliv, ca indreptdlire de natura drep' lulul public. Dar 9i dac6 s'ar pulea ridica in conlra acfiunii in general escepfiu prescripfiei, respeclive a posed6rii, esceplia lrebue respinsi 9i alunci, penlruc6 pdnd la inceperea acliunii nu s'o implinit termenul legal de 40 de ani al prescripfiei, respeclive ol posed6rli (Verbdczy I. ?8 S 2). Prescriplia, respective posedarea, o inlrerupe adecd ocliunea inifiatd penlru valorarea lucrului sau a dreplului, $i pdn6 nu esle organ al pulerii publlce, care se sileasc6 pe celce nu recunoagte dreplul, la recunoagterea dreptului, terminul prescripliei, respective al cdglig6rii de drept prin posedare, nu esle incepul. Ordinul preainalt din, 24 Decemvrie 1864 a indrunral p6rlile numai la incercarea infelegerei cu privire la mdn6stirile afldtoare in litigiu, dar nu a numil organul de pulere public6, chemal sd judece, in cas cd inlelegerga se zdddrnicegte in cheslia aceasla de imporlanfa dreplulut public. ludecd{oria aceasta a inslituil-o abla arl. de lege lX dela 1868, iar dela eanclionarea acestui arlicol de lege, pdnd la inceperea acfiunii, n'au lrecul 40 de ani. Atard de aceasla, liindcd in rescriptul de sub A) domnilorul, iar in art. de lege lX din 1868 legislalura, a enunlal oprlal, cE in privinfa averli bisericegti milropolia impdrfild acum ln doui are se incerce impdcarea, iar in caz ci nu succbde lmpicarea, are se facd pagi mal deparle, enunllamenlul acesla, dup6cum s'a accenlual mai sus, cuprinde in sine enunlarbd, (cd pdnd la lerminarea procedurii slabiltle penlru regularea rapor{urilor de ayere, are sE se menfind glarea de lucrurl de pdnd acl dupicum se spune la aga numilele comune mixle bisericegti),

,si fiindc6 dup6 cele slabilite mai sus, m6nEstirile din acliune, pe yremea desp6rlir ii erau inslitufiuni bisericegli comune' puse in serviciul comun al mitropoliei sdrbe 9i romane; inalnle de ..resolvarea pe calea ir,felegerei ori pe calea procesului a chestiei din disculie e d6t6toare de masuri starea comunitSlii, deci cu privire la averea institufiunilor comune bisericegli membrii .de nalionalilate sirb6 9i rorndnd ai bisericii sunl de consideral ca pdrtagi, iar cu privire la obiectele comune 9i neimp6rlite ale pdrtagilor, pdnd la efectuarea imp6rlirii, nici unul dintre el .nu poate cdgtiga dreptirrl prin posedare. Din aceasla urmeaz6, c6 si dac6 jurisdicllunea de drept, .eserciali asupra mdnastirilor de c6lr5 milropolia acfionatd ar pulea fi consideratd de posedare, ea la nici un caz nu e de ca cu privire la ea terminrrl de posedare s6 se fi incepul
"natur6, mdcar.

ln urma luturor acestora 9i cu accentuorea, cE punclul .de vedere al aclionatorilor in privinla indivizibtlitilii averilor mandsliregti gi a neinstrainirii lor, pe baza motivdrii corecle

,din sentinfa judecEtoriei prime, referitoare la aceasta, nici tabla <egeasc6 nu l-a aflat de acceplabil, 9t c6 declaraliunei perso,nul" u lui Andreiu baron de $aguna, episcop in Ardeal, 9i a ,lui Procopiu lvacicovici, episcop in Arad, facuta dup6 docuimentul alalurat sub 261 in cursul perlract6rilor de inlelegere cu privire la infiinfarea m6n6stirilor, dar nesprijinita cu nimico, .in fata faptului, c6 infiinfarea mdnastirllor sdrbe$ti nici in cursul .procesulul actual nu a putut fi stabilitd, nu i se poale atribul ."r"-o greulate favoroblli pentru aclionali, a trebull sd enunle, .c6 asupra averii mdnastirilor din acfiune are prelenslune 9i .rnitropolia romf,na greco-orientald cu privire la lurisdicliunea "de drept 9i exerciarea dispunerii, slabilile in statutele organice

Din natura de drept bisericesc a mdndsllrilor, speclald 9i .divergenta de a altor fundaliuni, (de exemplu Fundaliunea Trandafil), precum gi din inlocmirile organice bisericegli ale celor .dou6 mitropolii, urmeaz6, ci iurisdicliunea de drepi 9i dlspunere, .ce compete celor dou6 milropolii asupra mindslirilor, nu in comunr ci separal pentru fiecare m6n6stire poate fi exerciali

'bisericegti.

-288-

-289.*

l9

PROCESUL MANASTIRILOR DIN BANAT

PROCESUL UAUA.STNNOR DIN BANAT

numai de una dinlre milropolii, 9i nslfel are loc imp6rlirea, lurisdicliunll de drept gl a dispunerii. Cd impErlirea cum s6 se efeclueosc6,. e o cheslie, in care judec6loria prim6, in urma punclului conlrar de vedere al dreplului, nu a adus hot6rire; cauza deci se remile pnimei judecb-. torii' in scopul ca s6 decidd in chestia impdrfirii jurisdicliunii, de drept gi a dispunerii. FiindcE ins6 in procesul drnrre aceleagi,p6rfi, afl6ror i*. curgere penlru jurisdicfiunea 9i dispunerea de drept 9i exercital6 cu privire la averea mdndsllrit Hodog-Bodrog, proces judecal ast6 zisub numdrul7l,740l9l4,labla regeascd a enunlall cd asupra averii, Hodog-Bodrog Ere pretensiune gi milropolia greeo,oriental6 s6rbE in privinfa jurisdicliunii de drepl gi a exercierii dispunerii; dupdce dup6 oceslea, cd jurisdtcliunea de drepl 9i dis'. punerea ce poale fi exercilald acum de ambele milropolii, cum, sE se imparld cu privire la cele gapte m6n6sliri: poate sd se decid6 numai in mod unitar sl cu considerafiuni fald de una gi, de alla, esle a se enunfa gi aceea, c6, la impdrfirea juris-dicfiunii de drepl 9i a dispunerii ce poare fi exerclold urupru, averii m6ndstirilor inleresale in proces, judecd{oria are s6 fie. cu considerare gi la aceea; cd jurisdicliuneo de drept 9i dispunere asupra ayerii m6n6sliril Hodog-Bodrog, care parle'din. proces sd o primeascd prin deciderea ce va fi, adus6 tot.
alunei
7

autorilSlilor ei ii compelea, dar fiindci al6r regulamenlur penlm m6n6sliri, cdl 9i ordinallunea preainallE din 14 Maiu 1g25, in care se cuprinde tnslilulrea delegaliunli nafionale congresuale greco-orienlale sdrbegli, in cursul procesulul au fosl scoase dln vigoare, prin preainalla ordinafiune din li lulre 19i2, chesfia, cd oare pe seama aceslui organ bisericesc, care gl-a plerdul cercul de compelinla in organizofia blsericeascE, s6 se aslgure influenfd in cursul ulrerior al procesulul, tabla regeascd a ;iaecal-o in sens negaliv, in infelesul ordinafiurrri preainalle dln

7l hilie 1912,

Budapesta,

in 29 Martie

1916.

Emil Barlhodeiszky, ffi. p., prezident de senat. Destdertu Tdrfi m, p., raportor, Dr. Adatbert Csulyok m. p. Iultu K6ler m, p. Dr. Aladdr SzCkdcs m. p,
l9l6 no. tiJ-69J
frraducere din unguregte publicati d,upi Teregrafur Rom6n, sibiu.

ab

Asupra chelluielilor de proces gi a cornpelinfelor advocalilor se vor lua dispozifiuni in deciziunea de incheiere a procesului. Advocatul acfionalorilor n'a cerur stabilirea de cheliueli penlru parlicipare la expunerea cauzei gi penlru luarea cuvdn-lului dupd expunere, iar slabilirea competinfelor sub acest liilu, pe seama advocafilor acfionafilor e bazalE in S.ul 61 al pro_ cedurei in procesele clvlle. In fine se observd dtn partea lablei regegli, cd degi de_ legaf ia congresului nafional greco-oriental sdrLese din Gar'lovef ,. neimprocesuald de aclionatori, cu lot dreplul o stal in proces ce aclionatd, fiindcd pe vremea reinceperei' procesului era in. vigoare regulamentul penrru mdndsriri dela 190g 9i in inlelesul $-lui 15 punct m)., reprezenlarea m6ndslirilor din acfiune ln-fa1a,

-290-

2)t

19r,

LISTA EPISCOPILOR gI MITROPOL|TTLOR

5.

Lista episcopilor Ei ,milropoli{ilor. 7 / lV t<t {lA a" "7"' I. Episcop in Hun6doara: /' m
zrl-u-4>r,

6.

Ioan de Caffa 1456.

7. sprridon , r576-c. rilee. iliiJij'?, "u-ljj,t'conrirmar 8. IoanCernea,1599-c,1605. --' fiunie 1625.

Eftimie, l5Z4-1576 (fusese 10. Teofil, 27 Febr. 1615-c. 7620' vlddic6 in Bdlgrad).

1560.

Gheorghe, 5 lan.

1550-c. g. Spiridon,
1614.

23 Sept. 1605-

il

Episcopi peste Maramuregr cu regedinfa ln mEn[stirea din Peri sau ln Muncaciu, etc. 1. loonlchle,milropolitdeBel- 16. Ioan lusko, 6 Maiu 1645. gradul" sdrbesc, 20 Martie 17. Silvestru, inainle de 26 Apr.
1179.

Il.

V. l.

Episcopii Silvagului cu regedinfa in Prislop.

1. Ioan din Pegteana, .dupd 15 lunie 1555,

Episcopii de Geoagiul de sus. Cristofor, 16 April 155?. in 10 April 1562. 2. Savo, primdvara 1559. 4. Sava, resliluil in l0 Aprit 5. Gheorghe din Ocna, scos 7562-c. 1570.

VI.

7645.

2. Luco, 1485.

5. loon, 1494-98.
4. Ladislau, 1551.
5. loan, 1556. 6. Serghle, inainle de 24 August 1597-dupd 20 April 1616. 7. Pelronie, 2 lunie 1600.

18. Porfirie Ardon, 1649. 19. Savul, 12 April 1650. 20. Mihail Molodel, 7 lulie 1651 21. Ioanichie Zdican, !664. 22, Ylelodiu Racovefchi, 1688. 25. Iosif Stoica, inceputul anu-

Vn.
1569.

Episcopii romtno-calvini.
15691577.

lui

1690

8. Sllomon, 1608-9, 9. Splrldon, aminlit la 7 Maiu 16t9. 10. leremle, 2t Augusl 7620, 11. Petronie,1623, 12. loan Grigorie, 1627 -33, 15. Vastle Tarosovici, 1635-40 14. Dosofteiu, 28 Nov. 1654. 15. Dmttrie din Moiselu, inalnte de 5 Noemvrie 1657.

24. $tefan-Serafim de

t c. 1711.

t. Gheorghe de Sdngiorz, inalnle de 50 Nov. 1566-t

2. Pavel

inainle de

2i

Apr.

25. Dosoftelu ll Teodorovici, loamn 7718- c, t 1754. 26. Gavril 1759. [Episcopit unili din Muncaciu p6sloresc ai peste Maramureg intre anii c.17541854, cdnd trece la episcopii romdni unili din Gherla].

Pelrova, loamna I 71l-toam na !7 14.

din Turdog,

8 Febr.

S. Mihail din Turdag, 1577t dupd 14 lulie 15g2.

(Alba-Iulia). de 17 Octomvrie 1627-+ 5 Seplemvrte 1640.

VIII. Mitropolifii din Btlgrad

t.

ru.
1.

Episcopii din Feleac.

Marcu, grec, inainle de Oclomvrie 1488.

2. Daniil, dup6 Oct. 1488: 5. Petru, 1558.

9. Ilie-lorest, Oc1.1640-1645. Cristofor, 6 lunie 1574 -+ 10. glefan, inainle loamna 1529. de 19 Aug. 1645-+ dup622 Maiu 1656. Ghenadie l-iu, 1579-Febr. 11. Sava Brancovici, vara i656 15g5. deslituit 2 lulie 1680. 4. loan de Prislop, 20 Martie 12. Daniil, c. 1659-1662. 1585_c. 1601. rs' Iulie 5. reocrisr inainre de 15 f;ul"nT$"""u,L ltu'ito":, 7606-c. 1614.
6. 7.

-Marlie 15?4.

Eflimie, 5 Octomvrie

7S7f-

IV.
1. Ilarion, 29 Sept. 2.
Februarie 1555. Varlaam, 1527,

Episcopii de Vad.

7523,

t4 5. Anaslasie, 11 Ocl. 1529-c.

4. Tarasie, 20 lulie 1546-.491546.

Mar'. reofir, r6t4-c. t62o (st tr. lfi|l f,uror:t' Iulie 1680pesle eparhia vadului). i""r"r, grec, Marli e 16g2--' iin"u'iOgS. ^ rs. Dosofleiu, 21 Aprtl 1622vara {627. Ghenadie de Brad, 16. 'Sava din Veslem, 24 lan. inainte 16g4-t Aud$ i6aS.

8.

-292-

293

-*

LISTA EPISCOPILOR $l MITROPOLITILOR

:# -j:--

LISTA PISCOPILOR $I MITROPOLITILOR

:-,-::--"'

77. Varlaam, Dec. 1685-vara

7692.

-f 19. Atanasie, sfinlil 22 lanuarie

1698-1700.

dup6 12 lulie L697.

V. Episcopi, apoi Mitropoliti romf,ni ortodoxi de Ardeal' n. Vasile Moga, intdiu eplscoP 3. ProcoPle lvacicovicl' 1875
.X

18. Teofil, sfinlit 18 SePl.

1692

romdn,

IX.
7,

EPi-scoPi

ln Fdgdrag'

Daniil, 20 APril 1662-c, 7672'

X. Episcopii din In[u, cu sediul gi in Hodog-Bodrog 9i Lipova' polil", 7628-7645' 1. Mateiu-Moise, c. 1600.

sfinlit 21 APril 1811-t 11 Octomvrie 1845. :2. Andrei $aguna, adminislralor din 15 lulte 1846, ales 2 Decemvrle 1847, sfinlil

leg6turE cu ePar' hia Budei, Septernvrie 1810,

firi

-1874 Garlovtl,

(Palrlarh sirbesc de 1881)'

4. Miron Romanul, 21 Noemvrie 1874-t 15 Ocl' 1898'

5. loan l"lelianu, dela 14 Dec. 1S98-t J Februarie 1916. 6. Vaslle Mangra, dela 6 Aug.
1916-+

in Dumineca

Tomei, .1848;

2.Sava,inalnlede?April4'sofronie'milropolit''1651' 1606-t dup6 6 Nov. 1627. 5' $lefan' c' 1660-1664' 6' Isaia Diacovici' c' 1690' 3. Longhin Brancovici

Milropolit dela 1855 lunie 1875.

-+

16

I Octomvrie 1918.

'milro-

XVL

Episcopia ortodox[ de Arad.

XI.
7.
1641.

EPiscoPi ln Bihor,

etc.

Avram din Burda, 50 SePl.

5.

Efrem Veniamin, Martie

1695.

:Sdrbi: 1. Ionnichie Marlinovici, inainte de 1715, cdnd trece la

unifi.

4. Pelru Cristofor c. 17102, Sava, 1689. c. 771.5. Xn. EPiscoPi in Banat' 1. Daniil, 1565 (cu sediul in' 2' Teodor' Iunie 1594'

8. f 181s. g. Administrator: ePiscoPul de

1828.

(trece la Timlgoara). Pavel Avacumovici, 1786-

-1786

.2. Vichenlie lvanovici, SePt' 1726-1737 (lrece milro-

Vdrsel: losif Pulnic 7719-

.5.

Lipova). Xm.
1651.

5'

Gherasim' 1695'

Episcopi

f[r[

regedintl stabil['

-4. Pavel Nenadovici, 17481751 (lrece Patriarh). .5. Sinesie livanovici, 7757-+
7769.

potit). lsaia Antonovici, 175{'-1748.

Romdni:

1. Neslor loanovici, 1829-t

1850.

2. Gherasim R41,1830'-f 1850' 5. Procopielvacicovicl,lS5S75, apoi milroPolit.

7, 2,

Venedicl, 4 Maiu 1631. 14 lunte Sava de

5'

"Bistra",

Grigorie de 'Moldovila" lunie 1651'

14

16. Pahomie Knezevici, 77701785.

XIV. Episcopi ortodori de Buda, Gtmpii

$i ln Ardeal.

Mdhaciului

'.7, Petru Petrovlci, Maiu il?84 XVII. EPiscoPia de Caransebeg'

4. Miron Romanul, 7873-4. 5. loan Melianu, 1875-1898' 6. loan Pai, 1898-f 1925.

d.

1.

2.

5.

DionisieNoracovici, instalat la Bragov, 11lunie 176l-+ 8 Decemvrie 1767, Vicariu: loan Gheorghevici, 1768. Sofronie Chirilovici,l Dec. 1770-1785. Ghedeon Nichitici, 6 Nov.

1785, inslalat

lunie

1784

Vicariu:: IgnalieVuia, -2,. loan Popazu, 6 lulie

1865. 5' Nicolae Popea' 1889-1908' 1865, 4' Miron Crislea' 1910-1920'
t

Gherasim Adamovici, 1789 4. -+ --13 APril 1796, Vicari: Ioan Popovici de Hondol A796 - 1b05) ; Nicolae Ha-

6 Dec.

1788.

5 Februarie d'889.

EPissoPi s6rbi cu sediul Timlgoara. 5. Iosif, 165511. Neofit, d608.

XVI[.

2.

Vasile, 1658.

4. Mihail,

1688.

lovicl, 1805; Aron Budai1810.

|5idr3 P tbz,

, nooa Sloboilan

Costici, Sematismui eparhiei sArbegti Timigoara, 1925, i' 5' 16'

din Timi'

?31

-295-

6, loanlchle Vladlsavlevici,
7. Maxlm Petrovici, 77278. Nlcola Dimilrievici, 172877 57

--:: -L!.sflIPl!99-lIL9R 5. lsalaDlakovici,T695-7710, 14, StefanAvacumovici, 18011822.

$l MIlI9l9!lIlL-o-T-

LIsTA EPISCOPILOR $I MITROPOLITILOR

XX. Episcopii, apoi Mitropolifii bisericii unite a Romfinilor din Ardeal 9i Ungaria.

7770-7726. 7728. .

75. Iosif Pulnlc, 1828-1830. 16. Maxim Manuilovici, 1855-1858 (romdn). 17. panlelemon )ivcovici, 1859, 1855-1864 (trece milr. la Garlovil).-

1.

7744. -1851. 9. Georgie Popovici, 1745- lE. Samuil Manoilovicl Carlovif)

1881'

10. Vichenlie lovonovici Vldac, 19. Anlonie Naco, 1864-1869, t759-1774(lrece mitropolit 20. G^eorge voinovict; 7874Brancovici' 1882 tl. Moise Pulnic, 7774-7787 2l' Gheorghe (lrece milr' la car(lrecemilrop"rilr"6"rr*rfl. -ffi90' 12. Sofronie Chirilovici, TTS!- 22. Nicanor Popovici, 78917901. 7786.

la

t5 Maiu-f 2 lttaiu 7772' 8. Grigorie Maior, ales 15 Aug' Vi-+ cari: Iosif Bardia si R6gay. 1772, numil 27 Oclomvrie' r-elras 12 August 7782, t 2. loan firca, sfinlii ta rlde Februarle 1785' ([uqe l7o(; in roamna 9' Ioan Bob' numit la 21 Oct' Moldova). 1782' confirmal la 15 Dec' 5. rgenceslas Frantz, ales 9 sfinfit 6 lunie 1784' Sepl. 1713, neaprobal. 1713'
19 August 1?15.

Alanasie Anghel, inslatat ca episcop unil la 25 lunle 1701

lunie 1764, inldril de Papa

' F,q#x,1++"""'t'"u " Lfii;,rill u'gllx

5.
Filter, 1727 - 8. Ioan tnochenrie clain,.ales la 4 lunie 7728; intdril de impdrar ra ,s 1729i slinlil la 25 Oclom-

13. PelarPetrovici,l?86-1800. 23. Gheorghe Lelici, 1904-

ca ,episcop al Fdg6ra$ului", April 1835, sfinlil 6 lunie, instalal in August t725-+ relras Marlie 1850, + 29 29Oet,7727.Yicariu:Adam Martie 1861.

tt'

XIX. Episcopi s&rbi cu sediul ln Vf,rqef.' 12, Iosl{ lovanovici $acabent;' l. Simeon, 1608. 28 Oct. 7:1.86-19 Dec. 1805. 2. Anlonie, 1622. 75, Pelar lovanovici-Vidac' '25; 5. fso'desis, 1662. 1. Splridon$tibila,1695-1?02. Nov. 1806-9 Dec. 1818. 5. Molse Stanoievlci, 1722- 74, Iosif-Pulnic, 1819-1828. 1726' 15. Maxim Manuilovici, 2L lan6. Nicola Dimilrievici, 1726t9}g-t366 (romdn). 1728' 76. Iosif Raiacici, 1854-184?.7. Moxim Nestorovici, 1728- 1?. Stefan popovici, 1845t758.

vrie t7s0; t"nJ"rg"no"*" l:l;.d"t"

^F;il;;

lJffi"r'J"*iJ:';1;f"':5;: t.
-

:i;ililrrdi",,::ilrr'1 --.;

ttt'' t

7 sept'

ff:;

B: kii|,f;|;"?:tl",U
7748.

"'i|nff,
t74g-

ra.

ffiL^

chengheraf, 1855-

de Papa 2l Decemvrie, + 51 lulie 1892. 15. Victor Mihdly de Apga, ales 6. Setru Pavel Aaron, numit 16 Aprilie 1895, numit 9 28 Febr. 1752, slinfit t Sept. Nov. 1894, instalat 26 Maiu' 1752-+ 9 Marlie 1?64. 1895-t 1918. 7. Alanasie Rednic, ales 50

Vicari: Pelru Aaron 9i Nicolae din Balomir.

3:ffi;H, ir#t"",?:l?iJ

"

p"il,;

;iH"? l;,f"fl,"li

19. Neclarie- Dimitrierlci' 1887i t769. -1895. 11. Vichenlie Popovicl, 1774- 2U Gavrtl,Zineianovici, 189610. toy6n Georgevicl, 16 Decemvrie

1785.

1920..

ltze, Timigoara, residat gi ia Caransebeg.

Soara pe

' Dupl

Slobodan Costicl, $ematismul eparhiei sfubegti din Tinti' 1925, P. 5, 16. Ilnii. dintre acegti episeopi au'

XXL Episcopia unit[ de Oradea'Mare. 26 lulie !776, recunoscut 1. l"lelelie Covaci, litular de de Papa la 16 lunie 1777' Tegea, numil 12 Iulie 1?48, sfinlit la 9 Noemvrie' + 16 + 1770.
2. Moise Dragosi,numitsufra- ,.
gan la 5 Nov. 1775,

episcon ifl"g:"iltli;, 178?.

neprimil de

rysE

- 296-

-?9.7-*

LtsTA EprscoptloR gI MIrRopoLtTtLoR

Ignalie Darabanf, numil la 8 April 1788, confirmat de Papa la 5 Febr. 1790, sfinlit la Mart., f 51 Oct. 1805. 5. Samuil Vulcan, numit 25 Ocl. 1806, f 25 Dec. i859. 6. Vasilie Erd6lyi, numil la 2 August 1842, recunoscul de fapa lq 50 lan. 1845, sfinfit la 77 lunie, f 27 Martie
1862.

4,

7.

9.

10. Dimitrie Radu, numit -f A Dec. 7920.

Maiu 1865, t 5 Aug. 1875. Ioan Ollean, numit lgTS, + 29 Nov. 1877. Mihail Pavel, numit la 29 lan. 1879, f 1 lunie 1902.

losif Papp-Szih{gyi, numi la 1 Nov. 1862, sfinfit la 5

Tabla numelor $i locurilor istorice

PrescurlEri
:

c.: cllug[r.

m. :

La1902

mdnlslire.

A
A.aron (Petru Pavel, efiscop unit

XnI.
7.

Episcopia unit[ a Lugojului.

Papa 2 [ Dec., sfinlit 14 Febr. 1875, mitropolil Nov. 1g94. 4. Dimitrie Radu, numil22 Nov. 1896, recunoscul de Papa 5 Dec., sfinlit 9 Maiu IggT, lrece la Oradea-Mare 1902. 5. Vasile Hossu, lg0S-IgIS. 6. Valeriu Frenfiu, 1, tS-IgZZ.

2. loan Ollean, numit la 2i

Iulie 7870, recunoscul de lapa la 5 Oct., sfinlit la 1g
Dec,,7873 trecut la Oradea.
de

Alexandru Dobra, numit la 17 Martie 1854, sfinlit la 2g Oct. 1855, t rS lpril f86o.

n. 1, 154,

67, 96, 99, 103, 772, 115, 11g, 15g, 746, 747, 151, 155 si
156.

in Blaj), XVll, XLIX, Ll_lll, LIX_X, LXIV, LXVI, LXXXV_VI, CXXIV_V, 4, 5: U N. 6 2,12, 75, 76, 27, 22, 24,25, 26,2g,29, 52, 54,-5g, 65,

5. Victor Mihalyi, numit 25

Nov. 1824, recunoscut

XXilI.
"7.

Episcopia unitE

de Gherla

(urmas6

Maramureg).
Ioan Alexi, numit la 12 Mart.

celei

de

incepulul lui 18?9. .2. loan Vancea, numil la 4 lulie 1865, recunoscul 25 Sept., sfinlit 3 Dec., Mitropolil la 21 Oct. i86{ -5. Mihail Pavel, numit la 11 Sept. 18T2, recunoscul de

in Nov., stinfit la Zg Oif. t 29 lunie 1862. Vieariu _ penlru Maramureg: Ioan Payel, 24 Nov.1g601855,
4,

1854, recunoscul

de

papa

Dec.

Papa la 23 Dec,, sfinfil la 26 lan. 18ZS; 29 lan, IBT9, trecela Oradea. Vicariu: loon Pop, 12 Dec. IBT4f10
1879.

loan Szab6,numil la 18 Febr.

1879 -1913. Vicari : Mihail Pop-Krik6nyesdy, Decem. 1879-7 Sept. i887, Tit Bud, t5 Nov. 1887-c. l9la. Vasile Hossu, lgts-tgt6. Iuliu Hossu, 7gI7-

5. 6.

Alexandru, (protopop unit din Rogia), XLIV_VI, XLIX. (Antoniu, c. in Blaj), 50, SZ, (lacob, c. in Blaj), CXV, 16 n. I, Sg, 4I. (Nicefor, c. in Blaj), 41. Abrud (m.) l, (tdrg), XXXIX, XLIV-V, XilX, LlV, LVl, LXXXIX, 44. Acachie (c. la CdlddruSani), XCll. Acotislurile, 73, Achlum (Ducele Ungurilor), lX. Achindie (egumen la Voronef), [XXVlll. Aciliu (sat, jud. Sibtu) XXXU. Adamovlci (Gherasim, episcop ortodox in Ardeal), 203, Z0g, .."210; (Samuil, vicar la Zlalila), 225. Aflela, vezl Cioaro. Agalon, (egumen la Vodila), 199. Aiud (orag), 52, l4O. Alba fiudel), XU, XLl, XLIV, !, 140. Alba-lulia (:B6lgrad, m., ora5) XVl, XlX, XXXIX, XLV_VI, L, Llx, Lxxx, cvll, cxv_vl, 7_6,52, 33, 41, 54, 60, 62, 68, 225, (protopop unil) Xllll, (sinod), LVll, [Xll. Albani leronim Toma (c. in BIaj), 45. Albegti (cbtun in Rdmefi), 57. Albu Gavrild (fdran din Rdmefi), 61. Aldea (preot), 26; (Toean din Dr6g69), 29.

-298-

_z$_

TABLA ANALITICA A CUPRIXSUI-UI

Preotul Tincu-Velea 272 -215. c6lug6rilor 9i des' Numele 212-13. m6ndslirii, despre vechimea condusd de Vasile nrdndslire dela fllnjarea m6n6slirii,212. $coala Loga venit dela Tismana, 214-15. 6. $emlacul-mic, 215-225, - Vechimea, reslaurarea dln l?50 si pictura nrdndstirii, 215-76. suprimarea m6n6stirii' 216,222, Siluafia mdndslirii in t77l: averea mobil6 li lmobil6, numele c6lugdrllor gi viala lor, 217-220. Numele 9i viala celor 7 cdlug6ri din 1775, 220-222, Averea mobild lrecut6 la Me' slcl, cea imobild configcald de slat gi vandul6 unui funclionar loan Osloici, 222-225. 7, Vdrddia,223-24. - Vcchimea 9i peripefiile mdnbslirii' 225. Restaurarea gi sfinlirea ei in 1775, 223-24, Silualia nrdnIsllrii pdnd la 1865' 224, 8. Zlalilo, 224-225, - Ruinarea 9i restaur6rile m6ndsllrli, 224, Numele cdlugdrilor din veacul al XVlll-XtX, 225'

5. Srediglea'micd,

Cuprinsul.
t.

Clitorii Si ouerile mdndsllrilor, XIV-XXI. Iu. Porlea cdlugtirilor in pdstrareo gi lntdrlreo cred'nlei orlodoxe' XXIIt.

Prcfold, lll 'VIll. Inlroducere, IX-CXXVII. Rdspdndireo gi numdrul mttndslirilor orlodoxe, lX LXXVI.

XIV.

Cdlugdrul Nicodim, XXXI--XXXVI. Cdfubdrul Sofronie din Cioara St rolul sdu in .reuolulla" religioosd din 1759-67, XXXVI -LXXVI. IV. Relaliite cdlugdrilor ordeleni cu fdrile romdne, LXXVI-XCVIII' gi penlru V. Coniributia idlugdritor pentru lileralura gi arla bisericeascd XCIX-CXVII' cdrlilor, tipdrirea gcoala poporului Si VI. Viala internd a mdndslirilor' CXVllI-CXXVIII'
3.

7. 2.

Cdlugdrul Visarion Sorar, XXIV-XXXI'

Partog, 225-228. - Amintirea m6ndstirii in secolul al XVI-lea, 225. Mitropolitul losif din Timisoara addposlit 9i ingropat aici in veacul al XVll-lea, 225-26. Cdrli bisericegti aduse deta mdndstirea croat6 Opovoa la Partog, 226' Opovo eusfinula de Domnii Moldovei, 226. Numele calugdrilor din 1771, dinire cari la l?75 erau mai mulli romdni, 226-27, Desfiinfarea mdndslirli, 227 -228. 2. Voilooifa,228-229, - Dislrus6 de Turci, s'a reslaural in secolul at XVlll-lea, 228. Se addpostea in ea uneori bande de holi sdrbi, 228, Numele c6lug6rilor in veacul XVlll si XIX-les, 229. Procesul pentru m6ndstirile din Banat, 230-291' Lista episcopilor 5i mitropolililor' 292-298. Tabla numelor gi locurilor islorice, 299-338. Tablo ilustroliilor 339-540. Gregeli de tiPar 341. Toblo analiticd a cuprinsului 342-560. Cuprinsul 36L-363,

D. Judetul Torontal, 225-229.

l. M6ndslirile romlnegli din Transilvania' 1- 156'

1.

A)
1.

2. 3.
4. 5.

Judelul Alba de jos, 1-'62' Abrud, t. Alba-lulia (Bdlgrad), 1- 6'

Alinlis, 6. Blaj, 6-44. Bulzu, 4l -45. Cioara, 45*50.
Ciunga, 50. Daia rominE, 50. Geoagiul de sus,
51

C) Judelul
1,

Bra$ov,

66.

Pestera, 66.

D/o) ludelul Cojoena, 66-i1'

6. 7. 8. 9.

52'

.
.,

10.
71,.

Il6gina, 52-55.
55.

2. Berind, 67 -68. 5. Buleni, 68. 4, Clui'MEn6slur, 68. 5. Cuteius, 63. . 6. Feleac. 68-70.
9a'Milusrt mare, ?0. 10. Ormenlgul de cAmPie, 70-7L' 11. Sin-M6rtlnul de cAmPie, 7l' 12. Sllvatul de cimPie' 7l' 15. Somesfal6u, 72. 11. Slobor' 72-74. 15. $opteriu, 74. D/b) ludeful Ftrg[rag' 75-101'

).

B6ila, 66 - 67.

Pelrilaca romin6' 72. Rnmeli, 55'62. !-.. 73. Straja, 62.

8. Monor, 70. 9. Morlaca, 70.

B) Judetul Bistrifa NtrsXud, 62-66' l. Feldru,62-63, 2. Rebra mare, 65. 3. Rebra mic6, 65. 4, Sdngeorzul romin, 65-64.

u<s<\
-360-

6. Y.

5.' Sinltoana'
Telciu,
65.

65.

zugru, 65-66.

1. 2.

Arpa$ul de jos, 75-76. Arpasul de sus, 76'

*ru

561

CdIPRINSUL

CUPRINSUL

5. Berivoiul mare, 76-77. 1. Berivoiul mic, 71. 5- Breaza, 17. 6. Bucium, 77 --78. 7. Comana dc jos, 76. 8. Comana de sus, 7E. 9. Ciuciulalo, 78--79.
10. Dejani, ?9. 11. Drdgus, 79-81. 12. Lisa, 81 82. 15. Mirglncni,82. 15.

10. Solov6slru, J31. 11. Toplila, 156. 12. Urlsul de sus, 116. 11. Urgua, 157.

9.

Rusii-Munli,

155.

11) Judeful Turda-Arieg, 151--154. 4. petridut de

sus, 15j--15a.

1. Z.

Berchi9,

Coc,

t52.

ltl-752.

|5.

Lupsa, 152-

151.

N) Judeful Zarand, 1. Vaca, 151_f6.

154-156.

G) fudelul Si!:iu, 157-14t. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Lancrdm, 117- 158. Porccsli, 13t{. Racovila, 15d- 159.
S6cSdate, 159. SEliele, 159. SdsEus, 159 140.

tl

Nelol,

82.

Il. I*ldntrstirile din finuturile de granifd apuseanE, B) fudelul Bihor, 157. , 10. Pett, t?0-177. Yf. Pelrova. 1??. t. Dida, 157. t2. Rona, t??-*t?8. C) Iudelul Maramureg, 152-178. 75. S6cel, 1?8.
t. Birsana, 1575.

157_181.

14, ViSeul de

sus, 178.

ln. \rl.

18. 19. Sembila de jos,

Scorei,96-97.

Il(. t7.

Ohaba, 82 - 85. Oprea-CArligoaro, 85. Porumbacul de jos, 85. Porumbacul de sus, E1.
85.

15tJ.

Sesciori,
SibiI,

40.

140

--14 t.

H) Judelul Solnoc-Dobdca, i41-151.

ri

q5. 6.
7.

Simbdta de sus, E4-96.

22. $erc6ila, 97. 23. $inca veche, 97-99. 24, Recea (Telechi Si Vaida), 25. Venelia de sus, 100. 26. Vlslea de jos, 100-101. 27. Viglea de sus, 101.

100.

E)

ludetul Hunedoara, 101-1j1.

Hunedoaro, 101.

2. Plosca, 101-t05. q!,, Prislop, 105-128. 4. Richllova, t2E-t29. 5. Rtu de Morl.Suseni, tz9-l31. 6. Slblsel, 150. 7. Vaidei, 150-131.

l.

1, Brebeni, 141. 2. Caselul de jos, 141. 3. Chiced, rl1. 4. Chiuesli, 142. 5. Ciocman, 142. 6. Copalnic, 112. . Dolheni, 1s2. 8. Feleacul sdsesc, 142-.-iq3. 9. Leschia, 145. 10. M6gheru1, 14r. . \t1. M6niglur, i43. ( -., i 12. Mica, 145. t3. Mintiul Gherlei, 1.14. t1. Mintiul romAn, 1{4.
7

Biserlca slbe, r5J-159 Budesli, 159. Cdllneeli, 159- 160. Cuhea, 160. Dragomiregli, 160.

D)

]udeful Strlaj, 128-r29.

t.
E)

Sanl6u, l7E-179-

fudelul Salu mare, 779-lEI-

Giulesli. 760-t62,

r$. Ieud,165. 9. Moiseiu, 163-170.

l. Bicsad, 179-180. 2. Culo, 181. 3. Habra, 181.

Mlntrslirile din Banal, IE2-229.

tll. d.
:--

A) ludelul Arad, 1BZ-191.

Hodo$.Bodrog, tE2-79t.

2. Cuslci, 204. 205-207. lJ*-|leslci, 4.

f)
1. 2.

(!,

15. Nicula, t14-145, 76. Poplelec, 1{5-1 t6. L7. $imlgna, 146.
Stramba, 146-.t48. SlrAmbu, {48.

ludefol Mureg.Turda, !51-t57.

Chlherul de jos, 151-15?. Chlherul de sus, 132. Deda, 152-154.

19. 20. Tresnea, t{E-119. 21. Vad, 14E - 15t.

Boholt,
L)
1. 2.

1. Bazias, 791-792. 2. Caransebe$, 792-tg3.. J Ciclova, t93-194. 4. Lugoj, 194-197. 5. Ogradena veche, i97-19E. 6. (*ir{ Vodila, 19E-200, v /-. \ C) Judeful Timis, 200-225. 1. (4,1-*f Bezdln, -200 -201.
,* fi r

B) Judelul Carag-Severin, I9t_200.

Sangeorgta, 207-212.

5-Srediglea . mlc6, 2l{l-p15.

/L-vetaa:r,, 22i-224. 8. Zlalila, 224-225. D)

16. $emlacul mic, 2!5-22j.

Iudelul Toronlal, ZZ5-229.

228

- - Votlovlfa,

;l

Porlog, 225 -228.

229.

U. 4. Dumbrava.Llghel, 154. 5' Hodac' 15'{' 6. lbinesll, 151 - 735, 8.

7.
Rlclul de cimpie, Rlpa de los, 155.

l) ludelul T&rnavaznare, l5i. t.

151. 151.

Procesul pentru mtrnlstirile din Banat, 23l0-2g1. Lisla episcopllor gi mitropoltlilor, 292-ZgB.
Toblo numelor gt locurilor istorlce, Z9g-1,3E. Toblo tluslrofiilor, 339-- 540. OreSeli de hpor,31l. Tabla analilicd a cuprlnsului, Sl2-360.

ludelul T6rnava-mic[,
Ldscud, 151. Sincel, 15r.

155.

-362_

-565-

21'.