Sei sulla pagina 1di 155
M.TeRT§CO =, MARIN TU AUTOMATIZNR IN INDUSTRIA CHIMICA ! Manual obfinut a procesle ehimice de mare capacitate este net superior felut obfinu! te ocleast procese chimice de micd capadtole. Pentet indosria chimled stat preetsute tn confinuare per~ spective foarte mari de esoltare, Aceasté dexltare recon forth foarte mari gi din parte Industrie! producttoare de lemente per avtomatizare Deed pind tn urmd cu 5...6 ont fara moat avea o produce modetd de mijloace de aulomlizare, tn present. pe fingd 0 serie de thireprindent care produc eemente de aufomd- tisare de mat mit importen(a, Fabrica de clemente pentre titomatizae ('EsA,) Bucuret produce sistem electronic E~ Pentet producerea clementelor de aulomalizare pnevmatice tate tn cure de ainilere ta Bislad un sistem pneumatic unificat, foarte social de Industria climicd. De asemenea, 1a Usina de Utila petroien ein Ttrgosige a tneepat din anv 1972 prom fief de votincte de reglare. Cu produsee acer fabrici se preconizeast acoperiree, pe de 0 parte a necearulté intern de Inijleace de eutomalizare si, pe de ald parte, creerea de dspontbiita pentru sport Prognoze. prised dezvollerea economlensoelald a Ro- énied pe periooda 1976. .1990 prevede generalzarea aulo~ Inatstt sf mecanisiit complere @ proceso de produce Grevterea gredalal de oulomaizare al proceelor de produce re inpteatttehnico-conomiee imediate. Avesta se manifesta rin Imbundtfizea eataa producior, matizea productitt Insltatitr, métirea copacte de prelucrre ele. Cresteret complet sstemelor antomale precum si idloactor de aulamatizare necetl 0 crelere generald @eall- fled pesoneluuin Accatd crestere « calificit vizeazt alt poe canstracor si personatul de inlreinere a mijleaelor de aulo- Frativare ets pe ce eare sint benfilaritssterelor automate, tiled pe eperlort proeselor de preductte. Andliind acest proces to mint tconomi nationale reruld ed aulomatizarea producti! presnta gt implica sociale, cave se refletd tn ulimit Frstonfd prin rdicarca nivelulal general de euneslinge, de in- struire ol tntregtt populas. INTRODUCERE IN STUDIUL AUTOMATIZARIL PROCESELOR 1 TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA cuIMIcA CARITOLUL REGIMURE §1 MARIMI CARACTERISTICE [i ALEAPROCESELOR TEHNOLOGICE {, PLUXURILE DE ENERGIE $1 MATERIAL IALE UNUI PROCES TEHNOLOGIG Un proces tehnologie are loc fntr-o instalafie ehrotogicd, tn anumite condifii fiziee. Procesul tehnologic este caracterizat de: @ fluxusi de material si (sa) energie We trensmise procesulu ; © fluzuri de material si energie We extrase din proces ; © anumite caxtitafi de material si energie W acumulate in proces (im instalafia Lehoologiea). Fluxurile de material (energie) sint caracterizate prin intermediul tenor mivimi fizice : debite Q, lemperaturi 8, presiuni p, cdildurs spect fied C,, concentrajii c ete. Cantitatile de material (energie) scumulate fn proces sint determinate de anumite marimé care caracterizeazk capé diclea de acurnulare a instelafiel telnologiee (volumul de acumulare, al instalafiei, supralefe de sehimb de cAldurd, masa de metal a eonstructict 5.4.) preetim gi d> unele marfmal fizice eare exprima nivelul (intensitatea) julirilor 31 satura acestora (Semperatura, presiunea, concentraf lor substan{e, densitatea ete,), De obicel, aceste ultime matimi 'u aproxitaativ aceleasi yalori cw cele ce caracterizeaz fluxul de ‘ig, Lt). Unele dintre marimile fixes menjionate sint con- i, earacteristicile materialului dia care v 8 Milatitio ) [propes | _neloneuy (cua) F——— Wg. det, Wuxurlle do material (nergley ste ‘ane proces Wy — cantata de material (ene) inet tm ant. alos do timp ; We — cantiaten de taieria) enertic) fej gin prooas th unlatn de timp? W—eantanen ate Yonah aca af pros ate construti instalata oe) atte, cum arf cele care caraeterizear fluxunle Wy Wo pot modifiente in ursul proceniuh, Asesteeaehay fince se numese marin (paramett leintogce sau valet le procaien Pentru ca in urmna destlsurdst proesulul sk reulte produse de 6 fanuita ealtate al into canttate prestaity ete neopar ea vee: Bille proceulu sre mentinte In abumite vod constants sau true moditcate in timp dup tn anuiit progeam prestebii, saigurindece Drin aceasta un tegii tehnologio corespunaitor de desCigurare a proce- Un proces teraoie ee cetctrzl de mai mate mein flee Ale corel derminddeafgararen reimutdtnlage poeta ‘Scop procesuatthroioge pane f ns numa th cel defn secs ttecun rein notin pedecnina Regen nontnal Eee tia eared prin ate nme. te vation one ate 2 Ee ATTILE DEE BILANT Fluscurile de material sau de energie W, si Wr precum si eantitatea cumulata W sint interdependente, ‘isto evident e& dace. cantitatea W este constants, este necesar ca flaxutile Wy i Wy at fe egal, Acest regim este demumit regim slafonar (stale) al procesuitd. @ {a togimsinfionar, canfdaten de’ material (energie) intrat tn proces tn nitaten de trp (We) este egal cu canitateade matertal (energie) extras (lest) din proces In aitatea detimp(We)s coca. ve. Se. expend prin euajia bilaajalni de material (energie) in regia stafionay ww, (ty regim tnumiey onatitaten de material energie) acumuata fu proces tte constants Vainio tm timp canta sonpaate fin proces W (0) se datoreste diferentsi dintre cantitifile intrate si iesite din proces in ‘unitatea de timp (W—We740), Tn seest eax, diferenta (Wi—We) reprezinta cantitatea de material’ sau energie acuimulata (extrast) din proces in unitatea de timp. 6 In perioada foarte mick de timp Af, cantitatea acumulata W se ‘va modifica cu AW, adied: (W-Wodt=AW sau Wi Wen (2) Din slain ¢.2) rena eb tn rein dnanie diferente cane fle demote energie) tate ele proce tr uiten de inp be sal ex wise de odftenrea cana de terial ener actinaae in ptce. Hout banjtal e iaterle Goong) ace eat ate or yw, (1.3) Wi- Wea St 3) Not. Evident, in regim dinamie W, Wo, W sint functii de timp. 4% GRADUL DE LIBERTATE AL PROCESULUI cum 5 oritst mai sus, Muxrle de material care intra 3 ies din pboe int suocterate poi dleitemdvin iis, On les mera onl falcata sau mol mute fas. Caraceriaaten wel faze fe poate fae pric comperitic, presume, temperatura xi cantlate, © fea Comput dK componenis pose Hl earacereatafnlendo sau eatery, M@ Cirsctervaren Intesiva a une! faze compas in fcomponenti neceatd euuoagteren a. (l-tl) vaviblleindependente, Printz cee Geet1) vorabite ndependente nu trebuie sf existe nich wna care st 3 fefere In canitaea sau volumal sels tose Spre exemple. esle (kj-1) variablle pot 11: concentraiile tm fretii molare a (1) Component, presanes 4! temperatura, © Caracterizarea extensivi necesita informatin suplimentaré despre cautitatea fozei wespeetive, Pentru aecasta pe lingh cele (K-+1) vatiabile de la caracterizuea intensiva trebnie adaugata ined una teferitonre fc cxemplu, la debitul masie sau volumetric al fazei respective din eadral Huxului material in componen{a e&ruia intrs. Asadar, pentru earacteri- area extensiva + imei faze sit necesare (K-}-2) vaviabile independents, Pentru a putea conduc un proces chimie este necesar sd se cunoaseay Aeci, im arieare moment, nin amar sifiiont de varinbile, astfel inet Drocesul ai fie cmmoscut in intregime, si poatd fi eavacterizat din toate punetele de vedere. In practies, eunoasterea acestor variabile se teall- ream prin masurire W Numarut minim de variable independente necesare tn vederea Aeserirtt totale a procesului este denurait grad de libertate, In desericren unui proces intervine un numir mare de variabile, Dintre acestea, nu toate sint independente. Intre o buni parte dintre Variabilele care intervin in deserierea procesului se pot serie relafii bazate pe ecuatiile de bilan 1 legile fizico-chimice care guverneazi procesul respectiv. Daci se noteazi cu Z numarul tuturor variabilelor fare intervin in descrierea procesului si ew M numarul de ecuatil care se pot serie, atunei numarul variabilelor independente este LM, a4) Numérut F reprezint tocmai gradu! de tibertate al procesutui. Stabilirea ‘celor I, variabile care intervin in descrierea procesul 0 poate face pe ealea analizei variabilelor ee eatacterizeazi intensiv sau extensiv fiecare faz a fluxurilor de material ce intr in proces, espectiv ies din acesta. Dac& se proeedeazd in acest mod, ‘atunel numérul de ceuajii ce se poate serie este dat de numérul bilanjurilor ateriale si energetice asociate fuxurilor de intrare, respectiy de ice ire din proce Sore exompliticar se ne dermina grade! de Uertate el proved de sehimd de dard presenta In figura 1, Sembee oe face the Hud ain are contine by companentt fi tldal mal ald care confine component Fontra desctrea exteniva-a proces! Intervin variable nocears carac- teviathTeesul tax Ws itrare ph de toute, Deoatece tn eral te fed muni Hoxarier colnelce cu aumiral tlslor, ele bverlable stat Le Dk +242 Ca 2) 15) cuafille de bilan} care se pot serie eam de aga sint: ip court de Dilant masie. pentra iets anit Cy Soopmen a aa aan) ae Fe dua dean ase. penre i fa component tin falda mal — cite © eouatie de bitant idrodina- tate “pentraHesare ‘canal al elor Sona Hide 6 couse de bilany teemfe pe tne treat sehimbiter, Nomrul total de eeuati este dect Ma lipt ket 8 0) Seinind (1.6) atm (1.5) se obtine FeGph Deb I+, (7) itt Ste tute cntege toms ¢27 reprexinl gadal de therlate ol poe Derstre predundattnttsts By aes SE koh produ teaiges —"elidern | enultatud oblinut arate dacs ana peste, se determing expetioatal, pre meu 8 ‘alorie (tp 2-} Wt} 2)4-1 variable, tunel procesal de schimb dec HearacterZat extonale, in inttegitv Cele F vatiablle Independente in Intraren Wh lchmbator ells la feyiren avestul Operarea unui proces implica nu numai cunoasteren stiri acestuia fn orice moment, ei gi menfinerea procesului intr-o asemenca. stare care. si permit realizarea performantclor telnico-economice dente, ‘Aceastilcetin}t se realizeaza eu ajutorul sistemelor de reglare automata (ska). Se cunoaste ei ficcare SRA presupune existen{a unei mérimt de execufie (debitul unui abur de Sncdlzire, debital onul eombustibl, eon entrafia unui nsctant ete.) prin a eked modificare variabila reglatd este adhsi la ysloarea dorita. Pentra fiecare proces in parte, numirul inrimailor de execufie este ins limitat gi in general mai mie deett numarul variabilelor Independente F. Un numé tnsemuat diatze variabiele independente ale unui proces, cum ar fi de exempla compozitiile materilor prime, au rarlaf’aleatoare gl ea atare um pot i folosite drept anBrimi de execute, Acesten constituie marimi perturbatoare pentru proces gl asupra Jor nu se poate aefiona ; ele pot fi nusai masurate, rezultatid mastri- rilor putind fi felosit in eonducerea procesctor. Pe boza eelor de mai sus; rezultd cB din numBrul total J al variae bilelor independente, uncle vor fi fixate si menfinute constant in timp Ja Valorile dorite ev’ ajutorul SRA, iar reslul vor fi numai misurate, Depinde inside fiecare proces eoncret eare si elte din eele ¥ variabile independente Vor fi reglate automat, Concluzle. Cunoscind cd fieearui SRA i se asoeiaz’ un aparat de smisurat, reaultS cf numérul total al variabilelor reglate automat plus numérul eelor eare sint numai misurate, dau o valoare egalé eb gradul de libertate al procesui. 4. MARIMI DE INTRARE $1 DB IESIRE ALE PROCESULDI Wl Mavimite teknotogice, care caracterizeaxd fluxurite de material st ‘energie introduce tr proces, precum si unele dintre eele ce caractetzeasd flusurite respecte de degre, se numese marl de intrare. Wi Gelelattemidrimi tehnotogice, care earacerizeacd flucurie respective Ue lps oienati da de umecta gf eanrpl eceenadats tn proces oa suc mir de teste ‘Marimile de iesire sint“dependente de cele deYla intrare ; de accea ele se numese variate dependent, iar cele de In inteare — variabileindepen dente, Variaitte marimilor de inlrare constitute couse vartajitor matrimior de lire, Variahide mavinlor de ire eonitale efectut waft mdzinlor ie intrave. Intre mivimile de fesire si cele de intrare pot fi stabilite relatit de dependent’, care se deduc din ecuatile de Dilan}. Depeadenja dintre inirimile de iesire si cele de intrare fn tegim static sl dinamie, poate fi exprimata de earacerislcle satice si dinaralce ale. procetula. ‘Un proces poate avea mai multe mirimi de intrare 3 mal multe sirimt de iesire, Entre fiecare merime de ieive si fleeare marime de intrare faisld un canal de interdependen(t, prin care variate marin. de intrare Std transmise céire iegirea procesului, Fiecare canal poate fi deseris prin caracteristiel statice sl dinamice proprii. Caraeteristicle statiee gi dina- mice ale tuturor eanalelor deseriu comportarea procesulut In ansarablu, 5, CARAGTRRISTIG! STATIGE ALE PROCESELOR Mi Caruetoristien statied a unui proces exprimd dependenfa dintre atimile de isire si cele de intrare ale unui proces tn regim stafonar. In azul unei singure iesici i al unc singure intriti, caracteristica statied ze=U(ep reprozinta in planul zg, 20 Linke (ig.1.3, «). Dacd aceast Tinie este 0 aeapts, procesul este considera lintar. Intr-un asemenea caz caracteristica staticl este: aka, (1.8) ‘In care k este faclorat de amptificare (sau de transfer). In cazul cind mérimile de intrare si iesire au yarlatii relativ mici ‘Az in jurul unor valori nominale 29, se poate Inlocui in caleule earacter 4 ae Fg. 1.8. Garacterstel statlee: 4 — careotetelol sate ark} 8 — oaraoteritoh aod nelniacl (2) 9 Ualarcal (i, «a0 stica neliniard a procesului eu una liniarlzati. Carueteristica static’ narizata este valabild wumal intr-o band’ 242 de variajie 2 marimilor de intrare $i iesire. In aceasté Dandi, dependenfa neliniara re=tlay) (1.3) este Inlocuit prin: remy thn, (1.10) in care kaOzefAsy reprezinta factorul de amplificare al procesulut (ligs.2, 8). ot Lititavizaree caractevisticilor se poate realiza prin, neglijarea®tnfint filor mici do orcin superior (Azy, Ate, Aad, Aa}, Ax? ...) din Telasia (LQ) serist sub forma : ay,+Aze—tlx,, An). 6, CARAGTERISPICL DINANICE ALE PROGESELOR 4 i Carncteristien dinami esnent : In resin dinamic mirimile de intrire, 3 ( $1 a@ ieblke ze () sink Sariahie in Limp jecualia care deserie eompartarea dinamic’ « procesulitk (couatia dinamici procesaiui) stabileste legatura intte ae @® si av Oe Gea miai unuala caraeteristied dinamica este rdspansal indicia (caracteris- fea indiciati. @ Rispunsal indietal exprimt modu tn care variazd tn timp marimea de iesie, adunet and mévimen de intrare variazi bruse, de la o valoare constant xy, Ta @ allel vatoare constant ta, deserie comporlarea dinamied @ unui © asertenca modificare bruset se numeste oaralie reapt (semnat rapt. Atunet ein mul vasiahet Ary (D2 este egal ew tnltatea, semnanit se nu tepte (equa unitart 9h x0 notewsh Axe (O10. Pentru determinarea prin calcul a caracteristicilor statice, se folosesc ecuafiile de bilan} de material (energic) corespunzitoare reginnului stafionar (felafia 1.1), iar pentru determinarea earaeteristicilor Ainamice se folwsese ecuajiile de bilanf, corespunzitoare regimulub dinamie (relatia 1.3). In foarte muite cazur, procesele din industia éhimick au o structurk complicala din punct de ‘vedere dinamie, Aceasta structurn poste fh descompusi fn multiple elemente eu intirziere (monocapacitive), elemente integratoare, elemente cu timp mort ete, In anumite cazuri (pe uncle canale), procesele au o comportare’ simpli de clement cu Intirziere, de clement integrater sau eu timp. mort. pte | a, Procese de tntirziere Procesele cu tnlirsiere (monocapacitive) stnt deserise in 1 ae. — rh Sa ‘tata Seng ain (a depl 2 Expresia analitick a rispunsului se obtine prin integrarea ecuafiel Catenin cy fia 19 : as In fed) Rate) P= ‘0 Introduetnd limitele se obfine : In fre()— kg 00] —la(—ketsee seapecti s0—8 20 7 eo wa » tte) 18) Relaia (18) este Indentick eu: (18) ad)—ke knee T Din (1.16) cezult& réspunsul clementului, la semaal treaptt de amplitudine 24a: Fai sy=tnelt—e7') oan @ Mispansel indicia! al clementului eu Intirziere monecapacttiv ccorespunzitor usei trepte unitare (s;0—1) rezulta din (1-17) de forma sto=ul-oT') (1.18) siestereprezentat In figura 1.5. Se observa cl Ia '—00 rezutta ze(o) =k. tn eazul acestei element, fluxul We depinde de cantitatea acumulata W.Astfel, ia momeatul moditiesrii braste a Muxulai Wi=Wio-+AW = = Win apara un dezechilibira WW. si ineepo modificarea eantita{ii acu~ Jnulate W. Pe misura modifietrii lui W, se modifies We pind efnd din rnow sestabilegte un regim de echilibru (stationar), cind in final Wes — TWh si cantitatea acumulata W rimine din now constants atit timp eit se va menfice aceasta stare (alit timp cit W, nu se va modifica din 13, AO} Foltekiia(tet) Hie Fee djgoht cet t) ln un Sexanal treapta r now). Asemenea procese se mai frei dup’ apa: Tard ieh 0 interve wese si procese evi auloreglare sau eu lunui dezeehilibru, procesul restabile= ie exterioaré (din aiara), b, Procese integratoare Proeedle thiegratoare snt. descrse i sonnet tepretoare sine descrne in sgn dtnomié de count de ryt Fl (Oat) f axinae, (1.19). pron Ra Cath end st (no treapul de ampiitudine 24 rispuisal; a4 A) Mio es te 7 t a Fig. 16, Raspansil anal proces integrator (astatis) a un seunal treapti de am- ‘itadine = In cazul acestui element fluxul We=Wey este constant (independent de W), Astiel, Ia o modificare a Muxalui Wi=Wi-+OWs are loc un dezechilibru (W-£We) si cantitatea acurmulata W se va modifica eontinuu fird a's> mai restabili echilibrul static, De acces, asemenea Provese se numese aslalice (nu se pot gisi niciodati inte-un regim static). @ fu: fal al procesului integrator este deci de forma (1.20) dat Tm si este reprezentat in figura 1.6. cc. Procese Hiri fntirzione Proces fart talleziere (proportional) Im general au exist, dar, uncle procese et! constaate mici de timp pot fi considerate, prin comparatie cu ‘tele, ca find {ira intirziere, In aceste cazuri, procesele sint deserise in regim dinamic de ecuatia : el) hes aan 8 © Nisponsut ine dial al anu proces {ard atiaiere este ree prezontat i figura Lys Spre deosehine de prt 1 —____g tte dour procese? ts ell) @ eazul acestui proces actu de Intee al sam enetgiey In Sele) Phi regimndinami,sint nes titi (oracle nu. ait 3A, . Procese ew timp mort Procesul eu timp mort, do ssemenca, Ba acumuleazi material sau energie fn regim dinamic, dar eterining 0 nt ere in transportal fuse de material (energie) de ta. Intraneeatre iegireaelementulu In eazul acestui element ecuatia de hlsny est WAd—Wt—9, (1.2 fm care x este timpul mort saw timpul de transport @ Rispunsul indicia} al clementuiui eu timp most este: rd=a'—2) (128), fi esto reprezentat: in figura (1.8). aul) Fig. 1.7. Réspunse) woot proces tard amttalere (pree porfioaaly ia un wemnal treapta ‘de asyphtudine sy, wel) ‘ Teltl-¥e( 2) z+ fz] 7 Pig. 18 Raspunsul unui proces eu timp mert le un sem Treapti de amplstucine 24, 7. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARAGTERISTICILOR DINAMICE ALE PROGESELOR Determinarea experimentali a rispunsului indicial al procesetor devine necesari ineazal proeeselor et. comportare dinamics complieata, ind deduesrea aeostora pe baz’ ecuaiilor de hilant este dificil. Pe baza raspunsului indieial determinat experimental se pot obtine datele nece- sare in vederea alegerii tipului de regulator si acordiitregulatorulu Pentru delerninarea experimentald a rdspunsului unui proces se provoaca o varia{ie bruse& a mainii de intrare (le circa 10% din valoarea hominala) i se tnregistreaza evolufia in timp a mfrimii de iesire, Pentru ca determinaren experimentala 38 fie coreeti, trebuie ea in perioada fexpetimentirii sistemul de reglare automata sb fie seos din funetiune, prin trecerea pe comand’ manuali Prelucrarea rispunsului experimental permite determinarea constan= telor de timp, de amplificare si a timpului mort ce caracterizear’ procesul respectiv. @ fe figura 1.9 este prezentat réspunsul indicial al unui proves care poate fi considerat ca fiind ew intirziere, monocapacitiv. In acest az constanta de timp se poate determina prin trasarea tangentel intr-un Sublengeato Fig. 1.9, Determinarea constantel de timp a procesulul ev tntielere monoeanse cltiy pe bata raspunsuiel indica! experimental, “) Amipunte cu privire Ia folosicea rlspunsulul experimental pentro stebitirea {Upatul de regulater si acordaren acestore se. qisese In menualul’ ,Avtomatlzir", tor: Miboe D. 91 Palew 1, EDP, 1968, 9 — Atomedshr ty dust chimed av punct oarecare Ala curba derispuns z4(()- Constanta de tmp este egata Gur sublangenta (segmentul ty tp). Punctul B se afl a intersectia tangentet eu dreapta pataleli la axa Himpului xe (l)=te0- ‘Aceasta se poate demonstia falosind interpretarea geometrict a derlvatel tm puneta a mwas (29 (1.25) a (O74) soins) 0 25, se obtine (126) Dupisimplitiest, Ain (1.28) rezulta Total ‘ceea ce reprexintA domonstrajla airmatict de mal sus, Dacd, treapta aplicata 1a intrare are amplitudines sta 41, atunct Keres. Intr-adevit, din (1.12) rezulla Ia f=c02 Fee Kt Dei kn Be (1.27) Constanta de timp in acest az, se determin’ similar ca mai sus. @ in cazul unor procese eu intirziere multicapaeitive, rispunsul indicial prezinti un punct de inflexiune A, din care panta curbei re(0) incepe sh descreased (fig. 1.10). Un asemenca proces poate fi aproximat printr-un element cu timp mort. ¢ si on clement cu intirziere mono- Eapacitiv cu constants de timp T care se determina prin trasarea tan- gentel BC in punctal de inflexiune A (fig, 1.10). Factorul de ampliticare ‘al procesului se determing ea gi tn eazurile precedente : ken |z}c0. Not. In general, pentru procese dinamice tip, se pot usor determina onstantele de timp si de amplificare din rispunsul iudicial, aproximin- Gu-le prin combinafii de elemente eu comportare dinamie’ tip. 18 7 sian Fig. 1.10, Aproximares wnat proces cu Snlitiere mutticapacitiy printe-uu cement ow timp sort tue cement cw InUirzlere necapoeiliy oa eomatants de Uap TL 8 FIXAREA CUNOSTINTELON, INTREBAHL DE CONTROL 1, Care este evuiatia de Dar in regim dinamie? 2. Ce informalji ubile pentru automatizarea procesului se obfin prin stabilirea numarulsi de grade de ihertate ale unui proces ? 3. Ce exprimd cnracteristien statiea? Dar rispunsul indiciel ? 4, Care este forma ced mai general de desctiere a comporla statice sf dinamice a unut element ? 5. Cave sint wispunsurile indiciale ale procesclor eu comportare dinamicd tip? Care din urméloarete afirmafié pot consiitul raspuncusi ta tntreba rile de mai sus? lant a unui proces fa regi stafionar’? a. In regim stafionar nu au loc acumulii, cantitatea de energie (material} intrati In unitatea de timp este egalA cu eantitatea iesit% din proces fa unitate de timp. b, Eeuatille diferentiale core stabilese legitura Intre marimile de iogire gi cole de intrare in regim dinamie (In timp) deseriu procesul ‘idin punet de vedere static, Regimul static este un eaz particular al regi- Inului dinamic (cind marimile de intrare, si iesite sint constante st deri ‘vatele acestora in caport eu timpul, mule). 19 c. In regimul dinamie fuxurile de material (energie) de to iesire si intrare nu mai siat egale, Diferenta lor este egala eu viteza de acumu- Tare de material (energie) in. proves. 4, Cunoasterea numérului de variabile independente ale procesului permite stabilirea nuindrulul de maimi tehnologice care trebuie reglate si misurate. g almk PROBLEME RECAPITULATIVE 1, Rezervorul din figura 1.11, ase alimenteaza eu un debit de lichid Qe=5 mb, iar din rezervor se extrage lichid eu o pompa eu debit de Fetulare constanté Qemdmih. In aceste condiil, in rezervorul eilindric cu diametral D =1/V' (ma), se monfine constant un nivel nominal de Tickid MoI m, La um moment dat, debitul de alimentare Qe creste bruse ja 6 mi/h, Si se stabileasc’ eft va fi nivelul in rezervor dup 0,25 le gi ce eomportare dinamick are procesul. Be aa f= Hor SofL4b 0.2 Provestil este integrator. 2. In figura 1.11, b sint prezentate raspunsurile indiciale ale unor procese care au ea mirime de intrare un debit (m®/s), Care este compor~ Qarea dinamica si care sint constantele de ampliticare si de timp ale seestora ? TR: Alegeti rispunsul corect din urmiitoarele : a: cura eeportnal (eee Tad min) ate | Bee ges ia ay cuba 12 tefator (Fad anys curba 2 — eu Inare (E28; T=2 min); serba 1-— eu totiesiere (TB "nin; ket); Sirbe 2 — eu timp mort (e=2 a). 20 (Sstpmte | 7: sUtetattp Fig. ttt, 9, Trasafi grafic rispunsul indicial se()-=t0(teie i apoi determinafigralie constanta de timp (F si 7 tu aminuts), ae, sub tangenta R: Tal0 min, 4. In amestecitorul eu agitator de volum Y—1 m®, din figura 1.11, ¢ se introduce, cu un debit Qio~10 mi/h, o solutic de SO,Hy de porentrade Goo: care trebuie diluaté pind la o concentratic ~—40% prin introdueerea unei solutii de SOulls cw concentrafie Coo=20%. ‘Se core? ‘ oe J. Si se determine care trebuie si fie debital nominal Qq al solufiet diluante ; ethcie TL, Si se stabileascd matimile de intrare (variabile independente ale procesului ; i CG IIL. $4 se ealuleze factorul de ampliticare pe in canabe Ro dgiict dike Racial ae are” a TV. Si se cakuluae rispuusol indicial pe awwelayt canal Rispuns : 1. Din ecuafia de bilan} in regim stationar : CinQs0 + Cn Qa0— CoQ =CsoQi0-+Conan— Co(Qio+ Ox.) =0 (1.28) rezulti, Gy RAN 9= 80,195 mt, te O08 1, Din ceunfia do bilanf tu regim stafionae recall 6044604 OC, ag Qt Qe a2, Desi, mfvimen de lye care coracteriiearh scopul proces exte C, ier variabilele independente (de rare) sint: Cy Qi, Cx Qo. Inge niare Qu de Geiiesire. In stabiliren factorului-de amplifieare pe un eanal se studiazd mumai comportzrea procesului pe acest canal. Dec, se consider’ Gr—Qse-+S 0s si C=Co+AC, lar mirimile de inttare. ale celorlalte canale ramin constante: si eyale cu Qyo, Cio, Cape Iulocuind tn (1.29) spf ACh G00 + Cal 5 BOS) CofA Ce Sete Calnt 80y), 1.90 oy Gerber si a Tinind cont ek Qso-+Qio=Go, expresia (1.90) devine: CoQ HQWAC HCA Da-+ACA Qs Cina Conan} Cou en (1.31) Negliind intinitul mie de ordimul doi AC-AQ, si avind in vedere (1.28), ‘relafia (1.31) “devine oSC-FGAQ1=Can Os = SS Apt (say In care AC este tn¥rimen de iesire, AQy— mirimea de intrare iar, ‘este factorul de amplificare (de transfer) al canahilui studiat. Semput (©) indies faptul ca la cresterea mirimii de Intrare mirimea de tesire seade, si invers. TV. Se foloseste ecuatia de bilent in regim dinamie (1.8), in care se Inlocuieste Wil) Cie Cal Qo +A O44] Walt) =[Co+AC(O] [O00 Qer+ A020] WO-[Go+AC(1V away acer, i @ . Ca Qi Cro Qn Cae + Can O(0— God Ot) — GA —Agi.acM=Vv 2860 ae (1.33) cont de ecuafia de bilant ta regim stafionar si neglijind (1.39) reaults: VERGO QC) =(Cn—COAQA) Tmpactind cu Q, se obfine ecuatia care descrie dinamiea procesului pe canalul. respeetiv (1.34) 7 san, oe fa ACW) = 2="A.9.0, ETA CW = SE SaQM0, fn care 2 (ore) este constanta de timp, iar oe b= 1 faetorul de transfer. Cs 16 Decl, pe acest canal procesal este monocapacitiy (cu intirziere) si Fispunsul indielal (ind AQe=1() este: +4), (435) co=n{i-« Jn care f eate dat tn are, Pentru studiul comportiit diva deazi in mod similar. pe eelelalte canale se_prove~ B, MASURAREA §C CONTROLUL AUTOMAT AL PARAMETRILOR TEHNOLO GICL 4. ROLUL, $1 NEGESITATEA SISTEMELOR DE MASURARE $f CONTROL, Al, PARAMETNILON TEESOLOGIEL 1m Parametrii proceselor tehnologiee sint mdrimi fizice care carde- terizeazt regimul de desfaigurare al_procesetor. Pentru ca in arma desfagurarii procesului tehnologic s& rezulte produse de calitate ji in cantitafi prestabilite, la un pret de cost cores 23 Punzitor, operatorii chimisti trebuie 5% menfinii procesul fm regim no- ‘minal, Regimul nominal este earacterizat prin anumite valori nominale ale parametrilor tehnologici, Parametrii tebnologici intilnifi cel mai freovent in industria chimich sin marimi fizice ea: temperatura, pre~ siumea, debitul (viteza de curgere a fluidelor prin conduete), nivelul de lichid sau de materiale pulverulente sau alte marimi eare caraeterizeaz’ calitatea materiei prime sau a produsclor (pH, umiditate, densitate, viseuozitate, culoare ete.). Devialiile parametrilor tehnologie! de a valorile lor nominale determing desfisurarea_procesului Inteun vegim in care ealitatea Produsclor i productivilaten instalatiei tehmologice sin nesatisiied- toare. Uncori, asemenea devialii pot duce ebiar Ia staat grave de avaric (explozii, incendii ete), Sistemele automate de misurare si control fae posidilt urmarirea variatitlor in fimp @ parametiilor tehnologict si statlliren deviafied lor de la vatorite nominate preserise. dla timp abaterile inadimisibile. ale paramettilor tehnolo- gici, operatorii chimigti care supravegheaza si dirijeazd procesul pot. Ina ‘misuri pentru eliminarea deviatillor si preintimpinatea, avarilior posibile. In cazul anor parametri tehnologiel foarte important, sistemele de masurare si control al acestora sint previizute eu aparate de inre- gistrare a evolufiei In timp a valorilor paramettilor, Pe baza acestor tn registrdri se pol analiza ulterior cauzele care au determinat obfinerea nor produsedeslaba catitate, un rondament seizut saw eauzele care au deter minal 0 eventuatd avarie, Alteori, aceste tnregistrdl mal sint fotoste pentru slatitirea consumuritor de material si energie pe o anumitd pertoadd sai sfectuarea unor catcute de bilan{ de material sau energie, 2, FUNCTIUNILE SISTEMELOR DE MASURARE 51 DE CONTROL Funefiunile sistemelor de masurare si control deriv din defini- fille operatillor de masurare si respectiv’ de control, M Prin misurare se inelege compararea mérimié ftzice de masurat eu 0 valoare @ ei admist ea unitate de mésurd, WM Numarut care indied de ctle ord se cuprinde unitatea de masurd in marimea fizied respectiod se numeste valoare numeried a mirimil misurate, M Prin control se intelege compararea mdrimii fistee controlate cu cnumite vatort limita prestabiite, By Scopul controlului este de a stabili doar dacé mérimea controlaté ‘are valoarea Intre limite sau in afare lor = Misurarea 91 controlul implicA deci © operatie de comparare, care se poate face maneal (de exemplu misurarea nel lungimi cu’ rigla ‘gradata) sau autem, In ultimul caz este exelusi interventia omului ‘in reallzarea operatiet de comparare ferent smisurisii sau contro su Datorité complxitatii instalatilor tehnologies moderne din indus- tia chimied, nu este posibila. supravegherea i dinjjarea destagurdnit procesclor tehnologice decit prin intermediul unor sisteme automate de misurare si control Ju industria eaimiek misurarea gi controlul operativ (In. seopul irijiri procesului de eatre operatori) se face la distant, dintr-o eamert de comand unde se gisese aparatele care furnizeaz informatile despre evolutia diferiilor parametri ai procesulul. Aceate aparate sfnt_ mon {ate pe un panou central fn camera de comands. Paralel ust cu sistemele dle maisurate sf control operativ central, pentru unii parametri, exist ‘montate in instalali, local, aparate de masurate si contro la aceloras! pe Faanetri, Aparatura pentrt masurarea $i control) local este destinat In principal urmiciri, anumitor parametrii tehnologiei In perioada ‘de pornire a utilajelor, deoarece tect! porairea si opritea wtilajelor neetsiti manevre locale desfigurate. simultan cu urmarirea evolutiet parametzilor, Dup? intrarea in regim nomfual se trece pe controtul ‘automat central. . In prezent se ‘abriek tn fara noastrd aparaturd electronica si es tn ets"deasinilere aparatart pueunaticn de mdsarare 9 conto), bifzats larg fo itdustria chimick. Accasta aparatura face parte din sistemele unificate (clestronie ,B* si pneumatic ,,P*) realizate in pro- dluctia de serie de citre FEA (Bucuresti) — sistemul electronic. 91 Ja Birlad — sistenal pneumatic. 2. STRUCTURA UNUL SISTEM DE MASURARE SI CONTROL In industria chimicé se folosese in prezent pentru misurarea gh controlul marimilr tehnologice, aproape in exelusivitate, aparate eare fae parte dix sislemele unifieate. Sistemele de misurare gi contro] realizate eu elemente ale sistemelor Unificate aw urmitoarele parfi componente : ‘raductorul, elementele de Fransmisie a semnaidor unificate si disporitivul de afisare (aparat indicator sau Inregistrator al valorii numerice, mpi de semnalizare a iesirii din 28 wets icwore \ tots iB a navoe Bil Henest| €[Aenes/| | « esent de ronmae Tage Fig, 112 Schema bloc a uml slatem de massrare gl control, limite etc.). Singurul element al sistemului care difera ca prineipiu tn funetie de natura fizied a parametrului controlat, este traductorul (ig. 1.12). a, Traduetorul WM Traductoral are rolul de a transforma marimea fizied controtata (miisurati) intro mérime de alld natura fisied, care poate fi transmise la distant si asifel poate fi mat usor masuratd, preluerata, Aceasti marime reprezinté marimea de tejire a traductorului si este de obicet proportional eu mirimea fiziek controlatt. In cazul sistemului unificat electronic roménesc, acest semnal este un curent electric continuu eu valori cuprinss intse 2 si 10 mA. Asticl, valorii minkme a parametrului masurat Q», fi vor corespunde 2mA, iar velorii maxime admisibile yy fi corespund 10 mA. In inter- valu] menfionat valoarea semnalului este proporfionali eu mérimea de misurat 9 -k9 [mA] (1.36) in care k este factorul de amplifieare al traductorului. Dependenta dintre 0 si i reprezint’i caracteristica stalicd a traduclorutul (Gig. 1.13). Constanta de amplificare k cores- punde pantel caract tative, care ‘acest az este On: Z 2 4 6 Fw Una) = AS [Almmtaten do manu 9] Fig, 1.13, Carscterstee sta. SO pRranstiatai| 9) ted aun teaduetor, liar, (137) 26 Ja cazul sistemelor uniticato, traductoral ‘este compus de obicei Aintr-un element sensibit (delecior) 1 un element adaptor. @ Elemental sensibil al tiaductorulut tndeplineste funefia de eonvertire a naturli fiziee a m&rimii misurate 6 (temperaturd, nivel, debit, desnsitate) intr-o ‘mirime usuar prelucrabili f (deplasare, ten- siune electric’, forfi ete.). @ Adaptoral transforma ‘mirimea de iesire fa elementului sen- sibil Tn semnal unifieat. D, Elementele de transmisie Blementele de wanemisie a semnalului de la teaductor Ia tureg strator, indicator depind de tipul sistemului. In cazul sistemului unie fieat gleetrouie, acesten sint eabluri electrice eu conductoare de eupr Tn eazul sistemulul unificat pneumatic, semnalul unifieat este 0 pres une de ner comprimat, care poate [ia valori Intre 0,2 si 1 kgl/om®. De acvea, elemente'e de transmisie, in acest eaz, sint tuburi'de eupra saw de masi plastica (PCY). c. Disporitive de afisare Semnalul de iesire al traductorulai este transmis fnreglstratoarelor sau indicaloarelor valorii mumerice a mirimii tehnologice 9 masurate, Aparatele indieatoare si Inregistratoare sin prevazute cu co tacte elec wre se comuti in momentul depisirii limitelor adn sibile si comand aprinderea unor Kimpi de semnalizare optici saw hhupe (Soneril) pentru semnalizare acustie’, Acestea indeplinese funefia de afigare @ rezulstatului operatiei de control automat. 4, PRECIZIA SSTEMELOR DE MASURARE SI CONTROL, In gencral valearea numeries indienta de aparate ag este diferita de valoarea relativa © a mérimil masurate, WM Diferenja dintre valoarea indicat (misuratt) xq si valoarea se numese eroare te misurare Eroarea poate hua. valori,pozitive-sau negative intimplatoare, si deci nu este constanti, si ia valori aleatoare intr-o anumité banda. Preci- 2 ‘ig ou care'un aparat poste indice vatoarea numericd « marimit masu- rate este exprimati prin clesa de precizie a acestula, Wi Clasa de preeizie N este un numdr care exprim@ eft la sutd din Janda ange de mdsurare @ aparatulal represints eroarea absoluld Unita (mazima}'{e;,| pe care aparatul o pate avea la o masurare: 1%] = LL. 100, Clasele de precisie atandardizate sint: 0,005 ; 0,02; OL; 05 15 1,57 2.55 45 6. Clasa de preci sub forma unei astel de cifte este indicat pe seala aparatului (de obicei fncercuita). In industrie se fo- Tosese tn general aparate de clase de precizie: 0,5 153 20. Clasa de precizie este deosebit de utili in alegerea sparatului de misurat corespunaitor scopului dat. tn termometru eu seald (0... 500°C de eles area uel temperaturi de 10°C, dsoatece (OC term (1042,5)C, O precise de misurare ‘mult mo Ne obline died se foloseste wn nparat et sealn (0. 20), In aeeeagl clas "C. Decl, ind sparatul indies $0°C, temperae ste cl aparatut_ teob in a doen jumitate a 5, FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1, Care sint functiunile sistemelor automate de misuri gi eontrol ? 2. Prin ce diferi sistemele de masurare de cele de control ? 3. De ce sint necesare aparatele de misurare si control locale care dubleard sistemele de control la distanfa? 4, Prin ee difer’& misurarea si controlul manual de misurares automats si controlul automat ? 5, Care sint principalele elemente funcfionale ale ficate’ de misurare si control? 6. Care este dilerenta, din punct de vedere funetional, sistemele unifieate electronice si pneumatice ? femelor uni= intre Alege, care dintre urmatoacele. ofirmafit pol consti rispunsurt ta Intrebarile de mai sus; s a f Control presupune © operas de comparsre a valrilor eu rente ale parametrultl-controlat, eu valocle Hinta admis 28 . In cazel controlului annual este necesard interventin omult fn realizarea operajiel de comporare a Yalorilor eurente cb limitee, . dn carul sistemelor de control automat compararea si aisarea rerultatelor se realizeazd fara intervenfia omulul 4. Misurarea consti in compararea mirimil de misurat eu 0 va~ loare a ej admis ca unitate de masura. fe, Numirul eaze indied de elte ori se cuprinde unitatea de misurk in mirimea macurati se numeste valoare numerici a mirimii ma- surate, f. Sistemele de misurare automatii permit cunossterea. tn moment a valorilor parametrior tebnologici ce earacterizeexi regimul fehnologic In scopul cunoagterii slarii procesului gi coreetirit regi- mol. ‘ nregistroree valorilor parsmetrlor tehnologici permite analiza ulterfoark a eauzdor avorillor $i deranjamentelor, calculol consu- dnurilor de materiale si energie, caleule de bilan etc bh, Traductorul se compune dinte-un element sensibil gi um clement adaptor. i. Elementol sasibil ol traductorulut vine procesul al cirui parametru este controlat. jj Sistemele de control folosese pentru uyurarea supravegherit desféguritil processlor de eatre operatorit chimisti, Ele avertizeara operatorul in cazul iesint din limitele admisiile a unor parametrit tehnologici. i, Tatre sistenele unifieate electronice gi pneumotice nu, exist diferente din punct de vedere structural 51 fictions. contact direct cu PROBLEME RECAPITULATIVE, 1, Pentru determinarea presiunii intr-um reactor se foloseste un manometru de clas de precizie 1,5 eu seal. intre 0 si 100. kgtlem’,® care indie& 5 kgffem*. Care sint valorile probabile ale presiunii in re- actor? R: Intre 3,5 si 6,5. 2. Care este misure retionalé ce trebuie wat’ pentru ca in eazul reactorului din problema J, presiunea si fle Indleata ewe eruire $0.5 kgflem? ? % In practicd se foloseste tn mod curent unltatea 1 kylfem! care tn ST este ‘egal 62 iat Nem? (a1 ta Nem), 29 JR: Alegel! rispunsul coreet ain. urmatodrete 4 Folosirea unui manometru de clask de precise 0,5 eu seal 04.100 ‘kgtlem®; b, Folosirea tui manometru de elasi de preciie 0,2 eu seal 0. .100_kgfiem? j ¢. Folosirea “unui manometra de elasd 1,5 ew seal 04.5 kgtlemt. 5 d. Folosirea unui manometra de elysk 1,5 cu,” seal 0...7,5 kgtlem®. , REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR TENNOLOGICL 1, NECESITATEA REGLARIT PARAM: RILOR THHNOLOGICE Oriee proces tehnologic este caracterizat de una sau mal multe mivimi a eiror valoare constituie indicalori de calitate al destigne iri procesului, Aceste mirimi sint de obiced indfeatori do ealitate ai produselor (compozitie, culoare, reziateni_mecanic, viseozitate, densitate,. temperatura ete.) sau de productivitate si randament. ale procesului (cantitatea de produs obfinuta in unitate de timp, conso- mul de materie primi pe unitatea de produs, raudamentul energetic sete). Uneori, in enzul proceselor simple, aceste iatimi pot fi controlate direst Ia jesirea procesufui ciad sint mirimi fizice eat temperatura Produisului, culoarea produsolui, coneentratia unei componente a pro= dusului ete.) Asigurarea pesforman|elor dorite ale provesului pe o perioadt tnde- lunged se realizexs prin mentinerea acestor mari de tesire fa oaloarce Jor niominatd, predeterminats Marimito de fesire ale procesului sint dopendente de misimile de intrare.ale acestnia. tm general, anirimile de intrare ale proves au, variajii ntimplitoare tn jurul valovilor nominale de regi. Astfel, compozitia materici prime nu este totdeauna aceeasi, debitul materi’ Prime nu este strict constant ete, Toate aceste eauze determin’ variatii fle marimu de iesire Ta Jurul valorii nominale. Mi Toule marimite fizice ale eiror variafit delermind abateri ale mirimii de ieyire « procesului, de ta naloarea sa nominald, so numese sudrim| perturbatoare sau porturbastie 30 Aceste abateri ale mArimii de iesire de la valoarea nominal tre~ buie lichidate, actionind ausupra procesulul, WM Operafia prin care se asigurd menfinerea unui parametra tehno- logic la o valoare nominald, se numeste reglarea parametrulul respectiv. Prin. roglare se asigurh 0 abatere cit mai mic4 a parametrului reglat, de Ja valoarea nominal prestabilit, Cu cit abaterea parame~ ‘teului de la valoarea nominals de regim este mai mie’, pe intreaga pe- rioadé de funetiorare a provesului, eu atit precisia regldnit este mai 2, REGLAREA MANUALA $1 REGLAREA AUTOMATA, Asupre unui proces pot aetiona rma sau mai multe murisnt pertur- Datoare. Efectul tuturor perlurdafilor esle cumulat tn abaterea para ietruted replat de ‘a veloarea sa nominald. Reglarea are ca scop anutarea fcestei abateri. Lichidarea. abaterii se poate realiza prin modifiearea forjati a unei mérimi de intsare procesului, de care depinde para- retrul reglat WI Marimea de intrare @ procesului care ete modificalt tn seoput readucerit parametrului regia la valoarea nominald, se numeste- mime de exceugie. ‘Accasté marime de exeeutie se slege dintre mirimile de intrare, din vedere ea aceasta si fe gor moiifcabil ME Dispositinde fehnice prin intermedtul earora se modified marimew de exevusie sint donumite elemente de exeeusie. In cozut procselor din industria ctimicd, marmite de executie stnt, de obice, debile de gaz, de abur sau de lichid, Marimile de exeousie Siind dobite de material, transportat de obieet prin conducte, ca elemente de exeeuties¢ foloiese robinetele. Prin acfionarea robinetului (Inchideren sau deschiderea acestuis) se mo- ified debitul de Aid prin eon Ayeto pe care este montat, In gura 1.14 este reprezentat semnul convenfional al uoui robinet cu fcfionare manual, Rotwel Fig. 114 Reprezentarea simbollet a ‘Snwl vebinet eu aelionsre Masuald, a 44, Reglarea manualé FReglarea manuatd este “eax Walt de" un operator, eare are sarcina dirjariprocesulul. Pone tru reglarea, manually, operatoral trebuie sf aba la dispoaijie un sistem’ de misurare "a parame- trului reglat, in vedere sesiziei bates parametrulal de la Va- Toatea st nominald. 1 Marimea eu care se com- part taloarea curenta a purame- Fig, 115, Regizes_mannaik a concene ule, reprezinta marimen de re Me Meayel inten" ametteedton, fering. Sistemul de misurare se compune dintr-un traductor si un aparat indicator, reprezentate simbolfe In figura 1.15. In momentul sesizirli abaterii operatorul Inchide sau deschide treptat ventilul, modificind debitul (care reprezintit mairimea de exe- Cuic) pind anuleazi abaterea aparutd. Instalatille trhnologice din industria chimicd, sint previzute cu dispozitive pentru reglarea manual ® parametrilor tehnologici. Reglarea manualf se efectueaza In special ta punerea In functiune a iustalatiel sau Ia oprirea acesteia pentru revizie si reparafie. Dupa ce procesul a fost adus in regim nominal cn ajutorul dispozitivelor de reglare manual, instalafia este trecut’ pe reglare automata. D, Reglarea automat Reglarea automati a parametrilor tehnologici este _realizat prin intermediul unor dispozitive tehnice, fri interventia omului Spre a stabili functiunile noilor dispozitive necesare pentru a prelua funcfitinile operatorului care, in exemplul de mai sus, executs reglarea manuald, 34 recapitulim operatille pe eare Te efectua acest operator pentru reglaren manual a misimil de sire a. procesulai In primul rind operatorul observind indicafiile aparatului de misurat concentratia C, slabilea abalerea e, prin compararea valorii curente Ca marime reglata (indieald de aparal) eu valoarea nominala Co a acesteia, care era indexata pe seala aparatului, Mérimea Cy este mitimea de ‘referinia, 92 fm fanelie io yaloarea erofll ' emtyC, operator acfoneast det imental de enecutie, modifieind debi 2)6, a) {at Oy pind end anateest baler, emert ‘Avid in vedere actiunea continak | deonente ‘a perturbatiilor asupra_procesului, ra operajia de ansiare coatinus 8 bateil devine deossbit- de dificil, in conde negli mans Dis zitival tehnle eae prea tunel Eile imenffonate mat ‘sug, se ne neste regulator auomal. Regidatoral 7 Tesi are vit element comparator, eure gf on efectuenzd compararen semnclilul xy + Ter ttle ete repre mine regal Oc anna tet en ae rin{t Cy). La iesirea comparatoralui wethttbioer ers al sport tt pinta sonnel, a ls Sie eae Pens pte cpa, small Tei ce-de ateng natart Wu stnahi' ap ae dene 9 armaat de cour, dna existe mea Shas crceratad impreiafei ‘dt podaseeh sent de rae aie ipl rant ple pn piss eos canto ene heat areca dennatul rezattal in urea pretucriit abaterit de edtre regulator se meg ltnl Gs nanl s mrne d eomand 9 se oleae © 5. ena ea hopttoral, se teresa tate tadacar siete nal Ss oc peta ei tora de compaeen face phn ein fight) €. Sister! de reglaro automata WM Ansamblul de elemente care reul madi felvologice se numeste sistem cit reglaret automata @ unet vreglare -antomath (SRA). % Prin want so inploge © mile fale care nu are an rol tehsslog find door portatonee de Informatie, Spre exempla toustunen In bosnele wk tee- fmocuply este an seminal, Acesta poartd aformalla pevind valrlle unel temiperaturt 3 — Avtomaate sn sala cet 33, a " wet hy kennels Fig, 117, Reprerentarea nul clement al sehemel fancllonsle a 2A, © Elementete care compun cel mai simplusistem de reglare automat’ int procesul al cirui patametrt ze este reglat, fraductorul, regulalorut si elementul de execujie. Indiferent de natura fizici a marimit reglate (care este si marimea de iesite ze a SRA), elementele componente men~ fionate au acclagi rol functional in eadrul SRA. Accasta face ca struc- tura SRA si fie identic’, indiferent de natura fizicd a mfrimii reglate de principiile constructive si de ftmetionare ale elementelor SRA Btructura identicd a SHA si rolul fimefional similar al elementelor componente ale acestora, permit reprezentarea SRA prin scheme fun cfionale care fac abstractie de constractia i principle de funcyionare fle. clementelor. @ Schema funefionals (bloc) reflect numai transmisia informatie’ purtaté de semnale prin elementele care compttn sistersul. Jn schema funcfionala uncle elemente sint caracterizate deo marime de intrare 191 0 mivime de iesite zp (fg. 1.17, ¢). Blementele eu mai multe iptrink 51 0 singura marime de iesire & (egala cu sma algebrick a marimilor Ge intrare) se reprezinta ea in figura 1.17, by Folasind aceste simboluri, tn figura 1.18 se reprezinta schema functional (bloc) a sistemulti de reglare automata a concentraticl (anabizat mai sus, fig. 1.16). In sistemele de reglare automatiexist’ dovt cki distinete de trans- misie a semnalelor : calea dineeta si calea de reactie Galea direct cuprinde clementele dintre comparator si iesiren sistemului, prin care semmalul erorii se tranemite de Ia intrare citre iesirea sistemului. Prin calea de seaefte (sou circuit de reactie) reintoarce la intrarea sistemulut sub forms marimit de reacfe 2,. Marimen de reactie poate intari sav slabi mivimea de intrare a etii direcie, reaetia Kenumindirse, respectiv, reacfie positing seu negated. In caztl SRA, reaejta sistemulul este Tntotdenuita negative. Tntr-adevnr, dacs reaegha Lipseste (cireuital de reactie este Jntrerupt) atunet mirimea de intrare a eal ditecte ea ; in caz contrar, emz)—zp, deci reactia este negativa, Un SRA eu resclie negativi se mumeste sistem de reglare cufomaté tn circuit inehis, iar in practict mal poarti denumirea de bueld de regtare. mnirimes de jegire se af pmeces oder ig. 118 Sehema fanotionalé « sistemufsl de reglare 4 concentrate! 7ry— waiotor de inenne | — napster ED — lament o exetia {Ty — emanate feb roniie wy suman de Felon sp ~ mdrinen pestursetaze | EqQ= Qa ‘Bot ce execute; 5, -manimea de comand: =) —marimea Je inate: 2)" =, —erosre “abateee) 37 wbrinen de Teac, % CARAGTENSTICILE REGULATOARELOR AUTOMATE, Regulatorul este singurul element al sistemului de reglare automata care prin constructie este prevazut ew posibilitatea modificarit earacte- Tisticilor sale dinamice. Modificarea caracteristicilor rogulatorului este necesara pentru asigurarea anumitor performante (cle precizie) ale SRA din care face parte regnlatoral. Regulatoarele uauale (labricate in prezent de industvie) se din punctul de vedore al comportiii dinamic PI, PD, s\ PID Comportarea dinamict a regutatoarsior este exprimata de legen dupa care regulatorul preluereazt abaterea ia vede ordeii semna- luli de comanda xe, part, in regulatoare tip P, a, Roqulatoral tip Regulatoral tia P este regulatorat proportional, a eave dependenta dintre semnatul de comand x, si semnalul de eroare ¢ este exprimala de rea relatie : elt) —kp et). fm accaats relatfc 2) represinth componenta tranaitorie « seman lui de iesite al regulator. tm ceaul regulatorului proportionsl, ea este proportional ex erooren, ‘Deoarece exista si 0” valoare initial Nak & marimil de Somandt, componenta tranzitorie se va suprapmne ‘peste. accasta i ecuafia (138) devine: Xft) Keo tdt) Neat ysl De exemplay tn eax! ual repelator penmatiy ta feseen acestula exist o restune poceiiar'sl aluncl chnd ervaren rate null, Acenstt presume de. comanda (gurl tlenfinereeobturatorului rebinetelul de reglre Iate-a porite intermediuva coreapuneateare regimufal motninel, Apo, in faueie de wellunea perturba} lor, Soustie obturatoruda este modillest asttel IMett sa Tie llintabateres, Pavametrul modifteadit af regulotoratul de tip P este fuctorai de amplificare kp, care caraeterizeoz’ comportarea statics a regulatorului, Pentra a caracteriza comportarea statici a regulatoralui proportional, fin practica, se ulilizeazi 0 alli mirime By, dependent de factorul de ‘amplificare, denumita banda de proporiionaiitate: Bye 100[% {L398 La regulatoarele din sistemele unificate, senmalul de comanda ae poate tia valori Intr-o band’ limilati, In eazul sistemului unificat flectronie romanese wE", xe este intensitatea unui curent variabil intre 291 10 mA. Marimea de reactie ay In acest eax este tot un eurent variabil intre 2 $i 10 ma, en si mirimes de intrare xy. In aceste conditii gi e poate Iua valori tot tntre 2 si 10 mA. "ie Randa de proporfionalitate (in acest caz) exprimd cw elf ta % din banda wnifieata trebute modificat semnatul de tnirare (eroarea) pentru fed marimea de ieyire (mérimea de comand xe) sa pareurgit tnireaga bande aunificata. b, Regulatoral PL Regulatorul PI (proporfionat-integrtor)_laborenzi_la_isive_ vm semnal de comand’ « arti parte tranaitorie (i) are edmponent proportionsld eu eroaren si tna propor{ionalk eu integraln erori: bs 1 Kat Nay dt) Ree pst Ge Yal— Neo byl at) + Vetta. (140) Parametit mdifieabit at regulatorului tu acest eaz sint factorut de amplificare al pirtii proportionale ky sf constanta de timp Ty & parfil integratoare, Dacd la un regulator PI se fixeazi T; foarte mare (Tr= 00), regulatorul devine properfional. fe. Regulatornl PD Regulotorat PD (proportionat-derivatty) elaboreaz% Ia iesire un semnal care are o componentt tranzitorie proportionali cu eroarea sl una proportional en derivata erori Xd i) Naot) Kea bly = (U)-+ hy Te e(yaratiO), Kerthe [2()erete] atl) Parametrit modificadtt ai regulatorului PD sint factorut de ampli- leare ty si constenta de limp a part drtoalive Ta, 4, Regulatorat PID Regulatoral PID. (propor{ionat-integrator-derivativ) elaboreati un semnal de comandi X,/1) eare confine toate cele trei componente tran~ zitoril Acest regulator are feet paramelré modificaliti, ky, Ti, Tas el putind fi transformat in regulator P, PY sau PD prin fisarea tnor valorl co- respuniitoare coustantelor Jy si a. Xai} =X ttt) Noob hy eC JJ. PERFORMANTELE SISTENELOR DE REGLARE AUTOMATA a, Performanfele] SAL Infregim static Calitaten rerii depinde de preczia cu care SRA ssigurl men- Fidicea ected tgtuis te y vedpers eget ou volosen pecacricn mista ‘oyrferas1aee ar fi oa La aparitia uns abaterl ,sstemu so falature fitantenow Aceasta au pote. practi [posiil fia cauza tntizerlor transmiterii semmalelor prin’ elementele, SRA._De,aceca, inf perionda or Pel cangreser 6 % Fig, 1.18, Lem de reglare automata a presianl, eu regulator eu actlune directs acfionivti regulatorutut pentru lichidarea abaterii exista 0 abatere de- umith alafere dinamict of). Exista Ins SRA core nicl chiar api © perioadi iafiait de mare din momental aparigieh abaterf, mio. pot fnla total, existind o abatere remanenta numiti evoare staflonand, fare se meafine gf dup terminarea regimulu! tranztoria. © SRA cu croare staflonork. Pentr a Hastea existents erotl staonsre se Sjditered Inceantipnary tierdloenten (ac revinry saterasth in pretal ‘unul gez Intreun reefplent, prezentat In figura 1.19, a. Se pune problema men- fineritconstante a presluall p a gazulut din reeipontul 1 Ja o valoare nomad ps Accst reciplent este allmentat cu gaz printmm robinet care reprezintA elemental ‘de execute. fn regim nominal reeipiontol este alimentat ea wn debit nominal Que. ‘Hest debit este determinet de o anunlts pozitle intermediari a elementulul ebtus 8 or ol robinetu't (a jamataten distantel dintre posite atnehs” st desc rebimetaiaty oginu) nominal se mengiae Att timp eHt debit de gar vuouet din reetptent ‘De'exempla, yentsw'tpresrle valoarea po, acul indicator 1 mirimit de ree ind 2¢ a font dephnt (pri routes gurubulul pind in dreptal divisonl core. pinzatoare Ge pe stats, Daeh reeipiental f nu ar fl almentat eu iz (Qo= 0) 4 Fase pirghia # se tnelina (im posta punetata), robinetal deschirindsse come Dit, lind hos in aus de expatal pieghie 2 pe intermedi stttloi @ fiat ‘ue Pe Hts pores compresorlui se stabllgte un debit Qu mare, care determina crsgteven reson p tn reeplents Prestaneaensinsd'densupea membrane! # Ggléleta pe vents do lseure metal 7) realeeeet o orie* Fra Ay fn enre A este atla embennel, Accast& fork este transmis8 pein intermedtul tel § sal ytitulal #y pigiiel @ care {inde rela postin de eehiib intineind eu Wing! fen Srevertal 2, pint eind forts Pr=Hateu care aceasta reachioncaza) eehilibeeast forts Fp Ayn Ks tm onze I este centesental de elastcitate af resortuel (el exprima eu eite:uattayt Croste fora de yoae-une a unul retort ind cleste Matias cae unitate de fungime t eT Poute fl esprimal spre exempin tm. Nim} ASUEel, maronile ey flay Wnt reprezene fqte de nigte deplante ‘pact cele dou ace (igs 149, a) sar gisl im dreptul aceeinsdiviciunl, abs teren afl null, for obturaterei ae ceupa 0 poditle In etre Gym Gan, ‘Se va aria acum ch acest regulator Hu este capabil 44 nntleze abaterea, Dact Is Gue= Quo presinen esle fo, ea se va menfine constentt pint eind aul ‘ln eonsutmator! modifica cantltaten de gnx preluats, Spre exemple, died Oy, Qy Sau, Qy'se inegoneasd asitel Inelt Gum Oy Q,-+ Qy—0,76 Que, acount Fepresin ‘porturbatie yl din ast moment Incepe wh proses. tansitoria de crestere « presiunt Beoarece Quis 0,28 Quen Prim ereylered presunl, ete Fo Aye Mex al Us Aeplasencd in jor mdegorine dcbital Qy pint cindy —0,75 Qo $1 presinnen pice tse stabilised Ino yaloare py essen py este dierta We po (ele dou ov indicatoare ni ve mal ofa In drepiel acelelati diviuni), ezuta €4 acest se ‘em vm prezonta 0 abatere p.~—pe. Acersta, denusece pentra ca roblnetul st oslgare Gen Ov7b jo trebuls ea el 84 Ge'aetlonat ee preside mal ere deelt cea pree Sc5ha" fu. Nous valoave py a preunil-adwee vobinctal ln-o. poaiticcare aura ‘ebitul Gene, Abateres permments pr—po se numeste oare slojlonard” St 86 ponte determina pe bara eeusliel SILA. SA: fia eronte stnlonnré: Pentru sexiest proces so poate evita ob, smoditfetad royulatoral din exemplal precedent (Qrasstormindu-t Ip regulator Inte: ator) se obfine ua SEA cave func(toneasd ich abatere stationara (i. 1.19) 8) fp'acca easy debitil de allmentare Qy este modifieat tot eu afutorul und reblnet, al cirul obturator 7 este aellouat de‘tja s deplasata de pistenul 6, asupra eSrula Acionenspresies ps ecplent. Maines de refsot se resale pe ler Sian gecutafie G aplomta pinghlel 4 sare ropresinta comparetoral. Catalllt eapat ai pifghiel Til este aplleatd forla B— Ay. Poel valor! presesie pp. peeshini I Corespunde 'greutate G— Alm Dtcl 1 Pe ebturatoral # eoboart (mesorind Q Siidest #1 p) pind end PG Ap, dock pind py py ceea ce asigurd fune{ionarea Hien oronre a Ustewita 19 ean cind pistonull— sl Ip general satemal cinematic — ‘ile fash evokst, Ino elt de mich diferenta intre @ gl F plstonul so. deplascaza pind cele dout forfe devin egale. 39 >», Kouagia sistemulul de reglare automat Prezenfa erorli dinamice gi a erorii stafionare Ia un SRA se poate pune in evident pe baza ecuafldl sistemului de reglare, care stabileste Tegétura dintre mirimea de lesire (reglat) ze si marimea de intrare (referin{a) 2. Eeuapia ‘care deserie sistemul se stabileste pe baza ecuae llor elementelor care compun SRA, eliminind variabilele intermediare prin substitulic, Pentru a ilustra acest fapt se analizeani SRA din figura 1,20, unde sint indicate eeuafiile tuturor elementelor : - 1, ptemhetns procesul Me tym — clementul de execufie: 2m —kmte; — regulatorul : romp ©5 = comparatorul ean—ays = traduetorul de reacties zy=ken = traductoral de intrare : xj —hp. in ullimele patru ecuafii se exprimé (prin. substit funetie de x si ay: knkiphe(2— a4) si se fulocufeste in prima ecuatie din sistemul (1.43): A sxgmakinkphe(2—eh (1.45) a ‘care exprimd dependenta intre mavimea de iesire 2, sf mirimea de re« Terinta (de intrave) a sistemalui, fn regim dinamie, Accasta este ectafia SRA. In aceasta ecuafie toate marimile (x1, 2q, Ze, 2, ©) stint funchii de Variabiln imp 4 care sa omis. Produstl ke tim iy kr —K keprezint’ faclorul de transfer at SRA pe calea directd. El poate fi modifieat, modiffeind factorul de ampli- Fieare kp, he a a ig tetet a i ae te prt @ ets L mye +f tani BE ashore * re Prsces aeohe Fig. 1.20, Sehema bloo (uneflonsls) a unul SRA ew regulator tip P, Separind veriabilele in relatia (1.45) si tmparfind prin (1-44), rezult: Pe 820 4 ofa bo re LEO edt) mal) (1.46) Din (148) rezultd ch SRA inchis se comport tot ea un clement monocapasiiv. ck lnthsiee, care are eonstanta de timp echivalents To de (Lt) off mai mick dectt a proeenulol tun factor de transfer i de (L-pi) ort nal anie-decit cl al SRA deschia (pe ealea directa) : aca 1. aap ci SRA prezinth intirziori mult mai miei deeit procesul 1 sl. ¢, Caleulal ererii SRA In rogim stasionar Caleuiul erorii SRA ia regim stationar (cind derivatele init de intrare si iesite ale SRA stnt mule) se face pe baza ecualiei acest Un SRa intra in regi stationar dup’ o perioad’ de timp infiniti, din momentul perturbaeii (la foo). Th acest regim 4(co)=2(c0) dacd SRA ftmofioneai [ri abstere static, adieX e(co)=2(<0), atunct (co) =0. ‘Se demonstreazi ch aluncl cind SRA nar confine nici un element eu comportare inlegralowe, SRA functioneasd cu abatere stationart. De exempla, tu eazul SRA deseris de ecuatia (1.46), in regim stafionar (la fo) oind mariunile ssi x devin constante, derivata se anulenzt si eouatia devine t_(0)—=ky 2{ 00), (1.48) audit xg(en)fxleo) $1 e(co)-A0 doonteee kere. Se observis e@, eu elt F (espeativ hy al tegulatoruei) este, mal mare, erearea_stafionar& tste-mai_mici. Pontrit a calcula eroarea stationari, a Sita. teebuie Eunoscute velorle factorilor de amplifiare ai clementelor | SRA. inc clad SRA’ nu confine att element et comporare integra, Famine anulaved eri stafionare se ufizeaxd on" regullor Pt sati PIDs Sintenul din figura}1.20 se” wlizeaa i regulator PY descris-de eouatia be socket 2 f gl atube Ry=tf(L4+-Rasl, gh cote atia devine fe ey te, TSE tenet, de inde rezulti ca: deel) (1.55) 00 yt , ae ae Adicd, sistemu. este un SRA ideal din punct de vellere dinamie (eroatea dinamicd este nula), Mévimea de iesire urmdreste intocmai mérimea de intrare, insti Inereazfi eu abatere static deaarece kyl. Pentra a obfive performants ridieate si in regim stationar (aba- tevea statick nulé) sl in regim dinamie (eroare dinamica eit mai mics, adie’ f — mic si ¢ — mic) webuie folosit un regulator PID. Deci, performaniele statice si dinamice ale unui SRA pot fi amelion rate prin alegerea lipalui de regulator (P, PL, PD, PID) eorespuncifor procesulud dat gi prin acordarea regulatorulcl. Acondarea requlatorului Const in fixarea parametrifor regulatorubet (hy, Ty, Pa) ta aatori corese puneitoare, in concerdan|it cu parametrti proeesulul (eonstante de timp T, factori de amplificere k). 5, FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1. Cave sint elementele componente ale unui SRA? 2. De ce sint necesare mai multe lipuri de regulatoare : PD, PID? 3. Ce exprima ecuagia SRA si pe ce baxt se poate determina? 4. La co este util ecuatin SRA? 5. In ee cousti acordarea regulatoatelor ? a Py, Alege, cate dre urmiloare often. pot cot edspuncart ta tree de ml Rotaract shnologice a unui piven ser prin ntotmedta unl repalor care aelfneae un eement dex Hogulatoral primers ie hss seoptafrta( aap valoren nl Relate pin fatermedlfrauctra de reef or maimed rel Tua’ ovis tetera. radelratst de tfares Avesta mir se oman compara soguatorul, On SRA poate representa pinto schon hnefonsl (ig. 118) SHigguaior! pelea croanea dup snumile leg de reglare (7, Bi ripy eeuatoral este snguru element al SRA eave ate paromete rmalicabil Qi Fe To Le aera Coxpucattonr s valor parameter de aear dace“at relatral se pot asigara”performaagee darks le” SPA in (2M to 1 Pe ge reguator jon de ascmenen, um rol desnbit fn ane ucaca Reformanfiar ‘pul de regulator (P, PY ele) tvhuie st He Sacevat comport nan a procsall ceiyy sraucrccg ae fe He, f, Fiecare element al SRA este deseris de o revatie care exprimk comportaren satied 1 dioamia'a elemental Pe'boza eeustilor elementslor SRA se poate intoemi/ecuatia fntregulut sistem, cate exprimt dependeate tn negim cisemie date mace, de ei cen de nine sete hs Reali’ SRA permite aprecierea performantelor SRA st acor- darea analitici a regulatorului, im i a , PROBLEME RECAPITULATIVE 1. In sistem) din figura 1.20 toate elementele se-vor considera pro- Portionale, eu factori de amplificare unitari Uipe1; kyl; Feat ete). 8, Sa se determine abalerea statied a SHA. b. Si se reprezinte grafic rspunsul SRA ii acest eax, ce. Sa se stabilessch tmpul de reglare 4, stopp site in grolema precedents se va eanitera wo een ator PY et gmt gt T,=00 min eat elomentaor Hind proportion cu factor de ampliicate nila. aa i Si ae ealeuleze abateren at B. 88 se traseze nispunsel indicil al sistema Sh se caleueze timpal fy In cae abateren e)<0.5. 4. Ge pertormanfe au fst thmatafte 9 ce periornane au fost Inrdutatite tu acest car, prin sehimbarea tipulul de regulators fn acest eas, CArITOLUL SISTEME AUTOMATE DE MASURARE $1 CONTROL ALE _PROCESELOR CHIMICE A. STRUCTURA SISTEMELOR DE MASURARE 51 CONTROL Jn industria ebimick se folosese in prezent pentew masurarea gi controlul mirimilor telmologiee, aproape fi exclus fac. parte din sistencle unificate. ‘Toate sistemele misurarea si contralal la distanX al parametrilor tebnotagici, deoareee aparatele indicatoave, invegistratoare gi de semnalizare afecente ned instalafii tehnologice’sint montate pe. panouri centrale Intr-0 camerd die commandit special amenajati. “Aecste ‘aparate sint conectate Infrae ducloare cate sint montate pe uflaje felnotagice (dispersate pe suprateye ‘mari, in spabil fachise sau in acr liber). Tvaductoarele siat ta contact direct eu procesul 3i claboreazt La iegire un semnal_ proportional ew tmisimasa Uehnologiet care lrebuie mAsurali sau controlald. -Acest semnal trebuie sa lie 0 marims fizied ec poate fi ujor transmis la distant 1, SEMNALUL UNUPICAT La nn sistem anitieat, somnalul furnisnt de tradactor are aceeagt rraturd fsicd si aceensi banda’ admisitita de oartajie, indiferent de tipul traductoratui, si se numoste semnal unitieat. Pentru ‘a se putea realiza unfiearea semaatului, traductoar cle sistemulul uaifiat slot formate diatr-un element sensedll (detector) gi a7 un adapler. Elementul sensibil_ transforma marimea tehnologies w intro marime o de alt& natura fizied (meeanicf, electric’), Marimea de iesire a clementului sensibil » este transformal’ de adaptor inte-un senmal unifieat-w care este transmis Iu distan{é. pind 14) aparatele indicatoare sau_inregistratoare de pe panoul central. Serimalul uni ficat poate fi simullan transmis si regulatorulh automat’ montat tot pe panoul central din camera de comands (By. 21), Utilzarea semna- Iului unificat face posibilz folosives aeciulass tip constiuetiv de aparat istrator) si regulator, indiferent de marimea tehnolo- sau relat. Semnatul unifieat trebuie si fie © mbrime uyor transmisibil& ta distant; de accea se foloscse ex semnale unitieate presiumea verutu comprimet (sistennl anificat pneumatic) si curentud efeetiic sau tensiunea ectricd (sistemul unifieat cleetronie). Sistemul unificat electronie Foménese wE foloseste ca semnal unificat intensitater curentului clectric. inbonda (2....10)mA, iar sitemul unificat pneumatic — pre siunea serulti comprisnat in’ banda (0,2...1) kyllen, 2, SISTEM UNIAGATE DE MASURARE §1 CONTROL Sistemele de masurare si control unificate (electroniee sau pneu- matice) au acevasi structuri (fig. 2.1). In eazul sistemului electronic, conexivnea dintre traductor sl sparatul indleator (huregistrator, re= gulator ete.) se realizeazi prin eabluri electriee iar In cazul celui pew matic — prin tuburi de cupru, fel sau materiale plastice. © Partiewiaritayite sistemelor unificate pneumatics. Prin elemen- tele sistemelor pneumatice, semnalele se transmit eu tnftrieri mai mari deoit prin cele cleetronice. Deci, performantele dinamice ale sistemelor Pheumatice sint inferioare celor electronice. Procesele din industria Cchimici sint ins& procese fourte lente, constantele de timp ale aeestora fiind, tuneoti de ordinul orelor, iar timpi morti ajungind ping la (10, ,.19) min. De aceea, performantele dinamice seizute ale aparaturii pneuma- ice nu fmmpieteazi calitatea masurdrii si comtrolulul. Pe ling’ faptut ‘eh aparatnra pneumaticd este mai simpla din punet de vedere constructiv si mai robusld, ea are marele avanta} ci nu presint@ perteo! de incendiv Sau explozic, prin seintei electrice, Accasta. ultima’ particularitate a aparaturil pnenmatice joae& uneori un rol deosebit de important tn. alegerea tipului aparaturii de automatizare a proceselor chimice cu un grad ridicat de pericol de ineendiu sau de explozie, Toate aceste avantaje ale aperaturii pneumatiee au facut ca si fle foarte rispinditi, in industria_ehimied (Injraport cu alte industrii). 48 = Automate te Sodas ‘eter peor Maren reviteer ie bagi 7 stonet woe? AEGUATOR Le deplore Tiaveat feo Fig. 2.1, Interconectaren elementelor unui sistem uniticat de masurere $l contrl. Partculariitile sitemelor unifleate electronic. Aparatuya din cistoMal unica cetronie pentra procese lots, fabviatl fark la FEA" ub denumiren de sistem unlit ye este supetioard cee pew mate din punctal ds vedere al precise sl performanteloc dinamiecs hakcate of scumpiy Jar in anamite med explonive. (wieor), na Sere eSSretora deel th urma unor gurl speciale care St elaine fPesiolullde explore sai de nvendht. Sistema "este primal tem rift de aperattra de automatiace pentru proces Tent, fabrent fescue tpt core expied lage i rlapindire atin indus- tia ehimieth eit givin ate. dustel eae Obeervaje, Deotece uncle mirimi tehnologee nu pot fl masurate deci po cals eetreh (pli, concentra ete)te poote tata foarte eo" Pe Cara setean natlaittehnoloiceaparaturs in. sistema eSccae pacumatie i combinajie cu aparatnrd din sistem! unifeat eetonid‘Elementele celor dou siteme pot It intcrconetate exstind eletcntce de converte’ somnalutar usifeatelectee tu semual oni- fleet puewmtie i invers 4, SISTEME UNIFIGATE ELECTRONICE DE MASURARE $1 CONTROL UTILIZATE IN INDUSTRIA CHIMICA @ {n cadrul een if A EB saath ot ge pee instpucte marin teiuologice spestice industriel chinice (presiune, Rival acht, temperaturs,. pH, composite ete). Aceste traductoare Aa dente semble iterita ‘Poste slementsleseasibile utilizate in Sttomul ai tu. ieyice 0 mime mmeeanica. (eplasarea unghilaca Sohmaximum Tot) sau marime electrics (enslune sau rezisten{s Shetrca) "De aocea, toate tradvetonrele confin unat din éele doaa purl de adgplonre: deplasareaunghinlars (iniars) /eucent (le Sp ELT 310 sau BLT 97) sau tonsiane(rezistentyentent (de tip BLY 160 sau ELT 161). © Aparotele indieatoare st tnveyisttatoare sint de asemenea ace- leasi indiferent de. parametral_masurat. (controls. old. Adaptonrele, aparatele Tnregistratoare (indieatoars) precim si rogulatoarele sau convertoarcle din sistomul unifcat ,E*, siatrea- Trate pe baza unor subaosambluri st blocur tipizato, ceca ce usurenea in mare mtsurs Tutrefinerea yi depanarea aparatuit, Unul dintre pri ipaiste blocurt ale sparaturit din sistomal unifiet 2" este ampli- ficntoral_de.curgnt continua utizat atit ia adaptoar, indiestoare Gnvegatratoarey eit si in regulatoare. 50 « B, ELEMENTE ALE APARATURIT ELECTRONICE DE MASURARE §1 CONTROL, A. AMPLIPICATOARE DE CURENT GONTINUU GU_MODULARE. AMPLIFICARE-DEMODULARE (M442), UTILIZATE IN SISTEMUL, Unmicar = Ampliicarea direst semnalelar de ec, ridicd probleme teniee ditiile, Solujia tehnict cea mal simpla conse in tranaformeren sea Telor de e.c, tm semuale de ea. et ojutorul nul dispositiv nuit ‘modulator. Semnatalslternativ objinat Te. sien. modulaterul tre mplitudinea propor\ionali cu valoarea semalului dee tat fre venia sa este gall eu feevenfe. unui semnal de comendd (de exe fafie) obtinut 1 fepie unul eeiefor. Semnalul de curcnt alternate este Io continnare ampliicat intrun empifctor decay dupa care este rearesat ea demodulat fy demodulator, La eyiven detodulntorl fe obline, dec, semnalul de ce amplifcat. Demotulstaril ete. tn Tears specs, not reer inom deatee slementle ste tedte foare sink comandate de acelayiacimeal de exltaie flo $tla modulator, u In oporatura sistemulul uniieat 4E sint utizate dow tipusi de ampiitcatoare de esc, eave dfers pte ele prin conrirulia md Intorulti, “Modula'carele’fotsite sint fie electronice, fe, maguctiee & AMPLIFICATOR DE CURENT conTINLU MAD (CHOPPER) ELECTROMECANIG. ER In cazul acesiui ampliticator se foloseste modularea prin intreru- petea sermmatului de c.c. in ritmul unui semmal alternativ. de excitatie obfinut de la un oscilator electronic (spre exemphy, de la un multi~ Vibrator). Pentru infelegerea mai usoaré prineipiului de finetionare 4 amplificatorului :u modulator electronic se va analiza mal intii sehema echivalenta @ acettuia, in care tranzistoarele de intrerupere a semna- Iudui au fost inlecuite prin contactele unor relee eleetromaguetice comandate de semnalal de excitalie (fig, 2.2). @ Modataren semnaluiui de curent contimmn, Releele ry al modu- Intorului sir al demodulatorulut actioneaza la fiecare Impuls al sem- ralului de excitatie Ue eomutind contactele Ky si Ky, tespectiv. Ke 3i Ky In momental sositii impulsului, K; se inchide iar ‘Ky se desehide (Gig. 2.2, 5) si tensinnea U' la bornele’inféigurarié primare a transforma rului “Try devine egal eu valoarea tensitnii continue U care trebule 5t ampliffeati. Aceasti stare dureazi atit timp eit dureazi impulsul de exeitatic (fig. 2.9). La termiuarea Impulsulul de exetatic, te dozexch, Uinduse, coutactele Ky si Ky revin in pozitia initials, La sosivea unui ‘nou impuls al tensiunii de excitatic Ucn din non UU ete, Observafie. Ser putea pune intesbarea, de ce nu este suficlent humai contactul K; care couectowzi tonsiunea Ota primarul, trans formatorului Pr, si apai o tntreray> ete, Ia absenja contactulul Ky, Ja intreruperea ‘limentirii Try ds Ky tonsiuaca U" la bornele ab nu or fi devenit bruse z:r0, datorita fenomenului de autalnductie Conform acestui fenomen, la inteeruperea brused a curentului prin hobina, deci a eimpulul inagnetic proprin produs li treeero 8¢ autoinduce ina jime, care se op Produs-o (anularea tensiunii U’). Astitel, Formatorulai se msnfine o tensiune autoindusi si dupa intrecuperea Iti Ky aceasta putindu-se prelungi ehiar pind la sosirea unui now impuls de excitatie 51 modularea-n-ar mai avea loc. Pentru ea dupi Intreruperea contactului Ky si fie anulata tensiuinea in primar trebuie ‘sourteireutitate oracle accstei infiguraci, ceed ce se tealizeari nvin intermediului contsetului Ke (lig. 2.2, 0) Rezistenfa Ap are o valoare miei si este introdust pentru limitarea curentulal de seurteireuit, care ar putea topi contactul Ky Asadar, tensiuiea la bornele infaguririi primare este alternativl (nesinusoidala) si are amplitudinea egal eu valoarea. tensiuall de — Amplifiect U apliceta 1a intrareaamplifieatorului. ‘Tensiunea 0", Sub forma de nda dreptunghiulars, este: transformatd intro Lensiune alternativét sinusoicala in Try. Pentru a se intelege eum SL ¥9 cuirentulli, Ia bornele primarului trans er realizeazt accastit trausformare, tre- SEP Pa Sea AP PS ata deeds Fig. 22 Schema echivatenth a amplifcntoruius 3f4D en chopper \ buie avut in vedere ca o nda periodies nesinusoidala poate. fi re ; Prezentat printe-o suma de componente sinusoidale (arinoniel) so | 2 i component eonstanta (lig. 24.) i ie A U'= Uo} -+us-bin=Uo-bai sin of f-ag sin 2a fay sin Bal-b... (2A) ue ' L 2 b Armonica de luxS (armonica tutti m)) are eet mai mare amplitu- 8 ' ee dine si Treeven}a egaté eu cca a undel periodice. nesinusoidae, De 3s bh. fe abe i exemplu, dack undy dreptunghiulard are o perioadé 710s rezult 3 4 1 t au lies £ ] o freeventi a acestcin f-=1/T =10-Hl2 9i teapectiv pulsatic w—=2nfo 3 is H —2e10" radia, care va 1 si ieeventas reapeclw pusslis pict ar | s monici. Armonica adoua uy aro o amplitudine ay soul hagi Seieh dectt wie : Prima si o frecven{s, respectiv 0 pulsatie, abla. -Armonica a treia ee ae >} i are amplitudinea a si 0 pulsagie tripla. ote. toe) Le es Din tensunea dia prima (laa 2.1), In see ndarulrsusformatoru Vor fi transferate namai compouentele alternati tnirueit Components 53 “Nf ig. 2.3. Diagrama Uensiunitor tn ‘mipliiatorstal MAD die figura 2.2 ipseaboat nent 22105 reds =| Fig. 2.1, Ganponentele armonice sle andel dreptunghiatare ‘din prinarul’ Waxaformatoruial 77, alu figura 2 2. continua Up nu este transmisi de transformator. Dack raportul de transformare este 1/1, atunci armonictle tensiunii din seeundarul transformatorului care formeazi U" se prezinté ca in figura 2.8, a Suma acestor armonici, Ur e'sinal-+0f lnSut + af sin Bal. (22) reprezinti o tonsiune periodic’ simetrici In raport cu axa timpului (far componenté constant, Up si firs armonicile pare, de pulsafii 20, 4@ ete.) dar resinusoidald. Pentru a selecta o tensiune sinuso} dali se cupleazi 10 paralel eu secundarul transformatorului Try un Panes Fig. 2.8. Componentele armonice ale tensiunlt U" in sesundarul transforma ‘oral sacs ups Arare pein 55 condensator Cy care tmpreunfi ew inductanfa La infigurasii secun~ dare formeas’ un citeuit oseilant derivatie, Capacitatea Co este astfel aleasd incit circuitel LC derivatie realizat, sf fie acordat pe freeventa prime’ armonici u/, eare coincide cu freeventa semnalului de exeitatics humit si senine? purtafor (1kH2). Freeventa de rezonanti o eirewitulus oscilant este, Hz]. 3) Po aecasti frecventh erexitul oscilant presint& o impodanta Z maxis Gig 28). Pe calcite freevenge (fo fo. Tf...) eorespunatoare Sclorlate armonici, impedanfa seul uu cate practic nuli. De aceen, Pentru armonicile superioare uf, «1... potentiometril Ro este Eourtircuitat de impedania miei a eiteuituiut oscilant si acestea nu fal tint Uansinse spre amplifieator. Pentru atmonica, ge bazi, cle- tuitul LC prezinta impedanti maximi si armonica (este integral transmis ampifcatorutul de ca. (Hi 25, 0} ‘Teebule remareat ch alunci cind poleritatea semnalulul de amplis ficat U se mverseazii (fig. 2.3, @), semnalul alternativ U” (respectiv wi) fblinut, este defavat fafa de primul eaz eu 180". Dupk cum rezulta din analiza sehemet si tiagramel. tensiunilor (fig. 28, a by...) ta prisval cag semmalul alternativ obfinul era in faz ca semnalal de Exetabie. ior in al doilea cad — in aatifari ow acesta, In eonclurie, mirimed seratulad de cc se regisete ta aanpltadineg sennatuled clieretiv (adalat, tar potatatea — tn facd semnatatut a ternatie. 2 Ka) 108 (hi) 2a? Fig, 26, Corecterietien de titra « ctreutudul oscilant desivatie 1G, 56 In secundarul transformatorulul de iesire Trp al_amplificatoru) de ea, (dacd rapertil tui de transformare se presupune 1:1) este ‘obginut sernalal amptificat Ula Kui, (24) K este fac;orul de ampliticare al amplificatorulal de ea. (de a citeva sute). Acest semmal trebu all de c.c. amplificat. @ Demodalarcn semnalului alternativ (fig. 22 si 2.3). La aparitia primului impuls de exeitatie Ugg, releul rg, simultan eu ry, comitta conlactele sale Ky respectiv Ky Si rezistenja Ry este eonectald 14 secundarul transformatorulut Try (fig. 2.2, d). La bornele rezisten{2i Ry se vt obtine 0 semialternan{’ poziliv’. Dupa acest im pul, releul rp se cezexcita, contaetele revenind In pozijia initiald si prin accasta este eoxeetala Ia seeundarul transtormatorulu rezistenja Fa. ‘$i in acest caz la leslro se obfine 0 semialternenfi pozitiva, dect ten= Slunea Uz va fi 0 tensiune pulsatorie pozitivas Not&. Dack se inverseazi faza semnalului amplifieat (in urma modificdsii polaritatii semnalului de intrare) se obtine in mod similar © tensiune pulsatocie negativa la iesire (Bg. 23, f, W. Daca in parabl cu rezistentele de iesire Ry sf Ry se conecteaz’ capacitatile C (ig. 2.2), tensiunea palsatorie va ti neteaita (litrata) ‘obfinindw-se @ tonsiune apropiatd de tensiunea continud (tig. 2.3, i), Accast netealve s2 obfine prin faptul ei la prima pulsatie (semial- ternanfa) eapacitilile C se inearc’ pind la tensiunes de viet sl apot fntre dowd pulsatii se descarcd foarte putin prin rezistenjele Ry si Ry tensiunile 1a bornele condensatoarelor riinfaind practic egale ew ten~ siunea de incarear> (eonstante). Tensiunen Uyy astfel redresata si file trath reprezinta teosiunea U amplificat redresat demodulat), pentru a o} 8, AMPLIFICATOR DE CUREN CONTINUU CU MODULATOR ELECTRONE. $1 DEMODULATOR W22. ral sehomil este reprezeutati Ia tgura 2:7 mize et cel analiza, cw dcosebirea ‘drolul contictalor Ky, X; ale modulatorulal 31 Koy Ky ale. demodolatoral ste indepliait de tranistoarcle Ty, Ts, vespectiv Ty, Ts, comandats Sineron de tensunen do exeitayie Ure Aceste tranzistoareTunctioneaza In rogim de comutaic (complst biocat-tnchis sau deblocatdcshiy. or DEMODULATOR SiNERON Sg peveeennn nee cence eee gene ene AMPLIPICATOR OF A. moouaror ELECTROME OSCILATOR mior cietionie de cs MAD (ichema simplitcasé a amplifentersiat cu chopper H22) ig. 2.7. Amp tao = in # ous semiperoads echivalenta « modulatersiat Fig 28. Se 4 =n prin eemiperona © Modularca. Analizind starea tranzistorului 7, in prima semi- alternanja a semnélului de exeitatie din secundarul transformatorulut ‘Tr se constata ch brza este pozltiva Laff de colector (User>0). Ten siuinea de intraro U este aplieata eu (+) la emitorul tranzistorulul Ty si cu (—) Ia baza acestuia (prin primarul Try, secundarul Try si Raa), died, jonefiumen }—e este polariaata in sens de conductie Ue<0 Yn conelusie, transistorul 7, eonduee in prima alternan}é_ a tonsivn de excitatie, Prin acest tranzistor primarul 77 este conectat, direct la intrare, I tensionea U. In acelasi timp, jonctiunea b—c a tranzis- ‘torulul Ty este polarizata iavers de tensianéa U si Te nu conduce (este Dlocat). Schema echivalenté « modulatorulul este prezentata im figura 2.8, «In urmatosrea semiperioada a tensiunii de excttafle, tranzis- torul 7 este blocat deoarece colectorul este pozitiv fai de baz’, si tensiunea U este deconectaté de ka Try. In acelasi timp, datorita Intreruperit, apare in fnfisurarea Tr, © tiem. autoindusi, de, polaci= tate inversi e eare polarizeazi im sens diccet (de conductie) jonc nea b—e a tranzisioralui Tp, Totodata jonctiunea c—b esto polarizath in sens invers $i deci teansistorul este deblocat (lig. 2.8, 8). Prin aceasta fnfiguraren primari este conectats de Tz,la rezistenta Ry ceca ce duce la isparifia tem. autoinduse (energia acumulat’ tn Dobinti este transformat& tn edfcurd ia). Astfel, teasiunea lx bornete primarulsi Try este fio U, fie zero, aceste varia fHeinds-se fn ritmul feusiunii de excitalie, Tensiunea alternativ’ astfe! objinutd este filtrat, ‘poi amplifieata 5. demodulata. @ Demodularen se realizeazd prin comands tranzistoarelor Ty si Te de catre tensiunea de excitagic. In prima semiaiternangé a tenstanit de excitafie tranzistoral Ty conduce (Teste polarizat direct : colectorul positiv fata de baz’ iar emitoral negativ fata de bazi). In acest timp Ty este blocat. In semiperionda urmatioare Ty este blocat (haza este pozitiva, colectorul negativ fafi de baz) si conduce Ty (baza negativa, fal de emitor si eolectorul negativ fa} de baz) Nott. Dack polaritatea tensiunit de la intrare se schimbd, se mo- Giticd. taza semnalului alternativ eu 180°, In acest az in prima semiat- ternan{i conduce tot Ts, dar rezistenta Ry va {i pareursi de eurent In sens invers gi polaritatea semmualulti la fosite este inversi fai de azul precedent, Acest amplificator, fa aparatura FA, are indicatival 122 si este destinat amplificdti semnalolor mari do e.c., Hind ulilizat tn aparatele indicatoare, invegistratoare, regulatoare bipozitionale ete. . . " BSCOVITA 1G BIBLIOTECA PERSCyyiA 4. AMPLIFICATOR (CU MODULATOR MAGNETIC In uncle aparate tnregistra- toare, regulatoare continue si adaploare este necesar’i ampli- ficarea unor semnale de c.c. eu, modulator magnetic, Acest amplifieator diferk de fel deseris anterior numai_ prin constructia si principiul de func~ Yienare al modulatorului mag- netic, Fig, 28, Caracterietiea de meyuetizare © Modutatorul magnetic 1 petialloyel, este format din dou miezuri ‘Inagietice toreidale realizate dintr-un alia} feromagnetie special, aummite permalloy. Acest material ate earacterislies de magnetizare ex) satura- fic BUH) reprezentats in figura 2,9, Se observa ch atime eiud intensita- tea eimputui magnetic H depasest A valoare H,, induetia mage netics Bou mai ereste, riminind constanté, Dacd dintr-un osemenca miez. se realizeazii un transformator (fig. 2.10) si se alimenteaz’ inf surarea primari cu o tensiune sinusoidald uy, bobina pareursi de eu- Fentul i sinusoidal produee un elmp sinusoidal a cari Intensitate H este proportional’ cu i. Dsei intensitaten eimpului intr in yona de saturafie a curbei de magnetizare, induefia Bonu va mai fi ig, 2.30, eanstormator eu mice de permaitoy + ovemaa raneormateral #9 — Yara in Mano @ UmorShalt 10 5 8 tndutet #9 ‘et tenet nes 60 iva aven forma unet sinu- solde retezate (fig. 2.10, 8). Se stie ef flusul D eare ia astere in miez este? O=AB, 25) fm care A este aria sect unit miczolui, Asadar 3 ‘Muxol va varia in timp tot sub forma Une! sinusoide retezate (Jig. 2.11). Acest flux parcurge spirele Wa ale Infagurdrii seeundare a transformatorului, si va induce in spirele acestet Dobine 0 te.m. ‘ensiunea deetromo- toare indus, conform legit yy, 243, porma tenon tm seeundaraf tre Inductiet electromaguetice, ""xtrmatetlal ca ates ae petaloy este proportionali. eu vite- «~via tm gna a gusuhi masnete za de moditifeare in timp & fluxulul magnetic © si cu numbrol de spire: —wiS, (2.6) in care Wy este aumirul de spire al secundarulti. —~“Avind fn yelere relatia (2.6), rezulla e% variafia fm timp a flu © 4 (fig. 2:11, a). In por PF fluxul scade aproximativ proportional eu timpul, Xului magnetic este similar’ cu cea a induct fiunile AB si In CD creste, iar In BE si DE este constant Ogp=— Kol: Pyg—— Opel § Gep=— Hy Koll—te Ppg—=Vo=et Op —Vo— Kult —te) § en on fin care Ko este panta de variatie: Komtge= es) Avind in vedere relatin de definifie a tem. induse (2.6), rezulti ef in portiunile BC si DE tem, este null (viteza de modificare a fh xului este zero), lar im celelalte zone este o constanta K, pozitiva ‘sau negativi : 29) Fyn eM lcci tensiunea ey indus tn secundar va fi de forma wor impuls dig. 2.11, 8). 5, ANPLIFIGATOR DE GURENT CONTINU CU MODULATOR Se poate objine un alt amplifieator de cc, dae se eupleazé un ‘oscilaor H 81, un medulaior magnetic H 11 si un emplifieator de ea. se'eetiv cu demodulator electronic H 21, Schema unui asemenea amplificator este prezentaté tn figura 2.12. @ Modulatorul magnotic (H 11) confine dowd transformatoare cu miezuri toroidale (Fig. 2.18}. Infegurarile primare Wy iW; slat fnseriate in sens invers i alimentate de la un escilator electronic ea 6 tensive alternative de 500 Hz. Cele dowd Infasurdsi primare, find pparcurse tn seas invers de eurentul i, var produce fluxusile by respoctiv ©; de seasuri opuse (defezate cu 180°). Iafiguriile secundare We $i W; sint inseriate in sons diect gi sint parcurse in acelast sens de eurental continua i, care trebuie amplificat, Fluxurile maguetice 42 Demodulator abo ne (Hey & 3 é g = q & f i Medelelor ogre (an) Fig. 212, Ampliicator de qa, MAD op modulator magnetic (1141121), t asonavon 43 lg, 219 Sehoma modulatarutot magnetic (111) vy. ttlguan de exci gl We — nbn Peianaate ona Mithquckes supiimonians 4 $1 % produse de aceste tafiguriri sint de aeslasi seus (Cig. 2.14), Ble be fasuineard (algebic) ot flusucile by si respectiv ,, rezultind fluxurile @ si 4" ({ig. 2.18). Se observa o asimotrie a curbelor flaxu- filor si, care se datoreste polarizirit realizate de eurentul i, peti de flirairile Op si; In colo dou tafajueiri sscundare se Indue in acest caz tensitaile f $1 ¢ a edror sum este tensinnea to- tak indust e, Tensiumea electromotare indusi ¢ este o tenstune al- ternativa care dupa eum se vede in figura 214 nu este sinusoidal, dar este alternativa si are o Treeven{% dubli fafi de freevenfa euren~ tulad de excitatic iy. Accasti tensiune este apoi filtrata, rezultind & tensiune alternativa ou freeventa de 100) Hz, a caret amplitudiie este proportionala cu intensitaten curentulul i. Noti. Atanci clad sensu curentului é 5: obtinuti este defazati eu 180° fafh de cea din primul caz. inverseazi, tensiunea ¢ ot etl a ma Fig, 2.14, Porona flacuritor totale. tn falter! gia tenstaniie indose tn tne fisurareh secundard x sodatatorute Fig, 2.15, Por Hiri pta thasar Dacii sesnalul de amplifieat 1—0, respectiv ®:=0 si ® 6 tein. indus = (deoarece ez §i 4 sint simetrice si opuse ‘ea faz Santa lor este nuB), In schoma. modulatorului sinfasurdrile Ws si Ws Stil folosite peniw eckilibrare, Exista. dezechitibra dact in absen{a semnalului de amptificat (0), la iesirea modulatorulut a Seminal. Modificind pozitia eursorului ¢ se dozechilibreazi puntea abed fntr-un_ sens sau ia eelilalt, realizind un curent de echilibrare ig prin Wy si Wy, Prin nodificarea pozifiel eursorului ¢ se poate realiza un flux de polarizare @y gi (D4 care s4 compenseze asimetria dincre cele dowd transformatoare (in absenja semmalulu. {5 — tomatite a inten onsen Ps Infiguravile Wa, Wi atte seranate de ampltieat. @Aumplitientoral de e.a. (v. fig. 2.12) este selectiv, adick are ca impedan{a’ de sarcins, In cofectorul primuiut transistor (73) al ampli ficatorulus, un. cireuit oseilant zeordat pe frecventa de 1000 Hz, care reprezint& armonica de bazi ug @ semmalului objinut Ia iesirea dia amplificator. Accst eireuit este realizat din primarut transformatorult ‘Tre si condensatorul C2, Cirevitul oscilant va presenta impedanla mare numai pe 1000 lz si deci in secundaral Try si In intrarea elorialte etaje ale amplificatoralui ajunge componenta allernativa le 1000 Hz @ semnalulti modulat. ‘Observayie. Pentru armoniea a treia (1.500 Hz) precum gi pentru celelalte armoniei superioare cireuitul acordat faz prezinla impe- danti practic uli si componentele respective nu sint transmise eclor- Ialte etaje ale! amplilieatorulwi. Pentru a mari si mat mult seleetivitatea amplificalorului mai este onectat in serie eu primul circuit fnck un circuit oscilant. acordal pe freevenfa axmonicii a treia uy de 1500 Hz (cea mai puternics dupa cea de baz, de 1000 Hz). Componenta de 1500 Hz selectala este eadusi In intrare prin secundarul Py sub forma teusiunii us. Accast tensiune este defazata cu 180° (de catre tranzistarul amplifieator 71) fafa de componenta uy a tensiunii obfinuti ta iegirea modulstorulut. Astiel se realizeazi o reaelie negativa in raport ‘eu armoniea, trela In reatitate deci, la intrarea primului etaj se aplick tensiumen alterna int folosile ea tnfdigurdsi de intrare pentrw fig, Reaelia negativi. diminweari mult amp wului claj in Yaport cu armoniea de 150 Hy, mBrind selectivi- uplificatoralui In raport cu eea de 1000 Hz. Compone! ternativa de 1000 Hz este amplificati si apoi demodulata dulatorul sincron, care funckioneazi similar cu cel al ampli H 22. 6. FUNCTIONAREA SI PARTILE COMPONENTE ALE INREGISTRATOARELOR §1 INDICATOARELOR Aparatcle Snregistratoare si indicatoare din sistemul unifieat E se hazeazh pe principiul compensirii tensiumii mecuneseute, de mi Surat, U cu tensiune cunoseutd ws. 1, COMPENSATOARE, © Compensator manual (fig. 2.10). Acest compensator este format dintr-un polentiometru de misurare R, care este o rezisten{a cu 66 q eursor. Rezistenfa. 7 dinspre copa A al potcnfiometrului si cursorul G at acestuta este proportional en deatasares x A cursorului (PK), A mentind capetele AD ale p tenfiometrutui de la 0 sursi de curent constant faire ¢ patul A si cursorul @ var Jutta “0 ‘elidere de vonsiume Uz=ri, care va Ui proport nal eu deplasarea © & curso rului. Asif, vid eursorut se Va gist la capatul 4, tensin- ete ease Big, 218 Compensgor manual + gi va eroste Mk REEL Aa met? 2 cate spre dreapta a rulul putinduss Leesa gio scald pe care si se pout citi valoarea teusiunli U In dreptul cursorului. Daei tensiunea de masurat U este conectats Ia bornele de intrare 5, F cu polaritatea indicat pe schema (+ la X si — la F), tensiunile Uz 31 U vor apiires in serie dar de polaritate iaverst. Astfel, intre punetele A, D rezultd 0 tonsiune AU=U—Uz, Aceasta tensiune este aplicata la bornel unui galvanomelsu G. Galvanometrul indict 0 tensiune + dack U>U, sh — dack U < Uz, El indica zero numa ‘ded U=U, (galvanome- trul are zeroul pe mijlocul scale), Pentru miisurare deci, se urmireste indica fa ‘galvanometrulul si se deplaseaz’ eursorul poten- Yiometvulut pind eind gale vanometrul indies zero, Jar In dreptul eursorului se ci toste pe scala dinainte tr sati, valoarea tensiunit mi surate U. © Compensatoral auto- wat nu mai necesita in terventia omului pentru ma- lal automat: nevrarea cursorului inv fomotr chert 1 ‘Bre bobine ae ete- derea echilibraii eelor don InHe'R fen ze* feat citemaselaases — Lensiuni (fig. 217). In acest la ninih pte 3 9 San Be ee duveehile Leia feels © Fig, 2.17, Schema de prineipia s. compe er bru AU este aplicat& la intrarea unui amplifieator spre ae mri pute- Tea, pentru a actiona un motor reversibil (servomotor) MR, Acest Tervomotor se Va roti intran seas sou In altul In funcfie de polar fatea semmalului de dezechilibrn AU. Servomotorul, prin intermedia tine legituri cinematice LC, actioneaz cussorul ta dreapta cind AU>0 (eoancce U>>U,) si la stinga cind AU. mvitl he Uptime: fErooe = "momentul reasien’ Gssetime’ ae 0e ce momentul maxim pe ‘al potest ao sasuracee eare-l poate dezvolta moto- 10 tatrare |r as Tul este M gas ytate ew tensiunile e” gi e” identice ea formi dar opuse ea fara, Aceste tensiuni detormind curenii iy si fg care parcurg spirele hobinei in sensul indieat pe figura, Dupi etm se observa, flu- xurile cimpurilor magnetice produse de cots dow bobine au acelasi sens si formeazé un eimp total ® care se stabileste in miezul toroidal, Tn absenfa mazactului permanent mobil 1, supra spirelor bobinelor Wa si Ws actionsazd numat eimpul ®, care este un elmp sinnsoidal produs de Insasi bobincle, In acest eaz, In inféyurarea Wy so autoin~ Guce o tensiune cleetromotonre (coutraelectromotoare) ey care este ‘opis tensiunii ¢’ (polaritatea momentanii este reprezentat’ ponctal), iar in Wz se autoinduce ¢ opusi tensiunii e”. La boruele rezistenjei de snreink R (intro bornele st d) tensiunea electromotoare este pe deoparte e'—e si determin’ eurentul fy care parcurge spirete Wy. pe de alti parte e”—e, care determing curentul i care parcurge spirele Wa, Decis (2.10) asciearoR| one 2.20, Schema de prineipin a modalatorulul magnet eu slement de polarizare ‘mobil te starea tails. ip. 280, Schema de jnepin a modulatoraal magnetic ew element de polrieare Tobit ott ew" 0" taf de posing i Curent patcurg rexistenta 2 tn sensuricontrate gi dee etental total prin rezister te de sarcing i=ij—ig este : e cc 41 Ste Mena). e1) Din relajin (211) rezulta ch forma curentului # prin rezistento de sarcini este identich eu cea a diferente tensiunilor autoinduse i Wy 51 We. Pentra eazul apalizat’ (in lips magnetulii permanent mobil) Texulli ck Dobimle fiind identiee si find parcurse de aeclasi tux tensiunile ¢ si 4 stat egale 33 10, “In eaztl existen|ei mognetului permanent situat in positia ver- tical mai apare fa miezul Loroidal gi fluxul ”, determina’ de elmput magnetului (Gig, 2.29). Acest flux @” face en in xonn nel jumatayt de dobing Wy tu Wp fluxul regultant si Ge @'-}4". Aceasta ins ‘nu modified nim, deoarece ten. autoinduse esi sint de asemenea egale si f=0. Tac insi, magnetul permanent este rotit sh fxst im Poritie orizontali, hobina Wy se g8seste in elmpul de flux 0", iar Wp in eimpal de flux d’—d" (fig. 2.80). Reprezen floxurile tn ambele jumitayi de miez by =0'-}" sh ym — pot reprezenia si tensiunile eleetromotoare autoindse tn cele dow Infgurari, Folosiad rel ag A. at on (aay “at 83. Pe haza relate (2.11), prim tae / fimaren "raied cor doUa Unsluni_ se poste “determina teprezenta. variatia de Limp 4 fotensitatit eurentot t prin ine pedanja de sarcina f. L in figucs 2.31 sint repre! r entate Mluxurie, tensiunie ey ' Sie $i corentoll de -sareing fe ; Din’ aceste diagrame se observ ' \ ' 15) 2 (2-10}nA me a a tte ci perloada curentalul alternativ prin impedanta de © peviondit de dou’ ori deceit fluxul © de excitatie si deci o frecven\i dubli {ai de : een a tensiunii de excitatie de 500 Hi, Clderea de tensiume_ pe Sak, Feaiolen{ de sarcind represimta Su femnalil' tnodulat eae" are-0 SaaS Ireeventa de 1000 Hz si a ca was rei amplitudine depinde de tn ghinl cu care este rotit magne Tul permanent fata de pozitia initiald (verticals). Se poate ve~ riffea e& in eazul etnd magn tul permanent este rotit. In sens Invers (la stings), fal de pod {ia inifiala, curentul & isi mo fick faza eu 180° (este ia anli- Tazk fal de primul ca2), @ Amplificatorul de ese. sh demedulaiorul. Aecst semnal de iesire din modulator (de 1.000 Hz) este in continuare am- plifieat intr-un amplificator de ec. selectiv, acordat pe 1000 Hz (lip Ht 21) identic ew es! din fk gura 2.15, deseris anterior, Dupa Amplifieaze semnalul este aplicat ig: 2.11, Forma Muxurilor, x tensiuallor yyqi demodulator sinerop, ka ie- fRutoinduie sl a eurentalil resstent seni sree i cacat motuincorularen'ele: 3ifea ciruin se obfine semnalul ‘meat de polarize mobil Uunifieat de cic. (2... 10 mA). PL, 292, Schema de petacipin a adaptorulal deplasare unghl ‘et In figura 2.82 este prezentati, schema de prineipin « adaptoralui eplasare onghiuiars —curent. (2... 10 mA). In aceasta schema Bint iutroduse potentiometrete” Fy $1 Ry eaxe [peftait cehlibrarea adap torului (regloren punctului de ‘zer0). Modifielnd pozifia. cursorulul potenfiometruins #, se face echilibrarea din punet ‘de vedere a ten- siunii de extitafie do. 900 Hz (cgalitatea tensiunilor e' $1"), Se ob- serva ch Im schems adaplorvlui sint coneetate rezistenfele My si Rp precum si potentiometral , care asigura trecerca umor curen{i de ee. i s11" prin spirele fnfigutarilor Wy si Wo, Acejtia. sint curengt ae prepotaricare, acteriino|i de sursa stabilizata de ee. de tensiune Up. Prin modificnrea pozifiei cursoruiui potenfionictrulai Ry se poate face cx >i” sau i' Gmphificetorula ‘final. Suh" -aclluneapresiunit p membrana. cu pol tallen? mai mare, eu atit bila co- impinge in jos bila obturatoare si prestunea py Seade proporfional cu hhoara mai jos st inehixind eryterea eurentulih, ‘Tolodala. presiinea pe este transmisa sl burdi- mai mult orifieiul de ali futui 7 care este un cindru din tabla de. slam& (sau ofel special) cu ’ Ientare, tldeschide pe eel perelt gefrali yondolali). Cind pe cteste, ef se intinde, far cind Pe do iesire in -atmosford si cade else stringe ca tn Tesort (cl este an ixaduetor presiune-deplasare). Presiutiea Ia iesite. scade Prim intermedia! secstui. clement se realizenzi 0 legitura inversi ‘Reest ner este. reflectat G6 teactie) negativ’ eare mineste substan) stabiltatea Inteegului an- Si de caracteristien statics Samblu si Smbunatafeste carncteristicile statiee $3 dinamice ale con ae 2 amplifieatorului prezen- Vertorulti, Legitura inversh urmireste continu lama. mobilé. prin tata in figura 2.39, ¢. | Pinghiile 2 sf fixeazt sistemul intr-o anumita pozilie corespunzitoare ey Yalgni curente 2 bilensithGih & oa et agtyene Din schema de prineipia | aod 4 convertor (Ui. 2.40) ro- zulta conectarea Lireascd (Im \ 4. FIXARES GUNOSTINTELOR My, 299, Ampitentoral faa serie) celor tel clemente. IAPREEANY EE CONTHOE @ — aimplisieatorut pneumatic: — pozitia tite Lamtela mobili a traducto- | 1. Care este diferenta functionali dintre un adaptor si un tra SE RTE pers Bi ane oa EE tuehS! ulus eurent-deplasare poat- suctor? Shek Fetiplseasera. ta paleta obturatoare a traduetorulai deplasare-pre- 2 Care sin: adaploarcle folesite fn sistemul unifieat 1? 95, o4 Lee 3. Care este principiul de functionare al modulatorului magnetic eu oldment mobil de polarizare 4, Reprozentati schema de principia = adaptorului daplasere- ‘eurent ELT 37) 51 explicati functionarea ei. 5, Reprozentafl schema unui bloc de gam’, explicafl functionarea Ii si eum se conccteazi In celelalte elemente ale adaptorului ELT 160. 6. Care este principiut de functionare al traductorului eurent~ doplasare fotosit in eadrul convertorului curent-presiuine ® "7. Care este schemade principin a convertorulul ELA 104? Expli- afi functionarea pirtii pneumatice a convertorulni Din afirmajille urmetloare format rispunsuri la tntrebaite de mai ous: a. Adaptoarele fae parte din traductor si asignra transformarea semnatnlui elementalai sensibil ia semaal unificat. In aparatura fa- Bricata de FEA slut folesite adaptoare deplasare-curent (2...10 mA) tensiune-cusent (2-10 mA) si rezistenfé-curent (2...10 mA), ELT 370 i ELT 100. b. Traductorul curent-deplasare folosit th ELA 104 se bazcazi pe principiul unui electromagnet, polarizat si coustructia acestula re- zulta din diagramole uxurilor (fig. 2.37). Existenfa magnetului per~ ‘manent face ca partea fixi a electromagnetului s& prezinte numai un pol N si un pol § care interacfioneazi cu polit N 5i S ai parti mobile fa electromagnetului (fig. 2.37,). c. Din componenta convertorului ELA 104 (fig. 2.40) face parte ‘si tm traductor deplasare-presiune (ajuta}-paleta) care transforma intr-o presiune deplasarea obtinuté de la electromagnetul polarizat, Presiunea obfinuta Ia jesiren clementului ajutaj-paleta este transmis i amplificator pneumatic. final. 4. Adaptorul tensiune (Fezistent’) curent are in componente sa Blocutile de gama pentru termocuple (fig. 2.39) gi pentru termorezis- tente (tig. 2.26). fe. Convertoarele permit transformarea unui semnal upifieat de © anumiti natura Faien (de exemple cureut) ttrun semmal unifieat, deo alt naluri fizied (de exemplu presiune), f. Pentru transformatea deplasiirii unghiware ntr-un semual ‘eloctrie se folososte un modulator magnetic care are um magnet per manent de polarizare mobil montat. pe axul cuplat eu clementul sen- sibil al traductoarelor ew marime de iegire mecanie’ (leplasare). 96 ew ples %. SISTEME UNIFICATE PNEUMATICE DE MASURARE §1 CONTROL UTILIZATE IN INDUSTRIA CHIMICA Datorits. particoeritatilor aparaturié pneumalice in coea co pri ‘vegte gradul scizut de pericol pentru mediile explozive si incendiare, robustefea si usurinla in exploatarca aosstora, ea a cipitat o larg igpindire tn industiia ehimic#. Iu industria chimied exist tn Cuneli« tune o divessitate foarte mare de tipuri constructive de elemente pet smaties de automatizare. Ia prezent se asimileazi in productie de serie, 4a Fabrica de Blemerte de Awomatizare preumatice din Birlad, un sistem pneumatic romanest. in punet de vedere stcuctursl, sistemele pneumatice de masurare i contral nu se decsehese de cele eleetronice. Ble confin de asemenea Taduetoare (compese din elemente sensibile si adaploare) si aparate Iuregisteatoare si inlieatoare. Semnalul de iesire al traductorulai este o presiune de aer comprimat intee 0,2 5 1 kgllem?, proportional ew mivime telmologicd snfsuratf, Acest semnal esto tronsiis la distantly pin tuburi de cupra sau mask plastic’, aperatelor inregisteatoare sau indicatoare (Ci 2.41) ‘lementele sensibile folosite in acest cox se bazeaza pe aceleagi princjpii ea si tn eazul sistemelor unifieate clectroniee ea pee to i Le Gea 7 ig, 24t, Sohionta de folereoneetare a clementstor tna sistem wnitieat de misurare sh eonteot, 7 = Aston im ntact ented or 4, APARATE. PNEUMATICE, INDIGATOARE 51 INREOIS- TRATOARE forte teovtn icece Pes t¥ighfon? Aparatele indiea- toare $i integistraton re pneumatiee contin Ge obicel burdufurh care transforma sem- nalul unifient (p= = 0,2... kgfem*) in~ Fle, 242, Scheme de_prneipia a amet indicator fp-0” deplasare tran pas smisa printr-o serie de pirghily acuta in- dicator seu peniel ncegistratoare ({ig. 2.42). Semnalul unifieat primit de fa tradueterul mitimit de masuret, cate in prealabil aroplifeat fntr-un amplificator de putere 7 (desetis In peragratul precedent), dup& care fate transmis butdutului care transforma semnlol unifieat py intt-o deplasare 2. Aceasta deplasare 2 este (ransmisd, printr-un sistem cine imatle.§ aculuiindieator 4. al aparatul ‘In sistemul unifieat pneumatic, aparatele inregistratoate (indi catoare) pot indien si inregistra si alle semnate dectt cel primit de le traductorul mirim‘i misurate, Aceasta’— pentru eaaul efnd pe lingk imasurarea mitimi tehnologice respective are loc si reglarea automath a acesivia, In acest enz, aparatul este prevazut si cu posbilitatea fare istrint (Indicdri) semaluli unifient de comand’ pe=O0,2«..1 ketlem™ Secret do regulator (Henan elemental de excl) gi tn uncle fearuri chiar gia milrimit de referin{ introdus& jn requtator tot sub forma unui semnal unificet pneumatic p—0,2,..1 kplem* (Nig. 2.48). “Fre acest az fiecare senunal este amplifeat in putere (in amplificatoarele TCU, 17D, dupa care prin intermediul unor burdufuri 1 are loc tran- Sfoimarea semnalelor in deplaszri transmise penielor inzegistratoare 2 Gare 2€ deplaseazi peo band de hirtie 3 proportional eu valoacea Semnalului” pneumatic Tespectiv. Banda de hirtie $ (diagrama) este Aeplasat’ eu o vitext constanta (de circa 2 em)h) de etre un motor sineron AS. Slotorul sincron roteste tamburul 4 de antrenare a dia- fgramet (benzii de birt) prin intermediul unul reductor de turatie 5 Eare permite obfinerea viteze! dorite de deplasare a diogramei. ig. 243, fnregisteator pneumatic, Aparatele inregistratonre (indicatoare) pneumatics, ea si cele eleetronice, pot indeplint gi alte funcliuni auxiliare (de semnalizare 4 iesirii din limite a micimilor controlate, de fixare a mfrimii de re- ferin{s cte.). 2, ADAPTOARE . Elemente sensibile ew marime do tesiee mecanied Un foris™ (deplsnrey-presiine care tra in “componente convertoeafal ELALOA (lig. 2.40) a fost deja studiat. Dooarese majoritaten elementelor sensibile fabricate de FEA au ca mirime de iesire o deplasare sau 0 fort, acest adapter forfi-presiume poate fi cuplat eu elementele sen- siile respective, In figura 244. a oste roprozentat: un adaptor deplasare-prestune. Pentru liniarizarea earacteristicit statice « acestuia (dependenta.pre~ siune-deplasare), esto provizuta o reactie nogativa. In acest caz mi- ‘imea de fesire x a elementulul sensibil determin deplasarea clapete obturatoare 2 din fafa duzei 1. Aceasta determini apavitia la lesirea sistemului duai-clapeti a unei presiuni p, care este apoi introdusit la inttorca amplificatorulut de putere 3. Sistomut duzi-clapetd si ampli- ‘eatorul final sint alimentate cu o presiune constanth Pe=t4 kgflem?. 99 rae —-_. KE pe en =o 2 [rma » roves ES he wi TR pes tie-tD igh” , mi Hg agit races} ol oes : Fig, 244, Adeptores semnalulul de let al elementelur sensi, tn com! ‘stesnulud paeusnatie unifieat = adaplor pentru senna forth (dapat & — adaptarea sens ‘Soft tester, La iesirea omplificatoralui final 8 rezultd 6 presiune pe=0.2. 1 kgt/em® proportional: cu marimea de sire a elementulni sensibil, deci eu mi- Fiiea tehnologied D, masurat’. Presiunea pe este aplicalt burdufului £ care reallzeaza reae{ia negativi, Acesta aclioneaza deplasind clapeta 2 fn sens invers, Tealizind astfel o reactic negativa, La cresteren main Clopeta 2 se depirteazt de duzt, p scade iar pe ereste corespunzater, Geterminind 0 deplesare Ia stinga a punetulul 4, deci © apropiere & clapetei de duza, —= @ In fart de clemente sensibile eu marine de iesire mecanie (deplasere unghinlard sau niar8, forla), mai exists elemente seusibile feu mirime de icgire eleetrich, (Lensivne sau reaisten\a cleetriea), tn fasemenen cazurl se poste rezolva problema adoptirii semnalului com Dinind elementele adaptoure si convertoare din sistemal unitieat B+ In figura 244, beste prezentals schema de conexiunt pentry un aseme- nea eaz. Semmalul U sau R este aplieat unui bloc de gamé H71-H77 coplat cu un edeptot ELTIOO,- care elsboreazi 1a iesire un sempal ‘lectric unifieat im 2...10 mA. Cu ajutorul unui epnvertor eleetro- pneumatic ELA 104 acest semmal este transformat jm semnal wnificat ‘pneumatic. 100 3, PIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1. De ce se ntilizensi semnal unifieat ® Care este semnalul uni- fieat, pneumatic $ 2. Care este prineipiul de funefionare al inregistratoarelor si indl- ceatoarelor pneumatice ? ‘3. Care este principinl adaptoarelor pentra clemente sensibile eu rime de iesire mecanicd ? 4, Cum se poate realiza adaptarea semmalelor de iesire ale termo- cuplutilor si termorezistentelor ? Gare din urmatoarele «firmafit pol constitut rispunsust ta tntrebille de mai sus? 2. Tnregistratoarcle si indicatoarele semualului pneumatic uni- ficat au ca semnal de intrare o presume p=0,2....1 kpffem, propor ional cu mirimea fizieh masurata. Acesta este un semnal unificat. ‘b, Traductosrele. utilizate in sistemul unificat pneumatic contin adaptoare care transformi semnaltl de iesire al elementulul sensibil in semnal unificat pneumatic (fig. 244). fe In cazul unot sisteme unilieate se folosese aceleasi_ inregistra~ toare, indicatoate $1 Yegulatoare, independent de natura fizie& mérimii riisorate sau reglate, Folosirea semalelor unificate permite, tn eadrul aceluiasi_ sistem, eombinarea elementelor cu principii constructive diferite (fabricat> de firine diferite). 4. In cazul turegistratoarelor (indicatoarelor) semnalul pneumatic amificat este transformat Intr-o deplasare transiaisi penifei sau ecului indicator (tig. 242, 2.44), Termocuplul este un element sensibil cu marlmea de fesire ten- siune (u), iat termorezistenja— cu mirimea de fesire R, si deci adapta~ tea se poate reaiiza folosind elemente ale sistemului E (fig. 244). F, MASURAREA SI[CONTROLUL AUTOMAT AL PRESIUNII*) Misurarea si controlol presiunii in instalatiile tehnologiee din industria chimici ridici probleme deosebite, determinate de corozi- Vitatea flujdelor, temperatura ridicath si caraeterul ncomogen al acestora (confinutul de particule solide in fluide ete.). Pentru misurarea pro~ %) Alte princpt de functionare ale aparatelor de misurare « nor parametH tehnologst Sint expuve im manaslul’ , Dotdeny C. Nitu Aparato st metode do tiraret sf contr”. E.D.P, 1069, cap, XI—XV. 101 siunii, FEA fabried mai multe tipuri de traductoare utilizate tn industria chimied, Traductoarele de presiune (presiune diferentialA) sint folosite i fn sistemul de mfsurare 4 altor miirimi ca: debite, nivel, densitate. 1, TRADUGTORUL DE PRESIUNE CU TUB BOURDON & ‘Traductoral de presiume eu tub Bourdon (ATI ELT970) este prezentat in figura 2.45,a. El are ca clement sensibil un tub Bourdon 1, fare sib acfiunea presiunii de misurat p tinde si se indrepte. Capatul liber al acestuia sufera 0 deplasare care prin futermedial pirghiilor 2 gi 3 determing rotirea axulul 4 cu un wnghi . De axul ¢ este fixat i magnetal permanent mobil (rotorul) al modulatorului magnetic 6 cuplat cu amplifieatorul 6 al adaptorulni ELT370, la iesirea clruia ‘se obfine un semnal unificat (2,..10 mA) proportional cut presiunea misurata, Acest semnal este transmis spot aparatului indicator 7 (inregistrator) din sistemul E. ‘Aeest traductor este fabrieat in dow variante : pentru fluide neutre (tab Bourdon din bronz) si penire fluide corozive (tub Bourdon din fel inoxidabil). Prima variant permite misurarea presiunilor in domenille: 0,..153 0...20; .., 0,.,350 kgllem?, iar varianta a doua fn domeniile: 0,..2; 0...8; 0...200 kgtem', ; Se Fig, 248, Hlomentul sensibil al traduotorulal de presiuae cu tub 1 ‘Bourden | leequotorst Ano REM ¢ B—tmdetrst ATIC ITI oOS18, 402 Observasie. In cazul traductorulul ATIO ELT, fluidul e ebrut yesiune este mnistrati intra direct in cavitatea interioarA a tubulut Bourdon. Duck acest fluid din proces este impurifieat de particule eate se depun, sau dxck el se cristalizeazd, se pollmerizeazt sau este foarte pputcrnic corezis, coutactul acestuia eu elementul sensibil poate tn- funda tubul Borrdon saw il poate deteriora, In astfel de cazuti se fo- loseste fraduclorul cu membrand de separajie AT10 ELT310 MS100, la eare fluidul a cérui presiune p se masoard nu vine In eoutnet direct cu elementul sensibil al traductoralti (fig. 25,8). Sistemul de. sope- rare (MS 100) se compane din membrana de sepsratie MS100 st earcas 2 eouectata la traductorul ATI0 ELT970 printe-un tub de ofel subtire 3. Camera formati Intre membrand si eareasa, tubul de conectare si tubul Bourdon al treductorului siat umplute eu ua Hichid de separare 4 (ale apa ete.) Sub acfiunea presiunii de masurat p, membrana opasi asupt ehidulai transuifind presiunea iehidului si deci tubului Bourdon, 2, TRADUCTORUI, DE PRESIUNE GU CAPSULA ‘raductorul de presiune cu capsuld (AT20 ELT370) este folosit pentra misurarea presiunilor mich (0. ..1 item), lementul sensibil £1 traductorului este format din eapsuia 1 care este 0 etic ou perett ondulafi (Bg. 246). Sub actiumea presiunil de misurat.p, introduse 1m capsuli, peretit acesteia st deformeazh (eutia se umf). Prin inter- rmeditl brafiiul de aelionare 2, deplasa~ tea perctelui eapsulel este transmist axt- uj # care se. toteste eu un unghi x =0...16%, proportional eu presiunea Pe acest sx este fixat si rolorul medals torului magnetic 5, care face parte din ELT 370, 3, TRADUCTORUL DE PRESTUNE DIFERESTIALA CU BURDUFURT ‘Traduetorul 46 presiune diferenti- ala eu burdutur! AT3OELTS70 (lig. 2.47) foloseste pentru masuraren unor presiuni —gi"iraduetoralat de. rest iferensiale (diferen{a a doua prestuni) in" tn eapsult AT20 E1370: gama 0...4000 mm coloantiHlg0, El este f— cape ot peel aoe format din dout burdufuri, 7 si 2, fixate tom, ‘witalt “tne be roe pe-un perete despariitor 7 dintr-o care Sle! "4° ular tae Fig, 2:46 Elemental sensibft 103 east. Buidufurile comunick tntre cle iar fundurile lor sint in legaturs prin tija 8. Prestunile p; si ps, a edror diferenté Ap=pr—pa trebuie Enasurata, sint introduse in camerele Asi respectiv By care contin Gceare cite un burduf, Presiunea py acjioneazé asupra’ burdufulul 1 eu 0 fori Fy=p; 5 (in care S reprezinti aria fondului burdutulwi), far presitnea Paps actioneazi asupra burdufului 2 cu 0 fort F:—=p23, de sens opus primei fore. Forla rezultanté care actioneazi asupra sistemului format din cele doud hurdufuri care actioneazi ca niste arcui este FxF\—F:=Sipy—p2), Burdufurile actionind ca _niste ‘arcuri (prinoul se stringe, al doilen se intinde) vor permite 0 deplasare Proporfionald eu forja F, deci cu diferenfa celor dows presiuni: 3 2 Si1—Pa)=08, Ja care ¢ este coeficientul de rigiditate al burdufurilor. Deoareve px> Ps tija 8 se deplaseazi spre dreapta gi prin intermediul opritorultt 4 si brafulai de actionare 5 determina rotirea axulu! 6 eare este fn legituri eu elemental mobil al ondulatocului din ELY 970, Accasti deplasare {=0....16° este transformata in semnal unifieat proporsional ew pre= siunea diferentiali Ap. fl, 247, mlononte sen adurtruh) de pr g, 248, Elemental en 2Az, lament se ee eas S Si i tatacora as ne een nea a xu ges wane der, LAND SANE Upbeat fer: : Loita sae Phen 104 Pe acclasi prineipiu se hazeazi traduetorul AT 40 ELT 870, folostt pentru mastirarea presiunilor tn gama 0,..1000 mm col. 1g0 si tra~ Ueetorul AT9O ELT 370 pentru gaia de’ presiune O...3 500 mm 11,0. 4. TRADUCTORUL DE PRESIUNE DIFERENTIALA cv cLoPoT: ‘Traduetorul de presiune diferential eu clopot EFL 271 ELT 370 (Gig. 2.48) este folosit pentru presiuni diferentiale in gama... .1 000 mm. HO. Principiul de funcfiouare al traduetoralui de presiune diferenial ew elopot rezulta din Gigurt. In vasul 6 cu lichid (mereur) 2 este introdus tun clopot i, In spafivt liber din interforal clopotului este transmia’ prin tubal 7, wan din presioni (py), iar deasupra clopotului—presiunea Pa- Die p> pa elopotul se deplaseazit In sus, deplasarea find proporti~ onal eu diferen-a celor doud presiuni Ap—p,—ps- Deplasarea elopotu- Hui determing rolirea axulai 8 cu un unghi x=0...16%, Axul 5 roteste magaetul mobil al modvlatorului adaptorului ELT 370, care elabo~ reazd Ia iogire an semnal unificat (2...10 mA). 5, FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBART DE. CONTROL. 1, Cave este schema de principiu a traductorului ATIO ELTS702 Péin ce diferd acesta de ATIO ELT370 MS100? ‘2, Care este prineipiul traductorului AT 20 ELT 370% 3, Lace folosese treductoarele de presiune diferentiali ? Care sint tipurile unor astfel de traduetoare din sistemul EY 4, Cate sint elementele din sistemul E necesare pentru masurarea unei presiuni? Dar a unei presiuni diferentiale ? 5. Prin ¢ ciferé traductorul AT90 ELT370 de EFL271 ELT370? Care dinlre aftrmajile urmeloare pot conslitut rispunsuri ta tntree barite date ? 1, Semnalul obtinut Ia iesirea traduetoarelor prevazute en adaptor EL $70 elaboteaza In iesire un semnal unificat (2...10 mA), proper~ ional ca marimea fizied masurati, In eadrul unui sistem de misurare acest semnal esie transinis unui integistrator (indicator) corespunzator, de tip B sau EOR dac& traductorul este folosit si im cadrul unui SRA. . Traduetorul eu. tuh Bourdon (fig. 2.4540) se fabric’ in don: variante : una, in care’ clementul sensibil vine in contact cu medial misurat, iar ccalalts — In care presiunea misuratd se transmite ele= nentulni sensibil prin intermediul unei membrane si al unui lichid de separare (fig. 249,0). ¢. Traductoarele de presiune diferenfiale transforma diferenta a dows presiunt pr 41 pz inte-un semnal unifieat i=2...10 mA. In si- 209 stomul E exist doud tipuri de astfel de traduetoare: eu burdufurl gf ‘en clopot (fig. 2.47 si 2.48), 4. Pentru presiuni mici se foloseste un traduetor ew capsuli fig. (2.48). G, MASURAREA NIVELULUT In foarte multe cazuri, pentru msurarea nivelulai se folosese traduetoare de presiune diferentialé, intrucit intre presiunea hidro- statica p a coloanei de lichid dintr-un vas si nivelul # al liebidulut in vas exista 0 relajie de proporfionalitate : ‘ p=yH, (2.20) care coeficlentul de proportionalitate este greutatea specified a Henidalel din vas. ie i 4, UTILIZAREA TRADUGTOARELOR DE PRESIUNE DIFERENTIALA PENTRU MASURAREA NIVELULUL In figura 2.49, a este prezentath schema de cuplare Ia instalagia telnologici « unui tradnetor de presiune diferenjiala tip AT, in seopul misurdni nivelulai de lichid in instalatle. Traductorul este conectat (prin dows fevi cu @ 8...9 mm) la partea inferioard si In partea su- perioari a vasului tehnologic 4. Pentru izolarea traduetorului se desehide yentitul de egalizare 3, care face ca semnalul de fesire al traduetoralul st devin minim (= =2 mA), si se inchid ventilele de izolare 1 si 2. Pe conducta de conectare ple ars tha few Se-n)aa a rig, 2.49, Misuraren nlveutal fotosind traduetoare de 4 pe baza prslucl arosatce ; b — pein innuare de go, 206! Jn partea superioari a vasulu este interealat vasul de egalizare 5. Acest ‘yas de egalizare are un diametru d mai mare decit cel al conductelor de legiturs (d>G). Astfel, variafille mari ale cantitafii de lichid dim eonducta de legiturs (datorate condensirli vaporilor din vas) nm se transmit Ia partea superioark a vasului. Dacd in vas mai acfioneaz asupra lichidului o presiune p, atunct aceasta se adaugi coloanei de lichid din conducta de legiturd y(Pngs-+)) 31 se objine Pa=(Haas +OY +> In cealalta conduct’ de legitura actioneazi presiune m+ 0y +P. a1) In acest car traductorul elaboreari Jn iesire un semnal unificat i proportional eu presiunea diferenfiali (2a) si deci cu nivelul. Noli. Pentru ea lichidul din vas 98 mu vind in contact direct eu clement] sensibil al traductorului, se foloseste fle lichid de separare fn fevile de legitucd, fie se otilizene’ sistemul de masurare eu insuflare de er sau azot tig. 2.49,0), In acest caz, de la o sursit de aer comprimat {Gau azot) de presitine Pa se alimenteazi'o condueta 2 introdust in vasul fehnologic 1, pind aproape de bazi, Accasté conduct este conectath Ia tn aparat de controlat debitut de acr (un debitmetra ox regulator de lar) sau Ta tn vas de control 3 cu pereti transparenti, care permite Aebitului de ser dupé numéral de bole de aer pe minut (0...20 bulermio). Debitut de aer dorit prin conducta se realizeazk eu ajutorul reductorului de presiune 4. La intrarea in vas (in punctul A) se misoari presiunea ia feavi. Daci in yas nu exist Uiehid, acral iso In atmosfer’ gifpresiunea in conduct’ este cea atmosferied 5 tra- ductoral jindied semnal minima ((—2 mA). In eazal efnd in vss extstt lichid pina la nivelul H, atuuet aerul nu poate fest deelt dae presiunea ‘reste pind ega'eazi presiunea cu care acfioneazi lichidul asupra orl- ficiului ide fesire a aerului Jain jeavil{p—yH). Astfel, presiunea in con~ ucta este tot tmpul proportional cu mivelul 1 9i ex atare si semnatut 4 la sesirea Jain traductor {este proportional eu nivelul H, In aceust schetnd s-a presupus vasul deschis (presiumea deasupra lichidului este cea atmosteriei). Dac& vasul gste sub presiune ps, diferits de cea atmo~ ‘sferick, cealalti intrare a traductoralui de presiune diferentiali exte ‘posit in logiturl eu partea superioari a vasulul si deei pepe iat ppm 7H -+pe. Astiel, Stinnalul de iesire al traduetoralui va f proportional nea diferential’ Ap—pi—payH si deci va depinde numai st dep.) 2, TRADUCTORUL DE NIVEL CU IMERSOR In cadrul sistemului Festa fubrieat un truduelor special de nivet tip ATS0 ELT370 (fig. 2.50). Acesta nre ea element sensibil un imetsor 2, care este un cilindru metalic mai grou decit lichidul. Acest imersor este cufimdat In fichid, fie in vasul tehnotogic, fle Intr-un vas special mai mie J eare comunted cu vasul tehnologic. Imorsorul este suspendat. de un resort # (care ave o alt coustructic decit cea spiralé indicata th figur’). La eresterea nivelului Hf, imersorul s¢ afunda mai mall in lichid si de resort va fi suspendata © greutate micsorala cu greutatea Tichidulut dezlocuit de tmersor. Avcasta deter- mind o stringere a resortului, deci 0 ridieare a iracrsorului proportional eu cresterea nivelului. Aceasta deplasare este transmish prin braful $ axului 8, care este rotit eu un unghi « proportional cu deplasarea imer~ sorulvi, deci cu nivelal H. Deplasarea unghiularé x este transmis rotorului modulatorulut magnetic al adaptorulul ELT370, caret trans forma intr-un semnal unificat i=2...10 mA, proportional deei eu ni- velul din vas. Domeniile de misurare ale avestui traductor pot fi: 0...4005 6005 800; 12003 2000 mn. S. FIXAREA GUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1. Care sint posibilitafile oferite de sistemulE pentru misurarea nivelului ? 2. Cum se explici posibilitatea misu- Hirli nivelului folosind traductoare de pre- siune ? 3. Ce misuri se iau pentra ea presiue nex din Vasul lehnologie 3A uu influenjexe preeizia misuricii nivelulai ? 4. Co metode de misurare a nivelulut se folosese pentra ea lichidul din vasul teh- nologic si nu vin tn contact direet cu ele- mentul sensibil al traductorulut ? Fig. 2.50, Traductor de flvel Are BL ITO, 108 5. Gare este prineipinl traductorulul de nivel ev imersor ? & Sar patea folos traductoral ATS BLT370 sau manometre ifereatiale pentru mifsurarea™onsitA{ii (greutdil specifice) lichidelor ‘din vasele tohnolegice ? Slabilif care din aftrmatiile urmdlonre pot consttui rispunsuct ta Intrebaile de ma sus ‘ Presinnea hidrostatied a coloanel do lichid depinde de oivelol 17 al lichidulti gi de densitatea (san de greutatea specified » —ey) acestuia Daci nivelut este constant, presiunea hidrostatiek p variazi eu densi- falea (greutatea spevified) 1 invers. , Pentru masurarea nivelului pot fi folosite traductoare de. presi tune (fig. 249) saa eu imersor (fig. 2.90), care fac parte din sistemul tunitlent c. Pentru a proteja elemental sensibil de aetiunea eoroziva a anor lichide din vasete tehnologiee, la mllsurarea nivelului se folosese lichide dle separatie, newisebile eu lichidul tehnologie, sau metode de misu- rare prin insuflart de gaa st preslune. Cind mediul din vas este explo Ziv, se lasufld wi ga” neutrw (azot); in cclelalle caguri se foloseste serul (lige 249, 0) dt Cind visi! teknotogie este fuckis, so pot folosi pentru miisurarea nivelutti, uneori, raduetoure de presiune diferenfialé conectate la baza $i la virful vasulti tehnologie, spre # compensa infiuenja presiunit din Yos asia preciset misurarfi nivelului. In eazul vaselor deschise se poate Tolusi Grice tip de traduetor de presiune ®, Grewlaten volumului de Hichid dezlocuit de jmersorul traducto- rrolui ATO depinde nu numai de nivel, cl si de densitatea lienidalui. Daed vasul imersorului este tot timpul plin, pozilia imersorulul sus- pendat de un resort depinde numai de greutatea specitiea a lichidalul ‘3in-vasol imersorulul H, MASURAREA DEBITELOR In industsia chimict, pentra misurarea debitelor, se folosese Tang rotoisle bazate pe dopenden{a diatre eaderen de_presiune pe 0 rezise Yong Midroullea 31 vitewa de curgere a laidulus. Lichidele tehaologice Sint vetcutate rin conducte cx sfutorul pompelor 31 eompresoarclor, Sub acftanea uuei diferenje de presiune diatve sursa we fluid si const nator, Rezistontele hidraice formeazi clemente sensibile (traductoare) dle dabit, Gadorea Ge presiane (Sau difereafa tntre presiunile la eapetele tne! rezistenfe aidrautic) este uncfie de viteza # a fluidului, deci de 109 tombs —— eure TOT Fa a, eG ig. 2.51. Misurarea debitului folesind teadueteare de preslune, ‘ferential, debitul Q= So, in care S este aria seefiunll in care este misurata teza v. Rezistentele hidraulice se realizeazi de obicel prin strangularea secfiunii de curgere a fluidulus. Exist m micsordri de diemetyu, diagrame, tuburi Venturi, tuburi Pitot ete.*? Gele mai rispindite elemente sensibile de debit care transforma debitul intr-o presiune diferentiali, sint diagramele gi rotametzele, De exemplu, fn figura 2.51 strangularea +a realizat prin miegoratea see{iunii eonductet de transport, pe 0 portiuze 1 (cD). Pe aceasta portiune va aven loc © cadere de presiune. Ap~j..~ pe care este proportionali eu viteza » cu lungimea 4 33 cu viscositatea Huidului, si invers propertionala ‘cu diametrul d, Consider'nd censtante toate celelalte miimi in afar. de vitezd, rezulti iple forme de strangulir (2.23) in care elder elemente sintftratate tn manualal tat te py 10 0 Notind K—1/K, result et presianas diferenfiali Ap este 0 a debitului Q=KAp. Folosind un traductor de presiune diferenfiala corespunzitor (de ‘exempla AT30 ELT370) §i um aparat indicator sau tnregistrator ELR, se poate misura debitul. In cadral sistemului B se mai fabried si traduetoare clectromag- netice de debit bazate pe fenomenul indnetiei clectromagnetice. Pentru misurarea debiteler lichidelor, in special 2 eelor corozive, se mai folo- sese si traductoare de debit cur deversor, In care debitul este convertit fn nivel. 1, TRADUCTOARE DE DEBIT TIP DIAFRAGME Pentru a micura debitul cu acest tip de traductor, se va vedea ‘ci la acesta trebuie asociat an (raduelor de presiune difereniadd si, uncori, tun extractor de radical. a. Priueipinl misaricii en tenduetorul tip diafragm’t Diafragmele «int elemente sensibile ain eategoria eelor eu seefiane de strangalare coostanta. Dialragma este un dise de ofel cw un oritie eatral de diamelru a mai mic decit diametrtl Dal conduct Gig 25% ¢), Fluid intiinind diagraman in ealea sa igh miesoreaz’ ener igi cinetied, prin traasformaren parfiall. a acesteia In energie potential {Gre loc 0 comprinnare) s1 presiunea ereste in imediata apropiere a pere {slui diafragmel (9(>>p1). Dupa diafragmé aro loc o destindere, energ potengialt se trarsforma parjial Iu energle einetic& si presiunea seade Ze la valoarea py la valoafea ps, dupa care revine aproape la valoarea ‘antetioara (Hi. 352, a), Ca ett Viteza (debitul) este mai mare, ew atit este mai mare diferenfa intre pj gi pz Se demonstreazi ci tn cazul li- thidelor dobitul este proportional en /p{—ps- Deoarece pips se folo- este relafia O=KYp—Pa=K Yp. Constanta K depinds de diametrele di, D, de viscoritatea, densi tatea si temperature Midi ‘hn can gazelor gi vaporlor debit depinde nu. namat de presiunea diferentiala Ap si de vonstantele de mat sus, cf si de presiunea statica ‘din condueta, pp : np Mari air e 6 Fig, 2.52, Diatragma afi, eet Io zona late: — Mpa eommtve nee poms gh) de Beaune Toul. Observapie. Avind in vedere relatin (2.24), rezull® ei pentrar masu— rarea debilelor eu afulorul diafragmel este necesar un traduclor de prestune diferenfial (XT, . L160). Daca se utilizeara un traduetor de presiune ‘iferenfial, semmalul electrie i obfinut la iesirca traductorului este pro- mal cu Ap, Dect, ridiicina pitratt a acestui curent este proportion ii on debital Q= KKK, Y= Ko 2.25) De aceea, uneori, futref traductor si aparatul taregistrator se in~ tercaleari un element de extrogere a radiealului care elaboreaz8 Te. fegire ex semnal (curent) proportional eu f, ceea ce asigura o proportio- aalitete intre indicafille Inregistratorului (ELR) i debitul Q (lig. 2.04, «)- Presiunile j; gi pa se preiau de pe supratetele laterale ale diafragmet fie direet (ig. 2.52, D2), fie prin intermediul unor camere speciale (ig. 2.52, BIT, “eperele 7, 2), Diafragma se monteazi astfel Incit muchia dsciifitd ai fie orientati’ in directia din care eurge Juidul. Diafragma fe monteazé Intre dou flange, pe o portiune de conductii {ard eoturi, ventile ete, sstlel incit pe acca portiune, in amonte si aval de diafragma fi existe o eurgere linistita (firs turbulenje) a fluidulul. Conectarea traductorului Is dintragmi, implied misuri speciale dictate de natura fluidalei gi de stacea Tui de agregare (liehid, gaz, vapor) b. Genectaren (adueterulni de presiune diferentiali Ia diafregm’ ‘Traductorul se coneeteard prin intermediv} unor conducte, pe core sint intercalate sobinele de maneurd si racordare (de separare Re, egali- zare Ry, nivel Ry, purjare Ry) si vase spectule cu diferite funetitini (de~ cantare, Ve, separare Vs, condens V si actisite Ve) @ Condneie. Se foleseso conducte de ofel cu diametrul mai mare de 9mm, Langimea conduetelor de legituri trebuie si fie cit mai mica posibil (Gab St m). Pentru concctarea a distant a traductorului, conduetete trebuie si nib © pant continud (1/10) si un unghi a-<45* (lig 2.56) In eaztl misurérii debitelor de vapori trebuie si se asigure 0 Jungime de mini- mum 8 m conductelor de leyitur®, pentru racirea condensulti de pe 4evi, spre a mu fi fierbinte la contectul eu elementul sensibil al tradueto- rulvi, Conductele de legiturs trebuie protejate impotriva inedlziri exeesive prin contactul cu surse externe de ealdura si de asemenca trebuie protejate impotriva inghefului. @ Robinele. Rodinetele de separare Ry permit deconcetarea unui element (izolaren soestuia de restul elementelor) Robinelete de egatizare Ry permit efectuarea Intre conducta de (-}) corespunzatoare presiunti Ds de (—) corespunzitoare presiunii mai uniel pa, egalizind astfel prestunile in traductor sau In vasele de separare. Robinetele de nivel Ty sint destinate umplerii ex liehid a vaselor de separare sau seurgerit Henidulu! suplimentar ain vasele de conden sore sf de seporare. Robinelele de purjere permit prin deschiderea lor scurgerea lichidului sau a impurititilor acumulate in vasele de decantare, de acrisire sau in conduetele de racordare, ~ nengnasietsm Logue ede us, ig, 2.60, Baterle do robinote tip BRIX $1 BRS. Se fabriek baterii de trei robinete (ou’ Ry gi unul Ry) — fig. 2.53. Bateria de robinete fabricala de PEA, destinal’ racordarii_ traductoa- BR32 pentru me 175 kgl/em* yi temperaturi pind la 120% @ Vasele speciale caro intervin Ia conectarea traductorului de presiune diferenfiala protejeazi traductorul impotriva. infundarii ea impuritafile existente In suspensie in fluid, Impotriva deteriordril prin eontactul direct al acestuia ¢u fluldele corozive sau viscouse, si de ase- ‘menea diminucazd erorile de masuraro (in cazul dobitelor de vapor!). Vasele de decantare Va (lig. 2.04, 6) sint ellindrice si folosese pentru ‘sodimentarea impuritafilor confinute in fluidul dia conductele de tegi- tara, Pentra a asigura sedimentarea, ele se monteazi in puaetele de ni- ‘vel ininim ale traseelor de legatur’, Lmpuritatile se evacueazi prin pilnit si eondacte de evacuare (la canal), prin deschiderea robinetelor de purjare Ry. Vasele de separare V, (fig. 2.54, ¢) stnt cilindrice si se conecteaz’ {In cirouitul de masurare etna fluldut din conductd este corozio sau exptosiv. In aceste vase se introduce un lichid nemiseibil cu fluldul din eonduet® mt “ ’ " Arte de esins ig ° ; tacenat Fig. 254, Seheme de masurore a debitulut de ga 3 fsudiclrul moolat deasupea conducte — oa towhuctoral oniat iid Sodas 2S nt saan Beil we pe ee i grou deett acesta. Presiunile #1 CH) si Ps (—) se transmit prin {lecrmetl soutat chia soparaton one fonconean ea up tampon {tse dispocitivul de strangulare (Qiafragmna) s1 elementul sensibil. Lich Hal ds separare din cele dowd vase trebure ea fe It aoalsi nivel, atunel Sh este’ desehis robinetal de egalizare Re. Asigararea unui ivel cons- fant se realizeazh tued din perioada umpletit prin robinctele de nivel Ry. Diterenfele de nivel tn ecle dowi vase detctauing diferenta de pre- Sitne hidrostaties care se adaugd presiunit diferrnjiale masurate, pro~ dlucind o eroare de masurare n debitull, Ca Thid de separare so pot food: Senenal pentru amoniac lichid ; et-glieo! pentru tluide a efror emperatnrd atinge 35°C wliari sintefee peutru leyii gi acta telracto- Hard de cardon pentru solutit apoage ngresive si cu sAruri a caror tempe- Tatura este su 50°C; apd pentrd abur 35 produse petroliere (picuri, imotorind ete). Ley *Vendle de’ condens ¥ (fig. 2.98) sint tn forma cilindrick san sfricd sie folosese tn caxul misurdd debitlul de abar (vapor). Ele serveso Sentra, stringeren eondensulul (lehidulai format tw urma condensirit pevoilor) 31 pastrarea unui nivel constant sl egal de condens tn conduce 4.53, Scherme dp maisurara a debitatat abr (vapor): FT Wao 6 anauet 9 — pecan vasien, de contins vere ttre 6 tele de logiturd (de + si de —). Vasele de condens se suideaza de obicei preci qi se mpntenzi ia ta apropiere a dispozitivalul de atean- Bulare (fig. 2.53, a gl ¢). Vasele stat previzute eu orificii laterale Fobinete de nivel R,, care trebute si so qseascd In acelagi plan orizontal. Prin deschiderea rebinstalor Ry 2 scurge surplasal de condens, asiga- ind un nivel constant al condensulai in conductsle de leyiturd. Vasele de condens trebuie si aib% o arie mare a sectiunii, pentru ea la canti- ‘tiff apreciabile de condens $i apark modificari eit mai mici ale uivelului din vase. Vasele de aerisive Vg (ig. 2.55, c) sint de formf cilindric’ si se mon ‘eax’ tn_punclele superioare ale conductelor de legitura, ele avind seopul si colecteze suspensille usoare in fai gazoasi continule in finidul tehnologic al efrui debit se misoars. Aceste gaze acumulate siut evacuate prin robinetele de purjare Rp ale vaselor de acrisire. @ Schemne tipizate de racordare. Elementole caro compun insta latia de misurat debitul de gaze, de abur gi de lichid se monteazi eon- form unor scheme Upizate, eare asigaré fuuctionazes normald, protejarea traduetorulul si o precizie corespunzitoare de masurare, precum yf deconectarea diferitelor elemente tn yederea reviziei sau reparaliel. ‘Masurarea detitului de gaze necesita montarea traductorului de presiune diferentiali deasupra dispozitivulmi de strangulare (vezi figura 2.54, a). Glad eonditiile conerete din instalajia tehnologict au jermit acest Iueril, se poate monta traduetorul sub nivelal diafragmel fn geest éaz, conectares se face prin intermediul unor vase pentru deean- tarea eventualului zondens (lig. 2.54, 8). Aceeasi solufie se aplict atunet feind din motive foctuite nu se poate asigura 6 panta continu’ condue- telor de legatura. Cind gozele sint ayresive (corozive, explozive), racor- darea traductorulol de presume diferentiaki Ja dispozitivul de stran- galare se face prin intermediul unor vase de separare V, previzute cut Fobinete de separare Ry, de nivel Ry si de egalizare Re (fig. 2.54.0) Masurared debate de abe pled prin rn foostea vaselor de condens V si de decantare Vg. fn acest caz se recomand’ montarea traduetorulus sub pivelul dispozitivului de strangulare (vezi figura 2.55, a), Cind situafia eoneretd implic& montarea traductorului deasupra eonductel pe care este montata diafragma, precum si in cazul eind nu se poate asigura > pant continu’ conductelor de legiturd, trebuie folosite vase de acrisire Vy, pentru colectarea si eliminarea impuritfilor uusor volatile din abur (figura 2.55, ¢). Masurarea detitulul do Uiehid este cea mal freeventa i industria ebimies. In acest caz se reeomanda montarea traductorului sub nivelul diafragmei (figura 2.56, a), iar in eazul immposibilitafdl respeetaril acestet eonditii se folosese vase de acrisire montate in punetul superior al con- ductelor de legatara (fig. 2.56, 0). ur Fig. 2.86, Schema de misutare « debtatal de Hehid: eG aah aor Bena ie locale nu permit asigurarea unei pante continue a cconductelor de legaturd, se folosesc vase de aerisire in punctele superioare $i vase de decantare (pentru suspeusit yrcie) in punctele inferiosre (figura 2.56, ), Atuaei cind lichidul tehnologic este agresiv, la intrarea traductoralui, pe candactele de racordare, se monteazii 5i vase de se- parare. , Extraetorul de radical ELX221 Dai semuslul Je fesire de Ia traductorul AT30 ELT970 este tran mis direct la uo integistrator LR, atunci acesta va indiea presiunea Ciferenfial Ap, deoarece semmaiul f la iesirea adaptorului ELT3/O este proportional cx presiunea diferentiala preluata de la diafragma, Pentru ca indicatile incegistratorulai si. corespunda debitului, este nnecesar Si se. extregt radical din i. In acest sop, in eadrul sistemului lnificat E exist dispositive extractoare de radical ELX220 si ELX221, fealizate cu blocuti HT (ig. 2.57). La intrarea blocului se aplicé semna- Tul anificat i4=2...10 mA, ‘Tot la intrare este conectata o sursi stabi- lizald 1162 de cureat consiant (=2 mA, astfel, ineit prin tezistenja Ra2000 circull un curent imig—i—0...8 mA, care determin’ oe dere de tensiune U=0,..8 V. Acessti teusluns este aplieats la intrarea anal amplifieater 22 previaut cu resefie aegativi.poate-an traduclor Hull) So ste ct dad traduetorul Hall este ppareurs le un earent decomands 1 #este staat iutr-un elmp magnetie de inductte D, Ti bumele de lesire alo tredustorulsl se obfine e toustune de reachle Ur= KiB, Yn coxa tin figura 2.t7, , tradvetofal este situat Inte polit unul_ electromagnet al efru!infagurare de excitaiio W este pareursa in serie de actlay curent de comand 4, ect Knduclninpiah inant fate’ oll este proportional, Ltznia ‘Gurentagul de command (B= Kyl) n acest esx, tenstunea Ie Tesiren traductora FH ate: Uy Kilt AP, Acoust tates prea serail erence fle negaiivd Deci, la intrarea amplifieatorului H22 se aplict o tensiune Uy = =U=Uy, care este amplificata, rezultind Ja iesirea avestula un semnal HLU0 KU 2.26) fn care Kg este factorul de amplificare al amplifieatorulul H22. Relatia (2.26) se mai poate serie suly forim *) Veal pag. 72 din manuslul pentru Heee de spectalitate ~Automatlatri* de 1, Palen sl Dr Bilboe, H-D.P, -— 1908, 9 rd 452 Extractor de rade RLX221 a eshena da pein; b —ateares exreeoruhs, Fig. 25 ig, 258, nusureren debitelor prin tante: 2 — schema install de mtsurae | — parie de fani8 (ered), Deoarece Kasi, Uda te poate neglija, rezulliud :U—U, adic&: Ri) = KP Deoarece i=2 mA, din ultima egalitate reaulta : 1=| B29) Ke Not. La iesire, pentra_a objine un semnal unificat, este conectata ‘0 sursi J152, Curentul de 2 mA furnizat de aceasta, aduee curentul (prin rezistenfa de sarcin’ de Ia valoarea 0, ,.8 mA la valoarea ie= (142) mA, deci ementul de iesire ia valori in banda 2...10 mA. 2, TRADUCTOARE DE DEBIT CU FANTK. Masurarea debiluloi cu ajutorul fantelor (fig, 2.58) implica de asemenca folosires unor traductoare de presiune diferentiala AT30— ‘ATS, deoareee ia acest caz debitul se determing folosind un sistem de masurare a nivelulul, Lichidul al cirui debit Q trebuie masurat, este fortat sa treaed priutr-o fereastr’ (Fant) 1 practicata intr-um perete 2, ‘care imparte eareasa 3 in dona camere (de intrare i iesire @ fluidukui) fenre comtnicd numai prin fant, Cu eft debitul va fi mai mare, ew atit ‘Va fi mat mare nivelul f de lichid. Prin urmare nivelul h de lichid este 2 indsurd a debitului Q. Fanta poate avea o forma oarecare (circulard, Greptunghiulard ete,), last tn acest caz dependenja dintre debit si nivel fu este liniar&. S» demonstreazi ek in cazul unei forme speciale (fig. 2.58, 8) nivelul h este proportional eu debitul Q. tn acest a2, ni- Yelul se msasoara eu sistemul prezentat In figura 2.49, b. 3, TRADUCTORUL ROTANETAIG DE DEBIT DRI00 BLTSIO vest traduector se foloseste pentru misuraren debitelor de fluide “omogene in diferite game din banda 0... .94,96 n/t, temperatura maxim 4 Mluldatul putind fi maximum 70°C (pentru varianta D100 ELS 101) Si_maximum 100 pentru variant DRIOO ELT S10H. ‘Traduetorul ste realizat cur un amortizor pentru cazurile, cindy daterits. pompelor Si compresoarclor eu piston din instolafie, debitul de fluid prezinta Dulsatin Il poate fr montat (In posite verticala) sf pe conducts ew dia metre sub 25 mm Elemental sensibil al acestui traductor se bazeazii tot pe strangu~ Javea vinel de fluid (Cigura 2.59, «). Strangularea are lor fntre peretele aaa Fig. 20h, Tradulor sotamettic DRIOO 17310: = rns cae seis) amends eduction Totes a unui tub troneonie 7 prin care eurge fluidul, i i ange fluidul, si un imersor 2 cate se ‘afl in tub, Astfel, tn dreptul imersorului se formesza un spotiu inelar de arie S: SaEP_ PE pe, sate MS Da), Aceastt! arle inclard ereste eproximati imativ proportional ev hin Vimea Ia eare se giseste Imersorul : i u Sahih (2.27) Intructt tn deptul imersoruiui are lee 0 strangulare, apare 0 dife- rena intre presiunes py dinaintea stranguldci si pe dupa strengulare (@>ps). Presiunea py setioneaz% asupra imersorului de jos tn sus et © fort Fy=pyrd¥/4, iar presiunen pz — de sus in jos, cu forfa Fo= pert Aelionen rezaltant x presimor ps9 ps eit 0 fri asensi- Par-Py (228) fie glie cl p ereyle cu patratul vitezei fluiduim prin strangulare (=O). Atonet jee tae Spnhtah Soh 28) 12a Tintnd cont d> (2.28) rezulta: Fak gli. (2.30) Forfa ascensioaalé F (proportionalé eu Q4/S*) invers fortei de greutate fn lichid @ a imersorului*) pind cind cele dovd forte se echilibreaz’ : fioneard in sens. ‘aceasta se ridicd F-G=ky &—G=0. (2.31) Din (231) reat: S o=il/2 =. ean Prin urmare imersorul 2 va ooupa diferite pozifii pentru diferite, debite, indlfimea A 1a care se gisoste imersorul fiind 0 mAsura a debi- talui. Unele rotametre de laborator au tubal tronconic din stioli, iar scala eu diviziuni aste trasata chiar po tub. In acest caz se citeste pe sticlA diviziunea din dreptut imersorului, ‘Tn azul rotanetrulul industrial (fig. 2.59, #) tubul tronconic. 7 ‘este metalic, iar de imersorul 2 este fixat un magnet 3 care interactio~ head eu un alt raagnet permanent 3° din exteriorul tubului, Ast(el, deplasarea imersorulul este sesizatt tu exterior prin acesti magneti, $i ‘poi printr-un sistem de pirghii este transmis pacfii mobile 4 0 modu- Ttorului taagnetie 5, eare face parte din adaptoral ELT3t0 care ela- boreazi la lesire tun semual unificat proporfional eu debitul Q. [h TRADUGTORUL ELECTROMAGNETIC DE DEBET FL2sis—ELTSs0 In industria chimied sint foarte dese cazurile cind drebuie mésurate debitele unor solafi acide puternic corozioe, care distrag diafragmele tn fimp foarte seurt, datorita suprapunerli unor efecte de coraziune i ero- iune, fcind practic imposibilé utilizarea diafragmelor in asemenca Cazuri, Elementul sensibil al traductorului electromagnetic de debit prezintd marcle avantaj e& lichidul din conduct na vine in contact eu clementele traduetorului, © Principial misuririi, Elomentul sensibil se bazeaa’t pe fonomenul iniduofiei electromagnctice (fig. 2.60, a), Daed se consideré un element 1 ‘de Iuagime f, realisat din lichid care sv deplaseaxa cu viteza v in directia perpendienlara ps linile ds cimp ale unui elmp magnetic de induclie B, *) tmersoral are o qreutate specitica mal mare et a flufdutul, jer greutaten fn. uehd tai mc Het greater ral cu gruiates vtum de Hest ds Teoult de mersor. 123 fin acest element se in- duce 0 tensiune electro- motoare proportional eu viteza : @ BexB. (2.33) Daed inductia este nusoidalé (B= By sin wt), tensiunea clectromotoars indus este tot sinusol- dali, iar amplitudinea Erm a acestela este pro- portional’ cu viteza : 3, _ Em=Bpl¥ ; (2-34) @ Elemental sensi- bit se compune dintr-un tronson de conducts J 4 (Gig. 2.60, 0) acoperit tn 4 interior cu um strat. sub- 4 {ire de material izolant 2 _ fin punct de vedere 4 iT 0 electric si rezistent la co- TI roriume (eaucite natural sau talon} Acct conducts este fixata in- Fit 260, Traducir ceromagnete debt: tre polit unui electro- SeiichS a E pte Male! mingnet 2 alimentat cu 0 Ei fensime allernativa U. In lighidal din conduct s¢ fnduce 0 tensiune clectromotonre ¢ culeasi intte electrozit 3, care Sint Tixaji in perclele tronsonului izolet. Lichidul dintre clectrozi se ‘comporti ea un conductor de lungime egold eu diametral D sl eonduetei si care se deplaseaz4 in cimpul magnetic dintre poli electromagnetului en viteza n, De aceea, conform relajiel (2.94) amplitudinea tensiuni electromotosre induse este proportional cu viteza lichidului din con aueti: y= By DV 38) Viteza lichidului prin conduct este : vee (2.36) s 124 tm care SeeD#}4 este aria sectiunii conductei, Inlocuind » in (2.35), Terulté o relatie de proporfionalitate fntre amplitudinea tensvunit electro- motoare induse si debit: ai, Bayo By 2 KQ. 2.37) @ Interconestaren dintre detectorul de debit, adaptor gi aparatul tnregistrator se tealizeazi conform schemei din figura 2.61. “Tensiunca cleetromotoare de Ja iesirea elementuloi sensibil FL2B1S este transinisi printr-tn eablu ecranat adsptorului ELT5A0 care ele boreard la jesire un semmal unificat i—2...10 mA proportional cu Aebitul, Semnalil unificat este transmis toregistratorului ELR39.A— traductor de debit permite $i contorizarea cantititii de liehid care cireula prin condueta tntr-o anumité periond’ de timp, fotosind in ‘acest seop un integrator liniar ELI12. Acest integrator instmeaza in timp contitatea de fluid seursi prin conduct, indicind astfel, consumal din momentul fornirii contorulni pin’ In momentul citiril indicatiel (in gase cifre senmificative). wu is Le th Fig 20h, Seema do coenonlextene al (4dgetornl FLABL ELTEOO, 125 Nott. Acest integrator poate {i folosit si in eazul misurétil: debi= tulut cu ‘ajutorul diafragmzior si traductoarelor de presiuae diferenbi- ald si extractorului de radical. Dar. pentru aceste enzuti exist un inte- grator eu extractor de radical ELI103, care efectusnz’ integrala rida cinii patrate a semaalului unificat primit de la traductorul do presiune diferenfiala, Accasta permite eonectarea directa a traductorului de Presiune diferenfiald ta ELU03, nemaifiind nocesar intercalarea extractoralui de radical, 5. FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBART DE CONTROL 1, fa care eazuti 52 pot folosltraductoarole de presiuas diferentialé pentru: misurarea debjtelor? 2 Ce misuri se iau pentru protejarea traductoatelor de presiune Aiferenfiale yi eliminarea Surselor'de erori? 3, Care sint schemole de misurare a debitelor de gaz, abur si ehid'cu ajutoral dispozitivelor de strangulare ? 4. Co este DRIOO ELTSIO? dar FLA8IS? Ge rol joacd LIIL2 si ELT103 tn sistomate de misurare a de dar BUX2A Y bitul Gare din aftematite urmtoare pot consitui rdspunsuri la tntrebarite de mat sus? » a a. Ca dispoaitiv de strangulare se folosese diafragme, tuburi Venturi, tuburi Pitot ete. Acestea transforma debitul intro presiune diferentiald fee se poate apiiea traduetoarclor ATS0, ATS, b. Tn azul misurisi debilelor de gaz, vapor, speciale (Cigura 2.515 255 ; 2.56). «. In cadral sistemului uniticat se folossse traduetoare rotamextice 41 eleotromagnctice de debit (Cigura 2.59 ; 2.00; 2.61). a. Debitul se poate misura si cw ajutorat unor poreti cu tante ‘care transformi dohitul intraaa nivel (Iigura 2.58). ¢, Pontra eontorizavea consumulai do fluid tn sistemol anifleat B, ‘exist disporitive de intageare Gnsumars) a debitului (fig. 261), f, Peatru ea indicatille inregistratoarelor si fe liniar dependente de debit, Intro traductoarele de prosiume diferentiala si inregistratoare se intercaleart dispozititive pentru extragerea radicalulai din semnatul tuificat elaborat de traduetor (ig. 2.57), iohid se ia mésuci 126 1. MASURAREA §I CONTROLUL AUTOMAT AL TEMPERATURIT Peatra misurrea temperaturi, FEA fabric rdtonoe categon de este wie @ emocspi terres © plate de raid @ Termecnplrle slaborcezt J ire o tnsune eletromotoae (ae Sunataecer de mill proportional en temperatura, heel eee ce tasmit. epteruly format dn Hlcare 2 geme HOR ra culate cu ELH (Gas 229) usta lregstistoare st Indeatonse (E35, E20, EAG, 110 ete) ta cae Uermocifiuile pot Tt eoplate ist Asil st netcare ele teste adoploct noma cod fenecuplal se flocte Yo ead aaah Spek Peefulsocll cule af se onait Semel wales in aden ° Termocepie se otiizeaa pentrw misurara temperstrlor mat sate ite 1500 14 6000) © Yemorerbtenfle tnt lemente semble a, coe reitents ane a vaard ct temperate le se node in medi 8 dra eispeatur tule sured ale cenetenh prin cabo adaptor EEeaihtoaee gom £3, HEY eaplate co BLITOO (ip 230). Termoreigeaele sit lizate penira-misrare. tempat aint Handa nal sth se alo 91.600), dar pra svane Ghar eatTnehil atte ft de cen toxocopleon remecrele de ada se foloese pentra misorates tempera tera? fate G00, 2000) i au 6 darts delat Ie tempers wtavate mai Gar dest termecoponor; in achimb suum Pret do Cont mult al at 1, MASURAREA TEMPERATURIL GU AJUTORUL TERMOCUPLURILOR ‘Termocuphitile funetioueaad pe baza fenomenului termoelectric, conform céruia doi electroz! A si B din metale diferite, sudati Ia uu) din capete dezvolta intre capetele libere o tensiune termoelectromotoare (tct.esm,) — figura 2,62, a, Tensiunea E este aproximatiy proportional en diferenta diatre temperatura 6 a sudurii si temperstura @ capetelor bere : Eek OOo) @.38) 17 fn care be este facorul de amplificare al termocuplotul s1 exprim’ eu elti nilovolti se modified t.te.m stun! cind diferente” de. temperaturs (@—64) se modifies en um grad Celsius. fn" general ne irméregte en acest factor de ampliicare sh ie eft mai mare, el caracterieaza sensibiitatea fraduotorului. Aparifia tdeam se explicd prin alferenfa dintre numtrut de electront devenifi beri tn cele dowd conductoare Asi B, efrora li a ftransinis aeceast canlilale de eddura (tig. 2.62). Dact un conductor omogen este theltalt ta eapele Ta femperaturt dife- file, concentrajia de electront beri Ta este down capets vat aiferith, Sarcina electried va fi mai mare Ja capatul cu temperatura 0 mai mare Gatoritd muméraul de eleetroni liber! msi mare) sh inte cele dows apete apare o diferenla de potential & (igara 20%, 3), Dae cu conductor din acelagi material se umese eele dou eapete ‘ale conducto- rls, prin eireuitul realizat apare un curent de electroni care se menfine atit fimp oft se menfine diferenta de temperaturi fntre cele dowd eapate, Dact conductorut tnedtit ese formal din cout metate dferte A xi B (eudats), atunei spare o diferent de potential si datorsta neomogeni- {3fit mctalulul (ligura 2.62, ¢). Spre excmplu, metalul A s-ar puten sh fie de asa natura inelt eleetronti primind energie sub forma de ealdura se dosprind mai greu de sub influenfa nucleului deett in metalnl B. Prin urmare, eoncentratia cleetronilor liberi este mai miei in zona Copete i ; ; Ot eee AVE : Vonctune ce é 4% & & Fig, 262, Prinelpfal termoeuphulat Soa Sonduslot oromedso ormocug ae i omogso eros 128 ‘metalulul A decit in zona metafulul B. Se spune cli metalul B se com= porta positiv taf de metalul A. Apreciorea eomportarit termoclectrice 42 diferitelor metals se faee in report eu platina. Astfel, feral, cremelul Glia} 90% I++ 10% Cr) gi platintodiul (87% PUTS % Tih) se'comports poaltiv in'raport eu platina, for constantanul (aia)) 559 Ca, -F43,8% Ni-F 1.2% Mn), olunchul (G5%Ni-+5%GAL Si, Mg se comporti negativ. Pentru ea tte.m, deavoltati la eresteren temperatiril en un grad 38 fic mai mare, se eupleazt de obieei clectrozi din metals eare se comport pozitiv fat de plating eu electrori din motale care se eomporté negativ, Asticl, se fabriea bormoeupluni: fier-constard (e-Const) pentrw tempe= aturi de maximum 500°C ; cromet-alumel pentru. temperatotl pind la 1 000°C; platinralin-plating (PERM-PL) pentru temporatuet pind la 1400rC. Tn cazut masuricit ex intermitents, aeeste valor ale Lemperae tusiloy maxisne pot i suplimentars ex 100. 200°C. {In Tigra 2.63 sint prezentate caraeteristicle statice E=f(0) pentea termocuphurile falsicate de FEA. “Termocupluris fabricate pentru mfsurisi industriale an electrozi iolati unul de celalalt prin margele de ceramics si sint introdusi intr-o teach de protvctie lin ajel special san material eeramie. Capetele bere ale electronlor sirt scoxse in alara teeii (fig. 2.64). Observapie. Din relatia (2.38) rezult’ ci, pentru ca. tensiunea electromotoare E si depind’ numai de temperatura 6 a mediulul tn veare se introduce eapitul sudat, este necesar ea temperatura capetelor bere Oy $8 fre nenginuld constant. In conditiile de Iaborator aceste capete se termostateazi, In eazul misurarii temperaturii in instalatit lov} fy e, 200 200 400 800 BD ond Toed Thea EdD Fig, 2.69, Carotiristiel statice ale termocuplulal fabrieate de FEA, 9 — Automate! fo Auda obttes 199 7 fete) 35 wi 8I ete Fig, 2.64 Scheme de conetare a termosuplol: theta He Hop ata | = ot telmologice industriale, se prelungese capetele libere ale termocupla- tilor pina intr-o zona In eate temperatura este eonstant’, unde se gi este montat bloeul de ama TI71 si adaptorul E1-T160 (fn camera de comands a instalatiet tehnologice). Prelungirea se face prin intermedil funor eabluet speciale, numite de tii practicleni cablurt de compensare, ale ciror conductoare, au aceleasl proprietafi termocleetrice ca si elec™ rozil termocuplulul. fy acest co, influen|a micilor varilii ale tempe atari Op (lt eapatul exblulut de compensare este aniilatd de bloeurile de gama N71, 1175 la eare este conectat termocuplul prin intermedi! eablului de legatura (fig. 264). 2, MASURAREA TEMPERATUMII CU AJUTORUL ‘TERMOREZISTENTELOR, ‘Termorezistentele sint realizate sub forma nor bobine din con~ auctor de platina sau enpru, infagurate pe suport de mics si introduse intr-o tenes proteetoare realizatt din ofel special sau material ceramic, aseminitoare et cea a termocuplurilor. Rezisten{a acestei Dobine Io OC este Ro si are valoarea standardizat de 50 @ sau 100 9. @ Termorezistentole de eupru fabricate de FEA se folosese pentru misurarea temperaturilor In domeniul 0. ..120°C si prezintii in aceast’ andi de temperatura, o dependent liniark a rezistenfel electrice de temperatura 0: Pum Roll +e0), (2.59) in care @ este coeficiontul de temperatura al termorezistentei. Acest eoelicient exprima eu cite procente se modified rezistenja Ry ls modifi 130 carea temperaturii eu un grad. Pentru 6. erst 100°C, relatia (2.39) Ri = Rol -+a-100){0]. (2.40) Dim (2.40) rezulta : Pe fe fe a se penta, we ty (AP ea sau, 50 provente: af%J=a° 10 oo Fat 1 (2.42) Raportul Ryo! Ry; atit In termorezistentele eu eupra de platins, este aproximativ acelagh (1,1), © Termorezistongele de platind fabricate de FEA sint_utilizate pentra andsurarex temperaturilor intre —200°C gi + 50°C, ‘Termorezis~ fentele ee conecteaxa la Dlacurile de gam prin satermediul unor eabluri ‘eu. conduetoare Je eupru. ‘Aut termorezistentele de cupru eft sf cele de plating se eupleart cu aparate Inregistratoare ELA prin intermedial blocurilor de gama {172, 773i al adaptorulut ELT 160, eare elaboreazai la iesire semnal tnifiegt 10 mA), proportional ew temperatura. In eazul cuplirit fu fnveyisteatoral E35 sau cu indicatoral E10, se folosese numat blocust Ge gama (gira 2.63) Adeptae Siport ees Teoeé prolecteere 2ebad de ° 7 son by 8 [v2 | [asscem) 6 Fig. 2.05, Schema de conesinnt externe ale ‘termoresisten {elon scheme 6 sonctare 6 BE, r= “that a'oonestae abel ta wi GA 131 2. MASURAREA TEMPERATURIT CU AJUTORUL PIROMETRELOR DE RADIATIE Pirometrele de radiafie prezinti avantajul ef pentru misurarea temperaturii unui corp nit este necesar um contact direct intre corp Snetizit si traductor, Ele se folosese pentru miswrarea temperalurilor mari (Intre 600 i 2.000°C). Elemental sensibit al traductorulut plrometric de radiate total 42 sau K66 tabrieat de FEA fonctioneaz’ pe baza dependentei dintre temperatura absolut 7's unui corp inedlzit gi energin totalii F, radiats pe toate Iungimile de undid: EyaKk™, (2.43) In care K este 0 constant eare depinde de natura corpului incilit. Radiafiile corpului inedlzit 7 (fig, 2.66) sint concentrate et. ajuterud unuf sistem de lentile 2 pe nigte placute de platin& tnnegrit’ 3 (eare simuleazi un corp absolut negru receptor de radiatii). Pe aceste plicute din ceeptorul de radiafii sint fixate sudurile unor termocupluri eromel~ constantan, ‘Tensiunea termoclectromotoare elaborat de termocupluri teste proporfionala cu puterea # patra a temperatutii asbolute a eorpului fneilzit. Acest semmal este oplicat la intrarea adaptoruloi tensiune~ BLTIGL, care il transforma in semnal unifieat (2...10 mA) ce ponte fi transmis inregistratoarclor ELR sau regulatoarclor din sistemul unificat oa er] ar Pig, 206, "radueterul pirometsie de redintle totala K42(K50). 132 4, FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREGARI DE CONROL 1, Care slut motalele folosite pentru clectrozit termocuplucilor fobriente in tara noastri ? Ge game de temperaturi pot fi masurate cu termocuplurite 2 3, Gum se conceteaz’ termocuptul Ia indicator sau inregistrator 2 4. Go tipuri de termoreristenfe se fabriei de citre FEA si in ce domenii de tempersturi se utilizeaxi ? . Ce eabluri se folosese pentru conectarea termorezistenfelor Ja adaptoare si luregistratoare ? ‘6. Ce temperaturi pot misura traductoarele pirometrice de radiaie ? Gare este prineipiul lor de funefionare ? Care din urmilearele aftrmafil pot constitut raspunsust ta tntrebatrite de mai sus? ‘8, Elementul sensibil KA2 so bazeazt pe faplul c& energia total a unui corp Ineizit este proportionala cn temperatura corpului inedlzit, la puterea a patra. Aceasth energie este transmisi unui corp negra a clr temperatura se misoar’ eu un termocuplu. Temperatura corpuli negru este determinatii de energia radiati de corpul Incalzit. Asa dar t.tem elaborali de termocupli este fonctie de temperatura corpului Ineilzit. Pirometrul K42 poate misura temperaturi pind la 200°C. . Termocuplutile se conecteaz’ In adaptoare prin nigte cabluri speciale, care reprezintd o prelungire a eleetrozilor termocupiului. ¢. Termorezistenjele de eupru se folosesc pentru temperatur 0 si 120°C, iar cele ce Pt-tntre-200 si 500°C. Aceste traductoare asiguri © precizie dubla fal2 de termocupluri. Ele se conecteaza la inregistrarea cu cabluri eu conduetoare de cupru. @. Din punctul de vedere al domeniului de masurare, termoewpla~ le se situcaz’ intre termorezisten{e si pirometrele de radiatie e. Fe, Pt, Cromel, Constatan, Alumel, Pt, Rh se folosese pentru execuiarea electrozilor’termecuplurilor roménesti. J. MASURAREA SI CONTROLUE] AUTOMAT, AL, COMPOZITIEL LICHIDELOR $1 GAZELOR Pentru controlil compozifiel se folosese mulliple metode bazate pe determinarea unor marimi si proprielafi fizice ale amestecurilor gazoase sau lichide, eare se modified odata cu schimbarea compozitiel amestecurilor, fa ceutinuare, sint tratete traduetoarele PEA destinate 133 Aetermin’rii concentrafiei aaumitor substante in amestecuri. Multiple ‘alte traductoare destinate acestui scop sint prezentate in- manualul wAparate $i metode de misurat si control” de R, Dordea si C. Nitu— EDP 1970. 4, TRADUCTOR ELECTROCONDUCTOMETRIC DE CONCENTRATIE. W 16 Conduetivitaten eleetrick, care reprezint inversul rezistivitatit electrice la solufiile acide sau baziee, depinde ii mare mésura de ‘eoncentrajia substanjelor dizolvate. In figura 2.67 este prezentat’ Gependenja conduetivitatii electrice oa diferitelor solufii, in funetic de concentratic. ‘Traduetorul de concentratic WL6, este destinat méisuririi concentra fici solutiilor, de acid sulfuric, de sod’ caustici, de radical acid SOs liber. Acest traductor este format_dintr-o celuli de masurare in eare of fom a TAN | | ow | ay yeow 4 ad a2| 4 me) 3s sw Concentra echaoentel gi? al lestrick @ aiteritelor Je eoneentatie, Fig. 2.67, Condvetivitate Soiayil in tunelie 134 se gisese doi eectraci de plain printre care eirula Tiehidul de anaizat (ig. 268) Reastenja lestrict Fe a ebidulus diate eleetroz, are de- iaa:de concentrate, este inseriath ou ezitenta r. La borncled gale Sstui iret estespllentso tension LU de eurentalteraatiy (4000 Hi). Ghaderea de tenshune pe Re este Tunetle de valonten acestel rezistenfe: Dan us rth a HRs resistenji care se moulick eu. concenttati feensmish umd apavat hazeyitrator san concentrate. Dar, rezistufa lihidula dintre electrostdepinde si de temperature Astle, variajile temperatirii aevesteculut ropresintd 0 sus puteratel de cron de misurerey deonrece condactibiltatea 41 respectv tensiunea U se moditied cu temperatura, Pentru compensa acest eros, In celula de'masurat. se intoniuce sh o-reristents din’ conductor de. nllel. Pye fare se incdlzste a tempearture Lebidults. Aveastt reasten{a, depen- enti de temperatera Hebiuba snaliat este conectata in Dratul CA l'une! punfieectnee ACBD (ig, 2.68, 2) Collate bate sle-pontit Gootin rezstenfele constaite Rj, Re Rs. Diagonal GD a puntise alimen- teavd cu tenslune allernativi Up de 1V, cu freeven{a 4 Kl de dezechiibru Uy puntit este aplicatd circuitului de misurare format din rezistenfele si Ry a celulei, Tensiunen Ugy depinde de temperaturi deosrste varlatin temperaturii determin’ varia rezis- tenfei Rye. Tensiunen de dezechisbru Un a puatii se va modi Inelt la modificareareistenfel Ry ew temperatura, teusianea U, conform Qc), sf rimind constant dact concentralia nw s-a moditint. Astel Ry (2.dd) ‘Tensiunea U poate ft ior etalonat in unitagi de ‘Tensiunea Pig, 2.68, Teaductorul de concenteatio W10: 4 — sehen ge pine} 6 — athens. de compensare& ntocee eripertun sent 135, indicafiile aparatulul tnvegistrator £910 Ia care se conecteaza traductorul depind numai de concentratie, nemaifiind afectate de variatile tempera~ tunit lickidului analizat 2, BRADUGTOARE DE pH, Ws2 EI-T530 © pH—ul. Alcalinitates sau aciditatea_unor solufii pot cons de asemenea tin indicator de calitate pentru diferite amestecuri de lichide, ‘Um indicator al aeidith{ii 1 constituie concentrafia ionilor de hidrogen din solu} De exemplu, apa pur se disoci oxidril (OH) ‘A tm joni de hidrogen (H) si de Hye L0H. (4s) Concontratillefonilor de H+ si OH" sint egal, iar In 25°C eu valoan Gir4=Con_—10~MeroV Produsul acestor concentratil constituie produsl ionic al apei Gir** Cox =10-¥|kmolln? {In orice solutic aponsa exist concomitent atitiont H*eitsfoni OH™. Concenirafile de H* side OHM pol fi arial prin modifiarea concentrated tlectrotitalui tn tilete soiubitaitl, prodasul ionic al solujel rdmtnind constant si egal ou eel al ape pure le temperatura respectiva. De exempia, adiugind acid in apa concentratia fonilor H+ ereste, far fon do OH seade, iar dict tn apt se adaugh 0 bea’, modifearle sint Inverse. Dacd se amesteci tn acid en © bara, ionit H'*si OHse combing formtnd api pini cind produsul concestratillor lor atinge.valoares T0-!, Concentrafia lonitor H* precenfi tn sotufe exprimd gradul a de aciditate (sau de atcatinitate). Dar, valoarea acestei concentratii este tn nunar foarte mie; de aceea, pentra comoditate se folaseste drept indicator logaritmal secimal negatio al concentrate, denumit pH: pH log. Cir (0.40) Dacii in’ mod analog se noteazs pOH ——IogCon~ (any atunct pentru orice solufio apoast este valahili egalitaten : pHl4pOH=14. eas) 1se 69, Traduetor de pH (W62 BLT850) 197 Deei, in cazu apei pure sialsolutiilor neutre, Ia 25°C ; pH=pOH =7, In eazul solufilor acide 0oate transforma nn regulator PY intr-uo regulator P ? Care din afirmatile urmatoare pot constitu rispunsari ta tatre- brite 147 ‘a. Regulatearele electronice con{in componente similare ou este tiligate fa apavatele eleetronice fnregistratoate ; amplifcatoare MAD, Iodalatoare magnotice, surse de alimentare tipizae. . Partea operafionala « regulatorului se compune dintr-un_ ame pliticntor MAD. previaut cu o reachie negativas secundara format fin cireuite operafionale RC care asiguri realizarea legit de reglare fortes P, PL PD, PLD, La an regulator tip P se foloseste ca cireuit operational de reactie un divizor de tensiune format din dows rezis- tanta fn coat regulatoarclor P1, PD, PID re folosese ercuite formate enje s eondensatoare (cieuite RG) conectate Inir-on anumit tod pentru fiecare caz in parte (¥. fig. 3 2; 8.33 2d $i 365). ce. Regolatoarele au wn comparator care permite formarea semna- Iolui de eroare, cate Teprezinté diferent dintre mésimea de iesite a traduotorulat (de reas{ie) al SRA gi mavimea de roferingd presers Pentru maieaen reglath 4. Regulalorul de tip PI are concetate in circuitul de reactie 0 reristenta Ty s1 0 capacitate Gj care asigur% formarea componentei I A logit de teghire PL, Variafin oriciruia din aceste elemente permite Imodificarea constantel de timp Ty a pirfit integratoare, Mai comod este variin resstenteieare permite modificarea constantet de la elteva Sceunde pind a ordinel zecilor de minute, Prin méritea Js Infinit a acestei eonstante, componenta integratoare a legii de reghare se anuleara. Bisteml de reglore automat « waei mérimi are reanjie principal eare diferé on funetiine de toate cclelalte eieuite de reacfie ale elementelor SRA care sint seeundare in rapork ew cea a sistemulti, se civenit de 153 B. REGULATOARE CONTINUE DIN SISTEMUL UNIFICAT & In cadrul sistemului unifieat eleetronie FEA fabyied dows tipuri de regulatoare ELCI1 si ELCI3 care diferi Intre ele prin modul de elaborate a sesnalului de referingS. Regulatoarele Tolosese. ea mrimi de referinji si de reaetie senmale unifieate de curent 2...10 mA, far mirimea de comandi este tot un semnal unificat. Ambele sint rogue latoare PED. Bxisté sl variantele ELCHI1 4 si ELCi13 A care sint reas Iatoare PI. Acestea difera de primele nomai prin structura cireuitulal operafional din resclia sceundarg. Accste regolatoare sint destinate reglirli automate a proveselor lente (eu eonstante de tmp mari, ping {a ordinul minute) 1, REGULATORUL ELECTRONIC CONTINUU ELCHIL ELCI11 este un regulator continu care nu are dispoaitiv propritt de presctiere a mitimit de referinfa, ci trehuie sh primeasc& accasti mirime din exterior, sub forma unui semmal onificat £—2...10 m. Acest semnal poate fi primit de exemplu de le un turegistrator ELI (ex funetia C san 7) sau de la un dispozitiv special de prescriere a ma- Fimii de referinfa (ELX115). 1. Funefionarea regulatoralut Schema de principiu a regulatorului ELCI{1 este prezentat figora 3.7. In regulator sint introduse scmnalele unilieate t — de la dispozitival de fixare a referinfet gh typ de la traduetoral mirimii curenfi pareurg tn sensutiapuse cele dand rezistenje Fale caderea de teusione Us—ih—L,R este trensmish, prin intermediul comutatorului Kg, Ia tnfagurdvite de polarizare ip, tu, ale modulatorului 2, dupa es in prealabil este trecutd prints filica RyCp care nu last sk treack spre fnfésuriri componentele para- ite de Inallk freeven{i ale tensiunit Ug. Aceste componente parazite se compun din tensiunile induse de elmpiiri magnetice parazite th cabli- ile de legiturk ale regulatorului cu traductoral i disponiivul de fixore a mivimil ‘de aelerinfS. Tensiunea Uy determing un curent Te ‘eare narcurge spirele i si tj ale modulatorulai determinind formares tunuy flux magnetic , si respectiv ®, in miezurile toroidale ale modu- Antorului magnetic. Totodath,spirele my sl ws ale infasurdrilor nuxiliare 154 oe aaa ig, 2:7, Schema de prinelpia g regulatoardor BEC. (de reactie) ale modulatorului sint produse de curentul ig determinat fe tensiunea f% de la iesiren circuitului operational de reaetie 5, Inf surtrile inc gi w, produc ia miezuri fluxusile de reactie @y si, care fe opun tluxurifor @, 31 O, rezultind uo flux de polarizare total, @, =O, respectiv jb, Infgurdrle de exeitatie wy st wy sint ‘dlimentate cu o tensithe de 500 Hz de la oscilatorul H31,6, ele producing Mluxul de exeitafie @;, Tensiunea splieata primarului trans formatorulti 17; este de 1.000 Hi sl amplitudinea proportional eu Uy respectiv cu ((-i)- Aceasté tensiune este transmisi amplificatorului de tensime sclecfiv H 21 3. Dup& acest’ amplificare de tensiune urmeaza 0 amplificare de putere 4. Amplifieatoral de putere are dow’ ctaje de amplificare realizate eu tranzistoarele de putere Ty si 75 de tip np-n. tn circuitul de colector al celui de al doilea tranzistor este conectata rezisten|a de sarcina a regulatorului Ry in serie cu rezistenta Ry pentru realizarea tensiunii Uy, de intrare in eircuitul de reactie. Miliam- permetrul Ms, indiei valoarea semnalulut unifieat ig la iesire din gulator (prin rezistenta de sarein8 R,). Rezistenfa de sarcin& reprezinta spre exemplt un convertor electro-pneumatic ELA104, ciruia if este transmis semmalul de comand& fl, atunei eind este folosit fn cadrul SRA tun element de executie eu aetionare pneumatics. Amplificatorul final contine si un comutator Kyy pentru treeere de pe wautomat® (pozitia A) pe ,manusl* (pozitia M), cind semnalul de iesire al regulatorului este modifieat manual prin deplasarea cursorului potentiometrului Ryq, de comand manual a elementului de executie, Pentru snieyorarea goculul pe care Lar sufert elementul de exceutie la treeerea de pe eomanda t pe comands ,manual, sau invers, este folosit condensato- care in azul trecerii rimine Inetirest In valoarea precedent riegorind intr-o huni misura gocol de comutare, Prin tre~ eerea pe comand’ manuiali (comutatorul pe pozitia M), pozijia ele mentului de execufie poste fi moclfieat’ prin variatia manualé a senua lului de comanda ie, Astfel se poate realiza reglarea manvalii a sndrimii ‘ehnologice a procesulti Regulatorul mai confine comutatorul Kigde inversare a acti regulatorulai. Pe pozitia wdirect™ semnalul é¢ obtinut Ja iesirea regu- latorului ereste proportional cu semnall de eroare fy. Pe pozifia ,invers* sewuslul aplicat te futratea modulatorului este inversat (ca polaritate) {afi de eazul precedent gi ca atare semnalul de iesire é scade Ia cresterea semnalulut de eroare, 156 1b. Neeesitaten inversiitl e{funii regulatoralus Ccrearea posibittatt) de inversine a sensutui do aeffonare a regula torulul supra clementuloi de exeeufic este necesar® intruclt Ja uncle frocese mavimea rrglatd ceeste co micyorarea marimil de executie iar Tugitele seade. Penta ihustrarea acestul cuz este prezentatl tn figura 3.8 Sehena de roglare automata presiunil intr-un recipient 7 folosind ca Sharime de esecutie debitul de’ gaz evacust. In acest cay, le seaderea Dresiunit p in reelpientul J, sub Yaloarea preserisi méximil de referinta Fret deal ii,>0, este nccesar micsorarea debitulu} de consum Dp Ghirimea de ekecufic) pentra ca presiumea sf revind In valoarea tion Quit preserist. Pentru aceasta va Urebui ea atunct eind {—i,>0 semnalu Te comandd ig respeetiv pe si excused spre a inehide ventillf elementului Ao Grecutfe penth a obline nai mull gaz in conducta de evacuare, fn vederea micsoriit debitului De pind cind i—ij=0, In cazuf etnd ar ii folost debitul de alimentare Dg, ca marime de executie este nece- Sura cregteren, debitutui Dg entra crestcren presiunit p tn recipient Gig, 59) Asticl, in cezul ‘scaderitpresiuni sub valoarea preserisa {ee So cote ecesar ca semnalul de comand ic elaborat de regulator, Jestfectiv pe, trebiie s& sead pentru ca ventiul elementulul de excentie sane deethida spre a permite treeerea unui debit de_alimentare mai thane in vederea recducet li presiunitp la valoarea presersa (eind ». RoTjuservd ety acest. af doilea eax regulatorul trebuie s& aefioncze invers fai do. eax} eeliall 10 alta cau’ care dicteazd neecsitatea functionavii inverse # regu Intornlui este exitenfa clementelor de execulie normal — inchise Gaerul — desehide) si normaledeschise @erul — Inchide). Elementul de Fig. 8, Sistem de reflare a presonit nT, 8.8. Sistem de reglare «_presunll EIR, Qleecesard nolan indieeta ncegus Inveare este neccsard “acllune™ airectd Tntoruiel BeCAI, iu MECH 187 ¥. ale eu, wet normals 0 tenid, ebtvind sctiunen de cote a fuidalts (care constituie agentel de rezlare) prin venti, modi ficinduel debitel (siteas). Nevasta chiders av Toe sub achuned Pre: sunii pe cate reprezintisempalul uaifieat poeumatie de comandé Mig. 8:10, ¢), to carat elomontals do execute normal-inchis (ig. 8.10, Yentilal se deschide sub actianen presiunit pe. Pentru reglatea tempera: Lon @ a fluidutal tekmologie din serpentina 1 ce trece prin euptorul 2 (Gig. 3:10, ¢), este necesari moditiearea debitulut de allinentare eu gaz setan’ Dgqy Cu care este alimentat arzitorul 3. In general se poate folos! ordre din cele dou tipurt de elemente de esveutie, Dac se [a0 Thelen [Held ation ‘ Agent de fe a Teale a % o ‘ SCS Tenn ErieD) wa Food Pehoologe Fig. 9.10, Sistem de reglere automat a temperaturll eu element de execuile nor val neh 2x glamont de excouie cu venlll normaidetcis ;& — clement ge exqeuse oma GEMS GE cele @fauncaae ddl sla Se eae 158 folosestn primul tip, ie trebuie s% seeds Ia scliderea temperaturit (remu= lateral actioneazs ydireet"), iar daci se foloseste eelilalt tip regula~ torul trebuie sii veffoneze invers (ig trebule si erezscd la scderea fem= peraturii. In unele cazuri, condijile tehnologice impun folosirea unuia sau a altuia din cele doud tipuri de elemente de execuie, De exemply fn cazul cuptorulis analizat, Intreruperea aecidentala eu aer comprimat sat ch energie elvettica a aparatului de automatizare ar duce 1a pis derea controlului asupra temperaturii sf In posibilitatea nei explozi ‘sau la distrugerca instalafiel telmologice. De acces, futr-un asemenea az ge impune [olosires unui element de execufie normal-inchis are Ja intrernperea alimentirii cu acr comprimat sat ew energie electric’, ‘Pe devine mula si Yentilul se Inchide micsorind la minim flacZra in euptor, micjoriad astiel pericoltl mentionat, ©. Conexinnile externe ale regulstorulul ELC fo schema regulatorului ELCIIE din figura 3.7 existti un sir de hore pentru conextunt externe (Ciy Car pty ty—ot—y iy ToT Pas To, U, V, mas, -fie, —ie) reprezentate ev simbolul 8. Bornele’ Cy, Cy strvese pentru aplicarea direct a semnalului de —Ait.-41,6 V obfinut de la un inregistrator de tip ELR ‘Ty se aplicd semnal de referinta sub forma de tensiune U 'V de la 0 sursi externii de referinga ; de Ia bornele Ts, Ty (simi 1 Ca) se alimenteazs sursa de referin}a cu o tensiune de'6 VG mA pe o rezistent4 de 1200 Q) obfinut de la sursa stabili- zati de ce. 7 de tip H51; bornele U, Y servese pentru conectarea la a sursei proprii § de alimentare 2 blocurilor H. In figura 3.11 este prezentata placa de borne a regulatorului ELCU1 in cazul folosirii intr-un sistem conventional de reglare eu referin{a de la BLXI15 saa de La um inregistrator EL cu funclie auxiliaré TS, In figura 3.12 este prezentala seema de conexiuni externe a regulatorului, in azul unui sistem de reglare simplu eu preluarea direct a semnalului de croare de fa un BER cu functia C iar In figura 3.13 este prezentata schema de conexitini a regulatorulut fn cazul nui sistem de reglare in eascaday 2, REGULATORUL ELECTRONICECONTINUU ELGLD Acest regulator diferd de ELCIH11 doar prin structura compat.to- rrului, el Bind prevazut sf eu un dispozitiv de fixare interna a anivimii de referin{a (fig. 3.14). In cazul fixfril Interne a referin{ei comutatoral de referin}a K, se fixeari pe pozilia »Inl" si se modified corespunzitor eursorul potentiemetrulu: de refering’ Ry alimentat de ta sursa stabi- izati de eurent continu H51, De pe acest potentiometru se culege 159 160 werOuLATOR necusaton 1 she” ale egulotoralal LEI ‘i eat el nice sfnple de feere aatemal en relerinta Beln ELXUIS san BLR eu fuse fe slioet Ty. eles fy & pene FFE GUY = 5, os ee L Fia ioh Fig. 9.12 Conexiunile exterte ale reyulatorutal ELCI1 e ‘or funeye auxiliars Gis caval ual SRA PROCES | rRAoucron + 1 “ACh Vance | 1] = Avtomstiset sm eaustea chines | He. e +e -GGTERWEY BE ARAUY se [8 ¢ | rere Tate “Ef = —t Sa q ce [pan Lit * | 4 id iy fore! | | 41 cae Ll are} b-FRE { 7 oo aaah aun ang at. ened mgt i EM -15 500 txfeme s regulator LCI t | eta 10% { ret i Ser moda Frgulatoarploe er dispestly de Dreseviere Dnerait 8 marti de roleriny b requintoruful ELCATS. 161 a & pase GGG KY i 220v i B BXIS Pais } 2) a bee 5 GTEGKYY Ss ov 4 eae a LA i REGULATOR It (E1019) 4-4 -+-GGRRG HUY = 2 Us Regulolort Tdedor he snare ma Ss San me 162 sairimea de referiafa sub forma unei tensiuni U—04,..2V care oe ‘compart cu cliderea de tensiune Up determinata pe reristenta Re de ‘eilre curcotul i,—2,..10 mA primit de la traduetor. Diferenta Us— U—Ug—U—IR reprezintd semnalul de eroare, Acesta este transis modulatéralvi magnetic al amplifieatorului MAD prevazut cu o reactie dhogativa eu circuit operational (identie. cu eel al regulatorului ELCHM reprezentat in figera 3.7). Tensiunea U, este indicata de rilivoltme- tel My, tn cazal treeerii comutatorului Kp pe pozitia wExt™ se obine sin regulator eu fixarea externd a referinfel similar cy BLCILL. in figura 3.15 sint prezentate schemele de conexiuni exlerne ale segulatorulal BLCH3 3, REGULATOARELE BIPOZITIONALE ELX7S $1 X75 Spre deosebire de regulatoarele continue ELC, regulatoarele hipo- zijionale selioneas diseontinun asupra clementulul de execufie res~ peetiv asupra procesului. In sistemul unificat E exist mai multe : Conexion) eceme — | Recirealatan ELX 7S to eleoentel (gt —__ dae aie = — hake = dads i ‘Sones stabiicati|- we | i. 8.10, Schema de prinipiu gi de conexiané extorne a regulatorulal BLXTS ‘= muon do ren; Py pst de rersae pore ananarea en ‘Mhientseea Uw e'¥, 8 Saas Yormeler Hy an maa Pee 16a BACON Uiotek Parsee tipuei de regulatome discontinue ELXT3, X75, X74 ete, dintre ¢ exentativ este regulator ELX79 2 clrel schema de pein ‘equlatoral primeste elQA de tn tendue= torul mazimii teglale, care determing pe rezistenta Ro cadere de ten- siune Up—i,R OA. . 2 V. Aceasta se compara cu mirimea de refering 0 Bsata fh banda O,f...2 V cu ajutorul dispozitivalul de preseriere al oni aparat inregistiator sau indicator cu funetie auxiliars Ty si este Aplicata la hornele 73, Tz ale regulatormai. In wrma comparatie! rezultt semnotil de eroare U.—U—U;, care este aplical la utrarea wnut ampli fiealor MAD, eu chopper electroic, de Up 122. Semnalul de eroare amplificat Uj, objinut 14 icsizea auplifieatorului, este aplicat Intre haza si emiterul unui tranzistor de pulere T in a cdrui circuit de colec- tor este conectaté infasurarea de comand’ a unui tele electromaynetic Semualul Uy aplicat bazei trauzistorulut determin’ eresterea puternic& 8 curentulus de colector Je eare pareurge spircle bobinel RL a. releulul, determining comutarea contactulus AP, al acestuia, Dac! prin aceasta contactul comutat ae~ Vioneazd asupra pro- esulaidetermaivind miesorareaabaterii, sempalul Uy devine sau igi schimbS sero ea ce dice Ty Regie tivarea bazei si deci la Dlocarea. tranzisto- Fului (je=0) si releut se dexexeil4, eontactul n poriia anterioari. Contaetul RL, permitecomutarca uunor eireuite exterioare mientate ew Lens tte maximum 220° V fa. sf adinite trecerea prin contact a unui surent de maximum TA. Pentru curenti mai mari se ojoseste un telew interuiediar fg 847% Reghres automiatd biporitionals a tem actional de RZ1. Relew peraturit intermediar en con 4 seams de const 3 814 8 — vit fim fAgte inal puteriice PROCES wv 164 urmeazi si comute sarcini mari. Actiouarea releului are Toe eu tm prag ide insensibilitate 1e0,2% din scala aparatului. Aceasta fnseamuaca la ‘0 variatie de peste 0,0032 a tensiunit U, sau de peste 0,010 mA a curen- fulu tei, are loe comutarea coutaetuiul Pentr ilustravea Jolosiri: regulatorulu ELX75 int-un SRA, tn figura $17 este prezentalé cehema de reglare a lemperaturii luti-un euptor electric, Lobsind ELXT5. Procesu de incilzire are loo intr-un cupler previzut en doutt rezism tente de incdlzire Ry gi Ry. Deoarece Ry>Rs, la acveayi tensiune de alimentare Ug, prima rezistenti degajti in unitate de timp 0 cantitate de ealdurh, W;0,24 U3/Ry, mai mied deest cantitatea de cildurk We 21 UB's degajatti de My, De acces, In pornivea instalafiri valoarea curenta « tempera-urii in cuptor O este sub valoarea preserieai 2 marimii de referin{a Oy si deoarcee releul RE avtioneazi, el eomuti contactul Ge Inchide CE) conectind alimentarea rezistenfel Ry care incélzeste Puternie cuptorul. Temperatura O creste pinit eind Og>y si U0 iar Teleul se dezexetti revenind In pozifia iniliaki, cind’ alimenteaza My Gnomentul f@ din figura 3.17, 5). In continnare, temperatura 6 mai ereste putin, in vietuten inerfei, dupi care Ineepe si seadi (deoarece & # a | 4 A Pana | oh | ficator "7 Tie 4, ee Sirsa stobuteate| ae 53 UR. Fig, 4.18 Sehems de prncipiu 91 de concxiunl exterue « rogulatorulalbipozitional a: WiW;) si in eontinuare procesul de reglare se repets, acind 4 mirimen reglata si se menjing to jurul valor preserise (eu auiet scilafii © in jurul acesteia), Pontru cuplarea cu Inregistratoare (Indicatoare) eu fonetie auxi- ard C pentru elaborarea erorit Us, in eadrulsistemului unifieat, se fabried regulatorul bipozitional X75, care nu dilera ea principia de regulatorul ELX75, In figura 3.18 este prezentatd schema de conexiuni exterioare pentru acest tip de regulator, [4 FIXAREA cUNogrnyTELoR INTREBARI DE CONTROL, I. Care este diferenfa dmtre, Fegulatoarcle? ELIT? ELCITS, ELN#5; X75; ELCHIA; ELCHI3A7 2, Care este schema de principiu a regulatorului ELCII3 si prin ce difera aceasta de cea a regulatorului ELCII? 3. Care sint schemele de conexiuni externe pentru reglarea in ‘cascada 3i ce tipari de regulator si alte elemente din sistemul unificat s¢ Tolosese ? “4. Care este rolul hornelor 1s, Ty ale regulatoarelor din sistemul woifieat B? 5. Cum acfioncara regulatoarcle BLX75 si X75, elementul de exe- ‘atic a SRA? 6, Intre ce limite standard poate varia semnalul de referinjt aplicat a bornele Ty, Ta ale regulatoarclor gi de ce? 7. Care sint sistemele de reglare mai des intilnite ce se pot realiza ‘eu regulatoare ELG? ‘Alegeli, care dintre urméloarete afirmafit constituie réspunsust ta Intrehaeite. de mat sus. 4s, Regulatoarele fabricate de etre FEA in eadrul sistemului unt- fieat i sint continue (ELC) gi discontinue (X75, ELXT9 ete.). . Regulatorul ELCIII nu are dispozitiv propria de preseriere a rimii de referinfa. De aceea, el poate functions numat in euplaj cu un inregistrator ELF eu funetie G sau ew un dispozitiv special de pres- etiere ELXLUG (fig. $7 9 3.11). ‘c. Regulatorul ELC113 este tot continu dar are dispozitiv propriu ae prescricre a mirimii de referina (ig. 3.14). d. Regulatoarele X75. si ELX75 sint regulatoare bipozifionale. Ele acfioneazi elemeniul de execufie prin contactul unui relew are are 166 numai dou porifi, deci elemental de executie va oeupa una din dow Poziit posibile (Inchis, deschis) in funetie de semnul erori, Cu regulataarele ELC se pot realiza, spre exemplu, SRA cu 0 singusa buclt de reglare (simple) si in cascada (Hig. 3-11 31 8.18), fh La bornele 7 #1 Ty ale regolatorului se aplick semnslul de. re- fering de lao sUr88 externd de referingd, Acest semual este stondar- izat sub forma Une! tensiuai care ia valorile ciderii de tensiune pro- duse de semnalul Unitieat £2.10 mA pe o rezisten{i de 200 2 fied fntre O45: 2 > fg: Regulatonrele EL sint ‘Tegulatoare co tip Pi [A sint regulatoarele de tip PI iar ELC... ¢. ELEMENT SECUNDARE ALE SISTEMULUI ELECTRONIC UNIFICAT DE REGLARE AUTOMATA Din cele de mai sus a rezultat ci pentru realizarea SRA cu clemente ale sistemului electronic unifieat sint necesare si anumite elemente auxiliare, In continuare se vor studia numai cele mai important: 1. ELEMENT DE FIXARE (PRESCRIERE) A MARIMIT DE REFERINTA ELXIS ‘Acest element se foloseste in combinatie eu regulstoarele care mu fu dispoaitive propril de preseriere « mirimil de referinja (oun ar fl ELCIM, ELXZS ete, Aeesta se compune dintr-un potenjiometrw PAT de fixore a mirinii de referin(a care este olimentat de Ia 0 sursii de tensiune stabilizata (6 V, b mA) de tip H 61 care se gseste tn interioral regulatoralui cu cate este euplat ELXI15, prin bornele Ty i 7s (ig. 3.19). ‘Alimentarea se face prin rezistentole Rg si R, de fixare-a limitelor sem- halului standard de tensiune (0,4...2 V). Cid eursorul PA se gisegte Tn eapatul din stinga (in drepui diviiunll 0% a sealci de referin{&) Intre borele Ty 41 Ty #e evlege cideres de tensiune de pe restenta Re egala ci, 0A 7. Cind cursorul se glseste la capftul din dreapta (in dreptul 100%) inire aceleash borne 7, Ty se culege cderea de te de pe Re si pe intregul potentiometiu PM, egal cx 2 V. Asa t pentru poziti intermediate ale eursorului PM se vor culege ten Thtte Osi 2 V eare vor corespunde diferitelor valori ale inirini Teferinfa Intre 0% si 100%. Somoalul unificat de la traductor [p—2..10 mA, care Feprezinta marimea de reaclie a SRA In care este folost regulatoru: (de exemplu ELCI1), este transmis nu numai regula- 167 torului ci si unui miliamperinetru indicator eu seatn gradats ty % fare indies valoaren onrenti a mitiinil soslate 2 ELEMENT DE wODIFIC DE. REFERINTA ELX73 b PUPA PROGRAM A NATURAL La unele procese din industria ebimied reginul tehnologie imple ‘nu menfinerea constant a unui parametru ei modificarea toi in tinp. conform unui anumnit program prestabilit. Automatizarea aeestei operalit se poate realiza cu ajutorul unui SRA a mirimii Wehnologice respective 2 ea mitimea de relerip{fi si se inodifiee conform programulus postbili- tates modificarii continue manuale a mariinii de referina prin modi~ ficarea cursorulii poten|iometvulii Ry (fig. 3.20). In acest eaz se eulege de pe Ry fintre boruele 7, 73) o tensiume standard intre Oe 9i 2 g 83 a = se u corespunzitoare diferitelor valori ale mirimit de referin{i intre 0% = $1-1009%. Prin comutarea intrerupatorului I pe ecalalté poziticy Roy = Esto deconectat gi se conecteaza In regulator (Ia hornele Ty, a, Ts, Ta) ead Potentiometral Ry de preseriere automata 2 mirimii de referinja. Acest PEGS Potentiometra (ea si Ay este alimentat prin Ty. Ty de Ia 0 sUrsi stebi- © Tizaté Ho1 din regilatoral eu care este cuplat ELX73, Teusiunes ane So = =4 reprezinta mérimea de referinta este euleash intre eapitul € si punctul de contact D de pe poten{iometral Ty. Aecasta tensiune este trans~ ¥ Dornele 7; si Ta prin conductorsl flesibil B Gmontat pe taxalurul E z olay A) prin bata ealectoare (© si comutatorul K. Conduetorul fle- é | sibit Beste reatizat sub forma spirals si dispus pe tambur conform programulul, Bl jaca tol de enrsor deoateec, prin rolirea tomburului o--; Spesee | punetul de contac: D se va deplasa tn stinga sau la dreapto pe reistenta tas Te Fea modificind teasivnea, prelusta iitee Ty si Te, In conformitate ce het ia vatiatia rezisten{ei porliumii CD 0 potentiometralui care este parcursa ! die eurental de. SmA de Ia sursa HSI. Tamburul este. rotit de un ee bag motor sineron Ay Tntre motor gitambur exist un reduetor de turatie. g ea Schimbind raporsal de. transmisio al reduetorul, se poate asigars .* wi «Sid tamburului § tregte de viteza (0 rotafic in: 1,5 33 G; 12 sau 24 ore). 3 Sig fodificarea programului implici modifiearea dispozitie’ conductorului & ¢ Ba | (arcului) spiral B lipit de tambur. § 1a Elomestul HLX73 mai are posiilitatea de comutare dupa pro- is gram a lief mfcrointrerupatoare (15 2 si 3) fixate de nigte role care 1 F | palpesea tambunt, Progemmul de comtare a intrerupaioarclor se 169 fixear8 prin lipires pe tambur a anor benzi de cauciue (I, fi 111) de Jungine eorespunzitoare programului dat. Cind banda ajunge in areptub ‘contactal se comuta de pe pozifia (FTG Inehls) pe ceulella (LC Inchis gi 1C-deseris), iar cind portitmea de banda se termind, rola (apisath de un resort) comuli contactul in porifia niin Pornisea motaruluk Mf e poate face fie loeal de la tntrerupatoral fy al sparatulul (Io seest ea2 bornele S; si Sp sint unite printr-o punte) fie de Ia distani, de la un buton de pornire 2 eonectat prints-um cablu la borncle 1 Ss, Mai exisli posiblitatea ea pornirea sau intreruperea programului si sc faci de etre unul din mierointrerupatoarele progra~ Inate, In acest caz, la bomnele Sy: Sy 8e eonecteaza in mod corespunzitor contactele microintserupstoarelor “respective. In figura 3.21 este. pre- ental grafiea! de variate fo limp a marinul de referin(@, in decursu Uinul cielu fg care reprezintt-durata efestuitié unei rotafi @ tamburului, Tot pe acest gratic este indieat programul de comutare a microintr vupatoacclor, Iu portiunile hasurate stat tachise bornele CAT ale contac telor, De exempli contactul 2 se comuti In momentul é gi revine I pozitia initial in momental 4 In momentul pornirii tamburului contac tal Leste comautct (CH-Inchis) $1 se dosehide in momentul fq Pot, fi realizate oriee gen de asemenea programe, in concordan{ cu eetinjele procesulai, Contadtele suport curenfi de’ maximum 1A la o tensiume de 220 V. Pentru eurenti care depasese puterea de rupere a contactelor, se folosese relee intermediate cu contacte mai puterniee. Aceste rele intermediare urmind si fie acfionate de eitre mierointrerupitoare Tree *roces| detonst Bs sitemne a clementulul de modiieare automata v las E1078 econn(eirB) é nies forgeries weliteiene |, SBtatstte % 10% (toma) (2¥) | Fig. %.21, Programal de variatie tn timp 4 marital de refering’ im 2 BLEMENTUL DB NAPORY BEX120 a, Reglaren automata a raportut industria chimied se intilnosle foarte des cazul cind este nece- sari meufinerea lao valoare constanta a raportului a donk debite Qy $i Qe de Hluide care eiroull prin conduete diferite. In prineipiu aceasti problema se poate rezolva prin reglarea automala separati a celor Aloud debite, eu dows SKA independente, jar mérimile de refering ronstante @ eelor dow SRA si fie alese fatr-am raport dat. Aceast solujie prezinti dow inconveniente principale — slut neeesare dowd regulatware automate 55 dou elemente de execute — ambele dehite sint menfinute constants. De obieei, este nevesar ca unul din debite sti fle lsat her spre a putea Lransporta prin eon- Giueta intreaga cantitate de material (fuid) debitati de instalatia ta care este conectati conducta. Accasta este debitul principal. In acest uz solutia consti in modifiearea celuilalt debit Qs astfel ineit raportul tlintre Q, si Qz st fie mere geelasi, independent de valorile debitului ineipsl. Seb fare tebnich a acestet solufii este prezentata fn figuen 8.22, Cele dowk debite sint misurate cu dout traductoare de avbit Pry iznte eu adaptoarele corespunzitoare ELT. Ambele a) _ ig Ty Le. a & lg, 2% Sisto de reglare automash a raportatut de Aebite, 472 traduetoare claboreazi Ia fesire somnale uniforme proportionate cu Aebitele : }—KoOs si respectiv i2—KoQs- Semnalul fy este transinis, ‘ca marime de reach, unut regulator ELE destinat reglivii debit Qs Acest curent fy preduce pe rezistenta Ra comparatorului o eidere de lensimne ,—Rig =RKols—KO, care reprezinti macimea de teacte. Mrimea de referinta a regulatorului ELC meationat este chiar semnalal iy dupa ce agesta a fost treeut prints-un element de raport ELX126 eare 1 transforma intro tensiune U=0,4...2 V- proportional eu Ri; UA Rit RK) Qu re reste eoofielentul de jentul de transfer al elementulut aport (cool comparstorul regelatorulat ELC (la jntrarea amplifieatoralut perationsl) s* objine semnalul de eroare > Up =U—U,=rKQ— KOs, Regulatoral tnde si menfinii noi exoare debitul Qy prin intsrmedi stationar se inentine Ue (Ue—0), modifieind ‘elementubi de exeeufic BE. Astfel, in regis, 0) adica : PQs KQ,=0. Din relafia d> anal sus veut eh 11-O:=0. Prin uemare, SHA menine eoustant raportul debitelor lao valoarer egal cu cooficentul de transfer al elementulni de raport ELX126, care este de fap: un element proportional. Coeficientul de transfer (factorul de amplificare) al clomentului ELX126 poate fi fixat Is diferite valori cuprinse intre 0.2 si 2. entulut de raport ELN126 Schema de prineipin simplificati a clementului de raport este pre- zentata in figura 3.29, a. Tensiunea de iesire Uy a elementului se compune din caderea de leasiune pe Ry egal eu 0.4 ¥ sl cdderca de tensiune Ue pe revisten|a Ry 4+ Uy (3.36) ara Fig, 3:23, Klsment de raport 12X16 4 scien de pene smi: 8 — seen epiaent ; @ — cerstonston sae Tensiunea de 0,4 V se obfine prin divizarea tensiu Hot ex ajutorul rezislenfelor Ry gi Re ‘ Rk Aceasti. tensiune reprezint® valoarea inifiali a semmalufui unificat, ‘Tensiunea Uy este proportionala ea semnalul iy primit de la traductor, Rezistenja Zp este folesitt pentru modificarea coeficientulul de raport r. Cursorul aecstei rezistenje 0 imparte in dowd Rp si Rj. Aslfel, Rym Set Ry) eRe Gruplil de rezistente format din Ry, Ry si Ro este alimentat si de ta © sursi de curent stabilizat, curentul debitat’ de aceasti sursi este: do 6 V de Ia sursa 04 Re @.37) a ‘eonstant i—=2 mA, indiferent de sarcind. Acest curent parcurge grupul ‘de rezistenfe in sens opus curentului i, astfel Incit, curentul rezultat ‘este igniz—2. Acest cltent ia valorl Intre 0 91 8 mA. Pentru a deter~ mina Us in funetie de fo, se caleuleazi revistenfa echivalenta intre punetele AB (Cig. 3.23,0) (Bk Ro) (RE + Re) re (8.38) Rt RSs Rot Re “in care Rp +R = Rye Tn acest caz, tensiuinea intre punctele A si Beste: Uapio Rynig BEEBE (39) Byker Ry iar tensiunea Ia“berncle rezistentsi Ry este: a Upmty Py = U8 ig BERD png (40) meek (+ Pat Roy ES Jnmulfind si tmpietind GAO) eu R reaulta lo Ba) Up= lo Ry=igR-r, G41) Ry Rok Fo) in care r= Ue Hels ste coeticientul de raport. Blein R(Rp Pot Ra) ‘claboreazi la iegite tensiunes UaUy Haig Rr $04 (2) Rr +0 Rr, (2) Astfel, tensiunea la iepre este proporfionala cu semualul de intrare £92.10 mA gi variazd fn Hmitole standard 0,4—2 V. Din ultima rela fie se’vede e8 atnnel clad i are valoarea maintini (2 mA) tensiunea la fesire este Ojd V indiferent. de coeffetentul de raport 7. Coeficientul de apart, are valoaren minim (0,2), daca eursorul tesisten fel Ry se fixeaza {a capatul ‘inferior al rezistenfel (deoarece In acest enz, 7Bj=0) re Zul RyRy $1 a (4s) Rips ve Ro Dack Ro=470; R=120 Q; R,=4 000 Q ‘ezulta valoaren minim’ a cocficientalat-de port: Keke _ 47-8 000 Rpt Rot Ry) — 200-9407 ts 49) 75 Valoarea maxima a coetivientului de raport ge objine atunet eind gursoral este fat pe poaitia eatrewa superioard st Ry — Hs tar Rj—0, In acest exz: (Rat Rays 4679.000 Rip} Bet R) 200 407) Prin posifil intermediate ale eursorulul rezisten(el Ry de moditix care a raportulai, valoaren coeficientului r poate fi fixat la diferite valori fatre 0,2 sf 2. Accasta Inseamni ins ei, alunci cind r=2 si fy ture valoarea maxima 10 mA, tensinnen ta iesire U, conform yelo(sitor (3.12) va avea o yaloare mai mare de limits standard 2 V (RLU — PRE, —2-200-10. Acest fapt reaulti si din caracteristica statied a elem raport (iy. 3.23, e). Se “observ eh pentru r=3, cuvenGi i> mA fieleriing la iesite, tensiumea U>2 V. Ori, i regulator trehue feansmis semnal numai in limite standard’ (2,..10 mA, respectiv G.a...2 V), De aceea, Ia intrarea.cirenitului pentru traductoral Pry, jc conectata. in paralel © dioda: Zenner (D,), care linitenza acest tensiune Ta valoarea maxima standard (Gg. 3.24) ‘Accast diod’ este locata hn seus invers (20). Im cag) cind tenaitinen Lg care reprezinta tensiunea inversi & diode! deprseste 0 valoare limit’ standard, diods conduce fn seus invers (x60). Datonitt rested deriva, ig=iy—is~2 st mu poate depash mA (iu eal 12) fee ve asigura o' variate a tensiunit O in Linitele standard, (2.48) dv>2 V, 4, KIXARKA.CINOSEINTELOR INBAEDARI DE CONTROL 1, Care este utiltatea elon conexiuni externe ? 2. Cum se conectenzi ain element E 3. Gum se fixeaza marimea de tor ELCILI gi care sint schemele de 4, Care este rolul elementulus El tomata $i cu ee dispositive se cnbtul 126 sf care este sehema de [X126 la un vegulater ELCLIS 2 weferin{’ in eazul unui resula- nexiuni externe in aceste euzuth ? 15 in sehemele de eupleazi aeesta in cadrul wy 5. Go clement se foloseste im cazul necvsitalii mediticssii dupa program a miirioii de Teferinti ? Care este sehema de principin si de conexiuni externe @ acestui element 6. Cate sint marimile indieate de BLN115 2 SRA? 176 Tati. ae de eaport The fegulctor EID | fegict lester ponitu xh alse E v ig+(210)nl Elearsed oe vopet ELX 226 7 1 Gormonatoe Al sparta de tidehitet MD — Aloda Zenner, 2g = Moh fe esataarnj er — tanettee F z e tele) inare it 12 —Astomstise! in intra ered Care este schema de principin a unui sistem de reglare auto- mati a dowd debits Q, si Q,? Care sint clamentele sistewlsi E necesare pentru realizarea acestul SRA? Alegeli combinauile din afirmafiile urmdloare care pot conaitai rispunsuri ta tntrebatile de mai sus, a, ELX73 si BLXU5 slat dispaitye de fixare a mirimil de refe- Find Ia regulatoarele fied dispozitive proprii de preserisre: ELCI1; ELX75 51 ELX73. Acesten a i post referin{& care se modifica amtomat in timp, conform uni program pre= stabilit. Schemete de prineipiu si de conexiuni externe ale acestor dis- Pozitive sint prez:ntate In figarile 3.18 si 3.19, Marimile do referinta Dreseriss de aceste elemente sint indicate, In plus elementul ELXLS indied gi marimea de reacfie a SRA. », Pentea roglarea automat a raportului a douk debite stat nex cesare elemontele ELCII1 (BLCI13); ELALO4; ELX126; dowd traduce toare de debit un element de exetuyie pneumatic (fig. 3.22). ¢, Pentru reglarea de raport, fari stabilizarea ambelor debite, se fotoseste un singur regulator sf elemental de raport ELXI26 (fig. 3.23). Daca regulatoral este de tip ELCI13, se Foloseste iatrarea Ty, 7, pentru referinfa iar CC, Se seurteireitenzt, oat D, SISTEME UNIFI (ATE PNEUMATICE In tehnica automtizarit processor ehimice, paralel eu sistemele unifieate electronic exista si sistemele unifieate pneumatice, Mai mult, sistemsle uaificate pnsumetice au fost dezvoltate Inaintea color electro- nice, fapt pentru eare au cunoscut si cunose ined o rispindire foarte larga. Functional, un sistem unificat paeumatic eontine acoleasi clemente cea i sistemsle aafieate eleetrontce, Analogin dintre elementole celor oud tipmri de sisteme se extinde In numeroase cazuri gi la nivelul sehe- melor structurale ale flecdrui element in parte, De exemplt, schema structurala a regulaterului, elemeatul de baz al oriearai ficat pneumatic, este aseminiitoare cu cca a regulatorului electronic (W fig. 3.1), Dim aceasta cauz’, elementole sisternclor unifieate pneu ‘matice vor fi prezente prin analogie cu cele electronice sistem uni- 178 1, ANALOGIA DINTRE ELEMENTELE DE GALCUL ALE RESULATOARELOR PNEUMATIC §1 ELECTRONICE Acessth anslogle derivt din sinilitudines ecuatifor care deseria rot ig Ficiee cate stan la. been funsKentell accitora, Latensitht Eurentfuisfedic din ciruieleeectice fi cortpumde debieal doer ti rete ema fr cet de asia Ui orapende «ern de resune, In med analog, puter efecrice (produsil dint tensivnea H intensilates i W eorespunde prodesnl diate presune s del @ Un tub capiar (Cig. £95), Ia cave > 100 (este lunghmea, iar do diametrul iiterior), represin o reelsen{® phewmoated. Debie {ul de aer priest tub, i iegiin laminar de urge, este dat de Fela Int Poise = #2 (p_pyf 28) (3.40) oon ef] ea tn core teste denitatea, in yin? § Vincostaten dinamiedy tw N= sity Py — presiunea tnaintea capilarulul, in Nim*; Py — presunes dupa eapiar, Nii Died we ncteash 228 at Gi a (47 relafia @1) devine n= AP G48) fn care AP=P,—Ps, iar R este rezisten{a pneumatics In cazul utei rezstenfeeloetriee fae (lig. 325, 0) © obfine 0 relatic aseménatoare. @ i 6.40) = G49), In care: i este intensitatea i ooh ceurentulul eleetsie prin rezisten{& it ae Au—_caceroa de tensiune pe reaistenja 2, Relatiile @.A8) si (3.49) sint 895 Reslsenfe pncumaticn — slectrce ‘yb capnge eset pneumatic: stds pgwentre 8 Tale: Jer presses gels © Sel ident 479 Fig, 826. Gapocitates pmeumatie sf clectfen @ Copacitaten puoumaticd ceprezinta un yolum care, ia cazul ind este conectat lao sursa du act comprimat, aemmnuleazi'o anumits eanlitate de ace (fig. 8.20). Pulrunderen uerului in capacitatea pneu- matick se daloreste diferente: dintre presiunea sursel si ec din inte Horul eapavitatit Cantitales dé ser pitransi tn timpul Al in yolumul V este G At Aceast’ cautitate treble si Lio eyali eit cea eare se actuauleszi. Prin acumulare de cer se modified densitatea 9 a aeruiui din. volumul V. Dupa timpul A¢, eantitatea de acr acumulata este Vg. Cantitaten dé acr intrata este egal ew cea seumulati GAI=V de 6.50) Prin reacanjarca relajiei (3.50) si trecerea la limita se objine dp _ 6 : oat (st) Din ceuatia general a gazelor Pyar, s0 obfina pao 6.52) ni In care ‘M este masa moleeulari,. in ky’ksol T — temperatura absolut, hu Ky R= constanta generals a gazclor, tn keal’kmol. K, In ipoteza eX provesul de aeumulave in eapacitaten pneumatics teste izoterm, prin derivarea in raport cu timpul a densitifi, relafia G52), se abbine 180 Din relafile (3.51) $1 @.93) se obtine ay ab nT at 6 respeetiv ae 4 in care $1 notat C=MV/RP si represinti eapacitaten pneumatica, Se observ ci relatia (3.55) cate sseméndtoare en cea care defineste eapacitaten electriet @ a 6.50) @ Cirenite en elemento pasive, Se cunoaste eX uu exists elemente capacitive ideate abit eapacitatile pacunative eit si cele electrice reale fou ca seheind echivalenti o capacitate ideal tn serie ew o rezistenfti de pierderi (lig. 8.25) Fementelor HC clectslee Le corespund elomente RC. pneumatics. Pentru elemental RE electric din Figura 8.27, a, aplictnd teorema a doua a Ini Kitehhoff, rezulta 857) (3.58) ig. 2 eset aperioaie east; 9 — element aperiotle pacunale, 181 fn care P, este presiunea Ia intrarea In rezistenja R, iar Py — presiunea dup rezisten{, respectiv in eapacitate. In acelasi timp, conform (8.55), debitul G este - a, . anos, 659) Din (3.58) 51 (859) se deduce ROME Pye Py (6.60) Ecuafiile diferentiale (5.57) si (8.00) sint identice. Produstl RC=T reprezinta constanta de timp, ‘Un alt exemphi de analogie tntre elementele de ealeul pneumatice si electrice 1 constitule sumatoru! compus din elemente pasive (Gig. 3.28). Intensitatea curentului prin rezistenta de sarcing Ry a su matorului electric (fig. 3.27, a) este data de relatia Yee G1) Curenfii prin rezistenfele Ry se pot determina, conform teoremei Jui Ohm, eu ajutorul relatiet jp-wet mnie, em Re (6.62) fn care uy 51 te sint tensiunile la eapetele rezistentei Ry, iar f — inten sitatea curentului prin rezistenfa de sarcin’ Ry. Insumind curenfii ip se obfine curentul prin rezistenfa de sarcind Ry: yay oe ass) Din (3.62) se determina t si ue @.04) 182 ay Tao ne * ye (8.65) 1 ——#+___sint cooticienti de proporfionalitate, it ie Re 2 ie Relate (8.4 91 (465) ou fst stabilite pontea sumatorul electric Datont lms ante eae dont sumatore, relate (364) st 05), se aplick si sumatorulul pneumatic (fig. 3.28, 6). Pentru aceasta este sufieient si se schimbe i cx Quy si u cu P: in care ag = (3.66) (67) Se observ oi tn oxpresia coeficienfilor ay intri toate rezistenjele sumatorului, Din aceasta cauza, atuncl cind modifickm valoarea unui cocficient, fie acrsta az prin rezistenfa asoctat& FR, so modified valoarea Laturor eceficientilor, Acesta este un mare neajuns al aeestui sumator, Fig, 2.28, Sumator ou elementefpasive ‘p= elects; 6 — pasuatie 183 Pentru a elimina ac tii interintiuen{a trebuie si se aleagi Ze (6.58) In care ea and. 8.69) © Cirenite eu ctemente active. Pe lingt elementefe_ preumatice prsive prezentate, io componenga xegulatoarelor pacumative intrl sl amplifiea- {oare pneumatiee, care sint elemente active. In figura 3.29 este prezentat tun amplifieator pneumatic, mult utilizat in constructia regulatoaretor Amplifieatorul este alimentat cu ner lx presiunea constant’ Pa, eare in mod curent are valoatea 1,4 daNjem* (1,4 atm). Duzele i 8° au amet eae Indepinese confi eg Semnalele pnenmaties €u peesivinile Py—Py se aplick pemembrauna 3 Tn tunefie de diferenta Py—Ps resulta diferite. deplesiri ale membra- espectiv ale clapetei 4. Aceste deplasini sint foarte mic, ordinul lor de marime flind 5...25 miieroni (1 micron=10-"nn)- Atunci eind 8 este suficient de mare, valoarea redstenfel rarialute (constituits din diuza 2 si clapeta 4) este foarte mick fapt pentru care Dresiumea P dintre duzcle 7 51 2 este de asemenea foarte nied (sub O2 deNiom®). Invers, cind 2 esto egal eu zero, presinmea Pc duve ia valoarea Py, Iutre aceste dau extreme, presiunea P var funetie de diferenta P;—Ps dupa graficul din figura 9.20, 6. Acest grate 6 fs 7: a Pog oN bp ee =} 8 o @ é Fig, 3.20. Amplticator pneumatic eu sistem duet — elapet “Thipitficatoandl |B eoraerorees eto a apnoea © 104 reprevint’ carseteristica static a amplifieatorul ex pentra valori mict ale diferenjel P,—Ps, earactersticn statick este Tinian P=K(Py—Pa). 67) Pentru acest tip de amplificator, coeficientul de amplificare are valoarea de eirea 100. ‘in alt element itaportont uilizat in schemele regulatoarelor pret~ rmatice este ammplifieatorat de puters, Flu acestuia const in a ampli- flea debitul semnalalus pneumatic, presiunea riminind constants, Din eeasti eauai, anplificatoral de putere mai este denuiit gi amplificalor de deli sau feplor.. Penttu exemplitienre, in figura 8.80 se presints tin asemonea araplifiealor, Ta regim stafionar, bilelo 1, 2 obtureszi complet orificile de tre~ core J's 4, le mombranelo. 5 sf 6, cuplate rigid intre ele, se gisesc tn cthitibeu, Accasth situatie nu poate aivea Toe decit alunei tnd presi- ‘hua la inteare 2 din camera 7 este egali cu preshunea 1a iegive Pe Hin caméta 8. Agadae,_in regim stafionar este satisticutt relatia Pe—Pr. ‘crestere AP; a presiinit 2. th cost cz, membrancle 6, 6 int deplasate In jos, antrenindl eu ele si Bilele 1, 2. Ca wrmare a acostel eplasikt se desehide orifieial £ 51 aerul va pitrunde fn camera §, con- dvi la evesteren prosiunil In aeeastS camer si dect la ieire. Grosterea uestunit Ia fepite nit poate avea loc deelt: cu APp=APy ; in eax, contrar Tn sar mai restabili poriia de echilibru a meiabranelor 5 93 6. ume! elud presitiea Py de Ja intrare seade ew Py, membrancle 5, 6 se deplascazis in sus, In acest caz, bilele 2, 2 nu mai pot urmati depla Sarea membranclor 6, 6, fapt pentru care se va deschide ori ‘Arab din camers 8 va trece prin orificiul S siva iesi afaré prin ori x 1a seaidere a pre- siunii Peew SP, Din acelas motiy cl ecl expus mai Sus, scliderea AP, ests egalii cu AP). Din cole prezentate ‘acum rezulti ea ammplificatoral din figura 3.30 este un. repetor Eumetia de amplificare a dehi- lului de ger resulta din accea ch onitietile de Lrecere 3 51 4 vind diametrele sll mai mati deeit duzele. ampli L0-£lg, 9.30, Amplifieatur pneumatic de yu ruluj de presiune din figur ahi pormit trecerea unor debile 2,2 ssn go oe 8, d= one de argare mavi de aer. imide yaaa! carga 1985 2, REGULATOARE PNEUATICE Cu ajutorul clementelor pneumatice prezentate in paragraful pre~ cedent se pot realiza regulatoare pueumatiee cu funetiile P, PZ, PD sau PID. @ Reguiatorm! P. In figura 3.31 este prezentath schema nul regulator pneumatic cu funclia P. Deoarece presiumea la iesirea din amplificatorul de debit AD este egal cu presiunea la intrarea acestula, se poate serie Pom PimaP—P,— Pps @7) unde + ‘Py, P, sint mirimile de intrare In regulator, aplicate Is intrarea amplifieatorulul de presiune AP; Pry este marimea de reactie ; a” — cocfieientul de amplificare. Reactia regulatorului din figura 3.31 este aletituiti dintr-un divizor de presiune. Din condifia ei debitul de acr prin rezistenta R este egal cu debitul de aer prin rezistenta variabil Hy (debitul de aer pe con- duetorul de legaturd de la divizor spre AP este egal cu zer0), se poate (3.72) respectiv (8.73) unde s-a notat K,—1/(1+2/Rp)- Din relate” @.71) G78) remult& Pom (P=P). (874) rk Deoareee a este sulieient de cqstatts pnevmatio pate (02100), a Ky E05 1], rezulti PrP yn mine de mre; Ppt cemae Kyla, fapt pentru care relatia G74) poate fi pusk sub forina (Pi—Py), respectiv PEK APP 75) KypalBy @ Rogulatoral PL. Acest regulator se obfine prin modifiearea sirouituhui de reacfie (Hig. 3.32). Daci se neghijeaz’ debitul de aer prin Ry fafa de cel prin Ry, 80 pot serie relafille: Pema{Pe—Py— Py Peas (3.70) PaskyPes arm RG Ee + Ppa =Pr (3.78) Considerind si tn acest eax amplificarea a suficient de mare, relatia (8.76) devine PPP $Pyss0. 6.70) in (376°) 58 (8.77) reall Pa=—(Pi-P)4+K Po @.79) cere, prin derivare, conduce la rezultatul £ Pg = 2 (P= PK 8.80) Iulocuind 3.(77), (3.79) si (8.80) tn (8.78) rezulta SEL — (PPK, Pom Ky Pe =P LP) + RICK, respectiv RCRA +(P-P). BBL) Prin integrarea ecuatiei (8.81) se obfine Pe = Peat $ (PrP) ig, 8.92, Regulator pueumetie PL : afe§ C1 Poan 187 reapeetiv Pear Kylh— Py) + 52 (PrP) dl Ky-YK, 98 TH RC, Se observa ef varlind rezistonta Ry se modificd coeficivutul parti proportionale, lar eu ajutorul rezistenfei fy se modified coefictentul Hii integratoare. ‘Alunei cind se ia i considerave si debitul de aer pr rolatia (8.72) devine rexistenta Re In aceste eondi{ii, pentru regulator se obtine ecuatia Pym Poot (EE Beh mpd 6 ty Le, eveficien| ii asabilor I) depind alft de vexisten{a Ry elt si de 8) torment (proporfi rezistenta Rj. @ Veguistoral PID, Elemental a cirui sehemi este nprenentat tw figura $39 este un derivator. Conform celor prezenlate mai sts, penta seest clement se pol sete ccuafile nro; (ty rie 2 4 Peary 685) Inlocuind (3.84) in (3.85) rezulti (6.80) jn cure sa notet Ty=RyC. 2 Se observ dec! ci, iegirea i clementul ~— analizat se compune din marimea de intrare p insumatii cu derivata aeestel Pentru a chino un regulator PID se 4 vidiaeast tepuietoral ‘BE ql clanentl, dere ®* ator din figurn 399, Decivatral se ixesed ee: Jn mid caren pe marines do reuchio de Sie SH Sohene “peel frodnctor, tnninte te tatraen. ti regulator ey Pig, 330). 138, Fig, 83:4, Regulator pneurnetie PIP. ci o star stalin pentru care PPro Hh Pe Pra Fe de aso wmonea® pri rapa, aedstl stare o'abotére aegaivs Py afl mene PEND, g APaPe—ProPy Wn AP al Lend eet aeajie Taterea wth, ecoat OD arth PT 0 Raiatorl S1D pose ft mal sub frm @.87) tn care couafin (86) devine Finind seama de presupunerile ta AP, HAP hy (3.88) a SP=Ta respeetiv SPHAP. (89) Inlocuind @.89) In (8.87) rezulta ppe= 1 Py APY p. TAP 4 ——(AP dt, arate bart Lary gh mart sie sreoty (14 Maree faraenyte dar, can care ate cet toguatral) PLD. a. Sche ’ igutatoarelor puewmnatiee prezentate mai sus sint prineipiale. Tn practi i realizavea firieh a regulatoarelor pneumatice, 199 1a fel ea 9i 4 colve levtrumine, eunosgle v diverse fosrle mace, Acoust diverstate se reteri 1a modal practic de realizaro a amplifiealoarelor de presinne si de dabit sia circuitelor do reacfie. In cele ce urmeazt sse Va prezenta maul dintre rogulatoxrals pneumatics PLD practic ‘care va lncepe si fiv prodns la Patrica de elemente preumelice de auto- smializare din Bislad dap Keenga firm italiens Kent 1 3 REGULATORUL PNEUMATIC PID KENT TIGHT fn figura 3.39 so prezinta schema principalé a acestni regulator, Acesta este compus din urmatoarele parti mal importante : — Dlocul derivator = sistemul de burduturi pentru comparatie gi reactie ; — sistemil duzi-clapeti principal ; — ampliticatorul de debit = eircuitul de reacts — aispozitive secundare cum sint + dispovitivul de preseriere DP, locul de misurare a erorii; aparate pentru mésurarea:marimii pres. enise 41 comenail; eomautatoare automat-raanual (CAM) gi preserierea interndexterna (CPIE) ; reductor pontru comand’ manuala (RCM) ete. Marimea de renelie Py de la tradustorul SRA. este coadusa blocul derivator BD si do’ aici In burdutul Bp, similar schemes din figura 3.33. In burdufal opus Bp este adustfmarimea presceisé Ps, fixati cu ajutoral dispozitivulai de preseriore DP. So observa ed actitinen color dou semnals asapra deplasarii burdufusilor By $i Bye esto opust revultatul fiind comparares eolor dows mirimi, Rezultatal eetor dowd deplasici opuse se tcaduce printr-o deplasare corespunzitoare a cla~ patel C. Cu ajutorul traductoralai dsplasars-presitine $2 obfine semaalal de presiuae Pa al edeui debit este amplificat in repetocul AD. De la fesiraa din amplifieatoral de putere AD, ssmualul Poy este condus Ia local de reaefie pozitiva prin cireuitul operational RiC (Peastia pentru parten integratoare) si Ia burdufal d2 reactie negativé By (eeactia pentra Partea proporjionala). Constanta ds integrars se fixsazi din rezistenta varlabili Ri, eonstanta de devivare Tq din rezistenta variabila Ry, iar constanta de proportionalitats dintr-un sistem de pirghii eu ajttorul etrora. se xeaat poritia punctulai O. ‘La hocul de misarare a erorit stat aduso matimile Py 95 Py. Prin comparare se pac in eviden{a difereafa P;—P, pe basa” deplasirii tunni sistem de membrane. Accasti deplasare este trausformata iatr=un semnal pneumatic = (erom) misurat eu aparatul indicator Ay. In ce- simul statiouar al SRA, atanet end P,—P,, ecoarea este auld (e=0). 190 rmeematie Kent Tiegh, 8:95 Schema regulstoralat Mirimen proveviall Py ute generat intern eu ajutorul dispoattivatu DP. Cu ajutoral eomulatorului CPIE, regulatorul se poate comuta preserieren extern, fn cazul reghirli in easeadi, sau pentru preseriere intern, In cal unui SRA” simpln. Comanda robinetului de reglare se poate face automat de etre rogulator, sau manual de citre operator, prin intermedi! reductorului RGM si comutatorulul automat-manual CAM. {0 ambele situatii rien de comand Pe este misuraté cw ajutorul aparatului seeundar Ay Regulatorul pneumatic PZD Kent Tieght Iuereazi cu semnalul unificat™ pnownatic 0,2...1 daNem! (atm). Este 0 constractie compact si cn earacterisli¢i tehnice dintre cele mai bune. Banda de propottionalitate este cuprinsh intre0 150%, constanta de integeare yO... 50° min, (San varianta Ty=0,01 .,. 10 min), [ar constauta de derivare Tq==0,1 .. 50 min, (sau varianta 0,01... 10. min), 4. FIXAREA CUNOSTINPELOR INPREBARL DE CONTROL 1. Go mili pneumatice corespund mariailor eleetrice tensiune ntensitate ? 2, Din oe elomente prineipale se compune un regulator pnenmatie? Ge marin! stat masitate la regulatorul Kent Tiegh! Care esto. ectiahin uni regulator PL pneusnatie ? Care este evuafia unui regilater PID pneumatic? Care din wimnttoerele proposifit este rAspunsul fiectrel tntrebart? & Bem Pas +glPe— P45 | (PP 7 Db, Mirimen preserist, mirimen “de comand si eroarea 6. em Poy Ky(Pi— Pr) +2 ( (Pi Peal + By Ty A 4. Presiunen, respeetiv. debital fe. Elementul de eomparatie (membrane, burdufuri ete.) ampli- ficatorul de debit si elrenitele de react si a B, BERMENTE DE EXECUTE Elemental de execulie este acea parte a dispozitivalui de auto- malizare care serveste In modificarea eantitaii de substan sau ener- agle care intra sat iese din procesul sutomatizat. Exemple in acest sens ¢ 392 ‘modificarea debitulul de combustibil 1a un euptor, a refluxului ta o eoloana de tunctonare, a debitulnl 14 fesirea dintr-un vas, a camlilahii de energie electr ef Ia’ un cuptor electric ete. In general, slementul de executie este compus din dowd parti + servomoforul si erganul de reglare. Servomotorul primeste marimea de comand’ de la regulator 5i 0 transformi eplasare mecanica rectilinie sau eiraular’, Accasti deplasare conslituie marimea de intrare ‘2 organulai de reglare, Organele de reglare wtilizate in industria. chimied au ea principiu le funcfonare variatia debitului {uidulul prin modi- ficarea secfinnii de treeere. vOMOTOARE Servomotoaele pot Ul pneumatice, hdrautice sau electrice. Dintre acestea, cole mai utilizate In industria chimied sint servomotoa- rele pneumatiee. fe Sorrgmptoarele pronmatice Sint de dous forme sonstrucive cu ahembrand si cu pion. Servomotoarele en membrand se pretenzi foarte bine ta acjionarea organctor de reglare eu eursd, relativ miei, iar cele eu piston sint destinate organelor de teglare cu curs& mare. Dintre cele dou tipuri constructive, cea mai larga utilizare 0 au servomotoarele eu membrani ae Fig 3.36, Séevomotoare pnenmatiee ew membeand ‘eandl PO"oameme ae eer 2 °-"jwombrand cw else Ge Se ees Suey Prot 2 = Awtomaast industia dni 193 dor a a ig er a e a |i. | de lg, 8.97, Servomotoare cu piston: 4 — aztbla fele ade patonul ine active: © — 0 sin- ‘ara MERE Silence EL? Sine: 8 Satan ae ue Tt or, In figara 3.36 sint reprezentate tipurile principale de servome~ teare ew membrand. Forja exercitat’ eu aerul comprimat este eompen- sata de forta clastied din resortul 4. Flecdret valori a presiunii exerci~ tate deasupra membranci 2 fi eorespunde 0 anumiti poritie a tijei 3 Presiunea wilizata jn mod curent pentru aclionarea. servomotoa- relor eu membrand este cuprinsi Intre 0,2 si 1 daN/em* (atin), Cursa acestor servomotoare este cuprins’ intre 10 si 80 mm. Pentru curse mai mari, ping Ia 500 mm, nevesare organelor de reglare se utilizeazi servomotoarele eu piston (fig. 8.97). Presiunea aerului de ac- ionare este mai mare decit fn cazul seryomotoarelor cu membrana, putind ajunge pind la 6 da Niem? (atm). Datoriti Tortelor de freeare, mecanismul de ae~ tionare pneumatic are 0 caracteristic’ statics ew his- terozis (Gig. 3.38). La euplarea sery moterulul eu organal de reglare, se adauga forjele de frecare din presetupt si din ghi duce In 0 caracteristicn staticd ew un histerzis apre- ciabil. ,fept eare cane Fig, 3.38, Carectristicestoticd a servemotorulul Pe preston fut ae oomanet 194 Dack cursa servomotorului a ajuns la punctul A prin cobortet suecesive, la eresterea semnalului de comanda servomotorul nui rispunde decit atunci cind presiunea a creseut eu AP, adied a ajuns Ja valoarea Pz, Cind semnalul de comand’ ia valoarea Ps, tija servomotorulut ‘giseste fn C, “Kcind in acest fel 0 cursa mult miesorati. Daca fn aceasta ituafie are loc 9 seidere a semnalului de cosrimdi, Iucrurile se petree fn sens invers, Raspansul servomotortlui la un semnal aplieat Ia fesizea regu- Jatorulus, respectiy la intrarea in linia de Iogituct eu robinetul de re- glare (in cazul regulatoarelor pneumalice), depinde si de capacttatea liniei gi camersi de ner a servomotorului. Pentru eliminarea efectului histerzis si micgorarea inertiei datorit® ‘camerei de aor, se urtilizeaz’ dispoatioul de pozifionare (fig. 3.39), eunose feut si sub donumiron de posiffoner. F Fig. 2.89, focant dipinatre"arestune!, 7 ineryomaior*\— Gjcnumatinat 2“ eadvetar des —As"cu clayey alow 195 Dispociival de positienare, utiliza pentru prima oxr& tm 104, este Ge lapt un regulntr de posife. Machen prestrist ete Vloarea Conta’ a burs he corespunziteate. semnaluhit de comends.cletiie {oleh surimen "gla tote valourea curentd_« curse meconimulul ‘de actionare he. In figura 3.30 este prezental schematic pozitionerul EL 114, din sistemul electronic unificat, In componenta elementulul EL ha isted ati poaifonerl, cit convertor! curent-presiuse. Te fe gemail Je comand dea regulator, pens care ores- under iireyn satis: peuitia 1's clopetel traductarul dplasare Precuve 3 ig. 839, a eeuptiens cot ok eéuialul de goniidlt ernie eu Ble coca ce ga degermina'g ergtere a distanfel , respect clapeta va avea = Pm Ky Qu (5.108) Daca din ecuapiie (2.108), 3.106 gi Be (8.107) se expliciteasa mestunea P tn funete Ge valoaren preserisa A, xe objine pe —t—aex, TPR Ry (ROE BKK + hE p, ee (6.100) 5.85, Schema SRA-P pentea exemplal mumetion ff ant atocuind atorilo mumerlee tn relatia (9.100), rexalts aan » [ee gui) [ce Sou POO Pie (aanay ones rerio sate este PoP yp 294 100, eit Pe Pr Pentru Py=4 daNjon rerultd' eroare de 19%. Aceasti abatere este, In adevir, foarte mich pentru veslare de presiune. &. REGLAREA NIVELULUI motive tehnologice, ie vesul din figura 3.56, Ia eae se cre, di reglaren nivelal fit P " a dasearel de nivel care se folosese astizi in mod Sema sint ce eer uate inaflare de. gaz inert atunel eind Maidul nu ceaite atitanten uni imerso, Traductorul cw imersor poate fi ta pereufucie sa camera. comanieanta (ig. 8.08) sau et imersie dies invan a trea robineuted dle regare, din punctul de vedere at rug ce pee fae ‘pe tmentare sau pe seurgera dno. In igara 2.04 Sind procetate!aoele vaant, a 1 rgiaceaprestuni Exe auiatotal te reglare po allmentare spe seugere depinde de fehnologick vesulul hn cae ae rogleazt nivel Fig. $56, Reghores automataa nivelutal 4 —robinoat do cgzare ete mania pe alimentre | D— ro reat saSveoire ese oma pe ecUteee a2 ‘Nivelul lienigurus in vase prezinta fenomenul de reconanfa hidraatie Ancepind chiar de 1a perturbatii foarte mici, suprafata lichidelor Incepe ‘i oscileze, Gum in procescle chimice cxista in permanenta suxse de per~ turbatii ezult& c& nivelul va oscila practic tot timpul, Caleulcle st deter- minirile experimentale efectuate ait aritat ei perioada oscilatilor de Tezouanti este eaprinsi in domeniut 1, ..10 seeunde, Din aceste motive, ca si la reglarea debitului, fun ceste insofita de prezenfa sgomotulit aid (v. Cig. 3.58). Cu unele excepfii, cum ar fi de exempla cazuh niveluh fa’, reglarea nivelulul nm se eere a fi facut cu mare precizie, acesta pulind varia in anumite limite fri a afecta.calitatea procesului aparatul tehnologic. Din aceasta eau, utilizarea regulatoarelor de tip P este de naturist satisfact exigentele reglirii acestei variabile. Valotile tipiee pentru. constanta de amplificare a regulatorului sint Ky =2...15 (BP=50....7%) AYREGLAREA TEMPERATURIL Reglarea temperaturi este asociatd proceselor de transfer de ealdura, foarte irecvente in industria chimica, Controlul nivelului calorie si al ‘compozitiei fazelor ce intervin in sehimbul calorie se face in mod curent prin menfinerea temperaturii la anumite valori. Desfagurarea reactiilor ‘chimice este influenfata in mod direct de valoaren temperaturil. Pentru asigura anumice viteze de reaclie gi a asigura desfiyararea acestora in Sensurile dorite este neeesar ca temperatura si fie menfinutd In valori Dine precizate. Pentru a _mentine temperatura {intr-un proces li o amumita valoare, in condifille actiunii perturhatiilor, este " necesara existenja unui agent termic. c De exemplu, pentru reactorn) ti ( agitator din figara 3.57, in_ care destisoara o reuz}ie exoterma, agentul Termic este med-ul de racire. Atunei eind temperatura 0 din reactor se abate de 1a valoarea ) i} Prescriai regulaterului, acesta eomandi intr-un mod corespunzitor robinetul de veglare, astfel {Inett prin. modifi- Fig, 3.57, earea debitului agentului termie si py — qusscior ae tent ot de Vomnpenatrt fie, eliminata abaterea, = Seine “A Ses 23 ‘Transferul de etldurd de Ia lichidul din reactor la agentul termic din serpentina reprezint un proces cu iner}ie mare. In funefie de mérimea reaetorulul, durata tegimulus tranzitorin pe eanalul debit agent termic~ temperatura agent termic-termperaturd liebid din reactor este de ordinut 5.15 minute, Deoarece toate procesele de transfer de mask ou loc cu inertii mati, reaultd cf sistemele de reglare automata a temperaturit sint earacterizate prin durate lungi ale regimurilor tranzito Din sceasta causi, peniru a ameliora performanjele SRA-T privind rapiditatea elimindsii abateriior, regulatocrete acestora sint preodzute si ext componenta derivaioare, ‘Temperatura fiind un parametru foarte important, se cere reglarea €i fick abatere static’, Pe baza acestor considerente, regulatoarele asociate SRA—T sint de tipul PID. Procesele de transfer al eftduril flind in general neliniare, trebuie acordeti 0 atenfie doosebita alegerit caracteristicii statiee a eclorlalte elemente ale SRA—T asticl Inelt aceasta si fie liniard in ensamblul ‘Modul concret eum se regleazt automat diferitele procese do transfer de caldura este tratat in capitolul 4, 5. REGLAREA COMPOZITIET Realizatea de sisteme pentru reglarea automat a comporitiei fluide= lor din procesele chimice este o problema de cea mai mare important pentru tehnica, In adewar, reglind automat direct compoxifia, creste vertitudinea objinerii produselor ehimice cu caracteristicile cerute. Beant Soneentral Un sistem de reglare automata a & compozitiei, bine pus la punct, ' teste net superior unui SRA—P. ‘Aceasta Ins numai sub aspectul ferinjelor, deoarese tn practicd, realizarea sistemelor de reglare a omporifier este una dintre. pro- Wenele cele ai dificil. Pentrw exemplificare se con- siderd reylarea compositiey Ia sgitatorul din figura 3.08 Con- ; centrafia solute! se determin ct Tegiaren, soncontraticy nel Fe 0k Reet analizoru? A, Proba de analizat, A — soon gS Touauen |S. "80 pentru“a nu se produce pierderi, Soiuhe a4 ‘upiice a trecut prin analizor este reintrodusit tn agitator. Presupunind agitarea perfecti, ecuatia procesulti este (veap.t) + V_ de o_o % aoa Gea Gea eu ta care hotaile an semmieaio din figura 356 Constanta de timp a procesulul este ee (3.114) +R,” Ca_exemplu numeric, fie Vadim, Q)=10mi%h si Qemdmh, In aeest ea resulta 0,286(0 17,1 (onin Se observa cf inertia procesului este foarte mare. Dack constan- ta de timp este P=171 min, darate cegimulol transitoria flid =P, rezulta 451,3 in, La acest Ump trebuie adaugat. Umpul mort rezultat din transportul probei de la agitator la analizor. In figura 3.50 Sint reprezentate ealitativ graficele concentrafiei el) yi a semnului 6 rezultat Ia iesicea div ‘analizor. Inertitte mari ste proceselor de transfer de mast, ia care se Adaugh timpii mori de tran- sport, condue ia sisleme de © | replare automate. foarte lente tn timp. sot iat meron, mad sistemele de reglare automata J a compoaitiel (Ska—A) aint“ roan” Sieh ator snail Un. analizor, fe aeesta un plf-metru, un eondnetometru, tun ‘densimetru sau un cro: G matograf, reprezinia un aparat eu 0 construclie foarte. com plicatl stvelativ gue de tntres finat prin aport eu, un ter euplit sau cl un traductor pig, 359, Raspunsa tn timp al altatarat de nivel Suesesul mul SRA-A "ES Stice ie ate wacoles ste condéfionat; In cen mai &¢ —,gotenmaie, ual, de akrentare Sie ante ie’ pena oat 27 Seat Rey sts z t 215. traductor de compoxitie ew performanfe tehnico-economice corespuncifoare. in aecst domeniu, cu toate suecesele objinute, tebniea construc elementelor de automatizare este ined Ia Inceput, "Atuuei cind snalizorul este un crormotograf, func(ionarea traductoru- lui este periodicd. Durata acestor perioade este determinati de timpul de prevatare al probel si de efectuarea analizei propriu-rise Intre douk reuultate sle analizei, raduetorul de compozitie transmite regulatorului tun semnal constant, egal cu cel de la ultima deterrainare, 6, FIXAREA CUNOSTINTELOR, INEREBARL DE CONTROL 1, Alektuifi schema unui SRA~D liniar, 2, Este posibil ca la reglarea automata a debitul regolatoare cu componenta derivatoure ? Justificai rspunsul. 3, Mai multi constmatori de goz sint conectafi le acelasi vas tampon. Robinetul SRA—P se montoaz’ pe intrarea saw pe iegirea din vas? 4, SRA—T au inestie mai micd deeit SRA—D? Justificayi rSspunstl, 5. De ce sint dificile SRA a compozitiei ? Cure din urmaloarete proposifil pot eonstitud raspunsurt ? Din cauza lipset tinor traductoare-analizoare ieftine i eu per~ formange tehnice ridicate, pe de-o parte, far pe de alt’ parte, din ceauiza inertiei mari a procesului. b. Nu, Din cauza inertiilor mari ale processlor ta primul tip de SRA, ¢. Réspunsul poate fi dat consulting figura 3.52. ‘d. Se monteszi pe intrare. fe. Nu, Din canza prezen{ei zgomotulu SISTEME DE REGLARE AUTOMATA CU STRUCTURA EVOLUATA = Sistemele de reglare automata presentate pin aetna sint eietome simple. 1a compuncrea lor au intrat in afara proeesulu, un singur tradue- Ton un singur regulator, elemental de execu si adaptonrele necesare, 4h afara acestel trisituri, o alth caracteristicl a SRA prezentate teste aceea ei toate acfioneazd pe baza legit reglinii dup& abatere, Pe Tinga aeeste sisteme de reglare automat, in prezentul paragraf st vor 216 prezenta unele-sisteme de reglare automati' mai evoluate. Acestea au in Sompunerea lor taai multe traductoare, au uneort elemente do calcu! su~ plimentare saw i: bazeaza functionarea atit pe legea reglirit dupa aba~ fore, elt gi pe lrgea reglarii dupa perturbafie. 1. S1STRME DE REGLARE AUTOMATA IN CASCADA Prezentiim aceste sisteme en ajutoral unui exempla, In figura 3,00 este prezentat un reactor tubular pentra piroliza gazelor sau ben- zinelor in vederea objinerijctilen: Reachiile de pirolizi sint endoterme, Pentru a asigura desfasura~ trea acestora, In reactor trebuie realizata 0 anumita temperatura care ‘$8 Ge men{iaut! la valori bine preeizate. De obieei, edldura necesar’ Teactici se objite prin arderea combustibilului gazos. © In figure 3.60, a este prewatatt reylaren simpli a temperaturti Ja iegirea din renetor. Atunci cind presiumea gazelor combustibile se ‘modified, ceea ee in practica se intimpld freovent, variaz4 debitul de combustibil si ca atare regimul termic al euptorului in care este amplasat eactorul tubuler, Aceste perturbafii se manifests prin abateri ale Fg. $.60, Reglarea sinapl (a) gf tn easeada (2) a temperaturit fu presianen gazelor combust bile: = versiatr de pralane ; 7 — regulator de tmperturs, 217 temperaturii fafa de valoaren prescrisi Oy Deoarece proces de inctice gi rfcire are o crt foarte mare, diminuarea sbnterior iite de cdtre Sra—7'se face devs Iungul unor regimori tronzitorit de lungi durata, © SRA-T in eascadi. Prin comparatic cu SRA—T din figura 3.60, 4, sh analizim comportaren SRA—T din figara 2.60, 4. Cel de al doilea ‘SRA—T are in component sa doud regulatoare : mmol pentru ‘SRAP si celilat pentru SHAT propriv-zis. Comanda 2 a regulay torulul de temperatura constitaie prescrieren pentru regulator de pre une. Se spune ef cele doua requlatonre sint tn cascada, Fie 0 crestere (perturbatie) AP, a presiunii gazelor combustibile inainte de robinetul de reglares Accasta erestere se propaga pe onduetl spre focareleaptori Gind' ajunge In traductorul ‘SRAP, scesta transmite regulatorulul tin seminal corespunzitor care, in urna compatalie! et prescricra, va comanda o inchidere ceva mat mare a robinetului de reglare. Deoarece SRA—P este vn sistem eu inertie mai mie, se Va elimina rapid efectul eresterii presiunii in zona dispusi dupa robinetul de reglare. In consecinta debitut de combustibit nu se va modifies si ce atare regimul termie al cuptocului va rimine constant, respeetiy temperatura tla ieite. va Eimine. Ja ‘valoatea preserist Oy In cozul primnlui SRA—T (ig. 60,0), perturbatite ce apar in presiunen gezelor, combistibie se transmit focarulul si deci temperatura {a esi este modifieata. Din eele prezentate mai sus, rezulté ci SRA~T fm cascad eliming acest neajuns, ceea ce constituie um mare” avantaj al acestia, In figura 3.61 este prozentata schema bloc a SRA—T tn cascada deseris mat sus. Din analiza acestel scheme se observ ci traductorul Te este fixat im interior procesului Psi anume fntr-un punct accesibil, caraeterizat printr-a inertie mai miei fata de mirimea de iepir. fe B Te Fig, 2.61, Schema structurald a SRA tn cascada, 218 Asopra reactorului din figura 360 sefioneazk i alte perturhatil pe alte canale decit canalul gaze combustibile-temperaturs la iesire. ‘Asemenea perlusbatii sint: aeral de combustie, debital, temperatura Si comporifia tluxulai de reactan{i ete. Bfectul acestora so. transinite femperaturii la iegize, abaterile ite fiind eliminate prin aefiunea regu- latorului Ry, a cart comand’ modified preserierea regulatorului Rp Conelurii. Sntetizind cele aritate mai sus, rezulta cd SRA in cascadi, prin medal In care este conceput, elimina total san partial ‘fectal anumitor pertirbatii ssupra miriimii de iesire din proces. Tradueto- ral Ty, al sislemului de reglare interior, este fixat pe canalul marime de execujie — mlicine de teyire, Intron punct secesibil si earacterizat ‘printe-o inerfie mai mied deett maimea de iesite. fa cadrul proveselor chimice exista numeroase sisteme de reglare automata in cascada, Dintre cele mai importante enumerim elteva : reglarea nivelulul in cascada ou debitul, reglarea temperaturii tn cascada eu debitul, reglarea temperaturii in cascada eu o alti temperatura ete, Yn capitolul IV sint prezentate mai multe exemple in acest sens. 2, SISTEME DE REGLARE AUTOMATA CoMBINATE. Sistemele de reglare automati combinate isi bazeaz’ funofionarea ‘atit pe legea regiarit dupa abatere cit si pe legea regliril dupa pertur~ batie. Fie procesul de inedlzire prin schimb de cilduri din figura 3.62. Se presupune ch produsul supus ineilaitii are debitul ariabil. Se cere reglarea temperaturii prov -dusuloi inealat. Pentru reglarea tempetaturii, In figura 3.02 este prezeatat un sistem de regiare automati et aefiune duph abatere si dupa perturbatie. Intre clldura Qy cedati de agentul termic si eildure primita de produs exists |x. ‘egalitatea. 6 Qu Cp Qe OO), (B15) { ES eos eg citgem sme 8g, ast ge ee Qa — debitul masic al produsului, = — resuator ae iempurayse in kgls 5 BaF Bee Hed ota 219 p $1.0 — temperatura ta tntrar Considerind ealdura Qy cedati de age: debitul acestuin Que respectly la Seyi ul termic, proportionala ew G5 KQne @.116) din refaiile (8.115) sf (3.116) se obfine Ona 28a) rae x a a pial de calcul BC sint introduse continun, de la traductoarele ‘opus. In acest caz, efectul perturbatiilor Qy lg asupra temperaturii e poe | : ‘I, Fig, 060, Scbema structurald 4 SRA cu actiune comblnnts, 220 Acupra tempersturii In iosire aefioneazt si alte perturbatii in afore celor diseutate. Asa sint cele de pe canalul agentului termic si compozifia pe canalul produstlui, Sub efeetul acestor perlurbalii, temperatura D Se modifick prin raport ew Oy. "Abiterile ivite se elimina prin interventia reguletarulni de tem~ pevaturn 7, ale cirel eomenzi sint date prin intermediul sumatorului S. tot asupre’ debitulei agentulni terme. Schema structirala a SHA eu activne combinath este dati in Agora 3.63. Concluvii, Sintetizind cele ardtate mai sus, reznlth ck SRA eu factinne combinatd. prezint® avantajut fata de SRA simpln prin aceea th eleetul unor pettrbatii este compensat printr-o modifieare predic iva, antieipata, a mirimit de executie. Spre deosebiee de SRA tn cascady {raductoarele pentru sesizarea perturbajiilor nu sint dispuse pe canaluk mirime de execute — mrime de iesire din proces. 3. REGLAREA RAPORTULUT DEDITELOR In cadrul proseselor chimaice apare frecvent problema proporti~ fondrii debiteloc anumitor fluxuri fiuide, Exemple in acest ses + pro- Porflongrea debitebr reactan{ilor inainte de a fi introdust tn reactor, Froporiionarea debitelor de -materie prima la extractie si wbsorbtie, Piyfieres produsului finit prin amestecarea mai multor component ele. Tie debitele Orsi Qacare se ceF fh mentinute in raportul Qe/Qi—Kt Se mal precizenai ea -dobital Qs este independent si poate fi stabitiza prntr-un SRAM D. Pentru solujiorarea problemi puse, este prezentat sistemul automat din figura, 364 SRA pentru debitul Q} este independent ; valores Gorits pentru aceasta este preserisd regulatorulul prin Qy. De la traduc~ {on plimutsi Sfta— D, semnalul este condus gi tn blocul de raport 228, tumde este anultiplical eu coc eientul K. I blocul de % raport constitiie preserieve pentru regulatorul celui de-al doilea SRA—D. In acest fel, alun clnd debitul Q; se modified, del ful Qo va 6, de asemenea mo fieat, ins multiplieat cu IK. ‘Schema din Figura 3.64 este desenate pentru reylarew vapor tului a dow debite. Ea poate fi inst usor extins§, pentru a regla raportul a ndebite fat de unul dintre aeestea, In acest eaz, sem- Fig. 9.64, Reglaria raportutul debitelor. aan aalul de 1a traductorul montat pe debitul independent, muttipttcat eu rapoartele Ky, Ke... Ky-4 Va constital preserierea pentru cele n—1 reme de reglare automata. 4 XAREA CUNOSTINTELOR, INTREBARI DE CONTROL 1, Care este trieatura de bazt a SRA in cascada? 2 Ge avantaj are un SRA In caseada fal4 de un SRA simplu? 3, Gare este deosebirea dintre un SRA In cascada si un SRA cu aotiune combinata ? 4, Cum se realizeaza reglarea automat a raportulul dintre dow debite ? Care din uemMoarele aftrmatil pot constitat rispunsari 2 Elimind mai repede efectul anumitor pertuchalii asupra mirimii de iesice. b, La pritaal tip de sistem, traductorul este montat in interiorul eanalului mirime de execulie — mérime de iesire din proces, in timp ‘ee la al dollea tip de sistem, traduetoarele sint montate pe canatele de acjiune ale perturbatillor, inainte de intrarea In proces. e Semnalal de Ia traductoral SRA—D independent este treeut printr-un bloc de raport, iesirea efiruia constituie prescriere pentru ‘SRA—D dependent, "4 @. Comanda unui regulator (celui independent) constitule preseriere pentru cel de al doilea regulator, CAPITOLUL AUTOMATIZAREA PROCESELOR 4 iN FLUX CONTINUU DIN INDUSTRIA CHIMIGA In eadrul proceselor chimice industriale se urmbreste objineren de produse noi cx ajutorul reactillor chimice. Fazele prin care este trecuts materia prima pin’ la obfinerea produselor finite sint : prepa~ ratea materiel prime, transformaren prin reae{il ehimice si separarca Produselor de reasfie m vederen obtinerit produsului sau produselor dorite. ‘Atit procesul chimic complex cit si fazele din care este aledtuit ‘sint compuse dintr-o mulfime de procese unitere, eum sint: schimburi de ealdur’, condensiti, veporizari, separiri, reac{ii chimice ete. Deoarece procesele unitare g2 repetA de mai’ multe ori in eadrul unui proces chimic de fabrieatie, autematizarea proceselor chimice se va trata pe procese tunitare, Din’ motive de usurinti in expunere, In locul denumirii de proves unitar se ve folosi termenul de proces. A. AUTOMATIZAREA PROGESELOR DE TRANSFER DE ENERGIE, Cele mai frewvente procese de transfer de energie in industria himiea sint cele ile transfer al energiel mecanice i al energiei termice. Bin prima categorie fac parte procesele de pompare si compresie, iar din ‘a doua categorie fac parte procesele de schimb de edldurd yi procescle de ardere (cuptosrele tubulare). 223 4. ANTTOMATIZAREA PROCESELOR DE POMPARE $I COMPRESIE, Pentru vehicularea fluidelor in cadrul processlor chimice se folosese tn mod eurent pompelo si compresoarele. In figura 4.1 este prezentat “schematic un sistem de transport 2 unui Muid pe o conduct. Acest sis tem se comptne dintr-o sursi de presiune SP si conducta C. ‘Suga de presiune poate fi o pomp’, in cazul lichidelor sau ua eom~ presor, in eazul gazclor. In cadrul proveselor din tehnologia chi:nica, Iungimite conduetoarelor de transport sint relativ miei (de la zecl de motrl pind la eftiva Kilometri Pe schema sistermul si clemontele le transport din figura 441 sint reprezentate entra masurare si reglare automat, Dupa cum se vede ‘din schemi, sint miisurate : temperatura (2), presiuuea (P) si eompo- zifia (A). Pentru determinarea eompozifiel, pe schema este figurat ‘aualizorul A, eare poate fi, de exemplu, un eromatograt. Daci se presupune ei fluidul pompat este aleituit din k compone fluxul de fluid este complet determinat daci se eunose k-+-2 variabile. Elementele de misurare si veglare automata din figura 4.1 permit intr-adevar determinarea valorieA 4 # +2 variabile: temperatura, presitmea, &—1 concentzatii (determinate cu analizorul A) si debitul. Dintre cele +2 variabile numai debitul este fixat si menfinat 4a valoarea dorita cu ajutorul unui sistem de reglare automata (SRA—D); toate eelolalte se pot modifica orieum; In cele ce urmesad se va concentra atenfia asupra moduli in care ‘0 realizenaa sistemul de reglare automat a debitolui sau presiuali 1a efulare, Solufiile care se vor adopta depind de tipul surset de presinne © pomp contritugt 5 @ pomps volumetries @ compresor centrifugal ; @ compresor cu piston. OO®@ @ v a Fig, 4.1, Sistem de transport 224 a, Pompe centifge Reglarea automat a debitului sau presiunii Uchidului refulat de © pomp centrifuga nu constituie un scop in sine. Aceasti cerin}a rezult® Gin condijile impuse procesului in ansamblul din eare face parte pompa centrifuga respectivi. @ Pentru a determina modalitifile de reglare a debitulul sau pre- siuniPlichidulal refulat de 0 pompa centrifuga trebuie analizate mai Gatii earacteristicn presiune-debit a pompel si caraetoristiea presiu« ne-dlebit a conductei. Carueteristiea oresiune-debil a pompelor centrifuge (pentru turagie constanta « pomp) sste data ia genoral pia relalta = P=Poy?— Ii ay iar cardlerice presiune-detit « conduc este de forma P=Pocth@s 42) + P este presinnea 5 Q — onbituts $.p si Pes = presiunile a rfulace 5 i proces atunct cind Q=0 n”— tarajia pompei Ky gi ky — eonstante pozilive. Graficele color dowd funchii sIat reprezentate in figura 4.2 (eurbele 1, reapectiv 2). Purdul de fanctionare F al sistemului pompii — conduct Ee yiscste la intersectia color dows caracteristicl Fig, 42, Carncteristioie pompel centetuse ‘S conett sondeeesiane ; @— aeb A 45 — Asiomatie i indus eXimtod 225 Atunei cind pierderea de presiume pe conducts se modified, punetul de fincjionare F se deplaseaza de-a lungul earacterisuieh pomnpe. Le exemplu, Ja eresterea plerderilor pe conduct’, punctul de functionare se muta in F" jar la sedderea pierderitor, punctul de functionare se depla- seazi in P”. Aceasti deplasare a punctului de funetionare, insotita de modifiearea debitului, permite montarea robinetului de’ reglare pe Fefularea pompel, asa cum este indicat in figura 4.1. yek ind perturbapin consti in modifiearea turajiei na pompel ? Pentru a rispunde la aceasti problema se presupune SRA—D 31 caraeteristicile corespunziitoare ale sistemului pompi-conductis figura 4.8, Atunei cind pompa are turatia no, punetul de function al sistemulul sursd-conducta se giseste In A. "" Dactt {urafia creste de Ja ny 1a my atunci punctul de Tunetionare muti in Ay, la interseefia noi caraeleristiei a pompel cu varaeteristics conductel. In urma interventici regulatorwui pentra a elimina abate- rea Qj — Qy aparuti robinctul de reglare este sefionat astfel ineit 6 fie inchis ceva mal mult, Ca urmare erese pierderile de presiune pe robinetul de reglare, fapt pentru care caracteristien conductei este readusi si treaci, in final, prin punetul B. In punetul de funefionare B rezultat exist’ din now’ egalitatea debitwlui curent cu eel darit Qy, rescris, regulatorul Gind turalia pompe seade, debitul refulat seade $i SRA—D va acfiona astfel ineft robinetul de reglare si se deschida ceva mai mult, rezultind in final punctul de funcfionare C. Datorith simplitatii de reatizare, sotutia we reglare a debi prezentatd in figura 4.3 este cea mai raspindita in tehnica. Insi, atunch ind voloarea preserisd « debitului variazd tn life larg, ceva ca revine a deplasarea’ purctului de fumefionare F (Fig. 4.2) pe intreaga plaja ‘a caracteristici, sclfia prezentalé devine neceonomicd din punct de vedere energeic. Accasti concluzic rezult’ din analiza curbei 9, figura 4 ‘eare reprezintd variafia randamentului energetic al pompei in funetie de debit. Jn practiced, semenea cazu mitime de executie. @5 plifieare se reprezintd sistemele de reylare a nivelulut -simplu si in easeadd din figura 4-4, ai b, Io cele dou’ exemple prezentate figura 44. po: apirea urmatoarcle situagit extrem “deh de lichid nehicalat prin as seade foarte mult. tn acest ceaz, pentru a ment clul constant si egal cu valoarea preserisa ‘eequlatorului de nivel N, SRA—N impune pentru robinetul de reglare apar atunei cind debitul constitni Puncle de fnehionare Phy ‘ rondomento oorle mes foe Punch de fenchonore eurontomen! maxin Pe a e io Wig. 44, Exemple de sistome do reglare 8 eure pot comduce ta ranete de funejionsre ew Tasdaunen! ssazut 227 © posite apropiati do tnshidare, Ia care dchitul de lichid eate foarte mie (punctul 1). Din figura se observ €& randamentul asociat punetuluiZ este mult mai mie deett cel asociat punetulul 2 de funcfionare 5 = delitul de lickid veckéculat prin as ereste foarte malt, In acest ean, din conditia de nivel constant si egal cu eel presoris, SRA—N determina pentru robinetul de reglare o pozifie apropiat de deschideres complet (punctul 3 de funcfionare). Din figura se observa ea si in acest caz, randamentul pompei este mult mai mic deeit cel corespunzitor punctului 2. © Problema reglisii presiunii Ja refularea pompei centrifuge este similard cu cea a reglatil debitului. In figura 4.5 este prezentat 0 schemé de reglare automati a presiunli (SRA—P), in care robinety de reglare este montat tot pe conducta de refilore, In figura 4.5, b este reprezentat grafieul care pune in evident eliminacea efeetulub pecturbaliei datoriti variafiel pierderllor de presiune pe conduct Fie A punclul de funefionare ol sistemului pompa-conduel’ cores punzator presivnii preserise 24. Deca plerderile de prestune pe condueti eves, atunci punetul de funeh fonare se deplascazi in B. In urma interventiei reguletorwul pentrw elimina abatorea Py — Py ivitd, robinetul de reglare este deschis ‘mai mull, astlel ineit pierderes de presiune pe el s4 seal, In acest mod este compensata eresteres pierderii de presiume pe conduct sf rept urmare sistemul va reveni in punctal A de funefionare. In mod similar, Sasi opus ca actime, se explick si readuccrea sistennului din punctul G fn punetul A, eind pierderle pe conduct eu sedzut Fig. 4.5. Reglarea automata 9 prestalt ‘davaie varinel ploniortor de preatune be senauede 228 b. Pompe volumetrice rompele volumeriee, fie ele ex piston sau rofative, se earacterizenad prin aecea oX Ia Tiezare cursi, respeetiv rotafie, on anumit volum de Tichid este vehiculat de Ia aspiratie la refulare. @ Reglarea debitului lichidului refuiat eu pompe rotative. Debitul ichidntui refulat depinde de numarul de rotatii (curse) in unitatea de timp si de volumul transportat a o rotatie (cursa). In figura 1.6, a sint reprezentate grafic caracteristieile unei pompe volumetrice. Din grafic se observa ca pentru Gecare turatie corespunde o caracteristi Pentru o anumiti turafie se obfine acclasi debit la orice presiune ; anuinai Ia presitni fosrte mari se constatii miei inclinari ale cavacteristicilor (zona, punctati a earacteristicilor). Reglarea debituai in acest car se poate face prin recircularea une. anumite parfi din desital refulat (Cig.4.6, 0). Atunci cind debitul curont Q teste diferit de valosrea preserisi' Q,, regulator) comand’ modificarea porifiei robinetulni de reglare montal pe conducta de reintoareere si cu aceasta—a detitului recirculat Qg pink cind debitul curent Qdevi- he egal en cel preser's Qh Tie A punctul de functionare pentra care debitul curent Q este egal eu debitul preseris Qj. Daca turatia pompei ereste de In ip Ia ng Punctul de functionare se deplaseaza In B. Deoarece debitul Qx este mai mare decit eel presetis, regulatorul ya. comanda cresterea debitului recirculat Qq astfel incit ‘debitul rezultant Q=Qy—Qy si revin’ a valoarea Qj. In mod similar, fos opus ea ncfiune, se petree Iucrurile stunci cind turatia pompei seade de la ay la my o GG ae Fig, 4,0, Roglazea sutometé a debitulat unel pompe volumetric (f caotemutens setemulil pompl-eonauce ; ashore SRAMD, 229 @ Roglarea debitulai lichidului retulat en pompe ew piston. Por pele cu piston sint utilizate astizi in mod eurent Ia dozarca diferiilor Feactan{i in cadrul proceselor chimice. Reglarea debituful acestor pompe se realizeazé fie prin modificarea numéirului de exrse tn unitatea de timp, fie prin ajustarea curse, Moditicarea cursel se realizea2’ in. practiel ‘eu ajutorul unui servomotor pneumatic comandat de regulatorul sistemd- uj do reglare a debitulus, e, Compresonre Problema prinepald din punetul de vedere ol roglirli automate sete accea dea menfine constent# predunen guzuled refalat, Metodele prin Garb bo! GURLE “aigura “0 (predic: GOUUANTA: An etiliie, cousta din debitul compresorulué ete. In cazul compresoarelor eu piston eu mai acfionarea supapelor in vederea descircirii eilindrilor. — M3, He,» SS FSS Oar See ae ae Erssunll te elularn compre: Total, Acest aspect este. almllar eu cel 230, 2, AUTONATIZAREA PROCESELOR CALORICE. Procesele de transfer a energiei termice, elasificate dup modul in cave se realizeaxt acest transfer (conductibilitate, convectie si radiatie) ot Li: PON Me procese de him de edldurd, ta care transferul de energie ter~ miei se realizeaza prin conductibilitate si convectie ; © procese ealerice eu foc, Ia care transferul de cdlduri se. reali- zeazi prin toate este trei forme: conductibilitate, convectie si radiatie. a Progese de sehimb de ehidurk Exista'o mare varietate de aparate tehnologie tn eare au loc proeese de schimb de ealdars. Folosind eriterul de clasiticare dup’ destinatie, Se dvoscbese + pretnedlsoare, neporisatoare. si rtloare. In'ccle eo urieazi se vor avea in vedere aparatele de schimb de calduré tubular, ee avind cen mai larg’ rispindire In industria chimed Ya Inceput se vor analiza cole tai importante aspecte privind ident fiearea proveselor de sehimb de. eSldurd (mdetm de fnteare si iesire perturbaccaze, gradul de Tibertate 5! modelul matematic), urmind. ca pe baze conchizitior rezutate sa se prezinte diferite scheme de automa fnare. {© ldemtitiesrin proveselor de schimb de etldurd. Fie se torul de ealdura di figera 48, «, Se presupnne c& produsul supus dit nu suferd transtorinan fiaie. In figura 4.8, b este prezentald seherna bloc a schimbitoruial de cildura iw ipoteza e& produsut supus ned conine F component iar agentul fermic este tm inonocomponent (de exemplt abut). fr cagul folosriy aburulis drept agent terinic, aeesta tate treat la sien din schimbitor printr-o oa de coders, Prooosa! 4, {oem } done loge Apes nt me fa) i! tas2) by2) : Cashak) Ge aa oe ‘tare 6 Agentel homie oeoinnme apelin o ig, 4.8, Sohimbator do etldura 46 — neha prinsipial | — Reher Bioe? €— ead de condens, 23% te urma achimbulul de edldurs dintre agentul termie si prods, aeesta din urm& esto IneSlzit de In temperatura 0, In temperatura 6 Gantitatea de calduri transferati totre cele dowd fluide se exprimi eu ajutorul relat Qe=KAM mn, as) fm care K este cocticentul de transfer de elds A — aria supratefei de sehimb de caldurh Alm — diferenta medie de temperaturs i fluide, Relafia (4.3) aratt c& transferul de ealdurd trize cele dowd fluide poate i modifical prin varierea ariei A si a diferen{ei de temperaturd AOm. Schimbatorul de calduré prezentat in figura 4.8 nu permite modifiearea ariel A de transfer caloric. La acest tip de schimbator de ealdura se poate acfiona asupra transferului de etlduré oumai prin varierea diferente) medii de temperaturi Oy. Modifiearea aeestel diferente se realizeaz’ cel mai usor pe calea varierii debitelor celor dow’ fluide, Deoareee Aebitul produsului ce trebule inedlzit este fixet prin regimul tehnologic al instalatie’ din eare face parte schimbatorul, rezulth ed numa debitul agentuluj termic poate I modificat in vedorea sefionarli asupra diferentel do temperatura AO. In praetics aceasta revine Ia a modifies debitul agentului termic asifel tneit temperatura produswlui supus inealzirii Si fie menfinuta Ja 0 valoare constant’, impusd de regimul tehnologie al instalajiei din care face parte schimbatorul de ealdur’, Procesele de transfer de ciikduri sint Jente in timp, fapt pentru care rispunsul se caracterizeazd print-o inerlie mare. Spre exemplifieare, in figura 4.9 sint prezentate ealitativ rispunsurite in limp ale unor Schimibatoare de ctldurd industriate. Aceste rispunsuri sint objinute $n urma modificarii sub forma de treapth a debitului agentului termic. Durata regimului tranzitoriu Ia schimbatoarele de efldura este de ordinul 10... 15 minute. In cazul schimbitoarslor in echicurent, timpul mort +t 6Ste mull mai mare decit timpul mart x al schimbiitoarelor de eontrae eurent. Pe baza cousideriii tuturor variabilelor eare intervin In caracteri zarea extonsiva a fluxurilor de intrare si iesire ale produsului 51 agentului termie (fig. 4.8.0), preewin si a ecuatiilor de hilant material si energetic (calorie st’ hidrodinanie), “pentru schimbitorul de ealduri analizat mal sus rezulld gradul de Hbertate ¢ Fa42)44, (ay | t & Ban i ‘ lg, 4.9, Rispunsol in Ump al sehimbitearclor de eAldurd Rste important de chservat cf sl tn eazul sehimbatoarelor de cdtdurtt de ‘ipa! vaporizaloarelor si condesatoarefor procesul esle caracterizat prin tacelasi grad de libertale, Accasta se expliel prin aceea ck faza vapori se pasesic In echilibrn et faza lichidi (fig 4.10, a), ceea ee permite sericrea tunui numar de (F-42) relajai fntre cole dowd faze, In acest mod sint determinate toate cele (K-42) variabile introduse de prezenta fazei vapori. Pe Iza eelor de mai sus se pot rezuma urmatoarele coneluzii t = grolul de Rbertate al proceselor de schimb de calduri este Fa(h+2ye4s topoor _ fea tna) dM wares (ey Fig. 410, Vaporicares ta eciibru ‘heme prinepill 9 — seher bie, 233, — debitul agentulai termic poste fi folosit ca marime de exceufio pentru reglarea automat& a temperaturii produsului fnedlt 5 = transferul de e&lduri dintre esle dowd fluide poate ti aiijat 4 prin modifiearea ariel suprafetei de sehimb de céldurs. In eazul vapori- ‘aloarelor gi condesatoarelor aceasta actiune este posibila prin modificarea nivelului fazei liehide a produsului, respectiv a numarului fevilor enfun~ date in faza lichidas — procesele de schimb de efldurd sint earacterizate prin ini mari, Acsasta arati of este foarte important si se analizeze posibilitd- file care eonduc Ja sisteme de reglare automata eu inertie elt mai mica, © Scheme de automantizare. Pe haza conchualilor de mai sus se pre= zinta fm figura 4.11 0 schemi de automatizare posibilk pentra: wn Sehimbitor de. elidurd. Analizorul A, de exemplu tn eromatograt de proces, permite area a k—1 variable: concentratille 2, 2. Procente de masa sau volum. In eadrul acestel scheme de automatizare, ca si in eadrul celor care vor urma (asociate eclorlalte procese specifice tehnologieh chimiee), aparatele de analiza in flux a compozitie chimice sint reprezentate ca 0 cerin(’ rezultati din analiza gradului de lbertate. Accasta nu {nseamnd insd ei in practica schemele de automatizare contin analizoare {n flux in toate punstele figurate. Din cawza costului lor ridieat, anali- oarele in flix mu se-monteaza deeit In punctele' chele ale prove- sclor tehmologice. In mod eurent, ele sint substituite prim luare de probe si efectuarea ‘analizelor Ia { Jaborator. rmiisu- ty exprimate in deters Pe canalul produsulai supus IncAlzirii mai sint-masurate, 1a intrare, debitul (D), temperatura | @ (1) si presiunea (P). 1 ‘Schimbatorul de eitldura este previzut cu tun SRA pentru tem- @ erature produsulot ta iesire, Atunci cind sub actiunea unei +-@ —porturbatit onrecare tomperatura t—@) a iegire se modified in raport ew herve cea prescris’, SRA intervine si prin vaviorea “debitulut agentului [Pie 4.11, Schema do aatomatizare a ‘S anul schibater' de chtdark, termic, elimin’ abaterea ivitiy 284 D ® a ® a Fig, 4.12. Seema de sutomatizare 2 unul vaporizater, Pe conalul agentului termic sint mAsurate, la intrare, debitul, temperatura gi presiinea, ‘Numirul total al varibilelor determinate p scheme din figura 4.11 este egal cu gradul de libertate Sirelatia 4). Tn figura 4.12 este presentatX sehema de automatizare a unui vaporizator. Nusniral total al variabilelor ce sint misurate, plus misuri- File asociato sistemeor de reglare automat, este egal ew gradual de liber fate Foatia. (14). Nemsrul sistemelor de reglare automata este egal ou tel 7 SRA'— T, SRA—P gi SRAXN. Notd, Prezenfa RAN este dietata de considerente funefionale, Lelmolosive ; aceasta mu are nici o legitura ew gradu de libertate ab process SRA—P mentine constonta, tn valoar Atwnei eiud, sub actimes tunel perturba Zator eresle (seadlel, regulatortl sesizeaz’ abaterea ivili si comandd Tobimetul de teglaze fn sensul unel obturari mat miei (mari), pind etnd presiunea din vaporizator revine la. valoarea. prescrisi 'SMA-—T opte an sistem in cascada, Marimea de comand a rega~ Tatorului de temperatura constituie preseriere pentru regulatorub SRA—D dispus p> canalul agentulut termic. in miisurare in cadrut +2) 4 dorit, presiunea pe sistem. yarevare, presiunea in vapot data aye 1 9k Tilnale an Sues Ct, Wao cestere debate agent tera abe Feneen eial Sha cutased creyteren tebitatar de abu qf tansmlle po barn abater) apie, comands adn RS shuce Siacb Hd em Se ya an ‘un sewnal corespunattor | Fegulatorutul ea 4 comsecinfa rebluetal de replare-mieniat 235, Meter eu Snertie mich, abaterea este llmingt& tnte-un timp foarte seurt, debity evenind astfel fa Yaloaren preserisi Din aceastl eauzd vaparizctoral ut 'mal este erturbat 9! ca atare temperatura vaporior ay se va modifi, Sn cazul lpssi $HA-D, deel al prezenel SRA-T shmpla (ig, 4.13), erester ebitalni de aba sctioneard supra seksmbitoralel $1 modifi eimperatora, Grose ind temperatars, tadvetarul transite reystatoralal wn semnal corespunadt fare, Ia Hindu Sat, eomands Fobipetal de zeglare pentet Wl Ipekide ceva mal mu Deotrece eanalul debit abur — temperaturt are inerle foarte mare (¥. Til. 4.9) fliminerea abateri ite necesita an’ titap ccrespaneator de lung, Schemele de automatizareprezentate in figurile 4.11 si 4.12 sint Toate generale. 1a practicd, mal ales in accea ce priveste sistemele de reglare automata, se Intiinese diterite solujtl eare permit reglare tual bund, caaceriath pein inert mal mil sa pea ate avantaje spocitice fieearet solufii im parte. In continuare se preainta unele din faceste solufii. Conoscind ef inertia procesclor de transmisie ealdueii este mare, Jn numeraase eaztsi practe se foloseste cu succes sehiema din figura 4.13. In schema se amesteck doi curen{i de fluid, ew temperaturi diferite, astfel inelt si se regleze lao valoare constant’, Lemperatura amestecu Fie O) temperatura Tichidului eare trebuic ricit la temperatura 6. In acest scop, o parte din lichid este treeut prin schimbitorul de eBldura 1, obtinindu-se la esizea acestuin temperaturaf, mai mied deel). Divizarea lichidului eu temperatura 8 si debitul Q in doua se realizeaz en ajutorul robinctului de reglare eu trei oli 2, Atunci efnd temperatura @ se abate do Ia valoarea doriti 0, rogulatarul T comend& robinetul eu trei cki 2 fastfel incit si se modifice raportul dintre eele dowd debite divizat dobitul Qy treeut prin schimbator fat de debitul Qy care ocoleste schim- ditorul, Ne propiinem si de- termina Felatia dintre temperatura amestecul 8, temperaturile Oy 4 § dobltele Qy $1 Qs. Pentru simplitatea calewlelor se presupune ef cele dows Huxuri sint tichide. In rogim stafionse exist relaiile: = Me ie. 39, Rogtren teriperatuil ri salien +0=0; (48) = sckinntor ap onminny gm monet co me PCN ean SSeM Ar =0G02, (4.0) 236 fn care p este masa specifies ; ’ Gy — cAldura specifica, Dis coat dat re ote (ea a m0) 585 a 7) as? 2 Din (4.7) se obsorvi ch tempera 10, tura variazé nelipiar in funcpiededebl- yg, 4.14, Varitia temperaturls tele Q1 51 Qs. Acest aspect rezultiisidin —amesteculut em raportal debitelor, GingramaY prezentali In figura 4.14 Liniarizacea earacteristicii 0=0(Q1, Qs) se obline cu ajutoral robinetelor cu tref edi, Existi robinete ou trei cai la care se poate obfine carsetoristiea de lueru (48) ‘astfel eft (4.7) devine : (49) Ma cae cate on sort 9 ropa Bago crm Groot Relate ta) sats ed Inte tempest anestsat 0 eure seuss ceo ate les obs de ad ot et cal pole mia, dcbital smal ou edt eta i swuna lor ramininc constant, in acoasta consti explienfia liniaritapii itr temportus ae tlds ta inset proce der ae ai fe ers seat crane te task poste i vegat yen tates ai de sein dee dire Basa pe sca San Yate pei ke Pore hack wal endear i 415) Betr 6 i Wt ee genta ae oe atl foes Fmt teas Meld Ge tondtnr dep agen de MEAG ton ys ace ‘gent te anne Soncercet 287 tea, wale 3B ump paral condentstoah, reducing in acest mod suprafaja dispouibild penta condensate, fm acest sco foleseste SHAX-P, teprezentat fo Tiguen 45, ie St urmarim functionarea SRA—P in urma scfiunii unet pertar Dalit, Fie accasta perturhatic eresterea debitulul de vapori ce trebute condensaji, Jn urma eresterii debitului de vapori reste presiunea pe gondensator, fapt pentru care regulatorul va comanda. deschiderea {intr-o mal more masurd a robinetului de reglare montat pe scurgeren condensatutul. In urma acesteiactiumi seade nivelul de liehid tn condensi~ tor, va exeste suprafata dispombila pentru eondensare care va conduce Ja intensificarea condensiti i in final Ia revenirea presiuail la valoarea prescrsi. Avantajul acestai mod de reglare a functional condensatorulul @ datoreste Incrfici mull mai mici a SRA—P faji de un eventual SRA—T. b. Automatizaren proceselor din euptoarele tubulare Cuptoarele tubulare reprezinti o clas’ de aparite tehnologice de ineAlzire cu foc, in care diferitele materii prime sau produse se inedlzcse Ia tomperaturi relativ Inalte, In astfel de aparate au loc simultsn deus procese de bazti: wnul de ardere a combustibilului in foear, iar altul de de Cansiisic a ealdurit de la flaedra sau de la gazele arse la produsul’ supus fneilzisi, @ Identificarea proceselor din euptoarele tubulare. Fie eup- torul tubular din figura 4.16, compus dintr- zon’ de conveetie $0 Se presupune ei produsul supus inealziri, compus din k components, nu sehimh’ de fa2i. Daca pe canalul produsului supus tnealzivit numairul eomponentilor mu se moditic, pe canslul combustibil-gaze arse, numarul componentilor se sehimbi dato~ Footy Vit reaetfilor de oxidare, de ardete, din ircotad | focarul cuptorului, Aste), deck la intrare Tre" exist ky componenti, a iesire, Ia cosul tigre) cuptorulul, exist ty component Dac se jaw in discufie n Dilele Muxurilor de intrare gi iesire di cuptor, cele R reactii independente de, "g aoxidere din focar precum si ecuafille de Fig. 4.16, Scheme prinepia ‘nui euptor tubulae fA, 238 Dilan masic, termie si hidrodinamic eare se pot serie, rezulté urmé- jorul gead de Mhertste ® EDD) HL (4.10) in realitate, procesul dintr-un cuptor tubular este caracterizat prin parainctri distibuifi, ceca ee eonduce In un grad de libertate de Valoate infinit, in practi, gradul do libertate (1.10) este corectat. prin Inarea In consideraje si altor variabile de-a langul serpentine! pro- dusuiui supus Ineilri si fosnrului euptorulul = sSépal prineipal al unui euptor tubular const tn a tuetizi produsul Ja ovanamita temperatura, impusi do procestl tehnologic.-Atunei ‘eind sub influenta perturbagitor (compoziia, temperatura si debitul Drodusului, prestimea gazului combustibil, temperatura acralui de Pombustie ete.) temperatura produsulul 1a iesitea in cuptor se abate fe la valoarea dorit, se Toloseste ea agent de reglare dobital de combus- bit Moditicind debital de combustiilintr-un mod convenabil, lempera- fiura produsului Ja ieite poste f) menjinutd la valoarea dorits. Procesele ealorice enre au loc tn cuptoarele tubulare Sint earac- torizate prin inerfie mare, Pentru exemplificare se. pretinia in > = figura 4.17 rispunsal in timp al unui euptor industrial de mari- SF 300 09h] me medie, Din figurd se observa c& In treapta de combustibil, inerfia focarului este mai mica —9" decit @ intregului cuptor, In 3 adevir, dueata preeesulut trans azitoriu pe eanalul combustibil — tee focar este de cirea 15 minute, in timp co rispunsu) pe eanalul combustibil — temperatura pro —+} dus la iesire esto de cirea 1 30 minute. | In afara inertiei mari, canalal 2) Tian rr) ombustbil — tomperatur prom an dus ta fesire prezin'é si un timp To Ssciar ta moditieares debituy te mort apreciabil, In cazul exem= sombtstbil lebitl de combsalbl j Oyp — tam cca, orto i nge euter2 plului prezentat (fig 4.17), acesta este de 3 minute. 239 oo tubulare. Tn figura 4.18. aves SRA—T peezental in figura 418 are dezaventajul chee Sou Senet 2 ae Conbueld Fg, 418 Schema de automatizare & unul cuptor ‘ubulas, 40 Sistemul de reglare aulomald a femperaturit din figura 4.19, reaitzat tn easeadd cu. SRA-P a gazelor combuslibile, elimina efectul perturba fiilor de pe eaaalul combustibilulyi je 0 exestere a presitnii gazelor eombustibile in amonte de robine~ tol de reglare. In acest caz, eresterca prcsiunii se va transmite pe Conduct pind hr traductorul de presitine, exte, la rindul lui transmite caettinal suai mare reguletorulii, Pe baza abaterii puse in evident’, Fegulatorul eonanda robinetul de reglare in vederea unei micyor’ri_ a seetiuni de trecere, astiel ineit presiunea combustibilului in zona traguctorului sé rnin’ egeli cu cea preserist. In mod ascmanitor Gu oe fenomenele atuuci ind sende.presiunen gazelor combustible + frracest cuz se va comands deschiderea in mai mare misurd a robinetului de reglare. Acfiunea capidd a SRA-P este posibil datori 8 acestuia. 'SRA-P dia cadrul caseadei pentru reglarea temperatutit Oop preio, elimina, mumai efectul perturbatich presivne pe canalu) combus~ Fpilutui; toate celelulte pertusbafii (temperatura lx intrarea produc sulty gupus incdlzirii, comporitia produsului, temperatura serului de Sombustie ete.) actioneazi in contimuore asupra cuptorului, determi- ind abatesi de temperalurd la iesire faf& de valoasea prescrisi. Aceste Rheter! urmerei si fie eliminate in urma intervenfies regulatorulul fe temperatura 7, care modified in mod corespunzator prescrierea SRA-P si prin aceasta — valozrea debitului de combustibil. SRA-T debld eascadd, Dupa cum sa aritat mai sus (fig. 4.17), temperatura din focar 0, cote msi sensibilé deeit temperatura la ie~ fire Dep la perturbaji ce acfioncaz pe canalul acrului si combustibi- Sulu Dock’ SHAT in easead’ cu presimea din figura 4.19 elimin& efectul perturbatiel presiune combustibil, el este insensibil In_pertur batiile ce vin din partea aerului de combustic, Accste perturbutii ‘cum sint, de exempht, temperatura gl presiunea aerului de combustic, fefioneaza asipra euptorului si sint puse in evident, in primul rind, prin modificarea temperaturii din focar 0p. Sistemul dubli cascad: pentru reglarea temperaturii din figura 4.20 climind acest neajuns. ‘Munci ein, de exewmplu, seade temperatura Locarulti Oy, regula trial Tp pone Mm evidenta abaterea iyiLt si va comanda, va modifica, juserierea SRA-P astfel incit presiunen — gi prin aceasta debitul de combustih] — sh creased, Dac sistemul este bine pus Ia punct, fefectul aceste) perturbaffi nu se va sifi practic Ja iesirea cuptoralui, bu va conduce In modificarea temperaturii Op. inertiei ict I — Avvornsts tm indurse imioa an fy Fig, 419, Sistem de regione Fg, 20. Sistem cascoa uta fnloraata a temperatual in pentrnroglaren Cemperatul faseadd eu preninea com busta 3, FIXARRA GUNOSTINTELOR INTREBARL DE CONTRO! 1, Cam se rogleazi automat debitul refulat de o pomp centri tug? 2. Care sint modalitifile de reglave a debitulud refulat de pompele volumetvice ? 3. Gum se regleazii automat presiunea la refutarea compresoarelor? 4, Caro este marimea de exeeutie la un sehimbitor de eildura? 5. Cum se poate realiza un SRA- eu inerfie mick la un sehim- ator de eildurk ? 6. Cum se poate autor donsator? "7. Care slat agen{ii de reglare Ja un euptor tubular? 8. Guim se poate regla automat temperatara Ia iesirea din eup~ torul tubular ? 9. Care Sint mirimile de exceutie la un vaporizator ? 10, Cui se poate regla automat funchionarea unui vaporizator ? jza ficient funefionarea unui con- Alegefi dintre urmiloarele afivmafit, pe cele care constitute rits- punsurile corecte la tntrebiile de mai sus 242 a, Debitul se regleazh cu gjutorul unui SRA al cdrui traductor este montal pe conducta de relvlare, iar mérimea de exccufie poate fi ona din urmetoarele : o fractiune din debitol xefulat care se secit- cui, cursa pompel, numdrul de curse in unitatea de timp ele. 'b, Drepl mirime de execulie se poate folosi debitul agentului termi. ©. Cu ajiterul schemel din a. Agen{ii de reglare posi combustie e. Cu ajutorul unui SRA-D la care traduetorul si robinetul de reglare sint moatate pe condueta de relulare I. Mirimile de executie sint: échitul agentului termic, debitut fave lichide Ia esite si debitul de vapori. g. Cu sjutorul sehemel din figura 4.18. h. Prin erearea unui SRA a chrui aeffume este bazata pe ames tecaica unei pint! din produs trecutd prin schimbitor cu 0 alt parte de produs care ocoleste schimbitorul. i. Cu ajutorul sehemelor din figurile 4.19 si 4.20. j. Cu ajutcrnl unui SRA-P al cSrui traductor’ este montat Ja refulare iar mirimea de exeeutie este debitul zspirat. K. Cu ajuterul schemel din figura 4.15. jgura 4.12, sint: combustibilul yi aerul de B. AUTOMATIZAREA PROCESFLOR DE TRANSFER DE MASK |. AUTOMATIZAREA PROCESELOR DI FRACTIONARE in codrul industrie? chimice, fractionarea constitule cel mai ris- pindit proces de separare a amestecurilor binare si mullicomponente. Separares prin fractionare este frecventii atit in faza de pregtitire a eaetanfilot, anterioar’ reaefiilor chimice, elt. si in faza_ullerioar’, pentru sepsrarea produselor din amestecurile de compenen{i rezultate J lesivea din reaetoarele chimice. @ lentiticarea precesului de fraefionare. Fie coloana de trace (lonare din figura 4.21. Amestecul de compoueni care urmeazit a fi fiselionat, Incilzit la o anumita temperatur’, este introdus in zona de glimentare a coloanel. Pe baza aportutul de ebldura din Waza co Jusnei si a conjinutulul celoric din alimentare, componentfi usoti_se ‘Veporizeest formind fluxul ascendent V. Vaporii colectali la virful ecoloanei sint condensafi; o parte din condensat se reintroduce in eoloand (Fefluxtl ), iar cealalt parte formeazi produsul de yirf P. 248, Din contactarea pe talere Sper calor aut Hux fluxul aseendent Boho eaport V" ai fluxit. deseendent Ki de lehid Z,(eeluxul intern), at Toe o sotie de condensari yi vaporizict Sueeesive, satfel inlt la. ital c= Toanei se, asigori 0 imbogitite a y Tluxului Vin component tor, io la paza coloanel 0 imbogitire a refluxalul intern Zin componen(i Us rei, O parte din. refluxul intern “ Agcat oe L. este extras pe la b coloanei, acetate sub forma produsului din baz Be Procistl de. fractionare. este é astfel proietat si conus, init ames- 4a, Colon de taetionaze:—tgeul de eomponenti Cy, Coy.-.y Ce or aiminare 232 fe 9a fie tat, separa, in dows gue Pr eit TFS! puri. Dacd, de exemplu, tiierea are Se enc; Ph sched loo tntre componentii Cy 3h Gey tunel componentul Cy este den mit component-ehefe usor, iar eomponentil Gs companent-cheie ares. Lovul de alistentare fmparte coloana, fn general, in dou’ one : zona de reclficare, situatd deasupra talerulul de alimentare si zona ae epuisere, dispasa sub talerul de alimentare, Deslijurarea normali a procesului de trachiooare este influentati rmeroase.pertarba(i, diatee care cele mal importante. sint_ com ce debitul 31 temperatura alimentini. Pontru indepartaren efec- “eestor perturbalii si pentru conducerea procestini In. sensul dorit, se poate actions astipra aportulul de caldurd in bazi, etdurit Extease tu condensator, vrafiei de rellux si presiunil pe coloana, In fcest scop se Toloscse ca agen{i de reglare: debitul fluidwlui peutru aport de clldurh 1a relierbitor Qy, debitul mediviui de rieire 1a con- dinsator Qy, $i debitul refluxulul Pentru determinaren gradului de tibertate al provesulni de trace fionare, coloaa de fractionare se imaparte in blocuei (Hig, 4.22, pentra fare gradele de libertate se pot determina mai ujor. Pentru uncle din cele novi blocuri puse in evidena se eunose gradele de libertate, ‘Aseinenea blocuri stnt cele cu numercle 3, 6 si 9 pentru care gradul de libertate este dat, de relatia (1.0): Fyn FyoFy=(4 +4. 248 r ni nel yy Pig, 42% parton float a evan de Mactionare se OT ins ant yan deat + ee oo PretinstoGine Hruska etc at ice, ninety ta niet PGRAILT epee ua asc) opus en se allment&rli, ‘i Dupé stabiliren gradulut de Ubertate pentru fieeare bloe in parte yi Yinind scarma deZeonexiunile dintre acestea, se deduce e& gradul de libertate al procesului de fracfionare este dat de relajia: Feo (-42) 414, uy unde k reproziati: numirul de componenti din amestec, Modolele raatematies din regim statie si dinamic ale coloaned de Iracfionare se objin utilizind hilanjurile material, termic si hidrodi~ namic pentew liecare taler in parte, Ambele modele, dar mai ales ect inainie, coudue la sisteme de ccuafii a cdror solufionare necesita folasivea ealeulatoarelor,electronice. m5 In figura 4.28 se pre~ zinta grafie unol dintre | rezultatele obtinute in 8 urma solujionarii mode- [ Tului matematic in regi TF. whe stafionar — pentru 0 co- 4 0 reprezentati vartafia con elerol ee centrafiei amestecului tn Jotmentore a componentat usor 2520) 5) pe talerele coleanei, ae lupe cind se. odiieg 7 Pérametri de regim al 4 Coane Din analiza ¥ Zz Aycxig) vorbelor sezults ch vati= WEEE “AE OE Gal) Tete componente Fig, 4.23 Variatia concentratiei componentutat — 90r, in urma moc Mtr po tater looney separates anes parametrilor coloan teoulul ateol wetiie — ap Pe ERIMAE? @ at £10) = soncentoa Inlalt (1) ey — coneentry- AFC Hoo nied Se vint 9f nici Fe panes cece BES ‘ in baz, ci pe talerele ‘henwaltl Stor aS Biimeminee “Ope tenasaa po dispuse aproximativ la jue uated @'aebitund peodasuiul devine Pie entra métatea celor dowd zone eae pastas HES tetas setae” Te eslgcares Avind. In vvouere ci presiomea in coloana ore un gradient mic, rezulth eh fn zonele talerelor et variafia meximé a compozitiel are’ loc si variafia maxima a temperaturii. Acest reaultat, specific tuturor coloanelor de fractionare precisi (coloane fir fraelii laterale yi cu mumar mare de talere), prezinta 0 importan{i deosebit’ pentru fixarea traductoa relor de temperniurd si coneentratie pentru sistemele de reglare res. pective. Astiel, Ia reglare automaté a temperaturii sau concentrafiet in coloani, trsductosele respective trebuie montate pe unul din ta- lerele dispuse Is jumatatea zonclor de fractionare si epuizare, ‘Rispunsul in timp. Ca gi procesele de transfer de caldurd prom ‘ccaele de tranofer de mae& eint carseterizete prin inerfii mari Pentrn exemplificare se prezinti fn figurile 4.24 gi 4.25 réspunsul in timp at une coloane cu 52 lalere si ext debitul alimentarit de 10 n®{h. Analiza tent a acestor rispunsusi rat ci 1a modificarea refluxului, tem- peratura de Ja virf 0) rispunde mat rapid si cu o variafie mai mare 6 lg, 4.24, Raspans fal Ie fue treaptx ponitiva « Sebital de reflux “aie Aa — sanistia dooi- ‘ust ain Deak Ap wasn dante ‘hou! proauralus a rts Ady — varie is ssmperaan din bat 7 oy — vase {ie toomperasint ain is _——20, | 2 8 Tenn) a treapta» peal. fa Ma det Seentalat eve {bury Ay 24t Q = Tg, 4.26, Schema de automatizare 4 ane! eotoane de fractionare, decit temperatura din bazi Qs. In mod asemlnitor, la moditiearen debitului agentului termic Dy, temperatura in baz raspunde mat si evo variatic moi mare deeit temperatura din virl. Aceste observajii sint foarte importante de ual in consideratie atunet eind se alege mirimea de executie pentru reglarea temperaturii In eoloand. @ Scheme de automatizare, Sehemele de conducere automata a proceselor de fractionare folesite In industrie prezint{ 0 mare diver- Sitate, Aceasti situatie se datoreste mumarului mare de parametri care inflaenteazé procesul de fractlonare, insuficientel cunossteri sub fespectil comportarit statice si dinamiee, a diversiti{ii amestecurilor supuse fractioniait ete. in figura 4.26 este prezentald o schema de automatizare general pentru o coloamd ex condensare total a vaporilor din virf. Numiral Rotel al variabilolor misurate este egal en gradul de libertate (4.11). Schema conjine sapte sisleme de reglare automata: SRA-D alimen- tare, SRA-P in coloan’, SRA-T alimentare coloan, SRA-T fn co- Joana, SRA-D agent termic, SRA-N la baza coloauei $i SRA-N in asl’ de reflux. Dintre cele 7 sisteme de reglare automata, 5 sint jneluse in caleulul gradului de libertate, care, Impreuni eu cele (k+-2)-+9 248 ‘variabile masurate, servese Ja determinarea completa a starii_ proce Salut de fraetioaare, Sistemele de reglare automata a nivelului ia bas feoloanel si in vasul de reflux sint asoclate coloanei din considerente {elnelogice. Asifel, din punetul de vedere al procesului de fracfionate, este itidiferent daed in vasul de reflux sau In baza colonel, nivelul fafe inalfimes @2 m sau 1,5 m. Este foarte important insi ea cele Goud nivele de lichid si fle menfinute la anumite cote astfel incit Pompele si nu funel{oneze in gol si miei talerele din partea de jos a coloanel si mu se incee. SRA-T nu are traductorul fixat la virful eoloanei ei tn intertorul zonei de fracfionare, acola unde temperatura si concentratile prezint& ariatit- maxime la acfiunea perturbafitlor, Agentul de reglare pentru acest sistem este debitul refluxului. ‘Alimentarea coloanel se face la debit constant, stabilizat ew aju- torul SRA-D montat Innintea tncalzirit alimentiiri. De asemenea, temperatura afmentarii este mentiautl la valoarea doriti, constanta jn timp, cu ajutorul SRA-T al eirui agent de reglare este debitul aburului Dae ‘Aportul de eiduri Ia baza coloanei este mentinut Ja nivelul dorit prin intermedia] SRA-D montat pe conducta de abur a refierbatorului, Daca parametzli aburului sint constanfi, atunci intre debitul de abur 4 aportul de cAldury exist biunivocitate. Debitele produselor din virf sf din baz sint comandate de regu: latorul de nivel din vasul de reflux, respeetiv din baza coloanei, Presiunea din coloan’ este mentinutd constant prin actionarea asupra debitulal agentului de ricire D,. Schema ce automatizare cuprinde misuriri ale temperaturi, presiunii, debisulul si compozifiel, Determinarea compozitiel se face, fn eadral schemei prezentate, nuinai 1a alimentare, Masurarile care siut efectuate, fe cu aparate independente, fie cu cele asaciate SRA, permit determinarea complet a stiri proce- sului_ de frachimnare. In s hema din figura 4.26, reglarea temperatura feut in zona superioara a coloanci, Prin aceasta, lemperatura din baza coloane! teste deletmineti, ea rezultind ps baza gradientului de lemperatura in coloand. Fixatea unor bucle de reglare a temperaturit simultan tn Viel gi in bazd nu este corecta, Cele dow’ sisteme ar fi ints-o puter hnied interactivne si numa} ulilizarea unor elemente de decuplare ar permite stabilizarea acestora, ‘in continiare se yor prezenta diferite variante ale sistemelor de reglare, care, in funefie de procesul de fracfionare coneret, prezintd anumite ayantaje. 249 Reglarea nineluiut to cascade de ital. In figure 4.27 se prezinta un SRA-N care este superior celui din figura 4.28. Tn eadrul acestes scheme, regulatorul 6 nivel actioneaza asupra_agentului de reglare prin intermediul marimii preserise a regulatorului SRA-D. Un asemenca sister prezintd avantojul ei rispunde, practic eu inert foarte mics, 1a orice ig. 47, Sistem de reglare Perturhatie a debitului, climinind influenta itowat a niveluil in coveadh acesteia.asupra nivelifui. Aceastit solu una fic so aplied in cazul coloanclor eu dia metre relativ. mari. igura 4.28 sint prezentate diferite solugi - Solngia din figura 4.28, 0 se silsae eaport din, vet eoloael, mu sit total on conduce ln tn SRA-P cw herve mich Solutile din figura 4.28, 6 si ¢ se utilizeax atunci eind vapor in virfsint condensafi total. Dach SRA-P din figura 4.28, ¢ prez 6 inerfie mare, datoritt intirlerilor introduse de transmisia eld fn condensator, SRA-P din figura 4.28, b este caraeterizal prin iner~ fie mica. Sistermul de reglare automat’ din figura 4.28, b a fost. pre- zentat in paragraful destinat automatizieii procesclor de sehimb de cela. In east proceselor de fraejlonare tm vid se ulilizeaxit in mod urent solujia din figura 4.28, d, In aceste cazuri, echipamentul de FE reolizeaz un vid moi inaintat deelt cel necesar, corectarea lui Feinduse prin admisia unei cantithfi eorespunzatoare de gee inert- metodi utilizati curent este cea din figura 4.28, e. Cea mat ‘mare parte a vaporilor (citen 90%) este condensatit si subriciti ew Eiieva grade im condensator. Cealalti parte de vapori condenseszt ‘Tr'vasul_de reflux si tuedleeste in eit. Cind Divsiunes” In-coloan seude, Tegulatorul comanda trimilerea prin con- Aveta de ocolire a unui debit mai mare de vapori, care an drept re- Sultet cregteren presivinit im vaoul de reflux, in condensator 9i in com Tani. tn uncle cazuti,, aceasta, metod’ poate prezenta deaavantajud tunei variafii a temperaturii refluxului datoriti une insufleiente ames feeari in vasul de reflux. 250 & a i z 3 z a i | i # ; i ' ¥ ‘ ' ameter Saree o a In mod freevent, pentru enacu- crea ga:elor necandensate se Toloseste schema din figura 4.29. Rebinctal de reglare de aerisite funefioncazi jn domeniul semnalului de. coman- ai divizat ou robinetul de reglare principal, montat pe agentul termic Al condensatorulut Pentra. asigirarea fune\ionssii eelor dowd robjnete de reglare LH P divizat in acelasi domeniu al mi- imii de comands de la regulator, Ueccpiare de saiure Intrun domensa @mbele robinete trebuie echipate Giving ca rubioctal de rice etre en poaifionere. Ambele robinete de permite evacuorea, gecler MeEOMEOO restore teebuie si fie complet des- cite la yaloarea maxima a comenzii, iar robinctul de acrisire trebuie si Incbida inaintea eelui de pe agentul de ricire atunei clad comanda scade, O suceesiune acceptabila este aceea la care robinetul de aerisire inchide 1a %¢<0,5 %em, iar robine~ ul de pe agentul de racite se deschide complet Ia 746,75 ty, unde Fey cate valosrea maximé a comenzii ae de la regulator. Rogtarea aporuutul de efldurl Ia baza eoloanei. La fraetionsrile precise, caldura necesara procesului de fractionare este introdus&. In tea mai mare parte pe la baza coloanel, De aici apare necesitatea de f controle cit ‘mai bine cantitatea de eilduri introdust pe la bax fn vederos micsorieii cheltuiclilor de exploatare. Cele mai intilnite sisteme pentra reglarea eantitafii de. cildura la baza coloduel stut cele prezentate in figia 4.30. In figura 4.90, a robiuctul de reglare este montat pe eondueta de evacuate a condensutolui din zelierhator, Sehitabul de eildura este eondus in acest coz prin reelizonea In reflerbator a wns anumit nivel de condensat, respectiv. prin modifiearea viet suprafefei de sehimb de cilducd, Dacd robinetul de reglare este comandat de citre un 1 gulator de temperaturé, atunci intregul sistem réspunde eu o jusrtic relativ mare. Presinld aoantajul ot robinelul de reglare are dimensiuni nici si dezavantajul ed sistemul este deranjat contimm de perturha 8 vin pe canalul aburul Schema din figura 4.90, b este avantajoast din punet de vedere dinamie fata de cea din figura 4.30, a, Modifiearen eantitayii de edldur’ nu este funefie de nivelul de condensat, ei este funclie de presiunea Necondonsobile 252 Gomande AA Comange AR 2, Be 5 @® Tole de condensed 7 a‘ Fig. 4.30, Scheme do regfare sutomath a eantiitit de abur le bere coloanei, aburului din fevile refierbstorului. Presiunea rispunde eu inerfie miet tune! ind se tuanevresas robinetul de reglare, Sistemul este: suscep~ ibil la perturbctiile de pe eonalul alfmentarii eu abur. Schema din figura 4.30, ¢ regleazi eantitatea de eldurd introdusd Jn baza coloanel prin debitul de abur. Daci se cere reglarea tempera Lurii la baza coloanei, stlunci se realizeaxi 0 schemi de reglare in enscada a temperaturi! eu debitul de abur. Sistemul prezinta avantajul nari, in cea mai mare parte, a efectului perturbatiilor din,partea ‘mentarii eu abut. ‘Schema din figura 4.20, d ofers avantaje din punct de vedere dinamie €a si ea din figura 4,30, c. In plus, aceasta rispunde si la perturbafii ee provin din partea coloanel, Sebimbul de ealdur’d ce are Ioe este relat prin presiuuea aburului din evile refierbitorului. ‘tunel cind se cere reglaren temperaturil 1a baza coloanei se poate folosi un SRA-T in cascada’ eu SRA-P dip figuri. Scheme de mglare automaci cu analizoare in flux. Sint numevoase ceazurile cind reglarea automat a presiunii si temperaturil In coloand nu asiguré produecle din vist gi din baat Ia poritaten necesarh. Rea lizarea de SRA a concentrafiei componentului chefe user sau grew fara obfinerea produsului din virt sau din baz ta nivelul de pu- ritate cerut, indiferent de perturbaliile In comporitia alimentini 258 Pig 431, Sensi de reglare automath ‘Soncenteitie eomponentulul ehcle arcu, et ‘comand supra debltulul Feuxulul ‘abun ‘Agentil de reglure care se folosese In acest eax sint, In general, ‘aceiagi ca mai inainte: aburul 1a rofierbator sf refluxul, in figurile 4.31 si 4.32 sint prezentate dou sisteme de reglare automaté cu analizoare in flux, Prin eoreal cu litera A in interior ‘este simbolizat regulatorul sistemmului de reglare automatit a concen- trajici, Dupa cum se observa, prizele de luat probe ale celor dowd analizoare sint dispuse, en 51 ia eazul traductoarelor de temperaturi, pe talerele de mijloe ale celor dow’ zone, Asa dup& cum sea vazut mai inainte, pe acoste talere are loc variaf{a maxima a eoneentratiel ‘sub efectul ‘perturbatilor. ‘Sa explicim funejionarea $RA-A din Ogura 4,31. Fie 0 pertur~ atic din partea alimentirii # care consta din cresterea concentra Viet componentului cheie grew. In acest ea, dup un anumit timp, ‘va incepe si croaseli concentratin componentulul eheie grou pe taleral do luat probe al analizorului, ‘Traduetornl analizorulal va. transmite ‘ua setmnal marit regulatorului A, eare, in urma stabilicii abaterit ivite prin raport cu concentratia prescristi, va comanda cresterea pres- crierii SRA-D de pe rellux gi deci in final a refluxului. Cu acensta, componentit grei vor (i deplasali In maj mare masura spre haza com Toanci, late-un mod ssemfnstor functioneaza si SRA-A din figura 4.32. Sisteme automate cu acjiune dupi perturbagie. Printie cele mai importante perturbajii Ia 0 coloan’ de fractionare sint cele eare se manifest pe canalul- slimentarit (compozitie, debit ele.), Ia eazul 24 Fig, 492 Sehem de repare antomats ‘2 concentrallelcomponentatul cele yer, cu comand asupra debita! wide alimentiris coloonel direct din haxa alteia, debital de alimentare mu se oate regia automat deoarece constitule murimen de execute pentru SHAN din baz coloane! avterioare. In acest caz, debitul alimentaris onstituie 0 pecturbajie mare si permanent pentru coloana cons ‘erat Daci se are tn vedere inertia mare 9 proceselor de fractionare pe cole mai multe diatre cauale, rezullt ea sistemele automate bazate Pe legea requir dips perturbajie pot i eficiente in acest vax Peatrn usurizen filelegerti sistemelor ce vor fi prezentale, se reda in evle ee armeazi cazul amestecului binar. Baza scheme de re~ glare cv sisteme automate cu acfiune dupa perturbatie o constitute cuatile de bilany material 1 enerye Din ecuatile de Dilany material (v. fig. a2t): Pap =Pay-}Brp 3 (4.12) P+B, 13) unde xp, xp si a reprezint& concentratiile componentului usor in ali~ mectare, produsul de ytef si produsul de baz, reaulla P (4.14) Pa In practied se admite cd, pentru un amestee supus fractioniit, aportul de edldaré Qcy in baza coloanet este aproximativ proportional eu debitul slimentirii: pr. 4.15) Po baza relafiilor (4.14) si (4.15) este tntoemit’ schema din figura 4.38. Traduetorul de debit 7D si traductorul de compozitie TA trans mit caleulstorulul valorile curente ale debitului ¥ al alimentisit si concenteatiei zp a componentului usor tn alimentare, Caleulatoral Brimeste de asemenen vairle dale pentru 2p 35 za, Pe Dina actor Gate, ealeulatornl determin yalorile debitului de sgent termic Qe — relafia (4.15) — care trebue st constituie noile valori preserise pentra SRA-D_produs ie irl si SRA-D agent termic, Ta" aparitia unei perturbatii_ pe eanalul alimentisii (moditficarea lui xp sau debjtului F), preserierile celor doud SRA-D nu trebuie modificate imediat ei trebuie finut seama de inertia eanalelor pe care se transmite perturbojia apiruti in virful eoloanei, Ia debitul P, Fespectiv la haza coloanei. Ideea de haz In acest caz este urmatoarea + efectul perturbatiei pe canalul alimentare-coloand-concentrafie produs de virf trebuie si fie egal si simutlan, Susi de sens opus, eu efectul transmis pe canalul traduclowe TA, TD — caleulator — SRA-D pro- oak 258, Os 8 Fig, 4.99, Sisteme de reglare avlomatt ea actlane dupa perturbatie TA — stadueior de anaiek foromalogret de progen) | TD — traduotor de bit gr'tth oe) fase de bane ls, dus de olsf. 1o acest can efectul perturbafied asupra eoncentratiet zy f produsulat de virt este nul, Pentru a obfine sinultancitates aefiualt telor dou semnale asupra concentratiei produsulsi de vir, semnalul P flaborat de calculator ticbuie mullipheat en funetia indliald gi(O, Stabilita pe baza_proprieti{jlor dinamiee ale coloane! de fractionare, In mod similar se pune problema si cu eanalul alimentare-bazd calogni-eoncentratie.produs din hari Efectal celor doUA sisteme de reglare automat prezentate mat ‘sus const doci in accea ch, indiferent de valoarea perturbatilor pe ca halal alimentdit (dehit st composite), compocfite produseior de. ote? Hi baod rdimir nenodificate, Aceasta se vealizeoz’ pe baza moditicarilor corespunaitanse ale debitelor produsului din virt 5i a jentulu Lermic, 2. AUTOMATIZAREA PROGESULUL D Absorbla consti din transferul totals nent’ sau mal multor componenti din materia prima Forma gazousi intr-vn lichid eu proprietili_absorbante. zat ca absorbant are proprielafi selective, adied are eapacitaten de 4 absorbi aumai anumifi compouenti din amestecul gazos. BSORBTIE $1 DESORUPIE 256 Procesul invers, de separare din lichid a componentului sau ,® componentilor absorbanti se ni- reste desorb i Ve Absorbjia ‘unui component din faza gazoasi, de catre un lichid, se realizeaca prin contac- tarea’ in eontracurent a celor dowd faze. Gradel in care este absorbit comporentul -depinde foarte malt de contactal intim ‘ce se sealizeazd intre cele dowd faze. De qsemonea, tin rol foarte mare il are presiunea compo: nnentului absorbit in faza lichida. Din aceste cauze, transferul de ‘masi din faza_guzoasi in faza lichida, este mai ntens la eontac~ tetri intime gi la pr.siuni ridicate, aN Industrial, proecsul deabsorb- fie se realizeara in coloane *! (ig. 4.34).Gazele bogate intr pe Ia partea inferioara a coloanei, iar lichidul absorbant pe la partea supetioara, In urma contactirii intime pe talere, Muxul de gaz ascendent sirteeste in componentul absorbit in faza lichid’ descendent’, Gazul sarac iese pe vittul eoloanei iar lichidul (absorbantul) imbogatit iese pe Ia partea inferioar. Fie F, L, V si B, fluxurile de iutrare, respectiv de iesire tn kilow oli pe sccunda si rs

Amertccarea pestectit este caracterizati prin omogenitate reactant produse we feachio din interior reactoralul, introgit mage de 268 § (ng Testy) event Fig 443, Reaetorul ebimie pentru reactia. A-y B. La un reactor chimic, numarul componen|ilor din fluxul de iegire diferh de numaul componentilor din fluxurile de intrare. Reactiile ‘chimice din reactor constituie surse de not componenti, de produse de eactie. ‘Se demonstreaza c& pentru resetoarele chimice tip agitator, cum ‘este de exempt $i cel din figura 4.42, gradul de libertate este dat de relajia Pa(lyt2)-+at2)+4 (4.23) fn care ky si Fy stat numercle de componenti in fluxusile de intrare ale eactantilor. Fie reactoral chimic eu amestecare perfect din figura 4.43 in care se presupune ef are loc reactia A-B. Se mai prosupune ci reacfia se desfigoari la presiune constant. In aceste ipoteze ecuatile de xoarele enun\ur : lan} material si calorie au urma= Voialia tn) (__Diferenfa. dintre cantita: | Gantitatea de anti | [ocastenerantintodus ri [| reactant come =| Sitaentare gl cantitaten de )-4 tat de reac (| ueeane Gxtras (aeeaes | Uae Rr TS tant ineacton acjia chimed tional) en 269 Diteenta dite citura)[Cantiate de watt cs recht |, [enue ee Yeah te ata pron Cet citi prodsd *H) (eonsumatay de {° (4.25) seat eltmied Vasiaia tn ving vet | data Pentru stabiliren expresiilor matematice ale celor dow’ bilanfurt se ya analiza fieeare termen in parte, Variafia in timp a eantit34ii de reactant Im reactor se exprimt prin vai} (4.26) unde: Vp este volumul reactorului, in m*; €° — concentrafia reactantului in reactor, in kmolfm® ; £ — timpul, ins. Dac se noteazi ou é concentrafia reactantului fn alimentare 98 ou Q, alimentarea in m®s, atunci centitatea de reactant proaspat ine trodus in reactor este: (27) Devarece reactorul este cu amesteeare perfect, eoncontratia reae- tantului in fluxul material de iesire este egala cu eoncentratia din rene tor. Pe baza acestet observafii, cantitatea de reactant in fluxul material de iesire este ef. Cantitaten de reactant consumat, prin reacfia chimieR este egal cen produsul vitezei de reactie r (¢, 7) si volumul reactoralui Vg! He T) Va -S} 4.28). Pentru o reactie chimied dati, viteza de reactic r este funcfie de concentrujie st de tempertura, Asuiel, pentru reaejit ehimice de ordinut inti, expresia vitezel de resefio este HoT) oe (4.29, 270 fia care: iy este factorul constantei vitezei de reaetie, in 1/s; E. — energia de activare, keallkmol ; R = constanti, in keallkmol. Ke; T — temperatura din reactor, in K. Inlocuind expresiile (4.26)... (429) in ecualia de bilany (4.20) ‘se objine: Vn Sf = Quco—Que—Van ne, T); (4.30) Vardi = Qslco—6) —Vake * c, 31) Variapia ta timp a cantitaii de eilduré din reactor se exprim prin 4.32) In care: p este densitatea medie a amestecului reactant — produs de reacfie din reactor, tn kgm; — caldura specified medie a amesteeului reactant — produs de rearfie din reactor, fa. keaVkg +R. Diferenta dintre cantitatea de ckldura introdust eu reactantul si cdldura extrasi ct amestecul reactant — produs de reaefie la iegirea din reactar este: 2G Omms GOT], asa unde s-a admis cd donsitatea gi efldura specified a fluxului material de intrare in reactor este practic egali cu a fluxului material de desire din reactor. Aceasti ipotezi este destul de bine respectata atunci ofnd, atit intrarea in reactor eit 5i iesirea sint solujti diluate, Cantitatea de caldurd transferata intre amestecul din reactor si agentul termic este: 4 xno), (434) in eaves ‘A. este aria specified de transfor a cildurii (aria de transfer a ealdunit-raportats la volumul resetorulul), ta. in) K_ = Cooficient de transfer a célduril, tn keal/a® +83 Tq — Vemperatura agentulul termfe, in K. 2 Cantitaten de cAldura produst (consumats) de reactis ppinde de eildura de reactie AH si de viteza de reactie 7. Reactorul de voluin Va, in unitaten de timp, se produce de (amy-ne 7a as Yulocuind expresille (4.82)...(4.85) In ecuagia de hilant ealorie (4.25) rezult Vay SE $y Qty TA KPH (—AU) He 1) Vax (430) Feuatiile diferentiale (4.31) sf (4.36) deserin comportarea dinamiet a reactorulul chimie tip agitater. Inainte dea se trece Ja alcituirea Schiemel de sutomatizate, trebuie analizata, cu ajutorel ceuatiilor (4.31) § G.S0), comporlarea in regim static si dinamie a reactornlui. Se va Gfeetua acest studiu pentru reactii exoterme (6H 00, Gy-> Val SH> as it 7 Ky fe 444, Grallete cildurtt proause i caadurl “Secunte din onetor i 5 ‘ 1 I 1 1 { 1 1 i t 1 % Grofienl functiei Qe reprezint& 0, dreapti a 272 rel pant depinde de valorile expresici ain porantes’ (A Kp Cp Qs) Intersecfia acestei drepte cu abscisa are Joe pentru (4.40) Punetete de intersecte ale curhet Qp(7) en dreapta Qa(T) reprerintie puncte de functionare. ale reactorului- Péincipial, dreptale Q(7) pot Pitersecta curebele Q,(7) intr-on singur punct (dreapta ¥) san tn tres pusete (dreapta @), 88 snalizim mai inti cazul éreptel a Punctcle Py si Pp de interseetie reprezinta. puncte stabite de funclio~ are a veacforudes in timp ce punctul Pp reprezint’ wn purct de func- Jonare nestaild « reaclorutul. In adevér, fie Py vn punct de funckionare ereactoraiti ka timpul (=O, Daed, davorita une! perturbatit oarecarey temperatura in teactor ereste ct AT, g¢ olwervi ch Qyy cldura pro Gust de reaclie, este tei mare deelt Q,, caldura evacuati, Datorita Seesteleituati, femperatura in reactor va continua si crease pind cind Se atinge punctul de Tuncfionare Py. De la acest punct, inainte, deck pentru T>T457, avem Qp(TstAT)O. Graficul conversiei u in funefie de temperatura T din relafia (4.48) este © dreapti (fg. 4.53). Punctul de funcjionare al reactorulul se giseste in F, la interseetia curbel (447) cu dreapta (4.48). Din grafic se observ ch u(cg, ep, T) fare maximul ty. Maximul conversiel yy poate {i atins dacd, conec= tind mai multe reactoare tn serie, temperatura de intrare in fiecare reaetor are valoarea 7, egal cu temperatura corespunzitoare maxi- mului, ‘Temperatura de jesire din primul reactor este Ty iar conversia uy ; reinedlzind amesteeul reactanti — produse de reactie la temperatura To pentru intrarea in cel de al doilea reactor, se obline la iesirea acestuia temperatura Ts $i conversis us, 5-8.m.d. ‘Mai sus a fost prezentat cazul simplu al unet reaelii chimice de ‘ordinul tntii, Dest situate Ja un nivel de complexitate mult mai mare, reactiile chimice de reformare catalitick, a benzinei de exemplu, au 0 ‘omportare similari cui cen prezentat mai sus. Pentru refermarea cata- tied @ benzinel se folosese reactoare chimice cu catalizator in strat fix, montate in serie, aga cum se arati in figura 4.52. Aportul de cl- dura, necesar Ineilzirii fiectrei intriri la To, este realizat ew ajutorul nor cuptoare tubulare. Temperatura To de intrare in fiecare reactor teste reglata cu ajutorul unor SRA—T in cascadi cu presiunea gazelor combustibile, Pe ficeare reactor este misurat’ pierderea de presiune AP. Debitul materiei prime, si prin accasta mbrimea timpilor de refinere In reactoare, este stabilizat cu ajutorul unui SRA—D montat Inaintea primului reactor. 282 + Unele reactoare eata- « titiee, ew strat fix si eu Tunefionreadasnet Tract au sisteme de preinedlzire os recuperative. Tn. figura 4.54 este prezentat un ‘Asemenea exemplu, Rese- sia fiind exoterma, ame- stocul reaetanti, produse de redetie Ia iegirea din reactor are o temperaturt ridieata,“Reeupsrarea eilducii, yeonfinuta de acest aumestec se face prin trecerea unei pari din acest flux prin schimbatorul deetiduré SC unde ce deazi calduré fluxului de reactanfi, Pentru reglarea temperatucii de intrare a reactantilor este utilizat.un SRA el eful robinet de reglare este de tipul eu trel cai. Solufia utiizat& alel este. aseminatoare eu cea din figura 4.13. Atunci eind temperatura ereste fa}a de cea preserisa, regu latorul va comand astfel robinetul de reglare ‘incit s4 seada debitul Huidulai cald es trece prin schimbitor. Odati cu seiderea debitului fluidului ce trece prin schimbator, creste debitul fluldului ce ocoleste schimbitorul, astfel inelt suma acestora si rimini egala cu debitul Ja iesirea din reactor. Reglarea automata a temperaturil 1a intrarea Im reaetor este nece~ saré din doud puncte de vedere: — in primul tind se esigura o temperaturi constanta, le valoarea necesara pentru a conduce desftgurarca reactiei chimice. Dacit se tine seama ci la acest tip de reactor lipseste agentul termic, rezulta c& reglarea temporatu:i Ia intraro este de o important deosebita pentru Airijarea resetiei edimiee j — inal doilea rind, sistemul de tecuperare termic& din figura 4.54, fied SRA—T, conititwie un sistem ew reacfie postivd, cvea ce face ca sistemul si fle instabil. Pentru a se Injelege mai bine aceasta afirmatie se presupune ci lipsste SRA—T gi ed, dintr-un motiv oarecare, ereste temperatura reactanjilor Ia intrarea in reactor. In acest caz reactia Se va desfigaia ou vileat mut onace ai de aici va xenulta © crestere a temperaturii la fesirea din reactor. Amestecul de la iesite va ccda ta aceste condifii 0 eititate mai mare de efldura intrarii si ea urmare Aeocionh + produce devesehe automat « temperatuet i prelueaaie, 283 va creste in continuare temperatura acesteia. Se observa deci prezenta Feaefiel pozitive st felul in care aceasta determin’ instabilitaten siste- ‘mului reactor-pretnealzitor. 4. FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1, Care este mirimen de execufie pentru reglarea temperaturii In reactoarele tip agitator? 2, Care este mirimea de execulie pentru reglarea timpului de refi- nere (de reactie) intr-un reactor? 3, Cum se poate rogla In cascad& temperatura la un reactor ? 4. Cum se poate regla automat un grup de reactoare astfel inclt i ge realizeze conversia maxima? 5. Cum se poate conduce sistemul reactor — schimbator recu- perativ sstfel ineit acesta si fie stabil? Laren efirmatite urmaoare conta rAspunsut La treble a. Debitul de materie prima. in figura 4.54. fe. Debitul agentului termie. 4, Conform schemelor din figurile 4.47 si 4.51, e. Conform schemei din figura 4.52, la care prescrierile regulatoa- relor au toate valoarea temperaturil eorespunziitoare conversiet CAPITOLUL 5 AUTOMATIZAREA PROCESELOR CICLICE DIN INDUSTRIA CHIMICA In industria ¢himied exist multiple procese care se desfasoard di confinuu (ciclie). In utilajul respectiv (reactor, ncutralizator, ete.) mate- Hialul introdus in cantitatea dati (anja) este mentinut o perioada fix’ dle timp, tn anumste condijil de temperatur’, presiune, ete. éupi care procesut’ se tela identic, pentru o now’ cantitate de materie prim’ ‘Acest proves este discontinun $i trebuie si se desfajonre in etape, con- form unui progran telnologie fix. BH Sistemele automate de comandi duph program asigurd desft- surarea comensilor ludr-o ordine fiz si pe perioade de imp predeterminate, in conformitate cu programul {ehnologic. i Sistemele seevenfinte de comand’ autemati asigurd executarea comensilor in momente de fimp nepredelerminate. Declansarea comenzii este determinatis de atingerea unei valori predeterminate de citre un parametru tehnologie care prin sccasta Inareheaza terminarea uned operatii tehmologice si dicteazi declangarea comenzii pentru iceperea alteia. Uneori, pentru declansaren comenzit urmatoare trebuie indeplinite mai multe eondstii (mai mulpi parametrt trebuie si ating’ valorile nominale). Sistemele automate seeventiale se folosese atit pent-u comanda desfaguririi procesului conform regimalus ‘ehnologie, eft si pentru protectia utilajelor si personalulut de exploa- tare prin Diocared auluweli a cBilor de secce a materiei prime sap combustibilului, prin pornirea automata a instalatiilor de ventilatie etc. ‘Sistemele de comand’ program si cele seeventiale sint compuse {in principal din elemente de comutifie a cireuitelor electriee. 285 A, ELEMENTELE SISTEMELOR AUTOMATE DE COMANDA, PROTECTIE $I ALARMA Frinspalelo clemoute alo sistemalor de comand, protec $1 ‘alarmi sint : — elemente de comutatie @ cireuitelor electri = elementete de execute a comensilor ; = elementele de semnalizare acusticd si optict, Elementele de comutatic sint aclionale fie manual (comutatoare, cchei, butoane, ete.) fie de care piese in migcare ale ufilzjelor (microin- trerupatoare-limitatoare), fie sint acfionate prin inlermediul unor seinnate electrice (pelee, contactoare cte.). 1, BLEMENTH DE COMURATIE ACTIONATS MANUAL SAU MECANIC @ Iotrorupitonrele sint folosite In tntreruperea circuitelor de ali- amentare cu energie electricd. Ile pot fi: monopolare, bipolare si tripolare ig. 5.1). In sistermele de automatizare se folosese Intrerapdtoare rota- tive de tip packet (fabricate de Electroaparataj). In cazul intrerupatoarelor Pachet, toate eontactele mobile sint fixate pe acclasi ax si sint actio~ nate simultan, Intrerupitoarcle au dowd pozitii, ,inchis" si .deschis", {In pozitia ,inchis lamela de contact 1 face logitura intre bornele % @ Comutatoarele permit schimbarea conexiunit unui element (recep- tor, sursi ete.) dintr-un etreuil electie la alt cireult electric, Constructiv, ‘comutatoarele se aseamana cu intrerupatoarele pachet (fig. 5-2). Ele pot avea doua sau mai multe pozitii ale contactului mobil, Fiecarcia dintre ozitit li corespund anumite contacte, ‘Comutatorul din figura 5.2 are dow pozitii. Intr-o pozitie se reali- -zoazi logitura intre bornele J, iar cealalta pozitie — intre bornele 2 ale ficedrai pachst. Accste comutatoare sint fabricate tot de Electroaparata ‘Not Se mai utilizeaza comutatoare de mitsurare, {abricate. de intre prinderca Aalomatica (lig. 6.3). Comutatorul de misurare este utilizat entra comutarea aparatului de masurat (de exemplu a milivoltmetru- Tal m¥) de la un traductor Ty la altul Ts ete, Aceste traductoare pot fi, ‘spre exempit, termocupluri montate in diverse puncte ale unit cuptor. ointrerupatoarele sint contacte. actionate meeanic de catre piese in miscare ale utilajelor sau aparatslor de masurat. Tn eaztl apa~ fatelor de masurat, microcontactele sin’ comutate la depagirea limite- tor admisibite (prescrise) ale parameteilor ‘coutrolap. In figura 5.4 este prezentat ea exempli un mécroiatreruptor cu tije. Tija, 1 este actionata de piese in miscare a utilajulai, O data eu tija este doplasata. si partea mobili. a microcontaetul 286, 1 ° ia Oy a 6 Fig. 5.1, fntrerapitor © MERhME | fnizarupttar pach, OM Fig. 5.2, Conutator de mbsurara, & a oO a Fig. 6.2 Coma. tater pachet' 2a ‘dout pont = 2 f 3 i Fig 54, Microtntre= Tupater. 287 Wig. 85, Limltator de doplae sare linia, Fig, 66 Limitator de deplasore unghfulors, Noth, Asifel de mécrointrerupatoare pot fi ulllizate si ca ttmitatoare de ‘cursd, Spre exemphi, la eazul unui servomotor electric al uoui element Je execifie (care aclionenzi un obturator al organului de reglare) se folosese contacte limitatoare, care fixeaz& pozitia ycomplet inchis ‘sau complet deschis". Cind’motorul aduce tija yentilului in pozitia winehis", acfioneaz’ un microcontact (limitator de fine de curs’) care Zomanda opriten motorului si formeaza cireuitul pentru cursa inversi. @ Limitatonrele de ewrs& folosite pentru deplasdi tinéere au tija 1 actionati de piesa de migeare 2, ca in figura 5.5. Dack migcarea este de rolafie, tija 1 este acfionata prin intermediul unci came 2 (fig. 5.0, a). Daca este necesar ea microintrerupatorul s& fie actionat dupa un anumit numirde ture nale piesel in migeaze sau ale motorulul M (tig. 5.6, intre axul camel si motor trebule si se introduc uu reductor de turatic format din surubul {40% fine (mele) 7 si pinionul 2. Astfel, eind axul motorulti AM efectuenzi 1 ture, cama execut’ o tari, in timpul ci -actioneaz’ microintrorupatorul Mierointrerupstoarele real distanfa intre coutacte de 0,3...1,2 mm 3i futre 45 si 370 mele de comand conjin contacte care se comutt manual prin apisare gi revin in pozitia initfala sub aefjunea unui resort (Nig. 9.7, a 57, ¢), comutarea avind loc eit dureaZi apdsarea, Butoanele de comand se fabrica la Electroaparataj (tip BF6). Se mai fabried in serie ta aceeayi intreprindere, butoate cu refinere (cod 3780), care rimin blocate in po- -itia apisata, prin intermediul um jufoane cu Hampi de serra dizare incluse’ in buton (cod 3795). fate de Intreprinderen Blectroaparataj au sit o forfit de actionare 288 So 3 __ e a — —-e.e— | See 6 Fig. 6.7, Batow de oman Fig, 68, Chole de comand 2 = Blea, nora bale orga 5 8 ‘de cornet ‘hotmat thant “o Sriitton rons oh gimbe Te cen @ Cheile de comanda La cheile de comanda alit comutarea con tactelor, eft si readucerea in pozitia initiala, se realizeaza tot manual. ‘au numai dowd pozitii, dar printr-o aelionare pot fi comutate ‘multe contaese ale aceleiagi chei, Cheile cu mai multe contacte se ‘mai numese si che! felefonice, deoarece sint utilizate si in eentralele tele- Soni. fate in serie de ciitre uzinele Elgetromagnelica Gig. 5.8). 2 ELEMENTS DE COMUTATIE ACTIONATE: BLEGTRIC Elemente de comutalie acfionate electric sint relecle electromag. notice gi clementele de comutalie statied cu tranzistoare s1 mele de ferit, Heleele eleclramagnetice sint cele mai rispindite elemente de cow! tatie utilizate in prezent fn sistemele de automatizare. 19 — Awtomatchct Sn nda eet 289 @ Relecle electromagne- jn See ees: te Beretconsees ge) gh segs ae ae ee ara eke eel Gee ace eee ne Gn ale (pertinax) 5. In punctele de seer Eee Jule BESS se Ee an trent Taz doutamele poste tg tisteasraitan Ma 4S sean fT uaa pense -- tact se numeste normal tnchis (NJ) daek contactul este facut Re er Hegel slasenecties aera ee aa Soars, J is dea aki JID, arta te Senin teea ae) een cre Sorek me ee ers ee Gaara ml ee one a wages posure nsree eaas citafie a releului cu o tensitine US Us, releul acjioneazd (igi atrage SGA Sa Se Satine Uele oee oreaee (ot tage Se a aR a aemengce ame Linen ane initial). cnt aera aoa past ny Soe nar eee ton ao eae “) Worta oleetvomotenre de atrogors semturi cote preportionalk ew nuanced do spire al bobinel lectromognetulat #1 eu intensitales curentulu care treee pela Havin gl inverspreporionsia ew Tijines sneer (stags ine armaturk mie), 290 acfionare Fg mal mare deett fora. neceshra. pentru men+ finere Fg. Uneoti pentru oostesuticient image netismul remanent: dae intrefierul tutee armétura ie 3h mobild 3st mierul fix 7 este a prea mic, are Toe “enomenul Z fle Gpize: In. acest ear, Ia Intreruperes curentului prin 10. Reprerentarea simbolick a relector, Dobing, armitura continu ™™* “scheme elects Ge penspia si rhmind lipita de miez. 1m, — contact normal gers; fe — exntect none Pentru a inkitura acest fe- feu in — ‘siqbot ntmayran, nut Tote, are nomen se formenzi niste se Beet ee ati proeminen{e: 7 pe suprata armiturit mobile, asigu forja_ remanent’ Fy Pentru representarea fn sehen’ a tnfigurisilor de excitatie sf 9 contactelor releelor, se folosese.simboluti (lig. 5.10). Usinele Eleclomagnelica fabried o gama foarte larg de rolee elee- tromagnetice. Exist relee tomporizate la excilare (la anctangare) si ta dezercitare (ta declansare). ‘Temporizarea Inseamonio fntirziere th functionarea releeului din monentil aplicésii comensii de anclansare sau declansar To figura 5.11 este prerentati o schemt elect de temparizare la acfionare. Tensitinea Up>Uq ar fi suficient’ pentru nefionares rapid a —L_ , tm, fastfel un fntrefier care micgoreari mult welt) bh 2 mE % or yy ‘ig. 0.12, Tomporizaren geleniuh eleotremagnetie 10 ae{sonare : ‘istena ervustibe 2etemapertaare odatiorl Sea ‘Ne ab ‘Beane cdnetnaatoralal © — oueba de. varaie“n Ye ia Bar orulal (Om pertoada de fneks~ a 201 releulul prin aptsarea butonului B. Dar, la apiserea butonnlui ten siunea Upau este aplicat& direct inisurdrii de exeitatie, ef unui circuit RC ‘i ca atare apare Un curent ig de incdreare a condensatorelui, Tensiumea Ta dornele condensatorulul Ug ereste exponengial dupa eurba 1 (ig. 5.11, 0). ‘Aceasti tonsiune de inedreare a condensatorului este aplieat® bobine! A fa releului, Deci, releu! actioneaz’ numai cind Uo'> Us, adiei dupa un timp ter de tn aplsarea Dutonulul B. Daca R si € sint alese de valort Imai mari, astiel ineit produsul RyCe>RjCy, tensiunea Uo cteste tot exponential, dar mal lent (curba 12) 41 tensiunea atinge valoaren de “Sefionare Ue dupa un timp mult mai mare fag (releul acfioneaza eu in= tirziere mai’ mare). “Inttsierea la eliberare (la, dexexcitare) se poate realiza tot pe cale clectriek, prin foloirea nel tnfdsurtti suplimentare, seurtdreuitate (Gig. 5.12, @). In acest caz, pe acclasl miex este bobinati si tafdpurarea de exdilajie W" si tnfigurarea de temporizare W", care este scurteiven- ath. Releul se excith normal pein allmentarea ¢u tensiunea Uo, arma ura’ mobili fiind atresi si menfinut& atrasi atit timp eit exista’eimpat Imagnetie in miez, La apasaren pe butonul B se intrerupe curentul in fnfasurarea de exettatie W" dar releul mai rimine ined excitat, intro- cit micgorarea {uxullh magnetic prin miez induce In foflisurarea scurt- Sireuitata W” un eurent, Curentul indus ,se opune cauzel eare ln pro- ‘dus, formind un flux magnetie eare se optne mieyorari fhuxului de exei- fatie initia, died mentinind atraet tac un timp armitura mobilé Gntirziind dezexcitarea) TUneoris mn foot Hobinel seurtictellate, pe meal 1 se tobract @ Jeavt de capri sau alumtnia 2, care jocel rotul infdyurdi seuseireuitate de temporisure (Lig. 5.12, b). Poste agoastt Yoav este fixald infsyurarea Se exeitatie 3. La dezexeltare, Ja Jeavi se induc curenfi. Acestia produe 392 ‘un flux magnetic care mai menfine In eontinuare releut acfionat, prelungind timpul de 1a comanda Dutonulta B de dezexeitare pina la revenire (cind contactele se comuta, revenind in starea initial). Mai exista lee temporizate cx mecanism de ceasornic, Ja care temporizatea poate fi modili- ati dup’. dorinta pind la ordinul mminutetor ‘Aceste relce se niimest relee de tap gi se fabried Ia Mlecromagnetica (de ex. tipal RT-1), In 13 ‘sint teprezentate simbolurile coutac- emporizate. @ Welecle cleetromagnetice de eurent alter» ——7®— 2 nativ’ (ea) att oconstructie puin deosebita, care Fig. 649, Reprezenta- ermité produserea fortei necesare pentru atra- rea sibolel con. nud a armaturii relenlui, Dacd un tela" releolor em ciaeonapelicde we cileaimentat trees jg Cree Ty oy armitura acestiia Incepe si vibreze, deoareee intidete hosel? rentul i, fluxul @ si respectiv forta de atractic desetidore tempor "KO) trece de dows ort prin zero in deeursul Hy ei Seam je. De aceea, se mai foloseste 0 spit Ruta inariine ai fn scurleirouit In care ‘se induce un eurent de- &"tsiinese im desemle cialat fal de eurentul de exeitalie eu /2. Acest ee ‘carent produce un flax decalat en =/2 fata de ©, feare acfioneaza de aserienea asupra armiturli releululy Astfel, axa produs de spira in seurcireuit este maxim eind fluxul de exe Levine wut Gi invers), jnlitusindu-se vibrafile armaturi releul ““Urinn Hlecromegnalica febricd relee de ea. dintre care cel mai utilizat in autonatizirh este RI-3. Acesta se fabricd pentru tensiunt de flimentore cuprinse intre 24 si 220 V si are maximum opt contacte, jn diverse eombinatil. —“@ Contactoatele electromaymnetice sint folosite pentru execntare ‘eomenzilor de ecnectare (sau fntrerupere) la refea a circuitelor electrice @e mare putere (cleetromotoare de acfionare a pompelor si compre Soarelor, euple slectromagnetice elc.). Contactele principale ale aces tora suport curen{i de zeci de amperi (ig. 5.14). Aceste contacte (6 gi 7) sint previzute eu im dispozitiv special 9 de stingere a arculuk leetric eare fa nastere la intreruperea alimentiii consumatorulni. Inv fora contactelor principale (de putere), contactoral mai ate o serie Ge contacte auxliare (10 este NZ, iar 11 este ND), care se folosese in sehemele de comands. ‘Astfel de contactoare sint fabricate de uzinele Blecroaparatay (de ex, ACS pentru tensiuni U<500 V si eurenti T<200 A). Tn schemele eleetrice sint reprezentate prin simbolori (fig. 6.18). $14, —b_—ay, —ta—m, 298 ate A 4 le a ji Fig. 6.14. Gontector clectromag- netic (automal) Fig, 6.18. Reprentaren slmbellot ON contuclantelt ‘hn ‘de"exsabe a conasa See ee Pee a 3, ELEMENTS DE SEMNALIZARE, In sistemele de control si protectie automat a utilajelor este necesar Ji se pani in evident& zezultatul eontrolului prin semnalizare optic’ gi facusties (ldmpi de semnalizare, hupe, sonerit ete, " : @ Limpile do semnalizare se fotosese pentru semnalizare optic. Ble sint previzute eu becuri electrice de 6, 12, 24, 120 sau 220 ¥ gi cu ticle protectoare opace sau colorate. Aceste limpi de semnalizare sint fabricate de; intreprinderile Electrobanat si Eleclromagnetica, 294 Fis. 6 8, Hupa de eurent eon @ Kiupa se foloseste pentra semnalizaren acustich si are acelasi principiu de fumctionare ca si sonoria electra, In figura 5.16 este reprezentati huipa de ec care are o pilnie 1 de amplificare a stnetului generat de o meinbrand vibratoare 2. Membra- na feromagnetiea 2 vibreazd, fiind atrasi de electromagnetil 3 (eind Dotonul B este inchis), si apot este imediat eliberati datoriti intreraperii eontactului £ a cirai lamelé mobili este atrasi simultan de eleetro- magnet, Lamela 4 este gi ea eliberati, refacind din now cireuitul ete, Hupa de ea. (fig. 5.17) este compusi dintr-un electromagnet 7 care, cind butontl B este actionat, atrage o plack mobili 2 de care ‘este ixat tija J care loveste membrana 4, Numérul de lovituri pe se- ‘eunda este dublul freevenfei refelei (100 ori/see), deoareee armatiira se celibereaza Ia tieecre trecere prin zero a onrentulul. © Clopecul ca motor este utilizat- Ia hale sgomotoase pentru sem= nalizarea acustied de mare intensitate, Acest dispozitiv este fabricat de uzina Blectroaparataj, In figura 5.18 sint prezentate s mele eleetrice a limpilor de semnal AZ imbolurile de reprezentare in sehe- A ae | ° Figs 517 Hapa de earont ator ig, 8.18, Simbotunt * ‘hat, a roprezentare 1B, AUTOMATIZAREA ACTIONARILOR ELECTRICE BP Diverse ntiloje dim industria chimicA sint acfionate de motoare lectrice Astiel sint: pornpele centrifugale, compresoarele, enzile transporloare, agitatoarcle, agitatoarele reactoarclor en amestecarey diverse prese, mori cu hile, euptoare rotative ete, In majoritatea cai rilor se folosese pentru aceéte acliontri motoare asinerone. In cadrul funefioninii accstor utilaje apar mecesare operatii de pornire, oprire, Arinare, schimbarea sensului de rotatie ete. a utilajelor gi deci a motoa- relor de actionare. Prin intermediol elementelor de comutatie, deserise mai se pot realiza sisteme de comand’ automaté a porninii, opriil, schim- barii sensului de rotafie ete, al motoarelor electrice, al diverselor uti- Inje sau parti de utilaje, in conformitate cu cerintele conerete ale pro~ ccesului telmologic. inte, 1, REPREZENTAREA SCHEMBLOR ELECTRIGE DE PRUNCIPIU CU RELEE $1 CONTACT. In schemele electrics cu relee so reprezinta intereonexiunile dintre ccontactele si infiigurarile de excitatie ale diverselor relee, ale butoanelor, cheilor de eomand’, microcontacteler ete, Totodatd, siut reprezentate eontactele din circuitele de alimentare a consumatorilor comandati antomat (motonre, electromagneti etc.). Schemele electrice se impart in dows eategoril : scheme de prin~ cipin gi scheme de canexiuni de montaj. Schemele de principtu au contin indicafii privitoare la dispozitia pe panoul de montaj a diverselor ele- mente din schema, ci numai conexiunile dintre elemente, astfel incit. si rezulte cum fimeffoneaz& schema. Sehemele de montaj reprezinta grafic modul coneret in care sint dispuse pe panoul de tontaj eleme~ tele din schemi (butoane, relee, cleme ete.) si conductoarele care fac legitura dintre bornele diverselor elemente si dispozitive, im eonformi~ tate cu schemele de principin. @ Schemele de principiu se reprezinti de obicei sub forma de cir- cuite bipolare (dipoli), formate din contacte gi bobine de excitatic ale releclor si conectate ntre hornele surselor de slimentaré In figura 5.19, @ este reprezentata sehema de prineipia de auto~ blocare a unui relen. Schema este alimentata In ca. (Intre faza R 31 nul 0) prin intermediul contactelor intreruptorului pachet J si al sigu- ranjelor S, In figura 5.19, b este reprezentata diagrama de funefionare fn timp a schemei de automentinere a releului 1R. Prin apisarea (pen- ‘tru scurt timp) a butonulai 1B se stabileste circuitul ab (dipol eonectat In sursa de 220 V). Astiel infigurarea IR primind curent, relewl se ex- 296 R & 2 wan 8 ‘ A ae Sa || ep — or a ts t 28 thy Gb cd a | ’ cit 51 aclioneazk comutindu-si contactele. Contactal 17 (ND) se inchide, stabilindu-se tn alt circuit (cd) de alimentare # bobinei releolui. Cireuitul eb se nvmeste eireuil de aufomen{inere sau de aulobiocare, Acest eleu va putea fi dezescitat numal prin spisarea butonului 28, care: {ntrerupe circuilul cb de autoblocare. ‘In diagraima de functionare in timp sint reprezentate momentele de comutare si interinfluenfare ale celeefor. In momental (, este acfionat manual 12 $i inflisurarca 1R primeste um curent care atinge valoarea Oe aclionare a rleulut (de atragere x armilurii mobile) in momentut ig, In momentul fy este apisat 2B gi cireuitul de alimentare al infé~ WR este intrerupt, dar releul se dezexcith (elibereaz’ arm&tura) Tn momentul fy, eind toate contactele acestuia revin fn pozi a2 “4 oR b 5 ay 18 ee i 2 te a + % | te i a Fig, 5.20, Schema scnomi ce pene | In figura 5.20 este reprezentatt o schema en douk relee IR (ca intirsiere la eliberare) si 2R (eu intirziere la setionare) care asigur alimentarea en intermitenje a unei Hampi de semnalizare [, care va furniza 0 lumind pi'plitoare. Prin Inchiderea Intrerupatorwhul I Ga ‘momentul fg) releul 1K se exci. In momentul fy releul 7R actioneaz’ 3i alimenteazi prin 1% releul 2R, eare acfioneazi in momentul tg, dezexcitind pe 1R prin 2R,. Releul TR se elibereaz’ cu intiraiere in momentul , thind alimentatea lui 2R prin £2). Contactal 17 tn cir- uitul Kimpil de semnalizare 4, se va Inchide deci, eu Intermitente, tervalul dintre coud stingeri consecutive find dictat de momentele de cliberare ale eelor dowd relee, Nota. In mod similar pot fi intocmite gi reprezentate scheme st mai complexe ceriereasintet Diagrama de timp constituie un prefios ajutor in des ‘A a-schemelor complicate de comand’ en rele. 2. CONANDA AUTOMATA A MOTOARELOR ELTGTRICE ‘chemele de comandi automatk a motoarelor eleetrice folosese pentru asigurarea automata a eondifillor necesare de poruite, Erluare een, care diferd de la un tip de motor la altul Spre exemplificare este prozontata schema elvetried de pornice st sch imbare a sensului de rotafie al unui motor asineron de patereP <5 kW. motoare % pornese prin alimentare directa de ta rejea |. 5.21). Schimbarea sensulul de rotafie se face ptin sehimbarea sue- alimentirii fazelor. Pentru sens ,,direet™ (D) suecesitimen de ali- mentare a statorului este RST; iar pentru sens ,invers" (7) swecesiunea este TSR. Prin inchiderea ihtrerapatorulul manual JM motorul ma primestealimentare, intrucit el este alimentat mumai 3 apésave pe butonul de pornire (de exemplu pe BD pentru pornive in sens divect), Dac 9 a Tost inchis si refeana are tensiunea nominal, relewl de tonsiune mi- nimali N acfioncaza 3i fgi inchide contactul Nj, din eircuitul contac torului D, care actioneazi primind alimentarea 1a epasarea butonului. Acfionind, ef se autoblocheazi prin contactul sit auxiliar Dy. Simultan se deschide contactul Dz din cireuitul contactorului J, tietnd astfel imposibilé aclionarea simultan’ (din gresala) a ambelor contactoare, D 3 1, care ar duce ta scurteireuitarea fhzelor tn cirewitnl de slimen: tare a" motorstn Ohservafie. Toate aceste comutiri au avut loc in cireuitele de comand’ (secundare), Totodata contactorul inchide eontaetele sale principale D din cireuitul de alimentare a motorului (cireuitul primar saw de fora) si motorul porneste, rotindu-se in sens direct. Prin contaetul auxiliat Dg 298 * ———-1 4 % Ts mi 7 im oy 2 1 Let | | = : — hb a8, Phy = Fig, 21, Seheima ds comand a pornirl si schimbitil senselul de rotate a mato- Talal ssineron ea Foterul tn seurtelreuit 4 cereus de sot qeimare) # D— ezcute de comand ocundsre, este aprinsti Jampa de semmalizare i, care indied faptul ci motorul actioneaz in sens direct. La apasarea’ butonului BY comutatile au loe 1, $f motorul actioneazi tn sens invers, fapt semnalizat de lampa fe lee 1p si Bp sin rele terme, care protejeaz4 motoral Ia suprasareini. Dac motorul absoarhe de la re{ea, timp mai Indelungat, tun curent mai mare decit eel nominal, contactele IRp si 2p din eir- cuitul contactoarclor st futrerup si oprese motorul, La fel se intimpla aed tensiunea rejelet ar scidea sub 0 anumiti valoare, eeea ce ar duce la inkreruperea contactului Ny. “Toate acestea sint msuri de protectie a motorului, spre a ‘ili exeesiv si a mu se produce arderea bobinajelor statorului acestuia, C, SISTEME DE COMANDA CICLIGA Sistemele au:omate prezentate in capitolele III si IV sint auton | mate continue, La aceasta clasa de sisteme, semnalele purtutoare de infor- mafic iau toate valorile posibile in eadrul domenitlor pentru care au | 209 font definite. Sn vOent, de exemple, ob 5 ? 6 de exemple in end sista nitict sletone murine de Intsare i tes eoitelmentlor de aor iota he al fu dome ort A indus chimed exista 9h procsse ‘et funconare cited, aya rumitele procese tip sarja. Reactoarele shimice tip agitator eu fuel Ding tnt mer ution fae fcarearen reactor nets Sei eae de tegatana san tteetuvtresetik chine descavearea reaetorulu i regia ocsta in Seletes, Inceperii unei noi sarje. “me sit exempla de funelonste cell este dezorea volumets Componenti de umestecst sin asus volimetse eu jutor. anor sone volun ctrl ete sip umplnte ate set SN Automate ter aif de pote te eee euler ex ener ents cu fentonare ere ere ep dp cat au na aie pital ae acestor dou’ valori limita Spe esemplifiate se prorat sktemalantom suet hen ovate (ig. 3.3). Aton eid hil ating cote pone alu ay Uebule ince Tobinetu Typ deehis vobinetel fy Vasu so soma gt snc chad otnge eto pane, moment in care trebitie deschis robinctul Ry si inchis robinetul Re, In conti- ae Brseesal se repeta ciclic, ; alee “ dctoarle de veh eave pot fi spre exempla de i telor cu mercur (detaliul A, fi p on inmates tena ind Sint depapte de nivel iehideiy ns DETALIOL A ig. 5.22, Dosatar yolumetrie Robinelele Ry si Ry stnt de tipul normal tnchis, Din prezentarea fune- fionarit dozatornini, rezult& cH atunei cind robimetul Ry este deschis, Tobluetol Re trebtie 88 fie tnehis si invers Yn tabelul aliturat sint prezentate starile caracteristice functiow aril sistersului. Cifta 1 inseamni oxisten}a semmalului electric, iar 0 indick lipsa semnelului. Fara de haere ‘aout eale goh se desebide R, pentin a Tneepe umpires vasal ae golete vasa se ample ‘Vasol ete pliny se inchide R, pentra a | Tneepe wells Prin Ry s-a notat staren precedent a robinetului, iar prin Ryy starea urmatoare a acestuia. Tn figura 5.28 este prezentati schema ou relee care asiguré func~ fionarea dezatorului conform tabelului de mai sus, Expliearea aces- teia se va face pe fazele de Tucrtt ale dozatorulul, Faia I. Vasel dozator este complet gol. Se apast pe butonul contactului normal desehis Kp, Bobina D find excitati, va tnchide contactul de automentinere Dy st contactele normal deschise Da $1 Ds- Prin contactele Ay, Bay £ si Ds, bobina C este alimentata, aceasta deter infnind inchideret eontaetului Cy si deschiderea contactului Co, In acest mod, bobina robinetulul Ry este excitatd, apt pentru care acesta se va desehide, Rohinetul Ry este Inchis. Cu accasta incepe wmpterea asului- ‘Odati cw trecerea curentulul prin bobina G este Inebis si contact care pune sub tensiune releul temporizat , ‘Temporizarea releului ‘este notfel ealemlith ineit contactul H si fie achionat (destacut) dupa tin Bmp Alsuficient de mare, care si permita atingeren de eitre lichid a ‘eatei prnetului B, moment in care contactul Ky s¢ Inehide gi bobina B Sste push sub tengitne. Cu acensta contactul Bg este Inchis, fapt pentru Care bobina € incepe st fe alimentata pe linia Ax, Ba, Cx, Dz, Dup’ Treceren timpulu, de temporizare Af, releul E desface contactul 12. Ope- rafia de amplere @ dozaloratul esle tn desfagurare. ‘vase a fla, Lichidul atinge cota punctului A si contactul Ka ‘este fuchis, Relsul A fiind pus sub tensiune destace eontactele Ay Si dg apt pentru care hobina C nu ruai este alimentata. Datorita wes- Tol fapt se tnchide eontaetul Cy gf se deschide contactul Cy, seen ee con duce ta deschiderea robinctului Ry gi inchiderea robinetului Ry. 301 cu soeasta incepe goles care continu pina elnd: nivel lehic duu seade. sub cota punctult B, In acest moment, releut B tefaco contactul By gh deontese Ay $1 E rau fochise so relace fitenitol de alimentare Ay. i, E, De al Vobinei G, respectiv st Va deschide robinetul Ry Relea © find slimentat, va destace Conlaetul Coy fap!) pentru care robinetul R; se va inchide. In acelagh timp eontactul esto re~ feat, relewl Este alimentat sea.md. Se observed, deja, fan ‘Hlonazea alter a incoput si-gi reia ciclul, Observaye. Atunei cind se doreste oprires funcfiontat doce loruiat, $6 apash pe butonl eon tactulti notanal Inchis Ko. CO aceasta releul D nit mai este ali Tontat gi ca atare se Geschid con tactele Dy si Dy, robinetele Ry S12 inchizindicse Prin acest exempla a fost Fig, 828, Seber eu race penny onto. EELEMLAL unul dintre cele, mai izes “ouglorl woknetes dq Simple sateme automate eu fune~ figura 5.22, fionare cielica. Sistemele mai. complexe cuprind in schema Tor un numir mult mat mare de selee, Sit nomeroase eazurile elnd fune- Gionarea ciclog ‘este asigurata en ajutorul unui dispouitiv ‘eu. came Programat fntr-m mod’ corespunsator. D, SISTEME DE ALARMA sr PROTECTIE Depiisirea valorilor critice de eitre unii parametri_contralati poate: pune in ‘pericol unul sau maj multe utilaje ale procesului respectiv. Pentru a evita asemenea situaii sint folosite sislemele de alarmé yé protecfte. 302 to generat, pentru un_parametra se fiend douk volo entice va sae Dacaart crc sin situate a pavtea superar do- Ten deve grameiai reget si abe a WP oe glare In welaba VAST Salat’ de rma Yate ta fanliane stonel cind_ parametad tinge Vtourea Vids vin alarm, operntoal san ete seat seu 3 nize pentrs a interven! supe proces is ack una maneyrelo operatoc, param nu revi fn adr init aii, el dn eonird-seraodiien Jo eontinuare dept sind ats eet VP ave pune peel secritate sala, ited Muctiine steed _de protec Tnterventia. sistema de protetic Toate cots In opsivea“unor pompe sau conpreanar, ola Teet- Plat capone, etaparea la ase ou presnt, gol Sapa Ins Tata incenel snar tua deesebite eer ih cele cc urmeash selva prezentn dre exerplu un sistem de saral $tproeeieaf-euprall de Tnezite « nnetetal Mire Saat, Mies natn acral etaitie de trogen (5.20). i & Gombustbd lg, 24, Sltem de alacma st protect fetbor Bao a amo 305. & Fig. 525 Schema sistemolal de slarmi, Atunci ind nivelul tn separatorul din care aspira compresorul C reste peste o antimita limita, trebuie si intre in funcyiune sistemul -do alarma gi eventual sistemul de protectic. In eaz contrar, exist peri- ‘eolul aspitafiei de lichid de etre compresor. In eazul de fafa, sistemul ‘de proteejie opreste motorul compresorului, motorul pompel P si foct= tile de la euptor, Daci focurile cuptoruloi nu ar fi oprite atunci etnd sint oprite motoarele compresorului si pompel, ar cocsa materia prima rdmast fn tuburile acestuia. Pentru aceasta, pe conductorul eu semnalul de comanda de la regulator este fixat robinetul electromagnetic eu trei ‘etl Ry, Atunei cind sistemul de protectic aclioneaz’, semnalal de co- mandi este condus in atmosford si robinetul de reglare RR, care este normal Inchis, se inchide oprind in acest fel combustibilal. Cind debitul de hidrogen refwlat de compresor seade sub o anu- mita “limita, sint oprite motorul pompel si. focucile, In figura 5.25 este prezentata schema electried a sislemului de alarm’ pentru debitul de hidrogea. Datorits tonsiuaii d> alimentire la. boracle Ly $i Ly, releul A oste excitat si deci contactul A, este inchis iar Ay si Ay deschise. ‘tunel cind debitul de hidrogen seade si atinge limita de alarmi VA, contactul K se deschide. In acest coz bobina A nu mai este alie mentati, fapt pentru care contactele Ay si Ag se inehid. Tn acest mod ‘sint alimentate hupa H (intrerupatorul 18 este inchis) motorul M Jampa L. Prin intermediul camei C, motorul M inchide periodic con producind astfel pilptirea Kimpii L. Agadar, intreruperea contactului A determina aparijia semualelor amines si sonor. Dupa €0 operatorul, cu ajutorul Kimpit La localizeaz% parametral care a ge- nerat alarma, apasii pe butonul 8, Tn aecst fel, hobina 3 au mai este exeitata, tapt penttu eare dispare semnalul sonor 51 pilpfitul Kimpii Lampa 1, continua insi sa ards, ea find alimentata pe linia eu contac- tele As si Bs. 304 fn continuace operatoral ia 4, — inisurile necesare pentru a adnew debitnl de bidrogen ta limitele «|, ae admise. Atunei cind debitul de I a 6 Euegpie aur al eas aS valoarea VA, se eh contot ef aby Kiceca o isteraiad sects” fy, |p 88 S38 abil Af ago k bobs Re pe linia eu contaciele 5 1 as ae Bobine A tind extath deere G9 Es mint desehiderea contuctulul Ag, Eig, 46, Sebeiss sistemulul de proteete, apt pentru care lampa Ese stinge. “Butonul VL serveste ta verifiearea Nimpllor de semuatizare. In regim normal de fencfionare (bubincle A si 2 sint exeitate), prin api sarea butonului Vi Kimpile de senmolizare Z sint alimentate si deei trebuie sit se aprinia, In eax contrar se inu masusi de inlocuire a celor defeete. Jn figura 5.26 este redata schema cu contacle pentru oprirea pompet gi compresorutué dle la exemplul prinelpial din figura 5.24. In regim de func{ionare normaki, contactele Ky gi Kp sint inchise si ea atare bo- binele X citate, Daed nivelul din separator depageste valoa- rea VP, contactul Ky se desehide si bobina X nu mat este alimentata, Deoarece contactul Xy se desehide, rezultd e& si bobina ¥ nu va mai fi alimentaté, Aceasta determina dezexcitarea bobinelor BRE (oprivea iucurilor prin robinetul eu trel 81 Ry, fig. 5.24), BAP (de la contactul de oprire al automatulni wotorului pompel) si BAC (de Ia contactul de oprize al autematulii motorului eompresorutui). La s lui de hidcagen sub valoarea Limitti VP, se des- chide contactul Kp care de€ermina oprirea focurilor (dezexcitarea bo- binei BR3) si optirea pompei (deaexcitarea bobinei BAP). funefionivit unor agreyate in urma intervenfiet elie aduee perturbalii mari in funefionarea intregului proces si uneori ebiar oprirea acestuia in totalitate, Pentru a evita acesto situatii, care atra dupa sine pierderi mari de productie, trebuie aeor- dali loald atenia intervenfilor operatorilor dupa fa mei, pentrn a gduce parametrit In limitele do funefionare normal, femuda, urmiitoare alar= 20, ~ Automate to nausea hinge 303 EB. PIXANBA CUNOSTINTELOR 4 |touPrineg diferd} un intrerupatorjpdvhet dé anevinatator'? Dar un puton de o:gheie de:comanda’? |! i 2. dare «ple difereaga titre un contactor yi Wi relew cletionng 3 43 ental repreplata uitionsrom tasteap6 tel anes de comands secvedliali veakizati eu releecectromagietice ? iso 4. Gare este rolu} sistemelor automate de protectio. jinstalasiiloy telnologice ? Dar a sistemelor de, comanda a, instalajiilor tehnologice,? J vdlegesi tare dintre-armatoarele raspunsuti 'sinbadecoate 'tntrebiitilor de ui sas: =e a 4. Cit relee ekclromagnelice se pol realiza sisteme care atact ind anmifipatametsi Achuologis (teimperaturay, prcsiune et) ai dtepagif,o amaynild limita, ,prevestind .o, avarigs gprese autamutt al mentares ilojului ev emetic») muterial, desehid cao dg golive rapid inating Codie de ait Yh, Sidtehtole ‘de! eoiniduldi seoven flatts Siw’ Gup’! pibgeatus a prbed! selor ingustriale asigura realizares aowati (lh saterventin dm 8 operafilon:teinohogies ate" unt proces discon) uti sucere siuile scorespunaitaare predetesminata ga, prssondiiionalas | eu Bele cleckrentggiliee sin titiato pent emma uno yl lee rary, de entre hn at hy cag Tornaeaad ge dbiedh comencile concordanite ca Yestiilile, impuse, Con tadtdarete all contiete cave pot coimuta cireuite de mare putere (eirenti Marty prin Cire sit ‘Abnientaff ie obicer ait consbiakovi (ean cis ‘exerts! motoaniy cuple"ehtremaynetieg ncxistenge leer: de inealzive, .« captoarelon vele,),-i os [itaithon abies Juoi dh HuneHopaneadsistemelor de ehmancdaTHalizat ew elee electro niagnelice poataidi,descrigiy prin, diagrame dey timp «fig. 15-22) e, In jsistemele de, comanda,. se tolasese ‘yk ¢lemenle, de comulafic fclionals;anensal baloane, de, gomanda, care, inehid sea desi er fle att Monpr it sin nefionate yeaa. apvin pingune sn poze in Sink) dotrerupdtoare pach: care, pot itrvraps sum sa ana amu Seireyites au 0 poze sinehin" si une desohis? in eare pot fh, adse Haha, nein aches mands cowutaboaee packets KaKe wT KOLA ares anor gireutleelegtajen (an may multe. poxili ; ehei dle comand, cart aly. aseanenes. pot. jeamul cirewite, aavind dowd sant mati, mUlKe po AA Mbablla gsi: sh slolisuid 9h vitoun a tat 386 or ‘ ft EIA RASPUNSURILOR!!) ‘1 AS: Introbiorew 1-6 are: ca easpuns teaxa- a4 tena © paul eh 5 ht paspuaste et tage HO 3-3; 5 bth ghn; problema 2b 1S: ow hd 2om fhe 5 9 Fee PIE. Adee Sori] 45 S-4% 3, pegblema 234, toa; obpstds Gott gs dos Send tye: Deeb ebe: Sod y Areas BhEs, bop on tales f tooatpg Beans Bohol Bred as Soxby Tah ehh, Isebns nid; tobhes.4e fobs toons toe aga thee: 59g, 11 G5: t-4tys.2rpa ideation dae Boag 5 fry THA: tora Rohs ass aves S404! IL: Apes Bed; obs Ave; SpE! GHA wlsigiiyaiw ysl Hult todkebe foray bss, : Bepbj Tove. i 1 wrt HL AG: ta} Mi BA: 1-9bs 225 ops doa, mi Ti bis toa; , MIS: 1a; TPS: toe: TH Gt toa) 0s 98 Ae = u WAS: toe var wet ve CUPRINS Introdacere . anes cap, Fedvudncre tn ettdintamomtisarit prcestor toiotogee ain bes fia ehtmict ar A, Reghnini gl minim earacterlstice ale proceselor tehnslogice 1. Flaxurle de energie gf materia] ate imal proces telmelogle 2 Revatitte de bitant : 8, Gradul de ibertate al proces 4A Mai de tntrate gl marin de Teyire ale procesadut 5, Gatacteristichstatiee ale procession. 6 Catselerintck dinaiaice ale proceselor : 7. Determinares experimental a earaeterstielor dlparace a proceseter aon : ‘8 Mixarea conostin{slor < reer 1B, Méonraren sf conteolul automat al paraasebilur tehnotegich 1. Rohl sf neceststen sintemelor de mfsurare sf contra) ol perametriir tehnologieit 2, Karefiaalle sstemelor de masueare sl de’ contro! 42, Struetura a sistem de niasuzare sl control 1, Dreczia sstentelor ce isurare $f conto! 5, Bikarea eunostinjelor G Reglarea automata a parametitor teknotostel 1, Nevestates reglotit parametillor telmologiel ‘i 2, Reeganea manu sh reglarea automata. 4, Catactersticilo rogelatoarelor automate . 4 Berformangele sistemelor de restore aatemals 5, kawarea eunoguingetor cap. . Sisteme oalomate de mamrore of vontrot al procesrlar elnice AA. Strueturn.sistomelor de minvrare 91 eantrot 1, Semnafal unitieat . 2 5 + 2 Sleteme uniffente do masurare si contol : 308 fn indistla tne aie . 1, Elemante ale spatatueii ceetronlee de masurare st control. « 4. Anoilificateate de cusent continu ew aiodulare — ampt ficore — deinodulare (AAD) abiligate ta slstesmul —unifi eat E mon 2, Anplifator de eutemt contimun AD en modulator (chop: on sloetrantagnetle 4, Amplifieaterut de eutent contin en modulator elcetronie 3 Mtemodtator 122 5 4, Amplifeator ou moeiulator magnetic 5. Amplitcator de corent continaw ex modulator magaetlc Ht Fantionarea ¢ partiie componente ale Inregistestearsior 95 4. Compensaboare 2, Tosogistrstonce gt indicatoare tip 1 B. Funetiunile ausillare ale Soregistratoarelar sl jadieatow- rebe tip Eos ao ‘ 1, Tipurite covstractive gf anole cazacteristil ale turessteaton eke gi indiestoareler din sistem 2 5, Pizares eunostintelor a: D. Prinepille de fanetlonace alo adaptoarelor yi convertoaeelor in ssteinut E | Ataptor deplasare — curent : 2 Acaptor tenstone (exlstenta) — curent colt S. Convertoare eurent — presiuse .. « . 4 Elzarea exmostinfelor : : B Sisore anifieate prensaatice de mAsurare sl control utizate in antustria edie 1. Aparate preuinaties, Indlestonre si invexiseatoare | || | 2 Acaptoare S Prearea eumostinjelar : 1%, dgeweares gf controtal automat al presian 4, Thudnetorul de presfume eo tub Duedon 2, Trduetort) le presiune ex eapsilt S Tmduetoral de presiune aiferentiala ew bordtutusl | Taaduetorul de prestune diferentiats eu clopot Beare exnogtinelor 1, Ulizaren traduetoaretor depres suisuraren wivelulut . pet rducloral de nivel eu imersor |. 2 S, Plkaroa eunogtingelor oe es ore ve dierent “penta 8 9 55 o at al 86 0 9% tot tot 02 108 105, 10s rou 105 10, 10s 309 JH Maguvavea!debitetan 2) spigetlrals sie 1, Traductonre de debit tipldiatragata's ao Taadokeare ede eu fant p 4, Tradvetorul rotametiio“dd Witt DRI00 ELTA 14, Urudieteral eleetromaynotie Me deblb BLISS E1759. 5, Bixarea cumostinfelor 5 in > tdi Hi Aemporaturtt ew njotaral termeedpnthie ‘sot ynteandnéa’ einer en ajutbra YAeiooreratéilabor & Misuaver tomgeraur en toa fot Jef tthe 4, Fhearea cunosthieteh 080 2 "sutoat Al common ehaiin, ot 5, Tradl slostrocondnctometrie de gpneinieaile WH 2 raduetora de pH, W 62 BLTO50 4, Paazeagumogtntt 1 TIE, Slsteme de reglre auornald a paramnetilar fehnolagte-spetfiet pro erator ehimler se leya09 a ged aa ‘A. Slsteme unificateelestronice de seglace automat: peatra process in ehimies - iy at -gulatoareorlecttonles rua 1. Reylatoral properttonsl P Rogulatoral POT bh 4, Romulatornt PDs Megsk lq K Regulatorul PID sauiesn. « Usuh oresl bs 5. Vivarea eunostintelor a lofbyate rane Togalstnare-eontinad: dia slstemoh anitieet My Reghlatoral electrons continun, BLGH 42) Reulatoraleletronio wontinnw TELGUS 4A. Regulatoardle bipozitionale ELXIS si X7Byiaya04 2 4. Fisares conostintetor wolaletoaia grant {G. Blemente. secunare,ale sistema electronic -wuifieatte r= sare automatiinvod id a-puitensy 9b digo oad 4. Bloment de fcare (poverles) all de weer BLXA1S 2, Bement dei moditieo| dupa prostam. a: mri de yeferintt BERAIn. ud Eaijeraah-navleing sh duns 3 8, Elemental de roport ELI aj) uiguuiie woueet & 44 Pixares eunostlatelor ee labs aaa Dpistiteaie unifeste pineamatieas ("yx peal Lt ‘Analogla. dintre clamextele do alent ‘ete irequtatonreior pneumatice gi eltromlet 2 (04. . @ Weputatonte pnowmatioe . . W'0) 2 ea i ie in 133 Tat be 139 ul ut ro 45 Lg 151 185 ist 154 150 16 165 182 167 169 m 6 Mas 9 156 con. Ww. Zp Aepton pessaatts MMR peBbenstck ate aise simpapdacs MMMM as. cach ca cocci a Doun 4 wore oa Dre cunt ang ad ee Ree atone 6 pena pees aclu ot aeatersetclt “ae Chirac! eae oz Teglaren temperatuall | 2... Fealaton eomporii 6 tearen cusoatintelor 1G, Slateme de rouhnve automata ca steve 1, Stem de veglare automata ln caveat 2, Sstente do reylare nutomatd combinate egiarea sapartulul debitelor A. brea eunostinjelor Automat re provsslur 64 flaw oon din tudarela, ete A, Autnilirszea pracesslor de transfer de energie 1. Anlonutizarsn peocesclor de pomparest cotpreste 42, Autoniatiaaten provesetor eateries 1, Hisatoe ennastinlor =. B, Autoitizaren proceselor de transfor de inasd 1. Automatizarea proceselor de trucionare Automatizares peovesului le absorbtio of desorhtie fulonatlansen proverntal de extzaelie ss. ‘Aatomatizaren fraetionBril ateotyope gl extractive ‘otontizaree vaporizall : ‘automiatizarea peocesulul le erlstallzare Hxarea eanoytinelor : G Automuthasten procestlor de reaetie 1, Renetoare esinlce tp agitater 2 Roaetoore ehimles tubulare AX Reuetonre eatalitice eu strat Ux 4 Hixon eamogtintelor Anlomeltsese proccstor cictice din indantta ebtatea Ac Elenanele sisting mutomatel de comand, protect 3 monk. 1, Bleomente ue somutabie wetlgnate manual sa anceaale 2 terocite dé COnMRee afiate stele 2 ements de, seoanelgate ss svn ie 2 + se 80t ait B. Antomatiearea aetionigilor eectrlee {. Heprecentaren selwenelor eleetriee ie peineiply eu elee $l contiele 2 Gomanda wntomata 4 metoarelor eletrice & Sistem de comands efeliek D, Sisteme de alaci yl proteetie - He, ixaven exmogtingolor Cela easpunsurtor oti de tipar 19300 Tine S00. E 220 ort ‘apacut 1973 1, P, ,Oltente Craiova Str Mibat Vileaml ne. 3 Reptiles Socks Rotana “Consana 1977508 2a 20 25 2 302 306