Prof, em. Dr, med. KARL LEONHARD AKZENTUIERTE PERSUNLICHKEITEN arbeitete Auflage Ik und Gesundheit Rerlin 1976 Proj. dr, KARL LEONHARD Directoral clinici de psihiatrie si _neurolosie a Universititii Humboldt din Bertin PERSONALITATI ACCENTUATE iN VIATA SI IN LITERATURA Editia a Tha revizuita si imbogiifita ‘Traducere de Dr. VIRGIL SORIN $i MARIANA ZOLTAN Prefata edifiei I de Acad. ARTHUR KREINDLER Prefafa editiei a I-a de Prof. dr. doc. VASILE PREDESCU {IAI = ® EDITURA STIIN‘IFICA’ $1_ENCICLOPEDICA Bucuresti, 179‘ t 5 Note, indici, glosar, fist Bq seriitori si personaje “pa citate: De. VIRGIL SORIN. LL 226/5 > HBLIOTECA DB LeviGCRi..clts LOB Me. | Coperta: VASILE SOCOLIUC ee Prefafad la edifia a Il-a Reprezentind dovada continuitifii si multilateralitayit gin- dirii binecunoscutului psihiatru german Karl Leonkard, ,,Per- sonalitafi accentuate in viafai $i literatura a devenit. prin traducerea editiet anterioare de ciitre Dr. Virgit Sorin Mariana Zoltan (1972), una dintre ctirfile apreciate atit ae specialistit psihiatri si neurologi si fn general de medici si psihologi cit si de un numdr mare de oameni de culturd si arti din jara noastrd. Aceastt traducere a izbutit si redea, cu competentii si intr-o frumoast expresie literard, textul ger- man in toate nuantele si subtilitapile sale. Epuizatdi in prima lund de la aparitie, Iuerarea profesorului Leonhard a fost elogios apreciatii in cotidiene si in reviste de specialitate, Accasti a Il-a edifie, cu un plus de peste 200 pagini fatii de prima redactare, imbogiteste considerabil ilustrarea tipu- rilor de fersonalitate din viaja si din literatura, Cuprinzind ultimele achizitii din domeniul psihiatriei si psihologiet_mo- derne, se obfine astfel 0 mai bunit delimitare a tipurilor de personalitate normald si patologica. Autorul a amplificat in special bibliografia beletristicd si a inclus numeroase noi texte literare ain 19 seriitori clasici printre care Aristojan, Byron, Eschil, Euripide, Goldoni, Hugo, Heinrich Mann, Plaut, Sien- Kiewicz, Sofecle si Voltaire. In acest mod, cartea a cistigat considerabil in‘consistenta si in precizie. Diferité de linia de gindire clinico-nozologiea locatizatio- nist Gunoscuti sub denumirea de scoala Kleist-Leonhard, vIncrarea este aparent mai apropiaté de fenomenologia clinica dominant descriptivd a lui Jaspers, Gruhle, Kronfeld, Mayer Gross, Kurt Schneider. . ‘Aceasta carte isi propune sd desluseascd tipuri de oameni cole caror trisaturé diferd in sfera aspirafitlor si predispozijiitor, in slera ajectiv-volifionald si asociativ-verbald, avind note jamai acute decit cele intilnite in medie in populatie. Preocupindu-se de evidentierea trésiturilor firii omenesti, Karl Leonhard aminteste o serie de autori germani — Kretsch- mer, Ewald, K, Schneider — pentru contribujiile lor in Giugnosticul personalitafii, dar avertizeazi ea prin metodica corcetarii si orientarea chestionarelor utilizate conceptia sa poate fi grew comparata cu a predecesorilor sat. Desi K. Leonhard enunjii hotdrirea de a evita confrunta- rea conceptiilor sale despre personalitate cu cele ale ultor aautori, prin descricrile bogat expresive ale subiecfilor anali- zaji personal sau prin analiza deosebit de ilustrativa a per- sonajelor din literatura puncteazd si evidentiazi cu si mai mare pregnan{a criteriile de diferentiere intre variafiile per- sonatitafii din cadrul normatului, tipurile de personatitate accentuatd si personalitéfile psihopatice propriu-zise, criterit in bund parte enunjate de o serie de psihiatri germani citati chiar de autor, ‘Trasdturile de personalitate din cadrul normalului ne oferd tun numdr infinit mai mare de variabite decit in zona de tre core spre patologic, intdérindu-ne astfel convingerea in absenga smc identitafi totale intre personalitdfi. Daca in puzderia de Jrunze ale aceluiasi copac nu vom gisi poate niciodaté dowit core sit fie absolut identice, cu atit mai mult o asemenca identitate este exclusé atunci cind ne referim la oameni. I funetie de condifiile social-istorice generale si de microclima- tul in care tréiesc, oamenit exprimd in mod original, indi- vidual yi irepetibil nuanfe ale intelectului, comportamentului, caracterului si temperamentului care constituie acel ,ceva® co-i deosebeste intre ei. Prin acest complex ,ceva® ei siut ceea ce sint iar, in functie de aceste trasdturi particwlare, noi ne definim pozitia fala de ei, le apreciem calitayile si defec- VI tele, i iubim sii respectam, ti urim sau fi dezavuim, ne comportim. concordant cu rolul pe care ei il joacd in colec- tivitate si le acorddm dreptul la statutul social corespunzétor. i firea_omu: ecea ce face ca oamenii ste deosebeasca in:re ci T_giseste sorgintea in -mesagU genetic implicit in multiple tendin'e reflexiv inconstiente care, @Semenca unui ascensor care se detaseaza lin din profunzimile normalului, se transpun “la nivelul sferei aspiratii-tnelinajii si tsi gdisesc expresia dif renfiaté in reacfitle individuale afectiv-volifionale si asnciativ- intelectuale. Dupa autor, sentimentele asociative isi au origi- nea in interesul pentru nou, dar riimin ancorate ca origine si prezenfii in special in simful ordinei ca tréstitura Junca- tnentala si, dup autor, inndscuté a personalitatilor normale. Acest mod de abordare a personalittitii si structurii et patologice completeazi principiul intensitifit inseris de Gan- nuskin alituri de cel al totalitatii, constantei si dinamicii, principii care definese in mod convingiitor cel putin cadrul psihopatiilor de nucleu. Am evidentiat in special principiut intensitipit pentru e& prin el se demonstreazt locul persona- Lstatilor psihopatice in zona care acoperd aria trecerii dinspre normal spre patologic dincolo de marginile cireia se situeazd intensitatea psthotiet a patologiei psihice. — - Desi in editia aparuta la noi in 1972 nu utilizeard mij- loacele de investigatie de care dispune psihologia moderna, totusi, pe baza observatiei directe si pornind de la manifesta- rile comportamentale in functie de firea omului asa cum se precinat el tm societate, autorul diferen{iaed trisiturite ex- treme ale firii- normale de acele ale personalitatilor accen- tuate. Exemplifictrile unor cazuri limita ale normalutui se concretizeazti in tipuri de personalitati cu trastituri hiperperse- verente, hipereracte, hipertimice etc. Acestea reprezinta doar variabile care exprimi devierea personalititii de la norma medie fara a da nastere la 0 accentuare care si 0 proiecteze dincolo de limitele largi ale normalului. vu