GRADINITA PP NR.

36, TIMISOARA
Mintea curat, inimile curate ale copiilor notri v stau n mn. i tot cuvntul dumneavoastr e o smn care prinde i va da rodul. (Alexandru Vlahu Ctr nvtori)

CAIETUL EDUCATOAREI
MOTTO: Eu sunt copilul. Tu ii n minile tale destinul meu. Tu determini, n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n viat! D-mi, te rog, acele lucruri care s m ndrepte spre fericire. Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume ! " (din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)

NUMELE I PRENUMELE

POSTULATE ALE ACTIVITII EDUCATOAREI

1 Respectai i ncurajai demnitatea uman 2 Luai n serios copiii, fii afectivi, fii morali! 3 Fii ateni cu aspectul dumneavoastr estetic 4 Avei rbdare cu elevii 5 Bazai-v pe disciplin, dar stimulai imaginaia i entuziasmul 6 Admonestai cnd este cazul, dar i ncurajai 7 Respectai cuvntul dat 8 Disociai corectarea de pedeaps 9 Accentuai comportamentul pozitiv 10 ncurajai realizrile orict de mici ar fi 11 Asigurai anse egale de succes 12 Fii dispui s v distrai 13 Evitai ca tonul vocii, expresia feei, gestica s aib caracter punitiv 14 Comportai-v aa nct s fii un model respectabil pe scara social 15 Nu uitai: tinereea sufletului nu este atenuat de vrst Urmrete permanent idealul educaional al colii romneti: Dezvoltarea liber, integral i armonioas a personalitii umane, formarea personalitii autonome i creative.

Multa vorbarie nu a fost niciodata semn de intelepciune. (Tales din Milet)

CUPRINS : 1. STRUCTURA ANULUI COLAR 2. ORARULGRUPEI 3. COLECTIVUL GRUPEI 4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI 5. RESPONSABILITI N CADRUL COLECTIVULUI 6. PRESCOLARI CU CES 7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE 8. SARCINILE EDUCATOAREI 9. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAA COLECTIVULUI 10. ACTIVITI EXTRACURRICULARE 11. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR 12. CUM COLABORM CU FAMILIILE PRESCOLARILOR 13. CHESTIONARE PENTRU PARINTI 14. PLANIFICAREA EDINELOR I LECTORATELOR CU PRINII 15. MODEL DE PROCES VERBAL 16. PROIECTE DE PARTENERIAT CU ALTE UNITI COLARE (LOCAL, JUDETEAN, INTERJUDEEAN) 17. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL 18. FI DE OBSERVAIE ALE PRESCOLARULUI 29. MODEL PROIECT DIDACTIC TIPIZAT 30.EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE I FUNCIONARE AL COLILOR 31. MODEL CURRICULUI VITAE 32. PRECIZRI DIN NOUL DOOM 33. CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE 34. FI DE ORTOGRAME UTILE 35. CTEVA REFLECII : NVA DE LA TOATE COPACUL FERICIRII MIC GHID AL EDUCATORULUI MOMENTE N VIA DECALOGUL TCERII INTERVIU CU DUMNEZEU DE OCT. PALER CONCLUZII MODELE DE DIPLOME

2. Orarul grupei
Cerine pedagogice: - s respecte planul de nvmnt; - s respecte curba zilnic de efort; - s respecte curba de efort sptmnal; - s fie raportat i la timpul liber al copilului; - n condiiile predrii simultane, s se sincronizeze pe orizontal" discipline ce pot permite alternarea muncii directe cu cea independent de la cealalt clas;

PLAN DE INVATAMANT
Nr.de activiti/sptmn Intervalul de vrst 3 - 5 ani Categorii de activiti de nvare ON* Activiti pe domenii experieniale Jocuri si activiti didactice alese Activiti de dezvoltare personal TOTAL Activiti pe domenii experieniale Jocuri si activiti didactice alese Activiti de dezvoltare personal TOTAL 7 10 5 22 10 10 6 26 OP/OS* +7 +5 + 10 + 22 + 10 +5 + 11 + 26

5 - 7 ani

Not: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grdinie: normal (ON), prelungit (OP) i sptmnal (OS). La programul prelungit i sptmnal numrul de activiti menionat reprezint activitile care se adaug n programul de dup-amiaz al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

PROGRAMUL ZILNIC
ORAR NORMAL
Repere orare 8,00 9,00 9,00 11,30 Jocuri i activiti didactice alese Jocuri i activiti alese Activiti pe domenii experieniale Activitate pe domenii experieniale Activiti de dezvoltare personal Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice) Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.) Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Rutin : Gustarea (deprinderi specifice)

11,30 13,00

Jocuri i activiti recreative

13,00

Activitate opional (singura de acest tip la nivel I i ambele n zile diferite - , la nivel II) Rutin i tranziie: n aer liber ! (deprinderi igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire). Rutin: Plecarea acas (deprinderi specifice).

ORAR PRELUNGIT
Repere orare 8,00 8,30 8,30 9,00 9,00 11,00 Jocuri i activiti didactice alese Jocuri i activiti alese Jocuri i activiti alese Jocuri i activiti recreative Activiti pe domenii experieniale Activitate pe domenii de experieniale Activiti de dezvoltare personal Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice) Rutin: Micul dejun (deprinderi specifice) Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.) Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Activitate opional(prima activitate de acest tip la nivelII) Rutin i tranziie: n aer liber ! (deprinderi igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Rutin : Masa de prnz (deprinderi specifice) Rutin i tranziie: Ne pregtim s ne relaxm! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Rutin: Gustarea (deprinderi specifice) Rutin i tranziie: Din nou la joac! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire) Activitate opional (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II) Rutin: Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

11,00 13,30

13,30 15,30 15,30 16,00 16,00 17,30

Activiti de relaxare, Jocuri i activiti alese Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale -

Activiti recuperatorii pe domenii de experieniale -

17,30

ORAR ORIENTATIV
-NIVEL I LUNI 1.Domeniul stiinte -Cunoaterea mediului MARI 1.Domeniul limba si comunicare - Educarea limbajului 2.Domeniul estetic si creativ -Educaie muzical MIERCURI

1.Domeniul stiinte -Activitate matematic 2. Domeniul om si societate -Educaie moral-civic / -Educaie practic JOI 1.Domeniul estetic si creativ -Educaie plastic VINERI 1.Domeniul psihomotric -Educaie fizic

-NIVEL II LUNI 1.Domeniul stiinte -Cunoaterea mediului 2.Domeniul estetic si creativ MARI 1.Domeniul limba si comunicare - Educarea limbajului 2.Domeniul estetic si creativ -Educaie muzical -Educaie plastica MIERCURI

1.Domeniul stiinte -Activitate matematic 2. Domeniul om si societate -Educaie moral-civic JOI 1.Domeniul stiinte -Activitate matematic 2.Domeniul limba si comunicare -Educarea limbajului VINERI 1.Domeniul psihomotric -Educaie fizic 2.Domeniul om si societate - Activitate practica

CALENDAR COLAR 2012-2013 35 saptamani)SEMESTRUL I

LUNA Spt. L M M J V S D SEPTEMBRIE 1 2 17 24 18 25 19 26 20 27 21 28 22 29 23 30 3 1 2 3 4 5 6 7 OCTOMBRIE 4 5 6 8 15 22 9 16 23 10 17 24 11 18 25 12 19 26 13 20 27 14 21 28 7 29 30 31 1 2 3 4 NOIEMBRIE 8 9 10 5 12 19 6 13 20 7 14 21 8 15 22 9 16 23 10 17 24 11 18 25 11 26 27 28 29 30 1 2 DECEMBRIE 12 13 14 3 10 17 24 4 11 18 25 5 12 19 26 6 13 20 27 7 14 21 28 8 15 22 29 9 16 23 30 MAI 29 3 0 6 13 7 14 8 15 9 16 10 17 11 18 12 19 IANUARIE 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 IUNIE 33 34 35 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

LUNA IANUARIE Spt. 15 16 17 L M M J V S D

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

FEBRUARIE 18 19 2 0 4 11 18 5 12 19 6 13 20 7 14 21 1 8 15 22 2 9 16 23 3 10 17 24

21 25 26 27 28

SEMESTRUL al II-lea MARTIE APRILIE 2 2 2 2 2 2 2 3 4 5 6 7 4 11 18 25 1* 8 15 22 5 12 19 26 2* 9 16 23 6 13 20 27 3* 10 17 24 7 14 21 28 4* 11 18 25 1 8 15 22 29 5* 12 19 26 2 9 16 23 30 6 13 20 27 3 10 17 24 31 7 14 21 28

2 8 29 30 1 2 3 4 5

3 1 20 21 22 23 24 25 26

3 2 27 28 29 30 31 1 2

1-5 aprilie activiti extracurriculare coal altfel; 30 noiembrie liber ;01 mai liber ;05 mai 06 mai - PASTE
Semestrul I Cursuri -luni, 17 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012 In perioada 29 oct.- 4 noiembrie 2012, clasele din invatamantul primar sunt in vacanta. Vacanta de iarna sambata, 22 decembrie 2012 - duminica, 13 ianuarie 2013 Semestrul al II-lea Cursuri luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013 Vacanta de primavara sambata, 6 aprilie 2013 - duminica, 21 aprilie 2013 Cursuri luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013

CATALOGUL GRUPEI
NUMELE SI PRENUMELE NR. CRT. EVA LUA RE APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE* DOMENIUL DOMENIUL STIINTE LIMBA SI CUNOASTER ACTIVITAT COMUNICAR EA I E MEDIULUI MATEMATI CE

SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL A SEM I SEM II FINAL

APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE* DOMENIUL OM SI SOCIETATE DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV DOMENIUL PSIHOMOTRIC EDUCATIE EDUCATIE EDUCATIE EDUCATIE MORAL CIVICA PRACTICA MUZICALA ARTISTICO PLASTICA

APRECIER E FINALA

* NOTA: Evaluarea copiilor se lasa la latitudinea fiecarei educatoare, in loc de calificative folosindu-se diferite notatii.

10

4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI Numele profesorului Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. CATEGORIA DE ACTIVITATE EDUCATOARE GIMNASTICA LIMBA ENGLEZA LIMBA GERMANA GRUPA MICA GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE

5. RESPONSABILITI

a) ALE PRINILOR Nr. Responsabiliti crt. Numele i prenumele parintilor Anul colar 20__ 20__ Anul colar 20__20__ Anul colar 20__20__

1 2 3

PRESEDINTELE comitetului Membru Membru Membru n consiliul reprezentativ

6 .ELEVI CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE (CES) Numele i prenumele Deficiene

7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE 1. Dezvoltarea respectului fa de sine i a atitudinilor pozitive fa de propria persoan 2. Dezvoltarea abilitilor interpersonale necesare n coal, n familie, n grupul de prieteni 11

3. Utilizarea abilitilor de management al informaiilor pentru obinerea performanei i asigurarea succesului 4.. Dezvoltarea abilitilor de management al stilului de via

OBIECTIVE CADRU
DOMENIUL LIMB I COMUNICARE Dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere i utilizare corect a semnificaiilor structurilor verbale orale; Educarea unei exprimri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic; Dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral; Dezvoltarea capacitii de a nelege i transmite intenii, gnduri, semnificaii mijlocite de limbajul scris. DOMENIUL TIINELOR Dezvoltarea operaiilor intelectuale prematematice; Dezvoltarea capacitii de a nelege i utiliza numere, cifre, uniti de msur, ntrebuinnd un vocabular adecvat; Dezvoltarea capacitii de recunoatere, denumire, construire i utilizare a formelor geometrice; Dezvoltarea capacitii de rezolvare de probleme prin achiziia de strategii adecvate; Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozitii pentru investigarea acestuia; Utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor; Formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea educrii unei atitudini pozitive fa de acesta.

DOMENIUL OM I SOCIETATE Cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie cu ceilali; Educarea trsturilor pozitive de voin i caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali; Cunoaterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului romn; Formarea i consolidarea unor abiliti practice specifice nivelului de dezvoltare motric; mbogirea cunotinelor despre materiale i caracteristicile lor, precum i despre tehnici de lucru necesare prelucrrii acestora n scopul realizrii unor produse simple; Formarea deprinderilor practic-gospodreti i utilizarea vocabularului specific. DOMENIUL ESTETIC I CREATIV Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,picturi,modelaje; Realizarea unor corespondene ntre diferitele elemente de limbaj plastic i forme,obiecte din mediul nconjurtor (natur, art i viaa social); Stimularea expresivitii i a creativitii prin desen, pictur,modelaj; Formarea capacitii de receptare a lumii sonore i a muzicii; Formarea capacitilor de exprimare prin muzic; Cunoaterea marilor valori ale creaiei muzicale naionale i universale.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC Formarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz i utilitar-aplicative; Stimularea calitilor intelectuale, de voin i afective n vederea aplicrii independente a deprinderilor nsuite; 12

 Cunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru meninerea strii de sntate.

OBIECTIVE DE REFERINTA
DOMENIUL LIMB I COMUNICARE
O1: S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor. O2: S neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea. O3: S audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-a neles. O4: S disting sunetele ce compun cuvintele i s le pronune corect. O5: S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu ceilali i simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. O6: S recepteze un text care i se citete ori i se povestete, nelegnd n mod intuitiv caracteristicile expresive i estetice ale acestuia. O7: S fie capabil s creeze el nsui (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizri, utiliznd intuitiv elementele expresive O8: S recunoasc existena scrisului oriunde l ntlnete. O9: S neleag c tipritura (scrisul) are neles (semnificaie). O10: S gseasc ideea unui text, urmrind indiciile oferite de imagini. O11: S manifeste interes pentru citit. O12: S recunoasc cuvinte simple i litere n contexte familiare. O13: S recunoasc literele alfabetului i alte convenii ale limbajului scris O14: S utilizeze materiale scrise n vederea executrii unei sarcini date. O15: S perceap i s discrimineze ntre diferitele forme, mrimi, culori obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc. O16: S utilizeze efectiv instrumentele de scris, stpnind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora O17: S utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaie O18: S descopere c scrierea ndeplinete anumite scopuri, cerine sociale i s se foloseasc de aceast descoperire. O19: S neleag semnificaia cuvintelor, literelor i cifrelor, nvnd s le traseze.

DOMENIUL TIINELOR
O1: S-i mbogeasc experiena senzorial, ca baz a cunotinelor matematice referitoare la recunoaterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulimi, pe baza unor nsuiri comune (form, mrime, culoare) luate n considerare separat sau mai multe simultan; O2: S efectueze operaii cu grupele de obiecte constituite n funcie de diferite criterii date ori gsite de el nsui: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantitii prin punere n coresponden. O3: S neleag i s numeasc relaiile spaiale relative, s plaseze obiecte ntr-un spaiu dat ori s se plaseze corect el nsui n raport cu un reper dat. O4: S recunoasc, s denumeasc, s construiasc i s utilizeze forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri. O5: S efectueze operaii i deducii logice, n cadrul jocurilor cu piesele geometrice O6: S numere de la 1 la 10 recunoscnd grupele cu 1-10 obiecte i cifrele corespunztoare. O7: S efectueze operaii de adunare i scdere cu 1-2 uniti, n limitele 1-10. O8: S identifice poziia unui obiect ntr-un ir utiliznd numeralul ordinal. O9: S realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gsite de el nsui. O10: S compun i s rezolve probleme simple, implicnd adunarea/ scderea n limitele 1-10. O11: S cunoasc unele elemente componente ale lumii nconjurtoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaia, fauna, fiina uman ca parte integrant a mediului, fenomene ale naturii), precum i interdependena dintre ele. O12: S recunoasc i s descrie verbal i/sau grafic anumite schimbri i transformri din mediul apropiat. O13: S cunoasc elemente ale mediului social i cultural, poziionnd elementul uman ca parte integrant a mediului. O14: S cunoasc existena corpurilor cereti, a vehiculelor cosmice. O15: S comunice impresii, idei pe baza observrilor efectuate. O16: S manifeste disponibilitate n a participa la aciuni de ngrijire i protejare a mediului, aplicnd cunotinele dobndite. O17: S aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.

DOMENIUL OM I SOCIETATE
O1: S cunoasc i s respecte normele necesare integrrii n viaa social, precum i reguli de securitate personal. O2: S-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n care triete (familie, grdini, grupul de joac)

13

O3: S aprecieze n situaii concrete unele comportamente i atitudini n raport cu norme prestabilite i cunoscute. O4: S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitive, s manifeste prietenie, toleran, armonie, concomitent cu nvarea autocontrolului. O5: S descrie i s identifice elemente locale specifice rii noastre i zonei n care locuiete (elemente de relief, aezare geografic, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice). O6: S cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activiti practice. O7: S cunoasc diferite materiale de lucru, din natur ori sintetice O8: S sesizeze modificrile materialelor n urma prelucrrii lor O9: S identifice, s proiecteze i s gseasc ct mai multe soluii pentru realizarea temei propuse n cadrul activitilor practice. O10: S efectueze operaii simple de lucru cu materiale din natur i sintetice O11: S fie capabil s realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cotidian, valorificnd deprinderile de lucru nsuite. O12: S se raporteze la mediul apropiat, contribuind la mbogirea acestuia prin lucrrile personale. O13: S dobndeasc comportamente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fa de alte fiine i obiecte. O14: S capete abilitatea de a intra n relaie cu cei din jur, respectnd norme de comportament corect i util celorlali. O15: S-i formeze deprinderi practice i gospodreti. O16: S se comporte adecvat n diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC I CREATIV

O1: S redea teme plastice specifice desenului. O2: S obin efecte plastice, forme spontane i elaborate prin tehnici specifice picturii. O3: S exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n redarea unor teme plastice. O4: S recunoasc elemente ale limbajului plastic i s diferenieze forme i culori n mediul nconjurtor. O5: S cunoasc i s diferenieze materiale i instrumente de lucru, s cunoasc i s aplice reguli de utilizare a acestora O6: S utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activiti plastice concrete O7: S compun n mod original i personal spaiul plastic. O8: S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice. O9: S priveasc i s recunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activiti cotidiene ale oamenilor) O10: S descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului. O11: S diferenieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat i al sunetelor muzicale. O12: S diferenieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale. O13: S diferenieze auditiv durata determinat a sunetelor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale O14: S diferenieze auditiv nlimea sunetelor muzicale. O15: S intoneze cntece pentru copii. O16: S cnte acompaniai de educatoare O17: S acompanieze ritmic cntecele. O18: S cnte cntecele n aranjamente armonico-polifonice elementare. O19: S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia O20: S exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat. O21: S exprime ntr-un joc impresia muzical. O22: S improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + micare, text onomatopeic + melodie + micare;. O23: S asculte i s recunoasc fragmente din creaii muzicale naionale i universale, corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia.

DOMENIUL PSHIHOMOTRIC
O1: S cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului. O2: S cunoasc i s aplice regulile de igien a efortului fizic. O3: S-i formeze o inut corporal corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare). O4: S perceap componentele spaio-temporale (ritm, durat, distan, localizare). O5: S fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferite contexte. O6: S se foloseasc de aciunile motrice nvate pentru a exprima sentimente i/sau comportamente, pentru a rspunde la diferii stimuli (situaii), la diferite ritmuri. O7: S manifeste n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de competiie, fair-play.

8. SARCINILE EDUCATORULUI - organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa la care a fost numit; - urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general n sala de clas ce i-a fost repartizat; - se preocup de cunoaterea elevilor i a clasei; 14

- consiliaz elevii i prinii acestora n probleme de nvare, de via, de integrare social; - reprezint elevii n colectivul didactic i ine legtura cu profesorii care predau la clas n vederea optimizrii eforturilor acestora; - ine legtura cu prinii elevilor, comunic periodic familiei situaia la nvtur i disciplin, prin edinele lunare sau prin caietul de coresponden ori scrisori informative. -, supune situaia disciplinar dezbaterii consiliului profesoral; - completeaz, n condiii grafice corespunztoare, catalogul grupei;

15

9. TEMATICA ACTIVITILOR EXTRACURRICULARE

Gradinita cu program prelungit nr 36, Timisoara AN SCOLAR 2012/2013

Grupa mic PLANIFICAREA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE SEMESTRUL I

16

PERIOA DA SEPT.

TEMA FORMA DE REALIZARE GRADINITA - NOUA MEA FAMILIE ( plimbari , vizite ) CHIPUL TOAMNEI - ZIUA RECOLTEI (vizita , piata agroalimentara) ,,TOAMNA-TOAMNA HARNICA SI DE ROADE DARNICA! sezatoare (program artistic) SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE (vizionarea unor spectacole sustinute de actori profesionisti pe scena casei de cultura; deplasare cu autobuzul insotiti si de catre parinti voluntari) *teatru de papusi *spectacole cu actori

OBIECTIVE - sa se familiarizeze cu spaiul educaional; - sa-si fixeze anumite repere gradinita - casa -sa observe bogatiile toamnei; --s se implice activ i afectiv n interpretarea rolurilor din cadrul programului pregtit; -sa transpuna in joc roluri din societate ( vinzarea de bunuri contra cost) -sa urmareasca cu interes si -sa reactioneze adecvat la mesajul transmis; - sa fie capabil sa creeze ei insisi povestiri si mici dramatizari;

RESPONSABILI Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Parinti Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Toate educatoarele de la gr.mica,

INDICATORI -fotografii -mici suveniruri -album fotografii

OCT.

-fotografii -CD de la actiuni -album

NOV.

MICII ECOLOGISTI (act. de ecologizare a parcului , reciclare deseuri )

- sa exerseze comportamentul ecologic prin participarea la actiuni de ecologizare a parcului/ reciclare deseuri;

Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

ZIUA ROMANIEI 1 DECEMBRIE ( spectacol , concursuri ) MOS NICOLAE SI DARURILE SALE (confectionare si oferire daruri) MAGIA CRACIUNULUI (colinde , serbari ) IAN. ,,SANIUTA VESELIEI-concurs de sanius pe gradinita, cu participarea parintilor ZIUA UNIRII ( concurs de desene,)

- s cunoasc nsemntatea acestei zile; - sa confectioneze si sa ofere mici daruri: -sa sarbatoreasca in stil traditional ,,Craciunul,,; -sa-si dezvolte calitati si deprinderi motrice utilitar aplicative - s cunoasc nsemntatea acestei

Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Toate cadrele didactice Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena,

-diplome, recompense

fotografii -CD de la actiuni -album -album foto, recompense 17 -diplome, recompense

PERIOADA FEB.

TEMA FORMA DE REALIZARE EU SUNT MIC, DAR STIU MULTE (concurs pe calculator ) ,,SCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE-Pentru O Gradinita Verde! (act. de ecologizare a parcului , reciclare deseuri )

OBIECTIVE -sa-si testeze abilitatile obtinute in folosirea calculatorului; - sa exerseze comportamentul ecologic prin participarea la actiuni de ecologizare a parcului/ reciclare deseuri;

RESPONSABILI Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

INDICATORI -diplome, recompense; -

MARTIE MARTIE IN SARBATOARE ( expozitie de martisoare ) -sa confectioneze si sa ofere mici daruri; Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Parinti -realizare C.D.

BOCANEL SI ZANA NATURII (reprezentanti ai teatrului Merlin

sa urmareasca linia povestii, intelegand in mod intuitiv caracteristicile expresive si estetice ale acesteia; - sa rezolve corect si in timp util sarcinile prevazute in fisa de concurs ;

Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

fotografii

APRILIE

PITIC FRUMOS, PITIC DESTEPT (concurs de cultura generala pe nivele de varsta si de creatie plastica).

Organizator

-diplome, recompense;

18

INVATAM SI COLORAM (concurs) MICII CRESTIN PASTELE (vopsirea de ou, vizita la biserica) )

- sa rezolve in timp util sarcinile prevazute in fisa de desen; -sa sarbatoreasca in stil traditional ,,Pastele,,; -sa ofere mici daruri celor nevoiasi; - sa cunoasca insemnatatea acestei zile si sa se implice activ si afectiv in act. desf. cu ocazia acestei zile ; -sa participe la diverse concursuri organizate; -s se implice activ i afectiv n interpretarea rolurilor din cadrul programului pregtit;

MAI

Organizator Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria Toate cadrele didactice Toate cadrele didactice

-diplome, recompense; -fotografii

9 MAI ZIUA EUROPEI (jocuri si concursuri pe nivel de varsta )

-fotografii

IUNIE

COPILUL UNA DINTRE MINUNI ZIUA COPILULUI (jocuri , concursuri) LA REVEDERE GRADINITA (serbari si reuniuni )

-diplome, recompense; -realizare C.D.

Pe parcursul anului :- vizionare de spectacole pentru copii ; - participari la concursuri ; -participari la evenimente pentru copii ; - iesiri in natura jocuri libere ; -vizitarea unor obiective cu interes cultural, educational; - sarbatorirea zilelor de nastere;
DIRECTOR, Educatoare: Manolache Elena-Rada

19

10.TABEL CU SEMNATURILE PARINTILOR CARE SUNT DE ACORD CU ACTIVITATEA OPTIONALA DESFASURATA DE EDUCATOARE LA GRUPA
Semnatura parinti Nr. crt. Numele copiilor Optional 1 Optional 2

20

11.ACTIVITATE OPTIONALA
SEMESTRUL I
DATA MIJLOC DE REALIZARE TEMA OBIECTIVE

ACTIVITATE OPTIONALA
21

SEMESTRUL AL II-LEA
DATA MIJLOC DE REALIZARE TEMA OBIECTIVE

11. ELEVI

CU REZULTATE DEOSEBITE N ACTIVITATEA COLAR I EXTRACOLAR

Nr. Numele i prenumele Activitatea la care a Performana * An colar crt. obinut rezultate 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 M = meniune special; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al doilea; PI = premiul nti 12. SITUAIA ELEVILOR PROBLEM * Nr. Numele i n ce const problema Data Msuri luate crt. prenumele consemnrii 1. 22

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. - eec colar - starea de sntate - integrare dificil - situaie material deosebit ( venituri f. mici) comportament deviant 13. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAA COLECTIVULUI NUMELE SI PRENUMELE Grupa mica
1. ALBU SARAH

Grupa mijlocie

Grupa mare

2. BATISTA ERIKA 3. BOLOJAN STEFANIA 4. CALINESCU SARAH 5. CONSTANTINESCU VLADI 6. COPILAS REMUS 7. CROITORU NATALIA 8. FODOR ALEXANDRA 9. GHERGHEL DENIS MIHAI 10. GRADINARU ANDREI CRISTIAN 11. LATITY HARIS VLADISLAV 12. MOROCILA LAURENTIU 13. MUNTEAN CRINA TEODORA 14. MUNTEAN VLAD LAURENTIU 15. NICORICI ANAMARIA 16. PAUNEL ANDREEA BIANCA 17. PAUNOIU ANA MARIA 18. PENDELETE LUCA ANDREI 19. PETRARU GEORGIANA 20. PODOBIA RADU DENIS 21. RACZ ROBERTA IOANA 22. ROMAN ALEXANDRU 23. RUSU ALEXANDRA 24. SILAGHI MATEI PATRIC 25. SIMON CARMEN ANDREEA 26. STREANG RAUL SEBASTIAN 27. SZABO TIMEEA ADRIENNE 28. TODICA ALEXIA 29. VARGA ROBERT MIHAI 30. VERDES DARIA 31. VIRTEIU CHRISTIANA MARIA 32. VLADULESCU ECATERINA 33. VAIDA DAVID 23

R retras, izolat, dezinteresat de viaa colectivului I integrat n colectiv, dar fr s aib iniiativ A are autoritate, bun organizator i animator al colectivului de el

24

14. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR I DE REALIZARE A GRAFICULUI DE PROGRES/ REGRES Semestrul I Proba nr....... Proba nr...... Proba nr....... Proba nr........ Data.............. Data......... Data......... Data......... FB * B * S * I * Semestrul al II-lea Proba nr.... Data.......... FB * B * S * I * printelui, Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * Proba nr........ Data......... FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * Proba nr....... Data......... FB * B * S * I * Proba nr..... Data......... FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * Proba nr...... Data......... FB * B * S * I *

Proba nr....... Proba nr....... Proba nr....... Proba nr.... Proba nr.. Data......... Data......... Data......... Data......... Data........ FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I * FB * B * S * I *

Proba nr.... Proba nr.. Data......... Data........ FB * B * S * I * Semntura FB * B * S * I *

Semntura nvtorului,

25

15.Situaia colar nregistrat la sfaritul anului colar se prezint astfel:

GRUPA

MICA Elevi nscrii la nceput de an:

MIJLOCIE

MARE

- din care fete: Elevi rmai la sfritul anului colar: - din care fete:

EDUCATOARE, ......................................................................

26

Material preluat din cursul de mentorat - modulul S ne cunoatem elevii capitolul 1 Cum colaborm cu familiile elevilor Dac prinii i predau plcerea de a nva, acest lucru poate face diferena n lumea copilului lor. Richard W. Riley, fost ministru al educaiei tiai c .. 20-25% dintre elevi spun c prinii lor nu au venit deloc la coal s vorbesc cu profesorii lor? prinii care nu sunt implicai n educaia copiilor nu sunt mai interesai nici de alte aspecte ale vieii acestora? atunci cnd prinii sunt implicai n viaa colii, copiii lor nva mai bine? atunci cnd familia este implicat n educaia copiilor, acetia obin rezultate mai bune, nu lipsesc de la coal, i fac mai bine temele i au o atitudine pozitiv fa de coal? familiile care primesc mesaje frecvente i pozitive din partea colii tind s devin mai implicate n educaia copiilor dect acele familii care nu primesc astfel de mesaje? mai important dect ocupaia prinilor sau nivelul lor de educaie este atitudinea lor fa de coal? implicarea prinilor poate preveni diferite dificulti, dei cei mai muli asociaz venirea la coal cu o problem legat de copil? doar 17% dintre profesori sunt mulumii de implicarea prinilor, n timp ce 83% nu sunt? exist situaii cnd prinii nu tiu cum s colaboreze cu profesorii, se tem s vin la coal sau situaii cnd profesorii nu tiu cum s abordeze familiile? pot interveni ateptri sau credine greite: profesorii cred c prinii nu sunt interesai de situaia copilului, iar pe de alt parte, muli prini consider c profesorii sunt distani i nu doresc s-i ajute?

16. Cum colaborm cu familiile prescolarilor?

17 . PLANIFICAREA EDINELOR CU PRINII PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PRINII

TEMATICA EDINELOR CU PRINII

Nr. crt. Tema edinei Aspecte privind nceperea grdiniei de ctre precolarul mic ( 3 ani ) Probleme organizatorice Perioada Obiective Resurse

1.

- s neleag importana Septembrie frecventrii cursurilor; grdiniei n viaa copilului - s contientizeze calitate

Chestionar Referat

2.

Chestionar Referat: Cum trebuie s fie un printe? Exemplul prinilor n educarea copiilor Referat: Recompense pentru copilul dumneavoastr? Concluzii asupra adaptrii i muncii copiilor la grdini Referat: Cum s alegem jucria potrivit? Regimul zilnic al activitilor copiilor n ntmpinarea lui Mo Crciun Referat: Putem scpa de cuvintele NU sau NU VREAU ? Analiza muncii copiilor Referat: Ce se afl ntre mine i copilul meu? Activitatea independent a copiilor Referat: Violena n familie

unui printe responsabil.

Octombrie

- s motiveze importana exemplului prinilor n educarea copiilor; - s contientizeze importana unui bun exemplu; - s neleag importana folosirii recompenselor. - s cunoasc succesele i insuccesele micuilor; - s cunoasc eficiena unei jucrii potrivite.

Chestionar Referat

3.

Noiembrie

Referat

4.

Decembrie

- s cunoasc i s contientizeze regimul zilnic al activitii pe care o desfoar proprii copii.

Referat

5.

Ianuarie

Februarie

6.

7.

Atitudinea n colectiv a copiilor Referat: Prini v cunoatei copii ? Analiza muncii copiilor

Martie

- s contientizeze rezultatele i evoluia copiilor n funcie de munca depus; - s neleag beneficiile unei bune comunicri n familie. - s contientizeze importana stabilirii unui program adecvat vrstei lor; - s contientizeze beneficiile unui climat familial potrivit pentru creterea sntoas a copilului. - s identifice caracteristici ale colectivului; - s analizeze ct de bine i cunosc copiii. - s cunoasc aspectele pozitive i negative ale

Referat

Referat

Fise Referat

8.

9. 10.

Consiliere: Prinii ntreab Educatoarea rspunde Educaia sanitar sntatea este cea mai bun avuie S ne recrem mpreun! Uite ce mari ne-am fcut!

Aprilie

Mai Iunie

autoritii prinilor; - s cunoasc noi aspecte privind propriul copil. - s neleag necesitatea respectrii regulilor de igien. - s neleag importana recrerii copiilor alturi de prini; - s analizeze evoluia propriului copil.

Chestionare Discuie liber

Chestionar

COMITETUL DE PARINTI
AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN: PRESEDINTE. MEMBRU MEMBRU MEMBRU MEMBRU

MODEL, PROCES VERBAL,

ncheiat astzin ...................................................................... Ordinea de zi: ............................................................. ...............................................................

.............................................................. Desfurarea (constatri ):

Msuri (propuneri) ............................................................................ ............................................................. .. ............................................................. .. ......................................................................................................................... ....... ............................................................. ... Drept care s-a ncheiat prezentul process- verbal. Nume Semnturi

1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit la copilul dvs.? ........................................................................................................................................... ......................................... ........................................................................................................................................... ......................................... 3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.? ........................................................................................................................................... ......................................... 4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contradictoriu cu copilul/copiii dvs.? a. vestimentaie d. timp liber g. altele. b. limbaj e. gradinita. Care?.................... c. anturaj (prieteni) f. bani 5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile? ...................................................................................................................... ............................................................ ...................................................................................................................... .............................................................. ...................................................................................................................... .............................................................. 6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut copilului/copiilor dvs. n legtura cu un stil de via sntos?

18.CHESTIONAR PENTRU PRINI

...................................................................................................................... ............................................................ ...................................................................................................................... ........................................................... ...................................................................................................................... .............................................................. 7.a. Ce-i place copilului dvs. s fac n timpul liber? ...................................................................................................................... ............................................................. 7.b. Alegei una dintre preocuprile de mai sus pe care ai ncuraja-o. ...................................................................................................................... .............................................................. 8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine copilul/copiii dvs.? ...................................................................................................................... .............................................................. ...................................................................................................................... ..............................................................

edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie susinute periodic i ori de cte ori este nevoie, dup un plan riguros ntocmit. Evidena lor se ine ntr-un dosar special. Acesta va conine toate materialele ntlnirilor cu prinii. El este unul dintre documentele care atest legtura cadrului didactic cu prinii prescolarilor. Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema referatelor prezentate trebuie s fie astfel aleas nct s rspund cerinei de educare a prinilor, nu numai a elevilor. Subiectele pot fi unele de interes major (de exemplu, anul trecut am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru sntatea familiei i a copilului, n special, ct i subiecte legate de psihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii, etc. Materialele prezentate la lectoratul cu prinii pot fi susinute i de alte persoane abilitate invitate de cadrul didactic (psihologi, medici,etc). Dosarul va conine: - pagina de titlu a dosarului; - extras din Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului preuniversitar (vezi modelul);

- planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt trecute toate ntlnirile cu prinii, chiar i serbrile colare la care sunt invitai ori excursiile la care sunt participani. Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente: - ntiinare pentru fiecare elev (vezi model); - planul edinei (rmne la dosar); - proces verbal semnat de fiecare printe participant (este documentul care atest prezena prinilor la edin); - copie dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii; - alte materiale prezentate la edin; - eventuale fotografii fcute cu aceast ocazie NU UITAI! Coninutul acestui dosar atest efortul d-vs personal de atragere a prinilor spre activitatea colar a copilului, ct i legtura ntregii coli cu familiile elevilor.

Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare

La clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de invatamant situate mai sus pe axa timpului, este necesara o relatie sustinuta a gradinitei cu familia. Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial iar noi trebuie sa-l continuam la gradinita, facand - acolo unde este necesar - corecturile deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa facem mediul precolar cat mai placut copiilor, fara stres emotional si afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam micului prescolar diferenta de loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale familiei. Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la gradinita trebuie facute cunoscute parintilor deoarece numai impreuna cu ei putem conlucra la obtinerea rezultatelor pozitive in procesul de invatamant.

Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti impreuna sunt necesare. Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este necesara o planificare a sedintelor cu parintii. Potrivit Regulamentului prescolar intalnirile cu parintii trebuie sa aiba loc lunar sau ori de cate ori este nevoie. Este bine sa se aduca la cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gradinita, chiar daca aceasta nu ii solicita. Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze continutul fiecarei sedinte, perioada cand aceasta va avea loc si, eventual, materialele care vor fi prelucrate in sedinte. Continutul primei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar trebuie sa includa, obligatoriu, alegerea Comitetului de parinti pe grupa, care va fi compus din 3 persoane adica, presedinte si 2 membrii, cat si prezentarea atributiile acestui comitet. De asemenea, se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o dare de seama asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea activitatilor din anul scolar in curs. Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui material educativ pregatit de educatoare. Acest material va avea continutul axat pe relatiile parintilor cu gradinita, observatii psihopedagogice asupra elevilor, indrumari in educatia copiilor, in pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, emotionale. Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face observatii generale, nu va numi prescolarul in context negativ, va evidentia insa aspectele pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa jignim parintii, observatiile negative se vor face in particular, dupa sedinta, sau cu alta ocazie. Nu se va folosi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani, indiferent pentru care destinatie. Sumele pot fi cerute doar de Comitetul de parinti, daca se crede de cuviinta, si aceasta doar pentru dotarea grupei sau a gradinitei sau pentru oricare motiv instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop consimtit de catre toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru ajutorarea unui batran, etc). Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este nevoie ca evidenta acestora sa se faca intr-un dosar separat. Acest dosar va contine : planificarea sedintelor cu parintii, materialele prezentate in fiecare sedinta, procesele verbale ale sedintelor. Este recomandabil ca inaintea fiecarei intalniri cu parintii sa ne facem un plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa-l urmarim in timpul desfasurarii sedintei. Si aceasta deoarece pe parcursul sedintelor

discutiile pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai abate de la ideea in discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce urmarim. Sa incercam, pe cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa vorbeasca mai mult parintii, pe baza ideilor prezentate de noi. Aflam lucruri noi si interesante despre prescolarii nostri, despre relatia lor cu familia cat si despre relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii din clasa si cu familiile acestora. Noutatile aflate ne pot ghida in mai buna cunoastere a elevilor nostri si duc, implicit, la cai mai bune de rentabilizare a procesului instructiv-educativ al caror subiect sunt micii scolari.

Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu parintii :

- Violenta : - Psihologie, Educatie : Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si intelectuala a copilului , Cei sapte ani de acasa , Cele mai rele sapte lucruri pe care le poti spune copilului tau , Cum descopera copilul prietenia

REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE I FUNCIONARE A UNITILOR DE NVMNT PREUNIVERSITAR
- 2005

CAPITOLUL V
PRINII

Seciunea 1

Dispoziii generale
Art.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a colabora cu unitatea de nvmnt, n vederea realizrii obiectivelor educaionale. (2) Prinii/tutorii legali au obligaia ca, cel puin o dat pe lun, s ia legtura cu nvtorul/dirigintele pentru a cunoate evoluia copilului lor. (3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt obligai, conform legii, s asigure frecvena colar a elevului n nvmntul obligatoriu.

Seciunea a 2-a Comitetul de prini al clasei

Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an n adunarea general a prinilor elevilor clasei, convocat de nvtor/ diriginte, care prezideaz edina. (2) Convocarea adunrii generale pentru alegerea comitetului de prini al clasei are loc n primele 30 zile de la nceperea cursurilor anului colar. (3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane: un preedinte i doi membri;
(4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la nceputul fiecrui semestru i la ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/ nvtorul sau preedintele comitetului de prini al clasei pot convoca adunarea general a prinilor ori de cte ori este necesar.

(5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele prinilor elevilor clasei n adunarea general a prinilor la nivelul colii, n consiliul reprezentativ al prinilor, n consiliul profesoral i n consiliul clasei. Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoarele atribuii: a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n nvmntul obligatoriu a tuturor copiilor de vrst colar i de mbuntire a frecvenei acestora; b) sprijin unitatea de nvmnt i dirigintele n activitatea de consiliere i de orientare socio-profesional sau de integrare social a absolvenilor; c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i desfurarea unor activiti extracolare; d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de studiu pentru elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau materiale, susin programe de modernizare a activitii educative i a bazei materiale din clas i din coal.

f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i dirigintele/nvtorul n ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei i a unitii de nvmnt. Art.48. (1) Comitetul de prini al clasei ine legtura cu unitatea de nvmnt, prin dirigintele/ nvtorul clasei. (2) Comitetul de prini al clasei poate propune, n adunarea general, dac se consider necesar, o sum minim prin care prinii elevilor clasei s contribuie la ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitii de nvmnt.

(3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , n nici un caz, exercitarea de ctre elevi a drepturilor prevzute de prezentul regulament i de prevederile legale n vigoare. Informarea celor implicai cu privire la coninutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de ctre comitetul de prini, fr implicarea cadrelor didactice.

(5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor. (6) Dirigintelui/nvtorului i este interzis s opereze cu aceste fonduri. (7) Fondurile bneti ale comitetului de prini se cheltuiesc la iniiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ nvtorului sau a directorului, nsuite de ctre comitet. (8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage dup sine drepturi n plus pentru anumii elevi. (9) Se interzice iniierea, de ctre coal sau de ctre prini, a oricrei discuii cu elevii n vederea colectrii i administrrii fondurilor comitetului de prini.

PARTENERIATE CU COMUNITATEA LOCALA, PROIECTE SI PARTENERIATE EDUCATIONALE LA GRUPA

CALENDARUL EVENIMENTELOR
DATA ZIUA
23 ZIUA MONDIALA A SEPTEMBRIE CURATENIEI

SEMNIFICATIA Indreptarea atentiei catre un mediu curat, unde viata pare mai frumoasa si mai sanatoasa. Obisnuirea copiilor cu curatenia mediului inconjurator. Adunarea recoltei este un lucru important al existentei umane. Multe traditii sunt legate de culesul viilor.

SEPTEMBRIE PERIOADA -OCTOMBRI RECOLTEI E

PROPUNERI DE ACTIVITATE -activitati gospodaresti in sala de grupa, curtea si imprejurimile gradinitei; -experimente pentru a demonstra poluarea; -identificarea persoanelor care dauneaza prin actiunile lor; -activitati cu parintii: incurajarea parintilor sa initieze activitati comune cu copiii in mentinerea curateniei in casa, curte, imprejurimi; Participarea copiilor la actiuni de strangere a recoltelor, de prepararea salatei si a sucului de fructe si legume; -jocuri de creatie:La piata, La culesul viilor, Ziua recoltei -organizam: Balul fructelor, Balul

04 ZIUA MONDIALA A OCTOMBRIE ANIMALELOR

16 ZIUA OCTOMBRIE INTERNATIONALA A ALIMENTATIEI

1 DECEMBRIE

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

Fiecare animal este parte importanta si utila a naturii, de aceea trebuie sa invatam sa le ocrotim. Dupa cercetari se pot face dezbateri impreuna cu copiii pentru a invata ce influente au pierderile unor specii pentru mediul nostru. Cunoasterea produselor ecologice, naturale si a celor care dauneaza organismului uman si care nu trebuie sa se regaseasca in alimentatia copiilor, cum ar fi dulciurile in exces sau alimen tele care contin E-uri. Importanta cunoasterii sarbatorilor nationale ale tarii noastre, tricolorului si structurii geografice a Romaniei. Cunoasterea spiritului si traditiilor Craciunului, a datinilor si obiceiurilor de iarna, precum si placerea de a oferi si primi cadouri . Anul Nou, prilej de cunoastere a traditiilor specifice din diferite zone ale tarii. Femeile ocupa un loc important in societate. Putem prezenta activitatile traditionale ale femeilor si activitatile de zi cu zi. Formarea conceptiei despre sarcinile femeilor. Importanta radiatiilor solare asupra organismului uman Importanta apei pentru

strugurilor -acumularea cunostintelor despre animale prin vizionare de filme documentare; -imagini(enciclopedii)cu animale; -joc de creatie: Cautarea hranei; -joc didactic: Cauta puiul; -povesti, cantace, poezii, zicatori despre animale; -desen,modelaj; -actiuni despre alimentatia sanatoasa a copiilor ex:Vitaminele contribuie la mentinerea sanatatii.

DECEMBRIE

SARBATORILE DE IARNA

-confectionarea drapelului tricolor; -sa facem cunostinta cu harta tarii, folclorul si traditia romaneasca; -auditie muzicala:Tezaur folcloric. -vizita la Muzeul Judetean; -depunere de coroane; -colinde, poezii , scenete; -actiuni de binefacere; -diverse activitati desfasurate parteneriat:

01 IANUARIE

ANUL NOU

-confectionare:Roata anului -cunoasterea lunilor; -expuneri despre perceptia trecerii timpului; -vizitarea locurilor de munca a parintilor; -vizitarea muzeelor cu tematica Mestesuguri vechi; -vizionare si convorbire despre poze cu famila;

08 MARTIE

ZIUA INTERNATIONALA A FEMEILOR

21 MARTIE

ZIUA MONDIALA SOARE - PAMANT

22

ZIUA MONDIALA A

-comunicari -ateliere de lucru -observatii astronomice si concursuri tematice -concurs de desen :Apa-izvor de viata si

MARTIE

APEI

viata; cunoasterea proprietatilor apei si rolul ei pe pamant; ocrotirea tuturor organismelor vii si stoparea poluarii apei.

17 APRILIE

ZIUA MONDIALA A SANATATII

APRILIE

18 APRILIE

22 APRILIE

Sa mentinem sanatatea este un lucru foarte important. Cheia menti nerii sanatatii este sa ducem o viata sanatoasa, pentru care bazele se pun de la o varsta frageda. SARBATOAREA Sarbatorile Pascale: PASTELUI Invierea si simbolul reinnoiri. Traditii de Paste si Incondeierea Oului de Paste. ZIUA MONDIALA A Cladirile vechi intaresc OCROTIRII identitatile culturale. MONUMENTELOR Putem indrepta atentia ISTORICE copiilor spre protejarea si conservarea constructii lor vechi si a monumentelor ZIUA PAMANTULUI Multi factori daunatori influenteaza sanatatea mediului.Este important sa cunoastem acesti factori pentru a-i putea preveni.
ZIUA PASARILOR SI A ARBORILOR

bucurii; -stiinta:Utilizarile apei; Circuitul apei in natura; Cum sa economisim apa?; -experimente privind poluarea apei, efectele apelor poluate, starea fizica a apei; -dramatizare :Izvorul; -observarea apei (paraurilor)in imprejurimi si mentinerea curateniei; -intalnire cu cadre medicale; -plimbari, drumetii; -prepararea salatelor din fructe, legume;

-conversatie despre viata lui Isus; -intmplari ,povesti, cantece despre iepuras; -activitai practice: Ornamente pentru masa de Paste; -incondeierea oualelor cu diferite tehnici; -vizitarea orasului; -excursii; -legende; -ocrotirea monumentelor istorice;

10 MAI

31 MAI

ZIUA MONDIALA

Mediul viu inconjurator are un rol hotarator pentru a mentine viata. Pentru ocrotirea lui e nevoie sa-l cunoastem. Un semnal pentru cei care ucid in masa arbori fara sa planteze in schimb nimic: Padurea este plamanul verde al omenirii, pe care trebuie sa-l lasam mostenire urmasilor nostri. Fumatul dauneza grav

-observari realizate prin plimbari, excursii; -discutii privind impiedicarea factorilor daunatori ai planetei si a mediului inconjurator; -excursii si picnic-uri organizate cu parintii, fara omiterea curatarii locurilor dupa plecare; -observari ,cercetari in urma plimbarilor; excursiilor in parc, in padure, pe langa lac, etc -poezii, cantece, povesti, jocuri de miscare cu continut tematic; -jocuri dramatice; -antrenarea in activitati de sadire de puietii achizitionati de la pepiniera si urmarirea indeaproape in viitor a dezvoltarii copaceilor;

-realizarea unor afise si expunerea lor la

IMPOTRIVA FUMATULUI

sanatatii si totusi in acelasi timp numarul fumatorilor creste. Formarea copiilor in a se opune viciilor, fapt care le va influenta pozitiv viitorul

vedere; -consultarea cadrelor medicale;

01 IUNIE

ZIUA INTERNATIONALA A COPIILOR

05 IUNIE

ZIUA MONDIALA A MEDIULUI

Importanta protejarii zonelor aride care acopera mai mult de 40% din suprafata Terrei.

-intreceri sportive -efectuarea desenelor pe asfalt; -confectionarea unui album cu copiii lumii; -expozitie de desen; -concurs de poezii consacrate copilariei fericite; -confectionarea afiselor cu continut tematic; -vizionare de filme cu continut tematic: Cocoselul neascultator; -colectarea deseurilor din materiale reciclabile ;

19.. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL AVIZ DIRECTOR (MODEL) TITLUL PROIECTULUI

PARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE COMUNITATE

Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o s-mi amintesc. Implic-m i o s neleg (proverb american)

Argument
Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai mare msur, oamenii. Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii A.S.Makarenko, Cartea pentru prini. ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind prinilor puine anse de a cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea, trebuie pus accent pe activiti de cunoatere interpersonal pentru a crea un cadru de siguran i pe strategii de desfurare a acestora ct mai variat i accesibil. Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu familia elevului i s rspund nevoilor de comunicare, relaionare, construire de echipe, cooperare, motivare i implicare. Scopul proiectului - Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin singuri succesul. Obiective Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-familie; Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie; Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional; Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia; Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor; ncurajarea voluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea colii. Realizarea unei reviste educative pentru prini o Grupul int prinii grupei prescolarii grupei -educatoarele o Locul i perioada de desfurare Colaboratori Director, prof. profesor psiholog , poliia de proximitate, preot (prof. de religie) educatoarele grupei , prini. Gradinita pp nr. 36, Timisoara Parcursul anului colar

Mod de realizare

Nr. Crt
1

Activiti
1.Prinii se ntorc lagradinita Alctuirea Comitetului de Prini 2.Ce pot face prinii la gradinita? 1.Discuii informale asupra Regulamentului de ordine interioar i a documentelor precolare 2.Ce pot face prinii acas? 3. Copilul ,copia prinilor 1.Elaborarea unui chestionar pentru prini privind colaborarea gradinita-familie 2.Rugciune sau cum i vd copiii pe prini 3. Interactiunea prini-copii 1.Aplicarea chestionarului i interpretarea rezultatelor 2.Cum, ce, ct tiu copiii notri? 3. Naterea Domnului colinde, poezii Consilierea prinilor n cazul apariiei unor crize n familie care pot influiena progresul colar al prescolarului 1.Violena n gradinita i n familie 2. Nu violenei n familie; povestiri ale copiilor despre anumite aspecte care influeneaz viaa copilului 3.Sfaturi pentru o viata fr de pcate 1.Activitate de voluntariat: Mn de la mn 2.Amenajarea unei minibiblioteci n sala de grupa 3.Consiliere individual,prini,elevi, proiect 4. Copilul este copia parintilor sai 1.Sala de grupa miniexpoziie de lucrri ale prescolarilor i nu numai 2.Ziua portilor deschise 3.De ziua mamei - scenete,cntece, poezii 1.A fi printe e uor, dar nu e simplu 2. Profesia de printe -O zi din viaa unui printe 1.Pregtirea copiilor pentru viaa

Forma
-Dezbatere -Lectorat -Informare -edin cu prinii -Lectorat -atelier de lucru -dezbatere -Chestionar -activitate deschis -Serbare

Responsabil
educatoare

Perioada

director educatoare prof. psiholog

prof. psihoped. educatoare director prof. psiholog. educatoare preot educatoare elevi , printi poliist de proximitate preot prini copii educatoare

5 6

-dezbatere -seminar-dezbatere

- aciune de recondiionare i colectare de cri pentru lectura suplimentar - studiul de caz

- expoziie de lucrri -activitate comuna* parinti/copii -serbare -dezbatere -mprirea de pliante -Invitat la discuii - un printe -dezbatere - invitat -lectorat -serbare -activitate comuna priniprescolari, -dezbatere

prini elevi educatoare invitai prof. psiholog prini.

10

11

1. Ziua copilului ,Desene pe asfalt 2.Prezentarea revistei 3.Concluzii despre derularea proiectului

prof. psiholog prini educatoare educatoare Presedinte c.p

Materiale

chestionare referate (lectorate) materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.) program calculator pentru tema Violena n coal i n famile alte materiale de pe internet o Finanarea activitilor Comitetul de prini Sponsori o Popularizarea proiectului pliante pentru prini, elevi i profesori

FINALITATEA Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional; Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia; Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor; ncurajarea voluntariatului ; Atragerea prinilor ctre activiti din lumea gradinitei Realizarea unei reviste educative pentru prini.

UN COD DE VIA: DATORIILE MELE FA DE COPIL Copilul este o persoan: l respect. Copilul se minuneaz: l ajut s caute frumosul. Copilul este curios: vorbesc cu el. Copilul caut un model: sunt pentru el un exemplu. Copilul i descoper corpul: i art c sntatea este o for. Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.

Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil. Copilul i afirm personalitatea: l ajut s se cunoasc. Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea. Copilul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.

mi pare aa ciudat C avem atta vreme pentru ur, C viaa nu-i dect o pictur ntre acest moment i cellalt, i e neneles de trist C nu culegem flori, C nu privim la cer mai des, C nu iubim Noi, care att de repede murim. (Cocteau)

32. CURRICULUM VITAE Numele si prenumele:... Data i locul naterii. CetaeniaStarea civila... Domiciliul stabil. Stagiul militar(efectuat/neefectuat)..grad ProfesiaFuncia.. Locul de munc.. Studii absolvite.. . Titluri tiinifice/diplome.. . Experiena profesional/Responsabiliti: Unitatea Perioada Funcia Statut/responsabiliti

Publicaii(colaborri).. .. Activiti metodico-tiinifice .. . . . Activitatea de perfecionare continu: Stagiul/furnizorul de Perioada formare Nr. Ore/Nr. credite Certificat/Adeverin

Alte aptitudini(hobby) . Data: Semntura:

. NOUL DOOM
1.Desprirea n silabe se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup structur, innd seama de elementele constitutive, n special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe : nevr-al-gi-e 2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni pronumele i adjectivele negative se scriu ntr-un cuvnt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, vreunul, vreuna se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu 3.Articularea termenilor strini se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumutate se articuleaz ca de obicei n limba romn, prin alipire direct, dac partea final a cuvntului se pronun aa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile. scriem cu cratim dac partea final se pronun altfel dect se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul 4.Variante literare libere uzul a impus n noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn acum : antete/ anteturi, amanete/ amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei ( fructe), coperte/ coperi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptn/ pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/ topogan, tumoare/ tumor. statutul de variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur 5.Forme vechi, forme noi DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin frecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/ algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/ monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie. se renun de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte : dezagreg, evapor, ignor, ndrum, perturb, secret. au fost nlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu formele impuse de uz : aragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier. 6.Forme i sensuri noi emisie ( emitere) ~ emisiune(program vise( imagini din somn) ~visuri RTV) (aspiraii) frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare, nseamn( constituie) ~nsemneaz conflict) ( noteaz) pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de patiserie) se nregistreaz cuvintele : compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni, baloi, robinti, strate, subansamble verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal 7.Intrri noi cele mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american : brand, broker, dealer, fitness, font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc. 8.Adaptri este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne : body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz 9.Variante verbale libere pentru infinitiv se accept variantele : a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori, decofeiniza/ decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi, rabata/rabate, rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli. pentru indicativ : biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie, mntuiete/ mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibuiete, huiduie/ huiduiete, nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inventeaz/ invent, se ngmfeaz/ se ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/ inviaz, reanim/ reanimeaz, chioapt/ chiopteaz. 10. Alte variante libere acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lca/ loca, piunez/ pionez, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu forme de plural : cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri, slogane/ sloganuri, torente/ toreni, vopsele/ vopseluri

 n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : mbrcmintei/ mbrcminii, savoarei/ savorii, o form unic pentru : corabiei, igncii, rncii, feii ; fafae ( feii) 11.Locuiunile pronominale de politee adjectivele posesive : ta , sa, voastr, pronumele : lui, ei, lor, din componena locuiunilor pronominale de politee se scriu cu liter mare : Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia Ta, Eminena Sa etc. 12. Prim-ministrul primul element rmne neschimbat : prim-ministrul, prim- minitrii, prim-procurorul, primprocurorii, prim-secretarul, prim-secretarii Informaii sintetizate de pe www.didactic.ro

CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE

ab-o-ri-gen ab-ro-ga ad-op-ta ad-um-bri an-al-fa-bet an-or-ga-nic ant-arc-tic bin-o-clu de-scri-e de-spre dez-a-cord dez-ac-ti-va dez-a-m-gi dez-ar-ma dez-a-van-taj di-spe-ra drept-unghi dez-e-chi-li-bra dez-in-for-ma dez-um-fla din-a-poi hand-bal ex-a-cer-ba ex-or-bi-tant fi-ind-c gol-a-ve-raj ib-i-dem i-gno-ra in-a-bil in-de-scrip-ti-bil

in-e-dit in-e-cu-a-i-e in-e-fi-ca-ce in-e-gal in-e-pu-i-za-bil in-e-vi-ta-bil in-ex-pli-ca-bil in-i-mi-ta-bil in-u-til in-o-por-tun in-sig-ni-fi-ant in-u-man in-o-fen-siv in-a-bor-da-bil in-ac-cep-ta-bil in-a-dec-vat in-ad-mi-si-bil in-apt n-a-poi n-a-ri-pa n-ar-mat jert-fa man-o-pe-ra m-ri-ni-mi-e mez-a-li-an- miz-an-trop mon-o-clu ne-vral-gi-e om-o-nim par-o-nim

pa-opt-ist ped-i-a-tru pen-um-br port-ar-m prim-or-di-al pro-gnos-tic prunc-u-ci-de- re psih-a-na-list psih-i-a-tri-e re-sta-bi-li re-strn-ge re-struc-tu-ra re-trans-mi-te sand-vici sin-o-nim sin-u-ci-de-re sub-li-ni-a sub-or-do-na sub-ur-ban tot-u-na trans-fer tran-sil-v-nean trans-mi-te trans-por-ta trif-tong tri-unghi vrst-nic

. ORTOGRAME
1. i pare ru c-ai plecat? 2. Vd c-i o pdure mare. 3. Zisei c-ar fi bolnav. 4. Vezi d-ta c-a fi suprat? 5. Tu ce-ai visat? 6. Cred c-or fi buni. 1. Am vzut doi cai. 2. Am umblat pe multe ci. 3. Aho! car nebun, aho! 4. -un ca mare de vnzare. 5. Bea ceai de mueel. 6. Cntau doina in cor.

7. Pe cel de-al doilea l-am luat. 8. Te rugm, du-ne la film! 9. Furnica l-a ascultat. 10.Dac le-i duce i le dau. 11.M-ai rpus, leule! un mai 12.N-ai ce-i face. 13.N-a face aa ceva... 14.Ne-a culcat pe cuptor. 15.Ne-am pierdut. 16.Aurul tu ni-l despoi! 17.N-or avea cui da. 18.-a plecat... 19.-al nostru a rcit. 20.-ale mele toate-s rele. 21.Cnd te-i trezi din somn... 22.V-ar asculta... 23.Acum vi-i vremea. 24.Da ce-a fost aici, copile? 25.Ce-i Costic? 26.Dup ce-l ascult atent... 27.Eu l-a ine i l-a crete 28.L-ai cutat? 29.M-oi face de rs. 30.N-oi fi aa bleg. 31.Dac vi-i vorba aa... 32.S-a nfuriat. 33.S-i aduc fata mpratului. 34.L-or fi auzit? 35.N-oi fi aa bleg. 36.V-oi zidi pe voi v-oi zidi de vii. 37.C d-oi sta a m mnia... 38.Mi-i foame! 39.Incepu a-i spune... 40.De-a czut, ajut-l! 41.I-a fost frig. 42.I-au udat si i-au plivit. 43.M-or face de rs. 44.P-un lac se plimbau gtele. 45.S-ar bucura btrnul. 46.i-i de ajuns! 47.Nu v-a fost dor de ara voastr? 48Vi-i frig? Vi-i geamul spart? 49.V-oi zidi pe voi,v-oi zidi de vii 50.Cred c-am visat. 51.M-ai rpus, leule! 52.L-a aruncat n mare. 53.I-ar fi fost de ajutor. 54.S-au frecat cu zpad. 55.Da ce-a fost aici, copile? 56.Mi-au nflorit lalelele. 57.M-or face de rs. 58.N-a venit s ne ajute.

7. Pe deal se vede cabana. 8. S-au format dune de nisip. 9. Dup sol urmeaz la. 10.Ai patru lei? 11.Luna mai bine ai venit! Bate rufele cu 12.Dulce va doini din nai 13.El ne va fi na. 14.Iarna viscol, nea, asta-i ara... 15.Eti neam cu el? 16.Fluviul Nil e mare! 17.Nici un nor vzduhul n-are. 18.Sare pe a. 19.E cu al la cap legat. 20.Era legat la ale. 21.Pupza din tei. 22.Zidarul aduce var. 23.A ruginit frunza din vii. 24.Albina cea bun zboar. 25.Puse cei trei duli de paz. 26.Eu sunt lupul cel btrn. 27.E un biat la. 28.Ce pai lai... 29.Ai obrajii moi. 30.Orae noi. 31.oricel cu ochii vii. 32.Vine mama sa. 33.Prietenilor si le spune. 34.Privete la lupta lor. 35.Vine la noi. 36.Ce e cu voi? 37.Doi oameni se certau. 38.Mii i mii de grne 39.Ai vzut tu singur! 40.Nici gnd s-l dea. 41.Ia acum carul si pornete. 42.Cinii dup ei se iau. 43.Mor de sete! 44.Pun rechea la gura scorburii. 45.Apoi sar n ograd. 46.Tu le ii pe toate. 47.Lupul se va arta. 48.S vii degrab. 49.Voi fi cinstit. 50.Te cam grbeti. 51.i ce hor mai jucar. 52.Ea nu mai st la noi. 53.Eu priveam, iar el m certa. 54.O cprioar sau un cerb... 55.Cea! Joian! 56.Miau! Miau! 57.Mor, mor, mor... 58.Na! satur-te!

59.Ne-a culcat pe cuptor. 60.n ziua aceea se adunau fetele. 61.Plata e aceeai. 62.Altdat venea cu plcere. 63.S-mi dai caietul c altfel... 64.E mai bun dect o fat. 65.A fost demult un tat... 66.Rup numai o bucat de pine. 67.A fost odat o feti...

59.Nea, Zurzan! 60.Oamenii aceia s-au dus. 61.Aceiai copii i vd,in fiecare zi. 62.O s-i spun alt dat. 63.Avei i alt fel de cri? 64.De ct timp nu l-ai mai vzut? 65.Dar l uitasem de mult. 66.El nu mai pierde timpul... 67.Mai citi o dat povestea (din lirica norvegian)

nva de la toate
nva de la AP s ai statornic drum, nva de la FLCRI c toate-s numai scrum nva de la UMBR s treci i s veghezi nva de la STNC cum neclintit s crezi ! nva de la SOARE cum trebuie s-apui nva de la PIATR ct trebuie s spui nva de la VNTUL ce-adie pe poteci Cum trebuie prin lume de linitit s treci. nva de la TOATE, cci toate-i sunt surori, Cum treci frumos prin via,cum poti frumos s mori. nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitat nva de la NUFR, s fii mereu curat nva de la FLCRI ce-avem de ars n noi Inva de la APE s nu dai napoi, nva de la UMBR s fii smerit ca ea nva de la STNC s-nduri furtuna grea nva de la SOARE ca vremea s-i cunoti nva de la STELE c-n cer sunt multe oti ! nva de la GREIER, cnd singur eti, s cni nva de la LUN s nu te nspimni nva de la VULTURI cnd umerii i-s grei i du-te la FURNIC s vezi povara ei ! nva de la FLOARE s fii ginga ca ea nva de la MIEL s ai blndeea sa nva de la PSRI s fii mereu n zbor nva de la TOATE c totu-i trector !

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci

S-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti n veci .

COPACUL FERICIRII
Zmbeste tuturor Construiete un album de familie Numr stelele . Imit o persoana pe care o iubeti. Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine! Vorbete cu Dumnezeu . Redevino ....copilul de altdat Sari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun. Spune ,,DA ine-i promisiunile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptntura Fugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o aniversare . Ajuta un om nevoias. Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar. Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . Asculta cantecul greierilor. Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si vorbeste. Fii amabil! Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare. Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste o floare cu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot ! vreme de o zi. Traieste-ti clipa! Continua o traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten. Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria ta de plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin. Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta. Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna. Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada Hraneste-l!Vorbeste-i!Pastreaza-l! Sterge lacrimile de pe un obraz. Cumpara-ti o ciocolata Imparte-o cu un Pofticios. Fii iar curios.Descopera un lucru nou, ceva frumos, ceva interesant Da-te in leagan Citeste o poveste Povesteste-o unui copil.Scrie o poezie Daruieste-o ,,jumatatiitale Stai drept. Sadeste un copac Multumeste-le dragilor tai profesori Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.

MIC GHID AL EDUCATORULUI CULTIVAT SI DEVOTAT 1 ) . Optiunea tanarului pentru profesia de educator sa fie facuta la varsta cand vocatia il orienteaza fara riscul de a-si fi gresit alegerea. 2 ) . Constientizarea rolului si responsabilitatilor profesiei de educator prin cunoasterea codului de ontologie specific. 3 ) . Desfasurarea activitatii in mod creator , competent. 4 ) . Spirit deschis catre perfectionare si innoirea modelelor de actiune socio-profesionala. 5 ) . Consumator inteligent de cultura si creator de valori culturale autentice. 6 ) . Implinirea aspiratiilor prin efort si inteligenta , realizarea de sine , ca fiinta rationala , lucida , critica , echilibrata , in tot ce intreprinde. 7 ) . Formatie intelectuala de rang superior in care stiinta , arta morala si justitia sa-i defineasca personalitatea. 8 ) . Mare capacitate de expresie verbala / nonverbala care denota cultura si civilizatie. 9 ) . Intelect suplu si permeabil , spre a nu lasa loc pentru clisee , dogme , fixisme. 10 ) . Cultivarea civismului , a spiritului cooperant , a prieteniei sincere si durabile. 11 ) . Respect fata de semeni , fata de copii , coparticipant la viata comunitatii profesionale si a cetatii. 12 ) . Apararea prestigiului si onoarei profesiei prin conduita exemplara in toate imprejurarile. MOMENTE N VIA Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nct i vine s-l scoi din visele tale i s-l mbriezi cu adevrat. Cnd o u se nchide, alta se deschide; dar sunt di cnd rmnem atta timp privind una nchis nct nu putem vedea toate celelalte care sunt deschise pentru noi. Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv i asta dispare. Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s se fac lumin ntr-o zi ntunecat. Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz la ceea ce vrei s visezi. Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 oportunitate pentru a face tot ceea ce vrei i-i propui. Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce ; suficiente ncercri pentru a te face puternic ; .suficiente necazuri pentru a rmne uman ; suficient speran pentru a te face i a fi fericit. Cel mai fericit nu este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate , ci cel ce tie ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese n cale. Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge nainte pn cnd nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.

Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau. Triete-i viaa astfel nct atunci cnd se va sfri tu s zmbeti. Nu socoti anii, numr amintirile ! O zi fericit !

Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine H.Walton Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de desavarsire a copilului prin libera manifestare a sa . Constantin Harly MENIU PENTRU FIECARE ZI Dou lingurie de rbdare, O ceac de buntate, Patru linguri de amabilitate, Un pic de speran O doz de credin. Adugai mult ngduin, Puin pruden, Cteva fire de simpatie, Un mnunchi din acea plant rar care se numete umilin. Condimentai totul cu bun-sim, Lsai s se coac la foc mic i vei avea O ZI BUN.

DECALOGUL TACERII 1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros . 2 ) . Taci , atunci cand ai vorbit destul . 3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti . 4 ) . Taci , atunci cand esti provocat . 5 ) . Taci , cand esti nervos si iritat .

6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi 7 ) . Taci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit . 8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti . 9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici . 10 ) . Taci , cat ai timp sa gandesti inainte de a vorbi .
de Octavian Paler -Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu. -Daca ai timp. am raspuns eu. Dumnezeu a zmbit, spunnd: -Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui? -Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu a raspuns: -Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait. Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat: -Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai? -Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi. -Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ? Dumnezeu m-a privit zmbind i a zis: -Doar faptul ca sunt aici, intotdeuna

Interviu cu Dumnezeu -

Mesaj din partea copiilor ctre cei mari Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent. Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi. Spui c sunt promisiunea binelui: nu m ncredina rului.

Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului. Nu atept s-mi oferi doar pinea: d-mi lumina i experiena. Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu dragoste. Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune. Nu sunt un simplu ornament n drumul tu: sunt cineva, ce bate la ua n numele lui Dumnezeu. nva-m ce e munca, umilina, rugciunea i iertarea. Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept. Corecteaz-m cnd e nevoie... chiar dac m vezi suferind. Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu.

n loc de concluzii :
Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma . Nu merge n urma mea , pentru c s-ar putea s nu te pot ghida . Mergi alturi de mine i fii prietenul meu .

Gndurile unui dascl..... Eu cred c, Dumnezeu, dup ce a isprvit facerea lumii, a chibzuit... i a chibzuit mult pn a dat omenirii cea mai nobil profesie, care este aceea de dascl, modelator de mini i suflete. Deseori le spun colegilor mei, c noi dasclii, trebuie s fim mndri i fericii, deoarece pe tot parcursul carierei (35-40 ani) materia

prim a activitii noastre

este tinereea.
Multe din acestea au fost inspirate i prelucrate de pe adresele de internet: www.edu.ro www.referate.ro www.didactic.ro www.google .ro www.clopotel.ro Paginile 25, 26 i 27 aparin doamnei nvtoare Codu Maria de la coala Grumzeti Pag . 32,34 si 52 apartin domnului director de la scoala Draganesti Vasile Predoaia

ROMNIA MINISTERUL EDUCAIEII, CERCETRII SI TINERETULUI

Se acord doamnei ..........................pentru o viata dedicata invatamantului. Scoala va fi mai saraca fara sprijinul si daruirea dumneavoastra. Sa ramaneti mereu aceeasi distinsa doamna si anii ce vor urma sa fie incununati de sanatate, pace si liniste in suflet, iar drumul sa va fie presarat cu florile recunostintei noastre.
Au fost alaturi de dumeavoastra colegii: