Adolescentii care consuma mult alcool risca sa isi distruga pentru totdeauna functiile creierului, avertizeaza specialistii britanici.

Medicii spun ca perioada adolescentei este importanta pentru dezvoltarea creierului Adolescentii care consuma mult alcool risca sa isi distruga pentru totdeauna functiile creierului, avertizeaza specialistii britanici. S-a dovedit stiintific ca alcoolul cauzeaza pierderea memoriei in timpul adolescentei, ceea ce s-ar putea extinde si la perioada adulta a vietii. Medicii spun ca bautul in exces interfereaza, in cazul adolescentilor, cu o etapa critica in dezvoltarea creierului. De asemenea, oamenii de stiinta avertizeaza ca si adolescentii care fumeaza sunt mai "uituci" decat colegii lor de clasa si prietenii care nu au acest viciu. Descoperirile au aparut dupa un studiu efectuat pe tineri cu varste cuprinse intre 16 si 19 ani. Cercetatorii britanici au stabilit diagnosticul de alcoolism si in cazul unui copil de doar 12 ani. Toti tinerii inclusi in studiu erau constienti de efectele consumului de alcool si fumatului asupra starii de sanatate, cum ar fi aparitia cirozei sau a cancerului pulmonar, totusi efectele abuzului de alcool si nicotina pot fi mai perfide, mai spun cercetatorii. Ca urmare, medicii le-au cerut parintilor sa fie mai atenti la aceste probleme si sa se asigure ca ei insisi nu sunt un exemplu negativ pentru propriile odrasle. "Anii adolescentei sunt importanti pentru dezvoltarea structurala si functionala a creierului. Studiul nostru sugereaza ca cei care abuzeaza de alcool si de tigari in anii adolescentei isi pot impiedica aceasta dezvoltare. De aceea, aceasta poate duce la mari probleme cu pierderea memoriei odata cu inaintarea in varsta", spune unul dintre cercetatorii britanici, Thomas Heffernan. Psihologul de la Universitatea Northumbria a examinat peste 100 de elevi de la colegiu. Jumatate dintre ei beau excesiv, consumand saptamanal echivalentul unei sticle de tarie. Ceilalti beau foarte rar sau nu consumau deloc alcool. Participantii la studiu au fost rugati sa spuna cat de
1

des au uitat lucruri pe care le planuisera deja sau pe care voiau sa le faca in viitorul apropiat, cum ar fi sa inchida usa de acasa sau sa puna la posta o scrisoare. Consumatorii inraiti de alcool s-au dovedit a fi mult mai "uituci". Un studiu paralel efectuat tot pe tineri care fumau in jur de doua pachete de tigari pe zi aveau probleme in a-si aminti evenimente, cum ar fi sa se intalneasca cu prietenii intr-un anumit moment al saptamanii. Studiul a subliniat faptul ca tinerii care fumeaza si beau nu doar ca uita evenimente din trecut, dar isi pierd si abilitatea de a-si aminti evenimente planificate. Medicii au tinut sa precizeze ca aceste vicii, in perioada adolescentei, afecteaza nu numai memoria, dar pot interfera si cu dezvoltarea creierului. Medicii avertizeaza si ca alcoolul consumat in exces poate aduce si alte probleme adolescentilor, cum ar fi aparitia unor sarcini nedorite sau contractarea unei boli cu transmitere sexuala. Tinerii se mai expun si riscului intoxicatiei cu alcool sau pericolului de a fi accidentati. Specialistii recomanda ca parintii sa le ofere copiilor cat mai multe informatii despre consumul de alcool si pericolele la care se expun Filmele si reclamele de la televizor in care apar bauturi alcoolice au un efect imediat si direct asupra consumului de alcool, conform unui studiu realizat de cercetatori olandezi si canadieni ce a fost publicat in revista Alcohol and Alcoholism. Astfel, personajele filmelor si serialelor care afiseaza o preferinta pronuntata pentru bauturile alcoolice, induc publicului dorinta de a consuma alcool. Prof. Rutger Engels de la Institutul de Stiinte Comportamentale din cadrul Universitatii olandeze Radboud, a coordonat un studiu cu privire la impactul imaginilor in care sunt prezentate bauturi alcoolice sau persoane care consuma astfel de bauturi. In cadrul experimentului in jurul caruia a fost construit acest studiu au fost recrutati 80 de studenti voluntari cu varsta intre 18 si 29 de ani. Acestia au fost invitati in laboratorul Institutului de Stiinte Comportamentale, in incinta caruia a fost amenajata o confortabila sala de cinematograf. La dispozitia studentilor au fost puse canapele si fotolii in fata unor televizoare cu diagonale generoase. Pe cateva masute au fost puse alune, cipsuri si scrumiere si a fost adus si un frigider incarcat cu bere, vin si bauturi racoritoare. Studentii participanti la experiment au fost impartiti in patru grupuri.
2

Douazeci dintre ei au vizionat filmul American Pie 2 in care apar 23 de imagini cu bauturi alcoolice si 18 imagini in care personajele consuma alcool, film intrerupt de pauze publicitare cu reclame la alcool. Alti 20 au urmarit acelasi film insa pauzele publicitare au fost neutre, fara reclame la alcool. Alte doua grupuri au urmarit film 40 Days and 40 Nights, o alta comedie in care insa apar doar 15 secvente cu bauturi alcoolice si respectiv doar 3 secvente in care personajele consuma alcool. Cele doua variante de pauze publicitare au fost aplicate si acestor grupuri. Dupa o perioada de o ora, studentii care au urmarit filmul American Pie 2 intrerupt de pauze publicitare cu reclame la alcool au consumat in medie trei sticle de alcool de cate 200 de ml, fata de doar o sticla si jumatate cat au consumat cei din grupul ce a urmarit filmul 40 Days and 40 nights, fara publicitate la alcool. Acest studiu demonstreaza clar ca imaginile cu alcool din filme si pauzele publicitare pot functiona ca un semnal irezistibil de a consuma alcool, conform profesorului Engels. Proverbul spune c alcoolul te ajut s-i "neci amarul", s uii de necazuri, ns, n realitate, acesta nu face dect s le prelungeasc, dup cum arat un studiu realizat de cercettori de la Universitatea din Tokio. ntr-un comunicat dat publicitii vineri, echipa condus de profesorul n farmacologie Norio Matsuki explic faptul c etanolul coninut n alcool nu ajut consumatorul s uite, aa cum se crede n general, ci, dimpotriv, pstreaz amintirile bine ntiprite n memorie. Cercettorii au ajuns la aceast descoperire prin teste pe oareci de laborator, care au fost supui unor ocuri electrice uoare timp de mai multe zile, pentru ca apoi s fie reintrodui n cutile lor. Roztoarele erau terorizate de fiecare dat cnd se deschidea cuca, iar cercettorii le-au injecat atunci unora alcool i altora ser fiziologic, pentru a putea studia reaciile celor dou grupuri. Studiul a demonstrat c teama dura mult mai mult timp, n medie dou sptmni, la oarecii care primeau o doz de alcool, dect la ceilali. "Dac aplicm aceste rezultate la oameni, asta nseamn c amintirile urte de care vrem s scpm vor dura mai mult timp dac bem alcool, chiar dac acest obicei provoac o oarecare euforie pe moment", subliniaz studiul.

"Pentru a uita ceva negativ, e mai bine s fie ters ct mai repede posibil cu altceva pozitiv, i n niciun caz nu trebuie apelat la alcool", a recomandat Matsuki. Concluziile studiului au fost publicate n revsita academic american Neuropsychopharmacology Dac toi butorii s-ar limita la un singur pahar pe zi, probabil c nu am mai avea nevoie de att de muli cardiologi, gastroenterologi sau psihiatrii. Dar nu toat lumea se oprete dup un pahar. Consumul de alcool nu i afectez din pcate doar pe cei care consum ci le afecteaz i familiile, relaiile sociale, prietenii. Conform Institutului Abuzului de Alcool i Alcolismului din Statele Unite 14 milioane de americani ntrunesc criteriile de a fi considerai alcoolici, alcoolul joac un rol important n 1 din 4 cazuri de crime violente, mai mult de 16.000 de oameni mor anual n accidente rutiere datorate alcoolului, abuzul de alcool cost mai mult de 180 milioane de dolari anual. Consumul excesiv de alcool determin un proces inflamator al ficatului ( hepatita alcoolic) i poate duce la ciroz, afeciune care este fatal. De asemenea poate determina creterea presiunii arteriale, afectarea muchiului miocardic (cardiomiopatie). Alcoolul n cantiti crescute este factor etiologic n numeroase forme de cancer: al gurii, gtului, esofagului, colonului i n cancerul de sn. Chiar i consumul moderat de alcool are riscurile sale. Alcoolul poate provoca insomnie. Abilitatea sa de a ntuneca judecata este legendar. Alcoolul interacioneaz cu numeroase medicamente cum ar fi acetaminophen (Paracetamol), anticonvulsivante, antidepresive, antialgice i sedative. Determin dependen mai ales n cazurile care au antecedente n familie de consumatori cronici de alcool. Alcoolul crete riscul apariiei cancerului de sn. Consumul a mai mult de dou pahare pe zi de alcool de ctre femei poate duce la creterea riscului de cancer de sn cu 20-25%. Acest lucru nu nseamn c 20-25% dintre femeile care consum 2 pahare pe zi vor face cancer de sn ci se raporteaz la procentul actual al acestei afeciuni. De exemplu n SUA 12 femei din 100 au aceast afeciune iar acest procent va crete la 14-15 din 100. Consumul zilnic a 600 micrograme de acid folic scade acest risc