Arhitectura eclectica

Fara sa fie strain de spiritul romantic, eclectismul, in special in formele sale caracteristice academismului de scoala franceza (academismul Beaux-Arts-ist), reprezinta un moment de sine statator si marcant in evolutia arhitectura romanesti si a oraselor, mai ales in vechiul regat. Bazat pe tendinta sistematica de a aduna in mod constient elemente rezultate in urma analizei diverselor arhitecturi, pe care le recompune dupa principii istorice coerente, moduri tipologice caracteristice destinatiei cladirii sau dupa asocieri bizare si stimulatoare, in ultimii cincisprezece ani ai sec. 19, eclectismul s-a bucurat de un mare prestigiu. Daca, in importurile formale anterioare se poate depista o anumita nesiguranta, desigur in legatura cu preluarea lor de la surse intermediare (uneori deja transformate) si cu imaturitatea sistemului local de productie de arhitectura, arhitectura eclectica a fost de la inceput puternica si matura, preluata cu profesionalism si direct de la sursa. Cum perioada de maxima forta a arhitecturii eclectice a coincis cu un moment de virf al constructiei societatii romanesti moderne, se poate spune ca aproape intreaga structura institutionala a noului stat este eclectica. Cele mai multe si mai importante cladiri publice eclectice s-au construit in Bucuresti, ocupind locuri cheie in noua conceptie urbanistica a orasului, in legatura cu taierea marilor bulevarde E-V si N-S si cu modernizarea Caii Victoria. Ele au fost proiectate initial de arhitecti francezi, mai tirziu de arhitecti romani, majoritatea cu studii la Ecole des Beaux-Arts, ceea ce mentine continuitatea si unitatea stilului. In plus, constructia eclectica in sine este suficient de flexibila incit sa poata ingloba fara perturbari interpretari diverse. Semnificative pentru arhitectura eclectica sint o serie de cladiri publice, cum ar fi: partea veche a Bancii Nationale (1883-1885, arh. Cassien Bernard, Albert Galleron si sculptorul Ioan Georgescu), cladirea Ateneului Roman (1886-1888, arh. Albert Galleron) si galeria de arta de pe latura sa posterioara (arh. Leonida Negrescu) Scoala de Poduri si Sosele (dupa 1880, arh. Lecomte de Nouy, Cassien Bernard), Palatul de Justitie (1890-1895, arh. A. Ballu, la interioarele caruia lucreaza si Ion Mincu), Ministerul Agriculturii (1896, arh. Louis Blanc), Institutul de Medicina si Farmacie (1900-1902, arh. Louis Blanc), Casa de Depuneri si Economii (1896-1900, arh. Paul Gottereau), Palatul Postelor (1900, arh. Alex. Savulescu), Bursa de efecte (1910, arh. St. Burcus), Camera Deputatilor si Cercul militar (inceputul sec. 20, arh. Dimitrie Maimarolu), Fundatiile Regale (terminat in 1914, arh. Paul Gottereau), etc., din Bucuresti, Palatul de Justitie din Craiova (,arh. Ion N. Socolescu), Teatrul National din Iasi (1896, arh. Fellner si Helmer), etc., precum si multe resedinte, majoritatea luxuoase: casa Asan si palatul Cantacuzino (ambele arh. I.D. Berindei), casa Monteoru si casa Vernescu (ambele arh. Ion Mincu), etc., din Bucuresti, palatul Dinu Mihail (arh. Paul Gottereau) din Craiova, etc. In plus, eclectismul arhitectural avind, din formare, relatii organice cu eclectismul tehnic al sec. 19, tot de factura eclectica sint si multe "constructii ingineresti", cum ar fi halele alimentare (hala Unirii - 1865-1870 si hala Traian, arh. Giulio Magni - 1896, ambele in Bucuresti, halele din Ploiesti, arh. Toma T. Socolescu) si garile din diverse orase (partea veche a garii de Nord, din Bucurestu, gara din Burdujeni/Suceava, gara Ploiesti Sud, etc.), a caror constructie in numar mare a fost impusa de dezvoltarea economica a tarii. Eclectismul transilvan al aceleiasi perioade a fost de o factura diferita, mai inrudit cu barocul central european. Teatrele nationale din Cluj si Oradea (arh. Fellner si Helmer), Universitatea din Cluj (1872,), Palatul Culturii din Cluj, primaria din Oradea (1899-904, arh. Kolmar Rimanoczy) si cea din Arad (1913, arh. Ludovic Szantary) sint exemple semnificative.

ARHITECTUR I CLDIRI PUBLICE N VECHIUL REGAT

Author: Florin Georgescu, Raluca Velicu / 23.07.2013

Bucureti, Atheneul Romn Sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea a reprezentat pentru societatea romneasc o perioad de aciuni inovatoare care au cuprins Vechiul Regat. Unirea Moldovei cu ara Romneasc la 1859 a adus cu sine unificarea instituiilor celor dou Principate. Stabilirea capitalei la Bucureti nu a fost deloc ntmpltoare. Cu o populaie de dou ori mai mare dect cea a Iaiului, cu o ntindere mai vast i o cifr de afaceri superioar, viaa Bucuretiului pulsa mai puternic, iar oportunitile erau mai mari. Soarta noului stat se va schimba la 10 mai 1866, cnd, ales de ctre naiune cu spontaneitate, Domn al romnilor, Carol I de Hohenzollern, pea pentru prima oar pe pmntul romnesc, prsind, fr a sta la ndoial, i ar, i familie, spre a rspunde la chemarea acestui popor care mi-a ncredinat destinele sale. Principatele Unite aveau s devin un stat independent, n 1877, odat cu victoria obinut de armata romn mpotriva Imperiului

Otoman. Procesul de modernizare desfurat la cumpn dintre cele dou veacuri a vizat ntreaga societate romneasc, ns spaiul urban a reprezentat vrful de lance al acestei evoluii din toate punctele de vedere: politic, economicosocial i cultural i nu n cele din urm arhitectural. Impuntoare construcii publice ridicate ctre sfritul secolului al XIX-lea i nceputul veacului urmtor, dintre care unele mbogesc i astzi peisajul arhitectural al spaiului citadin romnesc, constituie mrturii reprezentative pentru efortul inovator al arhitecilor, desfurat n acele vremuri. n drumul spre modernizare, influena francez a avut un rol important n aflarea unei identitii arhitecturale. Cu toate acestea, noile cldiri, ridicate de meteri francezi, italieni, germani sau romni aparin unor stiluri diferite: renatere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romnesc. Prin urmare, eclectismul european, mai cu seam academismul francez a stat la baza evoluiei arhitecturii i urbanismului n Vechiul Regat. Construcia noilor bulevarde i cldiri dup modelul lui Haussmann a nceput din anii 1870. Din aceast perspectiv, motenirea arhitectural a sfritului de secol XIX i nceput de secol XX n spaiul urban administrativ este dominat de numeroase cldiri cu o deosebit valoare monumental, ntre acestea regsindu-se i imobile care gzduiau sau gzduiesc i astzi instituii publice: ministere, palate de justiie, bnci. Cele mai numeroase i mai importante astfel de cldiri au fost ridicate n noua capital, care, ca i alte orae de la sud i est de Munii Carpai, au cunoscut aportul, experiena i talentul unor renumii arhiteci n ceea ce privete aspectul funcional, constructiv i estetic, valori arhitecturale care pot sta cu cinste alturi de tot ce s-a cldit mai reprezentativ n aceast perioad n spaiul european.

Capital a Regatului, oraul Bucureti a beneficiat din aceast perspectiv de cele mai numeroase edificii de importan public, reprezentnd linia nti a evoluiei spre nou i ilustrnd totodat voina i capacitatea celor care s-au succedat la conducerea Principatelor i apoi a Romniei pentru nnoirea arhitectural a spaiului i a civilizaiei urbane n ansamblu. Semnificativ a fi amintite sunt ctitoriile reprezentative construite n Bucureti n ultimele dou decenii ale veacului al XIX-lea i datorate miestriei unor arhiteci strini. Astfel, Palatul Bncii Naionale a fost construit pe locul fostului han erban Vod, dup planurile arhitecilor Cassien Bernard i Albert Galleron. Ridicat ntre 1883 i 1885, palatul este conceput n stilul neoclasicismului francez, corpul central care marcheaz intrarea fiind dominat de patru coloane corintiene. Acelai numr de coloane, reprezentnd stilul ionic, decoreaz faadele principale ale celor dou pavilioane de col, evideniind statuile care reprezint Agricultura, Industria, Comerul i Justiia, opere ale sculptorului romn Ion Georgescu. La mic distan de Banca Naional a Romniei regsim sediul Bibliotecii Naionale, fost Palat al Bursei de Efecte i Mrfuri, ridicat n anul 1910 n stilul arhitecturii eclectice a colii franceze, proiect de arhitectur aparinnd lui tefan Burcu. Tot n aceast zon, respectiv pe strada Doamnei, s-a construit n 1912 Palatul Bncii de Investiii (Marmorosch-Blank) dup planurile arhitectului Petre Antonescu. Faada cldirii reprezint o combinaie reuit a liniei tradiionale a artei romneti cu cea a stilului modern. Anii 1896 1900 marcheaz construirea Palatului Casei de Depuneri i Consemnaiuni, pe locul ocupat altdat de Mnstirea i Hanul Sfntul Ion cel Mare, proiectantul acestei impresionante construcii de arhitectur specific academismului francez din finalul secolului al XIX-lea fiind Paul

Gottereau. Inaugurarea edificiului a avut loc n anul 1901. Grupurile statuare care ncadreaz orologiul cldirii sunt opera sculptorului Athanasie Constantinescu. Statuile reprezint dou figuri ale Pantheonului antic grecesc, Mercur i zeia Demetra. Vis-a-vis, pe Calea Victoriei, se afl Palatul Potelor, cldire monumental construit pe baza proiectului arhitectului Alexandru Svulescu tot ntre 1896 i 1900, pe locul ocupat anterior de Hanul Constantin Vod, ctitorie brncoveneasc de la sfritul veacului al XVII-lea. Gzduind astzi Muzeul Naional de Istorie a Romniei, imobilul este dominat de cele dou monumentale pavilioane de col, legate ntre ele cu un portic ale crui coloane sunt specifice stilului doric. ndreptndu-ne paii n jos pe Calea Victoriei, spre Cheiul Dmboviei, ni se nfieaz Palatul de Justiie, construit ntre 1890 i 1895 dup planurile arhitectului A. Ballu, i care se caracterizeaz printr-o varietate de forme, specifice arhitecturii Renaterii franceze. Semnificativ a fi evideniat este contribuia arhitectului Ion Mincu la proiectarea spaiilor interioare ale monumentalului edificiu, n special a celebrei sli a pailor pierdui. Statuile alegorice care decoreaz faada cldirii sunt operele sculptorilor Carol i Frederick Storck, Wladimir Hegel i George Vasilescu. Ele simbolizeaz Fora, Prudena, Legea, Dreptul, Justiia i Adevrul. n apropierea Palatului de Justiie, pe Dealul Patriarhiei, a fost amplasat Palatul Adunrii Deputailor, ridicat dup proiectul arhitectului romn Dimitrie Maimarolu n anul 1907 i care ocup parial locul fostului Divan domnesc. Edificiul, aflat astzi n administrarea Bisericii Ortodoxe Romne, se apropie din punct de vedere arhitectural de formele neoclasicismului, tinznd ctre barocul colii franceze. O alt categorie de instituii publice ctitorite la cumpna veacurilor al XIX-lea

i al XX-lea i evocate n rndurile de fa, este aceea a ministerelor. Palatul Ministerului Agriculturii, construit n anul 1896 i situat pe Bulevardul Regele Carol I, reprezint un edificiu riguros, conceput n cadrul unor forme bine precizate de arhitectura specific stilului Renaterii franceze, proiectul aparinnd arhitectului elveian Louis Pierre Blanc. Un alt edificiu care a gzduit un minister este cel n care se afl astzi Primria Municipiului Bucureti. Aceast cldire a fost proiectat pentru Ministerul Lucrrilor Publice i a fost realizat ntre anii 1906-1910 dup proiectul arhitectului romn Petre Antonescu, edificiul reprezentnd una dintre cele mai nsemnate construcii bucuretene, construit n stil neoromnesc. FOTO 1 n 1901, n Piaa Victoriei s-au ncheiat lucrrile somptuosului Palat al prinului Grigore Sturdza. n urma morii prinului, care nu a mai ajuns s locuiasc n acest palat, cldirea a devenit sediul Ministerului de Externe. FOTO 2 Sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea se caracterizeaz din punctul de vedere al ridicrii unor construcii de utilitate public prin edificarea i a unor spitale, n aceast lucrare ndreptndu-ne atenia din punct de vedere arhitectural asupra unora dintre cele mai reprezentative. O astfel de instituie ridicat n Bucureti este Spitalul Colea, primul spital din Bucureti, ridicat la 14 decembrie 1704 din iniiativa sptarului Mihai Cantacuzino pentru bolnavii sraci. Imobilul iniial a fost martorul mai multor evenimente, putnd aminti incendiul din 27 februarie 1739, cutremurul din 1802 i drmarea sa din anul 1836, datorit deteriorrii sale accentuate. Ansamblul spitalicesc a fost refcut ntre 1836 i 1842 de ctre arhitecii Conrad Schwink i Gottfried Faiser. Construcia a dinuit 45 de ani, n anul 1887 Primria Capitalei hotrnd demolarea sa i ridicarea unui nou imobil ncepnd cu 1888, dup planurile arhitectului Schiferle, ansamblul cu faadele

sale clasice i compoziia sa simetric constituind o deosebit realizare arhitectonic de la sfritul veacului al XIX-lea. ndreptndu-ne spre Cheiul Dmboviei, trebuie amintit Spitalul Brncovenesc, ctitorie ridicat pe cheltuiala bnesei Safta Brncoveanu de ctre arhitectul Iosif Hartl ntre anii 1835 i 1837, fiind inaugurat pe 14 octombrie 1838. Construit n stil neoclasic, edificiul a fost dezvoltat ulterior dup planurile aceluiai arhitect. La nceputul secolului trecut vechiul local spitalicesc a fost drmat, pe fostul amplasament construindu-se ntre 1904 i 1906 un nou spital. Vizitnd Bucuretiul n 1905, francezul Andr Bellesort gsea un ora vesel, inundat de verdea, cu strzi interminabile, cu cldiri publice ale cror mreie i-au strnit admiraia, nvluindu-le ntr-o cascad de superlative: Palatul de Justiie capabil s cuprind pledanii i avocaii celor cinci pri ale lumii, iar cel mai frumos templu ridicat norocului orb, era descrierea atribuit Bncii Naionale. Cldirea C.E.C-ului pe care o vedea aa de graioas c ai vrea s vezi depunndu-se acolo obiecte de art i consemnndu-se toate tablourile lui Grigorescu, nu se lsa strivit de vecinul ei de peste drum, grandiosul Palat al Potelor, n faa cruia de cte ori trecea, primul-ministru Sturdza se crucea, tiind ct a costat. Febra modernizrii nu a cuprins doar capitala. i celelalte orae din Vechiul Regat au beneficiat de aceeai preocupare a edililor n privina noii lor nfiri. Cea mai important comunitate urban a noului stat, dup Bucureti, municipiul Iai, a cunoscut aceeai evoluie bazat pe inovaie i modernizare i n planul construciilor de utilitate public. Astfel, incursiunea noastr n Iai are ca punct de reper Palatul Administrativ, gazd actual a Complexului Naional Muzeal Moldova. Cldire

monumental, n stil neogotic, aceasta a fost ridicat ntre 1906 i 1925, fiind opera arhitectului I. D. Berindei. Ansamblu de arhitectur prezentat i-a gsit amplasarea pe locul vechiului Palat domnesc, construit ntre 1804 i 1806 de Alexandru Moruzi pe ruinele Curii domneti, fondate nainte de 1432 de voievodul Alexandru cel Bun. FOTO 3 Iniiativa construirii Palatului a aparinut ministrului Justiiei, Alex. Bdru, finalizarea sa realizndu-se 19 ani mai trziu, n anul 1925, n timpul lui George.G. Mrzescu. Iniial a fost Palat administrativ, adpostind Prefectura judeului i instanele judectoreti. O important construcie este cea care a gzduit Primria municipiului Iai (Palatul Roset-Roznovanu), cldire refcut ntre 1830 -1832, dup planurile arhitectului Freywald. n anul 1892, n timpul mandatului de primar al lui Vasile Pogor, a fost cumprat de Primrie i transformat radical. Rmnnd n spaiul moldav, dar la sud de Iai, ne vom opri pe Milcov, la Focani, urbe care cunoate la 2 aprilie 1912 momentul inaugurrii Palatului de Justiie. Un an mai trziu, n 1913, oraul se mbogete din punct de vedere arhitectural cu Palatul Administrativ al fostei prefecturi, ansamblu ridicat dup planurile arhitectului Daniel Renard. Ajungnd la Galai, semnificativ a fi evocat este contribuia arhitectului Ion Mincu la dezvoltarea oraului-port. Renumitul arhitect, creatorul stilului neoromnesc, a realizat ntre 1905-1906, prima sa construcie cu funcie administrativ, cldirea Prefecturii din Galai, inaugurat n ziua de 27 aprilie 1906. La nivelul superior al faadei principale se afl dou statui de marmur alb Industria i Agricultura creaii ale sculptorului Frederick Storck. Pe frontonul cldirii este amplasat un ceas de mari proporii. Meninndu-ne n spaiul geografic dominat de Dunre, mai precis la Brila,

aceast comunitate urban cunoate la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea o dezvoltare a construciilor de utilitate public. Anul 1886 marcheaz inaugurarea sediului filialei din Brila a Bncii Naionale a Romniei, construcie realizat n stil academist dup planurile arhitectului Grigore Cerchez. Cinci ani mai trziu, n anul 1891, n urbea dunrean este ridicat n acelai stil academist Palatul Administrativ i Judectoresc i care gzduiete astzi Facultatea de Inginerie a Universitii Dunrii de Jos. Ptrunznd n Dobrogea, ne vom opri la Constana. Anul 1911 semnific n ceea ce privete arhitectura construciilor de utilitate public, punerea pietrei fundamentale a cldirii care a gzduit ncepnd cu luna iulie a anului 1921 Primria municipiului. ncepnd cu 1977 edificiul gzduiete Muzeul de Istorie Naional i Arheologie Constana. Monumentalul ansamblu, n faa cruia se afl statuia poetului latin Ovidiu, s-a construit n mai multe etape (1911 1913, 1914), definitivarea sa avnd loc ntre anii 1919 1921. Un alt edificiu datnd de la nceputul secolului al XXlea este Tribunalul, fost reedin regal, construcie inaugurat n anul 1912. Deprtndu-ne de oraul pontic i ajungnd tocmai la Craiova, dar rmnnd n sfera instituiilor cu atribuii n domeniul justiiei, putem evoca un astfel de ansamblu instituional. Legat de numele arhitectului Ioan. N. Socolescu, Palatul de Justiie din Craiova, inaugurat n anul 1891, are ca element dominant sala pailor pierdui, care se ntinde de la un capt la cellalt al cldirii, ocupnd nlimea a dou niveluri i mai bine de o treime din suprafaa construit. ntreaga arhitectur exterioar i interioar este compus n spirit academic dup principii i cu elemente mprumutate din arhitectura clasic.

Banca Comercial din Craiova, avndu-l ca proiectant pe Ion Mincu, a fost terminat n 1916 de ctre arhitectul Constantin Iotzu, dup decesul n 1912 a renumitului arhitect. Stilul Ion Mincu este continuat de arhitectul Petre Antonescu, cel care a proiectat planurile cldirii Palatului Administrativ, edificiu ridicat ntre 19121913. Astzi cldirea adpostete sediul Prefecturii i Consiliului Judeean Dolj. FOTO 4 Un important centru urban, situat la nord-est de Craiova, respectiv municipiul Piteti, dispune i astzi de importante edificii proiectate de arhiteci valoroi. Dimitrie Maimarolu a fost cel care a cldit ntre anii 1897-1899 Palatul Prefecturii judeului Arge. Arhitectul Ioan Socolescu este autorul proiectului cldirii vechii primrii din Piteti, nlat n 1886, iar Palatului de Justiie, nlat ntre anii 1912-1914, este opera lui Eracle Lzrescu. Faada principal a acestei din urm construcii aparine stilului neoclasic, n timp ce pe celelalte laturi se desfoar o arhitectur ce aparine eclectismului specific colii franceze. ndreptndu-ne spre Ploieti, putem aminti cldirea Chesturii Poliiei, local care a gzduit ulterior Tribunalul pn la mutarea acestei instituii n Palatul de Justiie, ansamblu proiectat de arhitecii Ernest Doneaud i Toma.T. Socolescu A doua jumtate a secolului al XIX-lea a constituit un nou nceput pentru oraele de la sud i est de Carpai, evoluia spre modernizare arhitectural urban accentundu-se la cumpna celor dou veacuri ca o mrturie a modernizrii n context european a tnrului stat romn, a societii romneti n ansamblu.

Fata eclectica a Bucurestiului

Definirea stilului eclectic Stilul secolului ai arhitecturii 1830-1900 pana la aceasta

eclectic apare in cea de-a doua jumatate a al XIX-lea, in Franta. Daca primii treizeci de ani secolului al XIX-lea se situeaza in continuitatea neoclasice, inventata de iluminism, perioada a elaborat un nou sistem artistic care va fi dus ultima consecinta. Ideea conform careia epoca era incapabila sa-si creeze propriul stil in arhitectura, contrar tuturor epocilor trecute, s-a impus cu atata insistenta, incat a durat in timp dincolo de deznodamantul crizei, adica de momentul aparitiei unei noi modernitati fondata pe repudierea referintelor istoriste (momentul Art Nouveau). Arhitectura eclectica presupune o preluare de elemente stilistic diferite iar apoi recompuse intr-o forma unica. Eclectismul urmarea sa aduca noutate prin compunerea de elemente clasice pe o baza noua si se baza pe o libertate totala. Apar noi programe arhitecturale ce se contureaza in jurul unor noi conceptii urbanistice. Eclectismul pe teritoriul Romaniei Unirea tarii Romanesti cu Moldova in anul 1859 si castigarea independentei tarii au creat conditii favorabile unei dezvoltari rapide a capitalismului, sporind totodata si ritmul activitatii constructiilor. In mai toate orasele tarii se ridica acum, alaturi de numeroase locuinte destinate reprezenta ntilor burgheziei , cladirile noilor institutii: banci, ministere, cazarmi, palate de justitie. Paralel cu importul de capital strain si ca o reflectare a orientarii cosmopolite a claselor dominante, au fost preferate pentru solutionarea plasticii arhitecturale a noilor cladiri formele caracteristice eclectismului care domina in arhitectura Europei acelui timp, si in special cele caracteristice academismului de scoala franceza. De altfel, cei mai multi dintre arhitectii dupa planurile carora au fost construite aceste cladiri au fost ei insisi francezi sau romani educati in scoli franceze. Semnificative pentru arhitectura eclectica sunt o serie de cladiri publice, precum partea veche a Bancii Nationale (1883-1885, avand ca arhitect pe Cassien Bernanrd), cladirea Ateneului Roman

(1886-1888, arh. Albert Galleron), Palatul de Justitie (1890-1895, arh. A. Ballu, la interioare lucrand si I. Mincu), Institutul de Medicina si Farmacie (1900-1902, arh. Louis Blanc), Casa de Depuneri si Economii (1896-1900, arh. Paul Gottereau), Palatul Postelor (1900, arh. Alexandru Savulescu), Cercul Militar (inceputul sec. XX., arh. Dimitrie Maimarolu). Pe langa acestea se construiesc in acelasi stil si multe case particulare, precum casa Asan si palatul Cantacuzino (ambele realizate de arh. I. D. Berindei), casa Monteoru si casa Vernescu (arh. Ion Mincu). Astfel, capitala noului stat prinde contur si din punct de vedere arhitectural, iar aceasta latura este extrem de vizibila si in ziua de azi.

http://arhitecturasiurbanisminromania.blogspot.ro/2011/06/o-casa-in-stil-art-deco-striga-dupa.html

Dupa 1989 normele de urbanism au fost parazitate de felul de legi care mai de care mai stupide, exceptii de la regula, derogari, comisii si comitete. Oriunde s-a gasit un petic liber de pamant s-a construit in mare parte haotic, fara pic de respect pentru om, in stil hei-rupist, cu materiale de slaba calitate, scump si inestetic. Pe langa aceasta stare de spirit intre randurile specialistilor in domeniu, multi chinuiti intre neputinta lor profesionala si cerintele aberante ale beneficiarilor, au aparut si categoria celor care iubesc casele vechi. Le place pentru ca oarecum ii fac sa se simta descalecatori din mirajul lumii anilor 1920-1930-partial 1940. Acestia nu impartasesc dorinta celorlati de a sta inghesuiti in Pipera sau Chitila, ci vor sa fie admirati din milocul targului. Au oarece idee despre statusul social pe care-l impune cumpararea unei case de epoca, dar nu cunosc in fapt nimic in detaliu.

Craiova n primele decenii ale secolului XX

de Marcel Berendei

Ora cu vocaie preponderent comercial, centrul vechi al Craiovei s-a cristalizat n cursul secolelor al XVIII-lea i al XIX-lea. Strzile, numite ulie sau linii de boli, purtau numele breslelor de comerciani i meteugari: pe Lipscani erau bogasierii, braovenii, lipscanii, cu mrfuri fine din strintate i cojocariii subiri, pe actuala strad Romnia Muncitoare erau boiangii, cojocarii i cismarii groi. Principalele strzi comerciale erau dublate de uliele de dos, de fapt, strzi de acces de serviciu ale proprietilor negustorilor, din care se fcea aprovizionarea cu mrfuri i erau locul unde ateptau cruele clienilor venii de departe.

n centrul vechi comercial al oraului, ulia principal era actuala strad Lipscani, continuat spre est de strada Romnia Muncitoare, care a avut de-a lungul vremii diverse denumiri: ulia Precestei, podul trgului, primul drum al Bucuretiului. Pe locul pieii Buzeti de astzi s-a aflat rscruciul mic, n legtur cu trgul de mrfuri - trgul de afar - care s-a strmutat periodic spre est. Strada Unirii, din piaa Valea Vlicii i pn la fosta coal Comercial Gheorghe Chiu, azi sediul Universitii de Medicin i Farmacie, era prima cale a Dunrii, axa nord sud a oraului. Actuala strad Fraii Buzeti era a doua cale a Dunrii, iar intersecia cu Lipscani era numit rscruciul de pete. Strzile secundare numite azi Olte, respectiv, Traian Demetrescu erau ulie de dos unde clienii legau caii i apoi mergeau pe pod, de fapt, pe pavimentul podit n sec. XVIII cu brne din lemn, apoi, dup 1870, cu piatr de ru, cu piatr cubic din granit. Primele preocupri n domeniul organizrii pe criterii urbanistice a oraului dateaz de la mijlocul secolului al XIXlea, cnd, n 1848-1949, Primria Craiova avea un inginer al oraului n persoana arhitectului Alexandru Hristea Orscu (1817-1894); n anii 1853-1855, inginerul geodez lt-col Dimitrie Papazoglu (1811-1892) ntocmete o ridicare topografic a oraului extrem de amnunit; mai trziu, n timpul rzboiului de independen postul de inginer al oraului era ocupat de arhitectul german Engel Breher. n 1901-1902, inginerul olandez W.H. Lindley, unul din cei mai mari hidrologi ai timpului, cunoscut n Romnia pentru rezultatele pe care le obinuse la Iai i la Ploieti, ntocmete, la cererea Primriei Craiova i la insistena primarului Nicolae Romanescu, proiectul alimentrii cu ap a oraului din sursa Valea Giorocului; lucrrile s-au ncheiat n 1911, dar s-au reluat n 1914, pentru completarea debitului de ap necesar oraului. n anul 1916, inginerul craiovean M. Colleanu i arhitectul Ion Dimitrie Berindei (1871-1928) au ntocmit un plan de sistematizare a adevratului centru al oraului sau cel mai vechi cartier cuprins ntre strzile A. I. Cuza la nord, Unirii la vest, M. Koglniceanu la sud i str. Fraii Buzeti la est. Strzile, numite, azi, Theodor Aman, Panait Mooiu, C. Nicolescu Plopor (n faa bisericii Sf. Ilie) sunt strpungeri urbanistice realizate la sfritul secolului al XIX-a i n primele decenii ale secolului XX, ca urmare a studiilor de urbanism din acei ani. n 1924 municipalitatea craiovean reia programul de urbanism din 1916 i hotrte ca adevratul centru al oraului, cel mai vechi cartier- cuprins ntre strzile A. I. Cuza la nord, Unirii la apus, Koglniceanu la sud i Buzeti la rsrit s fie resistematizat potrivit proiectului realizat n 1916 de ing. M. Colleanu i arh. I. D. Berindei, ulterior reactualizat de arhitectul Otto Carada Hesselman (1880-1946), numit din 1914 inginerul ef al oraului Craiova. Proiectul arhitectului Hesselman a stat la baza amenajrii, n ultimii ani ai deceniului al treilea, a parcului, numit azi, al trandafirilor - mprejurimea bisericii Sf. Dumitru - care a reluat ideile din 1894 ale arhitectului Andr Lecomte de Nouy, iar n 1931 s-au amenajat grdina scuar English-Park i grdina scuar Mihai Bravul, dup proiectul arhitectului peisagist mil Pinard. n 1927 primarul I.B. Georgescu constat din nou c apa necesar oraului este insuficient, dar abia n timpul mandatului lui D.T. Angelescu, n 1932, inginerul M. Colleanu realizeaz un

proiect pentru extinderea alimentrii cu ap a oraului din Jiu, prin intermediul unei staii de filtrare. Perioada primelor trei decenii ale secolului trecut a fost o epoc de mare efervescen urbanistic, arhitectural, artistic i edilitar a oraului. Sunt anii n care urbea Craiovei se nnoiete foarte mult, n centrul oraului se demoleaz cvartaluri ntregi de case mici i modeste cum ar fi locul pe care s-a construit Palatul Administrativ i s-a amenajat scuarul English Park, locul pe care s-a construit sediul de azi al Primriei Craiova, blocul Casa Alb, palatul Jean Mihail, palatul Banca Olteniei i hotelul Pallace, palatul Ramuri, palatul Scrisul Romnesc, pe terenurile unor grdini private s-au ridicat coala Madona Dudu, Liceul Elena Cuza, Liceul Fraii Buzeti, aripa de sud i construciile anexe Colegiului Carol I, s-au reconstruit marile biserici ortodoxe ale oraului pe locul unora mai vechi din secolele XVII i XVIII: biserica Sf. Dumitru, biserica Sf. Treime, biserica Madona Dudu, s-au reconstruit din temelie cldiri importante: pe locul fostului cazino Minerva, Parohia Madona Dudu - proprietarul de atunci al acestuia - a ridicat palatul actualului cazinou i hotel Minerva. Personaliti marcante ale arhitecturii romneti i europene au semnat proiectele cldirilor oficiale: sedii ale administraiei publice, ale colilor i liceelor, ale bncilor, hotelurilor, ale marilor edituri craiovene, ale palatelor i locuinelor colective sau familiale: Petre Antonescu, Ion Mincu, Constantin Iotzu, Toma Dobrescu, Ion Traianescu, Sterie Becu, Dimitrie Berindei, Dimitrie Maimarolu, Otto Carada Hesselman, Iancu Atanasescu, Alfred Vincenz, francezii Paul Gottereau, Albert Galleron, austriacul Franz Billek, restauratorul francez Andr Lecomte de Nouy, peisagitii francezi Emmanuel Redont i mil Pinard. Stilul naional sau stilul neoromnesc domin arhitectura cldirilor oficiale; de fapt toate cldirile comandate i finanate de stat n aceast perioad, la Craiova, pentru administraia public, pentru coli, licee, pot, sunt ridicate n stilul creat i impus de coala de arhitectur naional i adoptat ca fiind reprezentativ pentru statul romn. Arhitectul Toma Dobrescu, autorul proiectului, redactat n 1902, pentru palatul cazinoului i hotelului Minerva este remarcabil prin capacitatea sa de a aborda pentru fiecare lucrare o exprimare arhitectural complet diferit: stilul cldirii colii Madona Dudu, azi Muzeul Olteniei stilul naional este puternic contrastant cu stilul arhitectural al palatului cazinoului Minerva, care poate fi ncadrat in stilul propriu curentului arta 1900, care n acest caz valorific un bogat bagaj formal i artistic al arhitecturii proprii nordului occcidental african. Dup 1930, n arhitectura craiovean i fac loc i exprimri specifice stilurilor epocii: artdeco-ul, cubismul, stilul toscan, stilul internaional. Constructorii edificiilor publice, colilor i liceelor, bncilor, palatelor, bisericilor i locuinelor din centrul vechi al Craiovei sunt meteri zidari, pietrari, dulgheri, tinichigii, zugravi i pictori decoratori romni i, de cele mai multe ori, italieni paaportari (ceteni italieni, cu paaport) sau naturalizai la Craiova. Comunitatea de religie romano-catolic stabilit la marginea Craiovei, la Italieni, venii n valuri dup 1880, adui de Petre Opran din Umbria i Friulia, cu cca 140 de familii n jurul anului 1930, a dat oraului mna de lucru specializat i foarte calificat care a ridicat cea mai mare parte a edifiilor publice i private construite n primele patru decenii ale cecolului XX. Numele lor i miestria lor de a pune n oper piatra, crmida, mortarul, ipsosul, stucul, marmura i granitul erau binecunoscute n epoc: Zanollini, Vizintini, Fauro, Zgubin, Tatu, Caruso, Iovanelli, Copetti, Di Bernardo i muli alii. Dintre antreprizele C. Bardelli, C Trolli, Carlo Secchi, Adotti, Della Barba, F. Bulfon ieea n eviden antrepriza

condus de liderul respectat i onorat al constructorilor italieni din Craiova, inginerul Giovani Batista Peressutti (1880-1953), coleg de studii la Politehnica din Milano i prieten cu arhitectul Petre Antonescu. Aspectul general al centrului vechi al Craiovei, la sfritul anilor 30 ai secolului trecut, permitea oricui s aprecieze c oraul se apropia de tipul oraelor din Europa central. Avnd n vedere ponderea numrului de locuitori, importana administrativ a localitii, ct i faptul c era un centru politic i cultural polarizator, situat n inima Olteniei i avnd, n acelai timp, n vedere i progresele urbanistice i edilitare din primele dou decenii i jumtate ale secolului, Congresul Uniunii oraelor din Romnia, din 1925, a creat un loc pentru reprezentantul urbei, de fapt, al aselea loc de vicepreedinte, alturi de Cluj, Timioara, Cernui, Chiinau i Iai, pentru Craiova. Oraul era a aptea localitate a Romniei Mari. Tot n 1925 s-a hotrt ca din delegaia care urma s reprezinte Regatul Romniei la Congresul Internaional al Uniunii oraelor din lume, de la Paris, s fac parte i un reprezentat al oraul Craiova. A fost o recunoatere la nivel naional a eforturilor i realizrilor de pn atunci, remarcabile din punct de vedere edilitar, arhitectural i urbanistic, ale Craiovei.
http://revistaramuri.ro/index.php?id=1889&editie=69&autor=de%20Marcel%20Berendei

Casa Art Deco in suferinta - zona Calea Dorobantilor

Stilul Art Deco a aparut la inceputul anilor 1920, la Paris, ca fiind expresia artistica a increderii in progresul tehnologic. Fiind un stil eclectic, are o multime de forme si culori (si artele plastice si sculptura au facut parte in acea vreme din acest curent artistic), insa in arhitectura elementele principale sunt renuntarea la stilul decoratiunilor flamboiante ale ecletismului academic si Art Nouveau, liniile aerisite, schematizarea si stilizarea panourilor decorative, utilizarea zidariei din sticla, utilizarea motivelor antice egiptene, mayase, incase,

ale vegetatiei luxuriante a junglelor asiatice, a plajelor exotice, dar mai ales folosirea motivului pachebotului trans-oceanic (catarg, hublouri, acoperis tip terasa). Capitala tarii are una dintre cele mai mari rezervatii de arhitectura Art Deco dintre tarile acestei zone geografice, anii 1930 fiind practic anii Art Deco in Romania. Totusi, stilul Art Deco romanesc difera de cel din SUA sau Europa occidentala, dovada fiind ca in acea vreme lucrurile se adaptau conform locului, ci nu se copiau pur si simplu. Cladirile Art Deco din Romania sunt lipsite de monumentalitatea celor din SUA ori de decoratia entuziasta a celor din UK, insa folosesc elemente mediteraneene si chiar motive ale stilului NeoRomanesc sau Modernist spre sfarsitul anilor 1930. Casa de fata se gaseste in zona Calea Dorobantilor - Parcul Brancusi. Dupa elementele de stil folosite, parerea mea este ca a fost construita la mijlocul anilor 1930. Imi place foarte mult forma curata a designului, desi Art Deco nu este expresia mea arhitecturala preferata. Imi place si terasa ce acopera intrarea in imobil, dar mai ales casa scarilor ce este adapostita de un turn de forma cilindrica. Ritmul fatadei este asigurat de cursivitatea balcoanelor si a decoratiei cu ochiuri de geam a turnului casei scarilor. Catargul intregea cladirea si-i conferea armonia acelui acoperis plat.

O cocoasa hidoasa a crescut pe spatele acestei case

Locatarii acestei case s-au hotarat ca au nevoie de mai mult spatiu. Cum probabil ca nu au o curte indestulatoare pentru constructia unor acareturi, au decis o supra-inaltare a locuintei. Nu stiu cum s-au obtinut aprobarile necesare, caci imobilele care au acoperis de acest fel nu au fost proiectate pentru incarcare suplimentara, chiar daca mansarda rezultata este construita din materiale usoare. Acesta este primul lucru ce trebuie adus in discutie, dincolo de considerentele de ordin estetic.

Catarg Art Deco retezat

Pentru ca acest catarg impiedica constructia acoperisului, a fost taiat aproape de la baza. De asemenea a se obserba si tamplaria noua, care este ok, in sensul ca nu este de culoare alba.

La o privire atenta vedem faptul ca mansarda nu este construita din materiale usoare, ci se observa caramizi in acel zid. Tot acum observam si un gratios furtun, cel mai probabil pentru aparatul de aer conditionat.

Turnul casei scarilor, acoperit partial de balcoanele inchise

In poza de mai sus se poate vedea clar cum turnul casei scarilor este cilindric, fiind practic cel mai important element de design al acestei case. De asemenea balcoanele au fost inchise cu acelasi tip de geam termopan precum si la etaj. Pentru consecventa si alegerea unei culori ce imita lemnul, sa zicem ca este ok ca si idee, dar nu ca si fapt in sine. Casa aceasta a fost proiectata cu balcoane deschise.

Despre finisarile cu spuma la vedere, firele atarnad de peste tot si tablouri electrice montate chiar pe fatada nu mai spun nimic, ele devenind un simbol al oraselor Romaniei postdecembriste.