Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
I.
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA MATEMATICA-INFORMATICA
DOMENIUL DE
LICENTA
SPECIALIZAREA MATEMATICA si INFORMATICA
Anul universitar 2008 - 2009
Forma de invatamant ZI /FR /ID
II.
DENUMIRE DISCIPLINA
GEOMETRIE ANALITICA
III.
CODUL DISCIPLINEI
IV.
Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa
(se marcheaza cu X) X
V. Structura disciplinei (nr. ore)
Semestrul Curs Seminar Laborator Lucrari Proiecte
(nr. ore/sapt. (nr. ore/sapt. (nr. ore/sapt. practice (nr.
si total si total si total (nr. ore/sapt. ore/sapt.
nr.ore/sem.) nr.ore/sem.) nr.ore/sem.) si total si total
nr.ore/sem.) nr.ore/sem.)
I 2 ore/sapt 3 ore/sapt
28 ore/sem 28ore/sem
II
VI.(ETCS)
Semestrul Numar credite
I 6 ECTS
II
VII.
OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Disciplina fundamentala necesara oricarei abordari de specialitate. Prezinta notiunile
fundamentale de transformari geometrice cu aplicatii in procesarea de imagini.
VIII.
CONTINUT TEMATIC
• Vectori liberi
• Dreapta in spatiu
• Planul in spatiu
• Pozitii relative in spatiu
• Transformari afine. Aplicatii ale transformarilor geometrice in procesarea de imagini
• Conice
• Curbe in 2 si 3 dimensiuni
• Cuadrice si corpuri de rotatie
IX.
TEME SEMINAR
Seminarul urmareste tematica cursului
X.
LUCRARI DE LABORATOR
(daca este cazul)
XI.
LUCRARI PRACTICE
(daca este cazul)
XII.
PROIECTE
(daca este cazul)
XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)
Examen Colocviu Verificare pe Lucrari Laborator Proiecte
parcurs practice
X
XIV. Bibliografie
Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa
1. Duda I, Dunca A,. – Lectii 1.Teleman K. – Logică şi
de geometrie analitică, Editura geometrie, Tipografia
FundaŃiei România de Mâine UniversităŃii Bucureşti, 1989.
2007 2.Turtoi A. – Geometrie,
Tipografia UniversităŃii
Bucureşti, 1983.
XV.
Metode didactice (clasice/moderne)
1. curs clasic cu exemplificari grafice computerizate
2. seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii
(O, i, j , k ) .
Fiecarui punct M din spatiu i se asociaza tripletul de numere reale ( x, y, z ) , numite
coordonate carteziane ortogonale ale punctului M.
Punctului M i se asociaza vectorul OM = ( x, y, z ) = xi + y j + zk , numit vector de pozitie
al punctului M iar vectorii OM x = xi, OM y = y j , OM z = zk reprezinta componentele
vectorului OM in baza (i, j , k ) , in fapt, OM reprezinta diagonala paralelipipedului
dreptunghic construit pe muchiile [OM x ] , OM y , [OM z ] .
Fie planele ( P1 ) : a1 x + b1 y + c 1 z + d1 = 0 si ( P2 ) : a2 x + b2 y + c 2 z + d 2 = 0 .
Spunem ca planele ( P1 ) si ( P2 ) sunt perpendiculare daca si numai daca a1a2 + bb
1 2 + cc
1 2 = 0.
a b c
Spunem ca planele ( P1 ) si ( P2 ) sunt paralele daca si numai daca 1 = 1 = 1 .
a2 b2 c2
a b c d
Spunem ca planele ( P1 ) si ( P2 ) coincid daca si numai daca 1 = 1 = 1 = 1 .
a2 b2 c2 d 2
Forme ale ecuatiei dreptei in spatiu.
Ecuatia vectoriala a dreptei d este: r = r0 + tv, t ∈ ℝ , t parametru, r este vectorul de
pozitie al unui punct curent M de pe dreapta, iar r0 este vectorul de pozitie al punctului
M0 .
Ecuatiile parametrice ale dreptei d care trece prin punctul M 0 ( x0 , y0 , z0 ) si are vectorul
director v = (l , m, n) sunt:
x = x0 + tl
y = y0 + tm , t parametru real.
z = z + tn
0
Ecuatiile canonice ale dreptei d care trece prin punctul M 0 ( x0 , y0 , z0 ) si are vectorul
director v = (l , m, n) sunt:
x − x0 y − y0 z − z0
= = .
l m n
Ecuatia vectoriala a dreptei determinata de doua puncte M 1 , M 2 este r = r1 + t (r2 − r1 ), t
parametru real, unde r1 , r2 sunt vectorii de pozitie ai punctelor M 1 si respectiv M 2 .
Ecuatiile parametrice ale dreptei determinata de doua puncte M 1 ( x1 , y1 , z1 ) si
M 2 ( x2 , y2 , z2 ) sunt:
x = x1 + t ( x2 − x1 )
y = y1 + t ( y2 − y1 ) , t parametru real.
z = z + t(z − z )
1 2 1
Spunem ca doua drepte (d1 ) si (d 2 ) sunt paralele daca si numai daca vectorii directori
corespunzatori fiecarei drepte v1 si v2 sunt coliniari ⇔ ∃ α ∈ ℝ* astfel incat v1 = α v2 .
Spunem ca doua drepte (d1 ) si (d 2 ) sunt concurente daca exista un punct M 0 ( x0 , y0 , z0 )
care verifica coordonatele fiecareia din ecuatiile celor doua drepte:
Mai precis daca:
x = x1 + t1l1 x = x2 + t2l2
(d1 ) : y = y1 + t1m1 iar (d 2 ) : y = y2 + t2 m2 , unde t1 , t2 ∈ ℝ , atunci avem sistemul de
z = z +t n z = z +t n
1 1 1 2 2 2
ecuatii in t1 si t2 :
( x0 =) x1 + t1l1 = x2 + t2l2
( y0 =) y1 + t1m1 = y2 + t2 m2 , care trebuie sa aiba solutie, altfel dreptele nu sunt concurente.
( z =) z + t n = z + t n
0 1 1 1 2 2 2
Spunem ca doua drepte (d1 ) si (d 2 ) sunt perpendiculare daca si numai daca vectorii
directori sunt ortogonali, deci daca au produsul scalar nul: v1 ⋅ v2 = 0 .
Doua drepte nesituate in acelasi plan care nu sunt nici paralele si nici concurente se
numesc drepte oarecare.
Unghiuri si distante
π
vectorilor u1 si u2 , si din faptul ca ϕ ∈ 0, .
2
Unghiul unei drepte cu un plan
π
Este unghiul ϕ facut de o dreapta (d ) cu proiectia ei pe plan, unde ϕ ∈ 0, .
2
In cazul unghiului unei drepte cu un plan, este mai simplu de determinat unghiul
π
complementar − ϕ = ϕ ' format de vectorii n ( normal la plan) si u (vectorul director al
2
dreptei).
n ⋅u
Astfel, obtinem cos ϕ ' =
n u
Unghiul a doua plane
Este unghiul diedru ϕ determinat de intersectia celor doua plane , acelasi cu unghiul
determinat de vectorii normali si ai celor doua plane.
Astfel daca primul plan are ecuatia ( P1 ) : a1 x + b1 y + c 1 z + d1 = 0 si vectorul normal
n1 = (a1 , b1 , c1 ) , iar cel de-al doilea plan are ecuatia ( P2 ) : a2 x + b2 y + c 2 z + d 2 = 0 si
vectorul normal n2 = (a2 , b2 , c2 ) , atunci
n1 ⋅ n2 a1a2 + b1b2 + c1c2
cos ϕ = =
n1 ⋅ n2 a1 + b12 + c12 ⋅ a2 2 + b2 2 + c2 2
2
Fascicole de plane
Numim fascicol de plane multimea tuturor planelor care contin o dreapta data (d), numita
axa fascicolului.
Daca dreapta (d) este definita ca intersectia a doua plane distincte si neparalele , altfel spus
a x + b1 y + c 1 z + d1 = 0
(d): 1 ,
a2 x + b2 y + c 2 z + d 2 = 0
atunci ecuatia fascicolului de plane este
α (a1 x + b1 y + c 1 z + d1 ) + β (a2 x + b2 y + c 2 z + d 2 ) = 0 , unde α , β ∈ ℝ dar nu simultan nule.
Daca din fascicolul de plane scoatem planul de ecuatie a2 x + b2 y + c 2 z + d 2 = 0 , atunci
ecuatia fascicolului de plane devine:
a1 x + b1 y + c 1 z + d1 + λ (a2 x + b2 y + c 2 z + d 2 ) = 0, λ ∈ ℝ .
CONICE
Elipsa este locul geometric al punctelor care au suma distantelor la doua puncte fixe
(numite focare) constanta.
x2 y2
Ecuatia carteziana a elipsei: 2 + 2 = 1, a 2 − c 2 = b 2
a b
Unde:
A(a,0), A’(-a,0) reprezinta punctele de intersectie ale elipsei cu axa Ox
B(0,b),B’(0,-b) reprezinta punctele de intersectie ale elipsei cu axa Oy
F(c,0),F’(-c,0) reprezinta focarele elipsei.
Hiperbola este locul geometric al punctelor care au modulul diferentei distantelor la doua
puncte fixe (numite focare) constant.
x2 y2
Ecuatia carteziana a hiperbolei: 2
− 2 = 1, c 2 − a 2 = b 2
a b
Unde:
A(a,0), A’(-a,0) reprezinta punctele de intersectie ale hiperbolei cu axa Ox
B(0,b),B’(0,-b) reprezinta punctele de intersectie ale hiperbolei cu axa Oy
F(c,0),F’(-c,0) reprezinta focarele hiperbolei.
Definitie:
Pentru numerele reale a11 , a12 , a22 , a10 , a20 , a00 date cu a112 + a22
2
+ a122 ≠ 0 , multimea tuturor
punctelor (x,y) ce satisfac
I)Conice cu centru:
Ecuatia canonica:
∆
S1 X 2 + S 2Y 2 + = 0,
δ
unde S1 , S 2 sunt solutiile ecuatiei S − IS + δ = 0 , iar S1 − S 2 are semnul lui a12 .
2
a x + a y + a = 0
Centrul conicei C ( x0 , y0 ) cu x0 si y0 solutii ale sistemului : 11 0 12 0 13
a12 x0 + a22 y0 + a23 = 0
Unghiul de rotatie :
2a12 π
tg 2α = , α ∈ 0, .
a11 − a22 2
Ecuatia canonica:
∆
Y 2 ± 2 PX = 0 , unde P = − .
I3
O metoda alternativa de aducere la forma canonica a unei conice este prezentata in [ 1].
CUADRICE
(vezi Duda I., Dunca A. « Lectii de geometrie analitica », Editura Fundatiei Romania
de maine 2007, pag.135-147)
Definitie:
Cuadricele sunt colectii de puncte de coordonate (x,y,z) ce satisfac o ecuatie carteziana de
tipul :
a11 x 2 + a22 y 2 + a33 z 2 + 2a12 xy + 2a13 xz + 2a23 yz + 2a10 x + 2a20 y + 2a30 z + a00 = 0 ( 1)
Apoi, se calculeaza o baza ortonormata orientata pozitiv formata din vectorii proprii
(vi )i =1..3 corespunzatori valorilor proprii (λi )i =1..3 , altfel spus, vectorii (vi )i =1..3 trebuie sa
satisfaca urmatoarele ecuatii :
Cu acesti vectori proprii se construieste matricea R care are pe coloane vectorii (vi )i =1..3 .
x x'
Matricea R corespunde rotatiei in spatiu: y = R y ' si in plus,
z z '
λ1 0 0
R t AR = 0 λ2 0 .
0 0 λ
3
Ecuatia cuadricei in forma matriceala este :
X t AX + 2bX + c = 0 ,
x a10
unde X = y , b = a20 , c = a00 .
z a
30
x'
Inlocuind, in ecuatia cuadricei X cu X ' R , unde X ' = y ' si tinand cont de relatia…,
z '
Rezulta ca ecuatia in coordonatele x ', y ', z ' devine:
Exemplu de cuadrice :
x2 y2 z2
Elipsoidul : + + = 1.
a2 b2 c2
x2 y2 z2
Hiperboloidul cu o panza: 2 + 2 − 2 = 1
a b c
2
x y2 z 2
Hiperboloidul cu doua panze : 2 + 2 − 2 = −1
a b c
x2 y2
Paraboloidul eliptic : + = 2 pz
a 2 b2
x2 y2
Paraboloidul hiperbolic : − = 2 pz
a2 b2
x −1 y −1 z −1
(d ) : = = .
1 1 2
Rezolvare :
x = 1+ t
Scriind ecuatiile parametrice ale dreptei (d) avem y = 1 + t , t ∈ ℝ .
z = 1 + 2t
Determinam doua valori ale dreptei dand lui t doua valori .
Pentru t=0 rezulta A(1,1,1), iar pentru t=1 avem B(2,2,3).
1
Determinam acum aria triunghiului OAB dupa formula SOAB = OA × OB , astfel
2
2
SOAB = .
2
1
Pe de alta parte, SOAB = AB ⋅ hO , cu AB= 6 , iar hO inaltimea dusa din O (altfel spus
2
distanta cautata).
3
Egaland cele doua formule ale ariei triunghiului OAB obtinem hO = .
3
2.Sa se scrie ecuatia carteziana a unui plan care trece prin punctul A(1,-1,2) si are ca
vectori directori u = (1, −1, 0), v = (2,1, −1) .
Rezolvare :
Ecuatia planului este data de determinantul :
x −1 y +1 z − 2
1 −1 0 = 0,
2 1 −1
de unde obtinem planul de ecuatie x + y + 3 z − 6 = 0 .
3.Determinati unghiul ϕ facut dintre planele de
( P1 ) : x − y = 0
.
( P2 ) : x − 2 y + z − 1 = 0
Rezolvare :
Vectorii normali ai celor doua plane sunt n1 = (1, −1, 0) si n2 = (1, −2,1) pentru care
n1 = 2, n2 = 6 si n1 ⋅ n2 = 3 .
3 π
Deci cos ϕ = , si deci ϕ = .
2 6
x = 1 + 2t
4.Sa se arate ca dreapta (d ) : y = 2 − 3t , t ∈ ℝ este paralela cu planul
z = 5t
( P) : 2 x + 3 y + z − 1 = 0 .
Rezolvare :
Vectorul director al dreptei (d) este v = (2, −3,5), iar vectorul normal al planului este
n = (2,3,1) .
Cum n ⋅ v = 2 ⋅ 2 − 3 ⋅ 3 + 5 ⋅1 = 0 , rezulta ca n ⊥ v , de unde obtinem (d) ( P ) .
5.Aratati ca dreptele date prin ecuatiile canonice
x +2 y −3 z −4
(d1 ) : = =
1 2 −1 sunt paralele.
x−3 y −4 z
(d1 ) : = =
−1 −2 1
Rezolvare:
Vectorii directori ai celor doua drepte sunt v = (1, 2, −1) si u = (−1, −2,1) .
Din v = −u rezulta coliniaritatea celor doi vectori si deci paralelismul dreptelor.
5 x + 10 y − 4 = 0
6.Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta de ecuatie d1 : si este
−2 x + 3 z + 1 = 0
− x + 5 y + 2 = 0
paralel cu dreapta de ecuatie d 2 : .
−3 x + z − 5 = 0
Rezolvare :
d1 : 5 x + 10 y − 4 + λ (−2 x + 3 z + 1) = 0 .
Normala acestui plan este n = (5 − 2λ ,10,3λ ) .
y z
d2 : x = = ,
1 3
5
1
deci are parametrii (1, , 3 ) sau echivalent (5,1,15).
5
x − 2 y = 0 x + z +1 = 0
7.Sa se afle distanta dintre dreptele d1 : si d 2 : .
z −1 = 0 y−2=0
Rezolvare :
( P ) : x − 2 y + λ ( z − 1) = 0 ,
( P) : x − 2 y + z − 1 = 0 .
0 − 2 ⋅ 2 −1 −1
d ( A, ( P )) = = 6.
12 + (−2) 2 + 12
x + 2 y −1 = 0
8.Sa se afle distanta de la punctul A(3,0,6) la dreapta d : .
3 x − 2 z − 7 = 0
Rezolvare :
1 3
Dreapta d are parametrii 1, − , sau ( 2, −1,3) .
2 2
2( x − 3) − y + 3( z − 6) = 0,
2 x − y + 3 z − 24 = 0 .
Aflam intersectia acestui plan cu dreapta d, rezolvand sistemul format din ecuatiile dreptei
si cea a planului.
x + 2 y −1 = 0
3x − 2 z − 7 = 0 .
2 x − y + 3z − 24 = 0
Obtinem B(5,-2,4).
25 x 2 − 14 xy + 25 y 2 + 64 x − 64 y − 224 = 0 .
Rezolvare :
25 −7 32
∆ = −7 25 −32 = −165888 ,
32 −32 −224
25 −7
δ= = 576 ,
−7 25
I = 25 + 25 = 50
Cum ∆ ≠ 0 , conica este nedegenerata, δ >0 , conica este cu centru si de tip elipsa.
∆
S1 X 2 + S 2Y 2 + = 0 devine:
δ
X2 Y2
+ =1
16 9
Rezolvare :
a. 7 c. 10
b. 9 d. 3
____ 2. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei (d) ce trece prin punctul A(-1,2,3) si este paralela cu
dreapta :
a. c.
b. d.
____ 3. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta (d): si trece prin punctul M(1,-
2,3).
a. 2x+5y+7z+9=0 c. 12x+15y+7z+7=0
b. 2x+5y+7z=0 d. 2x+15y+7z+7=0
____ 4. Fie vectorii si , .
Determinati . astfel incat vectorii si sa fie coliniari .
a. c.
b. d.
____ 5. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se
calculeze
a. 22 c. 20
b. d.
si .
a. c.
b. d.
____ 7. Sa se reduca la forma canonica conica
a. b. c.
a.
,
b.
c.
a. c.
b. d.