PATOLOGIE OCULARA DE ORIGINE MEDICAMENTOASA Antipaludice de sinteza clorochina este folosita pentru tratamentul malariei in doze relative mici

i 100mg/zi si nu antreneaza fenomene toxice oculare. Clorochina se foloseste in doze mari in tratamentul artritei reumatoide si a lupusului eritematos si produce retinopatie clorochinica. Doza folosita depaseste 250mg pana la doza totala de 200g care se atinge in 2-3 ani. Toxicitatea clorochinei este data de marea sa afinitate pentru celulele continand melanina (iris, coroida, epiteliu pigmentar). Atingerile oculare pot interesa retina si corneea. Pe cornee apar mici depozite cenusii in straturile superficiale ale corneei spre regiunea limbica. Aceste depozite (mustati de pisica) antreneaza o usoara diminuare a vederii si vedere cu halouri colorate. Atingerea este benigna in masura in care este reversibila, ea putand dispare in cateva luni dupa oprirea tratamentului. Retinian se observa foveea mai intunecata cu un inel depigmentar clar, inconjurat de un inel pigmentar. Acest aspect ochi de bou se vede oftalmoscopic dar mai ales AFG. Subiectiv pacientul prezinta scaderea vederii la cei doi ochi, scotom inelar, desaturarea culorilor cu discromatopsie rosu/verde si ERG diminuata prin atingerea fotoreceptorilor. In timp se produce agravarea simptomatologiei prin acumularea clorochinei la nivelul epiteliului pigmentar.Este obligator la pacientii sub tratament cronic cu clorochina sa se efectueze la 4 luni un examen oftalmoscopic complet pentru a depista semnele atingerii oculare, la nevoie se recomanda intreruperea tratamentului cu clorochina. Fenotiazine Clorpromazina Largactil provoaca mici depozite alb-cenusii sub capsula anterioara a cristalinului, daca doza depaseste 2 mg/zi. Tioridazina Melerin este mai toxic ocular provocand leziuni oculare daca doza depaseste 800 mg/zi. Fundul ochiului evidentiaza remaniere pigmentara, cu confluenta acestor aglomerari pigmentare in placi largi care pot simula o retinopatie pigmentara. Ocular pacientul prezinta : diminuarea acuitatii vizuale, dificultatea de vedere in semiintuneric, discromatopsie, coloratie bruna a imaginilor, alterarea ERG, EOG, remaniere pigmentara a fundului deochi.
1

Etambutol Poate antrena o diminuare a vederii prin nevrita optica, cu stramtorarea concentrica a campului vizual la 1-6 luni de la debutul tratamentului. Cel mai frecvent se produce un scotom central bilateral, chiar de la debutul tratamentului, pana la 2 ani de tratament, 2% din pacientii tratati cu etambutol putand face complicatii oculare. Daca tratamentul este oprit la primele semne, recuperarea oculara este totala, dar daca tratamentul se continua cateva luni dupa aparitia semnelor oculare, deteriorarea oculara este ireversibila. Amiodarone (cordarone) Antreneaza formarea depozitelor corneene superficialede coloratie bruna dispuse in linii turbionate. Aceste depozite care par a fi lipofuscina, tulbura moderat vederea si sunt reversibile daca tratamentul este redus sau intrerupt. Corticoizii produc determinari oculare multiple : - ridicarea presiunii intraoculare - este mai rara dupa administrarea corticoizilor pe cale generala decat locala ( coliruri, pomezi) si se produce la indivizii genetic predispusi (8%). Cresterea tonusului ocular se observa la 2-3 saptamani dupa debutul tratamentului. Ea este reversibila la debut, cu oprirea tratamentului cortizonic. - cataracta se manifesta prin opacifieri ale straturilor subcapsulare posterioare ale cristalinului. Aceste straturi prezinta palete multicolore separate prin vacuole mai mult sau mai putin mari, in miez de paine. Cataracta devenind un handicap la vederea de aproape (lectura). Aceasta cataracta progreseaza, interesand toate straturile cristalinului (tratamentul cu cortizon de 10-20 mg/zi timp de un an dezvolta opacitati cristaliniene). Aceasta cataracta se intalneste la pacientii cu astm, artrita, grefa renala, cardiaca. - cresterea riscului de keratoconjunctivita bacteriana, virala, micotica. - edem papilar bilateral cu hipertensiune intracraniana (pseudotumora cerebrala). Aceste complicatii iatrogene pot fi evitate partial prin supravegherea oftalmologica si detectarea primelor semn de intoxicatie. Patologia iatrogena cea mai frecventa este aceea din tratamentul cortizonic.