Don Juan moare la fel ca toti ceilalti

de Teodor Mazilu Maria Magdalena Buna ziua. Cum de n-aveti aici icoana Domnului nostrum Iisus Christos? Ma mira foarte mult. Stiu ca s-au dat dispozitii precise in acest sens. Personal m-am ocupat de aceasta problema. Totusi nu inteleg cum de nu s-a pus aici portretul Domnului nostrum Iisus Christos!,,, Nu mai stiu unde sa ma ascund Chiar daca m -as duce in Hymalaya, tot ar veni dupa mine haita asta de admiratori nebuni. Nu ma cunosc, dar ma admira Agitatia asta isterica imi face placere, ca sa vezi cum e facut omul In loc sa ma scarbeasca, imi face placere. Mereu imi propun sa ma scarbeasca si pana la urma ma trezesc ca ma topesc de placere M-am saturat. Nu exista zi in care san u primesc o mie de declaratii de dragoste Apuca -te, citestele, claseaza-le, raspunde-le, strecoara-le un cuvant de simpatie A trebuit sa-mi angajez o secretara Mi se pare ciudat sa stau cu un barbat intre patru pereti sis a n-ascult o declaratie de dragoste Nu mi s-a mai intamplat niciodata asa ceva Aproape ca mi se face frica Fa-mi o declaratie de dragoste! Ma uit la tine si-mi dau seama cata imaginatie trebuie sa aiba o femeie ca sa se indragosteasca de tine. Nici macar frumos nu esti Il iubesc pe Pitagora. Nu esti gelos? Din bratele lui Pitagora am venit la tine Ti se pare nelogica pasiunea mea pentru Pitagora? De cate ori Pitagora vine la mine imi lasa o suta de drahme si o tema de meditatie. Mereu stau si ma intreb de ce toti barbatii pe care i-am iubit sedeau la mama dracului, in spatial Tibetului, in timp ce toti cretinii, toti negustorii, toti neputinciosii, toti afurisitii , zaceau la doi pasi de mine?! De ce uratul e la doi pasi de noi? Doar sa-ntinzi mana Viata asta de curtezana ar trebui sa starneasca sila oricarei finite delicate Sa -ti vinzi trupul pentru cateva drahme. Eu l-am vazut pe Christos Asa spune Biblia. Biblia spune negru pe alb c a Maria Magdalena l-a intalnit pe Christos si Christos a scos sapte draci din mine si m-a mantuit de pacat. N-ai citit Noul Testament? Dupa cum vad dragul meu (Don Juan) esti cam liber cugetator. Spune-mi odata! L-am vazut sau nu l-am vazut pe Christos? Biblia spune ca l-am vazut. Biblia spune ca m-am mantuit. Si eu ma simt plina de pacate si de ganduri urate Si trebuie sa fiu buna fiindca asa spune Biblia. Si trebuie sa iubesc oamenii fiindca asa spune Biblia. Si trebuie sa urasc meseria de curtezana, fiindca asa spune Biblia. Si trebuie san u ma culc cu Pitagora fiindca asa spune Biblia Dupa ce se bucurau de frumusetea mea, barbatii ma rugau sa intervin pe langa Christos sa li se ierte pacatele. Si toate astea in acelasi prt. Credeam ca aceasta jignire adusa de barbate se va transforma cu timpul intr-o durere adanca. Stiam ca l-am cunoscut pe Christos si speram si speram ca aceasta durere n-avea cum sa ma ocoleasca. Cum sa nu sufar? Biblia vorbeste de o suferinta cumplita care m-a purificat Nu sunt eu Maria Magdalena care l-a vazut pe Christos? Atunci daca eu sunt Maria Magdalena, de ce n-apare odata tristetea despre care vorbeste Biblia? Cine m-a amagit cu aceasta durere? Nu cumva am inventat eu aceasta durere? Uneori, dup ace petrec nopti in sir cu un negustor de peste apare ce-I drept o usoara nemultumire, o plapanda ingandurare, dar se stinge ca un foc de paie. Si iarasi se instaleaza trainic desfraul! Si iarasi viata de curtezana mi se pare frumoasa Si iarasi intru in tot felul de combinatii. Si iarasi strang bani la ciorap Biblia spune ca mi-am regretat viata de curtezana, dare u dracia dracului vad ca n-o regret deloc As vrea s-o regret. Dar nu se poate Nu-I de-ajuns sa-mi spuna Biblia ca l-am cunoscut pe Christos, daca eu nu-mi amintesc de asta, degeaba Hai (Don Juan), sa fim doi oameni. Da-le incolo de mituri cu maretia lor cu tot

Nu plec! Vreau sa te iubesc Trebuie sa te iubesc Nu vezi cat ma chinui?... Imi strang toate puterile. Mutra ta ma scoate din sarite si totusi te iubesc Trebuie sa te iubesc. Biblia spune ca voi cunoaste iubirea! Unde sa ma duc? Am sa mor in Biblie. O sa traiasca mitul si eu am sa mor. Du-te si apara-ti mitul (Don Juan)! Miturile vor trai, vor supravietui, si noi, in urma lor, vom muri incetul cu incetul. Sunt fericita! Doamne Dumnezeule! O durere nemarginita mi-a cuprins sufletul. Sa fie oare durerea mult visata? Vino, durere, singura mea iubire! Nici tu nu vrei sa vii, si tu, tristetea mea ma tradezi?!... Si cat m-am amagit cu aceasta tristete! Nu vrea sa vina! O chem sin u vrea sa vina. Biblia a mintit, viata de curtezana nu ma ingrozeste! Atunci sa vina macar resemnarea! Nici resemnarea nu vrea sa-si arate coltii! Atunci sa vina negustorii de peste Ei, negustorii de peste or sa vina Veniti cu mine, negustori de peste, in toate tavernele (Babilonului), sa cantam, sa dansam sis a zacem acolo pana cand tristetea ne va goni Dar daca nu va veni niciodata? Nu va veni niciodata.

E uri
de Alina Nelega
Am auzit ieri la radio c de-aia e nghesuial n cimitire. Din cauza conservanilor. Cic nu mai putrezesc astea cadavrele. De la Euri. Am citit n Cosmo c i margarina are Euri. i mutarul. i cartofii snt modificai. Ge-ne-tic. Nu m-a mira s bage Euri i n aer, c doar de-atta respirat se mai stric i sta. Nou, stora din rile mai srace, din Europa de Est, ne dau aer stricat, care pute. Ca aici. Pentru c TOTUL pute.Observi, ppu las-m s-i spun aa, c tare mai eti simpatic observi, nu-i aa, c aerul pute din ce n ce mai tare? i e din ce n ce mai puin natural. L-or fi fcnd din nlocuitori. Aerul proaspt l in pentru ia de schiaz n Alpi. Nou ne dau aer folosit, reciclat, filtrat, tratat. i dai seama ce respiri? Dac aerul de-aici a mai fost respirat de unii care au grip sau, mai ru, de un bolnav de SIDA?! Am citit eu cum e cu respiraia. Inspiri, aerul se duce n plmni, acolo se descompune, intr n snge, pe urm se duce peste tot, chestia aia cu arderile etc, l expiri. Dup ce l -ai trecut prin tine. Prin corpul tu, prin sngele tu, prin saliva ta. Peste tot s nu mai zic pe unde. Cu toi viruii ia. C viruii se rspndesc prin aer. Nu tii niciodat ce respiri. De exemplu cancerul nc nu s-a descoperit ce cauze are. Poate e un virus. E o posibilitate. i-atunci rezult de-aici c aerul d cancer. Am vzut asta la televizor, pe Discovery - era un reportaj l-au dat dup la cu porcii. Porcii, ziceau ei, snt foarte inteligeni. Mai inteligeni dect cinii, aproape la fel de inteligeni ca oamenii. Artau cum lucreaz la calculator. Un porc Arhimede l chema, lucra la computer. i cu asta, basta! S-a dus crnaul de Crciun, s-au dus rciturile! Dac toi porcii au adres de email! Ce pute!!!Ce ccaturi ne pun tia s respirm? Trebuie s gsesc ceva s -o terg de-aici. Cum naiba plec eu de-aici? S fac stopu la dric, sau ce? Sau ce?! E din cauza Eurilor. Bag peste tot: n brandy, coniac, gin - pn i n vodc bag Euri. Te ameesc de cap. Numai n whisky, nu. Am observat c de la whisky nu te doare capul, whisky-ul nu te ameete, dimpotriv, i d... aa...o stare de bine, de bundispoziie, te face s rzi, s vrei s dansezi, s mergi pe biciclet, s zbori, s iubeti, s fii fericit. Ciocolata. i asta are Euri. Foarte nesntos. i o groaz de calorii. Da ce poate s mai mnnce azi o fat? S lum, de exemplu, iaurtul. Cel mai simplu aliment. Lapte prins. Ai zice c e curat ca lacrima. N. Plin. Are cel puin patru Euri. Sau pinea. Pinea e cea mai periculoas. E mortal. Ca s nu mai vorbim de salam. Sau de niele. Pe lng calorii. C i astea se adun. aizeci dintr-o parte, o sut din alta, nici nu tii cnd ai mncat un hamburger cu ase sute de calorii. i sucurile otrvite, fr discuie. Un kebab, o porie de cartofi prjii, din ia procesai, un pahar de Cola, plin de zahr i Euri i i-ai mai scurtat

viaa cu o sptmn. Fr ketsch-up. Mai bine pui cianur. Snt la fel de rele. Toat lumea tie. i nimeni nu face nimic.Aa c, ce mai conteaz. Mcar ciocolata e bun, conine lecitin. Ajut la memorie. i e antidepresiv. Toat lumea ar trebui s mnnce ciocolat. Eu o recomand copiilor.Da,mah!Pana si pupatul ingrasa. Aiurea N-are cine s m duc de-aici. i totul din cauza Eurilor pe care tia le pun n orice. i a radiaiilor. n fiecare secund mor de cancer cincisutetreizecivirgulpatru brbai, femei i copii. Copii. De cnd se nasc snt bolnavi, condamnai, plini de Euri. Te ameesc de cap, te zpcesc. Nu mai poi mnca, nu mai poi bea nimic. Nici nu mai poi respira. Aiurea...asa imi doresc...s-mi petrec o data vacana pe malul mrii ntr-o cas cu perei de sticl unde s cnt la pian. S nu mai existe poluare, s se termine cu experienele nucleare, s nu mai moar nimeni de foame, s nu se mai drogheze nimeni, s nu mai fie cancer sida i grip s nu se mai bat nimen i pe strad i n clas i s nu mai moar nimeni niciodat I S NU MAI FIE EURI. S pot mnca i eu o ngheat fr s m simt vinovat c iar am bgat n mine Euri. i c o s mor de cancer sau de vreo tumoare la creier care poate c deja e acolo i lucreaz. Vreau s fumez i eu o igar n linite. S nu mai scrie pe toate pachetele de igri atenie, pericol de moarte! S scrie lucruri drgue, glumie sau s pun fotografii cu bebelui sau cei sau pisicue,de exemplu. i mi doresc aa tare s fiu altundeva, nu aici, oriunde, numai nu aici .

HRYSOTHEMIS
de Yannis Ritsos Cum de si-au amintit de mine? De mine nu-si aduce aminte nimeni. N-am atras atentia niciodata nimanui. Nu ma plang. Toate mi-erau lesnicioase.. Eram bucuroasa sa privesc si sa ascult. Puteam sa visez liber. Era intr-adevar frumos de parca as fi trait in afara istoriei, intr-un spatiu de neatens al meu, adapostita si totusi prezenta. Nu-mi placeau jocurile de norc, loteriile. N-am jucat niciodata. Candva, mama a tras pe numele meu un loz. Am castigat o vaza mare chinezeasca Mai e si azi in camera cu lucruri nefolositoare. Ciudat a spus mama, ciudat sa aiba noroc acest copil. Ciudat, a repetat. Ciudat, ciudat. Iar eu zambeam. Cu anii toata lumea a uitat-o. Eu mi-o aminteam. Am noroc, am noroc, spuneam si tot spuneam coborand scara interioara, seara sau cand ma culcam cu lumina stinsa, observand, lipita de geam, spranceana roz a lunii noi am noroc, am noroc In anii aceia, de multe ori plimbandu-ma singura prin parcul nostrum, mi s-a intamplat sa vina tiptil luna dupa mine si deodata sa-mi acopere ochii cu cele doua palme ale ei. Cine sint? intreba. Nu stiu, nu stiu, raspundeam ca sa ma intrebe din nou. Ea nu ma mai intreba. Dadea drumul la apasarea degetelor. Ma intorceam. Noi doua fata-n fata. Obrazul ei racoros pe obrazul meu; si zambetul ei intreg I le luam si alergam. Ma fugarea in jurul fantanii arteziene. Intr-o noapte m-a prins mama: Cu cine stai de vorba?. Alergam dupa pisica, san u manance pestisorii aurii am raspuns. Proasto a spus mama Tot copil ai ramas?! In clipa aceea pisica s -a frecat de picioarele mele. Un mare peste auriu a sarit din fantana arteziana. Pisica l-a inhatat si s-a ascuns in boschetele de trandafiri. Am scos un tipat. Am alergat dupa ea (mi-a fost teama sa nu-mi manance una din mainile lunii). Iar mama m-a crezut. Acel Tot copil ai ramas incetase de mult sa ma doara. Il simteam dim potriva, ca un privilegiu al meu celalalt vaz al meu, bucuria mea ascunsa. In copilarie, niciodata de ziua mea nu mi s-a facut cadou vreo papusa. Adunam papusile surorii mele mai mari. Le lipeam la loc bratele, picioarele,parul,ochii. Le confectionam rochite noi; le pieptanam.se faceu frumoase, mai frumoase ca-nainte. Sora mea era geloasa si mi le lua inapoi. Ma intristam. Nu ma suparam. Eram mai mult trista pentru sora mea; nimic nu-i era de-ajuns. Intr-o zi s-a pierdut un ochi de la cea mai frumoasa papusa un ochi mare albastru. Vi s-a intamplat sa vedeti o papusa chioara? O gaura, un hau de-acolo ne priveste ceva nedeslusit, indepartat, al nostru. Tocmai din aceasta gaura ma privea papusa, mi se incredinta; era ochiul ei adevarat. Ne-am imprietenit. Ani de zile , mai tarziu, dupa calatoria cea lunga a tatei, am gasit ochiul acela intr-o cutie

neagra de catifea. Nu i-am spus nimic surorii mele. L-am montat pe un inel; nimeni nu si-a dat seama; toti au admirat neobisnuita mea piatra pretioasa. Imi aduc aminte de o dupa-amiaza mama abia iesise- am intrat in camera ei; i-am incaltat pantofii, calzi inca de la picioarele ei. M-am facut dintr-o data mai inalta, ca si cum as fi comis un pacat inexplicabil. O saptamana intraga nu indrazneam sa ma uit in ochii mamei. Ma ascundeam in tufisurile gradinii asteptand o pedeapsa sau o recompensa nu stiu. Da, si eram mereu in asteptare. Mereu gata sa alerg la prima bataie in poarta, chiar daca nu era pentru mine. Postasul se zarea de departe pe campie cu geanta lui de piele de parka avea o bucata patrata de lumina pe coapsa. Asteptam ca o scrisoare sa soseasca si pentru mine. Intre atatea acte oficiale si rapoarte si petitii, un plic roz si pe el scris numele meu Hrysothemis, Hrysothemis i-as fi auzit pe toti strigand mirati O scrisoare , Hrysothemis, pentru tine!. Eu as fi luat scrisoarea cu nepasare, m-as fi inchis in odaia aceea asa cum se izoleaza cineva cu Dumnezeu numai noi doi, lasand restul lumii afara, caci lumea toata as fi fost eu, Dumnezeu si imaginea noastra contopita in vechea oglinda. Ce anevoioase sint cuvintele. .. Nu vi se pare? Nu mai astept nimic.. Asteptam ca va veni cineva intr-o zi sa

Dumnezeul de a doua zi de mimi branescu Ea Intrasem ntr-un magazin i-mi cumprasem o pereche de pantaloni cu buric. Dintr-aceia cu talia joas. i-apoi plecasem aa, crazy i cu buricul tulburtor de sexi, s m plimb. De departe, aia a fost cea mai ngrozitoare diminea din viaa mea. i cu buricul gol, lucrurile stau la fel. n dimineaa aceea cred c i n curul gol dac a fi umblat, desi nu sunt genul, nu s-ar fi schimbat nimic. Cnd ai o diminea de ccat nseamn c ai o diminea de ccat. i cel mai bine e s accepi asta. Trebuie s o lai n pace. Nu te pune cu ea pentru c dac se ambiioneaz, te nenorocete! Ma afundam cu fiecare pas. Coboram, parca, niste trepte. Si-mi tot veneau in cap acorduri de pian. Dup cteva clipe de mers bezmetic pe strzi, ghinionul m-a mpins s ntorc privirea spre o vitrin de bijuterii...i m-am vzut, printre cercei, brose i inele de aur... O foc gravid cu ochii umezi, singur i nfipt ntr-o pereche ridicol de pantaloni cu buric. O geant n care el nghesuise cu pumnii crizele de personalitate... Cam asta era, pe scurt, situaia n care m aflam. Niciodat s nu te uii n ochii ti cnd ai o diminea proast. Pentru c ce gseti acolo, te distruge. Nici nu tiu dac eram suprat pe el. tiam c o s plece. De cteva saptamani se purta foarte ciudat. mi aducea flori, vorbea cu mine... mi tot spunea c sunt o femeie minunat. Niciodat nu mai fcuse asta pn atunci. mi ddea ncredere. ncerca s se asigure c n-o s mor dup ce o s plece. Sau ceva de genul sta. Nu tiu de ce au brbaii nevoie de asta. Le place s cread c ua ta va rmne mereu deschis pentru ei. C tu o s-i iubeti toat viaa, o s-i respeci i de ce nu, o s te bucuri de fericirea lor n braele altor femei. Ba chiar, din cand in cand, in perioadele lor de cumpana, o sa-i primesti in patul tau, neintrebandu-I niciodata nimic, doar ascultandu-le nelinistile si mangaidu-i ... Simeam cum se ridic uor, uor, plnsul amestecat cu voma. Genunchi, pntec, ficat, umeri, gt... i-am rupt-o, ngrozit, la fug, ncercnd s scap de privirea necrutoare a celui mai nverunat duman al meu...Eu nsmi. Am alergat o or cred. Alergam din ce n ce mai tare...Parc nu mai fugeam eu, parc altcineva m mpingea de la spate. Alergam att de tare c nu mai simeam nimic...vedeam doar nite linii lungi i de undeva se apropia uor, un vuiet... Vuietul devenise mai clar...spunea vino, vino, i mi-era foarte cald.

...de fiecare dat cnd povestesc ntmplarea asta gsesc mici defecte i ncerc s le corectez din mers...sigur, nu n locurile eseniale...o mai cosmetizez puin...pentru c ador aceast ntmplare ... e cea mai important din viaa mea, nu? Am simit cum cineva m apuc cu putere de umr i m trage n spate. Apoi am auzit un camion claxonnd lung, .. Nite camioane...i mi s-a fcut frig... Eram aproape goal, cu un tip, pe marginea oselei. tii c se spune ce anume i-a plcut la el prima oar? Ce te-a atras? Pe mine ochii. Durerea din ochii lui. Avea o privire, cum s spun, din alt lume. Pleoapele i erau czute ...m-a cutremurat. Eram sigur c e genul acela de brbat care scrie poezii. i a nceput s plng. Fr nici un cuvnt. Avea un fel tare ciudat de a plnge. Ca un copil... Se tot freca la un ochi. Era...duios. i cu toate c era cea mai nenorocit diminea din viaa mea, am simit nevoia s-l ajut. L-am mngiat pe obraz, apoi l-am strns n brae. S-a lipit strans de mine i n-a mai vrut s-mi dea drumul. Parc atepta asta de o via. Era mai prsit ca mine. Nu tiu cum am nceput s ne srutm... M strngea n brae ca un nebun. Plngea i i tergea disperat ochii ca s nu observ c plnge. Nu-i nimic, i-am zis. i mie mi se ntmpl. tiam c cei care scriu poezii sunt de regul foarte timizi. i-am nceput s plng i eu...pentru el, pentru mine, i pentru alte chestii... A fost incredibil...te rog s m crezi...IN-CRE-DI-BIL! Aa a nceput totul. Sigur c era un necunoscut. Sigur c era o nebunie. Sigur c eram gravid. Sigur c eram ntr-o ngrozitoare depresie. Sigur, sigur, sigur. Nici astzi nu pot s-mi explic de ce. Iubirea e ceva foarte straniu. Cel puin pentru mine. ntotdeauna am respectat acest sentiment. Diferena dintre viaa mea i un film bun a fost c la mine nu s-au legat lucrurile. Am avut toate ingredientele succesului numai c ordinea nu a fost cea mai fericit. i cnd interpretezi rolul principal n propria ta via, fr s cunoti dinainte scenariul, nu ai nici o satisfacie. n plus, e ngrozitor de obositor.

norway.today
IGOR BAUERSIMA
Salut, eu sunt Julie. Acestea sunt primele cuvinte pe care le rostesc n locul acesta.Dac ceea ce v comunic eu acum sun eventual nepotrivit, mi cer scuze. Fiindc anunul meu le este destinat numai oamenilor care vor s se sinucid. De aceea i rog pe aceia, care nu au intenia de a se despri de via, s nu-mi acorde nici o atenie i eventual s prseasc un timp sala. n curnd, i asta nu e o decizie brusc, eu am s m sinucid. M-am gndit mult la asta. Hotrrea mea e luat. Ar vrea cineva s m nsoeasc n moarte?Nu trebuie s spunei nimic acum. neleg foarte bine dac nimeni nu vrea s recunoasc aici, public, c i s-a luat de tot i de toate. Ce vreau eu s spun e c n mod normal mai sunt nc multe legturi ntre unul care vrea s-o tearg i ceilali. Nu exist muli oameni care s priceap ce nseamn "a-i pune capt zilelor" pentru demnitatea unui om. n mod normal, omul vrea s triasc pn cnd bag de seam c toi ceilali s-au dus i el e singur de tot, cum de altfel a i fost mereu. Vreau s spun, unul dintre noi, cei de-aici, le va supravieui tuturor celorlali. i asta e mai mult ca sigur. Fiindc cel care mai ia nc totul n serios, acela este regula. Vreau s spun c cei mai muli sunt prini n cine tie ce construcii mentale ntemeietoare de sens, vitale. Legturi afective, sentimente de responsabilitate, nu-i aa? Obsesia succesului, instinctul nmulirii, beia plcerii i alte necesiti reacionare. E-n regul. Voi ns v aflai cu toii aici fiindc vrei s ieii din via, mai devreme sau mai trziu. Oameni buni, poate c ai observat deja, eu nu am ce cuta printre oameni, nici

mcar printre cei stui de via. Este un adevr trist, dar un adevr. Dac nu m simt n largul meu n societate, atunci asta nu se ntmpl din cauza celorlali, ci mai ales din cauz c eu nsmi nu m art aa cum mi-a dori-o. Obligaia de a juca un rol i o aversiune interioar mpotriva acestui lucru fac ca orice societate s-mi fie o povar i bucuroas pot s fiu numai n propria mea societate, fiindc atunci pot s fiu chiar adevrat. Lucrul acesta nu ai voie s-l faci ntre oameni i nimeni nu este aa. Eu am s mor. Da. Precis c sunt pe aici nite oameni de bine, crora nu le place nimic mai mult dect s salveze pe cineva sau ceva. Tot ce pot s spun e c e o treab sigur de tot. Da. Eu nici n-am mai ncercat. i nici n-am s-o-ncerc, am s-o fac. Tipii care ncearc aa un pic s o fac i pe urm vor s-i comptimeti, aa ceva chiar c nu m intereseaz. Nu mai exist nici mcar un singur lucru, nici mcar un singur eveniment pe lumea asta, nimic, care s m mai priveasc. Te-ai descotorosit de toate, de tristeea ta, de bucuria ta, de ura ta, de dragostea ta, de caracterul tu jalnic, de rspunderea pentru deeurile tale de hrtie. Pur i simplu de tot. Te las complet rece. Orice gnd e n plus. Orice fapt imposibil. Totul a rmas n urma ta.Nu mai ai ndatoriri, nu mai trebuie nici mcar s respiri. Eti absolut liber s nu faci nimic. Libertatea absolut fr sfrit. Tu eti Dumnezeu i Dumnezeu nu face nimic. Iei act de toate, timp de cteva secunde, dar nu mai exist ntoarcere, nu mai exist pro i contra. Sunt stul. Mi-ajunge. N-am de gnd s-o mai iau nc o dat de la capt.Toate au mai fost deja. Dar asta e totui cam totuna acum. Eu fac asta pentru mine. Eu nu fac asta aici pentru ceilali. Nu fac aici un show sau ceva de genul sta. Vreau s scap o dat de treaba asta. Am vzut tot, am bgat n mine lumea ntreag. Voi mi-ai servit lumea, am avut de toate i am scuipat totul afar, de ndat ce mi se afla pe limb. Fiindc un lucru nu poate niciodat s contrabalanseze greutatea celui care urmeaz. Viaa mea aadar trecutul meu se compune n principal dintr-un viitor din care n-a ieit nimic. Foarte mult vreme nu am neles principalul lucru Foarte mult vreme nu am neles c nu exista dect un singur drum, ca s ai totul: s nu ceri nimic. Nu exist dect un singur mod de a avea totul: s nu ceri nimic. i eu cred eu cred c acum nici nu-mi mai e foame. Am avut, i nu mai am poft de nimic. Nu vreau nimic, aa cum niciodat nu mi s-a mai ntmplat s nu vreau nimic. Nu tiu dac nelegei asta. n orice caz, nici unul dintre voi nu poate s-mi dea nimicul, nimeni nu poate s-mi dea asta, n afar de mine. Da, un lucru mai vreau, s v spun tuturor la revedere, i s v in strns de tot i s v consolez i s v spun c totul o s fie bine fiindc eu totui v fiindc eu totui v fiindc eu fiindc N-am spus dect prostii ct cuprinde. C am avut deja tot ce se poate i-aa... Numai debiliti. Propagand. nc o dat... Salut, oameni buni. Da. Nu ca s v fac cine tie ce reprouri, aici. Aa ceva nu face dect cineva care se mai aga de via. Eu una m-am sturat. Voi n-avei cum s-nelegei asta, aa c n-am s mai trncnesc degeaba aici. Salut.

Amalia respira adanc Monolog Amalia 18 ani (intra cantand 2 strofe dintr-un cantec, un refren, poate fi un cantec de gradinita, de cand era mica, in amintirea lucrurilor care nu mai sunt... Sa fie cantecul pe care i-l canta lui Fani in pat. Se va repeta cand se ajunge la pasajul unde vorbeste despre cum ii canta lui Fani) Unde se duc toate lucrurile care nu mai sunt? Unde merge ceaiul pe care l-am baut, anul 1960, abecedarul cu poze colorate, cantecul pe care l-am cantat chiar acum, Misa, ursuletul pe care lam scapat in groapa lui Mosu si n-a vrut nimeni sa se duca dupa el, Mosu, unde-I Vitea, unde-I Parisul, orasul ala despre care tot vorbeau maman cu papa, ca o sa mergem acolo, ca o sa ne mutam cu totii acolo ? Am indraznit sa va deranjez fiindca nu mai stiu nimic de Fani. Mi-e asa de dor de ea imi aduc aminte ce draguta era cand am primit-o: avea la gat o unda tricolorra si era asa mica nici nu

stia sa faca guit, sau groh sau cum fac porcii Mieuna incet si ragusit ca o pisicuta. La noi in bloc era interzis sa tii caini sau pisici. Dar pe ea ne-a lasat s-o tinem. Si am invatat sa-I dau de mancareIn fiecare zi, cand plecam de la scoala, treceam prin strada Primaverii sau pe strazile alea cu nume din cartea de geografie, din capitolul Capitalele lumii. Paris, Londra, Madrid, Montevideopierdeam o groaza de vreme, da macar aduceam de fiecare data ceva bun pentru Fani: sandvisuri pe jumatate mancate, coji de cascaval, de paine, de fructe Pe urma m-am imprietenit cu soldatii din fata ambasadelor nu mult mai mari decat mine Ma lasau sa scotocesc in voie prin containerul de gunoi. Asa am invatat o multime de lucruri. Despre Danemarca, de exemplu, Danemarca e o tara tare frumoasa: invelita in ceara cu gust de miere, ca aia in care se gaseste cascavalul. Anglia e oribila: plina de oua stricate si un fel de mamaliga dulce, dezgustatoare, dar care lui Fani ii placea la nebunie. Sa mearga ea acolo, dac-o vrea, cand se face mare. Nemtii aruncau o multime de carnati si, foarte rar, cozonac. Prost cozonac, pe cuvantul meu! N-avea nici un gust. Gunoiul unguresc era plin de sosuri, te manjeai peste tot si nu te alegeai cu nimic, iar la rusi nu gaseai decat sticle goale si, din cand in cand, capete de pesti afumati. Dumnezeule, astia mai si mancau vreodata?! Ce sa zic, Franta era toata o branza nu stiu cum de nu se mai satura aia de un aliment care are gust de nespalat.Nici nu vreau sa ma gandesc din ce faceau chestiile alea cu numa turcesti: camambert, de exemplu. Sau croasan. Alea, da, imi placeau mie: cand mai gaseam cate o jumatate, Fani ramanea mofluza! La ambasada americana n-am ajuns niciodata sa ma uit prin gunoi. Era prea la vedere si, pe urma, soldatii lor de la poarta erau negri si urati si mie imi plac blonzii, asta e. Dar si Fani crestea. Intr-o zi cat altii in zece. O scoteam dimineata si seara in lesa ca sa-si faca nevoile era foarte curata, foarte civilizata si o mai lasam sa pasca prin iarba de cartier. Vecinii nu spuneau nimic. Cred ca ne invidiau si asteptau cu nerabdare Craciunul si pomana porcului, sa guste si ei putin din saraca Fani. De-aia taceau. Bineinteles ca mie nici prin cap nu-mi trecea s-o taiem. Am devenit foarte apropiate. Dormea cu mine in pat si ii cantam in fiecare seara, inainte de culcare. (cantecul) De-atunci imi place mult cantecul asta. S-o fi vazut pe fani, cum ingana in fiecare seara, inainte de a adormi, dupa mine, cu vocea ei aia de pisicuta ce dragalasa era Acuma, Fani era foarte rasfatata, asa cum v-am mai spus. Era destul de impulsiva si batausa si avea pe atunci cam doua sute de kilograme si din greseala, intr-o zi a alunecat si a cazut peste balcon. Fiindca usa nu se inchidea bine. Nici ferestrele. Ca sa se aeriseasca. Noroc ca la parter statea un doctor care lucra la salvare si a chemat ambulanta. I-au pus pe loc piciorul in ghips, altfel, cine stie, Doamne fereste pacat numai ca un infirmier i-a taiat pe ascuns o bucata de ureche. L-am vazut eu ca mesteca ceva, dar ce, era sa ma gandesc! Doamne, ce criminal! Pe urma mi-am dat seama si eu de rautatea oamenilor. A doau zi de Craciun, cineva a reclamat-o pe Fani la politie. Asa ca au venit, erau vreo patru, plus sergentul, o patrula intreaga. Cu masina cu tot, din aia cu bec rosu deasupraAu bagat-o in duba si ea plangea ca un copil. Si nu intelegea ce se intamplaDe Anul Nou mi-au trimis un biletel. Fugise de sub escortaunde sa fuga, saraca? Si cu piciorul in ghips Si asa am ramas singura Amalia respira adanc De Alina Nelega Amalia 35 ani Victoras, puiule, uite, ti-am adus flori de ziua ta. Nu te supara ca anul asta n-am prea ajuns pe la tine. Si acuma-s pe fuga, plecam in turneu.Ghici unde? In Japonia. Si sper ca, in sfarsit, o sa si ajungem, ca de trei ori am plecat si ne-au intors. O data la Slobozia, pe urma la Buzau, a treia

oara la Calafat. Da acuma gata trebuie sa fug, ca ma asteapta tot ansamblul Pastorasul cu motoarele pornite. Abia ne-am intors de la Sighetu Marmatiei unde ne-au oprit in drum spre Praga am dat si acolo un concert. Am avut un succes! Aproape ca atunci cand era sa ajungem la Londra si am cantat in schimb la Resita. Ce frumoasa e casa lor de cultura, dac-ai vedea-o! E drept, nu e Albart Hall, da tot in tara ta e cel mai bine si pentru poporul tau. Nu? Vin imediat, imediat Pe mine ma asteapta. Ma grabesc e acolo cineva nu-l cunosti am tot asteptat sa-ti spun si n-am avut curajul. De trei ani ma straduiesc sa-ti spun si uite, acum simt ca a sosit, in sfarsit, momentul. Ia-o ca pe un cadou de ziua ta. M-am casatorit. Sper ca te bucuri, Victoras. Nu mai puteam trai singura. Te bucuri, asa-i? Hai sa-ti spun cum ne-am intalnit. Eram la un miting. Pacat ca n-ai trait destul sa simti si tu cum e cu dragostea adevarata s-a intamplat asa, aproape din senin. Tovarasul vorbea de la tribuna aia uriasa, tricolora, noi fluturam steguletele cu foc, asa cum ne imboldeau tovarasii de pe margine, tot mai avantat, tot mai aprins, uralele izbucneau tot mai des se deodata ceva s-a intamplat. Ochii lui s-au oprit pe fusta mea plisata gri petrol Am fost intotdeauna o pedanta. Si el era frumusel: inalt, ca un brad, in salopeta lui albastra, cu boneta la epolet. Pe urma, a fost, asa, ca o vraja, am ajuns pur si simplu sa strigam in acelasi glas. Toata lumea tacuse, numai noi strigam la unison: cu- partidul- si poporul- construi-vom viitorul. Si asa mai departe: traiascatraiasca-traiasca si-nfloreasca republica noastra romaneasca. Si uite-asa, tot scandand, am inceput sa cantam. Amandoi. Intr-un glas. Exact acelasi cantec. Ce coincidenta, nu? Exact pe doua voci. Sculati voi oropsiti ai vietii, voi osanditi de foame, sus. Ne-am potrivit la secunda. Si am simtit, asa un fior care m-a cuprins si care crestea odata cu fiecare respiratie, respiram adanc, adanc, tot mai adanc, deci asta inseamna sa respiri cu adevarat, imi spuneam, adanc, odata cu cantecul care mi se raspandea in tot corpul, si asa ne-am ridicat plutind peste stadion, dand din steguletele alea tricolore ca dintr-o pereche de aripi, niste ingeri tricolori, cantand voiniceste din tot sufletul. Cineva striga speriat de la tribuna: Liniste! Tacere! Liniste! Ajunge! Taci! Si dintr-o data eram iarasi pe stadion. Pe urma ne-au dus intr-un loc foarte intunecos pe amandoi si ne-au tinut cateva luni impreuna, au cam uitat de noi, de-abia daca ne dadeau de mancare si apa din trei in trei zile, dar noua nu ne-a prea pasat ca ne-am indragostit unul de altul si am invatat impreuna sa respiram. Si sa tacem. Respira adanc si taci. Ei, trebuie sa fug. Ma asteapta. Data viitoare vin cu el, sa ti-l prezint. E cam timid, da il aduc eu. Asa l-am dus si in luna de miere. Ca daca era dupa el nici n-ar fi bagat de seama. Chiar a doua zi dupa ce-am iesit de-acolo, ne-am casatorit si, direct de la starea civila, hop! in autobuz. La mare. Ce zici, te bucuri pentru mine? Victoras?! Da, stiu. Exista intr-adevar niste lucruri pe care nu ti le-am marturisit. Fiindca nu sunt foarte importante. Iubirea e cea mai importanta. Si noi ne iubim, sa stii. Iar in dragoste sexul nu conteaza. Habar n-am ce conteaza, de fapt. Poate credinta. Idealul spiritual. Respectul reciproc. Egalitatea in drepturi. Da, cred ca in dragoste conteaza numai egalitatea in drepturi. Dar sexul? E ultimul lucru care conteaza. E liber sa faca ce doreste. Si eu la fel. Asta se cheama egalitate in drepturi, nu? Ca proasta nu sunt. S-o creada el ca nu observ tot felul de lucruri pe care le face dinadins, ca sa strice egalitatea: numara maruntisul de la restaurant, se scobeste in nas, scuipa pe jos, soarbe supa, se scarpina pe burta, are par in nas si in urechi, le ignora pe prietenele mele, cand nu maraie la ele, foloseste prosoapele pana se fac negre, ragaie, se zgarceste la bacsis, are bataturi, spune bancuri porcoase, colectioneaza capace de bere Ma cheama. Gata. Ma duc, puiul mamii, nu stiu cand o sa mai pot veni. Spune-I la maman, cand o vezi, ca am facut progrese. Pot sa respir asa de adanc incat, de cele mai multe ori, o respiratie

pe zi imi ajunge. In rest tac. Am fugit, dragu mamii, ca ma asteapta. Multe complimente peacolo, sarut-o pe maman si aveti grija pe unde zburati. Vin, vin gata trebuie sa plec. Japonia ma asteapta. vin acum, vin, vin acuma, acum vin Ultima vrajitoare De Alina Nelega Monolog Ingeri, adica. UFO, ce pana mea! Obiecte zburatoare neidentificate, ca sa vorbesc pe inteles. Partea nevazuta a lumii, cica. Toti impostorii aia, care-si dau cu parerea despre cele noua cercuri si trei sfere angelice, cu serafimi, heruvimi, arhangheli si le amesteca de iese un bors arhetipal din taratele astea metafizice. Ce stiu ei despre trairea angelica si vorbesc, nene, vorbesc. Ca sa nu mai punem la socoteala ca toti vor sa ajunga in heaven. Te uiti, asa, uneori, la pietele astea pline de precupete si grevisti, la parlamentele si discotecile lumii, la cazinouri si cantine pentru saraci, la salile de teatru, la gari si-ti spui: fuck me, man, oare-o fi loc in rai pentru toata lumea asta? Asa ca m-am hotarat sa vorbesc si eu. Sa spun adevarul. Stiu ca n-o sa ma ia nimeni in serios, o sa creada ca e o inventie, da ma doare-n cot, asta ca sa vorbesc frumos. Oamenii n-au stiut niciodata pe ce lume traiesc. Credeti ce vreti, baieti, dreptu vostru. Ca de obicei, totul porneste de la un detaliu, ceva nesemnificativ, nici nu-ti dai seama cum, si dintr-o data-ti vine, iti vine Vine, ieri, o ziarista sa tina o conferinta in aula universitatii, aia de langa biblioteca studenteasca, o gaina americana erudita si-si da ea cu parerea din existenta ei normala! Eram absolut intamplator pe-acolo, vad posterul si intru, asa, din curiozitate si ce aud! They have the lust, but not the passion! Eram dupa o balustrada, fix deasupra capului ei si m-am abtinut cu greu sa-I scap o cariatida in crestet. Era un pacat, venial, nu capital, faceam eu ceva sa o atinga fara urmari grave. Da, bine ca le stiu ei pe toate, le-au nascocit ei, cum s-ar spune ab ovo, va inainte de a se inventa America ce-ar fi fost, mosule, sa fi avut loc un mic accident in program, sa fi descoperit japonezii submarinele O sa-mi spuneti ca asa ceva era imposibil. Fiindca nu s-a intamplat, nu inseamna ca nu s-ar fi putut intampla. Stiti care-I boala mea? Ca nu pot trai in prezent. Asta-I boala mea. Decat daca ma fortez si ma ajut cu cate ceva si asta-mi face rau. Pe urma am remuscari, imi vine sa-mi borasc sufletu si ce-I mai naspa e ca nu pot sa-mi imaginez nici viitorul. De cand eram mica viitorul era ceva negru si de nepatruns. Ma mir c-am trait atat, pe la cinci ani (clar, atunci m-am imbolnavit) nu-mi puteam deloc imagina cum am sa am eu cinspe ani vreodata si uite acuma, ce sa zic, am trecut cam de multisor de varsta aia. Da tot nu-mi pot imagina viitorul. O gaura neagra care ma absoarbe, asta da, si odata ajunsa acolo, ma trezesc surprinsa, in trecut. E ca si cand ai tot incerca sa intri pe o usa, mergi ce mergi, si deodata: pac! esti inapoi de unde ai plecat. Tot pe atunci, pe la cinci ani, pe cand eram si eu ca voi, mi-am dat seama ca oamenii au, in general, o idee precisa despre viata. Vviata e o adiere. Viata e o pruna (surpriza!) pe o creangga de maslin. Viata e o scara de cotet (scurta si cacata toata!). Viata e sa mergi cu viteza si cu franele defecte. Viata e o femeie cu barba. Viata e ca fumul de tigara. Viata e cea care te ucide, nu moartea. Viata e sa ti-o tragi pana dai in primire ( ca atunci ti-o trage ea). Viata e o curva. Viata e gorgonzola, parmezan, camembert, si balmos cu ciuperci (pentru lactofobi). Viata e facuta din greseli. Viata e vis. Viata e in America. Sau in Germania sau in Spania. Sorry. Intotdeauna o iau putin razna cand vine vorba despre viata. Pentru ca stiu intotdeauna ce fac chiar daca nu par. Stiu ce fac acum si tot nu am sentimentul prezentului. Nu e bine sa-ti amani clipa, zice in literatura de specialitate ca trebuie sa ti-o traiesti. Viata e clipa amanata. Imi voi aminti exact si intotdeauna ce vad acum, in fata mea.

In ceea ce-I priveste pe moonlight, julietta, otto, centaurus, hot chocolate, lollypop, excalibur, grifon eu am fost witness pe mirc la povestea tuturor de la inceput pana la unde-or fi acuma, fiindca nu cred ca s-a terminat, si-or fi schimbat nick-urile, dar eu ma mai ocup si de altii , n-am timp sa stau dupa ei. Nick-ul meu a ramas, clar angel . Nu mi-l schimb si asta nu din ambitie sau din lipsa de imaginatie. Nu pot. Da ma rog, parca pornisem sa spun povestea altora, nu a mea. Nu-mi place asta la mine, mereu ma intorc catre propria mea poveste. Trebuie sa ma dezobisnuiesc. Stiti cum e pe chat, toata lumea zice vrute si nevrute, se intreaba de asl, agesexlocation adica, e o agentie matrimoniala electronica, asa zice moonlight, dar eu zic ca-I mai degraba un carnaval.Poti spune ce vrei,poti fi cine vrei tu si de aici incepe tot. Mai mult, poti colinda la nesfarsit prin labirint si sa iesi cand ai chef, daca stii, bineinteles, portile si pragurile.Un labirint fara Minotaur, cu tot felul de pericole, dar din care poti iesi daca ajungi la mare anaghie. Cel putin asa cred. Grifon nu era baiat, era fata si lucra noaptea intr-un bar de stripteuze, in Praga Trebuie sa plec. Va povestesc restul data viitoare

Monolog FUNNY De Neil LaBute O FEMEIE TNR ntr-o main. Lng ea, o FEMEIE MAI BTRN conduce. TNRA: toate sunt la fel, tii? Cum le vezi aa, n vitez, pe marginea drumului. Aa e. E nostim. Adic, nu nostim-ha-ha dar cellat fel de nostim. Cum s-ar spune asta? Nostim-ciudat, cred. Sau bizar. Nostim-bizar. E doar adic, nu m ateptam. Chestiile astea ar trebui s-mi fie aa familiare. E nostim. Cel puin, pentru mine. (Pauz) i ce mai face tata? Bine, probabil. Pariu c face bine. Tata ntotdeauna face bine. E un tat bun. M surprinde c n-a venit i el, c i-a lsat ie toat asta pe cap. Nu prea e genul lui. Neobinuit, oricum. S fac el asta. A, stai nu e n ora, aa-i? Nu ziceai tu ceva despre asta la telefon, nu-mi amintesc acum. Cred c-ai zis. A zis c nu poate veni nu c m-a sunat pe mine, s-mi zic chiar el, asta ar fi foarte, m rog, ne-tata din partea lui, dar cred c-mi amintesc acum. Nu-i acas. Unde s-o fi dus din nouEvident am avut ceva timp la ndemn acolo ca s m gndesc la tot felul de chestii (zmbete) Yep. O grmad de timp. Era un loc interesant, foarte diferit de ultimul. Chiar destul de cool, chestie pentru care m-am gndit s v mulumesc amndurora, sincer. Chiar am fcut un fel de felicitare pictat de mn i toate astea la cursul de art n care v mulumesc ie i tatei pentru c m-ai bgat ntr-o instituie aa drgu. N-am trimis-o, totui. Scuze. Am vrut, dar, tii n-am fcut-o. Dar era super. Campusul lor. i bieii erau drgui, aa c voi doi ai fcut o treab beton. Mersi, mam. (Pauz) Mi s-a prut c au i un program bun, tii, poate un pic prea intensiv pe chestia cu puterile superioare, poate prea mult din porcriile astea, dar una peste alta, foarte bun. Personal bun, mncare gustoas, chiar i numele mi-a plcut. Twin Oaks. La Doi Stejari. Destul de drgu. Ca un mic loc de Bed and Breakfast, cuibrit ntr-un peisaj pitoresc dei nici unul din noi, n timp ce ne plimbam n curte sau n excursii i de-astea n-am vzut nici un stejar. Nici mcar unul. (Pauz) A, tii ce-a fost nostim ntr-o noapte? O s-i plac asta se ddea un film, n camera de recreaie, un film vechi alb-negru la televizor i m tii, nu? De obicei fug ct mai departe cnd tu i tata v uitai la porcria aia, Pe aripile vntului sau m rog, o tulesc dar acum stau cteva secunde, un minut sau aa ceva, ca s fur nite popcorn, mi-e chiar poft dup toate restriciile pe care mi le impun. Adic fr igri nu mi-ai spus asta cnd m-ai trimis pachet acolo. V-a scpat asta, nu? M rog oricum, se d filmul sta, i n timp ce se deruleaz, noi toi observm, foarte repede, c filmul se petrece

ntr-o cafenea de-asta de pe marginea drumului numit la fel: Twin Oaks. Nu e ciudat? Mda. Totul se ntmpla m rog, aproape totul n i n jurul acestei cafenele/case unde o tanti mritat i un cltor l omoar pe soul ei. n mare din dragoste. Adic, n final i iau proprietatea tipului i totul, i iau banii, dar n mare e doar pentru iubire. Nu e cool? Mam? C ne uitam la film eu i semenii mei aflndu-ne la Twin Oaks i povestea se petrece la Twin Oaks. Dei, evident, un alt Twin Oaks. (Pauz) M rog, noi toi am crezut c e destul de nostim i dup, am potit o igar nainte de culcare. O igar de marijuana. tiu c probabil e greu pentru tine s auzi asta, dar se presupune c sunt mai sincer acum. Asta face parte din chestia mea de trezie s fiu candid. Yep. i oricum, asta era nainte s nainte s m adun. Adic, ntr-un loc ca la poi s obii orice vrei, sau s faci, poi face aproape orice ai chef, dac o vrei destul de tare. i n noaptea aia, am vrut. Dar sunt mai bine acum. Cu totul mai bine. Da? Crezi asta, nu mam? tiu c tata crede. Mi-a spus, la ultima ntlnire de familie la care a venit, mi-a spus asta. Se uit fix n ochii mei, care pentru el e (arat la frunte) cam pe-aici. Dar se uit la mine, mi zmbete poate chiar l podidesc lacrimile un pic i spune, spune cu vocea aia a lui optit Scumpo, te cred. Te cred. Ceea ce a fost super cool. Adic, aproape mictor. Am fost aproape micat de asta. Am fost. i acum iat-m liber i curat i simindu-m destul de grozav. Deci. Cred doar c nu tiu. Cred c poate ar fi destul de uor s m readaptez acas, ntr-un fel. Aa cred (Pauz) O s fac tot ce-mi st n puteri s iau din nou. tiu c asta o s fac, o simt. Mi-am petrecut timpul acolo, acolo sus la Twin Oaks, am ascultat toate predicile i am stat la toate grupurile i toate astea, i-i spun abia atept s pun mna pe ceva prafuri. Orice fel de prafuri mi-ar da oricine. Asta vreau. i o s fac orice-mi spune persoana aia, sau o s pltesc orict. Aa o s fac. (Pauz) tiuc nu asta vrei s-auzi, mam, sunt sigur c asta i face grea i m urti i chestii de-astea, dar asta am nvat acolo la Twin Oaks. S fiu sincer. Ne-au bgat asta bine n cap, cel mai puternic, i am plecat de-acolo creznd-o. Adic, le-am spus i tot restul, tot rahatul pe care voiau s-l aud despre cum m-am fcut bine i astea, dar chiar cam cred treaba asta cu sinceritatea. Pur i simplu stteam, n timp ce conduceai tu, i mi-a venit. Dorina asta s fiu sincer. Aa c asta e. Adevrul. tiu c o s m reapuc. Abia atept, de fapt, deci dac asta nseamn c vrei s ntorci maina i s m duci napoi, atunci, m rog, aa s fie Monolog Evelyn The Shape of Things de Neil LaBute Evelyn: Bun seara. Mulumesc c ai venit aici ast sear. Afar e frig ca naiba i plou, i cusiguran c majoritatea dintre dvs. ai fi preferat ca n timpul liber s fii n alt parte dect la universitate. V promit, deci, c voi face ca aceast prezentare s fie ct se poate de scurt i nedureroas, cel puin pentru unii dintre dvs., i c v voi lsa ct se poate de repede s v-ntoarcei acas. Materialul vizual care nsoete acest proiect de absolvire, se afl momentan, nc la comisia de examinare, dar sperm c sptmna viitoare va fi expus n galeria de alturi, aa c cine nu mai rmne dup-aia la un pahar de vin i un biscuit, poate s viziteze cu plcere, alt dat. (zmbete) Okay, cam asta a fost partea plicticoas a serii (ntoarce un cartona) Misiunea mea ast sear este s dezvelesc lucrarea mea de diplom, s dau explicaii n legtur cu ea, i apoi s strng mini i s zmbesc, ca s o las n grija ctorva dintre voi, pentru critici s.a.m.d. pe scurt: misiunea mea este s m supun ndurrii dvs, ceea ce nu-mi ridic nici un fel de problem, deoarece am constatat c aa a fost ntreaga mea via academic, adic m-am supus ndurrii altora, i asta se ntmpl nc de cnd aveam cinci ani. Asta eaa e sistemul, iar un singur om nu poate schimba mare lucrudar v poate determina pe dvs. s v punei ntrebri n legtur cu sistemul i cu propria dvs. scar de valoari. De aici i ,m, discursul meu puin cam dramatic. (parcurge cartonaul) Bla-blabla(Evelyn se-ndeprteaz civa pai, apoi reintr n lumin de parc ar fi uitat ceva.) ... ah, da, aproape c uitasem ce voi spune acum e, mai degrab, o treab personal, i, probabil c nici n-ar trebui s fac aa ceva, dar e vorba de o culme a ederii mele aici la Clarkson, aa c v rog s binevoii s-mi mai acordai puin atenia dvs.(pauz foarte scurt) Cu dou zile-n urm am primit un inel de logodn, dar nu i-am dat nc, proprietarului un rspunsde aceea a dori s rezolv asta n aceast sear. Deci. E o piatr splendid, i un gest minunat din partea ta, din multe motive. Cnd voi fi terminat cu prezentarea, i vei primi rspunsul. Promit(arat publicului inelul) Acum cinci luni, profesorul meu mi-a dat urmtorul sfatf art, dar schimb lumea. Vorbe nelepte, mi-am zis atunci, i, ca o student cuminte ce m aflam, am ncercat s le urmez. Dup cum tii, orice cltorie ncepe cu primul pas doamne! Ast sear chiar c vorbesc ca din almanahuri!- aa c m-am mutat, ca s (Pare aproape cuprins de nelinite, dar numai aproape. Arunc o privire n public.) Cnd am nceput s-mi scrutez lumea n cutare de ceva, ce a putea s schimb, mi-am dat seama, c mi-a fost dat o misiunea prea grea. Schimb lumea. Aa c m-am hotrt la a doua variant, adic s

schimb lumea unui singur om. Oricum, un nceput, nu? Un om se schimb, apoi un altul, i apoida, tii i dvs.greoi, dar eficient. Pe acest fond v prezint cea mai nou oper a mea. O sculptur uman, la care am lucrat n ultimele 18 sptmni i de care sunt foarte mndr. Numele lui, din motive legale, nu vi-l pot da, ntru-ct n-avem nc un acord scris din partea lui, ca s expunem publicului partea vizual. Dar, fiindc suntem ntr-o universitate mic, ntr-un orel nc i mai mic (rde), cu siguran c presupunerile dvs. vor nimeri exact n punctul negru. Mai ales c anul sta am fcut tot ce mi-a stat n putin ca s m afiez cu el altminteri eu sunt mai degrab genul casnic. Acest lucru mi s-a prut esenial pentru extraordinara lui transformare. Opera nsi el nu are un titlu, pentru c m gndesc i sper, c pentru fiecare are un alt neles. O spun deschis: pentru fiecare care o privete. n orice caz, ns, numele lui real i se potrivete n cel mai nalt grad. (proiecteaz o poz, format mare, pe un ecran lng ea. Faa nu se poate recunoate.) I-am ascuns faa in acest stil MTVaceasta este o poz cu el nainte, pe care ne-a fcut-o un prieten , la cererea mea. Eram la Pizza hut, cea de pe autostrad. Asta se ntmpla la prima noastr ntlnire oficial, dup ce m-a ntrebat dac nu vreau s ies cu el acest lucru s-a-ntmplat la locul lui de munc, o grav nclcare a regulamentului, dup cum mi s-a spus. Tot aici a ncercat, prin strdaniile mele, i prima lui mas vegetal. M rog, n msura n care calzone cu spanac si ciuperci poate fi socotit o mncare vegetal. i mai luase i o salat.n orice caz, pentru el a fost o experien enorm, dup cum mi-a spus, i aceasta a marcat nceputul muncii mele sistematice, de sculptor, dac vrei, n cele dou cele mai maleabile materiale pe care le alesesem: carnea uman, i voina uman.(pauz foarte scurt) Pentru prima oar l-am vzut pe materialul meu brut - e chiar comic c n-am voie s pronun nume! mi pare ru, dar un avocat chiar m-a sftuit s m exprim astfel: Material brut Deci, l-am vzut pentru prima oar pe data de 9 ianuarie, a cincea zi a semestrului de iarn, pe cnd luasem urma unui alt material brut. (rnjete) Din motive lesne de nchipuit, aceast nou creatur mi s-a prut mai bun pentru munca mea, i astfel am nscocit un scenariu, care n final, s ne permit s intrm n contact, aparent din ntmplare. (arunc priviri cercettoare n public) M urmrii? Suntei aa de linitiiokay. Expoziia nsi v va oferi nenumrate exemple directe ale eforturilor mele, unele dintre aceste exponate sunt interactive, ca, de exemplu, casete video, sau nregistrri ale discuiilor noastre, alte exponate care sunt mai degrab de natur tiinific, precum curbe de cretere, radiografii i materialul aferent. Aceast fotografie ne arat c frizura, ochelarii, excesul dramatic de greutate, ofereau spre lucru o serie de zone ale corpului, care fceau ca el s fie un unicat pentru acest proiect, aproape un ideal. Am fcut o mic list de schimbri: o nutriie mai bun, pierdere din greutate n jur de vreo 17 kg , un program de fitness format din training pentru rezisten i lucrul cu aparate, un hair styling complet nou, precum i transformri hotrtoare n garderob. Ba chiar s-a i tatuat pentru mine.ntr-un loc ct se poate de ndoielnic. Sigur, toate astea sunt lucruri superficiale, dar dac v-a povesti c voi merge pn la capt i c m voi mrita cu acest tip, probabil c mi-ai strnge cu toii mna i ai exclama: uau, cum fac i eu asta cu prietenul meu? Dar din pcate, toat treaba nu s-a ntmplat din dragoste sau din grij sau din afeciunesingura mea miz a fost urmtoarea: pot eu s provoc n aceast persoan o anumit cantitate x de transformri, i asta numai datorit manipulrii, n loc de dalt? Am avut mare grij ca la ntlnirile sau edinele noastre rendez-vous-uri nu le-a putea n nici un caz numi, n ceea ce m privete cel puin, dei un aspect romantic era indispensabil am avut, deci, mare grij s nu exercit vreo putere asupra lui. Voina liber era cel mai important lucru. Eu doar i-am vorbit, i-am fcut sugestii, i-am dat iluzia c m intereseaz i c admir persoana lui, dar nu i-am zis niciodat: te rog, f asta! Nici mcar o singur dat. Pn aici sunt ntrebri? (mtur asistena cu privirea) mmmm poate c tocmai v-ntrebai: dar mcar l-a prevenit i pe el? Sigur c nu, nu puteam. Nu se putea mai devreme de ast sear, altminteri n-ar mai fi fost o oper de art. Ar fi fost un amorez distrus, un logodnic pclit .a.m.d. Dar el e mult mai mult dect attel este creaia mea. Acum, muli dintre dvs., acas, sau pe drumul spre cas, vei cataloga , n mod pripit aciunea mea ca fiind brutal, inuman, sau nerealist, dar gndii-v, v rog: aa cum muli dintre dvs. la locul de munc, sau n relaiile dvs. nu vrei dect binele.aa a fost i interesul meu de o natur pur uman, da, dar nainte de orice, acest interes era orientat spre obinerea de rezultate. Ci dintre cei prezeni aici pot pretinde c nu i-au privit partenerul, sau / i colegii de munc gndind: el sau ea ar fi perfect() , dac n-ar exista acest mic amnuntda, n acest sens am luat i eu materialul meu brut i l-am modelat ntr-o nou form, n ceva nou, n ceva unic socotind dup reprezentrile i scara de valori cerute de societatea noastr ba chiar n ceva mai bun dect att. Ca artist, n orice caz, cutarea neobosit dup adevr, i tradiionala lips de respect pentru legi i reguli, m-au dus chiar mai departe. Am descoperit c doar prin puterea mea de convingere i, da, aceast putere era de multe ori de natur sexual puteam s-mi modelez materialul att n exterior, ct i n interior. Brusc, am descoperit cum produc puternice alunecri morale,

acolo unde nainte nu putusem simi dect vagi urme din ele. i asta , de multe ori, n raport direct cu transformrile exterioare survenite. Asta nseamn c, n vreme ce obiectul meu devenea din zi n zi mai atrgtor, mai antrenat i mai sigur de sine, aciunile lui deveneau din ce n ce mai , m, ndoielnice. mpotriva oricrui sfat medical i-a fcut o operaie la nas, o operaie estetic, la doar 22 de ani, spunnd oamenilor c s-a lovit ntr-un mic accident. n afar de asta, ncepu s m nele pe mine i pe prietenii lui ntr-un fel din ce n ce mai neruinat i s se intereseze de alte femei. A avut chiar o mic aventur cu logodnica celui mai bun prieten al lui, ascunzndu-ne pn-n ziua de azi, amnuntele acestei ntmplri. Peste asta, atunci cnd l-am rugat, a renunat fr ezitare la aceti prieteni, abandonndu-i fr nici o explicaie, chiar dup acea ntlnire, ceea ce m face s bnuiesc c au mai fost i alte greeli pe care le-a fcut cu tnr fat amintit. Iar apoi, toate aceste transformri au ajuns la apogeu atunci cnd mi-a fcut o cerere n cstorie, i asta venind de la un nrit n ciuda vrstei celibatar. Socotesc aceast fapt ndoielnic din punct de vedere moral, pentru c, cel puin mie, mi se pare c motivul lui n-a fost doar sentimentul cinstit pentru mine, ci i un apstor sentiment de vin. Pe scurt: el este, dup cum vd eu, un om cu totul nou. (pauz foarte scurt) cum zicea bunicul meu : n ala ai de bgat o groaz de munc (ine o poz mare dup, aa nct s-o vad toi). Dar, indiferent ce revist deschidei, sau la ce emisiune de televizor v uitai, lumea v va vesti.el a devenit mai interesant, mai dezirabil, mai normal. ntr-un cuvnt, mai bun. El este exemplul nostru viu, care respir, de ct suntem de obsedai de exteriorul lucrurilor, de forma lor. (pauz foarte scurt) Sigur, opera mea va pli. Aa cum la un moment dat, i marmora i culoarea se vor recunoate nvinse n faa unei pungi de chips sau a unei duminici petrecute n pat. E trectoare. Dar n acest unic moment grandios, este perfect. Perfect aa cum am creat-o eu(la fotografie) Nu-i ru, nu? i, doamnele mele, nc mai e liber. (ctre Adam) A fost un gest uluitor i neateptat, dar mi-e imposibil s-l accept (scoate inelul de pe deget, i-l fixeaz pe un evalet) Piatra i montura inelului, le vei putea privi mai de aproape, de-ndat ce-l voi integra n expoziie.(pauz foarte scurt) Eu personal nu regret nimic din comportarea meaasta e! Am fost ntotdeauna arogant i mi-am bgat de mult n cap c sunt artist. Mai mult nu. Sunt n rnd cu o lung list de artiti care n-au crezut n instane ca religia sau puterea sau nici mcar familia. Nu exist dect arta. Arta care trebuie creat. Cu orice pre. (pauz foarte scurt) Cu aceasta v prezint ast sear sculptura mea, mpreun cu materialul aferent. Mulumesc. (se apleac scurt i iese din lumin)
acum 396 zile