24. Lungimea extremitatilor se determina cu o panglica metrica. Lungimea membrelor superioare : se masoara cu panglica de la acromion la virful degetului mijlociu.

Lungimea membrelor inferioare: diferenta dintre talie si bust (talia este distanta dintre vertex si talpi, masurata in pozitia stind cu taliometrul; bustul este distanta dintre planul de sprijin al feselor si virful capului la subiectul asezat pe scaun, cu spatele lipit de taliometru). 25. La fractura claviculei se aplica atela Kramer confectionata din sirma. Ea se aeaz ncepnd cu regiunea omoplatului sntos, trece peste partea afectat, apoi pe partea posterioar a braului, antebraului pn la degetele membrului traumat. Braul trebuie s fie n flexie sub un unghi drept. Fixarea atelei se face cu ture circulare de fa. Antebraul se menine cu ajutorul unei earfe trecute n jurul gtului. Dac nu snt alte posibiliti membrul superior se suspendeaz de tors. La fractura antebratului. Atela de imobilizare trebuie s cuprind braul, articulaia cotului i antebraului cu mna propriu-zis. Se face cel mai bine cu atela Cramer. Ea se aeaz pe partea posterioar a membrului traumatizat i se fixeaz cu ture circulare de fa. Antebraul se suspendeaz cu o earf trecut n jurul gtului. Imobilizarea oaselor minii (carpiene, metacarpiene, falangele) se face cu o atel aezat palmar, ce se ntinde de la degete pn la mijlocul antebraului, avnd grij ca degetele s rmn n poziia lor de repaus (flexie moderat), pentru aceasta i dm s ie ceva n mn. 26. 27.La aplicarea aparatului gipsat degetele membrului se lasa descoperite, deoarece aspectul lor exterior ne informeaza despre starea circulatiei sanguine. Pentru a obtine o imobilizare buna a fracturii aparatul gipsat trebuie aplicat in asa fel, ca sa cuprinda articulatiile, formate de catre oasele fracturate, adica minim doua articulatii. Pentru aplicarea atelei ghipsate se ia atela ghipsata pregatita din timp de lungimea si latimea necesare, se aplica pe membru si se bandajeaza slab cu fese de tifon, ca urmare ea cuprinde membrul sub forma de uluc si, intarinduse, asigura imobilizarea. 28.Lungimea circumferintei bratului se determina cu ajutorul unei panglice gradate. Aceasta se aplica in jurul bratului, unde acesta are circumferinta maximala si se iau masurarile. Metoda este folosita pentru determinarea gradului de dezvoltare a obezitate. 29.Pneumotoracele deschis se va trata prin aplicarea unui pansament ocluziv lipit pe tegument la 3 laturi, permitind astfel iesirea aerului(lipirea pe toate cele 4 laturi poate produce un pneumotorace sufocant). 30. Mobilizarea Apucarea victimei si asezarea pe targa trebuie sa se faca in asa fel incat sa nu flecteze corpul, pastrand pozitia dreapta pe cat posibil. Asezarea pacientului pe targa necesita, in mod ideal 4 persoane: unul care imobilizeaza capul victimei, alti 2 care sustin trunchiul si membrele inferioare si al 4-lea care impinge targa sub victima cand ceilalti 3 intorc victima lateral. Alte tehnici de ridicare de la sol si asezare pe targa sau brancard, sunt: - tehnica "cules" - 3 salvatori: introduc mainile sub corpul victimei, unul la nivelul capului si toracelui, altul la nivelul bazinului si al treliea la nivelul membrelor inferioare - tehnica "puntii olandeze" - 4 salvatori: doi salvatori in pozitie calare deasupra victimei introduc mainile sub corpul victimei dintr-o parte si din cealalta, unul sub membrele inferioare iar al doilea sub torace; al treilea salvator calare, deasupra targii si cu fata la ceilalti doi salvatori, introduce mainile sub umerii victimei, paralel cu bratele acesteia in timp ce al patrulea sustine cu o mana ceafa victimei - tehnica "mainilor alternate" - 4 salvatori: introduc mainilesub corpul victimei alternand o mana de la unul si una de la altul. Pozitia pe targa a victimei, trebuie sa previna aparitia unor noi leziuni sa complicatii. Pacientii inconstienti sau cu traume cerebrale, se vor transporta culcati pe o parte, pentru a preveni asfixia prin caderea limbii sau voma.

Transportul Ideal ar fi ca fiecare victima sa fie transportata de catre 3-4 persoane. Transportul se face cu brancardul sau targa standard, care poate fi purtata de 2 sau 4 salvatori. Acestia trebuie sa inainteze cat mai lin, purtand intodeauna brancarda cu capul victimei inainte. In cazul in care trebuie sa treaca peste obstacole sau sa urce pante, brancarda trebuie mentinutra in pozitie orizontala. La nevoie, poate fi improvizata o targa din crengi, bete, schiuri, scanduri cu haine, cearsafuri, plapume, panza etc. Cel mai simplu, se confectioneaza din 2 bare de lemn pe care se infasoara un pled care se fixeaza apoi cu ace de siguranta sau trecand barele de lemn printr-o haina incheiata. In lipsa altor mijloace, victima poate fi transportata: - in brate, ca pe un copil: salvatorul tine victima in brate, cu o mina sprijinind-o de spate si cu alta sub genunchi - in spate: victima tinandu-se de umerii salvatorului, care o tine de membrele inferioare - pe umeri: in cazul victimelor inconstiente dar fara fracturi cervicale - de catre doi salvatori: primul salvator in spatele victimei o apuca de sub maini iar al doilea cu spatele la victima o apuca de sub genunchi - daca victima este constienta poate fi transportata pe mainile inclestate, a doi salvatori: acestia se prind reciproc de maini, fiecare apucand cu palma gatul mainii celuilalt, formand astfel un fel de fotloliu pe care este asezata victima care se va sprijini de umerii salvatorilor - o victima constienta poate fi transportata si asezand-o pe un scaun care apoi este transportat de catre 2 persoane - pe o bara (bat): victima asezata pe o panza rezistenta, ale carei colturi se leaga la capul si la picioarele victimei, in timp ce o alta panza este trecute pe sub trunchiul victimei si innodata; se trece bara (batul) pe sub cele 3 noduri si se transporta pe umerii a doi salvatori. 31.Imibilizarea se asigura cu mijloace improvizate sau specializate.Ca mijloace improvizionate se folosesc bucati,sau atele din scindura,metal,cartoane,bte.Imobilizarea trebuie sa respecte principal fixariiarticulatiilor de deasupra si dedesuptul focarului.Membrul superior se poate imobiliza cu ajutorul unei esarfe prin introducerea minii in haina sau camasa deschisa la un nasture si fixarea bratului de torace prin intermediul unui bandaj toraco-brahialDesault.Imobilizarea prin mijloace specializate se realizeaza cu ajutorul materialelor pregatite(atela Kramer,jgheaburi de sirma)Se mai foloseste atela dubla numita articulara-a lui Tofilio,dispusa pe fetele laterale ale membrului inferior si solidarizata prin curele. 32. Halatul streril se despatureste in asa fel inca sa nu atinga hainele si se imbraca pe mineci,urmind ca un ajutor sa-l traga complet sis a-I lege sireturile la spate,in acest partea din fata care vine in contact cu cimpul operator sa ramina sterila.. Imbracarea manusilor se face astfel:se prinde manusa de manseta indoita si se trage pe mina stinga.Se prinde apoi celalalta manusa drapta,pe fata sa externa,sub manseta si se trage pe mina,dupa care se rasfinge in acelasi mod manseta primei manusi.Prima manusa se prinde cu mina opusa de partea interioara a mansetei ,a doua manusa se apuca cu mina inmanusata anterior de partea externa a mansetei,abia dupa imbracarea ambelor manusi se face aranjarea manusilor pe degete si rasfingerea complete a mansetelor. 33.Substantele necesare pt prelucrarea miinilor chirurgului inainte de operatie sunt:sol. de amoniac de 0.5% pt a dizolva grasimile de pe suprafata pielii si din pori,dupa asta se prelucreaza cu sol.alcoolica de 96% astfel se prelucreaza miinile dupa metoda Spasocucotk-Kocerghin. O alta metoda este folosirea pervomurului sau C-4(amestec de apa oxigenata si acid formic si hibitan).Inainte de dezinfectare miinile se spala timp de un min cu apa si sapun,dupa care se sterg cu o compresie sterile.. Miinele se mai pot dezinfecta cu sol apoasa 3% novosept timp de 3 min sau cu sol. Alcoolica 0.5% clorhexidina,deasemenea se mai folosesc detergent rodolon,sterilim. 34.Garoul in caz de hemoragie arterial la nivelul unei plagi in treimea medie a gambei si aplica in treimea medie a coapsei. 35.Selectai antisepticii grupei oxidanilor. Explicai sfera de utilizare Antisepticele oxidante: Peroxidul de hydrogen= effect dezodorizant, hemostatic, antiseptic, effervescent (inlatura

mechanic microbii, sfaceluri), se utilizeaza in plagi, spalaturi ale cavitatii bucale, auriculare, nazale, oprirea hemoragiilor capilare. Activ pe G+, G- si anaerobi Ozonul=folosit in tratarea plagilor gangrenoase, fiind toxic pentru agentii anaerobi, dezinfectarea aierului, apei. Acid Boric= effect bacteriostatic,utilizat in chirurg, oftalmologie, urologie. Ca pulbere este folosit in tratarea plagilor infectate cu bacilul piocianic. Spalaturi oculare sol 5% Permanganatul de potasiu = spectrul de utilizare diminuat acuma. Se mai foloseste ca antiseptic pentru uz extern, sau la dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, spalaturi ale plagilor (3%), plagi prin muscatura de sarpe (15%), tratamentul combustiilor, stomatite si gingivite ulcero-necrotice. 36.Selectai antisepticii grupei coloranilor. Explicai sfera de utilizare Antisepticele colorantilor :90%G+, 10%GAcridina, etacridina= sterilizarea plagilor proaspete si infectate, spalaturi ale cavitatii pleurale, peritoneale, articulatiilor, vezicii urinare, in inflamatii, furuncule, carbuncule, abcese 0,05-0,2% Albastru de metilen= sol alcoolica 1-3% pentru profilaxia infectarii traumelor mici ale pielii, piodermii, furuncule, combustii. Violet de gentiana= plagi infectate, escare, ulcere, stomatite. Verde de brilliant= sol alcoolica 1-2% pentru profilaxia infectarii traumelor mici ale pielii, piodermii, furuncule. 37.Selectai preparatele chimice pentru hemostaz Hemostatice generale a) Specifice: Vitamina K Realizeaz y-carboxilarea acidului glutamic al factorilor II, VII, IX, X. Debutul aciunii este la cea. 8 ore de la administrare. Protamina - antidot al heparinei. Se folosete n tratamentul accidentelor hemoragice consecutive supradozrii heparinei, pentru neutralizarea heparinei preoperator i dup dializ renal. Fibhnogenul. Sub aciunea trombinei se transform n fibrin. Se utilizeaz ca medicaie de substituie n hipo sau afibrinogenemie. b) Nespecifice Etamsilat (Dicynone). Este un antihemoragic cu aciune n special la nivelul sngerrilor capilare. Acioneaz probabil prin mrirea adezivitii plachetare. Batroxobina (Venostat). Este o enzim din veninul unor erpi care stimuleaz activitatea plachetar. Carbazocrom (Adrenostazin). Este un produs de oxidare al adrenalinei. Acioneaz prin diminuarea permeabilitii i creterea rezistenei capilarelor. Nu acioneaz n sngerri ale vaselor mari Hemostatice locale Fibrina este un polimer obinut din fibrinogenul plasmei umane sub aciunea trombinei, se utilizeaz ca hemostatic n plgi sngernde, dup amigdalectomie, n otoragie, gingivoragii, arsuri. Trombin transform fibrinogenul n fibrin. Se folosete ca hemostatic local n plgi sngernde, amigdalectomii, epitaxis. 38.Selectai necesarul pentru proba biologic ntr-o hemotransfuzie intraoperatorie sub anestezie general. Oeleker dupa autor. se transfuzeaz 30 ml din sngele de transfuzat in 3 prize a cate 10 ml cu intreruperi de 3-5 min i se observ dac bolnavul are reacii (temperatur, frison, urticarie, dureri n lombe, semne de oc anafilactic) Necesar: Sange de trasfuzat, cateter pentru vena subclavie, system de perfuzie

39.Determinai grupa sangvin cu ajutorul serului test(Beth-Vincent) Pe o lama de sticla se pun 3 picaturi de ser test, la stanga 1 picatura de ser-test 0(I), la mijloc A(II), la dreapta B(III). Pe fiecare cu coltul lamei sau pipeta , punem cate o picatura de singe recoltat (picatura cam de 10 ori mai mare ca cea de ser) in prealabil, la care urmeaza de a determina grupa. Punem picatura pentru fiecare ser cu pipette diferite, citim peste 2-3 min. Agluti narea 0(I) A(II) B(III) Grupa O(I) + + A(II) + + B(III) + + + AB0(IV) 40.Determinai grupa sangvin a sngelui cu ajutorul oli-clon Pe lamella umeda punem la stanga o picatura de aprox 0,1 ml de ser anti A si la dreapta o picatura de aprox 0,1 ml ser anti B.In fata fiecareia din picaturi, punem cate o picatura mica (0,03) de sange recoltat, la care treb sa det grupa. Amestec cu un colt de lama, dupa care peste 30 sec misc lama circulator pentru amestecare buna.Se citeste rezultatul in primele 3 minute. Reacia de aglutinare Grupa cu oliclon sanguin Anti (II) Anti (III) (I) + (II) + (III) + + (IV) 41.Selectai preparatele sngelui. Numii indicaiile pentru utilizarea lor

I. Cu aciunea hemostatic general: Criopricipitat Fibrinogen Plazm II. Cu aciunea hemostatic local: Trombina Fibrinogenul Bureta hemostatic Pelicula hemostatic Spuma hemostatic III. Cu aciunea imunobiologic: Gama-globulina (imunoglobulina) Gama-globulina cu aciunea specific (antistafilococic) Poliglobulina antistafilococic Ser antigangrenos, antitetanic Interferon leucocitar uman Polibiolina IV. Cu aciunea fibrinolitic fibrinolizina V. Pentru nutriie parenteral i aciune hemodinamic: Albumina 5, 15, 20, 25% Plazma stabilizat Proteina

Plazma uscat

42.Selectai substituenii sangvini cu aciune detoxicant. Explicai mecanismul de Aciune Hemodez, neohemodez, polidez, neocompensan,poligelina, peristan,refortan, neopolividon, dextran 40, 70 Efectul este realizat prin mai multe mecanisme: - efectul de crestere a VSC, cu hemodilutie, cu reducerea concentratiei relative a toxicului. - accelerarea eliminarii toxicului prin cresterea filtrarii renale - absorbtia toxinelor din sange. - neutralizarea directa a toxinelor. - reduce staza capilara a eritrocitelor 43.Selectai substituenii sangvini utilizai cu scop de nutriie parenteral Pentru nutriia parenteral - Hidrolizai proteici: hidrolizat a cazeinei, aminozol, aminopeptid, aminocrovin, hidrolizin (nu se folos) - Aminoacizi: poliamin, mariamin, friamin, alivezin, inferol, levomin, levomin-normo, hidramin, aminotrof, infuzamin - Emulsii lipidice: intralipid, lipofundin, infuzol, fotgen. - Glucoza i alcoholii: sol.Glucoza 5, 10, 20, 40%, sarbitol, fructoza, alcool 33% 44.Selectai substituenii sangvini cu aciune hemodinamic. Explicai mecanismul de aciune Hemodinamici Micromoleculare: reopoligluchin, reomacrodez, reogluman, volecam. Mediomoleculare: poligluchin, stabizol,macrodex,rondex Preparatele gelatinei:gelatinol,modejel,hemojel,jelofuzin, plasmojel Mecanisme: - Creste VSC pe seama masei proprii a preparatelor - Creste VSC deoarece au effect osmotic, prin atragerea apei din tesuturi - Cresc TA - la Curca prelegere(Cele micro dilate vasele , scad TA, cele macromoleculare invers.) 45.Selectai necesarul pentru proba la compatibilitate individual a sngelui donatorului i a recipientului n hemotransfuzie. ndeplini-o Pe o lama pun plasma de la recipient, si pun o picatura de sange de 10 ori mai mica de la donator, amestec si citesc rezultatul dupa 5 min. Lipsa aglutinarii= compatibilitate. 46. Selectati necesarele pt anestezia locala dupa tehnica lui A. Visnevschi. Explicati tehnica efectuarii. instrumente: seringa cu ac de 7-8 cm, solutie lidocaina 0.25-0.5, bisturiu, pensa. tehnica+comentariu Anestezia prin infiltrare Pot fi utilizate soluii de novocain 0,25 0,5% sau de lidocain 0,25 0,5%. Indicaiile pentru efectuarea anesteziei prin infiltrare sunt necesitatea ndeplinirii biopsiilor diagnostice, a operaiilor pentru nlturarea tumorilor superficiale de dimensiuni mici i de asemenea a operaiilor, care nu sunt nsoite de dificulti tehnice vdite (apendectomie, herniotomie, etc.). Tehnica acestei anestezii const n injectarea regiunii operatorii cu soluie anestezic i ca rezultat poate fi obinut contactul substanei anestezice cu terminaiunile nervoase sensibile. Soluia de anestezic poate fi administrat intradermal pn la formarea cojii de lmie. Efectul total al anesteziei are loc peste 10 15 minute de la injectarea anestezicului n esuturi. Anestezia prin infiltrare Vinevschi const n administrarea pe straturi a novocainei, deci prin infiltrarea esuturilor cu soluie de anestezic. Dup disecarea stratului superficial e necesar de introdus novocaina n urmtorul strat mai adnc. Deci procedura se efectueaz n consecutivitatea urmtoare: infiltrarea esuturilor cu novocain incizia, infiltrare incizie, etc.

Anestezia regional intravenoas i cea intraosoas pot fi utilizate la interveniile chirurgicale la membre. n calitate de anestetic pentru anestezia intravenoas pot fi utilizate novocaina 0,25 0,5% i lidocaina 0,5%, iar pentru cea intraosoas novocaina 0,5 1% i lidocaina 0,5 1%. E necesar de remarcat i unele neajunsuri ale anesteziei regionale intravenoase: are o perioad scurt de anestezie, tromboza venei n locul punciei i de asemenea poate avea loc o reacie toxic la nlturarea rapid a garoului de pe membru.

47. Instrumente necesare pt prelucrarea primara a plagii pensa, bisturiu, anestezic local, peroxid de hidrogen, material de sutura, ac, portac 48. Instrumente necesare pt aplicarea suturilor secundare precoce anestezic local, material de sutura, ac, portac, material de sutura 49. Instrumente necesare pt aplicarea suturilor secundare tardive anestezic local, material de sutura, ac, portac, material de sutura, bisturiu+penseta+pensa hemostatica (pt excizarea marginilor). 50. Instrumente necesare pt drenarea activa a plagilor septice aspirator, tub 51. Calculati volumul singelui circulant la un pacient cu hemoragie, masa corporala= 96kg si hematocritul 20%

V - volumul singelui pierdut P - greutatea bolnavului q - numar empiric, care reflecta volumul sanguin per kg/masa (70ml pt barbati si 65 ml pt femei) Ht1 - hematocritul in norma (50 pt femei, 45 pt barbati) Ht2 - hematocritul bolnavului Mansa de eroare +/- 200 ml 52. Selectati unguente hidrofile si explicati sfera lor de utilizare. 53. Selectati unguente lipofile si explicati sfera lor de utilizare. 54. Grosimea plicei cutanate deasupra tricepsului 55. Calculati indicele masei corporale la un bolnav cu m=84 kg si talia=172. Interpretati rezultatele.

< 18,5 - subponderal 18,5 - 24,9 - greutate normala 25,0 - 29,9 - supraponderal 30,0 - 34,9 - obezitate (gradul I) 35,0 - 39,9 - obezitate (gradul II) > 40,0 - obezitate morbida BMI= 84/1.72*1.72=28.39 => supraponderal

56. Instrumentele necesare pt efectuarea laparoscopiei anestezie locala,bisturiu (pt incizia primara a pileii), trocar, sursa de aer, tub pt insuflare, tub optic, sursa de lumina, material de sutura Instrumentele necesare pt efectuarea laparocentezei anestezie, trocar, bisturiu, material de sutura 57.Selectai preparatele pentru anestezia local prin badijonare. Numii sfera de Utilizare: Suprafata tesutului sau mucoasei se badijoneaz cu soluie de substan anestetic sau se aplic pe ele tampoane mbibate cu solutie anestezic: sol. Cocain 1- 10 %, novocaina 5-10%, dicaina 0,25- 5%, sevcaina 0,1% Utilizare: 1. bronhoscopii, esofagoscopii 2. bronhografii 3. chirurgia maxilo-facial, oftalmologic, O.R.L. 58.Alegei instrumente pentru secionarea esuturilor IMAGINI: http://ro.scribd.com/doc/2978857/ instrumentarul-chirurgical 1. bisturiu (mner pt bisturie, lame de unica folosinta, bisturiu cu lama fixa Pean) 2. cuite de amputatie (cuit Liston) 3. fierestraie (Gigli, Charriere) 4. foarfece (chirurgicale, Metzembaum) 59.Alegei instrumente pentru hemostaz 1. pense cu dini (ghiare): a) pensa Kocher (dreapt, curba) destinata vaselor mici si mijlocii in regiuni cu resc de derapari b) pens Miculicz c) pensa Holsted (dreapta sau curba) cu partea activa scurta, virful efilat, destinata vaselor mici, chirurgia tiroidei. 2. pense fara dini: a)pens Pean (dreapta sau curba) pentru hemostaza de suprafata. b) pensa Mosqito (=Halsted) c) pens buldog asigura o compresiune dlinda a vasului fara traumatizarea endoteliului e) pens Satinscki (clamp vascular) poseda brate lungi, elastice cu 2 curburi. Destinata palgilor vasculare. f) pens de pedicul renal (Guyon) 60.Alegei instrumente pentru prinderea esuturilor 1. pense autostatice a) pens Forester b) pens Lovelace cu partea activa in forma de inima c) pens n T d) pens Allis (=Chaput doar ca dintii sunt mult mai mici) e) pens Chaput- Poirier (n dini de oarece) f) pens BabcocK 2. pense anatomice a) cu dini (anatomic) b) fr dini (chirurgical) 3. pense de fixat cmpuri sterile (raci) a) rac Doyen b) rac jones c) rac Backaus

4. pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostaza, port-tampon) a) pens Museux (de col) b) pens de coprostaz Peyer (clamp intestinal) c) port-tampon (de servit) 61.Alegei instrumentele deprttoare 1. manevrate de chirurg a) deprttoare Farabeauf(o lama indoita la capete sub unghi drept, un capat e mai lung si mai lat decit elalalt) b) deprttor Langenbeck c) deprttor Kocher (lama indoita, inel si mner) d) deprttor Volkman (lama indoita cu dinti lungi, inel, mner) e) valv abdominala Doyen, Kelly(lama curbata sub diferite unghiuri si mner) f) specul anal Trelat, vaginal g) valv supravezical, vaginala 2. deprttoare autostatice: a) deprttor Balfour b) deprttor Gosset c) deprttor Finochietto d) deprttor Percy e) deprttor Collin f) deprttor Kirschner g) deprttor Weitlane 62.Alegei instrumente pentru sutura esuturilor 1 portac a. portac Mathieu b. portac Mayo-Hegar 2 ace chirurgicale 2.1 drepte( pentru suturarea peretelui organelor digestive, se manevreaza cu mna.) 2.2 incurbate 2.2.1 simple a. ac triunghiular se utilizeaza pt suturarea tesuturilor rezistente: mu chi, aponevroze, fascii b. ac rotund -traumatic -atraumatic (Hagedorn) firul e fizat direct la capatul acului, fara orificiu larg ce poate traumatiza tesutul. Se utilizeaza in neurochirurgie, chirurgia toracelui, vasculara, tubului digestiv 2.2.2 mecanice c. ac Deschamps d. ac Reverdin 3 materiale de sutur a. biologice (catgut, matase,in) -resorbabile (catgut) -neresorbabile (matasea, in) b. artificiale sau sintetice (dexon, maxon, PDS, PDS II, vycril, novefil, goretex, polietilen) -resorbabile sau neresorbabile -un fir sau multifilament impletit

63.Alegei instrumente pentru explorare 1. sonde pentru aspiraie nazo-gastric (Faucher), 2. uretro-vezicale (Folley, Tiemann,Nelaton, etc.), 3. pentru hemostaz variceal (Sengstaken-Blakemore), 4. pentru tubaj duode-nal (Einhorn), 5. pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer,Malecot),

6. pentru drenaj biliar extern (Kehr), 7. pentru ajutarea evacurii gazelor colo-rectale(tub de gaze = o sond Nelaton mai groas), 64.Alegei instrumente laparoscopice Operatia incepe prin realizarea unui pneumoperi-toneu, prin insuflarea a circa 3-6 I de CO2. Astfel, intre peretele abdominal anterior si viscere se creeaza in mod artificial "camera de lucru,,, spatiul necesar manevrarii instrumentelor. Acest spatiu constituie caracteristica esentiala a chirurgiei laparoscopice. La nivelul ombilicului se patrunde cu un trocar de 10 mm diametru, prin care se introduce apoi laparoscopul cuplat la o videocamera miniaturizata. Astfel, pe un monitor TV se vizualizeaza organele abdominale si toate manevrele chirurgicale se r efectua in continuare sub control video . Primul trocar introdus este cel scopic, el este introdus prin peretele abdominal prin miscari usoare de rotatie. Momentul in care trocarul strapunge aponevroza si peritoneul este perceput de operator ca o rezistenta depasita, apoi prin alte 3 -4 trocare se introduc instrumente speciale, unele cuplate la curentul electric, prin care se executa interventia chirurgicala. Modul in care sunt concepute atat instrumentele, cat si tehnica corespunde dezideratului mentinerii "cavitatii inchise\": toate caile de acces sunt etanse, deoarece pierderea necontrolata a gazului din peritoneu face imposibila continuarea interventiei. Pe de alta parte, sistemul de insuflare prevazut cu dispozitiv electronic de control, asigura compensarea imediata a cantitatilor de gaz pierdute, astfel incat presiunea intra-abdominala si spatiul de manevra sunt mentinute constante.In consecinta, pentru a respecta aceste principii, tehnica laparoscopica dispune de un echipament complex, alcatuit din urmatoarele circuite: circuitul de insuflare al CO2, cel de imagine, circuitul de electrochirurgie si sistemul de spalare-aspirare. Instrumentar laparoscopic: 1. canule(instrument tubular prin care se realizeaza accesul instrumentelor in cimpul operator) 2. trocare (bontate, conice, piramidale) cu virful ascutit pentru a facilita strapungerea peretelui abdomenal si o valva sau membrana pentru a preveni scuregea de gaz 3. pense (de prehensiune, de disectie, de extractie) 4. Foarfece 5. Portace si ace 6. Ac de biopsie Tru_cut 7. Coagulator cu flacara de argon 8. Disector cu ultrasunet 65.Artai minuirea corect a bisturiului, a pincetei, nchiderea i deschiderea pensei chirurgicale 66.Artai minuirea corect a ferstrul cu srm tip Gigli 67.ncrcai firul n ac chirurgical i aplicai o sutur simpl i de tip Donati

68. Explicati marcajul acului atraumatic cu fir

Denumirea aei Numrul convenional al aculuiu Lungimea n metri Termen de valabilitate Numarul seriei Lungimea aei Metoda de sterilizare Forma vrfului Forma acului Descrierea acului Codul materialului de suturare i n rus 1. 2. 3. 4. 5. - 6. 7. (); - 8. 9. ( ) 10. 11. ()
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

69. Alegei firele chirurgicale biologice, sintetice resorbabile i neresorbabile : 1. , , . 2. : (, , , .), (, , -, .), (, ), (), ( . ), (, , , .) 3. ( ), , , , . 4. (

), , ( ), , ( ), -, , , ( ), , , , ( ) 70.Ligaturai un nod simplu (direct), un nod chirurgical i unul glisant + 71.Ligaturai un nod simplu, utiliznd instrumentul chirurgical + 72.Aplicai i nlturai o sutur de pe plag + 73.Explicai pricipiile suturrii pielii, aponeurozei, intestinului i vasului sanguine . . . ... : I - ; II ; III ; IV , . . I . , 10-15 0.51% . . . , . , . . . , .

II . 1,52 . , , . . , , , . III . . . . . IV . . . , , . , . . V , . . , . , , . , , . 5 . , . . , . I -. , 1 1.5 . . . 2 -. - . . II . 1 2 , - . 0,5 1 ( ). 23 , -. -. -, . , . . , (, , ), , , , (. . , 1985). : 1) , - ; 2) , , , ( );

3) , . : 1) . , , , , L- ; 2) ; 3) . , , . . , , 33,5 . , ( 2 ) , , , : 4) . ; 5) , . ; 6) ; 7) . . . ... , , , . . , . . . 46 (, , .). 0,51 . , . . 0,81 , . , . , . . , (, , , ), - Z-. . ( ) ( ). . , . . , -, . . : 1) (); 2) ;

3) ; 4) ; 5) ; 6) ; 7) ; 8) ; 9) ; 10) . , , , . . . , . , , . , , , , . - . . . , . , 1,5 2 , . . - . , . . . ( ) . . , . , , 1,52 . . . . 0,71 . 11,5 . , . . ( . ). 1.52 . (). , . . 1 1,5 ,

 , . . . . , .

74.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile asistenei chirurgicale de urgen n cazul asfixiei mecanice, provocate de corp strin n laringe 75.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile abordului venos central prin tehnica Seldinger

Step 1

Step 2

Step 3

Step 4

Step 5

Step 6

Cateterizarea unei vene centrale Spre deosebire de cateterizarea unei vene periferice, pentru realizarea acestei manopere este necesar personal specializat. Cele mai comune aborduri sunt: vena jugular intern, vena subclavie i vena femural. Montarea unui cateter ntr-o ven central se va face obligatoriu n condiii de sterilitate absolut (altfel exist riscul s apar infecia de cateter sau chiar endocardita. Materiale necesare echipament steril: mnui, masc facial, bonet i halat pentru persoana care urmeaz s efectueze manopera de montare a cateterului; soluii dezinfectante, alcool iodat 1%, povidone iodine 10% sau clorhexidin 2%; comprese, cmpuri sterile; pens i portac sterile; ac i a steril pentru fixarea cateterului; anestezic local: xilin 1% + sering 5 ml i ac pentru infiltraie; trus cateter venos central (Fig. 5) care conine: o sering de 5 ml; o ac de puncie venoas central sau canul venoas cu mandren metalic; o ghid Seldinger n J; o dilatator; o cateter cu 1, 2, 3 sau mai multe lumene; o sistem de fixare a cateterului la piele; sistem transparent de pansare a cateterului. Cateterizarea venei jugulare interne Se poate realiza att pe partea dreapt, ct i pe partea stng a pacientului. Vom prezenta n cele ce urmeaz tehnica punciei venei jugulare interne prin abord anterior (fa de muchiul sternocleidomastoidian), nalt (la nivelul cartilajului cricoid). 1. Pregtirea pacientului se informeaz pacientul despre manopera ce urmeaz a fi efectuat; se monitorizeaz ECG + pulsoximetrie; se administreaz oxigen pe masca facial; se poziioneaz pacientul n decubit dorsal, cu membrele superioare ntinse pe lng corp, n poziie Trendelenburg cu un sul sub umeri cu capul n hiperextensie i foarte uor rotat n partea opus locului de puncie. Poziia Trendelenburg determin creterea presiunii venoase n teritoriul cav superior i creterea astfel a calibrului vaselor la acest nivel.

2. Medicul care urmeaz s efectueze manopera se va echipa steril. 3. Se pregtete cmpul larg cu soluie dezinfectant de 3 ori. 4. Se izoleaz zona care urmeaz a fi puncionat cu comprese sterile astfel nct s realizm un cmp steril cu o raz de cel puin 40 cm n jurul locului de puncie. 5. Se palpeaz artera carotid cu o mna stng i se infiltreaz anestezic local lateral de aceasta, la nivelul liniei orizontale care trece prin cartilajul cricoid. 6. Se introduce apoi, aspirnd continuu, acul de puncie venos central ataat la o sering de 5 ml, imediat lateral de artera carotid, sub un unghi de 45o la planul pielii. Direcia acului este anteroposterior, din median spre lateral i de sus n jos orientat spre mamelonul de aceeai parte (Fig. 6). 7. n momentul n care aspirm snge, se detaeaz seringa de la ac, acul meninndu-se pe loc nemicat, se introduce ghidul J pe ac cu urmrirea continu a traseului ECG. Apariia extrasistolelor ventriculare pe monitorul ECG se datoreaz excitrii pe care o poate realiza ghidul la nivelul endocardului, extrasistole care dispar odat cu retragerea 2-3 cm a ghidului. 8. Dup plasarea ghidului acul de puncie se retrage pe ghid. Se introduce apoi pe ghid, prin micri de rotaie i culisare, dilatatorul care are un calibru superior acului de puncie i care va realiza un traiect de la tegument pn la nivelul vasului, facilitnd astfel ptrunderea cateterului, care spre deosebire de ghid este mai puin rigid i mai flexibil. 9. Dup ce se scoate dilatatorul de pe ghid se introduce apoi cateterul tot prin micri de rotaie i culisare pe ghid. 10. Ghidul va fi retras. De pe porturile cateterului se va aspira aerul i vor fi splate cu ser heparinat. 11. Cateterul va fi fixat cu ac i a cu ajutorul dispozitivului de fixare la 12-15 cm la piele, i pansat apoi steril

76.Indicai reperele anatomice i demonstrai tehnica efecturii pericardiocentezei Anestezie locala (daca este necesara) -Se conecteaza monitorul ECG la ac pentru depistarea supradenivelarii segmentului ST -Se va introduce acul la stanga apendicelui xifoid si se avanseaza spre varful scapulei (aspirand continuu) -Se va opri avansarea in momentul in care apare sange sau supradenivelarea segmentului ST ceea ce denota atingerea peretelui ventricular -Se va scoate acul lasand pe loc cateterul si se va conecta la un robinet ce va permite aspiratia -Se va efectua o radiografie toracica pentru excluderea unui pneumotorace sau : . ; , 2 ; , ; . 0,5 ; 30 - ; , ; , . , ; .

77.Indicai reperele n selectarea locului punciei pleurale n caz de pneumotorace i explicai principiile tehnice ale toracocentezei Toracocenteza (punctia pleurala): consta in introducerea acului in cavitatea pleurala, indicata in scop diagnostic (explorator) sau terapeutic. Indicatii diagnostice:

- existenta a unei colectii lichidiene intrapleurale evidentiate clinic (matitate toracica cu abolire a vibratiilor vocale i a murmurului in zona respectiva) i radiologic identificare a naturii revarsatului. Indicatii terapeutice: - evacuare a unor colectii intrapleurale mari: hidrotorax (in insuficienta cardiaca), hematom masiv posttraumatic, pleurezie serofibrinoasa abundenta nerezolvata medical, pleurezie purulenta; - introducere topica de substante medicamentoase (antibiotice, citostatice). Contraindicatii: colectii inchistate paramediastinale sau paravertebrale (vezi diagnostic diferential cu anevrisme de aorta sau abcese reci osifluente). Materiale necesare: antiseptice, seringi, ace sau trocare, anestezic (xilina), dispozitiv de aspiratie, tuburi de dren, recipient colector, instrumentar pentru fixare la perete. Loc de punctie: - in cazul colectiilor libere din pleura punctie in spatiul VIII intercostal pe linia axilara posterioara; - in cazul colectiilor inchistate punctie in centrul matitatii, evitand traiecte care sa lezeze anumite formatiuni anatomice; - in cazul pneumotoraxului compresiv (sufocant, cu supapa, in tensiune) punctie urmata de pleurostomie in spatiul II intercostal pe linia medioclaviculara; - in caz de hemopneumotorax punctie urmata de pleurostomie in spatiul VI intercostal pe linia axilara medie sau posterioara; - se evita regiunea cardiaca, varful axilei i portiunea toracala de sub coasta IX (risc de patrundere in peritoneu). Pozitia bolnavului: - clasic: bolnav aezat pe marginea patului, cu torace uor flectat anterior i coate sprijinite pe genunchi (deschidere maxima a spatiilor intercostale), sustinut de ajutor in aceasta pozitie; - pneumotorax cu supapa, colectii inchistate anterioare sau laterale: bolnav in decubit dorsal sau chiar lateral. Tehnica propriu-zisa: - dezinfectie a regiunii cu tinctura de iod; - anestezie strat cu strat (inclusiv pleura); - reperare cu varful indexului a marginii superioare a coastei ce delimiteaza inferior spatiul intercostal respectiv; - cu acul montat la seringa, se patrunde brusc, perpendicular, prin piele, la rasul marginii superioare a coastei; se strabat apoi muchii intercostali (I 3 cm grosime), fascia endotoracica i pleura parietala; - aspirare de lichid, cu prelevare de eantioane pentru analiza biochimica, bacteriologica, citologica; - in cazul punctiei terapeutice evacuatorii: ataare la acul de punctie sau trocar a unui tub de dren racordat la un recipient de colectare (drenaj tip Bclre, cu capatul distal al tubului de dren plasat in recipientul de colectare sub un nivel de lichid, pentru a preintampina aparitia pneumotoraxului iatrogen), eventual drenaj aspirativ; - retragere a acului, masare a locului de punctie cu tampon de alcool, pansament steril 78.Indicai reperele n selectarea locului punciei pleurale n caz de hidrotorace i explicai principiile tehnice ale toracocentezei 79.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile tehnice ale toracostomiei (drenrii cavitii pleurale) Materiale necesare Antiseptic, anestezic local, parasimpatolitic, seringi, ac/trocar, tub de dren, recipient colector, materiale pentru fixare la perete. Pregtirea bolnavului Cu pacientul n poziie eznd i cu minile sprijite pe un suport deasupra nivelului capului sau cu trunchiul flectat anterior i coatele sprinjinite pe genunchi (pentru a degaja spaiile intercostale). Ca

preanestezie se administreaz asocierea Atropin diazepam i.v, sau Mialgin i atropin, cu 15-30 min nainte de face puncia. Se efectueaz asepsia zonei n care se va practica puncia cu soluie de iod (sau betadin) i anestezia local cu 5-10 ml xilin 1-2%, strat cu strat, ptrunzndu-se cu acul ataat la sering perpendicular prin tegument, muchi intercostali, fascia endotoracia pleur parietal.

Repere pentru puncie: procesele spinoase ale vertebrelor vrful scapulei (n dreptul coastei a VII) reliefuri musculare spaiile intercostale Locul punciei Puncia pleural se face pe linia axilar posterioar sau pe linia coborat din vrful scapulei, la 3 cm sub limita superioar a matitii percutorii (de obicei n spaiul VIII IC). n cazul coleciilor nchistate, puncia se face n centrul matitii, evitnd structurile anatomice adiacente. Se va evita puncionarea n regiunea cardiac, vrful axilei i poriunea toracal de sub coasta IX (existnd risc de ptundere n cavitatea peritoneal). Descrierea tehnicii Se repereaz cu indexul marginea superioar a coastei inferioare din spaiul intercostal ales i se introduce acul prin piele, muchii intercostali, fascia endotoracic i pleura parietal (3-4 cm). Acul se introduce perpendicular, razant cu marginea superioar a coastei subiacente din spaiul intercostal respectiv (pentru a evita lezarea pachetului vasculonervos intercostal: ven, arter, nerv dinspre superior spre inferior, situate la marginea inferioar a coastei supraiacente). Pe msura ptrunderii acului se va aspira continuu, pentru a verifica ptrunderea n spaiul pleural. Dup introducerea acului se va ataa un tub de dren conectat la un recipient de colectare (drenaj tip Bclre, cu captul dis tal al tubului de dren plasat n recipientul de colectare sub un nivel de lichid, pentru a preveni apariia pneu motoraxului iatrogen). Se poate practica i drenaj aspirativ. Dup evacuarea cantitii de lichid stabilite, se va retrage acul i se va masa zona puncionat cu un tampon cu alcool (pentru a strica paralelismul planurilor) i se va pansa. Pentru investigaii diagnostice este suficient prelevarea a 30 ml de lichid pleural. n scop terapeutic este permis evacuarea a maxim 1,5 l n 30 minute (existnd riscul hipotensiunii prin transferul lichidului din compartimentul intravascular). Evacuarea prea rapid a unor cantiti mari de lichid este asociat cu un risc major de edem pulmonar acut, prin modificarea brusc a presiunii intrapleurale.

80.Explicai i demonstrai pe mulaj principiile tehnice ale laparocentezei Tehnica paracentezei. Cum se efectueaz puncia peritoneal? Materialele necesare pentru paracenteza abdominal sunt: antiseptic (tinctur de iod), cmpuri sterile, pansament steril, ac/trocar/cateter special din plastic siliconat, tub de drenaj, recipient colector, materiale pentru fixare la perete, mnui sterile. Pacientul va fi rugat s-i goleasc vezica urinar naintea efecturii paracentezei. Poziia pacientului pentru puncia peritoneal cu abord n fosa iliac stng pacientul este aezat n decubit dorsal, uor nclinat spre stnga (sau chiar n decubit lateral stng), la marginea patului, cu jumtaea superioar a corpului uor ridicat. pentru puncia fundului de sac Douglas pacientul este aezat pe masa ginecologic, n poziie antiTrendelenburg.

Locul punciei Puncia se practic de obicei n fosa iliac stng (colonul descendent fiind situat ntr-un plan posterior, spre deosebire de cec, care este foarte aproape de peretele abdominal anterior n fosa iliac dreapt), pe linia spino-ombilical, la unirea 1/3 distale cu 2/3 proximale (corespondentul punctului McBurney pe stnga) sau la jumtatea distanei dintre cele 2 repere (punctul Monro). Acul se introduce n plin matitate percutorie, evitnd vasele superficiale (paracenteza se efectueaz des la pacieni cirotici, cu hipertensiune portal, la care desenul venos este adesea accentuat). Puncia se poate realiza i sub ghidaj ecografic, pentru mai mult siguran i pentru depistarea coleciilor localizate.

Descrierea tehnicii propriu-zise se dezinfecteaz zona cu tinctur de iod i se izoleaz cu cmpuri sterile se poate practica anestezie local cu xilin 1%, strat cu strat (tegument, strat muscular, peritoneu parietal) se ataeaz trocarul la mandren sau acul la o sering se introduce acul/trocarul perpendicular pe peretele abdominal (3-4 cm); depirea peritoneului este semnalat printr-o senzaie de scpare n gol la scoaterea mandrenului sau aspirarea cu seringa apare lichid peritoneal iniial se recolteaz eventualele probe pentru analiza lichidului peritoneal (biochimic, citologic, bacteriologic) dac puncia este evacuatorie, se ataeaz tubul de dren la ac/trocar/cateter i se permite scurgerea lichidului n recipientul colector; nu se vor evacua mai mult de 5-6 litri/edin i nu se va depi un debit de 1 litru/5 minute. Concomitent cu evacuarea lichidului de ascit se ini iaz o perfuzie cu coloide (Voluven) sau albumin (4-6 grame albumin per litru de ascit evacuat peste 5l). dac puncia este terapeutic, dup evacuarea coleciilor septice/neoplazice se introduc antibiotice/ citostatice dup evacuarea cantitii de lichid stabilite, se extrage brusc acul/trocarul, apoi se maseaz zona pentru stricarea paralelismului planurilor i se panseaz.

n ceea ce privete puncia fundului de sac Douglas, aceasta se face diferit n funcie de sexul bolnavului: la femeie: naintea procedurii se realizeaz spltur vaginal (cu hipermanganat de potasiu) i dezinfecie a vaginului (cu alcool). Cu pacienta aflat n poziie ginecologic, se prinde buza inferioar a colului cu pensa Museux, se vizualizeaz fundul de sac vaginal posterior i se introduce acul (1,5-2 cm), dup care se ncepe aspirarea lichidului. la brbat: naintea procedurii se realizeaz clism evacuatorie i dezinfecia mucoasei rectale (cu alcool). Se introduce acul uor oblic i n sus (1-2 cm), apoi se extrage lichidul. 81.Demonstrai tehnica instalrii sondei nazogastrice PREGTIRE - pacient: 9 explicarea manevrei la copilul mare; - materiale: 9 sond cu dublu lumen de tip Salem (lumen principal pentru aspirare i secundar pentru lavaj fr ntreruperea aspiraiei); 9 mnui; 9 gel anestezic sau spray lubrifiant; 9 seringi 20-50 ml cu ambou mare; 9 comprese, benzi adezive, pungi colectoare; 9 stetoscop; 9 laringoscop i pens Magill (intubaiile gastrice dificile). MANEVRA: 1. anestezia local a narinelor; 2. alegerea unei sonde de calibru adaptat taliei;

msurarea cu sonda a distanei nas - lob ureche - apendice xifoid; lubrefierea sondei; aspirarea secreiilor din orofaringe, dac este nevoie; plasarea sondei prin introducerea ntr-o narin, perpendicular pe planul feei. Progresnd cu pruden pn n hipofaringe cnd flectm capul i avansm cu sonda pn la lungimea n prealabil msurat. Dac pacientul colaboreaz, respir profund pn sonda ajunge n hipofaringe apoi este rugat s nghit avansnd-o n stomac. 7. verificarea poziionrii corecte a sondei: - prin refluxul coninutului gastric la aspiraie blnd sau auscultaie epigastric a zgomotelor hidroaerice prin insuflarea a 3 - 30 ml aer. FIXAREA - cu band adeziv despicat i rotat n jurul sondei apoi se conecteaz la o pung poziionat decliv.
3. 4. 5. 6.

82.Demonstrai tehnica instalrii i extragerii sondelor pentru tamponad n caz de hemoragie digestiv superioar din varice eso-gastrice 83.Selectai instrumentele necesare pentru cateterizarea vezicii urinare la un pacient brbat i femeie. Explicai tehnica efectrurii MATERIALE 1. Manusi terile 2. Comprese sterile 3. Solutii antiseptice slabe: permanganat de potasiu 1/4000, cloramina 4. Ulei de parafina sau glicerina 5. Vase sterile pentru colectarea urinei 6. Seringi si apa distilata 7. Sonde: Pentru femei si barbate fara stricture uretrale sonda nelaton nr.16-18 In caz de stricture sonde cu extremitatea vezicala curba si diametru constant La barbatii peste 45 ani sonda tieman se adapteaza pe uretra cu adenoma Sonda Foley de plastic, de unica folosinta, are un balonas de fixare endovezical. Balonasul se umple cu apa distilata. TEHNICA 1. BARBATI Pacientul se aseaza in decubit dorsal, picioarele intinse usor departate In manusi sterile, cu mana stanga, medicul asezat la dreapta barbatului, apuc penisul, il decaloteaza, si cu un tampon inmuiat in alcool face toaleta locala riguroasa, mai ales la nivelul meatului uretral Cu mana dreapta introduce incet sonda lubrefiata cu glicerina pe uretra Cand sonda ajunge in vesica se scurge urina
2.

FEMEI Bolnava pe masa ginecologica Cu degetele manii stangi se desfac labiile Cu tampon steril si solutii antiseptice se dezeinfecteaza meatul uretral si vulva Se introduce incet sonda prin meatul uretral pana in vezica Cand a ajuns in vezica se scurge urina

84.Selectai necesarele pentru efectuarea tueului rectal i a anoscopiei. Explicai tehnica efecturii i interpretai depistrile posibile