Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Amertccarea pestectit este caracterizati prin omogenitate
reactant produse we feachio din interior reactoralul,
introgit mage de
268
§
(ng
Testy) event
Fig 443, Reaetorul ebimie pentru reactia. A-y B.
La un reactor chimic, numarul componen|ilor din fluxul de iegire
diferh de numaul componentilor din fluxurile de intrare. Reactiile
‘chimice din reactor constituie surse de not componenti, de produse de
eactie.
‘Se demonstreaza c& pentru resetoarele chimice tip agitator, cum
‘este de exempt $i cel din figura 4.42, gradul de libertate este dat de
relajia
Pa(lyt2)-+at2)+4 (4.23)
fn care ky si Fy stat numercle de componenti in fluxusile de intrare ale
eactantilor.
Fie reactoral chimic eu amestecare perfect din figura 4.43 in care
se presupune ef are loc reactia A-B. Se mai prosupune ci reacfia se
desfigoari la presiune constant.
In aceste ipoteze ecuatile de
xoarele enun\ur :
lan} material si calorie au urma=
Voialia tn) (__Diferenfa. dintre cantita: | Gantitatea de
anti | [ocastenerantintodus ri [| reactant come
=| Sitaentare gl cantitaten de )-4
tat de reac (| ueeane Gxtras (aeeaes | Uae Rr TS
tant ineacton acjia chimed
tional)
en
269Diteenta dite citura)[Cantiate de
watt cs recht |, [enue ee
Yeah te ata pron Cet
citi prodsd
*H) (eonsumatay de {° (4.25)
seat eltmied
Vasiaia tn
ving vet |
data
Pentru stabiliren expresiilor matematice ale celor dow’ bilanfurt
se ya analiza fieeare termen in parte,
Variafia in timp a eantit34ii de reactant Im reactor se exprimt prin
vai} (4.26)
unde:
Vp este volumul reactorului, in m*;
€° — concentrafia reactantului in reactor, in kmolfm® ;
£ — timpul, ins.
Dac se noteazi ou é concentrafia reactantului fn alimentare 98
ou Q, alimentarea in m®s, atunci centitatea de reactant proaspat ine
trodus in reactor este:
(27)
Devarece reactorul este cu amesteeare perfect, eoncontratia reae-
tantului in fluxul material de iesire este egala cu eoncentratia din rene
tor. Pe baza acestet observafii, cantitatea de reactant in fluxul material
de iesire este
ef.
Cantitaten de reactant consumat, prin reacfia chimieR este egal
cen produsul vitezei de reactie r (¢, 7) si volumul reactoralui Vg!
He T) Va -S} 4.28).
Pentru o reactie chimied dati, viteza de reactic r este funcfie de
concentrujie st de tempertura, Asuiel, pentru reaejit ehimice de ordinut
inti, expresia vitezel de resefio este
HoT) oe (4.29,
270
fia care:
iy este factorul constantei vitezei de reaetie, in 1/s;
E. — energia de activare, keallkmol ;
R = constanti, in keallkmol. Ke;
T — temperatura din reactor, in K.
Inlocuind expresiile (4.26)... (429) in ecualia de bilany (4.20)
‘se objine:
Vn Sf = Quco—Que—Van ne, T); (4.30)
Vardi = Qslco—6) —Vake * c, 31)
Variapia ta timp a cantitaii de eilduré din reactor se exprim
prin
4.32)
In care:
p este densitatea medie a amestecului reactant — produs de
reacfie din reactor, tn kgm;
— caldura specified medie a amesteeului reactant — produs
de rearfie din reactor, fa. keaVkg +R.
Diferenta dintre cantitatea de ckldura introdust eu reactantul si
cdldura extrasi ct amestecul reactant — produs de reaefie la iegirea
din reactar este:
2G Omms GOT], asa
unde s-a admis cd donsitatea gi efldura specified a fluxului material de
intrare in reactor este practic egali cu a fluxului material de desire
din reactor. Aceasti ipotezi este destul de bine respectata atunci
ofnd, atit intrarea in reactor eit 5i iesirea sint solujti diluate,
Cantitatea de caldurd transferata intre amestecul din reactor si
agentul termic este:
4 xno), (434)
in eaves
‘A. este aria specified de transfor a cildurii (aria de transfer a
ealdunit-raportats la volumul resetorulul), ta. in)
K_ = Cooficient de transfer a célduril, tn keal/a® +83
Tq — Vemperatura agentulul termfe, in K.
2Cantitaten de cAldura produst (consumats) de reactis
ppinde de eildura de reactie AH si de viteza de reactie 7.
Reactorul de voluin Va, in unitaten de timp, se produce de
(amy-ne 7a as
Yulocuind expresille (4.82)...(4.85) In ecuagia de hilant ealorie
(4.25) rezult
Vay SE $y Qty TA KPH (—AU) He 1) Vax (430)
Feuatiile diferentiale (4.31) sf (4.36) deserin comportarea dinamiet
a reactorulul chimie tip agitater. Inainte dea se trece Ja alcituirea
Schiemel de sutomatizate, trebuie analizata, cu ajutorel ceuatiilor (4.31)
§ G.S0), comporlarea in regim static si dinamie a reactornlui. Se va
Gfeetua acest studiu pentru reactii exoterme (6H