BACALAUREAT 2007-Rezolvarea Subiectelor Geografia Romaniei Bac 2007

BACALAUREAT 2007
VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE

GEOGRAFIA ROMÂNIEI
www.ebacalaureat.ro
*(Aşteptaţi până încarca tot! Poate dura câteva minute. Pentru a cauta o
variantă anume folosiţi tasta Crtl+F )
VARIANTA 1
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat),
astfel:
1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-
Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-
Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si clima D
(Subcarpatii
Moldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): etaj
climatic: în unitatea A
montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie anuala:
în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C; precipitatii
medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/
an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii) si relieful
D (Subcarpatii
| Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului
A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii
A este format din | doua
siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din doua
siruri de depresiuni si doua
siruri de dealuri.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima
J (Câmpia de
Vest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): influentele climatice:
in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea marcata cu J
influente oceanice;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an iar în
unitatea F între
500-600 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea
notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):
a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv
hercinica
(Muntii Macinului)
- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri,
nisipuri
- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate
de vai largi
- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci
(Tutuiatu); - 3 p (câte 1 p
pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p
c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p
d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); - 1 p
e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri,
nisipuri; - 3 p
f) Tulcea. - 1 p
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu B
(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat-
Gogeau): a) - s-au format în
orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul
Mare 2519 m);
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses,
Gomovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)etajul climatic montan; - 1 p
c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p
d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica
(Vidra pe Lotru) - 2 p;
e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p
f)huila, hidroenergia. - 1 p
http://www.ebacalaureat.ro/
a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita
suprafetelor mari acoperite
de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a
grindurilor si gradul redus
al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte
mare necesar
transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p
b. România foloseste în prezent resurse energetice primare
(combustibili fosili) pentru
obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe râuri
si atomoenergia la
Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si
geotermala si sunt utilizate
doar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile ridicate
ale centralelor necesare
sa capteze aceste energii. - 4 p
c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2. Tara
noastra dispune
de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale
în Marea Neagra)
având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii
Dunarii, mai putin
râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 p
d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa
întâlnim toate tipurile
de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca
roci de constructii,
cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii;
din zonele deluroase
si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p
b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p
d. 240 m3/ s; - 2 p
e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. - 2 p
f. 175m3/s.-2p
VARIANTA 2
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-
Galati, 8-Râmnicu Vâlcea,
9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si clima J
(Dealurile
Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect): etaj
climatic: ambele unitati
se încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala:
în ambele unitati
avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an).
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii Moldovei) si
relieful J (Dealurile
Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului
J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C
este format dintr-un
sir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte subcarpatice, iar
unitatea J este o
zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc
domina cu maguri
vulcanice sau cristaline.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si clima F
(Podisul Bârladului)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele
climatice: în unitatea marcata
cu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate;
precipitatii medii
anuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în unitatea
F de 500 mm/an.
Total 12 puncte
referitoare la unitatea notata cu
D (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri,
nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de
la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita
cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în
partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de
teren si fenomene
torentiale; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800
mm/ an; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie - 3 p;
c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile,
resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 3 p.
Total 10 puncte
notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga
2509 m)
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses,
Gornovita)
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
b) influente climatice submediteraneene - 1 p;
c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p;
d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina - 1 p;
e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p;
f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p.
Total 10punctd
a. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de
sol specifice
atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale
datorita climatului de
ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele de
câmpie si dealuri joase;
lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase peste
padurile de stejar;
lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa
spodosoluri în muntii
jarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a
microclimatului si a
jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc.
4 p;
b. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situate
în zone exeme
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât
transportul maritim,
ât si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe
Dunare si asigura
ansportul fluvial, feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura
transportul cu ferryoat-
ul între România, Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele
orase se afla
s axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica -
Marea Neagra - Marea
lediterana) -4p;
c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt favorabile
practicarii unor
jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea, solurile
împreuna cu clima
fluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga conditiile
tehnico-materiale,
île demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni
agrogeografice: regiunea
jricola mixta, în câmpii, dealuri joase si depresiuni, regiunea agricola cu
predominarea
ymiculturii, viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de crestere a
animalelor (montana)
regiunea agricola piscicola. - 4 p;
d. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite. Partea
centrala, respectiv
3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi.
Partea nordica s-a
rmat în orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului
alcatuiti din granite,
irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea
apelor, aici predominând
sss-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m,
fragmentate de
i largi, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m - 4 p.
Total 16 puncte . Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/ s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete - 3 p;
d. toamna - 2 p;
e. februarie -160 nr" s; august - 60 m3/ s; decembrie -100 m3/ s - 3 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 3
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.
d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare
element solicitat), astfel: 1.2-
Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 - Târgoviste, 10 -
Târgu 12 - Cluj Napoca 2.
port maritim 3.15 - Buzau, 20 - Bistrita 4. Cutremure de pamânt, uni,
secete, inundatii etc.
Total 10 puncte
III. Se acoraa izpuncieum care:
b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de
Mures) si clima I (Delta Dunarii)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic - în
unitatea E etaj climatic de
câmpie, iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta; precipitatii
medii anuale: 550 mm/ an în
unitatea E, si 350- 400 mm/ an în unitatea I; influente climatice:
submediteraneene în unitatea E si
de ariditate si pontice în unitatea I.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea
maxima din B este de
1954 m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate
NV-SE, iar cel al
unitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A prezinta
relief vulcanic si
glaciar iar unitatea B nu.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si clima J
(Câmpia
Transilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice - în
uitatea marcata cu J influente oceanice, iar în cea marcata cu F
influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650 mm/an,
iar în unitatea F de
500 mm/an.
Total 12 puncte
notata cu G (Subcarpatii Moldovei):
a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni
Carpatilor;
- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre
exterior de dealuri înalte (maxim
911 m)
- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele
- întâlnim frecvente alunecari de teren; - 3p (câte 1p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) Moldova, Bistrita, Trotus - 3 p;
c) etajul padurilor de fag - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) - 1 p;
e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii - 1 p;
f) Piatra Neamt - 1 p.
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notata cu C
(Muntii Poiana Rusca):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;
- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padesu;
- 3 p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000
mm/ an; influente oceanice -
2 p;
c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p;
e) paduri, roci de constructii, marmura fier -3 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane locuitori.
Din capitala pornesc 9
magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici pleaca înspre
toate aeroporturile tarii
avioane fiind un oras unic în aceasta privinta. Toate drumurile
importante europene ce traverseaza
tara traverseaza si Bucurestiul. Cel mai important aeroport
international se afla la Otopeni (Henri
Coanda), lânga Bucuresti. - 4 p;
b. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se
încadreaza în
arealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad sub 400
mm/an ce se dezvolta
pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a
secetelor frecvente, dar si
a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate Crivatul,
un vânt rece si
uscat - 4 p;
c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii
formelor de relief si a
modului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza datorita
eruptiilor vulcanice
sau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite
metode cum ar fi:
descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare
naturala etc. Rocile
metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. - 4 p;
d. Relieful României este definit de mai multe caracteristici. O
caracteristica este
varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. Astfel
întâlnim munti,
dealuri, podisuri, câmpii si vai largi cu terase, depresiuni, iar la tarmul
Marii Negre se afla
Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici nu le
întâlnim si la alte tari,
facând-o unica. -4p.
Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel: a. august 6°C-2p;
b.februarie -11°C-2p;
c. Muntii Bucegi - 2 p;
d. 10°C-2p;
e. 17°C-2p;
f. miscarea de revolutie a Pamântului - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: ,90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 4
1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a;
6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara 2.
Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,
15- Buzau, 16- Somesul Mare, 20- Jijia
Total 10 puncte
II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F
(Podisul
bârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influente climatice - în
mitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de ariditate;
precipitatii medii anuale:
i unitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful
H (Grupa Centrala
i Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima
reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m;
relieful unitatii H este Icatuit din
siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma
radiara cu Ititudinile cele mai
mari în centru;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si clima G
(Câmpia Baraga¬nului) (câte 2
p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
unitatea marcata cu D influente
submediteraneene si de tranzitie, iar în cea marcata cu G influente de
ariditate; precipitatii medii
anuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în unitatea G
sub 500 mm/ an.
Total 12 puncte
J (Dealurile Silvaniei):
nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin carpatic;
- vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;
- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200
m;
- altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -
- din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg.
Simleu, 597 m; Culmea
Codrului 588 m); - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a
reliefului);
b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an
- 2 p;
c)zona padurilor, etajul stejarului - 1 p;
d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile,
resurse forestiere, pietrisuri,
nisipuri - 1 p;
f)Zalau, Baia Mare - 2 p:
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notata cu A
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat
gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
-prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase;
- 3 p (câte 1 p pentru fiecare
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub
400 mm/ an - 2 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 1 p;
d) zona stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) - 1 p;
f) terenuri arabile, roci de constructii -1 p;
g) hazarde biologice, secete furtuni - 1 p.
Total 10 puncte
a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima, activitati
umane. Carpatii
Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei
deoarece: prezinta mai
multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor, etajul
alpin) are o suprafata mai
mare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane,
suprafata padurilor este
mai mare. - 4 p
b. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se datoreaza mai
multor factori
precum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine venind
foarte greu; lipsa de
resurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale
de resurse;
neîncrederea în privinta investitiilor, instabilitatea politica interna si
internationala; cresterea
populatiei ocupate în servicii, fenomen caracteristic tarilor dezvoltate. -
4p
c. Deasupra teritoriului României, la altitudini ridicate, predomina
circulatia maselor de
aer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o pondere de
45 %. Se adauga
masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu
aproximativ 15%, iar mase
de aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vântul are
particularitati regionale determi¬
nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. - 4 p
d. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii locuitori:
Constanta,
Braila, Cluj Napoca etc. Aceste orase au în primul rând o dezvoltare
complexa dar si o
functie administrativa, fiind resedinte de judet. în acelasi timp au si o
dezvoltare industriala
fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau
interbelica. - 4 p
Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. 175 m3/s - 1 p;
d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara - 3 p;
e. ianuarie 80 m3/s - 2 p
f. 100m3/s. -2p.
Total 12 puncte
VARIANTA 5
1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.
Total 20 puncte
astfel:
1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria siderurgica
3.1-Calarasi, 3-rârgu Jiu, 5-
Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari de
teren, îroziunea în suprafata
furtuni, secete etc.
Total 10 puncte II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F
(Sectorul Olt-
\rges) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influenta
climatica - în unitatea
z influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie; precipitatii
medii anuale: în
jnitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 - 600 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor
Orientali) si
elieful B (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): altitudinea
naxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din
unitatea A este de
I954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A
nu;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei) si
clima G (Muntii
3oiana Rusca) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influentele climatice -
n unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar în cea marcata cu G
influente oceanice;
irecipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an
iar în unitatea G
ieste 1000 mm/an.
Total 12 puncte
C (Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat
gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
- prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase;
- 3 p (câte 1 p pentru fiecare
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub
400 mm/an, influente climatice
de ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie - 4 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 2 p;
d) hazarde nucleare - 1 p.
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notata cu J
(Câmpia de Vest la N de Mures):
a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice,
devenind uscat în
Pleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase, luncile);
- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente; -
- altitudinea medie 100 m;
- are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate,
divagante;
2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures) - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p;
e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii - 1 p;
f) Satu Mare, Oradea - 2 p.
Total 10 puncte
a. Orasul Brasov este situat în partea centrala a tarii. Este un important
nod feroviar,
de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale
feroviare. Prin Brasov
trece E 60, si exista aeroport. - 4 p
b. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal pe materii
prime locale si
are o mare traditie în tara. Aceasta industrie ramâne importanta
deoarece este o mare cerere
pe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga
repartitie teritoriala pe
cuprinsul tarii, practic neexistând nici un oras românesc fara
întreprinderi de acest gen 4 p;
c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor
Meridionali.
Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline,
calcare, dar si gresii,
marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din
platouri si culmi,
separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci
calcaroase s-a format
relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei
(Topolnita, Cosustei),
poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în calcar
(Zaton); (câte doua
puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 4 p;
d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere
Carpatilor si
Subcarpatilor. - 4 p;
Total 16 puncte
a. 1930-2 p;
b. f992 - 2 p;
c) 1966 - rurala 60%, urbana 40%: 2002 - rurala 45%, urbana 55% -
4p:;
d. usor negativa - 2 p;
e. dezvoltarea industriei, explozia urbana - 1 p;
f. disponibilizarile din industrie. - 1 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 6
1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
astfel:
1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2.
Cutremure tectonice, alunecari de
teren, eroziunea în suprafata 3. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la
S (200 m); datodrita
defrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare; 4.5-
Giurgiu, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-
Târgu Mures.
Total 10 puncte
b. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si clima J
(Dealurile Silvaniei) (câte
2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în
unitatea F influente de ariditate
iar în unitatea J influente oceanice; precipitatii medii anuale: în
unitatea F 500 - 600 mm/an, iar in
unitatea E de 700 mm/an.
b. 4p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H
(Grupa Centrala
a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima
a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea
H este de 2100 m;
relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari în
centru, iar relieful H pe
siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si
clima E (Podisul
Somesan) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar în cea
marcata cu E influente
aceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub 500
mm/an iar în unitatea E
Deste 700 mm/ an.
Total 12 puncte
V. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
G (Câmpia Baraganului):
a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de
sedimente;
- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;
- este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;
- în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului;
- 2 p (câte 1 p >entru fiecare
b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub
400 mm/an, influente ;limatice
de ariditate, etajul climatic de câmpie - 4 p;
c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri - 1 p;
d) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1 p;
f) hazarde biologice, secete, furtuni - 1p.
referitoare la unitatea notata cu I
(Grupa Parâng):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul
Mare 2519 m); -se întâlnesc
suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; 3 p (câte 1p
pentru flecare caracteristica a
reliefului);
b) lacuri glaciare, lacuri antropice - 2 p;
c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere - 1 p;
d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide -1 p;
e) huila, pajisti, roci de constructii - 2 p;
f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase - 1 p.
Total 10 puncte
a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se
caracterizeaza prin
asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile specifice
câmpiilor si dealurilor
joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile,
podisurile si versantii muntilor
(300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile, cambisolurile si
spbdosolurile. Muntii
înalti au soluri din clasa spodosoluri. - 4 p
b. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate
10 tari si patru
capitale. De asemenea, asigura transportul fluvial în interiorul Europei
si face legatura
dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare-
Main- Rhin. 4 p;
c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste
structura etnica.
Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta Dunarii. în
partea centrala întâlnim
tatari si turci. - 4 p;
d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita
reliefului variat si
formelor.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe, auro-
argentifere, izvoare minerale;
zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan; zonele de
flis, calcare, roci
sedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere,
pajistile alpine. Podisul
Moldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor de
relief ne ofera în
special terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze asociate,
nisipuri cuartoase,
nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse. - 4 p;
Total 16 puncte
a. 1992-2 p;
b. 1912-2 p;
c. 1,2 milioane- 2 p;
d. 2,6 milioane - 2 p;
e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai, emanciparea
populatiei -, 2 p;
f. 7,4 milioane locuitori - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 7
I Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a;
6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1.14- Bârlad, 15 - Buzau, 16 - Somesul, 18 - Ialomita, 20 - Mures. 2. 1 -
Focsani,
Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf al Marii
Negre prin
pierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si
curentilor marini;
altitudinea medie este de 0,5 m.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care;
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de
Mures) si clima
l (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
influente climatice -
in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I influente de
ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar in
unitatea I sub 400
i/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru flecare
deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m,
iar cea maxima din
unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri
paralele orientate pe
directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la
interior o depresiune;
relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu
are;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si clima G
(Subcarpatii
MoIdovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
unitatea marcata cu D influente Oceanice, iar în cea marcata cu G
influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar
în unitatea G 600-
> mm/an.
Total 12 puncte
a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
notata cu F (Câmpia Moldovei):
a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin
depunere de
sedimente mezozoice si neozoice;
- predomina nisipurile, argilele;
- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;
- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D.
Cozancea);
b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub
400 mm/ an, influ-B climatice
de ariditate - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei - 1 p;
d) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1p;
e) Botosani, lasi - 2 p.
Total 10 puncte
notata cu H (Sectorul Olt - Arges):
a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii
Sarmatice;
- altitudinea maxima depaseste 300 m în nord;
- are aspect de câmpii tabulare, cu interfluvii largi si netede; 3 p (câte
1 p pentru fiecare
b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip soluri brun
roscate - 1 p;
d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile - 2 p;
e) Pitesti, Alexandria, Giurgiu, Slatina - 3 p.
Total 10 puncte
a. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat într-o zona
extrema a tarii.
Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul
maritim, cât si cel feroviar,
rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-
boat-ul între România,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Constanta se afla pe axa
fluviilor si a canalelor
si respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea
Mediterana) - 4 p
b. Fondul funciar al României este de aproximativ 23,7 mii. ha, din care
suprafata
agricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest fond
terenul arabil ocupa
9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile 0,6 mii. ha.
Ponderea mare din
suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca
fonduLfunciar agricol sa fie
resursa naturala de baza a tarii. - 4 p;
c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati
economice multiple
cum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii,
exploatarea padurii, cresterea
animalelor, diverse culturi agricole etc. în acelasi timp relieful ne ofera
o mare accesibilitate
pentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta suprafetelor
netede, a depresiunilor
si a vailor mari ale râurilor. - 4 p;
d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori
precum: cresterea
demografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat locuri
noi de munca,
mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de forta de
munca, mirajul
orasului. - 4 p;
Total 16 puncte
a. 1930-33%-2 p;
b. 1930-20%-2 p;
c. 2000- 8% - 2 p;
d. 1958-9%-2 p; -
e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca, emanciparea
populatiei - 2 p;
f. 1995 si 2000-2p.
Total 12 puncte
VARIANTA 8
1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri auro-
argentifere 3. Somes.
b. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt - Arges) si clima
H (Câmpia Moldovei)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice
- în unitatea A influente
climatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate; precipitatii
medii anuale: în unitatea A
avem 500 - 700 mm/an, iar în unitatea H sub 500 mm/an; temperatura
medie anuala: în unitatea A
10-11°C , iar în unitatea H de 6- 10°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J
(Muntii Apuseni)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea
maxima a reliefului în
unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de 1849
m; relieful unitatii
D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii D este
foarte rnasiv în
timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si
clima E (Podisul
Somesan) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar în cea
marcata cu E influente
oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400 mm/ an
iar în unitatea E
600-700 mm/an.
Total 12 puncte
notata cu D (Subcarpatii Getici):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen
asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în
cute diapire
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile
ce depasesc 100 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est;
- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;
b) lacuri în masive de sare - 1 p;
c) petrol, gaze naturale, sare, lignit - 3 p;
d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea - 2 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
elemente, referitoare la
unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice
neogene (V);
- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);
- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim 2303 m);
- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii
etc.
- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în Muntii Rodnei;
3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) - 1 p;
c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava - 2 p
d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
e) clasa cambisoluri, spodosoluri - 1 p;
f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare - 2 p.
Total 10 puncte
a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la
adâncimi variahilfi în
de m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi
freatice de mica adâncime ce se
alimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc în alimentatie si
pentru nevoi gospodaresti. Altele
sunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata. Unele,
cele termale se exploateaza
prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie, dar si
în alimentarea cu apa a
localitatilor sau a unor activitati economice. - 4 p
b. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse. Principalele
resurse sunt: petrolul,
gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea. - 4 p;
c. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind sioiate în
zone extreme
ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât
transportul maritim, cât si cel
feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra
transportul fluvial,
feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-
boat-ul între România,
Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla pe
axa fluviilor si a canale|or
si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea
Mediterana). - 4 p;
d. în zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici, risipite
cu gospodariile
împrastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure, pajistilor sau
loturilor agricole.
Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor,
forestiere, miniere sau
mixte. - 4 p;
Total 16 puncte
a. 325 m3/s lunile aprilie si mai - 4 p;
b. 80 m3/s septembrie - 2 p;
c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor - 2 p;
e. 190m3/s - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 9
1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
astfel:
1.4- Bistrita, 5- Sfântu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Târgoviste. 2. Relieful
este alcatuit
din platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci; predomina
rocile cristaline, calcarele,
gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat
de pesteri, chei, vai
seci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul Mic.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J
(Podisul Dobrogei
de Nord) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente
climatice - în unitatea
H influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si
pontice; precipitatii
medii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea J
sub 450 mm/an;
temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C , iar în unitatea J
de 10-11 ° C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si
relieful D (Câmpia de vest la
sud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea
174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai
largi, iar relieful unitatii D
este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.
c.4 p pentru doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali) si clima I (Grupa
Parâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele
climatice - în unitatea
marcata cu E influente de oceanice si baltice, iar în cea marcata cu I nu
se resimt; precipitatii medii
anuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I 800-
1200 mm/an.
Total 12 puncte
B (Podisul Sucevei):
a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii
Sarmatice spre S;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest;
- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;
- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone
înalte deluroase. - 2 p (câte
1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice - 2 p;
c) Suceava, Siret Moldova - 3 p;
d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag - 1 p;
e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial -1 p, t) Suceava- 1 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor
unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):
a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen
asemanatoare
muntilor Carpati;
cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu
muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi
semete cu structura cutata; - 4
p(câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).
b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni:
Pucioasa, Campina,
Vrancei, Pdiciori, Mera - 2 p;
c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit - 2 p;
d) cutremure de panânt - ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în
zona; alunecari de terendefrisari
- 2 p;
Total 10 puncte y. Se acorda 16 puncte astfel:
a. în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine
datorita pozitiei am pe glob.
Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, în N
de 8,5 Jrade si m altitudine 0
Ffde la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la îst si
cresc în altitudini In N
precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice »i oaitice,
iar în sud SJnt reduse
datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie. - 4 p
b Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si
asezarilor. în România ¦e disting o
mare varietate a formelor de habitat, fiecare având trasaturi proprii.
Distingem
c. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. Ele sunt
reprezentate
de paduri, pasuni, fânete naturale de munte, deal si câmpie, care au
pondere diferita de la
un judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de arbori si
plante din care sunt
alcatuite. - 4 p;
d. în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe
datorita
diversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de pamânt,
prabusiri, curgeri de
noroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina, înghet. - 4
p;
Total 16 puncte
a. 260 m3/s luna mai - 4 p;
b. 75 m3/s septembrie - 4 p;
c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. datorita lipsei precipitatiilor - 1 p;
e. 85 m3/s - 1 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 10
•
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16-
Somesul Mare, 19- Bega. 3.
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima
G (Podisul Dobrogei) (câte
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în
unitatea E influente climatice
oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii
medii anuale: în unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura
medie anuala: în unitatea E
este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu)
si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea
maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful
unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine
reprezentat de circuri, vai,
creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima
A (Delta
Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A
influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700
mm/ an iar în unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
notata cu I (Podisul Getic):
nisipuri, argile)
la nord spre
sud;
cu Câmpia
Româna;
partea sudica a
unitatii;
teren si fenomene
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile,
resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
asemanatoare
muntilor Carpati;
cute diapire;
muntele;
p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona;
alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat
goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme
pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât
forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor
externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele
si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind
afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita
pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de
ariditate - 4 p;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se
afla orasele: Craiova, Slatin,
Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile
comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si
temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 10
•
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16-
Somesul Mare, 19- Bega. 3.
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima
G (Podisul Dobrogei) (câte
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în
unitatea E influente climatice
oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii
medii anuale: în unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura
medie anuala: în unitatea E
este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu)
si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea
maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful
unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine
reprezentat de circuri, vai,
creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima
A (Delta
Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A
influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700
mm/ an iar în unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
notata cu I (Podisul Getic):
nisipuri, argile)
la nord spre
sud;
cu Câmpia
Româna;
partea sudica a
unitatii;
teren si fenomene
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile,
resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
asemanatoare
muntilor Carpati;
cute diapire;
muntele;
p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona;
alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat
goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme
pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât
forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor
externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele
si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind
afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita
pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de
ariditate - 4 p;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se
afla orasele: Craiova, Slatin,
Pitesti, Targoviste
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile
comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si
temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 11
1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. Drobeta Turnu Severin, Bârlad, Giurgiu, Sibiu; 2. Târnava Mare,
Argesul, Prutul; 3. sare, petrol,
gaze de sonda.
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief marcata cu D
(Câmpia Transilvaniei) si
clima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei), câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire
enuntata corect:
- precipitatii medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F,
sub 500 mm /an;
- influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, de ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii
Banatului) si relieful unitatii
marcate cu H (Grupa Fagaras); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
corect enuntata:
- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si
sedimentare (calcare),
în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;
- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în
unitatea H de 2544 m;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G (Dealurile
Silvaniei si
Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei);
câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect:
- etaj climatic: în unitatea G, de dealuri joase, în unitatea J, de dealuri
înalte;
- influenta climatica: în unitatea G, oceanica, în unitatea J, de ariditate;
notata cu E (Câmpia Baraganului):
a) 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare caracteristica a reliefului);
- reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;
- este acoperita cu un strat gros de loess;
b)- influenta de ariditate; -1 punct
c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista
regiuni fara scurgere de suprafata;
- exista unele lacuri cu apa sarata;
d) - petrol, gaze de sonda; - 2 puncte
e) - Slobozia, Calarasi, Braila; - 3 puncte
f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea notata cu B
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat
de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au
favorizat dezvoltarea
turismului; - 3 puncte
b) - climat de câmpie; -1 punct
c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .
- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d) - zona stepei;
- zona padurilor de foioase; - 2 puncte
e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene); - 1 punct
f) - Constanta; - 1 punct
a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat în rocile
carbonatice de catre apa
încarcata cu bioxid de carbon;
- relieful format pe sisturi cristaline, întregul sector al Muntilor Apuseni
fiind fragmentat
în blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar în partea
lor nordica la formarea
unor insule de cristalin; - 4 puncte
b) - în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt
mai mari (600-
700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an);
- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica,
pe când cele
estice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste termice
mari; - 4 puncte
c) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai
ales zonelor de
câmpie (Câmpia Româna, Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului,
lalomitei, Dâmbovitei;
- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în zonele
montane (Muntii
Apuseni), cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si în Podisul
Getic, Podisul
Bârladului; - 4 puncte
d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o
repartitie
neuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei padurilor,
care sunt localizate
în general în zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte în
Carpatii Orientali). La
polul opus se afla regiunile de câmpie, mai ales Câmpia Româna, unde
padurile ocupa
suprafete restrânse.
Pentru o eficienta cât mai mare, centrele de prelucrare a lemnului sunt
amplasate în imediata
apropiere a padurilor. - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte, astfel:
a) 325 m3/s, în luna mai; - 2 puncte
b) 110m3/s; -2 puncte
c) 60 m3/s în luna octombrie; - 2 puncte
d) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; - 2 puncte
e) topirea zapezilor (si ploile de primavara); - 2 puncte
f) 7 luni; - 2 puncte
VARIANTA 12
|. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.
d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a.
astfel:
1. Focsani, Bacau, Brasov, Târgu Mures; 2. Ialomita; 3. Bazinul Motru; 4.
Dâmbovita, Suceava,
Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare).
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu B
(Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu I (Delta Dunarii); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect: etaj
climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea I, de litoral si delta
temperatura medie anuala: în
unitatea B, 6-10 grade Celsius, în unitatea I, peste 11 grade Celsius;
precipitatii medii anuale: în
unitatea B, 600-700 mm/an, în unitatea I, sub 400 mm /an; influenta
climatica: în unitatea B,
oceanica, în unitatea I, pontica;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul
Dobrogei de Sud) si relieful
unitatii D (Subcarpatii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare din
urmatoarele:
- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un
strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au
favorizat dezvoltarea
turismului;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief notata cu
A (Sectorul
central al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu E
(Podisul Somesan);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre
urmatoarele: etaj climatic:
în unitatea A, de câmpie, în unitatea E, de dealuri si podisuri;
temperatura medie anuala:
în unitatea A" 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 7-9 grade Celsius;
precipitatii medii
anuale: în unitatea A 500-600 mm/an, în unitatea E, 600-800 mm/an;
influenta climatica:
în unitatea A de tranzitie, în unitatea E, oceanica;
notata cu J (Muntii Apuseni):
a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al
Carpatilor Occidentali;
- substratul petrografic este foarte diversificat, încât reprezinta un
adevarat mozaic petrografic;
- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a
dealurilor în interiorul zonei
montane, sub forma unor „depresiuni-golf;
- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în toate
directiile;
- nu au subdiviziuni transversale;
- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849
m), Vladeasa (1836 m) si
Muntele Mare (1826 m);
- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri
subterane);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- influenta oceanica; - 1 punct
c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc; - 2
puncte
d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; - 1 punct
e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun,
minereuri auro-argintifere,
minereuri complexe (câte 1 punct pentru oricare trei raspunsuri
corecte). - 3 puncte
IV.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
notata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române):
a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele
aduse de râuri, succesiv, de la
vest spre est si de la nord spre sud; - 1 punct
b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;
-are un aspect tabular;
-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc
dinspre vest spre est;
-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor);
-cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede (câte 1 punct
pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 2 puncte
c)- zona stepei, zona padurilor; - 2 puncte
d)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom castaniu); - 1
punct
e)petrol, gaze naturale; - 2 puncte
f)Slatina, Alexandria; - 2 puncte
V.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt
utilizate în industria
energetica si industria chimica;-
-ape geotermale, valorificate pentru încalzirea serelor, locuintelor si
tratarea diferitelor
boli si afectiuni; - 4 puncte
b.- roci eruptive (bazalte, andezite);
- roci sedimentare (calcare, gresii, travertin);
- roci metamorfice (marmura); - 4 puncte
c.- relief fluvial;
-relief carstic; - 4 puncte
d.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);
-sate de tip însirat (liniar). - 4 puncte
VI.a. 6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
b.-10 grade Celsius, în lunile ianuarie si februarie; - 2 puncte
c.-altitudinile mari; - 2 puncte
d.-16 grade Celsius; - 2 puncte
e.-treapta montana; - 2 puncte
f.-5 grade Celsius. - 2 puncte
VARIANTA 13
1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.
astfel:
1. Deva, Satu Mare, Arad Suceava; 2. petrol, gaze asociate; 3. Arges,
Buzau, Siret; 4. s-a format
prin orogeneza;
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
B (Podisul Dobrogei de Sud)
si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si
Crisene); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
- etaj climatic - în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de dealuri
joase;
-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B. 8-9
grade Celsius în unitatea G;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, sub 400 mm/an, în unitatea G
700-1000 mm/an;
-influenta climatica: în unitatea B, de ariditate, în unitatea G, oceanice;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu
litera F (Câmpia
Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei);
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în
timp ce
relieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni
submontane
inchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea F se
prezinta sub forma
unor dealuri scunde;
- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar
al unitatii F
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera
A (Muntii Banatului)
si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): câte 2
puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri înalte, al unitatii D, de
dealuri joase;
-temperatura medie anuala: în unitatea A, 6-10 grade Celsius, în
unitatea D, 8-9 rade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea A, 1000-1200 mm/an, în unitatea
D, 500-700 mm /an;
-influente climatice: în unitatea A, submediteraneene, în unitatea D,
oceanice;
notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) - s-a format prin
orogeneza alpina (cretaciccuatemar);
-a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului -începutul
cuaternarului);
- predomina sisturile cristaline;
- au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf.
Moldoveanu - 2544 m);
- prezinta o culme unitara în nord, orientata E-V si culmi mai joase,
perpendiculare pe
aceasta (N-S);
b)- lacuri glaciare: Bâlea, Capra Podragu;
- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; - 2 puncte
c)- Arges, Dâmbovita (Olt); - 2 puncte
d)- paduri de conifere (etaj alpin); -1 punct
e)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa spodosolurilor; - 1
punct
litera I (Delta Dunarii):
a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii;
-mareele slabe ale Marii Negre;
-curentii ocazionali de suprafata;
-panta redusa a Dunarii; - 2 puncte
b) - uscatul predeltaic (grinduri continentale);
-gridurile fluviale (longitudinale);
-grindurile fluvio-maritime (transversale);
-ostroave; - 3 puncte
c) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
- precipitati medii anuale: sub 400mm/an;
- influenta climatica: pontica; - 3 puncte
d) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - 2 puncte
a) - râuri putine si scurte;
- debite scazute;
- majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor si
limanurilor mari¬time, câteva
se varsa în Dunare prin limanuri fluviatile; - 4 puncte
b) - Muntii Carpati;
-fluviul Dunarea;
- pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene;
- 4 puncte
c) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;
-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural;
-transformarea unor asezari rurale în orase; - 4 puncte
d) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief glaciar;
-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;
-Câmpia Româna - relief fluvial, pe nisipuri; - 4 puncte
a)12 grade Celsius, luna august; - 2 puncte
b)-20 grade Celsius, luna ianuarie; - 2 puncte
c)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a
miscarii de revolutie, existenta
stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare; -
2 puncte
d)32 grade Celsius; - 2 puncte
e)-12 grade Celsius; - 2 puncte
f)-1 grad Celsius. - 2 puncte
VARIANTA 14
1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. a; 8. a; 9. c; 10. c.
astfel:
1. Deva, Piatra Neamt, Târgu Mures; 2. Motru, Bega, Trotus; 3. câmpie
aluvionara în formare,
uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4. minereuri
feroase, minereuri neferoase,
carbuni, roci de constructie;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera
A (Sectorul Central al
Câmpiei Române - între Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate
cu litera (Delta Dunarii);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre
urmatoarele: temperatura medie
anuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A, peste 11 grade Celsius în
unitatea I; precipitatii medii
anuale: în unitatea A, 500-600 mm/an, în unitatea I sub 400 mm/an;
influenta climatica: în unitatea
A, de tranzitie, în unitatea I, pontice;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera
D (Subcarpatii Getici) si
relieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte
corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza, în
timp ce relieful unitatii H
(Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni
marginite de dealuri cu
structura cutata, pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri
joase;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura Matau,
iar al unitatii H scade de
circa 200 m;
B (Dealurile Lipovei) si
clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-temperatura medie anuala: în unitatea B, 9-10 grade Celsius, în
unitatea E, 8-9 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea B, 700-1000 mm/an, în unitatea
E, 500-700 mm /an;
notata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng):
a) - s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile cristaline;
-culmile muntoase sunt dispuse radiar;
-este tipic relieful glaciar; - 4 puncte
b)- montan (sau alpin); - 1 punct
c)- lacuri glaciare: Gâlcescu; - 2 puncte
- lacuri de acumulare: Vidra;
c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; - 2puncte
d)- paduri de conifere, etaj alpin; - 1 punct
litera C (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prin sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o
cuvertura groasa de loess;
-relieful este usor ondulat, înaltimile depasesc doar pe alocuri 200 m;
-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess; - 3 puncte
b)- de ariditate;
-pontice; - 2 puncte
c)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)- stepa, paduri de stejar; - 1 punct
e)- balane dobrogene (molisoluri); - 1 punct
f)- deversarea unor produse petroliere; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- etajarea climei;
-etajarea elementelor biogeografice;
-natura resurselor minerale; - 4 puncte
b)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii Curburii
fata de Dealurile
de Vest;
- diferentele mai mari de altitudine;
-frecventa mai mare a stratelor de argila;
-miscarile seismice; - 4 puncte
c)- adâncimea mica a albiilor râurilor;
-degradarea digurilor de protectie^
-depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor; - 4 puncte
d) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea;
- cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea înaltimii; - 4
puncte
a)10 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
b)-7 grade Celsius, în luna februarie; - 2 puncte
c)8 grade Celsius; - 2 puncte
d)17 grade Celsius; - 2 puncte
e)6 grade Celsius; - 2 puncte
f)în munti; - 2 puncte
VARIANTA 15
1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d;
7. b; 8. c; 9. d; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1.Suceava; Petrosani; Focsani; Zalau;
2.- s-au format prin orogeneza;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
-prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura
cutata;
3.Târgu-Mures, Deva, Arad;
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera
D (Muntii Poiana Rusca) si
clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului); câte 2
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - în
unitatea D (m-tii Poiana Rusca), de
munte, în unitatea H (Câmpia Baraganului), de câmpie; temperatura
medie anuala: 6-8 grade
Celsius în unitatea D, 10-11 grade Celsius în unitatea H; precipitatii
medii anuale: în unitatea D,
peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta
climatica: în unitatea D, oceanica,
în unitatea H, de ariditate;
E (Subcarpatii Moldovei) si
relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în
timp ce relieful unitatii I
(Podisul Getic) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni
submontane închise la exterior
de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea I este un piemont tipic;
-relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar
al unitatii I scade de la
600-700 m în N la 300 m în Sud;
c)4 puncte pentrudoua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera C
(Câmpia
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici): câte
2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii C (Câmpia Moldovei), de câmpie, al unitatii G
(Subcarpatii
Getici), de dealuri înalte si joase;
-temperatura medie anuala: în unitatea C, 9-10 grade Celsius, în
unitatea G, 6-8
grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea C, 400-500 mm/an, în unitatea G,
700-1000 mm/
an;
-influente climatice: în unitatea C, de ariditate, în unitatea G,
submediteraneeana si
de ariditate;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prim sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat
gros de loess;
-relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m altitudine;
-este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune);
b)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;
-influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (câte 1 punct
pentru fiecare element corect) - 3
puncte
c)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul, constructii de
nave. - 2
puncte
notata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).
a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului
Panonic din vestul
Muntilor Apuseni;
-înclinarea generala a reliefului E-V;
- prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului, Câmpia
Crisurilor si sectoare mai înalte
(peste 100 m): Câmpia Carei, Câmpia Aradului;
-compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei
acoperita de dune de nisip fixate
prin plantatii de vii si pomi fructiferi;
b)influenta climatica: oceanica; -1 punct
c)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale; - 2 puncte
d)râuri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul; - 2 puncte
e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare, Oradea,
Arad; - 2 puncte
V.Seacorda 16 puncte astfel:
a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta Dunarii
datorita:
-uscatului predominant;
-altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor fertile;
-existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;
-prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);
-prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncte
b)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea
Colinara a
Transilvaniei este pusa pe seama:
-rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor în alternanta cu
stratele de argila;
-gradul ridicat de înclinare a reliefului;
-reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze
versantii;
-precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;
-activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza
versantiilor. - 4 puncte
c) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata fata
de cele din câmpie
prin:
-alimentare pluviometrica si nivala a râurilor;
-natura rocilor, care prin duritate permit constructii hidrotehnice;
-îngustimea sectoarelor de vale;
-panta ridicata si viteza mai mare a apei. - 4 puncte
d) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de Dealurile de
Vest:
-în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate
si altitudinilor reduse (sub
200 m);
-în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si
înaltimii mai mari (peste 300
m); - 4 puncte
a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna
februarie; - 2 puncte
b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna iulie;
- 2 puncte
c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara; - 2 puncte
d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare:
85 mm; - 2 puncte
e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna; - 2 puncte
f)diferenta august-decembrie: 75 mm; - 2 puncte
VARIANTA 16
1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.
astfel:
1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); - 3 puncte
2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism; - 3 puncte
-prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si sedimentare cutate
(flis);
-culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;
-au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei);
-este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;
3.Târgu Mures, Alba lulia Deva, Arad; - 3 puncte
4.Alexandria; - 1 punct
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera
I (Podisul Getic) si clima
unitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte
enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea I, de dealuri si podisuri joase, în unitatea C,
de câmpie; -temperatura
medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-10 grade Ceisiusîn
unitatea C;
-precipitatii medii anuale: în unitatea 1,500-700 mm/an, în unitatea C,
sub 500 mm/an;
-influenta climatica: în unitatea I, submediteraneana si de tranzitie, în
unitatea C, de ariditate;
litera J (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca);
flecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, în timp ce
relieful unitatii D s-a format
exclusiv prin orogeneza;
-în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si sedimentare
cutate, pe când în unitatea D
predomina sisturile cristaline);
-relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful Pietrosu
Rodnei, iar al unitatii D doar
1374 m în Vârful Padesu;
H (Câmpia Baraganului) si
clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): câte 2 puncte
enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H, de câmpie, al unitatii E, de dealuri joase si
depresiuni submontane;
-temperatura medie anuala: în unitatea H, 10-11 grade Celsius, în
unitatea E, 8-9 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea H, 400-500 mm/an, în unitatea E,
500-700 mm/an;
-influente climatice: în unitatea H, de ariditate, în unitatea E, baltica si
de ariditate;
notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):
a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;
- se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului;
-se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari, submontane,
închise spre exterior de de
dealuri cu structura cutata;
-altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului; - 3 puncte
b)Moldova, Bistrita, Trotus; - 3 puncte
c)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; - 2 puncte
d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza
degradarea terenurilor, locuintelor,
cailor de transport si telecomunicatiilor; - 2 puncte
litera B (Podisul Târnavelor):
a)- s-a format prin sedimentare;
-prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, în forma de
„domuri" cu acumulari de gaz
metan;
-culmile au înaltimi de 500-600 m, orientate est-vest;
-în.sud este mai înalt si mai împadurit, numit Podisul Hârtibaciului, în
sud-vest este mai scund,
numit Podisul Secaselor; - 3 puncte
b)- etaj climatic de dealuri joase si înalte;
-influenta climatica oceanica; - 2 puncte
c)Târnava Mare, Târnava Mica; - 2 puncte
d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor; - 1 punct
e)gaz metan; - 1 punct
f)Târgu Mures; - 1 punct
a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei prime
(bauxita exploatata în apropiere
(Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import; - 4 puncte
b)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera
europeana de navigatie, reducând
cu 400 km distanta de transport naval între Constanta si Cernavoda; •
-traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o importanta
sursa de apa pentru irigatii;
-constituie si un important obiectiv turistic; - 4 puncte
c)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea si
varietatea
factorilor pedogenetici:
-dispunerea formelor de relief în trepte si, implicit, etajarea climei;
-varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;
-diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si influentele
exterioare;
aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie; - 4 puncte
d)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un anumit
specific al activitatilor
umane:
-cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor;
-activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;
-mineritul pe seama zacamintelor metalifere;
-hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;
-turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4 puncte
a)2°C, în luna ianuarie; - 2 puncte
b)22°C, în luna iulie; - 2 puncte
c)martie si noiembrie; - 2 puncte d)23-24°C;-2 puncte e)11°C;-2 puncte
f) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de revolutie a
Pamântului; - 2 puncte
VARIANTA 17
1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c;
7. d; 8. d; 9. c; 10. b.
astfel:
1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare;
2.- s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt orientate spre NE-SV, E-V, sau N-S;
-este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas - 1954
m);
3.Focsani, Sibiu;
4.Arges, Somesul Mic;
a ) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera
A (Grupa Muntilor Retezat-
Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul
Bârladului); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: în
unitatea A, de munte, în
unitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade
Celsius în unitatea A, 8-9 grade
Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea A, peste
1000-1200 mm/an, în unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea A, oceanica, în
unitatea H, de ariditate;
litera D (Subcarpatii Moidovei) si
relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei); câte 2 puncte
pentru fiecars deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în
timp ce reliafui unitatii G
(Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni
submontane închise la
exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea G este o
câmpie tabulara;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesului,
iar al unitatii G este de sub
200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I
(Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata
-etajul climatic al unitatii I, de dealuri joase, al unitatii C, de dealuri
joase si de câmpie;
-temperatura medie anuala: în unitatea 1,9-10 grade Celsius, în unit. C,
peste 10-11 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea C,
400-500 mm / an în nord si
sub 400 mm/an în sud;
-influente climatice: în unitatea I, oceanice, în unitatea C, de ariditate
si pontice;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):
a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism;
-prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si sedimentare
cutate (flis);
-paralelismul culmilor orientate NV-SE;
-este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima
2303 m în Vârful Pietrosul
Rodnei);
-tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic; - 4 puncte
b)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) - 1 punct
d)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; - 3
puncte
c)lac glaciar, lac în masive de sare, lac de acumulare; - 1 punct
d)oceanica, baltica; - 1 punct
litera C (Podisul Dobrogei):
a)Constanta, Tulcea; - 2 puncte
b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); - 1 punct
c)Cernavoda; - 1 punct
d)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;
- lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; - 4 puncte
e)- zona stepei;
-zona padurilor (de stejar); - 2 puncte
a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au
fost amplasate
în imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier);
-reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante
reduse; - 4 puncte
b)- altitudini mai mari;
-gradul ridicat de fragmentare;
-înclinarea mare a versantilor; - 4 puncte
c)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfârsitul proterozoicului, sisturile
verzi din partea
centrala (Podisul Casimcei);
-orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a înaltat Muntii
Macinului (granite si ,
calcare); - 4 puncte
d) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;
- în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice; -
4 puncte
a)28 mm, în luna februarie; - 2 puncte
b)79 mm, în luna septembrie; - 2 puncte
c)51 mm; - 2 puncte
d)41 mm în luna mai, 78 mm în luna iulie; - 2 puncte
e)februarie si aprilie; - 2 puncte
f)5 mm; - 2 puncte
VARIANTA 18
1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.
astfel:
1.petrol, gaze asociate;
2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m altitudine,
înclinarea generala este N-S;
3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
4.Baia Mare, Botosani;
5.Bitrita, Prut;
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2 puncte
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10
grade Celsiusîn unitatea 1,8-9
grade Celsiusîn unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea 1,700-
1000 mm/an, în unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea I, oceanica, în unitatea
H, de ariditate. - 4 puncte
litera A (Grupa Retezat-
Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii); câte
2 puncte pentru fiecare
deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- în unitatea A predomina sisturile cristaline, în unitatea B rocile
sedimentare cutate
(flis);
- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m), ale
unitatii B sunt
sub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m);
- în unitatea A este tipic relieful glaciar, în unitatea B relieful pe
conglomerate; - 4
puncte
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
G (Câmpia Olteniei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata
-etajul climatic al unitatii G, de câmpie, al unitatii C, de dealuri joase si
de câmpie;
-precipiatii medii anuale: în unitatea G, 500-600 mm/an, în unitatea C,
400-500 mm/ an în nord si
sub 400 mm în sud;
-influente climatice: în unitatea G, submediteraneene, în unitatea C de
ariditate si pontice; - 4
puncte
notata cu litera E (Subcarpatii Getici):
a) - s-au format prin orogeneza;
-prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura
cutanata;
-altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile,
pietrisuri); - 4 puncte
b)Dâmbovita, Motru, Arges, Olt, Jiu; - 3 puncte
c)etaj climatic: de dealuri înalte; - 1 punct
d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); - 1 punct
e)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare; - 1 punct
Total 10 puncte
litera C (Podisul Dobrogei);
a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine, structura
geologica si petrografica,
despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia;
-compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi:
format prin orogeneza
baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin);
-compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin
sedimentare;
-înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m (Vârful
Greci 467 m), partea sudica
este mai joasa, rar depaseste 200 m;
-petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi verzi, granite
si calcare), în sud (Podisul
Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a
depus un strat de loess; - 4
puncte
b)influenta climatica: de ariditate, pontica; - 1 punct
c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime, lagune; - 2
puncte
d)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; - 1 punct
e)orase peste 50000 de locuitori: Constanta.Tulcea. - 2 puncte
a.Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de relief:
-în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub
500-600 mm/ an), determina o
vegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile - etajul
stejarului;
-în munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200
mm/an) permite dezvoltarea
vegetatiei de padure (fag si conifere); - 4 puncte
b.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei
materialelor de
constructii:
-varietatea si bogatia rocilor de constructie;
-cerinta mare de materiale de constructie pe piata; - 4 puncte
c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de
lacuri în zonele
montane fata de Subcarpati:
-extinderea mai mare în suprafata si altitudine;
-varietatea conditiilor de formare a muntilor;
-diversitatea structurii petrografice; - 4 puncte
d.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile
în Câmpia
Româna fata de regiunile deluroase:
-relieul neted si întins;
-solurile cu fertilitate ridicata;
-climatul propice culturilor agricole; - 4 puncte
Total 16 puncte
a)17 mm, în luna martie; - 2 puncte
b)35 mm, în luna mai; - 2 puncte
c)18 mm; - 2 puncte
d)februarie - 27 mm , august-28 mm; - 2 puncte
e)34-21 = 13 mm; - 2 puncte
f)influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
VARIANTA 19
1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1.minereuri de fier, plumb, marmura;
2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea mai
mare (Vârful Moldoveanu -
2544 m);
3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
4.lasi, Satu Mare;
5.Siret, Crisul Alb;
Total 10 puncte
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
H (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan); câte 2
puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8
grade Celsiusîn unitatea H, 7-9
grade Celsiusîn unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea H, 500-
700 mm/an, în unitatea I
700-1000 mm/an; influenta climatica: în unitatea H, baltica si de
ariditate, în unitatea I, oceanica;
D (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca);
-relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin
orogeneza si vulcanism, în
timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin
orogeneza;
-relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline, sedimentare,
eruptive), pe când în unitatea F
predomina sisturile cristaline;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu
Rodnei, iar al unitatii F scade la
doar 1374 m în Vârful Padesu;
-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE, pe
când unitatea F este un masiv
individualizat.
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
E (Câmpia
Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de
Nord): câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii E, de câmpie, al unitatii G, de dealuri joase si
de câmpie;
-precipiatii medii anuale: în unitatea E, 500-600 mm/an, în unitatea G,
400-500 mm / an;
-influente climatice: în unitatea E, submediteraneene, în unitatea G, de
ariditate si pontice;
notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei)
a)râuri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; - 2 puncte
b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, în masive de sare, de
acumulare; - 2 puncte
c)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de
constructie, paduri de conifere, pasuni
si fânete; - 3 puncte
d)tip de sol: podzoluri, soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri; -
1 punct
e)tip de sate: risipite; - 1 punct
f)influente climatice: oceanica în vest, baltica în est; - 1 punct
litera C (Delta Dunarii):
a)câmpie aluvionara în formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma de
grinduri si ostroave; - 2
puncte
b)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în nord,
Sulina la mijloc, Sfântu
Gheorghe la sud); - 2 puncte
c)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii sub 400 mm/ an;
-influenta climatica pontica; - 3 puncte
d)categorii de cai de comunicatie: navale, rutiere; - 2 puncte
e)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica. - 1 punct
a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe
teritoriul României:
-în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de
prelucrare grefate pe fondul
forestier, paduri de conifere în special, cele mai extinse;
-în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este
slab reprezentata la fel ca si
vegetatia arborescenta; - 4 puncte
b)Variatia temperaturii medii anuale:
-temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade
Celsiusîn sud la 8-9 grade
Celsiusîn nord;
-scade în altitudine de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6 grade
Celsiusîn munti, iar la
altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius; - 4 puncte
c)Densitati diferite în bazinul Argesului:
-în bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea
populatiei este redusa datorita
conditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed;
-în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste
media pe tara datorita
conditiilor. - 4 puncte (
d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic:
-defrisarile masive;
-pasunatul irational;
-haldele de steril ale exploatarilor miniere;
-diferentele termice zilnice si sezoniere, având ca rezultat
dezagregarea rocilor; - 4 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)325 m3/s, în lunile aprilie, mai; - 2 puncte
b)80 m3/s, în luna septembrie; - 2 puncte
c)primavara, inundatii, revarsari; - 3 puncte
d)ploile de primavara, topirea zapezilor; - 3 puncte
e)245 m3/s.;- 2 puncte
VARIANTA 20
1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c;
7. b; 8. c; 9. b; 10. a .
Total 20 puncte
astfel:
1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;
2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza,
altitudinea maxima 467 m Vârful
Greci;
3.Bârlad, Vaslui;
4.Târgu Mures, Deva;
5.Somes, Ialomita.
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
B (Podisul
Bârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Câmpia
Oltinei); câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea E, de câmpie;
-temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B, 10-11
grade Celsius în unitatea E;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an, în unitatea E
500-600 mm/ an;
-vânturi: în unitatea B, Crivatul, în unitatea E, Austrul.
C (Delta Dunarii)
si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord); câte 2
puncte pentru
- relieful unitatii C este o câmpie aluvionara în formare (relieful cel mai
tânar), unitatea G este un
rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a celor
formati prin orogeneza
baikaliana în sud;
- înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea, în unitatea G de
467 m în Vârful Greci;
- petrografia în C este reprezentata prin aluviuni, pe când în G prin
granite, calcare, sisturi verzi;
c)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera
H (Subcarpatii
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si
Bucovinei): câte 2
puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre
urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de munte;
- temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius, în
unitatea D, 2-6 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea H, 700-1000 mm/an, în unitatea
D, peste 1000-1200 mm/an;'
- influente climatice: în unitatea H, baltice în nord, de ariditate în sud,
pe când în unitatea D,
oceanice în vest si baltice în est;
referitoare la Unitatea I (Grupa
Fagarasului)
a) - este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii
românesti;
- s-a format prin orogeneza alpina;
- a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 de m;
- predomina sisturile cristaline
- are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi perpendiculare
orientate N-S;
b)Argesul, Dâmbovita, Topologul;
c)lacuri: glaciare: Bâlea, Capra si Podragul; de acumulare: Vidraru;
referitoare la Unitatea A
(Subcarpatii Getici)
a)- s-au format în ultima faza a orogenezei alpine;
- prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura
cutata;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile, gresii, conglomerate si
pietrisuri;
- au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau;
b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;
c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;
d)Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;
a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor:
- avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de
zapada pe pante abrupte;
- prabusiri de stânci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de
gravitatie;
- miscari seismice în Carpatii Curburii, zona de coliziune a placilor
tectonice;
b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei:
- procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si
sedimentare în cea sudica;
- vârsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii agentilor externi;
c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud
comparativ cu Dealurile
de Vest:
-în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta cantitate
de precipitatii,
sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp în care
în Dealurile de Vest
cantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an, cauzata
de influentele
oceanice si altitudinea mai mare;
d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex:
-pozitia geografica la Marea Neagra;
-functiile complexe: industriale, comerciale, turistice, administrativ-
politice;
-numarul mare de locuitori, peste 300000.
a)11 grade Celsius, în luna ianuarie; - 2 puncte
b)6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
c)17 grade Celsius; - 2 puncte
d)2,5 grade Celsius; - 2 puncte
e)media aritmetica a temperaturii medii lunare; - 2 puncte
f)muntii înalti; - 2 puncte
VARIANTA 21
I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.
II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor
gazeifere; altitudini de 450-550
m. 3. Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. 4.3-Galati; 12-Bucuresti.
5. 14-Buzau; 17-Moldova.
III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si
submediteraneene, in timp ce
clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;
-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700
mm, in timp ce in Podisul
Dobrogei sunt sub 450 mm;
b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede,
despartite de culoare largi de vale
ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde
platouri structurale, cueste,
depresiuni, inseuari, versanti abrupti;
- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in
Podisul Sucevei altitudinea
Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);
c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in
timp ce Subcarpatii
Curburii au influente continentale de ariditate;
-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii
Curburii iarna bate crivatul,
iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.
IV.B - Muntii Apuseni
a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata
Mare/ Bihor);
-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene,
pesteri etc);
-existenta depresiunilor „golf prin care Campia de Vest patrunde pana
in inima muntilor;
b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;
c)influente oceanice din vest;
d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;
e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;
b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)
a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);
-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);
-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti -
Depresiunea Brasov;
-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin
eroziune diferentiala (sfincsi,
stanci curioase);
b)Depresiunea Brasov;
c)climat tipic/nontan;
d)etajul fagului / etajul coniferelor;
e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri
podzolice;
f)Brasov si Sfantu Gheorghe.
V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii
Banatului, minereurile de fier
din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele
metalurgice (folosite ca fondanti)
au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita
(in Muntii Banatului) si
Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);
b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din
care pornesc 9 magistrale
feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi,
respectiv Henri Coanda-
Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);
c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni
intracolinare) si inclinarea pante lor, in
zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic
pe fundul de presiunilor si
gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si
extinse favorizeaza satul de
tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;
-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale
genereaza, in zona colinara,
sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp
ce in campie, pe langa
functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care
preiau functii industriale sau
de servicii;
d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici
(scad temperaturile si cresc
cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;
- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai
moi, in campie si roci dure, in
zona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.
VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie,
iulie, august);
d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95
mm
VARIANTA 22
I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.
II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat
marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie
constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj
Petrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva; 6-
Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.
Suceava.
III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din
vest, in timp ce Campia
Moldovei are influente continentale de ariditate;
-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei
iarna bate crivatul;
b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare
cutate), in timp ce in Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si
calcaroase;
-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m),
pe cand Muntii Banatului
abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);
c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in
Subcarpatii Moldovei sunt
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii
Moldovei iarna bate crivatul.
IV. D - Podisul Dobrogei de Sud
a)- altitudini, in general, sub 200 m;
-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate
groase de calcare si gresii iar la
suprafata o cuvertura de loess;
-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi;
b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente
de ariditate si pontice;
c)zona stepei / zona silvostepei;
d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;
e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu
nuanta de ariditate.
b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest)
a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri;
-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu lunci
extinse;
-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia
Pitestilor), alcatuite;
predominant din pietrisuri si nisipuri;
b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa
argiluvisoluri;
d)Pitesti, Alexandria, Slatina;
e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc
odata cu altitudinea);
influentele climatice
(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp
ce in vest
precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);
b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii;
-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra
si^ca urmare,
industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in
numeroase localitati
rurale;
c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un
factor restrictiv
in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile
netede, culoarele
largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie;
-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in
raspandirea si
densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza
concentrarile mai
mari de populatie;
d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei;
-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice,
continentale de ariditate
etc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din
toate partile continentului.
VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase
de aer tropical)
si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii
lunare; f) 6° C.
VARIANTA 23
I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.
II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-
Focsani; 9-Slobozia; 3.1
Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de
nave maritime; 4. Lac de baraj
natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.
III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in
timp ce in Podisul Sucevei
apar influente scandinavo-baltice;
-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul
Sucevei bate uneori
iarna crivatul;
b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu
intruziuni granitice,
in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea
petrografica ce determina
paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru -
munti alcatuiti din
formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);
- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare
mai redus
comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata
(numeroase depresiuni
si culoare de vale) si masivitatea mai redusa;
c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest,
in timp ce in
Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de
ariditate din est;
- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in
Podisul
Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la
vest la est.
IV.C - Muntii Poiana Rusca
a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;
-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);
-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat de
vai scurte si adanci;
b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:
c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu
rasinoase;
d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;
e)minereuri de fier, cupru, marmura.
I - Campia Romana la Vest de Arges
a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in
sud;
-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci extinse
si terase ale afluentilor
Dunarii;
-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;
b)zona silvostepei/ zona stejarului;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa
argiluvisoluri;
d)petrol si gaze asociate;
e)Craiova, Pitesti, Alexandria.
V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-
22 %o in stratul
inferior.
-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic,
oxigenat, cu salinitate
de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic,
neoxigenat, bogat in H2S, cu
o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);
b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului
genereaza o etajare
a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in
zona colinara etc).
-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza
cultura graului si a florii soarelui,
sorgului, tutunului, caisului, piersicului.
-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de
meri si pruni.
c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat
gros de zapada si
de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de
temperatura, zgomote etc.)
-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de
precipitatii torentiale,
inghet-dezghet etc.
d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a
cantitatilor de
precipitatii odata cu altitudinea;
-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai bogate
comparativ cu
estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate
determina precipitatii mai
reduse si secete frecvente.
VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare
globale, generata de
forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media
aritmetica a temperaturilor
medii lunare; f) 12° C.
VARIANTA 24
I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.
II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul Sfantu
Gheorghe; 3. 2 -Piatra
Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn,
huila.
III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in
timp ce in Podisul
Barladului sunt influente continentale de ariditate;
- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in
Dealurile Lipovei, in timp
ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.
b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce
in Muntii Apuseni abia trec
de 1800 m;
-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii
Apuseni (datorita
altitudinilor mai mici);
-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de
fragmentare, in timp ce Muntii
Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe
depresiuni, culoare de vale,
pasuri);
c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate
si pontice, in timp ce in
Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;
-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei
de Sud, in timp
ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.
IV.A - Subcarpatii Curburii
a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele
si argilele;
-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;
-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;
b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;
c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;
d)sare, petrol, gaze asociate;
e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga
durata/topirea brusca a zapezii pe
substrat marno-argilos;
b.F- Podisul Mehedinti
a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;
-altitudini intre 500-700 m;
-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;
b)lac carstic - Lacul Zaton;
c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;
d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila
submediteraneana;
e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul
Drobeta Turnu-Severin;
V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare
de avalanse
(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum
schimbarile bruste de
temperatura, zgomotele etc);
-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat
marno-argilos,
genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa
si formeaza un
strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);
b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;
-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si
hartiei care
valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de
fier), fie din tara
(stuful din Delta Dunarii);
c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in
doline;
-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui
vulcan stins;
lacuri in masive de sare;
d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata
de masivele
demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate,
identice, indiferent de
unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;
-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui
optim teritorial,
valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.
VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta
circulatiei continentale
dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e)
circa 5 mm; f)
mai si iulie.
VARIANTA 25
I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.
II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare;
10-Giurgiu; 3.13 -Crisul
Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de
lunga durata coroborate cu
topirea zapezii in zona montana (primavara);
III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate,
in timp ce in Podisul
Somesan apar influente oceanice;
-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de
Sud, in timp ce
in Podisul Somesan este de 8-9° C;
b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic
are o structura
necutata, de tip piemontan;
-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de
depresiuni strajuite,
la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic
apare sub forma
unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud, despartite de
culoarele largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in
Grupa Fagaras
apar influente oceanice din vest;
-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei
Fagaras in
timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;
IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si
Bucovinei)
a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est
generat de alcatuirea
petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din
sisturi cristaline, in est,
munti alcatuiti din flis);
-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303
m);
-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;
b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;
c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;
d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn),
calcare, andezit
manganetc;
e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul
alpiij
(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).
D - Podisul Tarnavelor
a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de
vai largi, cu lunc
si terase;
-altitudini de 400-600 m;
-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand
glimee;
b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest;
c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;
d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa
cambisoluri;
e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale,
alunecari car pot afecta asezari,
cai de comunicatie, terenuri agricole etc.
V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul
Hunedoarei (minereul de fie
din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii
pentru importi de materii
prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile
altitudinale mai mari care
duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si
de varietatea petrografica) ale
Carpatilor Orientali, comparati
cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai
putin variate, determina o mai
mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;
c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare
ale Grupei Parang determina
o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde
precipitatiile mai reduse si
gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor
forestiere;
d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de
17-18 %o, oxigenat, biotic,
pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-22
%o, neoxigenat, abiotic,
bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata
lipsei curentilor verticali;
- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);
VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia
radiatiei calorice in cursul
anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a
temperaturilor medii
lunare.
VARIANTA 26
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.
II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-
Buzau; 16-Somesul Mare; 18-
Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5.
inundatii.
III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce
Campia Moldovei are
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia
Moldovei bate
crivatul;
b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline
cu intruziuni
granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali se remarca
paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica
(in vest munti vulcanici,
in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti alcatuiti
din flis);
-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in
grupa Nordica a
Carpatilor Orientali depasesc 2000 m;
c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de
ariditate, in timp ce
Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice;
-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp
ce in Podisul
Somesan depasesc 600 mm/an.
IV.D - Podisul Getic
a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant
pietrisuri si nisipuri);
-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;
-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre
sud, despartite de vai largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
b)influenta submediteraneana din sud-vest;
c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;
d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;
e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;
f)lignit, petrol / gaze asociate.
C – Sub carpatii Moldovei
a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;
-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri,
nisipuri);
-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un
aliniament de culmi
subcarpatice;
b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;
c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;
d)petrol, gaze asociate, sare;
e)Onesti / Piatra Neamt;
f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;
V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m;
-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne.
-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci,
create prin eroziune
diferentiala;
-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline,
lacuri carstice,
pod natural etc);
b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess,
diferentele altitudinale mici si
climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a
solurilor comparativ cu alte
unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele
altitudinale si etajarea climatica
determina o mare varietate de soluri;
c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de
agentii externi dir
Carpati;
-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite de vai
largi cu lunci s
terase;
d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara,
desfasurarea altitudinali
influenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric si
radiar al retelei de raur
debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala
densitatea si regimi
scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile
solului (prin alcatuire
petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare
biogeografica, panti
grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii
de solificar
determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri
in zonele mi
joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);
VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august;
d) mai 107 mn august
105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.
VARIANTA 27
I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d; 10 - a.
II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova; 18-
Tarnava.Mai
3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea. III. a) -
Podisul Mehedinti are un climat
cu influente submediteraneene, in timp ce Podi!
Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate;
- in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in Podisul
Barladului iar
bate crivatul;
b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia
Transilvaniei an
structura necutata;
-altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai
înalte), în
timp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m;
c) - Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si
pontice, pe când Dealurile
Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene;
-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul
Dobrogei de Sud, în
timp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.
IV. D - Muntii Apuseni
a)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din roci
metamorfice,
magmatice si sedimentare;
-au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada fiind
numeroasele depresiuni
(inclusiv depresiuni golf), culoare de vale, pasuri si trecatori joase;
- Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea Craiului
etc.
b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;
c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere;
d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu
podzoluri;
e)minereuri auroargintifere, bauxita, cupru, minereuri radioactive etc. I
- Câmpia de Vest la nord de
Mures
a)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente
aduse de
agentii externi din Carpati;
-este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si câmpii
joase (de divagare,
cu tendinte deînmlastinire si subsidenta);
b)influente oceanice din vest;
c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa
molisoluri;
d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb;
e)Satu Mare/ Oradea/ Arad;
f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.
V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar
cantitatile de precipitatii
cresc;
b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se
aprovizioneaza cu minereu de fler din
Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani
(aflata în apropiere), iar Resita
(situata în Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si
huila din Muntii Banatului;
c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt, Lotru,
Arges, Sebes,
etc);
-pentru irigatii (râurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc);
-pentru navigatie (Bega, Prut);
-pentru pescuit;
d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi orase etc.
VI.a) 355 mc/s în mai; b) 70 mc/s în ianuarie; c) cantitati reduse de
precipitatii si prezenta
fenomenelor de înghet (pod de gheata, înghet total); d) 190 mc/s în
martie si 130 mc/
s în septembrie; e) 285 mc/s.
VARIANTA 29
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.
II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru,
andezit; 2. interfluvii mari cu
desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase;
frecvente procese de versant
(alunecari de teren profunde, torentialitate); 3. 5-Alex-andria; 8-
Râmnicu Vâlcea; 4. Brasov si
Sfântul Gheorghe; 5. seceta prelungita.
III.a) - Podisul Bârladului are influente continentale de ariditate, în timp
ce Dealurile Lipovei au
influente submediteraneene si oceanice;
-în Podisul Bârladului bate crivatul (iarna), în timp ce în Dealurile
Lipovei bat vânturile de vest;
b)- ambele unitati montane au structura cutata, de orogen si altitudini
de peste 2000 m;
-în ambele grupe montane apare relieful glaciar;
c)- în Podisul Tâmavelor apar influente oceanice, în timp ce în Podisul
Mehedinti
apar influente submediteraneene;
-în Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale în sezoanele de
tranzitie, în timp ce în Podisul
Tâmavelor bat vânturile de vest;
-în Podisul Mehedinti iernile sunt blânde si primaverile timpurii, în timp
ce î Podisul Tâmavelor
iernile sunt mai reci si mai umede.
IV.I - Muntii Apuseni
a)- sunt un adevarat mozaic petrografic fiind alcatuiti dintr-o mare
varietate de roci
(magmatice, metamorfice, sedimentare);
-au masivitate redusa si un grad mare de fragmentare (multe
depresiuni, culoare de vale, pasuri si
trecatori joase);
-au un relief carstic complex si pitoresc;
b)Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarad, Muntii Vladeasa;
c)climat tipic montan;
d)lac carstic (Varasoaia);
e)minereuri auroargintifere, bauxita, minereuri radioactive.
C - Câmpia de Vest la N de Mures
a) - s-a format prin sedimentarea bazinului panonic cu materiale aduse
de agentii externi din
Carpati;
-are altitudini în jur de 100 m;
-formata din câmpii înalte (piemontane sau tabulare) si câmpii joase
(de divagare cu tendinte de
înmlastinire si subsidenta;
b)Somes, Mures / Crisul Repede/ Negru/ Alb;
c)climat de câmpie cu influente oceanice;
d)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
e)petrol, gaze asociate, izvoare termale.
V. a) scaderea natalitatii si bilantul migratoriu negativ;
b)- pentru navigatie;
-pentru hidroenergie;
-pentru irigatii si alimentare cu apa;
-pentru pescuit;
c)- regimul precipitatiilor (insuficiente pentru dezvoltarea padurii în SE
tarii), comparativ
cu zona colinara si cea montana unde climatul mai racoros si mai
umed favorizeaza
dezvoltarea padurii;
-gradul de antropizare si densitatea populatiei si asezarilor (în câmpie
s-au facut
defrisari masive pentru extinderea terenurilor agricole, asezari etc, în
timp ce în zona
montana densitatea populatiei si a asezarilor sunt mai reduse);
d)- habitatul deltaic este restrictiv (suprafete de uscat reduse, soluri
nisipoase si
aluvionare cu fertilitate redusa), accesibilitate redusa, în timp ce
Depresiunea Brasovului
are aspect de ses intramontan, cu interfluvii netede, soluri cu fertilitate
medie, resurse
variate;
-satele deltaice au functii piscicole si agroturisticeîn timp ce satele din
Depresiunea
Brasovului au functii mai diversificate (agropastorale, forestiere,
miniere, agroturistice);
VI. a)mai-320m3/s;
b)septembrie 70m3/s;
c)toamna;
d)primavara;
e)250m3/s;
f)regimul precipitatiilor (cu valori mari primavara si scazute toamna);
g)150m3/s.
VARIANTA 30
I. 1-d; 2-a; 3-a; 4-a; 5-c; 6-a; 7-b; 8-d; 9-a; 10-d.
II. 1. importanta zona piscicola; navigatie fluvio-maritima; turism. 2.
Râmnicu Vâlcea. 3. roci de
costructie (granit, calcare), resurse de sol (soluri fertile). 4. prabusiri/
miscari
seismice. 5. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe,
cupru, andezit.
III.a) - Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si pontice, în
timp ce Muntii
Apuseni au influente oceanice;
-precipitatiile medii multianuale în Masivul Dobrogei de N sunt sub 450
mm, în
timp ce în Muntii Apuseni depasesc 1000 mm.
b) - Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce depasesc
2000 m, în timp ce în Muntii
Banatului abia depasesc 1400 m;
-în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apare relieful glaciar, în timp ce
în Muntii
Banatului nu apare;
-în Grupa Nordica apare un\paralelism al culmilor muntoase determinat
de alcatuirea
petrografica (vulcanic - în vest, cristalin - în centru si flis - în est), în
timp ce în Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline si calcarele;
c) - în Podisul Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de 700-
800 mm, în timp ce în Carpatii
Curburii sunt între 850-1000 mm;
-temperaturile medii multianuale în Podisul Somesan sunt de 8-9° C, în
timp ce pe
culmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m
altitudine).
IV.E - Podisul Bârladului.
a)- se înclina de la nord la sud, dupa cum s-au retras apele marine si
lacustre, ca
urmare a umplerii treptate cu sedimente;
-interfluviile sunt largi, netede, fiind în mare masura platouri
structurale, despartite de vai largi, cu
lunci si terase;
-altitudinile sunt cuprinse, în general, între 100 si 350 m, depasind 500
m în Colinele Tuto vei;
b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate;
c)Bârlad si Vaslui;
d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe substrat
marno-argilos;
e)gaze asociate, petrol, soluri fertile.
J - Grupa Retezat- Godeanu
a)- masivitate pronuntata, grad redus de fragmentare;
-altitudini de peste 2000 m;
-relief glaciar complex;
b)Grupa Retezat - Godeanu;
c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene;
d)lac glaciar (acumularea apei în circuri);
e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc.
f)huila, roci de constructie, paduri.
V.a) sate risipite (crânguri), în majoritate mici (sub 500 loc), cu functii
agropastorale,
forestiere, miniere;
b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare
acoperire în suprafata) comparativ
cu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui poate
oferi oportunitati de dezvoltare
economica. Poate fi valorificat fie ca teren arabil, fie ca suprafata
pentru pomicultura si viticultura,
fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor;
c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice;
suprapasunatul;
d)crearea bazinelor de retentie pentru valorificarea hidroenergetica si
pentru regularizarea debitelor
în zona montana, în timp ce în zona de câmpie sunt amenajate pentru
alimentarea cu apa a
sistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura. VI.a) iunie
160 m3/s; noiembrie 65
m3/s: c) toamna; d) 50 m3/s; e) 90 m3/ s, în ianuarie,
120m3/s în mai, 80m3/s în octombire; f) 95 m3/s.
VARIANTA 31
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. ; 6. c; 7.
b; 8. a; 9. c; 10. a.
II.Se acorda 10 puncte (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. Tg. Mures, Alba lulia, Deva, Arad. 2. Baia Mare, Dr. Tr. Severin,
Focsani. 3. Jijia, Somesul Mic.
4. Roci constructie, paduri de foioase si conifere.
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul
Barladului) si
clima unitatii marcate cu H (Dealurile de Vest - Dealurile Lipovei), cate
2 p pentru fiecare
deosebire enuntata corect: etaj climatic - in unitatea D, de dealuri cu
altitudine mijlocie, in
unitatea H, de dealuri joase; precipitatii medii anuale: in unitatea D,
500 mm/ an, in unitatea
H, 700 - 1000 mm/ an; influente climatice: in unitatea D, de ariditate,
in unitatea H,
oceanice.
b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E (Gr.
Retezat - Godeanu)
si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N. a Carpatilor Orientali); cate 2
asemanare enuntata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-
au format prin incretirea
scoartei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc
2000 m (Muntii
Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); in
ambele grupe se
intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia
Transilvaniei) si
clima unitatii marcate cu F (partea centrala a Campiei Romane); cate 2
p pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: in
unitatea A, de dealuri, in
unitatea F, de campie; influente climatice: in unitatea A, influente
oceanice, in unitatea F,
de tranzitie - de la influente submediteraneene, la cele de ariditate.
Total 12 puncte
referitoare la unitatea marcata
cu B (Podisul Dobrogei): a. - cel mai tipic si mai complex podis din
Romania;
- partea centrala s-a format in timpul orogenezei caledoniene - Podisul
Casimcei,
format din sisturi verzi;
- orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest -
sud-est din Muntii
Macinului (467 m);
-jumatatea sudica a podisului - prin sedimentare cu calcare, gresii;
-prezenta stratului de loess (30 m grosime), strapuns de roci
calcaroase;
-varietatea structurii geologice: sisturi verzi, granite, calcare,
conglomerate, gresii,
loess;
-altitudinea medie 125 m, fiind cea mai joasa unitate de podis;
-relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat, care
coboara din nord si
sud spre centru.
(cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.factor: relieful;
-Marea Neagra.
-influenta: ariditate pe cea mai mare intindere;
-pontica, in zona litoralului, (cate 1 punct pentru oricare factor si
influenta) - 2 puncte
c.- stepa (in centrul si estul podisului) - inlocuita cu suprafete agricole;
-silvostepa (in Pod. Babadag, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei);
-etajul stejarului cu specii termofile. (1 punct pentru oricare raspuns) -
1 punct
d.molisoluri - fertilitate foarte buna pentru culturi; argiluvisoluri - sub
padurile de
stejar; bun pentru pomi si vita de vie;
e.Constanta, Tulcea - 2 puncte
f.eroziunea solurilor - secete urmate de precipitatii abundente. - 2
puncte
Total 12 puncte
referitoare la unitatea marcata cu J
(Subcarpatii Getici):
a.- sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a orogenezei
alpine;
-structura geologica - roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile);
- relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir este situat
la contactul cu muntelcprin
procese erozionale (Depresiunea Campulung - inchisa la sud de Mg.
Masau, 1017 m - Depr. Arefu,
pe Arges - Jiblea, pe Olt); al doilea sir - cea mai importanta fiind Tg. Jiu-
Campu Mare, dominata la
sud de Dealul Bran, 333 m. (cate 1 punct pentru oricare doua
caracteristici) - 2 puncte
b.- etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala, 7-8° C;
precipitasii medii anuale,
700-800 mm/an);
-in vest, influense submediteraneene - 2 puncte
c.stejar, amestec stejar cu fag, pe dealurile inalte etajul fagului - 1
punct
d.petrol, gaze asociate, sare, roci construcsie (1 punct pentru oricare
resursa) -1 punct
e.Tg. Jiu, Rm. Valcea - 2 puncte;
f.Dambovisa, Arges, Olt, Oltes, Gilort, Jiu (cate 1 punct pentru oricare
doua rauri) - 2 puncte.
Total 10 puncte
a.turism, transporturi maritime, pescuit, exploatarea hidrocarburilor din
platforma
continentala - 4 puncte
b.Clima continentala - influensele vestice interfereaza cu cele estice,
nordice si
sudice; caracterul temperat - paralela de 45° N trece prin partea
central-sudica a sarii,
aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si Polul Nord,
in zona de clima
temperata; caracterul continental - sara noastra se afla in centrul
continentului, la distanse
aproximativ egale fasa de extremitasile estice, vestice, nordice si mai
aproape de sudul
continentului, (cate 2 puncte pentru fiecare caracter) - 4 puncte.
c.- diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de grupare
a gospodariilor
in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful), modul de utilizare
a terenurilor sau
activitasile economice predominante; exista trei tipuri de baza - sat
risipit, sat rasfirat si
mai multe varietasi;
-forma satelor poate fi: neregulata (nu a avut la inceput un plan al
dezvoltarii lor),
liniara (in lungul unui drum principal), geometrica (dreptunghiulara,
poligonala); - 4 puncte.
d.datorita condisiilor de relief, clima, resurse naturale, istorice,
economice (4 puncte
pentru oricare 2 argumente) - 4 puncte.
Total 16 puncte
a.aprilie, 230 mc/ s - 1 punct;
b.septembrie, 50 mc/ s - 1 punct;
c.toamna - 2 puncte;
d.primavara - 2 puncte;
e.80 mc/ s - 2 puncte;
f.170 mc/ s - 100mc/ s = 70 mc/ s - 2 puncte;
g.- ploi abundente, influnse oceanice. - 2 puncte.
Total 12 puncte
Total test: 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 32
I. Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2.c; 3.d; 4.b; 5.d;
6.b; 7.a; 8.a; 9.d; 10.c.
astfel:
1. Botosani, lasi. 2. minereuri neferoase, roci construcsii, ape minerale.
3. H = Pod. Somesan: este
situat in N-V Pod. Transilvaniei; este format din interfluvii netede,
dezvoltate pe un substrat
sedimentar usor inclinat spre SE. 4. Zalau (14), Giurgiu (17). 5. Galasi
(19): poluarea aerului -
scaderea calitasii viesii;
a.4p pentru 2 asemanari intre clima unitasii marcata cu C (Campia
Moldovei) si clima
unitasii marcata cu F (Campia Romana - Campia Baraganului), cate 2p
pentru fiecare
deosebire enunsata corect: etaj climatic - in ambele, etaj climatic de
campie; precipitasii
medii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse, sub 500 mm/ an;
influense climatice: in
ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate; bate Crivasul.
b.4p pentru 2 asemanari intre relieful unitasii marcate cu G (Gr. N. a
Carpasilor Orientali)
si relieful unitasii marcate cu J (Gr. Fagaras); cate 2 puncte pentru
fiecare asemanare
enunsata corect, oricare din urmatoarele: ambele grupe s-au format
prin incresirea scoarsei
in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m
(Munsii Rodna - Vf.
Pietrosu, 2303 m; Munsii Fagaras - Vf. Moldoveanu, 2544 m); in ambele
grupe se intalneste
relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).
c.4p pentru doua asemanari intre potensialul economic al unitasii
marcate cu D (Campia
Transilvaniei) si potensialul economic al unitasii marcate cu A
(Subcarpasii Moldovei); cate
2p pentru fiecare asemanare enunsata corect, dintre urmatoarele: in
ambele unitasi se
exploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei - gaz metan,
sare; in Subcarpasi
Moldovei - petrol, gaze asociate, sare); in ambele unitasi se
exploateaza roci de construcsie
in ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.
Total 12punct<
IV. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente,
referitoare la unitatea marcata cu
B (Podisul Getic):
a.- s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un fundal
cristalin;
-structura geologica: roci sedimentare - „pietrisuri de Candesti",
nisipuri, argile;
-relieful este inclinat usor nord - sud, cu altitudini cuprinse intre 600 -
700 m, in nor si 200 - 300 m,
in sud spre Campia Romana;
-este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror lasime creste de
la nord spr
sud;
(cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte;
b.Jiu, Motru, Gilort, Amaradia, Olt, Oltes, Arges
(cate 1 punct pentru oricare trei rauri) - 3 puncte;
c.argiluvisoluri (soluri brun-roscate) - 1 punct;
d.petrol, gaze sonda, carbuni energetici (lignit - bazinul Motru), roci
construcsie (nisi
pietrisuri);
(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte.
Total 10 pune
referitoare la unitat marcata cu E
(Munsii Banatului):
a. - s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; - structura
geologica: roci cristaline,
calcare in care apar diverse forme carsti
(Cheile Nerei, Caras, Minis);
-altitudinea cea mai mare - Vf. Semenic (1446 m) din Munsii Semenic;
-lipseste relieful glaciar, (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici)
- 3 puncte;
b.- clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor mici si
influentelor exteri¬
oare); precipitatii, 700 - 1200 mm/an; bate austrul; influente
submediteraneene. - 2 puncte;
c.Resita - 1 punct;
d.Dunarea (sector defileu), Nera, Caras, Barzava;
(cate 1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte;
e.carbuni superiori (huila cocsificabila), fier, minereu de cupru, roci
constructie (calcare,
granite);
(cate 1 punct pentru oricare doua resurse) - 2 puncte.
Total 10 puncte
a.- debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de prezenta
rocilor
permeabile;
-au debite mici si seaca uneori vara (Telita, Taita, Slava, Casimcea);
-se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre; - 4 puncte
b.- hazarde: alunecari de teren, spalarea versantilor, inundatii;
-cauze: pante mari, structura geologica, defrisari, pasunat excesiv - 4
puncte
c.raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief, raspandirii
inegale a
resurselor naturale, dezvoltarii istorice si economice - 4 puncte
d.- in zona montana: glaciare, vulcanice, de bara] natural, in zone
calcaroase, in
sare;
-in zona de deal si podis: sarate, iazuri;
-in regiunile de campie: cu apa sarata, limane fluviale;
-in Delta Dunarii;
-in lungul litoralului: limane maritime, lagune. - 4 puncte
Total 16 puncte
a.aprilie, 9000 mc/ s - 1 punct;
b.septembrie, 3900 mc/ s - 1 punct;
c.toamna - 2 puncte;
d.primavara - 2 puncte;
e.8500 - 3900 = 4600 mc/s - 2 puncte;
f.caderi de precipitatii mai mari; aportul afluentilor cu debite mari - 4
puncte.
Total 12 puncte
VARIANTA 33
I.Se acorda 20 puncte (cate 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2.a; 3.d; 4.b; 5.d;
6.a; 7.d; 8.c; 9.b; 10.c.
astfel:
1. Bacau, Alexandria, Hunedoara. 2. Somesul Mare. 3.1= Muntii
Apuseni: minereuri neferoase, roci
constructie. 4. B = Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov, Sf.
Gheorghe. 5. H = Podisul
Tarnavelor: hazard - alunecari de teren; cauza - defrisari masive.
a. 4 p pantru Totai 12 p deosebiri intre clima unitatii marcate cu A
(Campia Baraganului) si clima
unitatii marcate cu C (Campia de Vest), cate 2p pentru fiecare
deosebire enuntata corect:
preciDitatii medii anuale: in CamDia Baraaanului. sub 500 mm/an. in
Camoia de
Vest, 630 mm/an; influente climatice: in Campia Baraganului, influente
de ariditate, in Campia de
Vest, influente oceanice.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F (Gr.
Parang) si relieful
unitatii marcate cu I (Muntii Apuseni); cate 2 puncte pentru fiecare
asemanare enuntata
corect, oricare din urmatoarele doua: in Gr. Parang altitudinile
depasesc 2500 m (Vf.
Parangul Mare - 2519 m), iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt sub
2000 m (Vf. Bihor -
1849 m); in Gr. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat prin
circuri si vai glaciare, iar
in Muntii Apuseni lipsesc; Gr. Parang este masiva, Muntii Apuseni sunt
fragmentati de
„depresiunile golf, vai.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu B (Gr.
Sudica a Carpatilor
Orientali) si clima unitatii marcate cu H (Podisul Tarnavelor); cate 2p
pentru fiecare asemanare
enuntata corect, dintre urmatoarele doua: etaj climatic: Gr. Sudica a C.
Orientali - etaj
climatic montan, in Pod. Tarnavelor - etaj climatic de dealuri;
temperaturi medii anuale: in
Gr. Sudica a C. Orientali, 2 - 6°C, in Pod. Tarnavelor, 5 - 7°C; precipitatii
medii anuale: in
Gr. Sudica a C. Orientali, 700 ^ 1000 mm/an, in Pod. Tarnavelor, 600
mm/an.
Total 12 puncte
cu D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-structura geologica: roci vulcanice in vest, cristaline in centru si
sedimentare (flis)
in est;
-culmile sunt paralele si au orientare nord-vest spre sud-est;
-este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai);
-cea mai mare altitudine - Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2303 m). (cate 1
punct pentru oricare trei
b.- etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2-6°C; precipitatii,
700-1400 mm/an;
vanturi puternice);
-etaj climatic alpin in Muntii Rodna, Maramures;
- influente scandinavo-baltice. - 2 puncte
c.- lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodna);
-lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag, Costiui (Depr. Maramures) - 2
puncte
d.- minereuri neferoase (Muntii Gutai, Maramures), ape minerale, roci
de constructie,
mangan (Vatra Dornei).
(cate 1 punct pentru oricare trei resurse) - 3 puncte
Total 10 puncte
marcata cu E (Podisul Barladului):
a.- relief tipic structural, cu platouri netede;
-versanti afectati de degradari;
-altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului, (cate
1 punct pentru fiecare
caracteristica) - 3 puncte
b.- etajul clirnatic al dealurilor cu altitudine medie (temperaturi medii
anuale, 10°C
bate crivatul; precipitatii sub 500 mm/an);
-influente de ariditate. - 2 puncte
c.- clasa molisoluri (cernoziom levigat);
-clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole).
(1 punct pentru oricare clasa) - 1 punct
d.- hazard: alunecari de teren
-cauze: despaduriri, structura geologica. - 2 puncte
e.Vaslui, Barlad - 2 puncte
f.sate rasfirate, specifice zonei de deal si podis. - 1 punct
Total 10 puncte
a.- varietatea reliefului;
-conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea, iar
cantitatea de
precipitatii creste; - 4 puncte
b.- centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si valorifica
materiile prime
din apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului);
-centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din apropiere
(minereu de fier din Muntii
Poiana Rusca si huila din bazinul Petrosani);
-in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de munca - 4
puncte
c.- zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si vest si
mai accentuata
in est, unde exista o alternativa de dealuri si depresiuni; partea estica
mai este cunoscuta
si sub denumirea de „Subcarpatii Transilvaniei"
-in zona marginala sunt prezente cute diapire, cu samburi de sare care
ajung, uneori,
pana la suprafata. - 4 puncte
d.- relieful predominant negativ;
-conditii climatice nefavorabile;
-soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii. - 4 puncte
Total 16 puncte
a.iunie, 82 mm; - 1 punct
b.februarie, 40 mm; - 1 punct
c.vara; - 2 puncte
d.iarna; - 2 puncte
e.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre sfarsitul
primaverii si inceputul
verii; - 2 puncte
f.aprilie - 48 mm; august - 50 mm. - 2 puncte
g.82 mm - 40 mm = 42 mm; - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 34
1.Se acorda 20 puncte (cate 2 p. pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. d; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. d.
astfel:
1.1- Podisul Dobrogei de Nord: calcare, granite, paduri foioase, terenuri
agricole;
2.6 = Alba Iulia, 8 - Piatra Neamt; 3. F - Delta Dunarii ariditate, seceta
datorita cantitatii
mici de precipitatii care cad; consecinta - densitatea mica a populatiei;
4. 18 - Olt: Sf.
Gheorghe, Rm. Valcea, Slatina.
a. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu H (Muntii
Banatului) si clima unitatii
marcate cu E (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare doua
deosebiri
enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea H oscileaza
intre 6 - 10°C, iar in unitatea E
este de 10°C; influente climatice: in H - influente submediteraneene, in
E -influente de ariditate;
vanturi: in H - austrul, in E - crivatul.
b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N a
Carpatilor
Orientali) si relieful unitatii marcate cU J (Gr. Retezat-Godeanu); cate 2
puncte pentru
fiecare asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: -
cele doua grupe s-au
format prin incretire in orogeneza alpina; amandoua grupele au
altitudini ce depasesc
2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf.
Peleaga, 2509 m); - in
ambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin
circuri si vai glaciare.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul
Somesan) si
clima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii); cate 2p pentru fiecare
asemanare enuntata
corect, dintre urmatoarele doua: - etajul climatic: in unitatea D, de
dealuri inalte; in unitatea
G, montan; - precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800 mm/an; in
unitatea G, 700-1000
mm/an; - influente climatice: in unitatea D, influente oceanice; in
unitatea G, inversiuni de
temperatura, in depresiuni.
cu A (Muntii Apuseni):
a.- constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti;
-cea mai mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf. Bihor, 1849 m);
-intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea „depresiunilor golf de-alungul Crisurilor;
-alcatuire geologica complexa": sisturi cristaline, roci sedimentare si
magmatice, care onstituie un
adevarat mozaic;
-are mare dezvoltare relieful carstic, dar lipseste relieful glaciar.
(1 punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 puncte
b.influenta climatica oceanica; - 1 punct
c.in calcare - Lacul Varasoaia; - 1 punct
d.- etajul stejarului, fagului
-la peste 1400 m - amestec fag cu rasinoase - 1 punct pentru oricare
raspuns;
e.- argiloiluviale (brune si brun-roscate) sub padurile de stejar;
-cambisoluri sub padurile de fag - 1 punct pentru oricare raspuns;
f.minereuri neferoase, roci constructie - marmura, bauxita. - 3 puncte
Total 10 puncte
referitoare la unitatea marcata cu B
(Campia Baraganului):
a.- s-a format prin sedimentare, prin umplerea unui lac care s-a retras
treptat spre est;
-structura geologica este formata din pietrisuri, nisipuri, argile, peste
care s-a depus c
cuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m; -se prezinta ca o
campie tabulara, neteda; -in loess sau
format mici excavatiuni numite crovuri. (1 punct pentru oricare trei
b.- etaj climatic de campie;
-influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
c.zona stepei - ierburi xerofile; - 1 punct
d.molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia; - 1 punct
f.petrol, gaze de sonda. - 2 puncte
Total 10puncti
a.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita:
-scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei maselor
estice si sudice, mai uscate;
-reliefului, prin altitudine si orientarea versantilor. - 4 puncte
b.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii Orientali
comparativ cu
Muntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului
forestier, centrelor de
consum, valorificarea fortei de munca (cel mai important fond forestier
este in Carpatii
Orientali). - 4 puncte
c.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre asezarile foarte mici
din zona montana
(cranguri sau catune), cu un numar redus de locuitori si constructii,
pana la asezari rurale
mari, concentrate sau compacte, cu o structura bine definita si un
numar de locuitori mai
mare. - 4 puncte
d.- in Muntii Carpati, depresiunile, vaile si chiar anumite defileuri au
favorizat stabilitatea
asezarilor; activitati economice cum ar fi: exploatarea unor resurse
naturale, dezvoltarea
cailor de comunicatie, oportunitatile turistice, potentialul
hidroenergetic, pasunile intinse
sunt influentate de relief;
-in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief care
este, in
general, putin inalt si fragmentat si permite dezvoltarea agriculturii. - 4
puncte
Total 16 puncte
a.iulie, + 22°C; - 2 puncte
b.ianuarie, - 4°C; - 2 puncte
c.iarna; - 2 puncte
d.26°C; - 2 puncte
e.caracterul continental al climei; - 2 puncte
f.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni. - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 35
1. a; 2. c; 3. d; '4. d; 5. c; 6. c;
7. a; 8. d; 9. b; 10. c
astfel:
1.4- Mures : Tg. Mures, Alba lulia, Deva; 2. 10 - Botosani, 18 - Ploiesti,
20 -Focsani; 3. B - Podisul
Dobrogei: Tulcea, Constanta; 4. petrol si gaze de sonda; roci de
constructie.
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul
Barladului) si
clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Getici), cate 2 p pentru fiecare
doua deosebiri
enuntate corect: temperatura medie anuala: in unitatea D, 10°C, in
unitatea J, 7-8°C;
precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/an, in unitatea J, 700-
800 mm/an; influente
climatice: in unitatea D, influente de ariditate, in unitatea J, acestea
lipsesc.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu G (Carpatii
Curburii) si
relieful unitatii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); cate 2 puncte
pentru fiecare
asemanare enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: altitudini: in
unitatea G este
sub 2000 m (Muntii Ciucas - 1954 m), iar in unitatea I, depasesc 2000
m (Muntii Rodna -Vf.
Pietrosu, 2303 m); orientarea culmilor: in unitatea I, culmile sunt
paralele, iar in unitatea G lipsesc
culmile paralele; relief glaciar: in unitatea G, acesta lipseste, iar in
unitatea I, este bine reprezentat
prin circuri si vai glaciare; structura geologica: in unitatea G, este
constituita din roci sedimentare
(flis), iar in unitatea I din roci vulcanice, cristaline, sedimentare.
c. 4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Campia
Transilvaniei) si clima
unitatii marcate cu F (sectorul central al Campiei Romane); cate 2p
enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic: in
unitatea A, de dealuri, in unitatea F,
de campie; vanturi: in unitatea A, vanturi de vest, in unitatea F,
crivatul; influente climatice: in
unitatea A, influente oceanice, in unitatea F, de tranzitie de la cele
submediteraneene la cele de
ariditate.
Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea
urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea
marcata cu E (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-au format prin incretire in orogeneza alpina;
-sunt masivi, avand pasuri si depresiuni putine;
-este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si vai
glaciare;
-structura geologica formata din: sisturi cristaline, calcare;
-altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m)
(1 punct pentru oricare trei
b)- etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale 2-6°C; precipitatii
medii anuale
800-1200 mm/an);
-influente climatice: submediteraneene; - 2 puncte
c)lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga; - 1 punct
d)- argiluvisoluri (brune si brun-roscate);
-cambisoluri (brune si brun-acide);
-podzoluri (clasa spodosoluri);
(1 punct pentru oricare tip) - 1 punct
e)- etajul stejarului, fagului, coniferelor;
-vegetatie alpina;
-specii de vegetatie mediteraneana - in Muntii Cernei; ^ (1 punct
pentru oricare raspuns) - 1
punct
f)- roci constructie;
-huila in Depresiunea Petrosani;
-paduri (1 punct pentru oricare doua raspunsuri) - 2 puncte
Total 10 puncte
referitoare la unitatea marcata cu C
(Subcarpatii Moldovei):
a)- cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni, inchise
spre exterior si
compartimentate de dealuri cu structura cutata;
-s-au format prin incretire, in ultima perioada a orogenezei alpine;
-au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea Plesu, 911 m);
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
(1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b)- etaj climatic de dealuri inalte, cu precipitatii mai mari de 700-800
mm/an si unde
bate crivatul;
-influenta climatica: in nordul lor, influenta baltica; - 2 puncte
c)Moldova, Bistrita, Trotus;
(1 punct pentru oricare doua rauri) - 2 puncte
d)petrol, gaze asociate, sare, roci constructie; (1 punct pentru oricare
doua resurse) - 2 puncte
e)Onesti, Piatra Neamt; - 2 puncte
a.legatura dintre resurse, populatie si mediu reprezinta o incercare de
optimizare a
raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta din punct
de vedere economic,
dar fara a periclita mediul inconjurator; in acest fel se pune accentul pe
pastrarea calitatii
mediului pentru generatiile viitoare; - 4 puncte
b.- raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de
altitudinea reliefului;
astfel, asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile mai mari,
Delta Dunarii, unde
exista intinderi mari de ape;
-regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele
deluroase prezinta concentrari mari
de populatie urbana si rurala;
-in Muntii Apuseni, asezarile omenesti urca pana la 1600 m; marea
accesibilitate pentru locuire si
comunicatie este favorizata de existenta vailor mari, a depresiunilor si
suprafetelor slab inclinate;
T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati
economice multiple, necesare
dezvoltarii asezarilor umane. - 4 puncte
c.- in partea nordica, precipitatiile medii anuale sunt mai mari deoarece
relieful este
preponderent montan (800-1200 mm/an) si se resimt influente baltice;
in partea sudica,
respectiv Campia Romana, acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an),
influentele climatice
nefiind bogate in precipitatii;
-temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C
in Lunca
Dunarii) la nord (8,5°Cin nordul Podisului Moldovei), datorita diferentei
de latitudine intre
sudul si nordul tarii (aprox. 5°), care determina o scadere a
temperaturii medii anuale de la
sud la nord cu aproximativ 2 - 2,5°C. - 4 puncte
d.- distributia inegala a padurilor in tara noastra este in stransa
legatura cu relieful
(altitudine, orientarea culmilor), conditiile climatice (temperatura,
precipitatiile), solurile,
activitatile economice. - 4 puncte
Total 16 puncte
a.ianuarie, -7,9°C; - 2 puncte
b.august, 9,5°C; - 2 puncte
c.17,4°C; - 2 puncte
d.zona montana; - 2 puncte
e.(+)4,5° - (-)6°C = 10,5°C; - 2 puncte
f.aprilie (0°C), septembrie (6,5°C). - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 36
1. b; 2. b; 3. b; 4. a; 5. d; 6. a;
7. a; 8. c; 9. c; 10. d.
astfel:
1. E - Gr. Retezat-Godeanu si Parang: podzoluri (clasa spodosoluri),
cambisoluri; 14 - Giurgiu, 15 -
Galati, 18 - Pitesti;
3. G - Muntii Banatului: - relief carstic dezvoltat in calcare, in care s-au
format c\ si pesteri; Defileul
Dunarii dintre Bazias - Gura Vaii, o vale transversala caracterizc printr-o
alternanta de sectoare
inguste - Cazanele Mari si Mici, Portile de Fier si bazin< depresionare
Moldova Noua si Orsova; 4.
C - Gr. N. a Carpatilor Orientali: minere neferoase, roci constructie, ape
minerale, mangan
(Depresiunea Domelor). 5. F-Podi; Dobrogei de N-seceta-lipsa de
precipitatii
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu G (Muntii
Banatului]
clima unitatii marcate cu H (Podisul Barladului), cate 2p pentru fiecare
doua deosel
enuntate corect: precipitatii medii anuale: in unitatea G, 700-1200
mm/an, in unitatea
sub 500 mm/an; vanturi: in unitatea G bate austrul, iar in unitatea H,
crivatul; influei
climatice: in unitatea G, influente mediteraneene, in unitatea H,
influente de ariditate.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu C (Gr. N. a
Carpat
Orientali) si relieful unitatii marcate cu D (Delta Dunarii); cate 2 puncte
pentru fiec;
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: altitudini - in
unitatea C altitudii
depasesc 2000 m (Muntii Rodnei - Vf. Pietrosu, 2303 m), iar in unitatea
D altitudir
maxima este de 12 m, in grindul Letea; relief glaciar - in unitatea C
este bine reprezen
iarin unitatea D lipseste; structura geologica - in unitatea C este
formata din roci vulcani
cristaline, iar in unitatea D aceste roci lipsesc.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu F (Podisul
Dobrogei
Nord) si clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor
Orientali); cate 2 p per
fiecare deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj
climatic -in unita
F, etajul climatic de dealuri, in unitatea I, etajul climatic montan;
temperatura medie anu
- in unitatea F, este de 10-11°C, iarin unitatea I, 2-6°C; precipitatii
medii anuale -
unitatea F, 500 mm/an, iarin unitatea 1,700-1000 mm/an.
referitoare la unita
marcata cu B (Campia Baraganului):>
a.- s-a format prin acumulare de sedimente intr-un mare lac ce s-a
retras tre|
spre est;
-este o campie tabulara, neteda;
-pe alocuri, este presarata de mici excavatiuni in formatiuni loessoide,
numite cro\ (1 punct pentru
oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b.lacuri sarate: Lacul Sarat, Lacul Amara; - 1 punct
c.stepa cu ierburi xerofile, graminee; - 1 punct
d.clasa molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia, Calarasi; - 2 puncte
f.petrol, gaze de sonda, izvoare cu apa sarata; - 3 puncte
Total 10 pur
referitoare la uniti marcata cu J
(Muntii Apuseni):
a. - s-au format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-cea mai mare altitudine se gaseste in Muntii Bihor - Vf. Bihor, 1849 m;
-lipseste relieful glaciar, datorita altitudinilor reduse;
-este bine dezvoltat relieful carstic (chei, pesteri);
-structura geologica: roci sedimentare, cristaline, magmatice, care
formeaza
adevarat „mozaic petrografic";
-intra in contact direct cu Campia de Vest, in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea „depresiunilor golf de-a lungul celor trei Crisuri (1 punct
pentru oricare trei
b.- etaj climatic montan (temperatura medie anuala, 2-6°C; precipitatii,
peste 1200. mm/an);
-influenta climatica oceanica. - 2 puncte
c.Mures, Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somes;
(1 punct pentru oricare doua rauri); - 2 puncte
d.- minereuri neferoase, roci constructie, bauxita; - 3 puncte
Total 10 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfe :
a.- in Depresiunea Colinara a Transilvaniei exista lacuri naturale
formate pe masive
de sare: Sovata (Lacul Ursu), Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda;
-iazurile sunt lacuri antropice, create prin ridicarea de baraje
transversale in luncile
joase ale vailor din Campia Transilvaniei, folosite pentru irigatii,
piscicultura, animale;
acestea au fost create de om pe raurile care secau vara, iar la ploile
bogate produceau
inundatii. - 4 puncte
b.- Podisul Casimcei este alcatuit din roci foarte vechi si s-a format, in
sensul evo¬
lutiei reliefului, intr-o epoca indepartata in timp; aceasta portiune este
cea mai veche
unitate de relief la zi formata din sisturi verzi si face parte dintr-un
vechi relief montan ce
apartine muntilor Caledonieni;
-partea nordica (Muntii Macinului) este formata din roci vechi (granite)
care apartin
Europei hercinice. - 4 puncte
c.- existenta substratului argilos, inclinarea pantelor, precipitatii
abundente, alternante
cu perioade de seceta, defrisari; - 4 puncte
d.- prezenta unor resurse naturale;
-relief favorabil;
-conditii climatice de adapost;
(4 puncte pentru oricare doi factori) - 4 puncte
Total 16 puncte
a. 5°C, iulie; - 2 puncte
b.iarna, etajarea altitudinala; - 2 puncte
c.vara, temperatura aerului scade in raport cu altitudinea; - 2 puncte
d.etajul climatic montan; - 2 puncte
e.- se calculeaza media aritmetica pentru cele 12 luni ale anului. - 2
puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 37
I.Se a raspuns corect), astfel: la; 1.a; 2. a; 3. b; 4. d; 5. c; 6. d; 7. c; 8.
d; 9. b; 10. a
II. Se acorda 10 punere (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1.18- Pitesti; 19 - Botosani; 2. 7 - Siret; 8 - Crisul Negru; 3. B - Campia
Baraganului: - seceta,
datorita cantitatilor mici de precipitatii; - afectarea culturilor agricole,
se impune foicsirea
irigatiilor; 4.1 - Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Sf. Gheorghe, Brasov;
5. E - Gr. Parang •-
Retezat-Godeanu: roci constructie, huila (Depresiunea Petrosani).
a.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcata cu B (Campia
Baraganului) si
clima unitatii marcata cu E (Gr. Parang - Retezat Godeanu), cate 2p
pentru fiecare doua
deosebiri enuntate corect: etaj climatic: in unitatea B, de campie, iar in
unitatea E, mon¬
tan; precipitatii: in unitatea B, 400-500 mm/an, iar in unitatea E, 700-
1200 mm/an
temperatura medie anuala: in unitatea B, 10-11°C, iar in unitatea E, 2 -
6°C; influente
climatice: in unitatea B, de ariditate, iar in unitatea E,
submediteraneene.
b.4 p pentru doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu D (Delta
Dunarii) si reliefu
unitatii marcate cu G (Muntii Banatului); cate 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntate
corect, oricare doua din urmatoarele: forme de relief - in unitatea D,
grinduri, iar-in unitatea
G,lipsesc; altitudini: altitudinea maxima in unitatea D este de 12 m, iar
in unitatea G
1446 m in Vf. Semenic (Muntii Semenic); formare: unitatea D se
prezinta ca o campie
terminala in formare, fiind unitatea de relief cea mai noua si cea mai
joasa, iar unitatea C
s-a format prin incretire in orogeneza alpina.
c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu A (Podisul
Somesan) s
clima unitatii marcate cu I (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali); cate
2p pentru fiecan
deosebire enuntata corect, oricare doua din urmatoarele: etaj climatic:
in unitatea A, etg
climatic de dealuri, iar in unitatea I, etaj climatic montan; temperatura
medie anuala - ii
unitatea A, in jur de 10°C, iar in unitatea 1,2 - 6°C; precipitatii - in
unitatea A, 800 mm/ar
iar in unitatea 1,700-1000 mm/an; influente climatice - in unitatea A,
influente oceanice
iar in unitatea I, inversiuni de temperatura in Depresiunea Brasovului.
referitoare la unitate marcata
cu C (Gr. Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303
m);
-structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline si
sedimentare;
-culmile au orientare N-V, S-E si sunt paralele;
-este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai
glaciare. (1 punct pentru oricare
trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etajul climatic montan (temperaturi medii anuale 2 - 6°C,
precipitatii 800-200 mm/ai
vanturi puternice);
-influente baltice. - 2 puncte
c.Tisa (cu Viseul si Iza), Somesul Mare, Moldova, Bistrita; ,
(1 punct pentru oricare rau din cele doua) -.2 puncte
d.etajul stejarului, fagului si coniferelor (zona padurilor); - 2 puncte
e.minerale neferoase, ape minerale, roci constructie;
(1 punct pentru oricare resursa) - 1 punct
Total 10 pune
referitoare la unitat<
marcata cu F (Podisul Dobrogei de Nord):
a.- are cele mai mari altitudini in Muntii Macin - 467 m;
-Muntii Macin au un relief de tip montan dezvoltat pe roci dure - granite
hercinice
-structura geologica este formata din: granite, calcare, roci vulcanice;
-orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate N-V - S-E, din
Muntii Mac (1 punct pentru
oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b.- etaj climatic de dealuri joase (precipitatii, 400 - 500 mm/an)
-influente de ariditate; - 2 puncte
c.etajul padurii de stejar cu specii termofile; -silvostepa; - 1 punct
d.liman maritim - Lacul Babadag; - 1 punct
VARIANTA 38
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p. pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
II. Se acordă 10 puncte, astfel:
1.16-Călăraşi; 17-Baia Mare; 18-Brăila; - 3 puncte
2. 2-Prahova; 3-Mureş; 5-Moldova; - 3 puncte
3. C-Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali: minereuri de fier, roci de
construcţie, ape minerale;
(1 punct pentru fiecare resursă din oricare două) - 2 puncte
4. D-Podişul Târnavelor: - relief mai înalt, peste 600 m, ce coboară în
trepte de la est
către vest;
- prezenţa domurilor şi cuestelor;
- asimetria văilor;
- intensificarea alunecărilor de teren.
(1 punct pentru fiecare caracteristică din oricare două) - 2 puncte
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul
Bârladului) şi
clima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului), câte 2 p pentru fiecare
două deosebiri enunţate
corect: etaj climatic - în unitatea A, de dealuri cu altitudine mijlocie, iar
în unitatea I,
montan (în est) şi de dealuri înalte (în vest); precipitaţii - în unitatea A,
500 mm/an, iar în
unitatea 1,700-1200 mm/an; influenţe climatice - în unitatea A,
influenţe de ariditate, iar
în unitatea I, submediteraneene.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C (Gr.
Centrală a Carpaţilor
Orientali) şi relieful unităţii marcate cu E (Câmpia Olteniei); câte 2
deosebire enunţată corect, oricare două din următoarele: mod de
formare - unitatea C s-a
format prin încreţire şi în urma erupţiilor vulcanice, iar unitatea E prin
sedimentare; structură
geologică - în unitatea C, roci vulcanice, cristaline, sedimentare, iar în
unitatea E numai
sedimentare; relief - în unitatea C există relief vulcanic, iar în unitatea
E lipseşte; în
unitatea E există dune de nisip iar în unitatea C lipsesc.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F
(PodişulGetic) şi clima
unităţii marcate cu H (Grupa Retezat Godeanu-Parâng); câte 2 p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, oricare două din următoarele: etaj climatic: în
unitatea F, etaj climatic de
podiş jos, iar în unitatea H, montan; temperaturi medii anuale: în
unitatea F, 9-11°C (mai
coborâte în N), iarîn unitatea H, 2-6°C; precipitaţii - în unitatea F, 600-
700 mm/an, iar în
unitatea H, 700-1200 mm/an
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
marcată cu G (Subcarpaţii Getici):
a. - etaj climatic: de dealuri (temperaturi medii anuale 7-8°C,
precipitaţii 700-800 mm/an)
- influenţe climatice submediteraneene (în vest) - 2 puncte
b/Dâmboviţa, Argeş, Olt, Olteţ, Gilort, Jiu;
(1 punct pentru oricare două râuri) - 2 puncte
c. etajul stejarului; amestec al pădurilor de stejar cu fag; etajul fagului -
pe dealurile
înalte;
(1 punct pentru oricare răspuns) - 1 punct
d. argiluvisoluri (cenuşii şi brun-roşcate); cambisoluri;
(1 punct pentru oricare răspuns) - 1 punct
e. Tg. Jiu, Rm. Vâlcea; - 2 puncte
f. - petrol şi gaze asociate, lignit, sare, calcare, ape minerale
(1 punct pentru oricare două resurse) - 2 puncte
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
marcată cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului):
a. - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse
de râuri;
- este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, loess şi aluviuni recente;
- aici se află: altitudinea maximă de 143 m (Câmpia Vingăi); altitudinea
minimă de 80 m
(pe cursul inferior al Timişului);
(1 punct pentru oricare două caracteristici) - 2 puncte
b. Timiş, Bega, Mureş;
(1 punct pentru oricare două râuri) - 2 puncte
e. argiluvisoluri (soluri brune) sub pădurile de stejar; - 1 punct
f. Casimcea; - 1 punct
g. Tulcea; -1 punct
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. cele mai multe amenajări hidrotehnice se găsesc în zona montană
datorită reliefului
mai accidentat, cantităţii mari de precipitaţii, structurii geologice mai
sigure; - 4 puncte
b. în strânsă legătură cu: structura geologică, gradul de înclinare a
pantelor, defrişările
masive; - 4 puncte
c. - în Carpaţii Orientali structurile geologice cristalino-mezozoice şi
neozoice conţin
minereuri feroase şi neferoase, iar în lanţul vulcanic sunt localizate
zăcăminte de aur,
sulf, ape minerale;
- în Carpaţii Meridionali, în prima parte a neozoicului, s-au acumulat 25
strate de huilă;
- în Carpaţii Occidentali structurile mezozoice şi neozoice conţin
zăcăminte importante de
aur, argint, cupru, zinc, cărbuni, roci de construcţie. - 4 puncte
d. - Temperatura medie anuală scade în raport cu altitudinea astfel:
- în zona de câmpie, temperatura medie anuală este 10-11 °C;
- în zona dealurilor joase, temperatura medie anuală este 6-0°C;
- în zona dealurilor înalte, temperatura medie anuală este 6-8°C;
- în zona montană, temperatura medie anuală este 2-6°C;
- în zona alpină, temperatura medie anuală este sub 0°C; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 18° C în luna iulie; - 1 punct
b. -5° C în luna ianuarie; - 1 punct
c. octombrie (+ 10° C), decembrie (0° C); - 2 puncte
d. 23° C;- 2 puncte
e. se calculează media aritmetică a celor 30 (31) zile; - 3 puncte
f. temperatura medie anuală este 7,5°C, deci treapta de relief este
deal, podiş; - 3
puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 39
1. c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d;
6. c; 7. b; 8. d; 9. d; 10. b.
1. H - Gr. Retezat-Godeanu - Parâng: risipit; - 1 punct
2. 14 - Cluj Napoca; 17 - Baia Mare; - 2 puncte
3. 1 - Argeş; 2 - Prahova; 4 - Vedea; - 3 puncte
4.1 - Munţii Banatului: minereu de fier, huilă, roci construcţie; - 2
puncte 5.15 - laşi; 16 - Călăraşi; -
2 puncte
^ Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B
(Subcarpaţii Moldovei) şi
clima unităţii marcate cu J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului), câte 2
p pentru oricare
două deosebiri enunţate corect: etaj climatic - în unitatea B, de dealuri,
iar în unitatea J,
de câmpie; temperaturi medii anuale - în unitatea B, 7-8°C, iar in
unitatea J, 11°C; influenţe
climatice -în unitatea B, influenţe baltice, iar în unitatea J, influenţe
submediteraneene.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Podişul
Bârladului) şi
relieful unităţii marcate cu G (Subcarpaţii Getici); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire
enunţată corect: - unitatea A are un relief tipic structural cu platouri
netede, iar unitatea G
are un relief format din două şiruri de depresiuni închise la sud de
dealuri; - altitudinea, în
unitatea A, scade de ia nord la sud, iar în unitatea G, altitudinile
depăşesc 1000 m.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul
Tâmavelor) şi
clima unităţii marcate cu I (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare
deosebire enunţată
corect, din următoarele: etaj climatic - în unitatea D, de dealuri, iar în
unitatea I, de dealuri
înalte (în vest) şi montan (în est); influenţe climatice - în unitatea D,
influenţe oceanice,
iar în unitatea I, influenţe submediteraneene.
marcată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali):
a. - au altitudini ce depăşesc 2000 m în Munţii Călimani (Vf. Pietrosu -
2100 m);
- culmile muntoase prezintă paralelism şi au orientare NV spre SE;
- structura geologică este formată din roci vulcanice, cristaline,
sedimentare; - 3 puncte
b. munţi vulcanici: Munţii Călimani, Gurghiu, Harghita, ş.a.; - 2 puncte
c. - etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C,
precipitaţii = 700-1200
mm/an);
- inversiuni de temperatură în depresiunile: Giurgeu, Ciuc; - 2 puncte
d. etajul stejarului, fagului şi coniferelor; - 1 punct
e. prăbuşiri, căderi de stânci, avalanşe, viscole; inversiuni de
temperatură în depresiuni
- 2 puncte
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
unitatea marcată cu E (Câmpia Olteniei):
a. - s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care exista pe
teritoriul
actual al Câmpiei Române);
- se întâlnesc dune de nisip; - 2 puncte
b. Olt, Jiu; - 2 puncte
c. etaj climatic: de câmpie, cu temperaturi medii anuale 10-11 °C;
- influenţă climatică : submediteraneană - 2 puncte
d. etajul silvostepei, cu pajişti stepice şi pâlcuri de pădure de stejari
termofili; - 1 punct
e. molisoluri, soluri nisipoase; - 1 punct
f. roci de construcţie, terenuri agricole; - 1 punct
Total 10 puncte
a. are în vedere valorificarea materiilor prime, respectiv minereuri de
fier, huilă din
Munţii Banatului (Reşiţa) şi minereuri de fier (Munţii Poiana Rusca) şi
huilă (Depresiunea
Petroşani) pentru Hunedoara; - 4 puncte
b. relieful; condiţiile climatice (durata şi intensitatea vântului, durata
strălucirii Soarelui);
- 4 puncte
c. structura geologică, gradul de înclinare a pantelor, defrişări masive; -
4 puncte
c. - etaj climatic de câmpie, moderat, cu precipitaţii medii anuale de
630 mm/an
- influenţă climatică submediteraneană; - 2 puncte
d. stepa (pe o mică întindere în extremitatea vestică), silvostepa; - 1
punct
e. inundaţii, îmlăştiniri şi săraturi, datorită fenomenului de subsidenţă
(coborâre) - C.
Timişului; - 2 puncte
f. Timişoara. - 1 punct
Total 10 puncte
a. circulaţia generală a maselor de aer pe teritoriul României este de la
vest la est,
acestea fiind bogate în precipitaţii. Influenţa acestora este foarte
evidentă în unităţile de
relief din vestul ţării: Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munţii
Apuseni; - 4 puncte
b. - temperatura medie anuală scade de la sud spre nordul ţării cu
aproximativ 2-
2,5°C datorită desfăşurării teritoriului pe circa 5° latitudine nordică;
- Câmpia Română - temperatura medie anuală: 10-11 °C; în Podişul
Sucevei este 7-
8° C; - 4 puncte
c. - în Câmpia Moldovei, primăvara, topirea rapidă a zăpezii şi ploile
bogate provoacă
inundaţii, în timp ce vara multe râuri seacă, situaţie care a determinat
amenajarea de
iazuri.
- în Câmpia Transilvaniei, existenţa văilor scurte şi largi pe care s-au
format iazurile,
favorizate de prezenţa substratului argilos, impermeabil. - 4 puncte
d. - are statut de capitală;
- locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite; -
- dezvoltarea economică. - 4 puncte
Total 16 puncte
a. 350 m3/sîn lunile aprilie, mai; - 1 punct
b. 80 m3/s în luna septembrie; - 1 punct
c. 350 m3/s - 80 m3/s = 270 m3/s; - 2 puncte
d. - în lunile aprilie - mai cad cele mai multe precipitaţii, se topesc
zăpezile;
- în luna septembrie cantitatea de precipitaţii este mică; - 4 puncte
e. în perioada aprilie - mai se pot produce inundaţii; - 4 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 40
1.b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. b;
6. d; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
1. J - Podişul Getic: petrol şi gaze de sondă, roci de construcţie, lignit
(bazinul Motru);
- 2 puncte
2. 1 - Târnava Mare; 4 - Mureş; 5 - Crişul Alb; - 3 puncte
3.12 - Piatra Neamţ; 13 - Oradea; - 2 puncte
4. C - Câmpia de Vest (Câmpia Banatului); Timişoara; - 1 punct
5. H - Podişul Dobrogei de Sud: - are relief puţin accidentat, cu
interfluvii netede sau uşor
ondulate; - se întâlneşte un strat de loess cu grosimea de 30 m,
străpuns frecvent de rocile
calcaroase (1 punct pentru oricare caracteristică); - 1 punct
6.14 - Tg. Jiu ; unitatea de relief se numeşte Subcarpaţii Getici; - 1
punct
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Câmpia
de Vest -
Câmpia Banatului) şi clima unităţii marcate cu D (Grupa Parâng-
Retezat-Godeanu), câte 2
p pentru oricare două deosebiri enunţate corect: etaj climatic - în
unitatea C, de câmpie,
iar în unitatea D, montan; temperaturi medii anuale - în unitatea C,
este de 11°C, iar în
unitatea D, de 2-6°C; precipitaţii - în unitatea C, 630 mm/an, iar în
unitatea D, 700-1200
mm/an.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B
(Dealurile Sivaniei) şi
relieful unităţii marcate cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali); câte 2 puncte
pentru fiecare
deosebire enunţată corect - în unitatea B, altitudinile ajung la 500-700
m, iar în unitatea
I, altitudinile ajung la peste 2000 m (Munţii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303
m); - unitatea B
s-a format în urma unui proces intens de sedimentare, iar unitatea I,
prin încreţire şi în
urma erupţiilor vulcanice.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Câmpia
Moldovei -
Câmpia Jijiei) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); câte
2 p pentru fiecare
deosebire enunţată corect, din următoarele două deosebiri: precipitaţii
- în unitatea A este
de 500 mm/an, iar în unitatea G, 600 mm/an; vânturi - în unitatea A
bate crivăţul, iar în
unitatea G, vânturile de vest; influenţe climatice - în unitatea A,
influenţe de ariditate, iar în unitatea
G, influenţe oceanice.
marcată cu E (Câmpia Bărăgan):
a. - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea
unui mare lac ce s-a
retras treptat spre est; - este o câmpie tabulară, presărată cu mici
excavaţiuni în formaţiunile
loessoide, numite crovuri; - 2 puncte
b. - etaj climatic de câmpie (temperaturi medii anuale, 10-11°C;
precipitaţii, peste 400
mm/an); - influenţe climatice de ariditate; - 2 puncte
c. Ialomiţa, Dunărea; - 2 puncte
d. etajul stepei (ierburi xerofile, graminee, arbuşti mici); - 1 punct
e. petrol, gaze de sondă, roci construcţie; - 2 puncte
f. Slobozia; - 1 punct
unitatea marcată cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali):
a. - etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2 - 6°C;
precipitaţii, 700-1200
mm/an, sau, etaj alpin (în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului);
- influenţe climatice baltice; - 2 puncte
b. Tisa, Someşul Mare, Suceava, Moldova, Bistriţa;
(1 punct pentru fiecare râu din oricare două răspunsuri); - 2 puncte
c. - lacuri glaciare: Lala, Buhăescu (Munţii Rodnei);
- lacuri sărate: Ocna Şugatag, Coştiui (Depresiunea Maramureşului);
(1 punct pentru oricare tip de lacuri); - 1 punct
d. Depresiunea Maramureşului, Domelor, Câmpulung Moldovenesc;
(1 punct pentru oricare depresiune); - 1 punct
e. minereuri neferoase, mangan, ape minerale, roci construcţie; - 4
puncte
Total 10 puncte
a. vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României
deoarece
temperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C), cantităţile de
precipitaţii sunt mici (400-
500 mm/an) şi pentru că aici se resimt influenţele climatice de
ariditate; în Depresiunea
colinară a Transilvaniei este o climă de adăpost, cu influenţe oceanice,
respectiv un climat
umed şi moderat termic; - 4 puncte
b. relieful accidentat; condiţii climaterice nefavorabile (temperaturi
mici, cantităţi mari
de precipitaţii, vânturi puternice); soluri slab dezvoltate;
(2 puncte pentru fiecare factor restrictiv din oricare două răspunsuri) -
4 puncte
c. lagunele s-au format în golfurile de pe ţărmul Mării Negre prin
bararea acestora cu
cordoane de nisip, aduse de curenţii maritimi; lagunele mai comunică
cu marea printr-o
portiţă (Razim, Siutghiol); limanele maritime s-au format prin bararea
gurilor de vărsare ale
unor râuri scurte cu acumulări de nisip (L. Taşaul, L. Techirghiol, L.
Mangalia); - 4 puncte
d. - gradul de înclinare a pantelor;
- structura geologică;
- defrişările;
(2 puncte pentru fiecare răspuns din oricare două argumente) - 4
puncte
Total 16 puncte
\
d. lacurile sărate, formate pe masive de sare, se datoresc existenţei
cutelor diapire; existenţa văilor
scurte şi largi pe care s-au format iazurile, favorizate şi de prezenţa
substratului argilos
impermeabil; - 4 puncte
Total 16 puncte
a. 22°C; luna iulie; - 2 puncte
b. (-)2°C; luna ianuarie; - 2 puncte
c. mai = 15°C; iunie = 20°C; decembrie = 2°C ; - 3 puncte
d. între lunile ianuarie = (-) 2°C şi luna iulie = 22°C există o diferenţă
de temperatură
de 24°C; - 2 puncte
e. iarna; - 1 punct
f. se calculează media aritmetică pentru cele 30 (31) zile ale lunii
respective; - 2 puncte
Total 12 puncte *
VARIANTA 41
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:
1. d; 2. b; 3. d; 4 .c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat)
astfel:
1. iazuri; 2. minereuri neferoase, roci de construcţii, roci de construcţii;
3. Galaţi, Slatina, Ploieşti;
4. E 60; 5. Trotuş, Argeş, Buzău.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Câmpia
Bărăganului) şi
clima unităţii marcate cu J (Podişul Getic), câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea E, climat de
câmpie, în unitatea J
climat de podiş; temperatura medie anuală: mai ridicată în unitatea E,
de 10 -11 grade şi
mai scăzută în unitatea J, de 8-10 grade; precipitaţii medii anuale: mai
scăzute în unitatea
E, de 450 -500 mm/ an, şi mai ridicate de 600 -700 mm/ an.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Câmpia
Moldovei) şi
relieful unităţii marcate cu I (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), câte
2 puncte pentru
fiecare deosebire enunţată corect, oricare din următoarele: relieful
unităţii A s-a format prin
depunerea de sedimente, iar al unităţii I prin încreţirea stratelor de roci
în orogeneza
carpatică; în alcătuirea pertografică a unităţii A predomină roci
sedimentare (nisipuri, marne,
argile) iar în unitatea I roci metamorfice (şisturi cristaline), magmatice
şi sedimentare;
unitatea A prezintă relief de câmpie colinară cu altitudini de 150 -250
m şi fragmentare
redusă, iar unitatea I, relief montan cu altitudini medii de 1000 -1500
m şi maxime peste
2000 m, cu fragmentare accentuată, cele două unităţi au tipuri de
relief diferite: în unitatea
A reprezentativ este relieful fluvial, iar în unitatea I relieful vulcanic,
glaciar şi petrografic.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Câmpia
Transilvaniei) şi
clima unităţii marcată cu H (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: mai
ridicată în unitatea H,
de 10-11 grade şi mai scăzută în unitatea G, de 8-10 grade; precipitaţii
medii anuale: mai
scăzute în unitatea H, de 400 -550 mm/ an, şi mai ridicate de 600 -700
mm/ an; influenţe
climatice: oceanice în unitatea G şi de ariditate şi pontice în unitatea H.
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
notată cu litera D (Grupele Carpaţilor Meridionali la V de Olt):
a. - s-au format prin încreţirea stratelor de roci;
- sunt alcătuiţi din roci dure (şisturi cristaline) şi în partea vestică din
calcare;
- prezintă altitudini maxime de peste 2500 m;
- au masivitate accentuată;
- prezint relief glaciar şi carstic cu forme deosebite; (câte un punct
pentru oricare trei
b. climat montan/ alpin, influenţe submediteraneene; - 2 puncte
c. Oltul, Jiul; - 2 puncte
d. pădure de conifere / vegetaţie alpină; -1 punct
e. avalanşe şi prăbuşiri, datorită reliefului accidentat; - 2 puncte
elemente referitoare la
unitatea notată cu litera C (Câmpia Banatului):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- prezintă relief cu altitudine scăzută, în general sub 100 m.
- relieful prezintă interfluvii plane, sau uşor înclinate; (câte un punct
pentru oricare două
b. climat de câmpie, influenţe submediteraneene; - 2 puncte
c. Timişul, Bega; - 2 puncte
d. silvostepa/ stepa; -1 punct
e. molisoluri/ cernoziomuri; -1 punct
f. petrol, gaze naturale; - 2 puncte
Total 10 puncte
a. Râurile din Dobrogea sunt scurte şi au debite reduse, pentru că
străbat un teritoriu
restrâns unde nu pot avea lungimi mari, iar debitul este redus pentru
că au bazine hidrografice
mici, cu afluenţi puţini într-o zonă cu precipitaţii reduse. - 4 puncte
b. în estul Câmpiei Române s-au format şi apar o serie de lacuri sărate
datorită deficitului
de umiditate din zonă şi a urcării sărurilor spre suprafaţă în urma
evaporării, ceea ce a
determinat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din câmpie cum
sunt: Amara, Balta
Albă, Lacul Sărat ş.a. - 4 puncte
c. Relieful Carpaţilor prin caracteristicile sale reprezintă un important
factor natural
care influenţează răspândirea populaţiei, generând densităţi mai mari
în zone de depresiuni,
culoare de văi şi zone mai puţin accidentate (platouri, versanţi domoli,
plaiuri) şi densităţi
mici, chiar arii nepopulate în zone accidentate şi greu accesibile.
Relieful carpatic a impus
restricţii, dar a şi favorizat dezvoltarea aşezărilor omeneşti în zona
montană, la fel cum a
influenţat activităţile umane specifice zonei montane: minerit,
exploatarea lemnului, creşterea
animalelor ş.a. - 4 puncte
d. Marea Neagră prezintă o serie de particularităţi cum sunt:
Stratificarea în două
strate de apă, unul de suprafaţă, până la 180- 200 m, cu ape mai puţin
sărate (17-18%) şi
unul în profunzime cu salinitate de 21-22%; lipsa curenţilor pe
verticală; prezenţa unor
curenţi circulari de suprafaţă; lipsa mareelor mari; - 4 puncte
Total 16 puncte
a. 340 m cubi/ s; aprilie/ mai; - 2 puncte
b. 70 m cubi/ s; ianuarie; - 2 puncte
c. 270 m cubi/ s; - 2 puncte
d. media debitelor celor 30 de zile ale lunii; - 2 puncte
a. natalitatea (N) = 9,9 %o; mortalitatea (M) = 12,3 %o; - 1 punct f
b. N = 14 %o; M = 11,1 %o, rezultă Sn = N - M = 14 - 11,1 = 2,9 %o; -
2 puncte
c. între anii 1990 şi 2002, natalitatea a scăzut; cauze: plecarea în
străinătate a tinerilor;
condiţiile economice; şomajul; - 3 puncte
d. între anii 1990-2002, mortalitatea a crescut de la 11,2 %o la 12,4
%o; - 2 puncte
e. - în anul 1990 sporul natural este pozitiv, iar începând cu 1992,
devine negativ;
- cauze: natalitatea mult mai mică; plecarea din ţară a tinerilor; - 4
puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 42
1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
,1. Ploieşti, Alba lulia, Braşov ; 2. Prut, Olt, Someş; 3. Dolj; 4.
submediteraneeană; 5.
explozie/ incendiu;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E
(Subcarpaţii Curburii) şi
relieful unităţii marcate cu J (Câmpia Timişului), câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, oricare din următoarele: relieful unităţii E s-a format
prin încreţirea stratelor
de roci, iar relieful unităţii J s-a format prin depuneri de sedimente;
relieful unităţii E prezintă
altitudini mai mari - până la 100 m, iar relieful unităţii J are altitudini
mult mai scăzute -
sub 100 m; relieful unităţii E este mai accidentat şi are aspect de
dealuri şi depresiuni, iar
relieful unităţii J este slab accidentat şi are aspect de interfluvii plane.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Sectorul
central al
Câmpiei Române) şi clima unităţii marcată cu G (Munţii Poiana Rusca),
câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic - în
unitatea B, de
câmpie, iar în unitatea G de munţi joşi; temperatura medie anuală: în
unitatea B de 10 -11
grade, iar în unitatea G de 0-6 grade; precipitaţii medii anuale: în
unitatea B de 500-600
mm/ an, iar în unitatea G de peste 1000 mm/ an.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu C (Podişul
Dobrogei de
Sud) şi clima unităţii marcată cu F (Câmpia Transilvaniei), câte 2 p
enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală - în
unitatea marcată cu C
este de 10 -11 grade, iar în unitatea marcată cu F este de 8 - 9 grade;
precipitaţii medii
anuale: în unitatea marcată cu C sunt de 400-500 mm/ an, iar în
unitatea marcată cu F de
500-700 mm/ an; influenţa climatică: în unitatea C este de ariditate şi
pontică, iar în
unitatea F este oceanică.
Total 16 puncte
notată cu litera D (Grupa Făgăraş):
a) - s-a format prin încreţirea stratelor scoarţei terestre;
- sunt alcătuiţi din roci dure, predominant şisturi cristaline;
- prezintă masivitate accentuată;
- are altitudini maxime de peste 2500 m.
- prezintă relief glaciar la peste 1800 m.
(câte un punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) altitudinea reliefului; etajul climatic alpin - 2 puncte;
c) lacuri glaciare; lacuri de baraj antropic - 2 puncte;
d) etajul coniferelor/ etajul alpin - 1 punct
e) spodosoluri/ podzoluri - 1 punct
f) hidroenergie/ roci de construcţii -1 punct
elemente referitoare la
unitatea notată cu litera I (Munţii Apuseni):
a) - s-au format prin încreţire şi vulcanism;
- sunt alcătuiţi din roci diverse, un adevărat „mozaic de roci"
- fragmentare accentuată: numeroase depresiuni şi văi;
- altitudinea maximă atinge 1849 m, în vârful Bihor
- prezintă relief vulcanic şi carstic;
(câte un punct pentru oricare patru caracteristici) - 4 puncte
b) - Someşul Mic, Crişul Repede, Arieşul: - 2 puncte
c) - etajul fagului/ coniferelor; -1 punct
d) - minereuri neferoase; minereuri de fier; cărbuni; - 3 puncte
Total 10 puncte
a. în Carpaţii Occidentali sunt frecvente formele de relief carstic
datorită prezenţei
rocilor calcaroase pe suprafeţe relativ mari atât la suprafaţă, cât şi la
adâncime, ceea ce
determină apariţia unor tipuri diverse de forme carstice: peşteri
(Scărişoara, Meziad), avenuri,
chei, lapiezuri, doline, clippe calcaroase. - 4 puncte
b. Oraşul Ploieşti este un important centru al industriei petrochimice
pentru că este
situat în zonă cu resurse de petrol, are cea mai mare vechime în
exploatarea şi prelucrarea
petrolului din România. Oraşul este situat în zona de intens transport
prin conducte şi pe
cale ferată ceea ce a determinat dezvoltarea celor mai puternice
platforme petrochimice
din ţară. - 4 puncte
c. Delta Dunării s-a format datorită aluviunilor în cantităţi mari aduse
de Dunăre, lipsei
mareelor mari şi a prezenţei curenţilor circulari care au favorizat
depunerea aluviunilor. - 4
puncte
d. Natalitatea a înregistrat o scădere accentuată în perioada 1990 -
2002, datorită
schimbării regimului politic, care a adus modificări socio-economice şi
legislative, datorită
schimbării mentalităţii privind dimensionarea familiei şi a migraţiei
populaţiei tinere în ţările
Europei occidentale. - 4 puncte.
Total 16 puncte
a. 95 mm; iunie - 2 puncte
b. 30 mm; februarie - 2 puncte
c. 65 mm; - 2 punct
d. 23 grade; iulie; - 2 puncte
e. Temperatura medie lunară reprezintă media temperaturilor celor 30
/31 de zile, iar
precipitaţiile medii anuale reprezintă media precipitaţiilor celor 12 luni.
- 4 puncte
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu.
e. cantităţi de precipitaţii diferite în cele două perioade şi blocarea apei
în zăpezi iarna;
- 2 puncte
f. inundaţii şi revărsări cu producerea de pagube materiale şi chiar
victime umane; -2
puncte
Total 12 puncte
Total test 90 puncte+10 puncte din oficiu
VARIANTA 43
1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b;
Total 20 puncte
astfel:
1. Hunedoara; 2. Buzău, Jiu, Mureş; 3. Focşani, Călăraşi, Brăila; 4.
minereuri feroase /
neferoase, cărbuni, ape minerale, păduri de conifere.
Total 10 puncte
a. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unităţii A
(Subcarpaţii Getici) şi relieful
unităţii B (Subcarpaţii Moldovei), câte două puncte pentru fiecare
asemănare enunţată corect,
oricare dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prinîncreţirea
stratelor scoarţei, ambele sunt
alcătuite din roci sedimentare-pietrişuri, nisipuri, argile; în ambele
relieful se prezintă sub forma
unor dealuri şi depresiuni.
b.4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Munţii
Poiana Rusca) şi clima unităţii
marcată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali), câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunţată
corect, dintre următoarele: etajul climatic - în unitatea F întâlnim climat
de munţi joşi, iar în
unitatea H, climat alpin şi de munţi mijlocii; temperatura medie anuală:
în unitatea F temperatura
este de 2-6 grade, iar în unitatea H de la 0 - 6 grade; unitatea H
prezintă depresiuni intramontane cu
frecvenţe inversiuni termice, în timp ce unitatea F nu are depresiuni
intramontane.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Podişul
Târnavelor) şi clima unităţii
marcată cu I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 p pentru
corect, dintre următoarele: etajul climatic - unitatea D are un climat de
dealuri înalte şi joase, iar
unitatea I are un climat de câmpie; temperatura medie anuală: în
unitatea D este de 6 - 9 grade, iar
în unitatea I este de 10 -11 grade; influenţa climatică: în unitatea D
este oceanică, iar în unitatea I
de ariditate.
Total 12 puncte
notată cu litera C (Podişul Getic):
a. - prezintă aspect tipic de piemont;
- s-a format prin depuneri piemontane, fiind alcătuit din roci moi:
argile, nisipuri, pietrişuri;
- prezintă înclinare de la N la S, cu altitudini care scad de la 600 m în N
la 300 m în S;
- are aspect de dealuri şi platouri fragmentate de văi orientate pe
direcţia N-S;
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. platformele: Strehaiei, Jiului, Olteţului, Cotmeana, Argeşului,
Cândeşti; - 3 puncte
c. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte
d. alunecări de teren; -1 punct
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la unitatea notată cu
litera G (Podişul Dobrogei de Sud):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- are o altitudine de 200 m;
- este acoperit parţial de un strat de loess;
(câte 1 punct pentru oricare două caracteristici) - 2 puncte
b. climat de podiş jos, influenţe de ariditate şi pontice; - 2 puncte
c. vegetaţie de step; -1 punct
d. molisoluri / bălane dobrogene; -1 punct
e. Constanţa / antichitate; - 2 puncte
f. explozii, incendii, naufragii maritime, poluare şi degradare a
mediului; -2 puncte
Total 10 puncte . Se acordă 16 puncte astfel:
a. în Câmpia Română se produc frecvent o serie de hazarduri naturale
cum sunt:
ecetele frecvente, temperaturi maxime cu valori ridicate vara, vânturi
şi viscole puternice
arna, datorită condiţiilor climatice specifice iar în anumite situaţii
inundaţii şi revărsări
atorită reliefului şi regimului de scurgere a râurilor şi uneori cutremure
datorită zonei eismice care
afectează şi Câmpia Română. - 4 puncte
b. în lungul văilor apelor importante care traversează şi fragmentează
zonele mai
accidentate ale reliefului teritoriului României s-au construit mai uşor
aliniamentele drumurilor
şi căilor ferate care alcătuiesc reţeaua de transporturi rutiere şi
feroviare în aceste zone:
văile Oltului, Jiului, Mureşului, Someşului, Şiretului, Crişurilor, precum şi
văile altor râuri
din România. - 4 puncte
c. La nivelul zonei carpatice care ocupă 28 % din teritoriul ţării,
condiţiile de habitat şi
respectiv densitatea populaţiei variază în funcţie de aspectele specifice
ale reliefului care
influenţează popularea astfel: la nivelul depresiunlor şi văilor
densitatea este mai ridicată
(depr. Petroşani, Braşovului ş.a.) în anumite zone cu relief mai puţin
accidentat există
zone populate cu densităţi medii şi reduse (Munţii Apuseni, Obcinile
Bucovinei ş.a.), şi
zone cu relief înalt şi accidentat cu densităţi reduse. - 4puncte
d. Precipitaţiile medii la nivelul teritoriului României scad de la vest la
est datorită
diminuării influenţei oceanice şi cresc odată cu altitudinea, de la 500
mm în zonele joase
la 600-800 mm în zonele colinare şi la 800-1200 mm în zonele
montane datorită influenţei
reliefului. - 4 puncte
a. 1992 - 22,8 milioane; - 1 punct
b. 1912-12,9 milioane; -1 punct
c. rata de creştere 1997-1992: R = 1,2 / 21,2 x 100 = 5,5%; - 3 puncte
d. rata de scădere 1992 2002: R = 1,1 / 22,8= 4,8%; - 3 puncte
f. creşterea numerică a populaţiei în perioada 1966-1977: 2,6 mii /11 =
236 376 loc. - 4 puncte
Total 12 puncte
Total test 90 puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 44
1. d; 2. c; 3. a; 4. c; 5. a; 6. b; 7. c; 8 d; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. Dâmboviţa, Bârlad, Mureş; 2. Ploieşti, Timişoara, Suceava; 3. Podişul
Dobrogei de Sud; 4.
J, Moldova;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul
Getic) şi clima
unităţii marcate cu J (Câmpia Someşului), câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: etajul climatic - unitatea C are climat de
podiş, iar unitatea J un
climat de câmpie; influenţa climatică: unitatea C are influenţe
submediteraneene, iar unitatea
J influenţe oceanice; - 4 puncte
b. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unităţii F (Munţii
Poiana Rusca) şi
relieful unităţii I (Sectorul central al Câmpiei Române), câte 2 puncte
enunţată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii F s-a
format prin încreţirea stratelor
în orogeneza carpatică, iar al unităţii I prin depuneri de sedimente;
unitatea F este alcătuită
geologic din roci tari (şisturi cristaline), iar unitatea I din roci
sedimentare (argile, mame, nisipuri,
ioess, ş.a.), unitatea F are altitudini de peste 1000 m, iar unitatea I sub
300 m; - 4 puncte
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B
clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic - unitatea B are un
climat de dealuri înalte,
iar unitatea G un climat de dealuri joase; temperatura medie anuală: în
unitatea B este de 6-
8 grade, iar în unitatea G este de 10-11 grade; precipitaţiile medii
anuale: în unitatea B sunt de
600-800 mm/an, iar în unitatea G sunt doar de 400-500 mm/an. - 4
puncte
notată cu litera A (Subcarpaţii Getici):
a. - s-au format prin cutarea stratelor de roci;
- sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile ş.a.
- au relief cu aspect de dealuri şi depresiuni;
- au altitudine de 300 - 1000 m.
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b. depresiuni: Tg. Jiu, Câmpulung; dealuri: Bran, Măţău; - 2 puncte
c. climat de dealuri înalte, influenţe submediteraneene; - 2 puncte
d. etajul pădurii de foioase; -1 punct
e. Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea; - 2 puncte
Total 10 puncte
litera H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali)
a. - s-au format prin încreţire şi vulcanism;
- sunt alcătuiţi din toate categoriile de roci dispuse pe trei aliniamente;
- prezintă culmi paralele orientate pe aliniamente pe direcţia NV-SE;
- altitudinea maximă este de 2100 m, în Călimani;
- prezintă relief vulcanic, carstic;
b. lac de baraj natural şi lac vulcanic: Lacu Roşu, Sf. Ana; - 4 puncte
c. avalanşe / prăbuşiri, energie mare de relief, pagube şi victime
umane; - 3 puncte
Total 10 puncte
a. Datorită etajării şi dispunerii în trepte majore a reliefului pe teritoriul
României,
cantităţile medii de precipitaţii variază, astfel în zonele joase de
câmpie se situează între
450-600 mm, în zonele colinare de 600-800 mm, iar în zonele montane
de la 800 mm (în
munţii joşi) la 1000-1200 mm şi chiar 1400 şi peste 1400 mm în munţii
înalţi. - 4 puncte
b. Podişul Dobrogei, sub aspectul reliefului, prezintă complexitate
geografică datorită
formării complexe în urma unor vechi orogeneze în jumătatea nordică
şi prin depuneri de
sedimente în jumătatea sudică, datorită varietăţii rocilor din alcătuirea
geologică, a evoluţiei
reliefului în timp geologic, a aspectului şi tipurilor genetice de relief. - 4
puncte
c. Relieful prin poziţia geografică a unităţilor, prin altitudine, orientare
şi fragmentare
determină apariţia unor nuanţe climatice pe teritoriul României, astfel
apar areale cu nuanţare
climatică, cum sunt climatul cu nuanţe de ariditate sau cel cu nuanţe
pontice. - 4 puncte
d. în funcţie de altitudinea reliefului şi modificarea condiţiilor climatice
se prezintă şi
etajarea şi succesiunea altitudinală a învelişului biopedogeografic,
astfel din zonele joase
către cele înalte se succed zonele de vegetaţie şi etajele pădurii,
precum şi zonarea
altitudinală a solurilor. - 4 puncte
a. 320 m cubi/ s; mai - 2 puncte
b. media debitelor medii lunare; - 2 puncte
c. 65 m cubi/ s; octombrie; - 2 puncte
d. toamna, datorită precipitaţiilor mai reduse; - 2 puncte
e. precipitaţii mai bogate şi topirea zăpezilor; - 2 puncte
f. 7 luni; - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 45
I. Se acordă 20 puncte (cale 2 pentru fiecare răspuns corect) astfel:
1. b, 2. d, 3. c, 4. d, 5. d, 6. b, 7. d, 8. b, 9. c, 10. c
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câîe 1 punct pentru fiecare element solicitat)
astfel:
1. Vidraru; 2. Giurgiu, Rm. Vâlcea, Craiova, Tg. Mureş; 3. Someşul Mare,
Moldova, Timişul; 4.
minereuri neferoase, cărbuni;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul
Someşan) şi
clima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în
unitatea B este de 6-8
grade, iar în unitatea J este de 10-11 grade; precipitaţiile medii anuale:
în unitatea B sunt
de 600-800 mm/an, iar în unitatea J sunt de 400-500mm/an; influenţe
climatice: în unitatea
B sunt influenţe oceanice, iar în unitatea J sunt influenţe de ariditate şi
pontice.
b. 4 p se acordă pentru două deosebiri între relieful unităţii C (Grupa
Centrală a Carpaţilor
Orientali) şi relieful unităţii G (Grupa Retezat -Godeanu), câte 2 puncte
pentru fiecare
deosebire enunţată corect, oricare dintre următoarele: unitatea G are
un relief cu altitudini
maxime de peste 2500 m, ia' unitatea C altitudini maxime de peste
2000 m; unitatea G
este alcătuită predominant din şisturi cristaline şi calcare, iar unitatea
C este alcătuită din
toate categoriile de roci (vulcanice, metamorfice şi sedimentare)
dispuse pe aliniamente
paralele; unitatea C are un relief mai accidentat, iar unitatea G un relief
masiv.
c. 4 p se acordă pentru două asemănări între relieful unităţii I (Munţii
Apuseni) şi
relieful unităţii G (Grupa Retezat-Godeanu), câte 2 puncte pentru
fiecare asemănare enunţată
corect, oricare din următoarele: ambele unităţi s-au format prin
încreţire în orogeneza
carpatică; ambele unităţi prezintă relief carstic dezvoltat şi variat;
ambele unităţi sunt
formate din şisturi cristaline şi calcare.
litera D (Câmpia Bărăganului):
a. - s-a format prin depuneri de sedimente fine: pietrişuri, nisipuri,
argile, marne, loess;
- are aspect de câmpie tabulară cu crovuri şi dune de nisip;
- are altitudini sub 100 m;
b. climat de câmpie cu influenţe de ariditate; - 2 puncte
c. vegetaţie de stepă; -1 punct
d. molisoluri/cernoziomuri; -1 punct
e. petrol/ gaze naturale, soiuri fertile; - 2 puncte
f. Slobozia;-1 punct A
Total 10 puncte
notată cu litera A (Podişul Getic):
a. - relief tipic de piemont;
- structura monoclinală cu înclinare de la N la S;
- alcătuit din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile; \
- altitudinea scade de la N la S (de ta 600 m, la 300 m);
- văi longitudinale însoţite de lunci şi terase;
- relief afectat de eroziune şi degradări de teren: alunecări, torenţi;
(câte 1 p pentru oricare trei
caracteristici) - 3 puncte.
■ b. petrol, gaze naturale, lignit; - 2 puncte
c. cultura cerealelor şi plantelor tehnice, cultura pomilor fructiferi; - 2
puncte
d. alunecări de teren; cauzate de defrişări, substratul geologic (argila)
şi excesul de
precipitaţii uneori; degradarea terenurilor şfafectarea construcţiilor (căi
de transport, aşezări
umane);- 3puncte
% Total 10 puncte
a. România are o climă temperat-continentală datorită poziţiei pe glob
(paralela de 45°
H) şl situării în partea centrală a Europei (pe meridianul de 25° E);
Temperatura medie
anuală de 0-11 grade, cu o amplitudine termică medie de 20-23 de
grade; Clima României
prezintă 4 anotimpuri cu aspecte specifice; - 4 puncte
b. Datorită etajării altitudinale a reliefului şi a condiţiilor climatice
specifice treptelor de
i relief, solurile prezintă o mare diversitate astfel, în zona de câmpie se
găsesc molisoluri şi
argiiuvtsolurl, în zonele de deal podiş predomină argiluvisolurile şi
cambisolurile, iar în zonele
montane cambtsoluri şi spodosoluri. în funcţie de condiţii specifice
locale întâlnim şi soluri
intrazonale: hidromorfe, halomorfe ş.a. - 4 puncte
c. Datorită factorilor care influenţează clima, elementele climatice au
valori diferite la
nivelul teritoriului României astfel, în partea nordică cantitatea de
precipitaţii este mai
mare datorita Influenţelor oceanice şi scandinavo-battice şi a prezenţei
reliefului montan
într-o pondere mai mare, Iar temperaturile sunt mai scăzute datorită
latitudinii şi influenţelor
climatice arătate. - 4 puncte
d. Activităţile economice specifice oraşelor Galaţi şi Tulcea sunt
influenţate de Dunăre
prin faptul că fluviul favorizează navigaţia, astfel industria celor două
oraşe s-a dezvoltat
şi specializat ţinând seama de posibilităţile de aprovizionare cu materii
prime din import
(minereuri feroase - Galaţi şi bauxită -Tulcea); - 4 puncte
Total 16 puncte
a. Categoriile de 15 - 24 ani şl peste 50 ani, datorita ponderii
importante a copiilor şi
încă în şcoală, sau cu grad de ocupare încă redus şi a bătrânilor în
mare parte -
' de populaţie inactivă, sau chiar a populaţiei cuprinsă între 50-65 ani
cu rata
a şomajului. - 4 puncte -
b. grupa 25 - 49 de ani; - 2 puncte
c. grupa de 15 - 24 de ani; - 2 puncte
d. în agricultura grupa de peste 45 de ani, iar în industrie grupa de 25-
49 de ani; - 4
icte
Total 12 puncte Total test 90 puncte +10 puncte din oficiu
VARIANTA 46
Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1.
a; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d; 7.
d; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel: 1. Braşov, Tulcea, Galaţi,
Tg. Mureş; 2. Crişul.Negru, Moldova, Argeş; 3. Constanţa/ falia; 4.
Dealurile Silvaniei; 5. avalanşe;
Total 10 puncte
Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul
Someşan) şi unităţii marcate
cu J (Podişul Dobrogei de Sud), câte 2 p pentru fiecare deosebire ită
corect, dintre următoarele:
influenţa climatică - în unitatea B este oceanică, iar iţea J de ariditate
pontică; temperatura medie
anuală - în unitatea B este de 6 - 8°C, unitatea J este de 10-11°C:
precipitaţiile medii anuale - în
unitatea B sunt de
mm/an, iar în unitatea J de 400-500 mm/an. 4 p pentru două asemănări
între relieful unităţii marcate
cu F (Dealurile Silvaniei) şi I unităţii marcate cu H (Podişul Bârladului),
câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunţată t, oricare dintre următoarele: ambele unităţi s-au
format prin depuneri de
sedimente; unitatea F cât şi H sunt alcătuite din aceleaşi coci
sedimentare, moi: argile, marne, iri,
pietrişuri; cele două unităţi au altitudini asemănătoare - 300-500 m. 4
p pentru două deosebiri între
clima unităţii marcate cu A (Podişul Getic) şi clima li marcate cu E
(Subcarpaţii Moldovei), câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunţată din următoarele: influenţe climatice
- unitatea E are influenţe
continentale, iar ; A, influenţe submedlteraneene; temperatura medie
anuală - în unitatea A este
■10°C, iar în unitatea E de 6 -8°C.
Total 12 puncte
a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
notată cu C (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali):
a) - s-a format prin încreţirea straielor şi prin viricanism;
- sunt alcătuiţi din roci diverse, dispuse pe aliniamente: în V roci
vulcanice, în centru i
cristaline, iar în E roci sedimentare;
- prezintă culmi muntoase dispuse paralel, orientate NV-SE;
– sunt specifice relieful vulcanic, carstic;
b) etaj climatic montan;
c) lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic ( Sf. Ana), lacuri de
baraj artificial;
d) etajul pădurii de conifere;
e) spodosoluri/podzoluri;
unitatea notată cu H: (Podişul Bârladului)
a) - s-a format prin depuneri de sedimente;
- altitudinea scade de la N la S de la 400-500 m în N, la 100-200 m, în
S;
- prezintă structură monoclinală cu relief de cueste;
- versanţii sunt afectaţi de alunecări de teren;
b) climat de dealuri joase cu influenţe de ariditate;
c) Bârladul;
d) argiluvisoluri/ soluri brun-roşcate;
e) petrolul şi gazele naturale;
f) Vaslui;
Total 10 puncte
a. Relieful, prin specificul său: trepte de altitudine (care determină şi
etajarea climatică),
prin fragmentare (prezenţa văilor şi depresiunilor), grad de accidentare
(pante şi
accesibilitate), influenţează condiţiile de habitat şi determină forme şi
structuri specifice
ale satelor în teritoriu. Astfel, satele prezintă diferite forme geometrice
şi structuri care
depind de aspectul reliefului: sate risipite - în zona montană, sate
răsfirate - în zona
colinară şi sate adunate (compacte) - în zonele de câmpie şi uneori în
depresiuni sau
spaţii restrânse; - 4 puncte
b. în funcţie de altitudinea reliefului care determină etajarea climatică
şi zonarea
altitudinală a claselor de soluri, în cadrul culturii plantelor acestea se
diferenţiază în raport
cu altitudinea. în zonele de câmpie cu relief plan predomină culturile
de plante cerealiere şi
tehnice, în zonele colinare culturile cerealiere se întrepătrund cu cele
de viţă de vie şi
pomi fructiferi, iar în zonele mai înalte ajung numai culturile rezistente
la condiţii de altitudine:
cartoful, secara, culturi furajere ş.a.; - 4 puncte
c. Oraşele Constanţa şi Tulcea, prin localizarea lor în teritoriu
(Constanţa - în zona
litorală şi Tulcea - la Dunăre) şi importanţa în reţeaua urbană,
reprezintă noduri de trans¬
port cu caracter complex. Complexitatea este dată de faptul că pe
lângă transporturile
rutiere şi feroviare (comune multor localităţi), în cele două oraşe sunt
specifice transporturile
pe apă (Constanţa - port maritim şi Tulcea - port fluvial) şi cele aeriene
(ambele oraşe au
aeroporturi). - 4 puncte
d. în condiţiile climatice ale României hazardele climatice se produc
datorită manifes¬
tărilor deosebite ale fenomenelor atmosferice. Cu o frecvenţă mai
mare se înregistrează
temperaturi extreme cu valori deosebite în perioade mai puţin
obişnuite (temperaturi scăzute
vara şi ridicate iarna) prin pătrunderea maselor de aer reci sau calde;
precipitaţii abundente
pe fondul unor schimbări meteorologice bruşte; vijelii, furtuni şi viscole
determinate de
intensificări deosebite ale vitezei vântului. - 4 puncte
Total 16 puncte
a. 2°C; ianuarie; - 2 puncte
b. 22°C; iulie; - 2 puncte
c. media temperaturilor medii lunare; - 2 puncte
d. iarna; radiaţia solară scăzută, ziua scurtă; - 3 puncte
e. vara; radiaţia solară cu valori ridicate, ziua lungă; - 3 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 47
Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1.
d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. a; 6. c; 7.
c; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. Suceava, Olt, Bârlad; 2.Târgovişte, Alba lulia, Drobeta Turnu Severin;
3. altitudinea medie foarte
redusă (0,5 m); 4. cambisol; 5. laşi / Botoşani; 6. iaz/lac de luncă.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa
Nordică a Carpaţilor
Orientali) şi clima unităţii marcate cu I (Sectorul central al Câmpiei
Române), câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etaj
climatic - în unitatea F
de munte, iar în unitatea I, de câmpie; temperatura medie anuală: în
unitatea F sub 6°C iar
în unitatea I peste 10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F peste
1000 mm/an, iar în
unitatea I de 500-600 mm/an; influenţă climatică: în unitatea F
influenţe scandinavo-baltice
iar în unitatea I influenţe de tranziţie.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Munţii
Poiana Rusca)
şi relieful unităţii marcate cu F (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali),
câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunţată corect oricare dintre următoarele: unitatea
E are altitudini maxime
sub 1500 m iar unitatea F peste 2000 m; unitatea F este puternic
fragmentată iar uniatea
E se prezintă sub formă de masiv muntos; în unitatea F există roci şi
relief vulcanic iar în
unitatea E nu există relief vulcanic predominând şisturile cristaline.
c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu C
(Dealurile Silvaniei) şi
clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei), câte 2 p pentru
fiecare asemănare
enunţată corect, din următoarele: ambele unităţi prezintă influenţe
climatice oceanice;
ambele au aceleaşi temperaturi medii anuale (6-9° C) şi aceeaşi
cantitate de precipitaţii
(600 - 800 mm/an).
Total 12 puncte
notată cu B (Carpaţii Curburii):
a) Carpaţii Curburii - 1 punct;
b) - formaţi prin încreţirea stratelor de roci;
- alcătuiţi din roci sedimentare cutate - fliş;
- altitudini sub 2000 m;
- relief puternic fragmentat;
- prezintă cea mai mare depresiune din Carpaţi - Depresiunea
Braşovului; (câte 1 p pentru
oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
c) etaj climatic montan, influenţe de ariditate/oceanice; - 2 puncte
d) etajul pădurilor de conifere / foioase; - 1 punct
şi podişuri înalte; în unitatea F, montan; temperatura medie anuală şi
unitatea C, 8° C - 9° C, şi
unitatea F 0oC-6°C; precipitaţii medii anuale; în unitatea D 500-
700mm/ an, în unitatea F1000-1200
mm/ an şi peste; influenţa climatică: în unitatea C oceanică, în unitatea
F, scandinavo-baltică.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Masivul
Dobrogei de N)
şi G (Subcarpaţii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunţată corect, oricare
dintre următoarele: relieful unităţii E s-a format în etape orogenetice
succesive-baikalian -
caledoniană (şisturi verzi), hercinică (graniţe) şi alpină (calcare) în timp
ce relieful unităţii
G s-a format în etapa alpină finală prin tectonizarea sedimentelor din
avanfoasa carpatică
(roci sedimentare cutate - cute diapire); unitatea E are altitudini
maxime de 467 şi Munţii
Măciu, iar unitatea G altitudinea maximă de 1236 m în Dl. Chicera).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu I (Munţii
Banatului) şi clima
unităţii marcată cu J Câmpia Bărăganului; câte două puncte pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea I,
montan; şi unitatea J de
câmpie; temperatura medie anuală în unitatea 110°C-6°C; în unitatea J
10°C-11°C; preci
pitaţii medii anuale 800-1200 mm/ an, iar în unitatea J 400/500 mm/
an; influenţa clima
tică submediteraneană în unitatea I şi de ariditate în J.
Total 12 p IV. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
unitatea notată cu A (Munţii Apuseni).
a) s-a format în timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai înalt şi diversificat al Carpaţiilor Occidentali;
- reprezintă un „mozaic petrografic, o sinteză geologică a întregului
lanţ carpatic;
- scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fragmentaţi;
- prezenţa depresiunilor golf;
- altitudinea maximă - 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri, chei, izbucuri);
- modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare; (câte 1 punct
pentru oricare 3 caracteristici) - 3 puncte
b) Munţii Crişurilor (Zarand, Codru-Moma, Pădurea Craiului); Munţii
Bihor, Vlădeasa, Gilău,
Muntele Mare; - 2 puncte
c) Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Arieş, Ampoi; -
2 puncte
d) bauxită, cărbune brun, minereuri auro-argintifiere; - 2 puncte
e) oceanică; 1 punct
Total 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu H (Câmpia Moldovei).
a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare depuse pe un
vechi scut
continental, cu o structură asemănătoare platformei est-europene;
- formarea s-a realizat de la N-S, ceea ce i-a imprimat o structură
monoclinală; I - are
altitudini joase: maxima 265 m în Dl. Cozancea;
- prezenţa cuestelor (Coasta laşilor).
b) Jijia, Bahlui, Başeu, Prut;
c) silvostepă;
d) cernoziom levigat;
e) laşi, Botoşani;
0 de ariditate
Total 10 p
- Relief afectat de procese de eroziune şi predispus la alunecări de
teren şi fenomene torenţiale.
b. lignit, petrol, gaze de sondă.
c. de dealuri şi podiş, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
V. a. Zona alpină - supranumită şi stepa rece, se caracterizează prin
prezenţa pajiştilor
alpine, lipsa vegetaţiei forestiere, datorită altitudinilor mari (peste
1800 m) şi vânturilor
puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al ţării noastre, ca urmare a
influenţelor exterioare,
barate de către Carpaţi, se resimt influenţe oceanice în partea vestică
şi centrală a ţării;
submediteraneană în SV ţării; de tranziţie în sectorul dintre Argeş si
Olt, de ariditate în S
şi E ţării scandinavo-baltice în N şi pontice pe litoralul Mării Negre.
Acestea se datorează
circulaţiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european,
dar şi poziţiei
geografice a României în cadrul Europei. 4 puncte
c. Transportul de apă este mai ieftin şi se pretează pentru produse cu
volum mare.
între porturile dunărene şi cele maritime se trafichează atât materii
prime (petrol, cărbuni,
minereuri de fier, bauxită), dar şi produse finite, industriale şi
agroindustriale. 4 puncte
d. Fondul funciar agricol reprezintă 62% din totalitatea fondului funciar.
Din cuprinsul
fondului funciar agricol aprox. 63% reprezintă terenul agricol, urmat de
păşuni, fâneţe vii şi
livezi. Fiecare componentă impune un anume mod de utilizare al
terenurilor - de la cultura
plantelor temporare (cereale, plante tehnice) şi zonele cu terenuri
arabile, la cele permanente
din dealuri şi podişuri. 4 puncte
Total 6 p
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusă de precipitaţii. - 1 punct
" d. media mediilor lunare împărţită la 12 (media aritmetică). - 2
puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitaţiile de la începutul primăverii, combinate cu topirea zăpezii
din zona înaltă.
- 3 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 55
I. Se acordă 20 puncte (câte 2p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
II. 1. Giurgiu, Deva.Târgovişte, Sf. Gheorghe.
2. Ialomiţa, Bega, Şiret.
3. Delta Dunării reprezintă o câmpie terminală în formare, desfăşurată
între Patlăgeanca şi
Marea Neagră.
- Are o înclinare mică, de la Vest (0,006%) şi o altitudine deasupra
nivelului mării de numai +
0,52 m.
- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe
braţul Chilia, -34 m pe
braţul Tulcea, -36 m pe braţul Sf. Gheorghe).
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea
malurilor, aluvionara
ostroavelor, formarea deltei secundare la gura braţului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huilă.
Total 10 p
III. a. Unitatea marcată cu B (Delta Dunării) are un climat de câmpie, în
timp ce unitatea
marcată cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuală în
B este de 10°C
-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitaţiile medii anuale au
valoarea de 300-350
mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influenţele climatice în B sunt
cele pontice şi
de sriditate, iar în C cele oceanice.
b. Relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţii Getici) sunt formaţi din
roci sedimentare
recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a
orogenezei alpine (miocen),
în timp ce relieful unităţii marcate cu D (Munţii Făgăraş), este alcătuit
din roci dure, vechi
(şisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în
structura reliefului
unităţii marcate cu E, se disting 2 şiruri de depresiuni separate de două
aliniamentre
deluroase, în timp ce unitatea marcată cu D are o structură masivă,
cuprinzând o culme
inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud.
în unitatea marcată
cu D altitudinile depăşesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în
unitatea marcată cu E
abia 1200 m în Dealu Chicera.
c. Etajul climatic din A (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) este cel
montan, iar în J,
cel de câmpie moderat; tempertura medie anuală este în A de 0°C -
6°C, iar în J de 10°C
-11 °C, precipitaţiile medii anuale de 1000-1200 şi peste în A, iar în J de
500-600 mm/an,
influenţe submediteraniene în J şi scandinavo-baltice în A.
Total 12 p
IV. a) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
notată cu A (Munţii Apuseni)
a. s-a format în timpul orogenezei alpine;
- reprezintă un „mozaic petrografic" o sinteză geologică a întregului
lanţ carpatic;
- sunt puternic fregmentaţi;
- altitudinea maximă 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (peşteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclică cu prezenţa suprafeţelor de nivelare;
(câte 1 punct pentru flecare trei caracteristici) - 3 puncte
b. oceanică; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (crânguri); 2 puncte
e. Crişul Alb, Someşul Mic; 1 punct
b)a. Podişul Bârladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament
cristalin (Platf. est-europeană,
rigid şi căzut în trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcătuit din argile, mame,
nisipuri, gresii, pietrişuri, dar şi
calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă
de procese (alunecări de teren,
eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense.
- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului şi 200 m în
contactul cu Câmpia
Română.
- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului,
Domelor) şi
culoare de văi;
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
b) climat montan; influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; - 2 puncte
c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcţie; - 2 puncte
d) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante
accentuate; pagube
materiale; - 3 puncte
Total 10 puncte
a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor
de aer influenţează
separarea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând
precipitaţii mai bogate
în vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor.
Precipitaţiile sunt influenţate
de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se înregistrează sub
600 mm/an, în
zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800,
atingând chiar şi
1400 mm/an în munţii înalţi de peste 2000 m. - 4 puncte
b. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în
alimentarea cu apă
a localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele
minerale şi termale),
se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la
încălzirea serelor şi chiar a
locuinţelor acolo unde există. - 4 puncte
c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a
impus şi o etajare
a vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică
este cea de stepă şi
silvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de
foioase (stejar şi fag), iar
în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei
alpine. - 4 puncte
d. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică
şi importanţa
economică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii
din România.
Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr
de căi ferate
magistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la
circulaţia internaţională.
La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării - 4
puncte
Total 16 puncte
a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte
b. 144 mm; iunie; - 2 puncte
c. vara; altitudine ridicată; - 2 puncte
d. 4 luni; - 2 puncte
e. media celor 30/31 zile ale lunii; - 2 puncte
f. 20 mm; - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 49
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1. Piteşti, Brăila, Bistriţa, Drobeta Turnu Severin; 2. Motru, Crişul Negru,
Târnava ică; 3. Podişul
Someşan; 4. Câmpia Boianului; 5. Grupa Bucegi;
Total 10 puncte
II. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Câmpia
Banatului) şi
clima unităţii marcate cu J (Delta Dunării), câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: etaj climatic - în unitatea D - climat de
câmpie iar în unitatea
J - climat de deltă; influenţe climatice - în unitatea D influenţe oceanice
iar în unitatea J
influenţe de ariditate şi pontice; precipitaţii medii anuale: mai bogate
în unitatea D-600
mm/an şi mai scăzute în unitatea J - 400 mm/an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E
relieful unităţii marcate cu H (Subcarpaţii Getici), câte 2 p pentru
corect, oricare dintre următoarele: Subcarpaţii Getici au un relief mai
complex, prezentând
sectoare cu câte două şiruri de depresiuni şi dealuri iar Subcarpaţii
Moldovei au un relief
simplu format din trei depresiuni închise de dealuri subcarpatice; în
unitatea H înălţimile
maxime depăşesc 1000 m iar în unitatea E înălţimea maximă nu
ajunge la 1000 m;
c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu B (Câmpia
Olteniei) şi
clima unităţii marcate cu D (Câmpia Banatului), câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: ambele unităţi se încadrează la etajul
climatului de câmpie;
ambele unităţi au temperaturi de 10-11; ambele prezintă influenţe
submediteraneene;
Total 12 puncte
F (Podişul Bârladului):
a) - s-a format prin depunere de sedimente;
- este alcătuit din roci sedimentare moi: pietrişuri, nisipuri, marne,
argile;
- altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m);
- este afectat de alunecări de teren;
(cate 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b) etajul pădurilor de foioase - stejar/ silvostepă; - 1 punct
c) argiluvisoluri; - 1 punct
d) petrol / gaze naturale; - 2 puncte
e) Vaslui; - 1 punct
f) alunecări de teren; defrişări; degradări de terenuri, eroziune
accelerată, afectarea
căilor de comunicaţii; - 3 puncte
Total 10 puncte
notată cu: G (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali);
a) - formaţi prin încreţire şi vulcanism;
- alcătuită din roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice în vest,
şisturi cristaline
în centru şi sedimentare în est;
- se prezintă sub forma unor şiruri de culmi paralele orientate NV-SE;
-prezintă relief glaciar,
carstic, petrografic;
- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni şi culoare de văi;
(câte 1 p pentru oricare
patru caracteristici) - 4 puncte
b) etaj climatic montan; influenţe scandinavo-baltice; vânturi de vest; -
3 puncte
c) lac glaciar - Lala / Buhăescu; - 2 puncte
d) creşterea animalelor. - 1 punct
Total 10 puncte
a. Carpaţii Meridionali prin etajarea altitudinală până la 2500 m
prezintă o diversitate
mai mare a vegetaţiei decât Subcarpaţii, astfel în zonele joase este
prezentă pădurea de
foioase (specifică şi Subcarpaţilor), la altitudini de 800-1200 m pădurea
de amestec, iar la
peste 1200 m pădurea de conifere. în zonele cele mai înalte este
specifică vegetaţia
alpină şi subalpină; - 4 puncte
b. Prin specificul reliefului carpatic, potenţialul hidroenergetic în aceste
zone este mai
ridicat ceea ce face ca aici să se afle cele mai multe şi mai mari
amenajări hidroenergetice:
Lotru, Bicaz, Vidraru, Gura Apei, Mărişel ş.a. în aceste zone, datorită
reliefului (profilului
văilor), la care se adaugă şi clima (cantitatea mare şi constantă de
precipitaţii) se pot
construi tehnic cele mai multe şi mai mari hidrocentrale. - 4 puncte
c. Reţeaua hidrografică prin caracterul radiar (de multe ori
transcarpatic), densitate şi
repartiţie la nivelul teritoriului şi al treptelor de relief (mai ales în
zonele înalte şi colinare),
prin intermediul văilor create de ape a favorizat şi influenţat
configuraţia şi traseele
principalelor artere de transport feroviar şi rutier din ţara noastră.
Astfel sunt recunoscute
văile Oltului, Mureşului, Şiretului şi ale altor râuri care reprezintă
adevărate axe de trans¬
port. - 4 puncte
d. Datorită poziţiei geografice a celor două unităţi care se situează în
zone cu influenţe
climatice diferite (de ariditate în Podişul Dobrogei şi oceanice în
Dealurile de Vest), în cele
două unităţi precipitaţiile medii anuale sunt diferite. în Dealurile de
Vest, cantităţile sunt situ¬
ate între 600-800 mm/an, iar în Podişul Dobrogei sub 500 mm/an.
Precipitaţiile sunt diferite
şi datorită altitudinii şi dispunerii reliefului (mai ales în partea vestică a
ţării). - 4 puncte
Total 16 puncte
a. 8500 mcubi/sec; mai; - 2 puncte
b. 2000 m cubi/sec.; octombrie; - 2 puncte
c. Din luna mai debitul Dunării scade până în octombrie, datorită
scăderii precipitaţiilor
şi creşterii temperaturii şi a consumului de apă în agricultură; - 4
puncte
d. primăvara; - 2 puncte
e. media debitelor lunare; - 2 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 50
l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat),
astfel:
1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia
Banatului) şi
clima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: influenţe climatice: în unitatea I întâlnim
influenţe submediateraneene
iar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii
anuale:
sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi mai scăzute în
J de 500 mm/an.
b. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa
Orientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul Getic) câte 2 p pentru
o deosebire enunţată
corect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim vegetaţia
pădurilor de foioase şi
conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar;
c. 2 p pentru o asemănare între solurile unităţii marcate cu A
solurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone
solurile specifice fac
parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi cambisoluri (în zone
mai înalte).
d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul
Dobrogei de
Sud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic -
în unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş;
temperatura medie
anuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F; precipitaţiile
sunt mai scăzute
în unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de
ariditate în C şi oceanice
înF.
Total 12 puncte
notată cu H (Podişul Getic)
a) Piemontul/ podişulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenţa
submediteraneeană; - 3 puncte
c) Jiul, Oltul, Argeşul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
t Total 10 puncte
referitoare la unitatea notată cu E
(Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali):
- se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi
sedimentare în est;
- prezintă relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni şi văi ale
apeior;
b) Munţii Rodnei, Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului.
Domelor; - 2 puncte
c) Someşul Mare, Bistriţa; - 2 puncte
d) influenţe scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de construcţii; - 2 puncte
Total 10 puncift
VARIANTA 51
1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
Total 20p
astfel:
1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamţ, Deva, Târgovişte; 3. Târnava
Mare, Argeş, Şiret; 4 pontice
Total 10 P
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia
Transilvaniei) şi clima
unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) câte 2
enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea C, de
dealuri
a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. Faţă de
aceasta pe
teritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub
25 loc/km2) fie datorită
reliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării), fie prezenţei
unor resurse de
subsol (Subcarpaţii-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul
administrativ al unor oraşe
mari; - 4 puncte
b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct
de vedere ge¬netic în
naturale şi antropice. Cele naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra
scoarţei atât a forţelor din
interiorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri
glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri
hidroenergetice, iazuri,
agrement. - 4 puncte
c) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei
componentelor naturale şi
antropice; se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă.
Densitatea formaţiunilor vegetale
sunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din:
Europa Centrală şi de est (60%),
boreale şi alpine (10%), mediteraneene 16% şi doar 4% sunt
endemice. Mai trebuie amintită şi
vegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică
asupra spaţiilor din apropierea
oraşelor şi satelor.
d) Casimcea şi Jijia, deşi aparţin de bazine hidrografice diferite,
prezintă unele
asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt râuri
scăzute cu debite
medii, pantă redusă, viteza de scurgere mică. 4 puncte
Total 16 p
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitaţiile determinate de circulaţia verstică; topirea
zăpezilor; 4
puncte
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 52
1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
Total 20 p
astfel:
1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureş; 2. Someşul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3.
Solul, petrol;
4. Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare, asemănător Carpaţilor
Meridionali.
Relieful este alcătuit din platouri şi culmi, separate de văi adânci create
prin eroziunea
diferenţială. Are altitudini între 500-600 m.
Total 10 p
III. Se acord 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B
(Câmpia Bărăganului) şi
clima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), câte 2
enumerată corect, dintre următoarele: etajul climatic din unitatea B, de
câmpie accentuat în unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°C
în B şi 8°C -9°C în H; precipitaţii - media anuală de 600-800 mm/ an în
H şi 400-500 mm/ an în B,
vânturile de vest în H şi crivăţul în B, influenţe de ariditate în B şi
oceanice în H.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C
relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire
enumerată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii C s-a
format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în
timp ce relieful
unităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul
carpatic, în orogeneza
alpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are o
structură geologică
variată: argile, marne, pietrişuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce
unitatea J este alcătuită
predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare;
altitudinea maximă din C
este de 911 m (Măgura Odobeştilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile
Lipovei) şi
clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 puncte
enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F, de
dealuri joase în unitatea
G de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi
de 10°C -11 °C
în G, precipitaţii - media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450
mm/ an în G; influenţa
climatică oceanică în F şi pontică în G.
Total 12 p
A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o
triplă zonalitate
longitudinală: în vest formaţiuni vulcanice, în centru şisturi cristaline,
iar în est fliş cretacic
şi paleogen;
- au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m).
- fragmentare accentuată, evidenţiată de un număr mare de depresiuni
şi trecători;
- modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de
eroziune mai bine
reprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic;
- prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile
Giurgeu, Ciuc şi unele
sectoare ale văilor.
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Roşu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2
puncte
d) Pădurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la N de
Valea Mureşului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea
Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest.
- este constituită din nisipuri, pietrişuri, argile, peste care s-a depus o
cuvertură de loess.
- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m
în câmpiile înalte.
- prezenţa dunelor de nisip (C. Cărei)
- este plană, netedă, joasă;
b) Oceanică;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
Total 10 p
V. a) - Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.
- înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană,
conducând la formarea
platformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Şes-Predeal);
- Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat
pe şisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic.
- Văile au fragmentat munţii, formând chei, defilee.
- structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.
- înălţările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea
rupturilor marginale, cu formarea
foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timiş)
sau înălţate
(horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. Galaţiului), la confluenţa
Şiretului cu
Dunărea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galaţi
devenind cel mai im¬portant port
fluvial;
- industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării, care a
facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier);
- construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre;
- agricultura preorăşenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în
strânsă legătură cu populaţia
Galaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice
importante;
4 puncte
c) - relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei
chimice;
- cărbunii au impulsionat industria extractivă; 4 puncte
d) Procesul formării solurilor este complex şi de durată, fiind influenţat
de climă, rocă,
vegetaţie, relief.
- diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a
tipurilor de sol.
- condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a
apelor subterane pot duce la
formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin
revărsări
succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
TOTAL 16 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primăvara - 1 punct
e. Precipitaţiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 53
1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20P
astfel:
1. Cluj-Napoca.Timişoara, Alexandria;
2. Mureş, Trotuş, Dâmboviţa.
Total 10p
a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic
montan, iar în
D climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C - 6°C,
iar în D de 10°C -
11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 şi peste, iar în
D 400-500 mm/an;
influenţa climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de ariditate.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii
Apuseni), iar în
H Grupa Munţilor Parâng.
Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică complexă în
timp ce relieful unităţii H s-a
format pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci
sedimentare (calcar);
Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de
masivitate în timp ce unitatea F
are o masivitate remarcabilă;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, văi
glaciare, morene) în timp ce în F se
remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi
din interiorul scoarţei),
peşteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H depăşesc
2500 m (Vf. Parângu Mare
2519 m).
c. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E -
temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C;
precipitaţiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în
unitatea E sufla
austrul, iar în J crivăţul, influenţe de ariditate în J, iar în E
submediteraneene;
Total 12 p
notată cu B (Carpaţii Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV, dar
munţii realizează o
mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului; alcătuiţi în
totalitate din fliş
polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaş - 1954 m);
varietatea rocilor
sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice
acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş);
- relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului);
- relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Braşov);
b) Prahova, Teleajen, Buzău;
c) Sf. Gheorghe;
d) pădurea de conifere;
e) Braşovului;
f)spodosoluri.
Total 12 p
b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureş; a) - este netedă, joasă,
plană;
- văile au albii abia schiţate cu lunci largi;
- prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei;
- altitudinile maxime de peste 100 m înălţime, câmpiile înalte - C.
Vingăi 174 m; o) Someş, Mureş,
Barcău;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
Total 10p
a. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie - 200 m (C.
Teleormanului, Vlăsiei) şi se
termină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m
Carpaţii Orientali. între aceste
limite se diferenţiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca
urmare a creşterii altitudinii
reliefului şi modificării caracteristicilor climatice (scade temperatura şi
creşte cantitatea de
precipitaţii); în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de
vegetaţie, iar în lungul râurilor se
dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop, arin).
b). Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est
determină scăderea cantităţii de
precipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).
Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării, 115
kcal/cm2/ min în N, iar 110
kcal/cm2, ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-
11 grade C în sudul ţării, 8-9
grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.
Relieful prin altitudine, expoziţia versanţilor, prezenţa depresiunilor
intră şi submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termică, determină temperaturi
mult mai scăzute faţă de
zonele mai înalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma
modelării
subaeriene;
- relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi
au fost acoperiţi
de gheţari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor
(carstic, pe
conglomerate, şisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de şes cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate
transcarpatice.
Total 16 p
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primăvara; 1 punct
f. temperaturile scăzute; 2 puncte
Total 12 p
Total test: 90 puncte +10 puncte oficiu
VARIANTA 54
1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. 1. Ploieşti, Cluj-Napoca, Slatina;
2. Crişul Alb, Bârlad, Argeş;
3. Petrol, gaze asociate (de sondă);
4. - este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile peste care s-a depus
o cuvertură de loess
groasă de 40 m;
- prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei,
Călmăţuiului);
- frecvenţa depresiunilor de tasare în loess (crovuri)
Total 10 puncte
III. a. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima
unităţii marcate
cu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunţată corect, dintre
următoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de
dealuri şi podişuri;
temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade
C, precipitaţii medii
anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influenţe
climatice oceanice în G,
şi de ariditate în B.
b. relieful unităţii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de
sedimente, într-o
mare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş, rezultând o structură
tabulară, cu uşoare
boltiri; în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o
unitate de relief de tip
piemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un
fundament foliat şi căzut
în trepte spre V.
Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în
C este de 311 m.
Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte, lucareţ),
în timp ce î n C loessul
cuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare.
c. I - Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de
câmpie moderat
în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat -
temperatura medie
anuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C, precipitaţii
medii anuale de 640
mm/an în J şi sub 500 mm/an; influenţe submediteraneene în I şi de
umiditate în J.
Total 12 p
IV. a. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formaţi din 3 fâşii paralele, care
impun lanţuri longitudinale
de munţi:
1. fâşia centrală-cristalină-mezozoică
2. fâşia vestică-munţii vulcanici;
3. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen.
- prezintă cea mai mare lărgime, dintre grupele Carpaţilor Orientali
(130-140 km de-a lungul
frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpaţii Orientali. - 3
puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Vişeu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
Total 10 p b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri,
nisipuri, argile cu intercalaţii
de cărbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lăţime creşte de
la N la S.
- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S, limita cu
Câmpia Română.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
puternice.
dar şi poziţiei
volum mare.
Din cuprinsul
Total 6 p
puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
din zona înaltă.
- 3 puncte
Total 12 p
VARIANTA 55
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
Marea Neagră.
0,52 m.
Total 10 p
timp ce unitatea
B este de 10°C
valoarea de 300-350
cele pontice şi
roci sedimentare
aliniamentre
cuprinzând o culme
montan, iar în J,
500-600 mm/an,
Total 12 p
lanţ carpatic;
cristalin (Platf. esteuropeană,
nisipuri, gresii, pietrişuri, dar
şi calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă
de procese (alunecări de
teren, eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense.
Română.
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice
de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Bârlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecări de teren.
Total 10p
V. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în hazarde
naturale şi
antropice. Din categoria celor naturale, în M-ţii Carpaţi, frecvente sunt:
hazardele
geomorfologice (alunecări, prăbuşiri avalanşe de pietre); hazarde
climatice (viscol,
îngheţ, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundaţii), hazarde
antropice (focul).
b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării
1115 Kcal/ cm2/
min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute
cu 20 în N decât în
sudul ţării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitaţiile scad de la sud către
nord, ca urmare a
modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantităţi medii de
precipitaţii de 400-
600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiş cu 600-800
mm/an.
Influenţele exterioare - submediteraneene şi de ariditate SV şi S şi cele
ocenice şi scandinavobaltice
explică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S.
c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de
vegetaţie reconstituită după
peticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în
ultima sută de ani, aceasta a
fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi
extinderii aşezărilor.
d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul
Planetar, din care decurge
avantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă
posibilitatea comunicării cu ţările
riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.
Total 16 p
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiaţia solară şi relieful; - 4 puncte
Total 12 p
VARIANTA 56
1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
Total 20 p
astfel:
1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4.
Cibin, Crişul
Alb, Bârlad;
Total 10 p
III. Se acordă12 puncte din care:
a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani)
E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan;
Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C
precipitaţiile medii multe anuale
500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H.
b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic,
formată din 3 mari
depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar
unitatea D are o structură
complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele -
puse în evidenţă prin procese
erozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu
structură cutată. înspre exteriorul
acestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise
de dealuri cu structură cutată;
altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m
în Dealu Chicera.
c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi
podiş, iar
în J de câmpie;
Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C
500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe climatice
oceanice în G şi de ariditate în J.
Total 12 p IV. a. Podişul Dobrogei
a) - cel mai tipic şi complex podiş din România.
- partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-
coledoniană când se cutează
şisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în
evidenţă cutele orientate în
NV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona Tulcei
întregesc Dobrogea de
Nord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de
sedimentare prin depunerea
straturilor de calcar şi gresie, peste un fundament cutat şi foliat
anterior. Este îmbrăcat cu un strat de
loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase.
- Are în structură o mare varietate de roci;
- Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect
rezidual, neuniform
(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe
hercinice).
- Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel
- Relieful carstic (doline, poli, peşteri).
- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin.
b) soluri bălane;
c) pontice;
d) stepă;
e) limane fluviatile, lagune maritime;
f) Constanţa, Tulcea.
Total 10 p B a. H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
- tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic
paleogen)
- varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic (conuri, cratere,
neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate.
- altitudini mari: 2303 m Rodnei;
- cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N.
b. spodosoluri;
c. scandinavo-baltice;
d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e. pădurea, apele, minereuri neferoase.
Total 10 p
- prezintă fragmentare accentuată cu mari depresiuni (Maramureşului,
Domelor) şi
culoare de văi;
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici); - 3 puncte
b) climat montan; influenţe scandinavo-baltice şi oceanice; - 2 puncte
c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de construcţie; - 2 puncte
d) avalanşe, prăbuşiri, alunecări de teren; precipitaţii bogate, pante
accentuate; pagube
materiale; - 3 puncte
Total 10 puncte
a. - Orientarea lanţului carpatic, cu rol de barieră în circulaţia maselor
de aer influenţează
separarea influenţelor oceanice de cele continentale, determinând
precipitaţii mai bogate
în vestul şi centrul ţării şi mai scăzute în exteriorul Carpaţilor.
Precipitaţiile sunt influenţate
de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se înregistrează sub
600 mm/an, în
zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800,
atingând chiar şi
1400 mm/an în munţii înalţi de peste 2000 m. - 4 puncte
b. - Prin cantitatea şi calităţile lor apele subterane pot fi utilizate în
alimentarea cu apă
a localităţilor, cele cu caracteristici chimice şi fizice deosebite (apele
minerale şi termale),
se utilizează în scop terapeutic în multe staţiuni balneare şi la
încălzirea serelor şi chiar a
locuinţelor acolo unde există. - 4 puncte
c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a
impus şi o etajare
a vegetaţiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetaţia specifică
este cea de stepă şi
silvostepă, în zonele cu climat de deal şi podiş cea a pădurilor de
foioase (stejar şi fag), iar
în zonele cu climat montan etajul pădurilor de conifere şi al vegetaţiei
alpine. - 4 puncte
d. - Prin rangul şi statutul de oraş capitală, prin mărimea demografică
şi importanţa
economică, oraşul Bucureşti este cel mai important nod de comunicaţii
din România.
Bucureştiul reprezintă punctul de convergenţă a celui mai mare număr
de căi ferate
magistrale şi şosele importante din ţară, prin care se conectează la
circulaţia internaţională.
La Bucureşti se află cel mai mare aeroport internaţional al ţării - 4
puncte
Total 16 puncte
a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte
b. 144 mm; iunie; - 2 puncte
c. vara; altitudine ridicată; - 2 puncte
VARIANTA 50
l Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat),
astfel:
1. Piteşti; 2. Reşiţa; 3. Vrancea; 4. Someşul Mic; 5. Alexandria;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia
Banatului) şi
clima unităţii marcate cu J (Câmpia Moldovei), câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: influenţe climatice: în unitatea I întâlnim
influenţe submediateraneene
iar în unitaea J influenţe de ariditate (continentale); precipitaţii medii
anuale:
sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an şi mai scăzute în
J de 500 mm/an.
b. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia unităţii marcate cu E (Grupa
Orientali) şi relieful unităţii marcate cu H (Podişul Getic) câte 2 p pentru
o deosebire enunţată
corect, oricare dintre următoarele: în unitatea E întâlnim vegetaţia
pădurilor de foioase şi
conifere iar în unitatea H pădurea de foioase/ stejar;
c. 2 p pentru o asemănare între solurile unităţii marcate cu A
solurile unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Getici): în ambele zone
solurile specifice fac
parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) şi cambisoluri (în zone
mai înalte).
d. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Podişul
Dobrogei de
Sud) şi clima unităţii marcate cu F (Munţii Poiana Rusca): etaj climatic -
în unitatea F
caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podiş;
temperatura medie
anuală - este mai ridicată în unitatea C şi mai scăzută în F; precipitaţiile
sunt mai scăzute
în unitatea C fată de unitatea F; influenţele climatice: influenţe de
ariditate în C şi oceanice
înF.
Total 12 puncte
notată cu H (Podişul Getic)
a) Piemontul/ podişulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenţa
submediteraneeană; - 3 puncte
c) Jiul, Oltul, Argeşul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
t Total 10 puncte
referitoare la unitatea notată cu E
(Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali):
- se prezintă sub formă de şiruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcătuiţi din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru şi
sedimentare în est;
- prezintă relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuată a reliefului cu multe depresiuni şi văi ale
apeior;
b) Munţii Rodnei, Maramureşului şi depresiunile: Maramureşului.
Domelor; - 2 puncte
c) Someşul Mare, Bistriţa; - 2 puncte
d) influenţe scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de construcţii; - 2 puncte
Total 10 puncift
VARIANTA 51
1.a; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6. d; 7. a; 8. b; 9. a; 10. b.
Total 20p
astfel:
1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamţ, Deva, Târgovişte; 3. Târnava
Mare, Argeş, Şiret; 4 pontice
Total 10 P
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C (Câmpia
Transilvaniei) şi clima
unităţii marcate cu F (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) câte 2
enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea C, de
dealuri
a) Densitatea medie a populaţiei României este de 91 loc/km2. Faţă de
aceasta pe
teritoriul ţării există diferenţieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub
25 loc/km2) fie datorită
reliefului înalt, fie întinderilor mari de apă (Delta Dunării), fie prezenţei
unor resurse de
subsol (Subcarpaţii-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul
administrativ al unor oraşe
mari; - 4 puncte
b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferenţiază din punct
de vedere ge¬netic în
naturale şi antropice. Cele naturale sunt şi rezultatul acţiunii asupra
scoarţei atât a forţelor din
interiorul scoarţei cât şi a celor din exterior. Au apărut astfel lacuri
glaciare, vulcanice, carstice,
lagune, limane. Omul a realizat acumulări cu diferite destinaţii: lacuri
hidroenergetice, iazuri,
agrement. - 4 puncte
c) vegetaţia (totalitatea plantelor) reprezintă suma contribuţiei
componentelor naturale şi
antropice; se diferenţiază pe altitudine şi etaje sau tipuri de climă.
Densitatea formaţiunilor vegetale
sunt o rezultantă a poziţiei geografice a României cu influenţe din:
Europa Centrală şi de est (60%),
boreale şi alpine (10%), mediteraneene 16% şi doar 4% sunt
endemice. Mai trebuie amintită şi
vegetaţia sagetală şi ruderală rezultată prin intervenţia antropică
asupra spaţiilor din apropierea
oraşelor şi satelor.
d) Casimcea şi Jijia, deşi aparţin de bazine hidrografice diferite,
prezintă unele
asemănări care justifică lipsa amenajărilor hidroenergetice. Sunt râuri
scăzute cu debite
medii, pantă redusă, viteza de scurgere mică. 4 puncte
Total 16 p
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitaţiile determinate de circulaţia verstică; topirea
zăpezilor; 4
puncte
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
Total test: 90puncte + 10 puncte oficiu
VARIANTA 52
1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
Total 20 p
astfel:
1. Zalău, Tulcea, Tg. Mureş; 2. Someşul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3.
Solul, petrol;
4. Podişul Mehedinţi s-a format prin cutare, asemănător Carpaţilor
Meridionali.
Relieful este alcătuit din platouri şi culmi, separate de văi adânci create
prin eroziunea
diferenţială. Are altitudini între 500-600 m.
Total 10 p
III. Se acord 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii de relief marcate cu B
(Câmpia Bărăganului) şi
clima unităţii de relief marcate cu H (Câmpia Transilvaniei), câte 2
enumerată corect, dintre următoarele: etajul climatic din unitatea B, de
câmpie accentuat în unitatea
H de dealuri, temperatura medie anuală de 10°C -11°C
în B şi 8°C -9°C în H; precipitaţii - media anuală de 600-800 mm/ an în
H şi 400-500 mm/ an în B,
vânturile de vest în H şi crivăţul în B, influenţe de ariditate în B şi
oceanice în H.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu C
relieful unităţii marcate cu J (Grupa Parâng); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire
enumerată corect, oricare dintre următoarele: relieful unităţii C s-a
format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa carpatică şi sistem sinclinal şi anticlinal în
timp ce relieful
unităţii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul
carpatic, în orogeneza
alpină din cretacic până la începutul cuaternarului; unitatea C are o
structură geologică
variată: argile, marne, pietrişuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce
unitatea J este alcătuită
predominant din şisturi cristaline şi doar pe margini din calcare;
altitudinea maximă din C
este de 911 m (Măgura Odobeştilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Dealurile
Lipovei) şi
clima unităţii marcate cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 puncte
enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic în unitatea F, de
dealuri joase în unitatea
G de câmpie accentuat; temperatura medie anuală de 8°C -10°C în F şi
de 10°C -11 °C
în G, precipitaţii - media anuală de 600-700 mm/ an în F şi 400-450
mm/ an în G; influenţa
climatică oceanică în F şi pontică în G.
Total 12 p
A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcătuire geologică relativ complicată evidenţiată printr-o
triplă zonalitate
longitudinală: în vest formaţiuni vulcanice, în centru şisturi cristaline,
iar în est fliş cretacic
şi paleogen;
- au altitudini mai mari în N şi mai reduse în S (Călimani 2100 m).
- fragmentare accentuată, evidenţiată de un număr mare de depresiuni
şi trecători;
- modelarea subaeriană exprimată prin prezenţa platformelor de
eroziune mai bine
reprezentate în unităţile cristalino-mezozoice şi fliş cretacic;
- prezenţa discontinuităţilor longitudinale: cea din Depresiunile
Giurgeu, Ciuc şi unele
sectoare ale văilor.
(câte 1 punct pentru oricare 3 caracteristici)
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Roşu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2
puncte
d) Pădurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la N de
Valea Mureşului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea
Lacului Panonic,
care s-a retras treptat spre vest.
- este constituită din nisipuri, pietrişuri, argile, peste care s-a depus o
cuvertură de loess.
- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase şi 100-174 m
în câmpiile înalte.
- prezenţa dunelor de nisip (C. Cărei)
- este plană, netedă, joasă;
b) Oceanică;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
Total 10 p
V. a) - Relieful Carpaţilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.
- înălţarea şi cutarea Carpaţilor au intensificat modelarea subaeriană,
conducând la formarea
platformelor de eroziune (Borăscu, Râu-Şes-Predeal);
- Diversitatea petrografică a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat
pe şisturi cristaline,
la cel carstic sau vulcanic.
- Văile au fragmentat munţii, formând chei, defilee.
- structura cutată a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.
- înălţările de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea
rupturilor marginale, cu formarea
foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timiş)
sau înălţate
(horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat în Câmpia Şiretului Inferior (C. Galaţiului), la confluenţa
Şiretului cu
Dunărea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galaţi
devenind cel mai im¬portant port
fluvial;
- industria siderurgică a fost favorizată de prezenţa Dunării, care a
facilitat importul de
materii prime (cocs, minereuri de fier);
- construcţiile navale au fost facilitate de Dunăre;
- agricultura preorăşenească (cultura legumelor), s-a dezvoltat în
strânsă legătură cu populaţia
Galaţiului într-o regiune de câmpie drenată de două artere hidrografice
importante;
4 puncte
c) - relieful de dealuri a impus cultura viţei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei
chimice;
- cărbunii au impulsionat industria extractivă; 4 puncte
d) Procesul formării solurilor este complex şi de durată, fiind influenţat
de climă, rocă,
vegetaţie, relief.
- diversitatea reliefului şi vegetaţia determină o mare varietate a
tipurilor de sol.
- condiţiile locale determinate de prezenţa în apropierea scoarţei a
apelor subterane pot duce la
formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin
revărsări
succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
TOTAL 16 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primăvara - 1 punct
e. Precipitaţiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
Total 12 puncte
VARIANTA 53
1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20P
astfel:
1. Cluj-Napoca.Timişoara, Alexandria;
2. Mureş, Trotuş, Dâmboviţa.
Total 10p
a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unităţii marcate cu C etaj climatic
montan, iar în
D climat de câmpie, temperatura medie anuală în C este de 0°C - 6°C,
iar în D de 10°C -
11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 şi peste, iar în
D 400-500 mm/an;
influenţa climatică în C scandinavo-baltică, iar în D de ariditate.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu F (Munţii
Apuseni), iar în
H Grupa Munţilor Parâng.
Relieful unităţii H s-a dezvoltat pe o structură geologică complexă în
timp ce relieful unităţii H s-a
format pe roci predominant cristaline şi doar pe margini roci
sedimentare (calcar);
Relieful unităţii H se caracterizează prin discontinuitate şi lipsă de
masivitate în timp ce unitatea F
are o masivitate remarcabilă;
Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, văi
glaciare, morene) în timp ce în F se
remarcă multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafaţă cât şi
din interiorul scoarţei),
peşteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H depăşesc
2500 m (Vf. Parângu Mare
2519 m).
c. 4 p pentru 2 deosebiri între clima unităţii marcată cu E -
temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C;
precipitaţiile medii anuale au
valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în
unitatea E sufla
austrul, iar în J crivăţul, influenţe de ariditate în J, iar în E
submediteraneene;
Total 12 p
notată cu B (Carpaţii Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu văi şi culmi orientate NE-SV, dar
munţii realizează o
mare curbură în care este inclusă Depresiunea Braşovului; alcătuiţi în
totalitate din fliş
polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucaş - 1954 m);
varietatea rocilor
sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice
acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucaş);
- relief dezvoltat pe gresii (Munţii Buzăului);
- relief dezvoltat pe calcare (Munţii Bârsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Braşov);
b) Prahova, Teleajen, Buzău;
c) Sf. Gheorghe;
d) pădurea de conifere;
e) Braşovului;
f)spodosoluri.
Total 12 p
b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mureş; a) - este netedă, joasă,
plană;
- văile au albii abia schiţate cu lunci largi;
- prezenţa dunelor de nisip în Câmpia Cărei;
- altitudinile maxime de peste 100 m înălţime, câmpiile înalte - C.
Vingăi 174 m; o) Someş, Mureş,
Barcău;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
Total 10p
a. Pădurea pe teritoriul ţării noastre începe din câmpie - 200 m (C.
Teleormanului, Vlăsiei) şi se
termină la altitudinea de 1800 m (Carpaţii Meridionali) şi 1600 m
Carpaţii Orientali. între aceste
limite se diferenţiază mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca
urmare a creşterii altitudinii
reliefului şi modificării caracteristicilor climatice (scade temperatura şi
creşte cantitatea de
precipitaţii); în anumite condiţii climatice se produc inversiuni de
vegetaţie, iar în lungul râurilor se
dezvoltă specii forestiere iubitoare de umezeală (salcie, plop, arin).
b). Circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest spre est
determină scăderea cantităţii de
precipitaţii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an).
Radiaţia solară are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul ţării, 115
kcal/cm2/ min în N, iar 110
kcal/cm2, ceea ce determină temperaturi medii anuale de 10 grade C-
11 grade C în sudul ţării, 8-9
grade C în nordul ţării şi de 0 grade C la peste 2000 m altitudine.
Relieful prin altitudine, expoziţia versanţilor, prezenţa depresiunilor
intră şi submontane Ex.
producerea fenomenului de inversiune termică, determină temperaturi
mult mai scăzute faţă de
zonele mai înalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafeţele de nivelare (peneplene) din Carpaţi rezultate în urma
modelării
subaeriene;
- relieful glaciar ca urmare a glaciaţiunii cuatemare când munţii înalţi
au fost acoperiţi
de gheţari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologică variată a Carpaţilor
(carstic, pe
conglomerate, şisturi cristaline); d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de şes cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersecţia unor importante drumuri şi căi ferate
transcarpatice.
Total 16 p
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primăvara; 1 punct
f. temperaturile scăzute; 2 puncte
Total 12 p
VARIANTA 54
1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
II. 1. Ploieşti, Cluj-Napoca, Slatina;
2. Crişul Alb, Bârlad, Argeş;
3. Petrol, gaze asociate (de sondă);
4. - este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile peste care s-a depus
o cuvertură de loess
groasă de 40 m;
- prezintă sectoare cu formaţiuni de dune de nisip (în lungul lalomiţei,
Călmăţuiului);
- frecvenţa depresiunilor de tasare în loess (crovuri)
Total 10 puncte
III. a. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B şi clima
unităţii marcate
cu G (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enunţată corect, dintre
următoarele: etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de
dealuri şi podişuri;
temperatura medie anuală în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade
C, precipitaţii medii
anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influenţe
climatice oceanice în G,
şi de ariditate în B.
b. relieful unităţii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de
sedimente, într-o
mare pe un fundament cutat şi foliat anteriorş, rezultând o structură
tabulară, cu uşoare
boltiri; în timp ce relieful unităţii F (Dealurile Lipovei) constituie o
unitate de relief de tip
piemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un
fundament foliat şi căzut
în trepte spre V.
Altitudinea maximă în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în
C este de 311 m.
Caracteristică este prezenţa în F a rocilor vulcanice (bazalte, lucareţ),
în timp ce î n C loessul
cuaternar îmbracă formaţiunile de gresie şi calcare.
c. I - Câmpia de Vest la S de Mureş se înscrie etajului climatic de
câmpie moderat
în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat -
temperatura medie
anuală în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C, precipitaţii
medii anuale de 640
mm/an în J şi sub 500 mm/an; influenţe submediteraneene în I şi de
umiditate în J.
Total 12 p
IV. a. Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formaţi din 3 fâşii paralele, care
impun lanţuri longitudinale
de munţi:
1. fâşia centrală-cristalină-mezozoică
2. fâşia vestică-munţii vulcanici;
3. fâşia estică-munţii Flişului cretacic şi paleogen.
- prezintă cea mai mare lărgime, dintre grupele Carpaţilor Orientali
(130-140 km de-a lungul
frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpaţii Orientali. - 3
puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Vişeu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
Total 10 p b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrişuri,
nisipuri, argile cu intercalaţii
de cărbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontană, cu interfluiri a căror lăţime creşte de
la N la S.
- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N şi 300 m în S, limita cu
Câmpia Română.
d. Motru, Jiu.
Total 10p
puternice.
dar şi poziţiei
volum mare.
Din cuprinsul
Total 6 p
puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
din zona înaltă.
- 3 puncte
Total 12 p
VARIANTA 55
1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20p
Marea Neagră.
0,52 m.
Total 10 p
timp ce unitatea
B este de 10°C
valoarea de 300-350
cele pontice şi
roci sedimentare
aliniamentre
cuprinzând o culme
montan, iar în J,
500-600 mm/an,
Total 12 p
lanţ carpatic;
cristalin (Platf. esteuropeană,
nisipuri, gresii, pietrişuri, dar
şi calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explică gama largă
de procese (alunecări de
teren, eroziunea torenţială), care provoacă degradări intense.
Română.
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice
de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Bârlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecări de teren.
Total 10p
V. a) Hazardele se clasifică după cauzele care le determină, în hazarde
naturale şi
antropice. Din categoria celor naturale, în M-ţii Carpaţi, frecvente sunt:
hazardele
geomorfologice (alunecări, prăbuşiri avalanşe de pietre); hazarde
climatice (viscol,
îngheţ, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundaţii), hazarde
antropice (focul).
b) Scăderea cantităţii de radiaţie solară de la sud către nordul ţării
1115 Kcal/ cm2/
min. latitudine face ca temperatura aerului să aibă valori mai scăzute
cu 20 în N decât în
sudul ţării (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitaţiile scad de la sud către
nord, ca urmare a
modificării treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantităţi medii de
precipitaţii de 400-
600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podiş cu 600-800
mm/an.
Influenţele exterioare - submediteraneene şi de ariditate SV şi S şi cele
ocenice şi scandinavobaltice
explică scăderea temperaturii dar şi pe a precipitaţiilor de la N la S.
c) Stepa din C. Bărăganului. Stepa reprezintă astăzi o zonă de
vegetaţie reconstituită după
peticile care au mai fost păstrate, în unele zone mai greu accesibile. în
ultima sută de ani, aceasta a
fost înlocuită prin culturi, în special graminee, datorită solurilor fertile şi
extinderii aşezărilor.
d) Marea Neagră este pentru România fereastra către Oceanul
Planetar, din care decurge
avantajul dezvoltării transportului maritim. De asemenea, oferă
posibilitatea comunicării cu ţările
riverane mării, posibilitatea dezvoltării turismului balnear.
Total 16 p
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiaţia solară şi relieful; - 4 puncte
Total 12 p
VARIANTA 56
1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.
Total 20 p
astfel:
1. Crişul Repede; 2. Focşani, Reşiţa, Zalău; 3.Someşul Mic, Suceava 4.
Cibin, Crişul
Alb, Bârlad;
Total 10 p
III. Se acordă12 puncte din care:
a. E (Podişul Getic) H- (Carpaţii Mojdo-Transilvani)
E- se înscrie climatului de dealuri şi podiş, iar H- climatului montan;
Temperatura medie anuală, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C
500-700 mm/an în E şi 1000-1200 şi peste în H.
b. A- Subcarpaţii Moldovei şi D-Subcarpaţii Curburii.
Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic,
formată din 3 mari
depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structută cutată, iar
unitatea D are o structură
complexă, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele -
puse în evidenţă prin procese
erozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu
structură cutată. înspre exteriorul
acestora se află un al doilea şir de depresiuni „intracolinare", închise
de dealuri cu structură cutată;
altitudinea maximă în A este de 911 m - culmea Pleşu, iar în D 1236 m
în Dealu Chicera.
c. G - Podişul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal şi
podiş, iar
în J de câmpie;
Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C
500-700 mm/an în G şi sub 500 mm/an în J; influenţe climatice
oceanice în G şi de ariditate în J.
Total 12 p IV. a. Podişul Dobrogei
a) - cel mai tipic şi complex podiş din România.
- partea centrală a podişului s-a format în onogeneza baikalian-
coledoniană când se cutează
şisturile verzi din Podişul Casimcei, în onogeneza hercinică se pun în
evidenţă cutele orientate în
NV-SE din Munţii Măcinului, iar manifestările vulcanice din zona Tulcei
întregesc Dobrogea de
Nord; partea sudică a podişului suportă în neozioc ample procese de
sedimentare prin depunerea
straturilor de calcar şi gresie, peste un fundament cutat şi foliat
anterior. Este îmbrăcat cu un strat de
loess (30 m grosime), străpuns de frecvente roci calcaroase.
- Are în structură o mare varietate de roci;
- Relieful prezintă aspecte montane înm -ţii Măcinului, munţi cu aspect
rezidual, neuniform
(piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (graniţe
hercinice).
- Relieful colinar şi de podiş în Dl. Tulcei, Niculiţel
- Relieful carstic (doline, poli, peşteri).
- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-ţii Macin.
b) soluri bălane;
c) pontice;
d) stepă;
e) limane fluviatile, lagune maritime;
f) Constanţa, Tulcea.
Total 10 p B a. H- Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
- tripla zonalitate petrografică (vulcanic-şisturi cristaline-fliş crotacic
paleogen)
- varietatea tipurilor de relief - glaciar (văi), vulcanic (conuri, cratere,
neck), petrografic, pe
gresii, conglomerate.
- altitudini mari: 2303 m Rodnei;
- cea mai mare lăţime: 130-140 km pe graniţa de N.
b. spodosoluri;
c. scandinavo-baltice;
d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;
e. pădurea, apele, minereuri neferoase.
Total 10 p
/////////////////////////////////////
VI. a) 11 grade C - februarie; - 2 puncte
b) 6 grade - august; - 3 puncte
c) media aritmetica a temperaturilor medii zilnice; - 3 puncte
d) munte; - 2 punct
e) martie, octombrie. - 2 puncte Total 12 p
VARIANTA 58
1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. c; 8. d; 9. d; 10. d.
Total 20 p
astfel:
1. Timiş, Buzău; 2. Ciuc, Giurgeu; 3. Someş; 4. Râmnicu Vâlcea,
Giurgiu; 5. Minereu de fier,
cupru, plumb;
Total 10 p
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu B
(Dealurile Silvaniei) şi E
(Câmpia Bărăganului) etajul climatic în B de dealuri în E de câmpie;
temperatura medie
anuală 8°C - 9°C, iar în E 10°C - 11 °C, precipitaţiile medii anuale 700-
800 mm/an, iar în E
400-500 mm/an; influenţa oceanică în B şi de ariditate în E;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu J (Grupa
Parâng şi H
(Podişul Someşelor). Relieful unităţii I se caracterizează prin masivitate
datorită structurii
geologice-şisturi cristaline, în timp ce relieful unităţii H este format din
interfluvii netede
dezvoltate pe un substrat sedimentar uşor înclinat spre S -E;
altitudinea în J depăşeşte
2500 m (2519 în Parângu Mare) în timp ce unitatea H are altitudini de
500-600 m.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii
Maramureşului
şi Bucovinei) şi I (Piemontul Getic); în F se înscrie climatul montan în
timp ce în I de deal
şi de podiş; temperatura medie anuală în F este 0°C - 6 °C, iar în I 8°C -
10°C; precipitaţiile
medii anuale în unitatea notată cu F sunt de 1000-1200 mm/an, iar în
unitatea notată cu I
500-700 mm/an; influenţa climatică în F scandinavo-baltice, iar în I
submediteraneene;
Total 12 p
notată cu C Masivul Dobrogiei de N:
a. S-a format în etape orogenetice succesive (baikalian-caledonică-
hercinică-alpină);
Are o structură geologică variată de şisturi verzi-granite paleozoice -
calcare triasice
şi formaţiuni sedimentare recente;
Cuprinde cea mai veche peneplenă (Podişul Casimciei); Are o înclinare
generală de la Dunăre spre
mare.
b. Munţii Măcinului, Dl. Tulcei, Podişul Babadag, Podişul Casimcei;
c. de dealuri joase, de ariditate;
d. silvostepa;
e. cutremur de pământ.
Total 10 p
b) a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la
unitatea notată cu D (Subcarpaţii Moldovei): 3 puncte
b. Bistriţa.Trotuşi; 2 puncte
c. alunecări de teren; 2 puncte
d. Piatra Neamţ; 2 puncte
e. sare, petrol. 1 punct
Total 10 p
a) altitudiniile mai mari în N ţării, influenţele climatice oceanice şi
scandinavo-baltice
fac ca precipitaţiile să fie mai mari decât în S ţării, temperaturile medii
anuale mai coborâte
cu ~2°C se explică prin diferenţa de 5°C latitudine înte N şi S ţării ceea
ce determină
scăderea radiaţiei solare de la 125 kcal/cm/mm în S la 115
kcal/cm/min.
, b) pătrunderea în interiorul Subcarpaţilor Curburii, a unor pinteni
montani din fliş paleo-gen.
Altitudinile mari 996 m Măgura Odobeştilor; Structură întortocheată a
depresiunilor; Numărul mare
al teraselor (10);
c) Densităţile mari de populaţie se explică prin:
- Favorabilitatea mediului în anumite trepte de relief (Subcarpaţii
Curburii, Cui. Şiretului);
- Existenţa unor regiuni cu potenţial demografic ridicat (Moldova);
- Prezenţa unor resurse ale solului şi subsolului (Podişul Transilvaniei-
Cul. Mureşului);
- Prezenţa unor oraşe cu număr mare de locuitori;
d) în treapta câmpiilor şi dealurilor joase predomină: terenurile arabile,
în timp ce pe
dealuri şi podişuri: viile şi livezile, iar în zona montană: păşunile şi
fâneţele.
Total 16 p
VI. a) - 2 °C - ianuarie; 3 puncte
b) 23°C - iunie; 3 puncte
c) 25°C; - 1 punct
d) relieful, distribuţia radiaţiei solare pe parcursul unui an; - 4 puncte
e)4°C.-1 punct'
Total 12 p
VARIANTA 59
1. d; 2. c; 3. c; 4. c; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 p
astfel:
1. Bârlad, Someş, Prahova; 2. Târgovişte, Craiova, Focşani, Piatra
Neamţ; 3. Mureş;
4. Timişoara;
Total 10 p
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu A (Delta
Dunării) şi J (Munţii Făgăraş)
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre
următoarele:
- etajul climatic de câmpie în A şi montan în J; temperatura medie
anuală în unitatea marcată cu A
10°C -11°C şi în unitatea marcată cu J 0°C - 6°C; precipitaţii medii
anuale 300-350 mm/an în A şi
în J 1000-1200 mm/an şi peste, influenţe pontice în A şi oceanice
în J;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D
F (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enunţată
corect, oricare
dintre următoarele: relieful unităţii D s-a format prin tectonizarea
sedimentelor din avanfosa
carpatică în orogeneza alpină în timp ce în F s-a format prin depunerea
de sedimente
(nisip, argile, marne) peste un fundament cristalin (Platforma est-
europeană). Altitudinile
din D se apropie de 1000 m în timp ce în E se menţin în jur de 200 m;
unitatea marcată cu
D prezintă o structură întortocheată de dealuri şi depresiuni în timp ce
în F are un relief
uşor ondulat cu interfluvii plate şi văi paralele cu frecvente alunecări
de teren şi torenţi;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Podişul
Mehedinţi) şi
clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei; câte două puncte pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic în unitatea B
dealuri joase şi înalte şi
montan în E; temperaturile medii anuale 7°C - 10°C în B şi 0°C - 6°C în
E;
- precipitaţiile medii anuale 600-800 mm/an în B si 1000-1200 mm/an
în E.
Total12p
notată cu C (Podişul Târnavelor);
- Cea mai întinsă subunitate a Podişului Transilvaniei;
- S-a format prin umplerea cu sedimente (pietrişuri, argile, gresii,
conglomerate, calcare) a
unei vechi zone de scufundare lentă, apărută la începutul orogenezei
alpine;
- Are un relief înalt, peste 600 m ce coboară în trepte de la E-V;
- Prezenţa domurilor şi cuestelor;
- Asimetria văii;
- Intensitatea alunecării de teren; - 2 puncte
b) climat de deal şi de podiş, oceanică; - 2 puncte
c) Târnava Mare.Tamava Mică; 2 puncte
d) iazurile; în spatele unor valuri de alunecare; - 2 puncte
e) cambisoluri; - 1 punct
f) Târgu Mureş; - 1 punct
b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la unitatea notată cu G
(sectorul Câmpiei României între Olt şi Argeş).
a) s-a format pe o succesiune de acumulări sedimentare masive în
lacul ce acoperea
teritoriul actual al/Câmpiei Române.
- Este constituită din pietriş (nisip, argilă şi loess);
- înclinată de la N-S dar şi de la V-E(Oltul şi Argeşul spre SE); \
- Are altitudini de 300 m în Câmpia Piteştilor;
- Prezintă un relief de trasare sub formă de găvane şi padive;
- Este format din mai multe tipuri de câmpii (piemontane, tabulare, de
subsidenţă);
b) de câmpie moderat, de tranziţie;
c) silvostepă;
d) molisoluri;
e) Alexandria;
Total 10 p
a) structura geologică-şisturi cristaline în Carpaţii Meridionali şi
mozaicată în Carpaţii Occidentali;
- Altitudinile de peste 2500 m în Carpaţii Meridionali şi doar 1848 m în
Carpaţii Occidentali;
- Numărul mic de văi transversale în Carpaţii Meridionali (Valea Oltului)
şi numărul mare în
Carpaţii Occidentali;
- Depresiuni şi trecători puţine în Carpaţii Meridionali şi multe şi diferite
ca geneză în
Carpaţii Occidentali (depresiunile golf); - 4 puncte
b) influenţa Mării Negre se reduce la o falie îngustă în zona laterală
-30-35 km de la ţărm spre
interior şi constă în veri lipsite de caniculă, ierni blânde (+1°C în
ianuarie la Mangalia) şi
producerea brizelor (diurne si nocturne); - 4 puncte
c) După mărime satele din zona de munte sunt din categoria celor
mjci-până la 100 locuitoricătune
şi crânguri mici până la 500 locuitori. Din punct de vedere econonic
sunt sate - 4 puncte
zootehnice (bovine, ovine), forestiere (cherestea), miniere (Cu, Fe,
cărbune), turistice (zona Bran,
Moldova);
d) Delta Dunării şi Carpaţii Meridionali. în prima unitate datorită
suprafeţelor întinse de apă,
iar în a doua unitate: altitudinea, masivitatea, fragmentarea redusă. - 4
puncte
Total 16 p VI. a)145m3/s-lunie;- 2 puncte
b) 55 m3/s-octombrie; - 2 puncte
c) 90 m3/s; - 2 puncte
d) ascendent-precipitaţiile determinate de circulaţia verticală; - 3
puncte
e) 65 m3/s, 130 m3/s, 80 m3/s. - 3 puncte Total 12 p
VARIANTA 60
1. b; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. b.
Total 20 p
astfel:
1. Someş, Satu Mare; 2. Târgovişte, Galaţi, Piatra Neamţ, Bucureşti; 3.
autică, auticlitate; 4. Crişul
Repede, Bega, Prahova;
Total 10 p
a. 4 p pentru două deosebiri dintre clima unităţii marcate cu F (Munţii
Poiana Rusca) şi
clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor) câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: etaj climatic, în unitatea F este de
munte, iar în
unitatea marcată cu D de dealuri şi podişuri; temperatura medie
anuală 700-1200 mm/an
în F şi 500-700 mm/an în D.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A
(Carpaţii Maramureşului
şi Bucovinei) şi F (Poiana Ruscăi); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enunţată corect,
oricare dintre următoarele: în A altitudinile maxime sunt de 2303 m
(munţii Rodnei) iar în F
1374 în Padeş, structura geologică dispusă, sub forma a trei fâşii
paralele în A (vulcaniicristaline-
sedimentar) şi masivă şisturi- cristaline în F; F reprezintă un horst Tipic,
iar în A
caracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel pe gresie
şi calcar);
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Delta
Dunării) şi clima unităţii
marcate cu I; câte două puncte pentru fiecare deosebire enunţată
corect, dintre următoarele: etajul
climatic în G - de câmpie, iar în J de câmpie şi dealuri joase;
temperatura medie anuală 10°C - 11
°C în G şi 8°C - 10 °C în J; precipitaţii 300-350 mm/an în G şi 400-500
mm/an în J. în unitatea
marcată cu J apar influenţe de ariditate, iar în G pontice.
Total 12 p
notată cu H (Dealurile Silvaniei) - 2 puncte
b. de dealuri joase şi înalte, oceanice; - 2 puncte
c) cambisoluri; - 2 puncte
d) pădurea de stejar şi fag; - 2 puncte
e) inundaţii (hazard hidrologic) precipitaţii bogate într-un interval de
timp scurt; -1 puncte
f) Zalău. - 1 punct
Total 10 p b) Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor
elemente, referitoare la unitatea
notată cu J (Munţii Făgăraş).
a) sunt cei mai înalţi dintre toţi munţii noştri (2544 m);
sunt formaţi dintr-o culme nordică masivă, înaltă şi cu frecvente
muşcături ale gheţarilor cuaternari;
- sunt mai joşi în S şi mai fragmentaţi de către afluenţii Oltului,
Argeşului;
b) montani;
c) glaciare, de baraj antropic; d)Argeş,Topolog;
e) pădurea de conifere si etajul subalpin;
Total 10 p
a) despicăturile, alunecările de teren, eroziunea torenţială;
b) partea centrală a Podişului Dobrogei s-a format în timpul orogenezei
baikalian-caledoniană,
când se cutează şisturile verzi din Podişul Casimcei-cele mai vechi roci
din ţară care apar la
suprafaţă; mai târziu, orogeneza hercinică pune în evidenţă graniţele
din Munţii Măcinului, iar
orogeneza alpină calcarele, gresiile, conglomeratele şi loessul
cuaternar din partea nordică a
acestuia.
c) după mărime, satele din zona câmpiei se înscriu în categoria celor
mari (1500-400) şi foarte
mari peste 4000 iar forma vetrei este dată de (modul de dispunere a
gospodăriilor în teritoriu), şi de
textură (reţeaua stradală); se deosebesc asfel: sate adunate cu o
formă geometrică regulată:
rectangulară, adunate, compactă;
d) variaţia densităţii este determinată de:
- factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetaţie, resurse);
- factorii demografici (diferenţa de spor natural între estul şi vestul
ţări);
- factorii economici;
- factorii istorici;
Total 16 p
Vl.a)23°C;iulie;-2 puncte b) - 2°C; ianuarie; - 2 puncte c)21°C;-1 punct
d)16°C,5°C; 2 puncte
e) variaţia radiaţiei solare de la un anotimp la altui (urmare a mişcării
de revoluţie); - 3 puncte
f) media aritmetică a temperaturilor, medii lunare; - 2puncte Total 12 p
VARIANTA 61
1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d.
Total 20 puncte
astfel:
1. oraşele: Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Braşov - 4 p
2. râurile: Buzău, Prahova - 2 p
3. antichitate (Constanţa), daco-romană (Cluj-Napoca) - 2 p
4. oraşele: Piteşti, Satu Mare - 2 p
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima
Grupelor Parâng
şi Retezat-Godeanu:
- temperatura medie anuală este diferită -în Podişul Bârladului 8-10° C
şi în Grupele Parâng şi
Retezat-Godeanu 0-6° C;
- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Bârladului
600-800 mm/an şi în
Grupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul
Bârladului şi austrul în
Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale în
Podişul Bârladului şi
submediteraneeneîn Grupa Retezat-Godeanu;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Bârladului şi
montan, alpin în Grupa
Parâng şi Retezat-Godeanu.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Munţilor
Apuseni:
- temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C
şi în Munţii Apuseni 0-
6° C;
- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-
400 mm/an şi în Munţii
Apuseni 1000-1400 mm/an;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe pontice în Delta Dunării şi
influenţe oceanice în
Munţii Apuseni;
- etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi
montan în Munţii Apuseni.
c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi
relieful Câmpiei
Olteniei:
- altitudinea reliefului în Subcarpaţii Moldovei depăşeşte 700 m şi este
mai mare decât
altitudinea reliefului Câmpiei Olteniei (150-200 m);
- modul de formare a Subcarpaţilor Moldovei este prin cutarea
straturilor în ultimele faze ale
orogenezei alpine, diferit de cel al Câmpiei Olteniei care s-a format în
urma depunerii sedimentelor
(nisipuri, pietrişuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic);
- în alcătuirea geologică a Subcarpaţilor Moldovei predomină rocile
sedimentare (gresii,
conglomerate), roci care nu se găsesc în Câmpia Olteniei;
- în relieful Subcarpaţilor Moldovei apar aliniamente de depresiuni
submontane şi aliniamente
de dealuri, iar în Câmpia Olteniei relieful este dispus tabular (orizontal),
cu zone unde se întâlnesc
acumulări de nisip;
- desfăşurarea Subcarpaţilor Moldovei este N-S, iar a Câmpiei Olteniei
V-E.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:
a) două aspecte specifice ale reliefului - 2 p (câte 1 p pentru fiecare
aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele):
- Subcarpaţii Getici reprezintă o unitate de orogen, formată în timpul
orogenezei al¬pine prin
încreţirea scoarţei în ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame,
argile, nisipuri, pietrişuri,
sare, cărbuni);
- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri
interne, urmate de un
aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
- altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m sau în
Măgura Măţău -1018m;
- orientarea culmilor este E-V, paralel cu munţii;
- la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite
muscele -Muscelele
Argeşului;
- la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi
comunică între ele
alcătuind Depresiunea Subcarpatică Nord-Olteană;
- sâmburii de sare deranjează depozitele situate deasupra formând
cute diapire;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecări de teren, şiroiri
care degradează
terenurile;
- trecerea la Podişul Getic se realizează prin cueste - relief asimetric;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase;
b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre
următoarele -petrol, gaze
de sondă, cărbuni (lignit), sare;
c) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: etajul climatic de
dealuri înalte şi influenţe de
tranziţie sau submediteraneene;
d) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre
următoarele - etajul pădurilor de
amestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor;
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre
următoarele -clasa
argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun roşcate de pădure) sau clasa
cambisoluri (soluri brune, brunacide);
f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi
Târgu Jiu.
elemente: a) trei aspecte
specifice ale refiefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al
reliefului, oricare dintre
următoarele).
- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat
(Marea Panonică), acoperit
cu depozite sedimentare;
- alcătuită din roci moi (nisipuri, .pietrişuri, argile, marne), peste care s-
a depus un strat de
loess;
- altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Vingăi - 146 m;
- relieful este jos cu o înclinare foarte slabă, din care cauză apele
râurilor au cursuri
şovăielnice, cu albiile abia schiţate putând ieşi din matcă, fapt pentru
care au fostîndiguite pe unele
porţiuni;
- înclinarea uşoară de la E spre V este evidenţiată de direcţia de
curgere a râurilor;
- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;
- văile sunt largi, cu lunci extinse şi terase;
- sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite
de inundaţii şi câmpii
joase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidenţă (terenuri
mlăştinoase, râuri divagante cu frecvente
revărsări);
b) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse dintre
următoarele - petrol, gaze asociate,
ape geotermale, roci pentru construcţii (nisip);
c) o zonă de vegetaţie - 1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre
următoarele - zona stepei cu etajul
silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului;
d) o influenţă climatică - 1 p: influenţe oceanice;
e) un râu dintre cele marcate pe hartă -1 p: oricare din cele două:
Timiş, Bega;
f) un oraş cu peste 100000 locuitori - 1 p: oricare dintre Timişoara,
Arad;
g) un tip sau o clasă de sol - 1 p: clasa molisoluri (cernoziomuri,
cernoziomuri levigate).
Total 10 puncte
a. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie:
în Carpaţi relieful prin altitudine şi prezenţa terenurilor accidentate,
activităţile umane /
predominante sunt cele legate de zootehnie, exploatarea fondului
forestier, iar în Câmpia Română
lipsa pantelor şi fertilitatea mare a solurilor au determinat dezvoltarea
activităţilor p!e tip agricol, în
principal, cultura cerealelor, dar şi exploatarea resurselor energetice
(petrol
şi gaze asociate).
b. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie.
Vânturile de vest care acţionează asupra vestului ţării precum şi în
Depresiunea Colinară a
Transilvaniei generează precipitaţii bogate. Crivăţul care îşi face simţită
prezenţa în estul ţării
(Câmpia Moldovei, Podişul Bârladului), în sud-est (Podişul Dobrogei şi
Câmpia Română sectorul
estic) generează viscole şi temperaturi ale aerului foarte scăzute pe
perioada iernii.
c. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie.
Două posibilităţi de creştere a populaţiei în România sunt: - reducerea
migraţiilor; creşterea
natalităţii.
d. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie
în privinţa mărimii demografice putem amintim depopuiarea satelor
izolate, aflate departe de căi
importante de comunicaţie sau de alte centre urbane. Sub aspectul
funcţiilor economice se constată
o creştere a ponderii aşezărilor cu funcţii mixte, care i-au adăugat
funcţiei tradiţionale (agricultura)
fie industria prelucrătoare, fie activitatea comercială şi
turistică.
Total 16 puncte
a. intervalul de creştere numerică a populaţiei este între anii 1930-
1992; - 2 p
b. intervalul de descreştere a numărului de locuitori este între anii
1992-2002; - 2 p
c. un factor care a contribuit la creşterea numerică a populaţiei este
reprezentat de sporul
natural ce a înregistrat valori mari datorită politicii antinataliste şi
interzicerii avorturilor. - 2 p
d. diferenţa între numărul de locuitori în 1948 şi numărul de locuitori în
1977 este
aproximativ de cinci milioane locuitori; - 2 p
e. două cauze ale scăderii numărului populaţiei României după anul
1992: situaţia economică
incertă care a determinat migraţii, dar şi scăderea natalităţii. - 4 p Total
12 puncte Total test: 90 de
puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA 62
1. c; 2. b; 3. d; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. oraşele: Călăraşi, Tulcea, Slobozia şi Brăila; - 4p
2. oraşele: Târgu Mureş şi Alba lulia; - 2p
3. industria siderurgică; - 1p
4. râurile: Prahova, Vedea şi Moldova. - 3p
Total 10 puncte
a. 4p pentru două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima
Câmpiei de
Vest la sud de Valea Mureşului:
- temperatura medie anuală este diferită - în Subcarpaţii Moldovei 8-
10° C şi în Câmpia de
Vest la sud de Valea Mureşului 10-11° C;
- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Subcarpaţii Moldovei
Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului 500-700 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Subcarpaţii
Moldovei şi vânturile de
vest în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentaleîn
Subcarpaţii Moldovei şi
oceanice în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Subcarpaţii Moldovei şi
climat de câmpii
joase în Câmpia de Vest la sud de Valea Mureşului.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Grupei
Centrale a
Carpaţilor Orientali:
- temperatura medie anuală este diferită - în Delta Dunării 11-11,5° C
şi în Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali 0-6° C şi sub 0°C, în Munţii Călimani datorită
altitudinilor de peste 2000 m;
- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Delta Dunării 300-
400 mm/an şi în Grupa
Centrală a Carpaţilor Orientali 1000-1200 mm/an;
est-continentale în
Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali;
- etajul climatic este diferit - de câmpie joasă în Delta Dunării şi
montan în Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali.
c. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podişului Bârladului şi relieful
Munţilor Apuseni:
- altitudinea Munţilor Apuseni (1849 m în Vârful Curcubăta Mare din
Munţii Bihor) este mai
mare decât altitudinea Podişului Bârladului (400-500 m);
- în alcătuirea geologică a Munţilor Apuseni apar toate tipurile de roci
(sedimentare,
metamorfice, magmatice), însă în Podişul Bârladului sunt prezente
doar rocile sedimentare;
- pe calcarele din Munţii Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic cu
peşteri şi chei
(peştera Urşilor, Peştera Scărişoara, Peştera Meziad, Cheile Bulzului,
Cheile Someşului
Cald) spre deosebire de Podişul Bârladului al cărui relief este alcătuit
din: platouri netede
şi cueste.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente: a)
trei aspecte specifice ale
reliefului - 3 p
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine prin
încreţirea scoarţei;
- la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ
1000 m, căpătând
caracter alpin, fiind numiţi „Alpii Transilvaniei";
- sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi
calcare;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng - 2519 m, vârful
Parângul Mare, în
Munţii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) -
Borăscu (2000-2200 m),
Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului (1000 m);
- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri are adăpostesc lacuri
(Lacul Gâlcescu - Munţii
Parâng, Lacul Bucura şi Zănoaga - Munţii Retezat), văi glaciare;
- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile
Olteţului, Galbenei),
peşteri (Peştera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci
dure;
- gradul de fragmentare este scăzut - puţine depresiuni intramontane,
culoare de
vale;
- văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi
defilee, cu
peste 6 terase;
b) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: oricare dintre climatul
montan şi alpin, oricare
influenţă climatică dintre următoarele - influenţe oceanice sau
submediteraneene;
c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu,
Bucura, Zănoaga), lacuri
hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre
următoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri,
alpine brune
acide)
e) o resursă de subsol - 1 p: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii
intramontane în care
se exploatează - 1 p: Depresiunea Petroşani;
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p
- Podişul Târnavelor s-a format prin sedimentarea plăcii Transilvane
scufundate cu
4000-5000m;
- Podişul Târnavelor are altitudini cuprinse între 400-600 m, mai mari
pe latura estică
la contactul cu Subcarpaţii Interni ai Transilvaniei;
- în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri
gazeifere;
- este alcătuit din roci sedimentare, având o fragmentare mare datorită
afluenţilor
Mureşului;
b) două râuri care traversează unitatea: Târnava Mare şi Târnava Mică;
-2p
c) numele unui oraş cu peste 50000 locuitori: Sibiu; - 1 p
d) o influenţă climatică: influenţe oceanice; - 1 p
e) un etaj de vegetaţie: etajul stejarului; - 1 p
f) două resurse de subsol: gaz metan, sare. - 2 p
Total 10 puncte
a. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Râurile din Podişul Dobrogei, datorită climatului excesiv continental (cu
precipitaţii puţine) au
debite reduse; vara unele dintre ele seacă.
b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Cei doi factori care determină distribuţia inegală a pădurilor pe
teritoriul ţării noastre sunt:
- varietatea reliefului;
- etajarea elementelor climatice:
c. Se acordă 4 p pentru următoarea explicaţie:
- oraşul Baia Mare, cu industrie metalurgică, dezvoltată pe baza
resurselor de minereuri
neferoase din munţii Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali;
- oraşul Oradea, cu industria aluminei, dezvoltată pe baza resurselor de
bauxită din Munţii
Pădurea Craiului (Apuseni);
d. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Populaţia urbană are o pondere ridicată în Depresiunea Petroşani
datorită resurselor
bogate de cărbuni.
Total 16 puncte
a. anul cu cel mai mare spor natural este 1967; - 2 p
b. anul cu cel mai mic spor natural este 1998; - 2 p
c. doi factori care au contribuit la scăderea sporului natural după 1993
sunt: scăderea
natalităţii şi migraţiile; - 2 p
d. o consecinţă a sporului natural negativ al populaţiei este scăderea
numărului de
locuitori; - 2 p
e. sporul natural al populaţiei se calculează prin diferenţa dintre
natalitate şi mortalitate - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 63
1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6.
b; 7. d; 8. b; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
ii. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. oraşele: Bârlad, Suceava, Prahova; - 3 p
2. oraşele: Galaţi, Bistriţa; - 2 p
3. oraşele Satu Mare şi Timişoara; - 2 p
4. industria siderurgică; - 1 p
5. depresiunile: Ciuc şi Braşov; - 2 p
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului
Târnavelor:
- cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Podişul Târnavelor este de
Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivăţul
(iarna) în Delta Dunării şi
vânturile de vest în Podişul Târnavelor;
oceanice în Podişul
Târnavelor;
- etajul climatic diferă: - etaj climatic de câmpie joasă în Delta Dunării
şi etaj climatic de
dealuri în Podişul Târnavelor.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munţilor Poiana Rusca şi
relieful Dealurilor de
Vest:
- în alcătuirea petrografică a Munţilor Poiana Rusca se găsesc roci
metamorfice (şisturi
cristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) care
cuprinde roci sedimentare;
- Munţii Poiana Rusca s-au format prin încreţirea scoarţei terestre, iar
Dealurile de Vest
(Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente;
- Altitudinile sunt mai mari în Munţii Poiana Rusca de 1374 m (Vf.
Padeş), faţă de altitudinile
din Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Moldovei (Câmpia
Jijiei) şi clima
Grupei Făgăraş:
- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Grupa Făgăraş 1000-
1400 mm/ an şi în
Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) 400-600 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul bate iarna în
Câmpia Moldovei (Câmpia
Jijiei) şi vânturile de Vest în Grupa Făgăraş;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe est-continentale (de
ariditate) în Câmpia
Moldovei (Câmpia Jijiei) şi oceanice în Grupa Făgăraş;
- etajul climatic diferă - etaj climatic de câmpie joasă în Câmpia
Moldovei (Câmpia Jijiei) şi
climat montan şi alpin în Grupa Făgăraş.
Total 12 puncte
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru flecare
aspect specific al reliefului,
oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:
încreţirea scoarţei în
ultimele faze de cutare;
- sunt alcătuiţi din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne,
sare, cărbuni);
- altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu -1021 m sau în
Măgura Odobeşti - 996
m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munţilor se
desfăşoară un aliniament de
depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni
intracolinare închise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani -
Pintenul Ivăneţu,
Pintenul Homorâciu;
- la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari -
Vălenii de Munte pe
râul Teleajen, Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa;
- orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E;
- sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova;
- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
care degradează
terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - „Vulcanii noroioşi" de la Berca-
Arbănaşi şi „Focul
Viu"delaAndreiaşu;
- văile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse şi 3-5 terase.
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte; o influenţă
climatică - 1 p influenţe
est-continentale;
c) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre
următoarele - etajul stejarului şi
etajul fagului (zona de pădure);
d) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă dintre următoarele:
cărbuni (lignit), sare, petrol
(hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci
pentru construcţie (nisip, pietriş);
e) un hazard natural cu posibilitate de producere şi o cauză a acestuia -
2 p: hazardul natural -
alunecările de teren; cauza - defrişările.
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare
aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:
încreţirea scoarţei şi prin
erupţii vulcanice (Neogen);
- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu se individualizează trei
şiruri de roci
-vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (şisturi cristaline) în C şi
sedimentare (calcare, gresii,
conglomerate) în E;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei - 2303 m, vârful
Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un
paralelism culme-vale;
- prezintă urme ale modelării glaciare - circuri care adăpostesc lacuri
(Lacul Lala şi
Buhăescu), văi glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de
agenţii externi în Munţii
Oaş, Gutâi, Ţibleş;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de
vale;
defileuri, cu peste 6
terase.
b) o influenţă climatică - 1 p: oricare influenţă climatică dintre
următoarele - influenţe
climatice oceanice sau scandinavo-baltice;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre
următoarele - lacuri glaciare
(Lacul Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui, Ocna
Şugatag);
d) o zonă de vegetaţie - 1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre
următoarele - zona de pădure, zona
alpină;
e) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare din tipurile - podzoluri, alpine
brune acide/ clasa -
spodosoluri;
f) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă naturală dintre
următoarele - minereuri
complexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcţie;
e) numele unei depresiuni - 1 p: oricare dintre depresiunile:
Maramureşului, Domelor, Oaşului.
a. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: temperaturile medii
anuale scad odată cu
creşterea altitudinii astfel: în zona de câmpie temperatura medie
anuală este de 10-11° C,
în zona de deal şi podiş 6-10° C, iar în zona montană de 6-0° C (sub
0°C în zona alpină);
b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată: datorită aşezării
geografice a celor două
oraşe:
- Constanţa (oraş port la Marea Neagră) şi Tulcea (oraş situat pe
Dunăre).
- activităţi de transporturi maritime, rutiere, feroviare, aeriene pentru
Constanţa şi de
transporturi fluvio-maritime, feroviare, rutiere, aeriene pentru Tulcea.
c. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
După formă satele în zona de munte sunt risipite, iar după funcţie
deosebim: funcţie
zootehnică, funcţie forestieră, funcţie turistică.
d. Se acordă 4 p pentru explicaţie.
Datorită altitudinilor mai mari din Subcarpaţi (circa 1000 m) cantitatea
de precipitaţii este mai mare
decât în Munţii Macin (altitudinea maximă de 467 m); în Munţii Macin
sunt predominante
influenţele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc la
precipitaţii foarte reduse.
Total 16 puncte
a. valoarea maximă a debitului mediu lunar este aproximativ 90 m3/s -
1 p; luna în
care se înregistrează este martie - 1 p; «
b. valoarea minimă a debitului mediu lunar este aproximativ 10 m3/s -
1 p; luna în care
se înregistrează este august - 1 p;
c. două cauze care contribuie la înregistratrea valorilor reduse ale
debitului sunt: secetele
din timpul verii şi perioada de îngheţ din timpul iernii - 2 p;
d. diferenţa dintre valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică a
debitului mediu
lunar este de 80 m3/s - 2 p;
e. o cauză care determină producerea debitului maxim o reprezintă
precipitaţiile
abundente corelate cu topirea zăpezilor, gheţii la începutul primăverii -
2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 64
1. b; 2. b; 3. d; 4. c; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru flecare element solicitat),
astfel:
1. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente navale,
feroviare (1 p);
2. Timişoara (1 p);
3. trei aspecte specifice ale reliefului Deltei Dunării (câte 1 p pentru
flecare aspect specific al
- este o câmpie în formare, prin aluvionarea unui fost golf al Mării
Negre în ultimii 10000 de
ani;
- altitudinea maximă este de 12,4 m în Grindul Letea;
- în alcătuirea depozitelor deltaice intră nisipuri, pietrişuri în alternanţă
cu material organic,
lentile de turbă, aluviuni recente şi nisipuri marine;
- uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale (fâşii de nisip situate de-
a lungul braţelor
principale şi orientate V-E), fluvio-maritime (perpendiculare pe direcţia
braţelor Dunării şi formate
prin acţiunea comună a Dunării şi a Mării Negre) şi continentale (vechi
porţiuni de uscat predeltaic
acoperite de nisip);
- porţiunile joase sunt acoperite de ape (braţe, lacuri, bălţi, gârle,
canale, mlaştini);
- la gura de vărsare a braţului Sulina s-a format o bară de aluviuni ce a
impus construirea unui
dig în mare de peste 10 km lungime;
- la vărsarea braţului Sfântu Gheorghe s-au format prin acumulare de
nisip insulele Sacalinul
Mare şi Mic.
4. oraşe - Cluj Napoca, Vaslui şi Suceava (3 p);
5. râuri - Trotuş şi Buzău (2 p).
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul
Mureş) şi
clima Câmpiei Bărăganului:
- cantitatea medie de precipitaţii este mai mare în Câmpia de Vest (la
sud de râul Mureş) 500-
600 mm/ an, decât în Câmpia Bărăganului 400-500 mm/ an;
Câmpia Bărăganului şi
austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);
ariditate) în Câmpia
Bărăganului şi submediteraneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de
râul Mureş).
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Nordice a Carpaţilor
Orientali şi relieful
Carpaţilor Meridionali la Vest de valea Oltului:
- modul de formare al Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali este diferit
de al Carpaţilor
Meridionali la Vest de valea Oltului, deoarece au avut loc erupţii
vulcanice în Neogen;
- alcătuirea petrografică a celor două unităţi este diferită - Carpaţii
Meridionali la Vest de
valea Oltului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice,
ia care se adaugă calcare şi
conglomerate, iar Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este alcătuită
din roci vulcanice (în V),
cristaline (în C) şi sedimentare (în E);
- altitudinea maximă este mai ridicată în Carpaţii Meridionali la Vest de
valea Oltului
- Munţii Parâng 2519 m, vârful Parângul Mare, faţă de Grupa Nordică a
Carpaţilor Orientali
- Munţii Rodnei 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;
- în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt forme de relief vulcanic
modelate de acţiunea
agenţilor externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Carpaţii Meridionali la
Vest de valea Oltului relieful
vulcanic lipseşte;
- în Carpaţii Meridionali la Vest de valea Oltului apar forme ale reliefului
carstic -peşteri
(Peştera Muierii, Polovragi, Cioclovina), chei (Cheile Olteţului,
Galbenei), iar în Grupa Nordică a
Carpaţilor Orientali lipsesc aceste forme.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Jijiei şi clima Câmpiei
Transilvaniei:
- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Câmpia Transilvaniei
600-700 mm/ an şi în
Câmpia Jijiei 400-600 mm/an;
Câmpia Jijiei şi vânturile de
Vest în Câmpia Transilvaniei;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe continentale (de
ariditate) în Câmpia Jijiei şi
oceanice în Câmpia Transilvaniei.
Total 12 puncte
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3p (câte 1p pentru fiecare
aspect specific al reliefului, oricare
dintre următoarele):
- este o unitate de platformă, având un fundament al platformei
Moesice (coborât
către Carpaţii Meridionali) acoperit cu depozite sedimentare;
- alcătuit din roci moi (nisipuri, pietrişuri, marne, argile cu intercalaţii
de cărbuni);
-altitudinea maximă este întâlnită pe rama nordică - peste 600 m, iar la
contactul cu
Câmpia Română are altitudini de 250-300 m;
- prezintă o înclinare pe direcţia N-S, punându-seîn evidenţă caracterul
piemontan al unităţii;
- este alungit pe direcţia V-E;
- structura monoclinală a favorizat apariţia reliefului asimetric de tip
cuestă la contactul cu
Subcarpaţii Getici;
- sunt întâlnite, mai ales în jumătatea nordică, frecvent procese de
versant - alunecări de teren,
şiroiri, care degradează terenurile;
- văile cu 3-5 terase bine dezvoltate şi interfluviile cu spinări netede se
înclină uşor şi se
lărgesc spre sud (divergent) sau converg în zone de adunare a apelor
(Piteşti pe Argeş şi Filiaşi pe
Jiu);
b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe de tranziţie sau
submediteraneene;
c) două oraşe - 2 p: Craiova, Piteşti;
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare dintre următoarele - clasa
argiluvisoluri (soluri cenuşii
şi brun roşcate de pădure) sau clasa cambisoluri (soluri brune şi brune
acide);
e) trei resurse de subsol - 3 p: petrol, gaze de sondă, cărbuni (lignit),
roci pentru construcţie
(nisip, pietriş).
elemente:
aspect specific al
reliefului, oricare dintre următoarele). Exemplu de răspuns:
- este o unitate de platformă ce evoluează în legătură cu teritoriile
deluroase
xtracarpatice şi este sedimentat prin repetate transgresiuni şi
regresiuni marine;
- fundamentul este alcătuit din gresii şi calcare iar cuvertura
sedimentară formată din
•ess, nisipuri, pietrişuri;
- cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată
subaerian din omentul
formării;
- altitudinea maximă este de 204 m în Podişul Oltinei;
- înclinarea este pe direcţia E-V, dar şi spre centru (către valea râului
Carasu, de-a ngul căreia
a fost construit Canalul Dunăre-Marea Neagră);
- relieful are aspect neted sau uşor ondulat;
- relieful litoral este reprezentat de faleze şi plaje în jumătatea sudică.
b) un etaj sau tip climatic - 1p: etajul climatic de dealuri joase sau etaj
climatic de
mpie şi influenţe est-continentale (de ariditate) sau influenţe pontice;
c) două tipuri genetice de lacuri şi câte un exemplu de lac pentru
fiecare tip; - 4 p oricare două
tipuri şi două exemple dintre următoarele: Hmanuri maritime - Lacul
Techirghiol, Mangalia; lagună
maritimă - Lacul Siutghiol; limanuri fluviale - Lacul Oltina, Bugeac,
[Dunăreni, Mârleanu,
Vederoasa;
d) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare dintre următoarele - clasa
molisoluri (cernoziom, sol
bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de
pădure);
e) un oraş cu peste 300000 de locuitori - 1 p: Constanţa.
Total 10 puncte N. Se acordă 16 puncte astfel:
a. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Ca urmare a condiţiilor de relief şi pedoclimatice ţara noastră are un
fond funciar variat (terenuri
agricole - 62%, păduri, ape şi bălţi, alte suprafeţe) cu o proporţie
ridicată a terenurilor arabile - 9,4
mii. ha în cadrul terenurilor agricole - 14,8 mii. ha.
Terenurile arabile au extensiunea cea mai mare în zonele joase de
câmpie şi dealuri puţin înalte,
unde se întâlnesc condiţii naturale prielnice culturii plantelor -
suprafaţa reliefului este netedă sau
puţin înclinată, temperaturi medii anuale favorizează ajungerea la
maturitate k culturilor,
precipitaţiile naturale sunt suficiente desfăşurării proceselor fiziologice
ale
plantelor, solurile au o fertilitate ridicată, arterele hidrografice pot
asigura apa sistemelor de irigaţie,
lucrările de îmbunătăţiri funciare (fixarea nisipurilor, desecarea şi
eliminarea excesului de
umiditate, reducerea eroziunii terenurilor etc.) extind suprafaţa
terenurilor
arabile.
Varietatea de culturi agricole care se pot practica în ţara noastră
asigură componentele esenţiale ale
alimentaţiei umane (cultura cerealelor), materii prime pentru industrie
(plante tehnice), bază
furajeră pentru creşterea animalelor (plante furajere).
b. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Râurile din Podişul Dobrogei au următoarele caracteristici:
- fac parte din Grupa râurilor dobrogene;
- sunt râuri scurte şi puţine datorită configuraţiei reliefului;
- au debite scăzute ca urmare a influenţelor climatice est-continentale
(de ariditate);
- direcţia de curgere este NV-SE pentru râurile din jumătatea nordică şi
EV pentru cele din
jumătatea sudică;
- se varsă în Marea Neagră prin limanuri şi lagune maritime în
jumătatea nordică şi în Dunăre
prin limanuri fluviale în jumătatea sudică.
c. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Lacurile din Depresiunea colinară a Transilvaniei sunt legate de
substratul acestei unităţi de relief,
deoarece în regiunile în care sarea se află la suprafaţă sau la mică
adâncime, prin tasarea şi
prăbuşirea pereţilor unor vechi galerii de exploatare a sării, au rezultat
lacuri sărate - Lacul Ursu,
Ocna Sibiului, Ocna Mureş, Ocna Dej.
Frecventele alunecări de teren formează, între valurile corpului,
alunecări, lacuri cu
suprafeţe variabile.
Multe lacuri în Câmpia Transilvaniei sunt amenajate de om, pentru
piscicultura şi irigaţii (iazuri şi
eleştee), pe râurile care secau vara, iar la ploi bogate provocau
inundaţii.
d. Se acordă 4 p pentru explicaţie: alunecările de teren au o frecvenţă
mai ridicată în
Subcarpaţi faţă de Câmpia Română din următoarele cauze:
- cantitatea de precipitaţii este mai mare în Subcarpaţi (700-900
mm/an) faţă de Câmpia
Română (400>600 mm/ an);
- în Subcarpaţi versanţii deţin o pondere mare (peste 80%) şi panta
reliefului este accentuată
(10-30°) în comparaţie cu Câmpia Română unde predomină relieful
orizontal cu o pondere redusă a
versanţilor (sub 10%) şi pante mici (sub 5°);
- în aceste condiţii depozitele situate deasupra stratului de argilă se
deplasează gravitaţional
către baza versantului, declanşând alunecări de teren cu o frecvenţă
mai mare în Subcarpaţi;
- în Subcarpaţi au avut loc despăduriri masive ce au favorizat
deplasările pe versant.
Total 16 puncte
a. valoarea maximă aproximativă a temperaturii medii lunare este de
22,5° C, înregistrată
în luna iunie - 2 p;
b. valoarea minimă aproximativă a temperaturii medii lunare este de -
2° C, înregistrată
în luna ianuarie - 2 p;
c. amplitudinea medie anuală se calculează făcând diferenţa dintre
temperaturile me¬
dii lunare ale lunilor ianuarie şi iulie - 2 p;
d. temperatura medie a lunii noiembrie este de aproximativ 7,5° C,
temperatura medie
a lunii decembrie este de aproximativ 2,5° C şi diferenţa de
aproximativ 5° C - 2 p;
e. amplitudinea termică anuală este de aproximativ 24,5° C - 2 p;
f. temperatura medie anuaJă se calculează prin însumarea
temperaturilor medii lunare ;i împărţirea
sumei la 12 (numărul de luni ale anului) - 2 p. Total 12 puncte Total
test: 90 de puncte + 10 puncte
din oficiu
VARIANTA 65
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfei:
1. c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. oraşe - 3 p: Piatra-Neamţ, Târgu-Jiu, Suceava;
2. două tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpaţilor
Orientali - 2 p: lacuri, limanuri
maritime, lagune;
3. râuri - 3 p: Trotuş, Jiu şi Buzău;
4. două resurse de subsol din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali - 2 p:
oricare două dintre
următoarele resurse - minereuri complexe (sulfuri de cupru, plumb,
zinc în amestec cu aur şi argint),
sare, mangan, roci pentru construcţii;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi
clima Dealurilor
Silvaniei (Silvano-Someşene):
- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Podişul Dobrogei de
Sud 350-500 mm/ an şi
în Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brize marine în
Podişul Dobrogei de
Sud şi vânturile de Vest în Dealurile Silvaniei;
ariditate) şi pontice în
Podişul Dobrogei de Sud şi oceanice în Dealurile Silvaniei.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Podişului Getic şi relieful
Câmpiei Jijiei:
- altitudinea maximă în Podişul Getic de peste 600 m în Platforma
Argeşului este mai mare
decât altitudinea Câmpiei Jijiei 200-300 m;
- în alcătuirea geologică a Podişului Getic apar şi orizonturi de cărbuni
(lignit), petrol si gaze
asociate, roci care nu se găsesc în Câmpia Jijiei;
- înclinarea stratelorîn Podişul Getic este N-S, iar în Câmpia Jijiei NV-SE;
/ - desfăşurarea
Podişului Getic este V-E, iar a Câmpiei Jijiei NS.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul
Mureş) şi
clima Deltei Dunării:
- cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Câmpia de Vest (la sud de
râul Mureş) 500-600
mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivâţu!
(iarna) în Delta Dunării
şi austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);
submedite-•"aneene
în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş).
Total 12 puncte
a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p (câte 1 p pentru fiecare
aspect specific al reliefului,
oricare dintre următoarele):
- este o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei alpine
prinîncreţirea scoarţei;
- la începutul cuaternarului a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ
1000 m, căpătând
caracter alpin, fiind numiţi „Alpii Transilvaniei";
- sunt alcătuiţi petrografic din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi
calcare;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Parâng - 2519 m, vârful
Parângul Mare, în
Munţii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafeţe de nivelare) -
Borăscu (2000-2200 m),
Râu-Şes (1200-1600 m) şi Gornoviţa sau a Predealului (1000 m);
(Lacul Gâlcescu -
Munţii Parâng, Lacul Bucura şi Zănoaga - Munţii Retezat), văi glaciare;
- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile
Olteţului, Galbenei),
peşteri (Peştera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuată ca urmare a alcătuirii petrografice din roci
dure;
- gradul de fragmentare este scăzut - puţine depresiuni intramontane,
culoare de vale;
defilee, cu
peste 6 terase;
b) o influenţă climatică - 1 p: oricare influenţă climatică dintre
următoarele - influenţe
oceanice sau submediteraneene;
c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu,
Bucura, Zănoaga),
lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) o resursă de subsol - 1 p: cărbuni (huilă) şi numele diviziunii
intramontane în care
se exploatează - 1 p: Depresiunea Petroşani;
următoarele -
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri, alpine brune
acide).
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente:
aspect specific al
- este o unitate de platformă, având un fundament al platformei
Moesice acoperit cu
depozite sedimentare;
- alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrişuri, argile, marne);
- este acoperită cu un strat de loess, care depăşeşte în grosime 40 m;
- prezintă o înclinare de la vest spre est, nord-est, aşa cum s-a umplut
Lacul Pontic
cu materiale aduse de râuri;
- pe loess se formează, prin tasare, crovuri (mici adâncituri), uneori
umplute cu apă,
formând lacuri sărate;
- pe partea dreaptă a râurilor din Bărăgan se găsesc dune de nisip;
- văile sunt largi, cu lunci extinse şi 1-3 terase;
- sunt întâlnite câmpii tabulare cu un relief neted, cu interfluvii ca nişte
platouri;
b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe est-continentale (de ariditate);
c) un râu - 1 p: oricare râu dintre următoarele - Ialomiţa, Călmăţui;
următoarele -clasa molisoluri
(cernoziom, cernoziom cambie);
e) zona de vegetaţie - 1 p; zona stepei cu etajul stepei;
f) două oraşe cu peste 50000 loc. - 2 p: oricare oraş dintre următoarele
- Brăila, Slobozia,
Călăraşi;
g) o resursa energetică - 1 p: oricare resursă dintre următoarele -
hidrocarburi lichide (petrol) şi
hidrocarburi gazoase (gaze asociate).
Total 10 puncte
a. 4 p pentru explicaţia solicitată:
Fondul funciar în ţara noastră se modifică în raport cu altitudinea ca
urmare a reliefului variat -
munţi, dealuri şi podişuri, câmpii, în proporţii aproximativ egale.
Relieful aduce modificări evidente
în agricultura autohtonă etajând elementele climatice şi solul,
rezultând o diversitate agricolă
dispusă concentric, pe trepte de relief.
Treapta câmpiilor şi dealurilor joase constituie principala regiune
agricolă a ţării deţinând 80% din
terenurile arabile, netede sau puţin înclinate, motiv pentru care se
poate practica o agricultură
mecanizată, complexă.
Dealurile înalte (300-700 m) prezintă, în genere, un relief mai
accidentat, cu frecvente procese de
versant, însă, terasate şi cu o expoziţie favorabilă (sud, vest, est) pot fi
valorificate agricol: viţă de
vie şi livezi cu pomi fructiferi.
Munţii au teren accidentat, soluri sărace, spălate de precipitaţii
(percolate), însă cu întinse suprafeţe
forestiere, de fâneţe şi păşuni, favorizând creşterea animalelor. în
depresiuni şi pe versanţii însoriţi
se extind culturile agricole.
b. 4 p pentru explicaţia solicitată:
Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate în apropierea zonelor
de extracţie a materiilor prime
deoarece se reduc astfel cheltuielile de transport al materiei prime,
obţinân-du-se un cost al
produsului finit mai mic.
Zăcămintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari şi
concentraţia metalului în zăcământ
este scăzută. Minereurile extrase au, în general, valoare mică şi
greutate/ volum mare, impunând
prelucrarea lor în vecinătatea centrelor de extracţie.
Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucrează minereurile extrase
din Munţii Gutâi, centrul
metalurgic Zlatna prelucrează minereurile extrase din Munţii Metaliferi,
centrul metalurgic Oradea
prelucrează minereurile extrase din Munţii Pădurea Craiului. I c. 4 p
pentru explicaţia solicitată:
Se observă (analizând Harta principalelor căi ferate) că principalele axe
de transport sunt dispuse
de-a lungul marilor râuri (magistrale feroviare dublate de căi rutiere).
Rolul transporturilor este
acela de a facilita legătura între sectoarele economiei şi, totodată,
asigură deplasarea locuitorilor.
Reţeaua hidrografică influenţează transporturile feroviare şi rutiere,
îndeosebi în zonele montane
dar şi în cele colinare şi de podiş, concentrând aşezările şi activităţile
umane, precum şi principalele
axe de transport în lungul lor. Astfel, văile râurilor, culoarele de vale,
depresiunile,
păsurile/trecătorile sunt valorificate pentru construirea de căi rutiere şi
feroviare, impunând o
anumită configuraţie acestora.
în zonele de câmpie reţeaua hidrografică nu mai condiţionează
configuraţia reţelei rutiere şi
feroviare. Doar zonele acvatice sau cu exces de umiditate sunt evitate,
în gene¬ral, de căile de
transport rutier şi feroviar.
d. 4 p pentru explicaţia solicitată:
Relieful şi clima reprezintă factorii principali în repartiţia zonal-
altitudinală a vegetaţiei. De fapt,
relieful impune etajarea elementelor climatice şi implicit etajarea
elementelor biopedogeografice.
Munţii Carpaţi, prezenţi sub forma unui arc central, determină
repartiţia concentrică a vegetaţiei,
atât spre zonele extracarpatice, cât şi spre Depresiunea colinară a
Transilvaniei, în centru. Astfel,
altitudinal se dispun: zona stepei cu etajul stepei şi silvostepei sub 300
m altitudine, zona pădurii cu
etajul stejarului, fagului şi coniferelor între 300-1800 m altitudine şi
zona alpină cu etajul subalpin
şi alpin la peste 1800 m altitudine.
Expoziţia versanţilor aduce o variaţie de înălţime a etajelor, care pe
versanţii sudici
„urcă" 200 m în raport cu cei nordici. Fragmentarea reliefului aduce
inversiuni de vegetaţie:
pe vatra depresiunii, mai rece, specifice sunt molidişurile, în timp ce
făgetele urcă pe
culmile însorite.
Total 16 puncte
a. valoarea maximă aproximativă a debitului mediu lunar este de 320
m3/ s şi se
înregistrează în lunile aprilie şi mai - 2 p;
b. valoarea minimă aproximativă a debitului mediu lunar este de 90
m3/ s şi se
înregistrează în luna septembrie - 2 p;
c. cele mai ridicate valori ale debitului sunt înregistrate primăvara, în
lunile martie,
aprilie şi mai - 2 p;
d. cele mai reduse valori ale debitului sunt înregistrate toamna (lunile
septembrie,
octombrie şi noiembrie) ca urmare a precipitaţiilor scăzute din
anotimpul de vară, prelungite
şi la începutul toamnei, dar şi epuizării resurselor de apă subterană (au
alimentat râul în
perioada lipsită de precipitaţii) - 2 p;
e. diferenţa între debitul lunilor cu valori extreme este de 230 m3/ s - 2
p;
f. valori ale debitului mediu lunar cuprinse între 150-200 m3/ s se
înregistrează în lunile
februarie şi iulie - 2 p.
Total 12 puncte s
VARIANTA 66
1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. oraşul Bucureşti - 1 p;
2. râurile: Jijia, Olt, Bârlad - 3 p;
3. Sfântul Gheorghe - 1 p;
4. oraşul marcat pe hartă cu numărul 14 (Galaţi) - 1 p;
5. oraşele: Ploieşti, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Bistriţa - 4 p.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi
clima Podişului Someşan:
- cantitatea medie de precipitaţii este diferită - în Masivul Dobrogei de
Nord 350-600 mm/ an
şi în Podişului Someşan 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brize marine în
Masivul Dobrogei de
Nord şi vânturile de vest în Podişului Someşan;
ariditate) şi pontice
în Masivul Dobrogei de Nord şi oceanice în Podişului Someşan.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful
Munţilor Banatului:
- alcătuirea geologică a Grupei Făgăraş este reprezentată de şisturi
cristaline cu intruziuni
granitice pe când Munţii Banatului sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi
calcare;
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş (2544 m, vârful Moldoveanu)
este mult mai mare decât
cea a Munţilor Banatului (1446 m, Vârful Semenic);
- relieful glaciar este bine reprezentat în Grupa Făgăraş prin circuri
(Lacul Bâlea, Capra,
Podragu), văi glaciare şi lipseşte din Munţii Banatului;
- relieful carstic are numeroase forme în Munţii Banatului - chei (Cheile
Minişului, Carasului,
Nerei), peşteri (Comarnic) şi lipseşte în Grupa Făgăraş;
- Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Munţii Banatului sunt
puternic fragmentaţi
(Depresiunea Caraş-Ezeriş, Almăjului, văile Nerei, Carasului, Bârzavei).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Dealurilor Upovei şi clima
Podişului Sucevei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8° C şi
în Dealurile
' Lipovei9-10°C;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul Sucevei
şi vânturile de
vest în Dealurile Lipovei;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe scandinavo-baltice în
Podişul Sucevei I şi
oceanice în Dealurile Lipovei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi de
dealuri joase în -
Dealurile Lipovei.
Total 12 puncte
aspect specific al
încreţirea scoarţei
şi prin erupţii vulcanice (Neogen);
şiruri de roci -
■ vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (şisturi cristaline care
dispar la S de valea râului
i Trotuş) în C şi sedimentare cutate - fliş (calcare, gresii, conglomerate)
în E; fâşia estică
; se extinde treptat spre S;
I
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Călimani - 2100 m, vârful
Pietrosul Călimanilor; -
orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un
paralelism culme-vale; - relieful
vulcanic este prezent prin conuri, cratere şi platouri vulcanice,
modelate de agenţii externi în Munţii
Călimani-Gurghiu-Harghita; - relief pe conglomerate cu forme curioase
apare în Munţii Ceahlău -
Căciula Dorobanţului, Panaghia; - - relieful carstic este întâlnit în Munţii
Hăşmaşu Mare şi în
Munţii Rarău;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (Giurgeu, Ciuc,
Borsec, r Comăneşti),
culoare de vale longitudinale şi transversale (Olt, Mureş, Trotuş,
Bistriţa);
defileuri, cu I peste 6
terase.
b) două râuri care izvorăsc din unitate - 2 p: oricare râu dintre
următoarele - Olt,
f Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Trotuş, Bicaz;
c) trei tipuri genetice de lacuri - 3 p: lac de baraj natural (Lacul Roşu),
lac vulcanic (Lacul
Sfânta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui);
următoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).
e) un etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre
următoarele - etajul fagului, etajul
pădurii de amestec fag şi răşinoase, etajul răşinoaselor, etajul subalpin
şi etajul alpin.
elemente:
aspect specific al
- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat
(Marea Panonică), acoperit
cu depozite sedimentare;
- alcătuită din roci moi (nisipuri, pietrişuri, argile, marne), peste care s-
a depus un strat de
loess;
- altitudinea maximă este întâlnită în Câmpia Cărei - 143 m;
- orientarea generală este NE-SV;
- prezintă o înclinare uşoară de la E spre V, fapt evidenţiat de direcţia
de curgere a râurilor;
- câmpia se extinde spre est, pătrunzând în lungul râurilor carpatice ca
nişte golfuri de câmpie
(depresiuni golf);
- în Câmpia Cărei se găsesc dune de nisip;
- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;
- Câmpia Aradului vine în contact direct cu regiunea montană (Munţii
Zarand);
- văile sunt largi, cu lunci extinse şi terase;
- sunt întâlnite două trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite
de inundaţii şi câmpii
joase (sub 100 m) cu mişcări lente de subsidentă (terenuri
mlăştinoase, râuri divagante cu frecvente
revărsări).
b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe oceanice;
c) o zonă de vegetaţie - 1 p: oricare zonă de vegetaţie dintre
următoarele - zona stepei cu etajul
silvostepei sau zona de pădure cu etajul stejarului;
d) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse dintre
următoarele - petrol, gaze associate,
ape geotermale, roci pentru construcţii (nisip);
e) două oraşe cu peste 100000 de locuitori - 2 p: oricare două oraşe
dintre următoarele - Arad,
Oradea, Satu Mare;
f) un tip sau o clasă de sol - 1 p: clasa molisoluri (cerniziomuri,
cernoziomuri levi-gate).
Total 10 puncte
Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a
climatului -climat temperatcontinental
de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul Europei şi cel
continental în
partea estică. Teritoriul României se desfăşoară VE pe 9° longitudine,
iar diminuarea cantităţii de
precipitaţii se produce pe măsurarea creşterii distanţei faţă de Oceanul
Atlantic, de la vest spre est
(peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia
Română partea central vestică,
400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral şi
în Delta Dunării). Cantitatea
de precipitaţii scade astfel V-E, ca urmare a interferenţelor climatice:
influenţe climatice oceanice în
vestul şi
centrul ţării, inclusiv în Câmpia de Vest - cu precipitaţii abundente şi
uniforme în cursul anului,
aduse de vânturile de vest, spre deosebire de estul ţării, inclusiv
Câmpia Bărăganului, cu influenţe
climatice de ariditate - cu precipitaţii scăzute.
Munţii Carpaţi, prin poziţia, altitudinea şi desfăşurarea lor, au un rol
important în bararea maselor
de aer care circulă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi
continentale) şi în distribuţia
teritorială a cantităţii de precipitaţii. Odată cu creşterea altitudinii
creşte şi cantitatea de precipitaţii
căzută, de la 400-500 mm/ an în câmpii, la 500-700 mm/ an în
dealurile joase, 700-1000 mm/ an în
dealurile înalte, la peste 1000 mm/an în munţii (şi chiar peste 1200
mm/ an la peste 2000 m
altitudine);
Fondul forestier al României este variat ca o consecinţă a
particularităţilor reliefului şi a condiţiilor
climatice.
Relieful prin dispunerea concentrică a unităţilor de relief şi prin
creşterea altitudinii aduce
modificări ale elementelor climatice (temperatură, precipitaţii şi
vânturi), care contribuie la
diversificarea fondului forestier.
Astfel, în funcţie de necesarul de căldură şi umiditate, zona de pădure
are succesiv următoarele etaje
de vegetaţie: etajul stejarului (cer, gârniţă, stejar pufos, stejar
pedunculat, gorun) între 250-600 m;
etajul fagului între 600-1200 m; etajul pădurilor de amestec (fag şi
conifere) între 1200-1400 m;
etajul pădurilor de conifere (brad, molid, pin, în unele locuri zadă) între
1400-1800 m;
c. 4 p pentru explicaţia solicitată:
Activităţile economice ale oraşului Constanţa sunt influenţate de
poziţia acestuia pe litoralul
românesc. Apariţia oraşului este legată de activităţile comerciale
desfăşurate de greci pe ţărmul
Mării Negre. Si astăzi, prin portul Constanţa, se derulează aproximativ
60% din comerţul exterior al
ţării noastre, fiind cel mai important port în bazinul Mării Negre.
Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului Constanţa
(incinta portuară, lungimea
digurilor, adâncimea apei) au favorizat dezvoltarea şantierului naval
(construirea navelor maritime
de mare tonaj>.
Activităţile turistice desfăşurate în staţiunea Mamaia valorifică
potenţialul turistic (heliomarin) al
Mării Negre.
Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parâng şi Retezat-
Godeanu, Podişul
Mehedinţi, Subcarpaţii Getici, Podişul Getic şi Câmpia Olteniei. în
alcătuirea geologică a
Depresiunii Petroşani şi a Podişului Getic apar şi intercalaţii de cărbune
supe¬rior (huilă) în Bazinul
Petroşani şi cărbune inferior (lignit) în Bazinul Motru-Rovinari. Cele
două bazine concentrează cele
mai mari zăcăminte de cărbune ale României şi sunt traversate de râul
Jiu şi afluenţii săi.
Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. lunile aprilie şi mai cu un debit de 350 m3/ s - 2 p;
b. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s - 2 p;
c. o cauză a producerii debitului maxim lunar este creşterea valorilor
de temperatură
ce provoacă topirii zăpezii, gheţii acumulate în timpul iernii, dar şi
precipitaţiilor ridicate din
anotimpul de primăvară - 2 p;
d. diferenţa între debitul lunar cu valori extreme este de 275 m3/ s - 2
p;
e. o cauză a debitului scăzut este legata de precipitaţiile predominant
solide (tempe¬
raturile sunt scăzute) şi acumularea sub formă de gheaţă sau strat de
zăpadă, perioada în
care râurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane - 2 p;
f. valoarea aproximativă a debitului în luna septembrie este de 125 m3/
s - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 67
1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. c; 8. d; 9. b; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. două resurse - 2 p: oricare două resurse dintre următoarele -
hidrocarburi lichide (petrol),
hidrocarburi gazoase (gaze asociate), ape geotermale, solul;
2. două tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare două tipuri genetice de
lacuri dintre următoarele -
lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana), lacuri
hidroenergetice (Lacul
Izvorul Muntelui);
3. Jijia, Timiş, Bârlad - 3 p;
4. Bacău, Timişoara, Bistriţa - 3 p;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la Nord de
râul Mureş) şi
clima Podişului Sucevei:
în Câmpia de
Vest (la Nord de râul Mureş) 9-10° C;
şi vânturile de Vest în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe baltice în Podişul Sucevei
şi oceanice în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podişul Sucevei şi
moderat de câmpie în
Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş).
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Centrale a Carpaţilor
Orientali şi
relieful Grupei Făgăraş:
- modul de formare al Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali este diferit
de al Grupei
Făgăraş, deoarece au avut loc erupţii vulcanice în Neogen;
granitice pe când Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este alcătuită
din roci vulcanice (în V),
cristaline (în centru) şi sedimentare (în E);
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş - 2544 m, vârful Moldoveanu
cea a Munţilor Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei din Grupa
Centrală a Carpaţilor Orientali;
- în Grupa Centrala a Carpaţilor Orientali sunt forme de relief vulcanic
modelate de acţiunea
agenţilor externi - conuri, ziduri, măguri, iar în Grupa Făgăraş relieful
vulcanic lipseşte;
- Grupa Făgăraş este puţin fragmentată pe când Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali
este puternic fragmentată (Depresiunea Giurgeu, Ciuc, Comăneşti,
culoare de vale
longitudinale şi transversale - Bistriţa, Trotuş).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Dobrogei de Nord şi
clima Dealurilor Lipovei:
- cantitatea de precipitaţii medii anuale este diferită - în Masivul
Dobrogei de Nord 350-600
mm/ an şi în Dealurile Lipovei 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul şi brizele marine
în Masivul Dobrogei de
Nord şi vânturile de vest în Dealurile Lipovei;
ariditate) în masivul
Dobrogei de Nord şi oceanice în Dealurile Lipovei.
Total 12 puncte
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:
sare, cărbuni);
- altitudinea maximă este întâlnită în Pintenul Ivăneţu - 1021 m sau în
Măgura Odobeşti - 996
m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele munţilor se
desfăşoară un aliniament de
depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un
aliniament de depresiuni
intracolinare închise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este mărită de prezenţa pintenilor montani -
Pintenul Ivăneţu,
Pintenul Homorâciu;
- la vest de valea Buzăului prezintă un singur şir de depresiuni mari -
Vălenii de Munte pe
râul Teleajen, Câmpina pe Prahova şi Pucioasa pe Ialomiţa;
- orientarea culmilor este arcuită de la N-S şi NNE-SSV la V-E;
- sâmburii de sare formează cute diapire - Slănic Prahova;
- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
care degradează
terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - „Vulcanii noroioşi" de la Berca-
Arbănaşi şi „Focul Viu"
de la Andreiaşu;
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte;
c) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre
următoarele -clasa
următoarele - etajul stejarului şi
etajul fagului (zona de pădure);
e) trei resurse de subsol - 3 p: oricare resursă dintre următoarele:
cărbuni (lignit), sare, petrol
(hidrocarburi lichide), gaze de sondă (hidrocarburi gazoase), roci
pentru construcţie (nisip, pietriş).
f) o activitate agricolă cu suprafeţe însemnate - 1 p: viticultura.
elemente:
a) trei aspecte specifice reliefului - 3 p:
terestre:
- sunt alcătuiţi din roci cristaline (şisturi cristaline) şi sedimentare
(îndeosebi calcare);
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Semenic - 1446 m, vârful
Semenic;
- relieful prezintă două trepte - treapta estică mai înaltă (Munţii
Semenic şi Almăjului) şi
treapta vestică mai joasă (Munţii Aninei, Locvei şi Dognecei);
- prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat - chei (Cheile Carasului,
Minişului, Nerei),
peşteri (Comarnic), izbucuri (Bigăr);
- fragmentarea este ridicată - depresiuni intramontane, culoare de
vale, chei, Defileul Dunării;
- văile sunt largi în depresiuni, cu peste 6 terase;
b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe submediteraneene;
c) un râu - 1 p: oricare râu dintre următoarele - Timiş, Bârzava, Caras,
Nera, Miniş,
Cerna;
d) etaj de vegetaţie - 1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre următoarele -
etajul fagului, etajul
coniferelor (zona de pădure);
următoarele -clasa
cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri);
f) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă dintre următoarele:
cărbuni (huilă), minereuri de
fier, minereuri neferoase, roci pentru construcţie;
g) un oraş cu o populaţie cuprinsă între 50000-100000 locuitori - 1 p:
Reşiţa.
Total 10 puncte
Solurile sunt influenţate, în principal, de relief şi climă, precum şi de
vegetaţie, activităţi umane etc.
Faţă de unităţile de câmpie, uniforme din punct de vedere al reliefului
şi cli¬matic, unităţile de deal
şi podiş introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului şi a
condiţiilor climatice, şi implicit a
condiţiilor pedologice. Astfel, în unităţile de deal şi podiş, se succed în
altitudine mai multe clase şi
tipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea de la
etajul de câmpie la etajul
dealurilor joase, clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii, soluri brun-roşcate
de pădure) în etajul
dealurilor joase, clasa cambisoluri (soluri brune) în etajul dealurilor
înalte.
Pe porţiuni restrânse se întâlnesc soluri azonale: lăcovişti (soluri cu
exces de umiditate), soluri
aluvionare de luncă (soluri tinere, în formare), săraturi (soluri cu
acumulări de săruri).
Reţeaua feroviară a României este influenţată de poziţia arcului
carpatic şi a oraşului capitală.
Inelul carpatic prin desfăşurare şi declivitate constituie un obstacol în
repartiţia căilor ferate, acestea
urmărind culoarele de vale, depresiunile, păsurile/ trecătoriie pentru a
traversa spaţiul montan. în
zonele montane sunt necesare lucrări suplimentare pentru pregătirea
şi asigurarea stabilităţii
terasamentului căii ferate, pentru depăşirea declivităţii accentuate prin
construirea de poduri,
viaducte şi tuneluri.
Cel mai important nod feroviar al României este oraşul Bucureşti, de
unde se desprind divergent
cele opt magistrale feroviare care se îndreaptă spre extremităţile ţării.
Configuraţia reliefului impune reţelei feroviare o textură radiar
concentrică, cu două inele,
intracarpatic şi extracarpatic, unite prin linii transcarpatice care
converg spre oraşul capitală.
c Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Structura socio-economică a populaţiei a suferit modificări importante
după 1990, ca urmare a
transformărilor economice şi politice intervenite în ţara noastră.
Ponderea sectorul primar cunoaşte o creştere, ca urmare a aplicării
Legii fondului funciar şi
retrocedării terenurilor. Ponderea sectorului secundar resimte o
scădere, ca urmare a restructurării
activităţilor industriale considerate energofage şi energointensive.
Restructurarea economiei a
determinat disponibilizarea unui număr mare de muncitori, care fie
sunt în căutarea unui nou loc de
muncă, fie s-au reîntors în mediul rural. Ponderea sectorului terţiar a
crescut uşor prin dezvoltarea
serviciilor prestate către populaţie.
Pe glob, România este situată în emisfera nordică la jumătatea
distanţei dintre Ecuator şi Polul
Nord, fiind traversată de paralela de 45° latitudine nordică. Consecinţa
fizico-geografică principală
a poziţiei matematice a României pe Glob o reprezintă situarea în plină
zonă de climă temperată, cu
o serie de trăsături caracteristice: durata şi intensitate inegală a
luminării şi încălzirii (cu un maxim
la solstiţiul de vară şi un minim la solstiţiul de iarnă), durata inegală a
zilelor şi a nopţilor într-un an,
modificarea elementelor biopedogeo-grafice şi a culturilor agricole.
Pe continent, România este traversată de meridianul de 25°
longitudine estică, care împarte Europa
în doua jumătăţi aproximativ egale, iar pe Glob fiind situată în emisfera
estică. România se află la
distanţe aproximativ egale faţă de extremitatea vestică, nordică şi
estică a Europei (2700 km faţă de
Peninsula Iberică - Capul Roca, 2800 km faţă de Oceanul Arctic - Capul
Nord şi 2600 km faţă de
Munţii Ural) şi mai aproape de extremitatea sudică (1000 km faţă de
sudul Greciei - Capul
Matapan). Principala consecinţă fizico-geografică este situarea
României la contactul a trei sectoare
climatice europene: estic (continental excesiv), sudic (mediteranean) şi
vestic (oceanic),
determinând un climat temperat moderat sau de interferenţă, cu
temperaturi moderate şi precipitaţii
suficiente, materializate într-o vegetaţie naturală diversificată şi culturi
agricole variate.
Total 16 puncte VI. Se acordă 12 puncte astfel:
a. debitul lunar maxim are valoarea aproximativă de 225 m3/ s şi se
înregistrează în
luna aprilie - 2 p;
b. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se
înregistrează în patru luni,
respectiv februarie, martie, aprilie şi mai - 2 p;
c. debitului lunar minim are valoarea aproximativă de 50 m3/ s şi se
înregistrează în
luna septembrie - 2 p;
d. diferenţa între debitul maxim şi minim lunar este de 175 m3/ s - 2 p;
e. cele mai reduse valori ale debitului, înregistrate în lunile august-
octombrie, sunt o
consecinţă a precipitaţiilor scăzute, din anotimpul de vară şi la
începutul toamnei, dar şi
epuizării resurselor de apă subterană (care au alimentat râul în
perioada de vară cu deficit
de precipitaţii) - 2 p;
f. anotimpul cu cele mai crescute debite este primăvara (lunile martie,
aprilie şi mai),
ca urmare a creşterii valorilor de temperatură şi topirii zăpezii, gheţii
acumulate în timpul
iernii, dar şi precipitaţiilor ridicate din anotimpul de primăvară - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 68
1.c; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
«
astfel:
1. oraşe: Botoşani, Vaslui, laşi - 3 p;
2. râuri: Ialomiţa, Bega - 2 p;
3. Lacul Vidraru - 1 p;
4. oraşe: Slobozia, Brăila - 2 p;
5. două caracteristici ale reliefului, oricare dintre următoarele: unitate
de orogen formată prin
încreţirea scoarţei terestre în ultimele faze de cutare a orogenezei
alpine; alcătuită geologic din
şisturi cristaline acoperite de calcare şi gresii; altitudinile de 500-600 m
o plasează în categoria
unităţilor de podiş; relieful carstic este bine dezvoltat - peşteri (Peştera
Topolniţa, Ponoare), chei,
sohodoluri, podul natural de la Ponoare, lacuri carstice (Lacul Zăton) - 2
p.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima
Câmpiei Olteniei:
în Câmpia Olteniei 10-
11,5° C;
- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Sucevei 600-
800 mm/ an şi în
Câmpia Olteniei 500-600 mm/ an;
şi austrul în Câmpia
Olteniei;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe scandinavo-baltice, în
Podişul Sucevei şi
submediteraneeneîn Câmpia Olteniei;
moderat de câmpie în
Câmpia Olteniei.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful
Podişului
Târnavelor:
- modul de formare a Subcarpaţilor Getici este prin cutarea straturilor
în ultimele faze ale
orogenezei alpine, pe când Podişul Târnavelor s-a format prin
sedimentarea plăcii Transilvane
scufundate cu 4000-5000 m;
- altitudinea maximă diferă - Subcarpaţii Getici 1218 m în Dealul
Chiciora sau 1018 m în
Măgura Măţău şi Podişul Târnavelor 600-700 m pe latura estică la
contactul cu Subcarpaţii Interni
ai Transilvaniei;
- în Podişul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri
gazeifere, structuri care
lipsesc în Subcarpaţii Getici;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Mehedinţi şi clima
Câmpiei de Vest
(la Nord de râul Mureş):
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - austrul în Podişul
Mehedinţi şi vânturile de vest
în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe submediteraneeneîn
Podişul Mehedinţi şi
oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş);
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Mehedinţi şi
moderat de
câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mureş).
Total 12 puncte
a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p
încreţirea scoarţei şi prin
- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu prezintă un „mozaic
petrografic" - roci
cristaline (şisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii,
conglomerate) şi roci vulcanice
(bazalt);
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Bihor - 1849 m, vârful
Bihor (Curcubăta Mare);
- prezintă relief carstic foarte bine dezvoltat - peşteri (Scărişoara, Focul
Viu, Urşilor,
Vântului), chei (Cheile Turzii, Râmeţi), doline, lapiezuri etc;
- relieful vulcanic este prezent în Munţii Metaliferi;
- fragmentarea este ridicată - depresiuni intramontane (Brad, Zlatna,
Huedin), culoare de vale;
- prezintă depresiuni „golf, sub forma unor pătrunderi ale câmpiei şi
dealurilor în zona de
munte;
chei, cu peste 6
terase;
- zona centrală, cu altitudini de peste 1800 m, ca şi o coloană
vertebrală este orientată N-S
(Munţii Bihor şi Vlădeasa), din care se desprind celelalte masive
orientate V-E;
b) două râuri - 2 p: oricare două râuri dintre următoarele - Crişul
Repede, Crişul Negru, Crişul
Alb, Someşul Mic, Arieş, Ampoi, Mureş;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre
următoarele - lacuri naturale:
lacuri în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia, Ighiu); lacuri antropice: lacuri
hidro¬energetice (Lacul
Văliug pe râul Bârzava, Fântânele şi Tarniţa pe Someşul Cald, Gilău pe
Someşul Mic);
d) trei resurse naturale - 3 p: oricare trei resurse naturale dintre
următoarele - minereuri
complexe (sulfuri polimetalice), cărbuni (cărbune brun), bauxită, roci
pentru construcţii, ape,
păduri, păşuni şi fâneţe naturale.
elemente: a) trei aspecte
specifice ale reliefului - 3 p:
- este o unitate de platformă cu o complexă evoluţie geologică - în
orogeneza baikaliană
începe formarea Podişului Casimcei şi se definitivează în orogeneza
caledonică; în orogeneza
hercinică se formează Munţii Macin;
- alcătuit din roci variate - şisturi verzi şi calcare (Podişul Casimcei),
granit, bazalt (Munţii
Macin), calcare, nisipuri, pietrişuri (Podişul Babadag);
- cea mai veche unitate de relief a ţării (Podişul Casimcei) modelată
subaerian din momentul
formării;
- altitudinea maximă - în Masivul Dobrogei de Nord este întâlnită în
vârful Greci (Ţuţuiatu)
Munţii Macin - 467 m;
- Masivul Dobrogei de Nord prezintă o înclinare uşoară pe direcţia NNV-
SSE, indicată de
direcţia de curgere a râurilor;
- pe depozitele calcaroase apar forme carstice în Podişul Casimcei
(Peştera La Adam, Lilieci);
- Masivul Dobrogei de Nord evoluează către stadiul de peneplenă prin
epuizarea energiei de
orogen şi modelarea subaeriană îndelungată;
- relieful litoral este jos, reprezentat de limanuri şi lagune;
b) o influenţă climatică - 1 p: influenţe est-continentale (de ariditate)
sau influenţe pontice;
c) două tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare două tipuri genetice de
lacuri dintre următoarele -
lagune maritime (Lacul Razim, Sinoe, Zmeica, Golovita), limanuri
maritime (Lacul Taşaul),
limanuri fluviale (Lacul Cerna, Pecineaga);
d) un etaj de vegetaţie -1 p: oricare etaj de vegetaţie dintre
următoarele - etajul stepei sau etajul
silvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de pădure);
e) o clasă sau un tip de sol - 1 p: oricare clasă sau tip de sol dintre
următoarele -clasa molisoluri
(cernoziom, sol bălan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenuşii şi
brun-roşcate de pădure).
Total 10 puncte
Habitatul colinar şi de podiş se remarcă prin diversitate de forme ca
urmare a condiţiilor naturale
(relief, climă, vegetaţie, soluri), dar si prin rolul favorabil al zonelor de
contact (deal/ podiş - munte,
deal/ podiş - câmpie), sau prin complementaritatea resurselor şi a
axelor de comunicaţie. în dealuri
şi podişuri cele mai favorabile condiţii pentru aşezări sunt pe culoarele
largi ale râurilor.
Din punct de vedere al formei, în dealuri şi podişuri, majoritatea satele
sunt răsfirate (satul de
pădure, cu gospodării înşirate de-a lungul văilor sau al drumurilor,
având o tendinţă de grupare întrun
nucleu; vatra are un contur precis, cuprinzând în interiorul său o parte
din terenurile cultivate,
îndeosebi plantaţii de pomiviticole). Ca urmare a condiţiilor morfologice
satul prezintă o variantă
specială, aceea a satului drum (liniar), iar ca urmare a influenţei
populaţiei săseşti apare satul
compact, întâlnit în sudul şi centrul Transilvaniei;
România este o ţară pontică deoarece are ieşire la Marea Neagră pe o
lungime de aproximativ 240
km. Această deschidere pontică a ţării noastre îi conferă multiple
avantaje:
- Marea Neagră comunică cu Oceanul Planetar facilitând relaţiile
comerciale ale ţării noastre
cu majoritatea ţărilor lumii prin porturile maritime Constanţa şi
Mangalia;
- plasarea României pe „axa mărilor" (Mediterană-Neagră-Caspică) cu
consecinţe economice
benefice;
- în apele teritoriale există platforme de foraj marin care extrag petrol
din platforma
continentală;
- potenţialul heliomarin este valorificat în turism, mai ales în jumătatea
sudică a litoralului
românesc;
- un important domeniu de pescuit marin îl constituie litoralul şi
platforma continentală.
Diversitatea lacurilor din zona montană este determinată de geneza
cuvetei în care este acumulată
apa, care poate fi de origine naturală sau antropică.
Lacurile naturale au dimensiuni mici şi sunt create de acţiunea
agenţilor externi -lacuri glaciare
(Lacul Lala, Bâlea, Gâlcescu, Bucura, Zănoaga), lacuri de baraj natural
(Lacul Roşu), lacuri formate
în roci calcaroase (Lacul Vărăşoaia), lacuri formate în ocne de sare
(Coştiui şi Ocna Şugatag). în
categoria lacurilor create de agenţii interni includem lacul vulcanic Sf.
Ana din craterul masivului
Ciomatu (Munţii Harghita).
Lacurile antropice au apărut în aproape toate masivele montane ca
urmare a resurselor
mari de apă şi a multiplelor utilizări (potenţialului hidroenergetic
ridicat, alimentare cu apă a
localităţilor, regularizarea debitului etc). Cele mai mari amenajări
antropice sunt lacurile Izvorul
Muntelui pe Bistriţa, Vidraru pe Argeş, Vidra pe Lotru etc.
Fondul funciar al dealurilor şi podişurilor din ţara noastră se
caracterizează printr-o mare diversitate
ca urmare a particularităţilor reliefului (altitudine, fragmentare,
expoziţie, alcătuire geologică,
procese geomorfologice etc.) şi condiţiilor pedoclimatice. Structura
terenurilor agricole este foarte
variată, întâlnindu-se terenuri arabile, plantaţii pomi-viticole, păşuni,
fâneţe şi suprafeţe forestiere.
Dealurile joase au un relief cu pante domoale pe care eroziunea nu s-a
dezvoltat, valori de
temperatură (8-10° C) şi precipitaţii (500-700 mm/an) favorabile
dezvoltării plantelor, soluri bogate
în humus. Sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante
tehnice şi legume.
Dealurile înalte au relieful mai accidentat, cu pante mai abrupte,
impunând lucrări agrotehnice
pentru menţinerea stabilităţii versanţilor şi reducerea eroziunii
terenurilor. Clima prezintă
temperaturi mai scăzute (7-10° C) şi precipitaţii mai bogate (600-800
mm/ an), favorabile pentru
culturi variate. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol având o
fertilitate medie. Vegetaţia
naturală de pădure a fost înlocuită pe mari suprafeţe de culturi
agricole.
Cultura plantelor este foarte diversificată, ca o consecinţă a cadrului
natural variat. Se întâlnesc
terenuri arabile ocupate de porumb, grâu, sfeclă de zahăr, cartof,
plantaţii viticole extinse -
Subcarpaţii de Curbură, plantaţii pomicole. Creşterea animalelor este
practicată în toate unităţile pe
baza păşunilor naturale, plantelor pentru nutreţ sau cerealelor. Se
cresc: bovine şi ovine (pe baza
păşunilor), porcine (pe baza culturilor de porumb şi cartof), păsări.
Total 16 puncte
a. valoarea maximă aproximativă a cantităţii medii lunare de
precipitaţii este de 83 mm şi
se înregistrează în luna iunie - 2 p;
b. valoarea minimă aproximativă a cantităţii medii lunare de precipitaţii
este de 40 mm
şi se înregistrează în luna februarie - 2p;
c. anotimpul cu cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii este cel
de vară şi cauza
este cantitatea mare a precipitaţiilor din acest sezon datorită
influenţelor climatice oceanice
(vânturilor de vest) - 2 p;
d. diferenţa între valoarea maximă şi minimă a cantităţii medii lunare
de precipitaţii
este de 43 mm - 2 p;
e. diferenţa dintre cantitatea medie de precipitaţii din luna mai (69
mm) şi din luna
octombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm - 2 p;
f. valoarea aproximativă a cantităţii de medii de precipitaţii din luna
iulie este de 62
mm - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 69
1.b; 2. d; 3. c; 4. b; 5.
c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. â; 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1. râuri: Buzău, Cerna, Argeş, Someşul Mare - 4p;
2. un hazard natural cu posibilitate de producere în Podişul Tâmavelor:
alunecări de teren - 1 p;
3. zona de vegetaţie din Câmpia de Vest (la Nord de Mureş): zona
stepei (etajul silvostepei)
sau zona pădurii (etajul stejarului) - 1 p;
4. oraşe: Slobozia, Ploieşti, Brăila, Alexandria - 4 p.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Sucevei şi clima
Podişului Mehedinţi:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Sucevei 6-8°C şi în
Podişul Mehedinţi 8-
10° C;
şi austrul în Podişul
Mehedinţi;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe baltice în Podişul Sucevei
şi submeditera-neene
în Podişul Mehedinţi;
dealuri joase în Podişul
Mehedinţi.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful
Masivului Dobrogei
de Nord:
- Munţii Apuseni sunt o unitate de orogen, formată în timpul orogenezei
alpine prin încreţirea
scoarţei şi prin erupţii vulcanice (Neogen), iar Masivul Dobrogei de
Nord este o unitate de
platformă cu o complexă evoluţie geologică - în orogeneza baikaliană
începe formarea Podişului
Casimcei şi se definitivează în orogeneza caledonica, iar în orogeneza
hercinică se formează Munţii
Măcin;
- Munţii Apuseni, după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu,
prezintă un „mozaic
petrografic" - roci cristaline (şisturi cristaline), roci sedimentare
(calcare, gresii, conglo¬merate) şi
roci vulcanice (bazalt), iar Masivul Dobrogei de Nord este alcătuit din
şisturi verzi şi calcare
(Podişul Casimcei), granit, bazalt (Munţii Măcin), calcare acoperite cu
nisipuri, pietrişuri (Podişul
Babadagului);
- altitudinea maximă în Munţii Bihor este de 1849 m, vârful Bihor
(Curcubăta Mare) mult mai
mare decât altitudinea maximă în Masivul Dobrogei de Nord de 467 m,
vârful Greci (Ţuţuiatu),
Munţii Măcin;
- fragmentarea Munţilor Apuseni este ridicată - depresiuni
ihtramontane (Brad, Zlatna,
Huedin), culoare de vale, depresiuni „golf (pătrunderi ale câmpiei şi
dealurilor în zona de munte);
,
- cea mai veche unitate de relief a ţării se află în Masivul Dobrogei de
Nord (Podişul
Casimcei) unitate care evoluează către stadiul de peneplenă prin
epuizarea energiei de orogen şi
modelarea subaeriană îndelungată.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Tâmavelor şi clima
Câmpiei Olteniei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Tâmavelor 8-10° C
şi în Câmpia
Olteniei10-11,5°C;
- cantitatea de precipitaţii medii anuale diferă - în Podişul Tâmavelor
600-800 mm/ an şi în
Câmpia Olteniei 500-600 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - vânturile de vest în Podişul
Tâmavelor şi austrul
în Câmpia Olteniei;
- influenţele climatice sunt diferite - influenţe oceanice în Podişul
Tâmavelor şi
submediteraneeneîn Câmpia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Tâmavelor şi
moderat de
câmpie în Câmpia Olteniei.
Total 12 puncte
a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p
sare, cărbuni);
-altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m şi în
Măgura Măţău -1018m;
- orientarea culmilor este E-V, paralel cu munţii;
- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite
muscele -Muscelele
Argeşului;
- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi
cute diapire;
care degradează
terenurile;
b) un etaj climatic şi o influenţă climatică - 2 p: etajul climatic de
dealuri înalte şi influenţe de
tranziţie sau submediteraneene;
c) un tip sau o clasă de sol - 1p: oricare tip sau clasă de sol dintre
următoarele - clasa
d) două resurse de subsol - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre
următoarele -petrol, gaze
de sondă, cărbuni (lignit), sare;
e) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi
Târgu Jiu.
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p:
încreţirea scoarţei;
- după tipurile de roci şi repartiţia lor în teritoriu sunt formaţi din roci
sedimentare cutate sau
fliş (calcare, gresii, conglomerate);
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Ciucaş - 1954 m, vârful
Ciucaş;
- orientarea culmilor prezintă o arcuire de la N-S la NE-SV şi V-E;
- prezintă relief dezvoltat pe conglomerate cu forme spectaculoase -
Sfinxul Bratocei, Tigăile
în Munţii Ciucaş;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (cea mai
întinsă depresiune
intramontană - Depresiunea Braşov), culoare de vale;
-văile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare şi
defileuri, cu peste 6 terase;
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea
Braşovului;
c) două râuri - 2 p: oricare două râuri dintre următoarele - Oituz, Putna,
Slănic, Buzău,
Teleajen, Prahova, Râul Negru, Olt;
următoarele - etajul
fagului, etajul pădurii de amestec fag şi răşinoase, etajul răşinoaselor
(zona de pădure), etajul
subalpin (zona alpină);
următoarele -
clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri
(podzoluri, soluri alpine
brune acide);
f) două oraşe cu peste 50000 de locuitori - 2 p: Braşov şi Sfântul
Gheorghe.
Total 10 puncte
Activităţile economice ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt
influenţate de poziţia acestuia pe
cursul fluviului Dunărea, în aval de Defileul Dunării.
Existenţa condiţiilor naturale de amenajare a portului au favorizat
dezvoltarea şantierului naval
pentru construirea de nave fluviale.
Potenţialul hidroenergetic al Dunării este ridicat în sectorul defileului şi
valorificat eco¬nomic prin
barajul Porţile de Fier I.
Este un oraş antic, apărut datorită posibilităţilor de traversare a Dunării
în zona oraşului. Vestigiile
oraşului antic Drobeta şi piciorul podului construit de Apolodor din
Damasc constituie o atracţie
turistică.
Râurile din România sunt valorificate economic şi ca argumente în
acest sens menţionăm:
- posibilităţi de navigaţie, pe Dunăre şi pe Bega, în curs de amenajare
pe Olt (până la Slatina)
şi în anumite perioade ale anului pe cursul inferior al Şiretului şi al
Prutului;
- potenţial hidroenergetic valorificat prin barajele şi lacurile de
acumulare Porţile de Fier I şi
II, Izvorul Muntelui, Vidraru, Vidra etc;
- alimentarea cu apă a localităţilor situate de-a lungul cursului sau în
apropiere (aducţiuni de
apă) şi a activităţilor industriale;
- amenajarea sistemelor de irigaţii în partea estică a Câmpiei Române
(Bărăgan), sudul
Câmpiei Olteniei, în Dobrogea etc;
-. desfăşurarea de activităţi turistice de-a lungul cursului (pescuit
sportiv, sporturi acvatice,
agrement), mai ales în apropierea marilor oraşe;
- spaţiu favorabil amplasării aşezărilor umane şi căilor de comunicaţie
pe terasele râurilor, iar
lunca prin lucrări de desecare şi îndiguire este cultivată agricol;
- posedă bogate resurse vegetale (păduri de luncă, pajişti) şi faunistice
(numeroase specii de
peşti, între care cei mai valoroşi sunt sturionii - prezenţi pe cursul
Dunării).
în Carpaţii Orientali există o varietate de tipuri genetice de relief
datorită modului variat de formare:
- partea centrală a geosinclinalului carpatic, alcătuită din şisturi
cristaline încep să se formeze
din orogeneza hercinică şi sunt reluate în orogeneza alpină;
- partea estică, alcătuită din roci sedimentare cutate „fliş" s-a format
pe toată durata
orogenezei alpine;
- partea vestică, alcătuită din roci vulcanice s-a format prin erupţii
vulcanice în Neogen.
Tipurile genetice de relief prezente în Carpaţii Orientali sunt:
- relieful de eroziune ciclică (suprafeţe de nivelare sau platforme de
eroziune) - mai puţin
reprezentat datorită înălţărilor recente, fiind prezente doar ultimile
două platforme de nivelare,
purtând denumiri locale (mai înalte decât în Carpaţii Meridionali);
- relieful pe şisturi cristaline: Munţii Rodnei, Maramureşului, Suhard,
Giurgeu, Bistriţei;
- relieful dezvoltat pe fliş (roci sedimentare consolidate) - gresii în
culmile - Obcina
Mare, Feredeu, Munţii Stânişoarei, Goşmanu, Berzunţi şi Nemira;
- relieful carstic - dezvoltat pe calcar unde apar chei (Cheile Bicazului),
peşteri, avenuri;
- relieful vulcanic - cu conuri, cratere, erodat puternic, apare în Munţii
Oaş, Ţibleş, Gutâi,
Călimani, Gurghiu, Harghita.
- relieful glaciar - este puţin reprezentat, în Munţii Rodnei - în circuri
glaciare (lacurile Lala şi
Buhăescu), văi glaciare, prezente datorită altitudinilor ce depăşesc
2000 m şi rocilor dure (şisturi
cristaline);
- relieful fluvial - în care alternează sectoare de vale mai largi, unde
apar terasele, cu sectoare
de vale înguste la străpungerea transversală a culmilor (Bistriţa,
Moldova).
- relieful pe conglomerate (eroziune diferenţiată) apare în Munţii
Ceahlău (Căciula
Dorobanţului, Toaca şi Panaghia) sau în Munţii Ciucaş.
Densitatea populaţiei este diferită între cele două unităţi de relief, fiind
mai mare în Podişul
Dobrogei faţă de Delta Dunării.
Podişul Dobrogei, între unităţile de reliefale ţării, este o subunitate slab
populată, ca urmare şi a
influenţei factorului istoric - dominaţia străină îndelungată. în cadrul ei
se delimitează arii cu
densitate ridicată în zona litorală, de-a lungul canalului Dunăre-Marea
Neagră şi în zona
predunăreană - populaţia fiind atrasă de concentrările industrial-
urbane, spaţiile periurbane cu
agricultură de piaţă şi oferirea de forţă de muncă şi de axele de
transport. Densităţile mici din
interiorul Podişului Dobrogei sunt datorate frecvenţei mari a terenurilor
cu potenţial natural de
locuit scăzut şi a relativei izolări (depărtare faţă de centre urbane, axe
de transport).
Delta Dunării deţine cele mai mici valori ale densităţii, explicate prin
dominarea suprafeţelor
acvatice, suprafeţele locuibile restrânse la grinduri, puţine activităţi
economice şi migrarea
populaţiei, îndeosebi a tinerilor către centrele urbane limitrofe (Tulcea).
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel: \
a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna februarie este de
0,6°C şi în luna
decembrie este de 0,3°C - 2 p;
b. cea mai mică valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se
înregistrează în
luna ianuarie şi este de - 1°C - 2 p;
c. cea mai mare valoarea aproximativă a temperaturii medii lunare se
înregistrează în
luna iulie şi este de 24°C - 2 p;
d. amplitudinea termică medie anuală este cu aproximaţie de 25°C - 2
p;
e. temperaturile ridicate din timpul verii sunt datorate circulaţiei
maselor de aer sudice,
originare din Peninsula Arabă sau Africa de Nord, mase de aer cu
temperaturi ridicate şi
precipitaţii reduse şi radiaţiei solare mai puternice în sezon de vară - 2
p;
f. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea
temperaturilor medii lunare
şi împărţirea sumei la 12 (numărul de luni ale anului) - 2 p.
Total 12 puncte
VARIANTA 70
1. a; 2. a; 3. d; 4. c; 5.
d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1. oraşe: Sibiu, Suceava, Oradea şi Călăraşi - 4 p;
2. Bucureşti - 1 p;
3. râuri: Târnava Mică, Ialomiţa, Trotuş, Someş - 4 p; 7. Braţul Sulina - 1
p.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul
Mureş) şi
clima Delta Dunării:
- cantitatea medie de precipitaţii diferă - în Câmpia de Vest (la sud de
râul Mureş) 500-600
mm/ an şi în Delta Dunării 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - brize marine şi crivăţul
(iarna) în Delta Dunării şi
austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);
submeditera-neene
în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mureş);
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Grupei Făgăraş şi relieful
Munţilor Poiana
Rusca:
granitice pe când Munţii Poiana Rusca sunt alcătuiţi din şisturi cristaline
şi calcare metamorfozate;
- altitudinea maximă a Grupei Făgăraş - 2544 m, vârful Moldoveanu
cea a Munţilor Poiana Rusca - 1374 m, vârful Padeşu;
- în Grupa Făgăraş se întâlnesc frecvente urme ale modelării glaciare -
circuri (lacuri glaciare:
Lacul Bâlea, Capra, Podragu), văi glaciare şi lipsesc din Munţii Poiana
Rusca;
- Grupa Făgăraş spre deosebire de Munţii Poiana Rusca, la începutul
cuaternarului,
a suferit o înălţare în bloc cu aproximativ 1000 m, căpătând caracter
alpin.
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Podişului Bârladului şi clima
Câmpiei Olteniei:
- temperatura medie anuală este diferită - în Podişul Bârladului 8-10°C
şi în Câmpia Olteniei
10-11,5°C;
- vânturile sunt diferite în cele două unităţi - crivăţul în Podişul
Bârladului şi austrul în
Câmpia Olteniei;
ariditate) în Podişul
Bârladului şi submediteraneene în Câmpia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podişul Bârladului şi
moderat de
câmpie în Câmpia Olteniei.
Total 12 puncte
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p
sare, cărbuni);
-altitudinea maximă este întâlnită în Dealul Chiciora - 1218 m şi în
Măgura Măţău -1018 m;
- desfăşurarea lor este E-V, paralel cu munţii;
- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite
muscele -Muscelele
Argeşului;
- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari şi
cute diapire;
care degradează
terenurile;
b) două râuri cu amenajări hidroenergetice - 2 p: Argeş, Olt;
c) un tip sau o clasă de sol - 1 p: oricare tip sau clasă de sol dintre
următoarele -lasă
argiluvisoluri (soluri cenuşii şi brun-roşcate de pădure) sau clasa
cambisoluri (soluri rune, bnjnacide);
d) două resurse naturale - 2 p: oricare două resurse de subsol dintre
următoarele -etrol, gaze de
sondă, cărbuni (lignit), sare, terenuri arabile, păşuni şi fâneţe, păduri;
e) două oraşe cu peste 50000 loc. - 2 p: Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.
elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p
încreţirea scoarţei i prin
şiruri de rocj
-ulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (şisturi cristaline) în centru şi
sedimentare (calcare, resii,
conglomerate) în E;
- altitudinea maximă este întâlnită în Munţii Rodnei - 2303 m, vârful
Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe această direcţie un
paralelism culme-ale;
(Lacul Lala şi uhăescu),
văi glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri şi cratere modelate de
agenţii externi în
unţii Oaş, Gutâi, Ţibleş;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de
vale;
defileuri, cu este 6
terase.
b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea
Maramureş;
c)o influenţă climatică şi două etaje climatice - 3 p: oricare influenţă
climatică dintre
rmătoarele - influenţe climatice oceanice sau scandinavo-baltice si
oricare etaj climatic intre
următoarele - etaj de depresiune intramontană, etaj montan, etaj alpin;
d) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre
următoarele - lacuri laciare (Lacul
Lala, Buhăescu), lacuri în masive de sare (Lacul Coştiui, Ocna
Şugatag);
e) două resurse de subsol - 2 p: oricare resursă naturală dintre
următoarele - minereuri omplexe
(sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru construcţie.
Total 10 puncte
Se acordă 16 puncte astfel: a. 4 p pentru explicaţia solicitată:
Terenuri foarte degradate în Munţii Carpaţi şi în Subcarpaţi există,
acolo unde condiţiile aturale
(roci sedimentare friabile, precipitaţii, pantă) şi utilizarea economică
neadecvată a terenurilor
(defrişări, suprapăşunat, arat din deal în vale etc.) determină o
eroziune
accelerată a terenurilor.
în Subcarpaţi şi în munţii joşi relieful este accidentat, predomină
suprafeţele de versanţi, cu pante
mai abrupte, impunând lucrări agrotehnice pentru menţinerea
stabilităţii versanţilor şi reducerea
eroziunii terenurilor. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea Legii
Fondului Funciar, lipsa
facilităţilor economice, fragmentarea excesivă a proprietăţii, aratul din
deal în vale, defrişarea rasă
pe suprafeţe mari a pădurii şi practicarea monoculturii au determinat o
eroziune accelerată a
terenurilor, favorizată şi de condiţiile naturale (roci sedimentare
friabile, precipitaţii, pantă).
în munţii înalţi relieful este foarte accidentat, dominat de versanţi
puternic înclinaţi care nu pot fi
cultivaţi agricol, şi mici suprafeţe netede care sunt valorificate agricol.
Depresiunile intramontane
prezintă suprafeţe orizontale sau uşor înclinate, prielnice culturilor
agricole. Se practică o
agricultură intensivă în depresiunile intramontane şi extensivă în rest.
Păşunile şi fâneţele montane
ocupă suprafeţe mari (1800-2200 m), în apropierea satelor extinse prin
defrişarea pădurilor.
Pădurile domină fondul funciar al zonelor montane şi prin defrişarea
rasă pe suprafeţe mari a
pădurii se declanşează o eroziune accelerată a
terenurilor.
b. 4 p pentru explicaţia solicitată;
Culturile agricole se caracterizează printr-o mare diversitate ca urmare
a particularităţilor reliefului
(altitudine, fragmentare, expoziţie, alcătuire geologică, procese
geomorfologice etc), a condiţiilor
climatice (scăderea temperaturii odată cu creşterea altitudinii,
creşterea cantităţii de precipitaţii) şi a
caracteristicilor pedologice (scăderea fertilităţii solului odată
cu creşterea altitudinii).
Structura terenurilor agricole este foarte variată, întâlnindu-se:
- în câmpii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultivă
predominant cereale, plante
tehnice, puţine podgorii şi culturi legumicole în vecinătatea oraşelor;
- în dealuri şi podişuri se întâlnesc terenuri arabile (care se reduc pe
măsură ce altitudinea
creşte), plantaţii pomi-viticole, păşuni, fâneţe şi suprafeţe forestiere (se
extind
pe măsură ce altitudinea creşte).
-în munţi sunt utilizate pentru culturi agricole depresiunile şi culoarele
intramontane, care sunt
cultivate cu grâu, cartof, secară, in pentru fuior, pomi fructiferi.
c. Se acordă 4 p pentru explicaţie. Exemplu de răspuns:
După anul 1989 industria, considerată energofagă şi energointensivă,
intră în declin -tranziţie, pe de
o parte datorită ineficientei producţiei în unităţile mari şi foarte mari,
cauzată de uzura morală a
utilajelor, iar pe de altă parte de lipsa unor programe coerente de
lansare economică a industriei sau
de „neştiinţa organelor de decizie".
Astfel, tranziţia economică a însemnat modernizarea, restructurarea
sau chiar închiderea unor
ramuri industriale, având drept consecinţă disponibilizarea parţială sau
totală a personalului angajat.
Ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar a scăzut.
în ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a societăţilor
industriale, au fost restucturate
sectoarele supradimensionate şi s-a revigorat potenţialul naţional de
cercetare
şi dezvoltare.
d. Se acordă 4 p pentru explicaţia solicitată:
Poziţia României pe continent stabileşte o particularitate importantă a
climatului -climat temperat
continental de tranziţie între cel temperat oceanic în centrul şi vestul
Europei şi cel continental în
partea estică. Cantitatea medie anuală de precipitaţii scade de la vest
spre estul ţării şi creşte odată
cu altitudinea.
Desfăşurarea V-E pe 9° latitudine a României conduce la diminuarea
cantităţii de precipitaţii pe
măsura creşterii distanţei faţă de Oceanul Atlantic, de la vest spre est
(peste 600 mm/ an în Câmpia
de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Română partea central
vestică, 400-500 mm/ an în Bărăgan şi Dobrogea, 350-400 mm/ an pe
litoral şi în Delta
Dunării). Scăderea cantităţii medii anuale de precipitaţii este o
consecinţă a poziţiei, altitudinii
i desfăşurării Munţilor Carpaţi, care au un rol important în bararea
maselor de aer care
irculă deasupra ţării noastre (îndeosebi cele oceanice şi continentale) şi
în distribuţia
eritorială a cantităţii de precipitaţii.
Cantitatea de precipitaţii scade V-E ca urmare a interferenţelor
climatice: influenţe limatice
oceanice în vestul şi centrul ţării, cu precipitaţii abundente şi uniforme
în cursul nului, aduse de
vânturile de vest, spre deosebire de estul ţării unde se resimt influenţe
climatice de ariditate, cu
precipitaţii scăzute.
Precipitaţiile cresc odată cu altitudinea, de la 400-500 mm/an în sudul
Câmpiei Olteniei, la 500-600
mm/ an în nordul Câmpiei Olteniei, la 500-700 mm/ an în Podişul Getic,
la 700-900 mm/ an în
Subcarpaţii Getici, la 800-1200 mm/ an în Munţii Carpaţi şi chiar peste
1200 mm/ an pe cele mai
mari altitudini ale Carpaţilor.
Total 16 puncte
a. valoarea aproximativă a temperaturii medii în luna ianuarie este de -
7° C şi în luna
decembrie este de - 6°C - 2 p;
b. cea mai mică valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se
înregistrează în
luna februarie şi este de - 7,5° C - 2 p;
c. cea mai mare valoare aproximativă a temperaturii medii lunare se
înregistrează în
luna august şi este de 9,5° C - 2 p;
d. temperaturile scăzute din intervalul decembrie-aprilie sunt
determinate de unghiul
făcut de razele solare cu suprafaţa terestră şi de mărimea mică a
radiaţiei globale (situarea
ţării noastre în emisfera nordică, în plină zonă de climă temperată, cu
un minim al duratei
şi intensităţii iluminării şi încălzirii la solstiţiul de iarnă 22 decembrie),
circulaţiei maselor
de aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul Siberian care
se manifestă mai
ales iarna) - 2 p;
e. temperatura medie anuală se obţine însumând valorile
temperaturilor medii lunare
şi împărţind suma obţinută la 12 (numărul de luni) - 2 p;
f. amplitudinea termică medie anuală se calculează făcând diferenţa
între valoarea
medie a lunii celei mai reci (februarie) şi a lunii celei mai calde (august)
şi are valoarea de
l7°C-2p.
Total 12 puncte
VARIANTA 71
I- Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. a; 4. d; 5. a; 6. d; 7. c; 8. b; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
H. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel: 1. sare, petrol, lemn;
2. Mureş, Trotuş, Motru; 3. Buzău, Reşiţa, Focşani, Sibiu.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii
Curburii) şi clima unităţii
marcată cu J (Subcarpaţii Moldovei); câte 2p pentru fiecare deosebire
enunţată
.
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea G,
2°C-6°C, în unitatea J, 6°C-
8°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea G, 1000-1200 mm/an, în
unitatea J, 700-1000 mm/an;
etajul de climă: în unitatea G, etaj climatic montan, în unitatea J, etaj
cli¬matic de dealuri înalte.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu E (Podişul
Bârladului) şi
relieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi
Argeş); câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: din punct
de vedere petrografic
unitatea E este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, argile, marne, în timp
ce în unitatea C roca
reprezentativă este loessul; unitatea E prezintă relief structural de tip
cueste, în timp ce
relieful unităţii C se remarcă prin prezenţa crovurilor (microde^resiuni
de tasare în loess);
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu D (Câmpia
Transilvaniei) şi
clima unităţii marcată cu F (Delta Dunării); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea D,
8°C-10°C, în unitatea
F, peste 11 °C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea D, 500-700
mm/an, în unitatea F, sub
400 mm/an; influenţă climatică: în unitatea D, oceanică, în unitatea F,
pontică.
Total 12 puncte
I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt):
a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în
geosinclinalul carpatic;
- sunt alcătuiţi predominant din roci dure, şisturi cristaline, spre
extremitatea vestică fiind
prezente roci sedimentare (calcare);
- tipuri şi forme de relief: relieful petrografic (relief pe şisturi cristaline,
care conferă reliefului
masivitate; relieful carstic cu peşteri şi chei); relieful glaciar cu circuri
glaciare, văi glaciare şi
morene; suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa)
- altitudinea maximă: 2 519 m - vârful Parângu Mare, Munţii Parâng;
- numărul mic de depresiuni (depresiunea intramontană Petroşani,
străbătută de râul Jiu şi
depresiunea marginală Haţeg, drenată de râul Strei) indică
fragmentarea redusă;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p
b) Petroşani; - 1 p
c) lacuri glaciare; lacuri de acumulare în scop hidroenergetic; - 2 p
d) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (câte un
punct pentru oricare
două răspunsuri corecte); - 2 p
e) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide;
clase de sol: cambisol/
spodosol (câte un punct pentru oricare două răspunsuri corecte). - 2 p
unitatea notată cu A (Podişul Dobrogei);
a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene- partea
centrală, în timpul
orogenezei hercinice- partea nordică) şi prin sedimentare, partea
sudică;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de
roci (şisturi verzi,
graniţe, gresii, calcare, loess);
- altitudinea maximă - 467 m - vârful Greci, Munţii Măcinului;
- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic fiind specific
părţii sudice a
podişului;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) limane fluviale, Umane fluvio-maritime, lagune (câte un punct
pentru oricare două
răspunsuri corecte); -2 p
c) sol, calcar (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 p
d) influenţe climatice continental-excesive, de ariditate; influenţe
pontice (câte un punct pentru
fiecare răspuns corect); - 2 p
e) Tulcea - 1 p; Constanţa - 1 p.
Total 10 puncte
a.- scăderea valorilor natalităţii, urmare a generalizării
comportamentului de planning familial;
- creşterea numărului de emigranţi; - 4 p
b. - solurile cu fertilitate ridicată, din clasa molisoluri, favorizează
activităţile agricole;
- relieful fluviatil prezintă lunci largi, număr de terase redus şi interfluvii
netede, numite
„câmpuri"; - 4 p
c. - reţeaua feroviară are caracter radiar (de-a lungul văilor carpatice
transversale) şi
concentric (conform formei treptelor de relief şi arcului carpatic),
influenţat de poziţia
capitalei;
- nodul feroviar principal este oraşul Bucureşti, de unde pornesc opt
magistrale feroviare
care fac legătura capitalei cu oraşele situate în părţile extreme ale ţării
(Timişoara, Arad,
Oradea, Satu Mare, Suceava, laşi, Galaţi, Constanţa); - 4 p
d. - industria metalurgiei neferoaselor este localizată în proximitatea
arealelor de
exploatare a minereurilor neferoase în scopul reducerii costurilor de
transport ale materiilor
prime la centrele de prelucrare;
- cuprul, extras din minereurile polimetalice şi din piritele cuprifere din
Munţii Gutâi şi
Munţii Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna; bauxita se
exploatează din Munţii
Pădurea Craiului, la Oradea obţinându-se alumină. - 4 p
Total 16 puncte
a. aprox. 9 OOOrrvVs; mai; - 3 p
b. aprox. 4 500 m3/s; octombrie; - 3 p
c. aportul afluenţilor - care au debite mari, urmare a cantităţilor mari
de precipitaţii care
cad la nivelul bazinelor hidrografice şi a topirii zăpezilor (eşalonat,
dinspre câmpie spre
zonele montane) corespunzător anotimpurilor primăvară-vară; - 3 p
d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p
e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 72
1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. Suceava. 2. Arad, Craiova, Zalău. 3. huila. 4. Olt, Buzău. 5. climat de
dealuri joase. 6. câmpie în
formare prin aluvionare; suprafeţele de uscat, numite grinduri (fluviale,
fluvio-maritime,
continentale), reprezintă 13% din suprafaţa deltei.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu D (Câmpia
Transilvaniei)
şi relieful unităţii marcată cu H (Dealurile Crişene); câte 2 p pentru
corect, dintre următoarele: din punct de vedere petrografic unitatea D
prezintă substrat
argilo-marnos, favorizând declanşarea proceselor de versant (alunecări
de teren), în timp
ce unitatea H este alcătuită din strate sedimentare recente - acumulări
premontane de
nisipuri şi pietrişuri; altitudinal, unitatea D nu depăşeşte 300 m, în timp
ce unitatea H
prezintă dealuri în jur de 500 m;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Podişul
Dobrogei) şi
relieful unităţii marcată cu C (Sectorul Câmpiei Române între Olt-
Argeş); câte 2 p pentru
fiecare deosebire enunţată corect, dintre următoarele: relieful unităţii A
s-a format prin
sedimentarea Lacului Getic, în timp ce unitatea C s-a format prin
încreţirea scoarţei terestre
în timpul orogenezei baikaliene (Podişul Casimcei) şi a orogenezei
hercinice (Munţii Macin),
partea sudică a podişului definitivându-se prin procesul de
sedimentare; din punct de
vedere petrografic unitatea A prezintă roci variate: în Masivul Dobrogei
de Nord specifice
sunt şisturile verzi şi graniţele, iar în Podişul Dobrogei de Sud, peste un
fundament alcătuit
din calcare şi gresii sarmatice sâ depus un strat de loess, spre
deosebire de unitatea C
unde varietatea rocilor este mai redusă: nisipuri, pietrişuri, loess;
c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcată cu G (Carpaţii
Curburii) şi
clima unităţii marcată cu I (Carpaţii Meridionali la vest de Olt); câte 2 p
pentru fiecare
asemănare enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi de
relief se încadrează în
etajul climatic montan; temperatura medie anuală în ambele unităţi de
relief este de
2°C-6°C; precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 1 000-1 200
mm/an, în ambele
unităţi de relief.
Total 12 puncte
notată cu E (Podişul Bârladului):
a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea sedimentelor
într-o mare
sarmatică, având structură geologică de platformă monoclinală;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare
(nisipuri, pietrişuri, argilă,
marne etc);
- prezintă relief structural (cueste şi văi asimetrice);
- are altitudini de 400-600 m;
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p;
b) etaj climatic de dealuri joase; influenţă climatică continentai-
excesivă, de ariditate; - 2 p
c) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
d) tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenuşii/ soluri brun-roşcate
(câte 1 p pentru oricare
două răspunsuri corecte); - 2 p
e) Vaslui - 1 p, Bârlad. - 1 p
unitatea
notată cu G (Carpaţii Curburii):
a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
geosinclinalul carpatic;
- structura geologică cutată, de orogen;
- din punct de vedere petrografic, domină flişul (rocă sedimentară
cutată alcătuită din gresii,
conglomerate, argile, marne);
- altitudinea maximă: 1954 m - vârful Ciucaş, Munţii Ciucaş;
- tipuri şi forme de relief: relief pe fliş - caracterizat prin fragmentarea
accentuată a
reliefului, favorizând dezvoltarea unor areale depresionare
intramontane cu suprafaţă mare
(Depresiunea Braşovului); relieful sculptural, de tip babe şi sfincşi, pe
conglomerate (Munţii
Ciucaş: Sfinxul Bratocei, Tigăile); relieful fluviatil.
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3p;
b) Depresiunea Braşov; -1 p
c) lemn, hidroenergie; - 2 p
d) Olt, Buzău; - 2 p
e) etajul fagului, etajul coniferelor. - 2 p
Total 10 puncte
a. - resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de
combustibilii minerali
(cărbuni, petrol, gaze naturale) şi de resurse geotermale;
- există o varietate de tipuri de cărbuni, cu valoare energetică diferită:
huilă (depresiunea
Petroşani, bazinul Aninei), lignit (Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii
Curburii, Podişul Getic),
cărbune brun (depresiunea Comăneşti); petrolul, resursă energetică
specifică zonelor de
sedimentare din exteriorul arcului carpatic; gaze naturale, care cuprind
gazul metan (Podişul
Transilvaniei) şi gazul de sondă, care însoţeşte zăcămintele de petrol;
ape termale, de-a
lungul unei linii de falii situate între Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest
- 4p;
b. - temperatura aerului scade odată cu creşterea altitudinii;
- versanţii cu expoziţie sudică, mai însoriţi, înregistrează valori de
temperatură mai ridicate faţă de
versanţii cu orientare nordică, umbriţi, cu valori termice mai scăzute la
aceeaşi altitudine; - 4 p
c. - oraşul Braşov, datorită poziţiei geografice facilitează legăturile
transcarpatice;
- este un nod rutier (E60, E68, E574), nod feroviar (magistralele
feroviare 200, 300,
400,500), fiind în proiect construirea unui aeroport; - 4 p
d. - tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismică Vrancea),
geomorfologice
(alunecări de teren, ravene, ogaşe, torenţi - arealul de dealuri);
- climatice (grindină, ploi cu caracter torenţial, poleiul); hidrologice
(inundaţii), biologice
(gripa aviară); - 4 p
Total 16 puncte
a. aprox. 9 000 m3/s; mai; - 3 p
b. aprox. 4 000 m3/s; octombrie; - 3 p
c. - aportul afluenţilor cu debite mari;
- condiţiile climatice: cantităţi mari de precipitaţii şi temperaturi
ridicate care favorizează
topirea zăpezii; - 3 p
d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p
e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p ,
Total 12 puncte
VARIANTA 73
1.c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. c; 8. d; 9c; 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1. Buzău, Craiova, Bistriţa, Bucureşti 2. Jijia, Olt, Buzău, Someş 3.
influenţe climatice
de ariditate 4. petrol. *
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Grupa
Parâng) şi clima
unităţii marcate cu H (Podişul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare
dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F, sub 2°C,
în timp ce în unitatea
H, 6°C-8°C, precipitaţii medii anuale: în unitatea F, peste 1200 mm/an,
în unitatea H,
500-700 mm/an; etajul de climă: în unitatea F, etaj climatic alpin, în
unitatea H, etaj
climatic de dealuri joase.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Câmpia
de Vest) şi
relieful unităţii marcate cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani); câte 2 p
enunţată corect, dintre următoarele: relieful unităţii D s-a format prin
sedimentarea Mării
Panonice, care s-a retras treptat spre vest, în timp ce relieful unităţii E
s-a format în timpul
orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la începutul
Cuaternarului, prin cutarea şi
înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic şi prin
erupţii vulcanice, în a
doua jumătate a perioadei oeogene; din punct de vedere petrografic,
unitatea D este alcătuită
din roci sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess)în timp ce, în unitatea E
reprezentativ este
paralelismul petrografic: în vest - roci vulcanice, în partea centrală -
şisturi cristaline, în
est - fliş; altitudinea maximă în unitatea D este de 174 m (Câmpia
Vingăi), în timp ce în
unitatea E este de 2100 m (vârful Pietrosu, Munţii Călimani).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu A
clima unităţii marcată cu C (Podişul Dobrogei); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea A,
C, peste 10°C-11°C şi peste 11 °C; precipitaţiile medii anuale: în
unitatea A, 700-1000 mm/
an, în unitatea C, 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an; etaj climatic: în
unitatea A, de dealuri
înalte, în unitatea C, de câmpie şi de dealuri joase; vânturi specifice: în
unitatea A, fdehnul,
în unitatea C, brizele marine şi crivăţul.
Total 12 puncte
notată cu B (Munţii Apuseni):
a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
până la începutul Cuaternarului,
prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul
carpatic şi prin erupţii vulcanice,
în a doua jumătate a perioadei neogene;
- sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline,
sedimentare, conferind
caracteristica de „mozaic petrografic";
- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe şisturi
cristaline, care conferă
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteVi şi
exocarstice-lapiezuri, doline,
polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului);
relieful
vulcanic; relieful fluviatil;
- în partea vestică sunt prezente „depresiunile de tip golf;
- altitudinea maximă; 1849 m (vârful Bihor, Munţii Bihor);
- sunt fragmentaţi de numeroase râuri;
b) Someşul Mic, Crişul Repede; - 2 p
c) etajul fagului/ etajul coniferelor (1 p pentru oricare răspuns corect); -
1p
d) clase de sol: cambisol/spodosol; tipuri de sol: soluri brune-acide/
podzol (câte 1p pentru
oricare două răspunsuri corecte); - 2 p
e) bauxita, minereuri auro-argentifere; - 2 p
f) inundaţii; - 1 p
unitatea notată cu G (Podişul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane, prin procesul
de sedimentare;
- petrografia: peste stratele sedimentare recente, din pliocen, s-a
depus o cuvertură de
pietrişuri carpatice, cunoscute sub denumirea de „pietrişurile de
Cândeşti" cu grosimi mai mari în
partea estică;
- structura geologică este de platformă puternic monoclinală N-S;
- are altitudini cuprinse între 200-700 m (772 m - Platforma Argeşului);
- este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lăţime creşte de
la nord spre sud;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3 p
b) etaj climatic de dealuri joase -1 p; influenţă climatică
submediteraneană/ de tranziţie (1 p
pentru oricare răspuns corect) -1 p;
c) petrol, gaze asociate, lignit; - 3 p
d) etajul stejarului; - I p
e) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roşcate; clasă de sol:
argiluvisoluri (1 p pentru oricare
răspuns corect). - 1 p.
Total 10 puncte
a. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc
din zone de
podiş; prezintă afluenţi cu debite mici, bazinul hidrografic
suprapunându-se peste areale
de dealuri joase;
- tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-
excesive, de ariditate,
volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; -
4p
b. - prezenţa, în arealul depresiunii, a resurselor de huilă şi punerea în
valoare a
acestei resurse energetice prin exploatări în subteran a atras un număr
mare de forţă de
muncă, ceea ce a condus la creşterea densităţii populaţiei în arealul
depresionar, prin
concentrarea populaţiei în cele 6 oraşe, raportat la regiunile montane
înconjurătoare, unde
densitatea populaţiei se înscrie în valorile specifice zonelor de munte. -
4p
c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni
antropice: defrişările,
suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în
special) au condus la o
intensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea solului
prin pluviodenudare,
alunecări de teren, torenţialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munţii
Călimani, Munţii
Apuseni, Depresiunea Petroşani etc), depozitarea sterilului de la
exploatările miniere,
presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens
populate. - 4 p
d. - alcătuirea petrografică (şisturi cristaline şi calcare) şi dezvoltarea
reliefului carstic
(văi în chei, peşteri şi sohodoluri), conferă podişului aspecte montane. -
4 p.
Total 16 puncte
a. aprox. 325m3/s; aprilie, mai; - 3 p
b. aprox. 75 m3/s; septembrie; - 3 p
c. primăvara; - 2 p
d. cantităţi mari de precipitaţii; topirea zăpezilor; - 2 p
e. aprox. 250m3/s.; - 1 p
0 aprox. 275 m3/s; - 1 p
Total 12 puncte
VARIANTA 74
1. b; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
astfel:
1. Vaslui, Craiova, Hunedoara, Bucureşti 2. Prut, Bistriţa, Buzău, Someş
3. sunt alcătuiţi dintr-o
mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind
caracteristica de „mozaic
petrografic"; tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic
(pe şisturi cristaline, care
conferă reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri
şi exocarstice-lapiezuri,
doline, polii, chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea
reliefului); relieful vulcanic; relieful
fluviatil.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu D (Câmpia
de Vest) şi
clima unităţii marcate cu I (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt şi
Argeş); câte 2 p pentru
fiecare asemănare enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi
de relief se
încadrează în etajul climatic de câmpie; temperatura medie anuală în
ambele unităţi de
relief este de 10°C-11°C; precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între
500-700 mm/an/în
ambele unităţi de relief.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu C (Podişul
Dobrogei) şi
relieful unităţii marcată cu F (Grupa Parâng); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: relieful unităţii C s-a format atât prin
cutarea scoarţei terestre,
în timpul orogenezei baikaliene şi a orogenezei hercinice, cât şi prin
procesul de
sedimentare, în timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul de
încreţire a scoarţei
terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic până la
începutul Cuaternarului;
din punct de vedere petrografic, unitatea C este alcătuită din roci
variate (şisturi verzi,
graniţe, calcare, loess) în timp ce în unitatea F domină rocile
metamorfice (şisturile
cristaline).
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Munţii
Apuseni) şi clima
unităţii marcată cu H (Podişul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare
dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B, 0°C-6°C,
în unitatea H, 8°C-
10°C; precipitaţiile medii anuale: în unitatea B, 1000-1200 mm/an şi
peste 1200 mm/an,
ajungând la valori de 1400 mm/an - polul precipitaţiilor în ţară (Stâna
de Vale), în unitatea
H, 500-700mm/an; etaj climatic: în unitatea B, montan, în unitatea C,
de dealuri joase;
influenţe climatice: în unitatea B, oceanice, în unitatea H influenţe
scandinavo-baltice.
Total 12 puncte
notată cu E (Carpaţii Moldo-Transilvani): '
a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
Cuaternarului. Drin cutarea sedimentelor acumulatei în aeosinr.linalul
carnaţie: în a doua
jumătate a perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii
vulcanici;
- caracteristică este tripla zonalitate petrografică: în vest-roci
vulcanice, în partea
centrală-şisturi cristaline, în partea de est-fliş;
- au altitudini de peste 2000 m, maxima altitudinală: 2100 m - munţii
Călimani, vârful
[ pietrosu;
- tipuri de relief: relief petrografic: pe şisturi cristaline, care conferă
reliefului masivitate; pe
conglomerate - relief sculptural de tip babe şi sfineşi - în Munţii
Ceahlău; pe calcare -relief carstic
(Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine
păstrate;
- sunt fragmentaţi de numeroase râuri, fiind reprezentative
depresiunile intramontane: Ciuc,
Giurgeu, Comăneşti;
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p b) Munţii Tarcău, Munţii
Stânişoara; - 2 p
cjetajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p
pentru oricare două răspunsuri
corecte); - 2 p
d) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de baraj în scop hidroenergetic
(1 p pentru oricare
răspuns corect); - 1 p
e) lemn, hidroenergie; - 2 p
unitatea notată cu A (Subcarpaţii Curburii):
a) - s-au format prin cutarea şi înălţarea sedimentelor acumulate în
avanfosa carpatică,
în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, în timpul erei
neozoice;
- structura geologică: de orogen, cu prezenţa sinclinalelor, care dau în
relief depresiuni
şi a anticlinalelor care se materializează în culmi subcarpatice;
specifice sunt stratele
: sedimentare cutate care prezintă sâmburi de sare - cutele diapire;
- petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri, pietrişuri, argile,
marne) şi pătrunderea, din
arealul carpatic a unor pinteni alcătuiţi din fliş (gresii, conglomerate);
- are altitudini cuprinse între 500-1 000 m (996 m - Măgura Odobeşti);
- este cel mai complex sector subcarpatic, alcătuit din două şiruri de
depresiuni (unele în
vecinătatea muntelui, numite „submontane", altele situate între
dealurile subcarpatice, sau
„intracolinare") şi două şiruri de dealuri;
- tipuri şi forme de relief: alunecări de teren, ravene şi ogaşe, „vulcani
noroioşi" (Depresiunea
Policiori);
b) etajul climatic de dealuri înalte, influenţă climatică continentală; -2 p
c) etajul pădurilor de foioase; - 1 p
d) clasa cambisoluri, tipul de sol: brune, brune-acide; - 1 p
e) sare, petrol, gaze asociate, lignit, sol (1 p pentru oricare două
răspunsuri corecte); - 3 p
Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - fragmentarea reliefului este dată de numărul mare de depresiuni,
văi transcarpatice (culoarul
larg al Mureşului), de prelungiri ale câmpiei (Câmpia Lugojului) şi
dealurilor în interiorul munţilor
sub forma depresiunilor „golf;
- tectonismul, alcătuirea petrografică variată, cu dominarea rocilor
sedimentare friabile,
însoţite de acţiunea factorilor exogeni, au favorizat eroziunea
diferenţiată şi fragmentarea
accentuată a reliefului. - 4 p
b. - speciile forestiere sunt adaptate anumitor condiţii de temperatură
şi necesită
cantităţi diferite de apă;
- de exemplu, stejarul termofil (cer, gârniţâ, stejar pufos) s-a adaptat
cantităţilor de pre¬
cipitaţii mai reduse, specifice zonelor de câmpie şi dealuri joase, în
timp ce molidul vegetează
la altitudini mari, în condiţii de temperatură şi precipitaţii
corespunzătoare. - 4 p
c. - borvizurile, apele minerale şi apele termale sunt valorificate în scop
terapeutic
(Vatra Dornei, Slănic Moldova, Olăneşti, Căciulata etc); apele termale
constituie agent
termic (încălzirea serelor şi a cartierelor de locuit - Oradea);
- pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor, a
industriei; - 4 p
d. - în sectorul de defileu, valea este relativ simetrică, cu versanţi
abrupţi şi lipsa
luncii;
- caracteristică este alternanţa de bazinete depresionare (Moldova
Nouă, Orşova) şi
de îngustări, numite „Cazane" (Cazanul Mare, Cazanul Mic); - 4 p
Total 16 puncte
a. aprilie; aprox. 230m3/s; - 3 p
b. septembrie; aprox. 50m3/s; - 3 p
c. topirea zăpezilor - 2 p
d. cantităţi mici de precipitaţii - 2 p
e. aprox. 10m3/s. - 1 p
f. aprox. 180 m3/s- 1 p
Total 12 puncte
VARIANTA 75
1.c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.
Total 20 puncte
astfel:
1. Alexandria, Bârlad, Ploieşti, Zalău. 2. Jijia, Timiş, Someşul Mic. 3.
huilă, lemn. 4. liman fluvibmaritim.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu G (Munţii
Apuseni) şi
relieful unităţii marcate cu J (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunţată
corect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief prezintă structură
geologică cutată, de
orogen; fragmentarea accentuată a ambelor unităţi de relief este
demonstrată de numărul
mare de depresiuni şi văi.
b. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Podişul
Dobrogei) şi
clima unităţii marcată cu H (Câmpia de vest la nord de Mureş); câte 2 p
pentru fiecare
deosebire enunţată corect, dintre următoarele: temperatura medie
anuală: în unitatea B,
10°C-11°C şi peste 11°C ,în unitatea H, 10°C-11°C; precipitaţiile medii
anuale: în unitatea
B, 400-500 mm/an şi sub 400 mm/an, în unitatea H, 500-700 mm/an;
etaj climatic: în
rtea 3, de câmpie şi dealuri joase, în unitatea H, de câmpie; influenţe
climatice: în unitatea B,
excesiv-continentale şi pontice, în unitatea H influenţe oceanice;
vânturi: în unitatea B, crivăţul şi
brizele marine, în unitatea H, vânturile de vest.
c 4 p pentru două deosebiri între reliefuUinităţii marcată cu E (Carpaţii
Curburii) şi relieful unităţii
marcată I (Dealurile Lipovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele:
relieful unităţii E s-a format prin cutarea scoarţei terestre, în timpul
orogenezei alpine, în timp ce
unitatea I s-a format prin procesul de sedimentare; din punct de vedere
petrografic, unitatea E este
alcătuită din fliş (rocă sedimentară cutată alcătuită din gresii,
conglomerate, argile, marne) în timp
ce în unitatea I domină rocile sedimentare premontane (nisipuri,
pietrişuri); altitudini: unitatea E se
apropie de 2 000 m (1954 m - vârful Ciucaş, Munţii Ciucaş), în timp ce,
în unitatea I altitudinile
depăşesc puţin 300 m.
Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notată cu A (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
carpatic;
- petrografic, domină rocile metamorfice (şisturile cristaline), spre
extremitatea vestică fiind
prezente şi calcare;
- structura geologică de orogen;
- altitudinea maximă: 2509 m - vârful Peleaga, Munţii Retezat;
- tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline, care conferă
caracter de masivitate;
glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri; relief fluvialii -
cu văi adânci, număr mare
de terase, versanţi abrupţi, interfluvii sub formă de creste; relief carstic
cu peşteri şi văi în chei;
suprafeţe de nivelare (Borăscu, Râu-Şes, Gornoviţa).
b) Motru, Cerna; - 2 p
c) lac glaciar; - 1 p
d) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p
pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
e) huilă, lemn, hidroenergie, alpin (1 p pentru oricare două răspunsuri
corecte); - 2 p
f) etaj climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
unitatea notată cu C (Câmpia Bărăganului).
a) - s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic, care s-a
retras treptat
spre est;
- din punct de vedere petrografic este alcătuită din pietrişuri, nisipuri,
argile peste oare s-a
depus un strat de loess (40 m grosime);
- câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa
şi Călmăţui); crovurimicrodepresiuni
de tasareîn loess;
b) influenţă climatică de ariditate; -1 p
c) zona stepei; - 1 p
d) petrol, gaze asociate; - 2 p
e) clasa molisol; tip de sol: cernoziom (1 p pentru oricare răspuns
corect); - 1 p
f) Călăraşi, Brăila, Slobozia (1 p pentru oricare două răspunsuri
corecte). - 2 p
Total 10 puncte
a. - borvizurile şi apele minerale sunt valorificate în scop terapeutic
(Vatra Dornei, Slănic Moldova,
Olăneşti, Căciulata etc); apele termale constituie agent termic
(încălzirea serelor şi a cartierelor de
locuit - Oradea);
- pânzele de apă freatică contribuie la alimentarea localităţilor, a
industriei - 4 p;
b.- factorul climatic joacă un rol important în procesele chimice care au
loc la nivelul
solului;
- odată cu creşterea altitudinii au loc modificări în repartiţia cantităţilor
de precipitaţii
şi a valorilor de temperatură (valorile termice scad şi cresc cantităţile
de precipitaţii) ceea
ce se răsfrânge în caracterul acid/bazic al solului, în posibilitatea
descompunerii şi
încorporării materiei organice în masa solului, respectiv pretabilitatea
pentru anumite
tipuri de culturi agricole;
- solurile podzolice, de exemplu, specifice zonelor montane sunt acide,
nefertile, în
timp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus şi un ph al
solului corespunzător
practicării culturilor specifice unităţilor de câmpie; - 4 p
c. - industria morăritului şi panificaţiei, foloseşte ca materie primă
cerealele care
prezintă un areal de cultură începând din zonele de câmpie (grâu,
porumb), până în zonele
montane (secara);
- făina, care contribuie la prepararea pâinii, pastelor făinoase, a
produselor de patiserie
reprezintă alimentaţia de bază a populaţiei; cererea mare explică larga
răspândire teritorială
a acestei industrii; - 4 p
d. - vegetaţia este strict dependentă de condiţiile de relief (altitudine,
expoziţia
versantilor, pantă, forme de relief), climă (temperatură, precipitaţii,
vânturi) şi sol
(caracteristicile fizice şi chimice);
- Carpaţii Orientali prezintă o desfăşurare pe verticală până la altitudini
de 2000 m,
ceea ce favorizează etajarea mai multor tipuri de climate, cărora le
corespund tot atâtea
etaje de vegetaţie, în timp ce, în Podişul Dobrogei altitudinile sub 400
m şi prezenţa
influenţelor climatice de ariditate constituie factori restrictivi în
diversificarea vegetaţiei
spontane; - 4 p
Total 16 puncte
VI. Se acordă 12 puncte astfel; a.- 18°C; iulie;-3p
b. - -5°C; ianuarie; - 3 p
c. - vara; supraîncălzirea substratului, urmare a expunerii la radiaţia
solară timp mai
îndelungat, consecinţă a mişcării de revoluţie; - 3 p
. d. - TMA = ITML/12 (°C); în care: TMÂ- temperatura medie anuală;
ITML - suma temperaturilor
medii lunare; - 1 p
e. - 23°C; - 1 p
f. -8°C.-1p.
Total 12 puncte
VARIANTA 76
1. a 2. a 3. b 4. c 5. d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. c.
Total 20 puncte
astfel:
1. Bârlad, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Giurgiu 2. Şiret, Motru,
Mureş, Someşul
Mic 3. petrol, sol.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu A (Grupa
Retezat-Godeanu)
şi clima unităţii marcate cu D (Subcarpaţii Curburii); câte 2p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: altitudinile maximă în unitatea A,
2509m - vârful
Peleaga, Munţii Retezat, în timp ce în unitatea D, 996m - Măgura
Odobeşti; relieful unităţii
A s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în timpul orogenezei
alpine, în timp ce relieful
unităţii D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate în avanfosa
carpatică;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu C
(Câmpia Bărăganului)
şi relieful unităţii marcate cu H (Câmpia de Vest la nord de Mureş); câte
2 p pentru fiecare
asemănare enunţată corect, oricare dintre următoarele: unităţile de
relief s-au format prin
procesul de sedimentare; tipurile de roci (petrografia) pe care s-a
format relieful fac parte
din categoria rocilor sedimentare: nisipuri, pietrişuri, loess;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii E (Carpaţii Curburii) şi
clima unităţii F
(Podişul Tâmavelor); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect,
dintre următoarele:
etajul climatic: în unitatea E, montan, în unitatea F, de dealuri joase;
temperaturile medii
anuale: în unitatea E, 0°C-6°C, în unitatea F, 8°C-10°C; precipitaţii
medii anuale: în
unitatea E, 1000-1200 mm/an, în unitatea F, 500-700 mm/an.
Total 12 puncte
notată cu B (Podişul Dobrogei):
a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene-partea
centrală, în timpul
orogenezei hercinice-partea nordică) şi prin sedimentare partea sudică;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit dintr-o mare varietate de
roci (şisturi verzi,
graniţe, gresii, calcare, loess);
- altitudinea maximă - 467 m, vârful Greci, Munţii Măcinului;
- partea nordică prezintă caracter de horst, relieful carstic fiind specific
părţii sudice a
podişului;
(câte 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) influenţă climatică: pontică; - 1 p
c) zona de stepă, zona pădurii (câte un punct pentru oricare răspuns
corect) - 1 p
d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom, soluri bălane (câte un punct pentru
oricare răspuns corect);
-1p
e) liman fluvio-maritim - 1 p, Techirghioi; - 1 p
f) Constanţa - 1 p, Tulcea; - 1 p
unitatea
notată cu G (Munţii Apuseni):
a) - s-a format în timpul orogenezei alpine, care a durat din Cretacic
Cuaternarului; în a doua jumătate a neogenului au avut loc erupţii
vulcanice;
- sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, şisturi
cristaline, sedimentare
(calcare, fliş) ceea ce conferă caracterul de „mozaic petrografic";
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi
exocarstice-lapiezuri, doline, polii,
chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful
vulcanic;
- altitudinea maximă: 1849 m, vârful Bihor, Munţii Bihor; (câte 1 p
pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p
b) Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Someşul Mic, Arieşul,
Ampoiul (câte 1 p
pentru oricare două râuri); - 2 p
c) minereuri complexe, minereuri auro-argentifere, bauxită, lemn, ape
minerale (câte 1
p pentru oricare patru răspunsuri corecte); - 4 p
d) sate risipite numite „crânguri". - 1 p
Total 10 puncte
a. - altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea gheţarilor
montani în perioada
glaciară (pleistocen);
- odată cu încălzirea climei gheţarii montani s-au topit şi au lăsat în
urmă circuri, văi
glaciare, morene etc; - 4 p
b. - temperatura medie anuală scade odată cu creşterea altitudinii
reliefului astfel:
10°C-11°C şi peste 11°Cîn etajul de câmpie, 8°C-10°Cîn etajul
dealurilor joase (podişuri),
6°C-8°C în etajul dealurilor înalte (Subcarpaţi), 0°C-6°C în etajul
montan, sub 0°C în etajul
alpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m);
- temperatura medie anuală scade în latitudine de la sudul spre nordul
ţării, cu aproximativ
2°C; în sudul ţării temperaturile medii anuale sunt de 10°C-11°C,în
nordul ţării de 8,5°C; - 4p
c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) şi acţiuni
antropice: defrişările,
suprapăşunatul şi agrotehnici necorespunzătoare (în Subcarpaţi în
special) au condus la o
intensificare a proceselor gravitaţionale pe versanţi (spălarea soluliţi
prin pluviodenudare,
alunecări de teren, torenţialitate);
- exploatarea unor resurse de subsol în sistem carieră (ex. Munţii
Călimani, Munţii
Apuseni, Depresiunea Petroşani etc), depozitarea sterilului de la
exploatările miniere,
presiunea umană ridicată în special în zonele depresionare dens
populate; - 4 p
d. - compoziţiile floristice diferite existente în cele două unităţi de
relief: în grupa
Parâng predomină pădurile de conifere şi fag iar în Câmpia Olteniei,
pâlcurile de pădure
sunt dominate de stejar termofil (stejar brumăriu, stejar pufos, cer,
gârniţă);
- majoritatea arealelor împădurite din Câmpia Olteniei sunt folosite în
scop de protecţie
a mediului (pentru fixarea nisipurilor, ameliorarea caracteristicilor
climatice, conservarea
unor specii vegetale şi animale etc). spre deosebire de grupa Parâng
unde fondul forestier
este folosit predominant pentru valorificarea lemnului. - 4p
Total 16 puncte
a. 19°C, iulie, august; ~2p
b. -5° C, ianuarie, decembrie; - 2 p
c vara; - 2 p
d. 24°C; - 2 p
e.Temperatura medie anuală: suma temperaturilor medii
lunare/numărul de luni; - 2 p
f. 0°C; - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 77
1. c 2. a 3. d 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. c 10. b.
Total 20 puncte
astfel:
1. Târnava Mare, Vedea, Crişul Negru 2. Focşani, Vaslui, Brăila 3.
Câmpia Transilvaniei,
gaz metan 4. petrol, sare.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii
Meridionali la
vest de Olt) şi clima unităţii marcate cu I (Subarpaţii Modovei); câte 2 p
pentru fiecare
deosebire enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în
unitatea C alpin, în
unitatea I, de dealuri înalte; temperatura medie anuală: în unitatea C,
sub 0°C, în unitatea
1,6°C -8°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea C, peste 1200 mm/an,
în unitatea 1,700-
1000 mm/an ;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B
relieful unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni); câte 2 p pentru fiecare
corect, oricare dintre următoarele: altitudinile în unitatea B, între 700-
1000 m, maxima
altitudinală fiind de 996 m - Măgura Odobeşti, în timp ce în unitatea F
nu depăşesc 1849
m (Munţii Bihor, vârful Bihor); relieful unităţii B s-a format pe roci
sedimentare (nisipuri,
pietrişuri, argile, marne), în timp ce relieful unităţii F s-a format pe roci
metamorfice (şisturi
cristaline), vulcanice, sedimentare (calcare, fliş);
c 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Dealurile
Lipovei) şi clima unităţii
marcate cu J (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată corect, oricare dintre
următoarele: influenţă climatică: în unitatea E, oceanice, în unitatea J,
de ariditate şi scandinavobaltice;
vânturi: în unitatea E, vânturile de vest în timp ce în unitatea J crivăţul.
Total 12 puncte IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea
următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu D (Câmpia de Vest la sud de Mureş): a) - s-a format
prin sedimentarea Mării
Panonice cu sedimente aduse de râuri;
- sunt specifice două tipuri de câmpii: înalte - peste 100 m, acoperite
cu un strat de loess şi
câmpii joase - 80-90 m supuse inundaţiilor;
- altitudinea medie este de aproximativ 10 m, maxima altitudinală: 174
m-Câmpia Vingăi;
- are o înclinare foarte redusă de la est la vest din care cauză râurile
sunt divagante;
(
(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p b) etaj climatic: de
câmpie; influenţă climatică:
submediteraneană/oceanice; - 2 p c) etaj de vegetaţie: silvostepă; - 1 p
d) petrol, gaze asociate (câte
un punct pentru oricare două răspunsuri corecte); - 2 p e) Timişoara. -
1 p Total 10 puncte b. Se
acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare
la unitatea notată cu H
(Carpaţii Moldo-Transilvani):
Cuaternarului, prin cutarea sedimentelor acumulate în geosiclinalul
carpatic; în a doua jumătate a
perioadei neogene erupţiile vulcanice au definitivat munţii vulcanici;
notată cu H (Podişul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane;
- relieful este înclinat de la N la S - caracter de piemont;
- petrografia: nisipuri, pietrişuri, argile, marne;
- are altitudini cuprinse între 300-700 m (772 m - Platforma Argeşului);
- este o unitate tipic piemontană, cu interfluvii a căror lăţime creşte de
la nord spre
sud;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3p
b) influenţă climatică: submediteraneană/de tranziţie între climatul
submediteranean
şi climatul de ariditate; etaj climatic: de dealuri joase; - 2 p
c) Jiu, Olteţ, Motru (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 p
d) etajul stejarului; - 1 p
e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri brun-roşcate de pădure, soluri
argiloiluviale (1 p
pentru oricare răspuns corect); - 1 p
f) petrol, cărbuni (lignit), gaze asociate (câte 1p pentru oricare două
răspunsuri corecte). - 2 p
Total 10 puncte
a; - structurile de cutele diapire, situate pe marginea Depresiunii
colinare a Transilvaniei
adăpostesc o resursă naturală importantă, respectiv sare;
- în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în structurile
numite domuri,
se află resursa naturală numită gaz metan; - 4 p
b. - direcţia de curgere a râurilor: vest-est;
- râurile alohtone au debite mari, albii largi şi puţin adânci; râurile
autohtone prezintă
debite mici, nivelul apei în albie scade în timpul verii; - 4 p;
c. - debitele râurilor sunt mici datorită modului de alimentare: izvorăsc
din zone de
podiş; prezintă afluenţi cu debite mici, bazinul hidrografic
suprapunându-se peste areale
de dealuri joase;
- tranzitează areale situate sub influenţe climatice continental-
excesive, de ariditate,
volumul de apă transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; -
4 p;
d. - România dispune de un valoros fond funciar în care terenurile
agricole ocupă
14 700 000 ha, reprezentând 63% din suprafaţa ţării, din care cea mai
mare parte o reprezintă
terenurile arabile (64,6%) la care se adaugă păşuni şi fâneţe naturale,
vii şi livezi;
- celelalte resurse de care dispune România, cu excepţia resurselor de
sare şi roci de
construcţie sunt insuficiente pentru a susţine anumite ramuri
economice; cea mai importantă
resursă naturală a ţării este solul fertil al terenurilor arabile, în special,
asigurând hrana
populaţiei, animalelor şi numeroase materii prime pentru industrie. -
4p.
Total 16 puncte
a. - rata natalităţii României este mai scăzută (sub 10 %o) decât cea a
Regiunii de
Dezvoltare de NE (aproape 12%o),
- mortalitatea României este însă mai mare (peste 12 %o) decât cea a
Regiunii de
Dezvoltare de NE (sub 12 %o); - 3 p
b. - sporul natur.il al României este negativ (aproximativ -2,5 %o), iar al
Regiunii de
Dezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %o); - 3 p
c. - la nivelul României populaţia este în scădere, iar la nivelul Regiunii
de Dezvoltare
de N^. în uşoară creştere;
- ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea
comportamentului de plan-ning familial
- la nivel naţional; ponderea mai ridicată a populaţiei feminine de
vârstă fertilă în Regiunea de
Dezvoltare de NE. - 3 p
d. Sn =N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M -
mortalitatea. - 3 p
Total 12puncte
VARIANTA 79
1. a 2. a 3. c 4. c 5. b 6. b 7. d 8. a 9. d 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1. au altitudini de peste 2000 m (2100 m - vârful Pietrosu, Munţii
Călimani); tipuri de relief: relief
petrografic: pe şisturi cristaline, care conferă reliefului masivitate; pe
conglo-merate - relief
sculptural de tip babe şi sfincşi - în Munţii Ceahlău; pe calcare - relief
carstic (Cheile Bicazului);
relief vulcanic cu conuri şi cratere vulcanice bine păstrate 2. influenţe
submediteraneene 3. Motru,
Cerna 4. laşi, Botoşani 5. lignit, petrol, gaze asociate.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Carpaţii
Moldo-Transilvani)
şi clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord); câte 2 p
enunţată corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C,
montan, în unitatea F,
de dealuri joase şi de câmpie moderat; temperatura medie anuală - în
unitatea C, 2°C -
6°C, în unitatea F, 10°C -11°C; precipitaţii medii anuale - în unitatea C,
1000-1200mm/an,
în unitatea F, 400-500mm/an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcată cu A
relieful unităţii marcată cu I (Grupa Retezat-Godeanu); câte 2 p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea A rar
depăşesc 300m, în timp
ce în unitatea I, maxima altitudinală este de 2509 m (vârful Peleaga,
Munţii Retezat);
unitatea A s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri, în
timp ce unitatea I s-a
format prin încreţirea scoarţei terestre, în timpul orogenezei alpine care
a durat din Cretacic
până la începutul Cuaternarului, prin cutarea şi prin erupţii vulcanice,
în a doua jumătate
a perioadei neogene;
c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu D
(Subcarpaţii Moldovei)
şi clima unităţii marcate cu E (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru
fiecare asemănare
enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief se află
sub influenţă climatică
de ariditate (continentală); vântul care bate este crivăţul în ambele
Total 12 puncte
notată cu J (Munţii Apuseni)
geosinclinalul carpatic şi prin
erupţii vulcanice, în a doua jumătate a perioadei neogene;
- sunt alcătuiţi dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline,
sedimentare, conferind
caracteristica de „mozaic petrografic";
reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-peşteri şi
exocarstice-lapiezuri, doline, polii,
chei; relieful pe fliş, care determină fragmentarea reliefului); relieful
vulcanic;
- altitudinea maximă: 1849 m-vârful Bihor, Munţii Bihor;
b) etaj climatic: montan; influenţă climatică: oceanică; - 2p
c) clasa cambisoluri/tipul brune-acide (câte un punct pentru oricare
răspuns corect) - 1 p;
d) bauxită, minereuri auro-argentifere, minereuri complexe, ape
minerale (câte un punct pentru
oricare trei răspunsuri corecte); - 3 p
unitatea notată cu G (Câmpia Bărăganului)
a) - s-a format pr'm depunerea sedimentelor;
- este constituită din pietrişuri, nisipuri, argile peste care s-a depus un
strat de loess (40 m
grosime);
- este înclinată de V la E;
- câmpia are caracter tabular, cu văi largi, interfluvii netede;
- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomiţa
şi Călmăţui); crovuri
- microdepresiuni de tasare în loess;
b) etaj climatic: de câmpie; influenţă climatică: de ariditate; - 2 p
c) etajul de stepă propriu-zisă; - 1 p
d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom (câte un punct pentru oricare
e) petrol, gaze asociate, terenuri arabile (câte un punct pentru oricare
două răspunsuri corecte);
-2p
f) Slobozia. - 1 p
Total 10 puncte
a. - Delta Dunării este o câmpie în formare prin aluvionare;
- suprafeţele de uscat, numite grinduri, reprezintă doar 13% din
suprafaţa deltei,
dominând formele de relief negative şi întinderile de apă (braţele
Dunării, lacuri, bălţi,
mlaştini, gârle etc); altitudinea maximă: 12 m - Grindul Letea; - 4 p
b. - sunt alcătuiţi din roci sedimentare cutate (gresii, conglomerate,
argile, marne) -
fliş (întreg arealul carpatic; în Subcarpaţi sub forma unor pinteni:
Ivăneţu, Homorâciu);
- s-au format prin încreţirea scoarţei terestre, prezentînd structură
geologică de orogen
cu sinclinale şi anticlinale; - 4 p
c. - reţeaua hidrografică de suprafaţă este influenţată de cantitatea de
precipitaţii şi
de natura rocilor din zonele pe care le traversează; - 4 p
d. - oraşul Ploieşti este situat pe magistralele feroviare (200, 300, 400,
500, 600) şi
rutiere (E60) care se îndreaptă spre toate direcţiile. - 4 p
Total 16 puncte
a.- rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata
natalităţii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, între 8-10 %o;
- rata mortalităţii României are valori aproximativ egale cu rata
mortalităţii Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, aproximativ 12%o; - 3 p
b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentări; - 3 p
c. - ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite şi generalizarea
comportamentului de
planningfamilial;-3p
d. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M -
mortalitatea. - 3 p
Total 12 puncte
VARIANTA 80 v
II. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1. b 2. d 3. a 4. b 5. a 6. c 7.
d 8. a 9. a 10. c.
Total 20 puncte | II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare
element solicitat), astfel:
1. reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare; cuprinde suprafeţe
de uscat numite grinduri 2.
influenţă pontică 3. Buzău, Prahova 4. Giurgiu, Alexandria 5.
hidroenergia, bauxită, lemn.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta
Dunării) şi clima
unităţii marcate cu J (Câmpia Banatului); câte 2 p pentru fiecare
dintre următoarele: temperaturi medii anuale: în unitatea E, peste
11°C, în unitatea J,
10°C-11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea E, sub 400 mm/an, în
unitatea J, 500-700
mm/an; influenţă climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea J,
submediteraneană;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu G (Câmpia
Olteniei) şi
relieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru
fiecare deosebire
enunţată corect, dintre următoarele: relieful unităţii G s-a format prin
depunerea sedimentelor
aduse de râuri, în timp ce relieful unităţii F prin încreţirea scoarţei
terestre; altitudinile în
unitatea G sunt sub 300 m, în timp ce în unitatea F sunt între 700-1000
m (altitudinea
maximă: Măgura Odobeşti - 996 m);
c. 4 p pentru două asemănări între clima unităţii marcate cu G
(Câmpiei Olteniei) şi
clima unităţii marcate cu J (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare
asemănare enunţată
corect, dintre următoarele: ambele unităţi de relief se află sub influenţă
climatică subme¬
diteraneană; temperaturile medii anuale sunt de 10-11°C în ambele
Total 12 puncte
notată cu H (Grupa Făgăraş):
a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic
carpatic;
- petrografic, domină rocile metamorfice (şisturile cristaline);
- structura geologică de orogen;
- altitudinea maximă: 2544 m - vârful Moldoveanu, 2535 m - vârful
Negoiu (Munţii Făgăraş);
- tipuri şi forme de relief: relief pe şisturi cristaline, care conferă
caracter de masivitate;
glaciar - cu circuri glaciare, văi glaciare, morene, custuri; relief fiu viaţii
- cu văi adânci, număr
mare de terase, versanţi abrupţi, interfluvii sub formă de creste;
suprafeţe de nivelare (Borăscu,
Râu-Şes, Gornoviţa).
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 p
b) lacuri glaciare: L. Bâlea - 2 p; lacuri de acumulare în scop
hidroenergetic: L. Vidraru; - 2 p
c) etajul coniferelor/alpin (1 p pentru oricare răspuns corect); - 1 p
d)clasa spodosoluri/ tipul podzoluri, soluri alpine brune-acide (câte 1 p
corect). - 1 p
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notată cu D
(Podişul Bârladului):
a) - s-a format pe o zonă de scufundare, prin depunerea sedimentelor
într-o mare
sarmatică;
- structură de platformă monoclinală;
- din punct de vedere petrografic este alcătuit din roci sedimentare
(nisip, pietriş, argilă,
marne etc);
- prezintă relief structural tcueste);
b) - etaj climatic: de dealuri joase; - 1 p
- influenţă climatică: de ariditate; - 1 p
c) etajul stejarului; - 1 p
d) clasa argiluvisoluri/tipul argiloiluviale, cenuşii şi brun - roşcate (1 p
corect); - 1 p
e) Bârlad - 1 p, Vaslui; - 1 p
f) seceta. - 1 p
Total 10 puncte
a. - în estul ţării acţionează masele de aer continental din estul
continentului, lipsite
de precipitaţii pe când în vestul ţării masele de aer oceanic umede
determină cantităţi mari
de precipitaţii. Carpaţii constituie o barieră în calea maselor de aer,
astfel încât masele de
aer estice nu trec la vest de aceştia, deci în estul ţării cantitatea de
precipitaţii este mai
mică decât în vestul ţării; - 3 p
b. - datorită alcătuirii geologice: o mare varietate de roci în Carpaţii
Occidentali (granit,
bazalt, marmură, calcar) explică diversitatea materialelor de
construcţii, raportat la Carpaţii
Meridionali alcătuiţi, predominant, din şisturi cristaline; - 3 p
c. - nivelul de dezvoltare a activităţilor din sectorul secundar şi terţiar
în unele ofaşe
a generat fluxuri de populaţie rural-urban, urban-urban, determinând
creşterea numerică a
populaţiei şi accentuarea dinamicii urbane;
- unele aşezări rurale declarate oraşe păstrează funcţii dominant
agricole, migraţia
actuală urban-rural şi emigrările explică mărimea demografică redusă
a unor oraşe; - 3 p
d. - relieful carpatic, prin geneză, alcătuire geologică, caracteristici şi
prin influenţele
asupra celorlalte componente ale cadrului natural, impune activităţi
umane specifice:
agricultura axată preponderent pe creşterea animalelor, activităţi
industriale de exploatare
a unor resurse de subsol, activităţi turistice; morfografia şi morfometria
reliefului au
determinat concentrarea populaţiei şi a activităţilor în areaiele
depresionare şi o dispersie
a populaţiei proporţională cu creşterea altitudinii. - 3 p
Total 16 puncte
a. - rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata
Sud, între 8-10 %o;
Sud, aproximativ 12%o; - 3 p
c. - ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite; generalizarea
comportamentului de
planning familial; - 3 p
d. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M -
mortalitatea. - 3 p
Total 12 puncte
VARIANTA 81
Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel: 1.
d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. b; 7.
c; 8. d; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat),
astfel:
1. au altitudini sub 2000 m; relieful carstic este bine dezvoltat; 2.
Reşiţa, Focşani, âmnicu-Vâlcea,
Piatra Neamţ; 3. Mediaş; 4. petrol, cărbuni, sare.
Total 10 puncte
II. Se acordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul
Bârladului) şi
lima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru fiecare
rect, dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D, de dealuri joase,
în unitatea F, de ealuri înalte;
temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C -10°C, în unitatea F, 6°C
-8°C; recipitaţii medii
anuale: în unitatea D, 500-600 mm/an, în unitatea F, 600-800 mm/an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Grupa
Făgăraş) şi
lieful unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru
rect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea H depăşesc 2500 m, în
timp ce în unitatea
depăşesc 1000 m; relieful unităţii H s-a format pe şisturi cristaline, iar
relieful unităţii F
-a format pe roci sedimentare;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu E (Delta
Dunării) şi clima
nităţii marcate cu C (Podişul Târnavelor); câte 2 p pentru fiecare
orect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea E, de câmpie, în
unitatea C, de
odiş; temperatura medie anuală: în unitatea E, 10°C -11°C, în unitatea
C, 8°C - 10°C;
nfluenţa climatică: în unitatea E, pontică, în unitatea C, oceanică;
Total 12 puncte
V. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
B (Carpaţii Moldo-Transilvani)
a) - prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri şi cratere vulcanice;
- au altitudini de peste 2000 m;
- sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş în
partea de E;
b) Olt, Mureş, Trotuş, Bicaz (câte un punct pentru oricare două
răspunsuri corecte); - 2 p
c) etajul coniferelor; - 1 p
d) clasa spodosoluri/tipul podzoluri; - 1 p
e) lemn, izvoare minerale, calcar, pajişti alpine. - 3 p
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notată cu J
(Câmpia de Vest la sud de Mureş)
a) - s-a format prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse
de râuri;
- altitudinea medie este de aproximativ 100 m;
- are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile sunt divagante;
- este fragmentată de râuri cu albii abia schiţate; (câte 1p pentru
oricare trei caracteristici); - 3
p
b) etajul climatic: de câmpie, influenţă climatică: submediteraneană; -
2p
c) zona de silvostepă; - 1 p
d) clasa molisolurV tipul cernoziom; -1 p
e) petrol, gaze asociate, ape termale (câte un punct pentru oricare
două răspunsuri corecte); - 2
p
f) Timişoara. - 1 p.
Total 10 puncte
a. poziţia pe paralela de 45° lat. N indică faptul că suntem în plină zonă
temperată, cu
temperaturi moderate şi precipitaţii suficiente; poziţia în interiorul
continentului ne situează
la interferenţa maselor de aer vestice cu cele estice, în sud se resimt
influenţele sudice
(tropicale), iar în nord se resimt influenţele scandinavo-baltice; - 4 p
b. reţeaua feroviară urmează traseul arcului carpatic, principalele
magistrale mergând
fie pe la exteriorul fie prin interiorul acestuia, traversând Carpaţii de-a
lungul unor văi prin¬
cipale; nodul feroviar principal este capitala de unde pornesc radial
toate magistralele - 4 p;
c. poziţia geografică şi altitudinea celor două unităţi de relief determină
diferenţieri ale
cantităţilor de precipitaţii astfel în Subcarpaţi fiind situaţi la poalele
munţilor şi având
altitudini de peste 700 m, au cantităţi de precipitaţii de 600-800 mm
pe când Munţii Măcinului
fiind situaţi în calea maselor de aer continental şi înregistrând înălţimi
de 400-500 m, au
precipitaţii de 400-500 mm; - 4 p
d. - intravilanul celor două oraşe are ca element de reper Dunărea,
extensiunea spaţială
a acestuia făcându-se spre nord, sud şi vest;
- structura şi textura celor două oraşe este determinată de poziţie şi de
relief, respectiv
pe malul stâng al Dunării şi pe terasa I a fluviului, fapt ce a determinat
şi o reţea stradală
în mare parte asemănătoare: convergentă spre zona veche portuară şi
rezidenţială,
poziţionată excentric în estul oraşelor;
- economia celor două oraşe bazată iniţial pe activitatea de transport
naval şi
* convergenţa drumurilor precum şi pe depozitarea ori prelucrarea
primară a unor produse
provenite din hinterlandul apropiat (produse agricole) sau aduse din
afară; aceasta s-a
diversificat ulterior având o evoluţie asemănătoare pentru ambele
localităţi urbane: au
apărut şantiere navale mari consumatoare de metal (produse
laminate) ce au impus
dezvoltarea industriei siderurgice (Combinatul Siderurgic Galaţi), a
industriei energetice
bazată pe combustibili aduşi ca şi minereurile feroase şi cărbuni pe
calea lesnicioasă şi
ieftină, din afară (termocentralele de la Galaţi, marea termocentrală de
la Chiscani-Brăila
ce funcţionează cu păcură din import); creşterea populaţiei celor două
oraşe a impus
dezvoltarea altor ramuri (materiale de construcţie, confecţii, chimice,
alimentare) prezente
în ambele localităţi. - 4 p
Total 16 puncte
a. - rata natalităţii României are valori aproximativ egale cu rata
Sud-Vest, între 8-10 %o;
Sud-Vest, aproximativ 12 %; - 4 p
c. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migratia si îmbătrânirea
populaţiei- - 4 p
d. Sn = N-M.-2p
Total 12 puncte
VARIANTA 82
1. c; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
astfel:
1. au altitudini cuprinse între 700-1000 m; s-au format prin cutarea şi
înălţarea scoarţei terestre; 2.
Drobeta Turnu Severin, Oradea, Bistriţa, Bucureşti; 3. Zalău, Baia Mare;
4. minereu de fier, calcar,
cărbuni.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Carpaţii
Curburii) şi clima
unităţii marcate cu H (Câmpia Olteniei); câte 2 p pentru fiecare
dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea F, montan, în unitatea H,
de câmpie;
temperatura medie anuală: în unitatea F, 0°C - 6°C, în unitatea H, 10°C
-11°C; precipitaţii
medii anuale: în unitatea F, 1000-1200 mm/ an, în unitatea H, 400-500
mm/ an;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu B (Câmpia
Banatului) şi
relieful unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: altitudinile: în unitatea B, sub 200 m, în
timp ce în unitatea I,
400-500 m; înclinarea: în unitatea B, de la E la V, pe când în unitatea I,
de la N la S;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G
(Subcarpaţii Getici) şi
clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea G, de dealuri
înalte, în unitatea I, de
podiş; temperatura medie anuală: în unitatea G, 6°C -8°C, în unitatea
1,8°C -10°C; precipitaţii
medii anuale: în unitatea G, 600-800 mm/ an, în unitatea 1,500-600
mm/ an.
Total 12 puncte
notată cu D (Carpaţii Maramureşului şi a Bucovinei)
a) - prezintă relief vulcanic, reprezentat prin conuri vulcanice;
- sunt alcătuiţi din roci vulcanice în V, roci cristaline în centru şi fliş în
partea de E;
- prezintă relief glaciar în Munţii Rodnei;
- culmile au o dispunere paralelă;
(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici); - 4 p
b) influenţă climatică: oceanică / scandinavo-baltică; - 1 p
c) etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 p
d) clasa spodosoluri /tipul podzoluri (câte un punct pentru orice
e) minereuri complexe, minereuri auroargintifere, marmură, sare,
bentonite, mangan (câte un punct
pentru oricare trei răspunsuri corecte). - 3 p
unitatea notată cu J (Delta Dunării);
a) - reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare;
- are o uşoară înclinare de V la E;
- prezintă dune de nisip;
- cuprinde suprafeţe de uscat numite grinduri; (câte 1 p pentru oricare
trei caracteristici); - 3 p
b) influenţă climatică: pontică/ de ariditate; - 1 p
c) vegetaţie de luncă/ de baltă; - 1 p
d) soluri neevoluate: nisipoase şi aluviale (câte un punct pentru orice
răspuns corect); -1 p
e) stuf, lemn; - 2 p
f) Sulina; - 1 p
g) Chilia. - 1 p
Total 10 puncte
a. - relieful determină etajarea pe verticală a vegetaţiei;
- elementele climatice determină repartiţia în teritoriu a vegetaţiei; - 4
p
b. - suprafaţa ocupată de ape în Deltă variază între 60-65 % la ape mici
şi peste 90 %
la ape mari;
- cele trei braţe principale (Chilia, Sulina, Sfântu-Gheorghe) dispuse
divergent formează
un triunghi cu baza spre Marea Neagră şi vârful spre vest, iar pe de
altă parte depresiunile
lacustre dintre braţe şi grinduri sunt legate de acestea şi între ele prin
canale şi gârle; - 4 p
c. - vânturile de vest, acţionează din vest spre centrul ţării, până la
nivelul arcului
carpatic aducând cantităţi mari de precipitaţii;
- crivăţul, care vine din estul continentului acţionând în partea estică şi
sud-estică a
ţării, determină secete frecvente; - 4 p
d. - poziţia geografică, la ţărmul mării;
- valorificarea resurselor Mării Negre în activitatea portuară complexă. -
4p
Total 16 puncte
a. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Vest este
aproape aceeaşi,
între 8-10 %o, la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %o; - 4 p
b. Sporul natural are valori negative; - 2 p
c. natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată/ migraţia şi îmbătrânirea
populaţiei; - 4 p
d. Sn = N-M. -2p '
Total 12 puncte
VARIANTA 83
1. d; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6.
d; 7. a; 8. a; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
astfel:
1. are altitudini de peste 2000 m; prezintă relief glaciar în Munţii
Rodnei; 2. influenţă pontică şi de
ariditate; 3. Timişoara, Lugoj; 4. gaz metan, sare; 5. Satu Mare,
Slobozia.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Carpaţii
Maramureşului
şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu I (Podişul Bârladului); câte 2 p
pentru fiecare
unitatea D, montan, în
unitatea I, de dealuri joase; temperatura medie anuală: în unitatea D,
1,8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea D, 800-1200 mm/ an,
în unitatea 1,500-
600 mm/ an; influenţă climatică: în unitatea D, oceanică, în unitatea I,
de ariditate.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu H (Câmpia
Olteniei) şi
relieful unităţii marcate cu J (Delta Dunării); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: altitudinile în unitatea H, ajung la 200-300
m, în unitatea J, sunt
de 10-12 m; relieful în unitatea H este format din terasele Dunării şi ale
Jiului, pe când
relieful unităţii J este reprezentat de relieful pozitiv (grindurile) şi
relieful negativ (braţe,
canale, depresiuni lacustre);
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcată cu B (Câmpia
Banatului) şi clima
unităţii marcată cu G (Subcarpaţii Getici); câte 2 p pentru fiecare
dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea B, de câmpie, în
unitatea G, de dealuri înalte;
temperatura medie anuală: în unitatea B, 10°C -11 °C, în unitatea G,
6°C -8°C; precipitaţii
medii anuale: în unitatea B, 400-600 mm/ an, în unitatea G, 600-800
mm/ an.
Total 12 puncte
notată cu A (Munţii Banatului)
a) - sunt formaţi din şisturi cristaline în alternanţă cu calcare şi roci
vulcanice;
- au altitudini sub 1500 m;
- prezintă relief carstic (chei, peşteri etc);
- s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre; (câte 1 p
pentru oricare trei
caracteristici); - 3 p /
b) Nera, Caras, Bârzava (câte un punct pentru oricare două răspunsuri
corecte); - 2 p
c) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 p
d) clasa cambisoluri/ soluri brune şi brune acide de pădure (câte un
punct pentru orice răspuns
corect); - 1 p
e) minereu de fier, calcar, minereuri cuprifere, cărbuni. - 3 p
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notată cu F
(Carpaţii Curburii)
a) - au altitudini sub 2000 m;
- culmile au orientare nord-est - sud-vest;
- sunt alcătuiţi predominant din fliş;
- sunt fragmentaţi de râuri;
- s-au format prin cutarea şi înălţarea scoarţei terestre; (câte 1 p
pentru oricare patru
b) etajul coniferelor; - 1 p
c) clasa spodosoluri/tipul podzoluri (câte un punct pentru orice răspuns
corect); - 1 p
d) gresie, calcar, lemn (câte un punct pentru oricare două răspunsuri
corecte); - 2 p
e) Braşov - 1 p, Sfântu Gheorghe. - 1 p
Total 10 puncte
a. - prezenţa crovurilor în Câmpia Bărăganului şi a evaporaţiei intense
a determinat
formarea lacurilor sărate;
- structurile de cute diapire de pe marginea Depresiunii colinare a
Transilvaniei în care
s-au acumulat sâmburi de sare a dus la formarea lacurilor sărate; - 4 p
b. - diminuarea resurselor energetice de subsol în următorii ani;
- eficienţa mare a atomocentralelor la un preţ mic; - 4 p
c. a) consecinţe demografice:
- creşterea numerică a populaţiei în regiunile receptoare (de obicei în
oraşe, zone miniere şi în
mod deosebit în oraşele mari) şi descreşterea numerică a populaţiei în
regiunile furnizoare de
migranţi.
- se modifică structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe atât în
regiunile receptoare cât
şi în cele furnizoare de migranţi (mai mult în grupa de vârstă a
populaţiei adulte, aptă de muncă -
între 20-40 ani şi în cadrul populaţiei de sex masculin care creşte în
regiunile receptoare, iar în
regiunile furnizoare de forţă de muncă se produce feminizarea acestei
grupe;
- supraaglomerarea oraşelor mari şi a regiunilor receptoare şi
determină probleme de
aprovizionare, locuinţe, infrastructură urbană, educaţie, probleme
sociale.
b) consecinţe economice:
- regiunile furnizoare pierd forţa de muncă, de obicei calificată;
- se creează probleme de transport pe căile de comunicaţie şi pe
mijloacele de trans¬port;
c) consecinţe sociale:
- despărţirea temporară sau pe un timp mai îndelungată a familiilor;
apariţia unor
probleme ce vizează educaţia copiilor; creşterea ratei şomajului în
regiunile receptoare de
migranţi; apariţia unor hazarde sociale specifice aglomeraţiilor urbane;
-4p
d. - partea nordică s-a format prin încreţirea scoarţei terestre în
orogeneza hercinică
fiind mult mai veche decât Carpaţii;
- partea centrală s-a format în orogeneza bâykaliană - Podişul Casimcei
- şi este alcătuit din
şisturi verzi;
- partea sudică s-a format în ciclul orogenic alpin prin sedimentare,
având un funda¬ment de
calcare şi gresii sarmatice peste care s-a depus un strat de loess. - 4 p
Total 16 puncte
a. rata natalităţii României şi a Regiunii de Dezvoltare de Nord - Vest
este aproape
aceeaşi, de 8-10 %o, la fel şi a mortalităţii de aproximativ 12 %o; - 4 p
b. Sporul natural are valori negative; - 2 p
populaţiei; - 4 p
d. Sn = N -M. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 84
1. d; 2. d; 3. c; 4. b; 5. c; 6.
b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
astfel:
1. s-a format prin încreţirea scoarţei terestre; este alcătuit din şisturi
cristaline şi calcare, prezentând
forme carstice; 2. influenţe pontice şi de ariditate (continentale); 3.
minereu de fier, marmură; 4.
Reşiţa, laşi, Călăraşi; 5. Ploieşti.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta
Dunării) şi clima
unităţii marcate cu G (Podişul Mehedinţi); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea C, deltaic, în
unitatea G, de podiş;
temperatura medie anuală: în unitatea C, 10°C-11 °C, în unitatea G,
8°C-10°C, precipitaţii
medii anuale: în unitatea C, 350-400 mm/ an, în unitatea G, 500-700
mm/ an; influenţă
climatică: în unitatea C, pontică şi de ariditate, în unitatea G,
submediteraneană.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu F (Munţii
Apuseni) şi
relieful unităţii marcate cu I (Grupa Făgăraş); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: altitudinea în unitatea F ajunge la 1849 m
(Munţii Bihor), în
unitatea I ajunge la 2544 m (vârful Moldoveanu); relieful unităţii F s-a
format pe o mare
varietate de roci (vulcanice, cristaline, sedimentare) în timp ce relieful
unităţii I pe şisturi
cristaline; în unitatea F s-a dezvoltat relieful carstic pe când în unitatea
I relieful glaciar;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Podişul
Sucevei) şi
clima unităţii marcate cu F (Munţii Apuseni); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: etajul climatic: în unitatea A, de podiş, în
unitatea F, montan;
temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-8°C, în unitatea F, 0°C-
6°C; precipitaţiile
medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm/ an, în unitatea F, 800-1200
mm/ an; influenţă
climatică: în unitatea A, scandinavo-baltică, în unitatea F, oceanică.
Total 12 puncte
notată cu B (Subcarpaţii Moldovei)
a) - s-au format prin încreţirea scoarţei terestre;
- au altitudini între 700-1000 m;
- sunt fragmentaţi de râuri;
- cuprind un singur şir de depresiuni închise de un şir de dealuri; (câte
1 p pentru oricare trei
b) etajul fagului; - 1 p
c) clasa argiluvisoluri/ tipul brun-roşcate (câte un punct pentru orice
răspuns corect); -1 p
d) petrol, sare, gaze asociate, săruri de potasiu (câte un punct pentru
oricare trei spunsuri
corecte); - 3 p
e) alunecări de teren datorită defrişărilor masive/ inundaţii. - 2 p
unitatea otată cu J (Sectorul central al Câmpiei Române)
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor;
- se înclină atât de la nord la sud cât şi de la vest la est;
- prezintă dune de nisip;
b) Vedea, Argeş, Teleorman (câte un punct pentru oricare două
răspunsuri corecte); -1 p
c) clasa molisoluri/tipul cernoziom (câte un punct pentru orice răspuns
corect); - 1 p
d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (câte un punct pentru
oricare două răspunsuri
corecte); - 1 p
e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 p
Total 10 puncte
a. - poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer
estice, continentale;
- altitudinea foarte redusă; - 4 p
b. - rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii
populaţiei pe grupe de
vârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei
în detrimentul celorlalte
grupe;
- o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor,
determinând pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă.
Situaţii:
a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa
cum s-a înre¬gistrat în
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei,
penurie de forţă de muncă,
depopularea teritoriului, modificarea densităţii populaţiei, reducerea
numerică a populaţiei şcolare,
modificări în structura populaţiei ocupate etc.
b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de
exemplu în Banat) şi mai
ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe
de vârstă în ambele regiuni
şi o intensificare a mobilităţii populaţiei; - 4 p
c. - sunt sate de mărime mijlocie sau mare, având o formă geometrică,
alungită de-a
lungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi; - 4 p
d. - variabilitatea spaţială a condiţiilor de habitat este determinată de
diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea
reliefului). Factori socioeconomici
determină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic,
habitatele
umane de tip carpatic - urbane şi rurale, resursele variate din spaţiul
carpatic, activităţile
economice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest
spaţiu. - 4 p
Total 16 puncte
a. rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 %o în România şi de
aproape 8 %o în
regiunea de dezvoltare Bucureşti, deci valorile sunt apropiate, la fel şi
rata mortalităţii,
care este aproximativ aceeaşi, de 11-12 %o; - 4 p
b. sporul natural este negativ în ambele situaţii; - 2 p
populaţiei; - 4 p
d. Sn = N - M. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 85
1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;
7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte , II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare
1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au
altitudini de peste 2000 m; prezintă
tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci cristaline în
centru şi fliş în
partea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4.
minereuri complexe (cupru,
plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/
hidroenergetic.
Total 10 puncte
Maramureşului
şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p
pentru fiecare
Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei, alpin, în Munţii Banatului, montan; temperatura medie
anuală: în Carpaţii
Maramureşului şi Bucovinei, sub 0°C, în Munţii Banatului, 0°C-6°C;
precipitaţii medii anuale:
în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munţii
Banatului, 800-1000
mm/ an; influenţa climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei,
oceanică şi scandinavobaltică,
în Munţii Banatului, submediteraneană;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D
relieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin
depunerea sedimen¬
telor aduse de râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-
a format prin încreţirea
scoarţei terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m,
în timp ce în Munţii
Banatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din
roci sedimentare
(pietrişuri, nisipuri, argile, marne), iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi din
toate tipurile genetice
de roci, dispuse mozaicat;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta
Dunării) şi clima
unităţii marcate cu E (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare
corect, dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării
sub 400 mm/ an, în
Câmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influenţă climatică: în Delta
Dunării, pontică şi
continentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.
Total 12 puncte
J (Podişul Sucevei).
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament
cristalin;
- cuprinde o alternanţă de dealuri, văi şi depresiuni;
- este fragmentat de râuri;
b) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: scandinavo-baltică; - 2 p
c) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag; - 2 p
d) Suceava; - 1 p
e) Şiret, Suceava, Moldova. - 3 p
Total 10 puncte
referitoare la unitatea notată cu F
(Masivul Dobrogei de Nord):
a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi, granit,
calcare, gresie;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;
- este puţin fragmentat de râuri;
b) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: continentală (de
ariditate), influenţă climatică:
pontică; - 3 p
c) Tuiêa; - 1 p
d) petrol, gaze asociate, terenurile arabile (câte un punct pentru
oricare două răspunsuri
corecte); - 1 p
e) Alexandria - 1 p, Giurgiu. - 1 p
Total 10 puncte
a. - poziţia geografică în sud-estul ţării sub influenţa maselor de aer
estice, continentale;
- altitudinea foarte redusă; - 4 p
b. - rata ridicată a natalităţii conduce la modificarea structurii
populaţiei pe grupe de
vârstă în sensul creşterii ponderii populaţiei tinere în totalul populaţiei
în detrimentul celorlalte
grupe;
- o rată scăzută a natalităţii îngustează la bază piramida vârstelor,
determinând pe
termen scurt o pondere mai mare a grupei adulte şi în vârstă.
Situaţii:
a) menţinerea în continuare a ratei scăzute a natalităţii în România aşa
cum s-a înre¬gistrat în
ultimul deceniu va conduce la: reducerea numerică a populaţiei,
penurie de forţă de muncă,
depopularea teritoriului, modificarea densităţii populaţiei, reducerea
numerică a populaţiei şcolare,
modificări în structura populaţiei ocupate etc.
b) menţinerea unei rate scăzute a natalităţii într-o regiune a ţării (de
exemplu în Banat) şi mai
ridicată îi i alta (Moldova) va genera modificări ale populaţiei pe grupe
de vârstă în ambele regiuni
şi o intensificare a mobilităţii populaţiei; - 4 p
c. - sunt sate de mărime mijlocie sau mare, având o formă geometrică,
alungită de-a
lungul unor căi de comunicaţie şi/sau forma răsfirată pe versanţi; - 4 p
d. - variabilitatea spaţială a condiţiilor de habitat este determinată de
diversitatea
caracteristicilor reliefului carpatic (altitudini, pante, fragmentarea
reliefului). Factori socioeconomici
determină variaţia valorilor densităţii prin: popularea spaţiului carpatic,
habitatele
umane de tip carpatic - urbane şi rurale, resursele variate din spaţiul
carpatic, activităţile
economice variate şi complementare ce pot fi desfăşurate în acest
spaţiu. - 4 p
Total 16 puncte
a. rata natalităţii înregistrează valori de 9-10 %o în România şi de
aproape 8 %o în
regiunea de dezvoltare Bucureşti, deci valorile sunt apropiate, la fel şi
rata mortalităţii,
care este aproximativ aceeaşi, de 11-12 %o; - 4 p
b. sporul natural este negativ în ambele situaţii; - 2 p
populaţiei; - 4 p
d. Sn = N - M. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 85
1. b; 2. a; 3. c; 4. d; 5. c; 6. a;
7. c; 8. c; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte , II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare
1. prezintă relief vulcanic reprezentat prin conuri vulcanice; au
altitudini de peste 2000 m; prezintă
tripla zonalitate petrografică: roci vulcanice în V, roci cristaline în
centru şi fliş în
partea de E; 2. Slatina, Sibiu; 3. petrol, gaze asociate, ape termale; 4.
minereuri complexe (cupru,
plumb, zinc, aur, argint), bentonite, mangan; 5. lac glaciar/
hidroenergetic.
Total 10 puncte
Maramureşului
şi Bucovinei) şi clima unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p
pentru fiecare
Carpaţii Maramureşului şi
Bucovinei, alpin, în Munţii Banatului, montan; temperatura medie
anuală: în Carpaţii
Maramureşului şi Bucovinei, sub 0°C, în Munţii Banatului, 0°C-6°C;
precipitaţii medii anuale:
în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, 1200-1400 mm/an, în Munţii
Banatului, 800-1000
mm/ an; influenţa climatică: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei,
oceanică şi scandinavobaltică,
în Munţii Banatului, submediteraneană;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu D (Dealurile Silvaniei) şi
relieful unităţii marcate cu H (Munţii Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată
corect, dintre următoarele: relieful Dealurilor Silvaniei s-a format prin depunerea
sedimen¬
telor aduse de râuri din Carpaţi în timp ce relieful Munţilor Banatului s-a format prin
încreţirea
scoarţei terestre; altitudinile în Dealurile Silvaniei sunt de 500-600 m, în timp ce în
Munţii
Banatului sunt între 1000-1500 m; Dealurile Silvaniei sunt alcătuite din roci sedimentare
(pietrişuri, nisipuri, argile, marne), iar Munţii Banatului sunt alcătuiţi din toate tipurile
genetice
de roci, dispuse mozaicat;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu C (Delta Dunării) şi clima
unităţii marcate cu E (Câmpiei Banatului); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată
corect, dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în Delta Dunării sub 400 mm/ an, în
Câmpia Banatului, 500-600 mm/ an; influenţă climatică: în Delta Dunării, pontică şi
continentală, în Câmpia Banatului, submediteraneană.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu
J (Podişul Sucevei).
a) - s-a format prin depunerea sedimentelor peste un fundament cristalin;
- cuprinde o alternanţă de dealuri, văi şi depresiuni;
- este fragmentat de râuri;
b) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: scandinavo-baltică; - 2 p
c) un etaj de vegetaţie: păduri de stejar / păduri de fag; - 2 p
d) Suceava; - 1 p
e) Şiret, Suceava, Moldova. - 3 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la unitatea
notată cu F
(Masivul Dobrogei de Nord):
a) - este alcătuit dintr-o mare varietate de roci: şisturi verzi, granit, calcare, gresie;
- s-a dezvoltat relieful structural; carstic, litoral, fluviatil;
- este puţin fragmentat de râuri;
b) etaj climatic: de podiş, influenţă climatică: continentală (de ariditate), influenţă
climatică:
pontică; - 3 p
c) Tuiêa; - 1 p
d) o zonă sau un etaj de vegetaţie: stepă/ silvostepă; - 1 p
e) o clasă sau un tip de sol: molisoluri (cernoziomuri, soluri bălane); - 1 p
f) pirite cuprifere, baritină, granit, calcar. - 1 p .
Total 10 puncte
a. - în fondul floristic al României predomină elementele de provenienţă continentală
(euroasiatice şi central-europene, continentale şi pontice); vegetaţia este adaptată celor
patru anotimpuri, elementele vegetale îşi pierd frunzele în anotimpul rece - 4 p;
b. - treptele de relief influenţează toate componentele cadrului natural, în primul rând
prin altitudine şi alcătuire petrografică, deci determină o mare variabilitate spaţială a
caracteristicilor celorlalţi factori pedogenetici: rocă, climă, vegetaţie; în funcţie de factorii
pedogenetici, clasele şi tipurile de sol se modifică: în zonele joase de câmpie şi dealuri
sunt prezente molisolurile dezvoltate sub o vegetaţie de stepă şi silvostepă pe roci
sedimentare şi într-un climat cu precipitaţii reduse sau moderate; în zonele deluroase mai
înalte şi în munţii cu altitudini reduse (sub 800 m), sub o vegetaţie depăduri de stejar, fag
şi un climat mai umed se dezvoltă argiluvisoluri şi parţial cambisoluri cu fertilitate bună
şi
medie; în regiunile montane mai înalte, cu precipitaţii bogate, temperaturi mai scăzute şi
sub o vegetaţie de conifere şi stepă alpină se dezvoltă spodosolurilel - 4 p
c. - temperatura medie anuală este mai ridicată în sudul ţării datorită apropierii de
ecuator, de zona caldă; pe Glob temperatura scade odată cu latitudinea, deci în nordul
ţării ea este cu 2-3°C mai scăzută decât în sudul ţării. Precipitaţiile sunt mai puţine în
sudul ţării datorită acţiunii maselor de aer continental din estul Europei, lipsite de
precipitaţii
şi care sunt oprite de lanţul carpatici - 4 p
d. - activităţile economice sunt legate de activităţile portuare şi de valorificarea bazei
turistice
pe care această staţiune o are prin cura heliomarină efectuată în sezonul estival. - 4 p
Total 16 puncte
a. la Oradea 80 - 85 mm în luna iunie, la Alba lulia 85 - 90 mm în luna iunie; - 4 p
b. la Oradea 30 - 3 5 mm în luna ianuarie, la Alba lulia 20 - 25 mm în luna februarie; - 4 p
c. poziţia geografică în vestul ţării, sub influenţă oceanică; - 2 p
d. luna martie: Oradea 40 - 45 mm; Alba lulia 20 - 25 mm. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 86
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru flecare răspuns corect), astfel:
1. d; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:
1. Trotuş; Someşul Mare; 2. Galaţi, Oradea, Deva. 3. Timişoara; 4. iazuri şi heleştee;
5. relief tocit,
maxim 467 m în Munţii Macin; format în orogeneza baikaliană şi hercinică;
prezintă şisturi verzi în
Podişul Casimcei (cel mai vechi pământ, la zi, al României).
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte (câte 2 p pentru flecare deosebire corectă), astfel:
a. - în Podişul Sucevei sunt influenţe estice şi scandinavo-baltice spre deosebire de
Pndi.qn! Rptin nnrif» Qiint infliiPritp. Qiihm^HitoranPAnp HA tranziţie» si rifi
ariditate:
- temperaturile medii anuale sunt mai scăzute in Podişul Sucevei decât în Podişul
Getic;
- precipitaţiile medii anuale sunt mai mari în Podişul Sucevei (700 - 800 mm), faţă
de Podişul
Getic (600 - 700 mm);
b. - Delta Dunării s-a format în urma depunerii aluviunilor cărate de Dunăre la
gura de
vărsare, iar Câmpia Olteniei s-a format prin sedimentare treptată într-un lac ce s-a
retras
treptat spre est;
- în Delta Dunării relieful pozitiv este format din grinduri, iar în Câmpia Olteniei
predomină
terasele (mascate de acumulările de nisip) şi câmpurile piemontane;
c. - în Subcarpaţii Getici sunt prezente influenţele submediteraneene şi de tranziţie,
iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali apar influenţe oceanice şi scandinavo-
baltice;
- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Subcarpaţii Getici (6 - 10°C) decât
în
Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.(0 - 6°C);
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la
unitatea
notată cu E (Carpaţii Meridionali de la V de Valea Oltului)
a) - cuprind altitudini de peste 2500 m;
- prezintă relief glaciar cu văi glaciare, circuri, valuri de morene, roci mutonate;
~ sunt masivi, prezente fiind nodurile orografice;
-sunt alcătuiţi din şisturi cristaline (predominant), calcare, gresii; (câte un punct
pentru oricare trei
caracteristirici); - 3 p
b) - influenţe climatice submediteraneene şi de tranziţie; - 2 p
c) - lacuri glaciare (Bucura sau Zănoaga) şi hidroenergetice (Vidra); - 2 p
d) - zona de pădure: etajul fagului/ etajul coniferelor; - 1 p
e) - cărbuni (huilă). - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente,
referitoare la
unitatea notată cu F (Podişul Getic):
a) - relieful înclină uşor nord-sud, de la 700 la 300 m;
- unitate tipic piemontană cu interfluvii a căror lăţime creşte de la nord la sud;
- văile mari longitudinale se caracterizează prin lărgirea treptată a culoarelor de
vale de la
nord la sud, dezvoltarea luncilor şi apariţia teraselor;
- pe versanţi se manifestă procese gravitaţionale; (câte un punct pentru oricare trei
caracteristirici); - 3 p
b) - etajul stejarului; -1 p
c) - clasa argiluvisoluri (soluri brun-roşcate de pădure); - 1 p
d) - petrol, gaze naturale şi cărbuni; - 3 p
e) - Jiul, Oltul/Argeşul, Dâmboviţa. - 2 p
Total 10 puncte
V. Se acordă 16 puncte, astfel:
a. - perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi;
- prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-
întors,
în cazul deplasărilor zilnice; - 4 p
b. - reţeaua feroviară şi cea rutieră pătrund în zona deluroasă şi montană pe văile
râurilor;
- podurile peste râurile mari sunt puncte de convergenţă a căilor rutiere şi feroviare
pentru zona respectivă; - 4 p
c. - lacurile glaciare sunt întâlnite în zona montană unde au fost prezenţi gheţari la
înălţimi de peste 2000 m;
- prin dizolvarea calcarelor s-au format lacuri carstice; - 4 p
d. - Subcarpaţii sunt zone de adăpost caracterizate printr-o veche locuire şi activităţi
tradiţionale, iar Câmpia Română o zonă deschisă cu o locuire mai nouă şi
concentrată în
marile centre industriale;
- în Subcarpaţi datorită numeroaselor resurse activităţile sunt complexe bazate pe
folosirea resurselor subsolului şi solului, iar în Câmpia Română predomină
activităţile
agricole datorită reliefului neted şi solurilor cu fertilitate foarte ridicată. - 4 p
-Total 16 puncte
a. Sibiu = 115 mm în luna iunie - 2 p; Râmnicu-Vâlcea = 100 mm în luna iunie; - 2 p
b. Sibiu = 30 mm; Râmnicu Vâlcea = 45 mm; - 2 p
c. Sibiu = 25 mm în luna februarie - 2 p; Râmnicu Vâlcea = 35 mm în luna
februarie; - 2 p
d. Staţia Râmnicu-Vâlcea este situată în apropierea munţilor, iar masele de aer se
canalizează pe culoarul Oltului. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 87
1. b; 2. b; 3. c; 4. c; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Stânca-Costeşti; 2. Arad, Bistriţa, Slatina; 3. cel mai jos (0,52 m altitudine medie)
şi mai nou
uscat al României; relief în continuă formare (Insula Sacalin înaintează, în medie,
cu 150 m/ an);
relieful pozitiv este reprezentat de grinduri (continentale, fluviale, fluvio-maritime),
ostroave şi
insule; 4. petrol şi gaze asociate; 5. Târgu-Jiu, Râmnicu-Vâlcea.
Total 10 puncte
III. Se acordă 12 puncte (câte două puncte pentru fiecare deosebire corectă), astfel:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu G (Podişului Someşan)
şi
clima unităţii marcate cu I (Podişului Bârladului); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată
corect, dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în unitatea G precipitaţiile
sunt mai
mari cantitativ (aduse de Vânturile de Vest-600-700 mrti) decât în unitatea I unde se
înregistrează 500-600 mm; influenţă climatică: în unitatea G, oceanică, în unitatea I,
de
ariditate;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu E (Subcarpaţilor
Getici) şi
relieful unităţii marcate cu J (Podişului Dobrogei de Sud) câte 2 p pentru fiecare
deosebire
enunţată corect: altitudini: altitudinile medii sunt mai mari în Podişul Getic (400-
500 m)
decât în Podişul Dobrogei de Sud (sub 100 m); geneza: Podişul Getic s-a format prin
acumularea de materiale piemontane peste un fundament cristalin şi înclinate uşor
spre
sud, iar Podişul Dobrogei de Sud prin ample procese de sedimentare a unui
fundament
cutat şi faliat rezultând o structură tabulară cu uşoare boltiri şi îmbrăcată la
începutul
cuaternarului, în timpul glaciaţiunii, cu un strat de loess străpuns pe alocuri de
rocile
calcaroase;
c 4 p pentru două asemănări între clima unităţii de relief marcate cu D (Grupa
Orientali) şi clima unităţii de relief marcate cu H (Grupa Făgăraşului) câte 2 p
pentru fiecare
deosebire enunţate corect dintre următoarele: etaj climatic: ambele unităţi de relief
se încadrează la
etajul climatic alpin; temperatura medie anuală: în ambele unităţi de relief se
înregistrează aceeaşi
temperatură medie anuală, 0-6° C şi sub 0° C; precipitaţii medii anuale: în ambele
unităţi de relief
cade aceeaşi cantitate de precipitaţii, 800-1200 mm;
Total 12 puncte
unitatea
notată cu A (Subcarpaţii Moldovei):
a) - s-au format prin cutarea şi ridicarea sedimentelor neogene din depresiunea
tectonică
aflată la exteriorul Carpaţilor;
- altitudinea maximă de 911 m în Culmea Pleşului;
- se prezintă sub forma a trei depresiuni submontane, închise la exterior de dealuri
cu structură
cutată;
- prezintă procese gravitaţionale pe versanţi;
- sunt alcătuiţi din roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile, gresii, marne,
calcare etc; (câte
un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) petrol şi gaze asociate/ sare gemă şi săruri de potasiu; - 2 p
c) etajul stejarului/ etajul fagului; - 1 p
d) clasa argiluvisolurilor/soluri brune; - 1 p
e) Cracau, Tazlău/ Trotuş, Bistriţa; - 2 p
f) Oneşti/ Piatra Neamţ; - 1 p
referitoare la
unitatea notată cu C (Munţii Apuseni):
a) - datorită altitudinilor sub 1900 m lipsesc urmele glaciare;
- varitatea deosebită a reliefului: relief pe roci vulcanice (Munţii Metaliferi), relieful
carstic
(lapiezuri, polii, avenuri, peşteri, chei);
- sunt puternic fragmentaţi de numeroase văi, depresiuni intramontane şi depresiuni
tip „golf;
- sunt alcătuiţi dintr-un mozaic de roci puternic tectonizate (faliate,
compartimentate,
decroşate); (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - Someşul Mic; Crişul Repede; Crişul Negru; Crişul Alb; - 2 p
c) - pe masive de calcar în depresiuni carstice; - 1 p
d) - podzolurile/spodosoluri; - 1 p
e) - bauxită, minereuri neferoase complexe, ape minerale, ape termale, marmură. - 3
p
Total 10 puncte
a. - relieful diferenţiază caracteristicile climatice acestea fiind diferite în funcţie de
înălţime (temperatura scade cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc cu înălţimea);
- relieful diferenţiază caracteristicile climatice în funcţie de expunerea versanţilor
(temperaturile sunt mai ridicate pe versanţii sudici, iar precipitaţiile sunt mai
abundente pe
versanţii expuşi Vânturilor de Vest); - 4 p
b. -în zona montană regularizarea râurilor se face prin construirea lacurilor
hidroenerge¬
tice, iar în zona de câmpie prin iazuri şi heleştee pentru irigaţii;
- în zona montană râurile au curgere rapidă datorită energiei reliefului, iar în zona
de
câmpie, datorită cursului lent, râurile sunt canalizate pentru a fi ferite de inundaţii,
unele
lunci desecate pentru a fi cultivate; - 4 p
c. - sporul natural este în prezent negativ;
- sporul migratoriu este în prezent negativ; - 4 p
d. - necesarul ridicat de energie electrică pentru ţara noastră;
- pondere scăzută a hidrocentralelor şi atomocentralelor. - 4 p
Total 16 puncte
a. Sighişoara 90-100 mm în luna iunie - 2 p; Bârlad 60-65 mm în luna iunie; - 2 p
b. Sighişoara 20-25 mm în luna noiembrie - 2 p; Bârlad 20-25 mm în luna februarie;
-2p
c- Sighişoara se află în zona cu influenţe oceanice, iar Bârladul în zona cu influenţe
de ariditate; - 2 p
- Sighişoara se află la o altitudine mai mare decât Bârladul, iar precipitaţiile cresc
cu
înălţimea. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 88
1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. a; 6. b; 7. b; 8. c; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
1. Focşani, Reşiţa, Bistriţa; 2. Someşul Mic; 3. petrol şi gaze asociate; 4. minereuri
de fier, marmură; 5. Olt, Dâmboviţa.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu D (Podişul Târnavelor)
şi
clima unităţii marcată cu G (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 p pentru fiecare
deosebire
enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea D, de dealuri şi
podişuri, în
unitatea G, de câmpie şi coline joase; temperatura medie anuală: în unitatea D, 8°C-
10°C,
în unitatea G, 10°C -11°C şi peste 11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea D,
600-800
mm, în unitatea G, 350-400 mm; influenţa climatică: în unitatea D, oceanică, în
unitatea
G, de ariditate şi pontică;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Subcarpaţii
Getici) şi
relieful unităţii marcate cu B (Subcarpaţii Moldovei); câte 2 p pentru fiecare
deosebire
enunţată corect, oricare dintre următoarele: ambele unităţi de relief s-au format
prin încreţirea
scoarţei terestre; ambele unităţi de relief sunt alcătuite din roci sedimentare:
pietrişuri,
nisipuri, argile, marne, gresii, calcare; ambele unităţi de relief prezintă depresiuni
submontane;
ambele prezintă procese gravitaţionale pe versanţi;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu I (Câmpia dintre Olt şi
Argeş) şi clima unităţii marcată cu J (Câmpia Someşului); câte 2 p pentru fiecare
deosebire
enunţată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea 1,10°C-
11°C,
în unitatea J, 9°C-10°C; influenţa climatică: în unitatea I, de tranziţie, în unitatea J,
oceanică;
vânturi: în unitatea I, austru, în unitatea J, Vânturile de Vest.
Total 12 puncte
unitatea
notată cu H (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali):
a) - s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism;
- prezintă triplă zonalitate petrografică: roci vulcanice (în vest), roci cristaline (în
centru) şi
fliş (în est);
- este dezvoltat relieful vulcanic, de conuri, cratere şi platouri;
- prezintă numeroase depresiuni, păsuri şi trecători;
- înregistrează altitudini maxime de 2100 m, în Munţii Călimani; (câte un punct
pentru oricare
trei caracteristici); - 3 p
b) - lacuri de crater vulcanic, lacuri de baraj natural/ lacuri antropice; -2 p
c) - soluri brune şi brune acide/ clasa cambisoluri; podzoluri, clasa spodosoluri; -2 p
d) - cărbuni, ape minerale, cupru, roci de construcţie. - 3 p
referitoare la
unitatea notată cu C (Podişul Getic):
a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane peste un fundament
cristalin;
- este alcătuită din pietrişuri (de Cândeşti), nisipuri, argile şi marne;
- este o unitate cu relief tipic piemontan, cu versanţi afectaţi de torenţi şi alunecări
de teren;
- prezintă văi însoţite de lunci şi terase, dezvoltate mai ales în partea sudică; (câte un
punct
pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) - etaj climatic de dealuri cu influenţe de tranziţie şi submediteraneene; - 2 p
c) - etajul pădurilor de stejar; -1 p
d) - soluri brun-roşcate/ clasa argiluvisoluri; - 1 p
e) - petrol şi gaze asociate/ cărbuni (lignit); - 2 p
f) - sat liniar/ sat răsfirat pe versanţi. - 1 p
Total 10 puncte
a. - diferenţieri regionale şi locale în alcătuirea, fragmentarea, înclinarea
suprafeţelor;
- producerea unei diversităţi de procese (dezagregări, prăbuşiri, alunecări de teren,
eroziune şi acumulare fluviatilă)- 4 p;
b. - temperatura medie anuală scade cu altitudinea conform gradientului termic, ce
se
modifică în înălţime deoarece atmosfera se încălzeşte începând din partea
inferioară;
- temperaturile medii din Câmpia Română sunt de 10-11°C iar în zona alpină din
Munţii Făgăraş temperaturile medii anuale sunt de sub - 2° C - 4 p (se acceptă şi
alte
explicaţii plauzibile);
c. - datorită prezenţei suprafeţelor acvatice fenomenele climatice sunt deosebite, aici
înregistrându-se cea mai mare cantitate de precipitaţii în timp de 24 ore;
- suprafaţă acvatică poate ajunge în diferite perioade la o mare extindere limitând
grindurile doar la 13% din suprafaţa totală a deltei - 4 p (se acceptă şi alte precizări
plauzibile);
d. - alunecările de teren/ Subcarpaţii de Curbură;
- prăbuşiri şi căderi de stânci/ Carpaţii Meridionali-Valea Oltului - 4 p (se acceptă şi
alte exemple plauzibile).
Total 16 puncte
a. Satu Mare 80-85 mm în luna iunie - 2 p; Suceava 80-85 mm în luna iunie; - 2 p
b. Satu Mare 35-40 mm în lunile februarie şi martie - 2 p; Suceava 10-15 mm în luna
februarie; - 2 p
c. Staţia de la Satu Mare este situată mai la vest, precipitaţiile scăzând treptat spre
est unde se află staţia de la Suceava; - 2 p
d. Satu Mare 55-60 mm; Suceava 35-40 mm. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 89
1.c; 2. d; 3. c; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
1. Delta Dunării este cel mai recent pământ românesc, o câmpie în formare prin
aluvionare; este
alcătuită din nisipuri şi mâluri; uscatul este reprezentat prin grinduri şi ostroave; 2.
Deva, Bârlad,
Bistriţa, Oradea; 3. glaciar/ pe masiv de sare; 4. Someşul Mic, Argeş, Ialomiţa;
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi
clima unităţii marcată cu I (Subcarpaţii Curburii); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată
corect, dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea B 9°C-11°C, în
unitatea
1,6°C-10°C; influenţa climatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea I, de ariditate;
vânturi:
în unitatea B, Vânturile de Vest, în unitatea I, crivăţul;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu A (Grupa Parâng) şi
relieful unităţii marcate cu D (Grupa Nordică a Carpatilor Orientali) câte 2 p
pentru fiecare
asemănare enunţată corect, dintre următoarele: ambele unităţi s-au format prin
încreţirea
scoarţei terestre; ambele unităţi prezintă munţi cristalini; ambele unităţi prezintă
forme de
relief glaciar; în ambele unităţi altitudinile trec de 2000 m;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Masivul Dobrogei de
Nord) şi clima unităţii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); câte 2 p pentru fiecare
deosebire
enunţată corect dintre următoarele: temperatura medie anuală: în unitatea F, 10°C-
11°C,
în unitatea G, 8°C-10°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F, 400-500 mm, în
unitatea
G, 600-700 mm; influenţa climatică: în unitatea F, de ariditate şi pontică, în unitatea
G,
oceanică;
Total 12 puncte
unitatea
notată cu E (Câmpia de Vest la sud de Mureş):
a) - s-a format prin sedimentarea şi colmatarea lacului Panonic;
- prezintă porţiuni joase (sub 100 m), ce formează treapta joasă şi porţiuni înalte
(peste 100
m) care formează treapta înaltă;
- văile râurilor din câmpii joase sunt largi cu maluri joase;
- prezintă straturi slab înclinate către vest - formate din nisipuri, mâluri, pietrişuri
peste care sa
depus loess (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etajul climatic de câmpie, influenţă climatică submediteraneeană; - 2 p
c) clasa solurilor molice/ cernoziomuri; - 1 p
d) petrol şi gaze asociate; - 2 p
e) inundaţii, înclinarea redusă a Câmpiei de Vest şi pânza freatică aproape de
suprafaţa scoarţei
terestre determină inundaţii şi înmlaştiniri. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente, referitoare la
unitatea notată cu H
(Munţii Banatului):
a) - sunt formaţi din toate tipurile genetice de roci dispuse mozaicat;
- sunt munţi scunzi cu altitudini max. de 1446 m în Munţii Semenic;
- fac parte din Carpaţii Occidentali, formaţi în timpul orogenezei alpine, prin
încreţirea
scoarţei;
- prezenţa reliefului carstic (chei, peşteri); (câte un punct pentru oricare trei
caracteristici); - 3
p
b) etajul climatic montan, influenţă climatică submediteraneeană; - 2 p
c) Caras, Nera, Cerna; - 2 p
d) zona de pădure/ păduri de stejar, fag; - 1 p
e) Reşiţa, industria siderurgică. - 2 p
Total 10 puncte
a. - relieful provoacă o schimbare a condiţiilor climatice în raport cu înălţimea,
temperatura scade, precipitaţiile cresc determinând o etajare climatică;
- felul vegetaţiei se schimbă pe măsură ce creşte altitudinea, zona montană fiind
favorabilă
păşunilor şi fâneţelor;
- fragmentarea reliefului împiedică practicarea lucrărilor agricole; - 4 p
b. - reprezintă avuţia naţională a agriculturii;
- ele oferă produse pentru hrana oamenilor, animalelor şi materii prime industriei; -
4p
c. - în Subcarpaţii Moldovei temperaturile scad cu înălţimea, iar precipitaţiile cresc
cu
altitudinea în apropiere de zona montană. în Podişul Moldovei, influenţele climatice
de
ariditate, de continentalism accentuat, determinând ierni foarte reci, veri fierbinţi şi
secetă
frecventă;
- reţeaua hidrografică din Subcarpaţii Moldovei este strâns legată de Şiret, iar cea
din
Podişul Moldovei este tributară Şiretului şi Prutului; - 4 p
d. - perturbări în educarea copiilor şi în relaţiile dintre soţi;
- prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin transportul dus-
întors,
în cazul deplasărilor zilnice. - 4 p
Total 16 puncte
a. între 95-100 mm la staţia Zalău în luna iunie; - 2 p
100 mm la staţia Târgu Neamţ în luna iulie; - 2 p
b. între 35- 40 mm la staţia Zalău în luna februarie; - 2 p
între 15-20 mm la staţia Târgu Neamţ în luna februarie; - 2 p
c. influenţe climatice oceanice la staţia Zalău spre deosebire de cele de ariditate la
staţia Târgu Neamţ; - 2 p
d. staţia Zalău 35- 40 mm; staţia Târgu Neamţ 30-35 mm. - 2 p
Total 12 puncte
OM
VARIANTA 90
1.c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
1. Bega, Prut; 2. minereuri neferoase, roci de construcţie, ape minerale; 3. relieful
înclină de la
nord-vest la sud-est; 4. Oradea, Alba-lulia, Bacău; 5. păduri de stejar.
Total 10 puncte
III. Se^cordă 12 puncte din care:
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) şi
clima unităţii marcate cu G (Câmpia Jijiei); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată
corect dintre următoarele: precipitaţii medii anuale: în unitatea B, 600-800 mm, în
unitatea
G, 500 - 600 mm; vânturi: în unitatea B, Vânturile de Vest, în unitatea G, crivăţul;
influenţa
climatică: în unitatea B, oceanică, în unitatea G, de ariditate;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful unităţii marcate cu I (Subcarpatii Getici)
şi
relieful unităţii marcate cu J (Grupa Nordice a Carpaţilor Orientali); câte 2 p
pentru fiecare
deosebire enunţată corect dintre următoarele: în Grupa Nordică a Carpaţior
Orientali,
culmile muntoase sunt dispuse paralel, pe trei şiruri cu roci vulcanice, cristaline şi
sedimentare, pe când în Subcarpatii Getici se remarcă rocile friabile pe care pot să
apară
intense procese de eroziune şi alunecări; altitudinile sunt mai ridicate în Carpaţii
Orientali
(2303 m), faţă de cele din Subcarpatii Getici (1018 m); în Grupa Nordică a
Carpaţior
Orientali se întâlnesc forme de relief glaciar, în Subcarpatii Getici se întâlnesc
procese
gravitaţionale: ravenări, torenţializări, alunecări de teren;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Delta Dunării) şi
clima
unităţii marcate cu F (Podişul Getic); câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată
corect
dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A, deltaic, în unitatea F, de dealuri şi
podiş;
temperatura medie anuală: în unitatea A, 10°C-11°C, în unitatea F, 8°C-10°C;
precipitaţii
medii anuale: în unitatea A, 350-400 mm, în unitatea F, 500-700 mm; influenţe
climatice:
în unitatea A, de ariditate şi pontice, în unitatea F, de tranziţie şi submediteraneene;
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la
unitatea
notată cu D (Podişul Dobrogei):
a) - Podişul Dobrogei este cel mai complex sub aspect geologic şi ca relief şi
cuprinde:
munţi joşi hercinici (Macin), podişuri cu vechi curgeri de lavă (Niculiţel), podişuri
calcaroase
(Babadag), dealuri şi depresiuni cu pedimente şi inselberguri (Dealurile Tulcei şi
Depresiunea
Nalbant), podişuri de peneplenă retezată în şisturi verzi (Podişul Casimcei), podişuri
structurale dezvoltate pe calcare orizontale (Dobrogea se Sud);
- altimetric, Dobrogea de Nord este cea mai înaltă (467m), dar are şi altitudini de
sub 100 m;
- prezintă relief carstic: polii şi peşteri;
- prezintă relief litoral cu faleze, plaje, cordoane litorale etc; (câte un punct pentru
oricare trei
b) influenţe climatice pontice, de ariditate; - 2 p
c) tipuri genetice de lacuri: limane fluviale şi maritime, lagune; - 3 p
d) Constanţa, Tulcea. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente referitoare la
unitatea notată cu H
(Câmpia Olteniei):
a) - relieful său este de câmpie cu terase şi lunci, acoperite parţial cu dune;
- prezintă şi câmpuri piemontane prelungite din Podişul Getic (Câmpia Romanaţi);
- este partea cea mai îngustă a Câmpiei Române;
- este modelată pe argile, pietrişuri şi nisipuri; (câte un punct pentru oricare trei
caracteristici);
-3p
b) etaj climatic de câmpie şi influenţe climatice submediteraneene; - 2 p
c) molisoluri/ cernoziom levigat; - 1 p
d) Jiul, Oltul (Olteţul); - 2 p
e) Craiova, industria constructoare de maşini. - 2 p
Total 10 puncte
a. - climatul este mai secetos, iar râurile scad mult în timpul verii;
- iazurile sunt folosite pentru irigaţii sau piscicultura; - 4 p
b. - se află în sectorul Dunării maritime, unde albia fluviului se lărgeşte şi se
adânceşte
permiţând vapoarelor de tonaj mijlociu să ancoreze şi să descarce minereurile aduse
pe
calea apei (bauxita): poziţia pe malurile Dunării a înlesnit activitatea portuară
(şantier
naval, conserve de peşte); - 4 p
c. - este partea cea mai joasă din teritoriul României, cu altitudini de până la 12 m;
uscatul reprezintă 13% din suprafaţa sa, cea mai mare parte fiind ocupată de
mlaştini,
lacuri, gârle şi ape permanente (stuf, papură, rogoz, pâlcuri de salcie, plop, arin, pe
grinduri
păduri de stejar numite „hasmacuri").
- Solurile sunt neevoluate: nisipoase şi aluvionare; - 4 p
d. - prezintă masivitate redusă (puternic fragmentaţi), datorită culoarelor de vale, a
depresiunilor-golf care pătrund adânc între culmile muntoase;
- sunt alcătuiţi dintr-un „mozaic de roci", fapt care determină varietatea reliefului şi
a
peisajelor; fiind înconjuraţi de ţinuturi joase apar foarte înalţi. - 4 p
Total 16 puncte
a. între 40-45 mm la staţia Constanţa în luna iunie; - 2 p
între 60-65 mm la staţia Cernavodă în luna iunie; - 2 p
b. între 20-25 mm la staţia Constanţa în luna martie; - 2 p
între 25-30 mm la staţia Cernavodă în luna martie; - 2 p
c influenţele climatice de ariditate; - 2 p
d. Constanţa 30-35 mm; Cernavodă 45-50 mm. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu
VARIANTA 91
1.c; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b; 6. d; 7. b; 8. b; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Mureş; 2. etajul climatic este de câmpie, cu nuanţă excesivă (sub 400 mm/ an
precipitaţii); temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10-11° C; 3. Bega, Prut,
Crişul Negru;
4. bauxită, minereuri neferoase, ape minerale; 5. Alexandria.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu A (Subcarpaţii
Moldovei) şi
clima unităţii marcate cu E (Delta Dunării); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată
corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea A, de dealuri şi podişuri, în
unitatea E,
deltaic; temperatura medie anuală: în unitatea A, 6°C-10°C, în unitatea E, 10°C-
11°C;
precipitaţii medii anuale: în unitatea A, 600-800 mm, în unitatea E, 350-400 mm;
influenţe
climatice: în unitatea A, de ariditate, în unitatea E, de ariditate şi pontice;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful unităţii marcate cu C (Munţii Apuseni) şi
relieful unităţii marcate cu H (Grupa Făgăraş); câte 2 p pentru fiecare deosebire
enunţată
corect dintre următoarele: ambele unităţi de relief s-au format prin încreţirea
scoarţei
terestre; ambele unităţi de reliefau în constituţia litologică şisturi cristaline; ambele
unităţi
de relief prezintă noduri orohidrografice;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima unităţii marcate cu F (Subcarpaţii Getici) şi
clima unităţii marcate cu J (Podişul Dobrogei de Sud); câte 2 p pentru fiecare
deosebire
enunţată corect dintre următoarele: etaj climatic: în unitatea F, de dealuri şi
podişuri, în
unitatea J, de câmpie şi coline joase; temperatura medie anuală: în unitatea F, 6°C-
10°C,
în unitatea J, 10°C-11°C şi peste 11°C; precipitaţii medii anuale: în unitatea F, 600-
800 mm,
în unitatea J, 360-400 mm; influenţe climatice: în unitatea F, de tranziţie şi
submediteraneene,
în unitatea J, de ariditate şi pontice;
Total 12 puncte
unitatea
notată cu I (Podişul Bârladului):
a) - este format din roci sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile, marne şi calcare,
aplecate de la nord-vest spre sud-est;
- sunt prezente formele reliefului asimetric (cueste, văi asimetrice);
- este format din suprafeţe interfluviale largi (în Podişul Central Moldovenesc),
culmi înguste
şi paralele înclinate către sud (Colinele Tutovei), un podiş mai jos şi mai neted în sud
(Podişul
Covurlui);
- versanţii mai înclinaţi sunt afectaţi de alunecările de teren; (câte un punct pentru
oricare trei
b) Bârlad, Vaslui; - 2 p
c) etaj climatic de dealuri joase, influenţă climatică de ariditate; - 2 p
d) etajul silvostepei, etajul stejarului; - 2 p
e) brun-roşcate/ clasa argiluvisolurilor. - 1 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente
referitoare la
unitatea notată cu D (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali):
a) - s-a format prin încreţirea scoarţei terestre şi vulcanism;
- prezintă o zonalitate litologică: în vest - roci vulcanice, în centru - roci cristaline, în
est - fliş;
- formează o grupă caracterizată printr-un accentuat paralelism al culmilor, culmi
distribuite
pe trei şiruri paralele (vulcanic, cristalin, fliş), cu orientare NV~ SE;
- prezenţa reliefului glaciar în Munţii Rodnei (2303 m) cu văi glaciare, circuri
glaciare, valuri
de moreneetc;
- relieful are o fragmentare mare datorită numărului mare de depresiuni sau
culoare de
vale; (câte un punct pentru oricare trei caracteristici); - 3 p
b) etaj climatic montan, influenţă climatică oceanică; - 2 p
c) Someşul Mare, Vişeu, Iza , Bistriţa, Moldova, Suceava; - 3 p
d) lacuri pe masive de sare/ lac glaciar; - 1 p
e) păduri de conifere. - 1 p
Total 10 puncte
a. - Dobrogea este o întindere de uscat redusă între ape mari: Marea Neagră şi
Dunărea;
- au debite scăzute datorită cantităţilor modeste de precipitaţii (sub 500 chiar
400 mm/ an) şi străbat regiuni calcaroase unde apele se infiltrează puternic; - 4 p
b. - relieful, prin altitudini, grad de fragmentare, impune densităţi reduse ale
populaţiei,
sub media pe ţară;
- activităţile umane favorizate de relieful Carpaţilor sunt exploatarea lemnului şi a
minereurilor, creşterea animalelor, turismul; - 4 p
c. - în Depresiunea colinară a Transilvaniei se întâlnesc lacuri sărate în zona
dealurilor
şi depresiunilor submontane acolo unde îşi fac apariţia cutele diapire şi unde au
existat în
trecut faimoase exploatări de sare;
- iazurile au fost amenajate pentru reţinerea apei şi pentru piscicultura în Câmpia
Transilvaniei datorită prezenţei substratului argilos care reţine apa; - 4 p
d. - relieful determină zonalitatea altitudinală a vegetaţiei;
- în Carpaţii Meridionali, altitudinile de peste 2000 m, determină existenţa unei
vegetaţii
etajate (zona pădurilor, zona alpină), în Depresiunea colinară a Transilvaniei (zona
pădu¬
rilor). - 4 p
Total 16 puncte
a. - între 70-75 mm la staţia Drobeta-Turnu-Severin în luna mai; - 2 p
- între 70-75 mm la staţia Călăraşi în luna iunie; - 2 p
b. între 40- 45 mm la staţia Drobeta -Turnu -Severin în luna februarie; - 2 p
- între 30-35 mm la staţia Călăraşi în luna februarie; - 2 p
c. influenţa climatică submediteraneeană; - 2 p
d. Drobeta-Turnu Severin 70-75 mm; Călăraşi 50-55 mm. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 92
I. Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel.
1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c; 7. d; 8. a; 9. b; 10. d.
Total 20 putxîe
II. Se acordă 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat}, astfel:
1. Moldova-Şiret;-1 p
2. oceanice; - 1 p
3. petrol şi sare; - 2 p
4. Focşani, Sibiu; - 2 p
5. glaciar; -1 p
6. alunecări de teren; - 1 p
7. Buzău, Târnava Mare. - 2 p
Total 10 puncte
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Podişului Dobrogei şi clima Grupei Nordice a
Carpaţilor Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- precipitaţiile medii anuale sunt mai ridicate în Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali (800-
1000-1200 mm), faţă de cele din Podişul Dobrogei (400- 500 mm);
- influenţele climatice sunt oceanice în Carpaţii Orientali şi de ariditate în
Dobrogea;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful Grupei
Nordice
a Carpaţilor Orientali (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- altitudinea maximă în Subcarpaţii Getici se înregistrează în Măgura Măţău-1018
m, pe când
în Grupa Nordică a Orientalilor maximă altitudinală este de 2303 m în Munţii
Rodnei;
- prezenţa reliefului glaciar în Carpaţii Orientali, care lipseşte în Subcarpaţii Getici;
c. 2 p pentru o deosebire între vegetaţia Câmpiei de Vest şi vegetaţia Grupei
Retezat-
Godeanu:
- în Câmpia de Vest specifică este silvostepa, faţă de vegetaţia alpină din Grupa
Retezat-Godeanu.
Total 12 puncte
IV. a. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de
Grupa
Sudică a Carpaţilor Orientali:
a) trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):
- face parte din Carpaţii Orientali, formaţi în timpul orogenezei alpine, prin
terestre;
- este o grupă formată din trei aliniamente structurale direcţionate NE-S-SV şi
curbat în
exterior;
- altitudinea maximă este 1954 m în Munţii Ciucaş; - 3 p
b) Buzău, Oituz; - 2 p
c) etajul pădurilor de conifere/ podzol; - 2 p
d) Braşov; -1 p
e) păduri, roci de construcţie. - 2 p
legate de Câmpia
de Vest:
- este o unitate de relief formată în Cuaternar prin sedimentare, cu ajutorul
sedimentelor
cărate de râuri din munţi;
- este formată din câmpii de glacis, câmpii de subsidenţă şi câmpii piemontane,
altitudinea cea
mai mare este 174 m - Câmpia Vingăi;
- în Câmpia Cărei există şi acumulări de nisip, cu dune, în majoritate cultivate cu
viţă de vie; -
3p
b) Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede; - 3 p
c) oceanică/ cernoziom;' - 2 p
d) petrol şi gaze asociate. - 2 p
Total 10 puncte
a. - temperaturi medii anuale (11-12°C), precipitaţii sub 500 mm/ anual necesitând
irigaţii;
- influenţe climatice de ariditate (est - europene) caracterizate prin ierni reci (bate
Crivăţul) şi veri fierbinţi cu perioade de secetă - 4 p;
b. - pe întinsul ţării, cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 640 mm;
- relieful determină creşterea cantităţii de precipitaţii proporţional cu înălţimea:
- la câmpie - 400-600 mm;
- deal - 600-800 mm;
■-munte- 800-1200mm;
- precipitaţiile nu cad uniform: vara cade cam % din totalul anual; iarna 1/5;
primăvara
şi toamna restul precipitaţiilor; luna cea mai ploioasă este iunie, cea mai uscată,
februarie
-4p;
c. - temperatura apei: - la suprafaţă: - în funcţie de anotimpuri: vara 20-24°C; iarna
în
jurde0°C;
-în adâncime: 8-9°C;
-salinitatea: - stratul de la suprafaţă, până la 180 m, are o salinitate scăzuta - 17-18
%o, datorită
aportului de apă dulce;
- în adâncime salinitatea creşte la 22 %o; aici apele sunt mai dense, lipsesc curenţii
verticali care să amestece straturile de apă şi se formează gaze toxice - 4 p;
d. - lacuri glaciare rezultate prin adunarea apei în circuri şi văi glaciare (Retezat,
Parâng, Făgăraş, Rodnei);
- lacuri vulcanice-Sfânta Ana, format în craterul masivului vulcanic Ciomatu Mare -
4p.
Total 16 puncte
a. între 246-250 m/s în luna aprilie; - 4 p
b. 50 m/s în luna septembrie; - 4 p
c. precipitaţii abundente/topirea zăpezii; - 1 p
d. precipitaţii reduse; -1 p;
e. februarie -170-175 m3/ s; noiembrie - 75-80 m3/s. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 93
Se acordă 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare răspuns corect), astfel:
1.c; 2.d; 3.b; 4.c; 5.b; 6.b; 7.a; 8.a; 9.b; 10.c.
Total 20 puncte
1. Baia Mare, Ploieşti, Botoşani, Drobeta Turnul Severin; - 4 p
2. submeditereaneană; -1 p
3. huilă şi minereuri complexe; - 2 p
4. secete datorită influenţelor de ariditate; - 2 p
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Masivului Retezat-Godeanu şi clima
Podişului
Bârladului (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- în Masivul Retezat-Godeanu este un climat montan pe când în Podişul Bârladului
este un
climat de dealuri; ,
- Masivul Retezat-Godeanu primeşte atât influenţe climatice meditereaneene cât şi
influenţe
climatice oceanice, în timp ce Podişul Bârladului primeşte influenţe climatice de
ariditate;
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful Masivului
Retezat-Godeanu (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Masivul Retezat-
Godeanu are un
relief montan, masiv, puţin fragmentat de văi şi depresiuni;
- relieful Câmpiei Transilvaniei este sculptat în roci sedimentare moi (argile, marne),
în timp
ce relieful Masivului Retezat-Godeanu este dezvoltat predominant pe şisturi
cristaline, graniţe, şi
numai pe margini pe calcare;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Subcarpaţilor Moldovei şi clima
Subcarpaţilor
Getici (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- Subcarpaţii Moldovei primesc atât influenţe de ariditate cât şi influenţe
scandinave-baltice,
pe când Subcarpaţii Getici primesc influenţe de tranziţie;
- în Subcarpaţii Moldovei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 600-700 mm/
an pe
când în Subcarpaţii Getici este de 700-800 mm/ an.
Total 12 puncte
Subcarpaţii
Moldovei:
a) trei caracteristici ale reliefului (cate 1 punct pentru fiecare element solicitat):
- s-au format prin cutare;
- sunt alcătuiţi din roci moi: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii;
- relieful este format dintr-un şir de depresiuni sinclinale închise la exterior de
dealuri
anticlinale - 3 p;
b) Moldova, Bistriţa, Şiret; - 3 p
c) păduri de fag şi carpen; - 1 p
d) sat răsfirat; - 1 p
e) roci de construcţii, ape minerale. - 2 p
Total 10 puncte b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelorelemente
legate de Carpaţii
Maramureşului şi ai Bucovinei:
- sunt alcătuiţi din roci vulcanice la vest, şisturi cristaline în centru şi fliş la est;
- cea mai mare depresiune este Depresiunea Maramureşului; - 3 p
b) lacuri glaciare; Bistriţa.Tisa, Moldova; - 4 p
c) influenţe scandinavo-baltice; -1 p
d) etajul coniferelor; - 1 p
e) mangan. - 1 p
Total 10 puncte
a. - Munţii Apuseni au mai multe depresiuni bine populate;
- pantele reduse din interiorul munţilor favorizează locuirea (satele risipite numite
crânguri); - 4 p
b. - alunecările de teren afectează suprafeţe mari şi au o frecvenţă mai mare în
Subcarpaţi datorită substratului geologic (alternanţe de nisipuri, gresii şi argile);
- un rol important îl au şi factorii declanşatorii (topirea zăpezilor, ploile abundente,
seismele frecvente); - 4 p
c. în România tipurile de soluri variază în raport cu treptele de relief:
- relieful are o alcătuire petrografică diversă (roca parentală)
- altitudinea reliefului impune o etajare pe verticală a condiţiilor biopedogenetice; -
4p
d. Marea Neagră influenţează caracteristicile economice ale zonei de litoral:
- activitatea de comerţ determină dezvoltarea sectoarelor secundare şi terţiare ale
economiei
litorale;
- resursele de petrol şi gaze favorizează industria extractivă. - 4 p
Total 16 puncte
a. 7,4 °C la Suceava; - 2 p
b. 11,3°C la Constanţa; - 2 p
c. 646 mm la Sibiu; - 2 p
d. relieful; - 2 p
e. influenţele climatice diferite (de ariditate la Galaţi şi submediteraneene la
Timişoara); -2 p
f. relieful de câmpie. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 94
1.d; 2. a; 3. a; 4. d; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. b; 10. c.
Total 10 puncte
1. Olt; - 1 p
2. lac glaciar (Lacul Lala); - 1 p
3. Pod. Mehedinţi; - 1 p
4. inundaţii; - 1 p
5. 4; - 1 p
6. Crişul Alb, Someş; - 2 p
7. Deva, Suceava, Slobozia. - 3 p
Total 10 puncte
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Podişului Someşan
(cate
2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):
- în Delta Dunării sunt influenţe climatice de ariditate, pe când în Podişul Someşan
sunt
influenţe oceanice;
- cantitatea de precipitaţii este de 350 mm/ an în Delta Dunării pe când in Podişul
Someşan este de 600-700 mm/ an;
- temperatura medie anuală este de peste 11° C în Delta Dunării pe când in Podişul
Someşan temperatura medie anuală este de 8-9 C;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei
şi
relieful Munţilor Banatului (câte 2 p pentru fiecare asemănare enunţată corect):
- atât Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi Munţii Banatului sunt alcătuiţi
din şisturi
cristaline, roci vulcanice şi fliş;
- atât în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei cât şi în Munţii Banatului se găsesc
depresiuni tectonice;
c. 2 p pentru o asemănare între vegetaţia Câmpiei Banatului şi vegetaţia Câmpiei
Olteniei:
- atât în Câmpia Banatului cât şi în Câmpia Olteniei este specifică vegetaţia de
silvostepă.
Total 12 puncte
Subcarpaţii
de Curbură:
- relieful cuprinde două succesiuni de depresiuni închise de două succesiuni de
dealuri;
- altitudinea maximă 996 m (Măgura Odobeşti); - 3 p
b) climat de dealuri înalte; - 1 p
c) Buzău, Râmnicu Sărat, Prahova; - 3 p
d) păduri colinare de fag şi carpen; - 1 p
e) soluri brune de pădure; -1 p
f) petrol; - 1 p;
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia
Moldovei:
- înclinarea generală NV-SE;
- s-a format prin sedimentare; - 3 p
b) influenţe climatice de ariditate; - 1 p
c) iazuri, jijia şi Bahlui; - 3 p
d) silvostepă; - 1 p
e) molisoluri; - 1 p
f) laşi. -1 p
Total 10 puncte
a. - ambele unităţi de reliefau munţi de origine vulcanică care au generat zăcăminte
de metale neferoase;
- în ambele unităţi de relief apar atât minereuri complexe (Cu, Pb, Zn) cât şi metale
preţioase (Au şi Ag); - 4 p
b. - reţeaua hidrografică radiară a României este impusă de:
- dispunerea concentrică a treptelor de relief (munţi, podişuri şi câmpii);
- prezenţa Depresiunii colinare a Transilvaniei în centrul ţării; — 4 p
c. - densitatea mai ridicată a populaţiei din Depresiunea Petroşani şi Depresiunea
Braşov faţă de regiunile montane înconjurătoare se explică prin:
- gradul de favorabilitate ridicat al mediului de depresiune;
- dezvoltarea economiei şi a infrastructurii în cele două depresiuni; - 4 p
d.- învelişul pedogeografic al României se caracterizează printr-o mare varietate
impusă de:
- întinderea ţării pe latitudine;
- marea diversitate a reliefului. - 4 p
Total 16 puncte
a. rata bilanţului natural:
-în 1956-14,3 %o;
-în 1977-10,0 %o; -în 1992-(-0,2 %o); -în 1998- (-1,5 %o); -în 2004-(-1,9 %o)-3p;
b. diferenţa este de 16,2 %o; - 3 p
c. cea mai mare valoare a bilanţului natural în 1956, cel mai mic în 2004; - 3 p
d. - tranziţia economică;
- amânarea căsătoriilor de către tineri. - 3 p
Total 12 puncte
VARIANTA 95
1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. c; 6. a; 7. a; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
1. oceanică; -2p
2.12 - Constanţa, 15 - Piatra Neamţ, 18 - Vaslui; - 3 p
3. iazuri; - 1 p /
4. seisme. - 2 p
5. industria energetică şi industria constructoare de maşini. - 2 p
Total 10 puncte
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Deltei Dunării şi clima Subcarpaţilor de
Curbură
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- Delta Dunării are un climat de câmpie pe când Subcarpaţii de Curbură au un
climat de
dealuri înalte;
- în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11 ° C, pe când în Subcarpaţii
de Curbură
este de 8°-9°C;
- în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este sub 400 mm/ an, pe când în
Subcarpaţii de
Curbură este de 600-700 mm/ an;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful Podişului Someşan şi relieful Podişului
Târnavelor:
- atât Podişul Someşan cât şi Podişul Târnavelor s-au format prin sedimentare;
- atât Podişul Târnavelor cât şi Podişul Someşan au altitudini de 600-800 m;
c. 2 p pentru o deosebire între solurile Câmpiei Banatului şi solurile Carpaţilor
Maramure¬
şului şi Bucovinei:
- în Câmpia Banatului sunt specifice solurile din clasa molisoluri pe când în Carpaţii
Maramureşului şi Bucovinei sunt specifice solurile podzolice şi solurile alpine acide
(clasa
spodosoluri).
Total 12 puncte
Câmpia
Olteniei:
a. trei caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):
- câmpie de terase ale Dunării;
- frecvenţa dunelor de nisip;
- văile prezintă lunci largi; - 3 p
b) climat de câmpie; -1 p
c) Jiu, Olt; - 2 p
d) silvostepa; -1 p
e) molisoluri; - 1 p f)Craiova; -1 p
g) ape subterane. -1 p f
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Munţii
Banatului:
- alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş;
- s-a format în orogeneza carpatică; - 3 p
b) minereu de fier şi huilă; - 2 p
c) influenţe climatice submediteraneene; -1 p
d) Caras, Timiş; - 2 p
e) Reşiţa; - 1 p
f) Defileul Dunării. - 1 p
Total 10 puncte
a. - varietatea vegetaţiei în Munţii Apuseni este mai mare decât în Depresiunea
colinară a Transilvaniei deoarece:
- în Munţii Apuseni altitudinea reliefului condiţionează etajarea pe verticală a
vegetaţiei;
- fragmentarea mare a reliefului diversifică vegetaţia Munţilor Apuseni; - 4 p
b. - populaţia României este răspândită neuniform în teritoriu datorită:
- gradului de favorabilitate diferit al reliefului;
- nivelului diferit de dezvoltare economică a zonelor ţării; - 4 p
c. - vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi sud-est a României datorită:
- precipitaţiilor scăzute cauzate de influenţele climatice de ariditate;
- poziţiei ţării pe latitudine şi altitudinii reliefului; - 4 p
d. - patru utilizări economice ale lacurilor din România:
- alimentarea cu apă a localităţilor;
- balneologie;
- irigaţii;
- turism. - 4 p
Total 16 puncte
s. 19°C în lunile iutid şi august; - 2 p
b. -5°C în lunile ianuarie şi decembrie; - 2 p
'.-.. dominanta cerului senin (nebulozitate redusă); - 3 p
d: nebulozitate mare, vântul, masă de aer rece; - 2 p
©• temperatura medie lunară se calculează prin însumarea temperaturilor medii
zilnice
din luna respectivă şi împărţirea sumei la numărul de zile ale lunii. - 3 p
Total 12 puncte
VARIANTA 96
1.b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. a.
Total 20 puncte
1. Munţii Banatului; - 1 p
2.C;-1p
3. Prut, Crişul Repede, Olt, Mureş; - 4 p \
4. lignit, petrol; - 2 p
5. Munţii Apuseni; - 1 p
6. Lacul Mangalia. - 1 p
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Piemontului
Getic
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect);
- Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice pe când Piemontul Getic
primeşte
influenţe climatice de tranziţie;
- cantitatea de precipitaţii în Munţii Apuseni ajunge la 1400 mm/ an pe când în
Piemontul
Getic precipitaţiile sunt cuprinse între 600-800 mm/ an;
b. 4 p pentru două deosebiri ale reliefului Câmpiei Transilvaniei şi relieful
Carpaţilor
Moldo-Transilvani (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):
- Câmpia Transilvaniei are un relief de dealuri joase pe când Carpaţii Moldo-
Transilvani
au un relief montan;
- din punct de vedere petrografic Câmpia Transilvaniei este alcătuită din roci moi
(nisipuri, argile, mame) pe când Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din
şisturi cristaline,
roci vulcanice şi fliş;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Câmpiei Transilvaniei şi clima Podişului
Dobrogei
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):
- Câmpia Transilvaniei primeşte influenţe climatice oceanice pe când Podişul
Dobrogei
primeşte influenţe climatice de ariditate;
- cantitatea de precipitaţii, în Câmpia Transilvaniei, este cuprinsă între 600-700 mm/
an
pe când în Podişul Dobrogei este cuprinsă între 400-500 mm/ an.
Total 12 puncte
Podişul
Bârladului:
- Podişul Bârladului are altitudinile cuprinse între 200-600 m;
- este alcătuit din roci sedimentare friabile (nisipuri, argile, marne, gresii şi mai rar
calcare);
- principalele subdiviziuni sunt: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei şi
Dealurile Fălciului; - 3 p
b) influenţe de ariditate; - 1 p
c) Şiret, Prut; - 2 p
e) Bârlad; - 1 p
f) roci de construcţii, gaz metan. - 2 p
legate de Câmpia
Olteniei:
a) două trăsături ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):
- este o câmpie de terase;
- este fragmentată de văi largi; - 2 p
b) climat de câmpie, influenţe climatice submediteraneene; - 2 p
c) Jiul, Oltul; - 2 p
e) soluri nisipoase; - 1 p
f) ape subterane; - 1 p
g) Craiova. - 1 p
Total 10 puncte
a. două cauze pentru care Delta Dunării are valori reduse ale densităţii populaţiei:
- condiţiile restrictive ale mediului deltaic (suprafaţa de uscat se reduce doar la
grinduri);
- resursele de soluri limitate; - 4 p
b. - atât Carpaţii de Curbură cât şi Subcarpţii de Curbură s-au format prin cutare;
- ambele forme de relief sunt dispuse în arc în zona de torsiune a Carpaţilor şi
Subcarpaţilor (există chiar şi o zonă de interferenţă Carpato-Subcarpatică); - 4 p
c. patru moduri de utilizare economică a râurilor din România:
- irigaţii;
- hidroenergie;
- alimentarea cu apă a localităţilor;
- transporturi fluviale; - p 4
d. hazardele naturale au diversitate mai mică în Câmpia Română decât în Carpaţii
Meridionali deoarece:
- are altitudini reduse;
- relieful este slab înclinat. - 4 p
Total 16 puncte
a. 60 mm în lunile iunie şi iulie; - 2 p
b. 20 mm în luna februarie; - 2 p
c. aproximativ 15 mm; - 2 p
d. dinamică atmosferică; - 2 p
e. 40 mm; - 2 p
f. în trei luni (ianuarie, februarie, martie). - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 97
1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. b; 6. d; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
Total 20 puncte
1. Râmnicu Vâlcea, industria chimică; - 2 p
2. Prut, lalomiţa.Tâmava Mare; - 3 p
3. gaz metan; - 1 p
4. minereuri neferoase şi cărbuni; - 2 p
5. Piatra Neamţ, Sibiu. - 2 p
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două asemănări între clima Câmpiei Banatului şi clima Câmpiei
Olteniei:
- atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au un climat de câmpie;
- atât Câmpia Banatului cât şi Câmpia Olteniei au temperatura medie anuală
cuprinsă
între 10-11°C;
b. 4 p pentru două asemănări între relieful Munţilor Apuseni şi relieful
Subcarpaţilor de
Curbură:
- ambele unităţi au masivitate redusă, fiind puternic fragmentate de o mulţime de
depresiuni
şi culoare de vale;
- atât Munţii Apuseni cât şi Subcarpaţii de Curbură s-au format prin cutare în
timpul
orogenezei alpine;
c. 4 p pentru două asemănări între clima Carpaţilor Moldo-Transilvani şi clima
Podişului
Dobrogei:
- atât Carpaţii Moldo-Transilvani cât şi Podişul Dobrogei primesc influenţe
climatice
de ariditate;
- atât în Podişul Dobrogei cât şi pe versanţii de est ai Carpaţilor Molcjo-Transilvani
bate Crivăţul.
Total 12 puncte
Podişul
Getic:
- Podişul Getic este cel mai mare piemont din România care s-a format prin
depunerea
de pietrişuri şi bolovănişuri rulate peste o suprafaţă uşor înclinată;
- altitudinile depăşesc 700 m în nord şi coboară la 200 m în sud;
- principalele subunităţi ale podişului sunt separate de văile fluviatile ale râurilor
mari; - 3 p
b) Piemontul Strehaiei, Piemontul Olteţului; - 2 p
c) Olt, Jiu; - 2 p
d) păduri de gorun şi carpen; - 1 p
e) lignit, bazinul Motru-Rovinari. - 2 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Carpaţi
Moldo-Transilvani:
- Carpaţii Moldo-Transilvani sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, roci vulcanice şi
fliş;
- aici se găseşte relieful vulcanic cel mai bine păstrat din Carpaţii româneşti (conui
vulcanice,
cratere);
- aici se găsesc cele mai mari chei din România (Cheile Bicazului); - 3 p
b) Mureş, Bistriţa; - 2 p
c) lacuri vulcanice, lacuri de baraj natural, lacuri antropice; - 3 p
d) roci de construcţie, ape minerale. - 2 p
Total 10 puncte V. Se acordă 16 puncte astfel:
a. - Solurile din România au un caracter diversificat deoarece:
- condiţiile de formare a acestora sunt diversificate (roci variate, condiţii de climă,
vegetaţia);
-relieful cu cele trei trepte altitudinale determină o etajare pe verticală a solurilor; -
4p
b. Dunărea are o importanţă europeană deoarece:
- traversează de. la est la vest mai multe state europene;
- Dunărea împreună cu Canalul Dunăre-Rhin-Main şi fluviul Rhin fac legătura
între Marea
Neagră şi Marea Nordului, constituind principala axă economică a continentului; - 4
p
c. - alături de populaţia românească majoritară trăiesc şi alte etnii: turci, tătari, ruşi
lipoveni etc;
- fiecare etnie are tradiţii culturale originale (limbă maternă, cultură proprie); - 4 p
d. - cele două râuri au debite reduse;
- pantele acestor râuri sunt mici. - 4 p
Total 16 puncte
Vi. Se acordă 12 puncte astfel:
a. 325 m3/ s în lunile aprilie şi mai; - 2 p
b. 75 m3/ s în ianuarie; - 2 p
c. primăvara (martie, aprilie, mai); topirea zăpezii; - 2 p
d. 250 m3/ s; - 3 p
e. în iulie 175m3în octombrie 125 m3. - 3 p
Total 12 puncte
VARIANTA 98
1. c; 2. d; 3. d; 4. b; 5. d; 6. a; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
Total 20 puncte
1.14 - Olt, 18 - Timiş, 19 - Bistriţa; - 3 p
2. 3 - laşi, 4 - Timişoara, 5 - Vaslui, 9 - Slobozia; - 4 p
3. Delta Dunării; -1 p
5. influenţe oceanice. - 1 p
Total 10 puncte
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Subcarpatilor Moldovei şi clima Deltei
Dunării (câte 2 p
pentru fiecare deosebire enunţată corect):
- Subcarpaţii Moldovei primesc influenţe scandinavo-baltice şi de ariditate pe când
Delta Dunării
primeşte influenţe de ariditate şi influenţe pontice;
- în Delta Dunării temperatura medie anuală este de 11°C pe când în Subcarpaţii
Moldovei este de 6°-8°C;
- în Delta Dunării cantitatea de precipitaţii este de sub 400 mm/ an pe când în
Subcarpaţii
Moldovei este de 600-800 mm/ an.
b. 4 p pentru două deosebiri între relieful Subcarpatilor Moldovei şi relieful
Subcarpatilor
Getici:
- atât Subcarpaţii Moldovei cât şi Subcarpaţii Getici s-au format prin cutare;
- atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Subcarpaţii Moldovei relieful este format din
dealuri anticlinale care închid depresiuni sinclinaie;
c. 2 p pentru o deosebire între solurile Podişului Târnavelor şi solurile Carpaţilor de
Curbură:
- solurile din Podişul Târnavelor sunt mai fertile decât solurile din Carpaţii de
Curbură.
Total 12 puncte
Masivele Retezat-
Godeanu şi Parâng:
- sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi roci sedimentare pe margini;
- au un relief glaciar bine dezvoltat; - 3 p
b) climat alpin; - 1 p
c) Lacul Bucura, râurile Olt şi Jiu; - 3 p
d) etajul pădurilor de conifere, soluri brune acide montane; - 2 p
e) huilă, - 1 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de Câmpia
de
Vest de la nord de râul Mureş:
- relieful are o înclinare foarte redusă din care cauză râurile au cursuri meandrate,
divagante;
- altitudinea medie de 100 m;
- genetic, se întâlnesc în acest sector câmpii de subsidenţă, câmpii tabulare cu
acumulări de nisip şi câmpii piemontane; - 3 p
b) influenţe oceanice; - 1 p
c) Crişul Repede, Someşul; - 2 p
d) Oradea şi Satu Mare; - 2 p
e) petrol şi gaze asociate. - 2 p
Total 10 puncte
a. - deşi în Câmpia Română relieful este favorabil populaţiei, condiţiile climatice de
ariditate şi secetele frecvente fac ca densitatea populaţiei să fie redusă;
- în Munţii Banatului relieful este un factor restrictiv prin altitudine şi masivitate; -
4p
b. - oraşul Ploieşti este cel mai important centru de prelucrare a petrolului pentru că
are o veche tradiţie în domeniu (prima rafinărie din lume a fost amplasată aici), este
legat
printr-o reţea de conducte cu principalele zone de extracţie a petrolului şi dispune
de cea
mai mare capacitate de rafinare şi prelucrare chimică, în mai multe rafinării şi
combinate
petrochimice; - 4 p
c. - la altitudini de peste 1800 m condiţiile pedoclimatice se schimbă brusc: viteza
vânturilor este mare şi pot distruge arborii;
- solurile alpine au profilul foarte mic (sunt subţiri), iar pe creste pot lipsi - 4 p;
d. - pe râurile din estul Câmpiei Române şi pe râurile din Podişul Dobrogei nu
există amenajări
hidroenergetice pentru că acestea au debite foarte mici şi pante mici, fără potenţial
energetic
important. - 4 p
Total 16 puncte
a. 22°C în iulie; - 2 p
b. -2°C în luna ianuarie; - 2 p
c. 26°C; - 2 p
d. 10C;-2p
e. se adună valorile medii lunare ale temperaturii aerului şi suma respectivă se
împarte
la 12 (lunile anului); - 2 p
f. februarie şi decembrie. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 99
1.a;2. b; 3. d; 4. d; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte
1.13-Dâmboviţa,19-Bistriţa; - 2 p
2. fier şi marmură; - 2 p
4.2-Craiova, 5-Vaslui, 7-Focşani, 9-Slobozia; - 4 p 5. Delta Dunării.-1 p
Total 10 puncte
a. 6 p pentru trei deosebiri între clima Câmpiei Crişurilor şi a Someşului şi clima
Masivelor
Retezat-Godeanu şi Parâng;
- Câmpia Crişurilor şi a Someşului are un climat de câmpie pe când Masivele
Retezat-
Godeanu şi Parâng au un climat de munte;
- temperatura medie anuală este de 9-10°C în Câmpia Crişurilor şi a Someşului pe
când
Masivele Retezat-Godeanu şi Parâng au temperatura medie situată între 0-6°C;
- cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 500-600 mm/an în câmpie şi de 800-
1200 mm/an
în masivele montane;
b. 6 p pentru trei deosebiri între Podişul Tâmavelor şi Carpaţilor de Curbură:
- Podişul Tâmavelor s-a format prin sedimentare, iar Carpaţii de Curbură s-au
format prin
cutarea stratelor;
- altitudinile sunt cuprinse între 600-800 m în Podişul Tâmavelor şi de 800-1956 în
Carpaţii
de Curbură;
- Podişul Tâmavelor este alcătuit din roci moi (nisipuri, argile, luturi, marne) pe
când Carpaţii
de Curbură sunt alcătuiţi din roci dure (conglomerate, calcare, gresii).
Total 12 puncte
Sectorul
central al Câmpiei Române:
- relieful prezintă o înclinare de la nord la sud dar şi de la vest la est, fapt evidenţiat
de
cursurile unor râuri (Vedea, Argeş, Câlniştea);
- are trei tipuri genetice de câmpii: piemontane, tabulare şi de subsidenţâ;
- în acest sector al câmpiei se găsesc numeroase crovuri şi găvane; - 3 p
b) valoarea temperaturii medii anuale este de 10-11 °C; - 1 p
c) Olt, Argeş; - 2 p
e) molisol; - 1 p
f) inundaţii; - 1 p
g) petrol. - 1 p
legate de Podişul
Sucevei:
a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):
- relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de dealuri înalte, platouri structurale,
depresiuni şi văi
largi cu terase;
- s-a format prin depunerea unor strate de roci sedimentare peste un fundament
cristalin, rigid
şi căzut în trepte spre sud; - 2 p
b) climat de dealuri şi podişuri, influenţe scandinavo-baltice; - 2 p
c) Suceava, Şiret; - 2 p
d) păduri colinare de fag şi carpen; - 1 p
e) soluri cenuşii; -1 p
f) roci de construcţii; - 1 p
g) Suceava. - 1 p
Total 10 puncte
a. - relieful plan;
- solurile cu fertilitate mare; - 4 p
b. - infrastructură de transporturi;
- exploatarea resurselor de cărbuni; - 4 p
c. -transporturile maritime (prin portul Constanţa se desfăşoară cea mai mare parte
a
comerţului României);
- resursele de hidrocarburi exploatate de pe platforma continentală; - 4 p
d. - influenţe climatice de ariditate;
- frecvenţa maselor de aer tropical uscat. - 4 p
Total 16 puncte
a. 70 mm în iunie; - 2 p
b. 30 mm în februarie; - 2 p
c. 20 mm; - 2 p
d. vara; - 2 p
e. influenţele climatice; - 2 p
f. 40 mm. - 2 p
Total 12 puncte
VARIANTA 100
1. b; 2. d; 3. d; 4. a; 5. a; 6. a; 7. a; 8. a; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
1. aur, argint; - 2 p
2.4-Olt, 5-Someş, 7-Tâmava Mare; - 3 p
3.9-Piatra. Neamţ, 11-Alba lulia, 16-Reşiţa, 18-Satu Mare; - 4 p
4. păduri colinare de fag şi carpen. -1 p.
Total 10 puncte
a. 4 p pentru două deosebiri între relieful Câmpiei Transilvaniei şi relieful Masivului
Făgăraş (câte 2 p pentru fiecare deosebire enunţată corect):
- altitudinile în Câmpia Transilvaniei sunt de 400-500 m pe când în Masivul
Făgăraşului
altitudinile depăşesc 2500 m;
- Câmpia Transilvaniei s-a format prin sedimentare, pe când Masivul Făgăraşului s-
a format
prin cutare în orogeneza carpatică;
b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima Podişului Dobrogei de Sud şi clima Munţilor
Poiana Ruscăi:
- Munţii Poiana Ruscăi primesc influenţe climatice oceanice pe când Podişul
Dobrogei de Sud
primeşte influenţe climatice de ariditate;
- Cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 800-1200 mm în Munţii Poiana
Ruscăi şi de
400-500 mm în Podişul Dobrogei de Sud;
c. 4 p pentru două deosebiri între clima Munţilor Apuseni şi clima Câmpiei Române
(sectorul dintre Olt şi Argeş):
- Munţii Apuseni au un climat montan, pe când Câmpia Română (sectorul dintre
Olt şi Argeş)
are un climat de câmpie;
- Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice în timp ce Câmpia Română
(sectorul
dintre Olt şi Argeş) are un climat de tranziţie.
Total 12 puncte
Podişul
Sucevei:
a) două caracteristici ale reliefului (câte 1 p pentru fiecare element solicitat):
- s-a format prin sedimentare;
- are altitudini cuprinse între 500-600 m, este alcătuit din roci moi (nisipuri, argile,
marne,
gresii); - 2 p
b) - etajul climatic de dealuri;
- primeşte influenţe climatice scandinavo-baltice; - 2 p
c) - Suceava;
- Şiret; - 2 p
d)podzol;-1 p
e) inundaţiile, datorită precipitaţiilor bogate; - 2 p
f) Suceava. -1 p
Total 10 puncte
b. Se acordă 10 puncte pentru precizarea următoarelor elemente legate de
Subcarpaţii de Curbură:
- complexitatea reliefului este dată de altitudinile mari, care se apropie de 1000 m,
structura
întortocheată a depresiunilor şi pătrunderea unor pinteni montani în flişul
subcarpatic;
- prezintă două şiruri de depresiuni, separate de două aliniamente deluroase; - 3 p
b) influenţe climatice de ariditate, etaj climatic de dealuri şi podişuri; - 2 p
c) lacuri antropice; - 1 p
d) etajul stejarului; - 1 p
e) soluri argiloiluviale; - 1 p
f) petrol, sare. - 2 p
Total 10 puncte
a. - Combinatul siderurgic Hunedoara este amplasat în apropierea zăcămintelor de
l minereu de fier din Munţii Poiana Ruscăi şi a huilei din Valea Jiului;
- Combinatul siderurgic Galaţi a fost amplasat pe Dunăre pentru a înlesni
transportul
j minereului de fier şi a cărbunilor cocsificabili care provin din import; - 4 p
b. - relieful înalt de peste 2000 m din Carpaţii Orientali a determinat o dispunere
; etajată a formaţiunilor vegetale;
- expoziţia faţă de circulaţia maselor de aer (influenţe oceanice, scandinavo-baltice,
I de ariditate);
c- în Grupa Parâng fondul forestier este valorificat complex (turistic, industrial,
valori-i ficarea
fructelor de pădure, industria mobilei, cherestea, fond cinegetic) datorită extensiunii
[ mari a
pădurilor de foioase şi conifere, pe când în Câmpia Olteniei sunt areale de silvostepa
[ şi plantaţii de
salcâm de importanţă mai redusă; - 4 p
d. - Marea Neagră este o mare relictă, de tip continental în care se află două zone I
distincte: o zonă
biotică de la suprafaţă până la 180 m adâncime şi o zonă abiotică de la ! 180 m până
la cele mai
mari adâncimi;
- originalitatea Mării Negre este dată şi de existenţa curenţilor de compensaţie. - 4 p
Total 16 puncte
a. 5 °C în luna iulie; - 2 p
b. -12 °Cîn luna februarie; - 2 p
c. amplitudinea termică 17 °C; - 2 p
d. temperatura medie anuală se calculează prin însumarea temperaturilor medii
lunare
I şi împărţirea sumei la 12 luni; - 2 p
e. - avalanşe de zăpadă;
- accidente suferite de turişti; - 2 p
f. august 4,5 °C ; septembrie 3 ° C. - 2 p
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte +10 puncte din oficiu

BACALAUREAT 2007-Rezolvarea Subiectelor Geografia Romaniei Bac 2007

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

BACALAUREAT 2007-Rezolvarea Subiectelor Geografia Romaniei Bac 2007

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

BACALAUREAT 2007

VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE

Potrebbero piacerti anche