Alimentatia sugarului Alimentatia sugarului poate fi de 3 tipuri: 1. Alimentatia naturala 2. Alimentatia artificiala 3.

Alimentatia mixta Alimentatia naturala este alimentatia sugarului cind alimentul de baza este laptele matern, exclusiv pina la 6 luni si de la 6 luni pina la 12 luni pe fonul alimentului de baza avem introducerea de baza si a alimentelor de diversificare. La momentul actual alimentatia naturala este parte componenta a Programului Nastional de nutritie a copiilor. Acest program este in conformitate cu cerintele a Organizatiei Mondiale a sanatatii. La etapa primara de asistenta medicala este nevoie de a respecta asa numitii 10 principii pentru protejarea, promovarea si sustinerea alimentatiei las sin prin asistenta medicala primara: 1. Adoptarea de catre dispensar sau de catre cabinetul medicilor de familie a unei polititici privind alaptarea formulata in scris si adusa sistematic la cunostinta intregului personal. 2. Formarea competentelor necesare fiecarui membru al mersonalului medico-sanitar pentru a pune in practica a acestei polititci. 3. Informarea tuturor femeilor in sarcina pentru avantajele alimentatiei la sin si practicarii alaptarii prin conselierii de grup sau individual. 4. Ajutarea mamelor sa continua si sa mentina alaptarea naturala dupa nastere si dupa externare din maternitate. 5. Informarea mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lacatia atunci cind pentru indeplinirea altor responsabilitati sunt despartiti de copiii lor o parte de zi. 6. Incurajarea alaptarii exclusive pina la 6 luni si apoi continuarea alaptarii concomitent cu diversificarea alimentatiei cel putin pina la 1 an sau atit timp cit copilul si mama doresc asta. 7. Incurajarea mamemlor sa doarma cu copilul in aceeasi camera cu copilul pe care il alapteaza 8. Incurajarea alaptarii la cererea sugarului 9. Neoferirea biberonului, a tetinei si a suzetei sugarilor alimentati la sin, este recomandabila utilizarea canutei si a linguritei la nevoi. 10. Incurajarea constituita de grupuri comunitare de sustinere alimentatiei la sin si promovarea colaborarii intre cabinete, dispensare si comunitatea locala. Avantajele alimentatiei naturale: 1. Alimentatia naturala este alimentatia fiziologica a fiintei umane cu lapte matern, care este alimentul ideal in alimentatia sugarului, deoarece contine ingridiente alimentare necesare dezvoltatii normale a sugarului, acopera necesitatile de virsta tinind cont de perticularitattile de virsta a sistemului digestiv. In cavitatea bucala secretia salivei abia se instaleaza, cavitatea bucala este lipsita de dinti iar gingiile sunt acomodate si favorizare actului de sugere. Stomacul anatomic este format iar functional nu este capabil sa de a digera alimentele pentru ca secretia gastrica este limitata precum si secretia de HCl, secretia de pepsina este minima, fermentii sunt in cantitati foarte mici. La fel , bila se elimena si este un proces de slabire, adica asimilarea grasimilor este dificila pentur sugar, efectuindu-se cu supra efort. Din aceste motive ,in primele 6 luni de viata oricare ar fi felul de asimilare vom avea alimentarea cu lapte matern. La sugari lipseste bariera bucala si stomacala in calea infectiei. Germenii patogeni ajungind in intestin , abia aici intilnesc o ofensiva. La alimentatia naturala, laptele matern stimuleaza flora saprofita, factor bifidus. Particularitatile acestui factor sunt ca ele formeaza mediu acid in intestin astfel formind disconfort in dezvoltarea florei patogene.

2.

La alimentatia naturala afectiunile gastro-intestinale au o incidenta mai scazuta decit in cazul alimentatiei artifgiciale. 3. Cu lapte matern sugarul primeste substante biologic active si IgA in cantitati mari, cit si lizocim, lactoferim, factori antiinfectiosi ce contribuie la scaderea morbiditatii copiilor aflati la alimentatia naturala 4. laptele matern disperseaza in stomac in fulgi mici astfel marind suprafata de contact intre laptele matern si continutul gastric favorizind la o asimilare mai eficienta. 5. Structura proteinelor laptelui matern si raportul aminoacizilor este foarte apropiat de structura proteinei serului sangvin, deci rezulta ca in alimentatia naturala laptele matern in 60-70% difundeaza in serul sangvin fara modificare (3040% pentru digestie). 6. In alimentatia naturala este exclusa reactia alergica ceea ce in cazul alimentatiei artificiale are o incidenta crescuta.. 7. In laptele matern se contin 9 aminoacizi esentiali. 8. Continutul de fermenti din laptele matern ia parte la scindarea proteinelor, gresimilor(diastaza, tripsina, lipaza), hormonilor. 9. Grasimile laptelui matern sunt preponderente de grasimile ale ac. Linoleic si arahidonic, de asemenea si fosfatide si sunt factori indispensabili in alimentatia copiilor. 10. In laptele matern se contine B-lactoza ce apreciaza si stimuleaza flora intestinala luind parte in sinteza proteinelor grupei B. 11. In laptele matern raportul P/Ca =1/2, raport optim pentru insusire maxima. 12. In laptele matern se contine o cantitate considerabila de vitamine liposolubile A, D, E cit si hormoni. 13. Laptele matern este primit de sugar sub forma sterila. Laptele matern este lipsit de antigene. 14. In primele 6 luni laptele matern are effect contraceptive. 15. Femeile ce alapteaza au o incidenta mai mica de cancer mamar si uterin. 16. Laptele matern are 3 faze de maturizare: colostru-in primele 3-4 zile dupa nastere laptele de tranzitie ce este present pina la a 10-a zi laptele matur -Colostrul se caracterizeaza prin consistenta mai viscoasa decit laptele matur, de o culoare galbuie. Cantitatea de grasime este mai mare deoarece secretia colostrului ca volum este mult mai mica avind nevoie de a acoperi cerintele la zi. La fel se contin cantitati de saruri si vitamine mai multe comparative cu laptele matern. Valoarea energetica in primele 2 zile este de 1000-1500 kcal, depasind valoarea calorica a laptelui matur de 2 ori. IgA este in cantitati sporite, avind o insemnatate prea deosebita prin faptul ca copiii alaptati natural in primele 2 ore dupa nastere fac boli alergice mai rar decit copiii alaptati cu alt lapte. De asemenea in colostru continutul de glucide este mai mare. El este bogat in anticorpi asigurind protectia contra infectiilor. Bogat in limfocite, are effect purgative, preintimpina evolutia icterului , contine factori de crestere, ajuta la maturizare intestinala, previne alergia si intoleranta alimentara, previne boala oculara. -Laptele matur este alcatuit din proteine si globuline in 65%, cazeina-35%. In laptele de vaca cazeina reprezinta 80 % ceea ce face dificila digerarea lui. In laptele matern cantitatea de Fe constituie 50-70mg in 100 ml de lapte, in laptele de vaca procentajul este la fel insa abrosbtia lui este doar in cantintate de 10%. Sugarii alaptati la sin fac anemii feriprive mai rar decit cei alaptati cu lapte de vaca.laptele matern la fel contine vit. A, B, C si procentajul acestora este mai mare decit inlaptele de vaca. Cerintele de alimentare ale femeilor in sarcina si care alapteaza Se recomanda ca sa nu doarma mai putin de 7-8 ore noaptea si de 2 ore ziua. Valoarea calorica a ratiei alimentare trebuie sa fie de 1000-1200 kcal pina la 3200-3800 kcal. Proteina necesara zilnic trebuie sa fie de 110-120 g/zi , adica cu 30-40 g mai mult ca deobicei, si 60-70%

trebuie sa cnstituie proteina animala. Necesitatea in grasimi trebuie sa constituie 120g/ zi(3040% trebuie sa fie grasimi de origine vegetala). Necesitatea de glucide trebuie sa constituie 400500 g. Deci , zilnic femeile in sarcina sau care alapteaza trebuie sa manince: - 110-120 g de carne - 1 ou - 100 g de cascaval - 600 g de legume - 500-600 g de legume - 600 g legume si fructe proaspete Este interzis categoric vinul , berea si alte bauturi alcoolice. Semnele de foame ale copilului 1. 2. 3. 4. 5. Copilul este nelinistit, capricios, cu dereglari de somn. Nu rezista perioade ntre alaptari pina la 2,5 ore Suge pumnul Se micsoreaza frecventa urinarilor si scaunuelor Curba ponderala fiind plata sau in descrestere Semnele ale unei alimentari adecvate 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. In timpul alaptarii se aude un sunet characteristic de sugere a laptelui. Peste 6 scutece umezi timp de 24 de ore scaun dupa fiecare alimentatie. Dupa alimentatie mama simte sinii goliti de lapte Copilasul este satisfacut si adoarme. ponderea creste cu 18-30 g/ zi sau 125-210 g / saptamina. Curba ponderala este in crestere si corespunde virstei.

Factorii ce nu influenteaza lactatia 1. 2. 3. 4. 5. 6. Virsta Reactiile imune Menstrele Dezaprobarea de rude si vecini virsta copilului prezenta nasteri multipare

Diversificarea alimentatiei incepe la 6 luni cu introducerea complimentului. Produsele complementului le constituie terciurile si piureul de legume. La alimentatia artificiala se adauga al 3-lea component: Chefirul. Regulile de introducere a complementului 1. Se administreaza doar cind copilul este sanatos. 2. Complementul se adiministreaza pina la alaptare marindu-si treptat volumul pina la substitutia deplina a unei alaptari. 3. Se administreaza cu lingurita in portii mici zilnic marind cantitatea numai o data pe zi. 4. Consistenta semilichida pina la consistenta obisnuita.

5. Se administreaza in prima jumatatte a zilei pentru a putea supraveghea cum insusheste copilul produsele noi. 6. Complimentul se administreaza pe rind. Complementul este componetul a diversificarii sugarului dar se deosebeste de celelalte produse prin faptul ca volumul adiministrat treptat ajunge sa substituie unui aliment formind baza acestei prize pe cind celelalte produse de diversificare nu depasesc volumul de 40-50 g. la alimentatia naturala aunci cind avem un copil eutrof administrarea omplimentului va fin u mai devreme de 6 luni si indifferent de piureu de legume sau terci. In caz cind copilul ce urmeaza diversificarea are greutatea aproximativ de limita maxima de virsta prioritara I se dea piureul de legume. Iar in caz cind copilul ce urmeaza diversificarea masa lui este aproape de limita inferioara de virta vom da trecurile. Incepind cu luna a 7-lea in ratia copilului apar celelalte produse de diversificare cum r fi: galbenus de ou, ce se adminitreaza de la inceput ca niste faramituri mici ce sunt bine omogenizate cu lapte matern si apoi de consistenat unei smintini rare pentru a inlesni insusirea galbenusului de ou. Este contraindicate ca galbenusul de ou sa se lipeasca de palatal moale , deoarece aceasta produce voma copilasilor.Galbenusul de ou la fel se administreaza cu erciurile si cu piureul de legume. La fel de al 7 luni se administreaza carnea , numai ca ea trebuie sa fie dietetica(pasare) sau in foram degrasata.Se administreaza carne de iepure, vita, de peste. Nu vom da copilului carne de mile sau sorturile de carne grasa. Semnele ce indica ca sugarul nu primeste destul lapte 1. Cresterea in gerutate nesatisfacatoare: - sub 500 g pe lua si in a doau jumatate a anului sub greutatea de al nastere dupa 2 sapatamini. 2. Urina concentrate si in cantitati mici ca reflex de autoaparare(sub 6 scutece pe zi). Urina galbena cu un miros intens. Semnele posibile: 1. Sugar nesatisfacut la sfirsitul alaptarii ce nu numia din cauza insuficientei laptelui poate fi. 2. Mese frecvente. 3. Sugarul plinge frecvent 4. Mese foarte luncgi. 5. Sugarul refuza sinul(cadidoza bucala) 6. Scaunele tari, uscate, dureroase in cazul dismicrobismului intestinal. 7. La stoarcere nu vine nici o picatura de lapte iar in ttimpul sarcinii sinii nu s-au marit. Deosebirea intre sini plini si sini angorjati: Sinii plini au urmoatoarekle caracteristici: sunt fierbinti, grei, lipseste febra , laptele curge normal, pe cind sini angorjati se maresc in volum si apare luciul lor, pielea este intinsa, sunt durerosi, edematosi, de culoarea rosie, laptele este stopat in sinic sin u curge , pe acest fon se ridica febra. Pentru a rezolva situatia sinilor angorjati se recomanda: - baia cu aburi a sinilor cu stoarcerea lor concomitenta daca nu apare rezultatul se administreaza 2-4 ml i/m de no-shpa si procedura se prelungeste. - Nu se intirerupe alaptarea ci dincontra este benefica. Cresterea lactatiei: 1. Suficiente lichide 2. Incurajarea utilizarii unui lactogen recunoscut de comunitatea respective

3. Recomandarea numai in situatii dificile se administreaza metoclorpramid sau clorpromazina. 4. Explicarea mammei ca numai in cazul perioadei de relaxare o crestere a secretiei lactate este foarte variata(se restabileste in citeva zile sau in 1-2 saptamini daca alaptarea a incetat in totalitate). Reluarea lactatiei este mai usoara atunci cind copilul este mic \(sub 2 luni) si cind alaptarea s-a oprit curind. Motivele de refuz ale sugarului ar fi boala, sedarea sau durerea. Uneori mamele se ciocnesc cu urmatoarele probleme ale alaptarii: 1. Utilizarea biberonului 2. laptele insuficient(atunci cind prinderea sinului este defectuoasa din cauza incorectitudinii alipirii la sin sau sin cauza sinului plat sau modificarilor mamelonului) 3. In cazul sinilor angorjati 4. Apasarea pe capul copilului. 5. Limitarea de durata a alaptarii. 6. Secretia lactate abundenta , atunci cind bebelusul suge lacom inghitind aer si refuzind sinul. Deficultatile de corijare: - O schimbare ce deranjeaza copilul(separarea de mama, schimbarea persoanei de ingrijire, schimbarea locuintei, calatorie, instabilitateea menstrelor la mama, schimbarea mirosuli mamei) - Aparitia unei noi sarcini , in asemenea caz se schimba mirosul laptelui Din ce motive pling sugarii: - Foamea: saltul de crestere copilul nu primeste destul lapte. - Discomfort : murder, este frig,este cald - Oboseala:prea multi musafiri - Boala: durere., modificarea plinsului, febra, refuzul de a suge. Substantele din orice aliment pot trece in laptele matern: alimente, droguri, secretia lactica abundenta (supturi dese, intrerupte ca inainte ca sugarul sa primeasaca laptele de la sfirsit) - Colica abdominala - Avem un copil mai solicitant De ce trebuie alimentat natural sugarul bolnav: 1. hrana in cantitate mica 2. lipsa placerii suptului 3. greutatitea mica 4. Secretia lactata a mamei scade 5. Copilul poate refuza sa mai suga. In acest caz sugarul este bolnav si este alimentat natural, trebuie sa fie bine hranit, ain acest caz el se vindeca mai repede, suptul in reconforteaza. 6. Secretia marterna de lapte continua. Factorii ce nu influenteaza secretia lactate: 1. Mameloanele plate si ombelicate. Aceasta problema necesita tratament premature si este necesar de a incerca tractionarea mameloanelor. 2. Imediat dupa nastere insuflarea mamei inceredere ca mamelonul isi va reveni. Este nevoie de a aexplica ca copilasul suge laptele din sin sin u din mamelon. Este nevoie de pastrat contactul psihologic, adica contactul piele la piele. Asezarea copilului cit mai corecta la sugere. Diferite pozitii se recomanda, sa realizeze realiefarea, protruzia mamelonului inainte de supt, la fel de a folosi pompele pentru asigurarea laptelui. In primele 2 saptamini este necesar de a stoarce laptele si de a hrani copilul pina la reliefarea mamelonuli sau stoarcerea laptelui direct in gura sugarului.

Cum ajutam mama si sugarul de a trece la alimentatia naturala: Tinem sugarul in proximitatea mamei. Sfatuim mama sa alimenteze copilul ori de cite ori doreste aceasta copilul. Ajutam mama sa alapteze prin : stoarcerea laptelui direct din sin, corectatea pozitiei si punerea la sin, evitarea apasarii de sin a copilului, hrainim cu canuta sau lingurita pina cind mama incepe sa alimenteze singura din nou.