CODUL GENETIC

Este mecanismul de functionare a organismelor. El constituie legatura dintre nucletidele moleculei de AND nuclear si modul cum se succed aminoacizii in ribozomi pentru sinteza proteinelor specifice. Este denumit si alfabetul vietii. Unitatea de structura si functie a codului genetic este codonul, care e o tripleta de baze. Codul genetic e alcatuit din 64 de codoni care reprezinta 64 de combinatii ale celor 4 baze azotate ale ARN mesager.

Caracteristicile codului genetic:

Codul genetic este universal si are origine foarte veche.

Aceeasi codoni determin poziia aceluiasi aminoacid la organisme diferite, cu vechime filogenetic diferit. Aceiasi 20 de aminoacizi sunt codificati de aceleasi triplete in toata lumea vie.

Codul genetic nu prezinta ambiguitate. Fiecare codon

specifica un aminoacid.

Codul genetic este colinear. Exista corespondena intre

secvena nucleotidelor din molecula de ADN sau ARN-m si secvena aminoacizilor din molecula proteic.

Codul genetic este nesuprapus i fr virgul, adic ntre doi

codoni alturai nu exist nucleotizi comuni (cod nesuprapus), sau nucleotizi fr sens (cod fr virgul).

codificat de doi sau mai muli codoni. Daca nu ar exista redundanta, atunci 44 de codoni din 64 posibili, nu ar codifica niciun aminoacid, deci ar fi codoni nonsens. Astfel, aminoacidul fenilalanina este codificat de secvena UUU sau UUC (cod genetic ARN-m).

Codul genetic este redundant, adic un aminoacid poate fi

Codul genetic contine codoni de start si de stop translational. Codonii start sunt AUG si GUG. Exist trei
codoni stop (UAA, UGA, UAG), care determin sfritul mesajului genetic.

n prezentarea caracteristicilor codului genetic, se obinuiete s fie utilizai codonii din molecula de ARN-m.

Din 64 de codoni 61 codifica cei 20 de aminoacizi iar 3 codoni au semnificatia de stop UAA,UAG,UGA

MUTATIILE

Mutatiile sunt schimbari bruste care au loc in materialul genetic al unui individ si care se transmit ereditar. Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la orice fiinta vie sau pot fi rezultatul inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor agenti mutageni. Gena mutanta apare de fapt printr-o schimbare a genei normale, a tipului salbatic. In acest fel, un organism poate prezenta fie ambele gene normale, fiind un homozigot dominant, fie o gena normala si una modificata, fiind un heterozigot, fie ambele gene mutante, fiind un homozigot recesiv.

Dupa cantitatea de material genetic implicata exista 3 tipuri de mutatii :

-GENICE modificari in structura anumitor gene sau segmente de gene, ce detin anumite functii metabolice, care duc la maladii metabolice (guta, diabet, hipercolesterol) -CROMOZOMIALE rearanjarea unor segmente dintr-un cromozom (Crix-du-chat) -GENOMICE modificarea numarului de cromozomi dintr-o celula (trisomia, sindromul Down)

MUTATII GENICE
Mutatia genica este o modificare a numarului si pozitiei bazelor azotate din structura genei. Mutatia poate sa apara in promotor sau introni modificand rata de transcriptie sau procesul de matisare; sau in exoni sintetizandu-se un lant polipeptidic anormal. Mutatiile genice sunt cauzate de: - erori de replicare a AND ( replicaza poate insera o baza incorecta in catena nou sintetizata) - modificari spontane ale bazelor azotate - agenti mutageni chimici (analogii bazelor, 5-brom-uracilul, induc tranzitii) - fizici (razele UV induc dimeri pirimidinici) - biologici

Clasificarea mutatiilor:

Dupa modul de aparitie sunt spontane - artificiale ( induse) Dupa tipul celulelor in care apar sunt somatice - germinale (cele mai multe mutatii germinale, produse in regiunile necodante ale AND, nu au un efect fenotipic, fiind mutatii neutre). Dupa locusul pe care-l ocupa pe cromozom sunt autozomale - gonozomale Dupa modul de manifestare in fenotip sunt dominante - recesive Dupa sensul de manifestare sunt de progresie - de reversie

Tipuri de mutatii genice

Substitutia consta in inlocuirea unei baze azotate cu o alta baza azotata. Daca o baza purinica este substituita cu o alta baza purinica sau o baza pirimidinica e inlocuita de alta baza pirimidinica, substitutia se numeste tranzitie (AT-GC,TA-CG,GC-AT,CG-TA). Daca o baza purinica este substituita de una pirimidinica si invers, substirutia se numeste transversie (AT-TA,AT-CG, GCCG,GC-TA). Substitutia unei baze azotate din structura genei conduce la substitutia unui aminoacid din lantul polipeptidic.

Efectele substitutiei unui nucleotid depind de localizarea intragenica a mutatiei (secvente codante, reglatoare sau noncodante).

- La nivelul regiunilor codante modificarea poate fi silentioasa (fara modificarea aminoacidului; de ex. GCA sau GCG care codifica ambii pt arginina)- substitutia unui nucleotid dintr-un codon duce la aparitia unui codon sinonim si mutatia se numeste sinonima. Daca substitutia duce la aparitia unui alt codon sens (care codifica pt alt a.a) apare modificarea proteinei si acestea se numesc mutatii cu sens gresit (missens mutations); de ex, CTC codifica pt glutamat, daca se transforma in CAC, aceasta codifica pt valina si se modifica lantul de globina ducand la aparitia siclemiei.

Daca substitutia duce la aparitia unui codon STOP prematur se va forma o proteina truncheata/incompleta si acest tip de mutatie se numeste mutatie nonsens. - La nivelul regiunilor necodante : intronii pot fi si ei sediul unor mutatii; se poate produce alterarea situsurilor de decupare al intronilor (splice site mutations)- respectiv situsul donor 5GT sau acceptor AG3. - La nivelul secventelor reglatorii mutatiile modifica rata transcriptiei sau stabilitatea moleculei de ARNm formate.

Deletia, aditia sau inversia unei singure baze schimba cadrul de citire si informatia genetica este tradusa eronat. De cele mai multe ori se sintetizeaza o proteina nefunctionala.

Deletia : CTGGAG

CTAG
Aditia : CTGGAG

CTGGTGGAG
Macroleziunile constau in deletia, aditia sau inversia unei secvente de baze azotate. Ex, DMD e cauzata de deletii partiale ale genei pt distrofina ( 60%) si de aditii si inversii (6%)

Recent s-a descoperit o clasa noua de mutatii, numite mutatii instabile sau dinamice, in care anumite repetitii trinucleotidice sufera modificari ( de obicei expansiuni) atunci cand sunt transmise in succesiunea generatiilor. Ex, in boala Hungtington, apare o expansiune a unor repetitii nucleotidice CAG, ce determina modificarea proteinei denumita huntingtina.

SINDROAME GENETICE Cea mai cunoscut boal ereditar cauzat de existena unui numr greit de
cromozomi este sindromul Down (47,XX,+21 sau 47,XY,+21).
Fenotipul: Craniul este mic si rotund. Fata este rotunda , ,,ochii mongolieni orientati in sus si in afara profilul facial este plat datorita hiperplaziei oaselor proprii ale nasului , iar fruntea este bombata. Urechile sunt mici si rotunde. Hipoacuzia sau surditatea reprezinta simptome comune. Gura, mica este de obicei deschisa. Buzele sunt groase, uscate si fisurate. Limba, mare este adesea vizibila. Gatul este scurt si gros. Toracele in palnie si cifoza dorso-lombara sunt observate in unele cazuri. Mainile sunt scurte si late cu degete subiri. Suprafata palmei in locul celor doua creste traversale exista o singura creasta creasta simiana. Nu este insa o malformatie constanta (26%). Si nici nu este suficienta pentru diagnostic deoarece 2-4% dintre copiii normali au si ei aceeasi mica anomalie. 40% dintre copiii cu sindrom Down au o malformatie congenitala de cord, tradusa uneori prin cianoza buzelor si a degetelor. Multii altii au malformatii digestive. Se adauga malformatii osoase.

Totii copiii cu trizomie 21 au un deficit mental, aproape intotdeauna major. La 5 ani au un coeficent de inteligenta de 50 (media normala este 100). Apoi coeficientul diminua progresiv. Limitele individuale sunt insa considerabile. 5% dintre acesti copii au un coeficent de inteligenta de 70-80 la granita inferioara a normalului. Cu un asemenea coeficient sunt mai mult sau mai putin independenti social. Ei au fost sugestiv numiti mongoli inteligenti. Majoritatea copiilor au un comportament acceptabil; ei sunt imitativi, afectuosi, le place jocul si muzica. Longevitatea ramane relativ mica - sau relativ mare - in functie de unghiul din care privim faptele. La nastere speranta de viata este de 16 ani. Daca copiii depasesc aceasta perioada (25% dintre ei dispar) speranta de viata creste pana la 27 de ani. Deci daca un copil cu sindrom Down traieste 5 ani are foarte multe sanse de a mai trai inca cel putin doua decenii. Fireste exista si ,,mongoli de 40 su chiar de 50 de ani. Dar 50% dintre ei dispar inainte de a fi implinit 5 ani. Datorita malformatiilor de cord , infectiilor(copii cu trizomie 21 sunt neobisnuit de sensibili la infectii banale) sau leucemiilor. Vor fi scunzi barbatii vor avea in medie doar 155 cm. Oarecum neasteptat, si barbatii si femeile au o dezvoltare sexuala aparent satisfacatoare. Este cert insa ca femeile sunt fertile. Cel putin 20 au avut copii. Barbatii sunt insa constant sterili.

Maternal age and the frequency of Down-syndrome

3 pairs of chromosome 21

SINDROMUL TURNER (45,XO)

SEMNE CARACTERISTICE:

pubertate si postpubertar: intrzierea maturarii sexuale si infantilismul organelor genitale interne si externe Nou nascutii: greutate si talie mica, toracele latit in forma de scut, insertie joasa a pilozitatii occipitale si frontale, gat palmat (anomalia cea mai caracteristica), distrofii osoase (osteoporoza generalizata sau localizata), scurtare a celui de al patrulea metacarpian, anomalii ale arborelui urinar (rinichi in potcoava), malformatii cardiovasculare, tulburari metabolice (hiperglicemie provocata de tip diabetic), amenoree primara, absenta caracterelor secundare. Cresterea este lenta si deficitara, determina nanism armonios al fetelor cu acest sindrom.

SINDROMUL KLINEFELTER (47,XXY)

Este o maladie intalnita la barbati si se caracterizeaza din punct de vedere clinic, prin modificari morfologice, de dezvoltare sexuala si psihica. Barbatii afectati reprezinta 10-20% din pacientii care apeleaza la serviciile clinicilor de infertilitate. Valorile taliei se situeaza de regula deasupra mediei normale datorita dezvoltarii disproportionate a membrelor inferioare in raport cu trunchiul, insa inaltimea nu poate constitui un semn de diagnostic deoarece aceasta poate varia. Sindromul este caracterizat prin marirea sanilor (ginecomastie), pilozitate faciala si corporala saraca, penis mic si uneori impotenta, sterilitate. Se poate asocia cu o stare de deficit mintal, un copil care sufera de acest sindrom invata mai tarziu sa scrie si sa citeasca decat altii.

Cauza acestui sindrom nu se stie desi are loc mai des la baieti nascuti din mame mai in varsta. In cele mai multe din cazuri un baiat ce sufera de acest sindrom are probleme doar cand ajunge la pubertate. Pentru acest sindrom nu este tratament insa consecintele se pot atenua prin diferite tratamente hormonale. Tratament:Se administraza testosteron.Ginecomastia si defectele genitale se pot trata chirurgical.Este necesara asistenta psihologica.In cazurile cu tulburari mintale, tratament psihiatric.Cand acesti baieti ating varsta de 10-12 ani, este bine sa se masoare nivelul hormonilor din sange periodic, pentru a vedea daca este normal.Daca nivelul testosteronului este scazut si prezinta modificari care de obicei apar la pubertate este recomandat tratamentul cu hormoni.Cea mai comuna forma de tratament implica administrarea depotestosteronului, o forma sintetica a testosteronului, injectabil, o data pe luna.Pe masura ce baietii inainteaza in varsta doza trebuie marita.In urma tratamentului ar trebui sa rezulte dezvoltari psihice si sexuale, inclusiv cresterea parului pubian, cresterea penisului, ingrosarea vocii si crestrea rezistentei muschilor.

Klinefelter syndrome

SINDROMUL PATAU (47,XX,+13/47,XY,+13)

SEMNELE ANATOMO CLINICE: Greutate mica la nastere, defecte ale oaselor craniene, malformatii ale creierului anterior, nas mare latit, urechi jos inserate, deformate si surditate, malformatii ale fetei, sindactilie, polidactilie, suprapunerea degetului mic cu inelarul, picior strmb Malformatii viscerale multiple: cardiace, biliare, pancreatice, hernii abdominale - Sindromul duce la aparitia buzei despicate, a degetelor flexate, cu degete suplimentare, a hemangioamelor (malformatii ale vaselor de sange) pe fata si pe gat si la multe anomalii structurale ale craniului si fetei. Poate provoca si malformatii ale coastelor, inimii, organelor abdominale si ale organelor sexuale. Supravietuirea pe termen lung este putin probabila.

Polydactylia - trisomia 13

SINDROMUL EDWARDS(47,XX,+18/47,XY+18)

n etiologia sindromului este incriminat ca factor principal vrsta avansata a mamei

SEMNELE ANATOMO CLINICE

Copiii afectati au greutate mica la nastere, intrziere pronuntata n dezvoltare, iar capul, gura si falcile lor sunt mici, nasul scurt, urechi jos inserate si deformate, toracele scurt. Mainile lor, de obicei, au pumnii stransi, cu degetele n flexie permanenta si indexul suprapus peste degetul mediu. Pot avea si malformatii ale coapselor si picioarelor, probleme cu inima si rinichii, precum si retard mintal. Cam 5% dintre acesti copii traiesc mai mult de un an.

Cri-du-Chat

Sindromul numit si ,,sindromul tipatului de pisica apare la un copil al carui planset seamana cu mieunatul unei pisici. Sindromul este conditionat de dezvoltarea anormala a laringelui, mai exact de o hipoplazie laringiana. Este un tipat slab si ascutit. Dupa cateva saptamani dispare, de obicei. Foarte rar se mai aude si la copii de un an sau putin mai mari. Tipatul este elementul cel mai pregnant al acestui sindrom la nou-nascut. Se adauga insa alte malformatii sugestive : la inceput fata este rotunda ca o luna plina ; ulterior se alungeste ; deseori este si asimetrica, orientarea ochilor in jos si in afara, radacina larga a nasului, spatiu mare dintre ochi (hipertelorism), gura disproportionat de mare si mandibula mica dau acestor copii un aspect singular in patologia umana. Multe alte malformatii ale extermitatilor scurtarea degetelor, curbarea degetului mic (clinodactilie), fuziunea degetelor (sindactilie) intregesc imaginea clinica. Inapoierea mentala a copiilor cu acest sindrom este constanta si extrem de severa coeficientul de inteligenta coboara pana la 20 sau mai putin. Surprinzator, multi dintre ei supravetuiesc si ajung adulti. Adulti scunzi rareori depasesc 150 cm in inaltime cu parul carunt. Fireste, supravetuiesc in spitalele de handicapati mental.

Cri-du-Chat Syndrome