C2R 2

C2R - Arhitecturi de invatare si metode de instruire
Activitatea precedent
Activitatea urmtoare
Portal e-learning Temperament Scolar

V aflai aici
E-learning
/ C2R / Forumuri / Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012
Cauta
Grupuri vizibile
Acest forum permite tuturor s decid dac se nscriu sau nu Toi utilizatorii se pot nscrie Retrage-te din acest forum
Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

de ctre Andrei Gaitanaru- joi, 11 octombrie 2012, 04:55
Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R)

Rspunde
Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

de ctre Onorica-Liliana Tofan- joi, 18 octombrie 2012, 05:52
Bun seara!
Arat printe | Rspunde

de ctre Romica Glavaschi- joi, 18 octombrie 2012, 05:54
buna seara!

de ctre Valentina-Iuliana Brasoveanu- joi, 18 octombrie 2012, 05:55
Buna seara!

de ctre Mihaela Huzum- joi, 18 octombrie 2012, 05:57
Bun-seara!

de ctre Mariana Rusu- joi, 18 octombrie 2012, 05:58
Buna seara!

de ctre Aurelia-Mihaela Patrascu- joi, 18 octombrie 2012, 05:59
Buna seara!

de ctre Eugen Avram- joi, 18 octombrie 2012, 06:00
Buna seara! Bine ati venit la a 3a parte a cursului "Arhitecturi de invatare". In prima parte a acestei seri vom discuta despre influenta personalitatii in procesul de invatare si vom prezenta cateva modele.

Incepem cu modelul Big Five. Modelul Big Fives-a structurat ca o tendin accentuat n studiul personalitii, existnd mai multe variante tip Big Five. Aceast orientare a vizat renovarea modalitilor de abordare a personalitii, teoria factorial i tehnica analizei factoriale trecnd pe prim plan. Cercetrile realizate de Costa and McCrae (Costa & McCrae, 1980, 1988; McCrae & Costa, 1990) sau de ctre ali autori (Digman, 1990; Goldberg, 1993; John, 1990) au condus la elaborarea modelului Big-Five, care a exercitat o influen
major asupra altor studii. Modelul NEO sau OCEAN cuprinde urmtoarele trsturi de personalitate: Nevrotism (Neuroticism), Extraversie (Extraversion), Deschidere la Experien (Openness to Experience), Agreabilitate (Agreeableness) i Contiinciozitate (Conscientiousness). Descrierea succint a acestor factori este ilustrat n tabelul 3 (dup Constantin, 2004a).
Tabelul 3. Descrierea a celor cinci factori ai personalitii (Big Five). Factori Stabilitate emoional Alte denumiri Nevrotism Trsturi asociate (+) Calm, relaxat, echilibrat, ncreztor n sine. Trsturi asociate (-) Anxios, deprimat, suprat, ngrijorat, nesigur, tensionat, vulnerabil, nervos, sensibil. Linitit, rezervat, retras, timid, tcut, inhibat.
Extraversie
Asertivitate
Deschidere Agreabilitate
Contiinciozitate
Sociabil, gregar, asertiv, ambiios, vorbre, activ, expresiv, energic, entuziast, prietenos Cultur, Inteligen, Creativ, curios, Simplu, pragmatic, Curiozitate inteligent educat, inventiv, ngust, fr complex. imaginaie. Adaptabilitate, Politicos, cooperant, Egoist, ostil, flexibil, tolerant, indiferent, rece, grijuliu, de ncredere, rutcios. Caracter atrgtor, altruist, blnd, modest. Caracter prietenos Acceptare, Grijuliu, responsabil, Inconsecvent, Dependen calculat, orientat, spre impulsiv, realizri, eficient, indisciplinat, pe care disciplinat. nu te poi baza.
Fiecare factor are ase faetedup cum urmeaz: 1. Nevrotism (faetele: anxietatea, ostilitatea, vulnerabilitatea, imaginea de sine exagerat), depresia, impulsivitatea, afirmarea,
2. Extraversie (faetele: cldur/entuziasm, spirit gregar, activismul, cutarea excitrii, calitatea pozitiv a strilor emoionale);
3. Deschidere(faetele: deschidere spre fantezie, deschidere n plan estetic,
deschidere spre modul propriu de a simi, deschidere n planul aciunilor, deschidere n plan ideatic, deschidere n planul valorilor); 4. Agreabilitate (faetele: modestie, blndee); ncredere, sinceritate, altruism, bunvoin,
5. Contiinciozitate(faete: competen, ordine, simul datoriei, dorin de realizare, auto-disciplin, deliberare) (vezi i Minulescu, 1996; Zlate, 2002).
Cum isi pune amprenta fiecare factor asupra procesului de invatare? Dati exemple de elevi care prezinta aceste caracteristici. Care este stilul lor de invatare si performantele obtinute?

de ctre Dorinela Axente- joi, 18 octombrie 2012, 06:08
Buna seara!

Rezultatele cele mai bune le obtin elevii a caror trasatura dominanta e constiinciozitatea,ei fiind capabili si de performanta. La polul opus se afla cei din prima categorie(nevrotism) care nu sunt foarte receptivi,adesea tratand sarcinile de lucru cu superficialitate.

Astazi (generic)intalnim din ce in ce mai multi elevi"nevrotici".Oricat am incerca sa le temperam anumite instincte(profesor si psiholog)este mai mult decat dificil.Procesul de invatare este in mod direct afectat deoarece o astfel de fateta implica de exemplu imposibilitatea unei autoevaluari corecte,stima de sine fiind exagerata,si prin urmare nu mai putem vorbi de eficienta.

Cei constiinciosi faciliteaza procesul de predare -invatare,pentru ca la ei se poate observa o capacitate
deosebita de receptare,de asimilare a informatiei.


Cu certitudine, acei elevi care sunt constiinciosi isi vor atinge telul, se vor face mereu remarcati , in sensul bun al cuvantului.

Cei in cazul carora intervine factorul "deschidere",au sansa unei abordari interdisciplinare,sunt pragmatici,deschisi si pot obtine si rezultate pe masura.Sigur ca vorbim de riscuri colaterale,chiar si in aceasta situatie!

Va multumesc pentru interventiile foarte bine punctate!
Locul controlului (Locus of control - LOC) este un concept pe care Rotter l-a studiat mai mult dect ali autori. LOC este o structur a personalitii i se refer la credina omului privind influena pe care el o deine asupra evoluiei propriei viei. Locul controlului poate fi intern sau extern: - cei cu LOC intern(internaliti) cred c sunt principalii responsabili ai propriei deveniri, manifest mai mult control asupra comportamentului, sunt mai activi din punct de vedere social i politic, influennd comportamentul celorlali, sunt mai orientai spre realizarea de sine i a obiectivelor pe care i le-au propus, au performane bune, sunt mai puin susceptibili influenelor externe, valorizndu-i abilitile i asumndu-i rspunderea pentru propriile acte. - cei cu LOC extern(externaliti) cred c norocul, hazardul i consecinele gesturilor altora sunt cauza succeselor sau eecurilor lor, sunt mai uor influenai de factori situaionali i, de regul, prefer un ef structurat i directiv; consider c recompensele sunt controlate de fore externe, au o orientare extern i nu depun efort pentru a-i mbunti situaia (vezi i Constantin, 2004a). Cum se raporteaza elevii cu un loc al controlului intern sau extern la procesul de invatre? Cum percep ei reusita si esecul scolar in functie de locul controlului?

de ctre Profira Bobocel- joi, 18 octombrie 2012, 06:21
Buna seara! Ma iertati ca am intarziat!


de ctre Ionelia Radu- joi, 18 octombrie 2012, 06:21
buna seara ma alatur discutiilor


de ctre Nela Talaba- joi, 18 octombrie 2012, 06:22
Bun seara! mi cer scuze c am ntrziat. Abia am terminat orele.


de ctre Mihai Vasile- joi, 18 octombrie 2012, 06:22
Buna seara

de ctre Iulia Coreschi- joi, 18 octombrie 2012, 06:23
Bun seara! Scuzai ntrzierea.


Elevii stabili emotional sunt optimisti, uneori cu o stima de sine prea ridicata, dornici sa se afirme, sa fie in centrul atentiei, sa participe permanent la lectie. Elevii asertivi sunt ambitiosi, energici, prietenosi, le place sa medieze conflictele, sa isi impace colegii, sunt constiinciosi, se implica in procesul de invatare, toleranti etc. Elevii cu deschidere la experienta sunt curiosi, pun intrebari pentru a-si clarifica anumite neintelegeri, dornici sa exploreze, sa experimenteze, cu inclinatie spre creatie, literatura. Agreabilitatea se manifesta prin flexibilitate, toleranta, leaga usor prietenii, buni lideri, buni colegi, saritori la nevoie. Elevii constiinciosi sunt meticulosi, foarte ordonati, cu inclinatie spre stiintele exacte, mai putini creativi, li se potriveste foarte bine, cred, stilul vizual (scheme, diagrame, desene).

reusita este perceputa de cei internalisti ca rasplata efortului lor, iar esecul ca pe ceva venit din afara

de ctre Florentina Gaiu- joi, 18 octombrie 2012, 06:25
buna seara! in general, cei LOC intern sunt cei cu rezultate bune, pe cand cei cu LOC extern sunt cei care vaneaza notele, care considera evaluarea un adevarat "ghinion"

Din nefericire pentru unii dintre noi,lucram numai cu "externalisti"Foarte putini isi asuma esecul in ceea ce priveste invatarea ,respectiv,evaluarea,iar aceasta lipsa de obiectivitate pana la urma,afecteaza relatia profesor-elev.

Cei cu un loc intern sunt mai independenti si nu au nevoie de o supravegehere stricta ,iar reusita este un prilej de autoconfirmare iar esecul de responzabilizare mai mare. Cei cu un loc extern sunt cei care asteapta de la profesor sa fie dadaciti , a caror atentie fluctuanta. Esecul este trait prin delegatie.

Cei cu loc extern sunt mereu nemulumii, nu au ncredere n ei. Cei cu loc intern sunt foarte contiincioi, stpni pe sine.

Consider ca internalistii sunt elevii cu initiativa,ordonati,care isi fixeaza scopuri realizabile,constienti de propria valoare.
Externalistii prefera munca in echipa care le asigura succesul fara o implicare prea mare din partea lor.simpind permanent nevoia ca altcineva sa coordoneze activitatea,sa propuna solutii,ei avand adesea un rol pasiv.

Internalitii sunt elevii contiincioi, capabili s se autoevalueze. nva din propriile gre eli. Externali tii sunt mai subiectivi, nu recunosc c au greit.

Cei cu LOC intern consider reuita ca fiind rezultatul muncii susinute depuse n timp. Cei cu LOC extern prefera ca altcineva s ia decizii n locul lor, sunt mai influenabili, cedeaz uor tentaiilor.

stapani pe situatie, cu incredere in sine sunt externii,ceilalti sunt mai nehotarati,mai lipsiti de initiativa

Raportandu-te mereu la ceea ce se intampla in afara limitelor tale,risti sa infuentezi negativ si pe cei din jur.

Cumva eu vad in acest loc intern extern opoyitia matur emotional ,imatur.

Cei cu LOC intern lupta pentru a reusi, sunt sarguinciosi etc .


Cei cu loc intern sunt capabili de autoevaluare, obiectivi, constiinciosi, isi asuma esecul. Cei cu loc extern sunt mereu nemultumiti, egoisti, delasatori.

Ai dreptate, Mihaela! Iar unii rmn imaturi toat viaa.


Imaturitatea lor poate fi uneori o simpla fatada.Le este mai usor asa!

De fapt, acest concept loc intern extern se aplica si elevilor pana in 14 ani? Nu e cumva prematur? Pana la acea varsta majoritatea elevilor nu traieste viata ci sunt mai degraba traiti de aceasta... deci sa ai o anumita credinta despre responsabilitatea formarii proprii mi se par un pic cam mult.

Ionelia si ceilalti colegi, foarte interesante si pragmatice raspunsurile dvs.!
Continuam cu modelul lui Eysenck.
n cercetrile sale, Eysenck a identificat dou dimensiuni majore ale personalitii n funcie de care aceasta poate varia: dimensiunea E (extraversieintroversie) i dimensiunea N (nevrotism-echilibru) (Eysenck i Wilson, 1975). Existena dimensiunii E presupune divizarea indivizilor n dou mari categorii: extraveri i introveri. Aceti termeni au fost iniial utilizai de ctre Carl Gustav Jung. n S.U.A, aceti termeni sunt utilizai pentru a desemna sociabilitatea sau nesociabilitatea, iar n Europa, spontaneitatea,
respectiv inhibiia. Eysenk ia n considerare ambele aspecte. Extraverii sunt considerai a fi persoane ce necesit o cantitate nsemnat i variat de stimuli externi. Sunt sociabili, buni povestitori, gust farsele, au muli prieteni i au nevoie mereu de persoane n jur. Nu agreeaz studiul sau lectura ntrun mediu izolat, ador ns situaiile incitante. i asum riscuri, acioneaz impulsiv, sunt dornici de schimbare, optimiti, agresivi, temperamentali, i afieaz emoiile. Nu sunt demni de ncredere (Huczynski, Buchanan, 1991). Eysenck sugereaz existena a apte trsturi ce individualizeaz o personalitate extravertit: expresivitate, impulsivitate, asumarea riscului, sociabilitate, sim practic, iresponsabilate, activitate (figura 4): Introvertiii au o fire sensibil, sunt puternic emoionali i nu simt nevoia incitaiilor externe. Sunt tcui, introspectivi, rezervai, retrai. Prefer compania crilor, i planific aciunile, sunt ordonai i nu acioneaz impulsiv. Duc o via sobr, linitit, i suprim emoiile, sunt pesimiti, au un nalt sim al eticii i al responsabilitii. Cele apte trsturi prin care se identific acest tip de personalitate sunt: inhibiie, control, pruden, nesociabil, meditativ, responsabilitate, inactivism (figura 5).
Majoritatea persoanelor se situeaz ntre aceste extreme ale dimensiunii E a personalitii. Dimensiunea N evalueaz secvenele comportamentale cuprinse ntre nevrozi echilibru. Persoanele echilibratesunt considerate a fi adaptabile. Persoanele cu scorul ridicat lanevrotism sunt etichetai ca fiind labili, emoionali, anxioi, instabili. Acetia posed o imagine negativ despre sine, se consider ratai, lipsii de atracie. Sunt constant dezamgii de viaa lor, sunt pesimiti, deprimai. i fac griji nentemeiate pentru viitor, se supr uor cnd lucrurile nu merg cum trebuie. Sunt persoane meticuloase, contiincioase, foarte disciplinate. Nu agreeaz dezordinea i pot cpta un comportament obsesiv. Nu au ncredere n forele proprii i tind s apeleze la autoritile publice pentru a-i rezolva problemele. Se simt controlai de evenimente, oameni sau destin. Rvnesc atenia celorlali, sufer de hipocondrie, se nvinovesc pentru aciunile i starea lor, au mustrri de contiin.
Persoanele echilibrate rezist temerilor iraionale, sunt ncreztoare, optimiste i relaxate. i rezolv singure problemele, nu i fac multe griji n privina sntii
i au puine regrete.
Chestionarul prin care Eysenck evalueaz dimensiunile E i N ale personalitii cuprinde 96 de ntrebri, cte 40 pentru fiecare dimensiune i 16 ntrebri pentru evaluarea sinceritii.Majoritatea ntrebrilor cer rspunsuri afirmative sau negative. Dimensiunile E i N nu sunt intercorelate. Astfel, o personalitate extravertit ar putea rezulta fie echilibrat, fie nevrotic. Punctajele fiecrei dimensiuni sunt independente, neinfluenndu-se reciproc (Huczynski, Buchanan, 1991).
O variant prescurtat a modelului de chestionar elaborat de Eysenck este urmtoarea: Citii afirmaiile de mai jos i rspundei cu Da sau Nu! 1. Vi se ntmpl ca uneori s avei sentimente de bucurie sau tristee fr un motiv anume? 2. nregistrai schimbri dese n starea dv de spirit, fie ele motivate sau nu ? 3. Acionai frecvent n funcie de toane? 4. V gndii des la alte lucuri atunci cnd ncercai s v concentrai ? 5. Vi se ntmpl des s devenii absent n mijlocul unei conversaii n care suntei implicat ? 6. Vi se ntmpl des ca, uneori s debordai de energie, iar alteori s devenii apatic? 7. Mai degrab ai aciona, dect s planificai ? 8. V plac proiectele ce necesit hotrri rapide ? 9. Obinuii s preluai iniiativa atunci cnd cunoatei persoane noi? 10. De obicei acionai cu rapiditate i siguran ? 11. V considerai o persoan plin de via ? 12. V-ai simi nefericit dac nu ai avea posibilitatea de a relaiona des cu
oamenii? Punctaj: fiecare DA la primele 6 ntrebri nseamn cte un punct pentru instabilitate. Rspunsurile negative nu se puncteaz. n mod analog se puncteaz fiecare DA la urmtoarele ntrebri pentru extraversie. Se pot obine dou rezultate distincte, variind de la 0 (foarte echilibrat, foarte introvertit), la 6 (foarte instabil, foarte extravertit). n majoritatea cazurilor, rezultatele sunt cuprinse ntre 2 i 4 puncte, indicnd un nivel mediu al emotivitii sau extraversiei (Eysenk i Wilson, 1975).
Cum influenteaza factorii extraversie, introversie si nevrotism procesul de invatare? *Puteti adauga acest mic chestionar la portofoliul dvs. de evaluare a elevilor. Este util de asemenea in exercitii de autoevaluare realizata in grupuri de lucru.

Pe de alt parte, i un LOC intern exagerat face ca persoana respectiv s fie prea dur cu sine, s vad numai greelile, s se descurajeze singur. Elevii trebuie educai s fie obiectivi, dar i optimi ti.

de ctre Mihaela-Maria Deaconescu- joi, 18 octombrie 2012, 06:35
Buna seara Am intarziat putin, am avut Consiliu Profesoral .


de ctre Alina-Cristina Patilea- joi, 18 octombrie 2012, 06:36
buna seara!

Nela, foarte buna interventia dvs.! Ati surprins foarte bine un dezavantaj al unui loc al controlului "exagerat" care ar putea duce la nefunctionalitate scolara si sociala! Un loc al controlului intern este desigur preferabil, dar acesta trebuie completatat cu o gandire logica si rationala.

Bineinteles ca procesul de invatare este inflentat de extravesie, introversie si nevrotism,.. mai ales de nevrotism... ca ceilalti factori sunt constanti, pe cand nevrotismul nu. Chiar daca vorbim de cadru didactic nevrotic, nu neaparat de elev!!

Cred ca elevul ar trebui sa fie constiincios si sa manifeste deschidere pentru a obtine rezultate deosebite

consider ca factorii mentionati infuenteaza foarte mult modul cum se raporteaza elevul la invatare si cum invata astfel, mai ales factorul nevrotism determina o exteriorizare a cunostintelor si a emotiilor de multe ori manifestate zgomotos, neechilibrat

Elevii extravertiti comunica mai bine in evaluarile orale,in timp ce introvertitii se descurca mai bine in scris.

Extravertii au capacitatea de adaptare la reguli mult mai rapida,este foarte usor de lucrat cu ei.Creeaza un cadru deschis,optim in ceea ce priveste asimilarea informatiei.Din nefericire,cel putin un elev introvertit se afla intr-o clasa ,si acesta poate creea momente de tensiune,poate perturba prin atitudinea lui invatarea.Profesorul se simte dator in astfel de situatii sa-l determine sa se integreze,sa participe activ la lectii,sa-si exprime opiniile.

Elevii cu LOC intern sunt cei cu rezultate bune la invatatura, iar cei cu LOC extern sunt cei care vaneaza notele, reusitele

Florentina, foarte interesanta interventia dvs.! Un cadru didactic nevrotic de asemenea poate influenta procesul de invatare al elevului prin climatul existent incarcat de nevrotism, prin incoerenta in solicitari si mai ales incoerenta in notare ce pot avea drept rezultat dezorientarea si demotivarea elevlui pentru materia respectiva, sau chiar pierderea stimei de sine a elevului.

procesul de invatare este influentat intotdeauna de factorii externi si de asemenea se realizeaza asupra elevului un conglomerat de idei si fapte

Elevii extravertii i cu un grad mai mare de nevrotism sunt elevii care se manifest vulcanic, sunt mai agresivi. Se concentreaz mai greu, nu sunt ateni. Cei extravertii i echilibra i sunt sociabili, optimi ti, ofer sprijin colegilor, nva mai bine n grup. Elevii introvertii i cu grad ridicat de nevrotism sunt elevii retrai, timizi, nchii n sine, apatici, pesimiti. Trebuie stimulai, ncurajai pentru a le cre te stima de sine. Cei introvertii i echilibrai sunt firi sensibile, vistoare, orienta i spre disciplinele umaniste, responsabili, contiincioi. Au rezultate bune.

si chiar exista.. eu am avut o asemenea doamna profesoara!


Mariana si ceilalti colegi, multumesc pentru interventiile foarte interesante si practice!
In continuare va voi prezenta structura unui proces modern de training si dupa fiecare interventie dumneavoastra trebuie sa analizati modul in care interventia respectiva se poate aplica in mediul scolar si influenta acesteia in procesul invatarii.

Cei trei factori pot influenta procesul de invatare. Introvertii i menin atenia concentrat mai mult timp, chiar la vrste mici, asupra unor sarcini de nvare. Extravertii rezist mai puin la sarcini monotone, se plictisesc mai uor i vor avea tendina s se lase
distrai de ali factori. Nevroticii se manifest prin iritabilitatea crescuta, se supara usor, se simt nedreptatiti, fara initiativa, nu raspund decat solicitati, le este teama de incorectitudinea raspunsurilor si de aceea prefera sa nu iasa in evidenta, sa nu se implice in activitati.

Elevii extravertiti socializeaza extrem de usor, pe cand cei introvertiti isi limiteaza contactele, se inchid in ei.

Exist dou tipuri principale ale procesului i programelor de training care sunt fundamentale pentru majoritatea organizaiilor. n prima abordare, procedurile, cunotinele i deprinderile dobndite n urma trainingului sunt destinate n primul rnd mbuntirii pregtirii existente pentru a influena nivelul abilitilor i competenelorangajatului/ elevului. Cealalt abordare se concentreaz pe modificarea metodelorde lucru n grup, cu impact asupra flexibilitii i adaptabilitii la schimbare. Interesul pentru procesul propriu-zis de pregtire/ training este n cretere deoarece conducerea institutiei/scoala realizeaz c elevii/salariatii pot fi insuficient pregtii n anumite circumstane sau pentru anumite solicitri. Cunotinele importante (substaniale) i deprinderile de training sunt bazate pe teoriile nvrii. Pentru a concepe un program de formare trebuie luate n calcul teoriile nvrii i procesele de transfer. De exemplu, teoria behavioristsusine punctul de vedere conform cruia nvarea este un proces de ncercare i eroare. Cnd se confrunt cu nevoia de a rspunde la un stimul (obiect, persoan sau situaie) o persoan ncearc un numr diferit de rspunsuri. Rspunsul care conduce la obinerea uor rezultate este ntrit de succese i devine preponderent n situaii similare. Rezult c este necesar ca participanii la curs s aib oportunitatea de a ncerca s rezolve anumite probleme, fiind ntrite rspunsurile bune. Teoriile sociale arat rolul modelelor n elaborarea unor comportamente. n aplicaii se recomand ca maniera de lucru s fie expus efectiv de un expert, n mod direct sau pe un film. Cursanii pot vedea modelul de conduit, procedur i astfel neleg i nva mai uor. Teoriile cognitive susin puncul de vedere conform cruia nvarea este un proces psihologic, cognitiv la care individul rspunde cu ntrega lui personalitate. nvarea este afectat de o varietate de factori, incluznd:
(1) experiena cultural i subcultural; (2) semnificaia cerinei de nvare; (3) ambiguitatea situaiei de training; (4) existena sentimentului de succes n confruntarea cu cerinele nvrii (Bower & Hilgard, 1975, apud. Wexley, Yukl, 1984).
Teoriile cognitive sugereaz cteva principii de training care ajut la minimizarea rezistenei la nvare: - trainingul abordat ar trebui s fie urmrit de diferite grupuri de elevi: de sexe diferite, trasaturi diferite; - trainig-ul ar trebui s i adapteze metodele de abordare la preferinele indivizilor antrenai n program;
Cum am putea stimula procesul de invatare din perspectiva celor 3 teorii: behaviorista, cognitiva, sociala?

Elevii extravertii i cu un grad mai mare de nevrotism sunt elevii care sunt mai aprigi,mai agresivi. Ei nu sunt ateni. Cei extravertii i echilibrai sunt sociabili, nva mai bine n grup. Elevii introverti i i cu grad ridicat de nevrotism sunt elevii retrai, timizi, nchii n sine. Trebuie stimula i si ncuraja i

Educatorul este un model pentru cursant,iar el transmite si atunci cand nu vorbeste.Toate cele trei teorii intervin in procesul invatarii,in special cele sociale

Cele trei teorii se completeaza,fiecare avand o contributie importanta in procesul de invatare. Teoriile sociale au un impact mai mare asupra elevului,fiind stiut faptul ca modelele(pozitive sau negative) au un rol important in schimbarea comportamentului individului.

toate cele trei teorii trebuie avute in vedere in procesul complex de invatare stimularea proc. de inv. din perspectiva celor trei teorii presupune lucrul in echipa, alternarea metodelor traditionale cu cele interactive, diversificarea continuturilor stimularea se realizeaza atat la nivelul metodelor, cat si al formelor de organizare a continuturilor

Teoriile sociale au cel mai mare impact la elevi.Ei au nevoie de modele de conduita,de tot felul.Cei mai multi sunt la inceputul procesului de maturizare emotionala si cauta in cel de la catedra ,de exemplu,mentorul!

Cele doua trasaturi nu se intalnesc in stare pura.Uneori un elev poate fi atras de o sarcina de lucru si se concentreaza bine si pare introvertita.Poate sa nu-l intereseze,se plictiseste si pare extrovertit.

Elevul ar trebui sa invete din propriile greseli, sa exploreze lumea inconjuratoare, sa experimenteze, sa acumuleze informatii pe care sa le valorifice in timp.De asemenea este de preferat sa isi aleaga un model in viata spre care sa tinda, fiind motivat astfel pentru invatare,

de ctre Mihaela Capris- joi, 18 octombrie 2012, 07:02
Asa este, modelele isi pun amprenta asupra dezvoltarii personalitatii.

toate cele 3 teorii se completeaza.Intotdeauna modelele influenteaza comportamentul individului

Din perspectiva teoriei behavioriste, cred c oferirea permanent de feed-back elevilor, n special feedback pozitiv, stimuleaz procesul de nvare. Dar elevii trebuie s fie con tien i de propriile gre eli sau neajunsuri, s ajung s se autoevalueze, pentru a putea evolua. Dac ne raportm la teoria modelelor, n primul rnd profesorul este un permanent model pentru elevii si, din toate punctele de vedere. Nu degeaba se spune c multe clase de elevi seamn cu nvtorul sau cu dirigintele. Lucrnd pe grupe, elevii buni pot fi modele pentru ceilali. Referitor la teoria cognitiv, profesorul trebuie s valorifice aptitudinile elevilor, stilul de nvare, cunotinele de care dispun, s fac conexiuni inter- i transdisciplinare, s valorifice noiunile ancor.

Rolul determinant in formarea stilului de invatare al elevului-profesorul fiind un model


se pot gasi modalitati de optimizare din perspectiva celor trei teorii, dar trebuie gasit un echilibru intre continuturi si modul de abordare a invatarii... nu putem folosi teoria behaviorista in predarea notiunilor bine delimitate, cum ar fi cele de limba, ci in activitati ce implica o anumita libertate in gasirea solutiilor optime. teoria sociala se aplica, bineinteles, daca privim profesorul de limba si literatura romana ca pe un model. Teoria cognitiva este aplicabila in predarea diferentiata,,,,

Incontestabil, modelul este foarte important pentru formarea personalitatii unui copil/ tanar.

Toate trebuie avute n vedere.


Nu ati observat ca uneori profesorul este influentat si el de elevi ,de mediul in care isi desfasoara activitatea?

Foarte practice si interesante interventiile dvs.!
Teoriile nvrii sugereaz ci care asigur transferulnoilor comportamente nvate n mediul de munc. Cele mai importante recomandri sunt:
1. deciziile dinaintea nceperii programului de training:

- proiectarea programelor n acord cu specificul cultural al participanilor; - adaptarea metodelor folosite pentru a se potrivi modului obinuit de nvare al cursanilor;
2. structurarea programului de training:

- definirea clar a obiectivelor progamului de training; - elaborarea unei priviri de ansamblu despre ceea ce trebuie nvat, cnd i cum; - structurarea pogramului astfel nct s se treac de la nvarea prilor simple la cele complexe;
3. facilitarea procesului de nvare:

- participanii trebuie s aib credina c noile cunotine vor avea efecte dezirabile; - asigurarea observrii unui model care s expun comportamentul dorit, care urmeaz a fi rspltit; - crearea ocaziilor de practicare a noului comportament pn este supranvat; - asigurarea de rspunsuri cognitive asupra calitii nvrii;
- antrenament n vederea aprofundrii noului comportament;
- ncercarea de a-l face pe cusant sigur de abilitile sale n manifestarea comportamentului cerut; - a se asigura de faptul c organizaia rspltete i deci ntrete noul comportament.
Organizaiile deseori neglijeaz aceast ultim recomandare n ceea ce privete transferul de nvare, astfel deseori pregtirea nu reuete transferul comportamentului specific pentru postul respectiv. Poate din acest motiv unii observatori consider pregtirea tipic asigurat de organizaii ca o succesiune de capricii, n care vechilor programe le sunt date nume noi i astfel sunt promovate ca noi moduri de a mbunti performana angajailor. Aceast situaie va persista pn cnd conducerea va recunoate faptul c preul pregtirii de scurt durat depete cu mult beneficiile. Fr un sistem de recompens care s stabilizeze noul comporament, ateptrile nu pot fi prea mari (Wexley, Yukl, 1984).
Cum putem aplica aceste recomandari din training pentru a stimula invatarea la elevi?

Teoriile interacioneaz ntre ele. Educatoarea, nvtorul, profesorul sunt modele pentru elevi. Chiar dac elevul nu recunoate, el i nsuete din comportamentul cadrului didactic.

Florentina, ati surprins foarte bine aplicabilitatea acestor teorii!


Invatatorul, dirigintele are influenta extrem de mare asupra comportamentului elevilor sai.Cert este faptul ca teoriile expuse mai sus au un rol foarte important.

Elevii trebuie sa fie motivati pentru a invata si trebuie sa cunoasca clar obiectivele invatarii.

Obiectivele sa fie masurabile si realizabile, continuturile accesibile, metodele sa se plieze pe stilul de invatare si temperamentul elevilor iar evaluarea, obiectiva.

Elevul nu poate fi stimulat sa invete atat timp cat programele scolare sunt foarte incarcate,iar profesorii nu reusesc sa-i convinga de utilitatea achizitiilor la diverse materii.

n primul rnd, proiectarea activitilor didactice trebuie s fie riguroas, adaptat nivelului de vrst i nelegere al elevilor. Toate componentele procesului didactic trebuie s fie stabilite i realizate n func ie de obiective. Elevii trebuie s contientizeze importana i relevana a ceea ce urmeaz s- i nsu easc. Noi trebuie s-i facem contieni. Dac nu tiu pentru ce nva i nu tiu c le este folositor n via a de toate zilele, n dezvoltarea personalitii proprii, nu nva, dect forat i netemeinic.

Toate cele 3 etape se regasesc in momentele unei lectii.


Facilitarea procesului de invatare este bidirectionala.Atat elevul cat si profesorul trebuie sa contribuie la acest lucru.Este clar faptul ca tot profesorul este cel care directioneaza procesul.Pana la urma tot de schema didactica este vorba!

continuturile sa fie accesibile,metodele bine alese,obiectivele clare,usor realizabile, evaluarea corecta, obiectiva

profesorul este nevoit sa gaseasca metoda optima pentru stilul fiecaruia si in situatia data evaluarea sa o faca intr-un mod cat mai obiectiv

Uneori nici profesorii nu sunt convinsi de utilitatea unor parti ale materiilor.

Un elev de la profilul filologie nu va fi motivat sa invete matematica,stiind ca nu va da bacalaureat la aceasta disciplina,ba mai mult nu va mai avea nici macar o ora pe saptamana in program incepand cu cls. a XI-a.

Uneori profesorul nu se poate detasa de metoda traditionala si nu stimuleaza elevul.Il taxeaza prin nota pentru ceea ce nu stie, si nu incearca sa-l motiveze, sa-i incurajeze anumite practici-invatare si evaluare diferentiata

Sructurarea programului astfel nct s se treac de la nvarea pr ilor simple la cele complexe implic respectarea principiului de la simplu la complex, att n nvare-predare, ct i n evaluare. ntr-un test de evaluare, itemii trebuie stabilii ntotdeauna i organizai gradat, de la simplu la complex.

Nela si ceilalti colegi, ati surprins foarte bine aplicabilitatea acestor recomandari! Continuam cu principiile invatarii.
Principiile nvrii ce sunt luate n considerare atunci cnd se elaboreaz un program de formare, dezvoltare profesional sunt: A) ndrumare/ ghidare. Angajaii care sunt instruii au nevoie de ndrumare, n special la nceputul instruirii. Acest lucru reduce nevoia de nvare prin ncercare i eroare, care nu numai c se face cu consum mare de bani, dar l poate face pe cel care se instruiete s devin anxios, atunci cnd nu tie ce s fac, sau atunci cnd continu s greeasc. Indivizii trebuie s nvee din reuite i nu din eecuri. B) Nivelul de performan i cunoaterea rezultatelor. Oamenii nva cel mai bine atunci cnd li se spune clar care este rezultatul vizat. Este foarte important ca n cazul unui training, angajaii s tie ce nivel de performan de se ateapt e la ei. Acest nivel de performan trebuie s fie legat de obiectivele personale ale angajatului/ elevului, dac obiectivele personale nu sunt clare, procesul nvrii va fi ineficient. Trainerii trebuie s se asigure c indivizii au suficient feedback pentru a-i da seama la ce performan au ajuns. Feedback-ul este cel mai eficient atunci cnd este specific i imediat C) Recompensa i ntrirea. nvarea este mai eficient dac o performan este ntrit de ctre trainer sau manager. Recompensa poate lua forma unei laude, unei promovri, a unei mriri de salaiu sau orice altceva de genul asta. D) Motivarea. Motivaia extrinsec poate fi stimulat prin folosirea recompenselor. Motivaia intrinsec poate fi stimulat prin legarea trainingului de situaiile de munc i innd cont de scopurile celui care nva. Indivizii pot fi motivai dac sunt ncurajai s-i contientizeze propriile performane prezente, precum i propriul potenial, ceea ce implic o situaie de munc n care exist feedback continuu. Acest lucru presupune implicarea persoanei care nva n definirea propriilor nevoi de nvare. E) Transferul. Dac nvarea are loc n afara locului de munc, este bine ca ceea ce se nva s poat fi transferat n situaiile de munc. Acest proces este facilitat dac exist asemnri ntre training i situaiile de munc i dac exist posibilitatea de a folosi imediat lucrurile nvate i dac managerii discut acest progres cu indivizii (Torrington i Hall, 1991).
*Realizati un portofoliu practic prin care sa va ganditi la metode specifice de indrumare a elevilor, de comunicare a asteptarilor si rezultatelor, de recompensa si motivare si de stimulare a invatarii si in afara cadrului scolar.Impartasiti ideile colegilor de catedra pentru feedback si imbunatatiri.

Daca elevul este la filologie si nu da bacalaureatul la matematica,profesorul va trebui sa fie un geniu al persuasiunii sa-l determine sa invete trigonometrie...

profesorul este strategul lectiei dar elevul il determina sa-si modifice strategia pregatita pentru a ajunge la rezultat

Sistemul de recompens pe care trebuie s-l folosim n relaia cu elevii i pentru a-i stimula cuprinde feedback-ul pozitiv, notele, diplomele, evidenierea n faa clasei i chiar a colii etc. De asemenea, elevii trebuie educai n aa fel nct s tie c adevratele recompense pot veni mai trziu, prin propria personalitate, prin satisfacia i mulumirea pe care o aduc celor din jur, familiei, societ ii.

Valentina, aveti dreptate. Pentru invatarea matematicii este nevoie de metode de motivare si analogii prin care elevul sa inteleaga faptul ca disciplinele sunt interconectate si cunostintele pot fi transferabile si in alte domenii. Astfel, pentru invatarea matematicii la filologie se poate aduce ca si argument faptul ca matematica dezvolta o gandire analitica, logica, ceea ce este necesara in mod categoric unui bun filolog. Pentru a surprinde sensurile unui text, pentru critica literara, pentru creatie si activitati de scris este necesara o gandire structurata si analitica, capabila sa surprinda elementele esentiale si sa discearna intre util si inutil.

Principala recompensa e nota ...Multi elevi intreaba: Daca citesc cartea X,iau 10?

3. Etapele unui program de pregtire
Procesul de pregtire cu scopul mprtirii de cunotine substaniale i aptitudini comport 6 pai: (1) identificarea nevoilor de training,
(2) stabilirea obiectivelor training-ului i a criteriilor ce evaluare a pregtirii, (3) alegerea modului de expunere a programului, (4) alegerea materialului i a metodelor, (5) desfsurarea programului, (6) evaluarea gradului n care programul de pregtire i-a atins obiectivele.
Le vom parcurge pe rand cautand aplicabilitatea lor in domeniul scolar.


laudele,nota constituie recompensa elevilor

(1) Identificarea nevoilor de training/ pregtire
Identificarea nevoilor de training/ pregtire presupune urmtoarele: 1. studiul contextului de pregtire: a. constatarea diferenelor n sens negativ dintre standardele stabilite pentru un post i performana individual; b. introducerea de noi tehnologii i echipamente, reduceri de personal, schimbarea unor metode de lucru; 2. stabilirea standardelor (se face n acord cu specificul postului; se impune analiza muncii); 3. aducerea la cunotin a standardelor ctre angajat nc din perioada integrrii
profesionale i, ulterior, cu ocazia unor modificri; 4. studiul situaiei salariailor cu performane slabe - trebuie realizat ntr-o manier obiectiv prin analiza tuturor factorilor implicai: relaii interpersonale, antipatii, atribuirea nerealist a nereuitelor, insuficient integrare pe post, motivaii personale, oboseal, stresul, suprancrcarea, intervenia grupului; 5. studiul diferenelor dintre standarde i performane la nivel colectiv (impune, de asemenea, precauie pentru a constata i eventuala intervenie a unor cauze externe care concur la scderea calitii: deficiene organizatorice, materiale de calitate proast, echipamente cu defecte, etc.); 6. evaluarea performanelor dup efectuarea programului; 7. analiza costurilor (Iosif, 2001).
Cum putem identifica nevoile de invatare ale elevilor? Cum manageriem situatia discrepantelor dintre performantele in invatare ale diversilor elevi si cu ce costuri?

In momentul in care elevul realizeaza un progres, acest aspect trebuie scos in evidenta. In mod sigur, va fi motivat sa continue astfel.

La Bacalaureat , multe note de 10 le-au luat i elevii mei de la profilul matematic-informatic, Ei au o minte foarte bine structurat.

pot sa spun ca deja am realizat un astfel de portofoliu de activitati la cerul de lectura pe care il conduc la gimnaziu - i-am indrumat pe elevi sa realizeze portofoliul lecturii unei carti alese de ei, pe care au citit-o, furnizandu-le o serie de fise de completat pe parcursul lecturii -am facut o evaluare initiala (la disciplina) si una finala (la disciplina dar si la portofoliu) pentru a inregistra progresul/regresul
-i-am recompensat printr-o excursie pe cei de la cerc -elevii si-au imbunatatit rezultatele si la alte discipline

Onorica, acesta este inca un exemplu ca acesti copii pot fi dati ca exemplu de structura si organizare a capacitatii cognitive si celor din specialitatea filologie pentru a intari afirmatia ca matematica si stiintele exacte dezvolta o gandire structurata din care avem numai de castigat si pentru a-i motiva astfel sa se implice si la orele de matematica.

Peste tot vad ca se incerca sa se aplice elevilor metodele aplicate adultilor care lucreaza la companii private.Totusi ,aplicabilitatea este limitata deoarece: - lucram cu minori; - portofoliul de recompense si pedepse este redus( nota 10 sau...,,sa vii cu tata tuns"); -clasele sunt eterogene ( elevii nu sunt selectati pentru a fi la gimnaziu...); -nu putem ,,concedia" un elev recalcitrant; -elevii au interese diferite ; -implicarea familiei difera ; -primele 10 clase sunt obligatorii si elevii stiu asta.

Orice proces implica si unele costuri. Poate cel mai important este sa constientizeze elevii cat timp sunt dispusi sa investeasca pentru a invata la o anumita materie.

consider ca la identificarea acesor nevoi ne-ar fi de mare ajutor un psiholog scolar, care, prin mijloacele meseriei pe care o practica, are o mai mare usurinta in identificarea acestor nevoi apoi trebuie lucrat in echipa cu dirigintele si cu profesorii clasei

Cred c trebuie s vorbim despre dou aspecte diferite: Dac vorbim despre examenele naionale, scopul nostru este de a-i aduce ct mai aproape de nota maxim. La colile de elit, aceasta nu e o problema prea mare, pentru c acolo nu ne confruntm cu analfabetismul. Dac vorbim despre performan la limba romn, atunci lucrurile se schimb, iar profesorul i elevul trebuie s depun un efort suplimentar ( de timp, n primul rnd, nu aduc n discu ie cr ile care trebuie achiziionate), iar uneori, diferena ntre locul I i locul II la un concurs o face o sutime.

Relatia:profesor-elev-diriginte

Prin chestionare, prin observare sistematic, prin studiul mediului din care provine elevul, ne dm seama de temperamentul su, de condiiile externe care-l influen eaz i, implicit, de nevoile de nv are.

Mihai, sunt de acord cu dumneavoastra. Exista desigur multe limite, dar exista si multe teorii moderne pe care aceste organizaii le folosesc cu succes, iar multe aplicatii se preteaza in mediul scolar deoarece nu sunt destinate unei categorii de varsta, ci managementului unor obiective. Scoala este de asemenea o organizatie, in care, intr-adevar nu ne putem alege atat de riguros oamenii cu care lucram, nu-i putem concedia, dar trebuie sa gestionam obiectivele de invatare si alte obiective importante ale scolii. Cu atat mai multe, scoala ca si organizatie, este o mai mare provocare, in gestionarea careia sunt bine venite aceste teorii.

Ce ne facem cu elevii carora nu le place nimic?Sunt multi cu minti luminate,structurate,dar care refuza sa depaseasca stadiul de "mediocru".Sunt lipsiti de motivatie,nu au obiective.Pe de alta parte,la unele licee nu se pune problema de cote maxime,ci de pasi marunti de la 4 la 6.

Nela si ceilalti colegi, multumesc pentru interventiile foarte practice!
2) Obiectivele trainingului i criteriile de evaluare. Odat ce nevoile de training au fost identificate, obiectivele trainingului trebuie s fie fixate. Obiectivul este rezultatul specific pe care progarmul de training intenioneaz s l achiziioneze. Cele mai multe organizaii nu i fixeaz obiective de pregtire. n schimb obiectivele de pregtire sunt destinate clar cursantului. Aceste obiective se refer la performana pe care acesta ar trebui s o concretizeze dup pregtire. Profesionitii domeniului de pregtire sugereaz c obiectivele ar trebui s fie expuse n mod explicit i ar trebui s rspund la trei ntrebri: - Ce poi s faci dup pregtire ? - n ce condiii ar trebui s-i concretizezi deprinderile din timpul pregtirii? - Ct de bine pui n practic ce ai nvat ?
Obiectivele explicite ajut n dezvoltarea criteriilor ce vor fi utilizate n evaluarea rezultatelor pregtirii. Obiectivele pregtirii mpreun cu criteriile de evaluare pot ajuta la alegerea materialului instrucional relevant sau la alegerea ofertanilor de programe de training. n timpul trainingului obiectivele i ajut pe cursanii motivai s-i organizeze eforturile n aa fel nct si poat atinge aceste obiective.
3. Structura programului de training se refer la ncorporarea n procesul de pregtire a unor tehnici care vor putea evalua gradul n care pregtirea i-a atins obiectivele. Modelul experimental al training-ului ales ajut la determinarea gradului n care organizaia poate concluziona dac deprinderile au fost generate de pregtire sau de ali factori. Uneori este imposibil s ai o structur de training bine conturat. De exemplu, organizaia ar putea dori oprirea pregtirii pentru unii n scopul stabilirii unui grup de control. n astfel de cazuri profesionitii pregtirii ar trebui s fie la curent cu structurile alternative disponibile i s aleag pe aceea care va furniza cele mai bune estimri cu privire la rezultate. 4. Materialele folosite n training pot fi dezvoltate special pentru un anume program, cumprat de la ofertani sau ncorporat ntr-un program de pregtire condus de trainer n afara corporaiei. Majoritatea organizaiilor folosesc surse exterioare pentru selectarea att a materialului de training ct i a training-ului n sine. Exist firme care ofer materiale i informaii cu privire la elaborarea unui program de pregtire. n scopul selectrii materialelor i a programelor este folositoare familiarizarea cu metodele de training folosite de obicei, cu obiectivele lor cu prtile pozitive i negative ale
fiecreia. Metodele de training se clasific n trei categorii dup capacitatea de deprindere a unui scop: 1) prezentarea informaiilor, 2) formarea unor comportamente, 3) asigurarea unui timp de practic i analiza practicii (Campbell 1970, apud Wexley, Yukl, 1984). Metodele de prezentare a informaiilor expun fapte, deprinderi, concepte fr s cear recrutului s pun n practic materialul nsuit sau s experimenteze cum materialul predat se traduce n comportament. Metodele care intr n acest categorie sunt lectura, conferina, instrucia programat i studiul individual. Lectura este cea mai utilizat metod n training, peste 70% din programele includ lectura ca metod de pregtire. Materialul ce trebuie nsuit este prezentat de un expert n domeniu sau de un instructor al unui grup. Conferintele sunt folosite din cauza costurilor lor sczute i a capaciii lor de a se adresa multor persoane. Conferintele care folosesc comunicarea unidirecionat, n opoziie cu tehnicile interactive de nvare sunt foarte criticate dac sunt folosite ca modalitate de training (Roberts i Hunt, 1991). Instruirea programat include mai multe tehnici care prezint informaia n mod sistematic i solicit un rspuns celui ce nva. Se folosesc principii de ntrire pentru a obine raspunsurile adecvate. Metoda este folosit pentru deprinderi diverse cum ar fi controlul de trafic aerian, analiza colectrii taxelor (Goldstein, 1986, apud ibid). Instructajul programat este bine structurat: 1) specific ceea ce trebuie nvat; 2) mparte tema ce trebuie n pai mici; 3) cere cursantului s raspund la fiecare pas din procesul de nvare; 4) testeaz cunotintele de nvare; 5) ofer cursantilor feed-back asupra rspunsurilor corecte sau incorete care au fost date;
6) testeaz cunostinele i informaiile dobndite prin trining.
*Care sunt obiectivele procesului de invatare pe care le comunicam elevului? Cum ar trebui structurat procesul de invatare si care sunt cele mai eficiente materiale pe care le putem folosi?

Discrepana dintre performanele n nvare ale diverilor elevi se poate reduce dac valorificm fiecare elev potrivit stilului de nvare, temperamentului, aptitudinilor. Costurile sunt i materiale, pentru c avem nevoie de material didactic adaptat pentru fiecare, de fie de lucru etc, dar e nevoie i de rbdare, de timp, pentru c nu se rezolv totul foarte repede, ci trebuie munc sus inut, neabdicare de la principii i de la obiective.

Obiectivele se anun la fiecare lecie. V dai seama c lectura poate fi folosit, dar i aceasta ca lectur model, restul nu ne ajuta la romana. Avem nevoie de intercomunicare.

Comunicam continuturile asociate si competentele vizate de lectie, prezente in programa.


obiectivele procesului de invatare pe care le comunicam elevului reprezinta asteptarile noastre de la elev procesul de invatare se structureaza pe etape, incepand cu momentul capterii atentiei, prezentarea obiectivelor, desfasurarea activitatii, obtinerea feed-back-ului si evaluarea sau...conform schemei gandirii critice, EVOCAREA, REALIZAREA SENSULUI SI REFLECTIA

Performanta scolara implica consecventa, continuitate si formarea unui stil de invatare pe parcursul anilor de studiu

Cei care nu au nicio aptitudine spre invatatura ,nu au ce cauta in liceu. Ar trebuie sa fie si scoli tehnice in care sa invete sa fie frizeri ,zugravi,vopsitori.Din pacate ,Romania are mai multi generali decat Armata Rosie ,mai multi Dottori decat Franta...La noi este incetatenita conceptia conform careia trebuie sa ai o patalama ,acolo...Daca ai si o pila,ajungi pe post bun,indiferent de ceea ce stii de fapt.

Lectura este folosita cel mai mult la orele de romana.


Va multumesc pentru interventii! Va atasez ultimii pasi ai procesului de training pentru a va servi ca model de inspiratie in sarcinile didactice. 5. Desfurarea programului
n dirijarea programului de training trebuie sa se ia decizii n legtura cu urmtoarele: 1. Metodele de training alese i mijloacele media folosite; 2. Ritmul i timpul alocat trainingului; viteza cu care informatia ar trebui s circule, lungimea sedinelor i durata de timp dintre acestea. Ar trebui ca trainingul s se realizeze n propriul ritm? Distribuia n timp a edinelor este de asemenea important ar fi util o concentrare a traingului pe o perioada de 5 zile consecutive? Este acest lucru posibil pentru participani? Este mai convenamil varianta n care trainingul are loc o zi pe sptmn timp de 5 sptmni? 3. Timpul ocupat de training trebuie luat n considerare. Care sunt perioadele ocupate i cele legere pentru potenialii participani? 4. Exista suficient experien pentru un training n interiorul institutie/scoalai sau este necesar aducerea experilor din afara acesteia? 5. Ct input este normal s se astepte de la participani n afara orelor de serviciu? 6. Locaia trainigului trebuie luat n considerare. Trebuie s aib loc n instituie ntrun centru de trainig sau ntr-un hotel? 7. Cum poate fi evalua trainingul? Exist o serie de metode prin care poate fi evaluat eficienta trainigului, incluznd teste de performana, rate ale satisfaciei, aprecierea
tehnologiei folosite, teste de cunotine, analiza cost-beneficiu.

6. Evaluarea rezultatelor
O modalitate de a evalua un program vizeaz patru aspecte: 1) reacia (dac cursantului i-a plcut cursul); 2) nvarea (ce s-a reinut); 3) schimbrile comportamentale (ce comportamente, conduite s-au schimbat sau au aprut), 4) rezultatele (beneficiile n servicii, randament cantitativ, reducerea pierderilor, creterea satisfaciei clienilor, etc.). Sunt cel puin trei problematici care se discut cu privire la evaluarea performanelor: a) transferul abilitilor in situaiile reale de munc, b) nivelul de performan, c) metodele i metodologia de evaluare a rezultatelor programului formativ.
a) Transferul trainingului se refer la msura n care ceea ce este nvat este realmente aplicat la locul de munc. Organizaiile nu vor s cheltuie bani pe traininguri care sunt uitate. Exist doua teorii despre transfer: - elementele comune nvarii i situatiei de munc se transfer; - principiile se transfer. Problema important este ca organizaia s creeze un climat prin care s ncurajeze transferul i s previn regresului comportamentului nvat. Oamenii trebuie sa fie contieni de problemele regresului i trebuie s nvee s recunoasc situaiile care ar putea sabota pstrarea comportamentelor achiziionate. Aceste raspunsuri cooperante ar trebui s conduc la o crestere a eficientei personale i la o scdere a riscului regresului (Skarpello & Ledvinka, 1988).
b) Performanareprezint inta majoritii aciunilor de personal i este analizat prin dou abordri: acional i finalist (a rezultatelor). Pentru a elabora msuri n vederea meninerii sau creterii nivelului performanial, profesioniii managementului trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte: - design-ul locului de munc i designul muncii sunt precondiii pentru performana individual; - pentru fiecare profesie sau post este necesar a cunoate predictorii performanei, modul n care anumite abiliti personale se mbin pentru a rezulta efecte optime;
- performana este o funia a patru criterii: motivaie, cunotine/ abiliti, oportuniti, comportamentul adaptat/ proactiv.
c) Evaluarea procesului formativ face apel la o palet larg de instrumente, deoarece evaluarea reprezint, n definitiv, confirmarea sau infirmarea demersului derulat pn n acel moment. Astfel, se calculeaz msura n care obiectivele propuse au fost ndeplinite. Este un moment extrem de important, care red msura eforturilor coroborate a mai multor departamente. Este recomandabil ca ncepnd cu detectarea necesitilor (ca faz primordial a procesului de formare) i pn la evaluarea rezultatelor, acest proces s fie resimit de angajat ca rspunznd nevoilor lui i nu ca fiind construit i impus de cei de la personal (ibidem.). n mod concret, ctigurile pregtirii profesionaletrebuie s convearg n direcia creterii calitii serviciilor din secia de institutie/scoala, reducerea rebuturilor, adaptabilitate sporit la noile metode de lucru i la noile tehnologii, scderea numrului de incidente, a necesitii de supraveghere, creterea satisfaciei muncii, a aprecierii i respectului.

Elevul trebuie sa stie clar de la inceput ce trebuie sa fie capabil sa faca la sfarsitul orei. Dupa ce este parcursa teoria elevul trebuie sa aplice cele invatate.In acest scop folosim in momentul de fixare si in cadrul orelor de consolidare fise de lucru sau caiete speciale cu exercitii care sa dovedeasca faptul ca elevii au inteles cele predate.

De multe ori, din pacate, performanta inseamna sa ridici elevul macar cu un punct, de la nota doi.

Cred ca profesorul ar trebui sa se folosesca de metode atat traditionale , cat si moderne in procesul de predare- invatare, deoarece in felul acesta elevii ar fi obisnuiti sa lucreze.De exemplu, cei de clasa a V-a sunt nevoiti sa plece de la invatator cu anumite cerinte si au nevoie de o perioada pentru acomodare

Obiectivele procesului de nvare pe care trebuie s le comunicm elevului sunt obiectivele care se transpun n termeni de comportament ( s identifice, s disting, s fac etc.). Obiectivele trebuie s fie concrete i msurabile, formularea lor s nu conin mai multe verbe, pentru c elevii nu ar n elege ce urmeaz s fac i s-i nsueasc.

Mihai, din pacate situatie se prezinta intr-adevar asa..au disparut aproape total specializariile pe diverse meserii si nu doar in liceu ci si in invatamantul universitar ne confruntam cu oameni absolut nemotivati si fara capacitate pentru solicitarile mediului educational in care se afla. Influenta acestora asupra grupului cu determinare si aptitudine trebuie limitata, o prima incercare este de a-i atrage si pe acestia "pe drumul cel bun", dar de obicei acest lucru nu functioneaza, astfel se recurge la sanctiunea sau marginalizarea interventiilor nefolositoare, pana la eliminarea din sistem.

In finalul acestiu curs va atasez o strategie de invatare pe care am elaborat-o pentru studentii mei si care sa fie accesibila tuturor. O puteti prezenta elevilor dvs. ca strategie de invatare pentru bac, studentii mei mi-au dat feedback foarte bun dupa prima sesiune.
Strategia de INVATARE pentru BAC
Retineti cum se invata la toate disciplinele. Cititi acest material de 3 ori!
Aveti nevoie de 4 repetitii ca sa puteti sti materia.
Se invata dupa carte, xerox sau foi. Foile se pun in coperti ca sa aiba continuitate. Nu se invata de pe foi neprinse in coperti.
A. Varianta Lunga (daca incepeti sa invatati de inceput de an)
La final de saptamana sau in ziua libera cititi cursurile prima data si subliniati cuvintele cheie, realizati notatii pe cursuri. In vacanta, numarati cate pagini aveti de invatat si programati-va exact in ce zile veti invata. In fiecare zi aveti de invatat cam 10 pagini, 1 pag pe ora.
B. Varianta Scurta (cateva zile in presesiune si cateva in sesiune)
I. ORGANIZAREA TEXTULUI se face in 1 zi jumate sau 2 zile (inainte de sesiune): 1. se fac acolade la textul vital (selectezi esentialul din materie asa incat la fiecare subiect sa poti scrie minim 10 aspecte), 2. se subliniaza materialul (vezi cartea de neuro cum se subliniaza si cum se pun barile care delimiteaza paragrafele de citit-spus). (Nu incepi sa inveti un text neorganizat). - se pun parantze, - se fac sublinieri cu o linie ca sa evidentiati cuvinte cheie - sublinieri cu 2 linii scurte la aspectele de aceeasi factura/ idee - se taie cuvintele inutile (care ocupa spatiu mnezic) sau bucati de text care repeta acceasi idee, sau care nu pot fi retinute/ intelese. - se numeroteaza ideile, - se face semnul la concepte cu care incepe o idee - liniile oblice spre dreapta scot in evidenta enumeratii sau mai multe idei din aceeasi fraza.
II. Strategia de invatare Ca sa stii o materie trebuie sa treci prin ea de 4 ori, dupa sublinierea/ organizarea materialului.
1. verificati cate zile aveti pentru o materie (in presesiune si in sesiune) asa incat sa existe 4,5 treceri prim materie (2 in presesiune, 3 in sesiune: primele 3 sunt citit-spus, a 4a repetitie citit de 2 ori pe paragrafe sau o data, a 5a este fotografierea paginilor cu privirea o pagina la 1-3 secunde). numarati paginile de invatat (cate pagini s/ar aduna in total) programati materia (avand in vedere ca la inceput va ia o pagina pe ora, deci in 10 ore se pot invata cam 10 pagini, in 14 ore 14 pagini, daca aveti 10 ore somn si 2 siesta se pot aloca 14 ore pt. invatare) (dupa metodica de mai jos).
2. 3.
III. PROGRAMUL DE LUCRU in sesiune (min. 10 ore dupa regula: 50 min. invatare, 10 min pauza). Trezire la 7. De la 8 se citeste la masa (in pozitia corporala pe care o veti avea in examen. Lucrati la aceeasi masa, NU in pat, Nu se asculta muzica, Nu se deschide TV., nu se discuta cu altii), Materialul este inclinat pe masa (puneti 2,3 carti ca suport). Cititi pana la 8.50. Apoi 10 min stati intinsi in pat (altfel vor ceda muschii si veti renunta dupa 4,5 ore). De la 9 la 9.50 la fel. Pana la 11.30 sau 12 cand e pauza de masa. Reluati pana la 15. Pauza 2 ore stat in pat chiar daca nu dormiti (muschii spatelui trebuie sa se relaxeze). De la 17 la 22, sau 23 reluati acelasi regim.
!!!!NU se invata in pat, sau cu cartea pe genunchi, ci numai la masa, stand pe scaun. Trebuie sa aveti aceesi pozitie ca in timpul examenului.
IV. TEHNICA DE INVATARE

1. 2. cititi fiecare paragraf de 4 ori cu voce tare (un paragraf este cam o treime sau un sfert de pagina, delimitat printr-o linie verticala la capat), apoi il spuneti din minte (el se va uita, nu reveniti, ci cititi urmatorul paragraf de 4 ori, apoi il spuneti, si tot asa). La un moment dat o sa va apara in minte sa reveniti la ceea ce ati citit inainte pt ca veti avea grija ca s/a uitat. NU REVENITI la ceea ce s/a citit inaite chiar daca s/a uitat. Principiul este "mergi inainte". (daca veti reveni in minte vor apare interferente si fisiere mnezice se vor dezorganiza, o sa le vedeti in somn si o sa oboseasca creierul. Deci le asezati in ordine chiar daca sunt slabe in minte). Ziua se incheie cand ai terminat tot ce ai stabilit in strategie. Daca termini mai repede, e bine sa mai inveti 1,2 pagini ca asigurare pentru situatia in care alta lectie va fii grea si va lua timp.
3.
CONCLUZIE: In presesiune citit pe paragrafe de 4 ori si spus. Mergeti mai departe pana finalizati tot. Sunt necesare 2 treceri prin materie (citit paragrafe de 4 ori si apoi spus paragraful). In sesiune, sunt necesare alte 2 treceri prin materie, daca aveti timp atunci cititi de 4 ori (a treia trecere) si incercati sa spuneti. Apoi de 3 ori fiecare paragraf cu sa fara spus (a 4a trecere prin materie). Daca nu aveti timp cititi de 3 ori (si spuneti cu voce tare) si de 2 ori fiecare paragraf cu sa fara spus. Nu reveniti, daca simtiti ca ati uitat!!. Va trebui sa invatati 2,3 pagini pe ora (depinde de timpul disponibil si de material).
V. ATENTIE Secretul vital al CONCENTRARII materiei. Principiul 1 : Cu o zi inainte de examen invati, NU se ia pauza !!! (gresala fatala) Principiul de aur : Cu o jumatate de zi, sau 6 ore inainte de examen (in ziua dinainte sau dimineata, daca aveti examen la ora 11 sau 12 varianta ideala), cititi tot o data cu voce inceata, o pagina la 1,2 minute, murmur, parcurgand rapid cu ochii. Principul de diamant : Inainte de a pleca la examen rasfoiti materia, ca si cum o fotografiati cu ochii, dati pagina dupa pagina la secunda. Principiul final: dati toate paginile vazand numai titluri si subtitluri. Abia acum aveti sentimentul de stapanire a materiei. El se castiga in ultimile ore si trebuie sa dureze cateva ore, cu cota maxima in examen. Dvs. invatati pentru un examen de 1,2 ore. Este ca si la box, te antrenezi pentru un meci de box, numai in meci trebuie sa fii capabil total, nu si inainte.
VI. EVITATI ERORILE DE INVATARE:
1. 2. 3.
cand invatati si va apare in minte mesajul ca ati uitat ceea ce ati citit inainte, nu dati curs ca sa reveniti ci mergeti cu cititul mai departe, nu incercati seara sau ziua sa spuneti anumite subiecte, cursuri dupa amintiri din memorie ca sa verificati daca stiti, acest lucru este inutil si va oboseste enorm, nu solicitati cuiva sa va verifice, adica sa deschida cartea si sa va spuna un titlu, iar dvs. sa
4. 5. 6. 7. 8. 9.
incepeti sau incercati a-l spune din memorie, nu invatati in pat, ci numai la masa, birou, in pozitia de examen. nu luati pauze stant de vorba sau la tigare, cu numai stand intinsi in pat 10 minute. Daca nu veti lua pauzele la fara 10 muschii vor obosii si la un moment o sa va vina in minte faptul ca aveti muschii spatelui incordati. nu luati pauza cu o zi inainte de examen (cinema sau magazin, etc.), este cea mai mare eroare, pt ca inainte de examen se concentraza materia, abia cu 2 zile si apoi cu 1 ora se produce efectul de sinteza, cand simti ca stii materia. Nu aranjati examenele la ora 8,9 sau dupa 15, ci de la ora 12 ca sa aveti orele dinainte pentru citirea la minut si la secunda. dupa examen, somn, apoi nu mai invatati la alta materie in acea zi (daca sunteti student la o singura facultate). nu cititi in mod anarhic, ci in ordinea cursurilor!
Deci mintea trebuie sa fie lasata sa lucreze singura, fara a o epuiza inutil. Dvs. nu trebuie sa depuneti efort, ci doar cititi si spuneti paragraful. Tot asa mai departe. Luati la rand materia ca sa aiba continuitate. Concentrarea finala este esentiala, abia in ultimile ore exista stapanitea materiei.

Va rog comentarii si feedback cu privire la cursul din aceasta seara!


Obiectivele reflecta asteptarile profesorului de la elev. Se anunta la inceputul fiecarii activitati si sunt indispensabile proiectarii didactice. Procesul de invatare vizeaza captarea atentiei, anuntarea temei activitatii si a ob., desfasurarea propriu-zisa a activitatii, realizarea feed-back-ului, evaluarea (extindereareflectia). Materialele folosite pot fi diverse, pornind de la manual, auxiliare didactice, culegeri, planse, fise pana la computer.

Foarte interesant i util! Mulumim!


multumim! noapte buna tuturor!!!

Arat printe | Modific | terge | Rspunde

Util si interesant! Multumiri!


Este interesant materialul. Multumim.


eu va multumesc pentru informatiile furnizate, pentru teoriile expuse si pentru programul de invatare din final o seara placuta tuturor!

O sear bun!

Cel mai interesant de pana acum.MULTUMIM!


Multumesc pentru informatiile foarte interesante! Mai ales ultimul material trimis care are in vedere o foarte buna gestionare a timpului. O seara buna!

Va multumesc pentru interventii si va doresc o seara placuta si mult succes in activitatea profesionala!
Cu stima, Eugen Avram


imi pare rau ca am intrat ceva mai tarziu din cauza Consiliului profesoral, dar cat am stat on line mi-a facut placere sa aflu lucruri interesante si utile pentru viitor

Abia atept s le prezint elevilor mei strategia de nvare pentru BAC.


multumim,buna seara

O sear bun!

Multumim! Materialul a fost deosebit de interesant. O seara buna!

Suntei logat ca Florentina Gaiu (Ieire)
C2R

C2R 2

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

C2R 2

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

C2R - Arhitecturi de invatare si metode de instruire

Portal e-learning Temperament Scolar

/ C2R / Forumuri / Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R)

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Arat printe | Rspunde

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

3. Deschidere(faetele: deschidere spre fantezie, deschidere n plan estetic,

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Cei constiinciosi faciliteaza procesul de predare -invatare,pentru ca la ei se poate observa o capacitate

deosebita de receptare,de asimilare a informatiei.

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Va multumesc pentru interventiile foarte bine punctate!

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Buna seara! Ma iertati ca am intarziat!

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

buna seara ma alatur discutiilor

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Bun seara! mi cer scuze c am ntrziat. Abia am terminat orele.

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Arat printe | Rspunde

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Bun seara! Scuzai ntrzierea.

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Arat printe | Rspunde

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Arat printe | Rspunde

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Arat printe | Rspunde

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Cei cu LOC intern lupta pentru a reusi, sunt sarguinciosi etc .

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Ai dreptate, Mihaela! Iar unii rmn imaturi toat viaa.

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Ionelia si ceilalti colegi, foarte interesante si pragmatice raspunsurile dvs.!

Continuam cu modelul lui Eysenck.

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012

Buna seara Am intarziat putin, am avut Consiliu Profesoral .

Re: Partea a 3 a - Seria 8 Romana (2C23 - S8R) - 18.10.2012