Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Introducere in Teologia Morala

    Caricato da

    Condrea Vlad Sergiu
    23 visualizzazioni108 pagine
    teologie morala

    Titolo originale

    Introducere in teologia morala

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    teologie morala

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    23 visualizzazioni108 pagine

    Introducere in Teologia Morala

    Caricato da

    Condrea Vlad Sergiu
    teologie morala

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 108
    Pr. GHEORGHE POPA INTRODUCERE IN TEOLOGIA MORALA - Principil si concepte generale = ISBN: 973-9179.939 © Ears mitopoliana TRINITAS Tas, 2008 recut de a aeastsemniticaiegeograio spatial Io smniatie Spiritual, nsemndnd pasa spits sine moval: in Timbajut popular. Bog eee, totus, o smniiatie asain toare cu ena latinescul mos, mort, ads dain, abies sa, fn ‘Sens moral, lege su norma nema pe dain: morer face uss {Ovid sau: morem pace msponere (Vers Cu acest nels aparentinea de Ho i ce de mas, mri in oul Testament in Episola etre Corntns 15,33, mere ST ‘Apostol Pavel citeazt pe postal Menandra Nu isa iscat ‘tice. Tovriile rele rca obiceirie bune (Bi taavao8e ‘0ecpovary #0m zonoBd opedtat nexet; Nolite seduci orampunt mores boos colloquia mala). “Cele dout substantive subline a otextl de mai ss un sens ‘moral propri-rsintdts fer llega sa dina moral unet Comuntin czul nosey comniatea eesti. Dec notunes de ‘poral in cara discipline! nowte stun ati substantival ee ‘Caacerizcara un imp distin al reflect tealogice. 2.Teologie s1 moralé ‘Am vazut mai sus c8notiunea de mora este sts leat de dees de dating, obiei sau, mai press, de ideea de trite. Trai Ian he nrcta pen anmit tin ineet ‘mul si exstmta sa i ume “Tradiia moras crestna nu face excepie dela acast regull. Ea efinete si interpeteazaexistenta omulu in ume plecind nu de a ‘om ea int auto-noma cide la Dumnezeu-Omul lisus Hrists. Cu alte cuvint, morala erestin este feo-noma sau, mat preci, hrsto- toma. Criterul stu axolopie nu esto lege moral impersonal, nei tn sistem de valor bagat pe un acord sau oconvente social, este fo Person, Persoana divin-umani a Ful lui Dumneze intrupa. Datorit acest fapt, notionea de morala, in viata cresting, este str legit de notin deteologie. Teologia, ca exprese obieetiv nvataturi de credinta,asimilata de Intreaga Biserica prin ‘consensul ef unanim, in spat si timp, reprezing eiterial noe al FEET Ble, aston acominigne, Ls ons Cet, Par, 198 vietii morale, ia teolog: Dumnezeu Tat, prin Fil existential expresie conerets a comuniuni ew Duhul Stine, eprezinaerteriul et 3. Definitia Teologiei Morale Teologia Morala este odiscipin din cadrl sete sistematice a Invatumantuluiteologicunversitar care, pe temeiul Revel’ Iu Dumnezeu, realizats deplin in lisus Hrstos, Logosul sctualizats permanent in spatul sacramental slitrgc al Bieri, snalizeaza ei si prezinastiitfie principle fundamentale ale ‘et morale crest. Pentru a intelege mai bine aceasta definitie vom face citeva preci: 4) Teologia Morala are ca tome Reveltia iui Dumneseu ‘Asa.cum reise din definite, Teologia Mora are ca temei Reve- Jaa ui Dumnezev,Precizarennotini de Revel, a contnutul isi etpelordesfasurai sale constituie domeniul de eereetare al Teologiei Dogmatice, de aceea nu vom insistaasupeaacestor asec te, Precizam doar faptl ca, din perspectiv teologie Revelatia nu inseamna stat descoperirea unor cunostingeteoretice despre un Dumnezeu distant fata de lume si inchs in tanscendenta 8a cit Iuerarea tani ahi Dumnezeu prin care #adus de a nein spre ‘in nteageereati si apo it pear de gr, prin hal iv, penta «a aceasta st ajunga la scopul ei final, indunnnezcirea, Evident c& aceasts lucrare a lui Dumnezeu are o itore, acd se desfsoara trepat, pentru anu violena constinta si iberttea emul, ci pens Atteri in elute fata de Dumnezeu Din aceasta perspectiva, omul nu este doar obioct al Revelatie luj Dumnezeu, cist subiect purtstor al ei pentru ef, in mod ontologc, prin ratiunes, consti s liberate sa este orienta spre Dumnezeu. Aceastsorientare dobindeste un continut real, pe de 0 pare, prin cunoasterea logics a cosmosulu, ere ae o structra logit rational i pe de alt, prin eredintain Revelata Biblia prin ‘are cuncasera lpia ii descopeasensl i depin,deschizanda-s¢ ‘spre cunoasterea mitch sau duhovniceas. Din punetul nostra de vedere nu exists contradict intre ‘cunoasere lgich si cunoasterea iavorit din edits, Cunoasterea Togica ne conduce la descoperiea sensurlor generale ale existent, iar cunoasterea invorita din credinta ne ajutas8integrim aceste ‘ensuri in relatia noasta personala eu Logosul sau Cuvantol lui Dumnezeu intra. Pentru oameni eredinciosi ambele forme de ccunoastere sunt necesare pentru cl ambele i a temeiul in Reveatia Tui Dumnezeu, care ,worbeste” Omului att prin rationalitatea cosmosulu, cits prin gindurile, dovinteles aspirate ce se nase in ‘onstita sa pede o pare, din comuniunea eu Dumnezeu si, pe de alt, din rela sa eu cosmosul Parintele Staniloe considera casi atunei eénd omul nu mai

    Potrebbero piacerti anche