Teodora Olariu | | ANESTEZIE $I URGENTE IN TERAPIE INTENSIVACondit scare apes urgenfle sueicirshituriale sant fare dite $i Sint moduse de sir puologice apravac, aeidenc de eile 9h de viuch,calaiinatal, agresiv, weumatisme,inioxcei, assets sore Free aacnte sinagi, masurile de urgengh trebule cunoseute sf opicte ‘pid in prmele mite le evenimentl Seenatd respec progres snack sabe pen sade anil VE at Hue st We in Faclates de Medicins General, Famacie gi Mescins Dental din caal Universi de Vest Vasile ald in Arad, eupeinind {fetes esptolesuplimentre la cee steno. ESNGigt Find de uittea acest manuals de euvintle marl profesor Tacobovick ear pune: TCrmthl aa an neo edspundee mai mare dec el hema i dips Ge vipa semenula sv" ne dim scuma hor ce indie sau Sosa ee tua exe pitts de bolo cu” VIATA™ DARUL ce tna de pret pe care ra primi anaes Durerea set strc a drei Dror pave oat o apa materi wi, Ea este prezet In ota fen ‘ie animal vegetal, rmindod dar ca manifesare Se dif “nimalee isi manifesta due prin cuspae, ji retag membre eit dif ssahte, devin agitate, aghesive. In regnol vegetal, cerettorl Sadan Inge Chanda Bose, arta ca platelesimt dees, France se ‘asies, i pend din ulate a forest {Erom, dateren ese un simp de bal, ese un Ypznc" l stati, De cum se spune, ct pesoanele care mu cunose dierea din causa unoe Afeienje pave au o Fosasbitate la oa. sau asimbole De is gst neva fost taramisecuvitele alas, alge, ages care x [at baja do-curopesn cing alg” resi in mle euvite la ol algie (ice) sevagie (duere kadia pe taicetal unui ner), porte (duces fore mare), hipolgceie (Guede Intensate |e. trnlgesie (absefa dure), analgete {medicament care suring rere), eatin analzeti ones) ‘Cavan vdurere™ deny dnteun cuvint lan: “dole cate tnt Hn TBotaur fm fences dolore Gn salina}, lor Fn ‘pani pore hueree mand, a apink din yremusle atemporale ale zilor aves Pngeau de dimen! prodose de fat infefios! su toxic (om & font Puget de serpin) Rae apo dren provost de agresiile naturale, apoi de develrite ntnisuelor normale ele organisms gi mal spot tonura esa in ‘pte de invept le cir bag oo ae tno seit fs dure, cre este dat de factor Tulip cae Yin de rast educaic fia, eigoas, de expeinta {Treas propic posi (nd dren fost bine i) sa newstivt ey inca al Nee sin 6 wef apart ees: bros sult? 2 Giada apian? 1 focaiare dare! {Mtb fonn a au: ep, pst jungi, puma 5Se pecmanet sau clcatva? lochs sa uid? ac caer fanatic su ‘mice dre (periods) {ack dere se acetamide a reps act rere ee noite ale simpome ac cadet apo entace Doras et provocatl de leine,agresiane comport san defiete fatologce, cate apa in fests organ, Exist ma male dfn le {hu cepnd eu ues simple, cade xem: ‘rel muea tere "o experealopus peri ‘Durrea ete un gid de dugnoste pened Dore este ,Pieten gi dusman” (TOlr). Pit pentru e aman © ‘wall, find in simplom si diyman deoarece +a produ un element _ pals. Defi en mai accepts de Comite 1ASP (terion Assocation forth Stay of Pan) de xc In nal 1994, ied esa al comple, ‘ete coun ase: .Dutren ete o experienh senzrlé emoponls | Gegadaila dts de 6 Teztue slat verbs Sau poten, sa, deo | Sctee cutement es refer ao asemenes lean Meskey)* | Clasifcarea dare: [Bast vata este clasificat in fancied: 1 local ein paid (eaux psbogent) mist (ncoplasnal) 2. Toca de aparifie a dure rere primar (principal) S duree Secunda (radia pe tect un nes) | cee refer (viscosa reteria pe zona somiea) 3. mod de proere | dares putologiek 2 nee experimental 4 duphevolutie dee atk = dere cron ‘purr dspre dack dispar cauza su ach ese cect att Dict lezimes 2 prods modifeiri morfofuneionale mai regnate esa pert tp ndalngat Shisha ole stat in care aparedorerea(Nowdembas); ") Durreaprovoeald de fict) exlemi, cae ae urmitoacle patculaiiir = afte ern are o duet mai mare simu dispare pnt I disparitia “dere nu se pate localiza exact 1 satemol eros nueste fect ©) Dursrea aso lertnlor sistema news, care ave urmioarle particular: = cate afcat tegument = dures ese ge Toalzat = dureren este de lung drat dureres muse poate evite, Tern afetena sistema! nerves, poate genetalizat 4) Durer stipe, asia unor ctor de medi, social, psiologe Ldn fn consderare cicepori (rsepci i drei, meeaic, chi termi, polimodal,patem aff ch exist = durereprimard (ascui, de su dart, ine lealizat) Tuer secundara Gud, diaz prelungi) Durrea seu este considera un simptom yi amanit 0 deeslre in feilove stun terminal deslana care anus eal. ‘Dureea croc, este o dereplare a mecanismului normal de prveete “impotiva agresiumilor interne gt exteme, © putem deja nui Boal 31 © ‘meni inte 1 Tun sau chise a Darerea coed se impart in: dors toned benign = urera cron neoplzich ‘Ovicum er fi dures conic duce ca timpal la limitarea action fice, ‘Scie si mente, pentane respective, avdnd perturb de comportament familias profesioal,deprese,anxette, fc, perturb le somal, 7iitbitate napetens dnpsifiainteresuui percu atvtates sexual (7% dia popula) Dury visceral, este pereputs ca gi dsconfo gi duee. Stimuli cae PeSias darerea visceral sunt die. Exempla: local exe seas Fee a lachuni, dar Gone la sim mecanici;intesinl sabe poate rStcoat sau as fd ca sh produce duere, In schimd dstorsuna, trctunea produce dee Distress este moi prof und spare cao fofpitrs siete ascii cu eciniuteautonoms (ansprii,hipotesiune arterial, eres, vari, che. Durres central, rezth in lezarea sau dstncia sistem [Spon cetral (SNC) peste gre de wat st uncor impos de tr Dusen anu ete forma de duree tn care orient arf simul agresivi ecru, extri, fologic artificial) excet nciceptoil core. ransmit (AGRI somnall ares prin aflaxurnervase de anumite feet. Fimtochele imlie A pulemice, prodbe agresiane mare, delansind ‘Ssemil de slam, punindy-e tn funeiune mecasismul inhibitor say Seolune a drei in tansiterea dae, exist nie meatn chi o ‘anette! a drei ttl vel peer a local eum et 3a nivel (lua senate dateredepige de interactions dine ‘lover a duert Goekeptow), unit sunt excilalor afi inhibitor. (insect! pede medic importa in evista neuronal, a ali Pre dlr sch nesemnifeave. De seca cbr anemia EeMitharesreeeporlor excison, delermind actvarea neu, celees ‘run eaasmitroe ys cetreaexciabiti neuroilor ‘Keivaree receptor inhibitor ve seSdea actvarea newonal, va reduce Glncarea tmiatodie st ve five ca oeuronii sb devind mat putin excitabl Trammiatei neuronal acvens8 receptor, iar draeurile sintetice ‘Heft aut inhibeori, pot activa 41 minima activarea trasmiatonor ‘edogeni su ox bla receptor seston, {amore dei, sun plea oceperiexcsto, inddeternan arin gencrrea due eit ifn trnsmterea i iar analgesia pote fi ‘odd pein stimclared sa activate sistemelor inhi, prinblocarea [Skernelor excite, Creseea sstemelor excitator, produe intensfcarea, drei remain’ Fiperipe acest pati fi prodh prin reducer ini. [Dis pune de vedere iiopatlogc, ntrun proces de exces de stimula, se Prodwee 9 egresine -asyp. seuroaulu, prini-o.suprayoduct de Eminoci excl inte care iutmatl §asparal, sunt ce mai ‘Stnosou roduc edem esular cu moartea neon fn coz dues dp inerveni chiral, se rode ezini eels, tr Ceerenet subsonealgogene (prostaglandin, svbstataP, bradkiine, FiGvtine), producind-seinfixan nociceptive, dup receptor or, aaa acre care twas informatie prin ble nervoase A, BC, cae nal norvos, Unt ent tansise Un nivel modular (partes Abert st ancorterlt 9 miduvel), ducing 1a rispunsur reflexe ‘ere epi impulse sunt wansmise ce cet supraspiog! pin SEREIIT conialamice qi spnorsiclare, unde provoaed un spans segment cori MOREE Tite! sau taumatie Grin agesiune, se produce o hpertonie ‘Rosca sii stele, spasme muscular care due ln. crea abi de O; yi peoiocere de aid lactic, sunt stimula neuron bund (cae rose ebicai, misiea volumuli de sec sisted 6 Perens [feu mecanc al nimi cw ereseea consumlui de Os al ee acca, hipstonie a cilor digestive si urinare) Mtaboismal ‘eye cts consumul de O: Daltrs att dn posioprator et alte forme de ducre ecearbolaaval ae de anni, de id, nbn, ura i resentment fade ce ce it thbifee, etishoadei ca find inseasili ln duveea lor, Insomni cecnienzh aceasta sae ‘Koon ase pe davere dsfneit espiratoi,cacio-vaseulere, 3st inno, endocrine, mnetabolie, nscale sare Resepia nforatc rroase. ‘Reseptr anccepora) este o clu nervous speciaizat sa o strut ‘Sou ane ar oll des tansforma eneria fe, chimied sau termict ittne exclotc nervnas, Energia stimu, alti sau cactatv este Tanai otegie elecvocimict, car este © form de propogare & nf Ua sister vi Nosiceptor repre de ibe A els Sie A dls ie amine Peri ca se recepioneze informa darroass exis 2 1 Faso leona =tiward TBetencrispnd la deformanfe mecanic tule gi sunt ve disp a stimel mall sunt reprezetai Se ‘tice energie, mecanich, termica, chimies, eevtrcd, ext ‘tantra n energie electochied Teach levion se pon 19 liberate mediator! chimisk ‘Seaton, hitamina,stetonina angictensina, foi de possi ShbstangaP, bribing, plasma ative