NA-76-06-481-RO-C

Aspecte i date importante

despre Europa i cetăţenii săi
Uniunea Europeană

RO
Aspecte i date importante
despre Europa i cetăţenii săi

Cu cele 27 de state membre i cu o populaţie de aproape o

jumătate de miliard, Uniunea Europeană acoperă o mare parte a
Europei. De la crearea sa, Uniunea a avut ca preocupare prosperi-
tatea i stabilitatea pentru cetăţenii săi. Politicile i acţiunile sale
ne privesc pe toţi, direct sau indirect.
Uniunea Europeană se vrea o societate echitabilă i receptivă la
nevoile cetăţenilor, angajată în promovarea prosperităţii econo-
mice i în crearea de locuri de muncă prin eforturile de a face
întreprinderile mai competitive i de a oferi lucrătorilor posibilita-
tea de a obţine calificări noi.
Cooperând cu vecinii săi i cu alte ţări, UE face eforturi să promo-
veze peste graniţe prosperitatea, progresul democratic, statul de
drept i drepturile omului. La nivel mondial, Uniunea Europeană
reprezintă cea mai mare putere comercială i constituie cel mai
important participant privind acordarea de ajutor financiar i
tehnic ţărilor mai sărace.
Cu ajutorul graficelor, tabelelor i ilustraţiilor, această broură
prezintă aspecte i date esenţiale cu privire la Uniunea Europeană
i la statele sale membre.

ISBN 92-79-03621-1

9 7892 79 03 6217
LEGENDĂ Alte informaţii privind Uniunea Europeană
Consultaţi-ne online
Statele membre ale UE AT Austria Puteţi găsi informaţii în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene pe site-ul internet Europa: europa.eu
UE-27 statele membre ale Uniunii Europene în prezent PL Polonia Vizitaţi-ne
UE-25 statele membre ale Uniunii Europene în 2004 PT Portugalia Pentru cei interesaţi, există numeroase centre de informare regională ale UE. Puteţi găsi adresa centrului celui mai apropiat de
dumneavoastră la adresa următoare: europedirect.europa.eu
UE-15 UE în faza premergătoare aderărilor din 2004 RO România
Sunaţi-ne sau scrieţi-ne
BE Belgia SI Slovenia EUROPE DIRECT este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteţi accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit
BG SK 00 800 6 7 8 9 10 11 [puteţi apela, de asemenea, din afara graniţelor UE, la numărul (32-2) 299 96 96] sau prin pota electronică, la europedirect.europa.eu
Açores

Bulgaria Slovacia
CZ Republica Cehă Madeira
Canarias
FI Finlanda Citiţi despre Europa
DK Danemarca SE Suedia Puteţi găsi publicaţii despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop: bookshop.europa.eu

DE Germania UK Regatul Unit Uniunea Europeană în România:

EE Estonia Guadeloupe Reprezentanţa Comisiei Europene
RU
IE Irlanda Ţări candidate Str. Jules Michelet nr.18
sector 1
EL HR
Martinique

Grecia Croaţia 010463 Bucureti

Telefon: +40-21-203.54.00
ES Spania Réunion
MK Fosta Republică Fax: +40-21-212.88.08
e-mail: delegation-romania@ec.europa.eu
Guyane

FR Franţa Iugoslavă a Macedoniei (1)

IT Italia TR Turcia Biroul de Informare al Parlamentului European
în România
CY Cipru Strada Boteanu, 1
Sector 1
LV Letonia Alte ţări 010027 Bucureti
Telefon: 0040-21-305 79 86
HR
LT Lituania CN China Fax: 0040-21-315 79 29
Email: epbucarest@europarl.europa.eu
LU Luxemburg MK IN India
HU Ungaria JP Japonia
MT Malta RU Rusia
NL Ţările de Jos US Statele Unite
(1) Cod provizoriu care nu aduce atingere denumirii definitive a acestei ţări, care va fi convenită la încheierea nego-
cierilor actualment în curs în cadrul Naţiunilor Unite.
În toate ţările Uniunii Europene există reprezentanţe ale Comisiei Europene i birouri ale Parlamentului European. Comisia Europeană are, de asemenea, delegaţii în alte ţări din lume.
O fiă bibliografică figurează la sfâritul prezentei publicaţii.
Aspecte i date importante
despre Europa i cetăţenii săi
Cuprins

Uniunea Europeană – povestea unei reuite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Activitate economică i schimburi comerciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Cantitatea producţiei în UE
Uniunea Europeană – o familie în continuă cretere. . . . . . . . . . . . . . 4 Garantarea unui raport avantajos costuri/beneficii
O putere comercială majoră
Suprafaţă i populaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 UE i lupta împotriva sărăciei în lume
Ce suprafaţă are UE?
Care este populaţia UE? Transport, energie i mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Europenii au o durată de viaţă mai mare Transporturi
Creterea populaţiei Asigurarea aprovizionării cu energie
Protecţia mediului înconjurător
Calitatea vieţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Care este situaţia financiară a europenilor? Europenii trăind împreună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Care este situaţia medicală a europenilor? Europeni fericiţi împărtăind aceleai preocupări
O societate echitabilă i receptivă la nevoile cetăţenilor Comunicarea cu vecinii
Studiind împreună
Educaţie, cercetare i societatea informaţională . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Susţinători sau sceptici?
Educaţie: Investiţia în resursele umane Culegerea roadelor
Disciplinele de studiu alese de europeni
Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune Ţările candidate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Tehnologia informaţiei: o unealtă esenţială Suprafaţă i populaţie
Cercetarea: cheia viitorului Care este situaţia lor financiară?
Cetăţenii la locul de muncă
Europenii la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Sectoarele în care activează europenii Relaţii de bună vecinătate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Care este populaţia activă a UE?
Disparităţile dintre sexe
anse egale pentru toţi
 Uniunea Europeană – povestea unei reușite
Uniunea Europeană nu mai are nevoie de prezentare. De-a lungul
unei jumătăţi de secol, aceasta a adus cetăţenilor săi stabilitate poli-
tică și prosperitate economică; a creat o piaţă unică fără frontiere și
a pus în circulaţie moneda unică euro. De asemenea, a reunit un con-
tinent fragmentat. Uniunea Europeană reprezintă o putere economi-
că și comercială majoră și constituie cel mai important participant, la
nivel mondial, la dezvoltarea ţărilor mai sărace. Numărul statelor sale
membre a crescut de la șase la 27, UE având în prezent o populaţie de
aproximativ o jumătate de miliard de locuitori.
Nu toate ţările europene sunt, sau doresc să fie, membre ale UE, dar
Uniunea este gata să accepte candidatura oricărei ţări democrate
europene. Aceasta menţine raporturi strânse de prietenie cu toate
ţările învecinate, atât europene, cât și din bazinul mediteraneean ori-
ental și meridional.
În ciuda bogatei diversităţi, toate ţările UE sunt unite prin angajamen-
tul lor pentru pace, democraţie, respectarea legislaţiei și a drepturilor
omului. Ele caută să menţină preocuparea pentru aceste valori atât în
Europa, cât și în afara ei, să construiască și să se bucure împreună de
prosperitate, să își exercite influenţa colectivă printr-o acţiune comu-
nă pe scena mondială.
Printr-o serie de tabele și grafice, această broșură prezintă aspecte și
date esenţiale despre Uniunea Europeană și statele sale membre, pre-
zentate, uneori, în raport cu alte puteri economice. Ţările candidate
care au aplicat pentru aderare la Uniune sunt, de asemenea, incluse,
dar figurează într-o secţiune separată.
Din motive de simplificare, anumite cifre au fost rotunjite. Abrevierile
folosite pentru fiecare ţară sunt cele indicate în legenda de pe coperta
a doua. Termenul-limită pentru datele utilizate în prezenta publicaţie
este luna mai 2007.
Mai multe informaţii despre Uniunea Europeană, modul său de func-
ţionare și influenţa acesteia asupra dumneavoastră sunt disponibile
pe site-ul internet europa.eu. Pentru date statistice, consultaţi direct
Eurostat, Biroul de statistică al UE (epp.eurostat.ec.europa.eu), unde
aveţi acces gratuit la un număr foarte mare de informaţii.
3
 Uniunea Europeană – o familie în continuă creștere

UE a luat naștere în anii ´50, sub numele de Comunitatea Economică

Europeană, cu șase state membre fondatoare – Belgia, Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg și Ţările de Jos. Acestea au creat o nouă
modalitate de a administra împreună domeniile de interes comun,
în special pe baza integrării economice. Acestora li s-au alătu-
rat Danemarca, Irlanda și Regatul Unit în 1973, Grecia în 1981 și
Spania și Portugalia în 1986. Unificarea Germaniei, în 1990, a adus
Länder din Germania de Est.

În 1992, un nou tratat a atribuit mai multe responsabilităţi institu-

ţiilor comunitare și a introdus noi forme de cooperare între guver-
nele naţionale, creând astfel Uniunea Europeană propriu-zisă. În Statele membre ale UE
1995, UE și-a deschis porţile Austriei, Finlandei și Suediei.
Ţări candidate
Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta,
Polonia, Slovenia și Slovacia s-au alăturat Uniunii în 2004, urma-
te de Bulgaria și România în 2007. Alte trei ţări, Croaţia, Turcia și
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, și-au depus candidatura
pentru aderare.

Europa a fost întotdeauna patrie pentru diverse popoare și culturi.

În fiecare stat membru, o parte a populaţiei este constituită din
resortisanţi ai altor ţări – legaţi, de obicei, de ţara-gazdă prin legă-
turi istorice strânse. Uniunea consideră această diversitate etnică și
culturală un atu și promovează toleranţa, respectul și înţelegerea
reciprocă.

2007

4
Suprafaţă i populaţie
În raport cu suprafaţa Statelor Unite ale Americii, terito-
riul Uniunii Europene reprezintă mai puţin de jumătate,
dar populaţia sa este cu 50 % mai mare. De fapt, populaţia
Uniunii se situează pe al treilea loc în clasamentul mondial,
după China și India.

Europa se confruntă cu o rată a natalităţii în scădere și cu

o creștere a speranţei de viaţă. Aceste tendinţe au implicaţii
importante pentru viitor.

5
 Ce suprafaţă are UE?
Uniunea Europeană se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2. Observat pe o hartă a lumii, teritoriul său nu pare foarte mare, dar acesta cuprinde 27 de
ţări. Dimensiunile lor variază considerabil, Franţa având suprafaţa cea mai mare, iar Malta constituind cel mai mic stat membru.

Suprafaţa (în mii de km2)

1 000 km2
4 215,1
1000

800

600 544,0
506,0
410,3
357,0
400 312,7 304,5
295,1 243,8
230,0
200 130,7
111,0 93,0
91,9 82,5

UE-27 FR ES SE DE PL FI IT UK RO EL BG HU PT AT
Cifrele pentru Franţa nu cuprind departamentele franceze de peste mări.
6 Sursă: Eurostat.
77,3 68,4 62,7 62,3 49,0 43,4 43,1 33,8 30,3 20,1
9,3 2,6 0,3

CZ IE LT LV SK EE DK NL BE SI CY LU MT

7
 Suprafaţa (în milioane de km2)
Milioane de km 2

17,1 9,6 9,6

10

4,2
4 3,3

2
0,4
0

Surse: Eurostat, Banca Mondială.

8
 Care este populaţia UE?
Uniunea Europeană numără 493 de milioane de locuitori, situându-se pe locul al treilea în clasamentul mon-
dial, după China și India.

Procentul populaţiei mondiale ocupând ţările dezvoltate este în diminuare constantă – de la 30 % în 1960 la
16 % în 2005. În prezent, în lume, patru din cinci persoane trăiesc în ţări aflate în curs de dezvoltare. Pentru a
ajuta ţările mai sărace, UE promovează dezvoltarea globală și este furnizorul principal, la nivel mondial, în ceea
ce privește ajutorul pentru dezvoltare.

Populaţia în milioane, 2005

Milioane
1 306,3 1 080,3 493,0 295,7 143,4 127,4
100

80

60

40

20

Cifrele pentru UE-27 se referă la 1 ianuarie 2006. Cifrele pentru celelalte ţări se referă la jumătatea anului 2005.
Surse: Banca Mondială, Eurostat, www.census.gov. 9
 Locuitorii Uniunii, în număr de 493 de milioane, nu sunt dispuși uniform pe continent: anumite
ţări (și regiuni) au o densitate a populaţiei mai mare decât celelalte. O suprafaţă mare nu înseamnă
neapărat o populaţie numeroasă.

Populaţia UE la 1 ianuarie 2006

Milioane

493,0
100
82,4
80
62,9 60,4 58,8
60
43,8
40 38,2

21,6 16,3
20 11,1 10,6 10,5 10,3 10,1 9,0

UE-27 DE FR UK IT ES PL RO NL EL PT BE CZ HU SE
Sursă: Eurostat.
10
 8,3 7,7 5,4 5,4 5,3 4,2 3,4 2,3 2,0 1,3 0,8 0,5 0,4

AT BG DK SK FI IE LT LV SI EE CY LU MT
Sursă: Eurostat.
11
 Europenii au o durată de viaţă mai mare
Speranţa de viaţă în Uniunea Europeană este în creștere. Pentru persoanele născute în 1960, speranţa de viaţă
este de aproximativ 67 de ani pentru bărbaţi și 73 de ani pentru femei. Pentru copiii născuţi în 2004, statisti-
cile indică o speranţă de viaţă de aproximativ 76 de ani în cazul bărbaţilor și 82 de ani în cel al femeilor.

Comparând, statisticile pentru Naţiunile Unite arată că speranţa de viaţă a copiilor născuţi între 2000 și 2005
în Somalia, una dintre cele mai sărace ţări ale lumii, este de 46 de ani pentru bărbaţi și de 49 de ani pentru
femei.

Speranţa de viaţă la naștere pentru bărbaţi și pentru femei în UE-25 (1962-2004)

67,2 72,9
1962

68,6 75,0
1972
70,3 77,2
1982
72,2 79,1
1992
74,8 81,1
2002
75,6 81,7
2004
60 65 70 75 80 85
Sursă: Eurostat.
12
În 1960, cea mai mare parte a femeilor din UE au avut cel puţin doi copii. Din punct de vedere statistic, acest lucru înseamnă
mai mult de 2,5 copii pentru fiecare femeie. Până în 2004, rata totală a fertilităţii a scăzut la 1,5 copii pentru fiecare femeie.
Franţa și Irlanda au cele mai crescute rate de fertilitate, acestea situându-se la puţin sub doi copii pentru fiecare femeie. Cele
mai scăzute rate de fertilitate (sub 1,25) sunt înregistrate în Republica Cehă, Letonia, Polonia și Slovacia.

Proporţia tinerilor fiind tot mai scăzută, se diminuează și populaţia activă a UE. Din ce în ce mai puţini lucrători vor trebui să
susţină din ce în ce mai mulţi pensionari, cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Se estimează că, până în 2025, numărul
persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va reprezenta 6,3 % din populaţie.

Pentru a crește proporţia populaţiei active, Europa are nevoie de un număr mai mare de persoane în vârstă care să lucreze și
care să se pensioneze mai târziu, să recruteze un număr mai mare de femei pe piaţa muncii, să actualizeze calificările lucră-
torilor prin programe de formare pe tot parcursul vieţii și să promoveze o imigrare vizată. De asemenea, nașterea mai multor
copii ar fi o soluţie bună!

% Procentul populaţiei cu vârsta de peste 80 de ani, în UE-25, în perioada 1964-2004

4,0
4
3,5 3,4

3 2,6 3,1
2,2
2,0
2 1,8
1,6

0
1964 1969 1974 1979 1984 1989 1994 1999 2004
Sursă: Eurostat.
13
 Creterea populaţiei
Populaţia Europei crește prin combinarea creșterii naturale (numărul nașterilor depășește numărul deceselor)
cu migrarea netă (numărul persoanelor care se stabilesc în UE depășește numărul celor care părăsesc UE).

În prezent, creșterea totală a populaţiei Uniunii Europene se datorează migrării nete. Într-adevăr, fără a lua în
considerare imigrarea, populaţia Germaniei, a Greciei și a Italiei ar fi scăzut în ultimii ani. Imigrarea întărește
forţa de muncă europeană prin tinerii de care este mare nevoie.

Creșterea totală a populaţiei (linia albastră) și migrarea netă (linia roșie) în UE-25
pentru 1 000 de locuitori (1992-2004)

5,1
5 4,8
4,6
4,4
4,0 4,0 4,1
4 3,6

3,0
3 2,8
2,4 2,3 2,3
2,1 2,6
1,8 2,0 1,7
2 1,7
1,5 2,1 1,5
1,3 1,4
1,0 1,2
1

0
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Sursă: Eurostat.
14
Europa are o tradiţie îndelungată în ceea ce privește ospitalitatea și acordarea de azil celor care
încercau să scape de război sau de persecuţie, veniţi din părţi ale lumii care se confruntă cu pro-
bleme. Numărul solicitanţilor de azil crește pe timp de război, cum a fost cazul conflictelor din
Balcani la începutul anilor ´90. După acea perioadă, numărul solicitărilor de azil în UE a scăzut, iar
în 2005 acesta era mai scăzut ca oricând în ultimii 15 ani.

Solicitările de azil în UE (în mii) în perioada 1990-2005

800

700

600

500

400
397
300
226
200

100

0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cifrele pentru perioada 1990-1994 fac referinţă la UE-15.
Sursă: Eurostat. 15
 Calitatea vieţii
O bună calitate a vieţii depinde de o serie de factori, inclusiv
de dispunerea de resurse financiare suficiente și de a nu avea
probleme de sănătate. Care este situaţia financiară și medicală
a europenilor? Răspunsul diferă de la o ţară la alta.

Pentru a avea o idee aproximativă a standardului material de

viaţă într-o ţară anume, se poate calcula valoarea producţiei
totale a acesteia într-un an („produsul intern brut” sau PIB),
iar rezultatul se împarte la numărul de locuitori.

Dar ceea ce se poate cumpăra cu aceeași sumă de bani diferă

de la o ţară la alta. Pentru a compara standardele de viaţă,
trebuie să se ia în considerare aceste diferenţe de putere de
cumpărare. Acest lucru se poate face prin stabilirea în fiecare
ţară a preţului unui „coș” comparabil și reprezentativ de pro-
duse și servicii și prin exprimarea acestui preţ, nu în monedă
naţională sau euro, ci într-o monedă comună noţională numi-
tă standardul puterii de cumpărare (SPC).

SPC elimină diferenţele de preţ între ţări, astfel încât PIB pe

cap de locuitor în SPC permite o comparaţie reală a standar-
delor naţionale de viaţă pe teritoriul UE.

16
 Care este situaţia financiară a europenilor?
Standardele de viaţă în Europa s-au îmbunătăţit semnificativ în cursul ultimilor
10 ani. Pe baza SPC, care face posibilă comparaţia la nivel internaţional, standardele
de viaţă în UE se situează printre cele mai înalte din lume.

PIB pe cap de locuitor în SPC (2005)

40 000
35 200
35 000
30 000
25 800
25 000 22 600
20 000
15 000
10 000 9 300
6 100
5 000
0

US JP UE-27 RU CN
Surse: FMI, Eurostat.
17
 Standardul de viaţă în UE este variabil. Cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor (în SPC) s-a înregistrat în Luxemburg, iar cel mai scăzut în
Bulgaria. UE se străduiește să reducă diferenţa între statele sale membre bogate și sărace, să întărească economia europeană, să o facă mai
competitivă și să creeze mai multe locuri de muncă, astfel încât fiecare cetăţean să beneficieze de o mai bună calitate a vieţii. În starea actu-
ală, creșterea PIB este, în prezent, mai rapidă în ţările mai sărace care s-au alăturat UE începând cu 2004 decât în celelalte state membre.

PIB pe cap de locuitor în SPC în UE-27 (2005)

58 900
60 000
55 000
50 000
45 000
40 000
35 000 32 600
29 500 28 900 28 600
30 000 27 700 27 600 26 900 25 900
25 800 25 400
25 000 23 600 23 000
22 600 20 900
20 000
15 000
10 000
5 000
0

LU IE NL AT DK BE UK SE FI DE FR IT ES UE-27 CY
Sursă: Eurostat.
18
19 700 19 200
17 300 16 800 16 800
14 700 14 000 13 400
12 200 11 700 11 400
8 000 7 900

EL SI CZ PT MT HU EE SK LT PL LV RO BG

19
 Standardele de viaţă pot, de asemenea, varia de la regiune la regiune într-o singură ţară. În anumite
regiuni ale UE, după cum indică harta, PIB pe cap de locuitor se situează sub 50 % din media UE-27. În
regiunile mai prospere, acesta poate depăși cu peste 25 % media UE-27.

UE a creat așa-numitele fonduri structurale pentru a reduce aceste diferenţe prin îmbunătăţirea stan-
dardelor de viaţă în regiunile mai sărace. Peste 35 % din bugetul UE este destinat dezvoltării economii-
lor acestor regiuni, ducând în final la dezvoltarea UE în totalitatea sa.

PIB pe cap de locuitor în SPC ca procentaj din media UE-27 (2004)

Canarias (ES)

Guadeloupe Martinique Réunion

Guyane (FR)

Açores (PT)

Madeira

Maximum 50 %
50-75 %
75-90 %
90-100 %
100-125 %
Minimum 125 %
Nu există date

Sursă: Comisia Europeană.

20
 Care este situaţia medicală a europenilor?
Cu toate că europenii trăiesc mai mult și sunt mai sănătoși, ei ar putea face eforturi și mai mari pentru a se proteja de cele două
cauze principale ale decesului - afecţiunile cardiace și cancerul. Un stil de viaţă sănătos și activ constituie un factor pozitiv.
Fumatul, proastele obiceiuri alimentare și sedentarismul se numără printre factorii care cresc riscul de afecţiuni cardiace ische-
mice, afecţiuni care comportă un aport insuficient al sângelui la inimă, din cauza vaselor sanguine obturate sau deteriorate.

În UE, aceste afecţiuni sunt mai frecvente la bărbaţi decât la femei, iar proporţia populaţiei afectate variază în mare măsură
de la o ţară la alta. În 2004, Ungaria a înregistrat cea mai ridicată rată de mortalitate ca urmare a cazurilor de cancer, atât la
bărbaţi, cât și la femei. Franţa a înregistrat cea mai scăzută rată de mortalitate ca urmare a afecţiunilor cardiace ischemice în
cazul ambelor sexe.
Decese cauzate de cancer (tumori maligne) i de afecţiuni cardiace ischemice în UE-25
la 100 000 de locuitori (2004)
286,6
300

250
212,0

200
157,0
150 137,3

100

50

0
Cancer Afecţiuni cardiace ischemice
Sursă: Eurostat.
21
 Exerciţiul fizic este benefic pentru sănătate. Un sondaj Eurobarometru publicat în noiembrie 2006 a arătat că 64 % din populaţia UE a desfășurat o acti-
vitate fizică în cursul unei săptămâni obișnuite. Prima pe listă este Finlanda, unde 83 % dintre persoanele chestionate au răspuns că desfășoară activităţi
pentru recreere, culturale și sportive. Pe locul doi s-au situat olandezii, cu 79 %, și lituanienii, cu 78 %.

Cel mai puţin activi au fost portughezii, urmaţi de români și de maltezi.

Procentajul persoanelor chestionate în UE-27 care nu desfăoară activităţi sportive în mod regulat (2006)
%
70
60
54 52 50 49
50
43 42 41 41 41 39 39 38
40 37 37

30
20
10
0

PT RO MT EL FR HU EE CY PL UK ES IT BE CZ
Sursă: Eurobarometru.
22
În general, numărul bărbaţilor este mai mare decât cel al femeilor în ceea ce privește desfășurarea activi-
tăţilor sportive, iar activitatea fizică este mai frecventă în cazul tinerilor.

Tabelul arată procentajul persoanelor chestionate în fiecare ţară UE care au răspuns că nu desfășoară
activităţi fizice pe parcursul unei săptămâni.

37 36 36
30 29 27 27 27
24 24 22 21
17

DK BG SK LU SE LV SI IE AT DE LT NL FI

23
 O societate echitabilă i receptivă la nevoile cetăţenilor
Modelul social european ia forme diferite în funcţie de ţară, dar toate statele membre ale UE aspiră la o
societate echitabilă și receptivă la nevoile cetăţenilor lor. Obligaţiile fiscale servesc la finanţarea sistemelor
de protecţie socială (ca, de exemplu, pensiile, indemnizaţiile de șomaj și de îngrijire medicală) care au ca
scop protejarea membrilor vulnerabili ai societăţii. Sumele plătite pentru fiecare locuitor variază de la ţară
la ţară.

Pe măsură ce populaţia îmbătrânește, populaţia activă trebuie să susţină numărul tot mai mare al cetăţeni-
lor vârstnici. Pentru a lua în considerare această tendinţă și pentru a ţine sub control costurile de protecţie
socială, ţările UE își modifică sistemele de protecţie socială. Modelul social european trebuie modernizat
astfel încât acesta să poată fi menţinut pentru generaţiile viitoare.

Costul pentru patru tipuri de protecţie socială pe locuitor în SPC, în UE-25 (2004)
3 000
2 462,2
2 500

2 000
1 682,2

1 500

1 000

479,6 387,6
500

Vârsta a treia Boală/îngrijire medicală Dizabilităţi omaj

Sursă: Eurostat.
24
Educaţie, cercetare
și societatea informaţională
Ambiţia UE este să devină cea mai dinamică economie
bazată pe cunoaștere la nivel mondial. Acest lucru presupu-
ne o investiţie considerabilă în cercetare (sursa cunoștinţe-
lor noi), educaţie și formare, care permit populaţiei să aibă
acces la aceste informaţii noi.

Tot atât de importantă este formarea forţei de muncă nece-

sare în domeniul tehnologiei informaţiei și furnizarea într-un
mod mai rapid și mai ușor a accesului la internet pentru școli,
întreprinderi și persoane fizice, la domiciliu.

O economie înfloritoare se bazează pe o populaţie cu acti-

vitate de muncă de lungă durată, care își îmbunătăţește în
mod constant competenţele pe durata activităţii profesi-
onale. „Învăţare pe tot parcursul vieţii” este cuvântul de
ordine. În UE, numărul adulţilor care participă la activităţile
de formare a crescut, ajungând în 2006 la 9,6 % din popu-
laţia cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.

În lupta sa pentru succes economic pe piaţa mondială,

Uniunea Europeană se confruntă cu rivali „tradiţionali” ca
Japonia și Statele Unite, precum și cu alţii mai noi, cum ar
fi China și India.

25
 Educaţie: investiţia în resursele umane
Educaţia reprezintă cheia către succes – atât pentru persoanele fizice, cât și pentru UE în general.
Care este procentajul alocat de UE din fonduri proprii pentru educaţia populaţiei?

Totalul cheltuielilor publice destinate educaţiei, ca procentaj din PIB (2003)

%%
PIB

10
9
8,28
8
7,47 7,36
7 6,51
6,06 6,02 5,94 5,91
6 5,67 5,62 5,61 5,48 5,38 5,32
5
4
3
2
1
0

DK: cifrele nu fac referinţă la învăţământul postliceal neuniversitar.

FR: cifrele nu fac referinţă la departamentele franceze de peste mări.
PT: Cifrele nu includ cheltuielile publice locale.
26 Sursă: Eurostat.
 5,18 5,17
5,07
4,84 4,74 4,71 4,55 4,40 4,38 4,29 4,24 4,24 4,06
3,44

NL: cifrele includ costurile publice pentru instituţii private finanţate de guvern.
LU: cifrele nu fac referinţă la învăţământul universitar.

27
 Educaţia după finalizarea studiilor obligatorii și, în special, la nivel universitar, reprezintă cheia reușitei profesionale pentru mulţi europeni și
este esenţială în dotarea Uniunii cu populaţie activă calificată. În momentul de faţă, în UE, marea majoritate a tinerilor au urmat un învăţământ
postliceal superior sau au depășit acest nivel.

Procentajul tinerilor între 20 i 24 de ani care au absolvit învăţământul postliceal superior (2005)
%

100
91,8 91,2 91,1 90,5 87,5 87,5 85,9 85,8 84,1 83,4 83,4 82,6 82,6 81,8
80

60

40

20

SK CZ PL SI SE LT AT IE EL HU FI FR EE BE
Sursă: Eurostat, sondaj privind forţa de muncă.
28
80,4 79,9 78,2 77,4 77,1 76,5 76,0 75,6 73,6 71,5 71,1
61,8
53,7
49,0

CY LV UK UE-27 DK BG RO NL IT DE LU ES MT PT

29
 Disciplinele de studiu alese de europeni
Femeile, ale căror realizări educaţionale erau inferioare celor înregistrate de populaţia masculină pentru generaţia prece-
dentă, au eliminat, în prezent, această diferenţă. În 2004, aproape 55 % din tinerii absolvenţi de învăţământ superior în UE
erau femei.
Disciplinele de studiu alese de europeni diferă în funcţie de sex: un număr mai mare de bărbaţi aleg disciplinele știinţifice,
informatica și ingineria, în timp ce mai multe femei optează pentru arte frumoase, discipline umane și drept.
Europa are nevoie de populaţie activă deţinând calificările necesare în toate domeniile de activitate. În special, este nevoie
de un număr mai mare de femei având o carieră profesională și mai mulţi oameni de știinţă (de ambele sexe) pentru a
efectua cercetări de importanţă vitală.
Absolvenţi de învăţământ superior, în funcţie de sex i disciplină de studiu, UE-25 (2004)
1 000
114 525 255 962 110 756 207 509 137 034 329 439 101 815
100
90
80 73 383

70
60
50
40
30
20
10
0
tiinţe umaniste Drept Discipline tiinţifice, Inginerie, producţie
i arte frumoase matematică i informatică i construcţii

Sursă: Eurostat.
30
 Studii mai bune pentru perspective profesionale mai bune
În general, cu cât o persoană are mai puţine studii, cu atât aceasta își găsește mai greu un loc de muncă.
Persoanele absolvente de învăţământ universitar (care deţin o diplomă universitară) au de două ori mai multe
șanse decât cele care au absolvit doar învăţământul primar sau învăţământul mediu.

Rata omajului în funcţie de nivelul educaţional pentru persoane cu vârsta între 25 i 64 de ani, UE-27 (2004)
%
10,3 Nivel 0-2: învăţământ mediu
Nivel 3-4: învăţământ liceal
Nivel 5-6: învăţământ universitar
10
7,3
8

6
4,1

Nivel 0–2 Nivel 3–4 Nivel 5–6

Sursă: Eurostat, sondaj privind forţa de muncă.

31
 Tehnologia informaţiei: o unealtă esenţială
În toată Uniunea Europeană, din ce în ce mai multe întreprinderi și consumatori casnici se conectează la internet și tot mai multe tranzacţii se realizează
online – ceea ce duce la o creștere reală a eficienţei. Până în 2006, un număr mai mare de 90 % din întreprinderi și peste 49 % din consumatorii casnici
din UE-27 aveau acces la internet.
Există, totuși, mari diferenţe la nivel naţional. De exemplu, 80 % din consumatorii casnici din Ţările de Jos aveau acces la internet în 2006, în timp ce în
România acest număr a reprezentat doar 14 %. Una dintre priorităţile UE constă în a se asigura că toţi cetăţenii săi beneficiază de acces rapid și fiabil la
internet și că aceștia deţin competenţele necesare pentru utilizarea tehnologiei informaţionale. „Decalajul digital” care separă cetăţenii diferitelor ţări și
regiuni trebuie redus.

% Procentajul consumatorilor casnici care au acces la internet (2006)

100
80 79
80 77
70 67 65 63
60 54 54 53 52 50
46
42
40

20

NL DK SE LU DE FI UK BE SI MT AT IE EE LV
Sursă: Eurostat, sondaj privind utilizarea TIC.
32
41 40 39 37 36 35 35 32 29 27
23
17
14

FR IT ES CY PL PT LT HU CZ SK EL BG RO

33
 Cercetarea: cheia viitorului
Cercetarea și dezvoltarea (R & D), în special în noile tehnologii, reprezintă cheia către creșterea economică și ocuparea forţei de muncă în viitor. Obiectivul
UE este de a investi mai mult în cercetare, pentru a situa acest domeniu la același nivel cu Statele Unite și Japonia. În 2004, Japonia a alocat echivalentul
a 3,15 % din produsul intern brut (PIB) sectorului cercetării și dezvoltării, iar Statele Unite 2,59 %, în raport cu media UE de 1,92 %.

Dar cifrele UE ascund diferenţe considerabile între prestaţiile naţionale. Cifrele pentru 2005 arată că Suedia și Finlanda au depășit Japonia în ceea ce pri-
vește cheltuielile, în timp ce alte ţări din UE au cheltuit mai puţin de 1 %.

Totalul cheltuielilor destinate cercetării i dezvoltării, ca procentaj din PIB (2005)

%

4 3,86
3,48

3 2,51 2,44 2,43

2,13
1,89 1,78 1,77
2 1,56 1,45 1,42
1,25 1,12
1

SE FI DE DK AT FR BE NL UK LU SI CZ IE ES
Cifrele se referă la anul 2004 pentru Belgia, Italia, Malta, Ţările de Jos, România, Slovenia și Regatul Unit. Cifrele pentru Grecia se referă la 2003.
Sursă: Eurostat.
34
1,10
0,94 0,94 0,81 0,76 0,63 0,63 0,57 0,57 0,51 0,50 0,40 0,39

IT HU EE PT LT MT EL LV PL SK BG CY RO

35
 Europenii la locul de muncă
Ocuparea și crearea unui număr mai mare de locuri
de muncă de o calitate mai bună pentru cetăţenii
săi reprezintă priorităţi majore ale UE. Uniunea tre-
buie, de asemenea, să ofere șanse egale, astfel încât
toată lumea care vrea să lucreze să poată face acest
lucru. Obiectivul urmărit este creșterea până în 2010
a numărului persoanelor aparţinând populaţiei active
care au un loc de muncă la 70 % din totalul populaţiei
active.

36
 Sectoarele în care activează europenii
În anii ‘50, mai mult de 20 % din populaţia UE lucra în agricultură și aproximativ 40 % în
industrie. De atunci, rata angajărilor în domeniul agriculturii a scăzut, în timp ce numărul
locurilor de muncă în domeniul serviciilor a crescut. Până în 2004, mai mult de două treimi
din locurile de muncă din UE-25 s-au înregistrat în sectorul serviciilor. Procentajul pentru
agricultură a fost de 5,0 %, iar pentru industrie, de 27,9 %.

Cifre recente arată că, în timp ce nivelul ocupării forţei de muncă este în continuă creștere
în domeniul serviciilor și în continuă scădere în domeniul agriculturii, numărul locurilor de
muncă în industrie s-a menţinut relativ stabil.

Procentajul forţei de muncă în domeniul agriculturii,

% industriei și serviciilor, UE-27 (1998 și 2006)

100

Servicii
80
68,6
64,7
Industrie
60
Agricultură
40
27,5 25,0
20
7,8 6,4
0

1998 2006 1998 2006 1998 2006

Surse: Eurostat, conturi naţionale, medie anuală.

37
 Care este populaţia activă în UE?
În 2006, 64,3 % din populaţia aptă de muncă în UE-27 a avut un loc de muncă. Nivelul cel mai ridicat s-a înre-
gistrat în Danemarca, iar cel mai scăzut în Polonia. Acest nivel diferă, de asemenea, în funcţie de sex.

Rata ocupării forţei de muncă pentru populaţia cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani (2006)
%

100

80 77,4 74,3
73,1 71,5 70,2 69,6 69,3 68,6 68,1
67,9 67,2 66,6 66,3 65,3
60

40

20

DK NL SE UK AT CY FI IE EE PT DE SI LV CZ
Sursă: Eurostat, sondaj privind forţa de muncă.
38
64,8 64,3 63,6 63,6 63,0 61,0 61,0 59,4 58,8 58,6 58,4
57,3 54,8 54,5

ES UE-27 LU LT FR BE EL SK RO BG IT HU MT PL
39
 Combaterea șomajului este de o importanţă vitală pentru UE. Rata șomajului diferă de la o ţară la alta și de la
o regiune la alta. În 2006, cel mai scăzut nivel al șomajului s-a înregistrat în Ţările de Jos și în Danemarca, iar
cel mai crescut a fost observat în Polonia.

Per ansamblu, 7,9 % din populaţia activă a UE nu a avut un loc de muncă în 2006, în raport cu 4,6 %, cât s-a
înregistrat în Statele Unite.

Rata omajului (2006)

%

15 13,8 13,4

9,4 9,0
10 8,9 8,5 8,4 8,2
7,7 7,7 7,5 7,3 7,3 7,1

PL SK FR BG EL ES DE BE FI PT HU MT RO CZ
Sursă: Eurostat.
40
7,0 6,8 6,8
6,0 5,9 5,6 5,3 4,8 4,7 4,7 4,4
3,9 3,9

SE IT LV SI EE LT UK AT LU CY IE NL DK

41
 Disparităţile dintre sexe
În toate ţările UE, femeile câștigă (în medie) mai puţin decât bărbaţii. Cea mai mare disparitate salarială între sexe s-a înregistrat în Estonia și Cipru, unde,
în 2005, femeile câștigau cu 25 % mai puţin decât bărbaţii. Această diferenţă este mai mică în Malta (4 %). În cazul în care UE dorește o creștere a popu-
laţiei active, vor fi necesare condiţii mai bune de lucru și remuneraţii mai mari pentru a atrage un număr mai mare de femei pe piaţa muncii. Disparitatea
salarială medie între sexe, în UE, a scăzut de la 17 % la 15 % între 1998 și 2005.

UE trebuie, de asemenea, să încurajeze atât bărbaţii, cât și femeile să lucreze cât mai mult timp. Uniunea depune eforturi deosebite pentru a ajuta popu-
laţia din orice grupă de vârstă să își găsească și să își păstreze un loc de muncă. Acest lucru presupune elaborarea de politici care să încurajeze munca cu
jumătate de normă și să reconcilieze viaţa profesională cu cea personală.
Disparitatea salarială medie între sexe (2005)
%

30
25 25 24
25
22
20 20 19
20 18 18 18
17 16 16 15
15

10

CY EE SK DE UK FI CZ NL AT DK LV SE BG LT
Sursă: Eurostat.
42
14 13 13
12 11
10 9 9 9 9 8
7
4

LU ES RO FR HU PL IE PT IT EL SI BE MT

43
 anse egale pentru toţi
În toate grupele de vârstă, numărul persoanelor care au un loc de muncă în UE este mai mare în
cazul bărbaţilor decât în cel al femeilor. Acest lucru se datorează uneori discriminării la locul de
muncă sau este rezultatul unei alegeri personale sau a tradiţiilor culturale.

Rata ocupării forţei de muncă pe grupă de vârstă i sex, UE-27 (2006)

%

100
85,9
80
70,0

60
52,6

40 39,3
33,2 34,8

20

15 – 24 25 – 54 55 – 64
Sursă: Eurostat, sondaj privind forţa de muncă, medie anuală.
44
Activitate economică
și schimburi comerciale
Unul dintre obiectivele principale ale UE este progre-
sul economic. În ultimii 50 de ani, și în special înce-
pând cu anii ´80, s-au făcut eforturi considerabile
pentru înlăturarea barierelor dintre economiile naţi-
onale ale UE și pentru crearea unei pieţe unice în care
bunurile, persoanele, capitalul și serviciile să poată
circula liber. Schimburile comerciale între ţările UE au
crescut considerabil și, în același timp, UE a devenit o
putere comercială la nivel mondial.

45
 Cantitatea producţiei în UE
Produsul intern brut al UE (PIB) – tot ceea ce produce economia în materie de bunuri și servicii – este
în creștere constantă. Ca urmare a alăturării noilor state membre la UE în 2004, PIB-ul UE l-a depășit
pe cel al Statelor Unite.

PIB în miliarde de euro (2005)

Miliarde EUR
10 957,9 10 011,9 3 663,5
2 000
1 787,3

1 500

1 000

610,6

500

Surse: FMI, Eurostat.

46
În toate ţările UE, peste 60 % din PIB este generat de sectorul serviciilor (care cuprinde băncile, turis-
mul, transportul și asigurările). Industria și agricultura, domenii încă importante, au înregistrat un
regres în ultimii ani din punctul de vedere al importanţei economice.

Cu toate că PIB-ul Uniunii este în continuă creștere, în ultimii ani, acesta a înregistrat o creștere mai
lentă decât cel al Statelor Unite, dar mai rapidă decât în cazul Japoniei.

Creterea PIB (variaţia procentajului în cursul anului anterior)

4,5
5

4
3,3
2,7 3,0
3

2 1,6 2,2

-1

-2
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Sursă: Eurostat.
47
 Garantarea unui raport avantajos costuri/beneficii
Piaţa unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Aceasta a înlăturat barierele economice în Europa și a crescut con-
curenţa, ceea ce a avut ca rezultat o calitate mai bună și preţuri mai mici pentru produse și servicii. Unele dintre cele mai drastice reduceri de preţ s-au
făcut în sectorul comunicaţiilor și al transportului aerian. Luaţi ca exemplu un apel telefonic de 10 minute către Statele Unite. Preţurile în Ţările de Jos au
scăzut cu 90 % între 1997 și 2005. Persoanele care au telefonat din Letonia nu s-au bucurat de acest avantaj.

Costul în euro pentru un apel de 10 minute către Statele Unite:

tarife săptămânale standard, cu taxe incluse (1997, 2005)
EUR
15

11,96
10,26
10

7,50 7,41 7,26

6,93 6,78
6,72 6,17
5,94 5,95
5 4,61
3,82 4,07
3,09 2,93
2,38 2,56 2,27 2,12
1,98 1,97 1,91
1,23 1,55
0,66
0

BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT
Pentru ţările care s-au alăturat Uniunii din 2004, cifrele din coloana stângă corespund anilor 2000 sau 2001.
48 Surse: Eurostat, Teligen.
 12,70

10,85
9,21
8,48 8,76 8,31
8,25
7,37

4,87 4,90 4,86

3,36 3,83 3,50
3,11 2,98 2,97
1,78 1,86 2,08
1,37 0,85 1,40 1,06

LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

49
 O putere comercială majoră
Cu toate că populaţia UE reprezintă doar 7 % din populaţia mondială, schimburile sale comerciale cu celelalte
părţi ale lumii reprezintă aproximativ o cincime din importurile și exporturile la nivel mondial.

Exporturile către celelalte state membre ale UE

% ca procentaj din totalul exporturilor fiecărei ţări (2005)

100
89,4
85,4 84,2
80 79,8 79,2
77,9 77,2 76,4 76,4 76,3 71,8 71,7 70,5 69,3

60

40

20

LU SK CZ PT NL EE PL BE LV HU ES CY DK AT
Sursă: Eurostat.
50
Schimburile comerciale între ţările UE reprezintă două treimi din totalul schimburilor comuni-
tare, cu toate că nivelurile variază de la o ţară la alta. Piaţa unică a facilitat schimburile între
statele membre, astfel încât produsele, serviciile, capitalul și persoanele au libertate de circulaţie
dincolo de graniţele naţionale.

Tabelul de mai jos arată volumul schimburilor între ţările UE în 2005 ca procentaj din exporturile
lor totale. Luxemburg se situează pe primul loc, urmat de Slovacia și Republica Cehă.

66,7 66,4 65,3 63,4 63,4 62,6

58,6 58,4 56,9 56,0 52,9 51,6

UE-25 SI LT IE DE FR IT SE UK FI EL MT

51
 UE este exportatorul principal la nivel mondial și al doilea cel mai mare importator. Statele Unite reprezintă cel mai
important partener comercial al UE, urmate de China. În 2005, participarea Uniunii la nivel mondial a fost de 18,1 %
la exporturi și de 18,9 % la importuri.

De asemenea, Uniunea Europeană este un partener comercial important al ţărilor în curs de dezvoltare, ale căror
exporturi în UE sunt scutite de taxe sau beneficiază de taxe reduse. Acest acces preferenţial pe piaţa UE are ca scop
favorizarea creșterii economice a ţărilor mai sărace.

Schimburile internaţionale de produse, în miliarde de euro (2005)

Miliarde EUR
1 400 1 363,3
1 183,8
1 200
1 071,9
1 000
800 709,1
600 599,5
470,7 443,0 399,6
400
128,8
200
43,4
0
– 200 – 111,9
– 400
– 600
Exporturi Importuri Balanţă comercială
– 800 – 654,2

Surse: FMI, Eurostat.

52
 UE i lupta împotriva sărăciei în lume
Sărăcia reprezintă încă o problemă globală, în ciuda progresului pe parcursul ultimelor decenii. Mai mult de
un miliard de persoane din întreaga lume, dintre care o treime în Africa subsahariană, trăiesc cu mai puţin de
un dolar pe zi.
Ca putere economică majoră, UE participă, prin schimburile comerciale și ajutorul oferit, la lupta împotriva
sărăciei și la promovarea dezvoltării globale. Uniunea caută să își folosească influenţa în cadrul Organizaţiei
Mondiale a Comerţului pentru a asigura faptul că schimburile mondiale sunt supuse unor practici echitabile și
că globalizarea prezintă avantaje pentru toate naţiunile, inclusiv pentru cele mai sărace. Uniunea este cel mai
mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare din lume.

Ajutorul oficial pentru dezvoltare, ca proporţie din ajutorul total acordat de principalele ţări OCDE
%
80

60 52,4

40
25,6

20 12,9 9,1

Altele
Cifra pentru UE-15 cuprinde ajutorul administrat de instituţiile UE.
Sursă: OCDE. 53
 Transport, energie
și mediu
Transportul și energia sunt factori vitali pentru eco-
nomia UE. Europenii și produsele pe care le consumă
în cantitate și varietate din ce în ce mai mare sunt
transportate dintr-o parte în alta a continentului prin
toate modalităţile de transport, dar în special prin
transport rutier.

Pe măsură ce economia se dezvoltă, crește și cererea

în domeniul transportului și al energiei. Dar această
creștere duce la probleme legate de congestionarea
traficului rutier și la un consum de carburanţi mai
mare, fenomene care, la rândul lor, duc la crește-
rea poluării. Acestea sunt probleme care afectează
întreaga Europă și care solicită soluţii la nivel euro-
pean adoptate în cadrul UE.

Dezvoltarea durabilă reprezintă o prioritate majoră

pentru UE, care ia în considerare preocupările legate
de mediu în elaborarea tuturor politicilor sale.

54
 Transporturi
Căile ferate și căile navigabile interioare (fluvii și canale), odinioară atât de importante pentru transportul măr-
furilor și al pasagerilor în Europa, sunt folosite astăzi doar pentru o mică parte din transporturi. Trei sferturi din
transportul de mărfuri în Uniune se efectuează în prezent pe căile rutiere, și în același mod se deplasează mai mult
de trei sferturi din călători.
Previziunile arată că transportul rutier va rămâne, fără doar și poate, cel mai important mijloc de deplasare pentru
călători și că transportul pe cale aeriană va continua să se extindă.

Pentru a fluidiza traficul rutier și a îmbunătăţi calitatea mediului înconjurător, UE își încurajează cetăţenii să se deplaseze cu mijloace de transport în comun și
îndeamnă firmele de transport să recurgă la trenuri, ambarcaţiuni și nave pentru transportul mărfurilor.

Pentru a rezolva problema congestionării în aeroporturile europene, UE elaborează un sistem de gestionare a traficului aerian („cerul unic european”).
Utilizarea a patru mijloace de transport de pasageri în UE-25, ca procentaj din transportul total de pasageri,
calculat în pasageri/km (2000, 2010 i 2030)
2000 8,9
2010 8,7 Transport rutier în comun
2030 7,3
2000 77,8
2010 76,6 Autoturisme personale
2030 74,7
2000 7,3
2010 7,8 Transport feroviar
2030 7,7
2000 5,4
2010 6,3 Transport aerian

2030 9,7
% 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Sursă: Comisia Europeană.

55
 Asigurarea aprovizionării cu energie
Ţările UE depind de importuri pentru mai mult de jumătate din energia pe care o consumă. Cu toate acestea, gradul dependenţei de importuri diferă în
mare măsură: Cipru, Luxemburg și Malta se bazează pe importuri aproape în totalitate, în timp ce Danemarca este, de fapt, un exportator net de energie,
iar Polonia și Regatul Unit depind de importuri într-o măsură relativ mică.

Gradul de dependenţă netă de importurile de energie, ca procent din consumul total, UE-27 (2005)
%
100,7
100
89,5
84,5
78,3 81,2
68,5
61,6
51,6 56,0
52,3 47,1
50
27,4 25,8

– 50
– 51,6

UE-27 BE BG CZ DK* DE EE IE EL ES FR IT CY** LV

L
* Valoarea negativă indică faptul că Danemarca a fost un exportator net de energie.
56 ** Cipru a importat o cantitate mai mare de energie decât cantitatea consumată în timpul anului. Surplusul a fost depozitat.
Sursă: Eurostat.
Nivelul general de dependenţă a UE de energia importată a fost de 52,3 % în 2005 și se prevede o
creștere pe măsură ce resursele proprii se diminuează. În prezent, UE își procură aproximativ 50 %
din gazele consumate doar din trei surse – Rusia, Norvegia și Algeria.

Pentru a aborda problema creșterii dependenţei de importuri, UE face eforturi mari să obţină
o creștere a eficienţei energetice, să dezvolte resursele regenerabile și să își diversifice gama de
furnizori externi.

98,0 100,0
88,2
71,8
62,9 64,6
58,4
52,2 54,7

37,8 37,2
27,4
18,0
13,9

L
LT LU HU MT NL AT
A PL PT RO SI SK FI SE UK

57
 Utilizarea energiei într-un mod mai eficient și recurgerea la resurse regenerabile cu grad scăzut de poluare fac, de asemenea, parte din stra-
tegia de combatere a încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui și petrolului. Utilizarea combustibililor
fosili pentru producerea energiei determină emisii de dioxid de carbon în atmosferă, care contribuie astfel la încălzirea globală. UE și-a fixat
ca obiectiv ca, până în 2010, 21 % din electricitate să fie produsă din surse regenerabile, precum energia eoliană, solară, hidroeletrică, geo-
termală și biomasa.

Procentajul de electricitate produsă din surse de energie regenerabile, UE-27 (2005)

%

70

60 57,9
54,3
50 48,4

40 35,8
30 28,2 26,9
24,2
20 16,5 16,0 15,0 14,1 14,0
11,8 11,3
10

AT SE LV RO DK FI SI SK PT ES IT UE-27 BG FR
Sursă: Eurostat.
58
10,5 10,0
7,5 6,8 4,7 4,5 4,3 3,9 3,2 2,9 2,8 1,1
0,0 0,0

DE EL NL IE HU CZ UK LT LU PL BE EE CY MT

59
 Protecţia mediului înconjurător
Pe măsură ce situaţia financiară a europenilor se îmbunătăţește, apare responsabilitatea acestora pentru generarea unei cantităţi cât mai mici de deșeuri
și administrarea lor cât mai eficientă. În prezent, fiecare cetăţean din UE-27 generează, în medie, puţin peste jumătate de tonă de deșeuri municipale pe
an. Aceste deșeuri trebuie reciclate sau eliminate în depozitele de deșeuri sau prin incinerare.

Cantitatea de deeuri municipale generată pe an, în kg/persoană, UE-27 (2005)

kg/persoană
800
740 739 737
705*
630* 624
611 601* 597* 584*
600
518 543 542*
482

400

200

UE-27 IE CY DK LU AT NL MT DE ES UK FR IT SE
* Cifre estimate sau provizorii.
60 Sursă: Eurostat.
În majoritatea ţărilor din UE, cantitatea de deșeuri municipale provenind din gospodării, birouri
și instituţii publice s-a stabilizat sau s-a diminuat în ultimii ani, dar continuă să crească în alte
ţări. Cea mai mare cantitate de deșeuri pe cap de locuitor este înregistrată în Irlanda, iar cea mai
scăzută, în Polonia.

468 464* 463 459 446 438 436* 423

382* 378
310
289 289
245

FI BE BG HU PT EL EE SI RO LT LV SK CZ PL

61
 Una dintre cauzele principale ale încălzirii globale o constituie așa-numitele emisii de gaze cu efect de seră ale centralelor electrice, uzinelor, fermelor
agricole, sectorului transporturilor și ale gospodăriilor. Acestea conţin dioxid de carbon, în special ca urmare a utilizării combustibililor fosili (cărbune,
petrol și gaze), și metan.
În temeiul Protocolului internaţional de la Kyoto, UE-15 trebuie să își reducă, până în 2008-2012, emisiile de gaze cu efect de seră cu 8 % (în raport cu
nivelul din 1990, care este considerat an de referinţă). Pentru a realiza acest obiectiv, ţările din UE-15 au ajuns la un acord de repartizare a sarcinilor prin
care ţările mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic își pot încă mări emisiile, în timp ce celelalte ţări trebuie să le reducă. Obiectivele naţionale
individuale sunt prezentate în tabel.

Emisiile de gaze cu efect de seră, în 2004, ca procentaj al anului de referinţă

%
150
147,9
, 125,0
123,9 122,7
115,0 113,0
100,0 112,1
99,1 100,7
100 98,2 99,2
92,7 92,0 92,5 92,0 92,0 92,0 93,5
79,0 82,5 79,0
74,9

51,0 50,0
50

UE-25 UE-15 BE BG CZ DK DE EE EL ES FR IE IT
Anumite ţări UE au ales alt an de referinţă decât 1990; reducerile acestora sunt calculate în consecinţă.
62 Surse: Agenţia Europeană de Mediu, Centrul tematic european pentru atmosferă și schimbările climatice.
Zece ţări care s-au alăturat UE începând cu 2004 au propriile lor obiective de reducere a emisiilor.
Cipru și Malta nu se numără printre acestea.

Conform Protocolului de la Kyoto, Japonia s-a angajat la o reducere de 6 %. Statele Unite nu au

ratificat Protocolul de la Kyoto.

148,2 145,9 141,0

2008-2012
127,0
115,7 114,5
100,3 101,6 100,0 104,0
94,0 94,0 99,2 96,4
92,0 92,0 94,0 92,0 92,0 92,0
87,0 85,9 87,5
72,0
68,0 68,4 69,7
59,0
2004
41,5 39,9

CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

63
 Europenii trăind împreună
Cetăţenii UE încep, tot mai mult, să se cunoască între
ei și să își dezvolte sentimentul de apartenenţă la o
comunitate de europeni, chiar dacă nu toată lumea
este la fel de entuziasmată în ceea ce privește UE.
Multă lume își petrece concediile în altă ţară euro-
peană și un număr tot mai mare de persoane pleacă
să studieze sau să lucreze în străinătate, graţie liber-
tăţii de mișcare pe teritoriul comunitar. Un procen-
taj ridicat de elevi europeni învaţă cel puţin o limbă
europeană în plus faţă de cea maternă.

64
 Europeni fericiţi împărtăind aceleai preocupări
Într-un sondaj Eurobarometru realizat în primăvara anului 2006, opt din zece cetăţeni europeni
au răspuns că sunt destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de viaţa pe care o duc și majoritatea
erau optimiști cu privire la viitor. Europenii care se consideră „foarte mulţumiţi” reprezintă 21 %,
în raport cu 23 % conform sondajului anterior, realizat în toamna anului 2005.

Numărul persoanelor care au declarat că sunt complet nemulţumite în ultimul deceniu a rămas
relativ mic, la aproximativ 4 %.

Procentajul cetăţenilor UE-25 care sunt foarte mulţumiţi, destul de mulţumiţi, nu prea mulţumiţi
sau complet nemulţumiţi de viaţa pe care o duc (2006)
%
60
60

40

21
20 15

0
Foarte mulţumiţi Destul de mulţumiţi Nu prea mulţumiţi Complet nemulţumiţi

Sursă: Eurobarometru.
65
 Chiar dacă, în general, sunt mulţumiţi de viaţa pe care o duc, Europenii se confruntă totuși cu
griji și probleme. Șomajul rămâne una dintre grijile principale pentru mulţi dintre ei. Într-un
sondaj din 2006, doar 10 % dintre persoanele chestionate au declarat că terorismul reprezintă
una dintre cele două probleme majore cu care se confruntă ţara lor.

Cu toate că rezultatele variază, reflectând diversitatea culturilor și a opiniilor în UE, sondajul

arată că cetăţenii UE împărtășesc multe preocupări.

Procentajul cetăţenilor UE-25 care consideră aspectele de mai jos drept una din două ameninţări principale
% cu care se confruntă ţara lor în primăvara anului 2006

50 49

40

30
24 23
20 18
14 13 10 10
10 7 7

0
om Crim Situ Siste Imig Cre Ter Pen Fisc Sist
aj inal aţie mul rare  ter o rism sii alita emu
itate eco de î ea p te l ed
nom ngrij reţu uca
ică ire m rilor ţion
edic /infl al
ală aţie

Sursă: Eurobarometru.
66
 Comunicarea cu vecinii
Cunoașterea unei limbi străine este utilă în multe privinţe – pentru a studia în străinătate, pentru a călători,
în stabilirea de relaţii de afaceri și de prietenie internaţionale – și oferă multiple oportunităţi profesionale. Din
acest motiv, UE își încurajează cetăţenii să înveţe două limbi străine în plus faţă de limba lor maternă.

O majoritate netă a europenilor (56 %) susţin că pot purta o conversaţie într-o limbă străină. Dintre aceștia,
sunt persoane care vorbesc două sau chiar trei limbi străine. Cu toate acestea, 44 % dintre europeni nu cunosc
nici o limbă străină.

Procentajul europenilor care pot purta o conversaţie într-o limbă străină (2005)
%
60 56
50
44
40
30 28

20
11
10
0
Cel Cel Cel Nici
puţi puţi puţ una
no n do in tr
limb uă l ei li
ă imb mbi
i

Sursă: Eurobarometru.
67
 Limbile cele mai folosite de vorbitorii nenativi sunt engleza, franceza și germana. Limba rusă este vorbită în
mare măsură în ţările Europei centrale și orientale care s-au alăturat Uniunii în 2004.

Procentajul elevilor din învăţământul postliceal superior care învaţă limbile engleză,
franceză sau germană ca limbi străine (2005)
%
98,1 99,4
100 94,4 96,4 93,8 94,5 95,3 93,7
92,6
89,1
83,1 85,1
80
72,2 69,3
61,7
60
47,8 44,1
40,3 38,8
40 34,5
28,4 30,0 28,0
26,8
22,4 21,9 19,1
20 15,4 18,1
8,6

0
: 6,1
: 2,4 1,3 :
6,5
3,4 3,6

BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV
Surse: UNESCO/OCDE/Baza de date Eurostat.
68
 Limba engleză

Limba franceză

Limba germană

100 96,9 98,8 97,3 99,7 100

96,7 96,7 96,7 96,3 94,2
86,2 84,2
80,2
78,2
73,0 72,5 75,2
69,5
65,6

54,1
51,4 49,9

37,9
34,5
28,4
24,2
19,1 19,3
12,1 10,9 14,4
11,9
5,9 6,0 6,6
1,7 : 2,5 : 6,1 2,5
LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

69
 Studiind împreună
Un număr din ce în ce mai mare de tineri europeni studiază în ţări europene, altele decât ţara de origine. Erasmus este un program important
finanţat de UE care permite tinerilor și profesorilor din învăţământul universitar să petreacă un an în altă ţară a UE. Mai mult de un milion de
tineri au participat la acest program de la lansarea sa în 1987. Acest program s-a extins la nivel mondial de la data iniţierii, în 2004, a progra-
mului Erasmus Mundus.

Tineri dintr-o ţară UE care studiază în alta,

pe ţară-gazdă (în mii), UE-27 (2004)
446,4 125,4
50 46,4

40

30 26,1

20 16,6
12,0 10,9
8,9 7,3
10
6,2 4,8
0,6 0,5 0,7
0

UE-27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV
Sursă: Eurostat.
70
În afara programului Erasmus, aproape o jumătate de milion de tineri studiază în altă ţară a UE. Cifrele sunt
prezentate în tabel.

103,6

25,7

18,7
12,3
8,2

: 2,2 2,7 2,9

0,3 0,1 1,9 0,7 0,8

LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

71
 Susţinători sau sceptici?
Majoritatea cetăţenilor din toate ţările UE consideră că aderarea la Uniune este un lucru bun pentru ţara lor. Nivelul de susţinere variază pe tot teritoriul
Uniunii și fluctuează de-a lungul timpului. Un sondaj Eurobarometru din 2006 a arătat că cele mai serioase susţinătoare sunt câteva dintre vechile state
membre (Irlanda și ţările Benelux), cu toate că rata susţinerii în ţările care au aderat la UE în 2004 a crescut de atunci, cu excepţia Ungariei.

Sprijinul faţă de aderarea la UE, ca procentaj din persoanele chestionate, UE-27 (toamna anului 2006)
%
100

80 78

69
61 62
60 58 56 57
55 52
51 50 47
43
40

19
20 14 14 14
12 13 11
10 9 10 8 7 9

BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV
Nu s-au luat în considerare răspunsurile „nu știu” și cele negative.
72 Sursă: Eurobarometru.
Ungaria se numără printre ţările cele mai reticente în ceea ce privește aderarea la UE, urmată de Finlanda,
Austria și ultima situată, Regatul Unit, unde diferenţa dintre cei care consideră aderarea la UE un lucru pozitiv
pentru ţara lor și cei care o consideră un aspect negativ este cea mai mică.

Aspect pozitiv

Aspect negativ

74 72

62 62 62 61
57
50 49
45
39 39
36
34
31
23 26
23
19 18
15 12
10 9 7
6 6 6

LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK

73
 Culegerea roadelor
Conform aceluiași sondaj de opinie, majoritatea cetăţenilor europeni (54 %) consideră că ţara lor a avut efec-
tiv de câștigat ca urmare a aderării la UE. Cea mai convinsă de acest lucru este Irlanda (87 %), urmată de o
membră nouă, Lituania (77 %), și apoi de Danemarca și Grecia (ambele cu 74 %). Ţările cele mai sceptice sunt
Ungaria, Suedia și Regatul Unit, unde doar 39-41 % din cei chestionaţi au considerat că ţara lor a avut de câș-
tigat din aderarea la Uniune.

Următorul tabel arată că, la finele anului 2006, diferenţa între răspunsurile pozitive și cele negative era de
20 %, în raport cu doar 6 % cu 10 ani înainte. Avantajate

Neavantajate

Procentajul cetăţenilor UE care consideră că ţara lor nu a obţinut nici un avantaj ca urmare a aderării la UE,
între toamna anului 1996 i toamna anului 2006
%
60
53 54
49 50
50 47
42
40 36
34 34
31 32
28
30

20

10

0
1996 1998 2000 2002 2004 2006

Sursă: Eurobarometru.
74
Ţările candidate
În momentul în care o ţară își depune candidatura pen-
tru aderare la Uniunea Europeană și cererea sa a fost
acceptată oficial, aceasta devine o „ţară candidată”. În
prezent, acestea sunt în număr de trei: Turcia, Croaţia și
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Înainte ca o ţară candidată să se alăture UE, aceasta tre-

buie să aibă un sistem de guvernare stabil și democratic
și instituţii care să asigure respectarea statului de drept
și a drepturilor omului. Aceasta trebuie să aibă, de ase-
menea, o economie de piaţă funcţională și o administra-
ţie în măsură să aplice dreptul comunitar și politicile UE.
Condiţiile de aderare specifice fiecărei ţări sunt stabilite
în negocierile cu Comisia Europeană.

În general, negocierile se desfășoară pe parcursul mai

multor ani.

75
 Suprafaţă i populaţie
Ţările candidate diferă ca suprafaţă, Turcia având, în mod evident, suprafaţa cea mai mare. Populaţia sa este
mai numeroasă decât a oricărui alt stat membru, cu excepţia Germaniei. Împreună, cele trei ţări candidate ar
crește populaţia totală a UE cu 16 %.

Suprafaţa în mii de km2 Populaţia la 1 ianuarie 2006

în milioane de locuitori
1 000 km2 Milioane

1000 100

800 769,6 80 72,5

600 60

400 40

200 20
56,6 4,4
25,7 2,0
0 0

TR HR MK TR HR MK
Sursă: Comisia Europeană. Sursă: Eurostat.
76
 Care este situaţia lor financiară?
Comparând PIB-ul ţărilor candidate în SPC pe cap de locuitor, se observă că acestea sunt considerabil mai puţin
prospere decât media statelor membre UE. Cu toate acestea, Croaţia are un PIB pe cap de locuitor mai mare
decât Bulgaria și România, devenite state membre în 2007.

PIB pe cap de locuitor în SPC ca procentaj din media UE-27 (2005)

%
100

80

60
50,0

40
28,8 27,0

20

HR TR MK
Sursă: Eurostat.
77
 Cetăţenii la locul de muncă
Reformele economice din ultimii ani au adus schimbări radicale în ţările candidate, contribuind la crearea de
noi locuri de muncă. Dar rata ocupării forţei de muncă în rândul populaţiei apte de muncă, în ţările candidate,
este mai scăzută decât media UE.

În ţările candidate, ca și în UE, serviciile (inclusiv turismul) constituie o parte importantă a economiei. Ca și în
ţările care s-au alăturat Uniunii în 2004, în ţările candidate proporţia populaţiei care lucrează în agricultură
este superioară celei din UE-15.

Rata ocupării forţei de muncă pentru populaţia

cu vârsta cuprinsă între 15 i 64 de ani (2005)
% Agricultură și
Ocuparea forţei de muncă pe sectoare (2004) silvicultură
100 %
Industrie
60 54,2
54,1 Servicii
80
50 43,0
63,4
60 55,0 40 35,6 34,0
46,0 30,1
30
23,0
40 33,8 20 15,9
10,1
10
20
0
0

UE-27 HR TR MK HR MK TR
Surse: Pentru UE-27 i HR: Eurostat, sondaj privind forţa de muncă, Sursă: Comisia Europeană.
78 medie anuală. Pentru MK i TR: date naţionale.
Relaţii de bună vecinătate
Prin extinderile recente, Uniunea Europeană a unificat un continent odinioară
divizat, creând în Europa un spaţiu vast de stabilitate și prosperitate. Cu toate
că aceasta este doar faza iniţială, cetăţenii ţărilor care s-au alăturat UE în 2004
se bucură deja de avantajele prezentate de creșterea economică, mobilitatea
persoanelor și modernizarea infrastructurilor neglijate anterior.

UE caută să trăiască în armonie cu vecinii săi și să le susţină eforturile privind

democraţia, stabilitatea și prosperitatea. Frontierele externe ale UE nu trebuie
să devină o nouă linie despărţitoare în Europa între Uniune și vecinii săi – la
est, Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, regiunile din Caucaz și Balcani, iar la sud,
ţările bazinului oriental al Mediteranei și Africa de Nord.

Obiectivul urmărit este stabilirea unor relaţii mai strânse cu fiecare dintre aces-
te ţări, bazate pe cooperare comercială, economică și politică, a unor eforturi
comune în materie de cercetare și dezvoltare, protecţia mediului, știinţă și cul-
tură, precum și asistenţă tehnică. UE a încheiat acorduri de asociere specifice
cu ţările din Balcani, aceasta reprezentând un prim pas înspre aderarea lor la
Uniune. Primele dintre aceste acorduri au fost semnate cu Croaţia și cu Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei, care au, în prezent, statutul de ţări candida-
te la aderare.

79
Comisia Europeană

Aspecte și date importante despre Europa și cetăţenii săi

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2007 — 79 p. — 22,4 x 16,2 cm

ISBN 92-79-03621-1

NA-76-06-481-RO-C

Puteţi găsi această broșură, precum și alte explicaţii succinte și clare despre UE, online la adresa de internet
ec.europa.eu/publications

Comisia Europeană
Direcţia Generală Comunicare
Publicaţii
B-1049 Bruxelles

Manuscris finalizat în mai 2007

Ilustraţii: Zack

© Comunităţile Europene, 2007

Reproducerea este autorizată.

Printed in Luxembourg

TIPĂRIT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR

LEGENDĂ Alte informaţii privind Uniunea Europeană
Consultaţi-ne online
Statele membre ale UE AT Austria Puteţi găsi informaţii în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene pe site-ul internet Europa: europa.eu
UE-27 statele membre ale Uniunii Europene în prezent PL Polonia Vizitaţi-ne
UE-25 statele membre ale Uniunii Europene în 2004 PT Portugalia Pentru cei interesaţi, există numeroase centre de informare regională ale UE. Puteţi găsi adresa centrului celui mai apropiat de
dumneavoastră la adresa următoare: europedirect.europa.eu
UE-15 UE în faza premergătoare aderărilor din 2004 RO România
Sunaţi-ne sau scrieţi-ne
BE Belgia SI Slovenia EUROPE DIRECT este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteţi accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit
BG SK 00 800 6 7 8 9 10 11 [puteţi apela, de asemenea, din afara graniţelor UE, la numărul (32-2) 299 96 96] sau prin pota electronică, la europedirect.europa.eu
Açores

Bulgaria Slovacia
CZ Republica Cehă Madeira
Canarias
FI Finlanda Citiţi despre Europa
DK Danemarca SE Suedia Puteţi găsi publicaţii despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop: bookshop.europa.eu

DE Germania UK Regatul Unit Uniunea Europeană în România:

EE Estonia Guadeloupe Reprezentanţa Comisiei Europene
RU
IE Irlanda Ţări candidate Str. Jules Michelet nr.18
sector 1
EL HR
Martinique

Grecia Croaţia 010463 Bucureti

Telefon: +40-21-203.54.00
ES Spania Réunion
MK Fosta Republică Fax: +40-21-212.88.08
e-mail: delegation-romania@ec.europa.eu
Guyane

FR Franţa Iugoslavă a Macedoniei (1)

IT Italia TR Turcia Biroul de Informare al Parlamentului European
în România
CY Cipru Strada Boteanu, 1
Sector 1
LV Letonia Alte ţări 010027 Bucureti
Telefon: 0040-21-305 79 86
HR
LT Lituania CN China Fax: 0040-21-315 79 29
Email: epbucarest@europarl.europa.eu
LU Luxemburg MK IN India
HU Ungaria JP Japonia
MT Malta RU Rusia
NL Ţările de Jos US Statele Unite
(1) Cod provizoriu care nu aduce atingere denumirii definitive a acestei ţări, care va fi convenită la încheierea nego-
cierilor actualment în curs în cadrul Naţiunilor Unite.
În toate ţările Uniunii Europene există reprezentanţe ale Comisiei Europene i birouri ale Parlamentului European. Comisia Europeană are, de asemenea, delegaţii în alte ţări din lume.
O fiă bibliografică figurează la sfâritul prezentei publicaţii.
 NA-76-06-481-RO-C
Aspecte i date importante
despre Europa i cetăţenii săi
Uniunea Europeană

RO
Aspecte i date importante
despre Europa i cetăţenii săi

Cu cele 27 de state membre i cu o populaţie de aproape o

jumătate de miliard, Uniunea Europeană acoperă o mare parte a
Europei. De la crearea sa, Uniunea a avut ca preocupare prosperi-
tatea i stabilitatea pentru cetăţenii săi. Politicile i acţiunile sale
ne privesc pe toţi, direct sau indirect.
Uniunea Europeană se vrea o societate echitabilă i receptivă la
nevoile cetăţenilor, angajată în promovarea prosperităţii econo-
mice i în crearea de locuri de muncă prin eforturile de a face
întreprinderile mai competitive i de a oferi lucrătorilor posibilita-
tea de a obţine calificări noi.
Cooperând cu vecinii săi i cu alte ţări, UE face eforturi să promo-
veze peste graniţe prosperitatea, progresul democratic, statul de
drept i drepturile omului. La nivel mondial, Uniunea Europeană
reprezintă cea mai mare putere comercială i constituie cel mai
important participant privind acordarea de ajutor financiar i
tehnic ţărilor mai sărace.
Cu ajutorul graficelor, tabelelor i ilustraţiilor, această broură
prezintă aspecte i date esenţiale cu privire la Uniunea Europeană
i la statele sale membre.

ISBN 92-79-03621-1

9 7892 79 03 6217